Hotărâre a Consiliului Local
Mogosesti HCL 53 din 14.08.2026
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 8,9 MB · modificat pe site: 14.08.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local nr. 53 din 14.08.2026, „Mogosesti HCL 53 din 14.08.2026”, Comuna Mogoșești, jud. Iași. Sursa: https://mogosesti-primaria.ro/wp-content/uploads/2026/08/Mogosesti-HCL-53-din-14.08.2026.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/mogosesti/59856-mogosesti-hcl-53-din-14-08-2026, 06.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMÂNIA si
Județul IAȘI
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI
MOGOȘEȘTI
Codul de înregistrare fiscală 4540437
HOTĂRÂREA NR. 53
privind aprobarea studiului de fundamentare a deciziei de concesionare a sistemului public de
disuribuție a gazelor naturale realizate în Comuna Mogoșești, județul Iași
Consiliul local al comunei Mogoșești, județul Iași, întrunit în ședința extraordinară din data de
14.08.2026, la convocarea Primarului comunei Mogoșești conform Dispoziței nr. 412 din 10.08.2026;
Având în vedere lemeiurile juridice, respectiv prevederi
a) art. 120 și ar. 121 alin (1) și (2) din Constituția României, republicată;
b) ari. 7 alin (2) și ari. 1166 și următoarele din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil,
republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la contracte sau convenții
€) art.129 alin.(1), alin-(2) lib) alin.(4) lit.d) alin.(7) lits) din OUG 57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificările și completările ulterioare;
d) Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare:
Ținând seama de prevederile art. 43 alin (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică
legislativă penru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
În conformitate cu Cadrul general pri ind regimul juridic al contractelor de concesiune a serviciului
de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale, procedurile pentru acordarea concesiunilor, conținutul
- cadru al caietului de sarcini, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 209/03.04.2019;
Luând act de:
2) referatul de aprobare prezentat de către primarul comunei Mogoșești, în calitatea sa de
inițiator, inregistrat cu nr. 6255 din 10.08.2026, prin care se susține necesitatea Și oportunitatea proiectului.
constituind un aport pentru dezvoltarea colectivității;
b) raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului,
înregistrat cu nr. 6257 din 10.08.2026, prin care se motivează, în drept și în fapt. necesitatea și oportunitatea
proiectului. constituind un aport pentru dezvoltarea colectivități;
c). avizul comisici de specialitate a Consiliului Local Mogoșești, nr. 49 din 13.08.2026;
În temeiul art.196, alin.(1), lit.(a) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările
și completările ulterioare,
HOTĂRĂȘTE
Art.1. — Se aprobă Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare a sistemului public de
distribuție a gazelor naturale _ realizate în cadrul proiectului cu titlul “ÎNFIINȚARE REȚEA DE
ALIMENTARE ȘI DISTRIBUȚIE GAZE NATURALE ÎN SATELE MOGOȘEȘTI, BUDEȘTI,
Pagina 2
MÂNJEȘTI ȘI HADÂMBU, COMUNA MOGOȘEȘTI, JUDEȚUL IAȘI”. prevăzut în Anexa care face
ÎN
parie integrantă din prezenta hotărâre.
Art.2. - Consiliul Local al Comunei Mogoșești îl mandatează pe Primarul Comunei Mogoșeșii să
realizeze toate demersurile și să semneze documentele aferente de fundamentare a deciziei de concesionare
a sistemului public de distribuție a gazelor naturale.
Art.3, - Aducerea la îndeplinire a prezenici hotărâri se asigură de către domnul Baraboi Ionel -
Primarul Comunei Mogoșești, județul Iași.
Art.4, - Prezenta hotărâre se comunică, prin intermediul secretarului general al Comunei Mogoșești,
în termenul prevăzut de lege, Instituției Prefectului județul Iași pentru efectuarea controlului de legalitate,
Primarului Comunei Mogoșești și se aduce la cunoștință publică prin a area la sediul primăriei, precum
i pe pagina de internet www.mogosesti-primaria.ro .
Dată astăzi, 14.08.2026
PREȘEDINTELE ȘEDINȚEI,
Consilier local, CONSTANTIN ANDREI
Contrasemnează pentru legalitate
Sceretarul general al comunei,
Mariana Antoj
.
Hotărârea fost adoptată în sedința publică. din 14.08.2026 cu un număr de/2 voturi “pentru”;
voturi”abțineri”cu a. consilieri locali prezenți, dintr-un număr de 15 consilieri în
împotriva participarea
funcție.
Pagina 3
Sodtu scai: sa Recbelan, n. 10, com en Necula last
Sad pezarte: a Ola, a. A. BL 619 parut, Isi
Tele: 0352300016, d7d7 119364
Ema: egpeaBatreatro
O IEXA
iama br JO
6
STUDIU DE FUNDAMENTARE /
a deciziei de concesionare a sistemului public de distributie a gazelor în
naturale
Comuna Mogosesti, județul Iasi
Judetul tași $ maraton
„ÎNFIIN' A DE ALIMENTARE ȘI DISTRIBUTIE GAZE NATURALE
ÎN s, :OSESTI, BUDESTI, MINJESTI SI HADÂMBU. COMUNA
MOGOSESTI, JUDETUL IASI».
i
Beneficiar: COMUNA MOGOSESTI
Elaborator: S.C. ALROSEL PROJȚĂ
Pagina 4
Sediu social: sar Razboieni nr. 510, com: Lon Necula, ast
Es pienpeg e Rr Dieta
ALROSEL I-— Tue 0057300026; 7138 det
PROJI 5 a 35 | mel: aengatoselra
|
CUPRINS
CUPRINS
1. Definiții
2. Obiectul studiului de fundamentare
3. Descrierea serviciului de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale
care urmează să fie concesionat
4. Motivele de ordin economic, financiar, social și de mediu, care justifică
acordarea concesiunii
5. Analiza economico-financiară
6. Investițiile necesare pentru construcție, dezvoltare și extindere
„Nivelul minim al redeventei
8. Modalitatea de acordare a concesiunii
9. Durata estimată a concesiunii.... ză 5: să ză ati
10.Termenele previzibile pentru realizarea procedurii de concesionare ....
11.Concluzii si recomandari ale studiului de fundamentare -
Pagina 5
Sediu soesal sar Rotboleni, nr. 320, com. ton Neculee, Isi
8 | “Sediu operativ: str Ovidiu, nr. 4, bi. 819, parter, las
ALROSEL A Teba: 0332 304 020; 0747 120 304
Emaul aeagalroseL.ra
PROJECT |
1. Definiții
În cuprinsul prezentului studiu, termeni și expresiile de mai jos semnifică după cum,
urmează:
a. autorizație pentru înființarea - act tehnic și juridic emis de ANRE, prin care se acordă
unci persoanc juridice permisiunea de a înființa un sistem de distribuție a gazelor naturale;
b. - bunuri de retur ce fac obicctul contractului de concesiune - bunurile care sunt puse la
dispoziția concesionarului de către enlitătile contractante, cu condiția ca acestea fie necesare
] pentru executarea lucrărilor sau furnizarea serviciilor
e. concesionar - operator economi căruia i-a fost atribuită o concesiune;
d. concesiuni - contracte de concesiune de lucrări sau de concesiune de servicii:
e. construcție - rezultatul unui ansamblu de lucrări de, construcții de clădiri sau de geniu
civil, care poate îndeplini prin cl însuși o funcție economită sau tehnică;
£.. contract de concesiune — contract cu titlu oneros, asimilat potrivit legii actului
administrativ, încheiat în scris, prin care una sau mai multe entități contractante încredințează
prestarea și gestionarea serviciului de utilitate publică de distributie a gazelor naturale inclusiv
constructia, exploatarea, dezvoltarea și reabilitarea sistemelor de distribuție a gazelor naturale
și utilizarea acestora, în care contraprestația pentru lucrări este reprezentată fie exclusiv de
dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor care fe obiectul contractului, fie de acest drept însoțit
do plată;
contract termen lung - contractul de concesiune încheiat pe o durată de cel puțin 5
g. pe
ani, care cuprinde durata de execuție a luerărilor ori a construcției, dacă acesta are o
care constă în execuția de lucrări ori a unei construcții, precum și durata de
componentă
a serviciilor, stabilite astfel încât contractantul să obțină un profit rezonabil:
prestare
h. costurile în legătură cu exploatarea lucrărilor sau serviciilor - costurile de operare ș
întreținere a lucrărilor sau serviciilor, costuri suportate de conceșionar pe durata contractului:
i... documentația de atribuire — documentul concesiuni care cuprinde cerințele, criteriile,
alte informații neccsre pentru a asigura operatorilor economici o informare completă
regulile și
și la cerințele entității contractante sau la elementele concesiunii
corectă explicită cu privire
obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificațiile
tehnice documentul descriptiv, condițiile contractuale propuse, formatele și modul de
sau
a documentelor de către candidați/ofertanți, informațiile privind obligațiile generale
prezentare
aplicabile candidaților/ofertanților, ete.;
domeniu - totalitatea bunurilor mobile și imobile dobândite potrivit legii, aflate
i... publie
în publică a unităților administrativ-teritoriale, care, potrivit legii ori prin natura
proprietatea
de folosință interes public local ori județean, declarate ca atare prin hotă âre a
lor, sunt sau
consiliilor locale consiliilor judetene și care nu au fost declarate prin lege bunuri de uz
sau a
ori de interes public național:
k.. domeniu totalitatea bunurilor mobile și imobile, altele decât cele prevăzule la
privat -
intrate în unităților administrativ-teritoriale prin modalitățile prevăzute de
lit. k), proprietatea
lege
Pagina 6
Pi E NE Ant | Smtezett: ser Raboieni, mr SI, com on Necula, dest
€ Sed operat sr Ovtta m b 818, part, si
ALROSEL “A | ED 5 5 Tei 0332 800 026; 9747126 264
PROJECT. | 3688 Badea, aia moi: pfpezăirocere
1... execuția de lucrări - reprezintă fi exclusiv execuția, fi atât proiectarea, cât și execuția
de luerări în legătură cu una dintre activitățile prevăzute în anexa nr. |, fie exclusiv execuția,
fie atăt proiectarea, cât și execuția unei construcții sau realizarea prin orice mijloace a unci
construcții care corespunde cerințelor. stabilite de entitatea contractantă care exercită o
influență determinantă asupra tipului sau proiectării construcției:
m. . licență de operare -aetul tehnic și juridic emis de ANRE, prin care se recunose calitatea
de operator a unui sistem de distribuție a gazelor naturale și dreptul de a presta serviciul de
utilitate publică de distribuție a gazelor naturale:
n. operator - persoană juridică română sau străină care are competenta și capacitatea
recunoscute prin licență de a realiza activitătea de distribuție a gazelor naturale în una sau mai
multe zone delimitate și răspunde de exploatarea, întreținerea și dezvoltarea sistemului în
respectiva zonă și după caz a interconectărilor sale cu alte sisteme, precum și de asigurarea pe
termen lung a sistemului, în vederea satisfacerii la un nivel rezonabil a cererii pentru distribuția
gazelor naturale.
o. sistem de distribuție a gazelor naturale—rețea de distribuție a gazelor naturale
delimitată de obiectivele de producție de la robinetul aflat la iețirea din stația de reglaremaăsurare-predare a producătorului, de sistemul de transport de la ieșirea din stația de reglaremăsurare-predare a operatorului de transport, de alt sistem de distribuție de la ieșirea din stația
de reglare-măsurare dintre operatorii de distribuție și de clienții finali de Ia ieșirea din
stațiile/posturile de reglare- măsurare sau, după caz, ieșirea din robinetul de branșament către
instalațiile de utilizare ale acestora;
p. oferiant - orice operator economie care a depus o ofertă în cadrul unei proceduri de
atribuire;
q. ofertă - actul juridie prin care operatorul economic își manifestă voința de a se angaja
din punct de vedere juridic într-un contract de concesiune format din propunere financiară ș
propunere tehnică și care, împreună cu prevederile corespunzătoare ale documentației de
atribuire, cuprinde conditiile în care se încheie contractul de concesiune;
1. operator economie - orice persoană fizică sau juridică, de drept public sau de drept
privat, sau grup ori asociere, inclusiv temporară, de astfel de persoane, care oferă pe piață, în
mod licit, executarea de Iuerări și/sau a unei construcții, furnizarea de produse sau prestarea
de servicii:
5. solicitare de participare - solicitare transmisă de operatorul economic împreună cu
documentele necesare în vederea îndeplinirii cerințelor de calificare în prima etapă în cadrul
unei proceduri de dialog competitiv;
1. specificații tehnice - cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit
fiecărui serviciu sau fiecărei lucrări să fie deseris(ă), în mod obiectiv, într-o manieră
corespunzătoare îndeplinirii necesității entității contractante;
mu. utilizatori - persoane fizice sau juridice care benefici direct ori indirect, individual
,
sau colectiv, de serviciile de utilități publice, în condițiile legi
Pagina 7
£ ME ANTE, ANEI |. Satizaneiat sa Razboan, 310, com. Lon Necutee, est
$ | Sed operate: se Oriu, ar. 44, D013, ptr, lat
ALROSEL SĂ E ES 85 Tot 0857300 axă; 128
61
PROJECT | o TDi Test: 0 Emaal: officecialrosel.ro
2. zile - zile calendaristice, cu excepția cazurilor în care sc prevede că sunt zile
expres
lucrătoare,
2. Obiectul studiului de fundamentare
Obiectul prezentului studiu îl reprezintă fundamentarea necesității și oportunității de
concesionare a serviciului public de distribuție a gazelor naturale constituit în baza proiectului
ALIMENTARE
SATELE _MOGOSESTI, BUDEȘTI, MINJEȘTI ȘI HADÂMBU, COMUNA
MOGOSESTI, JUDEȚUL IAȘI»,
In condițiile Legii 100/2016, în conformitate cu Anexa nr. 2 a acesteia sunt considerate
activități relevante în domeniul gazelor:
+ punerea Ia dispoziție sau exploatarea de rețele fixe destinate furnizării de servicii
publice în domeniul producerii, transportului sau distribuției de
gaze:
= . livrarea gazelor prin rețelele menționate mai sus.
I:laborarea Studiului de fundamentare reprezintă o obligație impusă de prevederile art.
11(1) din HG n. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii din
Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și conceșiunile de servicii și de prevederile
art.5 din HG nr. 209/2019 pentru aprobarea Cadrului general privind regimul juridic al
coniractelor de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale,
procedurile pentru acordarea concesiunilor, conținutul-cadru al caietului de sarcini.
