Hotărâre a Consiliului Local

Mogosesti HCL 53 din 14.08.2026

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 53
Data
14.08.2026
Pe site-ul primăriei
Mogosesti-HCL-53-din-14.08.2026.pdf
Emitent
Comuna Mogoșești, jud. Iași
Publicat online
14.08.2026
Pagini
69 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 53 din 14.08.2026, „Mogosesti HCL 53 din 14.08.2026”, Comuna Mogoșești, jud. Iași. Sursa: https://mogosesti-primaria.ro/wp-content/uploads/2026/08/Mogosesti-HCL-53-din-14.08.2026.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/mogosesti/59856-mogosesti-hcl-53-din-14-08-2026, 06.11.2026)

Fișier creat
14.08.2026
Arhivat
06.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA si Județul IAȘI CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI MOGOȘEȘTI Codul de înregistrare fiscală 4540437 HOTĂRÂREA NR. 53 privind aprobarea studiului de fundamentare a deciziei de concesionare a sistemului public de disuribuție a gazelor naturale realizate în Comuna Mogoșești, județul Iași Consiliul local al comunei Mogoșești, județul Iași, întrunit în ședința extraordinară din data de 14.08.2026, la convocarea Primarului comunei Mogoșești conform Dispoziței nr. 412 din 10.08.2026; Având în vedere lemeiurile juridice, respectiv prevederi a) art. 120 și ar. 121 alin (1) și (2) din Constituția României, republicată; b) ari. 7 alin (2) și ari. 1166 și următoarele din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la contracte sau convenții €) art.129 alin.(1), alin-(2) lib) alin.(4) lit.d) alin.(7) lits) din OUG 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; d) Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare: Ținând seama de prevederile art. 43 alin (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă penru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare; În conformitate cu Cadrul general pri ind regimul juridic al contractelor de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale, procedurile pentru acordarea concesiunilor, conținutul - cadru al caietului de sarcini, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 209/03.04.2019; Luând act de: 2) referatul de aprobare prezentat de către primarul comunei Mogoșești, în calitatea sa de inițiator, inregistrat cu nr. 6255 din 10.08.2026, prin care se susține necesitatea Și oportunitatea proiectului. constituind un aport pentru dezvoltarea colectivității; b) raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, înregistrat cu nr. 6257 din 10.08.2026, prin care se motivează, în drept și în fapt. necesitatea și oportunitatea proiectului. constituind un aport pentru dezvoltarea colectivități; c). avizul comisici de specialitate a Consiliului Local Mogoșești, nr. 49 din 13.08.2026; În temeiul art.196, alin.(1), lit.(a) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE Art.1. — Se aprobă Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare a sistemului public de distribuție a gazelor naturale _ realizate în cadrul proiectului cu titlul “ÎNFIINȚARE REȚEA DE ALIMENTARE ȘI DISTRIBUȚIE GAZE NATURALE ÎN SATELE MOGOȘEȘTI, BUDEȘTI,

Pagina 2

MÂNJEȘTI ȘI HADÂMBU, COMUNA MOGOȘEȘTI, JUDEȚUL IAȘI”. prevăzut în Anexa care face ÎN parie integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. - Consiliul Local al Comunei Mogoșești îl mandatează pe Primarul Comunei Mogoșeșii să realizeze toate demersurile și să semneze documentele aferente de fundamentare a deciziei de concesionare a sistemului public de distribuție a gazelor naturale. Art.3, - Aducerea la îndeplinire a prezenici hotărâri se asigură de către domnul Baraboi Ionel - Primarul Comunei Mogoșești, județul Iași. Art.4, - Prezenta hotărâre se comunică, prin intermediul secretarului general al Comunei Mogoșești, în termenul prevăzut de lege, Instituției Prefectului județul Iași pentru efectuarea controlului de legalitate, Primarului Comunei Mogoșești și se aduce la cunoștință publică prin a area la sediul primăriei, precum i pe pagina de internet www.mogosesti-primaria.ro . Dată astăzi, 14.08.2026 PREȘEDINTELE ȘEDINȚEI, Consilier local, CONSTANTIN ANDREI Contrasemnează pentru legalitate Sceretarul general al comunei, Mariana Antoj . Hotărârea fost adoptată în sedința publică. din 14.08.2026 cu un număr de/2 voturi “pentru”; voturi”abțineri”cu a. consilieri locali prezenți, dintr-un număr de 15 consilieri în împotriva participarea funcție.

Pagina 3

Sodtu scai: sa Recbelan, n. 10, com en Necula last Sad pezarte: a Ola, a. A. BL 619 parut, Isi Tele: 0352300016, d7d7 119364 Ema: egpeaBatreatro O IEXA iama br JO 6 STUDIU DE FUNDAMENTARE / a deciziei de concesionare a sistemului public de distributie a gazelor în naturale Comuna Mogosesti, județul Iasi Judetul tași $ maraton „ÎNFIIN' A DE ALIMENTARE ȘI DISTRIBUTIE GAZE NATURALE ÎN s, :OSESTI, BUDESTI, MINJESTI SI HADÂMBU. COMUNA MOGOSESTI, JUDETUL IASI». i Beneficiar: COMUNA MOGOSESTI Elaborator: S.C. ALROSEL PROJȚĂ

Pagina 4

Sediu social: sar Razboieni nr. 510, com: Lon Necula, ast Es pienpeg e Rr Dieta ALROSEL I-— Tue 0057300026; 7138 det PROJI 5 a 35 | mel: aengatoselra | CUPRINS CUPRINS 1. Definiții 2. Obiectul studiului de fundamentare 3. Descrierea serviciului de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale care urmează să fie concesionat 4. Motivele de ordin economic, financiar, social și de mediu, care justifică acordarea concesiunii 5. Analiza economico-financiară 6. Investițiile necesare pentru construcție, dezvoltare și extindere „Nivelul minim al redeventei 8. Modalitatea de acordare a concesiunii 9. Durata estimată a concesiunii.... ză 5: să ză ati 10.Termenele previzibile pentru realizarea procedurii de concesionare .... 11.Concluzii si recomandari ale studiului de fundamentare -

Pagina 5

Sediu soesal sar Rotboleni, nr. 320, com. ton Neculee, Isi 8 | “Sediu operativ: str Ovidiu, nr. 4, bi. 819, parter, las ALROSEL A Teba: 0332 304 020; 0747 120 304 Emaul aeagalroseL.ra PROJECT | 1. Definiții În cuprinsul prezentului studiu, termeni și expresiile de mai jos semnifică după cum, urmează: a. autorizație pentru înființarea - act tehnic și juridic emis de ANRE, prin care se acordă unci persoanc juridice permisiunea de a înființa un sistem de distribuție a gazelor naturale; b. - bunuri de retur ce fac obicctul contractului de concesiune - bunurile care sunt puse la dispoziția concesionarului de către enlitătile contractante, cu condiția ca acestea fie necesare ] pentru executarea lucrărilor sau furnizarea serviciilor e. concesionar - operator economi căruia i-a fost atribuită o concesiune; d. concesiuni - contracte de concesiune de lucrări sau de concesiune de servicii: e. construcție - rezultatul unui ansamblu de lucrări de, construcții de clădiri sau de geniu civil, care poate îndeplini prin cl însuși o funcție economită sau tehnică; £.. contract de concesiune — contract cu titlu oneros, asimilat potrivit legii actului administrativ, încheiat în scris, prin care una sau mai multe entități contractante încredințează prestarea și gestionarea serviciului de utilitate publică de distributie a gazelor naturale inclusiv constructia, exploatarea, dezvoltarea și reabilitarea sistemelor de distribuție a gazelor naturale și utilizarea acestora, în care contraprestația pentru lucrări este reprezentată fie exclusiv de dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor care fe obiectul contractului, fie de acest drept însoțit do plată; contract termen lung - contractul de concesiune încheiat pe o durată de cel puțin 5 g. pe ani, care cuprinde durata de execuție a luerărilor ori a construcției, dacă acesta are o care constă în execuția de lucrări ori a unei construcții, precum și durata de componentă a serviciilor, stabilite astfel încât contractantul să obțină un profit rezonabil: prestare h. costurile în legătură cu exploatarea lucrărilor sau serviciilor - costurile de operare ș întreținere a lucrărilor sau serviciilor, costuri suportate de conceșionar pe durata contractului: i... documentația de atribuire — documentul concesiuni care cuprinde cerințele, criteriile, alte informații neccsre pentru a asigura operatorilor economici o informare completă regulile și și la cerințele entității contractante sau la elementele concesiunii corectă explicită cu privire obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificațiile tehnice documentul descriptiv, condițiile contractuale propuse, formatele și modul de sau a documentelor de către candidați/ofertanți, informațiile privind obligațiile generale prezentare aplicabile candidaților/ofertanților, ete.; domeniu - totalitatea bunurilor mobile și imobile dobândite potrivit legii, aflate i... publie în publică a unităților administrativ-teritoriale, care, potrivit legii ori prin natura proprietatea de folosință interes public local ori județean, declarate ca atare prin hotă âre a lor, sunt sau consiliilor locale consiliilor judetene și care nu au fost declarate prin lege bunuri de uz sau a ori de interes public național: k.. domeniu totalitatea bunurilor mobile și imobile, altele decât cele prevăzule la privat - intrate în unităților administrativ-teritoriale prin modalitățile prevăzute de lit. k), proprietatea lege

Pagina 6

Pi E NE Ant | Smtezett: ser Raboieni, mr SI, com on Necula, dest € Sed operat sr Ovtta m b 818, part, si ALROSEL “A | ED 5 5 Tei 0332 800 026; 9747126 264 PROJECT. | 3688 Badea, aia moi: pfpezăirocere 1... execuția de lucrări - reprezintă fi exclusiv execuția, fi atât proiectarea, cât și execuția de luerări în legătură cu una dintre activitățile prevăzute în anexa nr. |, fie exclusiv execuția, fie atăt proiectarea, cât și execuția unei construcții sau realizarea prin orice mijloace a unci construcții care corespunde cerințelor. stabilite de entitatea contractantă care exercită o influență determinantă asupra tipului sau proiectării construcției: m. . licență de operare -aetul tehnic și juridic emis de ANRE, prin care se recunose calitatea de operator a unui sistem de distribuție a gazelor naturale și dreptul de a presta serviciul de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale: n. operator - persoană juridică română sau străină care are competenta și capacitatea recunoscute prin licență de a realiza activitătea de distribuție a gazelor naturale în una sau mai multe zone delimitate și răspunde de exploatarea, întreținerea și dezvoltarea sistemului în respectiva zonă și după caz a interconectărilor sale cu alte sisteme, precum și de asigurarea pe termen lung a sistemului, în vederea satisfacerii la un nivel rezonabil a cererii pentru distribuția gazelor naturale. o. sistem de distribuție a gazelor naturale—rețea de distribuție a gazelor naturale delimitată de obiectivele de producție de la robinetul aflat la iețirea din stația de reglaremaăsurare-predare a producătorului, de sistemul de transport de la ieșirea din stația de reglaremăsurare-predare a operatorului de transport, de alt sistem de distribuție de la ieșirea din stația de reglare-măsurare dintre operatorii de distribuție și de clienții finali de Ia ieșirea din stațiile/posturile de reglare- măsurare sau, după caz, ieșirea din robinetul de branșament către instalațiile de utilizare ale acestora; p. oferiant - orice operator economie care a depus o ofertă în cadrul unei proceduri de atribuire; q. ofertă - actul juridie prin care operatorul economic își manifestă voința de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de concesiune format din propunere financiară ș propunere tehnică și care, împreună cu prevederile corespunzătoare ale documentației de atribuire, cuprinde conditiile în care se încheie contractul de concesiune; 1. operator economie - orice persoană fizică sau juridică, de drept public sau de drept privat, sau grup ori asociere, inclusiv temporară, de astfel de persoane, care oferă pe piață, în mod licit, executarea de Iuerări și/sau a unei construcții, furnizarea de produse sau prestarea de servicii: 5. solicitare de participare - solicitare transmisă de operatorul economic împreună cu documentele necesare în vederea îndeplinirii cerințelor de calificare în prima etapă în cadrul unei proceduri de dialog competitiv; 1. specificații tehnice - cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui serviciu sau fiecărei lucrări să fie deseris(ă), în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesității entității contractante; mu. utilizatori - persoane fizice sau juridice care benefici direct ori indirect, individual , sau colectiv, de serviciile de utilități publice, în condițiile legi

Pagina 7

£ ME ANTE, ANEI |. Satizaneiat sa Razboan, 310, com. Lon Necutee, est $ | Sed operate: se Oriu, ar. 44, D013, ptr, lat ALROSEL SĂ E ES 85 Tot 0857300 axă; 128 61 PROJECT | o TDi Test: 0 Emaal: officecialrosel.ro 2. zile - zile calendaristice, cu excepția cazurilor în care sc prevede că sunt zile expres lucrătoare, 2. Obiectul studiului de fundamentare Obiectul prezentului studiu îl reprezintă fundamentarea necesității și oportunității de concesionare a serviciului public de distribuție a gazelor naturale constituit în baza proiectului ALIMENTARE SATELE _MOGOSESTI, BUDEȘTI, MINJEȘTI ȘI HADÂMBU, COMUNA MOGOSESTI, JUDEȚUL IAȘI», In condițiile Legii 100/2016, în conformitate cu Anexa nr. 2 a acesteia sunt considerate activități relevante în domeniul gazelor: + punerea Ia dispoziție sau exploatarea de rețele fixe destinate furnizării de servicii publice în domeniul producerii, transportului sau distribuției de gaze: = . livrarea gazelor prin rețelele menționate mai sus. I:laborarea Studiului de fundamentare reprezintă o obligație impusă de prevederile art. 11(1) din HG n. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și conceșiunile de servicii și de prevederile art.5 din HG nr. 209/2019 pentru aprobarea Cadrului general privind regimul juridic al coniractelor de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale, procedurile pentru acordarea concesiunilor, conținutul-cadru al caietului de sarcini. La elaborarea prezentului Studiului de fundamentare s-a ținut seama de: - Avizele solicitate în cadrul studiului de fezabilitate întocmit în vederea demarării procesului de concesionare a serviciului publie de distribuție a gazelor naturale în Comuna Mogosesti, jud. lasi: - Studiul de fezabilitate Nr. 9/2026 cu denumirea „ÎNFIINȚARE REȚEA DE ALIMENTARE ȘI DISTRIBUȚIE GAZE NATURALE ÎN SATELE MOGOȘEȘTI, BUDEȘTI, MINJEȘTI ȘI HADÂMBU, COMUNA MOGOȘEȘTI, JUDETUL IAȘI” întocmit de SC ALROSEL PROIECT SRL si avizele aferente: * Informații obținute în cadrul întâlnirilor cu reprezentanții unităților administrativ teritoriale. Studiul de fundamentare stă la baza demararii procedurii de concensionare și a întocmirii documentației de atribuire a contractului de concesiune a serviciului public de distribuție a gazelor naturale în Comuna Mogosesti, jud. Ia: Prin studiul de fundamentare entitatea contractantă are obligația să analizeze dacă atribuirea contractului implică transferul unei părți semnificative a riscului de operare către operatorul economic.

