Plan Urbanistic General (PUG)
Mogosesti Memoriu General
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 1,5 MB · modificat pe site: 30.09.2025
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG), „Mogosesti Memoriu General”, Comuna Mogoșești, jud. Iași. Sursa: https://mogosesti-primaria.ro/wp-content/uploads/2025/08/Mogosesti-Memoriu-General.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/mogosesti/60180-mogosesti-memoriu-general, 06.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
S.C. PRO ACTIV CONSULTING S.R.L. IASI
J.22.284/2007- C.F. RO 20819094 Tel: 0332-809957
Str. Mayer Octav nr. 3 Fax: 0332-809957
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA MOGOȘEȘTI, JUDEȚUL IAȘI
VOL. 1 – MEMORIU GENERAL
NR. PR. 176-2009, FAZA: PUG, DATA: APRILIE 2010
Pagina 2
S.C. PRO ACTIV CONSULTING S.R.L. IASI
J.22.284/2007- C.F. RO 20819094 Tel: 0332-809957
Str. Mayer Octav nr. 3 Fax: 0332-809957
PROIECT
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA MOGOȘEȘTI, JUDEȚUL IAȘI
Volum I: MEMORIU GENERAL
Contract nr. 176/2009
Faza de proiectare: P.U.G.
Beneficiar: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI MOGOȘEȘTI
Nr. volum: 1
Volume: 3
Nr. exemplar: 1
Proiectul conține: Cod borderou:
- Vol. I - P.U.G. 176 PUG/I
- Vol. II - R.L.U. 176 RLU/II
- 2010 –
Pagina 3
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 1
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
LISTA DE RESPONSABILITĂȚI ȘI SEMNĂTURI
DIRECTOR GENERAL: Ing. Claudia Condratov
COORDONATOR C.T.E.: Arh.Crezantema Sofrone
SEF PROIECT: Arh. Liviu Gheorghițeanu
COLECTIV DE ELABORARE:
Compartiment Proiectant Verificat Aprobat CTE
Arh. Liviu Gheorghițeanu Ing. Vladimir Condratov Arh.Crezantema
____________________ ___________________ Sofrone
______________
Ing. Cristina Cîșlaru
____________________
Ing. Claudia Condratov
____________________
Urbanism
Ing. Gabriela Gavrileț
____________________
Ing. Florentin Petruc
____________________
Pr. Chițica Damian
––––––––––––––––––––
Pagina 4
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 2
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
BORDEROU
PIESE SCRISE
Lista de responsabilități si semnături
Borderou
CAPITOLUL 1- INTRODUCERE:
1.1. - ELEMENTE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI
1.2. - OBIECTUL STUDIULUI
1.3. - NECESITATEA ȘI SCOPUL LUCRĂRII
1.4. - DOMENII DE UTILIZARE
1.5. - EFECTE ECONOMICE ȘI SOCIALE SCONTATE
1.6. - BAZA JURIDICĂ
1.7. - MODUL DE ELABORARE
1.8. - BAZA ȘI SURSELE DE DOCUMENTARE, SUPORTUL TOPOGRAFIC
CAPITOLUL 2 – STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII
2.1. - SITUAȚIA EXISTENTĂ ȘI EVOLUTIE
2.2. - ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
2.2.1. Așezarea geografică
2.2.2. Relieful
2.2.3. Resursele naturale
2.2.4. Clima
2.2.5. Hidrografia
2.2.6. Solurile
2.2.7. Vegetația și fauna
2.2.8. Caracteristici geotehnice
2.3. - RELAȚII IN TERITORIU
2.3.1. Încadrarea în teritoriu
2.3.2. Relații în teritoriu
2.4. - ACTIVITĂȚI ECONOMICE
2.4.1.Sectorul primar ( agricultura, silvicultura, piscicultura)
2.4.2. Sectorul secundar
2.4.2.1. Industria
2.4.2.2. Construcțiile
2.4.3. Sectorul terțiar
2.4.3.1. Comerțul, servicii destinate întreprinderilor și serviciile în turism și
alimentație publică
2.4.3.2. Transportul
2.4.3.3. Poștă și telecomunicații
2.4.3.4. Servicii în sănătate și asistență socială
Pagina 5
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 3
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
2.4.3.5. Învățământul
2.4.3.6. Serviciile socio – culturale
2.4.3.7. Recreere / sport
2.4.4. TURISMUL
2.5. - POTENȚIALUL DEMOGRAFIC ȘI RESURSELE DE MUNCĂ
2.5.1. Evoluția și densitatea populației
2.5.2. Structura populației
2.5.3. Dinamica populației
2.5.4. Resursele umane
2.6. - CIRCULAȚIA
2.6.1. Starea tehnică - Viabilitatea și capacitatea portantă a drumurilor
2.7.-INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE.
BILANȚ TERITORIAL
2.7.1. Caracteristici ale zonelor funcționale
2.7.2. Bilanț teritorial
2.8. - ZONE CU RISCURI NATURALE
2.8.1.Fenomene meteorologice periculoase: furtuni,
inundații, secetă, îngheț
2.8.2. Incendii de pădure
2.8.3. fenomene distructive de origine geologică
2.9. - ECHIPAREA EDILITARĂ
2.9.1. Gospodărirea apelor
2.9.2. Alimentarea cu apă
2.9.3. Canalizarea
2.9.4. Alimentarea cu energie electrică
2.9.5. Rețeaua de telecomunicatii, activitatea de poștă
2.9.6. Alimentarea cu gaze naturale și căldură
2.9.7. Gospodărirea comunală
2.10.- PROBLEME DE MEDIU
2.10.1. Monumente ale naturii și monumente istorice
2.10.2. Spații verzi, sport, agrement
2.10.3. Obiective industriale și zone periculoase
2.10.4. Rețeaua principală de căi de comunicație
2.10.5. Depozite de deșeuri menajere și industriale
2.10.6. Disfuncționalități
2.10.7. Identificarea surselor se poluare
2.10.8. Calitatea factorilor de mediu
2.10.9. Priorități în intervenție
2.11.- DISFUNCTIONALITĂȚI
2.12. -NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI
Pagina 6
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 4
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
CAPITOLUL 3 – PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ
3.1. - STUDII DE FUNDAMENTARE
3.2. - EVOLUȚIE POSIBILĂ. PRIORITĂȚI
3.3. - OPTIMIZAREA RELAȚIILOR ÎN TERITORIU
3.4. -DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR ECONOMICE ȘI SOCIALE
3.5. - EVOLUȚIA POPULAȚIEI
3.6. - ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI
3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCȚIONALĂ. BILANȚ
TERITORIAL
3.8. - MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE
3.9. - DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE
3.10.- PROTECȚIA ȘI CONSERVAREA MEDIULUI
3.11.- REGLEMENTĂRI URBANISTICE
3.12.- OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ
CAPITOLUL 4 – CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE
ANEXĂ FONDURI STRUCTURALE
PIESE DESENATE
1.1. ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU A COMUNEI MOGOȘEȘTI sc. 1:25.000
2.1. SITUAȚIA EXISTENTĂ - DISFUNCȚIONALITĂȚI – LOCALITĂȚILE
MOGOȘEȘTI, MINJEȘTI ȘI BUDEȘTI sc. 1:5.000
2.2. SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI
LOCALITATEA HADÂMBU sc. 1:5.000
3.1. REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE - LOCALITĂȚILE
MOGOȘEȘTI, MINJEȘTI ȘI BUDEȘTI sc. 1:5000
3.2. REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE
LOCALITATEA HADÂMBU sc.1:5000
4.1. REGLEMENTĂRI ECHIPARE EDILITARĂ - LOCALITĂȚILE
MOGOȘEȘTI, MINJEȘTI ȘI BUDEȘTI sc. 1:5000
4.2. REGLEMENTĂRI ECHIPARE EDILITARĂ
LOCALITATEA HADÂMBU sc. 1:5000
5.1. PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR - LOCALITĂȚILE
MOGOȘEȘTI, MINJEȘTI ȘI BUDEȘTI sc. 1:5000
5.2. PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR
LOCALITATEA HADÂMBU sc. 1:5000
ȘEF PROIECT,
arh. Liviu Gheorghiteanu
Pagina 7
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 5
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
CAPITOLUL 1 - INTRODUCERE
1.1. ELEMENTE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI
Denumirea lucrării: Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești
Elaborator: S.C. PRO ACTIV CONSULTING S.R.L. IAȘI
Număr proiect: 176 / 2009
Beneficiar: Consiliul Local al comunei Mogoșești, județul Iași
Perioada elaborării: trimestrul II, 2009 – trimestrul III, 2009
1.2. OBIECTUL LUCRĂRII
Elaborarea Planului Urbanistic General al comunei Mogoșești, reprezintă
strategia, cadrul de dezvoltare în perspectivă a unității administrativ - teritoriale și
corelarea cu strategiile elaborate în cadrul planificărilor spațiale: Planul Național de
Dezvoltare, Programul Operațional Regional, Planul de Dezvoltare Regională Nord –
Est și Strategia de Dezvoltare a județului Iași, toate pe perioada 2007-2013.
În componența comunei Mogoșești intră localitățile: Mogoșești (reședința de comună),
Budești, Hadâmbu și Mânjești, cu trupurile aparținătoare.
Planurile urbanistice generale (P.U.G.) au caracter de reglementare (caracter
operațional) și răspund programului de amenajare spațială a teritoriului și de dezvoltare a
localităților ce compun unitatea teritorial – administrativă de bază.
Durata de valabilitate a lucrării este de 10 ani, dacă pe parcurs nu apar elemente
importante de dezvoltare care necesită actualizare,conform GP 038/1999 privind
Metodologia de elaborare și conținutul cadru al PUG.
P.U.G. se elaborează în scopul:
Stabilirii direcțiilor, priorităților și reglementărilor de amenajare a teritoriului și
dezvoltare urbanistică a localităților;
Utilizării raționale și echilibrate a terenurilor necesare funcțiunilor urbanistice;
Precizării zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundații, neomogenități
geologice, reducerea vulnerabilității fondului construit existent);
Evidențierii fondului valoros și a modului de valorificare a acestuia în folosul
localității;
Creșterii calității vieții, cu precădere în domeniile locuirii, dotărilor aferente locuirii și
serviciilor;
Fundamentării realizării unor investiții de utilitate publică;
Asigurării suportului reglementar (operațional) pentru eliberarea certificatelor de
urbanism și autorizațiilor de construire;
Corelării intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spațiului.
Materializarea propunerilor de amenajare spațială și dezvoltare urbanistică
reglementate prin P.U.G. se face în timp, în funcție de fondurile prevăzute din bugetul propriu
unităților teritorial - administrative de bază, în corelare cu fondurile alocate de la bugetul
statului sau ale unor întreprinzători.
Dintre principalele obiective urmărite în cadrul Reactualizării Planului Urbanistic
General se menționează:
Pagina 8
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 6
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
Optimizarea relațiilor localităților cu teritoriul administrativ și județean din care fac
parte;
Valorificarea superioară a potențialului natural, economic și uman;
Organizarea și dezvoltarea căilor de comunicații existente;
Stabilirea și delimitarea unui nou intravilan care să corespundă necesităților
viitoare de dezvoltare;
Stabilirea și delimitarea de noi zone construibile;
Stabilirea și delimitarea noilor zone funcționale;
Stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară sau definitivă de
construire;
Stabilirea și delimitarea zonelor protejate și de protecție a acestora;
Modernizarea și dezvoltarea echipării edilitare;
Stabilirea noilor obiective de utilitate publică;
Stabilirea unui mod superior de utilizare a terenurilor și condițiilor de conformare și
realizare a construcțiilor.
În "Caietul de sarcini" și în Tema-program a Elaborării Planului Urbanistic General
al comunei Mogoșești, Consiliul Local a formulat solicitări pentru:
Reambularea planurilor topografice;
Realizarea balanței teritoriale a terenului pe tarlale și parcele;
Modernizarea și dezvoltarea căilor de comunicație;
Preluarea în PUG și rezervarea unor amplasamente pentru viitoarele proiecte a
tuturor programelor aflate în derulare (PHARE, ISPA, SAPARD, etc.) cât și a celor
ce urmează a fi finanțate din fonduri NAȚIONALE și ale UNIUNII EUROPENE
(fonduri structurale).
Reamplasarea unor dotări din sistemul echipării tehnico – edilitare și dezvoltarea
acestora;
Realizarea unor indicatori de locuire la nivelul mediei pe județ;
Dezvoltarea economică în cadrul industriei mici și agriculturii;
Dimensionarea amplasamentelor rezervate pentru construcția de locuințe în
perspectivă, ținând cont de posibilitățile reale de urbanizare;
Instituirea zonelor de protecție pentru monumentele istorice și de arhitectură;
Mărirea suprafeței intravilanului, cât și îmbunătățirea zonificării funcționale a
acestuia;
Corelarea propunerilor privind protecția mediului cu prevederile Planului Local de
Acțiune Pentru Mediu, respectiv cu Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor al
Județului Iași.
