Document

Glasulsatului05

Tip
Document
Pe site-ul primăriei
glasulsatului05
Emitent
Comuna Miroslovești, jud. Iași
Pagini
8
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Glasulsatului05”, Comuna Miroslovești, jud. Iași. Sursa: https://comunamiroslovesti.ro/wp-content/uploads/2015/04/glasulsatului05.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/miroslovesti/78165-glasulsatului05, 07.11.2026)

Fișier modificat
12.02.2012
Arhivat
07.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

cyan magenta yellow black Arta populară - una dintre cele mai O scurtă istorisire emoționante forme ale manifestărilor umane Venind de demult, arta populară face parte integrantă de război din limbajul nostru cultural și artistic. Iile, covoarele Ion (Jănică) Handra ne-a relatat, în timpul (scoarțele), țesăturile de toate felurile, ceramica, ciopli- documentării pentru monografia comunei, turile în lemn sintetic, minunata noastră artă populară despre drama unui soldat din Soci, pe își au izvorul în sensibilitatea și măiestria cu care nume Chiruț Iordache. Acesta, în cel de-Al oamenii știu să îmbine culori, să țese și să picteze, să Doilea Război Mondial, lupta alături de dăltuiască în lemn opere de o neasemuită frumusețe. camarazii săi pe linia frontului din zona pagina 4 Păstrăveni-Uricheni, pagina 6 GLASUL SATULUI Anul II, nr. 5, noiembrie, 2011 P A G I N I 8 [email protected] Spectacol folcloric de Din nou, oaspeți basarabeni anvergură la “hramul satului” la Miroslovești Dacă ar fi să calculăm, “pe genunchi’, frecvența medie a contactelor noastre directe cu distinșii cărturari basarabeni, ar rezulta că la două-trei luni trăim bucu- ria acestui privilegiu. Și asta, fiindcă ono- ranții noștri prieteni (sper că definirea relației noastre prin intermediul termenu- lui “prieten” nu e mult exagerată), ori de câte ori trec prin vecinatatea noastră, în drumurile lor culturale prin această parte de Țară, fac și necesara abatere de la drum, ca să ajungă la Miroslovești. La sfârșitul lui martie, anul curent, o “delegație” mirosloveșteană, invitată fiind, a participat la o festivitatea acade- mică dedicată scriitorului Nicolae Dabija, la Universitatea “G. Bacovia” din Bacău. Evenimentul a fost și un prilej de lansare Cartea basarabeană Sărbătoarea “Sfintei a romanului “Tema pentru acasă” a dis- tinsului scriitor basarabean, citit și la în atenția Treimi”, hramul Bisericii Miroslovești”, și a volumului “Căderea comuniștilor” al profesorului universitar publicului satului Miroslovești Vasile Șoimaru”, acestă carte fiind chiar și lansată în vatra noastră sătească. La eveniment, mirosloveștenii prezenți au retrăit bucuria întâlnirii și cu celebrul naist Vasile Iovu, al cărui nai a sunat maiestuos “pe viu” și la noi în sat. ...............................continuare pagina 5 Publica]ie trimestriala ap\rut\ la propunerea primarului comunei Hramul Bisericii “Sf. Treime” din Miroslovești a prilejuit și un Miroslove[ti, Ionu] eveniment de natură culturală, specific vieții laice. Fii ai satului domiciliați pe alte meleaguri, invitați particulari sau oficiali, între În tot Protopopiatul Pașcani, cu peste o sută de Biseri- Gospodaru, [i aceștia aflându-se și cei doi distinși parlamentari din colegiul ci, doar Biserica satului nostru are prăznuirea “Sfintei Treimi”. nostru, au asistat la o prezentare de carte basarabeană aflată în inventarul Bibliotecii comunale. Și, de când demnitatea administrativă de protoereu e deținută sus]inut\ financiar de părintele Pavel Postolache, fiu vrednic al satului În sala principală a bibliotecii, asistența a aflat de existența secțiunii de carte basarabeană, sector patrimonial datorat profe- Miroslovești, Sfânta Liturghie din această unică Zi a anului de Prim\rie [i creștin-ortodox e cea mai încărcată de trăire spirituală pentru sorului univ. dr. Vasile Șoimaru Dacă vreți să vă mențineți intactă sănătatea, atunci trebuie să aveți grijă atât de corpul cât și de mintea dum- cei prezenți în Sfântul lăcaș. Cum să nu fie așa, când ceremoni- Consiliul Local neavoastră. Iată câteva sfaturi, preluate în cea mai mare parte de la cele- alul liturgic e oficiat, de regulă, de un impresionant sobor de brul psiholog american ......................continuare pagina 5 preoți?....................................... continuare pagina 3 CM YK

