Document

Glasulsatului04

Tip
Document
Pe site-ul primăriei
glasulsatului04
Emitent
Comuna Miroslovești, jud. Iași
Pagini
8
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Glasulsatului04”, Comuna Miroslovești, jud. Iași. Sursa: https://comunamiroslovesti.ro/wp-content/uploads/2015/04/glasulsatului04.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/miroslovesti/78164-glasulsatului04, 07.11.2026)

Fișier modificat
30.03.2011
Arhivat
07.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

cyan magenta yellow black I Efectul „evocării strămo șilor” Un mini-festival folcloric la Potrivit dicționarului, „a evoca” înseamnă a ne Miroslovești – imagina, a aduce în propria noastră conștiință fapte, evenimente, împrejurări și persoane din trecut. Cât de îndepărtat poate fi acest trecut? Până acum Parada formațiilor folclorice de cercetătorii au apelat la strămoși din secolul al XVlea, cu rezultate pozitive, măsurabile pe plan Anul Nou intelectual. pagina 3 pagina 2 GLASUL SATULUI IANUARIE - NARTIE 2011 Anul I I Nr. 4 P A G I N I 8 [email protected] Șezătoare în satul Soci Proveniența numelor de familie din comuna Miroslăvești >>pagina 4 „Lăsați copiii să vină la mine” Sâmbătă 12 martie a avut loc în comunei Miroslovești, care a fost comple- participau la aceste activități acum peste localitatea Soci „Șezători la noi în sat”, tată în 2009. De acest lucru s-au ocupat un 20 de ani încă mai sunt în viață și au fost eveniment cultural aflat la a III-a ediție. grup de cadre didactice de aici, coordonați prezenți în formația Șezătorii de la Soci. La >>pagina 5 Oamenii îmbrăcați în costume populare de Ioan Pârlea și de colaboratorii săi, Ghe- nivel județean această formație a obținut vechi de peste 100 de ani, femei, bărbați, orghe Pârlea și Gelu Hogaș, care au încer- foarte multe premii”, ne-a precizat învăță- copii, tineri, au venit cu furci de tors, fuioare, vârtelnițe și scărmănători de lână cat să cuprindă cât mai multe aspecte și evenimente din satele componente ale torul Gheorghe Pârlea. La „Nunta de la Soci” au fost Publica]ie pentru a reînvia atmosfera de acum câteva comunei Miroslovești. Activitățile legate antrenați foarte mulți săteni care decenii. Aceștia au depănat amintiri, au de domeniul spiritual al satului au fost cunoșteau ceremonialul nunții în toate trimestriala ap\rut\ spus povești și au cântat. Oamenii mai adunate de autorii monografiei comunei detaliile, ce se desfășura după un ritual vârstnici au povestit obiceiurile de nuntă Miroslovești și arhivate. foarte complex, cu mai multe etape. la propunerea din sat. Lada de zestre a făcut parte din „Nunta de la Soci” este integrată „Comuna Miroslovești este renu- decor cu zeci de scorțare, lăicere și perne cusute cu flori. Pentru că nu există șeză- în capitolul „Etnografie și Folclor” și de acest aspect s-a ocupat profesorul de mită prin păstrarea obiceiurilor și tradiți- ilor populare. Reprezentative pentru primarului comunei toare fără dans, copiii au arătat ce au învățat la școală. română Viorica Apostol. Timp de 15 ani „Nunta de la Soci” a fost prezentă în con- această zonă e formația de dansurile pop- ulare bătrânești, înfințată în 1953. Membrii Miroslove[ti, Ionu] „Anul acesta am organizat pentru a treia oară evenimentul «Șezători la noi în textul Festivalului Cântarea României. Sufletul acestei formații era profesoara de formației care mai trăiesc au participat și la această șezătoare care a implicat o Gospodaru, [i sat». Primele două ediții au avut loc în limba și literatura română din satul Soci, gamă largă de activități specifice zonei: comuna Miroslovești cu localnicii, iar anul Elena Hărățu. munca câmpului, dansul, portul popular, sus]inut\ financiar acesta am încercat să reînviem tradițiile „În ultimii trei ani, grație interesu- obiceiuri și tradiții care se păstrează din din satul Soci. Localnicii îmi povesteau despre «Nunta de la Soci» și a fost o lui deosebit al primarului, tradițiile satului au fost reînviate. Au fost formații fol- moși-strămoși. Pe lângă cei mai în vârstă, au participat și tinerii care au datoria să de Prim\rie [i provocare pentru noi. Am încercat să rea- ducem acele tradiții și obiceiuri de altă- clorice, manifestări de natură spirituală precum «Șezătoarea», obiceiul nunții ducă tradiția mai departe”, ne-a spus coor- donatorul acestei activități, profesorul Consiliul Local dată”, ne-a declarat primarul comunei tradiționale pe care sătenii o demonstrau Gheorghe Astanei. Miroslovești, Ionuț Gospodaru. spectatorilor în diferite ediții ale Festivalu- În 2004 s-a editat monografia lui Cântarea României. O parte din cei care CM YK

