Document
Glasulsatului03
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 11,5 MB · modificat pe site: 31.01.2018
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Glasulsatului03”, Comuna Miroslovești, jud. Iași. Sursa: https://comunamiroslovesti.ro/wp-content/uploads/2015/04/glasulsatului03.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/miroslovesti/78163-glasulsatului03, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
magenta yellow black
|
Glasul lasul de după ă tăcer tăcere
, a ..
Educația culturală în contextul Școlii actuale
Educația este socializarea metodică a tinerei generații, este acțiunea exercitată de către
generațiile adulte asupra celor care nu sunt coapte încă pentru viața socială.Ea are ca
obiect nu omul așa cum l-a creeat natura, ci omul pe care îl vrea societatea, iar ea îl
vrea așa cum îi cere structura sa interioară: pentru a exista, orice societate are nevoie
de omogenitate, iar educația este mijlocul prin care societatea își reînoiește treptat
condițiile propriei sale existențe, sădind în sufletul copilului „similitudinile esențiale”-
„tvISTĂ PprmkrE CEAC LITERAR ȘI | care sunt cele mai adecvate tipului respectiv de societate.
pagina 2 pagina 3
GLASUL SATULUI
PS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Publicație
în trimestrială apărută
comuna Miroslovești
la propunerea
CT: a TERR
Îl fe |
pi primarului comunei
d
==
Miroslovești, Ionuț
Gospodaru, și
susținută financiar
at de Primărie și
Consiliul Local
Comuna Miroslovești a
participat la un proiect
ecologic național
>>pagina 5
Administrație locală
Problemele copiilor cu
părinți plecați în străinătate
Numărul elevilor cu ambii părinți plecați în
străinătate este în creștere an de an. Cei mai
mulți rămân sub supravegherea bunicilor, însă
alții sunt lăsați de izbeliște, îngrijindu-se care și
cum pot. Un semn de îngrijorare, la nivelul
țării, îl ridică numărul destul de mare al copiilor
care prezintă o conduită deviantă, dar mai ales
al celor care au abandonat Școala sau, mai
dramatic, și-au pus capăt zilelor de dorul
părinților.
>> pagina 7
| OETOMIBRIE = DEGEMBRIE 2010 ANUL | Me E PAGINI 8 gesul-eaftuleiiegenaiil-eora |
Pagina 2
cyan magenta yellow black
2 OCTOMBRIE 2010 GLASUL SATULUI
nr 3
Glasul de după tăcere (editorial)
Cuvântul — “vehiculul” gândului
Cum să nu simultan, pe trei computere de pe merid- pentru noi, chiar de autoare, însoțită de și-a lansat prima ediție chiar în cuibul
Grigore Dominte reflectezi, atun- iane diferite ale Globului, la mari distanțe unul din “nașii” cărăii (Dl. Vasile nostru rural.
ci, la acest Dar de meridianul locului natal, se receptau, Șoimaru, Cetățeanul nostru de Onoare) și Ambilor emițători de gânduri, sârguin-
desăvârșitor al mai mult în suflet decât în minte, cuvinte poate fi bucuria filologilor noștri locali, în cios rânduite în file de carte, le mulțumim
ființării noas- mirosloveștene. lar cititorii trăiau clipa special, dar și a intelectualilor și-i asigurăm că le vom recepta cu inima
tre? Nu-mi unui fel de reîntoarcere la vatra părin- mirosloveșteni, cei interesați de diversifi- și mintea Cuvintele, expresia și vehiculul
propun, aici, să tească. carea orizontului lor cultural. gândului generos, gândul cel înaripat
merg mai Desigur, o revelație virtuală, un anal- Cealaltă carte a fost trimisă la “după tăcerea” bine chibzuită.
departe cu gezic pentru sufletul cel suferind de... Miroslovești prin poștă, în câteva zeci de
reflecțiile adân- Dor de Acasă. lată, cuvântul vindecă, fie exemplare, tenacele și pitorescul ei autor Gheorghe Pârlea
ci asupra el și mai puțin meșteșugit, căci gazetarii onorându-ne cu în când
prezența avans,
cuvântului, ci “Glasului...” nostru nu au orgoliul con-
voi trece direct deierului propriu-zis.