Pagina 8

AA Sri st Rt SI cm. n Netea 1st E A | st n. 44. BL 419, parter, ai 3 Sed operat: e Ovtlu, Isi ALROSEL 23 Tea 0337300026; 0777 120 361 PROJECT | io Bate Tess ae Email: offeedealrosel.ro În cazul în care, ca urmare a analizei, entitatea contractantă constată că 0 parte semnificativă a. riscului de operare, va fi transferată operatorului economic, contractul Va fi considerat contract de concesiune, urmând a se aplica prevederile din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii si ale HG 209/2019 pentru aprobarea Cadrului general privind regimul juridic al contractelor de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale, procedurile peniru acordarea concesiunilor, conținutul cadru al caietului de sarcini În cazul în care, ca urmare a analizei, entitatea contractantă constată că parte o semnificativă a riscului de operare, nu va fi transferată operatorului economic, contractul respectiv va fi considerat contract de achiziție publică sau contract sectorial, după caz. Atribuirea unui contract de concesiune este rezultatul unui proces de concesionare ce se derulează în trei etape distincte - . etapa de planificare, fundamentare și pregătire; - etapa de organizare și derulare a procedurii și atribuirea contractului de concesiune: -. etapa postatribuire a contractului de concesiune, respectiv executarea și monitorizarea implementării acestui 3. Descrierea serviciului de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale care urmează să fie concesionat În conformitate cu Legea 123/2012 energiei electrice și a gazelor naturale, actualizată si consolidata 2020, serviciul public de distribuție a gazelor naturale este o activitate de interes general în domeniul gazelor naturale, autorizată, și monitorizată de o autoritate publică, respectiv Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE. În conformitate cu art. 1, lit. fi din Legea 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, alimentarea cu gaze naturale este serviciu de utilitate publică și cuprinde totalitatea activităților de utilitate și interes public general, desfășurate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor sub conducerea, coordonarea și responsabilitatea autorităților administrației publice locale, în scopul satisfacerii cerințelor comunităților locale, prin care se asigură alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor rezidenți pe teritoriul unității administrativ teritoriale. În conformitate cu reglementările ANRE, serviciul de distribuție a gazelor naturale se asigură prin intermediul unui sistem de distribuție, care trebuie operat de un operator ce deține licență de distribuție. Etapele necesare infiintarii unui sistem de distributie a gazelor naturale si operarii lui pentru asigurarea serviciului de utilitate publica de distributie a gazelor naturale: -.- elaborarea unui studiu de fezabilitate de către un proiectant autorizat ANRE: = aprobarea studiului de fezabilitate în Consiliul Local; - inițierea unei proceduri de atribuire a concesiunii serviciului de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale: - încheierea unui contract de concesiune cu ofertantul câștigător al procedurii: - obținerea Autorizației de înființare pentru sistemul de distribuție a gazelor naturale de

Pagina 9

“Se social: sar Rachoten nr. ȘI, com Ion Necule, as Sed overate: se Ovidiu, nr. 44, bl 619, parter, Iasi Tel: 0332 804 026; 0747 126364 Enea: agieealrosat.ro la ANRE: =. realizarea luerărilor de execuție a sistemului de distribuție; - obținerea Licenței de operare a sistemului de distribuție de la ANRE. Distribuția gazelor naturale se realizeaza de către operatorul de distributie. Operatorul de distribuție prestează serviciul de distribuție pentru toți utilizatorii sistemului de distribuți în condiții nediscriminatorii, asigurând accesul la acesta oricărui solicitant care îndeplinește cerințele prezentului titlu, cu respectarea normelor și standardelor de performanță prevăzute în reglementările tehnice în vigoare. Delimitarea unui sistem de distribuție se realizează, după caz: de obiectivele de producție de Ia robinetul aflat la ieșirea din stația de reglare/măsurarepredare a producătorului: - de sistemul de transport de la iesirea din stația de rcelare-măsurare-predare a operatorului de transport; - de alt sistem de distribuție de la ieșirea din stația de reglare/măsurare dintre operatorii de distribuție; - de clienții finali de la ieșirea din stațiile/posturile de reglare/măsurare sau, după cs ieșirea din robinetul de branșament către instalațiile de utilizare ale acestora. Activitatea de distribuție a gazelor naturale, cu excepția celei realizate prin sistemele de distribuție închise, constituie serviciu de utilitate publică de interes general. Obligațiile și drepturile operatorului de distribuție (OSD) Operatorul de distributie (OSD) de gaze naturale arc, în principal, următoarele obligați a) să opereze, să întrețină, să repare, sa modernizeze și să dezvolte sistemul de distribuție în condiții de siguranță, eficiență economică și de protecție a mediului, activitățile urmând a fi desfășurate în baza autorizațiilor specifice pentru proiectare și execuție a sistemelor de distribuție a gazelor naturale, iar operarea urmând să se desfășoare în baza licenței de distributie: b)să asigure odorizarea gazelor naturale corespunzător reglementărilor aprobate de ANRE, în baza contractelor de prestări de servicii încheiate cu operatorul din amonte, i, acolo unde este cazul, prin odorizare suplimentară în sistemul de distribuție; c) să realizeze interconectări cu alte sisteme, după caz, i să asigure capacitatea sistemului de distribuie pe termen luns EI) igure accesul terților Ia sistemele de distribuție, în condiții nediscriminatorii, în limitele capacităților de distribuție, cu respectarea regimurilor tehnologice, conform reulementărilor specifice elaborate de ANRE: 4!) să asigure racordarea terților la sistemul de distribuție, conform unor reglementări specifice, în limitele capacităților de distribuție și cu respectarea regimurilor tehnologice; c) să întocmească și să urmărească bilanțul de gaze naturale intrate și, respectiv, ieșite din sistemul propriu:

Pagina 10

i | Sediu soeal: ser Razboien, ar. 310, com. Ton Neculce, Iesi “Sediu operati: st Ovidiu, nn. 44, bL. 619, parter, ast ALROSEL "A Tel: 0332 804 026; 0747126364 PROJECT Ema: o/peeăalzosat.ra. î) săevite subvenția încrucișată între categoriile de clienți finali cu privire la repartizarea costurilor. £) să preia pentru o perioadă determinată, dar nu mai mult de 2 ani, la solicitarea si conform reglementărilor ANRE, operarea unui sistem de distribuție în cazul în care operatorului inițial i-a fost retrasă licența de distribuție sau a fost reziliat contractul de concesiune; n). să asigure echilibrul permanent al sistemului operat; î) să asigure condițiile de securitate în alimeritarea cu gaze naturale: î) să desfășoare activități conexe celei de operare a sistemului, conform reglementărilor specifice elaborate de ANRE, în limitele stabilite prin condițiile de valabilitate asociate licentei: K) săelaboreze și trimi ANRE planurile de investiții pe 5 ani ale sistemelor pe care le operează; aceste planuri se actualizează anual de către operator până la sfărșitul lunii decembrie și se aprobă de câtre ANRE. Operatorul de distribuție a gazelor naturale are, în principal, următoarele drepturi: a) să desfășoare activități comerciale legate de serviciul de distribuție a gazelor naturale; b)să încaseze contravaloarea tarifelor corespunzătoare serviciilor prestate, ă limiteze și/sau să întrerupă prestarea serviciului conform reglementărilor specifice; c) să întrerupă Funcționarea obiectivelor sistemului de distribuție și alimentarea cu gaze naturale a clienților pentru timpul strict ecesar executării lucrărilor de întreținere si reparații, precum și în alte situații prevăzute de prezentul litlu sau în caz de forță majoră, cu anunțarea prealabilă a dispecerilor sistemelor afcetate și, după caz, a clienților; d) să folosească, cu titlu gratuit, terenurile proprietate publică locală ocupate de obiectivele sistemului de distribuție, precum și pentru realizarea lucrărilor de execuție, operare, întreținere și reparații, în condițiile legii: e) să sisteze alimentarea cu gaze naturale a instalațiilor de utilizare, în situația în care există pericol de explozie și este afectată siguranța în exploatare; 1). săstocheze gaze naturale în sistemele de distribuție, conform reglementărilor aprobate de ANRL: 8) sărefiuze racordarea la sistemul de distribuție în condițiile art. 15 h) să elaboreze norme tehnice/comerciale specifice activității proprii și să le supună spre aprobare ANRE; î) în cazul intervențiilor de către persoane neautorizate asupra instalațiilor de reglare măsurare aflate la limita de proprietate, care pun în pericol siguranța alimentării cu gaze naturale, operatorul de distribuție este îndreptățit să întrerupă alimentarea, în conformitate cu reglemer le specifice ale ANRE.

Pagina 11

RE MR, ARE Sediu soia: sar Razboieni, r. 910, com. Ion Neculce, Iasi E mpeg e na rapid 0 ALROSEL 5 8 e orei e pn a set PROJECT | 55 E Btatto Too te BOT Email: office(aalrosel.ro Infiintarea sistemului de distributie a gazelor naturale si operarea lui, prin efectuarea de catre concesionar a serviciului de utilitate publica de distributie a gazelor naturale va urmari acoperirea cu licenta de operare a sistemului de distributie pentru urmatoarele localitati ale Comunei Mogosesti, conform vizului tehnic de principiu nr. 2153748815/05.05.2026 1. MOGOSESTI 2. BUDESTI 3. MINJESTI 4. HADAMBU Reteaua de distributie gaze naturale, presiune medie proiectata s-a dimensionat, rezultand conducte din PE100 SDR11 cu diametre de 63 mm si 250 mm. Traseul propus pentru alimentarea localitatilor, se va realiza conform planurilor anexate la prezenta documentatie Reteaua de distributie gaze naturale, presiune medie, prevazuta pentru comuna Mogosesti este de tip ramificat si va fi executata din conducte PE100 SDR11 cu diametre de: Dn 63mm, Dn 90mm, Dn 110mm, Dn 160mm si Dn 250mm cu o lungime de L. = 37.712 m. Lungimea totala a retelei de distributie gaze naturale presiune medie pentru comuna Mogosesti este de 37 712 m si un nr. total de 1 350 bransamente gaze naturale presiune medie. In prezent, satele: Mogosesti, Budesti, Minjesti si Hadambu din comuna Mogosesti, judetul lasi nu dispun de acces Ia infrastructura de distributie gaze naturale, iar în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață a locuitorilor si în scopul îndeplinirii criteriilor pentru standardelor de viață, înființarea alimentarii cu gaze naturale în această zonă atingerea europene este un obiectiv esential. La momentul actual in los itatile exista/nu exista retele de gaze vor fi puse la dispozitia conceșionarului cu titlu gratuit : Suprafetele ocupate în cadrul realizarii proiectului, sunt urmatoarele: Terenul care urmeaza sa fie amplasata conducta constituie domeniu public pe Lixecuția rețelelor de gaze naturale se va face în baza unui proiect finantat prin programul Anghel Saligny. Prin acest proiect Comuna Mogosesti va punc la dispozitie concesionarului întreg sistemul de distributic existent. Situatia ocupărilor definitive de teren Obiecl. 01 Statie de masurare — SRM — nu este cazul Obiect. 02 Rețea de distributie terenului care o va sistemul de distribuție este de 40.952,00 m. Suprafata pe ocupa

Pagina 12

Sed social: st Rozboieni, nr. 510, com. Ion Neculee, lasi “Sediu aperars: st Oxidiv, nr: 44, L. 619, parter, Iasi Tel: 0332 808 020; 0747 120 304 Fmeal: ofleaEatroseLro 5. Motivele de ordin economic, financiar, social și de mediu, care justifică acordarea concesiunii Renovarea și dezvoltarea satelor reprezinta o cerinta esentiala pentru cresterea calitati victii si sporirea atractivitatii zonelor rurale. Calitatea infrastructurii fizice rurale de baza poate avea un impact major, asigurand dezvoltarea spatiului rural, în special, prin incurajarea si facilitarea dezvoltarii activitatilor economice. Totodata, slaba dezvoltare a infrastructurii de baza, poale avea un impact negativ asupra sanatatii familiilor în comunitatile rurale. Așa cum este prezentat în studiul de fezabilitate aprobat, există următoarele motive care au dus la luarea în considerație a inființării unui sistem de distribuție a gazelor naturale în comuni i datorită unei situații dificile în transportul si aprovizionarea cu butelii de aragaz este îngreunată și a devenit costisitoare pentru locuitorii comunei; - reducerea la minim a tăierilor din păduri de lemn pentru foc, a dus la mărirea prețului combustibilului lemnos, precum și la dificultăți în aprovizionarea cu acesta: -- molivele enumerate mai sus au dus la ridicarea costurilor în gospodării cu prepararea mâncării și încălzirea, afectând bugetele familiilor. Introducerea sistemului de distribuție a gazelor naturale în comună, este necesara pentru asigurarea unor conditii optime de desfasurare a activitatilor în cadrul obiectivelor social- culturale si în toate gospodariile comunei Comuna Mogosesti este situata în judetul Tasi si are în componenta urmatoarele sate: Mososesti, Budesti, Minjesti si Hadambu. Comuna Mogoșcști este situată în partea central-estică a Podișului Moldovei, în cadrul unității geovrafice a Câmpiei Moldovei. Din punct de vedere geomorfologie, teritoriul comunci se încadrează în zona colinară joasă, caracterizată prin interfluvii largi și văi slab, adâncite, cu altitudini cc variază în general între 50 și 150 m. La nivel local, comuna este în bazinul hidrografic al râului Bahlui, fiind influențată de procesele de modelare amplasată specifice acestuia. Din de vedere gcologic, resursele sunt relativ reduse, fiind reprezentate în punct principal de depozite de argile, marne și nisipuri, utilizate local în construcții. în special pentru fabricarea cărămizilor. În ceea ce privește solurile, teritoriul comunei Mogoșești predomină solurile zonale pe de și solurile cenușii de pădure, favorabile activităților agricole. Alături de tip cernoziom acestea, se întâlnesc soluri intrazonale, în special soluri hidromorfe în zonele joase și slab și drenate, și soluri aluviale în luncile cursurilor de apă. Diversitatea pedologică este precum completată de solurile azonale, dezvoltate pe depozite recente. Din punct de vedere hidrografic, comuna aparține bazinului Nicolina în N și Bârladului în $. Separația dintre ele este formată de relieful Dealului Mogoșeșii și Toaca. Rețeaua hidrografică este formată de pârâiașe care adună apele de pe versanți transportându- le N și S. În teritoriul nordic al comunci se află și iazurile din apropierea satului spre Mânjești, care, lângă iazul Bărca au importanță în desfășurarea de activități piscicole. pe