Pagina 2

cyan magenta yellow black 2 IANUARIE 2011 nr 4 Glasul de dup\ t\cere Respectabile cuvinte de apreciere [i…înv\]\tur\ – nota redac]iei). Asupra unuia dintre arti- Uneori, când îl întreb eu câte ceva, î[i face cole, distinsul nostru corespondent deza- cruce el! Alteori, când îmi r\spunde el, Gheorghe Pâlea prob\ generalitatea: “De generalit\]i sunt îmi fac eu cruce!” s\tul [i r\s-s\tul! Articolul trebuia axat pe Nu ne îndoim c\ Dl. dr. ing. situa]ia concret\ a localit\]ii” Ionel Lupu exprim\ realitatea vie a Foarte interesante [i mustind evolu]iei societ\]ii noastre “post-comu- Bun venit, prim\var\! de acurate]e sunt aprecierele D-lui ingin- niste”, din p\cate, o evolu]ie care, îndrep- (Gavriil N\vr\pe[teanu) er dr. cu privire la ceea ce dore[te s\ tat\ exclusiv spre experien]ele Occidentu- citeasc\ într-o publica]ie din mediului lui, amor]e[te valorile na]ionale, morala s\tesc: funciar\ a omului din spa]iul spiritual Coborâsem o clip\ fugar\ “F\r\ îndoial\, în prezent, al…”ve[niciei”. Ve[nicia cea “n\scut\ la Înl\untrul adâncului meu, satele noastre parcurg cu pa[i gr\bi]i o sat”, o iluzie – spun unii – a poetului [i Acum urc înapoi spre afar\ serie de modific\ri fundamentale…Se filosofului Lucian Blaga. Mântuit de-ntunericul greu… schimb\ [i intensitatea sentimentului de P.S. Suntem onora]i [i în Bun venit, prim\var\! proprietate asupra p\mântului (mai ales acest num\r al publica]iei noastre de în rândul tineretului), dar [i atitudinea fa]\ semn\tura distinsului colaborator ie[ean. de munc\! Probabil se schimb\ [i alte Aportul Domniei Sale în acest gen de M\ alint\ sl\vita lumin\, lucruri, dar covrigarul/or\[eanul din mine întreprindere pe meleagurile noastre M\ salut\ albina sprin]ar\, nu le simte. {i cam astfel de lucruri a[ reprezint\ o „{tafet\” generoas\ preluat\ Mi-e plin\ de sev\ tulpina dori s\ citesc în Glasul satului, dac\ nu de la distinsul s\u tat\, înv\]atorul Din ceruri iubirea coboar\… este cu sup\rare…” (Desigur, nu ne Alexandru Lupu din Ciohor\ni, despre a Distinsul nostru colaborator, tural\, care a transcris electronic arti- putem supara – nota redac]iei). {i, in c\rui contribu]ie publicistic\ (local\) a[i Bun venit, prim\var\! Dl. ing. dr. Ionel Lupu, fiu al satului Cio- colele Domniei Sale), face urm\toarele contextul observa]iilor pertinente pe mar- aflat din edi]ia anterioar\ a ziarului noshor\ni, ne-a onorat cu opiniile sale aprecieri: “Tematica numarului 3 al ginea tematicii propuse realizatorilor pub- tru. Desigur, îmbog\]irea informa]iilor Din iarn\ r\zbate [i mama, asupra ultimului num\r al gazetei noas- gazetei este mult îmbun\t\]it\, abordând lica]iei, Dl. Ionel Lupu continu\: “O dat\ referitoare la istoricul revistei „Muguri de E înc\-n genunchi la icoan\, tre, într-o scrisoare având pe plic antetul subiecte serioase, în diferite domenii. pe an, în luna octombrie, merg la vecinul la sate”, în format vechi, o dator\m tot d- O lacrim\-mi mângâie geana, Asociatiei Dendro-Ornamentale “Anas- Realizarea grafic\ este bun\, spre foarte N. Iacob (Puiu), care-mi cultiv\ cei 10 ari lui Ionel Lupu. Aflând, din coresponden]a tasie F\tu” din Ia[i, al c\rei pre[edinte bun\; glumind, (…) po]i num\ra firele de gradin\, ce-au mai r\mas la Ciohor\ni, cu Domnia Sa, despre travaliul pe care i l- Parfumuri r\zbat de afar\… este. Dup\ ce mul]ume[te liceencei Diana din b\rbile preo]ilor! (Referire la rezolu]ia [i atunci st\m cam câte dou\ ore de a cerut documentarea, noi, beneficiarii, îi Bun venit, primavar\! Miron (colaboratoarea noastr\ conjunc- fotografiilor de la tema “Biserica satului” vorb\, ca s\-mi ostoiesc dorul de sat. suntem cu atât mai îndatora[i. Efectul „evoc\rii str\mo[ilor” Potrivit dic]ionarului, „a evoca” La rândul meu, în vremea stuînseamn\ a ne imagina, a aduce în pro- den]iei - f\r\ s\ cunosc atunci ceva pria noastr\ con[tiin]\ fapte, evenimente, despre efectul benefic al evoc\rii împrejur\ri [i persoane din trecut. Cât de str\mo[ilor - am apelat la memoria tat\lui îndep\rtat poate fi acest trecut? Pân\ meu decedat, al bunicilor [i primilor acum cercet\torii au apelat la str\mo[i str\bunici, pentru c\ mai departe nu le din secolul al XV-lea, cu rezultate pozitive, [tiam numele, în situa]ia celor mai grele m\surabile pe plan intelectual. 4-5 examene, pe care în final le-am pro- Aceast\ evocare a trecutului movat cu nota maxim\. Dup\ asemenea are leg\turi cu psihologia, istoria [i în evoc\ri sim]eam o lini[te interioar\ general cu bagajul nostru de cultur\ gen- pl\cut\. eral\. A[a-numitul „efect al Psihologii cred c\ „efectul str\mo[ilor” oblig\ creierul nostru s\ evoc\rii str\mo[ilor” pare s\ func]ioneze compare împrejur\ri [i persoane din prin transmiterea c\tre creierul nostru a diferite perioade istorice [i s\ stabileasc\ mesajului potrivit c\ruia unele dificult\]i nivelul real de dificultate al problemei pe actuale, ce par greu de dep\]it, totu[i vor care trebuie s-o rezolv\m noi, diminuând putea fi escaladate, dac\ ne gândim îngrijorarea [i chiar panica ce ne serios la evenimente din trecut. A[adar, afecteaz\. se pune problema unei concentr\ri mai Unii dintre str\mo[ii no[tri au profunde asupra chestiunii de rezolvat. reu[it s\ treac\ peste o multitudine de La rândul ei, istoria ne ofer\ probleme, care au fost cu atât mai nenum\rate exemple de fapte, eveni- numeroase [i mai serioase, cu cât ne mente, împrejur\ri [i personalit\]i din tre- întoarcem cu mii de ani înapoi, în epoca rudele noastre îndep\rtate, pentru c\ noi evoca]ilor ar putea continua cu dimensiunile omului de ast\zi, pentru c\ cut, care au dep\]it dificult\]i mult mai de piatr\, când dot\rile tehnice lipseau cu purt\m în celulele corpului nostru numeroase nume! Cum au reu[it aceste foamea era la ordinea zilei iar longevitatea importante decât cele ale noastre. des\vâr[ire. pecetea lor genetic\, chiar dac\ ei lucrau mari personalit\]i ale neamului românesc medie oscila undeva în jur de 40 de ani. În acela[i timp, cultura gen- S\ lu\m spre exemplu str\-str\mo[ii cu unelte de silex [i probabil mai aveau [i s\ dep\[easc\ toate greut\]ile ivite în La o prim\ impresie, întregul trib p\rea o eral\, respectiv biologia, ne spune c\ noi care au tr\it pe teritoriul comunei sau al adun\tur\ de adolescen]i. Din p\cate parazi]i, iar noi cei de ast\zi avem laptop- calea lor [i s\ ne lase fapte incredibile de avem leg\turi genetice mo[tenite [i foarte jude]ului nostru, în urm\ cu 10.000 de uri [i internet ultrarapid. S\ nu ne uit\m vitejie sau opere de valoare universal\? Muzeul nu mai avea vederi cu imagini ale strânse, la nivel celular, cu str\mo[ii ani, dup\ ultima glacia]ie înregistrat\ în neamurile, s\ nu le dispre]uim [i s\ ne Este evident [i important fap- respectivei diorame, dar am cump\rat no[tri [i c\ nu le putem t\g\dui acestora Europa. Ace[tia erau urma[ii „ferici]ilor gândim la ele timp de 5 minute cu tul c\ evocarea înainta]ilor trebuie s\ totu[i una mai simpl\ (vezi foto). calitatea de „rude” ale noastre! supravie]uitori” care au sc\pat cu via]\ în]elegere, duio]ie [i admira]ie, de[i nu le cuprind\ [i personalit\]i strict locale A[adar se confirm\ [tiin]ific Chiar [i religia ne îndeamn\ dup\ frigul glaciar. Ei erau vân\tori (cu [tim numele, dar le putem evoca drept disp\rute, sau eroi locali din R\zboiul faptul c\ evocarea str\mo[ilor poate avea s\-i pomenim pe cei deceda]i, fapt care arcuri [i s\ge]i cu vârf de silex, l\nci rudi- str\-str\bunici [i str\bunice! Plevnei ( 1877-1878) [i din cele dou\ efecte pozitive. La rândul ei [i religia ne nu poate avea efecte negative asupra mentare, bâte etc.), pescari [i culeg\tori Dup\ descoperirea [i prelu- R\zboaie Mondiale, oameni care s-au îndeamn\ spre pomenirea celor disp\ru]i, noastr\, ba poate însemna un sprijin de o din Natur\, cu înc\l\]minte [i crarea cuprului [i a fierului via]a a devenit jertfit pentru Independen]a României. niciodat\ nu ne-a recomandat practici natur\ superioar\! îmbr\c\minte confec]ionate din piei [i ceva mai u[oar\, dar s-a adâncit stratifi- Cu mul]i ani în urm\, vizitând rele. Experien]ele efectuate pe un bl\nuri t\b\cite rudimentar. num\r de 80 de studen]i de la Univer- Amplasamentul locuin]elor era carea social\, au început migra]iile interesantul „ Muzeu pentru istoria tim- M\ întreb retoric, oare nu sit\]ile din Graz, Berlin [i Munchen, obligatoriu ales lâng\ surse naturale de popoarelor de la est spre vest, mai ales purie a Turingiei”, din frumosul ora[ ger- cumva ar trebui s\ avem o datorie istoric\ c\rora li s-a cerut s\ se gândeasc\ timp ap\, ei neavând unelte pentru s\parea prin folosirea calului ca mijloc rapid de man Weimar, am fost literalmente puter- fa]\ de unii înainta]i, care au f\cut mai de 5 minute la înainta]ii lor din secolul al fântânilor. Str\-str\mo[ii no[tri locuiau în deplasare. Începând din aceste vremuri s- nic [ocat în fa]a unei diorame cu mult în via]\ decât era necesar pentru XV-lea, apoi la str\mo[ii mai apropia]i [i pe[teri [i grote aflate în malurile erodate. au p\strat [i unele nume de conduc\tori „omule]i” din epoca de piatr\, care ar fi propria lor existen]\? în final la ultimele cump\r\turi f\cute la Abia când au ap\rut uneltele de t\iat lem- de o[ti pe care le putem evoca sau nu, tr\it acolo în urm\ cu 10.000 de ani. M\ întreb, oare n-ar trebui s\ magazin, arat\ c\ ace[tia au ob]inut per- nul au ap\rut [i bordeile, reprezentând un dup\ cum istoria le descrie ca personaje Datorit\ imita]iei de foc-pâlpâind, dar [i a fugim de „blestemul suprem” care este forman]e mai mari cu 25% la examenele salt social important. Cam în acea pozitive sau negative. reu[itei chipurilor [i a vestimenta]iei uitarea? respective, comparativ cu grupul martor, perioad\ a fost domesticit [i câinele, pen- De ce nu i-am evoca noi sumare, în primele secunde am avut M\ întreb, oare le-ar strica neantrenat într-o asemenea evocare. tru paza familiei [i ca ajutor la vân\toare. moldovenii pe excelentul strateg [i tacti- impresia c\ „omule]ii” ace[tia erau vii: o elevilor [i studen]ilor ob]inerea unor perUlterior aceea[i studen]i au avut de rezol- Noi, cei de ast\zi, cunosc\tori cian {tefan cel Mare, pe nefericitul dom- femeie tân\r\ al\pta un copil, alta b\trân\ forman]e [colare superioare, apelând la vat mai multe teste de inteligen]\, iar cei a 30.000- 40.000 de cuvinte, nu ne-am nitor-savant exilat la ru[i, Dimitrie Can- cu p\rul alb-vâlvoi între]inea focul, doi asemenea exerci]ii evocative? beneficiari de evocarea str\mo[ilor au putea în]elege cu str\mo[ii no[tri de temir, pe neîntrecutul poliglot Bogdan b\rba]i jupuiau un iepure cu o cremene Cel pu]in s-ar p\rea c\ încerob]inut 14 puncte din maximul posibil de acum 10.000 de ani în urm\, decât prin Petriceicu Ha[deu sau pe Nicolae Iorga, ascu]it\ etc. Am folosit diminutivul carea nu prezint\ riscuri! 16, în timp ce grupul martor a realizat semne. George Enescu sau pe genialul poet Mihai „omule]i” pentru c\ str\-str\mo[ii din numai 10 puncte. {i totu[i, ei sunt str\mo[ii no[tri, Eminescu? [i bineîn]eles c\ lista epoca de piatr\ aveau cam 80% din Ing. Dr. Ionel Lupu CM YK