Pagina 2

cyan magenta yellow black 2 Anul II nr.5 . noiembrie 2011 Cuvântul de după tăcere Micul jubileu al “Glasului…” mirosloveștene. furnizarea imaginilor legate de noștri, cărora le intuim “solidari- dini cu lumea urbană: „Nu Evenimentul prin care ne tematica administrativă și de cea tatea locală”, aducem și ultimul lipsesc nici evenimentele cultur- “alintăm” aici (împreună cu citi- legată de tradiții, prin implicarea exemplu în susținerea ideii că ale de pretenții similare marilor torii noștri, sperăm) nu va fi mar- nemijlocită în relația cu cei care “Glasul satului” e un produs cul- orașe. Astfel, redactorul-șef al cat de vreun banchet sau cine se ocupă de realizarea tehnică a tural care merită acest (modest, revistei, la rubrica "Punți peste știe ce festivitate pompoasă, ci revistei. totuși) demers jubiliar. Anume, Prut", se referă la lansări de doar de o simplă aducere în Nu vom trece cu vederea vom invoca onoarea pe care ne- carte și conferințe la care a par- atenție a “performanței” legate onoarea pe care o acordă publi- o face ziarul “Buna ziua Iași”, ticipat doctorul în economie de revista noastră trimestrială, cației noastre, oferindu-ne cotidian profesionist, dedicând Vasile Șoimaru, conferențiar la ajunsă, iată, la a cincea ediție. colaborarea, domnul ing. dr. revistei noastre un articol con- Academia de Studii Economice Și ce se poate face, mai con- Ionel Lupu, care, departe de sistent, o prezentare a numărului din Chișinău și vlăstar al neamu- cret, în sensul celor de mai sus? ograda copilăriei, împământenit patru al publicației lui făcut celebru de Mihail Categoric, mai întâi trebuie să de la tinerețe în urbea Iașului, mirosloveștene. Între altele, dis- Sadoveanu, în romanul Neamul mulțumim inițiatorului și finanța- rezonează cu sensibilitate la tinsul autor al articolului, Dl Ionel Soimăreștilor". Dl Ionel Bostan torilor ”Glasului…”, respectiv, problematica rurală. Bostan (publicist, scriitor, profe- remarcă, de asemeni, în arti- “Jubileul” este un termen domnului Ionuț Gospodaru, pri- Aminteam mai sus că apariția sor universitar), constată: colele gazetei legăturile noastre desemnat de dicționarele limbii marul comunei, și consilierilor publicației noastre a fost remar- “Puține sunt comunele județului onorante cu distinse personalromâne ca exprimând o sărbă- locali (care girează inițiativa pri- cată în afara comunității. În nostru care se pot mândri cu o ități basarabene: „Poate nu este toare dedicată unui eveniment, marului). acest sens am făcut referiri în revistă proprie. Între acestea – lipsit de importanță să adaugăm la un număr rotund de ani de la Apoi, se simte nevoia abso- numerele anterioare la articole Mirosloveștii, care editează reg- că, în decursul ultimilor ani, producerea lui. Și tot dicționarul lută de a evidenția contribuția din presa basarabeană (“Liter- ulat – la fiecare trei luni – publi- comunitatea mirosloveșteană i-a ne edifică asupra faptului că consistentă a unor redactori și atura și arta” și “Expresul de cația locală "Glasul satului" (...). avut ca oaspeți basarabeni pe “jubileul” a fost instituit inițial colaboratori în realizarea acestei Ungheni”). Solidar cu faptele Ajunsă la ediția a patra, publi- scriitorii și gazetarii Nicolae pentru numerele cincizeci, gazete sătești, apreciată de “consătenilor” săi, domnul prof. cația vine cu articole interesante Dabija, Vlad Pohilă, Nicolae douăzeci și cinci (de ani, de către unii observatori neutri ca univ. dr. Vasile Șoimaru de la pentru orice cititor, evident, vor- Rusu, pe artiștii emeriți Ninela la…). având chiar anvergură, compar- Chișinău (Cetățean de Onoare al bitor de limba română – și nu, Caranfil (actriță la Teatrul Deși sărbătoarea jubiliară e ativ cu produsele similare din comunei Miroslovești), un neo- așa cum ne-am fi așteptat, doar Național) și Vasile Iovu (naist și strâns legată de perioadă/timp, mediul rural. Între cei remarcați bosit călător prin românimea “din pentru viețuitorii din Soci, flautist la Filarmonică)”. noi, redacția publicației “Glasul ca fiind contribuabili direcți (și jurul României”, a dus exem- Verșeni ori Mitești. Aruncându- Cu aceste aprecieri care satului”, vom lega aniversarea dedicați) la realizarea gazetei, plare ale publicației noastre pe ne o privire asupra numărului oferă distincție ocupației noastre care ne privește de…numărul sub aspectul conținutului, e evi- meleaguri basarabene, ca pe un recent ieșit de sub tipar (Ianuar- de factură gazetărească, produselor realizate. Și, evident, dentă dăruirea d-lui prof. Ioan anume “blazon” al locurilor de ie – Martie, 2011, Anul II, Nr. 4, aprecieri venite pe o „filieră” vom recurge și la o reducere Leleu, care e colaboratorul nos- baștină ale strămoșilor săi pagini 8), descoperim mai multe publicistică respectabilă, dar mai matematică. Vom simplifica prin tru cel mai activ, a d-nelor năvrăpeșteni. materiale asupra cărora merită ales intermediate de un așa de cinci numărul douazeci și cinci, prof.Georgiana Popa (redactor), Desigur, ce părinte nu e mân- să ne aplecăm cu luare aminte”. distins condei, încheiem apoconsacrat în context, și vom înv. Leleu Alexandrina (colabora- dru de propriul copil? Aducem în Și urmează prezentarea unor teotic – și, evident, recunoscăobține un mini-jubileu pentru tor) și prof. Vica Stan, redactor. vorbă această remarcă pentru a teme abordate de ziarul nostru, tori Dlui prof. univ.dr. Ionel evenimentul cultural local, deja În ce îl privește pe domnul ni se ierte (parțial) eventualul cu reproduceri consistente din Bostan – editorialul numărului remarcat ca atare, adică primar, dânsul e și un activ păcat al “laudei de sine” (evident articolele ediției. jubiliar al gazetei noastre. realizarea celui de-al cincilea colaborator, prin contribuția pe aici fiind vorba de un sine “colec- Distinsul publicist ieșean număr al gazetei care o are în selectarea și tiv”). Și, cu toleranța cititorilor găsește în revistă și alte smilitu- Gheorghe Pârlea Spectacol folcloric de anvergură la “hramul satului” această sărbătoare. În ultimii ani, Marea atracție a acestei ediții a înainte ca fiul său să devină primarul “Bâlciului de la Miroslovești” a fost, comunei, vrednicul gospodar al satu- anul acesta, spectacolul folcloric, lui Ion Gospodaru (pizmuit de unii și având ca invitat special, în premieră, prețuit de alții) a amenajat în preaj- Ansamblul Folcloric “Ciprian ma înstăritei sale gospodării loc bun Porumbescu” din Suceava. Celebrii pentru asemenea gen de petrecere profesioniști în arta dansului și cân- sătească. El e, în parte, și “drago- tecului popular au încântat câteva manul” evenimentului, căci sute de spectatori care i-au secondat “tocmește” scrânciobele, “manageri- în horă pe artiștii dansatori și i-au ază” scenografia la fața locului și, la aplaudat entuziast pe interpreții nevoie, participă și la serviciul “de vocali. ordine publică”, alături de agenții profesioniști. Gavriil Navrăpeșteanu Hramul Bisericii satului Mirolovești Hramul Bisericii, ca fiind în această nesc și al “veneticelor” sarmale gareste Sărbătoarea “Sfintei Treimi”, dar zi și nu luni, de “Sf. Treime”. nisite cu friptură. Urmează apoi să tradiția locală anticipează cu o zi În această Sfântă Duminică, după participe cu toții, fie ca spectatori, fie bucuria, prin manifestări laice. Local- Slujba de la Biserică dedicată ca protagoniști, la “hora satului” și să nicii își invită “la hram” rudele și pri- Înduhovnicirii Păstorilor dintâi ai Bis- se dea în scrânciobe. etenii din afara localității cu o zi ericii Creștine, musafirii, împreuna De la o vreme, ceea ce sătenii înainte, de “Duminica Mare”. De cu ospitalierele lor gazde, se bucură numesc “la bâlci” se ține la “Budăie”, aceea mulți săteni invocă confuz de deliciul borșului nostru moldove- locul redevenit foarte popular pentru CM YK