Completările intravilanelor și reconsiderarea utilităților în localitățile comunei
Mogoșești, se vor face, pe cât posibil, în suprafețe compacte care să faciliteze dotarea cu
echipări edilitare de-a lungul drumurilor principale care le traversează, cât și a celor de
legătură și exploatare a satelor.
Proiectantul va studia teritoriul comunei Mogoșești, depistând posibilități de
introducere în intravilan a acelor suprafețe care corespund, fără restricții și fără riscuri în
ceea ce privește posibilitățile de construire, terenuri proprietate ale persoanelor fizice sau
juridice.
Planul urbanistic general (P.U.G.) orientează aplicarea unor politici în scopul
construirii și amenajării teritoriului localităților, politici ce își propun, între altele, restabilirea
dreptului de proprietate și implementarea unor noi relații socio-economice în perioada de
tranziție spre economia de piață și integrare europeană.
Pagina 9
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 7
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
1.2.1. NECESITATEA ȘI SCOPUL LUCRĂRII
Necesitatea lucrării decurge din identificarea și asigurarea unor condiții favorabile
desfășurării funcțiilor comunei Mogoșești, în componența căruia intră localitățile Mogoșești,
Budești, Hadâmbu și Mânjești și trupurile aparținătoare.
Lucrarea are ca scop evidențierea situației actuale, a problemelor și a propunerilor de
dezvoltare urbanistică a comunei Mogoșești cu localitățile aparținătoare, din punct de vedere
al amenajării teritoriului, în corelație cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului
Județului Iași (PATJ), cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal Regional -
Regiunea de Nord - Est și cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Național
(PATN) - secțiunile I - V, precum și cu "Strategiile de dezvoltare și planificare a
teritoriului județului Iași", strategii elaborate de Consiliului Județean Iași.
1.2.2. DOMENII DE UTILIZARE
Lucrarea se va constitui într-un instrument operațional practic, accesibil Consiliului
Local și Primăriei comunei Mogoșești, care hotărăsc strategiile de dezvoltare și amenajare a
teritoriului pe care îl administrează.
Regulamentul aferent lucrării va sta la baza elaborării tuturor documentelor și
documentațiilor pentru aprobarea autorizării construcțiilor de locuințe și a celorlalte obiective
de utilitate publică.
1.2.3. EFECTE ECONOMICE ȘI SOCIALE SCONTATE
Prin măsurile și propunerile pe care le include, lucrarea va contribui indirect la
creșterea nivelului de trai al populației prin găsirea unor soluții de amenajare a teritoriului
care să asigure un grad de confort acceptabil, o sumă de utilități și obiective de utilitate
publică care să satisfacă nevoile colective în spațiul administrativ; prin lucrările propuse se
dorește facilitarea accesării fondurilor de finanțare naționale și internaționale ale U.E. (fonduri
structurale, etc.).
1.2.4. BAZA JURIDICĂ
Planul Urbanistic General este elaborat în conformitate cu prevederile actelor
normative în vigoare, specifice domeniului sau în complementarea acestuia. Dintre
principalele acte normative, cu implicații asupra dezvoltării urbanistice, se menționează:
Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul;
Legea nr. 289 din 7 iulie 2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001
privind amenajarea teritoriului și urbanismul;
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor
publice, transporturilor și locuinței nr. 1430/2005 cu modificări și completări;
Legea nr. 10/1995 - privind calitatea în construcții;
Legea nr. 18/1991 republicată în 1998 a fondului funciar, cu modificările și
completările ulterioare;
Legea nr. 213/1998 - privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia;
Legea nr. 54/1998 - privind circulația juridică a terenurilor;
Legea nr. 33/1994 - privind exproprierea pentru o cauză de utilitate publică;
Legea nr. 219/1998 - privind regimul concesiunilor;
Pagina 10
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 8
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
Legea nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară, republicată în M.Of. 201
din 03.03.2006 cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 215/2001 - privind administrația publică locală;
O.U.G. nr. 195/2005 - privind protecția mediului aprobată prin Legea 265 din 2006;
Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospodărire comunală, cu modificările și
completările ulterioare;
Legea 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor;
SR 13387/1997 Salubrizarea localităților. Deșeuri urbane. Prescripții de proiectare a
punctelor pentru precolectare.
Legea nr. 82/1998 - pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul juridic al
drumurilor;
Legea nr. 203/2003 republicată în 2005 privind realizarea, dezvoltarea și
modernizarea rețelei de transport de interes național și european;
Legea apelor nr. 107/1996, modificată și completată prin Legea nr. 310/2004;
Legea nr. 41/1995 - privind protecția patrimoniului național;
Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările și
completările ulterioare;
H.G.R. nr. 525/1996 - pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism;
Regulamentul RUR din 26.09.2006 referitor la organizarea și funcționarea Registrului
Urbaniștilor din România, publicat în M.O.nr. 853/18.10.2006.
Codul civil;
Ordinul ministrului Sănătății nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a
recomandărilor privind mediul de viață al populației;
Legea nr.363/2006 privind aprobarea PATN - Secțiunea I - Căi de comunicație;
Legea 171/1997 privind aprobarea PATN - Secțiunea II – Apa;
Legea 5/2000 privind aprobarea PATN - Secțiunea III - Zone protejate;
Legea 351/2001 privind aprobarea PATN - Secțiunea IV - Rețeaua de localități;
Legea 575/2001 privind aprobarea PATN- Secțiunea V- Zone de riscuri naturale.
Legea 215/2001 a administrației publice locale;
Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă;
Ordinul Ministerului de Interne nr. 171/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice
de avizare și autorizare privind prevenirea și stingerea incendiilor;
H.G.R. nr. 525/1996 republicată în 2002 pentru aprobarea Regulamentului general de
urbanism;
H.G.R. nr. 584/2001 privind amplasarea unor obiective de mobilier urban;
Ordinul Ministerului Transporturilor nr.50/1998, privind “Normele tehnice privind
proiectarea și realizarea străzilor în localitățile rurale” publicat în M.Of. nr.
138bis/1998.
Ordinul comun al Ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, Șefului
Departamentului pentru Administrație Publică Locală și al Ministrului Apelor, Pădurilor
și Protecției Mediului nr. 62/N/19.O/288/1.955 privind delimitarea zonelor expuse
riscurilor naturale;
H.G.R. nr. 382 din 2 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
exigențele minime de conținut ale documentațiilor de amenajare a teritoriului și de
urbanism pentru zonele de riscuri naturale;
H.G.R. nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind
modul de elaborare și conținutul hărților de risc natural la alunecări de teren și
inundații.
H.G.R. 930/2005 privind protecția sanitară a surselor și instalațiilor de aprovizionare
cu apă;
H.G.R. 974/2004 privind normele de supraveghere, inspecție sanitară și monitorizare
a calității apei potabile și a procedurii de autorizare sanitară a producției și distribuției
Pagina 11
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 9
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
apei potabile și a procedurii de autorizare sanitară a producției și distribuției apei
potabile;
H.G.R. 348/2004 privind exercitarea comerțului cu produse și servicii de piață în unele
zone publice;
Ordinul Ministerului de Interne nr. 171/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice
de avizare și autorizare privind prevenirea și stingerea incendiilor;
H.G.R. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu
pentru planuri și programe;
H.G.R. nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului
asupra mediului și pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse
acestei proceduri.
1.2.5. MODUL DE ELABORARE
La baza elaborării Actualizare Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești se
află:
Ordinul M.L.P.A.T. nr. 21/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind
elaborarea și aprobarea regulamentelor locale de urbanism”;
Ordinul M.L.P.A.T nr. 13N/10.03.1999, Ghid privind metodologia de elaborare și
conținutul - cadru al Planului Urbanistic General.
Ordinul comun al ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului, al ministrului
apărării naționale, al ministrului de interne și al directorului Serviciului Român de
Informații nr.34/N/M.30/3.422/4.221/1995 pentru aprobarea precizării privind avizarea
documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului, precum și a documentațiilor
tehnice pentru autorizarea executării construcțiilor.
1.3. BAZA ȘI SURSELE DE DOCUMENTARE
1.3.1.Baza documentară
Planul Urbanistic General reprezintă o etapă obligatorie și de importanță majoră în
elaborarea documentațiilor de urbanism și a strategiilor de dezvoltare spațială și economică a
comunei analizate.
planurile de amenajare a teritoriului național:
- P.A.T.N. - secțiunile I - V;
- P.AT.Z.R. Regiunea de Nord - Est ;
planurile de amenajare a teritoriului județean:
- P.A.T.Județul IAȘI
planurile urbanistice generale ale unității teritorial - administrative:
- P.U.G. - ul comunei MOGOȘEȘTI, proiect nr. 26/1997 întocmit de S.C.
“PRODOMUS” SRL IAȘI.
Surse statistice
Date statistice de la Institutul Național de Statistică - Direcția Județeană de
Statistică Iași;
Date de la Agenția de Protecție a Mediului Iași;
Pagina 12
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 10
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
Date de la instituțiile furnizoare de utilități: Regia de apă Iași Apele Române, E-ON
Electrica, etc.
Date puse la dispoziție de către Consiliul Local al comunei Mogoșești prin fișele
tehnice, Registrul Agricol.
Cu ajutorul datelor statistice precum și a tuturor informațiilor se va evidenția stadiul
actual al dezvoltării și opțiunile generale ale amenajării teritoriului în vederea utilizării
judicioase a solului, repartizării armonioase a activităților social - economice, protejării
factorilor de mediu și peisajului.
Analiza de detaliu a relațiilor complexe și sincrone dintre spațiul rural (reprezentat de
comuna Mogoșești) și spațiul urban (reprezentat de municipiul Iași) se face pe baza a
numeroase cercetări de teren, a interpretării de date statistice, a caracteristicilor și funcțiilor
economice, a poziției geografice, dar mai ales în raport cu deplasările pentru muncă și
aprovizionarea cu produse agro-industriale. Se utilizează de asemenea date privind gradul
de dezvoltare a comunei, modul de utilizare actuală a terenurilor, producția agricolă și forța
de muncă la nivel de unitate administrativă.
1.3.2. Suportul topografic
Suportul topografic al lucrării constă în planșe reactualizate, după cum urmează:
Planuri topografice pentru încadrarea în teritoriu - scara 1: 25.000,
Ortofotoplanuri – scara 1: 5000,
Planuri topografice – trapeze – sc. 1:5000.
Pagina 13
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 11
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
CAPITOLUL 2 - STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII
2.1. EVOLUȚIE
2.1.1. Evoluția în timp a unității teritorial – administrative
Comuna Mogoșești se învecinează la N cu comuna Miroslava, la E și NE cu teritoriul
comunei Ciurea, la V și NV cu teritoriul comunei Voinești, la S cu comuna Șcheia, la S și SV
cu teritoriul comunei Mogoșești, la S și SE cu teritoriul comunei Grajduri.
Teritoriul comunei este străbătut de DJ 248B și DJ 248C care face legătura cu
municipiul Iași situat la o distanță de 16 km prin DJ 248.
Repartiția și evoluția în teritoriu a rețelei de localități, în ansamblu, este rezultatul unui
complex de condiții naturale și social economice care s-au manifestat în diferite etape
istorice.
Singurul sit arheologic descoperit pe teritoriul comunei menționat în Repertoriului
Arheologic Național este:
Cod Denumire Categorie Tip Județ Localitate Cronologie
RAN
98122.01 Situl arheologic locuire așezare Iași Mogoșești, Latene, Epoca
de la Mogoșești civilă com. medievală, Epoca
- "Dealul MOGOSESTI migrațiilor, Epoca
Bățului". cartier romană, Hallstatt,
Galata, la Epoca bronzului,
marginea de N Neprecizată / sec.
a satului XIII, sec. X - XI, sec. V
- VII p. Chr., sec. IV,
sec. XVII-XVIII
Această așezare datează de la sfârșitul paleoliticului, perioada de trecere de la neolitic
la epoca bronzului, din hallstatul târziu, La Tene, începutul migrațiilor (sec. al IV-lea) și din
sec. X-XI și XVII-XVIII.
Pe teritoriul comunei s-a recoltat un material arheologic bogat și variat atestându-se
faptul că geografia complexă și resursele au determinat locuirea lui încă din zorii vieții
istorice.
Descoperirile arheologice, toponimia care se mai păstrează în teritoriu (denumirile de
Săliște, Țintirim, Piscul Bordeiului), ne face să localizăm vatra vechiului sat pe dealurile
respective, care se găsesc la peste 1 km depărtare de așezarea respectivă.
Se consideră că prima așezare a satului Mogoșești a fost Dealul Săliște, cuprins între
valea Rotariu și Gârla Băleanu. Țintirimul, locul vechiului cimitir este continuarea spre nord a
zonei vechiului sat. Teritoriul acestor dealuri probabil nu a asigurat o protecție eficientă în
perioada invaziilor și de aceea, vechii locuitori s-au retras spre sud, în zona Poienii Plopului,
Bolohani, apoi în jurul piscului lui Toader.
Pagina 14
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 12
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
2.1.2. Caracteristici semnificative ale teritoriului și localităților, repere în evoluția
spațială a localităților
Mogoșești este o așezare veche, atestată documentar din sec. al XV-lea, al
cărei nume provine de la un întemeietor, boierul Mogoș care a trăit în timpul domniei lui
Alexandru cel Bun, domn al Moldovei.