Pagina 3

cyan magenta yellow black 3 IANUARIE 2011 nr 4 Vreme trece, vreme vine Un mini-festival folcloric la Miroslovești – Parada formațiilor folclorice de Anul Nou de formații din comună, Oglinzi Oglinzi, Cerbul de viceprimarul Liviu Aioanei și con- O parte dintre cei indignați s-au con- (județul Neamț), Tătăruși și Cucuteni, la Cucuteni, Plugușorul cu felinar de silierii Gelu Hogaș și Gheorghiță solat însă cu prezența la paradă a În ajunul Anului Nou, la (județul Iași). Evenimentul organizat la Tătăruși și, cu deosebită însu- Astanei au înmânat participanților unui distins fiu al satului Verșeni, dl. Miroslovești a fost organizată, în pre- de Primarul comunei și Consiliul flețire, Ansamblul folcloric din diplome. Costel Avram, vicepreședintele Conmieră, o paradă a formațiilor fol- Local a fost un succes fără precedent Miroslovești, cu caprele sale semețe, Desigur, ca în fiecare an, siliului Județean Hunedoara și clorice specifice Sărbătorii dintre ani, în comună. El a fost mediatizat de cu “turma” de țapi, “herghelia” “Mascații” de la Verșeni au produs autorul unor contribuții generoase cu prezența unor artiști populari din “Ziarul de Iași”, care a postat pe căluților și grupul de colindători-ură- un copios amuzament unora, dar și dedicate zestrei culturale a comunei. afara comunei și a județului. Aproape siteul redacției și un film-reportaj. tori, acesta din urmă impresionând indignare altora, prin lipsa de respect un festival, căci la spectacolul fol- Cele câteva sute de spectatori au prin frumusețea repertoriului și a cos- față de cei care au venit să-i admire (Redacția) cloric au participat în jur de douăzeci apreciat cu aplauze vii Urșii de la tumelor populare. pentru originalitatea măștilor și nu Primarul Ionuț Gospodaru, pentru purtarea agresivă și vulgară. O sorcovă politică (echidistantă), cu nuanță…locală Sorcova, vesela, Măcar ne aduce-aminte Și la noi și la…mata… C-a fost rău și mai-nainte, Să trăiți să înfloriți, C-au fost crize și “răzbele”, Grijile să le-ocoliți! C-au fost vremuri și mai rele, Să îmbobociți ca merii Că mai rău au dus-o cei La-nceputul primăverii! Ce-au prins Criza-n ’33… Să nu vă-nspăimânte Criza, Că la noi e numai…briza. Și-uite-așa ne-om lecui Și nu disperați deloc De grija c-om sărăci… Cât e prim-ministru Boc… Și n-om regreta deloc C-am votat pe Băse-Boc… Iar de-om răzbate cu bine Până luna care vine, Iar cei care-și mușcă mâna Fiți siguri, vom trece anu’ c-au umplut cu dânșii urna Cu…primarul Gospodaru Să deschidă ochii bine Și consilierii săi La scrutinul care vine! Emanați de la Budăi… Între ei e cel mai cel Așadar și prin urmare Dl Pârlea Ionel, Pân’ la cealaltă votare, Care dacă nu prea poate La multi ani! Să pună Țara pe roate, Și …la mai mare! CM YK