La elaborarea prezentului Studiului de fundamentare s-a ținut seama de:
- Avizele solicitate în cadrul studiului de fezabilitate întocmit în vederea demarării
procesului de concesionare a serviciului publie de distribuție a gazelor naturale în Comuna
Mogosesti, jud. lasi:
- Studiul de fezabilitate Nr. 9/2026 cu denumirea „ÎNFIINȚARE REȚEA DE
ALIMENTARE ȘI DISTRIBUȚIE GAZE NATURALE ÎN SATELE MOGOȘEȘTI,
BUDEȘTI, MINJEȘTI ȘI HADÂMBU, COMUNA MOGOȘEȘTI, JUDETUL IAȘI”
întocmit de SC ALROSEL PROIECT SRL si avizele aferente:
* Informații obținute în cadrul întâlnirilor cu reprezentanții unităților administrativ teritoriale.
Studiul de fundamentare stă la baza demararii procedurii de concensionare și a
întocmirii documentației de atribuire a contractului de concesiune a serviciului public de
distribuție a gazelor naturale în Comuna Mogosesti, jud. Ia:
Prin studiul de fundamentare entitatea contractantă are obligația să analizeze dacă atribuirea
contractului implică transferul unei părți semnificative a riscului de operare către operatorul
economic.
Pagina 8
AA Sri st Rt SI cm. n Netea 1st
E A | st n. 44. BL 419, parter,
ai 3 Sed operat: e Ovtlu, Isi
ALROSEL 23 Tea 0337300026; 0777 120 361
PROJECT | io Bate Tess ae Email: offeedealrosel.ro
În cazul în care, ca urmare a analizei, entitatea contractantă constată că
0 parte
semnificativă a. riscului de operare, va fi transferată operatorului economic, contractul Va fi
considerat contract de concesiune, urmând a se aplica prevederile din Legea nr. 100/2016
privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii si ale HG 209/2019 pentru aprobarea
Cadrului general privind regimul juridic al contractelor de concesiune a serviciului de utilitate
publică de distribuție a gazelor naturale, procedurile peniru acordarea concesiunilor,
conținutul cadru al caietului de sarcini
În cazul în care, ca urmare a analizei, entitatea contractantă constată că parte
o
semnificativă a riscului de operare, nu va fi transferată operatorului economic, contractul
respectiv va fi considerat contract de achiziție publică sau contract sectorial, după caz.
Atribuirea unui contract de concesiune este rezultatul unui proces de concesionare ce se
derulează în trei etape distincte
- . etapa de planificare, fundamentare și pregătire;
- etapa de organizare și derulare a procedurii și atribuirea contractului de concesiune:
-. etapa postatribuire a contractului de concesiune, respectiv executarea și monitorizarea
implementării acestui
3. Descrierea serviciului de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale care
urmează să fie concesionat
În conformitate cu Legea 123/2012 energiei electrice și a gazelor naturale, actualizată
si consolidata 2020, serviciul public de distribuție a gazelor naturale este o activitate de interes
general în domeniul gazelor naturale, autorizată, și monitorizată de o autoritate publică,
respectiv Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE.
În conformitate cu art. 1, lit. fi din Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități
publice, alimentarea cu gaze naturale este serviciu de utilitate publică și cuprinde totalitatea
activităților de utilitate și interes public general, desfășurate la nivelul comunelor, orașelor,
municipiilor sau județelor sub conducerea, coordonarea și responsabilitatea autorităților
administrației publice locale, în scopul satisfacerii cerințelor comunităților locale, prin care se
asigură alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor rezidenți pe teritoriul unității
administrativ teritoriale.
În conformitate cu reglementările ANRE, serviciul de distribuție a gazelor naturale se
asigură prin intermediul unui sistem de distribuție, care trebuie operat de un operator ce deține
licență de distribuție.
Etapele necesare infiintarii unui sistem de distributie a gazelor naturale si operarii lui
pentru asigurarea serviciului de utilitate publica de distributie a gazelor naturale:
-.- elaborarea unui studiu de fezabilitate de către un proiectant autorizat ANRE:
= aprobarea studiului de fezabilitate în Consiliul Local;
- inițierea unei proceduri de atribuire a concesiunii serviciului de utilitate publică de
distribuție a gazelor naturale:
- încheierea unui contract de concesiune cu ofertantul câștigător al procedurii:
- obținerea Autorizației de înființare pentru sistemul de distribuție a gazelor naturale de
Pagina 9
“Se social: sar Rachoten nr. ȘI, com Ion Necule, as
Sed overate: se Ovidiu, nr. 44, bl 619, parter, Iasi
Tel: 0332 804 026; 0747 126364
Enea: agieealrosat.ro
la ANRE:
=. realizarea luerărilor de execuție a sistemului de distribuție;
- obținerea Licenței de operare a sistemului de distribuție de la ANRE.
Distribuția gazelor naturale se realizeaza de către operatorul de distributie. Operatorul
de distribuție prestează serviciul de distribuție pentru toți utilizatorii sistemului de distribuți
în condiții nediscriminatorii, asigurând accesul la acesta oricărui solicitant care îndeplinește
cerințele prezentului titlu, cu respectarea normelor și standardelor de performanță prevăzute în
reglementările tehnice în vigoare.
Delimitarea unui sistem de distribuție se realizează, după caz:
de obiectivele de producție de Ia robinetul aflat la ieșirea din stația de reglare/măsurarepredare a producătorului:
- de sistemul de transport de la iesirea din stația de rcelare-măsurare-predare a
operatorului de transport;
- de alt sistem de distribuție de la ieșirea din stația de reglare/măsurare dintre operatorii
de distribuție;
- de clienții finali de la ieșirea din stațiile/posturile de reglare/măsurare sau, după cs
ieșirea din robinetul de branșament către instalațiile de utilizare ale acestora.
Activitatea de distribuție a gazelor naturale, cu excepția celei realizate prin sistemele de
distribuție închise, constituie serviciu de utilitate publică de interes general.
Obligațiile și drepturile operatorului de distribuție (OSD)
Operatorul de distributie (OSD) de gaze naturale arc, în principal, următoarele obligați
a) să opereze, să întrețină, să repare, sa modernizeze și să dezvolte sistemul de distribuție
în condiții de siguranță, eficiență economică și de protecție a mediului, activitățile urmând a fi
desfășurate în baza autorizațiilor specifice pentru proiectare și execuție a sistemelor de
distribuție a gazelor naturale, iar operarea urmând să se desfășoare în baza licenței de
distributie:
b)să asigure odorizarea gazelor naturale corespunzător reglementărilor aprobate de
ANRE, în baza contractelor de prestări de servicii încheiate cu operatorul din amonte, i, acolo
unde este cazul, prin odorizare suplimentară în sistemul de distribuție;
c) să realizeze interconectări cu alte sisteme, după caz, i să asigure capacitatea sistemului
de distribuie pe termen luns
EI) igure accesul terților Ia sistemele de distribuție, în condiții nediscriminatorii, în
limitele capacităților de distribuție, cu respectarea regimurilor tehnologice, conform
reulementărilor specifice elaborate de ANRE:
4!) să asigure racordarea terților la sistemul de distribuție, conform unor reglementări specifice,
în limitele capacităților de distribuție și cu respectarea regimurilor tehnologice;
c) să întocmească și să urmărească bilanțul de gaze naturale intrate și, respectiv, ieșite din
sistemul propriu:
Pagina 10
i | Sediu soeal: ser Razboien, ar. 310, com. Ton Neculce, Iesi
“Sediu operati: st Ovidiu, nn. 44, bL. 619, parter, ast
ALROSEL "A Tel: 0332 804 026; 0747126364
PROJECT Ema: o/peeăalzosat.ra.
î) săevite subvenția încrucișată între categoriile de clienți finali cu privire la repartizarea
costurilor.
£) să preia pentru o perioadă determinată, dar nu mai mult de 2 ani, la solicitarea si
conform reglementărilor ANRE, operarea unui sistem de distribuție în cazul în care
operatorului inițial i-a fost retrasă licența de distribuție sau a fost reziliat contractul de
concesiune;
n). să asigure echilibrul permanent al sistemului operat;
î) să asigure condițiile de securitate în alimeritarea cu gaze naturale:
î) să desfășoare activități conexe celei de operare a sistemului, conform reglementărilor
specifice elaborate de ANRE, în limitele stabilite prin condițiile de valabilitate asociate
licentei:
K) săelaboreze și trimi ANRE planurile de investiții pe 5 ani ale sistemelor pe care le
operează; aceste planuri se actualizează anual de către operator până la sfărșitul lunii decembrie
și se aprobă de câtre ANRE.
Operatorul de distribuție a gazelor naturale are, în principal, următoarele drepturi:
a) să desfășoare activități comerciale legate de serviciul de distribuție a gazelor naturale;
b)să încaseze contravaloarea tarifelor corespunzătoare serviciilor prestate, ă limiteze
și/sau să întrerupă prestarea serviciului conform reglementărilor specifice;
c) să întrerupă Funcționarea obiectivelor sistemului de distribuție și alimentarea cu gaze
naturale a clienților pentru timpul strict ecesar executării lucrărilor de întreținere si reparații,
precum și în alte situații prevăzute de prezentul litlu sau în caz de forță majoră, cu anunțarea
prealabilă a dispecerilor sistemelor afcetate și, după caz, a clienților;
d) să folosească, cu titlu gratuit, terenurile proprietate publică locală ocupate de
obiectivele sistemului de distribuție, precum și pentru realizarea lucrărilor de execuție, operare,
întreținere și reparații, în condițiile legii:
e) să sisteze alimentarea cu gaze naturale a instalațiilor de utilizare, în situația în care
există pericol de explozie și este afectată siguranța în exploatare;
1). săstocheze gaze naturale în sistemele de distribuție, conform reglementărilor aprobate
de ANRL:
8) sărefiuze racordarea la sistemul de distribuție în condițiile art. 15
h) să elaboreze norme tehnice/comerciale specifice activității proprii și să le supună spre
aprobare ANRE;
î) în cazul intervențiilor de către persoane neautorizate asupra instalațiilor de reglare
măsurare aflate la limita de proprietate, care pun în pericol siguranța alimentării cu gaze
naturale, operatorul de distribuție este îndreptățit să întrerupă alimentarea, în conformitate cu
reglemer le specifice ale ANRE.
Pagina 11
RE MR, ARE Sediu soia: sar Razboieni, r. 910, com. Ion Neculce, Iasi
E mpeg e na rapid 0
ALROSEL 5 8 e orei e pn a set
PROJECT | 55 E Btatto Too te BOT Email: office(aalrosel.ro
Infiintarea sistemului de distributie a gazelor naturale si operarea lui, prin efectuarea de
catre concesionar a serviciului de utilitate publica de distributie a gazelor naturale va urmari
acoperirea cu licenta de operare a sistemului de distributie pentru urmatoarele localitati ale
Comunei Mogosesti, conform vizului tehnic de principiu nr. 2153748815/05.05.2026
1. MOGOSESTI
2. BUDESTI
3. MINJESTI
4. HADAMBU
Reteaua de distributie gaze naturale, presiune medie proiectata s-a dimensionat,
rezultand conducte din PE100 SDR11 cu diametre de 63 mm si 250 mm.
Traseul propus pentru alimentarea localitatilor, se va realiza conform planurilor
anexate la prezenta documentatie
Reteaua de distributie gaze naturale, presiune medie, prevazuta pentru comuna
Mogosesti este de tip ramificat si va fi executata din conducte PE100 SDR11 cu diametre de:
Dn 63mm, Dn 90mm, Dn 110mm, Dn 160mm si Dn 250mm cu o lungime de L. = 37.712 m.
Lungimea totala a retelei de distributie gaze naturale presiune medie pentru comuna
Mogosesti este de 37 712 m si un nr. total de 1 350 bransamente gaze naturale presiune
medie.
In prezent, satele: Mogosesti, Budesti, Minjesti si Hadambu din comuna Mogosesti,
judetul lasi nu dispun de acces Ia infrastructura de distributie gaze naturale, iar în vederea
îmbunătățirii condițiilor de viață a locuitorilor si în scopul îndeplinirii criteriilor pentru
standardelor de viață, înființarea alimentarii cu gaze naturale în această zonă
atingerea europene
este un obiectiv esential.
La momentul actual in los itatile exista/nu exista retele de gaze vor fi puse la dispozitia
conceșionarului cu titlu gratuit :
Suprafetele ocupate în cadrul realizarii proiectului, sunt urmatoarele:
Terenul care urmeaza sa fie amplasata conducta constituie domeniu public
pe
Lixecuția rețelelor de gaze naturale se va face în baza unui proiect finantat prin programul
Anghel Saligny.
Prin acest proiect Comuna Mogosesti va punc la dispozitie concesionarului întreg
sistemul de distributic existent.
Situatia ocupărilor definitive de teren
Obiecl. 01 Statie de masurare — SRM — nu este cazul
Obiect. 02 Rețea de distributie
terenului care o va sistemul de distribuție este de 40.952,00 m.
Suprafata pe ocupa
Pagina 12
Sed social: st Rozboieni, nr. 510, com. Ion Neculee, lasi
“Sediu aperars: st Oxidiv, nr: 44, L. 619, parter, Iasi
Tel: 0332 808 020; 0747 120 304
Fmeal: ofleaEatroseLro
5. Motivele de ordin economic, financiar, social și de mediu, care justifică
acordarea concesiunii
Renovarea și dezvoltarea satelor reprezinta o cerinta esentiala pentru cresterea calitati
victii si sporirea atractivitatii zonelor rurale. Calitatea infrastructurii fizice rurale de baza poate
avea un impact major, asigurand dezvoltarea spatiului rural, în special, prin incurajarea si
facilitarea dezvoltarii activitatilor economice. Totodata, slaba dezvoltare a infrastructurii de
baza, poale avea un impact negativ asupra sanatatii familiilor în comunitatile rurale.
Așa cum este prezentat în studiul de fezabilitate aprobat, există următoarele motive care
au dus la luarea în considerație a inființării unui sistem de distribuție a gazelor naturale în
comuni
i datorită unei situații dificile în transportul si aprovizionarea cu butelii de aragaz este
îngreunată și a devenit costisitoare pentru locuitorii comunei;
- reducerea la minim a tăierilor din păduri de lemn pentru foc, a dus la mărirea prețului
combustibilului lemnos, precum și la dificultăți în aprovizionarea cu acesta:
-- molivele enumerate mai sus au dus la ridicarea costurilor în gospodării cu prepararea
mâncării și încălzirea, afectând bugetele familiilor.
Introducerea sistemului de distribuție a gazelor naturale în comună, este necesara pentru
asigurarea unor conditii optime de desfasurare a activitatilor în cadrul obiectivelor social-
culturale si în toate gospodariile comunei
Comuna Mogosesti este situata în judetul Tasi si are în componenta urmatoarele sate:
Mososesti, Budesti, Minjesti si Hadambu.
Comuna Mogoșcști este situată în partea central-estică a Podișului Moldovei, în cadrul
unității geovrafice a Câmpiei Moldovei. Din punct de vedere geomorfologie, teritoriul
comunci se încadrează în zona colinară joasă, caracterizată prin interfluvii largi și văi slab,
adâncite, cu altitudini cc variază în general între 50 și 150 m. La nivel local, comuna este
în bazinul hidrografic al râului Bahlui, fiind influențată de procesele de modelare
amplasată
specifice acestuia.