Pagina 13

Sed social: sa Razboieni ar. 510, com. Ion Necula, ast Sediu operativ; st Ovidiu, nr. 44, L. 619, parter, Iesi ALROSEL Tel: 0332 304 026; 0747 126 364 PROJECT Fmaul- afpienalreseLro Apele subterane nu cuprind rezerve mari datorii stratelor acvilere, a scurgerii rapide a apelor în timpul ploilor, a impereabilităii rocilor sarmatice și a evapotranspirațici mari. Încadrarea seismică Din punct de vedere seismic, teritoriul studiat sc află în zona de influență a cutremurelor de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 150 km și se încadreaz conform Codului de proiectare seismică indicativ P 100-1/2006 (Reglementări îchnice, Cod de proiectare seismică - Partea 1 - Prevederi de proiectare pentru clădiri) în zona de hazard seismic. cu o valoare a accelerației orizontale a terenului ag = 0,20 g, și o perioadă de colț TC = 0,7 sec. Adâncimea de îngheț Având în vedere prevederile din STAS 6054-7 adâncimea de îngheț maximă din zonă , este de 0.90 m de Ia suprafața terenului Analiza situației existente și identificarea necesităților și a deficiențelor România dispune de un potențial de dezvoltare important, dar insuficient utilizat, iar zonele rurale reprezentative, au resurse substanțiale de dezvoltare. Dezechilibrele economice si sociale existente intre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni ale tarii, dar si intre mediile de reidenta rural-urban, impun adoptarea unor politici active care sa asigure concomitent dezvoltarea economica, bunastarea sociala si protectia mediului. In orientarea acestor politici este necesara evaluarea realista a spatiului rural din punct de vedere al resurselor dar si al factorilor favorizanti si restrietivi ai dezvoltari. disponibile, În ultimii ani preocuparile pentru a realiza o dezvoltare economică și sociala echilibrată în profil teriorial s-au extins. Această tendință s-a impus, în primul rând datorită rolului important pe care dezvoltarea economică la nivel local îl arc în utilizarea eficientă a resurselor existente. Dezvoltarea infrastructurii energetice și serviciilor adiacente în zonele rurale reprezintă clemente esențiale în cadrul oricărui efort de a valorifica potențialul de creștere și de a promova durabilitatea zonelor rurale. De fapt, crearea de infrastructura reprezinta primul pas în cadrul procesului de dezvoltare locală, în ideea că accesul la utilități, bunuri și/sau servicii crește atractivitatea zonei, deci acționeaza ca un magnet pentru potentialii investitori. Dezvoltarea durabilă a comunităților locale reprezintă o prioritate penru că modul în care se dezvoltă localitatea îi afecteaza prezentul și șansele de viitoare. O comunitate durabilă apreciază și promovează un mediu înconjurător sănătos, utilizează eficient resursele, dezvoltă și asigură o economic locală viabilă. Modernizarea infrastructurii rurale va contribui la diminuarea tendințelor de declin social și economic și la îmbunătățirea nivelului de trai în zonele rurale Nerealizarca investiției poate genera efecte pe termen mediu și lung: - Păstrarea decalajului dintre Romania și U.E.. decalaj care se înccarcă a fi diminuat odată cu poziția României de stat membru U.E. 10

Pagina 14

Sed social: sat Razboieni, n. 310, com. n Necule, Iasi Sadu operatie: se Oxtăla, nr. 44 BL. 619, parter, asi Tel: 0332 804 026; 0747 126364 Ema: officezalriselro - imposibilitate de dezvoltare rurală a zonei României; - Creșterea migrației populatici din zona rurala câtre alte zone; - eficientizarea Administrației Locale prin imposibilitatea de a realiza infrastructuri de interes local: - Gradul scazut de igienă din cadrul gospodăriilor, fapt ce duce la dezvoltarea unor boli mai ales în rândul copiilor si animalelor; - Păstrarea atitudinii neprietenoase a persoanelor din mediul rural față de mediu și natură: - Imposibilitatea dezvoltării economice a zonei prin atragerea de investiții. Pentru climinarea acestor neajunsuri se propune realizarea unui sistem centralizat de distribuție a gazelor naturale în comunele partenriatului, cu efect benefic asupra zonei De realizarea acestor lucrări vor beneficia în mod direct în primul an un număr de cea. 1350 locuinte. Numarul de gospodarii bransate la reteaua de gaz a fost determinat in urma solicitarilor de bransare a locuitorilor. Pe viitor se estimeaza o crestere a numarului de bransari cu circa 1% anual pe fondul cresterii spatiului locativ. Rcalizarca lucrărilor de infrastructură și în special a rețelei de alimentare cu gaze permite dezvoltarea social - economi i ilor limitrofe prin amplasarea de noi obiective industriale și sociale creșterea numărului de locuri de muncă și dezvoltarea agro- industrială Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice Infrastructura va contribui la creșterea atractivității zonei pentru noi investiți 1n plus, odată cu realizarea sistemului centralizat de distributie gaze naturale coroborat cu existenta în zona a celorlalte retele de utilitati, valoarea terenurilor va crește, de asemenea interesul investitorilor. Realizarea proiectului va sprijini dezvoltarea economică prin atragerea de investitori și va contribui la protejarea mediului, care pe termen lung va conduce Ia creșterea calității vieții Prin implementarea proiectului se estimează că vor fi realizate o serie de obiective cu socio-economic foarte important pentru toți locuitorii acestei localitati si implicit a impact comunei, atât populația stabilă cât pentru eci ce dețin proprietăți în zonă și practică un turism și de week-end. Obiectivul principal al proiectului: Dezvoltarea unei retele inteligente de distributie a gazelor naturale și realizarea unui serviciu de distributie comunitar în conformitate cu legislația în flexibil, sigur, cficient în operare care să conducă la un confort sporit al populației vigoare. din zonă. Obiectiv specific: crearea unei retele inteligente de distributie cu o lungime de 37712 m care să deservească 1350 de gospodării. Investitia va contribui la protectia mediului prin reducerea cantitatilor de gaze cu efect de sera (GI:S) emanate în atmosferă, îmbunătățirea mediului de afaceri și totodată va transmite semnal cu privire la imaginea comunei, ca o locație sigură pentru investiții, dar si un mediu un

Pagina 15

Sediu soial: ses Ratboteni, ne. 510, com. Ion Neculee, lasi Sediu operare: se Ovidiu, ne. 44, BL. 619, parter, Lasă elfi 0332 804 026; 0747 126364 Email: aficegalroset.ro os de viață mai atractiv pentru populație, cu garanții pentru existența condițiilor necesare unui confort civic superior. Construcția și modernizarea unei intra tructuri edilitare durabile sunt esențiale: atât pentru dezvoltarea economică și socială a zonei, incluzând firește centrul administrativ al comunei, cât i influența pentru o dezvoltare echilibrată. Analiza opțiunilor Varianta 0 - fără investiție — SCENARIUL 0. Să nu se investescă în infrastructură pentru înființarea unui sistem de distribuție a gazelor Acest scenariu reprezintă menținerea situației prezente, în care cea mai mare parte a populațici folosește combustibil solid lemn, cărbuni sau brichete, butan imbuteliat iar institutiile folosesc combustibil solid si pacura sau energie electrica. In această situație se încurajează utilizare combustibililor solizi care genrează dioxid de carbon, se încurajează defrișarea pădurilor, starea de sănătate a locuitorilor este afectată de gazele de ardere. De asemenea se va menține caracterul neatractiv al economiei din zonă bazat pe o agricultura subzistențială, lipsa de interes a investitorilor cu toate că tot mai mulți investitori au ajuns la concluzia că investițiile în agricultura românească, unde terenurile și forța de muncă sunt ieftine, pământurile au calități superioare din punet de vedere al fertilității și ecologiei produselor, pe termen mediu și lung, sunt generatoare de beneficii și profit, ceca ce va duce incvitabil Ia venituri scăzute la nivelul administrației locale din taxe și impozite. Sc vor perpetua problemele de sănătate în rândul populației, care este îmbătrânită, atât prin posibilitatea îmbolnăvirii datorită aerului viciat de arderea combustibililor fosili, precum și lipsa de interes a personalului sanitar de a se stabili în zonă. În aceasta etapă se prevăd următoarele scena! RETEA DE ALIMENTARE CU GAZE Varianta 1 — Investitie cu impact major -SCENARIUL 1 Cu conducte PEHD Varianta 2 — Investitie cu impact major SCENARIUL 2 Cu conducte de otel Scenariile tehnico-economice analizate sunt deserise amanuntit in documentatia tehnica pentru investiția de față au avut în vedere: = caracterul de utilitate publica al investiției; - condițiile existente în zonă, din punct de vedere al sursei de asigurare a gazelor naturale;

Pagina 16

| nt, |. Sad oca: at Raoiei, m 50, coma en Nacue, usi e $ Său operativ: sr Oa ar. 4,6. GI, pater, [st ALROSEL | Tel 300 120301 0332 126;.0747 PROJECT. | 50 Buica îs | Er: ficegaraselro - datele specifice comunelor din parteneriat, furnizate de administrație locale: - discuțiile avute cu beneficiarii privind înființarea distribuției de gaze naturale în comunele partenere, dimensionată pentru întreaga zonă urmând ca în funcție de solicitări și cficiența rețelei să se poată racorda și celelalte gospodarii și societăți existente apartinatoare comunelor partenre sau vecine; -. dimensionarea distribuției de gaze pentru o etapa de perspectiva, conform „Norme tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatare sistemelor de alimentare cu gaze naturale” aprobate cu Ordin ANRE nr. 89/2018. - avizele de principiu privind soluția de alimentare. Înființarea retelei de alimentare cu gaze naturale in vederea satisfacerii consumului casnic si gospodarese. Scenariul tehnic recomandat pentru asigurarea alimentarii consumatorilor. prin racordarea la conducta de înaltă presiune este descris în cadrul documentației tehnice. Pentru proiectele realizate individual dar cu soluție unitară, dezvoltarea retelei inteligente de distributie gaze naturale în comuna COMUNA MOGOSESTI, JUDETUL LASI, avem următoarea situație: - un numar total de 1350 de gospodării deservite. - lungime totală rețea inteligentă de distribuție gaze naturale — 37,712 km: - Indicatorul de rezultat (ponderea din lungimea totală a rețelelor de distribuție din România) 37,712 km / 56,694,00 km = 0,06 %. Retea de distributie gaze naturale presiune medie, proiectata: Reteaua de distributie gaze naturale, presiune medie, prevazuta pentru comuna Mogosesti este de tip ramificat si va fi executata din conducte PE100 SDRII cu diametre de: Dn 63mm, Dn 90mm, Dn 110mm, Dn 160mm si Dn 250mm cu o lungime de L = 37.712 m. Lungimea totala a relelei de distributie gaze naturale presiune medie pentru comuna Mogosesti este de 37 712 m si un nr. total de 1 350 bransamente gaze naturale presiune medie. Mai jos se prezinta tabelul centralizator pe localitati
a aLe Ea BăTotal Ea me =
—fzalaala
sea
29707725625.
areoise
vreasonsuraxamusea CESE mita
0RE
car.nucanneNr. total ia amane Cerc CazaciNe. total anca e mata Somezenia
EMU NBI
sse:
Mogosestminiesti189,E
aepa:
[ FE i În] Ș Pe ză | | Pek rap ae aria 1 | 190 a si aa iară

Pagina 17

s Aa e, |. Sieu st Roi e SI ce In eee $ ( n operat sr Ovtlan ,b. 079, pare, st : ALROSEL A | ED ED 5 Tel 0332800 028; 947 1206354 PROJECT | 6 Base Tai ET Email: officaZalrasel.ro Realizarea bransamcntelor de gaze naturale presiune medie: Pentru prezentul proiect de investitic au fost propuse a fi realizate un nr. total de 1 350 bransamente gaze naturale presiune medie din care 1338 bransamente pentru consumatori casnici si 12 bransamente pentru consumatori non casnicii. Conductele vor fi amplasate, pe cat posibil, în spatiul cuprins intre limita de proprietate si carosabil conform planurilor anexate. Amplasarea conductelor de distributie s-a facut cu respectarea distantelor minime admisc prevazute de STAS ț 8591/1 si de normativul NORMATIVULUI DE PROIECTARE, EXECUTIE SI EXPLOATARE A SISTEMELOR DE DISTRIBUTIE GAZE NATURALE. indicativ NTPEE 2018. Bransamentele de gaze naturale vor fi executate din conducte PI:100 SDRII, cu diametre de 32mmm. In acest proiect se va implementa "SMART ENERGY TRANSMISSION SYSTEM" care va gestiona problemele legate de siguranța și utilizarea instrumentelor inteligente în domeniul presiunii, debitelor, contorizării, inspecției interioare a conductelor, odorizare, protecție reacții anticipative, trasabilitate, toate generând creșterea flexibilității în operare a emului, imbunătățind integritatea și siguranța în exploatare a acestuia și implicit creșterea eficienței energetice. In acest sens, racordurile retelelor de distributie gaze naturale se vor echipa obligatoriu cu regulatoare de presiune prevazule cu dispozitive de sieuranta si contoare inleligenc cc vor constitui un sistem "smart meterine”. Ca si cerinta de modernizare, orice retea care gestioneaza energie, trebuie sa devina o retea de tip inteligent. SMART ENERGY TRANSMISSION SYSTEM este o rețea energetica, care poate integra eficient comportamentul și acțiunile tuturor utilizatorilor conectați la aceasta, furnizori și/sau consumatori, pentru a asigura un sistem de energie durabil, economic, cu pierderi reduse și niveluri ridicate de calitate, securitate și siguranța în alimentarea cu gaze naturale. | O rețea inteligentă utilizează produse și servicii inovatoare, împreună cu tehnologii inteligente de monitorizare, control, comunicare și auto-diagnoza pentru: -- facilitarea mai bună a conectării și funcționării retelelor de toate dimensiunile și tehnologiile; - a permite consumatorilor să joace un rol în optimizarea funcționării sistemului: - a oferi consumatorilor informații și opțiuni cu privire Ia modul în care își utilizează oferta: - a reduce semnificativ impactul asupra mediului a întregului sistem de furnizare a , energiei: - a menține sau chiar a îmbunătăți nivelurile ridicate existente de fiabilitate, calitate și securitate a alimentarii cu gaze naturale; - a menține și a îmbunătăți eficient serviciile existente. Componenta inteligenta: emul SCADA, pentru desfășurarea activităților specifice în condiții de maximă eficiență conlort se propune utilizarea unui spațiu “Birou-dispecert” care va fi pus și Ia dispoziție de titularul investiției, compet dotat și utilat cu elemente de mobilicr și tehnică de calcul. Sistemele SCADA folosesc combinate conexiuni radio, seriale sau conexiuni modem in functie de necesitati. Pentru amplasamente mari sunt folosite de asemenea conexiuni Ethernet s4