Pagina 4

cyan magenta yellow black 4 IANUARIE 2011 nr 4 Identit\]i Tendințe de denaturare a autenticului în cultură, în artă și în stilul de viață comercianții cu Clopoțelul este indispensabil ură- copii, cu prilejul unor manifestări produse de calitate torilor. Chiar și un singur copil, dacă artistice. Atunci când păstrătorii sunt inferioară: copii ale merge cu uratul, ia cu sine și un puși să vorbească despre aceste operelor de artă clopoțel sau o talancă. obiecte de port o fac cu un cunoscute, sculp- „Plugușorul” se înrudește strâns nestăpânit sentiment de mândrie. turi celebre copiate prin conținut și formă cu „Semănatul” Contactul direct al copiilor și tiner- în ipsos, picturi – ce cheamă belșugul. ilor cu aceste valori autentice îi con- renumite multipli- Datorită transformărilor sociale duce la o atitudine de prețuire, de cate prin care au avut loc, plugușorul s-a înnoit păstrare și valorificare nealterată a fotografiere în mereu, dar s-au manifestat și se tradiției locale – a tot ceea ce este culori violente, manifestă încă tendințe de denatu- creație populară – , la o atitudine de machete de con- rare a colindului propriu-zis. Ceata combatere a artei false, a prostului strucții lăcuite stri- plugușorului este lipsită de multe din gust (a kitschi-ului) atât în stilul de dent – lemnul fiind însușirile plugușorului autentic. viață, cât și în cultură și artă. uneori vopsit ca să Tinerii plecați din sat și reveniți Consider că este o datorie de semene cu mar- doar de sărbători nu se mai pot orga- recunoștință apropierea de acest mura sau cu niza, iar în colindul lor pun accent univers rural cu specifiul său. ceramica etc. mai mult pe spectacol decât pe cere- Am insistat asupra cadrului etno- Această artă de monie. Aceștia se folosesc și de grafic și datorită faptului că bâlci alterează măști animale sau umane – sim- aspectele legate de cultura populară tradiția, subminând bolizănd de fapt fertilitatea pământu- sunt cele mai expuse degradării și autenticul. lui și ambundența recoltelor, dar și dispariției. Or, misiunea noastră, a familia tradițională și cultura mod- Dintre datinile acestea sunt uneori denaturate prin generației încă implicate în pro- ernă. strămoșești „Plugușorul” este datina înzorzonare. movarea tradiției, este de a transmite Satele comunei Miroslăvești Dintotdeauna au existat și tend- care se păstrează temeinic. Având „Capra de cordele” din urmașilor zestrea câștigată, știut fiind păstrează încă destule mărturii că și ințe de denaturare a autentiului, dar ca subiect munca agrară pentru Miroslăvești (cu „Căiuții”) își faptul că civilizația actuală nu poate aici creațiile artistice populare au niciodată n-au fost atât de frecvente obținerea pâinii, cetele de urători, păstrează costumația autentică, fi înțeleasă cu adevărat fără o constituit de-a lungul anilor o domi- ca în epoca modernă – atât în artă, în păstrători ai obiceiului, se folosesc impresionând prin înălțimea de cunoaștere a valorilor străvechi și a nantă a vieții lor spirituale. cultură, cât și în stilul de viață. de plug sau fiare de plug (dând sen- aproximativ 2m. experiențelor trăite. Procesul de urbanizare a produs Țăranii plecați la orașe au căutat zația efectuării muncii agricole), Obiectele de port au intrat în fonși produce o transformare culturală să-și creeze un mediu ambiant în buhai (care imită mugetul boului), dul etnografic pasiv. O parte dintre Înv. Alexandrina Leleu rapidă care întrerupe continuitatea care să se simtă bine. În întâmp- bice (simbolizând alungarea vechiu- ele sunt păstrate în lăzile de zestre și dintre vechile obiceiuri întipărite în inarea acestor noi nevoi au venit lui), fluiere, tobe etc. îmbrăcate atât de maturi cât și de Proveniența numelor de familie din comuna Miroslăvești Câmpeanu, Movileanu, Plai (de la nescu; Constantin– Constantinescu; Tudosca. Chihaia de la Kehaia (reprezentant plaiuri), Hogaș (de la ogașe), Stan Petru–Petrescu, Petrache, Petreanu; Nume legate de anumite însușiri, domnesc la turci). Cele mai numeroase familii la care (de la stană, stâncă). Manole–Manolescu; Dumitru– Dumi- calități sau alte trăsături ale omului Cristea de la creștin (derivat din facem referire în textul de față, au După ape: Pârău, Istrate (de la Istru trache, Dumitrașcu; Tudor–Tudo- Albu, Roșu, Nantu, Apostol, Bălan, Cristos). nume legate de activitățile – denumire veche a Dunării), rache; Mihai–Mihalache; Alexandru– Buzatu, Farmatu, Gust, Pârlea, Zangu de la zang, zăngănire (zgogospodărești, de componentele Mureșan. Sandu, Șandru, Alexa; Leleu, Talpău, Bălău, Botezatu, mot metalic). mediului înconjurător sau de numele După floră: Păduraru, Codreanu, Iordache–Iordăchioaia; Grigire–Grig- Hărățu, Oprea, Grosu, Tacu, Rugi- Pârja de la pârjă (teren ars, pârsfinților. Altele sunt derivate din Săhleanu (de la sihlă – pădure oriu; Gheorghe–Gheorghincă; Cor- nosu, Stângu, Buzenchi, Cumpătă, jolit). prenume sau prin diminutivizarea tânără), Holbură, Chiruță (de la chir, neliu–Cornilă; Neculai– Necula; Todi- Otrocol, Hanganu, Ostafie, Precu- Mărginică de la mărginaș, periferacestuia. Multe nume s-au stabilit pir), Condurache (de la condur, con- raș–Todirașcu; Nică–Nica, Nicoară; peanu, Ciocoiu, Buhan, Borțoi, Ghel- ic. după prenumele mamei sau poartă duraș), Jipa (de la jipan – tufan, ste- Emil–Milea; Popa–Popescu, Pop- bează. În fiecare localitate există familii numele unui prenume. Unele familii jar), Handra (de la handră – iarbă uțoaia, Popovici; Apostol–Posto- Nume legate de anumite obiecte reprezentative cu nume tradiționale au nume legate de anumite însușiri care crește prin grâu).La acestea se lache; Dascălu–Dăscăleanu; Baltag, Măciucă, Cimpoi, Ciom- specifice care au pus bazele sau calități ale omului, iar altele au mai adaugă: Paiu, Secară, Buruiană, Moise–Moisii; Stan–Stănescu; poieșu, Cancea, Cercel, Ciocan, așezării, au apărat glia strănume legate de anumite obiecte de Florea, Bujor, Perju, Bostan. Hogaș–Hogășoaia; Pântea –Pântes- Mosor, Covrig, Argint, Ilic, Copcea, moșească și au ținut sus stindardul folosință. Sunt și nume legate de După faună: Șoimaru, Gâștescu, cu; Pintea– Pintilie; Turcu–Turcum- Budeanu, Pușcașu, Hărăguț. localității transformând numele în localități, ținuturi sau provincii Merlescu, Călin, Ursu, Ursache, an; Secară–Secăreanu; Nume legate de anumite localități, renume. Așa sunt Șoimăreștii din istorice. Populațiile care au venit și s- Lupu, Lupașcu, Puiu, Curcă, Cocoș, Muraru–Murariu; Dobrea– Dobreanu; ținuturi sau provincii istorice Verșeni, urmași ai Năvrăpeștilor din au stabilit pe la noi în decursul isto- Rățoi, Biberi (biberi - castori), Bogza Bodu – Bodoașcă. După localități: Mitescu, Cioho- Miroslăvești, Sănduleștii și Codrenii riei, au impus nume corespunzătoare (bogză - bufniță), Ciofu (ciuf - Nume provenite prin diminu- ranu, Soceanu, Băiceanu, din Soci, Ianculeștii și Tudurăchenii acestora. bufniță). tivizarea (alintarea) prenumelui sau a Ghindăoanu, Bârgăoanu, din Ciohorăni. Majoritatea locuitorilor Nume legate de activitățile După unele fenomene naturale: numelui Focșăneanu, Boian, Ciurea, din comuna noastră sunt oameni hargospodărești sau alte îndeletniciri Nour și Vulcănescu. Ion–Ioniță, Niță; Andrei–Andriuță; Hanganu. nici, buni gospodari și întreprinzători (păstorit, cojocărit, grădinărit, Familii ce poartă nume de sfinți Gavril–Gavriluță; Postolache–Pos- După ținuturi: Bârsan (de la Țara care știu bine a mânui plugul, coasa, albinărit, pescuit, cismărit etc.) Ștefan, Andrei, Grigore, tolică; Grigore–Grigoraș; Petru– Bârsei), Ungureanu (de la ținuturile dar și condeiul, unelte înlocuite Gospodaru vine de la „gospodar” Zaharia,Cosma, Pantelimon, Simion, Petrișor; Lazăr– Lăzărică; Neculai– ungurești), Sasu (de la ținuturile astăzi de motoare și calculatoare. Pe care se referă la o persoană ce Axinte, Ipate, Nechita, Sava, Chiriac, Neculăeș; Mihai – Mihălcuț; Maria– săsești), Neamțu (de la ținuturile mulți, acestea din urmă i-au desprins dovedește pricepere și chibzuială în Neofet, Lazăr, Iacob, Maxim, Gavril, Măricuța; Muraru– Murărașu; nemțene). de locurile natale ducându-i pe conducerea gospodăriei personale, a Isache, Mardare, Gherasim, Ungureanu– Ungurenașu; Corcaci– După provincii istorice: Munteanu, meleaguri străine, în țară sau peste unei instituții sau a unei organizații. Pahome, Atanasiu, Ilisei, Leonte, Corcăcel. Olteanu, Moroșanu. hotare. De aceea unele familii s-au Ciobanu, Mocanu, Baciu sunt Nistor, Vlase,Oprea, Martin, Mitrofan, Nume stabilite după prenumele Nume legate de anumite populații: redus iar altele au dispărut. Acest nume legate de păstorit, Prisacă, Sârghie, Sofronie, Palade. mamei turci, ruși, unguri, germani, ucraineni, fenomen ne întristează dar ne și conPrisacaru vine de la albinărit, Pas- Apoi: Moise, Avram, Isac, Iovu, Airinei, Amariei, Aioanei, Asofiei, cumani, tătari, slavi solează pentru că de obicei pleacă caru de la pescuit, iar Ciubotaru de la Irimia sunt nume legate de prorocii Astanei, Amăricuței, Apetrei, Aniței, Turcu, Rusu, Ungureanu, cei curajoși și întreprinzători, capabili cismărit. Vechiului Testament. Luca, Matei, Agavriloaiei, Abalașei, Acatincăi, Coman, Tătaru. să se descurce oriunde s-ar afla. După alte activități sunt nume de Marcu și Toma sunt nume legate de Aiordăchioaiei, Aursei, Apreutesei, De origine germană: Sasu, Cu gândul la casa părintească și familii precum: Cojocaru, Grădinaru, sfinții evangheliști. Asmarandei, Asăftoaiei, Afloroaiei, Dominte. iarba verde de acasă sperăm că nu Rotaru, Fântânaru, Feraru, Dogaru, Popa, Diaconu, Dascălu, Călugăru Apetroaiei, Azamfirei, Amârzoaiei, De origine ucraineană: Corcaci, peste mult timp fiii noștri se vor Butnaru, Muraru, Pânzaru, Blănaru, sunt nume legate de ranguri bis- Asăndoaiei, Apintilesei. Siminciuc. Huțanu de la huțuli (popu- întoarce, iar satele vor renaște preLivadaru, Podaru, Militaru, Armanu, ericești. Familii care poartă numele unui lație ucraineană din nordul cum pasărea phoenix din propria-i Croitoru, Vezeteu, Talmaciu, Rân- Nume derivate din prenume sau prenume Bucovinei). cenușă. dașu, Curteanu. din nume Iancu, Radu, Zamfir, Iordache, De origine poloneză: Traischi. Nume legate de componentele Mihai, Barbu, Roman, Enache, De origine slavă: Sticea, Dobrea, Prof. Ioan Leleu mediului înconjurător (relief, ape, Andrei–Andriescu, Andriesi, Cozma, Costache, Gheorghe, Con- Dontea, Dabija, Partin, Trofin, Timofloră, faună sau fenomene naturale) Andrieș; Ion–Ionescu, Ioneasa; stantin, Ghițu, Voicu, Enea, Marian, fti, Filoti. După relief: Munteanu, Văleanu, Simion–Simionescu; Ștefan – Ștefă- Anghel, Manole, Manea, Simina, Alte nume CM YK