la ceea ce Și, apropo de amorul propriu, atât cât ni-
doresc să | putem permite în modestia noastră,
transmit con- după semnalarea apariției publicației
cret, în context, mirosloveștene în “Literatura și arta” din
cititorului. Chișinău, prin condeiul distinsului scriitor
Aflu recent, și gazetar basarabean Nicolae Rusu, carte
într-o
5 cu o satisfacție aflăm, din nou prin intermediul internetu-
mai mult sau lui, că și ziarul Expresul de Ungheni sem-
mai puțin ego- nalează și apreciază publicația noastră
istă, că publi- rurală, “realizată de o mână de intelectu-
șI cația noastră ali”, zice autorul articolului de celălalt
pe
vehiculează, tărâm românesc.
a
prin internet, Dar să nu zăbovesc doar
asupra
cuvântul celui emite
vanității (păcat omenesc) care
mirosloveștean cuvântul. Să ne bucurăm, mai ales, și de
pe distanțe de cuvântului. Glasul
privilegiul receptării
anvergură prin intermediul cuvantului,
emițătorului,
intercontinentală și cu viteza clipei. O fiică
încerc din acest vehicul al gândului, vine la noi, de
plastice. lată, și eu una, cea a satului, stabilită în Canada, își exprima
data asta de la București, pe două filiere:
titlu. unei foste colege din Școala începuturilor
o carte specializată, ca să zic așa, a dis-
Omul, dacă mergem pe filiera Sale, aflată în Italia, entuziasmul că a
tinsei Doamne Zamfira Mihail, profesor
evoluționismului darwinist, s-a desprins descoperit, pe computerul din îndeparta-
universitar și cercetător în cadrul Acadede animal treptat (și) prin articularea și ta ei reședință, un colț virtual de Acasă,
miei Române, și o nouă ediție a cărăii Ddiversificarea cuvântului. Dacă mergem din locul baștinei cea întipărită până la
lui prof. (col.) Grigore Dominte, “Pelerin
calea revelației biblice, Cuvântul, cel moarte în structura ființei sale. Canadianpe într-o lume nebună”.
de la ca noastră n-a rezistat tentației de a-l
începutul neînceputului, prin Ziditor, Cartea savantei, “155 de cărăi într-o
înștiința imediat asupra evenimentului și
ne-a desăvârșit ca oameni chiar din clipa carte”, proiectul editorial al prietenilor
pe unchiul ei din Franța. Și, aproape
Creației. noștri basarabeni, a fost adusă, onorant
Revista “Muguri de la sate”
Pârlea, în nr. 22(32) / 2008, pg. 16, al Sadoveanu. un alt sprijin financiar în afara salariu-
ANUL LXXXI, SERIE NOUĂ, NR. 22 (32)204 revistei de la sate” Din Victor
“Muguri (format nou) ceea ce știu eu, Cojocaru lui!!!
menționează în mod plăcut și cu mult tal- (1898-1938) era profilat pe articole cu Din primii doi
păcate, învățători
ent următoarele: caracter mobilizator, care îndemnau
“muguriști” s-au stins din viață de tim-
“Între condeierii revistei i-am identifi- învățătorii din mediul rural să nu cadă în
de deveni în puriu, la vârsta de 40 și respectiv 37 de
cat pe învățătorii Alexandru Lupu, Victor greșeala a agricultori fruntași
Cojocaru,Gheorghe Cojocaru și loan Pan- comunitățile lor, ci să contribuie sub- ani, iar cursul istoriei naționale a devenit
tilimon, dascăli vrednici, adevărate făclii stanțial la iluminarea și îndrumarea tot mai agitat, astfel că revista n-a mai
arzânde în comunitățile sătești pe care le țărănimii. apărut!
slujeau. Aceștia erau și părinții spirituali Alexandru Lupu (1905-1942) era pro- Cred că acești dascăli, animați de cel
ai respectivei publicații, care arăta ca o filat pe articole cu caracter istoric și pe
mai profund atașament față de misiunea
“broșură” de formatul unei jumătăți de cele care arătau necesitatea culturalizării
REVISTĂ EDTTATĂ DE CENACLUL. LITERAR lor de instructori și educatori rurali,
„CĂRĂBUȘUL DE ARAMĂ” coală A4. Revista era tiparită la o modestă satelor prin șezători, ore de lectură
la duminicale etc. merită această scurtă pomenire, spre
tipografie ce ființa Pașcani”.