Pagina 18

“Sedu socvl: sat Racboieni, pr. 510, com. Lon Necula, Iasi * Sediu overatv: se Ovidiu, nr. 44, BL 619, parter, lasi ALROSEL A Tei: 0332 804 026; 0747126364 PROJECT Email: ogeealraseLro si IP/Sonet. Lichipamentele din camp comunica cu serverele SCADA de la dispecerat via Internet prin GPRS. Pentru transmisia pachetelor de date se foloseste protocolul standard MODBUS. Acest tip de comunicatie MODBUS/GPRS ofera cateva avantaje majore fata de alte solutii GPRS existente: - asigura o comunicare bidirecțional - nu necesita IP fix; - nu necesita configurari de retea VPN: - nu necesita configurari pentru router/firewall: - fumctioneaza cu orice cartela SIM cu serviciu GPRS. 1.. Sistemele de măsurare inteligentă (SMI) Sistemele de măsurare inteligentă (SMI) a cantităților de gaze livrate sunt sisteme electronice care măsoară consumul de energic elecirică și care asigură transmiterea bidirecțională a informațiilor, Caracteristicile tehnice ale retelei, care o incadreaza in clasa retelelor inteligente, rezulta din faptul ca proiectul propune o contributie importanta la managementul retelei de transport a gazelor naturale, prin conceptul de „Smart energy transmision sistem” implementat prin folosirea instrumentelor inteligente în domeniul: masurarii parametrilor, debit, presiune, temperatura, parametrii electrici ai relelci de alimentare cu energie clecirica; controlului automat al odorizarii si protectiei catodiice; functionarea automata, coordonata local prin soft, sau de Ia distanta prin dispecerat, cai de comunicatie pentru controlul retelei inteligente, aplicatii SCADA: monitorizarea parametrilor functionali si de securitate la acces, efractie, i incendiu. L-a nivelul retelei de distributic, caracteristica de retea inteligenta este data de folosirea contorizarii inteligente. Avantajele majore ale variantei recomandate de SF: - Reducerea decalajului dintre România și U.E., decalaj care se încearcă a fi diminuat 0 dată cu poziția României de stat membru U.E. - Dezvoltarea rurală a zonei de N-E a României; - Reducerea migrației populației din zona rurală către alte zone; - Creșterea eficienței Administrației Locale - prin posibilitatea de a realiza infrastructuri de interes lo - Creșterea eradului de igienă din cadrul gospodăriilor, fapt ce duce la scăderea numărului unor boli mai ales in rândul copiilor și animalelor; - Îmbunătățirca atitudinii prietenoase a persoanelor din mediul rural față de mediu și natură: - Dezvoltarea economică a zonei prin atragerea de investiții. Dezavantaje minore ale variantei maxime: > Cost ridicat investițional > Se execută în 24 luni Analiza implicațiilor financiare ale variantei maxime: 5

Pagina 19

'Schu soctal: sat Racboieni, r. 510, com. Ion Neue, Iesi “Sediu opera se Ovidiu, nr. 4, bL. 619, parter, lest Tel: 0332 804 026; 0747 126 304 PROJ mai: jerearosetre Din punct de vedere al scenariilor posibile pentru realizarea obiectivului menționat mai sus coroborat cu avizele de principiu ale SNIGN TRANSGAZ SA, SCENARIUL recomandat este Scenariul tehnic 1 — conducte de PEHD. Avantajele aplicării scenariului recomandat din punct de vedere economic, social și de mediu. Ținând cont că distribuția de gaze naturale se va face cu conducte din polietilena de inalta densitate opțiunea în care reteaua de distributie este de presiune medie aduce următoarele avantaj * diamcire mai mici pentru reteaua de distributie implicit o valoare de investitii mai mica: = un sistem de distributie flexibil capabil sa prea un debit mai mare cu posibilitati mari de extindere si catre localitatile limitrofe: = ușurință și siguranță în exploatare; = creșterea controlului pe nivelul de presiune Ia consumatorul final; - diumelre reduse ale conductelor de distribuție; - viteze de circulație mici ale gazelor în conducte; = rețelele de distributie presiune medie asigură debitele pentru o ctapa de perspectiva, funcție de: = dezvoltarea zonelor ce vor fi alimentate: » eventuala modificare a densității consumatorilor; Din punct de vedere economic, social și de mediu realizarea investitiei contribuie la: = creșterea valorii vietii sociale; - impact direct și indirect asupra dezvoltarii economice, sox =. creșterea nivelului investițional și atragerea de noi investitori autohtoni și straini, care sa contribuie la dezvoltarea zonei: - stoparea sau diminuarea migrației populațici din zona rurala catre mediul urban sau in alte țari » crearea de noi locuri de munca: = creșterea implicit a calitații vieț in mediul rural: = protecția mediului inconjurator; «stimularea mecanismelor economici de piața și a unei infrastructuri edilitare moderne: Proiectarea noilor sisteme de distribuție a gazelor naturale este permisa după ce investitorul obține : - avizul tehnic care sa conțină cerințele tehnice de racordare, după caz, la conductele colectoare aferente sistemelor de producție, la SNT si/sau la rețelele de distribuție a gazelor natural liberat de producător, de operatorul de sistem de transport sau de distribuție a gazelor naturale: = aprobarea consumului previzionat de gaze naturale, conform prevederilor legislației în vigoare: 15

Pagina 20

a, Aa |. seta sr Rea Sa cena ceată | a Stiu se Orilu păra, RE operat nn 14 3 010, Is ALROSEL SA | CE E CE Tele 0353 8000205 0777 30 564 PROJECT | 6 Gto Ta ET Fmani: offieegatroselro Analiza incremenatala va urmari numai modificarile datorate implementarii proiectului fala de varianta făra proiect. Analiza financiara si analiza economica utilizeaza principiul incremental, pentru evaluarea investitiei. Principiul incremental presupune utilizarea a doua secnarii. In vederea determinarii indicatorilor financiari se vor evalua incremental doua scenarii, Varianta O “Fara Investitie” — “Do Nothing” (situatia actuala) si Varianta 1 (Scenariul tehnic 1 — Conducte PEHD) “Investitie cu Impact Major” — “Do Something”. Analiza incrementala va urmari numai modificarile survenite ca urmare a implementarii proiectului. 6. Analiza economico-financiară Analiza financiară inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate, sustenabilitatea financiară î Desi beneficiarul proiectului este parteneriatul celor trei comune, reteaua de alimentare cu gaze va [i gestionata de operatorul local/regional de gaz. Astfel, prezenta analiza costbeneficiu (in special analiza financiara si economica) este una consolidata, în sensul ca ace cuprinde intrarile si iesirile de numerar (sau beneficiile si costurile economice) Ia nivel de proiect, chiar daca proprietarul si administratorul investitiei sunt entitati distincte. Astfel ca analiza a fost realizata în conditiile in care desi se obtine un venit net acesta, este preluat în calcule la valoarea reală deoarece nici un operator nu poate exploata o retea de utilități fara sa obtina un profit indiferent că acesta este obținut în mod direct din activitatea coomercială sau este reglementat prin subvenții, legislație națională sau hotarari de consiliu local. Astfel în Muxurile de numerar sunt valori ale veniturilor nete pozitive dar în final tinand cont ca beneficiarul proiectului este o entitate publica iar proiectul este negenerator de profit, fluxurile nete vor fi nule in sensul că pentru a nu da faliment operatorul. retelei va putea obtine beneficii însă acestea nu se vor regasii în balanta beneficiarului proiectului care este o entitate de interes public. Chiar in cazul in care beneficiarul investitiei va fi si operatorul retelei Huxurile de numerar vor fi inchise pe O în sensul ca toate profiturile oblinute vor fi folosite în folosul comunitatii sau pentru dezvoltarea viitoare a retelei. Principalul obiectiv al analizei financiare este de a calcula indicatorii de performanta financiara ai proiectului, în vederea demonstrarii necesitatii finantarii nerambursabile. La baza realizarii atat a analizei financiare, cat si a analizei economice se regasesc o serie de ipoteze generale si specifice. Ipotezele generale sunt urmatoarele: * perioada de implementare: 36 luni, * perioada de referinta: 15 ani (dupa finalizarea investitiei). «cota TVA folosita: 21% (consideram ca TVA trebuie inclusa atat în fluxurile de investitie cat si in fluxurile de venituri si cheltuieli fiind o varaiabila importanta in

Pagina 21

; SE Ape |. Sttinaatl: ant Bazbeten, e. 316, 510, coma 1 Macule, Iesi re - | (ME ME ME sula i operants Oxila „ne. 019. pare, Isi i me 14. ALROSEL * 95 Tel: 0337 8006; 0777138 361 | Baii 5 tt Ema: offeefăalroseLro PROJECT economia functiona; investitiei). Conform legii toti operatorii de distributie de pe piata reglementata sunt obligati sa se inregistreze în scopuri de TVA. * forța de muncă după realizarea inves iției - 5 locuri «în faza de execuție: 10 persoane * rata de actualizare: 5% Bugetul proiectului si sursele de finantare: _ Elementede buget Statie de regularizare Retea alimentare cu gaz Proiectare Consultanta
Obtinereautorizatii
Pret total fara„
Denumire element | Prettotalcu TVA investitie ei) : TOTAL 26.338.706,14 Prognoza veniturilor si cheltuielilor (ipoteze): Din 2007, facturile la gaz măsoară energia produsă de arderea gazului. și nu volumul de gaz consumat. lnergia consumată se calculează înmulțind numărul de metri cubi (mc) consumați cu valoarea constantei PCS și cu tariful în lei per MWh, practicat de furnizorul respectiv. PCS . pulerea calorifică superioară — exprimă cantitatea de energie (exprimată în MWh) degajată prin arderea în condiții standard (temperatură și presiune) a unei cantități de 1 me de gaze naturale. Fiecare furnizor este obligat să precizeze pe factură valoarea PCS, Aceasta variază în funcție de zonă, de furnizor și de proveniența gazelor naturale. O valoare a PCS comună pentru furnizorii din România este de 0.0109 MWh/me. Aceasta înseamnă că 1 me de gaze naturale are un echivalent energetic de 0,010973 MWh. Pretul mediu al furnizorilor era la 01.03.2020 de 130 lei/MWh adică 1,43 lei/me. In vederea stimulari procesului de racordare se va utiliza un pret de 1.43 lei/me. Consumul de gaz mediu a fost calculat pe baza sondajului realizat de fiecare partener facandu-se apoi media pe intreg parteneriatul. Pentru persoane lizice s-au luat în considerare cantitatea de gaz necesara pe gospodarie: pentru gatit 2 ochiuri de aragaz 2,3 ore/zi si o centrala termica cu consum pentru incalzirea zilnica a 80 litrii de apa și incalzire pe timp de iarna cu functionare pe regim de incalzire de 4,5 luni/an la un necesar de 215 kw/mplan, la o medic de 80 mp/gospodarie. Pentru institutiile publice s-a luat în considerare un necesar de incalzire de 140 kw/mp/an tinand seama de starea cladirilor de functionalitate publica. Tata de debitul maxim de calcul se poate aproxima că se va inregistra un consum de circa 20% din debitul maxim nominal (media jud. lasi). Astfel putem calcula un consum efectiv pe intreaga retea (medie ponderata pe ore de varf si anotimpuri).