Pagina 5

cyan magenta yellow black 5 IANUARIE 2011 nr 4 Î~ngrijiri spirituale „Lăsați copiii să vină la mine” Dar care e locul cel mai potrivit are zvâcniri care merită a fi exem- pentru a crește „oameni frumoși”? plificate ca fiind adevărate sărbători Acest enunț biblic, rostit de Însuși Desigur, unul dintre aceste medii ale copilului. Mă refer la serbarea Mântuitorul, trimite, ca mesaj implicit, propice, poate cel mai important (în dedicată Nașterii Domnului, în incinta la un pilduitor pasaj, inclus în aceeași corelație cu școala), este Biserica. Bisericii, sub auspiciile sale, și, ca un Comoară de Învățătură creștină, Biserica, fiindcă chemarea „Lăsați al doilea moment, prezența masivă a anume la „Parabola semănătorului”. copiii să vină la mine” chiar de acolo copiilor la Sf.Liturghie oficiată la BisOamenii satului știu bine rolul locului a pornit. Din locul care, pentru omul erica-monument, de ziua Sfintei în care îngroapă sămânța de la care creștin, înseamnă însăși vocea Celui Mucenice Parascheva. râvnesc, pentru vremea recoltatului, care a emis apelul. De fiecare dată, copiii prezenți în roadă bună și îndestulătoare. În comunitatea satului locul cel bine-hrănitor pentru Așadar, ce reprezintă copilul în Miroslovești, de această înfăptuire a sufletele lor fragede sunt motivați și acest context? Copilul e tocmai Chemării Sfinte, știm bine, de ani cu darurile specifice acestor evenisămânța cea curată, sănătoasa, buni se îngrijește cu osârdie părintele mente. Anul acesta însă, la sărbănumai bună pentru germinare și Liviu Siminciuc. O face prin exerciții toarea oficiată la Biserica de lemn, transformare în rodul așteptării noas- constante de întâmpinare a pruncului părintele (sprijinit de câțiva enoriașia tre: „omul frumos”, ca să folosim sin- la Sfântul Botez, la Sfânta dedicați Bisericii) a dăruit copiilor o tagma unui înțelept contemporan, Împărtășanie și la Sfintele Liturghii. experiență sinonimă cu aceea de neobișnuit pentru vremurile noastre – Dar, de cel puțin două ori pe an, sâr- care se bucură și adulții, anume o actorul, gânditorul, creștinul Dan guința părintelui-paroh în misiunea ”agapă” inocentă în spiritul tradiției Puric. sa de modelator al sufletelor ingenue noastre creștine. Prilej de socializare, în alt context decât cel preotul-tată se încarcă mereu cu cotidian din ambientul școlii. disponibilitatea de a-i primi la el cu Cei care avem în grijă copii – brațele deschise și pe copiii noștri. părinți, bunici, educatori, asistenți Copiii justifică rațiunea de a fi a maternali – remarcăm, cu admirație, familiei umane, a societății și, toto- această grijă a „semănătorului” pen- dată, obligația societății de a asigura tru buna lucrare asupra copilului, în acestei celule sociale contextul spiritul celei mai stringente nevoi a garanției că puii de om vor deveni vremurilor noastre, vremuri aflate în oameni cu minte multă și inima mare. dezordine sufletească, parcă mai Una fără alta, sau, mai rău, niciuna mult ca oricând, de la potopul biblic din două, nu înseamnă altceva decât încoace. surzenia la chemarea școlii, surzenia Desigur, norocul nostru, al benefi- la sfânta chemare „Lăsați copiii să ciarilor, vine și din faptul că părintele vină la mine”. însuși e un tată fericit, înconjurat, în frumoasa-i familie, de copiii prin care Gavriil Năvrăpeșteanu Părintele Patriarh Daniel și…”albul nobil” Preafericitul Patriarh, se înălța Biser- De “Sfântul Vasile cel ica de lemn a schitul cu hramul Mare”, în prima zi a anului în care “Schimbarea la Față”, lăcaș de închabia am intrat, am urmărit, la TV. inăciune metamorfozat acum într-o “Trinitas”, Cuvântarea Părintelui bine-rânduită Mănăstire. Atunci, în Patriarh, în contextul Serviciului faza de construcție, o parte din cherLiturgic de la Catedrala Patriarhală. esteaua necesară osârdiei înfăptuitoEvenimentul acesta, constat, a fost rilor era depozitată mai jos, la vreo un nou prilej de a-mi reactiva un două ore de mers pe potecile întorungher al modestei mele memorii. tocheate ale muntelui. Mai departe Întâmplarea, sau poate că nu – mai de acest loc, numit “Stănile”, nu mai sigur că nu – , a făcut ca una din cele era cale pentru vreun mijloc de transdouă fiice ale mele, cea mare, să-și port. Și cum altfel s-ar fi întrupat aleagă o profesie legată de ofranda adusă Domnului, dacă n-ar fi supravegherea radioactivității mediu- pus necesarul lor umăr și pelerinii! lui, care se desfășoară într-o anume Cei care, încă de la sfințirea locului, legătură cu meteorologia, profesia întru sporul împlinirii, veneau să sesoțului ei. Și iată-mi această parte a nchine în capela cea provizoriu familiei mele lărgite stabilizată, pe încropită. termen lung, sus, pe munte, “vecină În perioada aceea s-a cu Dumnezeu”. întâmplat – și iar mă îndoiesc de Sintagma aceasta care prezența aleatoriului – să urc, împreapropie, stilistic, muntele de Creator ună cu fratele meu, Ioan, într-o vizită e titlul unui reportaj tv., făcut la Stația familială (cu valențe alpiniste) la meteo de pe vârful Toaca, din Munții stația meteo. În locul devenit depozit Ceahlău. Desigur, reporterii de cherestea pentru Biserica de lemn ahi însoțitori, iar majoritatea per- aici, fratele meu, profesor de noi doi, în versiunea “elvețiană” a limaudiovizualului nu puteau ignora, în a schitului, ne oprirăm să alegem și soanelor străine, câte o scândură. geografie, cu timiditate, îndrăznește bii franceze și să ne traducă în intenția lor de a prezenta ineditul noi, după puterile noastre, o scân- Străinii, bărbați foarte tineri, veniseră să ofere generosului interlocutor cifre românește, vizibil sensibilizat de vieții în izolare spațială și socială, dură-două și să împlinim o faptă, într-o misiune contextualizată exacte. Nu știam atunci că corespondentul metaforic din limba asocierea celor două tipuri de trăiri măcar cât o nucă, de vrednicie creșt- mișcării ecumenice, despre al cărei săvârșeam o inoportunitate, căci română, anume, “albul nobil”. “pe înălțimi”. Una strict profesională ină. În acel moment constatarăm că promotor se știa deja că este Înaltul Părintele Mitropolit cunoștea Întâistătătorul de astăzi al și una nu atât legată de altitudinea nu suntem singuri în respectivul loc și Ierarh, în compania căruia, privile- temeinic Elveția, fiind într-o vreme Bisericii noastre, Părintele Mitropolit geografică, cât, mai ales, de în acest chip de întreprindere, că giați, ne aflam. lector și profesor asociat la univer- de atunci, prin puritatea materiei înălțimea spirituală, duhovnicească. odată cu noi săvârșea asta și un grup În drumul nostru – sități teologice din această țară. veșmântului său, simbol profund Acolo sus, pe platoul alpin de persoane străine (după limba pe anevoios trupului, dar binefăcător Ceea ce înseamnă că-i erau cunos- grăitor al Rangului ecleziastic, îmi al Masivului Ceahlău, încă din timpuri care o rosteau). Și că acest grup spiritului –, Părintele Daniel și-a cute și cifrele “geografice”, negrăi- întreține perpetuu impulsul de a asoimemoriale, monahii cei rugători pen- inedit îl avea drept îndrumător și, întrerupt de câteva ori conversația sa toare însă pentru demersul său cia imaginea Preafericirii Sale cu tru omenirea pierdută în lumeasca ei implicit, translator chiar pe Părintele cu interlocutorii de limbă franceză și ocazional ce-i avea ca receptori pe acea dumnezeiască creație a viețuire și-au întocmit modest lăcaș Mitropolit. Fiindcă aveam toți același ne-a explicat că oaspeții săi sunt niște condrumeți necunoscuți. munților, cu floarea de colț, de rugăciune. Spre sfârșitul anilor ’90 itinerar, am urcat, spre binecu- (după limbă, firesc, noi îi consideram Pe traseu, în acest context cu…”albul nobil”. – care încheiau pe cel de-al doilea vântarea noastră (a celor doi frați), francezi) din Elveția. “O țară mică, ce-mi aprinsese în inimă o luminiță (Publicat în Basarabia literară, mileniu de la Nașterea Domnului, împreună, ca un grup compact. Înalt cam cât Oltenia noastră…”, încercă misterioasă, am admirat câteva deli- februarie 2011”) întru Mântuirea omenirii –, sub aus- Preasfinția Sa ducea în brațe un Înalt Preasfinția Sa, binevoitor, să ne cate flori de colț, prilej pentru Părinpiciile Părintelui Mitropolit Daniel, azi pachet de șindrilă, ca și câțiva mon- găsească o reprezentare spațială. Și tele Daniel să le denumească, pentru Gheorghe Pârlea CM YK