Din de vedere gcologic, resursele sunt relativ reduse, fiind reprezentate în
punct
principal de depozite de argile, marne și nisipuri, utilizate local în construcții. în special
pentru fabricarea cărămizilor.
În ceea ce privește solurile, teritoriul comunei Mogoșești predomină solurile zonale
pe
de și solurile cenușii de pădure, favorabile activităților agricole. Alături de
tip cernoziom
acestea, se întâlnesc soluri intrazonale, în special soluri hidromorfe în zonele joase și slab
și
drenate, și soluri aluviale în luncile cursurilor de apă. Diversitatea pedologică este
precum
completată de solurile azonale, dezvoltate pe depozite recente.
Din punct de vedere hidrografic, comuna aparține bazinului Nicolina în N și
Bârladului în $. Separația dintre ele este formată de relieful Dealului Mogoșeșii și Toaca.
Rețeaua hidrografică este formată de pârâiașe care adună apele de pe versanți transportându-
le N și S. În teritoriul nordic al comunci se află și iazurile din apropierea satului
spre
Mânjești, care, lângă iazul Bărca au importanță în desfășurarea de activități piscicole.
pe
Pagina 13
Sed social: sa Razboieni ar. 510, com. Ion Necula, ast
Sediu operativ; st Ovidiu, nr. 44, L. 619, parter, Iesi
ALROSEL Tel: 0332 304 026; 0747 126 364
PROJECT Fmaul- afpienalreseLro
Apele subterane nu cuprind rezerve mari datorii stratelor acvilere, a
scurgerii rapide a apelor în timpul ploilor, a impereabilităii rocilor sarmatice și a
evapotranspirațici mari.
Încadrarea seismică
Din punct de vedere seismic, teritoriul studiat sc află în zona de influență a cutremurelor
de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 150 km și se încadreaz
conform Codului de proiectare seismică indicativ P 100-1/2006 (Reglementări îchnice, Cod de
proiectare seismică - Partea 1 - Prevederi de proiectare pentru clădiri) în zona de hazard seismic.
cu o valoare a accelerației orizontale a terenului ag = 0,20 g, și o perioadă de colț TC = 0,7 sec.
Adâncimea de îngheț
Având în vedere prevederile din STAS 6054-7 adâncimea de îngheț maximă din zonă
,
este de 0.90 m de Ia suprafața terenului
Analiza situației existente și identificarea necesităților și a deficiențelor
România dispune de un potențial de dezvoltare important, dar insuficient utilizat, iar
zonele rurale reprezentative, au resurse substanțiale de dezvoltare.
Dezechilibrele economice si sociale existente intre nivelurile de dezvoltare a diferitelor
regiuni ale tarii, dar si intre mediile de reidenta rural-urban, impun adoptarea unor politici active
care sa asigure concomitent dezvoltarea economica, bunastarea sociala si protectia mediului. In
orientarea acestor politici este necesara evaluarea realista a spatiului rural din punct de vedere
al resurselor dar si al factorilor favorizanti si restrietivi ai dezvoltari.
disponibile,
În ultimii ani preocuparile pentru a realiza o dezvoltare economică și sociala echilibrată
în profil teriorial s-au extins. Această tendință s-a impus, în primul rând datorită rolului
important pe care dezvoltarea economică la nivel local îl arc în utilizarea eficientă a resurselor
existente.
Dezvoltarea infrastructurii energetice și serviciilor adiacente în zonele rurale reprezintă
clemente esențiale în cadrul oricărui efort de a valorifica potențialul de creștere și de a promova
durabilitatea zonelor rurale. De fapt, crearea de infrastructura reprezinta primul pas în cadrul
procesului de dezvoltare locală, în ideea că accesul la utilități, bunuri și/sau servicii crește
atractivitatea zonei, deci acționeaza ca un magnet pentru potentialii investitori. Dezvoltarea
durabilă a comunităților locale reprezintă o prioritate penru că modul în care se dezvoltă
localitatea îi afecteaza prezentul și șansele de viitoare. O comunitate durabilă apreciază și
promovează un mediu înconjurător sănătos, utilizează eficient resursele, dezvoltă și asigură o
economic locală viabilă.
Modernizarea infrastructurii rurale va contribui la diminuarea tendințelor de declin social
și economic și la îmbunătățirea nivelului de trai în zonele rurale
Nerealizarca investiției poate genera efecte pe termen mediu și lung:
- Păstrarea decalajului dintre Romania și U.E.. decalaj care se înccarcă a fi diminuat
odată cu poziția României de stat membru U.E.
10
Pagina 14
Sed social: sat Razboieni, n. 310, com. n Necule, Iasi
Sadu operatie: se Oxtăla, nr. 44 BL. 619, parter, asi
Tel: 0332 804 026; 0747 126364
Ema: officezalriselro
- imposibilitate de dezvoltare rurală a zonei României;
- Creșterea migrației populatici din zona rurala câtre alte zone;
- eficientizarea Administrației Locale prin imposibilitatea de a realiza infrastructuri de
interes local:
- Gradul scazut de igienă din cadrul gospodăriilor, fapt ce duce la dezvoltarea unor boli
mai ales în rândul copiilor si animalelor;
- Păstrarea atitudinii neprietenoase a persoanelor din mediul rural față de mediu și natură:
- Imposibilitatea dezvoltării economice a zonei prin atragerea de investiții.
Pentru climinarea acestor neajunsuri se propune realizarea unui sistem centralizat de
distribuție a gazelor naturale în comunele partenriatului, cu efect benefic asupra zonei
De realizarea acestor lucrări vor beneficia în mod direct în primul an un număr de cea.
1350 locuinte. Numarul de gospodarii bransate la reteaua de gaz a fost determinat in urma
solicitarilor de bransare a locuitorilor. Pe viitor se estimeaza o crestere a numarului de bransari
cu circa 1% anual pe fondul cresterii spatiului locativ.
Rcalizarca lucrărilor de infrastructură și în special a rețelei de alimentare cu gaze permite
dezvoltarea social - economi i ilor limitrofe prin amplasarea de
noi obiective industriale și sociale creșterea numărului de locuri de muncă și dezvoltarea agro-
industrială
Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice
Infrastructura va contribui la creșterea atractivității zonei pentru noi investiți
1n plus, odată cu realizarea sistemului centralizat de distributie gaze naturale coroborat
cu existenta în zona a celorlalte retele de utilitati, valoarea terenurilor va crește, de asemenea
interesul investitorilor. Realizarea proiectului va sprijini dezvoltarea economică prin
atragerea de investitori și va contribui la protejarea mediului, care pe termen lung va conduce
Ia creșterea calității vieții
Prin implementarea proiectului se estimează că vor fi realizate o serie de obiective cu
socio-economic foarte important pentru toți locuitorii acestei localitati si implicit a
impact
comunei, atât populația stabilă cât pentru eci ce dețin proprietăți în zonă și practică un turism
și
de week-end.
Obiectivul principal al proiectului: Dezvoltarea unei retele inteligente de distributie a
gazelor naturale și realizarea unui serviciu de distributie comunitar în conformitate cu legislația
în flexibil, sigur, cficient în operare care să conducă la un confort sporit al populației
vigoare.
din zonă.
Obiectiv specific: crearea unei retele inteligente de distributie cu o lungime de 37712 m
care să deservească 1350 de gospodării.
Investitia va contribui la protectia mediului prin reducerea cantitatilor de gaze cu efect
de sera (GI:S) emanate în atmosferă, îmbunătățirea mediului de afaceri și totodată va transmite
semnal cu privire la imaginea comunei, ca o locație sigură pentru investiții, dar si un mediu
un
Pagina 15
Sediu soial: ses Ratboteni, ne. 510, com. Ion Neculee, lasi
Sediu operare: se Ovidiu, ne. 44, BL. 619, parter, Lasă
elfi 0332 804 026; 0747 126364
Email: aficegalroset.ro
os de viață mai atractiv pentru populație, cu garanții pentru existența condițiilor necesare
unui confort civic superior.
Construcția și modernizarea unei intra tructuri edilitare durabile sunt esențiale: atât
pentru dezvoltarea economică și socială a zonei, incluzând firește centrul administrativ al
comunei, cât i influența pentru o dezvoltare echilibrată.
Analiza opțiunilor
Varianta 0 - fără investiție — SCENARIUL 0.
Să nu se investescă în infrastructură pentru înființarea unui sistem de distribuție a
gazelor
Acest scenariu reprezintă menținerea situației prezente, în care cea mai mare parte a
populațici folosește combustibil solid lemn, cărbuni sau brichete, butan imbuteliat iar institutiile
folosesc combustibil solid si pacura sau energie electrica.
In această situație se încurajează utilizare combustibililor solizi care genrează dioxid de
carbon, se încurajează defrișarea pădurilor, starea de sănătate a locuitorilor este afectată de
gazele de ardere.
De asemenea se va menține caracterul neatractiv al economiei din zonă bazat
pe o agricultura subzistențială, lipsa de interes a investitorilor cu toate că tot mai mulți
investitori au ajuns la concluzia că investițiile în agricultura românească, unde terenurile și forța
de muncă sunt ieftine, pământurile au calități superioare din punet de vedere al fertilității și
ecologiei produselor, pe termen mediu și lung, sunt generatoare de beneficii și profit, ceca ce
va duce incvitabil Ia venituri scăzute la nivelul administrației locale din taxe și impozite.
Sc vor perpetua problemele de sănătate în rândul populației, care este îmbătrânită, atât
prin posibilitatea îmbolnăvirii datorită aerului viciat de arderea combustibililor fosili, precum
și lipsa de interes a personalului sanitar de a se stabili în zonă.
În aceasta etapă se prevăd următoarele scena!
RETEA DE ALIMENTARE CU GAZE
Varianta 1 — Investitie cu impact major -SCENARIUL 1
Cu conducte PEHD
Varianta 2 — Investitie cu impact major SCENARIUL 2
Cu conducte de otel
Scenariile tehnico-economice analizate sunt deserise amanuntit in documentatia tehnica
pentru investiția de față au avut în vedere:
= caracterul de utilitate publica al investiției;
- condițiile existente în zonă, din punct de vedere al sursei de asigurare a gazelor
naturale;
Pagina 16
| nt, |. Sad oca: at Raoiei, m 50, coma en Nacue, usi
e $ Său operativ: sr Oa ar. 4,6. GI, pater, [st
ALROSEL | Tel 300 120301
0332 126;.0747
PROJECT. | 50 Buica îs | Er: ficegaraselro
- datele specifice comunelor din parteneriat, furnizate de administrație locale:
- discuțiile avute cu beneficiarii privind înființarea distribuției de gaze naturale în
comunele partenere, dimensionată pentru întreaga zonă urmând ca în funcție de solicitări și
cficiența rețelei să se poată racorda și celelalte gospodarii și societăți existente apartinatoare
comunelor partenre sau vecine;
-. dimensionarea distribuției de gaze pentru o etapa de perspectiva, conform „Norme
tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatare sistemelor de alimentare cu gaze naturale”
aprobate cu Ordin ANRE nr. 89/2018.
- avizele de principiu privind soluția de alimentare.
Înființarea retelei de alimentare cu gaze naturale in vederea satisfacerii consumului casnic
si gospodarese.
Scenariul tehnic recomandat pentru asigurarea alimentarii consumatorilor. prin
racordarea la conducta de înaltă presiune este descris în cadrul documentației tehnice.
Pentru proiectele realizate individual dar cu soluție unitară, dezvoltarea retelei
inteligente de distributie gaze naturale în comuna COMUNA MOGOSESTI,
JUDETUL LASI, avem următoarea situație:
- un numar total de 1350 de gospodării deservite.
- lungime totală rețea inteligentă de distribuție gaze naturale — 37,712 km:
- Indicatorul de rezultat (ponderea din lungimea totală a rețelelor de distribuție
din România) 37,712 km / 56,694,00 km = 0,06 %.
Retea de distributie gaze naturale presiune medie, proiectata:
Reteaua de distributie gaze naturale, presiune medie, prevazuta pentru comuna
Mogosesti este de tip ramificat si va fi executata din conducte PE100 SDRII cu
diametre de: Dn 63mm, Dn 90mm, Dn 110mm, Dn 160mm si Dn 250mm cu o lungime
de L = 37.712 m.
Lungimea totala a relelei de distributie gaze naturale presiune medie pentru
comuna Mogosesti este de 37 712 m si un nr. total de 1 350 bransamente gaze naturale
presiune medie.
Mai jos se prezinta tabelul centralizator pe localitati
[ FE i
În] Ș Pe
ză |
| Pek rap
ae
aria
1 | 190
a
si aa
iară
| a a | Le Ea Bă | Total Ea me = | |||
| —fzal | aa | la | |||
| se | a | ||||
| 2970 | 772 | 5625. | |||
| are | oi | se | |||
| vrea | son | sur | axa | mu | sea CESE mita |
| 0 | RE |
| car. | nucanne | Nr. total ia amane Cerc Cazaci | Ne. total anca e mata Somezenia |
| E | MU N | BI | |
| ss | e | : | |
| Mogosest | miniesti | 189, | E |
| ae | pa | : |
Pagina 17
s Aa e, |. Sieu st Roi e SI ce In eee
$ ( n operat sr Ovtlan ,b. 079, pare, st
: ALROSEL A | ED ED 5 Tel 0332800 028; 947 1206354
PROJECT | 6 Base Tai ET Email: officaZalrasel.ro
Realizarea bransamcntelor de gaze naturale presiune medie:
Pentru prezentul proiect de investitic au fost propuse a fi realizate un nr. total de
1 350 bransamente gaze naturale presiune medie din care 1338 bransamente pentru
consumatori casnici si 12 bransamente pentru consumatori non casnicii.
Conductele vor fi amplasate, pe cat posibil, în spatiul cuprins intre limita de
proprietate si carosabil conform planurilor anexate. Amplasarea conductelor de
distributie s-a facut cu respectarea distantelor minime admisc prevazute de STAS
ț
8591/1 si de normativul NORMATIVULUI DE PROIECTARE, EXECUTIE SI
EXPLOATARE A SISTEMELOR DE DISTRIBUTIE GAZE NATURALE. indicativ
NTPEE 2018.
Bransamentele de gaze naturale vor fi executate din conducte PI:100 SDRII, cu
diametre de 32mmm.
In acest proiect se va implementa "SMART ENERGY TRANSMISSION SYSTEM" care
va gestiona problemele legate de siguranța și utilizarea instrumentelor inteligente în domeniul
presiunii, debitelor, contorizării, inspecției interioare a conductelor, odorizare, protecție
reacții anticipative, trasabilitate, toate generând creșterea flexibilității în operare a
emului, imbunătățind integritatea și siguranța în exploatare a acestuia și implicit creșterea
eficienței energetice.