Pagina 3

cyan magenta yellow black Spiritualitate locală Anul II nr.5 . noiembrie 2011 3 Sărbătoarea “Sfintei Treimi”, hramul Bisericii satului Miroslovești de preacucernici părinți din Pro- comunei, dl Ionuț Gospodaru. topopiat (și nu numai), câțiva fiind și Ca de obicei, când Slujba e ofici- dânșii fii ai satului (părintele Octav ată prin contribuția părintelui Pavel Pantelimon și părintele Bogdan Postolache, și acum ceremonialul Frăsilă). religios a avut ca notă particulară, Participanții la Sfânta Slujbă ded- cum a remarcat și părintele-paroh icată doctrinei fundamentale a cred- Liviu Siminciuc, verva oratorică și inței noastre (Celor Trei Persoane frumusețea remarcabilă a cântărilor, Îndumnezeite de Dumnezeu-Unul) însușiri izvorâte din zestrea pas- au umplut naosul Bisericii, între ei torală a părintelui-protopop. aflându-se și oficialii (parlamentari și Redacția primari) invitați la hram de primarul În tot Protopopiatul Pașcani, cu lache, fiu vrednic al satului ceremonialul liturgic e oficiat, de regpeste o sută de Biserici, doar Biseri- Miroslovești, Sfânta Liturghie din ulă, de un impresionant sobor de ca satului nostru are prăznuirea această unică Zi a anului creștin- preoți? “Sfintei Treimi”. Și, de când demni- ortodox e cea mai încărcată de trăire Și anul acesta părintele-protopop tatea administrativă de protoereu e spirituală pentru cei prezenți în Sfân- a venit la Biserica părinților și bunideținută de părintele Pavel Posto- tul lăcaș. Cum să nu fie așa, când cilor săi cu un număr impresionant Vaca bourului necesar trupului și minții, cu o masă educativă să înceapă a-și cunoaște părintesc . și bănci încropite din leațuri de străbunii. Suspectându-și tatăl, cu Dar în planurile tatălui, fie el preot, carpen. Și, în preajma Sfintei Sărbă- privire la veridicitatea mobilului care își băgase bine coada și Potrivnicul. tori a Paștelui, părintele își aștepta a dat naștere toponimului amintit, fiul Căci într-o zi, plodul cel cu sete de de reactualizat. oaspetele basarabean și pe însoți- îi cere acestuia, insistent și cu ges- cunoaștere cotrobăi pe unde nu era Dar iată contextul torii lui locali în acest loc cu rever- turi patetice, imperative, să dez- de așteptat și găsi corpul delict. prielnic istorisirii berațiile vremurilor apuse. Adusese, groape capul bourului, ca să aibă Necunoscând însă anatomia necu- părintelui. Într-o fru- împreună cu fiul său, seminaristul, dovada că atunci, demult, s-a întâm- vântătoarelor, Mihuț al părintelui a moasă zi de primă- un coș de nuci, colaci și vin din pro- plat întocmai. Desigur, părintele asociat obiectul ciudat cu ghidonul vară, când se afla în ducția satului, nu spre îmbuibare tru- Romică știa că trebuie să fii foarte unei motociclete…Și mare i-a fost comună doctorul pească ci spre folositoare zăbavă precaut în privința felului în care dăruită sufletului. trăiește puiul de om această vârstă descumpănirea tatălui când își văzut Vasile Șoimaru, un Musafirii părintelui veneau de la dificilă, notorie pentru avalanșa între- feciorul angajat într-o zgomotoasă ales oaspete basarabean – și mai un alt loc de aducere aminte, de la bărilor, a cererilor de argumente. Și probă de motocros prin ogradă. mult decât atât –, Stejarul lui Andriuță, arborele care, iată-l pe tăticul-pedagog pus la mare Deși aflat ca pe jar, toată grija părintele Romică după vreo cinci veacuri de înfruntare încercare. părintelui de până acum se risipi trimise veste să ne a stihiilor cerului, tocmai fusese După o socoteală a sa, grăbit însă într-o clipă. Fiul său cel pornit abatem, după ce doborât în ultima sa bătălie cu “bal- cumpănită, singura ieșire din impas să investigheze legendele nu se răsti săvârșim treburile aurul” văzduhului. Basarabeanul era cea pe calea amăgirii subtile, la tatăl său, cum era de așteptat, că noastre punctuale, venise cu stejărei din rădăcina altui prin exploatarea inocenței infantile: a dezgropat căpățâna bourului în și pe la Soci. Fixase bătrân vegetal, încă în viață peste cu ce să sape, în absența unei absența martorului care se voia a fi. el un loc de întâlnire Prut, ca să ducă mai departe, pe unelte, a unei cazmale? O vor face Însă cucernicia sa, pentru orice la marginea pădurii locurile strămoșilor din care el se împreună în altă zi… În fine, argu- eventualitate, avea pregătit în grabă în care își adus- trage, ștafeta timpurilor românești. mentul amânării deschiderii un plan B: era gata să-i spună fiului eseră obol suprem Și în atmosfera aceasta plină de “șantierului arheologic”, cu motivul că țeasta dezgropată în lipsa mar- patriei vreo 5oo de melancolia istoriei, vitregită, însă, de invocat, a potolit văpaia pruncului torului era a…vacii bourului și că pe ostași români în dulcile mângâieri ale primăverii, căci, său. Cu promisiunea solemnă, însă, deși ne aflam într-o zi senină de cerută de fragedul învățăcel, anume, cea a bourului aveau s-o dezgroape primăvara și vara aprilie, bătea un vânt aspru, o că asta se va întâmpla negreșit. împreună, conform înțelegerii. anului 1944. Dar Părintele Romică din Soci a copilărit locul acesta fusese ales de părin- rămășiță a crivățului, părintele “De-acum, tăticule, după ce l-ai Desigur, părintele Romică n-ar fi și, imediat ce și-a împlinit ucenicia, a tele-paroh vizând o perspectivă tem- Romică începu a ne povesti pățania amăgit cu un analgezic, caută și pilu- scăpat ușor din cercul vicios în care slujit Domnului pe meleaguri mol- porală mai adânc pătrunzătoare în sa, legată de relația lui cu legenda la care să trateze cauza. Ce, nu intrase, căci întâmplarea de a găsi dave mai puțin impregnate de trecu- istorie. locului. Fusese împins, poate, să o puteai să spui că nici un escavator curând un alt craniu de vită, obligatotul istoric decât locurile în care Se știe, de la cronicar, că prin facă acum și pentru că protagonistul din lume nu poate pătrunde în adân- riu cu ceva diferențe anatomice față propovăduiește Cuvântul Domnului aceste părți, în satul Boureni, întâmplării era de față, ce-i drept, cu cul legendelor din groapa timpului de primul, ar fi însemnat o iluzie. acum. De când e la Soci își exercită megieș cu satul în care slujește altă vârstă și cu altă minte… Din lăsat în urmă?”. Și automustrările Norocul însă veni, spre a elibera misiunea preoțească într-o frumoasă părintele, Dragoș-Vodă, descălecă- tonul povestitorului cu har, încă de la îngânate de tatăl cel iubitor de istorie tatăl de dificila întreprindere didacîmpletire cu misia lumească de bun torul, ar fi ucis bourul, cu ajutor și început era ușor de înțeles că vom sunt întrerupte, la câteva zile, de tică pe tărâmul istoriei, pe altă cale. cetățean în comunitatea care l-a sacrificiu din partea Moldei, tovarășa asculta o întâmplare hazlie. întâmplarea că un enoriaș al său, în Cum preocupările copilăriei timpurii adoptat. În acest context, e remarca- lui de vânătoare din lumea patru- Intermediată de cuvinte puțin timp ce-și planta niște pomi, dez- sunt atăt de diverse, fiul uită cu totul bilă atașarea sa de faptele demne pedelor. În pădurea care desparte diferite de cele ale povestitorului gropă o țeastă de bovină. Numai de pretenția sa legată de legenda ale înaintașilor, cele ce au hrănit cele două sate, oamenii locului, cei originar, iată și istorisirea părintelui bună pentru planul ce-i încolți în bourului moldav. memoria urmașilor. A ridicat monu- ai trecutului, au consacrat fapta leg- Romică: gând tatălui aflat în mintea copiilor. Îi Acum, peste ani, și tatăl, și fiul știu ment soldaților care au stropit cu endară prin intermediul toponimului *** ceru omului s-o curățe și să i-o sânge jertfelnic glia locului și a ani- Într-o vară, pe când fiul său avea aducă în taină acasă. Desigur, tot cu bine că legendele arar se dez- "Dealul Căpățânii". În locul acesta, mat evenimente de aducere aminte vreo cinci anișori, tatăl se apucă să-i ocaua mică o va scoate la capăt cu groapă. Iar atunci când râvnești la unde oamenii cei de demult, după ce chiar în locurile impregnate cu sim- s-au ospătat vânătorește la praznicul povestească acestuia “Legenda îndărătnicul său fiu, care ținea morțiș asta, e posibil ca în loc de bour să bolistica faptelor vrednice ale stră- voievodal, au îngropat capul nefolos- bourului moldav”, chiar pe locul în să aducă la lumină fapta care a pus găsești…vaca bourului. (Publicat în moșilor. Îmi amintesc, între altele, un itor al fiarei, părintele a înjghebat un care părintele deșira acum ghemul temelie Țării Moldovei. Va simula, la “Basarabia literară”, 5 martie, 2011) eveniment care a prilejuit părintelui ambient romantic pentru răgazul cel epic. Gândise că era cazul ca puiul fața locului, dezgroparea promisă repovestirea unei întâmplări demne de român aflat sub oblăduirea sa într-o doară, dintr-un exces de zel Gheorghe Pârlea CM YK