Pagina 6

cyan magenta yellow black 6 IANUARIE 2011 nr 4 Pun]i peste Prut Prezentare de carte basarabeană la Miroslovești tul a parcurs echivalentul a de două fil (actriță la Teatrul Național) și Vasile ori ecuatorul (act de eroism!), ca să Iovu (naist și flautist la Filarmonică). aducă mărturia vizuală a împrăștierii Nu demult, în compania inimosului epopeice a românității în cele patru nostru “consătean”, ne-a onorat cu zări, de jur-împrejurul Neamului- vizita, pentru a ne oferi, cu autograf, Matcă. cartea “155 de cărți într-o carte”, o dis- Uite-așa, dr. Vasile Șoimaru tinsă Doamnă cu origini basarabene, a reușit să ne scoată din monotonia Zamfira Mihail, cercetător în cadrul noastră rurală, din tipicul rudimentar al Academiei Romane, profesor univer- satului și să ne convertească și la un sitar. Cartea savantei îl are coautor de alt fel de trăire, unul mai legat de proiect pe dr. V. Șoimaru, ca multe alte inimă și de minte. Acum a făcut-o, ca cărți valoroase, scoase, prin osârdia mai întodeauna, abătându-se din dru- lui, fie din uitare, fie din amenințarea murile sale cu destinatari mai impor- cu rămânerea în stadiul de manuscris. tanți. Se întorcea, trist și ostenit, de la Recenta vizită la Miroslovești a dis- înmormântarea poetului Adrian tinsului nostru prieten basarabean, ca Paunescu, căruia, ca mai toți și cele anterioare (câte oare?), a fost, basarabenii, îi purta o adâncă pentru dr. Vasile Șoimaru, un nou prețuire. Poetul îi publicase, în prilej de a ne aduce cărți, alte și alte “Flacăra” sa, imagini și aprecieri cărți scrise la Chișinău, în zbuciumul deosebit de laudative în legătură cu destinului unei frânturi de popor, în dor albumul în care V. Șoimaru “i-a adunat de frate, în dor de dreptate. Un la un loc pe români”. îndemn fierbinte către noi, cei din Încă de acasă, prietenul dreapta Prutului, să nu ne detașăm de nostru își croise planul care ne impli- frățietatea noastră istorică, de Golgota noastre și înființarea unei secții de care aproape că a ucis speranțele ca. Își ticsise portbagajul automobilu- românilor basarabeni, parcursă sisific Doctorul în economie Vasile carte basarabeană în cadrul Bibliotecii oamenilor lucizi din Basarabia, cu lui său (al cărui kilometraj indica sute în aspirația lor naturală de a fi împreȘoimaru, dascăl universitar la Acade- Comunale din Miroslovești aproape că privire la democratizarea, la reinte- de mii de kilometri la bord) cu zeci de ună cu Neamul în hotarele istorice ale mia de Studii Economice din Chișinău l-au “împământenit” în satul de pe grarea românească și europeană a exemplare din recenta sa carte și cu României Mari. este vlăstar al neamului făcut celebru, valea Moldovei. În consecință, republicii – au fost monitorizați asiduu câteva pachete de cărți ale altor P.S. Dacă, întâmplător, “literar”, de Mihail Sadoveanu în basarabeanul născut la Cornova cu marea sa inimă de român rănit și autori, ca prin această a doua lansare acest text va ajunge și sub privirile disromanul “Neamul Șoimăreștilor”. poartă deja titlului de Cetățean de cu raționala sa capacitate de analiză de carte basarabeana la Miroslovești, tinsei doamne Mihail, îi cerem iertare Șoimăreanul acesta al zilelor noastre Onoare al comunei noastre. politico-economică. Ba și cu aparatul în sala de ședinte a Consiliului Local, pentru că ne-am exprimat onoarea de a intuit că marele prozator s-a inspirit Dr. Vasile Șoimaru nu e său de fotografiat, prin intermediul să ne provoace un nou act cultural, a o avea oaspete invocându-l, ca din documente istorice, cu privire la numai profesor de școală superioară. căruia și-a câștigat consacrarea și în aproape familiar unui segment de reper cultural, pe bravul său tată, alegerea eroilor cărții sale. Și a purces El a fost și om politic cu greutate: dep- arta fotografică. Au rezultat zeci de săteni, căci unii dintre ei sunt partici- preot cărturar și patriot, pe care îl la autentificarea “civilă” a neamului utat în două legislaturi, în Parlamentul articole de presă, din care, șaizeci – panți și la lansările de carte știam prin intermediul cărților dăruite familial din care universitarul pre- Republicii Moldova, în perioada cea majoritatea publicate în Timpul – au basarabeană la Fălticeni, la Mănă- nouă de dr. V. Șoimaru. În ignoranța supunea că se trage. În timpul docu- mai rodnică cu privire la restabilirea alcătuit conținutul recentei sale cărți, stirea Diaconești (Bacău), cărtile noastră “sătească”, nu știam că fiica mentării pentru monografia Neamul drepturilor naționale românești în intitulată “Căderea comuniștilor” (Ed. Cetățeanului lor de Onoare (cu regretatului preot și istoric Paul Mihail Șoimăreștilor, 500 de ani de istorie această fostă republică sovietică, Prometeu, Chișinău, 2010). Aceasta, viețuirea la Chișinău) sau ale dis- egalase (poate și depășise) statutul (realizată în coautorat cu dr. Alexan- ruptă samavolnic din trupul României. dupa ce a scris și ne-a adus, pe rând, tinșilor intelectuali din cercul doctoru- cultural al tatălui său. Cartea Domniei dru Furtună) și-a descoperit strămoșii A ieșit din politică atunci când elec- “Căderea premierilor” (din perioada lui Vasile Șoimaru. Sale, am constatat, are toate reperele (dregători domnești, la origine) ca toratul basarabean, încă bântuit de când și-a exercitat mandatele de dep- În acest context, în decursul necesare reparației ce se impunea. având moșiile pe cuprinsul satelor din himerele “kominternului”, a decis să-i utat), monografia mai sus numită ultimilor ani, comunitatea (Publicat în ziarul online trecut ale comunei noastre. Legătura aducă la conducerea “tărișoricicăi” din (lansată și în comună, la Verșeni), mirosloveșteană i-a avut ca oaspeți "Orizontul", Pașcani, 15. 11. 2010) sufletească cu mirosloveștenii, care s- dreapta Prutului (cum îi zice metaforic albumele sale monografice “Poeme în basarabeni pe scriitorii și gazetarii a născut din această revelație a sa, și sarcastic tribunul Nicolae Dabija) pe imagini” și celebrul album “Românii Nicolae Dabija, Vlad Pohilă, Nicolae Înv. Gheorghe Pârlea faptele sale culturale în care i-a impli- oamenii lui Vladimir Voronin. Cei opt din jurul României, în imagini”. Pentru Rusu, pe artiștii emeriți Ninela Carancat și pe reprezentanții comunității ani de regim neocomunist – guvernare această din urmă lucrare monografis- Maestrul Vasile Iovu, un Moș Crăciun … prin curier tivități rurale și ai alteia, urbane, articole anterioare. Ci numai voi mai senină precum cerului îngerilor – și, și…Curierului! Diferențele în rareori se încheagă o legătură. Cu atât sublinia un nume drag, prin care să-mi mai ales, că acolo sus chiar are un (Publicat în revista online Basarabia evoluția socio-culturală a indivizilor mai mult cu cât e vorba aici de un oraș întăresc exemplul de caz. Si, totodată, înger al său, înălțat de la condiția de literară, ianuarie 2011) aceleiași societăți (națiune, comuni- mare, cu o puternică amprentă cultur- ca să facilitez ceea ce, pretențios, se “pământesc”, la cea de “ceresc” –, state urbană sau rurală, grup profesion- ală – un reper în a sublinia diversi- numește “conexiune inversă”, tur- ar putea să… P.S. Îl asigurăm pe marele al, familie) nu ar trebui să despartă tatea – anume, Chișinăul. Și un sat cu retur. Totuși, știind că dezbaterea cu artist că i-am fost profund solidari, în (relațional) invariabil indivizii. Sau două mii de locuitori, ca al nostru (dar Altfel spus, am primit un Dar privire la sexul îngerilor încă nu a sin- timpul vizionării DVD-lui, știind că grupurile de indivizi cu niveluri de dez- hai să extindem la spațiul comunei, pentru care mesajul de mulțumire are tetizat o concluzie, îl preferam – pen- evenimentul artistic de la Chișinău i-a voltare diferite . Și constatarea aceas- căci experiența aceasta onorantă a nevoie de un vehicul special – presa. tru generoasa-i ipostază în care ne-a redeschis dăruitorului nostru rana cea ta a înțelepților, pe care eu doar am atins și satele Soci și Verșeni). De Faptul că aici e vorba doar de “presa implicat – un “Moș Crăciun, încă necicatrizată. parafrazat-o, îndrăznesc să cred, e aceea, coeziunea creată între aceste locală”, sper că “vehiculul” nu va aten- prin…curier”. Mulțumim adânc, “Moș mai degrabă o redescoperire și nu o două exponențiale grupuri umane, ua intensitatea mesajului către Desti- Crăciun cu Nai” de la Chișinău!... Gheorghe Pârlea licență a vreunui original creator de aparent incompatibile, e natar. Colateral, prețuirea noastră idei. Această “paradigmă” ar fi trebuit absolut…mediatizabilă. Cel spre care se îndreaptă – și, relativ, optativul s-a și împlinit – Desigur, pentru orice succes gândurile beneficiarilor e fermecătorul să fi dat roade odată cu încropirea colectiv e nevoie de un lider, de un Maestru Vasile Iovu, artistul emerit de primei microsocietăți umane. Principi- inițiator generos. Și, în exemplul nos- la Chisinau. Domnia Sa, după ce ne-a ul acesta al existenței noastre în diver- tru, el a existat. Însă, ca o condiție, s- cunoscut, în bătătura noastră, și ne-a sitate tolerată ni-i lăsat de Dumnezeul a desprins din grupul citadin. Numele exaltat cu miracolul artistic ieșit din începuturilor…Destui din “cei mari” au lui, zic unii, e rostit prea des, ar trebui naiul său, ne-a trimis recent, în preajmanifestat înțelegere pentru “cei mici”. pus “sub embargo”. Dar acest nume e ma Crăciunului, în “sacul” unui curier Ba chiar le-au descoperit acestora notoriu, căci e nebănuit de des pe al său – nu unul de rang inferior, ci tocmerite sociale (sau personale) auxil- buzele unor exponenți ai comunităților mai cel care a făcut posibilă relevarea iare zestrei privilegiaților. Unii ar de români din cele patru zări ale Ter- acestui frumos model de apropiere spune (și oare ar trebui contraziși?) că rei. El e omul care-i cercetează pe umană, peste diferențele specifice –, eu vorbesc de excepții care întăresc confrați, care-i întreabă de viață cel un Dar inestimabil. Unul pentru suflet, regula, adica inversul… mai frecvent. Spune “Românii din jurul care pune la modul absolut în evi- În context, la o scară micro- României”și, ca o condiție “ombili- dență că drumul spre inimă scopică – căci am în vedere doar o cală”, rasună și un nume: dr. Vașile e…”audiovizual”. Cu invariabila mostră, doar o mică izbândă –, ream- Șoimaru. condiție ca mesajul (artistic) să fie intesc, cu un scop aferent, deductibil Dar, ca să nu lungesc vorba emis de instrumente desprinse din în final, legătura noastra specială, a și să nu mă depărtez de titlul demer- recuzita cetelor îngerești. Sau mirosloveștenilor, cu distinșii prieteni sului meu, nu voi dezvolta acest mesagerul să fie chiar un înger – unul basarabeni. exemplu de “unitate în diversitate”, retrogradat de la “ceresc” la “păman- Între exponenții unei colec- dealtfel, posibil cunoscut din câteva tesc”. Și cum Maestrul are o expresie CM YK

