Hotărâre a Consiliului Local

HCL 97/2023

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 96
Data
27.12.2023
Pe site-ul primăriei
HCL-97-2023.pdf
Emitent
Comuna Mogoșești, jud. Iași
Pagini
18
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 96 din 27.12.2023, „HCL 97/2023”, Comuna Mogoșești, jud. Iași. Sursa: https://mogosesti-primaria.ro/wp-content/uploads/2025/08/HCL-97-2023.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/mogosesti/60565-hcl-97-2023, 06.11.2026)

Fișier creat
25.07.2024
Arhivat
06.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA JUDEȚUL IAȘI CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI MOGOȘEȘTI H O T Ă R Â R E A N R . 97 privind aprobarea implementării obiectivului de investiții " MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL ÎN COMUNA MOGOȘEȘTI, JUDEȚUL IAȘI" CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI MOGOȘEȘTI, întrunit în ședința ordinară din data de 27.12.2023 Analizând : a) referatul de aprobare nr. 9809 din 15.12.2023 al primarului Comunei Mogoșești, județul Iași și Proiectul de hotărâre nr. 96 din 15.12.2023, avizat de legalitate de secretarul general al comunei; b) raportul compartimentului de specialitate nr. 9860 din 15.12.2023 c) avizul nr. 90 din 27.12.2023 al comisiei de specialitate nr. 1; Având în vedere prevederile: d) art.44 alin.(1) din Legea nr.273/2006, privind finanțele publice locale conform carora „(1) Documentațiile tehnico-economice ale obiectivelor de investiții noi, a căror finanțare se asigura integral sau în completare din bugetele locale, precum și ale celor finanțate din împrumuturi interne și externe, contractate direct sau garantate de autoritățile administrației publice locale, se aprobă de către autoritățile deliberative; e) art.5, alin.(1), lit.a), (ii), alin.(2) din H.G. nr. 907 din 29 noiembrie 2016 (actualizata) privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice: f) art.129 alin.(2) lit.,,b", ,,c", alin.(4) lit.,,d", coroborat cu art.139 alin.(3), lit.,,d" și,,e" din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; g) Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, cu modificările și completările ulterioare; h) Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, cu modificările și completările ulterioare; În temeiul art.196, alin.(1), lit.(a) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art.1. Se aprobă Nota conceptuală și Referatul de aprobare privind necesitatea și oportunitatea realizării obiectivului de investiții "MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL ÎN COMUNA MOGOȘEȘTI, JUDEȚUL IAȘI" conform anexei nr.1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Se aprobă inițierea procedurilor pentru realizarea investitiei "MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL ÎN COMUNA MOGOȘEȘTI, JUDEȚUL IAȘI" Art.3. Se aprobă demararea procedurilor pentru contractarea serviciilor întocmire DALI, consultanță, studii de teren (topo și geo) pentru obiectivul de investiții "MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL ÎN COMUNA MOGOȘEȘTI, JUDEȚUL IAȘI"

Pagina 2

Art.4. Se aprobă Tema de proiectare pentru realizarea investiției "MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL IN COMUNA MOGOȘEȘTI, JUDETUL IAȘI" prevăzută în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.5 Primarul comunei Mogoșești, cu sprijinul compartimentelor de specialitate va asigura aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri. Art.6. Prezenta hotărâre se comunică, prin grija secretarului general al comunei, în termenul prevăzut de lege, Instituției Prefectului jud. Iași, Primarului com. Mogoșești și va fi adusă la cunostință publică prin afișare la avizierul Primăriei com. Mogoșești și pe site- ul oficial al Primăriei comunei Mogoșești www.mogosesti-primaria.ro . Dată astăzi, 27.12.2023 PREȘEDINTELE ȘEDINȚEI, Consilier local, IULIAN-DANIEL PRICOP Contrasemnează pentru legalitate Secretarul general al comunei, Mariana Anton Hotărârea a fost adoptată în sedinta ordinară din 21.12.2023 cu un număr de _13_ voturi “pentru”; _0_ voturi” împotriva”; _0_ voturi”abțineri”cu participarea a _13_ consilieri locali prezenți, dintr-un număr de 15 consilieri în funcție.

Pagina 3

Cartuș cu proceduri obligatorii ulterioare adoptării hotărârii consiliului local PROCEDURI OBLIGATORII ULTERIOARE ADOPTĂRII HOTĂRÂRII CONSILIULUI LOCAL NR. 97/27.12.20231 Semnătura persoanei Nr. Operațiuni efectuate Data ZZ/LL/AN responsabile să crt. efectueze procedura 0 1 2 3 1 Adoptarea hotărârii1) s-a făcut cu majoritate 27.12.2023 absolută 2 2 Comunicarea către primar2) 3 Comunicarea către prefectul județului3) 08.01.2024 4 +5 4 Aducerea la cunoștința publică ) ) 5 Comunicarea, numai în cazul celei cu caracter individual4)+5) 6 Hotărârea devine obligatorie6) sau produce efecte juridice7), după caz Extrase din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare: 1) Art. 139 alin. (1): "În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotărâri, cu majoritate absolută sau simplă, după caz. (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile se adoptă de consiliul local cu majoritatea calificată definită la art. 5 lit. dd), de două treimi din numărul consilierilor locali în funcție." 2) Art. 197 alin. (2): "Hotărârile consiliului local se comunică primarului." 3) Art. 197 alin. (1), adaptat: Secretarul general al comunei comunică hotărârile consiliului local al comunei prefectului în cel mult 10 zile lucrătoare de la data adoptării . . . 4) Art. 197 alin. (4): "Hotărârile . . . se aduc la cunoștința publică și se comunică, în condițiile legii, prin grija secretarului general al comunei." 5) Art. 199 alin. (1): "Comunicarea hotărârilor . . . cu caracter individual către persoanele cărora li se adresează se face în cel mult 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect." 6) Art. 198 alin. (1): "Hotărârile . . . cu caracter normativ devin obligatorii de la data aducerii lor la cunoștință publică." 7) Art. 199 alin. (2): "Hotărârile . . . cu caracter individual produc efecte juridice de la data comunicării către persoanele cărora li se adresează."