In acest sens, racordurile retelelor de distributie gaze naturale se vor echipa obligatoriu
cu regulatoare de presiune prevazule cu dispozitive de sieuranta si contoare inleligenc cc vor
constitui un sistem "smart meterine”. Ca si cerinta de modernizare, orice retea care gestioneaza
energie, trebuie sa devina o retea de tip inteligent.
SMART ENERGY TRANSMISSION SYSTEM este o rețea energetica, care poate
integra eficient comportamentul și acțiunile tuturor utilizatorilor conectați la aceasta, furnizori
și/sau consumatori, pentru a asigura un sistem de energie durabil, economic, cu pierderi reduse
și niveluri ridicate de calitate, securitate și siguranța în alimentarea cu gaze naturale.
| O rețea inteligentă utilizează produse și servicii inovatoare, împreună cu tehnologii
inteligente de monitorizare, control, comunicare și auto-diagnoza pentru:
-- facilitarea mai bună a conectării și funcționării retelelor de toate dimensiunile și
tehnologiile;
- a permite consumatorilor să joace un rol în optimizarea funcționării sistemului:
- a oferi consumatorilor informații și opțiuni cu privire Ia modul în care își utilizează
oferta:
- a reduce semnificativ impactul asupra mediului a întregului sistem de furnizare a
,
energiei:
- a menține sau chiar a îmbunătăți nivelurile ridicate existente de fiabilitate, calitate
și securitate a alimentarii cu gaze naturale;
- a menține și a îmbunătăți eficient serviciile existente.
Componenta inteligenta:
emul SCADA, pentru desfășurarea activităților specifice în condiții de maximă
eficiență conlort se propune utilizarea unui spațiu “Birou-dispecert” care va fi pus
și
Ia dispoziție de titularul investiției, compet dotat și utilat cu elemente de mobilicr și
tehnică de calcul.
Sistemele SCADA folosesc combinate conexiuni radio, seriale sau conexiuni modem in
functie de necesitati. Pentru amplasamente mari sunt folosite de asemenea conexiuni Ethernet
s4
Pagina 18
“Sedu socvl: sat Racboieni, pr. 510, com. Lon Necula, Iasi
* Sediu overatv: se Ovidiu, nr. 44, BL 619, parter, lasi
ALROSEL A Tei: 0332 804 026; 0747126364
PROJECT Email: ogeealraseLro
si IP/Sonet.
Lichipamentele din camp comunica cu serverele SCADA de la dispecerat via Internet prin
GPRS. Pentru transmisia pachetelor de date se foloseste protocolul standard MODBUS.
Acest tip de comunicatie MODBUS/GPRS ofera cateva avantaje majore fata de alte
solutii
GPRS existente:
- asigura o comunicare bidirecțional
- nu necesita IP fix;
- nu necesita configurari de retea VPN:
- nu necesita configurari pentru router/firewall:
- fumctioneaza cu orice cartela SIM cu serviciu GPRS.
1.. Sistemele de măsurare inteligentă (SMI)
Sistemele de măsurare inteligentă (SMI) a cantităților de gaze livrate sunt sisteme
electronice
care măsoară consumul de energic elecirică și care asigură transmiterea bidirecțională a
informațiilor,
Caracteristicile tehnice ale retelei, care o incadreaza in clasa retelelor inteligente, rezulta
din faptul ca proiectul propune o contributie importanta la managementul retelei de transport a
gazelor naturale, prin conceptul de „Smart energy transmision sistem” implementat prin
folosirea instrumentelor inteligente în domeniul:
masurarii parametrilor, debit, presiune, temperatura, parametrii electrici ai relelci de
alimentare cu energie clecirica; controlului automat al odorizarii si protectiei catodiice;
functionarea automata, coordonata local prin soft, sau de Ia distanta prin dispecerat, cai de
comunicatie pentru controlul retelei inteligente, aplicatii SCADA:
monitorizarea parametrilor functionali si de securitate la acces, efractie, i incendiu.
L-a nivelul retelei de distributic, caracteristica de retea inteligenta este data de folosirea
contorizarii inteligente.
Avantajele majore ale variantei recomandate de SF:
- Reducerea decalajului dintre România și U.E., decalaj care se încearcă a fi diminuat 0
dată cu poziția României de stat membru U.E.
- Dezvoltarea rurală a zonei de N-E a României;
- Reducerea migrației populației din zona rurală către alte zone;
- Creșterea eficienței Administrației Locale - prin posibilitatea de a realiza infrastructuri
de interes lo
- Creșterea eradului de igienă din cadrul gospodăriilor, fapt ce duce la scăderea numărului
unor boli mai ales in rândul copiilor și animalelor;
- Îmbunătățirca atitudinii prietenoase a persoanelor din mediul rural față de mediu și
natură:
- Dezvoltarea economică a zonei prin atragerea de investiții.
Dezavantaje minore ale variantei maxime:
> Cost ridicat investițional
> Se execută în 24 luni
Analiza implicațiilor financiare ale variantei maxime:
5
Pagina 19
'Schu soctal: sat Racboieni, r. 510, com. Ion Neue, Iesi
“Sediu opera se Ovidiu, nr. 4, bL. 619, parter, lest
Tel: 0332 804 026; 0747 126 304
PROJ mai: jerearosetre
Din punct de vedere al scenariilor posibile pentru realizarea obiectivului menționat mai
sus coroborat cu avizele de principiu ale SNIGN TRANSGAZ SA, SCENARIUL recomandat
este Scenariul tehnic 1 — conducte de PEHD.
Avantajele aplicării scenariului recomandat din punct de vedere economic, social și de
mediu.
Ținând cont că distribuția de gaze naturale se va face cu conducte din polietilena de inalta
densitate opțiunea în care reteaua de distributie este de presiune medie aduce următoarele
avantaj
* diamcire mai mici pentru reteaua de distributie implicit o valoare de investitii mai mica:
= un sistem de distributie flexibil capabil sa prea un debit mai mare cu posibilitati mari
de extindere si catre localitatile limitrofe:
= ușurință și siguranță în exploatare;
= creșterea controlului pe nivelul de presiune Ia consumatorul final;
- diumelre reduse ale conductelor de distribuție;
- viteze de circulație mici ale gazelor în conducte;
= rețelele de distributie presiune medie asigură debitele pentru o ctapa de perspectiva,
funcție de:
= dezvoltarea zonelor ce vor fi alimentate:
» eventuala modificare a densității consumatorilor;
Din punct de vedere economic, social și de mediu realizarea investitiei contribuie la:
= creșterea valorii vietii sociale;
- impact direct și indirect asupra dezvoltarii economice, sox
=. creșterea nivelului investițional și atragerea de noi investitori autohtoni și straini, care
sa contribuie la dezvoltarea zonei:
- stoparea sau diminuarea migrației populațici din zona rurala catre mediul urban sau in
alte țari
» crearea de noi locuri de munca:
= creșterea implicit a calitații vieț in mediul rural:
= protecția mediului inconjurator;
«stimularea mecanismelor economici de piața și a unei infrastructuri edilitare moderne:
Proiectarea noilor sisteme de distribuție a gazelor naturale este permisa după ce
investitorul obține :
- avizul tehnic care sa conțină cerințele tehnice de racordare, după caz, la conductele
colectoare aferente sistemelor de producție, la SNT si/sau la rețelele de distribuție a gazelor
natural liberat de producător, de operatorul de sistem de transport sau de distribuție a gazelor
naturale:
= aprobarea consumului previzionat de gaze naturale, conform prevederilor legislației în
vigoare:
15
Pagina 20
a, Aa |. seta sr Rea Sa cena ceată
| a Stiu se Orilu păra,
RE operat nn 14 3 010, Is
ALROSEL SA | CE E CE Tele 0353 8000205 0777 30 564
PROJECT | 6 Gto Ta ET Fmani: offieegatroselro
Analiza incremenatala va urmari numai modificarile datorate implementarii proiectului
fala de varianta făra proiect. Analiza financiara si analiza economica utilizeaza principiul
incremental, pentru evaluarea investitiei. Principiul incremental presupune utilizarea a doua
secnarii. In vederea determinarii indicatorilor financiari se vor evalua incremental doua
scenarii, Varianta O “Fara Investitie” — “Do Nothing” (situatia actuala) si Varianta 1 (Scenariul
tehnic 1 — Conducte PEHD) “Investitie cu Impact Major” — “Do Something”. Analiza
incrementala va urmari numai modificarile survenite ca urmare a implementarii proiectului.
6. Analiza economico-financiară
Analiza financiară inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară:
fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate, sustenabilitatea
financiară î
Desi beneficiarul proiectului este parteneriatul celor trei comune, reteaua de alimentare
cu gaze va [i gestionata de operatorul local/regional de gaz. Astfel, prezenta analiza costbeneficiu (in special analiza financiara si economica) este una consolidata, în sensul ca ace
cuprinde intrarile si iesirile de numerar (sau beneficiile si costurile economice) Ia nivel de
proiect, chiar daca proprietarul si administratorul investitiei sunt entitati distincte. Astfel ca
analiza a fost realizata în conditiile in care desi se obtine un venit net acesta, este preluat în
calcule la valoarea reală deoarece nici un operator nu poate exploata o retea de utilități fara sa
obtina un profit indiferent că acesta este obținut în mod direct din activitatea coomercială sau
este reglementat prin subvenții, legislație națională sau hotarari de consiliu local. Astfel în
Muxurile de numerar sunt valori ale veniturilor nete pozitive dar în final tinand cont ca
beneficiarul proiectului este o entitate publica iar proiectul este negenerator de profit, fluxurile
nete vor fi nule in sensul că pentru a nu da faliment operatorul. retelei va putea obtine beneficii
însă acestea nu se vor regasii în balanta beneficiarului proiectului care este o entitate de interes
public. Chiar in cazul in care beneficiarul investitiei va fi si operatorul retelei Huxurile de
numerar vor fi inchise pe O în sensul ca toate profiturile oblinute vor fi folosite în folosul
comunitatii sau pentru dezvoltarea viitoare a retelei.
Principalul obiectiv al analizei financiare este de a calcula indicatorii de performanta
financiara ai proiectului, în vederea demonstrarii necesitatii finantarii nerambursabile. La baza
realizarii atat a analizei financiare, cat si a analizei economice se regasesc o serie de ipoteze
generale si specifice.
Ipotezele generale sunt urmatoarele:
* perioada de implementare: 36 luni,
* perioada de referinta: 15 ani (dupa finalizarea investitiei).
«cota TVA folosita: 21% (consideram ca TVA trebuie inclusa atat în fluxurile de
investitie cat si in fluxurile de venituri si cheltuieli fiind o varaiabila importanta in
Pagina 21
; SE Ape |. Sttinaatl: ant Bazbeten, e. 316, 510, coma 1 Macule, Iesi re
- | (ME ME ME sula i operants Oxila „ne. 019. pare, Isi
i me 14.
ALROSEL * 95 Tel: 0337 8006; 0777138 361
| Baii 5 tt Ema: offeefăalroseLro
PROJECT
economia functiona; investitiei). Conform legii toti operatorii de distributie de pe piata
reglementata sunt obligati sa se inregistreze în scopuri de TVA.
* forța de muncă după realizarea inves iției - 5 locuri
«în faza de execuție: 10 persoane
* rata de actualizare: 5%
Bugetul proiectului si sursele de finantare:
_ Elementede buget
Statie de regularizare
Retea alimentare cu gaz
Proiectare
Consultanta
Denumire element | Prettotalcu TVA
investitie ei)
:
TOTAL 26.338.706,14
Prognoza veniturilor si cheltuielilor (ipoteze):
Din 2007, facturile la gaz măsoară energia produsă de arderea gazului. și nu volumul de
gaz consumat. lnergia consumată se calculează înmulțind numărul de metri cubi (mc)
consumați cu valoarea constantei PCS și cu tariful în lei per MWh, practicat de furnizorul
respectiv. PCS . pulerea calorifică superioară — exprimă cantitatea de energie (exprimată în
MWh) degajată prin arderea în condiții standard (temperatură și presiune) a unei cantități de 1
me de gaze naturale. Fiecare furnizor este obligat să precizeze pe factură valoarea PCS, Aceasta
variază în funcție de zonă, de furnizor și de proveniența gazelor naturale. O valoare a PCS
comună pentru furnizorii din România este de 0.0109 MWh/me. Aceasta înseamnă că 1 me de
gaze naturale are un echivalent energetic de 0,010973 MWh. Pretul mediu al furnizorilor era la
01.03.2020 de 130 lei/MWh adică 1,43 lei/me. In vederea stimulari procesului de racordare se
va utiliza un pret de 1.43 lei/me. Consumul de gaz mediu a fost calculat pe baza sondajului
realizat de fiecare partener facandu-se apoi media pe intreg parteneriatul. Pentru persoane lizice
s-au luat în considerare cantitatea de gaz necesara pe gospodarie: pentru gatit 2 ochiuri de
aragaz 2,3 ore/zi si o centrala termica cu consum pentru incalzirea zilnica a 80 litrii de apa și
incalzire pe timp de iarna cu functionare pe regim de incalzire de 4,5 luni/an la un necesar de
215 kw/mplan, la o medic de 80 mp/gospodarie. Pentru institutiile publice s-a luat în
considerare un necesar de incalzire de 140 kw/mp/an tinand seama de starea cladirilor de
functionalitate publica.
Tata de debitul maxim de calcul se poate aproxima că se va inregistra un consum de circa
20% din debitul maxim nominal (media jud. lasi).