Pagina 7

cyan magenta yellow black 7 IANUARIE 2011 nr 4 ~În ograda ob[tei De la Abel și Cain, la fermierul (postmodern) român mă refer aici mijesc și în satele alți cultivatori, ca să-și poată obține programului va primi, nerambursabil, comunei noastre. Cu nume și mai întâi strictul necesar familiei sale 7500 euro, câte 1500 euro anual. Pro- prenume: Gheorghiță Popuțoaia, cu un singur copil. A văzut apoi că gramul implică, evident, și obligații – Filote Ionuț, frații Cristian, Lucian, merge treaba, și a mai luat unul. Tot extinderea lotului de vaci cu 3 capete Marcel și Danuț Grigore (in asociere), unul din cele folosite de alții înaintea pe an, modernizarea bazei zootehnice Gheorghiță Timofte. sa. Și i-a mers și mai bine. Între timp, etc. Beneficiarul ajutorului european Unuia dintre cei numiți mai a luat pe lângă gospodăria sa, consideră, însă, că prima condiție sus – ultimul, în ordinea enumerării – oferindu-i adăpost și pâinea cea de enumerată e greu de îndeplinit cu îi observ, involuntar, freamătul toate zilele, un braț de muncă tânăr, suma primită. Dar, el speră că gospodăriei întemeiate cu vreo două aflat fără nici o întrezărire de făgaș dublarea efectivului de la debutul pro- decenii în urmă, în vecinătatea mult prin viață. I-a crescut apoi băiatul, gramului achiziționat ar trebui să-i sat- mai îmbătrânitului meu habitat casnic. întărindu-i-se astfel resursa umană a isfacă pe responsabilii cu imple- Fiindcă în gospodăria părintească a gospodăriei. Și-a făcut asociație famil- mentarea. Vorba românului: „o fi și pe- rămas să continue rostul ancestral ială, ca să fie după rânduielile noi, și-a a mea” sau, „merge și așa”. Acum, în fratele său, gospodarul nostru, Gheo- extins și modernizat acareturile și și-a grajdul cel construit cu banii din pro- rghiță Timofte, a început cu puțin, cu o însurat feciorul. Vorba vine, căci azi gram, Gheorghiță Timofte are, pe brumă de avere. Cu o casă aproape numai ce te trezești cu cineva nou în lângă cele cinci vaci, încă două junici parăsită, cumpărată de la un țăran casă care te momește cu ceașca de gestante și patru viței. Se apropie din nou acel „cineva” e ușor perceptibil, chiar amăgit de mirajul industrializării. Și, cafea aburindă și te apelează cu tată- Și ce mai are gospodarul primăvara. O altă primăvară. Pentru aflat la vedere: politicianul. La plural, mai ales, cu dragul de satul natal și de socrule. Apoi, Gheorghiță al nostru, nostru pe lângă cele amintite? Mult noi, sătenii, o..dulce povară. politicienii; politicienii vremurilor noas- ocupațiile celor din sânul familiei- sătean orientat, a auzit și el de sub- optimism. Optimism dat de cei circa Încă o dulce povară. Între tre, autohtoni și euro-atlantici, aflați matcă, strâns legate de rânduielile vențiile speciale pentru cei care-și 40 000 lei noi, profitul anual al fermei alte poveri mai mult sau mai puțin într-o cârdășie de tip nou, aferentă câmpului și de prezența animalelor, a cumpără primul tractor. Numai bun sale, de sănătatea membrilor familiei bogate în speranțe. Unele poveri – în “principiilor” globalizării. Aceștia, prin celor domesticite de om. prilejul pentru Alin, familistul cel (nu chiar de nota zece pentru unii dincontextul crizei economico-financiare neglijarea inconștientă sau, ce-i foarte Îi știu gospodăria părin- proaspăt al gospodăriei extinse. tre ei) și de, mai ales, dragostea pencare, iată, ignoră anotimpurile – de-a grav, conștientă a politicilor agrare tească din preajma Gruiului, pe coas- Desigur, cu trei tractoare și tru ceea ce face. Tocmai acestea mă dreptul amare, amare ca fierea. Pen- dedicate celor îndrituiți să facă agricul- ta căruia Alexandru Timofte, ca și fiul toate uneltele anexe, poți presta ser- fac să trec în umbră faptul că vecinul tru mulți, sau pentru destui, povara gri- tura propriei baștini, au legat strâns la său, Mihai, părintele lui Gheorghiță, își vicii și pentru alții, dar nu te-nduri să n- meu mai ignoră pe ici-colo regulile jii față de soarta propriilor copii. Ai gură punga cea care ascunde înjghebau stânile în care își rostuiau o faci, mai ales, pentru tine. Fermierul bunei vecinătăți și să aduc în primcopiilor de școală cărora părinții nu le comoara lăsată de Dumnezeu treburile ancestrale ale oieritului. De la nostru exploatează pentru el vreo 12 plan semnalarea prezenței acestui ferîntrevăd rostul în viață, ai copiilor urmașilor lui Abel și Cain, primii stâna lor păstrez în memorie, ca un hectare, în proprietate sau în așa-zisa mier mirosloveștean de (un oarece) deveniți adulți, cu răspunderi familiale, agricultori ai lumii (după sursa bibli- ecou întârziat, ultimele tânguiri de arendă. Ca munca sa la câmp să fie și succes. O prezență ce ar putea motila rându-le, în căutarea unui serviciu ografică cea mai cercetată). Au legat- bucium mirosloveștean. mai rentabilă și, mai cu seamă, ca va apariția altora pe așa-zisul firmacare să le asigure existența decentă – o cu nodul gordian, numai ei Mutându-se în cealaltă mar- bucuria sa pentru animale să se ment al...fermierului român postmodai celor care bat la porți încuiate sau, cunoscând „meșteșugul” dezlegării, gine a satului, o simetrie croită de des- împlinească mai bine, a găsit prilejul ern, fie el și „de semisubzistență”. mai bine-zis, la porți imaginare, inexis- știind acești făptași vicleni ai timpurilor tin, Gheorghiță Timofte și-a urmat să-și sporească șeptelul. Cum avea Speranțe noi că vom ieși odată din tente. noastre că sabia în stare să-l mai taie chemarea străbunilor, privind noima cinci vaci și alte câteva atuuri pentru a practica agricolă a începuturilor isto- Agricultura? Agricultura o dată e lipsită de ascuțiș. A tocit-o vieții. Si, alături de tânăra sa soție, Lil- se încadra în mult-mediatizatele, (dar riei... Din primitivismul fraților Cain și autohtonă, se pare, nu mai e un mijloc bine, siluită în teaca unei jumătăți de iana – o soceancă iute la faptă, ca și puțin implementatele) programe Abel. Sau, altfel spus, speranța că de existență. Nici măcar de subzis- veac, epoca „omului nou”. De-ajuns la vorbă –, s-a pus pe agricultură și el. europene pentru agricultură, Gheo- vom scoate din teacă, în sfârșit, sabia tență. Și nu pentru că n-ar exista ca țăranul să-și piardă instinctul de Istoria lui de agricultor s-a întâmplat rgiță s-a făcut luntre și punte ca să cu care să tăiem încă un nod gordian, averea care să justifice prezentul proprietar funciar și reflexele aferente. să debuteze odată cu epoca aceasta poată obține un asemenea program. de data aceasta pe cel care ne leagă aceastei ocupații cu rădăcini în anti- Și totuși, păstrând proporția, există nouă de-i zicem postdecembristă, Un program prin Măsura 141, pentru rosturile noastre rurale. chitate. Ci pentru că Cineva, cineva în satele Țării și câteva excepții, care postcomunistă, postmodernă... A fermele de semisubzistență. Asta colectiv, greu de identificat, e capul să întărească ceea ce a devenit, din început cu un tractor cumpărat de la înseamnă că, în cinci ani, beneficiarul Gavriil Năvrăpeșteanu răutăților, în materie. Pentru destui, păcate, deja regulă. Excepțiile la care Pompierii obștești de la Miroslovești, Lumină mai multă și mai ieftină pe străzile “îngerii păzitori” ai unei bătrâne uituce comunei rioare un număr de 473 de lămpi. În zonele aglomerate au fost montate lămpi pe fiecare În preajma sărbătorilor de iarnă stâlp, iar în rest – pe unul din doi stâlpi, alter- Primăria Comunei Miroslovești a finalizat nativ. Pe drumurile secundare vor fi reintegrate proiectul “ Modernizarea rețelei de iluminat în rețea o parte din aparatele demontate. public, utilizând aparate de iluminat economice Într-una din nopțile premergătoare și ecologice”. Proiectul este finanțat integral din celei ce desparte, cu fast sărbătoresc, anul bugetul local și s-ar părea că, deși traversăm o consumat, de Anul Nou, cel care a redactat perioadă de criză, cu restrângeri serioase acest articol, acompaniat de artizanul numitei asupra cheltuielilor, în cazul obiectivului la care realizări ambientale, a efectuat “un rond” pe facem referire nu poate fi invocată zicala drumul principal al comunei, de la limita “tichiei de mărgăritar”. Dl Ionuț Gospodaru, pri- nordică a satului Miroslovești până la ieșirea marul comunei, ne informează că investiția va din satul Mitești. Un prilej edificator pentru ceea fi ușor de amortizat prin economiile rezultate ce reprezintă efectul benefic al investiției în din plata consumului de energie. Spre exem- noul sistem de iluminat public. Suplimentul de plu, aparatele de iluminat demontate, pe lângă lumină multicoloră, furnizată de aparatele de pierderile determinate de uzura rețelei vechi iluminat decorativ, a adăugat nopților satelor (unele segmente depășesc 30 de ani), aveau noastre o evidentă notă de urban. încăperea în care gospodina uitase că a lăsat valori de consum de 250W și de 400W. Noile pe aragazul aprins o tigaie tixită cu slanină de lămpi au valori de 30W și de 70W. În amurgul zilei de 28 decembrie a.c. topit. În cadrul acestui proiect al adminis- Redacția vecinii Mariei Andrii (86 de ani) observă un fum “Îngerii păzitori” ai bătrânei, pom- trației locale au fost montate pe drumurile intedens învăluind casa acestei bătrâne rămasă pierii obștei, au reușit să salveze acareturile singură și ducând povara unei hipoacuzii unei vieți de om. Cel care a asistat, în anonitotale. Întâmplarea a făcut ca martorii să mat, la operațiunea aceasta de salvare ține să reușească să-și țină cumpătul și să acționeze le rostească , admirativ și recunoscător (bătrâprompt: unul a dat repede telefon la șeful na îi este mătușă), numele: Adrian Plai, șeful echipei de intervenții din sat, alții au sărit, cu echipei, Ionuț Ungureanu (profesorul de edumijloace improvizate, pentru a împidica extin- cație fizică), Ionel Traischi și Ovidiu Maciu. derea incendiului la întreaga clădire. Adaug acestora și pe Sevastița Dascălu Totuși, adunarea aceasta ad-hoc n-ar (Hogaș), aflată întâmplător de față, pentru bărfi reușit stoparea primejdiei fără operativitatea băția de a “ataca” și ea focarul incendiului, celor patru pompieri locali, care au sosit în timp plătind vrednicia ei cu un mic sacrificiu (o optim și au acționat “ca la carte”. Au înterupt arsură la mână). alimentarea cu gaz și curent electric și au “atacat” focarul. Ardeau pereții de polistiren din Redacția CM YK