Într-un act din 1400, domnitorul dăruiește boierului Mogoș o proprietate de pământ în
partea se sud a județului. Satul dăruit era așezat pe pârâul Vilna, iar hotarele sale se
întindeau de la obârșia Vilnei până la Dealul cel Mare.Satul numit atunci Mogoșești făcea
parte din Ipatele.
Dacă Mogoșești a fost în secolele XV-XVI târg medieval, în perioada ulterioară el a
avut o evoluție regresivă. A dispărut pentru un timp, pentru ca apoi să apară în apropiere
doar satul cu același nume.
Un alt document în care se pomenește despre satul Mogoșești este elaborat în timpul
lui Radu Mihnea, care a domnit în Moldova în două perioade: 1616-1619, 1623-1626. Prin
document se întărește proprietatea pentru jumătate din satul Mogoșești a acelorași persoane
și rudelor lor menționate în documentul anterior.
Cătunul Șanta a existat din epoca medievală până în timpurile noastre tot în partea de
est a Mogoșeștiului, la contactul șoselei care face legătura dintre sat și drumul spre Iași.
Se presupune că în această zonă a existat un han unde făceau popas călătorii și
numele ar veni de la hangița Sandală sau Săndița. Legenda spune că până aici veneau
domnitorii să-i întâmpine pe marii dregători veniți de la Țarigrad, sau că aici era ultimul popas
înainte de Iași. Despre Șanta pomenește Ion Neculce cu ocazia evenimentelor din 1739,
când în Moldova au intrat trupele rusești ale generalului Munich.
Localitatea Budești poartă numele de la boierul Buda, pe care îl găsim prezent în
documente începând din secolul al XVI-lea. Astfel, la 13 septembrie 1503, aflăm că Ștefan
cel mare a dăruit pentru slujirea cu „dreaptă cauză și credință”, pe un boier Buda.
Primul document care face mențiunea despre existența unui sat cu numele de Budești
este datat la Iași, la 3 februarie 1613. Hotarul era între satele Budești și Mogoșești, el fiind
delimitat de dregătorii Voievodului Petre Șchiopul prin stâlpi. Satul Budești, din ținutul
Cârligătura, a avut, la fel ca și celelalte sate din jur, soarta de a trece ăn proprietatea
mănăstirii Galata, la 12 noiembrie 1628.
În „Marele dicționar geografic al României” realizat la începutul sec. XX este prezentat
satul Budeti ca aparținând comunei Mogoșești, plasa Stavnic, șinutul Iași.
În secolul nostru a făcut parte pentru scurt timp din comuna Voinești, pentru ca apoi,
din anul 1932 să fie integrat actualei unități.
Localitatea Hadâmbu este o așezare veche, atestată documentar din sec. al XVII-lea,
al cărei nume este legat de un boier Iani Hadâmbu, despre care se spune că a ajuns să
stăpânească acele locuri și a ctitorit lăcașul de rugă de pe cea mai înaltă culme din ținut.
Din punct de vedere administrativ, satul a aparținut Ocolului de Jos în 1803. Peste 30
de ani îngloba și satul Velnița. Spre mijlocul secolului, în 1865, este înglobat în satul Schitul
Hadâmbului.
Satul s-a format în apropierea schitului din deal înființat în 1659, dar apare
documentar după 1800. Este probabil că așezarea din vale s-a construit mai greu din cauza
reliefului și a pădurii. A căpătat contur o dată cu realizarea drumului ce face legătura între
Iași și Mogoșești, numit și drumul cel mare, cu ramificația din Hadâmbu spre schit.
Localitatea Mânjești este atestată documentar din sec. al XVI-lea. Apare pentru prima
dată menționat într-un document din timpul lui Iliaș Rareș, care a domnit în Moldova între
1546-1551.
Pagina 15
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 13
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
În vremea lui Petru Șchiopul, care a domnit în Moldova între 1574-1579, 1582-1591,
descoperim alte informații despre reprezentanții familiei Mânjea.
Din punct de vedere administrativ, satul Mânjești a făcut parte o bună perioadă de
timp parte din ținutul Cârligătura. Primele cartografii îl menționează cuprins în subdiviziunea
Ocolului de jos. Din 1883 era parte a Ocolului Stavnic. Din 1865 a fost inclus comunei
Mogoșești, până în anul 1876, când pentru 11 ani a existat unitatea comunală cu sediul în
Budești. Înglobând apoi satul Caulea era parte a comunei Mogoșești până în 1929, trei ani a
aparținut comunei Voinești, după care a revenit în unitatea din care face parte și astăzi.
Ca urmare a reorganizării administrativ teritoriale a țării, în anul 1968, satul Hadâmbu
trece de la comuna Mironeasa la comuna Mogoșești.
Sursa: Monografia comunei Mogoșești, Iași 2005.
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
Așezarea geografică
Comuna Mogoșești este localizată în partea sudică a județului Iași, la o distanță
rutieră de 16 km de municipiul reședință de județ.
Comuna Mogoșești se învecinează la N cu comuna Miroslava, la E și NE cu teritoriul
comunei Ciurea, la V și NV cu teritoriul comunei Voinești, la S cu comuna Șcheia, la S și SV
cu teritoriul comunei Mironeasa, la S și SE cu teritoriul comunei Grajduri.
Sistemul de localități cuprinde satele: Mogoșești (reședința de comună), Budești,
Hadâmbu și Mânjești. În ultimii ani, în partea estică a localității Mogoșești s-au construit
locuințe și a apărut de-a lungul șoselei Mogoșeșiti-Iași, noua așezare Șanta.
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei se suprapune unui relief tipic de
podiș monoclinal aparținând părții central-estice a Platformei Moldovenești (Podișul Central
Moldovenesc).
Relieful
Pe teritoriul comunei se disting trei sectoare de relief: Câmpia Moldovei , Podișul
Central Moldovenesc , separate prin Coasta Iașilor , respectiv partea ei numită Coasta
Mogoșești . Aceste sectoare se succed de la NE la SE, după cum urmează :
- Câmpia Moldovei este o zonă mai joasă care ocupă NE comunei în proporție de 1015% din teritoriu. Aici se înscriu mai multe dealuri joase și văi largi , iar altitudinile sunt între
80-150 metri în Șesul cel Mare , Șesul Bărcii și Valea lui Gabor. Dealul Pârloage și Michia
Stâncii și de asemenea Dealul Bârsan ating altitudini de 100-150 metri. Pe teritoriul comunei
se interferează această zonă mai joasă cu relieful mai înalt a Podișului Central
Moldovenesc.
- Zona de interferență este cunoscută sub numele de Coasta Iașilor și se întinde de la
Tomești , Ciurea , Mogoșești până la Voinești , Horlești ,Strunga.
Coasta Iașilor, respectiv partea ei numită Coasta Mogoșești, cu deschidere spre NNE, are formă arcuită și cuprinde altitudini de 150-300m. Înclinarea cuestrei este accentuată
și cuprinde pante predominant de peste 10 grade.
Pagina 16
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 14
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
Coasta Mogoșești este fragmentată puternic de bazinele Mogoșești, Șesul cel Mare,
Budești, Mânjești. Aceste bazine sunt separate de promontoriile interfluviale ale Dealurilor
Bârsan, Muchia Stâncii, Bărca.
- Porțiuni ale Podișului Central Moldovenesc se află în sudul comunei și cuprind un
relief mai înalt cu altitudini de 250-380m. Aceste înălțimi se găsesc în sudul satului
Mogoșești, pe dealul omonim , în zona Piscului lui Toader, continuat cu altitudini spre S până
la granița cu comuna Grajduri, unde se ajunge la 380m, iar spre graniță cu comuna Șcheia
pînă la 370 de metri.
În zona satului Budești domină Dealul Toaca, cu altitudini de 285-290m. Zonă înaltă
există și în partea de vest a comunei la hotarul cu Voinești, unde înălțimile ating peste 300m,
cum ar fi zona Dealului Mare din perimetrul satului Hadâmbu.
Altitudinea minimă este atinsă pe fundul văii Stavnicului, fiind în jur de 100m,
realizându-se o energie maximă de aproximativ 270m.
Relieful sculptural este prezent în culmile interfluviale, dintre care cea mai importantă
este cea a Dealului Mogoșești.Din această culme principală se desprind spre S, SV alte
culmi secundare care se orientează spre bazinul Stavnicului și Redricei.
Forma de relief cea mai caracteristică a comunei o formează versanții sculpturali, care
cuprind 80% din suprafața comunei. După stadiul degradării lor , al naturii proceselor care îi
afectează, ei pot fi cu degradare slabă, mijlocie sau intens degradați. Modelarea versanților
este întreținută de procesele geomorfologice ale alunecărilor de teren.
Relieful de acumulare este reprezentat de șesurile sau albiile majore din zona
Stavnicului, a Văii lui Gabură, Șesul cel mare, Valea Bărcii și mai slab reprezentat prin
glacisuri coluviale, proluviale sau mixte.
Resursele naturale
Resurse minerale
Studiul geologic al depozitelor din acest areal, arată o alcătuire puțin încurajatoare
pentru punerea în valoare a unor resurse de natură minerală în accepțiunea tehnologiilor
actuale. De aceea, latura cea mai evidentă în privința utilizării de materii prime din depozitele
geologice, o reprezintă valorificarea pe plan local a acestora.
Teritoriul care face obiectul prezentului Plan Urbanistic General dispune de resurse
limitate ale subsolului. Pot fi menționate aici doar nisipurile, piatra și luturile nisipoase
exploatate pentru interes local și utilizate în construcții și la întreținerea drumurilor. Pe
teritoriul acestei comune, a existat în satul Șcheia o carieră de nisip și piatră care și-a încetat
activitatea în anul 2006.
O altă resursă o constituie izvoarele cu ape minerale existente în această zonă:
Izvorul Mare, Balta lui Filip, La Adăpătoare etc.
Rezervele solului sunt constituite în principal din resursele propriu-zise de sol, și din
fondul forestier.
Fondul forestier este deosebit de valoros, 39% din teritoriul administrativ al comunei
fiind acoperit cu paduri. Padurile sunt administrate de Directia Silvica Iasi, sectia de Productie
Santa.
Pagina 17
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 15
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
Clima
Climatul are un caracter temperat continental, integrîndu-se climatului ținutului de
podiș deluros al Moldovei, cu influențe de pădure în N și de stepă în S.
Regimul termic
Temperatura medie anuală este cuprinsă între 8 - 90C în N și 9 - 100C în S, luna cea
mai rece fiind ianuarie, cu valoarea medie între –3 și –40C în N și sub –40C în S, iar cea mai
caldă fiind iulie, cu o valoare medie între 20 - 210C. Aceste valori ale lunilor dau o amplitudine
termică anuală ( medie ) în jur de 240 în N și 250 în S.
Această situație se explică prin faptul că valea Bârladului, în partea de Sud a comunei,
permite canalizarea unor mase de aer, foarte rece și uscat iarna, stepic vara. În același timp,
masivele păduroase din N introduc aici microclimat mai favorabil, de pădure. Iarna,
predomină mase de aer provenite dinspre nord, comuna fiind expusă viscolului.
Temperaturi minime absolute se a căror valoare scade sub 00C, se înregistrează din a
doua decadă a lunii septembrie, cel mai timpuriu și se pot prelungi până în ultima decadă a
lunii mai, cel mai târziu.
Temperatura medie a lunilor reci, de -30,70C se înregistrează în lunile decembrie,
ianuarie, februarie, iar a celor calde de +20,80C.
Regimul pluviometric
Precipitațiile medii anuale au o valoare în jur de 450 mm în S și 500 mm în N. Regimul
anual al ploilor este însă neuniform, cele mai mari cantități căzând în sezonul rece al anului
(20 – 35 mm ).
Lunile cele mai bogate în precipitații sînt mai și iunie, iar în unii ani chiar iulie. Aceasta
favorizează în mare măsură dezvoltarea vegetației și mai ales a culturilor agricole. În a doua
jumătate a verii, precipitațiile se reduc, pentru ca, o ușoară creștere să se observe din nou, în
luna octombrie.
Cantitatea de apă utilizată de plante este influențată de relief și permeabilitatea solului.
Cu cât panta reliefului este mai mare și permeabilitatea solului este mai redusă, cu atât
cantitatea de apă utilizată este mai mică. Aceasta se reduce prin scurgere.
În sezonul cald, precipitațiile au un pronunțat caracter torențial, în special vara, când
se înregistrează averse de o intensitate deosebită. Cantități mari de precipitații căzute în
intervale scurte de timp provoacă vara inundații și eroziunea solului, iar iarna înzăpeziri.
Aversele torențiale influențează negativ activitatea economică și socială, contribuind la
declanșarea alunecărilor de teren și activarea eroziunii. În general, când precipitațiile
depășesc 20 mm/24 ore și solul este deja umed, ori când sunt mai mari de 40 mm/24 ore și
cad pe un sol uscat, se pot deteriora unele culturi, fiind favorizate procesele de scurgere
difuză, de eroziune areolară și torențială solului și de deplasare în masă.