Pagina 4

ROMÂNIA JUDEȚUL IAȘI CONSILIUL LOCAL AL Anexa nr 1 la HCL nr. 97 din 27.12.2023 COMUNEI MOGOȘEȘTI NOTA CONCEPTUALĂ privind necesitatea și oportunitatea întocmirii studiului de fezabilitate privind obiectivul de investiții: "MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL ÎN COMUNA MOGOȘEȘTI, JUDEȚUL IAȘI" 1. Informatii generale Denumire obiectiv investiții: "MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL ÎN COMUNA MOGOȘEȘTI, JUDEȚUL IAȘI" Ordonator principal de credite : COMUNA MOGOȘEȘTI – PRIMAR POPA-ROȘU RODICA Beneficiar: UAT COMUNA MOGOȘEȘTI 2. Necesitatea si oportunitatea obiectivului de investitii propus : Starea tehnica existenta este necorespunzatoare pentru desfasurarea circulatiei rutiere in conditii de siguranta, drumurile analizate avand defecte ale suprafetei de rulare si ale complexului rutier, imbracamintea rutiera existenta nefiind conforma cu cerintele actuale de Securitate si confort. Dispozitivele de scurgere si evacuare a apelor pluviale, fie lipsesc, fie sunt intr-o stare necorespunzatoare, astfel incat apele pluviale nu pot fi colectate si evacuate din zona drumurilor, facilitand stagnarea acestora in zona amprizei drumurilor. Planeitatea suprafetei de rulare a drumurilor este necorespunzatoare datorita unei imbracaminti rutiere nemodernizate, ducand la accelerari si franari cu frecventa mai mare, la zgomot, vibratii si praf. Actiunea fenomenului de inghet-dezghet, scurgerea deficitara a apelor si lipsa intretinerii s-au dovedit factori distructivi agresivi, aducand drumurile intr-o stare tehnica “ rea” . Structura rutiera existenta este intr-o stare avansata de degradare neavand capacitate portanta de preluare a incarcarilor provenite din traficul actual. Datorita acestei structuri rutiere, circulatia vehiculelor si autovehiculelor se desfasoara anevoios, mai ales in perioadele cu precipitatii abundente. Starea precara a drumurilor influenteaza negativ activitatea economica, sociala si culturala a locuitorilor. Drumurile nefiind modernizate, impermeabilizate, in perioadele secetoase reprezinta un factor poluant destul de agresiv, atat pentru localnici cat si pentru mediu, prin praful iscat la trecerea mijloacelor de transport, sau prin actiunea vantului. În cazul in care pe aceste drumuri nu se vor executa lucrari de interventie in vederea modernizarii, o sa devina impracticabile, periclitand astfel desfasurarea in siguranta atat a traficului de vehicule cat si a celui pietonal Cele prezentate mai sus ne obliga la adoptarea in viitor a unei structuri moderne, care sa reziste la actiunea fenomenului de inghet-dezghet, sa asigure portanta si sa aiba dispozitive adecvate pentru o buna scurgere a apelor. Tinand seama de calificativul de stare tehnica “ rea”, atribuit pe ansamblu drumurilor analizate, consideram ca modernizarea acestora este absolut necesara si urgenta. Tronsoanele de drumuri impietruite prezinta degradari caracteristice acestui tip de imbracaminte, care se datoreaza atat climatului, cat si lipsei de intretinere; Atat in profil tranversal cat si in profil longitudinal drumurile prezinta iregularitați și deformari, pantele nefiind asigurate face ca scurgerea apelor sa nu se faca corespunzator conducand astfel la degradari ale suprafețelor de rulare. Drumurile analizate nu sunt modernizate, nu sunt echipate cu dispozitive adecvate pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale, iar acolo unde acestea exista sunt degradate sau colmatate;

Pagina 5

Acostamentele in zonele in care sunt intalnite sunt din pamant si au o latime variabila si in totalitate acoperite cu vegetatie; Caracteristicile geometrice in plan si in profil longitudinal/transversal ale drumurilor analizate nu respecta standardele si normativele in vigoare . Pe tronsonale de drum propuse spre modernizare se regasesc retele de apa si canalizare, necesitand ridicarea la cota a caminelor. Se vor realiza accese auto si pietonale la proprietati. Se vor realiza elemente de scurgere si evacuare a apelor pluviale, in general rigole de acostament si santuri din pamant, iar unde este strict necesar santuri betonate si rigole prefabricate din beton tip R1 si R3, rigole tip scafa. Acolo unde situatia existenta din teren o impune se vor prevedea elemente de asigurare a stabilitatii taluzurilor. - in aceasta situatie este necesara, utila si posibila demararea procedurilor pentru realizarea obiectivului de investitii "MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL IN COMUNA MOGOȘEȘTI, JUDETUL IAȘI" Avantaje ale investitiei propuse :  asigură dezvoltarea activităților economice prin accesul facil în zona;  asigura accesul rapid la drumul judetean și de aici la institutiile publice din comuna Mogoșești, cat și la orasele și localitatile din zona;  scurteaza durata calatoriilor în transportul de calatori și marfuri;  imbunatateste conditiile de mediu prin diminuarea noxelor și a prafului;  asigura protectia zonei drumului impotriva actiunii necontrolate a apei și a fenomenului de inghet-dezghet;  reduce costurile de transport și consumul de carburant și lubrefianti;  diminueaza uzura prematura a componentelor autovehiculelor. 3. Estimarea suportabilitatii cheltuielii publice - estimarea cheltuielilor pentru realizarea documentatiei DALI 90.000 Lei fara TVA - estimarea cheltuielilor pentru realizarea documentatiei pentru avize -12.000 Lei fara TVA - estimarea cheltuielilor pentru avize -3.000 Lei fara TVA - estimarea cheltuielilor pentru pentru expertiza tehnica -10.000 Lei fara TVA - estimarea cheltuielilor pentru studii topografice cu viza OCPI si studii geotehnice verificate AF – 15.000 Lei fara TVA - estimarea cheltuielilor pentru contractarea serviciilor de consultanta pentru depunerea la finantare a proiectului/ management de proiect 70.000 Lei fara TVA 4. Efectul pozitiv al investitiei publice - se considera ca implementarea proiectului "MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL IN COMUNA MOGOȘEȘTI, JUDETUL MOGOȘEȘTI"va contribui la modernizarea zonei , cresterea nivelului de trai al locuitorilor , posibilitatea de dezvoltarea al egentilor economici existenti si atragerea de noi investitii, crearea de noi locuri de munca. Intocmit data Consilier achizitii publice 14.12.2023 STREȚCU MARIAN