Pagina 22

e 4 A Se oct sr Razbaan, a. 510 com, an Neculce, Last îi Sadu operat sr Oriana bi 18, pare It ALROSEL CĂ | E E 5 301026; 0777138 Tele 0332 301 PROJECT. | 585 Boian ata Email: ofcedialreseLro, Parteneriatul are o strategie de tarifare coerentă bazată tehnologie pe pentru cei care aleg să citească și să primească facturile online și colaborarea strânsă pe cu instituțiile utile în aceste activități: Posta Romana pentru facturi liparite, serviciul social citirea si fiumizarea pentru facturilor pentru persoane în varsta, cu dizabilitati defavorizate. sau Regulamentul de functionare al retelei are la baza experienta si capacitatea administrativa a operatorului local de az căruia îi vor fi impuse condiții specifice în exploatare pentru respectarea principiului nediscriminării, egalității de șanse ete.Veniturile proiectului sunt de incasarile reprezentate pentru gazul furnizat. Ipotezele ce au stat Ia baza dimensionarii cantitatii de si gaz furnizata, implicit a veniturilor sunt prezentate mai jos: Indicatori Nr. Gospodarii estimate 1350 Qs zi med. Consum(mc/zi)/ gospodarie 5 Qs med/cons.(me/luna) 150 | Tarif gaz (lei me) 3275 1ei 19

Pagina 23

|
muy st69£7“659 7Ovoc966 9s6
_inuv Fii89£1'609%w €ovoz'zov6 4z6
muy i9961'e9s'v Eovoz'60e'e az
inuv a .so'ers'w Eovoz'zrz'6 eso
muy iÎwoer'epvw zovoz'92r'6 ase
inu OrIz9E7'6zw'v 2Țovoz'9eo'6 820
6inuy1gerE) 'saevovoz'o6's os
ginuyese'zvev TȚovoz'/s8'a age
zinuyaseovoz'ozze ez
3inuvSEI'9szv E)ovoz'ea9' sw
sinayS5E1“przv 2Iovoz'z6se oz
vinuyset'zaTv 20voz'zrse zve
einuyESET'1erw Alovoz'azve Ț590
ZisuISET'060% El0voz'vves 03
unuOsEi050 )ovoz'zo78 000
opeopur aodsoă-aN aepautosuag oeooe ungur 2p Eieuro na
ap 31032 No RES Apoadsaa [apse Vuns O[EHIOJEUI pneumu 2N03u4PUt Pop or P9F ojuInțuaA 1]21nA[2U9 amy “do0d 91020. purapnuuuj AȚOBE "019 1123/2015 of 79“ t9c0 “PXeZHuny 1UR$ sua pa [muz 015 crea = 2[e)0) OQELIEA Jaepes 00 "amp 32) 3p ho 2 ERENJIS DT BoVeNUz2 e 9p ȚAJAVIȚAȚ anenurazaudaa toc ere “(VAL IPS ut JNUpqO "34 mp5 ad AISnppur) uns | 9] t-S 15 9X4 SA) 2 no *penue 191 3IW6pețateA 9Ipatu [ATU £p'| 9124 (Di Se uț E] ap sndozd :141032W29 221 915319 AMIEPOASOE (pe e e jngtaei ENOP “eznuany )nzeAa1d 0 no UI Ap mnze3 3159 eetunsu02 EApy|uzu AVE2PEAU! 503 pntunțoA TISOWIV aJesueaQ “enut ne 9p EI2UIAISA omouny Waepods0Â CXEZAUIy AVBUoIZIA2ud ap Parepa Z03 no 2p AMI21n9494[) [Neu PozAnuBo Maepocisoă no

Pagina 24

| MC, ME, | Satinaocalar Racbien, n: S10, com Lon Necuee, ast AM, E opere ALROSEL e aaa d rr Popi 5 ape aia LI PROJECT | 0 oaza E Br: mal: 86 Bre ofeeGalemseLro | Dimensionarea cheltuielilor fixe este prezentata în tabelul de mai jos: Dimensionare cheltuieli fixe Salariu brut 4582 lei/sal.Auna- | Numar persoane angajate: s Cheltuieli lunare 22.910,00 lei/luna Cheltuieli fixe Cheltuieli anuale 274.920.00 lei/an Obligatii angajator 1501.05 te/sl Ana Cheltuieli cu munca vie 30.415,32 lei/luna Cheltuieli cu munca vie/an 364.983,79 Leilan cheltuielile cu 265| sili, munca vie cheltuieli iei du indinecte-49% ae val di cheltuielile 14.599,35 lei/an cu munca vic/an | Total cheltuieli 379.583,14 lei/an Tnainte de a prezenta dimensionarea cheltuielilor variabile, prezentam dimensionarea consumului de energie elecirica (ce face parte din categoria cheltuielilor variabile): Dimensionare cheltuieli variabile | COS materie primă imporVextractie = Cost 1000me Cheluieli variabile IAS ta, Pret mediu Si Rielial elle ci Cheltuieli cu alte materiale per UM 0.1979 lei/me material le | Cheltuieli de | Cheltuieli de intretinere si reparații per UM* (8% din 0.140958 întretinere și reparatii | chelt materiala) iime Total cheltuieli | 1.513 Rime Nu se consuma energie pentru functionarea statiei de reductie aparatele de masurare functionând pe baza energie inetice a gazului aflat sub presiune direct de la furnizor. Peniru deteminarea costurilor de productie sau import s-a utilizat ipoteza ca gazul provenit din productia intema sau din import are acelasi pret de 250 dolari/1000 me (sursa ANRE).

Pagina 25

190'Zvv7 dW9'E0L'E 000 312917 OL'4ZZ12 Tss'ssziv BCA 615 __| |
Zinuy 9i9'vovz Zv6'669'€000615 82911OT4ZETZ isgistv
Sinuy vitzwe _osz'969e000'6rs S79TIOTLZZIZ ssrgzv
EI Sez6ev? _ass769£__o0o'6rs 37971OTIZZIZ Tv vvev
I6Z 272 e9e889€ AIA Tes var vevz S89'£ Ey ZInuV 0Ev'ZevT TOS'T89€_O006rs 82911 000'615 37971 000'615 S1917Orzzz12 vzzovzv Or'zzz17 ss0'zezv orzzz1z z0b'eezv
000'0Ev2 vE8'219€ IRU000 82911 615Or zz 6zz6z2 12
(puhenuue (9NIgerieA)aIp3up eeziuuny Z03E3IpUL e9ye3pyue> 213124),J0yeleaue ing ajel205 neles peinălsyaou4puț ȚI3I)o/euE H91n3/949 131n3j309,
ASR ovielndod ad IN[NIO)IS3AU meuorzinaud
ostis os1
pronopul
auepodsoă
ameiupso jaepodsot)A(z/auu (eunppov) )uunsuoo) suoa;pon
-1Npata să s0) 2
aueyeoțdxa e3tonur 15 ep MNAI501 eeziuany popozru, venodea 9S EA sapun orpsoagoozufo piueuauaui 03 919 540. 07 OIPIAȚIAE AP 10%“ 000 pat so e PONENULO ceea naval 1so0V ZISEADE mpug i ațiuiețes Ea UIP 15 an 01 “eorurțai EP "10[9[2121 HESEOUI “9[IQELIEA enenuatunoop “oonand 9p “ele50] [NSn|dans “IM[nM8104d eaudunau! ut ajunansta eajenunuuoa 3[1[2MM)[92 [e 3uej ur EXERUoUIAȚ30I “2x19 “AJozțo32 2d nnuad AJEUOIZIABIĂ amuazaud vezalan 15 AȚI[2IA[2y2 [39 9150 1a[2)21 “OZN; asa VE3 1O1usE VENE 9|1|91nM242 bă [> LOS AP anejndod (ou EAIEAȚOAZAP ANeururz0ap |9JSe |noud [ESP panyzea 11ovetuinsuu0o LOU :95Nf2U4 10] nanuad “ONISEA ae, nuad 1jiqeys TIS0X1V nunutod PutAy woynd UNS pazeseouț 1eumnsa |RUINStI09 +0]tn1502 1$ ze 10[9783 :m[numsuoo “ezypeure HIMA500 opinia) ap IE eyețd 1anodoae 9p 3)520 9pnout |ntunsuo-) E tonul vaze] |muozuo Ul varesadoad nanuad EazapaA Banu ui

Pagina 26

ARI 3p IN-VAL n|n19ațo1d OPuțidno or verset orsoae 1 cezar 040 [e “EXULI3Ja1 519 doze 10% t9c0, JeuorziA94d ețur] AP mu 'Snjout evoLIeUIțy nuuzoy I0ponaod aeiatunu VA pnzosnț no [e P)tPtuL1010 2p te To [nn “10H19)tre 9at5o4y 2p a PUrULI2)9p (NVA ut |apse 9JeNuozoad ANIZO 35 IMINIMoȚE2 ueruozazd (ID) )50g jeuy AN ae Late) ZE2 0 ?nynpJos UI “areveojilxa una piqenuaz = / ese eurstad ap “A1EZIȚenM2E up oyențaud eLLI9)! uțad 0=0- vnuuajau 9P oveun)aduod 2, 1503 272 9 JE) 10[4[21n[2449 [nue „LDALONd nr Imjno3102d 15 op Up 15 (NV [7 PIdU uț 10) arteoda A) YONHISOAUL optonad AVENIIQEIUAI T2S0I1V EIN "1500 1eaotunu SONNUIIQEIUAA E13U + & FJEZIJERJ9E A101504050p/21995049 3p 2ye)Aiqteu23sns șe AP ENpiZaa “oaepeoda EȚE]oI țue 9p autzyjennoe IEZIEN)AV AP niojouog PIEZILENI2E “NI ap Ju PUIUL a|HHaimi[a4a PAIPOȚEA vama PAIPOȚEA ap BULaNU] < PautofeA [nzeutnu [ax Ei ap ap 15 EAaSqo POItOEA = = aut = — = bea eye ztuan Ceai pmzodeg CaIzoe = NVA = API = = uf PaveNAnaE 2S A NYA :opun 0l-e u =1e Ne AA Ye 3e a|uinatuaA e e e e e e up.

Pagina 27

P
muy ST(ooGA 9/0
imuv eroo)
imuy ero)oo
mu zioooo
muy 1rooo)
inuoooo
orl6nuvoooo
guyoooo
zinuvooo(
guyooo
smuvo()oo
vinuvooo)
euoooo
înv 2oieoo
muy 3lonu)lolo
smposa iau3p cup uenu ne mola axanu"up pepe UT apamă i
1yȘyLi5,15 2a
EȚEI0) PAICOȚEA JEIAPISU02 on Parma ocru 9953 otani'a19 07 “DARE 70 (|- 0 0015 POR pu rouă ZEED 2 [NU9LU10A ANPAdSOI so far eo an 121 15 să 14 *oaeoueuty DANVA 190 mp mp5 no (aa | i că > oaroaa T4S0ăTV

Pagina 28

|
'z6e 7 040;80408 9'26E RIE)li. 87% Swse„62LE lousop
2908 zote 8z'0£e EI '290'8)9'sza EI 440owz6 EI 'sezeO'6IS 00'00ITI os“2212 orz061 0essO6iL 0ess)
o'9sz ) 'vs0'80942 ) 'vs0'8voor vizva'roz E) :zaze0'6TS 00004917 0S'42017 orzZ8IL ȚizzeESIL icze
z'6z2 3 '9vo'84'672 FI '9vo'8o “lo'ozzwv lose oveav ) 'arpeO6Ts 00004911 Os2012 orzrii vecobeit 660
s'T6r E) 'seo'sST6I E) '8E0'8997 zezo e:vuc'e 994 E:061s 100700911 0s'72212 orzsoic 688S9u orssȚo
:0£08 v'ror zTor z '0€08)'z9z'v r'zoc 2la 'xice szso061s 00'004911 0s'42012 orzlasi ȚOR19isit 9919
z'6er EI 'zz0:8'Z70%8 z'6er EI)'6se'v awsz zziose z -coceos6rs 00002911 0s'7zz1z orzli 03âtir 503
r'szr s 'v0'8'vL0'8 1'szr s)'sszv v'zes zs'ovo z toc)
o'6rr 3 :900'8:900'8 o'srr €'1sz'w zise €o'9w6 € 669€0'6IS 0000IVIT 0s'72217 orzce 3801CELL 3501
:866:4 6'ozI EGozr Ei '86649Iesi E) “azi'osz E) 96906IS '00%004911 0s'42012 orzzu EsteZi esteo
z'0er E) :06644'0e1 '066£"wwz'v Ivzov z'z69€ a'zss zO'6Ts 007002911 Os2217 orzjo 6691OIL Ț669z
7864 9'8v1 €9'svr € 'Z864)Ister, 3 '0vziw'sao€ 6'a9a E0'6rs 00:004911 0s'72ZIZ orzgoi 1219801. Ț1E19
:vz6/4 ver E)'vz64 vwer 9o'zezv lesso z'saoe z'eero'6rs 00002911 0s'72210 orzoo 9E9O0IL 99
9964 '807 sz9964 's07 szoeezv oo se109 'zos' 9os6rs 000049:11 os2710 orzz6oc Ț9ETEZ'60£ Țocze)
as6ic 'osz 008s64 'osz 00)2 ez vo zazz9€ 'wza: lvo'srs 000029:71 os2ZI1Z orzsoc 8681p'80c 86510
apeaneuanay EULPPhimmel sa zabead czasra)punuzA souman anyse mapuad e nmane poțd VALI, Ia,au fafeu) and. ma vueesoo iminăsv „omleăueMom IEIBIaR nadva printe
RI3£€EIo£
Psap înof Por ocmmoao amo “teod ser 619 2p40. vouf vor 1403 104 pas 020 pea 0 zeea 97510709 "mppa0 20 tf. 1% 07 21900 pas | i aoaroad TISOX1V -a-V) wii samunuy D |

Pagina 29

vaL'€ STos si6or ? '084€ i sure 4'rva E tre eers z66r Ei Lore E) 'zoc'e vea 6eis E "aste i 'wsre 8/92 € '6vze 6'so6088 'z18'5 ve Z0'St 'e04's tr vatb '198'6 59 ve 'eve'e 0E ir'ee 'vvrr 90 vez '6sza 09 ar'9z 's89'6 2 ezz '/tvs z8 e9ar 38 '1cws6S “Leo Es 25 OB8 'z48'5 Ție Z0'Sv 'coz's Te verb '198'6 să b4e 'eve'e Țoe so i/'te “vor'r v6'6z '6szi8 Too er'9z 'sao'6 Ta evzz 'zTws a1905 3p 9atzirenat op eyea o nnuadIu SU Inuy IEEE muy muy OZON inuy ELE inu TUE muy i muy E muy 7 amuy Fe)are 88 00'8 Ia sso es ace 0s st EA so sz ace 0910 Țzs6 090 90 size “1b8 iz 9 vzoo eo gis se E) ice 6b9'0 cocie 661 sc o 9 zoo 3 zoue "88 Țor oa zoz'o Țar oez'o i 6sz'0 She S96' te 72008 osz'0 e
E See £a99er 'co/'6 7589ar 'Tavs*(9/ANV A): pouy S'899 os 208 Ț6 sit 1ze'0
CAO aa LIVAIGIHDII xn EV) 1 1 1o'sze s 'rbe€ 6 Lect 0'o80 zece "108: 6e zze oz" 96 Cursa) mhummimon Seală ppeoad i6r1t 'eove ve s '19v4 e'zze szz€ 0zs: 96 000 o uamuods ecua pile ee6wr 'e8r'6 Țar 6UII 'gowe 194 'zze: Țse 87/£ 078: Ț36 VERD i i opamodsia Psoraaa iara xNVA 2 121e92p INALE2 SOF Veta tenuo721damay a muy E muy 7 muy onduut emo TT0Dar oyeoțpurE EI 20 vse:o 3 ses'0 E) vz6'0 % a6'0 sr i 369 90 Ț0000'7 sauna aexatunu op
[3 "VaL'E S'Tos | | s'69r i '08£'€ Pap me P9F | “cra 921 z o2mm3o9F 4F40 size |'1ve vor 919 DI | 1403 10% |e'ers 3 v08 :0c0 "Teze “9152 1 tea | |z'66r E mp0 322) 'c9ce pustog208 2 | 105 o 9 'zoz'e |v'wae 100005 | pis |6'ezs 8 'asze | 7 se |a'zoz n seo o | e ETER) dea serie “vre |6'sos | E) a ommeziezoai 'sbre |e'goo | EI |'Tbre |o'sze i fi LO4 | |o'oao [ POD zece TISO | zere |'oe GE IV | | gaze 075: jo6 | -apanța Crahgirimiai deraiate