Astfel putem calcula un consum efectiv pe intreaga retea (medie ponderata pe ore de varf
si anotimpuri).
| Obtinere | autorizatii |
| Pret total fara | „ |
Pagina 22
e 4 A Se oct sr Razbaan, a. 510 com, an Neculce, Last
îi Sadu operat sr Oriana bi 18, pare It
ALROSEL CĂ | E E 5 301026; 0777138
Tele 0332 301
PROJECT. | 585 Boian ata Email: ofcedialreseLro,
Parteneriatul are o strategie de tarifare coerentă bazată tehnologie
pe pentru cei care aleg
să citească și să primească facturile online și colaborarea strânsă
pe cu instituțiile utile în aceste
activități: Posta Romana pentru facturi liparite, serviciul social citirea si fiumizarea
pentru
facturilor pentru persoane în varsta, cu dizabilitati defavorizate.
sau Regulamentul de
functionare al retelei are la baza experienta si capacitatea administrativa
a operatorului local de
az căruia îi vor fi impuse condiții specifice în exploatare
pentru respectarea principiului
nediscriminării, egalității de șanse ete.Veniturile proiectului sunt de incasarile
reprezentate
pentru gazul furnizat. Ipotezele ce au stat Ia baza dimensionarii cantitatii de si
gaz furnizata,
implicit a veniturilor sunt prezentate mai jos:
Indicatori
Nr. Gospodarii estimate 1350
Qs zi med. Consum(mc/zi)/
gospodarie 5
Qs med/cons.(me/luna) 150
|
Tarif gaz (lei me) 3275 1ei
19
Pagina 23
|
ap 31032 No
RES
Apoadsaa [apse
Vuns O[EHIOJEUI
pneumu 2N03u4PUt
Pop or P9F ojuInțuaA 1]21nA[2U9
amy “do0d 91020. purapnuuuj AȚOBE
"019 1123/2015
of 79“ t9c0 “PXeZHuny 1UR$
sua pa [muz
015 crea = 2[e)0) OQELIEA Jaepes
00 "amp 32) 3p
ho 2 ERENJIS
DT BoVeNUz2
e 9p ȚAJAVIȚAȚ anenurazaudaa
toc ere “(VAL
IPS ut JNUpqO "34
mp5 ad AISnppur) uns
| 9] t-S 15 9X4
SA) 2 no *penue 191 3IW6pețateA
9Ipatu [ATU £p'| 9124
(Di Se uț E] ap
sndozd :141032W29 221
915319 AMIEPOASOE
(pe e e jngtaei ENOP “eznuany
)nzeAa1d 0 no UI
Ap mnze3
3159 eetunsu02 EApy|uzu AVE2PEAU!
503 pntunțoA
TISOWIV aJesueaQ “enut ne 9p
EI2UIAISA omouny
Waepods0Â CXEZAUIy AVBUoIZIA2ud
ap Parepa Z03
no 2p AMI21n9494[)
[Neu PozAnuBo
Maepocisoă
no
| muy st | 69£7 | “659 7 | Ovoc | 966 9s6 |
| _inuv Fii | 89£1 | '609%w € | ovoz | 'zov6 4z6 |
| muy i | 9961 | 'e9s'v E | ovoz | '60e'e az |
| inuv a . | so | 'ers'w E | ovoz | 'zrz'6 eso |
| muy i | Îwoer | 'epvw z | ovoz | '92r'6 ase |
| inu Or | Iz9E7 | '6zw'v 2 | Țovoz | '9eo'6 820 |
| 6inuy | 1ger | E) 'saev | ovoz | 'o6's os |
| ginuy | ese | 'zvev T | Țovoz | '/s8'a age |
| zinuy | ase | ovoz | 'ozze ez | |
| 3inuv | SEI | '9szv E) | ovoz | 'ea9' sw |
| sinay | S5E1 | “przv 2 | Iovoz | 'z6se oz |
| vinuy | set | 'zaTv 2 | 0voz | 'zrse zve |
| einuy | ESET | '1erw A | lovoz | 'azve Ț590 |
| Zisu | ISET | '060% E | l0voz | 'vves 03 |
| unu | OsEi | 050 ) | ovoz | 'zo78 000 |
| opeopur a | odsoă-aN aep | autosuag oeooe ungur 2p Ei | euro na |
Pagina 24
| MC, ME, | Satinaocalar Racbien, n: S10, com Lon Necuee, ast
AM, E opere
ALROSEL e aaa d rr Popi
5 ape aia LI
PROJECT | 0 oaza E Br: mal:
86 Bre ofeeGalemseLro
|
Dimensionarea cheltuielilor fixe este prezentata în tabelul de mai
jos:
Dimensionare cheltuieli fixe
Salariu brut 4582 lei/sal.Auna-
| Numar
persoane angajate: s
Cheltuieli lunare 22.910,00 lei/luna
Cheltuieli fixe Cheltuieli anuale 274.920.00
lei/an
Obligatii angajator 1501.05 te/sl
Ana
Cheltuieli cu munca vie 30.415,32 lei/luna
Cheltuieli cu munca vie/an 364.983,79 Leilan
cheltuielile cu 265| sili,
munca vie
cheltuieli iei du indinecte-49% ae val di
cheltuielile 14.599,35 lei/an
cu munca vic/an
|
Total cheltuieli 379.583,14 lei/an
Tnainte de a prezenta dimensionarea cheltuielilor variabile, prezentam dimensionarea
consumului de energie elecirica (ce face parte din categoria cheltuielilor variabile):
Dimensionare cheltuieli variabile
| COS materie primă imporVextractie = Cost 1000me
Cheluieli variabile IAS ta,
Pret mediu
Si Rielial elle
ci Cheltuieli cu alte materiale per UM 0.1979 lei/me
material le
| Cheltuieli de | Cheltuieli de intretinere si reparații per UM* (8% din 0.140958
întretinere și reparatii | chelt materiala) iime
Total cheltuieli |
1.513 Rime
Nu se consuma energie pentru functionarea statiei de reductie aparatele de
masurare functionând pe baza energie inetice a gazului aflat sub presiune direct de la
furnizor.
Peniru deteminarea costurilor de productie sau import s-a utilizat ipoteza ca gazul
provenit din productia intema sau din import are acelasi pret de 250 dolari/1000 me (sursa
ANRE).
Pagina 25
190'Zvv7 dW9'E0L'E 000 312917 OL'4ZZ12 Tss'ssziv
BCA 615
__| |
ASR ovielndod ad
IN[NIO)IS3AU meuorzinaud
aueyeoțdxa e3tonur
15 ep MNAI501 eeziuany
popozru, venodea 9S EA
sapun orpsoagoozufo piueuauaui 03
919 540. 07 OIPIAȚIAE AP
10%“ 000 pat so e PONENULO
ceea naval 1so0V ZISEADE
mpug i ațiuiețes Ea UIP 15
an 01 “eorurțai EP
"10[9[2121 HESEOUI “9[IQELIEA
enenuatunoop “oonand 9p “ele50]
[NSn|dans “IM[nM8104d
eaudunau! ut ajunansta eajenunuuoa 3[1[2MM)[92 [e
3uej ur EXERUoUIAȚ30I “2x19
“AJozțo32 2d nnuad AJEUOIZIABIĂ
amuazaud vezalan 15 AȚI[2IA[2y2
[39 9150 1a[2)21
“OZN; asa VE3 1O1usE VENE 9|1|91nM242
bă [> LOS AP anejndod (ou EAIEAȚOAZAP ANeururz0ap |9JSe
|noud [ESP panyzea 11ovetuinsuu0o
LOU :95Nf2U4 10] nanuad “ONISEA ae, nuad 1jiqeys
TIS0X1V nunutod PutAy woynd
UNS pazeseouț 1eumnsa |RUINStI09 +0]tn1502
1$ ze 10[9783 :m[numsuoo “ezypeure
HIMA500 opinia) ap IE eyețd 1anodoae 9p
3)520 9pnout
|ntunsuo-) E tonul vaze] |muozuo
Ul varesadoad nanuad EazapaA Banu
ui
| Zinuy 9i9'vovz Zv6'669'€ | 000615 82911 | OT4ZETZ isgistv |
| Sinuy vitzwe _osz'969e | 000'6rs S79TI | OTLZZIZ ssrgzv |
| EI Sez6ev? _ass769£ | __o0o'6rs 37971 | OTIZZIZ Tv vvev |
| I6Z 272 e9e889€ AIA Tes var vevz S89'£ Ey ZInuV 0Ev'ZevT TOS'T89€ | _O006rs 82911 000'615 37971 000'615 S1917 | Orzzz12 vzzovzv Or'zzz17 ss0'zezv orzzz1z z0b'eezv |
| 000'0Ev2 vE8'219€ IRU | 000 82911 615 | Or zz 6zz6z2 12 |
| (puhenuue (9NIgerieA)aIp3up eeziuuny Z03E3IpUL e9ye3pyue> 213124), | J0yeleaue ing ajel205 neles peinălsy | aou4puț ȚI3I)o/euE H91n3/949 131n3j309, |
| osti | s os1 |
| pronopul | |
| auepodsoă | |
| ameiupso jaepodsot) | A(z/auu (eunppov) )uunsuoo) suoa;pon |
| -1N | pata să s0) 2 |
Pagina 26
ARI
3p
IN-VAL
n|n19ațo1d OPuțidno
or verset
orsoae 1
cezar 040 [e “EXULI3Ja1
519 doze
10% t9c0, JeuorziA94d ețur] AP
mu 'Snjout evoLIeUIțy nuuzoy
I0ponaod
aeiatunu VA pnzosnț
no [e P)tPtuL1010
2p te To
[nn “10H19)tre 9at5o4y 2p
a PUrULI2)9p (NVA
ut
|apse 9JeNuozoad ANIZO 35
IMINIMoȚE2
ueruozazd (ID)
)50g jeuy AN
ae Late) ZE2
0 ?nynpJos UI
“areveojilxa una piqenuaz = /
ese eurstad ap “A1EZIȚenM2E
up oyențaud eLLI9)!
uțad 0=0- vnuuajau 9P oveun)aduod
2, 1503 272 9 JE)
10[4[21n[2449 [nue
„LDALONd nr Imjno3102d 15 op Up
15 (NV [7 PIdU uț
10) arteoda A) YONHISOAUL optonad AVENIIQEIUAI
T2S0I1V EIN "1500 1eaotunu
SONNUIIQEIUAA E13U + & FJEZIJERJ9E A101504050p/21995049
3p 2ye)Aiqteu23sns șe AP ENpiZaa
“oaepeoda EȚE]oI țue 9p autzyjennoe
IEZIEN)AV AP niojouog PIEZILENI2E “NI ap Ju PUIUL
a|HHaimi[a4a PAIPOȚEA vama PAIPOȚEA
ap BULaNU] < PautofeA [nzeutnu [ax Ei ap ap
15 EAaSqo POItOEA = = aut = — = bea eye
ztuan Ceai pmzodeg CaIzoe = NVA = API = =
uf PaveNAnaE 2S A NYA :opun 0l-e u =1e Ne AA Ye 3e
a|uinatuaA e e e e e e
up.
Pagina 27
P
EȚEI0)
PAICOȚEA
JEIAPISU02
on
Parma ocru
9953
otani'a19
07 “DARE
70 (|-
0
0015 POR
pu rouă
ZEED
2 [NU9LU10A ANPAdSOI
so
far
eo an 121
15
să
14
*oaeoueuty DANVA
190 mp
mp5 no
(aa
|
i că >
oaroaa
T4S0ăTV
| muy ST | ( | o | o | GA 9/0 | |||||
| imuv er | o | o | ) | ||||||
| imuy er | o | ) | o | o | |||||
| mu zi | o | o | o | o | |||||
| muy 1r | o | o | o | ) | |||||
| inu | o | o | o | o | |||||
| orl6nuv | o | o | o | o | |||||
| guy | o | o | o | o | |||||
| zinuv | o | o | o | ( | |||||
| guy | o | o | o | ||||||
| smuv | o | () | o | o | |||||
| vinuv | o | o | o | ) | |||||
| eu | o | o | o | o | |||||
| înv 2 | o | ie | o | o | |||||
| muy 3 | lo | nu) | lo | lo | |||||
| smposa iau | 3p cup uenu ne mol | a axanu | "up pepe UT apamă i | ||||||
| 1 | y | Ș | y | Li | 5, | 1 | 5 2 | a |
Pagina 28
|
Psap înof Por ocmmoao
amo “teod ser
619 2p40. vouf
vor
1403 104 pas 020 pea
0 zeea
97510709 "mppa0
20 tf.