Pagina 6

ROMÂNIA JUDEȚUL IAȘI COMUNA MOGOȘEȘTI REFERAT DE APROBARE la proiectul de hotărâre privind "MODERNIZARE DRUMUR I DE INTERES LOCAL IN COMUNA MOGOȘEȘTI, JUDETUL IAȘ I" Starea tehnica existenta este necorespunzatoare pentru desfassurarea circulatiei rutiere in conditii de siguranta, drumurile analizate avand defecte ale suprafetei de rulare si ale complexului rutier, imbracamintea rutiera existenta nefiind conforma cu cerintele actuale de Securitate si confort. Dispozitivele de scurgere si evacuare a apelor pluviale, fie lipsesc, fie sunt intr-o stare necorespunzatoare, astfel incat apele pluviale nu pot fi colectate si evacuate din zona drumurilor, facilitand stagnarea acestora in zona amprizei drumurilor. Planeitatea suprafetei de rulare a drumurilor este necorespunzatoare datorita unei imbracaminti rutiere nemodernizate, ducand la accelerari si franari cu frecventa mai mare, la zgomot, vibratii si praf. Actiunea fenomenului de inghet-dezghet, scurgerea deficitara a apelor si lipsa intretinerii s-au dovedit factori distructivi agresivi, aducand drumurile intr-o stare tehnica “ rea” . Structura rutiera existenta este intr-o stare avansata de degradare neavand capacitate portanta de preluare a incarcarilor provenite din traficul actual. Datorita acestei structuri rutiere, circulatia vehiculelor si autovehiculelor se desfasoara anevoios, mai ales in perioadele cu precipitatii abundente. Starea precara a drumurilor influenteaza negativ activitatea economica, sociala si culturala a locuitorilor. Drumurile nefiind modernizate, impermeabilizate, in perioadele secetoase reprezinta un factor poluant destul de agresiv, atat pentru localnici cat si pentru mediu, prin praful iscat la trecerea mijloacelor de transport, sau prin actiunea vantului. În cazul in care pe aceste drumuri nu se vor executa lucrari de interventie in vederea modernizarii, o sa devina impracticabile, periclitand astfel desfasurarea in siguranta atat a traficului de vehicule cat si a celui pietonal Cele prezentate mai sus ne obliga la adoptarea in viitor a unei structuri moderne, care sa reziste la actiunea fenomenului de inghet-dezghet, sa asigure portanta si sa aiba dispozitive adecvate pentru o buna scurgere a apelor. Tinand seama de calificativul de stare tehnica “rea”, atribuit pe ansamblu drumurilor analizate, consideram ca modernizarea acestora este absolut necesara si urgenta. In aceasta situatie este necesara , utila si posibila demararea procedurilor pentru realizarea obiectivului de investitii "MODERNIZARE DRUMURI DE INTERE S LOCAL IN COMUNA MOGOȘEȘTI, JUDETUL IAȘI", pentru satisfacerea nevoilor populatiei si a agentilor economici din zona. Aceasta prezintă următoarele avantaje:  asigură dezvoltarea activităților economice prin accesul facil în zona ;  Asigura accesul rapid la drumul judetean și de aici la institutiile publice din comuna Mogoșești cat și la orasele și localitatile din zona;  scurteaza durata calatoriilor în transportul de calatori și marfuri;  imbunatateste conditiile de mediu prin diminuarea noxelor și a prafului;  asigura protectia zonei drumului impotriva actiunii necontrolate a apei și a fenomenului de inghet-dezghet;  reduce costurile de transport și consumul de carburant și lubrefianti;

Pagina 7

 diminueaza uzura prematura a componentelor autovehiculelor.  Creearea de noi locuri de muncă prin atragerea investitorilor care sunt în căutare de locații cu impozite și taxe locale moderate și cu acces la utilități; Achiziția serviciilor de elaborare DALI , consultanta si elaborare studii de teren (topo si geo)se va face cu respectarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice. Din punct de vedere economic, proiectul este necesar, oportun și posibil a fi realizat deoarece: Contribuie la dezvoltarea economică locală; Contribuie la dezvoltarea infrastructurii de utilități publice; Contribuie la protecția mediului; Promovează conceptul dezvoltării durabile; Având în vedere cele de mai sus, propun spre dezbatere și adoptare prezentul proiect de hotărâre. PRIMAR, RODICA POPA-ROȘU

Pagina 8

ANEXA nr. 2 la HCL nr. 97 din 27.12.2023 Beneficiar/PRIMARIA COMUNEI MOGOSESTI, JUDEȚUL IAȘI NR. 9862 DIN 15.12.2023 TEMĂ DE PROIECTARE FAZA:DALI/DTAC/PTH+DDE INFORMAȚII GENERALE 1.1. Denumirea obiectivului de investiții " MODERNIZARE DRUMURI PUBLICE LOCALE IN COMUNA MOGOSESTI, JUDETUL IASI " 1.2. Ordonator principal de credite/investitor COMUNA MOGOSESTI, JUDETUL IASI 1.3. Ordonator de credite (secundar, terțiar) COMUNA MOGOSESTI, JUDETUL IASI 1.4. Beneficiarul investiției COMUNA MOGOSESTI, JUDETUL IASI 1.5. Elaboratorul temei de proiectare S.C. VINCI TECH S.R.L. Adresa: Str. Mitropolit Varlaam nr. 54, Iasi Tel/fax: 0744669529 E-mail: [email protected] 2. DATE DE IDENTIFICARE A OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII

Pagina 9

2.1. Informații privind regimul juridic, economic și tehnic al terenului și/sau al construcției existente, documentație cadastrală Terenul este in domeniul public al judetului Iasi, comuna MOGOSESTI, amplasat in intravilanul comunei MOGOSESTI, avand folosinta actuala de drumuri comunale si satesti 2.2. Particularități ale amplasamentului/amplasamentelor propus/propuse pentru realizarea obiectivului de investiții, după caz: a) descrierea succintă a amplasamentului/amplasamentelor propus/propuse (localizare, suprafața terenului, dimensiuni în plan); Comuna Mogoșești este localizată în partea sudică a județului Iași, la o distanță rutieră de 16 km de municipiul reședință de județ. Comuna Mogoșești se învecinează la N cu comuna Miroslava, la E și NE cu teritoriul comunei Ciurea, la V și NV cu teritoriul comunei Voinești, la S cu comuna Șcheia, la S și SV cu teritoriul comunei Mironeasa, la S și SE cu teritoriul comunei Grajduri. Sistemul de localități cuprinde satele: Mogoșești (reședința de comună), Budești, Hadâmbu și Mânjești. În ultimii ani, în partea estică a localității Mogoșești s-au construit locuințe și a apărut de-a lungul șoselei Mogoșeșiti-Iași, noua așezare Șanta. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei se suprapune unui relief tipic de podiș monoclinal aparținând părții central-estice a Platformei Moldovenești (Podișul Central Moldovenesc). Mogoșești este o așezare veche, atestată documentar din sec. al XV-lea, al cărei nume provine de la un întemeietor, boierul Mogoș care a trăit în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, domn al Moldovei. Într-un act din 1400, domnitorul dăruiește boierului Mogoș o proprietate de pământ în partea se sud a județului. Satul dăruit era așezat pe pârâul Vilna, iar hotarele sale se întindeau de la obârșia Vilnei până la Dealul cel Mare.Satul numit atunci Mogoșești făcea parte din Ipatele. Dacă Mogoșești a fost în secolele XV-XVI târg medieval, în perioada ulterioară el a avut o evoluție regresivă. A dispărut pentru un timp, pentru ca apoi să apară în apropiere doar satul cu același nume. Un alt document în care se pomenește despre satul Mogoșești este elaborat în timpul lui Radu Mihnea, care a domnit în Moldova în două perioade: 1616-1619, 1623-1626. Prin document se întărește proprietatea pentru jumătate din satul Mogoșești a acelorași persoane și rudelor lor menționate în documentul anterior. Cătunul Șanta a existat din epoca medievală până în timpurile noastre tot în partea de est a Mogoșeștiului, la contactul șoselei care face legătura dintre sat și drumul spre Iași. Se presupune că în această zonă a existat un han unde făceau popas călătorii și numele ar veni de la hangița Sandală sau Săndița. Legenda spune că până aici veneau domnitorii să-i întâmpine pe marii dregători veniți de la Țarigrad, sau că aici era ultimul popas înainte de Iași. Despre Șanta pomenește Ion Neculce cu ocazia evenimentelor din 1739, când în Moldova au intrat trupele rusești ale generalului Munich. Localitatea Budești poartă numele de la boierul Buda, pe care îl găsim prezent în documente începând din secolul al XVI-lea. Astfel, la 13 septembrie 1503, aflăm că Ștefan cel mare a dăruit pentru slujirea cu „dreaptă cauză și credință”, pe un boier Buda. În secolul nostru a făcut parte pentru scurt timp din comuna Voinești, pentru ca apoi, din anul 1932 să fie integrat actualei unități. Localitatea Hadâmbu este o așezare veche, atestată documentar din sec. al XVII-lea, al cărei nume este legat de un boier Iani Hadâmbu, despre care se spune că a ajuns să stăpânească acele locuri și a ctitorit lăcașul de rugă de pe cea mai înaltă culme din ținut. Din punct de vedere administrativ, satul a aparținut Ocolului de Jos în 1803. Peste 30 de ani îngloba și satul Velnița. Spre mijlocul secolului, în 1865, este înglobat în satul Schitul Hadâmbului. Satul s-a format în apropierea schitului din deal înființat în 1659, dar apare documentar după

Pagina 10

1800. Este probabil că așezarea din vale s-a construit mai greu din cauza reliefului și a pădurii. A căpătat contur o dată cu realizarea drumului ce face legătura între Iași și Mogoșești, numit și drumul cel mare, cu ramificația din Hadâmbu spre schit. Din punct de vedere administrativ, satul Mânjești a făcut parte o bună perioadă de timp parte din ținutul Cârligătura. Primele cartografii îl menționează cuprins în subdiviziunea Ocolului de jos. Din 1883 era parte a Ocolului Stavnic. Din 1865 a fost inclus comunei Mogoșești, până în anul 1876, când pentru 11 ani a existat unitatea comunală cu sediul în Budești. Înglobând apoi satul Caulea era parte a comunei Mogoșești până în 1929, trei ani a aparținut comunei Voinești, după care a revenit în unitatea din care face parte și astăzi. Ca urmare a reorganizării administrativ teritoriale a țării, în anul 1968, satul Hadâmbu trece de la comuna Mironeasa la comuna Mogoșești. Tronsoanele de drumuri studiate in numar de 9, asigura legatura cu celelalte artere principale de circulatie a comunei MOGOSESTI, judetul Iasi la punctele de interes public atat pe plan local cu, comunele vecine. Dimensiunile drumurilor – lungime latime " MODERNIZARE DRUMURI PUBLICE LOCALE IN COMUNA MOGOSESTI, JUDETUL IASI " Parte Lungime Acostamente COMUNA MOGOSESTI carosabila (m) (m) (m) analizate Drumuri 1 DS 1367 532 2.75 - 5.50 2x0.5 2 DS 854 271 2.75 - 5.50 2x0.5 3 DS 888 180 2.75 - 5.50 2x0.5 4 DS1268 175 2.75 - 5.50 2x0.5 5 DS 2192 675 2.75 - 5.50 2x0.5 6 DS 1901 810 2.75 - 5.50 2x0.5 7 DS 1967 195 2.75 - 5.50 2x0.5 8 DE 473 1226 2.75 - 5.50 2x0.5 9 DS 98 270 2.75 - 5.50 2x0.5 10 DE 241 135 2.75 - 5.50 2x0.5 TOTAL DRUMURI MOGOSESTI 4469,00 Tronsoanele studiate se afla in intravilan si sunt in proprietatea comunei MOGOSESTI, judetul Iasi. Suprafata drumurilor ce urmeaza a fi modernizate este de cca. 35.000 mp. Terenul aferent este de cca. 35000 mp. Terenul ce urmează a fi ocupat de lucrările de modernizare drumuri se află în intravilan pe domeniul public. Suprafata afectată de lucrările de modernizare a celor 8 tronsoane de drumuri este de cca. 35000mp. b) relațiile cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile; Comuna Mogoșești este localizată în partea sudică a județului Iași, la o distanță rutieră de 16 km de municipiul reședință de județ. Comuna Mogoșești se învecinează la N cu comuna Miroslava, la E și NE cu teritoriul comunei Ciurea, la V și NV cu teritoriul comunei Voinești, la S cu comuna Șcheia, la S și SV cu teritoriul comunei Mironeasa, la S și SE cu teritoriul comunei Grajduri. Sistemul de localități cuprinde satele: Mogoșești (reședința de comună), Budești, Hadâmbu și Mânjești. În ultimii ani, în partea estică a localității Mogoșești s-au construit locuințe și a apărut de-a lungul șoselei Mogoșeșiti-Iași, noua așezare Șanta.