Pagina 30

| nu "0 VA IX on NYAȚ [0 esL 06 | aulA9p
muv PREoz 08-€ SELîi ss v9t 7 ZI
muy PEii 899 v9L 178 E)
muv PICALUT 1zo see Lea ole este 0
muy Aa?8SEZ iece: £9PI1i scee pb
inuy 1067 906 TA0S'EI seci S20
muy orbbsz 'rs6; ses6'sl 1991 Taz
muy 6ear 999 Țs0E
muy! EOLT “ese IIplic 6660 ȚIl0”
muy! zIS87 weo' 8ae'ec lzsL9 Tag”
muy 9£96'7 rzso sseL'oz 4a9'6 Țear
muy S810'£ '909 EoLiez 6cee Ter
muy A861'€ 'epr IIaLze o00'z Ț160
muy E77tt 'sez 68o'se 6vl'0 761
căIspe iwr ILoc'ec sovz ȚerI
8se urs 1£9ei La sec 868 ȚE
atu emuoru TOD3 aceo lor:
a0peoipulap Gu exe)Bou xn aesotunu ap. 32u teimuno And p, mioumu VEZAȚE BE
us s
inu stsie esa 008oo
o
inuace os estioo'
verîs
inuonce cor00%
azx
inu zisuce tite00
se00' Ț%
inu irice ars
:c6i: scoo' T%
inu orcoce
îvae” o00 %
inu izoze
aste tezs” 56oov %
inu E
osce izoz: Tisoo %
inu z
inuobzc 596 tooo %
E)
inusbre '890' 900% 5%
EI
inuIbr'e ste 8000 %
v
muycez'e 980 6000 %
€
inuzece t108 eeoo %
7
inuazze 'ozs” 9oo'v x
mot TOD- scor 1ooL:
a
9% voțpar ooproi eounu E i2p me
Aup ap. NVA apezauaă 3109 por WSap uezied NUad oopra 019 ovezipemoe varsa 70% Artzypenae ros ua “41 era oreosA mp0 9p 05 afet 9 rave OUE0A PAIOȚeA 9 QESINGULEA0U PUnty Putiuuosuț ZISE20e 20 a (iza (01n2 pA1E)UEU 10W/ age “7ejiturs e E3J)05399u POLI 19, 2 ceea, 18“17£:9£0'1) u JAJISE > NOU "X100590E DALOUd JE £7'1887L'S- 35-npue.)suOL2p 1HS0U'7V IEIȚEI2p =NVA |NjNope2 “oHpISoAUț S0f Munqo peur [nis0 t-s ee eladoar uepuo7aid

Pagina 31

3p NVA 20] 1)
muy 238v'o oil zar sbz ssse tes 59 sl
inuy 33osto 1s16 er 4voere ewe orz
muy REoes'o evooz "poz: 09607% zo86 aa
inu NIZI 9ss'ozorz 'ezs 86orer cost Țar
imuy EEEves'o zsozz 'szr 49ozst 60' ov
inu paer'o 6arterpzr ozzz er
inu 6vo'o 9261 6s6t Țag”
imuv EIEI 9490Evs'z '0s6: Tesrzz avs'o âs
inu zorz'0 2.8997 '880: vo pie.692 66v'v Țoe =,
inuv 9z ovc'oBâc 'zaz: ze9e/z vas'z or
imuv EISs eac'ove6z '6z8 29T0£ 6980 az
inuyzz80 41o€ 'aco' vs.60££ 69 Țes
nuv TFEEI eos'0azze 'sez lav419 ere ev
inu az06'0 osat '094' 68ov'6E zi67 Jos
muzs60 vosse 'zz6 vă 08 B'2v ee
mat TOD anduurEiĂ v oceor r'ooz:v 8ee9b 1904
9% ateu oap ap aura, inu pene ez mei) (iuoosap i nu
20[4f0(ny]242 :1012/pul 27 ap P9E aapr3a8E otaod 921040 citi, tuns Mnas2o2e or 519 (5 e 10 “0c0 103 p su HAR Ve4Țe)2p 15 ZEEO ovezyjemae mping if 21 [npnaȚea Quo (1edumnu 105 Sof 3p țzua J0ȚWeaut) unmuazaag WU Sa urinei 104[2NWu2A "vuțzajaa g ase NOW Se 9p temoginezeeroa Plans N9A, Se epeouod omuțp | e3tonur y 3 Fi [AOdei „LOCIPOXLd ad 9p op 191S0ăX1V JP 2159 aonjand 15 road 7 ațe unpuoy nroggauoel ayezyjenoe naeucuy ode (reotunu

Pagina 32

"i | [e E) Io 0v0'68 soor' SBZ4v e'sez” | | |
ră 'Tav'v s'zoz6 -4zE7 z's6e
v 'ss9' a'wee2 OLv? voce
s 'zee'v v'ear3 '99s'z s'L16
2 'szo's e'1so3 '4992 4'742
:1zz's 6'ssvscz 2 si6vs
z vzvs e'sae) '6caz s'vo6
9avz s! '9e9's3 'z66'z 6's6v
s :ssa's l4'zva9 'core s'eav
7 -e80'9 wz666 reze vzso
v '1z€9 T'1t0see s'eze
EI 4959 0's0E3 's8ve 4'8t9
0 'ez89 Lor) 'sz9€ o'reo
€ rost
z 9'zz0
s 1'zvo
zilemoe EI
inuy sp vor |_inuy Pal | “opta aer a2mm3N Gai Aca mu e 40] 619 | 3409 047 0003 015 08 tota inuv| a] 4 ceea mp0 ft inuv] a: bl telor muy] inuv| [A DA a muy] E] | ar “emnon 19W/ a imuv| z vemogaereroei NOW, m muv] E] | | | ALOE imuv| EI > 3 | OA inu [ă "e IISONIV veaipul

Pagina 33

PI 20 SĂ | NI Sei opera e Otita mp 14-10 pat. ALRoSEL 5 a d | 0777 Teac 0333 300026; 138 360 PROJECT | 50 Brio 2 BEE | Email: o/fceGairoseLro Analiza socio-economică cste necesară pentru evaluarea corectă a investitiei deoarece nu întotdeauna analiza financiară poate releva în mod corect și complet utilitatea și beneficiile reale ale proiectului, aportul său la bunăstarea unei regiuni sau comunități locale, precum și efectele sale de antrenare. Fa se face de regulă pentru a identifica beneficiile ce se răsfrâng asupra unci comunități mai proiectului. Aceste beneficii nu pot fi cuantificate dar ușor, au 0 mare importanță Oportunitatea și eficiența unui proiect nu poate fi judecată doar folosind analiza economico- financiara ci și prin prisma altor de ordin aspecte social, ecologic, economic. Analiza socio-economica presupune astfel identificarea de indicatori care sa ne ajute la identificarea impactului pe care îl are proiectulasupra mediului inconjurator. Avem astfel doua tipuri de indicatori de folosit în analiza: —. indicatori calitativi —. indicatori cantitativi Indicatorii evidentiali în analiza de mai jos sunt identificati de la pornindu-se activitatea pe care a desfasurat-o pana în prezent solicitantul find in conformitate cu politica pe care acesta si-o propune in dezvoltarea activitatilor viitoare, activitati ce se vor desfasura în deplina corelare cu evolutia domeniului cercetarii la nivelul Uniunii Europene. Corecții: externalitati, fiscale, preturi contabile Penuru a realiza analiza socio-economica trebuie sa parcurgem, din de vedere punct metodologic o scrie de faze (conform recomandarilor prezentate în Manualul de Inst ruire pentru analiza economica si financiara și evaluarea riscurilor. realizat de Jean Claude Duplouy), si anume Faza | - de electuare a corecțiilor taxelor, subventiilor si a altor corectii fiscale; Faza a II-a - de efectuare a corecj lor pentru externalitati ; Faza a lil-a — de efectuare a conversiilor prețurilor de piata folosite în analiza financiara în preturi contabile. Având în vedere că investiția publică are un cost mai mic de 50 mi ane euro, nu a fost realizată. Beneficiile socio-economice ale proicetului sunt mai mari decât costurile, acesta fiind un proiect de utilitate publică. Prin excepție de la prevederile pet. 4.7 4.8, în cazul și obiectivelor de investiții a căror valoare totală estimată nu depășește pragul pentru care documentația tehnico-cconomică se aprobă prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor Legii nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modifici ile și completările ulterioare, nu se elaborează analiza 30

Pagina 34

LT Ti ta Sediu social: sa Rabolen, er. SI0, com, Tan Neculee, as : | ji II Ia replace goe urbe al ALROSEL “-Ă 5 E a e or aaa Vei 0 nas PROJECT. | do Brno Era E na oi 3580 | Eau: o/fiee&alrosel.ro | Indicatorii rezultați în urma efectuării calculelor din cadrul analizei economice Sunt: - indicatori de performanță economia * Valoarea actualizată netă economică - VAN; * Rata internă de rentabilitate economici - RIR; * Raportul cost-beneficiu - B/C Indicatorii de performanță economică se interpretează la fel indicatorii ca și de performanță financiară, cu excepția faptului că se folosesc: - prețurile de piață sau tarifele publice sunt convertite în prețuri umbră, care reflectă mai binc costul social de oportunitate al bunului: - externalitățile sunt luate în considerație i li se atribuie valoare ș o monetară: - efcetele indirecte (care nu au fost deja incluse în prețurile umbră) dacă sunt relevante. Un prej umbră este, într-un fel, un cost de oportunitate ce ar fi pierdută prin neadăugarea unei ore suplimenare de capacitate; - costurile și beneficiile care sunt actualizate cu 0 rată reală de actualizare socială (valoarea de referință pentru RAS este de 5% pentru perioada 2014 — 2020). Avand în vedere ca indicatorii respectivi sunt calculati în cadrul analizei economice, iar termenul -10 este considerat valoarea totala a investitiei (fara "IVA), indicatorii VAN si RIR. sunt echivalenti (ca denumire / prescurtare) cu VANE/C si respectiv RIRE/C, Prezentam mai jos calculul detaliat al VAN (VANE/C), pentru o rata de actualizare de 5,5%, rata recomandata de Documentul de lucru nr.4 al Comisiei Furopene "Orientari privind metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu”.

Pagina 35

0ss'0 CARIcon GTE6
oss0 E5068
ața aaugua 00E990e1 D000,00001- 0000. Lwoo'el
aonvorpulapusTEZEI:ap mutu, axezipemae ap nu) Troasap Ju amiounu xn
“ALSnpuț 3p 19410099 orenuț Un-Uf 9p 15 Jeg Po vor = “Panyjnoie 91uțț[a Op ocL Teo Ea snquioo PULz0y Aurms arca aespsooDooug = | NI 4 ANS NoȚ *a7no 19 open rezoi s'Leo “oreroueui 03 1047 teza zejndparea OUNUU “N AIȚUA0I 100, 75 a vas ouă 00 mp zts0 Je) IMIS990 țozypeu NU defel ezneo 9 E 2u1APUJOGLUI 4EL9UInU PoE |NSU2S (5 INZ00 10 pp Ul! JEIOUUnU ul Op AP 9 2214104099 1005 i aejoaye |) |nxn mp5 Banu 9p 10ȚUINze E Un [nn f971[2U aaponpoad FO 4 *ee1oUtj YauOȚeA “Porurou023 EOULIOSEAP "9|W10u1033 19010 1910] V31aPRȚ9U8 EZIȚ2U ap ajuenAnoV ad PUBoLpuIos eyure10ș296 3p OVe1pISU09 tați epenaeduuț “Țny09401d '3onu EzoAdaa 3p 34Q500p |n 1 CARDdS0: [e 50; 112022 9105 P2N3|Unt109 P 1 jNAIZȚES A210tnu > „LOALOUd Me3a1305 9oHuL0W023 Poe! n *ze9 2OHUSE9 [NȚ2AȚU 3p 9p Ap E] EZeanopea 529t [N*N 12S0X1V 1PUaj$94 EMATIAE țozyyeu “(LVL ul FAHu1531 TAt30o7e 25 23 Sof 15 pe TV [hide Fe 1509 [e32 sed az22 FOLIOLIOOA - 0000 Un durzj2ou [nun NME vdnp nunau [ApISE Lroover 3159 pOUL | Ur Cu atzi 31nqau] AIPOȚEA Uatlo721 EA50V nauad arsa “[apisV 39 ausomu 9 O an autmuna, VEZI 10599U esoumu LAJOS "409

Pagina 36

i
9
o
o
DIo
oTiuyo
o
Du(
TVo
SV()
puo
Eyi
emasio
TTauVon „1 ec le)
= 20 Xara AVIINNN YNOILANNa EImany spe musonut suit aiipiea„ mon opener penrpraanl iu) zf) TE50ITsutaess Wep IAA ud
1.
Rol op vand arseagaây 9713040] 619 10 309-915 p 709 tu zzo 0 ufo 2 mpi fa 200 190 7023 noțeo sof eu umuazaad

Pagina 37

—L
aa xn -UVIaAAN VNOILONNI Esanuj Asnpauaxevuujoa, “B37oad emld =izurqop9p venupraaui vojitApore tpusaur oaujuuyy a:v) xn up 2 3amatApoy. ape SIEIVORIX3.
9a
same oo muz

Pagina 38

000 "s9cl E "| |
muy riEsLoti IczeeSs. seszevut 000000sozzi E000
muy II610 90553659ou'iau Țosz2otuz 1000ooȚO00
muy ziscai 1750sro 1750, o eco86981 ioasruz 000000“80721 EI000
mu riecou 327a ȚoȚoeros arzewz 1000'soczi 90070000
muy OIsto ZE26obser Ți06z6tuz 000000ESI sori
eruv0000soc EI000
guy)
cnuyv o
“6001 Z5E90LZaa izsT6vuz 000000soc seo9070
) 89011 90239osist ace2evuz _000000soczi000
Pnuy“6891 Ter000sozzi oȚO00
Eu2891 20559"891 ) 16559 "19011: PIZE6'0LL 10ze 009000sozzi oc000
000
000
ayuainaguad Sszoaut pe
laii d1 e1 E9
P> LDALrOAd T2S0XTV