După cum menționează Monografia Gheorghe Cojocaru (1911-1990), bun neuitare. (Textul a fost transcris electron-
Municipiului Pașcani (2000, pg. 240), în metodist, sublinia în articolele sale nevoia ic de Alexandra-Diana Miron, clasa a IX-
acest oraș, la Tipografia Haimovici, au adaptării metodelor pedagogice din a, Colegiul Național “Gh. Vrânceanu”,
fost tipărite și două publicații din zonă și învățământul primar rural la situația reală
Bacău)
anume “Muguri de la sate” pentru a comunității satelor.
Nota redacției: Prețuim bunăvoința
Miroslovești (1935-1936) și “Cuvântul loan Pantilimon (1913-1988), având o
cultură umanistă, D-lui ing. dr. lonel Lupu, onorantă
Țăranului” pentru Tătăruși (1936, primul bogată se preocupa
număr 3000 de La mai ales de valorificarea folclorului din pentru noi, de a ne deveni colaborator. îi
în exemplare). început,
revista “Muguri de la sate” a fost tipărită zonă, dar și de alte aspecte ale vieții mulțumim cu sinceritate și stimă.
ori la Fălticeni, ori la Roman, ori în satelor.
29 ani, Alexandru Lupu din Ciohorăni — ambele orașe. Când tipărirea acesteia s-a Ar fi interesant de știut cum
22 ani, Gheorghe Cojocaru din Verșeni — făcut la Pașcani, revista avea deja o s-au descurcat cei patru
Ing. Dr. lonel Lupu 16 ani, iar mirosloveșteanul loan Pantil- vechime de 8-9 ani de la apariție. învățători în anul aplicării
În anul 1927, la Miroslovești imon — numai 14 ani, ultimii doi fiind încă Și același Gheorghe Pârlea continuă “curbei de sacrificiu”, dispusă
a apărut o revistă adresată învățătorilor elevi la Școala Normală. în revista amintită: de guvernul marelui istoric
de la sate, denumită “Muguri de la sate”, Aici trebuie menționat și meritul incon- “Revista renăscută, concepută pe Nicolae Iorga, când învățătorii
care chiar din primul an pleda pentru testabil al învățătorului Vasile Simionescu structura revistelor Școlare, a apărut, n-au primit salariile timp de 6
“unire” între dascăli și crearea “României (1860-1918) din Miroslovești, absolvent cum stă în firea lucrurilor, prin grija unui luni.
Noi”, precum și pentru îndemnarea al Școlii Normale “V.Lupu” din Iași, care i- dascăl vrednic de înaintații de la care Din informațiile mele, în anul
învățătorilor ca să devină adevărați a pregătit în primele 4 clase primare pe acesta a preluat Ștafeta. Desigur, e vorba respectiv funcționa la Școala
“îndrumători” ai țărănimii. Publicația Victor Cojocaru și Alexandru Lupu și care de profesorul de Limba și literatura din Ciohorâni un tânăr
apărea de două ori pe an, în vacanțele de a insistat pe lângă părinții acestora să-și română Dumitru Călin...” învățător, absolvent de Școală
Paște și de Crăciun. dea fii mai departe, la Școli normale. Știu Aici mai trebuie amintit că directorul normală, locuind la o gazdă,
Cine erau acești curajoși fondatori, pre- din familie că mama lui Alexandru Lupu, Școlii din Ciohorăni, respectiv, profesorul care mânca o dată pe zi, seara,
cum și viitorii colaboratori? Aparent erau văduvă și analfabetă, n-a vrut să-și dea Călin, are și meritul de a fi scuturat praful, prin rotație, la părinții elevilor.