Pagina 11

c) surse de poluare existente în zonă; Nu exista. d) particularități de relief; Relieful Pe teritoriul comunei se disting trei sectoare de relief: Câmpia Moldovei , Podișul Central Moldovenesc , separate prin Coasta Iașilor , respectiv partea ei numită Coasta Mogoșești . Aceste sectoare se succed de la NE la SE, după cum urmează : Câmpia Moldovei este o zonă mai joasă care ocupă NE comunei în proporție de 10- 15% din teritoriu. Aici se înscriu mai multe dealuri joase și văi largi , iar altitudinile sunt între 80-150 metri în Șesul cel Mare , Șesul Bărcii și Valea lui Gabor. Dealul Pârloage și Michia Stâncii și de asemenea Dealul Bârsan ating altitudini de 100-150 metri. Pe teritoriul comunei se interferează această zonă mai joasă cu relieful mai înalt a Podișului Central Moldovenesc. Zona de interferență este cunoscută sub numele de Coasta Iașilor și se întinde de la Tomești , Ciurea , Mogoșești până la Voinești , Horlești ,Strunga. Coasta Iașilor, respectiv partea ei numită Coasta Mogoșești, cu deschidere spre N- NE, are formă arcuită și cuprinde altitudini de 150-300m. Înclinarea cuestrei este accentuată și cuprinde pante predominant de peste 10 grade. Coasta Mogoșești este fragmentată puternic de bazinele Mogoșești, Șesul cel Mare, Budești, Mânjești. Aceste bazine sunt separate de promontoriile interfluviale ale Dealurilor Bârsan, Muchia Stâncii, Bărca. Porțiuni ale Podișului Central Moldovenesc se află în sudul comunei și cuprind un relief mai înalt cu altitudini de 250-380m. Aceste înălțimi se găsesc în sudul satului Mogoșești, pe dealul omonim , în zona Piscului lui Toader, continuat cu altitudini spre S până la granița cu comuna Grajduri, unde se ajunge la 380m, iar spre graniță cu comuna Șcheia pînă la 370 de metri. În zona satului Budești domină Dealul Toaca, cu altitudini de 285-290m. Zonă înaltă există și în partea de vest a comunei la hotarul cu Voinești, unde înălțimile ating peste 300m, cum ar fi zona Dealului Mare din perimetrul satului Hadâmbu. Altitudinea minimă este atinsă pe fundul văii Stavnicului, fiind în jur de 100m, realizându-se o energie maximă de aproximativ 270m. Relieful sculptural este prezent în culmile interfluviale, dintre care cea mai importantă este cea a Dealului Mogoșești.Din această culme principală se desprind spre S, SV alte culmi secundare care se orientează spre bazinul Stavnicului și Redricei. Forma de relief cea mai caracteristică a comunei o formează versanții sculpturali, care cuprind 80% din suprafața comunei. După stadiul degradării lor , al naturii proceselor care îi afectează, ei pot fi cu degradare slabă, mijlocie sau intens degradați. Modelarea versanților este întreținută de procesele geomorfologice ale alunecărilor de teren. Relieful de acumulare este reprezentat de șesurile sau albiile majore din zona Stavnicului, a Văii lui Gabură, Șesul cel mare, Valea Bărcii și mai slab reprezentat prin glacisuri coluviale, proluviale sau mixte. Clima Climatul are un caracter temperat continental, integrîndu-se climatului ținutului de podiș deluros al Moldovei, cu influențe de pădure în N și de stepă în S. Regimul termic Temperatura medie anuală este cuprinsă între 8 - 90C în N și 9 - 100C în S, luna cea mai rece fiind ianuarie, cu valoarea medie între –3 și –40C în N și sub –40C în S, iar cea mai caldă fiind iulie, cu o valoare medie între 20 - 210C. Aceste valori ale lunilor dau o amplitudine termică anuală ( medie ) în jur de 240 în N și 250 în S. Această situație se explică prin faptul că valea Bârladului, în partea de Sud a comunei, permite

Pagina 12

canalizarea unor mase de aer, foarte rece și uscat iarna, stepic vara. În același timp, masivele păduroase din N introduc aici microclimat mai favorabil, de pădure. Iarna, predomină mase de aer provenite dinspre nord, comuna fiind expusă viscolului. Temperaturi minime absolute se a căror valoare scade sub 00C, se înregistrează din a doua decadă a lunii septembrie, cel mai timpuriu și se pot prelungi până în ultima decadă a lunii mai, cel mai târziu. Temperatura medie a lunilor reci, de -30,70C se înregistrează în lunile decembrie, ianuarie, februarie, iar a celor calde de +20,80C. Regimul pluviometric Precipitațiile medii anuale au o valoare în jur de 450 mm în S și 500 mm în N. Regimul anual al ploilor este însă neuniform, cele mai mari cantități căzând în sezonul rece al anului (20 – 35 mm ). Lunile cele mai bogate în precipitații sînt mai și iunie, iar în unii ani chiar iulie. Aceasta favorizează în mare măsură dezvoltarea vegetației și mai ales a culturilor agricole. În a doua jumătate a verii, precipitațiile se reduc, pentru ca, o ușoară creștere să se observe din nou, în luna octombrie. Cantitatea de apă utilizată de plante este influențată de relief și permeabilitatea solului. Cu cât panta reliefului este mai mare și permeabilitatea solului este mai redusă, cu atât cantitatea de apă utilizată este mai mică. Aceasta se reduce prin scurgere. În sezonul cald, precipitațiile au un pronunțat caracter torențial, în special vara, când se înregistrează averse de o intensitate deosebită. Cantități mari de precipitații căzute în intervale scurte de timp provoacă vara inundații și eroziunea solului, iar iarna înzăpeziri. Aversele torențiale influențează negativ activitatea economică și socială, contribuind la declanșarea alunecărilor de teren și activarea eroziunii. În general, când precipitațiile depășesc 20 mm/24 ore și solul este deja umed, ori când sunt mai mari de 40 mm/24 ore și cad pe un sol uscat, se pot deteriora unele culturi, fiind favorizate procesele de scurgere difuză, de eroziune areolară și torențială solului și de deplasare în masă. Precipitațiile din octombrie și noiembrie, corelate cu o coborâre sensibilă a temperaturii aerului, favorizează creșterea umidității solului și aerului. O altă caracteristică principală a anului, care depinde de întregul ansamblu de condiții naturale, dar în primul rînd de regimul termic al aerului, este evapotranspirația. Analizând raportul dintre cantitatea de apă primită prin intermediul precipitațiilor și cea pierdută prin evapotranspirație, putem vedea dacă regiunea respectivă are o umiditate suficientă sau deficitară. Din acest punct de vedere, teritoriul comunei are o umiditate deficitară în cea mai mare parte a anului. Remarcăm că deficitul de umiditate caracterizează tocmai lunile de vară, cînd vegetația are mare nevoie de precipitații. Regimul vânturilor Vânturile din această zonă se orientează în lungul văilor Stavnic și Rebricea. În comuna Mogoșești vânturile bat cel mai frecvent, conform stației Negrești, din NV (20 %), N (10,5 %) , E (15 %) , V (15 %) , SE (10,3 %). Vitezele lor medii anuale nu depășesc 3,5 m / secundă. Partea de NE a teritoriului, fiind străjuită de înălțimi mai mari, împădurite face ca această parte să fie mai adăpostită de față de vânturile ce vin din această direcție. Cu toate că vânturile de N, NE și E au o frecvență mai redusă, ele se manifestă destul de activ, mai ales în timpul iernii, sub forma crivățului rece, care are originea în anticiclonul euroasiatic. Originea continentală a acestui aer siberian face ca lunile de iarnă, și în special ianuarie, să fie de obicei friguroase și uscate, uneori cu viscole accentuate. Vânturile cu intensitate mai mare, atunci când sunt însoțite de ploi, dăunează culturilor de grâu, orz și secară, cand acestea nu sunt ajunse la maturitate și plantațiilor de pomi. Alte fenomene hidrometeorologice care caracterizează clima acestei zone și influențează negativ activitatea economică sunt: ceața, bruma, chiciura, poleiul, grindina, care se produc cu intensitate și durată mai mare pe văile largi. Ceața are o frecvență mare în sezonul rece, în perioada decembrieianuarie. Bruma este un fenomen specific sezonului rece; când se produce toamna și primăvara, are efecte negative asupra vegetației. În anotimpurile de tranziție, bruma are o frecvență lunară maximă în noiembrie și în martie. Grindina însoțește de obicei ploile torențiale, frecvența ei fiind de cca 2-2,5