Pagina 4

cyan magenta yellow black 4 Anul II nr.5 . noiembrie 2011 De la străbuni…la strănepoți Arta populară - una dintre cele mai emoționante forme ale manifestărilor umane serile lungi de iarnă. amestecul de coaja de arin cu în/pe lada de zestre, iar altele Dincolo de necazuri, calaican; cafeniu – din coaja sunt mai noi și împodobesc mai țaranul român a știut să-și verde de nucă; galben – din frun- ales odaia de curat. păstreze frumusețea sufletului, za de mesteacăn, coajă de Gospodinele adăpostesc cu nos- să-și țină pentru el bucuriile lui, padureț, siminoc și altele; violet talgie aceste valori și vorbesc iar resursele lui de creator să le – din sfeclă roșie; roșu deschis despre ele cu un nestăpânit sen- reverse în casa, în ograda, în și închis – din sovârf cu frunze timent de mândrie - atunci când satul lui de baștină. de padureț; verde – din urzică sunt puse s-o facă. Specialiștii consideră că vie, laptele câinelui, nalbă, Cele mai reprezentative obiecte elementul decorativ de bază, din coada șoricelului; albastru – din decorative se pot vedea si la categoria țesăturilor, îl constituie usuc de oaie de la spălatul lânii, șezatorile organizate în satele covorul (scoarța). Aceasta amestecat cu piatra vânătă. comunei noastre, cu sprijinul reprezintă țesătura cea mai Unele modele se lucrau cu lână Primăriei din Miroslăvești și a importantă a artei decorative în culori naturale: cafeniu închis, Comitetului Județean de Cultură românești pentru împodobirea gri și alb. din Iași. locuinței satelor noastre, chiar și Motivele ornamentale dispuse pe Șezătoarea, această formă de azi. scoarțele moldovenești sunt manifestare artistică, înmă- Diferite de la o zonă la geometrice ori florale și purtau nunchează multe elemente ale alta, scoarțele se aseamănă prin diferite denumiri: în coronițe, în artei populare. La șezătoare tehnica de lucru. bujori, în trandafiri, în bobocei, tinerii pot vedea un interior țără- Scoarțele moldovenești diferă în curpănul bostanului, floarea- nesc de altădată: cu zestrea prin cromatică și ornamentație. soarelui, frunza stejarului; în fetei de măritat așezată pe sipet, Venind de demult, arta populară Creatorii de artă populară Cromatica este potolită, fapt unghiuri și romburi, în miez de într-un colț al camerei, cusături face parte integrantă din limbajul nu și-au încrustat numele pe care își are explicația în nucă, în cruci sau suveicuțe, în și alesături ce împodobesc camnostru cultural și artistic. operele lor. Creațiile lor nu sunt folosirea culorilor de origine veg- șinatău ori în papușele etc. era, culmea pe care se păstrau Iile, covoarele (scoarțele), altceva decât ecoul dorului după etală în vopsitul lânii. Florile La Miroslăvești, aproape că nu costumele naționale și cele de țesăturile de toate felurile, ființa iubită și simțul artistic câmpului, scoarța copacilor, există locuință țărănească în toate zilele etc. Tot aici pot afla ceramica, ciopliturile în lemn – moștenit din străbuni. rădăcinile plantelor, constituie care să intri și să nu poți admira, despre ocupații străvechi și sintetic, minunata noastră artă Acolo, oriunde, în materia primă din care se puteau și astazi, cusături și țesături dec- unelte de lucru, despre obiceiuri populară – își au izvorul în sen- căsuțele lor s-a creat un anume obține aceste culori. De exem- orative. Unele sunt vechi de și datini strămoșești, despre sibilitatea și măiestria cu care fel de artă populară. plu: negru – se obținea din peste 100 de ani și sunt păstrate bucate ce vin din vechime etc. oamenii știu să îmbine culori, să Culorile folosite sunt lumi- Oriunde ne-am născut, țese și să picteze, să dăltuiască noase, rupte parcă din natura noi, românii, arta populară stă în lemn opere de o neasemuită generoasa a țării noastre, culori mărturie calitaților spirituale ale frumusețe. de grâu de iarbă și de brad, culo- poporului nostru, mesager al Îmbinând dragostea de rile pădurilor în toamnă. permanenței noastre pe aceste locul natal cu dragostea pentru Trăind altădată din ,,dăr- locuri. frumos, oamenii au creat opere nicia zgârcită” a pământului, Referindu-se la măreția de o rară și uimitoare frumusețe. țaranul român și-a revărsat în artei noastre populare, un emi- De fapt cine o fi cusut locuința lui tot ce avea mai lumi- nent critic de artă spunea: ,,Preîntâiul ornament pe o pânză? O nos în suflet. Și-a așezat porți tutindeni unde se vorbește limba fi fost poate o tânără care, primitoare la intrare în gospo- română, o mare artă populară sașteptându-și ziua nunții, își darie, și-a încrustat stâlpii a manifestat dintotdeauna prin cusea iia de mireasă, ori poate o prispei și i-a șlefuit, și-a încrus- operele rafinate și robuste. nevastă care a dorit să toarne pe tat lemnul cu dantele cioplite ori Vigoarea ei izvorăște din cămașa bărbatului său, și-a încins casa, în semn de străvechiul și permanentul conpuzderie, picături de dragoste și dragoste, cu un brâu de motive tact cu pământul și muncile care de frumos? naționale alese din cea mai fru- îi zămislesc rodnicia; rafinamen- Dar în țesaturile de moasa cămașă de mire etc. tul ei – din calitățile native ale ornament, în țesăturile populare, Obiectele făurite de mâinile cre- unui popor ales”. care femeie va fi așezat întâile atorilor răspândeau lumina culomotive colorate care să-i aducă rilor în încăperile întunecoase. Înv. Alexandrina Leleu în locuință un strop de soare și Privindu-le, uitau de necazuri. de lumină? Șlefuindu-le, își treceau mai ușor turile de apă se transformă în opresc ploaia și furtuna distrugă- alerge în timpul furtunilor, să nu Credințe și superstiții – de la cristale de gheața ce se măresc, toare. se adăpostească sub copaci ori iar în cădere nu au timp să se Efectele negative ale stâlpi înalți, să nu aibă asupra prejudecăți, la realitate topească în întregime și cad sub formă de gheață, distrugând acestor fenomene se pot doar diminua prin împăduriri, canale lor obiecte de metal etc. Așadar, în viață trebuie Superstițiile sunt credințe potriv- iulie, pentru incendii și fulgere; recoltele. de scurgere, îndiguiri, baraje, să ne conducem după legi ale it cărora anumite întâmplări pot de Sf. Haralambie-tămăduitorul Grindina cade pe anu- instalare de paratrăsnete etc. naturii și nu după legi oculte, cu influența sau detremina eveni- de boli; de Sf. Spiridon, pe 12 mite porțiuni în funcție de fron- Copiii trebuie educați de prejudecăti și superstiții, să nu mente din viața oamenilor. Prin decembrie, făcătorul de minuni; turile de aer rece, dispuse pe mici cum să se ferească de furia fim victime ale necunoașterii, ori credințe și superstiții, omul ars de Sf. Trifon, pe 1 februarie - apelor, de pericolul focului, de ale propriei noastre naivități. culoare, uneori bine delimitate. de soare, bătut de ploi și ros de pentru ca recoltele să fie păzite trăsnete și fulgere, de grindină, De aceea este posibil să plouă boli încearcă să se elibereze de de viermi și de lăcuste; de retrăgându-se la adăpost, cu Prof. Leleu Ioan cu grindină pe o anumită aceste situații. Stratenie, pe 2 februarie etc. ușile si ferestrele închise, să nu suprafața, iar alăturat să fie În satul nostru s-a Se spune că Stratenie, soare și senin. Este ca și negura întipărit în mintea oamenilor fap- mergând la biserică și văzându-l toamnei, care se formează la fel tul că pentru a fi ocoliți de ploi cu pe Trif îmblătind grâul în zi de grindină și furtuni, de trăsnete și sărbătoare, se întoarce din drum pe anumite fâșii, unele cu ceață, fulgere, nu trebuie să lucreze în și îi zice: „Trif nebunule, fie azi altele cu soare. anumite zile din an, cum ar fi: a ziua ta, că a mea va fi mâine”. Oamenii se feresc să 9-a joi după Paște, sau ziua Sf. Așa a și rămas - sărbătoarea Sf. lucreze în zilele amintite mai Ioan de la Suceava. De aseme- Trifon pe data de 1 februarie. sus, pentru că uneori s-a întâmnea nu se lucrează în ziua de Sf. Aceste credințe vin din plat să se producă astfel de Ilie, pe 20 iulie, pentru apărare vechime, când oamenii nu-și fenomene chiar în aceste zile. de tunete și trăsnete; în mier- puteau explica fenomenele Pentru a opri ploile curea din mijlocul Postului Mare naturii. În realitate aceste cumpănoase, oamenii înfig (de Miezul Păreților), pentru ca fenomene pot fi explicate foarte toporul în pământ, ori colțul oamenii să nu ,,tăndăluiască” cât clar din punct de vedere științific. sapei, atunci când se află pe înainte, cât înapoi; de Sf.Ioan- De exemplu, grindina, ogor. Aceasta este o superstiție. cap de primăvară, pe 24 februar- care-i înspăimântă pe oameni, La biserică se trag clopotele, iar ie, care deschide cântatul și se formează în norii cumulo-nim- in case se aprind lumânări, mai împerecherea păsărilor - pentru bus (,,balaurii”), la mare ales cele de la Sf. Înviere. ca acestea să nu mănânce înălțime; atunci când norii întâl- Sunetele clopotelor dispersează semănăturile; de Sf. Foca, pe 22 nesc sectoare cu aer rece, pică- norii, abat curenții de aer, dar nu CM YK