niște simpli învățători din mediul rural... fiul nici măcar la Școala primară din sat, și valorificat literar, de pe documente și Ce grad de umilință au trebuit
In acel an 1927, învățătorul Victor dară-mi-te la Școala Normală din fotografii locale, contribuind astfel la să suporte mai ales învățătorii
Cojocaru din Miroslovești, care a fost și Fălticeni... îmbogățirea istoriei locului și extinderea care nu funcționau în locurile
vârsta natale și care nu dispuneau de Ioan Pantilimon
subrevizor de cancelarie, avea de Învățătorul mirosloveștean Gheorghe biografiei marelui romancier Mihail
ii
Pagina 3
cyan magenta yellow black
OCTOMBRIE 2010 GLASUL SATULUI
nr 3
culturală în contextul actuale
Educația Școlii
orgoliului etnic al majorității și întărirea
încrederii în sine a minorității. Educația
Motto:,,Educațiunea e cultura interculturală nu trebuie să se limiteze în
caracterului, cultura e educația mod exclusiv la transmiterea unor
minții.” conținuturi specifice în cadrul unei disci-
pline particulare, consolidarea abordării
este socializarea metodică sale interdisciplinare fiind fundamentală.
Educația a
tinerei este exercitată Ea nu poate fi concepută doar pentru
generații, acțiunea
de către adulte celor mediul școlar, ci și în legătură cu
generațiile asupra
care nu sunt coapte încă pentru extrașcolarul (familie, grupuri sociale,
viața
socială. instituții, comunități, mass-media).
Ea obiect omul l-a Se remarcă o schimbare și a rolului
are ca nu așa cum
creeat ci omul îl soci- cadrului didactic, care depășește funcția
natura, pe care vrea
iar îl îi struc- de a comunica modele și programe, acesetatea, ea vrea așa cum cere
tura interioară: exista, orice ta trebuind să acorde o mai mare atenție
sa pentru a
societate nevoie de iar spiritului de inițiativă și creativitate, cen-
are omogenitate, m o
trarea întregii acțiuni fiind pe elev. an
educația este mijlocul prin care societatea unei atitudini înseamnă solidaritate mai să
Educația interculturală constituie o movarea tolerante, area reciprocitate și se poata cunoaște bine, coopereze
își reînoiește treptat condițiile propriei deschise, de umană, dincolo de identitatea etnică. să trăiască împreună evenimente cul-
opțiune ideologică în societățile democra- acceptare și înțelegere și
sale existențe, sădind în sufletul copilului
tice și vizează pregătirea viitorilor cetățeni firească a raporturilor dintre etnii; b) Inerculturalitatea izvorăște din dorința turale, poate contribui la realizarea
„similitudinile esențiale”care sunt cele membrilor interculturale. Se
în fel încât ei să facă cea mai bună respectarea și recunoașterea diferențelor de reușită a societății, care educației pot organiza
mai adecvate tipului respectiv de soci- așa
alegere. culturale prin valorificarea pozitivă a depinde de respectul și înflorirea activități extracurriculare de tip sportiv;
etate. de dintre membrii etni- culturale ale invitarea în în mediul educativ
Adaptarea la mutația și diversitatea cul- relațiilor egalitate grupurilor indivizilor, ceea ce școală sau
Scopul educației este de a socializa unei înseamnă culturilor în din exteriorul întâl-
turală e necesară atât pentru minorități cât ilor; promovarea politici școlare care nu conservarea a unei persoane școlii,
individul biologic prin construirea ființei favorizeze în lor ci niri elevi de eînii culturi
și pentru majoritari în interacțiunile să egalizarea șanselor starea primară, posibilitatea con- cu și diferite,
sale sociale care să se suprapună celei inclusiv individului colaborări alte
prezente și viitoare. educație; c) demararea unor strategii de fruntării lor, dreptul de vizite, excursii, cu școli.