Pagina 39

|
BP ce 159.9UtbzL ETA DEN9isce 7055orgi ZOPL
909 os666914. 7403sper ces'vls9 I6ORI
00059679, ILI68601. 126stoc ai“rs Xa
eL'879 0554870. EIvise SBz0“vw 75070,
000a SLI că16'569, EILiezeu IZte“'GIszI S9987
06'979 691701689. ZA)sie 1Fez“costul FISE
00066/57 15%61'739 7531's0s1 EEr6.“Seo EET
80's70 vezPb'SL9 175s'oosi 15229'vo8'9 DESE
“sac DLI6E“oue9 TEOIE
900St'zz9 65035650 E5%0“uzi IV IE6“Rc0's ECE
000WI aid30:69 ELI“uzi DEI“ore 90258
£St079 ES99709 Doe“cor ESTOvos ES009
zo'6lo CEL0r'9t9, 1000'ssz1 7126ȚI 'svz1 IZL
zi isi00'0£9 0900azi IE NZA000
axaesunquieă VALI3p aezaunu oneste aregeordxo a) Ani up Ap,NUAIXA TIVIYaa Xn4 1011 Hsvo) TO va9p pape opuopad H+) xn meuuauodsia azouuna TDI i i
EBER1 1e
7 nor vo6 muy EI] 207309 'cuad oz arosoaooauje 019 za 7% va za DI zeta a muy II 22] TV guy Zu Suv SUV ji Pay „LDHLOAd TAIS0XTV Zimuy Tau aq xart4 -AvaawaN VNOILONNA au

Pagina 40

"98 VEoL
Sisto1 16081 Ț
eLosu 2879
evr'er 250707
“SI8zI SB'98z
“costi CPT
“serol 975
“p68'g. DE SE9
TEI "1091 ZOL
'ole'9 ICOIE
“eco's SG81E
I'coce 90LP8
“vostz ES6ră
'avz IE IEZ
yuoposaud EIuamodsia. amaounu E pronad EI) sp «
muy ST uy 0] pop 9130 Uma Mor 619 020 1493 10% 408 :P9NU10U009 915 “au CEED nuiz0y ru mp ata A0frat muy ejutul022d [n103nfe oi Ro 125 GV Ap Euptuzoap SIRuV 10ȚHoNeo1pui 95 (ARI) IV |njnopeo pg (eneas1y omu AXenMpiqe3ua4 | eyuizoadaa 21929402) suv 2p Puzo VAL ENuța3j21 0 EC 3 [i 301u10u022 Ea 9p (mut LODALOAd 15 teyou up Emnuy jozyjeure (NV aa “AWS2AUI Popeora3d T2S0X'1V | “39N "9xepuLqE3uoQg A) EJUzIjenyoE aeadurnu e 500 Dau E țe muy |n1pe2 Zi E[E30) vu 9p up EJUZILENJ2Y Ap /npogouogi NI 9p ju Eusajug Jen390 E34tE0ȚeA EoatoltA Muoano [xn peur A < = [naetunu aa BoatolEA [nod PAIZOȚEA = = |nut = -AVAaAnN deal Eee NEA :apun 0) NVA = = Nae xnn4 e e e ue Je

Pagina 41

s A%
0'zs9 scie
9080 Țsser“ 9z8z S90c
a zto6 ȚEzi
- sto ȚI “ero!
Lee, z! E850 Z Geta 905- sozi g 'siwz
7 sie vezeI £190 scos 1599- zoso 3 carte
i ECEbr90 E) zera 1911- Lzs6 g 'oece
9.90 ș zosa IEsr- oz E) t0vatw
sare 10709- 'ozzts our z
CZ9L'0 ZBi 3 'ccoto svee
ZICE8L0 Ei- aizrs i “sos
3ZZ80 7- ora z cose
€ICto80 ș- s *sroto oso
UV "seci TazzeIa01060 “cer- oeLto az
TIR taciIBiezE FES60- sati rin
Ei rooer CD00000000 zwoer0000 - citooter
EUR 2paeiaunu op emnuzuua ezpemae ue) Dirosap dou aniounu ap aa xn apie 9u Xa 2 ueseuunu veinumo
P[EJOI PI9R| 9p PAIEOȚEA [MJU21Und0CI IEI9PISU09 DAAD AP op 1orocr verii oxzosoaeozue 619 rca 9159 A09d501 ENEPLIRAUIOAI 0 (- 15 pp 108 “ezeI cu ZE00 NUBULIA) PH21 muy [DI O/INVA | mpi Sef %48*$ 2 „121 muy aa (NYVA no 9p | vizată M100f309-1509 “B2IU0U022 (orejnosaud a16zjtnjoe IMințno[e> 19Z4ȚEUE ; 9p 19Du [Nz63 axturmuap eta D 0 st Ul [N2PE0 t0) nnuad 9aP21Ba1 UL + 9IEZEN)2E AP PepnoȚea “(O/ANVA) 9P ovennyodzoe ans DIBOȚOPOIAt E9E4) NVA [> u vmoacsau [E „LDHLOUd AJEMIIQERUAA JeN2I2p Putarad?nu|-O,, z TAS0ă1V 349)59459p/219)5912 M2OIPAIPUl AP IEDPIZAA [NInoȚea aaezțenyae pu! ee € EU-109uț 22 sof A1APaA AUĂ0aNz) | E3ACOȚEA ap 2p (VAL, netu EJEA 00700 = = ej tptea 21e3) 1SR310 na] augur. ARIE AA = pura urenuazoad | e = de tonnsonur 1 erereei Țezeraae 21

Pagina 42

| muy 9S'178 £99 £g'Li to sI | |_muy, bl 08'198 Pra[o2 Por tuns m cerneala 45 EI'865 ETA mor “ro 0. | sa 0%7 toc 91ezyjen9e S9'%66 806 8S'479 89 vas ou mnuy II) 15 aa etta | | 0 mm EEtOL 898 8t'8s0_| ENI Atat a noii (1e3uunu [may 01| una | st 3P 6nuy b'p6o'l 6917 06'069 S00 J0[HENUI) 10H[2n)4u9A 6£ uns axurp |nuodez bai 1 ap piu 868 SIL7 9S'8L8 os DIO JEp | 2359 E Ss 8909 TIy6 TIS0XTV 1500 hay! 76 / EȚI 07196 al) n1onjouogi Lnuy 0091 pnuodexi :1oyeorput casuta] HEMUL ajezijenioe alezijenqoe sa) IL

Pagina 43

|... Sr scia: ar Racoteni, ar. SID, come 1on Necula, Iesi | Sad operativ: se Ovidiu, e. 44-8 018, par, Isi Telfac 0333 300026; 0747126 364 Ema: afeegalrontre Aceasta analiza arc ca scop selectarea variabilelor critice ale caror variatii au cel mai mare efect asupra ratei interne a rental litatii sau valorii nete actualizate. O variabila critica este acea variabila a carei modificari conduce la o modificare mai mare a indicatorului vizat. In anumite lucrari, cum este si cazul Documentului de lucru nr. 4 al Comisici Europene "Orientari privind metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu”, o variabila critica este considerata a avea variabila a carei modificari aduce o modificare de 5 ori mai mare asupra indicatorului analizat (ex: variatia cu 1% a variabilei modificare genereaza o cu 5% a indicatorului studiat), insa, în cazul prezentei analize cost-beneficiu lua vom în considerare conditia generala a variabilei critice, si anume, modificarea acesteia conduce la o modificare superioara a indicatorului vizat (elasticitate supraunitara). Trebuie retinut insa faptul ca o variabila nu este (sau poate fi) critica in sine, ci numai în indicator raport cu un anumit (care bineinteles depinde de respectiva variabile). Astfel, s-au analizat urmatoarele seturi de variabile / indicatori: + impactul scaderii veniturilor cu. %, 5% 10% indicate de respectiv asupra r performanta financiara VANE/C si RIRF/C; + impactul scaderii veniturilor cu 1 %, 5% respectiv 10% indicatorilor de asupra performanta financiara VANE/C si RIRE/C; impactul cresterii cheltuielilor totale cul %, 5% respectiv 10% asupra indicatorilor de performanta financiara VANE/C si RIRE/C; impactul cresterii cheltuielilor totale cu 1 %, S% respectiv 10% asupra indicatorilor de performanta financiara VANE/C si RIRE/C; impactul scaderii externalitatilor cu 1 %, 5% respectiv 10% asupra indicatorilor de performanta financiara VANE/C si RIRE/C: Toate calculele s-au realizat identic cu modul prezentat în cadrul analizei financiare economice. Analiza de senzitivitate s-a realizat cu respectarea principiului care stipuleaza ca peniru a analiza impaciul unei anumite variabile, toate celelalte variabile trebuie sa ramana bate SCENARIUL I — realizarea retel inteligente de distributie gaze naturale presiune medie din conducte de polietilena de inalta densitate - PEI1D100 SDR 11, montate subteran, cu racordarea din Sistemul National de 1ransport Gaze Naturale Analiza senzitivității aplicată acelor parametri pe care inițiatorul î-a considerat ca fiind cci mai critici.

Pagina 44

-$ E MC ME ge, |. Sete: Rhein. 3, com Ton . ze | Stea, lest ALROSEL i Seău Sete operat se Oi, ” Ta 9 Co 1 85 Te: 033230 0205. 0747 120364 PROJECT | 555 sa mat: egemalrosetre Mai jos sunt prezentate valarile obtinute pemru VAN si RIR pentru o scadere cu 1%, 5% si respectiv 10% a veniturilor:
Scadere grai venituri VANEEaci
0 -4.407.539400.00%0.00%
% 5.263.694.7919,42%,=11,42%0.
5% -8688316.3497,12%8,52%
190 E 1296909329194.2590,54%121.160
Din rezultatele obtinute observam veniturile ca reprezinta 0 variabila critica pentru RIRF/C, însa nu si pentru VANE/C. Deoarece cadrul în analizei financiare indicatorii respectivi inregistreaza valori nefavorabile (VAN < 0 si RIR < de rata actualizare), scaderea veniturilor va determina amplificarea valorilor respective în nefavorabil. sens Din aceste motive, in cazul dc fata, determinarea pragului de comutare (de scadere a veniturilor) pentru care VAN devine 0 sau RIR devine egal cu rata de actualizare nu are sens, In continuare sunt prezentate valorile obtinute VAN si pentru RIR pentru 0 crestere cu 1%, 5% respectiv 10% a cheltuielilor.
Crestere: „cheltuielisira
0%-4.407.539,402,55%0,00%
1%-4.862.205,70_0 10,32%2,40%-6,05%
5%.680.870;9051.58%1,77%-30,62%
10%-8.954.202,41103,16%0,96%-62,28%
Din rezultatele obtinute observam ca, cheltuielile o variabila reprezinta critica pentru RIRF/C. insa nu si pentru VANE/C. Deoarece in cadrul analizei financiare. indicatorii respectivi înregistreaza valori nefavorabile (VAN < 0 si RIR < rata de actualizare), cresterea cheltuielilor va determina amplificarea valorilor respective în sens nefavorabil. Din aceste molive, în cazul de fata, determinarea pragului de comutare (de scadere a veniturilor) VAN pentru care devine 0 sau RIR devine egal cu rata de actualizare nu are sens. In continuare sunt prezentate valorile obtinute pentru VAN si RIR o seadere pentru cu 1%, 5% respectiv 10% a externalitatilor.
cadere externalizații _ _VANEIC
351.869.62
235.630.31
2070706
RIREIC | EXIL ] EEUI Ei)

Pagina 45

sai sa Racboieni, n, 310, come Ion Necuee, lei Sapt e Tita m. 3 01,gare ei ALROSEL j 25 E 5 Tea ali aoc at D707 120 30 TE ui 02 ET Fmait: o/fembatrasel.ro ECT | = jEITETIEI] Scaderea valorii externalitatilor determina o scadere a atorilor de performanta economica. Externalitatile reprezinta o variabila critica în raport VANEJ/C, insa nu cu RIRE/C Pentru prezentul proiect de investitii s-a efectuat o analiza calitativa (descriptiv) a riscurilor. Aceasta cuprinde urmatoarele etape: * Identificarea riscurilor; laborarea matricei riscurilor (probabilitate-impact): * Stabilirea unui plan de raspuns la riscuri. Principalele riscuri identificate sunt urmatoarele: * Neimplicarea sau influente negative din partea comunitații privind punerea in practica a proiectului. Anumite proicete de investitii publice pot fi privite cu indiferenta sau chiar cu ostilitate de catre comunitatea locala, daca acestea sunt percepute ca fiind inutile sau contrar intereselor comunitatii. * Întârzieri în procedurile de achiziții a contractelor de furnizare servicii, bunuri sau 1ucrăi Sistemul birocratic prezent și caracterul schimbător al legislației privind achizițiile publice determinat, în practică, intarzieri semnificative în atribuirea contractelor pentru servicii, bunuri au lucrari. Riscul de nerespectare a graficului de organizare a procedurilor de achizitii poate sau influenței unor factori externi care să producă decalaje față de termenele aparea si ca urmare a Aceste condiții externe, necontrolabile prin proiect, pot fi determinate, de exemplu, stabilite inițial. de a furnizorilor specializați pentru tipul de acțiuni ce vor i licitate, refuzul acestora de lipsa interes condițiile financiare impuse de procedurile de licitație sau neconformitatea ofertelor de a accepta conduce la reluarea unor licitații și depășirea perioadei de contractare depuse, aspecte care pot estimate. nefavorabile realizarea lucrărilor de constructii. Riscul « Condiții meteorologice pentru lucrărilor de constructii ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile este un de întârziere a de investiții. Schimbările climatice din ul ni a condus la o rise comun tuturor proicetelor dificultate a constructorilor în aprecierea unui grafic de lucru realist. Neîncadrarea efectuării lucrărilor de către constructor în graficul de timp aprobat și e în cuantumul financiar stipulat în contractul de lucrări. Practica implementării proiectelor de în infrastructura finanțare europeană a demonstrat că motivul principal al întârzierii investiții cu datorează unei corelații între condițiile financiare și de recepției lucrărilor de investiție se proaste timp stipulate în documentele de licitație și posibilitățile reale ale antreprenorilor. e