Pagina 5

cyan magenta yellow black Paralele temporale Anul II nr.5 . noiembrie 2011 5 Din nou, oaspeți basarabeni la Miroslovești Dacă ar fi să calculăm, “pe genunchi’, lui”, nr. 3/2010). la noi pentru a promova un program euro- puri, semnifică renașterea României Mari. frecvența medie a contactelor noastre Acum, cei doi oaspeți au animat, în pean de investiții care ține de “energia Stejăreii sădiți sub auspiciile patriotului directe cu distinșii cărturari basarabeni, popasul de câteva ore pe meleagul nos- verde”. Vasile Șoimaru s-au prins, semn bun penar rezulta că la două-trei luni trăim bucu- tru, grupul gazdelor format din primarul După ce distinșii musafiri chișinăuieni tru împlinirea la care lucrează cu însuria acestui privilegiu. Și asta, fiindcă ono- Ionuț Gospodaru, prof. Ioan Leleu, prof. au semnat în cartea de onoare a comunei flețire și argumente istorice implacabile ranții noștri prieteni (sper că definirea Ioan Pârlea, prof. Gelu Hogaș, preoții- și ne-au oferit cărți basarabene (un vraf cei doi oaspeți ai nostri, unul dintre ei relației noastre prin intermediul termenu- parohi Liviu și Romică Siminciuc, vred- de cărți) cu dedicații și autografe, ne-am fiind chiar cel mai reprezentativ militant al lui “prieten” nu e mult exagerată), ori de nicul gospodar Ion Gospodaru (tatăl pri- deplasat cu toții în “Parcul Unirii”, o re-Unirii, președintele Forului Democrat câte ori trec prin vecinatatea noastră, în al Românilor din Republica Moldova. drumurile lor culturale prin această parte Ne-am fotografiat cu toții apoi, în zeci de Țară, fac și necesara abatere de la de ipostaze, în acest loc de suflet, drum, ca să ajungă la Miroslovești. cocoțați pe trunchiul secular – doborât de La sfârșitul lui martie, anul curent, o furtunile vremurilor și ale vremii (vezi “delegație” mirosloveșteană, invitată povestea Stejarului în “Glasul satului” nr. fiind, a participat la o festivitatea acade- 3/2010) –, timp în care aici, ca o conmică dedicată scriitorului Nicolae Dabija, secință a interferenței dintre două epoci la Universitatea “G. Bacovia” din Bacău. istorice (dictatura sovietică și vicleana Evenimentul a fost și un prilej de lansare pre-fază a globalizării) s-au rostit cuvinte a romanului “Tema pentru acasă” a distin- de obidă și de speranță în patru limbi. sului scriitor basarabean, citit și la Și toate acestea s-au întâmplat la noi, Miroslovești”, și a volumului “Căderea la Miroslovești, un sat amplasat în Edenul comuniștilor” al profesorului universitar de pe valea inferioară a râului Moldova, Vasile Șoimaru”, acestă carte fiind chiar așezare rurală ce-ar fi zăcut în anonimat și lansată în vatra noastră sătească. La profund dacă nu și-ar fi găsit pe-aici eveniment, mirosloveștenii prezenți au înaintașii un vrednic basarabean de azi, retrăit bucuria întâlnirii și cu celebrul naist dr. Vasile Șoimaru. Vasile Iovu, al cărui nai a sunat maiestu- Dar mai contează, în context, și fapos “pe viu” și la noi în sat. tul că în comuna noastră se află satul Recent, la începutul lui iunie, la Verșeni, baștina mamei și bunicilor întoarcerea de la comemorarea dedicată, “Ceahlăului literaturii române”, atât de la M-rea Diaconești, regretatului savant și dragă lui Mihail Sadoveanu, că patriot Andrei Vartic – pilduitoare tran- meleagurile noastre sunt impregnate de scendere a prieteniei dincolo de hotarul istoria descălecatului voievozilor întemeidintre viață și moarte –, scriitorul Nicolae marului), semnatarul acestor rânduri etc. palmă din glia satului, loc cu o încărcă- etori, lucru remarcat, în acest peisaj auroDabija și universitarul Vasile Șoimaru au Ca o coincidență, în acest timp se afla tură spirituală care ține de istoria locală, ral, și de către marele iubitor de Neam, trecut musai și pe la noi (anul trecut, la în sat și o reprezentantă a statului austri- dar și de cea națională. Națională, pentru academicianul Nicolae Dabija. evenimentul de aceeași factură de la Dia- ac – vorbitoare și de limbă engleză și că cei trei stejărei aduși din trupul unui conești au participat și câțiva rusă (!), translatorul local pentru engleză stejar basarabean și plantați în locul Ste- Gheorghe Pârlea mirosloveșteni; a se vedea “Glasul satu- fiind tânărul teolog Ilie Siminciuc –, venită jarului lui Andriuță, ca o ștafetă peste tim- Cartea basarabeană în atenția publicului pentru acasă” a scriitorului cilor furnizate de biblioteci, a Nicolae Dabija. Cei de față depășit o sută de mii de cititori. P. S. La cele consemnate în au aflat că romanul a Romanul prezintă o frumoasă legătură cu acest eveniment, mai devenit foarte popular atât poveste de dragoste pe fondul precizăm că la lansarea romanu- în Basarabia cât și în istoriei dramatice a Basarabiei, lui numit în aula Universității România, că se pregătește sub ocupație sovietică, și a fost “George Bacovia” din Bacău (17 traducerea lui în câteva donat Bibliotecii, dar și unor martie, 2011) au participat și pri- limbi de largă circulație. A localnici, direct de către autor, marul Ionuț Gospodaru, direc- fost editat în trei ediții, aflat, cu câteva zile în urmă, la a torul școlii (prof. Gelu Hogaș) și însumând 15 000 de exem- treia vizită în comuna învățătorul Gheorghe Pârlea, plare și, conform statisti- Miroslovești. acesta din urmă prezentând dis- tinsului public și opiniile sale de cititor al romanului (aprecieri publicate în “Literatura și arta” și în “BiblioPolis”, reviste care apar la Chișinău). Cu prilejul eveni- mentului de la Bacău, autorul află de la profesorul Gelu Hogaș că numele imaginar dat în roman comandantului lagărului siber- ian, în care se desfășoară cea mai mare parte a acțiunii, coin- cide cu numele real al comanHramul Bisericii “Sf. Treime” din nomice Chișinău, Cetățean de dantului lagărului de prizonieri Miroslovești a prilejuit și un Onoare al comunei noastre. de la Volkuta, în care a stat tatăl eveniment de natură culturală, D-na bibliotecară Lenuța său. Scriitorul mai constată, în specific vieții laice. Fii ai satului Munteanu și învățătorul Gheo- această convorbire autor-cititor, domiciliați pe alte meleaguri, rghe Pârlea au prezentat că unchiul său, arhimandritul invitați particulari sau oficiali, istoricul acestei întreprinderi cul- Serafim Dabija, a fost deportat, între aceștia aflându-se și cei doi turale și au trecut în revistă la un an de la eliberarea localdistinși parlamentari din colegiul unele titluri de cărți. nicului nostru, în același lagăr de nostru, au asistat la o prezentare Un grup coral de elevi, la Cercul Polar. Impresionat de de carte basarabeană aflată în pregătit de profesorul lor de edu- cele două coincidențe intermediinventarul Bibliotecii comunale. cație muzicală, Gelu Hogaș, a ate de dascălul din Miroslovești, În sala principală a bibliotecii, interpretat un popular imn scriitorul a făgăduit că va scrie asistența a aflat de existența basarabean dedicat idealului despre acestea, în contextul secțiunii de carte basarabeană, Unirii (“Îndemn la Unire” de altor asemenea întâmplări. sector patrimonial datorat profe- Aurelian Silvestru). sorului univ. dr. Vasile Șoimaru În mod expres, moderatorii s- Gavriil Năvrăpeșteanu de la Academia de Studii Eco- au oprit asupra romanului “Tema CM YK