individuale. valorificare culturale cultural. de dezvoltă senti-
Consiliul Europei și Consiliul Comisiei a diferențelor pentru a părăsi propriul grup Astfel, mici, copiii își
Sarcina actuală a Școlii este formarea în
Internaționale a UNESCO pentru Educația a le transforma resurse pedagogice; d) Perspectiva interculturală trebuie să mente de dragoste față de semenii lor,
la elevi a unei conștiințe europene, prin amendarea oricărei forme de manifestare la baza de realizările
Secolului 21 considerau în 1996 că unul stea procesului învățământ învață să preșuiască unor anucultivarea respectului și solidarității față ostilă adresat minoritari. mite valori culturale.
dintre obiectivele majore ale educației tre- privind populația etniilor; e) lupta tuturor, majoritari și grupuri,
de cultura altor popoare și a valorilor interculturală obiectele la clasele
buie să fie învăța să trăim împreună, a împotriva prejudecății etnice; f) Activitățile de educație Prin de studiu I-IV
cheie precum: aspirația spre democrație, „a
învăța să trăim cu ceilalți”. desfășurarea unor activități specifice, cu desfășurate în cadrul părții din curriculum elevii au contact direct cu ceea ce au real-
respectul drepturilor omului, ale drep-
Educația interculturală vizează o abor- participarea copiilor din etnii diferite decis de Școală, cele extracurriculare și izat alte popoare, de acum încep să
turilor copiilor, justiția socială, toleranța, de observare costumelor constitui ocazii de valorile culturale ale diferitelor
dare pedagogică a diferențelor culturale, (activitatea a extrașcolare pot a prof- prețuiască
pacea, echilibrul ecologic, tradițiile cultur- de dansuri ita de mediului multil- etnii. Află noi din
evitându-se pe cât posibil tendințele de populare, învățare a unor pop- bogăția multieinic, cunoștințe viața
ale, etc. ulare interac- multicultural în tinerii înseamnă
atomizare a culturilor. Abordarea intercul- specifice, etc); g) activități ingvistic și care popoarelor vecine, înțeleg ce
Interculturalitatea este un proces ce se tive de din trăiesc de dezvolta dimensiunea civică colaborare între statele
turală, se arată într-o lucrare editată de desfășurate pe grupuri copii și a cooperare și
produce la intersecția dintre culturi, nefi- limbi la în la
Consiliul Europei, nu este o nouă știință, etnii cu diferite; h) aceste activități a comportamentului acestora. europene, clasa a IV-a orele de isto-
ind un scop în sine, dar care poate deveni deschise” libertatea Sarcina actuală formarea
nici o nouă metodologie ce caută să se „Cu ușile copiii au a școlii este rie și Educație civică aceste cunoștințe se
o finalitate atunci când sunt sesizate
integreze în interogația spațiului alegerii centrului dorit din grupurile impli- la elevi a conștiinței europene prin culti- aprofundează, își dau seama că valorile
transformările nefirești sau comporta- asupra
educațional datele psihologiei, antropolo- Cate; i) organizarea unor serbări, de varea respectului și solidarității față de culturii noastre sunt apreciate pe plan
mentele nefaste la acest nivel de inter- de 1 etni- cultura altor valori ale culturii
giei, politicii, culturii, istoriei. exemplu iunie, cu participarea popoare precum: aspirația european după cum și
sectare a culturilor. ilor în la în
Din perspectiva educației, instituția existente din zonă; |) jocuri aer spre democrație; respectarea drepturilor europene sunt apreciate noi țară.