Precipitațiile din octombrie și noiembrie, corelate cu o coborâre sensibilă a
temperaturii aerului, favorizează creșterea umidității solului și aerului.
O altă caracteristică principală a anului, care depinde de întregul ansamblu de condiții
naturale, dar în primul rînd de regimul termic al aerului, este evapotranspirația.
Analizând raportul dintre cantitatea de apă primită prin intermediul precipitațiilor și cea
pierdută prin evapotranspirație, putem vedea dacă regiunea respectivă are o umiditate
suficientă sau deficitară.
Din acest punct de vedere, teritoriul comunei are o umiditate deficitară în cea mai
mare parte a anului. Remarcăm că deficitul de umiditate caracterizează tocmai lunile de vară,
cînd vegetația are mare nevoie de precipitații.
Pagina 18
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 16
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
Regimul vânturilor
Vânturile din această zonă se orientează în lungul văilor Stavnic și Rebricea.
În comuna Mogoșești vânturile bat cel mai frecvent, conform stației Negrești, din NV
(20 %), N (10,5 %) , E (15 %) , V (15 %) , SE (10,3 %). Vitezele lor medii anuale nu
depășesc 3,5 m / secundă.
Partea de NE a teritoriului, fiind străjuită de înălțimi mai mari, împădurite face ca
această parte să fie mai adăpostită de față de vânturile ce vin din această direcție.
Cu toate că vânturile de N, NE și E au o frecvență mai redusă, ele se manifestă destul
de activ, mai ales în timpul iernii, sub forma crivățului rece, care are originea în anticiclonul
euroasiatic.
Originea continentală a acestui aer siberian face ca lunile de iarnă, și în special
ianuarie, să fie de obicei friguroase și uscate, uneori cu viscole accentuate.
Vânturile cu intensitate mai mare, atunci când sunt însoțite de ploi, dăunează culturilor
de grâu, orz și secară, cand acestea nu sunt ajunse la maturitate și plantațiilor de pomi.
Alte fenomene hidrometeorologice care caracterizează clima acestei zone și
influențează negativ activitatea economică sunt: ceața, bruma, chiciura, poleiul, grindina,
care se produc cu intensitate și durată mai mare pe văile largi. Ceața are o frecvență mare în
sezonul rece, în perioada decembrie-ianuarie. Bruma este un fenomen specific sezonului
rece; când se produce toamna și primăvara, are efecte negative asupra vegetației. În
anotimpurile de tranziție, bruma are o frecvență lunară maximă în noiembrie și în martie.
Grindina însoțește de obicei ploile torențiale, frecvența ei fiind de cca 2-2,5 zile pe an.
Hidrografia
Apele de suprafață
Din punct de vedere hidrografic, comuna aparține bazinului Nicolina în N și Bârladului
în S. Separația dintre ele este formată de relieful Dealului Mogoșești și Toaca.
Rețeaua hidrografică este formată de pârâiașe care adună apele de pe versanți
transportându-le spre N și S. În partea de N a comunei se află pârăul Bereasca , cu originea
pe teritoriul comunei Voinești, care curge pe direcția NE, ajungând în iazul Bârca. Acest iaz
mai este alimentat din zona Budești de pârâiașul Valea lui Gabor și Valea Bărcii.
Prin Mogoșești cu izvoare în dealul cu același nume se scurge Chetrosul. El este de
fapt un torent , având apă mai ales în anotimpul ploios. Chetrosu a fost supus acțiunilor de
combatere a proceselor de eroziune și de înlăturare a colmatărilor de materiale. În partea
estică se scurge părâul Rotariu.
Pârâiașele din sud: Valea Carului și Valea Morarului sunt colectate de Stăvnicei și
Stavnic , care se varsă în Bârlad. Stavnicul este cel mai important pârâu al comunei , are
izvoarele pe teritoriul comunei Voinești și se scurge prin marginea satului Hadâmbu. În
perioadele cu ploi abundente cantitatea de apă este mare, producând ieșirea lor din albie și
inundații cu pagube materiale.
Lungimea rețelei hidrografice de pe teritoriul comunei este de 25km , cu o densitate
mai mare în partea de nord , respectiv 16,2km și de 8,8 în partea de nord. În teritoriul nordic
comunal se află și iazurile din apropierea satului Mânjești, care, pe lângă iazul Bărca au
importanță în desfășurarea de activități piscicole.
Apele subterane
Aceste ape nu cuprind rezerve mari datorită discontinuității stratelor acvifere, a
scurgerii rapide a apelor în timpul ploilor, a impereabilității rocilor sarmatice și a
evapotranspirației mari.
Pagina 19
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 17
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
Pânza freatică a teritoriului comunei se găsește la adâncimi variate. Sub depozitele de
loess ea este la adâncimi de 8-10m, iar sub marnele argiloase, la 4-6m. În unele locuri de
coastă ea se află la 1-2m. În lunci variază între 0,5-1,5m.
Solurile
Varietatea condițiilor de pedogeneză au impus existența în limitele comunei a unui
înveliș de soluri diversificat. În bună parte răspândirea solurilor este consecința reliefului cu
aspectele sale particulare: altitudine, expunere față de soare, declivitate, etc.
Principalele tipuri de sol prezente în teritoriul comunei sunt reprezentate prin:
- cernoziomuri cambice - caracteristice unor suprafețe interfluviale ;
- soluri cenușii de pădure și soluri brune argiloiluviale, întâlnite pe platourile deluroase
;
-soluri brune luvice , asociații de soluri cenușii și brune argiloiluviale cu erodisoluri ,
regosoluri și lăcoviști de coastă - caracteristice tuturor versanților, fiind cele mai
răspândite în aceste areale ;
- asociații de cernoziomuri cambice , erodisoluri și regosoluri - caracteristice
versanților de racord cu zonele înalte de platou ;
- rendzine - întâlnite în areale restrânse pe suprafața platourilor ;
Solurile fertile din categoria cernoziomurilor și a solurilor cenușii cuprind: culmile largi
din zona Corn , Dealul Staniștea , Lanul Pârloage , Bârsan , Șesul Dobrinescu și vesanții
uniformi largi cum ar fi Șesul Mânjești , Șesul cel Mare , Siliștea , Șesul Budești.
Tot soluri cernoziomice,însă cu grade diferite de eroziune , se află pe teritoriul numit
Chiclui și în zona iazului Bârca.
Teritoriul pădurilor cuprinde la suprafața scoarței soluri brune și soluri argiloase. Ele se
găsesc în teritoril pădurilor : Pietrosul, Pătrașcu, Cruceriu, în zona Vidița și într-o parte a
șesului Stavnic.
Solurile aluviale s-au format de-a lungul pârailor datorită materialelor cărate de Stavnic
în apropierea satului Hadâmbu,de pârâiașul Mânjești,în zona Budești și în șesul cel Mare,pe
unde curge pârăiașul Rotariu.
Zonele mlăștinoase se găsesc în estul Dealului Șanta,în zona Hadâmbu,La Pod de
Vale.
În general, solurile nu sunt afectate de factori degenerativi, potențialul productiv al
solurilor în condițiile absențeii acestor factori de degradare, fiind suficient de ridicat.
Încadrarea în clase de calitate (bonitarea)
Bonitatea terenurilor agricole reprezintă o operațiune complexă de cunoaștere
aprofundată a condițiilor de creștere și rodire a plantelor și de determinare a gradului de
favorabilitate a acestor condiții pentru fiecare folosință și cultură.
Pentru calculul notelor de bonitare, din multitudinea condițiilor de mediu s-au ales
numai cele considerate mai importante, mai ușor și mai precis măsurabile și anume:
- temperatura medie anuală - încadrarea în acest indicator se face pe baza datelor
referitoare la regimul temperaturilor și precipitațiilor de la stația meteorologică Iași;
- precipitațiile medii anuale;
- gleizare;
- pseudogleizare;
- salinizare și alcalinizare;
- textura în orizontul arat sau în primii 20 cm;
- poluarea solului;
Pagina 20
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 18
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
- panta;
- alunecări de teren;
- adâncimea apei freatice;
- inundabilitatea;
- porozitatea totală în orizontul restrictiv;
- conținutul de CaCO3 total pe adâncimea de până la 50 cm;
- reacția (pH) în orizontul arat sau în primii 20 cm;
- gradul de saturație în baze în orizontul arat sau în primii 20 cm;
- volumul edafic;
- rezerva de humus în stratul 0-50 cm;
- excesul de umiditate de suprafață.
Vegetația și fauna
Vegetația
Poziționarea comunei la contactul Câmpiei Moldovei cu Podișul Central Moldovenesc
a determinat instalarea unei vegetații foarte variate: jumătatea de N (Câmpia Moldovei) este
situată în zona de silvostepă, iar jumătatea de S (zona înaltă) este situată în zona forestieră.
Zona forestieră este caracteristică sectoarelor înalte din sudul comunei, fiind
reprezentată prin păduri de foioase ce aparțin etajului stejarului și gorunului, iar în părțile cele
mai înalte, limitei inferioare a fagului. Acestor specii li se asociază frecvent: carpenul,
jugastrul, frasinul, arțarul, ulmul de câmp, cireșul, mărul pădureț și uneori teiul argintiu.
Pădurile, fiind mai luminoase, permit o frecvență mai mare a arbuștilor: alunul, dârmozul,
cornul, sângerul, crușinul, măceșul, precum și o bogată floră ierboasă: vinariță, mierea
ursului, urzică moartă, ferigi etc, plus cunoscutele efemeride de primăvară: ghiocel, toporaș,
viorea, lăcrămioară, brebenel.
Vegetația naturală, caracteristică zonei mai joase, depresionare, este reprezentată
prin: pâlcuri de pădure (șleauri formate din gorun și stejar) și pajiști, puternic transformate și
modificate antropic. Pajiștile sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuță cu bulb,
bărboasă, iarba oii etc.
Fauna
În cuprinsul pădurilor, dintre mamifere, mai caracteristice sunt: lupul, vulpea, iepurele,
veverița, bursucul, dihorul și alte specii prezente pe toată suprafața județului. Se întâlnesc și
numeroase păsări:cucul, sturzul, mierla, ciocănitoarea pestriță, turturica, privighetoarea, ș.a.
În apa iazurilor exista pești cum ar fi: crapul, carasul.
Câteva reptile (șarpele de pădure, gușterul), numeroase insecte și alte specii de
nevertebrate întregesc varietatea acestui biotop.
Caracteristici geotehnice
Comuna Mogoșești aparține din punct de vedere structural Platformei Moldovenești.
Din punct de vedere geomorfologic zona studiată se încadrează în:
- zona de contact dintre extremitatea S a Câmpiei Moldovei și cea N-NE a Podișului
Central Moldovenesc. Acest contact este reprezentat de puternica denivelare a
Coastei Iașului.
Pagina 21
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 19
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
1. Geologie
Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Mogoșești face parte integrantă din
unitatea structurală a Platformei Moldovenești. Limita vestică a acesteia este dată de o falie
care trece prin localitatea Solca (Falia Solca). Spre sud, Platforma Moldovenească se întinde
până la o falie ce s-ar continua la est de Prut, în direcția prelungirii ipotetice a cursului
Trotușului și care este de fapt prelungirea faliei Solca. Spre est, Platforma Moldovenească
face corp comun cu Platforma Est – Europeană, fiind, marginea vestică a acesteia (Geologia
Platformei Moldovenești - Mutihac et al., 2004).
Platforma Moldovenească este o unitate geostructurală carpatică cu structură tipic de
platformă. În alcătuirea acesteia se disting două elemente structurale: unul inferior cutat,
constituind soclul, ce corespunde etapei în care spațiul moldav a evoluat ca arie labilă, și
altul superior, cuvertura, corespunzând etapei în care spațiul moldav a evoluat ca domeniu
stabilizat.
Soclul Platformei Moldovenești, constituie o regiune rigidă de cratogen, peneplenizată,
consolidată în Protozoic mediu (Riphean).
Peste soclu se află cuvertura, alcătuită litologic din depozite sedimentare (calcare,
gresii, marne, nisipuri) care cuprind intervalul stratigrafic vendian – cuaternar.
Stratigrafic, pe raza comunei Mogoșești, depozitele sedimentare de cuvertură aparțin
Bassarabianului, Cherssonianului și Cuaternarului. Tectonic, depozitele păstrează caracterul
specific de platformă, fiind monoclinale.
Zona luată în studiu aparține platformei Moldovenești formată din două etaje:
-etaj inferior-reprezentată de un fundament foarte vechi (sarmațian)-este reprezentat
de argila marnoasă bazală,prezentă de peste 14-16m.
-etaj superior-reprezetat de un pachet de roci sedimentare vechi (paleozoicemezozoice și negrene), necutate, acoperite de o cuvertură subțire de formațiuni Cuarternare.