Pagina 46

(ME di seta. ct Raeboieri, n. SI com. Ion Necuee, Isi e ci cuc | sr Ovid, pr. 4-3 CI pater, a eat ze ALROSEL “| 25 E artelor SE Băii ea nat energia PROIECT. | | « Nerespectarea caracteristicilor si normelor tehnice si constructive prevazute in proiect. Abaterile de la caracteristicile tehnice prevazute in proiect sau de la normele în vigoare reprezinta un rise important pentru implementarea unui proicet de investitii publice, în special în contextul finantarii europene. Obiectivul este ca lucrarea finala sa respecte intocmai proiectul tehnic, iar daca pe parcursul derularii proiectului se impun, din motive extene solicitantului sau constructorului eventuale modificari ale solutiei tehni , acestea trebuie temeinic fundamentate si justificate. Matricea riscurilor Această etapă este utilă în determinarea priorităților în alocarea resurselor pentru managementul. rise ilor. Riscurile identificate anterior se plaseaza în cadrul acestei matrici, în functie de probabilitatea estimata si impactul preconizat al respectivelor evenimente nefavorabile (riscuri).
Probe Impact ssȚ SCĂZUTĂ MEDIE RIDICATĂ
REDUS MEDIU PUTERNICai Neimplicarea sau influente negative din partea comunitati privind punerea. în practica a proiectului
Legendă:

Pagina 47

00 Ac | Sere erteeiet ar sta cam le Necula si | raze ape ori ae D030 00 a, 5 a | ati sacta, 0777130301 ALROSEL * 5 pe | ET Buica set mat ogperatrotra PROJECT E ERE ——> intel II 0 scimmuncunnienecartune Stabilirea unui plan de răspuns la riscuri Tehnicile de control al riscului recunoscute în literatura de specialitate se part în următoarele categorii: e Evitarea riscului — mplică schimbări ale planului de management cu scopul de a elimina apariția riscului: Transferul ului — împărțirea impactului negativ al riscului cu o terță parte (conracte de * asigurare, garanții Reducerea riscului — tehnici care reduc probabilitatea și/sau impactul negativ al riscului: + Planuri de contingență — planuri de rezervă care vor fi puse în aplicare în momentul « apariției riscului Planul de la riscuri se face atat pentru riscurile ce necesita un masuri de corectie cat răspuns
Neimplicarea sau infuente negative din partea comunitatii privind punerea în practica a proiectuluiEvitarea risculuiInformarea prealabila corespunzatoare a tuturor persoanelor si entitatilor interesate in legatura realizarea proiectului
ciiAreieri a peele % Dei fi sl at bunuri sau lucrări——. delieeituPentru a evita întârzierile în organizarea procedurilor de achiziții, graficul de realizare a va fi atent monitorizat, îar caietele de acestora sarcini vor contine cerinte detaliate, clare. si coerente
ĂGomiți e tu PE iea tu easua de constructii AReducerea sealÎn vederea reducerii — impactului asupra implementării cu succes investiției, se recomandă o planificare riguroasă a activităților proiectului și luarea în calcul a unor marie (rezerve) de timp.
Er

Pagina 48

a social: sa azboieni, n. 310, com Ion Necuee, Isi Sediu opera sr Ovidiu, n: SA, BL 63, pentr, ast Tele 0432304 020; 0747128304 Email: oplengalrotetro
Ncincadrarea efetuăii lucrarilor de către construetor în ae grai ulm asia tă 3 ee) Bnanciar stipulat în pe sie A iica din etapa de elaborare a documentației proiectului graficul Gantt și bugetul e at de Evitarea A A să elaborate realist și baza unor costuri fi pe input- siteului cene. În acest sens, introducerea rezervelor uri financiare și de timp este o măsură preventivă Reducerea în condițile în prevenirea acestui nu riscului care rise zonstituie 0 măsură oportună și realistă, în contractul încheiat cu constructorul trebuie stipulate clauze de penalitate și denunțare unilateral
i Nerespectarea caracieristicilor si 5 normelor tehnice si constructive prevazute în proiectProis ui este adaptat normelor tehnologice și măsurilor recomandate de Uniunea Europeană și legislația națională. Stabilirea solutiilor tehnice și a valorii investiției a fost realizata de către specialiști cu experiență, pe baza folosirii unor metode 4 moderne de proiectare, în conforimitate cu legislația Evitarea în vigoare; riscului Din punct de vedere al realizării a lucrarilor, reprezentantul proiectantului va avea 0 stransa Reducerea. colaborare atat cu beneficiarul investitiei, cal si cu riscului constructorul, în vederea asigurarii respectarii intocmai a proiectului tehnic. Acesta fi prezent pe șantier in cazul în care se va propune modificarea soluției prevăzute ial în documentația tehnic pentru a se verifica necesitatea acesteia, cat și in vederea adaptarii la condițiile de amplasament a noilor lucrari.
Riscul de operare Atribuirea unei concesiuni de lucrări sau de serv i implică întotdeauna transferul câtre concesionar a unei părți semnificative a riscului de operare de natură economii , în legătură cu exploatarea lucrărilor și/sau a serviciilor respective. Se consideră că o semnificativă a riscului de operare a fost transferată atunci când parte pierderea potențială estimată suporiată de concesionar nu este una neglijabilă. Riscul de este riscul care îndeplinește, în mod cumulativ, următoarele condiți operare este de evenimente care nu se află sub controlul părților la contractul de a) venerat concesiune: b) implică expunerea la Puctuaiile pietei

Pagina 49

Se soia: sa Razboteni, nr 310 com. len Necuee, si fa făt At pir sr Ori, mr Abt 018 pater, ai ALROSEL „FĂ 5 5 0332804 020; 0747 12664 Tele PROJECE E Pta za nat aTergalrsetro | €) ca efect al asumării riscului de operare, concesionarului nu i se garantează, n condiți normale de exploatare, recuperarea costurilor invest or efectuate și a costurilor în legătură cu xploatarea lucrărilor sau a serviciilor. Riscul de operare poate consta în: a). ficriscul de cerere - riscul privind cererea reală pentru lucrările sau serviciile care fac obiectul concesiuni de lucrări sau de servicii: b) fie riscul de ofertă - riscul legat de furnizarea lucrărilor sau a serviciilor care fac obiectul concesiunii de lucrări sau a concesiunii de servicii, în special riscul că furnizarea serviciilor nu va corespunde cererii. Riscul de ofertă poale fi împărțit în riscul de construcție și riscul operațional legat de disponibilitatea serviciilor atunci când construcția și operarea constituie cele două mari faze ale proiectului de conce: me; e). fie ambele riscuri, de cerere și de ofertă. În cadrul analizei de rise vom analiza probabilitatea că acea variabilă critică va evolua așa cum am estimat în analiza de senzitivitate. În cazul nostru aceste variabile critice vor fi: - valoarea investitie Probabilitatea majorării cheltui Jilor de investiție nu este foarte mare, avand în vedere ca de distributie este infiintata, i viitorul concesionar va avea costuri initiale mici rapoatate reteaua 1a venitul obtii dar si la valoarea retelei de distributie. Deci acest risc este eliminat ut, -. veniturile financiare cazul nostru aceasta variabila desi ofera cea mai mare variatie a i ndicatorilor In proiectului de profitabilitate, acestia sc situeaza tot în limitele acceptate ca fiind profitabile stabilit de catre ANRE în functie de costuri si Avand în vedere ca tariful de distributie este nivelul în cadrul analizei este unul real si nu va fi redus foarte investitii, consderam ca prevazut mult. mentinand un nivel de profitabilitate atragator pentru viitorul concesionar. mai identificat si alte riscuri care ar putea pune în pericol De asemenea s-au implementarea în cele mai bune conditii a prezentei investitii, astfel: 1. Contestati la licitatii Masuri - claborarea unci documentatii complete si corecte - organizarea unei licitatii dupa normele în vigoare - personal calificat 46

Pagina 50

| 00 | ee zeu Retete S, ce 1 Nec li Macin Separat Ovi, SA, Bt 015 pater, ai ALROSEL E A E5 304 07247 120364 Tel 0332 026; PROJECT | E ES East mai: ogeegaiesetro EST STR Efecte -. intarzierea proiectului 2. Depistarea unor defectiuni sau deficiente la receptiile din teren Masuri - Consiliul Local a realizat o expertiza a sistemului de distributie prin care a evidentiat buna fucntionare a acestuia, avand în vedere ca acesta are o vechide de cand este infiintat si neutilizat. Efecte - costuri mari pentru viitorul concesioar În situația de față se transferă întreg riscul de operare concesionarului, iar autoritatea contractantă/concedentul nu se obligă la nicio plata pentru operarea sistemului de distribuție către concesionar. Se ataseaza Anexa 1 Matricea preliminară de repartiție a riscurilor. Coneluzii ale analizei cost-beneficiu - Din punct de vedere financiar: s-a obtinut VANF = -4.583.840,97 RON (VANT =0) deci este demonstrata necesitatea finantarii din fonduri publice, fluxurile de numerar pe intreaga perioada sunt pozitive pe baza intrarilor de numerar de la bugetul local pentru cheltuieli necligibile, pentru cheltuieli zibile si alocatiile de la bugetul local care asigura costurile de functionare. În conformitate cu prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/207 al Comisiei din 20 ianuarie 2015 de stabilire a normelor detaliate de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, valoarea ratei interne de rentabilitate financiară RIRF = -2.51% fiind mai mica decat rata de actualizare de 4%. - Proiectul este sustenabil din punct de vedere financiar datori componentei nerambursabile care asigură un cashilow pozitiv pe perioada de implementare și de analiza datorită angajamentului beneficiarilor de a întreține și opera reteaua în conditii de eficiență financiară. Raportul beneficiu/cost este supraunitar pe perioada de referință (1,21). - Din punct de vedere economic exista cuantificate monetar beneficii (externalitati) care asigura investitiei un VANE>0 Valoarea este mai mare decat rata de actualizare (intrucat VAN >0), rezultand astfel performanta economica a investitici Principalele efecte economice cuantificate:

Pagina 51

ALROSEL Tea: 0432304 220; 0747 120361 Fm: ogpeeăatoselro PROJECT e Crearea timpului disponibil pentru activitati lucrative de locuri de munca sau în sospodaria proprie pe perioada de referință; Efecte necuantificabile: e Scad costurile de spitalizare, medicatie, preventie, tratare a bolilor ca urmare a scaderii GES; Proiectul cont ihuie la dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale în condiții de eficientă economică fiind demonstrate vatori ale externalităților importante: Proiectul propune conectarea la o rețea inteligentă de distribuție a gazelor naturale a unui număr de 1350 gospodării Activitatea de exploatare este sustenabilă si va permite continuarea extinderii rețelei comunelor din cât și pentru toate categoriile de beneficiari atât pe teritoriul parteneriat comunele limitrofe, De asemenea, rezultatele obținute prin proiect vor produce efecte pentru finalizarea acestuia prin îmbunătățirea continuă a infrastructurii energetice și și după diversificarea acesteia contribuind la creșterea bunăstării prin eliminarea cenușii și vătraiului din viața destul de greu încercată a locuitorilor din comunele parteneriatului. Analiza de senzitivitate Astfel, s-au analizat urmatoareie seturi de'variabile / indicatori: veniturilor 1%, 5% si respectiv 10% asupra indicatorilor de impactul scaderii su performanta financiara VANE/C si RIRE/C; veniturilor 1%, 5% si respectiv 10% asupra dicatorilor de impactul scaderii &ui performanta financiara VANE/C si RIRE/C; 5% respectiv 10% asupra indicatorilor de impactul cresterii cheltuielilor cu 1%, si performanta financiara VANE/C si RIRF/C; 5% si v 10% asupra indicatorilor de « impactul cresterii cheltuielilor cu 1%, respect performanta financiara VANEJ/C si RIRE/C 1%, 5% si respectiv 10% asupra indicatorilor de «impactul scaderii externalitatilor cui performanta economica VANE/C si RIRE/C. realizat identic modul prezentat in cadrul analizei financiare si Toate calculele s-au cu senzitivitate s-a realizal cu respectarea principiului caereris paribus e: e, economice. Analiza de analiza unei anumite variabile, toate celelalte variabile, în esenta, stipuleaza ca pentru a impactul Ă trebuie sa ramana neschimbate. importantă de bencficii sociale, economice, de siguranță cre - Proiectul prezinta și o suma sunt dificil de cuantificat si din care amintim:

Pagina 52

| Slant st Rebeen, re SI com en Neue si | AAC, Aa m ami Stă operare Cota, ne 14, DL 019, parter, Isi cupă | 5 85 pu aere be po ALROSEL DD over SĂ. Frau: ofer&aroset.ro PROJECT. | 5 TD Bio Toata 353 | « Scăderea emisiilor de GES este la o valoare importantă ceea ce inseamnă o contribuție importantă la îmbunătățirea factorilor de mediu. e Creste speranta de viata, creste varsta la care persoanele raman active avand o sanatate mai buna; « Scad cheltuielile sociale de Ia bugetul local reprezentate de ajutoare de boala, ajutor social, campanii preventive, ete; e Se crează locuri de mun în distribuție, întretinere, facturare; * Reducerea gradului de excluziune sociala prin dezvoltarea unor afaceri locale crearea de locuri de munca investitii in facilitati de productie, depozitare tinandu-se seama ca prin nivelul chiriilor, pretul utilitatilor si costul cu forta de munca sunt scazute în zonă; în zona Sustenabilitate mărită investitiilor anterioare si viitoare prin racordarea acestora la * a noua infrastructură; Crearea timpului disponibil pentru activitati lucrative de locuri de munca pe perioada « de implementare a proiectului; de a incendiilor prin utili re mai facilă a elementelor e Scade riscul producere standardizate de siguranță în exploatarea gazului natural. concluziona ca proiectul prezinta riscuri normale Din punet de vedere al riscurilor sc poate specifice acestor tipuri de investitii plătește astfel: Constructorul i va asuma Proiectul respectă principiul poluatorul finantarea masurilor de protectie a mediului: investiție fi realizate astfel încât ă nu creeze der Lucrările de execuție pentru vor ecologice, respectând legislația română în domeniu: mediului, versiunea actua

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.