Copilul trebuie educat să respecte pro- vizite la al
Școlară are dificultăți de adaptare la diver- liber, plimbări, excursii, muzee omului, drepturilor copiilor; respectarea Educatorul, ca reprezentant
priile valori culturale, dar și ale altor biserici de diferite. echilibrului oferte
sitatea culturală. Cea care trebuie să sau religii justiției sociale; respectarea instituției școlare, propune
națiuni, pentru că nimic nu justifică ideea să aducă în
remodeleze este Școala, pentru a asigura Scopul desfășurării acestor activități ecologic; păstrarea și respectarea educaționale care spațiul
superiorității unuia sau altuia dintre comuni- culturale.
o remodelare a socialului prin ea însăși, este cunoașterea, relaționarea și tradițiilor școlii respect și toleranță. școala are
popoare. carea dintre Școala este primul spațiu al învățării sarcina de a căuta soluții pentru
prin educație. Schimbarea propusă este ges-
Lucian Blaga scria în „Trilogia îmbinând diferite forme de culturale. de culturale
una de viziune, care face ca diferențele copii, învățare. plurității In școala care coau- tionarea corectă a diferențelor de
culturii”: „Originalitatea unui popor nu se Multiculturalismul torii acestui demers la nivelul claselor. trebuie educat
culturale să fie acceptate, prețuite, dar recunoaște importanța publicistic apartin, Copilul
manifestă numai în creațiile ce-i aparțin valori
fără a fi sursa de conflict, ci, dimpotrivă, diferențelor etnice, religioase și acceptă fiind și copii de einie rromă, se face tot să respecte propriile culturale, dar
exclusiv, ci și în modul cum asimilează în în
de și aport calificativ deopotrivă. ca ele să fie exprimate viața publică, cu ce-i posibil de a educa elevii spiritul tol- și ale altor națiuni, pentru ca nimic nu jus-
motivele de largă circulație.” creștere
Având în vedere că în țara noastră condiția să nu amenințe coeziunea eranței și al non-discriminării. tifică ideea superiorității unuia sau altuia
Școala este principalul spațiu al socială. Dar în mod Elevii trebuie lumea
există un număr mare de einii și că există aceasta nu presupune să înțeleagă dintre popoare.
învățării pluralității culturale, a notei dis- realizarea de schimburi de la univers. Cunoscân-
probleme în ceea ce privește relația aces- necesar culturale, pornind propriul
tincte aduse de cultura fiecărui actor însemna în
tora cu colegii sau cu cadrele didactice, iar toleranța poate acceptare du-se pe ei înșiși se pot face cunoscuți
social participant. Ea trebuie să formeze mod lumi. Primul înlăturarea Marchidan
dar și faptul că, inevitabil, vor fi mereu concesiv, suportare a celuilalt, cu întregii pas spre Petronela - elevă
deprinderea prețuirii valorilor pluricultur- valorilor
contacte între cei aparținând populației statut de inferioritate. „Intercultural” discriminării este identificarea
ale, pentru că nu există valori superioare înseamnă însă for- lor.
majoritare și cei ce aparțin minorității schimb, interacțiune, care aparțin Prof. Popa Brândușa-Georgiana
și inferioare, ci există valori specifice care indivizi
respective, educația interculturală deru- marea unor capabili să înșeleagă Implicarea comunității este un pas
trebuie judecate. celuilalt, o a important în acest sens. Organizarea unor de Arte Meserii,
lată prin acțiuni la nivelul școlii sau al tradițiile ca condiție Școala și Miroslovești-
In școală este necesară „modelarea”
comunității trebuie vizeze: a) acceptării diferenței. In acest caz, toler- activități în cadrul cărora participanții să Iași
sț pro-
Fascinația lecturii
(Și câteva sfaturi ale...bibliotecarului)
liotecii publice are însă și câteva condiții « urme, apăsând prea tare pixul sau de bucuria primită în schimb, față acea
Învățăm să scriem, învățăm să citim, tehnice » de îndeplinit. E în obligația bib- creionul. stare de spirit pe care o numim ade- Lenuța Munteanu, bibliotecară
gândul ne duce întodeauna spre carte. liotecarului să vi le transmită, în măsura Nu întoarceți filele cu degetele înmuiate sea....fascinația lecturii.