1. pe platouri si la partea superioara a versantilor:
-soluri vegetale si umpluturi de pamant in grosimi de 0,60-1,0m;
-un complex argilos-prafos-loessoid in grosimi de 5-6m;
-un complex granular format din nisip fin ,mijlociu,cochilifer in baza cu pietris in
grosimi de 4-6m,urmate de argile compacte cu calcare;
2. pe versanti in zona medie a acestora:
-umpluturi si soluri vegetale in grosimi de 0,80-1,0m;
-un deluviu de panta format din argile prăfoase sau prafuri nisipoase,loessoide in
grosimi de 3-5m,care spre baza se lamineaza până la disparities pre baza
versantilor, în grosimi de 2,50 -3m;
-argila stratificată lamelar cu pungi si filme de nisip in grosimi de 3-5m.
3. la baza versanților:
-stratificația în această zona este formată din aluviuni în care predomină la
suprafață un complex argilo-prafos, alcătuit din argile prăfoase remaniate, prafuri
argilo-nisipoase, nisipuri prăfoase sau argile;
-un deluviu de panta format din argile prăfoase sau prafuri nisipoase,loessoide in
grosimi de 3-5m,care spre baza se lamineaza până la disparities pre baza
versantilor, în grosimi de 2,50 -3m;
-argila stratificată lamellar cu pungi si filme de nisip in grosimi de 3-5m.
2.Tectonica zonei
Din schița tectonică a vorlandului carpatic din Moldova (după Săndulescu și Visarion,
1981) zona de interes este stabilă și nu produce fenomene geologice care să influențeze
Pagina 22
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 20
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
activitatea antropică, studiile geologice evidențiind ușoare ridicări ale scoarței, care în nordul
și vestul teritoriului ating 3-4 mm/an, iar în sud 2-3 mm/an.
3. Încadrarea seismică
Din punct de vedere seismic, teritoriul studiat se află în zona de influență a
cutremurelor de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 ÷ 150 km și
se încadrează conform Codului de proiectare seismică indicativ P 100-1/2006 (Reglementări
tehnice, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri) în
zona de hazard seismic cu o valoare a accelerației orizontale a terenului ag = 0,20 g, și o
perioadă de colț TC = 0,7 sec.
4. Adâncimea de îngheț
Având în vedere prevederile din STAS 6054-77, adâncimea de îngheț maximă din zonă
este de 0,90 m de la suprafața terenului.
5. Stratificația terenurilor
Lucrările de cercetare geologică au făcut posibilă stabilirea următoarei succesuni
litostratigrafice:
- la suprafața terenului apare un strat de sol vegetal cu grosimi cuprinse între 0,60 –
0,80 m;
- sub solul vegetal apare un complex leossoid format din praf argilos, argilă prăfoasă;
- nivelul hidrostatic apare după cota de – 6 m adâncime.
Caracterizarea și identificarea pământurilor care alcătuiesc terenurile de fundare
a) terenuri normale
b) terenuri dificile
a) Terenurile normale de fundare
Aceste terenuri conțin nisipuri prăfoase, îndesate, cu stratificație orizontală, nisipuri
argiloase și prafuri nisipoase cu stratificație orizontală, nisipuri argiloase, prafuri nisipoase -
argiloase și argile în condițiile unei stratificații uniforme și orizontale, prezente pe platou și în
zona de șes în stratificație orizontală.
b) Terenurile dificile de fundare
În această grupă sunt incluse pământurile sensibile la umezire (P.S.U.) reprezentate
prin argile prăfoase loessoide, prafuri argiloase loessoide și, mai ales pe versanți, prafuri
nisipoase loessoide, și pământurile cu umflări și contracții mari (P.U.C.M.), în care sunt
incluse argilele contractile.
- Terenurile cu pământuri sensibile la umezire (P.S.U.). În marea majoritate a
cazurilor, sunt alcătuite din argile prăfoase și prafuri argiloase loessoide grupa A (tasarea
suplimentară la umezire la sarcina 300 KPa 2<Im3<5 cm/m) și nu se tasează sub greutate
proprie (sarcina geologică) prin umezire. Terenurile cu pământuri sensibile la umezire sunt
prezente în zona de platou și pe versanți.
- Terenurile cu pământuri cu umflări și contracții mari (P.U.C.M.). Sunt prezente în
zonele de șes ale râurilor.
Principala caracteristică a acestor pământuri este potențialul de umflare –
Pagina 23
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 21
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
contracție volumică în funcție de umiditatea naturală. Astfel, în situațiile în care acest indice
geotehnic are valori reduse se produce fenomenul de contracție volumică, iar în cazul
creșterii umidității naturale, se produce fenomenul de umflare. Această activitate a P.U.C.M.
are efecte nefaste asupra construcțiilor dacă nu au fost proiectate și executate conform
legislației în vigoare (în prezent „Codul de proiectare și execuție pentru construcții fundate pe
pământuri cu umflări și contracții mari” - Indicativ NE 0001-96).
Adâncimi de fundare
Adâncimile de fundare sunt reglementate de normativele în vigoare, după cum
urmează:
- pentru terenurile normale de fundare, adâncimea de fundare va depăși minimum
10 cm adâncimea maximă de îngheț a terenului (Normativul NP112-2004);
- pentru terenurile cu pământuri sensibile la umezire, adâncimea minimă de fundare
va fi 1,00 - 1,50 m (Normativul P7-2000);
- pentru pământurile cu umflări și contracții mari adâncimea minimă va fi de 1,50 -
2,00 m, conform „Codului de proiectare și execuție pentru construcții fundate pe pământuri cu
umflări și contracții mari” indicativ NE 0001-96.
Concluzii și recomandări
Pentru orice construcție se va întocmi, în prealabil, un studiu geotehnic la obiect,
conform NP 074/2007 la faza definitivă (implicit studii de stabilitate sau hidrogeologice, dacă
este cazul), în care, pe baza prospecțiunilor de teren și a analizelor specifice de laborator,
vor fi precizate condițiile geotehnice ale amplasamentului, natura terenului de fundare,
capacitatea portantă a acestuia, adâncimea apei subterane și influența acesteia asupra
terenului de fundare, respectiv a construcției proiectate, precum și recomandări privind
proiectarea și exploatarea construcției.
Tipurile de terenuri influențează tipul de fundare pentru diferitele clase de importanță a
construcțiilor. Se recomandă următoarele:
a. Construcții clasa a IV-a de importanță după STAS 10100/0-75 și P100/92:
a1. În cazul când fundarea se realizează în terenuri loessoide:
A. fundații exterioare - minim 1,00 m din CTA;
B. fundații interioare - minim 0,60 m din pardoseli;
C. în varianta subsol, fundațiile se vor găsi la minim 60 cm de la pardoselile acestuia;
D. o pătrundere a fundațiilor în terenul bun de fundare – minim 20 cm.
a2. În cazul când fundarea se realizează în terenuri normale (argile prăfoase
deluviale, argile, prafuri nisipoase):
- minim 1,10m din CTA;
- o pătrundere a fundațiilor în terenul bun de fundare – minim 20 cm.
b. Construcții clasa III de importanță după STAS 10100/0-75 și P100/92:
b1. În cazul cand fundarea se realizează în terenuri loessoide:
- fundații exterioare – minim 1,50 m din CTA;
- fundații interioare – minim 1,00 m din pardoseli;
- în varianta subsol, fundațiile se vor găsi la minim 0,80 m sub pardoseli;
- o pătrundere a fundațiilor în terenul de fundare (argila prăfoasă) – minim 20 cm.
Pagina 24
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 22
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
b2. În cazul când fundarea se realizează în terenuri normale (argile prăfoase deluviale,
argile, prafuri, prafuri argiloase):
- minim 1,10 m din CTA;
- minim 0,40 m sub pardoseli;
- o pătrundere a fundațiilor în terenul bun de fundare - minim 20 cm.
În cazul construcțiilor fundate pe terenuri slabe cu un grad ridicat de sensibilitate la
umezire se iau măsuri de pregătire a terenului de fundare prin îmbunătățirea proprietăților
fizico-mecanice ale pământului. Această îmbunătățire constă în utilizarea unor metode care
modifică structura naturală a pământului pe o porțiune din grosimea stratului de pământ slab
sau pe toată grosimea sa, în funcție de natura terenului, de grosimea stratului de pământ
slab, de încărcările transmise acestuia, etc.
Procedee de îmbunătățire a terenurilor de fundare slabe pot fi procedee de
suprafață sau de adâncime.
Ca procedee de îmbunătățire de suprafață a terenurilor se pot menționa:
executarea unei perne din pământ, nisip, balast sau pietriș, cu material de aport
sau din propria excavație și compactat cu maiuri mecanice sau cu utilaje terasiere;
- executarea unei perne de pământ prin compactarea terenului de fundare cu maiul,
fără excavarea pământului slab;
- executarea fundațiilor în gropi ștanțate prin batere sau prin vibropresare.
Procedeele de îmbunătățire de adâncime constau din:
- compactarea în adâncime a terenului de fundare slab cu coloane de pământ sau
de alte materiale;
compactarea cu coloane de balast vibrate;
compactarea prin preumezire simplă sau asociată cu supraîncărcări prin lestare,
explozii de suprafață sau de adâncime, umezirea terenului de fundare pe
parcursul execuției construcției;
- străpungerea stratului de teren slab cu piloți de îndesare;
- tratarea chimică sau termică a terenului de fundare slab prin silicatare, respectiv
prin coloane de pământ ars.
Pentru dimensionarea fundațiilor, portanța terenului de fundare se va considera
conform STAS 3300/2 – 85:
- în cazul terenurilor loessoide : Pconventional = 160 Kpa
- în cazul terenurilor normale : Pconventional = 180 Kpa
In varianta fundării unor anexe, în umpluturi se va conta pe o portanță a terenului de
fundare de: Pconventional = 110 Kpa.
Umpluturile și terasamentele se vor realiza cu pământ local sortat, cu tehnologie
aferentă standardelor, normativelor în vigoare: STAS 19913/13 – 83 și normativele : C56/85,
C29/85.
Având în vedere sensibilitatea la umezire a pământului din unele zone ale
amplasamentului în proiectare, execuție și exploatare, se vor respecta prevederile
normativului P7/92, cu precădere pct. 2.17, 2.18, 2.19 pentru fundarea construcțiilor în
zonele respective și, în mod deosebit anexa II.
Conform TS / 1981, pământul de pe amplasamente se poate încadra în:
umpluturi poz. 20: - manual tare
- mecanic categoria II
- argilă prăfoasă poz. 16: - manual tare
- mecanic categoria II
- prafuri argiloase, nisipuri poz. 18: - manual tare
Pagina 25
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 23
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
- mecanic categoria II
Se va evita amplasarea construcțiilor pe lucrări de drenare, consolidare, amenajări de
suprafață în zonele susceptibile de alunecări, în zonele cu alunecări active, în zonele
mlăștinoase sau inundabile.
În privința zonelor afectate de alunecări sau susceptibile la instabilitate, erodări,
prăbușiri se recomandă ca acestea să fie de urgență amenajate, prin terasări, plantări de
arbuști, înierbări sau unde se impune, prin lucrări speciale de consolidare și drenare, lucrări
care se vor realiza în urma unor studii și proiecte de specialitate la obiect. Se impune
amenajarea cel puțin prin terasări, captări de izvoare și plantări de arbuști, în special
salcâmi, pentru a evita declanșarea de alunecări de mari proporții, fenomen care pune în
pericol siguranța localităților; aceasta în varianta în care nu se pot obține fonduri pentru
proiectarea și execuția de lucrări de consolidare a întregii zone afectate.
De asemenea, albiile pâraielor cu energii mari de relief din intravilan, trebuiesc
consolidate, amenajate și regularizate.
Se va evita amplasarea construcțiilor pe lucrări de drenare, consolidare, amenajări de
suprafață în zonele susceptibile de alunecări, în zonele cu alunecări active, în zonele
mlăștinoase sau inundabile.
La proiectarea fiecărui obiectiv din zonele studiate, se va întocmi studiul geotehnic,
conform NP 074/2007 la faza definitivă, implicit studii de stabilitate sau hidrogeologice, dacă
este cazul.
2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU
2.3.1. Încadrarea în teritoriu
Comuna Mogoșești se învecinează la N cu comuna Miroslava, la E și NE cu teritoriul
comunei Ciurea, la V și NV cu teritoriul comunei Voinești, la S cu comuna Mogoșești, la S și
SV cu teritoriul comunei Mogoșești, la S și SE cu teritoriul comunei Grajduri.
Comuna Mogoșești, cu o suprafață totală de 6775 ha, este situată în sudul județului
Iași, la 16 km de municipiul Iași, pe DJ 248 și DJ248C.
Comuna se învecinează cu:
- la N comuna Miroslava,
- la E și NE cu teritoriul comunei Ciurea,
- la V și NV cu teritoriul comunei Voinești
- la S cu comuna Mogoșești
- la S și SV cu teritoriul comunei Mironeasa,
- la S și SE cu teritoriul comunei Grajduri.
După forma, textura și structura vetrei, localitățile comunei Mogoșești se încadrează în
categoria așezărilor cu formă, structură și textură neregulată.
Centrul polarizator îl constituie localitatea Mogoșești, deoarece reprezintă așezarea
cea mai mare și în același timp are o poziție geografică favorabilă dată de situarea acestei
așezări într-un punct de convergență a căilor rutiere. Localitatea este străbătută pe direcția
E– NV de drumul județean DJ 248 C, Lunca Cetățuii – Ciurea - Piciorul Lupului - Mogoșești -
Budești.