Pagina 8

cyan magenta yellow black 8 ~În mreaja muzelor IANUARIE 2011 nr. 4 Vasile Comoniță (din recentul volum Tinerilor politicieni „Vatră de lumină”) S-a întors cucul să cânte Omului îi este dat Vremuri noi, vremuri trecute... Să trăiască cumpătat… A zis-o unul înaintea mea: Viața curge mai frumos Am fost Cum că politica-i o damă cam… lichea – “Când călare, când pe jos”. Am fost Ademenește tinerii creduli, ca vremea cea bună... Dar se oferă „la consum” celor...bătrâni. Iar acei ce vor să treacă La drum lung, Viața numai “de-a călare” noaptea pe lună, Și ce scofală-ar fi aici?!... Nu fac bătături în talpă, anticorp am fost Și tinerii ajung...bunici. Dar le fac…între picioare. la ciumă. Celor ce vor numai…”în șa” Epigrame (Gh. Pârlea) Dacă altceva nu știm... Ne cârpim, Ne tot cârpim, Dacă altceva nu știm. Peticit și tu și eu O să arătăm mai rău Ca un urs De Anul Nou... Bang,bang Bang, bang, Clopotele sună, Clopotele bat Tot mai des în sat. - Cine a murit? Mă-ntreabă-o bătrână. - Nu pot să-ți răspund... Pot să-ți spun atât: S-a întors cucul Că urmez la rând. S-a întors cucul să-mi cânte, Bang, bang, Măcar el să nu mă uite... Copotele sună, În plopul de la cișmea, Încă un mormânt. Asezat pe-o rămurea Aproape de casa mea Răsari… Așchii de clipă dureros ciopleasc în mine, rău de tine... Năvălesc peste carnea mea dureros ciopleasc în tine – Însă fratele tău, pomul, Țintitele așchii de clipă, în mine, securile, vede că-i mai tragic omul... Mă clatin sângerând peste în tine, gândurile... Căci și focul, și securea nea – * nu strivesc de tot pădurea... Biet fluture ciunt de-o aripă… Am soarta ta, omule... * * Vâlvătaie arde-n mine, Și că toate vânturile Mi-e vitregă-n iarnă clepsidra, vâlvătaie arde-n tine – Nu dor cum dor...gândurile. Se scurge mai iute nisipul, în mine, focurile, Începe s-apese amarnic în tine, gândurile... Poezii (Gh. Pârlea) obida, * Așchii de clipă îmi sfârtecă Rău de mine, chipul. *** O, Cronos, învață și tu a iubi, Oprește o clipă pendulul, Dă-mi timp să învăț a muri, Mă fă peste moarte stăpânul. Trimit peste tine și toamna, și marea, Și lacrima ce-mi cade din timpul albastru. Fratele meu, copacul Îmi curge absent timpul spre tine, Răsari peste amurgul meu ireal și discret, Trimit înspre tine și timpul uitării, Am soarta ta, omule... Sub pleoape doar imaginea ta se reține Te-am exilat departe în crudul amurg, Mă răvășesc și pe mine, Când eu mă retrag abătut din concret. Dar tot mai des în secunda-nserării te răvășesc și pe tine – Răsari luminând durerosul meu burg. pe mine, vânturile, Si-n umbra-nserării îmi ard disperarea pe tine, gândurile... Lăsându-mi în urmă un tainic dezastru, * Miroslav Lăzoski Am soarta ta, omule... Invita]ie la …colaborare R E D A C } I A Dac\ distin]ii oameni de condei, cu sau f\r\ origini miroslove[tene, doresc s\ ne dea sfaturi, sau chiar s\ colaboreze în contextul tematic rural, GLASUL Redactor coordonator: Gheorghe Pârlea Colegiul de redac]ie: Virginica Stan, Georgiana Popa, primim cu recuno[tin]\ [i onoare. Rug\m, de asemeni, localnicii care au exerci]iul comunic\rii SATULUI Colaborator Ioan Pârlea. scrise s\ ne devin\ colaboratori. Primim textele propuse numai în format (edit\ri computerizate): Costel Apreutesei electronic. Adresa e-mail: [email protected] (Redac]ia) CM YK