Pagina 6

cyan magenta yellow black 6 Anul II nr.5 . noiembrie 2011 Punți peste Prut Copiii Dominte din Soci, în lagărele naziste (I) (Rezumat după cartea de memorii a prof. col. Tatăl era de-acum și mamă pentru cei șase au fără mamă și fără tată. Frontul de Est se primi de-acum vești despre copiii săi. Grigore Dominte – De la Dachau și Erfurt, copii. Dar oare cum poți face asta? Iată cum, apropia de România, odată cu compania ser- La Soci, viața fraților Dominte era încercată director la Corecție și ofițer de Miliție, Ed. Irex- citându-l pe cel de-al treilea născut, autorul gentului Dumitru Dominte, care, ascuns în de cumplita iarnă a anilor 1943-1944. Nu on, București, 2006) cărții amintite: “Fiindcă tata nu putea face față carapacea lui de introvertit, era greu de citit de aveau haine și lemne de foc, iar Joiana era O poveste reală, și totuși neverosim- îngrijirii celor șase băieți minori, era obligat să către tovarășii lui de arme. În aceste împre- gestantă, deci nu le mai asigura subzistența. ilă, provocată de acest monstru al istoriei ce ne pună la muncă pe fiecare după puterile lui; jurări, soceanul făcu ce făcu și obținu o per- Pe la începutul lui martie, familia minorilor poartă numele, adaptat ortografic, de Al Doilea astfel, cei mai mari se ocupau de muncile agri- misie de trei zile ca să poată veni, de la Nistru, încearcă un reviriment, odată cu sosirea truRăzboi Mondial. cole, iar cei mai mici de îngrijirea păsărilor, por- pe Valea Moldovei, unde sălășluiau în nevoi pelor române în sat. În casa lor, deși mică, au Dumitru Dominte din Soci, gospodar în cilor și vitelor”. Cei șase copii cu vârste între cei șase copii ai săi. Găsindu-i slabi și în miz- fost încartiruiți câțiva soldați, iar sub părul din rândul oamenilor, cum se spune, avea în prea- patru luni și paisprezece ani n-apucară a se erie, întârzie întoarcerea cu două zile, în încer- livadă militarii au improvizata o bucătărie de jma războiului șapte copii, o nevastă frumoasă campanie. Zilnic copiii Dominte primeau câte o dar bolnavă de boala cea mai frecventă a gamelă de ciorbă. Între timp a fătat și Joiana, vremii, tuberculoza, o Joiană bună de lapte și copiii scăpând la neprețuitul izvor de lapte. ceva pământ moștenit din tată-n fiu de la Viața însă continuă să ceară tribut abuziv stramoșii săi. Unul din ei, Călin Dominte, familiei lui Dumitru. Unul din copii, cel de șase venise la Soci de dincolo de Carpați, cum vor fi ani, moare în brațele lui Grigore, fratele de 12 venit și înaintașii sătenilor din spița lui Sasu ori ani, care, deși nu era cel mai mare, era capul a lui Moroșanu. familiei formată numai din copii. L-au înmor- Avea Dumitru Dominte ceva din firea mântat soldații, care i-au înjghebat sicriu și l-au ardelenilor căci nu era lung la vorbă și, mai așezat în mormântul mamei. Moarta încă mai ales, era hotărât în faptă. Cum oare să-ți expli- păstra pe cap baticul și la gât mărgelele, își ci felul în care și-a luat nevastă? La o hora a amintește în cartea sa Grigore Dominte, fiul. satului, i s-a întâmplat lui Dumitru, flăcau cam În vara lui 1944, copiii Dominte nu s-au trecut cu vârsta, să simtă un fior ciudat pentru putut evacua odată cu sătenii și au continut să Raruca lui Dumitru Sasu, o fată peste măsură conviețuiască cu militarii. de frumoasă, de vreo nouăsprezece ani. A Când luptele s-au întețit în zonă, un ofițer iașteptat spargerea horei, odată cu apusul a obligat pe copii să se refugieze și ei. Și-au soarelui, ca să găsească motiv s-o însoțească pus câteva blide într-un paner de papură, și-au acasă pe cea care musai trebuia să-i devină luat Joiana de funie, bucătăria lor de camnevastă. Când a ajuns pe la poarta panie, și au plecat spre Verșeni. Au zăbovit gospodăriei lui, căci pe-acolo avea drum acolo vreo săptămână, dormind pe unde apucodana, a tras-o-n ograda sa cu tot cu crean- cau, chiar și pe șant, alături de animalul care-i ga părului de care fata se agățase, în încer- ținea în viață, apoi s-au îndreptat, obligați de carea disperată de-a se opune. O dată intrată autorități, spre Roznov. Exodul a durat zile în casa flăcăului pe înnoptate, victima acestui obișnui cu absența mamei căci începu pentru carea sa precipitată de a mai orândui treburile întregi. Se opreau din loc în loc ca să pască vicleșug nu mai putea da înapoi. A împărtășit ei o altă nenorocire. casei. Între timp sergentul fusese dat dezertor Joiana și-apoi s-o mulgă. Era atâta suferință în cu Dumitru Dominte, flăcău răsărit, cu minte Când i-a venit ordin de concentrare, Dumitru și deferit Curții Marțiale. A fost judecat sumar și jur încât nimeni nu le-a adresat o vorba în tot înclinată spre acumulări intelectuale (îl citea pe Dominte avea terminată armata de vreo cincis- condamnat la 25 de ani închisoare, osândă pe acest timp. La Bălănești au fost despărțiți și Tolstoi, pe Hugo, pe Schiller), viața aceea pre- prezece ani, cu gradul de sergent. Acum tre- care trebuia s-o împlinească după ce se va repartizați pe la familii mai înstărite ca să fie cară a refacerii de după Primul Război Mondi- buia să-și ia în primire din nou pușca, dar în ce întoarce de pe linia întâi a frontului, dacă avea folosiți la muncile gospodăriei. al. condiții?! Abia îi murise, în iarnă, nevasta și norocul să scape de moarte. Tatăl, aflat atunci la compania de pază de Ca o fatalitate, cei doi însurăței au trebuit avea de hrănit o casă de copii. Poate c-ar fi Absurd! Nu putea încape în destinul unui om la Bacău, primește veste despre exodul copisă-și trăiască experiența de familiști între două găsit el înțelegere la Comenduire, dar să al vremurilor noastre atâta fatalitate. E de- ilor și obține o nouă permisie. Îi găsește slugi războaie mondiale, evenimente tragice care au vedeți întâmplare. Fratele său mai mare, Grig- ajuns un Iov, cel din Biblie. Prin urmare, pe pe la casele gospodarilor nemțeni și află cu implicat două generații succesive. N-au apucat ore, ca să scape de concentrare, se dădu la holurile Tribunalului Militar, Dumitru Dominte sfâșiere de moartea băiatului de șase ani. Sea-și vedea copiii crescuți, că s-a și arătat noul Comisariat drept Dumitru, cu tot cu situația lui reîntâlni o persoană providențială. Cu peste ntoarce la unitate, luând cu el și instalându-i iad pe pământ, un preludiu al Apocalipsei, care familială, și invocă înțelegere. Culmea, o și zece ani în urmă, când își îndeplinea stagiul clandestin în cazarmă pe patru dintre cei cinci a curmat în cinci ani 50 de milioane de vieți. obținu. Acum ce să mai facă Dumitru?! Să-și militar, printr-o întâmplare, devenise curierul băieți: Grigore, Ion, Ilie și Mihai (pe Costache, Dumitru Dominte începuse deja să urce înfunde în pușcărie fratele? Îi lăsă cu legământ unei domnișoare îndrăgostite. Îi ducea scriso- băiatul cel mare îl lăsă în satul cu refugiați). Golgota propriului destin, cu doar câțiva ani copiii în grijă și de-aici încolo îl va înjura până rile parfumate și copleșite de pasiune tânărului Aici îi descoperă un general venit în inspecție, înainte de declanșarea războiului. I-a murit mai la sfârșitul vieții. Până în 1944, copiii Dominte ei iubit. Femeia ajunse între timp avocată cu care ordonă (după ce intervine personal la întâi cel de-al doilea născut. Copiii îi veneau pe își vor purta aproape singuri de grijă, ajutați nume în breaslă. Iată că veni așadar vremea patronajul unui serviciu social) trimiterea minolume câte unul la doi ani. Mama lor era firavă sporadic de rude și de niște săteni inimoși. bunei răsplăți. O adevărată profesionistă, avo- rilor în tabăra de copii orfani din Slanic-Moldoși șubrezită de vechea-i suferință fizică. La Unchiul Grigore, cel cu substituirea de per- cata obținu recursul și achitarea. Dumitru va, stațiune înțesată cu ofițerimea germană puțin timp după nașterea celui de-al șaptelea soană, s-a străduit și el să-și spele rușinea față Dominte a fost însă decăzut din starea de care răspundea de trupele din Moldova. (Concopil, biata femeie s-a sfârșit, cu fiul din urmă de ostașul aflat în locul lui la Cotu Donului. combatant și mutat la o companie de pază din tinuarea, în numărul următor.) la sân. Au trecut doi ani de când copiii Dominte trăi- Bacău, fapt ce-l avantaja oarecum, căci putea Gheorghe Pârlea O scurtă istorisire de război Ion (Jănică) Handra ne-a relatat, al rațiunii. în timpul documentării pentru mono- În timpul nopții ce a urmat grafia comunei, despre drama unui aceleiași seri, pe un cal înspumat de soldat din Soci, pe nume Chiruț Ior- zorul cu care soldatul spera să dache. Acesta, în cel de-Al Doilea atenueze fapta-i necugetată, se Război Mondial, lupta alături de întorcea la camarazii săi din vizita camarazii săi pe linia frontului din fugară făcută alor săi. Camarazii zona Păstrăveni-Uricheni, la o însă îl întâmpinară ca pe un inamic, "azvârlitură de băț" de satul unde-și după cum le era consemnul. avea gospodăria. Îl măcina mereu Războiul nu cunoaște clemența dorul și grija față de cei de-acasă, cu ce, pe timp de pace, se naște din ciratât mai mult cu cât el se afla în cumstanțele atenuante. Soldatul a preajma lor, fără a putea avea însă fost adus în fața plutonului de exevești de la ei. Numai câteva clipe își cuție, în prezența nedumeriților săi dorea să-i vadă și să-i îmbrățișeze, camarazi. căci, "…cine știe ce va urma…", se Unul din ei, gospodar în Valeatânguia el tovarășilor săi. Albă, i-a povestit acestea lui Handra, Într-o seară, la apel, soldatul mulțumit că a putut să facă măcar socean lipsea. Absentul făcuse atât pentru amintirea nefericitului imprudența care avea să-i fie fatală: său camarad. a ascultat de glasul inimii și nu de cel CM YK