Față de zona centrală localitatea se desfășoară aureolar, iar în zonele periferice
prezintă fâșii tentaculare – liniare, de-a lungul drumurilor comunale.
Pagina 26
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 24
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
Localitatea Mogoșești are rol de coordonare administrativă și socio-culturală, sub
raport teritorial administrativ reunește satele componente: Budești, Mânjești, Hadâmbu. În
ultimii ani, în partea de E a localității Mogoșești, s-au construit multe case și a reapărut , de-a
lungul șoselei Mogoșești-Iași, noua așezare Șanta.
Din punct de vedere funcțional nu există diferențieri prea mari în cadrul așezărilor,
funcția predominantă fiind cea agricolă și creșterea animalelor.
În localitățile aparținătoare, vetrele de sat sunt dezvoltate de-a lungul principalelor căi
de comunicație rutieră.
Astfel, localitatea Budești este mai mică ca dimensiuni și s-a dezvoltat de-a lungul
drumului DJ 248C. Este așezată în partea central vestică a comunei.
Localitatea Mânjești s-a dezvoltat de-a lungul drumului județean DJ248C și a
drumurilor sătești ce străbat comuna.
Ca mărime demografică este a treia localitate a comunei și este așezat în partea
central vestică a teritoriului, spre hotarul cu comuna Voinești.
Localitatea Hadâmbu s-a format de-a lungul DJ 248B și DC 49. Este amplasată în
extremitatea sud-vestică a comunei, mai izolată, dar într-o zonă deosebit de frumoasă,
datorită pădurii care predomină.
Legătura între localitatea reședință de comună și celelalte localități se realizeză astfel:
- între localitatea Mogoșești și localitatea Budești prin DJ 248C, distanța
dintre localități este de 3 km,
- cu localitatea Mânjești, prin DJ 248B până în dreptul localității Budești și de
acolo pe DJ 248C, distanța dintre localități este de 5 km,
- cu localitatea Hadâmbu prin drumurile sătești din localitate sau prin DJ 248B
până în dreptul localității Budești și de acolo pe DJ 248C, distanța dintre
localități este de 6 km.
Accesul către reședința de județ – municipiul Iași - se realizează prin intermediul pe
DJ 248 și DJ248C.
Teritoriul comunei Mogoșești este străbătut de o rețea de drumuri comunale și sătești,
parte din ele modernizate (betonate), iar altele nemodernizate (pietruite).
În vederea identificării și asigurării posibilităților de dezvoltare a localității, se impune o
studiere atentă în scopul propunerii unui intravilan corespunzător și a unor variante care să
suporte unele extinderi în etapele ulterioare.
2.3.2. Relații în teritoriu
Din punct de vedere al Potențialului de atracție al orașelor, conform Atlasului
României, 2006, polarizarea este de tip regional: puternică polarizare unidirecțională cu
spații direct polarizate de orașele de nivel superior(universități, medicină specializată) cu
funcții administrative, industriale și comerciale complexe.
Relațiile în teritoriu ale comunei Mogoșești se realizează cu:
comunele învecinate: între comuna Mogoșești și comunele învecinate se
conturează un sistem de relații de cooperare, colaborare și coordonare în vederea
implementării strategiilor locale de dezvoltare, pentru conservarea patrimoniului rural și
cultural, în scopul dezvoltării mediului economic, dezvoltării edilitare și a infrastructurii de
transport, îmbunătățirii abilităților organizatorice ale comunităților locale, etc.;
cu municipiul Iași: relațiile sunt constituite în principal din deplasările pentru muncă
(navetismul), aprovizionarea cu produse și bunuri de larg consum, sau, dimpotrivă, pentru
comercializarea în special a produselor agroalimentare (aprovizionarea orașului care
absoarbe surplusul de produse agricole și determină specializarea agriculturii), cât și din
deplasările pentru învățământ preuniversitar, pentru serviciile specializate din domeniul
sănătății, pentru serviciile financiar-bancare, etc. Aceste relații sunt facilitate de transportul în
comun organizat prin rețeaua de autobuze și microbuze între Mogoșești municipiul Iași.
Pagina 27
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 25
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
Relațiile economice
Relațiile economice ale comunei Mogoșești se realizează prin interacțiunea cu
comunele învecinate, cu zonele urbane apropiate –municipiul Iași – dar și cu străinătatea.
Astfel, cu comunele învecinate se manifestă relații de schimburi de produse, în special
agricol-zootehnice, în cadrul târgurilor săptămânale organizate în zonă.
Astfel, având în vedere distanța redusă și infrastructura comercială de care dispune
(depozitele en-gros), municipiul Iași devine sursă de aprovizionare cu bunuri și produse de
larg consum pentru numeroasele societăți comerciale care funcționează în comună.
Precizăm totuși că relațiile cu zona urbană se realizează în dublu sens, deoarece orașul
devine piața de desfacere a surplusului de produse agricole rezultat în gospodăriile din
comuna Mogoșești. Menționăm de asemenea că zona rurală a comunei reprezintă și sursa
de materie primă pentru unele ramuri industriale din oraș, în special în industria alimentară.
Apropierea de municipiul Iași, ca centru de polarizare a forței de muncă, exercită, de
altfel, o influență favorabilă asupra întregii vieți economice a comunei.
Alte relații se desfășoară cu străinătatea, prin perspectiva persoanelor din comuna
Mogoșești, plecate la muncă în diferite țări din Europa. Repatrierea valutei de către cei care
lucrează în străinătate contribuie, într-o anumită măsură, la ridicarea standardului de viață,
chiar dacă cea mai mare parte a investițiilor sunt orientate în construcția de locuințe și
cumpărarea de bunuri, prea puține fiind direcționate în domeniul antreprenoriatului.
Relații demografice
Comuna Mogoșești se încadrează într-o zonă foarte dinamică din punct de vedere al
relațiilor demografice, structura demografică fiind prea puțin alterată de procesul de
îmbătrânire datorită cotelor ridicate la care se menține natalitatea. Resursele umane, deși
numeroase și cu vitalitate ridicată, sunt afectate de insuficienta dezvoltare economică a
comunei, fapt ce le determină să plece din comună spre marile centre urbane sau în afara
țării în căutarea unui loc de muncă, sau, în eventualitatea în care aleg să rămână, sunt
ocupate în agricultură.
În prezent, deși situația economică a orașului Iași a devenit mai bună, mai ales din
perspectiva investițiilor străine în domeniul industrial, investiții care pot asigura noi locuri de
muncă, numeroși locuitori ai comunei, optează pentru munca în afara țării. Mare parte a
tinerilor rămân să lucreze, după terminarea studiilor superioare, în orașul Iași.
2.4. ACTIVITĂȚILE ECONOMICE
Comuna Mogoșești este localizată în partea sudică a județului Iași, la o distanță
rutieră de 16 km de municipiul reședință de județ
Principalul atu al comunei este situarea în apropiere de municipiul Iași și față de una
din axele de comunicații principale cu municipiul și anume DJ 248.
Ca tip de spațiu rural, conform Atlasului României 2006, comuna Mogoșești este
caracterizată ca fiind de tipul 1, mai precis, un spațiu rural dens populat, cu agricultură
bazată pe microexploatații individuale.
Pagina 28
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 26
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
Activitățile economice s-au dezvoltat în concordanță cu potențialul și resursele locale,
economia locală fiind axată pe cultura plantelor și creșterea animalelor, valorificând astfel
suprafața de teren arabil, precum și suprafețele cu pășuni și fânețe.
Studiul de față urmărește identificarea particularităților economice ale comunei,
precum și evidențierea disfuncționalităților, în vederea stabilirii celor mai bune direcții de
dezvoltare economică a comunei Mogoșești.
În realizarea studiului s-au utilizat date din Fișa localității, furnizată de Direcția
Județeană de Statistică Iași, date extrase din Registrul Agricol al comunei Mogoșești,
informații furnizate de Primăria Mogoșești, informații colectate pe teren, informații provenind
din diferite studii realizate în comuna Mogoșești.
Structura unităților economice pe domenii de activitate
În urma analizei societăților economice înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului,
pe domenii de activitate, se constată următoarele:
STRUCTURA ACTIVITĂȚILOR NUMĂR SOCIETĂȚI
ECONOMICE ECONOMICE
sector primar 18
industrie 9
construcții 12
comerț 44
alimentație publică 8
servicii de transporturi 4
alte servicii pentru populație 17
TOTAL 112
Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul
București, 20010
Structuraactivităților economice din comuna Mogoșești
după număr societăți economice înregistrate în anul 2009
servicii pentru
populație agicultură
15.18% 16.07%
alimentație
publică industrie
7.14% 8.04%
servicii de
transporturi
3.57%
construcții
10.71%
comerț
39.29%
Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul
București, 20010
Pagina 29
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 27
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
Se remarcă dominanța, din punct de vedere al numărului de unități înregistrate, a
sectorului comerțului, care, cu 44 de societăți, deține 39,29% din totalul societăților din
comuna Mogoșești. Pe locul 2, ca pondere din totalul activităților economice, se situează
unitățile agricole și silvice, cu 16,07% din totalul unităților economice înregistrate. Serviciile
pentru populație se situează pe locul 3, cu 15,8% din total, în timp ce construcțiile, cu o
pondere de 10,71%, se plasează pe locul 4. Impreună, industria și construcțiile reprezintă
sectorul secundar, cu o pondere de 18,75% din totalul unităților înregistrate din comuna
Mogoșești.
În domeniu serviciilor, întră următoarele domenii, cu o pondere de 25,89% din totalul
societăților economice înregistrate din comuna Mogoșești: serviciile de alimentație publică,
serviciile pentru populație , servicii de transport.
În total, în comuna Mogoșești sunt înregistrate 112 societăți economice cu activități în
diverse domenii.
Pe sectoare de activitate, structura economică a comunei Mogoșești este următoarea:
Structura activităților economice pe sectoare de
activitate după numărul societăților înregistrate
sector primar
16.07%
sector
secundar
18.75%
sector terțiar
65.18%
Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul
București, 20010
Cel mai important sector de afaceri este sectorul terțiar (format din comerț și servicii,)
care deține 65,18% din totalul societăților economice înregistrate din comuna Mogoșești,
urmat de sectorul secundar (industrie și construcții) , iar pe ultimul loc sectorul primar, cu
16,07%, format din firme agricole si silvice.
2.4.1. Sectorul primar
2.4.1.1. Agricultura
Potențialul agricol al comunei Mogoșești este reprezentat, de suprafața mare a
terenului arabil la care se adaugă o suprafață semnificativă de pășuni. Terenul arabil și
pășunile reprezintă premisele care favorizează activitățile bazate pe cultura plantelor și
creșterea animalelor.
Conform Atlasului României 2006, ca tip de polarizare a spațiilor agricole, comuna
Mogoșești se încadrează în tipul 7, adică „polarizare de tip oraș regional”. Ca tip de spațiu
rural, aparține tipului 1, spațiu rural dens populat, cu agricultură bazată pe
microexploatații individuale.
Pagina 30
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 28
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
Din suprafața totală de 6775 ha a comunei Mogoșești, la nivelul anului 2007, terenul
agricol ocupă o suprafață de 3718 ha, adică 54,87%. Modul de folosire al terenului agricol al
comunei la nivelul anului 2007 era următorul:
Modul de utilizare al terenurilor agricole – anul 2007
SUPRAFAȚA AGRICOLA TOTALĂ 3718
Suprafața arabila 2437
Suprafața - livezi si pepiniere pomicole 35
Suprafața - vii si pepiniere viticole 108
Suprafața - pășuni 689
Suprafața - fânețe 449
Sursa: date furnizate de Direcția Județeană de Statistică Iași, 2009
Structura modului de folosință a terenurilor
agricole în anul 2007
12.1% Suprafața arabila
Suprafața - livezi si
18.5% pepiniere pomicole
65.5%
Suprafața - vii si
pepiniere viticole
2.9% Suprafața - pășuni
0.9%
Suprafața - fânețe
Din datele și graficul anterior se observă că, din totalul de 3718 ha teren agricol,
65,5% reprezintă suprafața ocupată de teren arabil, în timp ce pășunile reprezintă 18,5% din
suprafața totală a terenului agricol. Suprafața fânețelor constituie 12% din suprafața terenului
arabil. Un procent de 3% este reprezentat de vii, iar livezele 1%.