1% 07
21900
pas
|
i
aoaroad
TISOX1V
-a-V)
wii
samunuy
D
|
| 'z6e 7 040;8 | 0408 9'26E RI | E) | li. 87% Swse | „62LE louso | p | ||||||
| 2908 zote 8 | z'0£e EI '290'8 | ) | 9'sza EI 440 | owz6 EI 'seze | O'6IS 00'00 | ITI os“ | 2212 orz | 061 0ess | O6iL 0ess | ) | |
| o'9sz ) 'vs0'8 | 0942 ) 'vs0'8 | voor vizv | a'roz E) :zaze | 0'6TS 0000 | 4917 0S'4 | 2017 orz | Z8IL Țizze | ESIL icze | |||
| z'6z2 3 '9vo'8 | 4'672 FI '9vo'8 | o “lo | 'ozzwv lose o | veav ) 'arpe | O6Ts 0000 | 4911 Os | 2012 orz | rii veco | beit 660 | ||
| s'T6r E) 'seo's | ST6I E) '8E0'8 | 997 zezo e | :vuc'e 994 E: | 061s 100700 | 911 0s'7 | 2212 orz | soic 688 | S9u orss | Țo | ||
| :0£08 v'ror z | Tor z '0€08 | ) | 'z9z'v r'zoc 2 | la 'xice szso | 061s 00'00 | 4911 0s'4 | 2012 orz | lasi ȚOR19 | isit 9919 | ||
| z'6er EI 'zz0:8 | 'Z70%8 z'6er EI | ) | '6se'v awsz z | ziose z -coce | os6rs 0000 | 2911 0s'7 | zz1z orz | li 03 | âtir 503 | ||
| r'szr s 'v0'8 | 'vL0'8 1'szr s | ) | 'sszv v'zes z | s'ovo z toc | ) | ||||||
| o'6rr 3 :900'8 | :900'8 o'srr € | '1sz'w zise € | o'9w6 € 669€ | 0'6IS 0000 | IVIT 0s'7 | 2217 orz | ce 3801 | CELL 3501 | |||
| :866:4 6'ozI E | Gozr Ei '8664 | 9 | Iesi E) “azi | 'osz E) 969 | 06IS '00%00 | 4911 0s'4 | 2012 orz | zu Este | Zi este | o | |
| z'0er E) :0664 | 4'0e1 '066£ | "wwz'v Ivzov z | 'z69€ a'zss z | O'6Ts 00700 | 2911 Os | 2217 orz | jo 6691 | OIL Ț669z | |||
| 7864 9'8v1 € | 9'svr € 'Z864 | ) | Ister, 3 '0vziw | 'sao€ 6'a9a E | 0'6rs 00:00 | 4911 0s'7 | 2ZIZ orz | goi 1219 | 801. Ț1E19 | ||
| :vz6/4 ver E) | 'vz64 vwer 9 | o | 'zezv lesso z | 'saoe z'eer | o'6rs 0000 | 2911 0s'7 | 2210 orz | oo 9E9 | O0IL 99 | ||
| 9964 '807 sz | 9964 's07 sz | o | eezv oo se | 109 'zos' 9 | os6rs 0000 | 49:11 os | 2710 orz | z6oc Ț9ETE | Z'60£ Țocze | ) | |
| as6ic 'osz 00 | 8s64 'osz 00 | ) | 2 ez vo za | zz9€ 'wza: lv | o'srs 0000 | 29:71 os | 2ZI1Z orz | soc 8681 | p'80c 8651 | 0 | |
| apeaneuanay EUL | PPhimmel sa zabead czasra) | punuzA so | uman any | se mapuad e nmane poțd VALI, Ia, | au fafeu) and | . ma vuees | oo iminăsv „omleăue | Mom IEIBIaR nad | va printe | ||
| RI | 3 | £ | € | EI | o | £ |
Pagina 29
| vaL'€ STos si6or ? '084€ i sure 4'rva E tre eers z66r Ei Lore E) 'zoc'e vea 6eis E "aste i 'wsre 8/92 € '6vze 6'so6 | 088 'z18'5 ve Z0'St 'e04's tr vatb '198'6 59 ve 'eve'e 0E ir'ee 'vvrr 90 vez '6sza 09 ar'9z 's89'6 2 ezz '/tvs z8 e9ar 38 '1cws | 6S “Leo Es 25 OB8 'z48'5 Ție Z0'Sv 'coz's Te verb '198'6 să b4e 'eve'e Țoe so i/'te “vor'r v6'6z '6szi8 Too er'9z 'sao'6 Ta evzz 'zTws a | 1905 3p 9atzirenat op eyea o nnuad | Iu SU Inuy IEEE muy muy OZON inuy ELE inu TUE muy i muy E muy 7 amuy Fe) | are 88 00'8 Ia sso es ace 0s st EA so sz ace 0910 Țzs6 090 90 size “1b8 iz 9 vzoo eo gis se E) ice 6b9'0 cocie 661 sc o 9 zoo 3 zoue "88 Țor oa zoz'o Țar oez'o i 6sz'0 She S96' te 72008 osz'0 e | |
| E See £a99 | er 'co/'6 75 | 89ar 'Tavs | *(9/ANV A) | : pouy S | '899 os 208 Ț6 sit 1ze'0 | |
| CAO aa LIVAIGIHDII xn EV) 1 1 1 | o'sze s 'rbe€ 6 Lect 0'o80 zece "108: 6e zze oz" 96 Cursa) mhummimon Seală ppeoad i | 6r1t 'eove ve s '19v4 e'zze szz€ 0zs: 96 000 o uamuods ecua pile e | e6wr 'e8r'6 Țar 6UII 'gowe 194 'zze: Țse 87/£ 078: Ț36 VERD i i opamodsia Psoraaa iara x | NVA 2 121e92p INALE2 SOF Veta tenuo721d | amay a muy E muy 7 muy onduut emo TT0Dar oyeoțpur | E EI 20 vse:o 3 ses'0 E) vz6'0 % a6'0 sr i 369 90 Ț0000'7 sauna aexatunu op |
Pagina 30
| nu "0
VA IX on NYAȚ [0 esL 06
| aulA9p
Aup
ap. NVA
apezauaă 3109
por WSap
uezied NUad
oopra
019 ovezipemoe
varsa 70% Artzypenae
ros ua
“41 era oreosA
mp0 9p
05 afet 9 rave
OUE0A PAIOȚeA
9 QESINGULEA0U PUnty
Putiuuosuț ZISE20e
20 a (iza
(01n2 pA1E)UEU
10W/ age “7ejiturs
e
E3J)05399u POLI
19, 2 ceea, 18“17£:9£0'1) u
JAJISE
> NOU "X100590E
DALOUd JE
£7'1887L'S- 35-npue.)suOL2p
1HS0U'7V IEIȚEI2p
=NVA |NjNope2
“oHpISoAUț
S0f
Munqo peur
[nis0
t-s ee
eladoar uepuo7aid
| muv PRE | oz 08-€ SEL | îi ss v9t 7 ZI | |
| muy PE | ii 899 v9L 178 E) | ||
| muv PICA | LUT 1zo se | e Lea ole este 0 | |
| muy Aa? | 8SEZ iece: £9 | PI1i scee pb | |
| inuy 10 | 67 906 TA | 0S'EI seci S20 | |
| muy or | bbsz 'rs6; se | s6'sl 1991 Taz | |
| muy 6 | ear 999 Țs0E | ||
| muy! E | OLT “ese II | plic 6660 ȚIl0” | |
| muy! z | IS87 weo' 8 | ae'ec lzsL9 Tag” | |
| muy 9 | £96'7 rzso ss | eL'oz 4a9'6 Țear | |
| muy S | 810'£ '909 E | oLiez 6cee Ter | |
| muy A | 861'€ 'epr II | aLze o00'z Ț160 | |
| muy E | 77tt 'sez 6 | 8o'se 6vl'0 761 | |
| că | Ispe iwr IL | oc'ec sovz ȚerI | |
| 8se urs 1£9 | ei La sec 868 ȚE | ||
| atu emuoru TOD | 3 aceo lor: | ||
| a0peoipul | ap Gu exe) | Bou xn aesotunu ap | . 32u teimuno And p, mioumu VEZAȚE BE |
| u | s s | |
| inu st | sie esa 008 | oo |
| o | ||
| inu | ace os esti | oo' |
| ver | îs | |
| inu | once cor | 00% |
| az | x | |
| inu zi | suce tite | 00 |
| se | 00' Ț% | |
| inu ir | ice ars | |
| :c6i: sc | oo' T% | |
| inu or | coce | |
| îvae” o | 00 % | |
| inu i | zoze | |
| aste tezs” 56 | oov % | |
| inu E | ||
| osce izoz: Tis | oo % | |
| inu z | ||
| inu | obzc 596 to | oo % |
| E) | ||
| inu | sbre '890' 9 | 00% 5% |
| EI | ||
| inu | Ibr'e ste 80 | 00 % |
| v | ||
| muy | cez'e 980 60 | 00 % |
| € | ||
| inu | zece t108 ee | oo % |
| 7 | ||
| inu | azze 'ozs” 9 | oo'v x |
| mot TOD | - scor 1ooL: | |
| a | ||
| 9% voțpar o | oproi eounu E i | 2p me |
Pagina 31
3p
NVA 20]
1)
20[4f0(ny]242 :1012/pul
27 ap P9E
aapr3a8E otaod 921040 citi, tuns Mnas2o2e
or 519 (5 e
10 “0c0
103 p su HAR Ve4Țe)2p
15 ZEEO ovezyjemae
mping if
21 [npnaȚea
Quo (1edumnu
105 Sof
3p țzua
J0ȚWeaut) unmuazaag
WU Sa urinei
104[2NWu2A "vuțzajaa
g ase
NOW Se 9p
temoginezeeroa Plans
N9A, Se epeouod
omuțp
|
e3tonur
y 3 Fi [AOdei
„LOCIPOXLd ad
9p op
191S0ăX1V JP
2159
aonjand 15 road
7 ațe
unpuoy
nroggauoel ayezyjenoe
naeucuy ode (reotunu
| muy 23 | 8v'o o | il zar sbz ss | se tes 59 sl |
| inuy 33 | osto 1s | 16 er 4vo | ere ewe orz |
| muy RE | oes'o e | vooz "poz: 09 | 607% zo86 aa |
| inu NIZ | I 9ss'o | zorz 'ezs 86 | orer cost Țar |
| imuy EEE | ves'o z | sozz 'szr 49 | ozst 60' ov |
| inu pa | er'o 6 | arte | rpzr ozzz er |
| inu 6 | vo'o 9 | 261 6s6t Țag” | |
| imuv EI | EI 9490 | Evs'z '0s6: Te | srzz avs'o âs |
| inu z | orz'0 2. | 8997 '880: vo pie. | 692 66v'v Țoe =, |
| inuv 9 | z ovc'o | Bâc 'zaz: ze | 9e/z vas'z or |
| imuv EI | Ss eac'o | ve6z '6z8 2 | 9T0£ 6980 az |
| inuy | zz80 4 | 1o€ 'aco' vs. | 60££ 69 Țes |
| nuv TFE | EI eos'0 | azze 'sez lav | 419 ere ev |
| inu a | z06'0 o | sat '094' 68 | ov'6E zi67 Jos |
| mu | zs60 v | osse 'zz6 v | ă 08 B'2v ee |
| mat TOD anduur | Ei | Ă v oceor r'ooz: | v 8ee9b 1904 |
| 9% ateu o | ap ap aura, inu pene ez mei) (iuoos | ap i nu |
Pagina 32
"i
| [e E)
Io 0v0'68 soor' SBZ4v e'sez”
| | |
inuy
sp
vor |_inuy
Pal |
“opta aer
a2mm3N Gai
Aca mu e
40] 619 |
3409 047 0003
015 08 tota inuv| a]
4 ceea
mp0 ft inuv]
a:
bl telor
muy]
inuv| [A
DA a muy] E]
| ar “emnon
19W/ a imuv| z
vemogaereroei
NOW, m muv] E]
|
| |
ALOE imuv| EI
> 3 |
OA inu [ă
"e IISONIV
veaipul
| ră 'Tav'v s'zoz | 6 -4zE7 z's6e |
| v 'ss9' a'wee | 2 OLv? voce |
| s 'zee'v v'ear | 3 '99s'z s'L16 |
| 2 'szo's e'1so | 3 '4992 4'742 |
| :1zz's 6'ssv | scz 2 si6vs |
| z vzvs e'sae | ) '6caz s'vo6 |
| 9avz s! '9e9's | 3 'z66'z 6's6v |
| s :ssa's l4'zva | 9 'core s'eav |
| 7 -e80'9 wz66 | 6 reze vzso |
| v '1z€9 T'1t0 | see s'eze |
| EI 4959 0's0E | 3 's8ve 4'8t9 |
| 0 'ez89 Lor | ) 'sz9€ o'reo |
| € rost | |
| z 9'zz0 | |
| s 1'zvo | |
| zilemoe EI |
Pagina 33
PI
20 SĂ | NI Sei opera e Otita mp 14-10 pat.
ALRoSEL 5 a d | 0777
Teac 0333 300026; 138 360
PROJECT | 50 Brio 2 BEE | Email: o/fceGairoseLro
Analiza socio-economică cste necesară pentru evaluarea corectă
a investitiei deoarece nu
întotdeauna analiza financiară poate releva în mod corect
și complet utilitatea și beneficiile
reale ale proiectului, aportul său la bunăstarea unei
regiuni sau comunități locale, precum și
efectele sale de antrenare.
Fa se face de regulă pentru a identifica beneficiile
ce se răsfrâng asupra unci comunități mai
proiectului. Aceste beneficii nu pot fi cuantificate dar
ușor, au 0 mare importanță
Oportunitatea și eficiența unui proiect nu poate fi judecată doar folosind analiza
economico-
financiara ci și prin prisma altor de ordin
aspecte social, ecologic, economic.
Analiza socio-economica presupune astfel identificarea de indicatori
care sa ne ajute la
identificarea impactului pe care îl are proiectulasupra mediului
inconjurator. Avem astfel
doua tipuri de indicatori de folosit în analiza:
—. indicatori calitativi
—. indicatori cantitativi
Indicatorii evidentiali în analiza de mai jos sunt identificati de la
pornindu-se
activitatea pe care a desfasurat-o pana în prezent solicitantul find in conformitate
cu politica
pe care acesta si-o propune in dezvoltarea activitatilor viitoare, activitati ce se vor desfasura
în deplina corelare cu evolutia domeniului cercetarii la nivelul Uniunii
Europene.
Corecții: externalitati, fiscale, preturi contabile
Penuru a realiza analiza socio-economica trebuie sa parcurgem, din de vedere
punct
metodologic o scrie de faze (conform recomandarilor prezentate în Manualul de Inst ruire
pentru analiza economica si financiara și evaluarea riscurilor. realizat de Jean Claude
Duplouy), si anume
Faza | - de electuare a corecțiilor taxelor, subventiilor si a altor corectii fiscale;
Faza a II-a - de efectuare a corecj lor pentru externalitati ;
Faza a lil-a — de efectuare a conversiilor prețurilor de piata folosite în analiza financiara în
preturi contabile.
Având în vedere că investiția publică are un cost mai mic de 50 mi ane euro, nu a fost
realizată. Beneficiile socio-economice ale proicetului sunt mai mari decât costurile, acesta
fiind un proiect de utilitate publică. Prin excepție de la prevederile pet. 4.7 4.8, în cazul
și
obiectivelor de investiții a căror valoare totală estimată nu depășește pragul pentru care
documentația tehnico-cconomică se aprobă prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor
Legii nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modifici ile și completările ulterioare, nu se
elaborează analiza
30
Pagina 34
LT Ti ta Sediu social: sa Rabolen, er. SI0, com, Tan Neculee, as
: | ji II Ia replace goe urbe al
ALROSEL “-Ă 5 E a e or aaa Vei
0 nas
PROJECT. | do Brno Era E na oi 3580 | Eau: o/fiee&alrosel.ro
|
Indicatorii rezultați în urma efectuării calculelor din cadrul analizei economice
Sunt:
- indicatori de performanță economia
* Valoarea actualizată netă economică - VAN;
* Rata internă de rentabilitate economici - RIR;
* Raportul cost-beneficiu - B/C
Indicatorii de performanță economică se interpretează la fel indicatorii
ca și de
performanță financiară, cu excepția faptului că se folosesc:
- prețurile de piață sau tarifele publice sunt convertite în prețuri umbră, care reflectă
mai binc costul social de oportunitate al bunului:
- externalitățile sunt luate în considerație i li se atribuie valoare
ș o monetară:
- efcetele indirecte (care nu au fost deja incluse în prețurile umbră) dacă sunt
relevante. Un prej umbră este, într-un fel, un cost de oportunitate ce ar fi pierdută
prin
neadăugarea unei ore suplimenare de capacitate;
- costurile și beneficiile care sunt actualizate cu 0 rată reală de actualizare socială
(valoarea de referință pentru RAS este de 5% pentru perioada 2014 — 2020).
Avand în vedere ca indicatorii respectivi sunt calculati în cadrul analizei
economice, iar termenul -10 este considerat valoarea totala a investitiei (fara "IVA),
indicatorii VAN si RIR. sunt echivalenti (ca denumire / prescurtare) cu VANE/C si
respectiv RIRE/C,
Prezentam mai jos calculul detaliat al VAN (VANE/C), pentru o rata de
actualizare de 5,5%, rata recomandata de Documentul de lucru nr.4 al Comisiei
Furopene "Orientari privind metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu”.