Pagina 7

cyan magenta yellow black Din vremuri de restriște Anul II nr.5 . noiembrie 2011 7 Semnificații ale zilei de 1 Mai bează odihna pământului, pentru ca se opriseră cu măcelul pentru a ști În unele zone ale țării se trec acesta să aibă rod bogat, să nu bată de unde să înceapă a doua zi. Însă copiii printr-un cerc făcut din tulpini grindina, să nu fie dăunători, să fie când s-au întors, la toate casele erau proaspete de pelin, ferindu-i de forțe vitele sănătoase și vinul bun. ramuri verzi puse de oameni pentru malefice, dar și de anumite boli 1Mai, în tradiția populară, a-l proteja pe Iisus, dar și pe propriii (epilepsie, friguri…) reprezintă începutul verii agricole, fii. Pelinul este cel mai puter- fiind numit chiar ,,capul verii’’. În popor această zi este nic tonic amar de la noi. Dar tocmai Importanța lunii mai pentru cunoscută ca fiind și ,,ziua pelinului principiile lui amare îl fac să aibă agricultură este precizată și în câte- ’’sau ,,ziua bețivilor’’, între cele două efecte vindecătoare excepționale, va zicale :,,dacă plouă în mai ai denumiri existând o anumită legă- fiind utilizat în tratamentele naturiste mălai’’ ; ,, a fost frumos ca luna mai ’’ tură. Potrivit tradiției, în această zi pentru tratarea indigestiilor, a ; ,,a fi frumos ca florile de mai’’. Se este bine ca oamenii să petreacă în balonărilor, a intoxicațiilor alimenta- crede că dacă plouă în mai, în iunie aer liber toată ziua, ospătându-se cu re, a reumatismului, paraliziilor , a va fi cald și frumos, iar dacă vor fi sarmale, carne de miel la grătar și hepatitei, a cirozei, a durerilor de mulți gândaci în această lună, anul cinstindu-se cu vin amestecat cu cap… va fi mănos. pelin, pentru ca să fie veseli ca luna E bine de știut că pelinul, Termenul ,,Armindeni’’ mai mai și să le meargă bine tot anul. consumat în exces, poate fi toxic, are o semnificație, legată de o altă Vinul se bea și pentru ca să li se sub- generând agitație, dureri de cap, tul- tradiție populară, denumind ramurile țieze sângele și pentru ca să fie roșii burări psihice, greață. verzi așezate pe la porți . ca vinul. Sărbătoarea se ține și ca să Ziua de 1 Mai este cunos- În dimineața zilei de 1Mai nu se acrească vinul vechi. cută în popor ca fiind și ,, ziua oamenii se spală cu rouă și-și pun Întorcându-se de la serbările boilor’’. Oamenii nu muncesc, ramuri verzi la porți pentru noroc și câmpenești, bărbații își puneau pelin spunând că nici rândunelele nu-și belșug, dar și pentru a ocroti casa de în pălării, iar femeile îl purtau în sân fac cuib în această zi. Nici boii nu se Luna mai, cea de a cincea lună a ul nostru președinte ’’, tovarășul folosesc la munca câmpului, iar calendarului gregorian, cunoscută și spiritele rele. În unele zone, la case- pentru a se proteja de boli , dar și de Nicolae Ceaușescu. Pentru unii, nerespectarea acestei reguli atrage sub numele popular de florar, indică le cu fete se plantează puieți de forțele malefice. Pelinul – fierea probabil cei mai mulți, nu este decât după sine moartea animalelor sau timpul florilor și al exuberanței vege- mesteacăn în fața porții, iar în altele, plantelor (Artemisia absinthium), un bun prilej de a-i cere patronului o îmbolnăvirea stăpânilor acestora. tației. Nu întâmplător bătrânii noștri în seara din ajunul acestei zile băieții plantă cu aromă dulce-amăruie și zi liberă, că tot românul este acum în În unele zone ale țării se spuneau că ,,luna mai e rai ’’, căci merg și pun armindeni la porțile amețitoare – este cunoscut pentru sărbătoare și tradiția trebuie respec- fetelor de măritat, tații acestora fiind proprietățile lui terapeutice, însă este crede că în această zi este bine să acum livezile și câmpurile se tată. Puțini sunt cei care mai cunosc se pună fasole în pământ, pentru că dezvăluie mai frumoase ca oricând. nevoiți să afle cine a lăsat armindenii considerat și ca o plantă magică, un multiplele semnificații ale acestei și să îi cinstească cu băutură. simbol solar, care alungă spiritele vor fi roditoare, castraveți , că nu-i Numele literar al lunii își are zile. mănâncă viermii. originea în latinescul maius, lună Prin alte sate se pune o rele, curăță ființa umană de impu- În întreaga lume, începând din ramură verde în fața casei sau un rități, îi redă vigoare și vioiciune. De Tot în această zi e bine să consacrată pietății față de bătrânii anul 1889, 1 Mai se sărbătorește ca se culeagă plante medicinale, efeccetății (maiores), iar în vechiul calen- copăcel curățat de ramuri lăsându-l aceea se crede că e bine să-ți pui zi internațională a muncii. până la seceriș, când va fi ars în pelin în așternut, între haine, în tul lor fiind mai mare. dar roman era cea de a treia lună a În tradiția populară, această zi Se spune că dacă va ploua anului, întrucât anul începea cu luna focul cu care se coace pâinea din podeaua caselor. În același timp, este cunoscută sub numele de grâul cel nou. gospodinele știu bine că pelinul ține de 1 Mai va mai ploua încă patruzemartie și avea doar 10 luni. ci de zile. Dar, de obicei, această zi e Armindeni , nume ce își are originea Obiceiul acesta al departe moliile, puricii și alte insecte. Prima zi a acestei luni este una una însorită, românii putându-se în slavonescul Ierumiinu-deni , ziua împodobirii porților cu ramuri verzi Pentru purificarea locuinței dintre zilele mult așteptate și mult bucura din plin de frumusețea îndrăgite de români, fiind o zi de (sfântu)lui Ieremia.Potrivit unor amintește de uciderea celor pais- se mătura timp de șapte săptămâni, scrieri, numele ar avea o origine mai prezece mii de prunci, în încercarea în fiecare sâmbătă, cu o mătură sim- naturii, petrecând, dacă nu ca altămare sărbătoare, chiar dacă pentru dată, cu miel, caș, sarmale și vinunii este o sărbătoare comunistă, îndepărtată, amintind de vechiul zeu disperată a lui Irod de a pune capăt bolică din frunze de pelin, fiecare colț al vegetației, care proteja recoltele și vieții micului Iisus. al casei, alungând spiritele rele, pelin, măcar cu mici și bere . amintindu-le de zilele în care erau obligați să îl omagieze pe ,,mult iubit- animalele. Se spune că oamenii lui vrăjile, cearta, lăsând locuitorii casei În mediul rural acum se ser- Irod puseseră o ramură la casa unde să trăiască în liniște și armonie. Prof . Stan Virginica ciale. În majoritatea cazurilor însă, traumatizați, în timp ce în străinătate TINERETULUI. În ultimii 20 de ani, Ce trebuie și ce nu trebuie dacă veniturile obținute acolo sunt uti- chiar și pentru câini există psihologi viața societății românești s-a schimbat lizate apoi în folosul ambilor parteneri, specializați cum este de exemplu arhi- foarte mult, schimbare ce s-a înregis- să faceți când vă confruntați atunci frustrarea este suportată mai ușor. cunoscutul CESAR MILLAN, precum și centre de psihologie canină!!! trat și la sate. O bună parte din popu- lația rurală tânără a plecat la muncă în cu o problemă SUNTEM DATORI FAȚĂ DE DESCENDENȚII NOȘTRI Dr. GABRIELLE BAUER (2007) crede că aproximativ 1% din oameni strinătate. Agricultura a rămas deficiDacă vreți să vă mențineți intactă negative conduc la cele mai neaștep- Datoria fundamentală a părinților este nu au conștiință, adică sunt psihopați, tară la capitolul forța de muncă. Unii sănătatea, atunci trebuie să aveți grijă tate îmbolnăviri, organismul uman de a asigura un trai corespunzător, o personalități deviante sau "oameni fără tineri din mediul rural nu mai sunt atât de corpul cât și de mintea dum- cedând într-unul din punctele sale mai instruire și o educație solidă pentru rațiune morală", cum erau denumiți de interesați de lucrarea pământului. Agrineavoastră. Iată câteva sfaturi, prelu- slabe. copii lor. În plus, față de tentațiile per- către filozofii greci antici. Unii experți cultura românească se află într-o proate în cea mai mare parte de la cele- VĂRSAȚI-VĂ NERVII ÎN ALT MOD. fundă criză. Dacă în perioada interbebrul psiholog american Phil Graw și Cel mai bine, dar și cel mai greu este lică România era "Grânarul Europei" , completate cu observații proprii. să nu reacționați imediat, fulgerător și acum importăm alimente într-o pro- RENUNȚAȚI LA PROASTELE OBI- agresiv în fața unei acuzări ce vi se porție îngrijorătoare. Astăzi este neceCEIURI. Pentru a vă fi mai ușor, în pare nedreaptă. Aici se vede nivelul sară creșetrea urgentă a veniturilor în realitate, nu renunțați la un obicei, ci îl nostru educațional. Defularea nu este înlocuiți cu altul, care vă împiedică să-l cea mai bună soluție. Puteți spune zonele rurale. mai repetați pe primul. Cel de al doilea cuvinte dureroase, care apoi nu mai Pe plan mondial este importantă obicei trebuie să nu prezinte con- pot fi retrase.Trebuie să înțelegeți că dezvoltarea puternică a Chinei, din secințe negative asupra sănătății. De mânia este de obicei produsă de jig- ultimele 2-3 decenii. Aici, în anumite exemplu, dacă sunteți fumător, înlocuiți nire, nedreptățire, teamă sau frustrare regiuni, satele sunt supraaglomerate, arhicunoscuta țigară cu un mic ardei și atunci este necesar să identificați iar fermele obișnuite nu depășesc în iute, cu piper, cuișoare sau altceva care este problema ce a declanșat-o. medie 700 metri pătrați. Aproape 60% asemănător. Dacă sunteți consumator După o asemenea stare este bine ori din populația totală a Chinei trăiește în frecvent sau chiar dependent de să vă concentrați asupra unor treburi astfel de ferme mici și câștigă cam o alcool, înlocuiți-l cu un produs lichid fizice, ori să procedați ca în cazul computernic aromat, preparat la domiciliu. baterii stresului, în compania câinelui, treime față de veniturile Dacă mâncați prea mult când ajungeți pisicii ori a pomului fructifer agreat. orășenilor.Țăranul Ren Xuping din acasă, atunci beți mai întâi o cană de RECONSIDERAȚI MARIAJUL. O apropierea orașului Chengdu a înjghelichid, de preferat apă sau un ceai rece relație familială înseamnă - între multe iculoase ale societății actuale, descen- au constatat că lipsa dragostei părin- bat o fermă de creștere a iepurilor în neîndulcit și apoi mai rezolvați alte tre- altele - și o negociere, iar negocierile denții trebuie mereu atenționați și tești poate cauza apariția psihopatiei. anul 1984 și în câțiva ani a ajuns milburi, înainte de a vă așeza la masă. nu se sfârșesc niciodată. Într-o aseme- urmăriți să nu cadă sub influența Un exemplu: cei doi elevi de la Liceul ionar.El a instruit în jur de alți 300.000 COMBATEȚI STRESUL. Cele mai nea relație este vorba de ce primești, drogurilor sau a unor practici sexuale Columbine, care au împușcat mortal viitori crescători de iepuri. Ca și în eficiente și mai la îndemână metode în schimbul a ceea ce oferi, iar acest timpurii ori a unor fapte aberante. 15 colegi și profesori, proveneau din cazul crescătoriilor de ciuperci sunt cele asigurate de mângâierea, fapt presupune un efort permanent. Cea mai delicată este situația copi- două familii violente, destrămate de comestibile, cheltuielile pentru crescăjoaca și vorbirea în fața câinelui și a Este ca și cum primăvara ai amenaja o ilor la care unul sau mai ales ambii timpuriu. Cel mai grav este că perpisicii din curte sau alipirea frunții și grădină de legume, pe care apoi ai toriile de iepuri se amortizează total în părinți sunt plecați la lucru în străină- soanele fără conștiință nu se schimbă palmelor de scoarța tulpinii unui pom abandona-o și te-ai întoarce peste tate. Presa relevă cazul sinuciderii în timp și nici nu se pot trata, pentru că câțiva ani. fructifer din livadă, timp de 5-15 șase luni, când nu vei mai găsi acolo unor copii sensibili, aflați în astfel de încă nu s-a descoperit antidotul chimic. Spațiul limitat nu ne permite să dezminute. Procedând în acest fel vor dis- mare lucru. În căsnicie trebuie, în per- situații. Traumele sufletești trăite în Din acest motiv, responsabilitatea voltăm mai mult acest aspect, dar părea urmele de încordare nervoasă și manență, să faci față nevoilor de copilărie nu se uită toată viața. Este de părinților - pe termen lung - pentru cal- tineretul din mediul rural poate găsi și veți putea gândi normal și dormi bine. moment. datoria cadrelor didactice și mai ales a itățile morale ale descendenților este dezvolta zeci și zeci de activități, la Combaterea stresului este deosebit de Situația actuală a numeroaselor psihologilor de la școli și primării să deosebit de importantă. Ei trebuie să început de tipul microfermelor și importantă și trebuie rezolvată ori de familii de români, în care unul din urmărească cu mai multă responsabili- lase societății oameni normali și nu psi- apoi......cine mai știe! câte ori este nevoie, pentru că, în caz parteneri este plecat la muncă în tate astfel de situații delicate. Noi încă hopați!!! contrar, aceste acumulări nervoase străinătate ridică uneori probleme spe- nu stăpânim situația din lumea copiilor ORIENTAREA OCUPAȚIONALĂ A Ing. Dr. Ionel Lupu CM YK