Pagina 13

zile pe an. Hidrografia Apele de suprafață Din punct de vedere hidrografic, comuna aparține bazinului Nicolina în N și Bârladului în S. Separația dintre ele este formată de relieful Dealului Mogoșești și Toaca. Rețeaua hidrografică este formată de pârâiașe care adună apele de pe versanți transportându-le spre N și S. În partea de N a comunei se află pârăul Bereasca , cu originea pe teritoriul comunei Voinești, care curge pe direcția NE, ajungând în iazul Bârca. Acest iaz mai este alimentat din zona Budești de pârâiașul Valea lui Gabor și Valea Bărcii. Prin Mogoșești cu izvoare în dealul cu același nume se scurge Chetrosul. El este de fapt un torent , având apă mai ales în anotimpul ploios. Chetrosu a fost supus acțiunilor de combatere a proceselor de eroziune și de înlăturare a colmatărilor de materiale. În partea estică se scurge părâul Rotariu. Pârâiașele din sud: Valea Carului și Valea Morarului sunt colectate de Stăvnicei și Stavnic , care se varsă în Bârlad. Stavnicul este cel mai important pârâu al comunei , are izvoarele pe teritoriul comunei Voinești și se scurge prin marginea satului Hadâmbu. În perioadele cu ploi abundente cantitatea de apă este mare, producând ieșirea lor din albie și inundații cu pagube materiale. Lungimea rețelei hidrografice de pe teritoriul comunei este de 25km , cu o densitate mai mare în partea de nord , respectiv 16,2km și de 8,8 în partea de nord. În teritoriul nordic comunal se află și iazurile din apropierea satului Mânjești, care, pe lângă iazul Bărca au importanță în desfășurarea de activități piscicole. Apele subterane Aceste ape nu cuprind rezerve mari datorită discontinuității stratelor acvifere, a scurgerii rapide a apelor în timpul ploilor, a impereabilității rocilor sarmatice și a evapotranspirației mari. Solurile Varietatea condițiilor de pedogeneză au impus existența în limitele comunei a unui înveliș de soluri diversificat. În bună parte răspândirea solurilor este consecința reliefului cu aspectele sale particulare: altitudine, expunere față de soare, declivitate, etc. Principalele tipuri de sol prezente în teritoriul comunei sunt reprezentate prin: cernoziomuri cambice - caracteristice unor suprafețe interfluviale ; soluri cenușii de pădure și soluri brune argiloiluviale, întâlnite pe platourile deluroase; -soluri brune luvice , asociații de soluri cenușii și brune argiloiluviale cu erodisoluri , regosoluri și lăcoviști de coastă - caracteristice tuturor versanților, fiind cele mai răspândite în aceste areale ; asociații de cernoziomuri cambice , erodisoluri și regosoluri - caracteristice versanților de racord cu zonele înalte de platou ; rendzine - întâlnite în areale restrânse pe suprafața platourilor ; Solurile fertile din categoria cernoziomurilor și a solurilor cenușii cuprind: culmile largi din zona Corn , Dealul Staniștea , Lanul Pârloage , Bârsan , Șesul Dobrinescu și vesanții uniformi largi cum ar fi Șesul Mânjești , Șesul cel Mare , Siliștea , Șesul Budești. Tot soluri cernoziomice,însă cu grade diferite de eroziune , se află pe teritoriul numit Chiclui și în zona iazului Bârca. Teritoriul pădurilor cuprinde la suprafața scoarței soluri brune și soluri argiloase. Ele se găsesc în teritoril pădurilor : Pietrosul, Pătrașcu, Cruceriu, în zona Vidița și într-o parte a șesului Stavnic. Solurile aluviale s-au format de-a lungul pârailor datorită materialelor cărate de Stavnic în apropierea satului Hadâmbu,de pârâiașul Mânjești,în zona Budești și în șesul cel Mare,pe unde curge pârăiașul Rotariu. Zonele mlăștinoase se găsesc în estul Dealului Șanta,în zona Hadâmbu,La Pod de Vale. În general, solurile nu sunt afectate de factori degenerativi, potențialul productiv al solurilor în condițiile absențeii acestor factori de degradare, fiind suficient de ridicat. Vegetația și fauna Vegetația