Pagina 35
| 0ss'0 CARI | con GTE6 | |||
| oss0 E | 5068 | |||
| ața aaugua 00 | E990e1 D000, | 00001 | - 0000. Lwoo'el | |
| aonvorpul | apus | TEZEI: | ap mutu, axezipemae ap nu) Troas | ap Ju amiounu xn |
Pagina 36
| i | |||||
| 9 | |||||
| o | |||||
| o | |||||
| DI | o | ||||
| oTiuy | o | ||||
| o | |||||
| Du | ( | ||||
| TV | o | ||||
| SV | () | ||||
| pu | o | ||||
| Ey | i | ||||
| ema | si | o | |||
| TTauV | on „1 ec le | ) | |||
| = 20 Xara AVIINNN YNOILANNa EI | many spe musonut suit aiipiea | „ mon opener penrpraanl iu) zf) TE50I | Tsutae | ss Wep IAA ud | |
| 1 | . |
Pagina 37
| —L | ||||||
| aa xn -UVIaAAN VNOILONNI E | sanuj Asnpau | axevuujoa, “B37oad e | mld =izurqop | 9p venupraaui vojitApore tpusaur oaujuuyy a:v) xn up 2 3 | amatApoy. ape SIEIVORIX3. | |
| 9 | a |
Pagina 38
000 "s9cl E
"| |
P>
LDALrOAd
T2S0XTV
| muy ri | EsLoti Iczee | Ss. ses | zevut 000 | 000 | sozzi E | 000 | |
| muy II | 610 90553659 | ou'iau Țosz | 2otuz 1000 | oo | ȚO00 | ||
| muy zi | scai 1750 | sro 1750, o eco | 86981 io | asruz 000 | 000 | “80721 EI | 000 |
| mu ri | ecou 327a ȚoȚo | eros ar | zewz 1000 | 'soczi 9 | 0070000 | ||
| muy OI | sto ZE26 | obser Ți06 | z6tuz 000 | 000 | ESI sori | ||
| eruv | 0 | 000 | soc EI | 000 | |||
| guy | ) | ||||||
| cnuy | v o | ||||||
| “6001 Z5E90 | LZaa izs | T6vuz 000 | 000 | soc seo | 9070 | ||
| ) 89011 90239 | osist ace | 2evuz _000 | 000 | soczi | 000 | ||
| Pnuy | “6891 Ter | 000 | sozzi o | ȚO00 | |||
| Eu | 2891 20559 | "891 ) 16559 "19011: PIZ | E6'0LL 10 | ze 009 | 000 | sozzi oc | 000 |
| 000 | |||||||
| 000 | |||||||
| ayuai | naguad Sszoaut pe | ||||||
| la | i | i d | 1 e | 1 E | 9 |
Pagina 39
|
7 nor vo6 muy EI]
207309 'cuad oz arosoaooauje
019 za
7% va za
DI zeta a muy II
22]
TV
guy
Zu
Suv
SUV
ji Pay
„LDHLOAd
TAIS0XTV
Zimuy
Tau
aq
xart4 -AvaawaN VNOILONNA au
| BP ce 159. | 9UtbzL ETA DEN | 9isce 7055 | orgi ZOPL | ||||
| 909 os6 | 66914. 7403 | sper ces | 'vls9 I6ORI | ||||
| 000 | 59679, ILI | 68601. 126 | stoc ai | “rs Xa | |||
| eL'879 055 | 4870. EI | vise SBz0 | “vw 75070, | ||||
| 000 | a SLI că | 16'569, EI | Liezeu IZte | “'GIszI S9987 | |||
| 06'979 691 | 701689. ZA) | sie 1Fez | “costul FISE | ||||
| 000 | 66/57 15% | 61'739 753 | 1's0s1 EEr6. | “Seo EET | |||
| 80's70 vez | Pb'SL9 175 | s'oosi 1522 | 9'vo8'9 DESE | ||||
| “sac DLI6E | “oue9 TEOIE | ||||||
| 900 | St'zz9 650 | 35650 E5%0 | “uzi IV IE6 | “Rc0's ECE | |||
| 000 | WI aid | 30:69 ELI | “uzi DEI | “ore 90258 | |||
| £St079 ES | 99709 Doe | “cor ESTO | vos ES009 | ||||
| zo'6lo CEL | 0r'9t9, 1000 | 'ssz1 7126 | ȚI 'svz1 IZL | ||||
| zi isi | 00'0£9 0900 | azi IE NZA | 000 | ||||
| ax | aesunquieă VALI | 3p aezaunu oneste aregeordxo a) Ani up Ap, | NUAIXA TIVIY | aa Xn4 1011 Hsvo) TO va | 9p pape opuopad H+) xn meu | uauodsia azouuna TDI i i | |
| EBER | 1 1 | e |
Pagina 40
| "98 VEoL | |
| Sisto1 16081 Ț | |
| eLosu 2879 | |
| evr'er 250707 | |
| “SI8zI SB'98z | |
| “costi CPT | |
| “serol 975 | |
| “p68'g. DE SE9 | |
| TEI "1091 ZOL | |
| 'ole'9 ICOIE | |
| “eco's SG81E | |
| I'coce 90LP8 | |
| “vostz ES6ră | |
| 'avz IE IEZ | |
| yuoposaud EI | uamodsia. amaounu E pronad EI) sp « |
Pagina 41
| s A | % | ||
| 0'zs9 scie | |||
| 9080 Țsser | “ 9z8z S90c | ||
| a zto6 ȚEzi | |||
| - sto ȚI “ero! | |||
| Lee, z | ! E | 850 Z Geta 905 | - sozi g 'siwz |
| 7 sie veze | I £190 scos 1599 | - zoso 3 carte | |
| i ECE | br90 E) zera 1911 | - Lzs6 g 'oece | |
| 9.90 ș zosa IEsr | - oz E) t0vatw | ||
| sare 10709 | - 'ozzts our z | ||
| CZ | 9L'0 Z | Bi 3 'ccoto svee | |
| ZIC | E8L0 Ei | - aizrs i “sos | |
| 3 | ZZ80 7 | - ora z cose | |
| € | IC | to80 ș | - s *sroto oso |
| UV "seci Tazze | Ia | 01060 “cer | - oeLto az |
| TIR taci | IBiez | E FES60 | - sati rin |
| Ei rooer CD | 0000 | 0000 zwoer | 0000 - citooter |
| EUR 2p | aeiaunu op em | nuzuua ezpemae ue) Dirosap dou aniounu ap aa xn ap | ie 9u Xa 2 ueseuunu veinumo |
Pagina 42
|
muy 9S'178 £99 £g'Li to
sI |
|_muy, bl 08'198
Pra[o2
Por tuns
m cerneala 45 EI'865 ETA
mor “ro 0. |
sa 0%7 toc 91ezyjen9e S9'%66 806 8S'479 89
vas ou mnuy II)
15 aa etta | |
0 mm EEtOL 898 8t'8s0_| ENI
Atat a noii (1e3uunu [may 01|
una |
st 3P 6nuy b'p6o'l 6917 06'069 S00
J0[HENUI)
10H[2n)4u9A 6£
uns
axurp
|nuodez
bai 1 ap piu 868 SIL7 9S'8L8 os
DIO JEp |
2359 E Ss 8909 TIy6
TIS0XTV 1500 hay! 76
/ EȚI
07196
al)
n1onjouogi
Lnuy 0091
pnuodexi
:1oyeorput casuta] HEMUL ajezijenioe alezijenqoe
sa) IL
Pagina 43
|... Sr scia: ar Racoteni, ar. SID, come 1on Necula, Iesi
| Sad operativ: se Ovidiu, e. 44-8 018, par, Isi
Telfac 0333 300026; 0747126 364
Ema: afeegalrontre
Aceasta analiza arc ca scop selectarea variabilelor critice ale
caror variatii au cel mai mare efect
asupra ratei interne a rental litatii sau valorii nete actualizate.
O variabila critica este acea variabila a carei modificari conduce la
o modificare mai mare a
indicatorului vizat. In anumite lucrari, cum este si cazul Documentului de lucru
nr. 4 al Comisici
Europene "Orientari privind metodologia de realizare a analizei
cost-beneficiu”, o variabila
critica este considerata a avea variabila a carei modificari aduce
o modificare de 5 ori mai mare
asupra indicatorului analizat (ex: variatia cu 1% a variabilei modificare
genereaza o cu 5% a
indicatorului studiat), insa, în cazul prezentei analize cost-beneficiu lua
vom în considerare
conditia generala a variabilei critice, si anume, modificarea acesteia conduce la
o modificare
superioara a indicatorului vizat (elasticitate supraunitara). Trebuie retinut insa
faptul ca o
variabila nu este (sau poate fi) critica in sine, ci numai în indicator
raport cu un anumit (care
bineinteles depinde de respectiva variabile).
Astfel, s-au analizat urmatoarele seturi de variabile / indicatori:
+ impactul scaderii veniturilor cu. %, 5% 10% indicate de
respectiv asupra r
performanta financiara VANE/C si RIRF/C;
+ impactul scaderii veniturilor cu 1 %, 5% respectiv 10% indicatorilor de
asupra
performanta financiara VANE/C si RIRE/C;
impactul cresterii cheltuielilor totale cul %, 5% respectiv 10% asupra indicatorilor
de performanta financiara VANE/C si RIRE/C;
impactul cresterii cheltuielilor totale cu 1 %, S% respectiv 10% asupra indicatorilor
de performanta financiara VANE/C si RIRE/C;
impactul scaderii externalitatilor cu 1 %, 5% respectiv 10% asupra indicatorilor de
performanta financiara VANE/C si RIRE/C:
Toate calculele s-au realizat identic cu modul prezentat în cadrul analizei financiare
economice. Analiza de senzitivitate s-a realizat cu respectarea principiului care stipuleaza ca
peniru a analiza impaciul unei anumite variabile, toate celelalte variabile trebuie sa ramana
bate
SCENARIUL I — realizarea retel inteligente de distributie gaze naturale presiune medie
din conducte de polietilena de inalta densitate - PEI1D100 SDR 11, montate subteran, cu racordarea
din Sistemul National de 1ransport Gaze Naturale
Analiza senzitivității aplicată acelor parametri pe care inițiatorul î-a considerat ca fiind cci mai
critici.
Pagina 44
-$ E MC ME ge, |. Sete: Rhein. 3, com Ton
. ze | Stea, lest
ALROSEL i Seău Sete operat se Oi, ” Ta 9 Co 1
85 Te: 033230 0205.
0747 120364
PROJECT | 555 sa mat: egemalrosetre
Mai jos sunt prezentate valarile obtinute
pemru VAN si RIR pentru o scadere cu 1%, 5% si
respectiv 10% a veniturilor:
Din rezultatele obtinute observam veniturile
ca reprezinta 0 variabila critica pentru
RIRF/C, însa nu si pentru VANE/C. Deoarece cadrul
în analizei financiare indicatorii respectivi
inregistreaza valori nefavorabile (VAN < 0 si RIR < de
rata actualizare), scaderea veniturilor va
determina amplificarea valorilor respective în nefavorabil.
sens Din aceste motive, in cazul dc fata,
determinarea pragului de comutare (de scadere
a veniturilor) pentru care VAN devine 0 sau RIR
devine egal cu rata de actualizare nu are sens,
In continuare sunt prezentate valorile obtinute VAN si
pentru RIR pentru 0 crestere cu
1%, 5% respectiv 10% a cheltuielilor.
Din rezultatele obtinute observam ca, cheltuielile o variabila
reprezinta critica pentru RIRF/C.
insa nu si pentru VANE/C. Deoarece in cadrul analizei financiare. indicatorii
respectivi
înregistreaza valori nefavorabile (VAN < 0 si RIR < rata de actualizare), cresterea cheltuielilor
va determina amplificarea valorilor respective în sens nefavorabil.
Din aceste molive, în cazul
de fata, determinarea pragului de comutare (de scadere a veniturilor) VAN
pentru care devine 0
sau RIR devine egal cu rata de actualizare nu are sens.
In continuare sunt prezentate valorile obtinute pentru VAN si RIR o seadere
pentru cu
1%, 5% respectiv 10% a externalitatilor.
RIREIC |
EXIL ]
EEUI
Ei)
| Scadere grai venituri VANEE | aci | ||
| 0 -4.407.53940 | 0.00% | 0.00% | |
| % 5.263.694.79 | 19,42%, | =11,42%0. | |
| 5% -8688316.34 | 97,12% | 8,52% | |
| 190 E 1296909329 | 194.259 | 0,54% | 121.160 |
| Crestere: „cheltuieli | sira | |||
| 0% | -4.407.539,40 | 2,55% | 0,00% | |
| 1% | -4.862.205,70 | _0 10,32% | 2,40% | -6,05% |
| 5% | .680.870;90 | 51.58% | 1,77% | -30,62% |
| 10% | -8.954.202,41 | 103,16% | 0,96% | -62,28% |
| cadere externalizații _ _ | VANEIC |
| 351.869.62 | |
| 235.630.31 | |
| 2070706 |
Pagina 45
sai sa Racboieni, n, 310, come Ion Necuee, lei
Sapt e Tita m. 3 01,gare ei
ALROSEL j 25 E 5 Tea ali aoc at D707 120 30
TE ui 02 ET Fmait: o/fembatrasel.ro
ECT |
=
jEITETIEI]
Scaderea valorii externalitatilor determina o scadere a atorilor de performanta economica.
Externalitatile reprezinta o variabila critica în raport VANEJ/C, insa nu cu RIRE/C
Pentru prezentul proiect de investitii s-a efectuat o analiza calitativa (descriptiv) a riscurilor.
Aceasta cuprinde urmatoarele etape:
* Identificarea riscurilor;
laborarea matricei riscurilor (probabilitate-impact):
* Stabilirea unui plan de raspuns la riscuri.
Principalele riscuri identificate sunt urmatoarele:
* Neimplicarea sau influente negative din partea comunitații privind punerea in
practica a proiectului. Anumite proicete de investitii publice pot fi privite cu indiferenta sau chiar
cu ostilitate de catre comunitatea locala, daca acestea sunt percepute ca fiind inutile sau contrar
intereselor comunitatii.
* Întârzieri în procedurile de achiziții a contractelor de furnizare servicii, bunuri sau
1ucrăi Sistemul birocratic prezent și caracterul schimbător al legislației privind achizițiile publice
determinat, în practică, intarzieri semnificative în atribuirea contractelor pentru servicii, bunuri
au
lucrari. Riscul de nerespectare a graficului de organizare a procedurilor de achizitii poate
sau
influenței unor factori externi care să producă decalaje față de termenele
aparea si ca urmare a
Aceste condiții externe, necontrolabile prin proiect, pot fi determinate, de exemplu,
stabilite inițial.
de a furnizorilor specializați pentru tipul de acțiuni ce vor i licitate, refuzul acestora
de lipsa interes
condițiile financiare impuse de procedurile de licitație sau neconformitatea ofertelor
de a accepta
conduce la reluarea unor licitații și depășirea perioadei de contractare
depuse, aspecte care pot
estimate.
nefavorabile realizarea lucrărilor de constructii. Riscul
« Condiții meteorologice pentru
lucrărilor de constructii ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile este un
de întârziere a
de investiții. Schimbările climatice din ul ni a condus la o
rise comun tuturor proicetelor
dificultate a constructorilor în aprecierea unui grafic de lucru realist.