Pagina 8

cyan magenta yellow black 8 Anul II nr.5 . noiembrie 2011 În mreaja muzelor Cantece din Nostalgie Epigrame folclorul copiilor (postumă, fragment) Gheorghe Pârlea prof. Ion Hogaș Dumitru Calin Autosatiră în două epigrame Pe Calea laptelui ceresc, În miile de stele, (…cu gândul la un maestru) melc, melc, Caut ades și steaua ta, codobelc… De este printre ele. Referitor la…Păstorel, Desigur, nu rimez la fel… Să te găsesc îmi este greu Dar nu sunt chiar așa de trist în grădina mea un melc Căci am un avantaj, cumva: se zbate să facă-un cerc! Și ca un fier mă arde În timp ce despre el se zice că…”era”, Când văd că din neant mereu Se spune despre mine că…exist. O stea se stinge, cade… *** se rotește într-un picior, dar nu are nici un spor… Pe malul lacului, târziu Era un geniu Păstorel În noaptea grea, pustie Și-avea butoaie de...Cotnar’… cercul trasat în cărare Aștept zadarnic pașii tăi Eu nu cutez s-ajung ca el îi tot sare în spinare!... Căci n-au de und’ să vie. Știind că n-am decât…pahar. dintr-o scorbură de nuc Și-atunci îmi blestem soarta mea îl insultă-un pui de cuc: Și ziua despărțirii Unora…cu fapte mici Iar triștii pași mă duc ‘napoi “tu, cu coarne boiertești, În patul osândirii. Omul, zilnic, e pe-o scară – mai bine scrie povești!” Când o urcă, când coboară… Adorm apoi de chin purtat Căci visele mă poartă Știu pe unii care-ți jură fluturii în zborul lor Spre-acele clipe ce-au apus, Că-i la fel și pentru ei… îl apostrofează-n cor: Spre ce a fost odată… Da, dar scara lor e-n…șură “măi, cochilie cerată, Și-are numai…doi fuscei. nu te mai oprești odată?” Unuia, ca o ironie a soartei cățărat într-un mărar îl ceartă și-un gogoșar: În căsnicie-avea probleme Căci mult prea des se îmbăta Și nu se întorcea devreme “nu te mai frământa, frate, Cum îi cerea soția sa. grea povară ai în spate!” Pân’ ce-ntr-o zi, întors la vreme și-i mai spune și-o furnică Și treaz cum rar i se-ntâmpla, că prea multă grabă strică… Găsi nevasta cu un nene Ce-avea…soție care bea. insultat și-apostrofat, melcul meu s-a bosumflat!... și-a plecat molcom la baltă să se scalde-n apa caldă, și s-a urcat pe buștean să mănănce-un leuștean. Credința copilei Lia credea din tot sufletul că și cel mai mic gândăcel are puterea spirituală a zeilor… ca urmare, în ochii ei blânzi nimic nu era fără suflet: nici frunza în bătaia vântului, nici apa unduioasă a râului, sau vântul, veșnicul călător… înconjurată de natura blândă a unui aprilie inflorescent inima ei sensibilă se umplea de singuratatea tremurătoare a începutului de primăvară… …de dorul acela melancolic pe care îl simțea împreună cu apele, gâzele sau florile… Invitație la...colaborare Redacția Dacă distinșii oameni de condei, cu sau fără origini mirosloveștene, doresc să ne dea sfaturi, sau chiar să colaboreze în contextul tematic rural, primim cu recunoștință și onoare.Rugăm, de asemeni, localnicii care au exercițiul Redactor coordonator: Gheorghe Pârlea comunicării scrise să ne devină colaboratori. ERATĂ: În numerele 3 și 4 ale publicației noastre au apărut unele erori care Colegiul de redacție: nu aparțin autorilor, ci sunt consecințele operațiunilor tehnice efectuate de realizatorii revistei. Până la produsul final, gazeta trece prin mai multe oper- Virginica Stan, ațiuni computerizate. Asta nu ne absolvă însă de atenție mai mare la verifi- Georgiana Popa, carea matriței pe care o primim înaintea tipăririi. Urmare, ne cerem scuze și Ioan Pârlea intervenim cu următoarele precizări: imaginea de la articolul „Efectul evocării strămoșilor (nr. 4, autor ing. dr. Ionel Lupu) nu e cea din intenția autorului;- în articolul din nr. 3, referitor la vizita I.P.S. Teofan în comuna noastră, abre- Colaborator (editări computerizate) vierea corectă care precede numele Mitropolitului este „I.P.S” în loc de „P.S.”; în conținutul articolului este folosită corect, nu și în titlu;- unele cuvinte care conțin litere cu diacritice din articolele publicației apar cu deficiențe, Costel Apreutesei urmare (și) a dificultăților de recunoaștere a semnelor de către computerele E-mail: [email protected] care procesează gazeta. CM YK