Evoluția suprafețelor categoriilor de folosință agricolă - este redată în tabelul și
diagrama următoare:
2002 2003 2004 2005 2006 2007
Suprafața agricola totală 3628 3713 3442 3442 3759 3718
Suprafața arabila 2240 2288 2186 2186 2438 2437
Suprafața - livezi si 65 - 9 9 35 35
pepiniere pomicole
Suprafața - vii si 107 107 103 103 148 108
pepiniere viticole
Suprafața - pășuni 911 911 743 743 689 689
Suprafața - fânețe 305 407 401 401 449 449
Sursa: date furnizate de Direcția Județeană de Statistică Iași, Fișa localității, 2009
Pagina 31
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 29
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
Evoluția suprafețelor categoriilor de folosință
agricolă
3000
2002
2500
2003
2000
2004
1500
ha
2005
1000
2006
500
2007
0
Suprafața Suprafața Suprafața Suprafața Suprafața
arabila - livezi si - vii si - pășuni - fânețe
pepiniere pepiniere
pomicole viticole
Pe ansamblu, se observă că, în intervalul 2002 – 2007, suprafața agricolă totală a
crescut. Singurele modificări în ceea ce privește suprafața diferitelor categorii de folosință
agricolă au constat în: diminuarea suprafeței acoperite de pășuni cu 24,37% în intervalul
2003-2006 și creșterea suprafeței arabile cu 8,8%.
Principala concluzie pe care o putem deduce din structura modului de folosință a
terenului agricol este că, în ceea ce privește agricultura, cultura plantelor este principalul
domeniu, producția vegetală fiind factorul hotărâtor care susține creșterea animalelor.
Lucrări de amenajare a terenurilor agricole
Datorită suprafeței mari a versanților afectați de alunecări de teren și eroziune sunt
necesare măsuri ameliorative combinate, mecanice, constând în nivelarea versanților și
biologice, de supraînsămânțare, asolamente cu ierburi perene, perdele de protecție,
împădurire, ș.a.
În satul Hadîmbu, pe râul Stavnic s-au realizat lucrări de amenajare a cursului de apă.
În Mogoșești (Coasta Stîncii) și în Mînjești (Coasta Viei și Gropi) s-au executat lucrări
de consolidare versanți pe o suprafață de 150 ha. Pe aceste suprafețe s-au executat
împăduriri.
Servicii pentru agricultură
Mecanizarea
În intervalul 2004 – 2008, situația utilajelor agricole înregistrate în comună a evoluat
astfel:
CAPACITATE PARC AGRICOL 2008
tractoare 26
pluguri pentru tractor 26
cositori 6
grape cu discuri 10
combine 3
Pagina 32
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 30
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
semănători păioase 5
semănători prășitoare 7
mașini erbicidat 5
remorci tractor 6
mașini administrat îngrășăminte 1
cultivatoare 3
greble mecanice 1
prese baloți 1
Sursa: date extrase din Registrul Agricol al Primăriei Mogoșești, 2009
Datele furnizate de Primăria Mogoșești indică o situație destul de bună a dotărilor
pentru agricultură.
La nivelul anului 2007 comuna deținea 26 de tractoare. Gradul de încărcare pentru un
tractor este calculat prin raportul suprafeței arabile (2437 ha) la numărul de tractoare. La
nivelul anului 2007, acest grad de încărcare este de aproximativ 93.73 ha/tractor, mult mai
ridicat decât media pe țară - 55,34 ha arabil/tractor - în timp ce media europeană este de
circa 12,7 ha arabil/tractor. Această medie, de 93.73 ha, este mult mai redusă față de valori
ale aceluiași indicator din multe alte comune din județul Iași, de unde reiese că în comună
situația dotărilor tehnice este nesatisfăcătoare. Nu avem însă informații privind vechimea,
eficiența și performanța mijloacelor agricole utilizate.
Producția vegetală
Suprafețele ocupate de principalele plante de cultură în cadrul terenurilor arabile și
evoluția acestor suprafețe sunt prezentate în tabelul și diagrama următoare:
2004 2005 2006 2007(AN 2008
SECETOS)
Suprafața cultivata cu grâu - ha 196 170 196 69 196
Suprafața cultivata cu rapiță- ha 18 25 25 21 26
Suprafața cultivata cu cartofi - ha 50 50 50 50 45
Suprafața cultivata cu legume - ha 165 170 170 170 176
Suprafața cultivata cu porumb boabe - ha 1396 1307 1300 1395 1233
Suprafața cultivata cu floarea soarelui - - 20 40 116
consum - ha
Suprafața cultivata cu floarea soarelui - - - 26 30
sămânță - ha
Suprafața cultivata cu soia - ha - 56 37 129 -
Suprafața cultivată cu ovăz- ha 18 10 10 10 14
Suprafața cultivată cu plante furajere 439 424 328 323 339
Sursa: date furnizate de Direcția Județeană de Statistică Iași, Fișa localității, 2009
Pagina 33
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 31
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
Suprafața cultivata cu grâu
Evoluția suprafețelor cultivate cu principalele culturi agricole
1600
Suprafața cultivata cu rapiță
1400
Suprafața cultivata cu cartofi
1200
Suprafața cultivata cu legume
1000
Suprafața cultivata cu porumb
800 boabe
Suprafața cultivata cu floarea
600 soarelui consum
400 Suprafața cultivata cu floarea
soarelui sămânță - ha
200 Suprafața cultivata cu soia
0 Suprafața cultivată cu plante
2004 2005 2006 2007(an 2008 furajere
secetos) suprafața cultivată cu ovăz
Așa cum rezultă din diagrama anterioară, în intervalul 2004 – 2008, cea mai mare
suprafață din terenul arabil revine culturii porumbului, a cărei suprafață se reduce în intervalul
studiat cu 12%. Cultura porumbului este urmată de cultura plantelor furajere, care
înregistrează de asemenea o tendință constantă de reducere a suprafeței cultivate. Urmează
suprafața cultivată cu grâu, în anul 2008, suprafața cultivată cu grâu este aceeași cu cea din
2004.
Suprafața cultivată cu legume are o tendință generală de creștere, în anul 2008 fiind
cu 6,7% mai mare decât în anul 2004. Culturile de cartofi, floarea soarelui și soia dețin
suprafețe reduse din terenul arabil, având, în general, o evoluție crescătoare, mai ales în
2008.
Structura culturilor agricole în anul 2008 este următoarea:
Structura culturilor agricole în anul 2008 Suprafața cultivata cu grâu
Suprafața cultivata cu rapiță
0.6% 9.0% 1.2% Suprafața cultivata cu cartofi
15.6%
0.0% 2.1%
1.4% 8.1% Suprafața cultivata cu
legume
Suprafața cultivata cu
porumb boabe
Suprafața cultivata cu
5.3% floarea soarelui consum
Suprafața cultivata cu
floarea soarelui sămânță - ha
Suprafața cultivata cu soia
Suprafața cultivată cu plante
56.7% furajere
Suprafața cultivată cu ovăz
Sursa: Date furnizate de Primăria comunei Mogoșești – Registrul Agricol, 2009
Pagina 34
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 32
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
Observăm că în structura culturilor agricole, cultura porumbului ocupă suprafața
majoritară, de 56,7% din suprafața arabilă cultivată. Prezența culturii de porumb pe suprafețe
foarte întinse este o situație obișnuită în majoritatea satelor din Podișul Moldovei, datorită
utilizării extinse a porumbului atât în hrana animalelor cât și în alimentația curentă a
populației. Practic, porumbul este cultura de bază dintr-o gospodărie, fiind utilizat în hrana
porcinelor, a ovinelor, a bovinelor, a păsărilor, favorizând perpetuarea agriculturii
tradiționale de subzistență, nespecializată, “universală”, din gospodăriile rurale.
Cultivarea cu preponderență a porumbului conduce de fapt la o structură degradată a
culturilor agricole, cu atât mai mult cu cât, porumbul, alături de grâu, se numără printre cele
mai puțin productive culturi, cu o rată a profitului de doar 1% chiar în anii cu precipitații.
Cultura plantelor furajere ocupă 15,6% din suprafața cultivată în timp ce cultura grâului
ocupă 9% din suprafața cultivată la nivelul anului 2008. 8,1% din terenul cultivat în 2008 este
ocupat de cultura legumelor, iar cele mai mici ponderi din terenul arabil cultivat le ocupă
cultura ovăzului (0,6%), cultura floarea soarelui sămânță (0,01%).
Producțiile obținute la principalele culturi sunt prezentate în tabelul și diagrama
următoare:
2004 2005 2006 2007 2008
Producția totala de grâu– tone 588 657 723 28 700
Producția totala la rapiță – 36 50 42 8 52
tone
Producția totala de cartofi – 715 760 765 54 670
tone
Producția totala la legume - 1627 1589 1870 316 1636
tone
Producția totala la porumb– 3900 3268 4030 - 3698
tone
Producția totala la floarea - - 36 8 240
soarelui consum - tone
Producția totala la floarea - - - 4 60
soarelui sămânță - tone
Producția totala la soia -tone - 157 70 - -
Producția totală de ovăz - tone 18 18 20 4 21
Producția totală de plante 7789 8988 6450 2480 6928
furajere - tone
Sursa: date furnizate de Direcția Județeană de Statistică Iași, Fișa localității, 2009
Pagina 35
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 33
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
Evoluția producțiilor la principalelor culturi
10000
Producția totala de grâu–
tone
9000
Producția totala la rapiță –
8000 tone
Producția totala de cartofi
7000 – tone
Producția totala la legume -
6000 tone
tone
Producția totala la porumb–
5000 tone
Producția totala la floarea
4000
soarelui consum - tone
3000 Producția totala la floarea
soarelui sămânță - tone
2000 Producția totala la soia -
tone
1000 Producția totală de ovăz -
tone
0 Producția totală de plante
2004 2005 2006 2007 2008 furajere - tone
Cea mai mare producție se înregistrează pentru cultura plantelor furajere. Aceasta
este urmată de producția de porumb, legume, grâu.
Producția agricolă este puternic influențată de o serie de factori care acționează în
corelație, determinând variabilitatea producției. Aceștia sunt:
o condițiile meteorologice nefavorabile în fazele de vegetație;
o proprietățile și caracteristicile solului (fertilitate naturală, umiditate, pantă,
erodabilitate, textură, porozitate), care sunt diferite pentru fiecare categorie de sol;
o agrotehnica deficitară;
o resurse materiale reduse ale proprietarilor de terenuri agricole;
o lipsa de experiență a cultivatorilor în gestionarea resurselor de sol;
o lipsa unor lucrări ameliorative și lipsa aplicării tratamentelor pentru combaterea
bolilor și dăunătorilor.
Efectul direct al acestor factori se manifestă asupra producțiilor la hectar realizate
pentru principalele plante de cultură. Acestea sunt prezentate mai jos:
2004 2005 2006 2007 2008
Producția de grâu la ha 3,00 3,86 3,69 0,41 3,57
Producția de rapiță la ha 2,00 2,00 1,68 0,38 2,00
Producția de cartofi la ha 14,3 15,2 15,3 1,08 14,88
Producția de legume la ha 9,86 9,35 11,00 1,86 9,29
Producția de porumb la ha 2,79 2,50 3,10 - 3,00
Producția de floarea soarelui consum la ha - - 1,8 0,2 2,07
Producția de floarea soarelui sămânță la ha - - - 0,15 2,00
Producția de soia la ha - 2,80 1,89 - -
Producția de ovăz la ha 1,8 1,8 2,00 0,4 1,5
Producția de plante furajere la ha 17,74 21,20 19,66 7,68 20,44
Sursa: date furnizate de Direcția Județeană de Statistică Iași, Fișa localității, date extrase din Registrul
Agricol al Primăriei Mogoșești, 2009
Pagina 36
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 34
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
Evoluția producțiilor la ha la principalele culturi agricole
25 Producția de grâu la ha
Producția de rapiță la ha
20
Producția de cartofi la ha
Producția de legume la ha
15
tone/ha
Producția de porumb la ha
Producția de floarea
10 soarelui consum la ha
Producția de floarea
soarelui sămânță la ha
5 Producția de soia la ha
Producția de ovăz la ha
0 Producția de plante furajere
2004 2005 2006 2007 2008 la ha
Cele mai mari producții la ha se înregistează pentru cultura plantelor furajere, urmată
de producția de cartof/ha. Producții medii se înregistrează pentru cultura grâului, cultura
porumbului, cultura de soia, iar cele mai reduse producții s-au obținut pentru floarea soarelui,
ovăz, rapiță.
În ceea ce privește producția depepeni verzi și struguri, aceasta este prezentată mai
jos:
2004 2005 2006 2007 2008
Producția de struguri - 6,49 5,80 5,50 3,40 5,00
total – tone
Producția de pepeni - 20,0 12,0 20,0 - 24,0
total – tone
Sursa: date furnizate de Direcția Județeană de Statistică Iași, Fișa localității
Pentru producția de fructe se înregistrează o tendință ascendentă, de creștere pentru
pepeni verzi și descendentă pentru struguri. În anul 2008, producția totala de fructe a fost cu
9,5% mai mare față de valoarea înregistrată în anul 2004. Cu toate acestea, producția nu
este mare, deoarece, conform datelor statistice, în comună nu mai există suprafețe cu livezi.
Pomii fructiferi sunt dispersați în gospodării și grădini ale populației.
Pagina 37
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 35
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
Producția de fructe
25
20
15
tone
10
5
0
2004 2005 2006 2007 2008
Producția de struguri - total – 6.49 5.8 5.5 3.4 5
tone
Producția de pepeni - total – 20 12 20 0 24
tone
Sursa: date furnizate de Direcția Județeană de Statistică Iași, Fișa localității, informații furnizate de
Primăria Mogoșești – Registrul Agricol, 2009
Producția zootehnică
Creșterea animalelor este un sector care se dezvoltă pe baza potențialului vegetal.