Pagina 14

Poziționarea comunei la contactul Câmpiei Moldovei cu Podișul Central Moldovenesc a determinat instalarea unei vegetații foarte variate: jumătatea de N (Câmpia Moldovei) este situată în zona de silvostepă, iar jumătatea de S (zona înaltă) este situată în zona forestieră. Zona forestieră este caracteristică sectoarelor înalte din sudul comunei, fiind reprezentată prin păduri de foioase ce aparțin etajului stejarului și gorunului, iar în părțile cele mai înalte, limitei inferioare a fagului. Acestor specii li se asociază frecvent: carpenul, jugastrul, frasinul, arțarul, ulmul de câmp, cireșul, mărul pădureț și uneori teiul argintiu. Pădurile, fiind mai luminoase, permit o frecvență mai mare a arbuștilor: alunul, dârmozul, cornul, sângerul, crușinul, măceșul, precum și o bogată floră ierboasă: vinariță, mierea ursului, urzică moartă, ferigi etc, plus cunoscutele efemeride de primăvară: ghiocel, toporaș, viorea, lăcrămioară, brebenel. Vegetația naturală, caracteristică zonei mai joase, depresionare, este reprezentată prin: pâlcuri de pădure (șleauri formate din gorun și stejar) și pajiști, puternic transformate și modificate antropic. Pajiștile sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuță cu bulb, bărboasă, iarba oii etc. Fauna În cuprinsul pădurilor, dintre mamifere, mai caracteristice sunt: lupul, vulpea, iepurele, veverița, bursucul, dihorul și alte specii prezente pe toată suprafața județului. Se întâlnesc și numeroase păsări:cucul, sturzul, mierla, ciocănitoarea pestriță, turturica, privighetoarea, ș.a. În apa iazurilor exista pești cum ar fi: crapul, carasul. Câteva reptile (șarpele de pădure, gușterul), numeroase insecte și alte specii de nevertebrate întregesc varietatea acestui biotop. Caracteristici geotehnice Comuna Mogoșești aparține din punct de vedere structural Platformei Moldovenești. Din punct de vedere geomorfologic zona studiată se încadrează în: - zona de contact dintre extremitatea S a Câmpiei Moldovei și cea N-NE a Podișului Central Moldovenesc. Acest contact este reprezentat de puternica denivelare a Coastei Iașului. Geologie Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Mogoșești face parte integrantă din unitatea structurală a Platformei Moldovenești. Limita vestică a acesteia este dată de o falie care trece prin localitatea Solca (Falia Solca). Spre sud, Platforma Moldovenească se întinde până la o falie ce s-ar continua la est de Prut, în direcția prelungirii ipotetice a cursului Trotușului și care este de fapt prelungirea faliei Solca. Spre est, Platforma Moldovenească face corp comun cu Platforma Est – Europeană, fiind, marginea vestică a acesteia (Geologia Platformei Moldovenești - Mutihac et al., 2004). Platforma Moldovenească este o unitate geostructurală carpatică cu structură tipic de platformă. În alcătuirea acesteia se disting două elemente structurale: unul inferior cutat, constituind soclul, ce corespunde etapei în care spațiul moldav a evoluat ca arie labilă, și altul superior, cuvertura, corespunzând etapei în care spațiul moldav a evoluat ca domeniu stabilizat. Soclul Platformei Moldovenești, constituie o regiune rigidă de cratogen, peneplenizată, consolidată în Protozoic mediu (Riphean). Peste soclu se află cuvertura, alcătuită litologic din depozite sedimentare (calcare, gresii, marne, nisipuri) care cuprind intervalul stratigrafic vendian – cuaternar. Stratigrafic, pe raza comunei Mogoșești, depozitele sedimentare de cuvertură aparțin Bassarabianului, Cherssonianului și Cuaternarului. Tectonic, depozitele păstrează caracterul specific de platformă, fiind monoclinale. Zona luată în studiu aparține platformei Moldovenești formată din două etaje: -etaj inferior-reprezentată de un fundament foarte vechi (sarmațian)-este reprezentat de argila marnoasă bazală,prezentă de peste 14-16m. -etaj superior-reprezetat de un pachet de roci sedimentare vechi (paleozoice- mezozoice și negrene), necutate, acoperite de o cuvertură subțire de formațiuni Cuarternare. pe platouri si la partea superioara a versantilor: -soluri vegetale si umpluturi de pamant in grosimi de 0,60-1,0m; -un complex argilos-prafos-loessoid in grosimi de 5-6m;

Pagina 15

-un complex granular format din nisip fin ,mijlociu,cochilifer in baza cu pietris in grosimi de 46m,urmate de argile compacte cu calcare; pe versanti in zona medie a acestora: -umpluturi si soluri vegetale in grosimi de 0,80-1,0m; -un deluviu de panta format din argile prăfoase sau prafuri nisipoase,loessoide in grosimi de 35m,care spre baza se lamineaza până la disparities pre baza versantilor, în grosimi de 2,50 -3m; -argila stratificată lamelar cu pungi si filme de nisip in grosimi de 3-5m. la baza versanților: -stratificația în această zona este formată din aluviuni în care predomină la suprafață un complex argilo-prafos, alcătuit din argile prăfoase remaniate, prafuri argilo-nisipoase, nisipuri prăfoase sau argile; -un deluviu de panta format din argile prăfoase sau prafuri nisipoase,loessoide in grosimi de 35m,care spre baza se lamineaza până la disparities pre baza versantilor, în grosimi de 2,50 -3m; -argila stratificată lamellar cu pungi si filme de nisip in grosimi de 3-5m. Tectonica zonei Din schița tectonică a vorlandului carpatic din Moldova (după Săndulescu și Visarion, 1981) zona de interes este stabilă și nu produce fenomene geologice care să influențeze Încadrarea seismică Din punct de vedere seismic, teritoriul studiat se află în zona de influență a cutremurelor de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 ÷ 150 km și se încadrează conform Codului de proiectare seismică indicativ P 100-1/2006 (Reglementări tehnice, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri) în zona de hazard seismic cu o valoare a accelerației orizontale a terenului ag = 0,20 g, și o perioadă de colț TC = 0,7 sec. Adâncimea de îngheț Având în vedere prevederile din STAS 6054-77, adâncimea de îngheț maximă din zonă este de 0,90 m de la suprafața terenului. e) nivel de echipare tehnico-edilitară al zonei și posibilități de asigurare a utilităților; Pe sectoarele de drumuri analizate exista linii/cabluri de energie electrica pe stalpi si subterane. f) existența unor eventuale rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate; Nu este cazul. g) stadiul current a sectorului de referinta, particularitati; Actiunea fenomenului de inghet-dezghet, scurgerea deficitara a apelor si lipsa intretinerii s-au dovedit factori distructivi agresivi, aducand drumurile intr-o stare tehnica “ rea” . Structura rutiera existenta este intr-o stare avansata de degradare neavand capacitate portanta de preluare a incarcarilor provenite din traficul actual. Datorita acestei structuri rutiere, circulatia vehiculelor si autovehiculelor se desfasoara anevoios, mai ales in perioadele cu precipitatii abundente. Starea precara a drumurilor influenteaza negativ activitatea economica, sociala si culturala a locuitorilor. Drumurile nefiind modernizate, impermeabilizate, in perioadele secetoase reprezinta un factor poluant destul de agresiv, atat pentru localnici cat si pentru mediu, prin praful iscat la trecerea mijloacelor de transport, sau prin actiunea vantului. În cazul in care pe aceste drumuri nu se vor executa lucrari de interventie in vederea modernizarii, o sa devina impracticabile, periclitand astfel desfasurarea in siguranta atat a traficului de vehicule cat si a celui pietonal