Neîncadrarea efectuării lucrărilor de către constructor în graficul de timp aprobat și
e
în cuantumul financiar stipulat în contractul de lucrări. Practica implementării proiectelor de
în infrastructura finanțare europeană a demonstrat că motivul principal al întârzierii
investiții cu
datorează unei corelații între condițiile financiare și de
recepției lucrărilor de investiție se proaste
timp stipulate în documentele de licitație și posibilitățile reale ale antreprenorilor.
e
Pagina 46
(ME di seta. ct Raeboieri, n. SI com. Ion Necuee, Isi
e ci cuc | sr Ovid, pr. 4-3 CI pater, a
eat ze
ALROSEL “| 25 E artelor
SE Băii ea nat energia
PROIECT. | |
« Nerespectarea caracteristicilor si normelor tehnice si constructive prevazute in
proiect. Abaterile de la caracteristicile tehnice prevazute in proiect sau de la normele în vigoare
reprezinta un rise important pentru implementarea unui proicet de investitii publice, în special în
contextul finantarii europene. Obiectivul este ca lucrarea finala sa respecte intocmai proiectul
tehnic, iar daca pe parcursul derularii proiectului se impun, din motive extene solicitantului sau
constructorului eventuale modificari ale solutiei tehni , acestea trebuie temeinic fundamentate si
justificate.
Matricea riscurilor
Această etapă este utilă în determinarea priorităților în alocarea resurselor pentru
managementul. rise ilor. Riscurile identificate anterior se plaseaza în cadrul acestei matrici, în
functie de probabilitatea estimata si impactul preconizat al respectivelor evenimente nefavorabile
(riscuri).
Legendă:
| Probe Impact ss | Ț SCĂZUTĂ MEDIE RIDICATĂ |
| REDUS MEDIU PUTERNIC | ai Neimplicarea sau influente negative din partea comunitati privind punerea. în practica a proiectului |
Pagina 47
00 Ac | Sere erteeiet ar sta cam le Necula si
| raze ape ori ae D030 00 a,
5 a | ati sacta, 0777130301
ALROSEL * 5 pe
| ET Buica set mat ogperatrotra
PROJECT
E
ERE ——> intel
II 0 scimmuncunnienecartune
Stabilirea unui plan de răspuns la riscuri
Tehnicile de control al riscului recunoscute în literatura de specialitate se part în
următoarele categorii:
e Evitarea riscului — mplică schimbări ale planului de management cu scopul de a elimina
apariția riscului:
Transferul ului — împărțirea impactului negativ al riscului cu o terță parte (conracte de
*
asigurare, garanții
Reducerea riscului — tehnici care reduc probabilitatea și/sau impactul negativ al riscului:
+
Planuri de contingență — planuri de rezervă care vor fi puse în aplicare în momentul
«
apariției riscului
Planul de la riscuri se face atat pentru riscurile ce necesita un masuri de corectie cat
răspuns
Er
| Neimplicarea sau infuente negative din partea comunitatii privind punerea în practica a proiectului | Evitarea riscului | Informarea prealabila corespunzatoare a tuturor persoanelor si entitatilor interesate in legatura realizarea proiectului | |
| ciiAreieri a peele % Dei fi sl at bunuri sau lucrări | ——. delieeitu | Pentru a evita întârzierile în organizarea procedurilor de achiziții, graficul de realizare a va fi atent monitorizat, îar caietele de acestora sarcini vor contine cerinte detaliate, clare. si coerente | |
| Ă | Gomiți e tu PE iea tu easua de constructii A | Reducerea seal | În vederea reducerii — impactului asupra implementării cu succes investiției, se recomandă o planificare riguroasă a activităților proiectului și luarea în calcul a unor marie (rezerve) de timp. |
Pagina 48
a social: sa azboieni, n. 310, com Ion Necuee, Isi
Sediu opera sr Ovidiu, n: SA, BL 63, pentr, ast
Tele 0432304 020; 0747128304
Email: oplengalrotetro
Riscul de operare
Atribuirea unei concesiuni de lucrări sau de serv i implică întotdeauna transferul câtre
concesionar a unei părți semnificative a riscului de operare de natură economii , în legătură cu
exploatarea lucrărilor și/sau a serviciilor respective.
Se consideră că o semnificativă a riscului de operare a fost transferată atunci când
parte
pierderea potențială estimată suporiată de concesionar nu este una neglijabilă.
Riscul de este riscul care îndeplinește, în mod cumulativ, următoarele condiți
operare
este de evenimente care nu se află sub controlul părților la contractul de
a) venerat
concesiune: b) implică expunerea la Puctuaiile pietei
| Ncincadrarea efetuăii lucrarilor de către construetor în ae grai ulm asia tă 3 ee) Bnanciar stipulat în pe sie A ii | ca din etapa de elaborare a documentației proiectului graficul Gantt și bugetul e at de Evitarea A A să elaborate realist și baza unor costuri fi pe input- siteului cene. În acest sens, introducerea rezervelor uri financiare și de timp este o măsură preventivă Reducerea în condițile în prevenirea acestui nu riscului care rise zonstituie 0 măsură oportună și realistă, în contractul încheiat cu constructorul trebuie stipulate clauze de penalitate și denunțare unilateral |
| i Nerespectarea caracieristicilor si 5 normelor tehnice si constructive prevazute în proiect | Prois ui este adaptat normelor tehnologice și măsurilor recomandate de Uniunea Europeană și legislația națională. Stabilirea solutiilor tehnice și a valorii investiției a fost realizata de către specialiști cu experiență, pe baza folosirii unor metode 4 moderne de proiectare, în conforimitate cu legislația Evitarea în vigoare; riscului Din punct de vedere al realizării a lucrarilor, reprezentantul proiectantului va avea 0 stransa Reducerea. colaborare atat cu beneficiarul investitiei, cal si cu riscului constructorul, în vederea asigurarii respectarii intocmai a proiectului tehnic. Acesta fi prezent pe șantier in cazul în care se va propune modificarea soluției prevăzute ial în documentația tehnic pentru a se verifica necesitatea acesteia, cat și in vederea adaptarii la condițiile de amplasament a noilor lucrari. |
Pagina 49
Se soia: sa Razboteni, nr 310 com. len Necuee, si
fa făt At pir sr Ori, mr Abt 018 pater, ai
ALROSEL „FĂ 5 5 0332804 020; 0747 12664
Tele
PROJECE E Pta za nat aTergalrsetro
|
€) ca efect al asumării riscului de operare, concesionarului nu i se garantează, n condiți
normale de exploatare, recuperarea costurilor invest or efectuate și a costurilor în legătură cu
xploatarea lucrărilor sau a serviciilor.
Riscul de operare poate consta în:
a). ficriscul de cerere - riscul privind cererea reală pentru lucrările sau serviciile care
fac obiectul concesiuni de lucrări sau de servicii:
b) fie riscul de ofertă - riscul legat de furnizarea lucrărilor sau a serviciilor care fac
obiectul concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii, în special riscul că furnizarea
serviciilor nu va corespunde cererii. Riscul de ofertă poale fi împărțit în riscul de construcție și
riscul operațional legat de disponibilitatea serviciilor atunci când construcția și operarea constituie
cele două mari faze ale proiectului de conce: me;
e). fie ambele riscuri, de cerere și de ofertă.
În cadrul analizei de rise vom analiza probabilitatea că acea variabilă critică va evolua așa
cum am estimat în analiza de senzitivitate.
În cazul nostru aceste variabile critice vor fi:
- valoarea investitie
Probabilitatea majorării cheltui Jilor de investiție nu este foarte mare, avand în vedere ca
de distributie este infiintata, i viitorul concesionar va avea costuri initiale mici rapoatate
reteaua
1a venitul obtii dar si la valoarea retelei de distributie. Deci acest risc este eliminat
ut,
-. veniturile financiare
cazul nostru aceasta variabila desi ofera cea mai mare variatie a i ndicatorilor
In proiectului
de profitabilitate, acestia sc situeaza tot în limitele acceptate ca fiind profitabile
stabilit de catre ANRE în functie de costuri si
Avand în vedere ca tariful de distributie este
nivelul în cadrul analizei este unul real si nu va fi redus foarte
investitii, consderam ca prevazut
mult. mentinand un nivel de profitabilitate atragator pentru viitorul concesionar.
mai identificat si alte riscuri care ar putea pune în pericol
De asemenea s-au
implementarea în cele mai bune conditii a prezentei investitii, astfel:
1. Contestati la licitatii
Masuri
- claborarea unci documentatii complete si corecte
- organizarea unei licitatii dupa normele în vigoare
- personal calificat
46
Pagina 50
| 00 | ee zeu Retete S, ce 1 Nec li
Macin Separat Ovi, SA, Bt 015 pater, ai
ALROSEL E A E5 304 07247 120364
Tel 0332 026;
PROJECT | E ES East mai: ogeegaiesetro
EST STR
Efecte
-. intarzierea proiectului
2. Depistarea unor defectiuni sau deficiente la receptiile din teren
Masuri
- Consiliul Local a realizat o expertiza a sistemului de distributie prin care a evidentiat buna
fucntionare a acestuia, avand în vedere ca acesta are o vechide de cand este infiintat si neutilizat.
Efecte
- costuri mari pentru viitorul concesioar
În situația de față se transferă întreg riscul de operare concesionarului, iar autoritatea
contractantă/concedentul nu se obligă la nicio plata pentru operarea sistemului de distribuție
către concesionar.
Se ataseaza Anexa 1 Matricea preliminară de repartiție a riscurilor.
Coneluzii ale analizei cost-beneficiu
- Din punct de vedere financiar: s-a obtinut VANF = -4.583.840,97 RON (VANT =0) deci
este demonstrata necesitatea finantarii din fonduri publice, fluxurile de numerar pe intreaga
perioada sunt pozitive pe baza intrarilor de numerar de la bugetul local pentru cheltuieli
necligibile, pentru cheltuieli zibile si alocatiile de la bugetul local care asigura costurile
de functionare.
În conformitate cu prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/207 al
Comisiei din 20 ianuarie 2015 de stabilire a normelor detaliate de punere în aplicare a
Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, valoarea ratei
interne de rentabilitate financiară RIRF = -2.51% fiind mai mica decat rata de actualizare de
4%.
- Proiectul este sustenabil din punct de vedere financiar datori componentei
nerambursabile care asigură un cashilow pozitiv pe perioada de implementare și de analiza datorită
angajamentului beneficiarilor de a întreține și opera reteaua în conditii de eficiență financiară.
Raportul beneficiu/cost este supraunitar pe perioada de referință (1,21).
- Din punct de vedere economic exista cuantificate monetar beneficii (externalitati) care
asigura investitiei un VANE>0
Valoarea este mai mare decat rata de actualizare (intrucat VAN >0), rezultand astfel
performanta economica a investitici
Principalele efecte economice cuantificate:
Pagina 51
ALROSEL Tea: 0432304 220; 0747 120361
Fm: ogpeeăatoselro
PROJECT
e Crearea timpului disponibil pentru activitati lucrative de locuri de munca sau în
sospodaria proprie pe perioada de referință;
Efecte necuantificabile:
e Scad costurile de spitalizare, medicatie, preventie, tratare a bolilor ca urmare a
scaderii GES;
Proiectul cont ihuie la dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale în
condiții de eficientă economică fiind demonstrate vatori ale externalităților importante:
Proiectul propune conectarea la o rețea inteligentă de distribuție a gazelor naturale a unui
număr de 1350 gospodării
Activitatea de exploatare este sustenabilă si va permite continuarea extinderii rețelei
comunelor din cât și
pentru toate categoriile de beneficiari atât pe teritoriul parteneriat
comunele limitrofe, De asemenea, rezultatele obținute prin proiect vor produce efecte
pentru
finalizarea acestuia prin îmbunătățirea continuă a infrastructurii energetice și
și după
diversificarea acesteia contribuind la creșterea bunăstării prin eliminarea cenușii și
vătraiului din viața destul de greu încercată a locuitorilor din comunele parteneriatului.
Analiza de senzitivitate
Astfel, s-au analizat urmatoareie seturi de'variabile / indicatori:
veniturilor 1%, 5% si respectiv 10% asupra indicatorilor de
impactul scaderii su
performanta financiara VANE/C si RIRE/C;
veniturilor 1%, 5% si respectiv 10% asupra dicatorilor de
impactul scaderii &ui
performanta financiara VANE/C si RIRE/C;
5% respectiv 10% asupra indicatorilor de
impactul cresterii cheltuielilor cu 1%, si
performanta financiara VANE/C si RIRF/C;
5% si v 10% asupra indicatorilor de
« impactul cresterii cheltuielilor cu 1%, respect
performanta financiara VANEJ/C si RIRE/C
1%, 5% si respectiv 10% asupra indicatorilor de
«impactul scaderii externalitatilor cui
performanta economica VANE/C si RIRE/C.
realizat identic modul prezentat in cadrul analizei financiare si
Toate calculele s-au cu
senzitivitate s-a realizal cu respectarea principiului caereris paribus e: e,
economice. Analiza de
analiza unei anumite variabile, toate celelalte variabile,
în esenta, stipuleaza ca pentru a impactul
Ă
trebuie sa ramana neschimbate.
importantă de bencficii sociale, economice, de siguranță cre
- Proiectul prezinta și o suma
sunt dificil de cuantificat si din care amintim:
Pagina 52
| Slant st Rebeen, re SI com en Neue si
| AAC, Aa m ami Stă operare Cota, ne 14, DL 019, parter, Isi
cupă | 5 85 pu aere be po
ALROSEL DD over
SĂ. Frau: ofer&aroset.ro
PROJECT. | 5 TD Bio Toata 353
|
« Scăderea emisiilor de GES este la o valoare importantă ceea ce inseamnă o contribuție
importantă la îmbunătățirea factorilor de mediu.
e Creste speranta de viata, creste varsta la care persoanele raman active avand o
sanatate mai buna;
« Scad cheltuielile sociale de Ia bugetul local reprezentate de ajutoare de boala, ajutor
social, campanii preventive, ete;
e Se crează locuri de mun în distribuție, întretinere, facturare;
* Reducerea gradului de excluziune sociala prin dezvoltarea unor afaceri locale crearea
de locuri de munca investitii in facilitati de productie, depozitare tinandu-se seama ca
prin
nivelul chiriilor, pretul utilitatilor si costul cu forta de munca sunt scazute în zonă;
în zona
Sustenabilitate mărită investitiilor anterioare si viitoare prin racordarea acestora la
* a
noua infrastructură;
Crearea timpului disponibil pentru activitati lucrative de locuri de munca pe perioada
«
de implementare a proiectului;
de a incendiilor prin utili re mai facilă a elementelor
e Scade riscul producere
standardizate de siguranță în exploatarea gazului natural.
concluziona ca proiectul prezinta riscuri normale
Din punet de vedere al riscurilor sc poate
specifice acestor tipuri de investitii
plătește astfel: Constructorul i va asuma
Proiectul respectă principiul poluatorul
finantarea masurilor de protectie a mediului:
investiție fi realizate astfel încât ă nu creeze der
Lucrările de execuție pentru vor
ecologice, respectând legislația română în domeniu:
mediului, versiunea actua
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.