Astfel, pe lângă producția vegetală, sectorul zootehnic este susținut și de o generoasă
suprafață cu pășuni care reprezintă 10,17% din terenul agricol al comunei Mogoșești.
Creșterea animalelor este o ocupație tradițională, asigurându-se necesarul de carne,
lapte și produse lactate pentru populația locală și disponibilități de vânzare, atât pe piața
urbană dar și pe plan local. Creșterea animalelor se practică în sistem gospodăresc,
extensiv.
Conform înregistrărilor statistice, efectivele de animale sunt prezentate în tabelul și
diagrama următoare:
2004 2005 2006 2007 2008
Bovine - total – la sfârșitul anului 1620 1643 1460 1377 1326
Porcine - total – la sfârșitul anului 1591 1461 1421 1204 1303
Ovine - total-la sfârșitul anului 1232 1151 1373 1005 863
Cabaline - total la sfârșitul anului 644 670 580 413 468
Caprine 103 105 277 688 633
Familii de albine 623 695 850 890 970
Iepuri 200 250 750 830 800
Sursa: date furnizate de Direcția Județeană de Statistică Iași, Fișa localității, informații furnizate de
Primăria Mogoșești – Registrul Agricol, 2009
Pagina 38
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 36
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
Evoluția evectivului de animale în intervalul 2004-2008
Bovine - total – la
1800 sfârșitul anului
Porcine - total – la
1600
sfârșitul anului
1400 Ovine - total-la
1200
sfârșitul anului
Cabaline - total la
1000 sfârșitul anului
800 Caprine
600
Familii de albine
400
200 Iepuri
0
2004 2005 2006 2007 2008
Referitor la evoluția efectivelor de animale, se observă următoarele:
efectivul de bovine este cel mai numeros, înregistrând o evoluție relativ
descendentă în intervalul 2004 – 2008, în care numărul de capete a scăzut cu 18,15%;
totuși, pe parcursul intervalului se observă creșteri și descreșteri succesive, cum a fost
creșterea efectivelor din anul 2005, când numărul de ovine a crescut cu 23 de capete;
efectivele de porcine înregistrează o evoluție descendentă pe parcursul
intervalului, numărul de capete a scăzut cu 18,10%;
familiile de albine au înregistrat o creștere constantă, liniară, pe tot intervalul 20042008, creșterea fiind cu 55,7%;
cea mai surprinzătoare evoluție este înregistrată de efectivul de iepuri, care crește
semnificativ începând cu anul 2006. Astfel, în anul 2007, se înregistrează cu 415% mai multe
capete de iepuri decât în anul 2004. Efectivele de iepuri cresc până în anul 2008, când se
înregistrează cu 400% mai multe capete de iepuri decât în anul 2004, apoi scad în 2008,
când se înregistrează cu 3,6% mai puțin decât în anul .
La nivelul anului 2008, structura efectivelor de animale din comuna Mogoșești se
prezintă astfel:
Structura efectivelor de animale în anul 2008
Iepuri
Bovine
12.57%
Familii de 20.84%
albine
15.24%
Caprine Porcine
9.95% 20.48%
Cabaline Ovine
7.36% 13.56%
Sursa: informații furnizate de Primăria Mogoșești, 2009
Pagina 39
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 37
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
După cum reiese din diagrama anterioară, efectivele de bovine sunt cele mai
numeroase, reprezentând 20,84% din totalul de capete de animale din comuna Mogoșești,
fiind apropiate ca număr cu efectivele de porcine 20,48%. Familiile de albine sunt situate pe
locul III ca număr. Cabalinele au un procent mai redus, de 9,95%.
La nivelul comunei se remarcă un procentaj echilibrat de împărțire a categoriilor de
animale.
Evoluția numărului de păsări se prezintă astfel:
2004 2005 2006 2007 2008
Pasări - total – la sfârșitul 13425 12610 10660 10735 9434
anului
Sursa: informații furnizate de Primăria Mogoșești – Registrul Agricol, 2009
Numărul păsărilor pe teritoriul comunei Mogoșești a avut o evoluție oscilatorie în
intervalul 2004 – 2008. Astfel, pe parcursul intervalului studiat efectivil de păsări scade cu un
procent de 29,7%
Producția zootehnică este prezentată în tabelul următor.
2004 2005 2006 2007 2008
Producția de carne (sacrificări) - 226 209 203 240 208
total - tone gr. vie
Producția de lâna - kg fizic 2,4 - 2 2 2
Producția de ouă – mii buc. 1200 980 1100 860 820
Producția de lapte de vaca și 10175 16626 16450 18080 14690
bivoliță - total hl fizic
Sursa: date furnizate de Primăria Mogoșești, 2009
Din evoluția principalelor categorii de produse de origine animală se constată
următoarele:
Evoluția producției zootehnice
20000 Producția de carne
18000 (sacrificări) - total - tone
gr. vie
16000
Producția de lâna - kg fizic
14000
12000
10000 Producția de ouă – mii
buc.
8000
6000
Producția de lapte de
4000 vaca și bivoliță - total hl
2000 fizic
0
2004 2005 2006 2007 2008
Sursa: date date furnizate de Primăria Mogoșești,2009
Pagina 40
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 38
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
- producția de carne înregistrează o tendință descrescătoare în intervalul 2004 – 2008
cu 7,9% mai puțin în 2008 față de valoarea înregistrată în anul 2004) și crește în anul 2007
înregistrându-se o producție de carne mai mare cu 6,19% față de valoarea din anul de
referință 2004;
- producția de lână este constantă în intervalul 2005 - 2008, dar mai scăzuta cu 16,6%
față de anul 2004;
- producția de ouă oscilează pe parcursul intervalului, ca urmare a creșterilor și
descreșterilor mari înregistrate de numărul capetelor de păsări; cele mai mari valori se
înregistrează în anii 2004 și 2006, când crește foarte mult numărul capetelor de păsări din
comună;
- Producția de miere înregistrează în intervalul 2004 – 2008 o tendință oscilantă, cu o
creștere semnificativă a producției de lapte de 150%;
Evoluția producției de miere
3
2
tone
1
0
2004 2005 2006 2007 2008
miere-tone 2 2 3 1 3
Sursa:, Fișa localității, date furnizate de Primăria Mogoșești – Registrul Agricol,2009
- producția de lapte înregistrează în intervalul 2004 – 2008 de asemenea o tendință
oscilantă, cu o creștere a producției de lapte de 44,37%.
Pentru creșterea producției vegetale și zootehnice se impune fertilizarea suprafețelor
existente, utilizarea îngrășămintelor naturale, utilizarea de soiuri productive pentru culturile
agricole, creșterea de rase ameliorate de bovine și ovine, folosirea pe scară mai mare a
furajelor concentrate, exploatarea rațională a pășunilor și fânețelor prin practicarea
sistematică a «târlirii».
Unități economice din sectorul agricol
În sectorul agricol, în comuna Mogoșești, conform datelor furnizate de Oficiul Național
al Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, sunt înregistrate societăți
specializate în prestarea de servicii pentru agricultură și în sectorul zootehnic:
Denumirea CAEN Forma LOCALITATEA STAREA Domeniu de
unității juridică FIRMEI activitate
ALL CONCEPT 0150 SRL SAT Functiune Activități în ferme
1. SOFT MOGOȘEȘTI, mixte (cultura
COMUNA vegetală combinată
MOGOȘEȘTI cu creșterea
animalelor)
2. ANMAR 88 0161 SRL SAT Functiune Activități auxiliare
IMPEX MOGOȘEȘTI, pentru producția
Pagina 41
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 39
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
COMUNA vegetală
MOGOȘEȘTI
3. AȘCHIOPOAIEI 0111 PFA SAT HADÂMBU, Functiune Cultivarea
DOREL COMUNA cerealelor (exclusiv
MOGOȘEȘTI orez), plantelor
leguminoase și a
plantelor
producătoare de
semințe
oleaginoase
4. CLEAN FLOR 0161 SRL SAT Functiune Activități auxiliare
CONSULT MOGOȘEȘTI, pentru producția
COMUNA vegetală
MOGOȘEȘTI
5. DINERO COM 0111 SRL SAT MÂNJEȘTI, Functiune Cultivarea
COMUNA cerealelor (exclusiv
MOGOȘEȘTI orez), plantelor
leguminoase și a
plantelor
producătoare de
semințe
oleaginoase
6. FITO S EXPERT 0111 SRL SAT Functiune Cultivarea
MOGOȘEȘTI, cerealelor (exclusiv
COMUNA orez), plantelor
MOGOȘEȘTI leguminoase și a
plantelor
producătoare de
semințe
oleaginoase
7. IDEAL MARK 0161 SRL SAT Functiune Activități auxiliare
INVEST MOGOȘEȘTI, pentru producția
COMUNA vegetală
MOGOȘEȘTI
8. INSTANT 0161 SRL SAT MÂNJEȘTI, Functiune Activități auxiliare
COMUNA pentru producția
MOGOȘEȘTI vegetală
9. MARC-SAM 0150 SRL SAT Functiune Activități în ferme
METAL-INSTAL MOGOȘEȘTI, mixte (cultura
COMUNA vegetală combinată
MOGOȘEȘTI cu creșterea
animalelor)
10. MOROȘANU 0149 PFA SAT HADÂMBU, Functiune Creșterea altor
GHI. COMUNA animale
GHEORGHE MOGOȘEȘTI
11. PROFESIONAL 0150 SRL SAT Functiune Activități în ferme
PRINT MOGOȘEȘTI, mixte (cultura
COMUNA vegetală combinată
MOGOȘEȘTI cu creșterea
animalelor)
12. PUIU DUMITRU 0149 PFA SAT Functiune Creșterea altor
CRISTINEL MOGOȘEȘTI, animale
PERSOANĂ COMUNA
MOGOȘEȘTI
13. RADICAL MARC 0150 SRL SAT Functiune Activități în ferme
SAM MOGOȘEȘTI, mixte (cultura
Pagina 42
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957 scrise 40
Fax: 0332-809957 Contract nr: 176/2009 176/2009/PUG/I
COMUNA vegetală combinată
MOGOȘEȘTI cu creșterea
animalelor)
14. SARRA SERV & 0111 SRL SAT Functiune Cultivarea
PREST MOGOȘEȘTI, cerealelor (exclusiv
COMUNA orez), plantelor
MOGOȘEȘTI leguminoase și a
plantelor
producătoare de
semințe
oleaginoase
15. SOTO IMPORT- 0161 SRL SAT Functiune Activități auxiliare
EXPORT MOGOȘEȘTI, pentru producția
COMUNA vegetală
MOGOȘEȘTI
16. UTILTECH 0141 SRL SAT Functiune Creșterea bovinelor
PROD COM MOGOȘEȘTI, de lapte
COMUNA
MOGOȘEȘTI
Sursa: Date furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București2010
2.4.1.2. Silvicultura și gospodărirea apelor
a) Silvicultura
Fondul forestier reprezintă o altă valoroasă resursă a comunei Mogoșești, atât din
punct de vedere economic, cât și din perspectivă ecologică. În timp, pădurile au fost reduse
prin defrișări pentru a se obține terenuri pentru pășuni și fânețe, astfel încât, în prezent,
comuna Mogoșești dispune de un fond forestier de ha, reprezentând 39% din suprafața
totală a comunei.
În compoziția pădurilor se gășește fagul, pe înălțămile mai mari, cu expoziție puțin
însorită, gorunul, pe interfluviile cele mai înalte cu expoziție însorită și stejarul pedunculat pe
formele de relief mai joase și cu expoziție însorită. Aceste specii de bază sunt în amestec cu
alte specii de foioase ca frasin, carpen, paltin, jugastru, tei, ulm. Substratul de arbuști al
acestor păduri este alcătuit din păducel, corn, sânger, alun, măceș, păducel, soc, s.a.
Cea mai mare parte a fondului forestier este proprietate a statului, gestionată de
Directia Silvica Iasi, Sectia de productie Santa.
Unități economice ce desfășoară activități în sectorul agricol:
În comuna Mogoșești, conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului
Comerțului de pe lângă Tribunalul București, sunt înregistrate societăți specializate în
prestarea de servicii auxiliare silviculturii și exploatării forestiere:
NR. DENUMIREA CAEN FORMA LOCALITATEA STAREA OBIECT DE
CRT. UNITĂȚII JURIDICĂ FIRMEI ACTIVITATE
1. CLARY FLOR 0210 SRL SAT Functiune Silvicultura si alte
TRANS MOGOȘEȘTI, servicii forestiere
COMUNA
MOGOȘEȘTI
2. D.N. 0201 SRL SAT Functiune Silvicultură și
FORESTALE MOGOȘEȘTI, exploatare
COMUNA forestieră
MOGOȘEȘTI
Sursa: Date furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București2010
Pagina 43
S.C. PRO ACTIV CONSULTING Plan Urbanistic General al comunei Mogoșești, Județul Iași
S.R.L. IASI Piese Pag
Str. Mayer Octav nr. 3 Tel: 0332-809957
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.