Pagina 16

Cele prezentate mai sus ne obliga la adoptarea in viitor a unei structuri moderne, care sa reziste la actiunea fenomenului de inghet-dezghet, sa asigure portanta si sa aiba dispozitive adecvate pentru o buna scurgere a apelor. Tinand seama de calificativul de stare tehnica “ rea”, atribuit pe ansamblu drumurilor analizate, consideram ca modernizarea acestora este absolut necesara si urgenta.  cele 8 tronsoane de drumuri impietruite prezinta degradari caracteristice acestui tip de imbracaminte, care se datoreaza atat climatului, cat si lipsei de intretinere;  atat in profil tranversal cat si in profil longitudinal drumurile prezinta iregularitați și deformari, pantele nefiind asigurate face ca scurgerea apelor sa nu se faca corespunzator conducand astfel la degradari ale suprafețelor de rulare.  drumurile analizate nu sunt modernizate, nu sunt echipate cu dispozitive adecvate pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale, iar acolo unde acestea exista sunt degradate sau colmatate;  acostamentele in zonele in care sunt intalnite sunt din pamant si au o latime variabila si in totalitate acoperite cu vegetatie;  caracteristicile geometrice in plan si in profil longitudinal/transversal ale drumurilor analizate nu respecta standardele si normativele in vigoare .  pe tronsonale de drum propuse spre modernizare se regasesc retele de apa si canalizare, necesitand ridicarea la cota a caminelor.  Accesele existente la proprietati sunt practicabile si nu necesita inlocuirea/refacerea acestora. h) condiționări constructive determinate de starea tehnică și de sistemul constructiv al unor construcții existente în amplasament, asupra cărora se vor face lucrări de intervenții, după caz; Nu este cazul. i) reglementări urbanistice aplicabile zonei conform documentațiilor de urbanism aprobate - plan urbanistic general/plan urbanistic zonal și regulamentul local de urbanism aferent; Conform reglementarilor documentatiei de urbanism faza PUG MOGOSESTI. j) existența de monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate sau de protecție. Nu este cazul. 2.3. Descrierea succintă a obiectivului de investiții propus din punct de vedere tehnic și funcțional: Materializarea fizica pe teren a limitelor sectoarelor de drum, va fi stabilita, in mod obligatoriu, impreuna cu Beneficiarul (reprezentantii Primariei Comunei MOGOSESTI si reprezentantii Autoritatii locale pe raza careia se afla obiectivul), cu ocazia inceperii prestarii serviciilor de teren (geo – topo). In cazul identificarii necesitatii prelungirii sectoarelor de drumuri aferente obiectivului de investitii, proiectantul impreuna cu beneficiarul pot conveni la prelungirea sectorului initial cu noul sector. a) destinație și funcțiuni; Drumuri comunale si satesti.

Pagina 17

b) caracteristici, parametri și date tehnice specifice, preconizate; Pentru aducerea drumurilor la nivelul caracteristicilor tehnice a unor drumuri comunale si satesti este necesara proiectarea si executia lucrarilor de modernizare a fundatiei drumului inclusiv asigurarea scurgerii si evacuarii apelor pluviale din zona drumului, in scopul restabilirii/asigurarii conditiilor de siguranta a circulatiei, a asigurarii caracteristicilor de exploatare impuse unui drum communal/ satesc deschis circulatiei publice. Se vor analiza doua scenarii in cee ce priveste solutia tehnica de modernizare a drumurilor:  Sistem rutier elastic, parte carosabila cu doua benzi de circulatie, cu acostamente balastate/betonate in zonele unde se vor executa santuri pereate;  Sistem rutier rigid, parte carosabila cu doua benzi de circulatie, cu acostamente balastate/betonate in zonele unde se vor executa santuri permeate, si se vor compara atat din punct de vedere tehnic cat si economic.  Sa se asigure reprofilarea, sa se adopte straturi de balast, de piatra sparta, strat de legatura (BADPC 22,4) si strat de uzura (BAPC16) in cazul sistemului rutier elastic sau dala din beton de ciment in cazul sistemului rutier rigid;  Daca se considera necesar, pe sectoarele unde datorita limitelor de proprietate cerintele dimensionale nu pot fi asigurate, pentru siguranta circulatiei, proiectantul va prevedea restricii de viteza sau de gabarit, cu respectarea legislatiei in domeniu;  Santuri deschise din pamant si unde este cazul santuri betonate;  Accesele existente la proprietati sunt practicabile si nu necesita inlocuirea/refacerea acestora.  Se va asigura racordarea drumurilor laterale cu amenajare la acelasi nivel tehnic, iar santurile se vor descarca direct in santurile sau rigolele drumului comunal/satesc;  Se vor realiza podete transversale de descarcare a apelor pluviale. c) nivelul de echipare, de finisare și de dotare, exigențe tehnice ale construcției în conformitate cu cerințele funcționale stabilite prin reglementări tehnice, de patrimoniu și de mediu în vigoare; Santuri pereate pentru asigurarea colectarii si scurgerii apelor provenite din precipitatii; d) număr estimat de utilizatori; La proiectarea lucrarilor de modernizare a sectoarelor de drumuri comunale/satesti, se va avea in vedere incadrarea sectorului de drum in drum de clasa tehnica V., cu intensitatea traficului redus. e) durata minimă de funcționare, apreciată corespunzător destinației/funcțiunilor propuse; Durata minima de functionare 15 ani. f) nevoi/solicitări funcționale specifice; Se vor prevedea elemente de siguranta (semnalizare orizontala si verticala), in conformitate cu prevederile tehnico in vigoare, borne kilometrice/hectometrice si dupa caz elemente de calmare a traficului (benzi rezonatoare sau denivelari pentru limitarea vitezei in zona trecerilor de pietoni sa/ si a scolilor, etc.), parapete de protectie. g) corelarea soluțiilor tehnice cu condiționările urbanistice, de protecție a mediului și a patrimoniului; In cazul inlocuirii podetelor existente cu unele noi, se recomanda analizarea posibilitatilor de utilizare/adaptare cu precadere a proiectelor tip: podete din elemente prefabricate – tubulare, casetate

Pagina 18

sau dalate, prevazute cu camera de cadere si aripi, precum si sant betonat deschis la fiecare iesire si intrare. h) stabilirea unor criterii clare în vederea soluționării nevoii beneficiarului. - Se vor intocmi documentatiile pentru avizare prevazute de legislatia romana in vigoare; - Documentatiile tehnico - economice se elaboreaza respectand cerintele si specificatiile tehnico prevazute in prezenta tema de proiectare. - Documentatiile se vor verifica de catre verificatorii atestati, se va obtine viza expertului tehnic, dupa caz, in orice faza de proiectare precum si pe durata implementarii proiectului. 2.4. Cadrul legislativ aplicabil și impunerile ce rezultă din aplicarea acestuia Beneficiar, COMUNA MOGOȘEȘTI PRIMAR, POPA-ROȘU RODICA