Simțim că suntem stăpâni și descoperim în care acestea nu sunt încă știute. în gură, pentru că stricați colțul paginilor
lumea, pământul, cu toate comorile și fru- Nu îndoiți pagina ca să faceți semn sau/și vă îmbolnăviți, filele putând conține iii
musețile lor. Incepem căutările, dorul de acolo unde ași întrerupt lectura. Sunt mai bacterii, microbi.
evadare nu ne dă pace. Cei mai mulți practice semnele de carte. Dacă le folosiți, Nu țineți cărțile în dulapuri închise,
ajungem singuri la bibliotecă, alții suntem salvați aspectul cărăii și îi prelungiți viața. alături de alimente sau haine. Nu este
îndemnați, sfătuiți să-i pășim pragul. Ne Așadar, nu lăsați cartea deschisă la pag- sănătos pentru voi, dar nici pentru cărți,
luăm inima în dinți și sfioși deschidem ina unde ași rămas, întoarsă cu filele în ele având nevoie de cât mai mult aer.
ușa bibliotecii. jos, pentru că i se strică cotorul și i se Nu rupeți niciodată filele unei cărți, nu-
Ne fascinează, ne copleșește, dorim să slăbește legătura. i smulgeți ilustrațiile, planțele sau hărțile,
revenim mereu aici. Bogăția și varietatea Nu tăiați filele, cele nedetașate acciden- nu-i distrugeți coperțile dacă vreți să vă
fondului de carte, accesul la internet gra- tal de la legătorie, cu palma sau cu un numărați printre cititorii civilizați.
tuit, prin programul «Biblionet », sunt obiect oarecare, ci folosiți un cuțit special, Nu presați între filele cărții frunze sau
ceea ce anima cititorii bibliotecii noastre. recomandat anume pentru asemenea îlori, deoarece acestea, cu seva lor,
Lecturile recomandate, dar și dorința de operații (cuțitul "coupe-papier”). murdăresc cartea, atacă hârtia și cerneala
a citi ceva cu motivație strict personală Nu scrieți nimic pe carte, ci faceți de tipar.
sper să facă pe cât mai mulți să pășească notările pe o fișă separată. Nu țineți fișa Desigur, veți fi de acord cu mine că
pragul bibliotecii. pe carte în timpul notărilor, ca să nu aceste mici reguli, care, de altfel, țin de
Fascinația lecturii prin intermediul bib- murdăriți cartea cu cerneală sau să lăsați civilizație, sunt un preț extrem de mic față
ii
Pagina 4
cyan black
OCTOMBRIE 2010
nr 3
PS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei,
în comuna Miroslovești
4
E
785
-
Beta
Ra
i
Conferința de toamnă a cleru- inat de credincioți cu emoție și pietate. siv cea din comuna Antimis, obiect de cult indispensabil pe lui Oaspete cuvinte de mulțumire și invi-
lui din Protopopiatului Pașcani — respec- Prea Înaltul a remarcat candoarea copiilor vecină, Ciohorăni) au beneficiat de masa Sfantului Altar. tația de a ne mai onora și ferici cu
tiv, cea programată pentru al doilea ieșiți în întâmpinare cu buchețele de Rugăciunea arhierească de dezlegare, iar Pe tot parcursul vizitei, Înalt prezența Sa.
semestru al anului în curs — a avut loc în crizanteme, acuratețea și patina arhaică a preoții parohi, conform canonului Bisericii Preasfințitul a fost însoțit de primarul
ziua de 23 septembrie la Biserica Sf. portului popular. Referitor la costumele Ortodoxe legat de schimbarea titularilor comunei, lonuț Gospodaru, care, în final, înv. Gheorghe Pârlea
Arhangheli Mihail și Gavriil din satul Soci, tradiționale în care erau îmbrăcați unii demnității de Mitropolit, au primit noul Sf. alături de preoții parohi, i-a adresat Inaltucomuna Miroslovești. Alegerea parohiei- localnici, încântat, Oaspetele
gazdă s-a datorat fie dorinței părintelui- a citat un teolog laic din
protopop Pavel Postolachi de a istoriza perioada interbelică (probabil
locurile sale de baștină, fie vredniciei Nechifor Crainic), sofism
părintelui paroh Romică Siminciuc, care care releva relația intrinsecă
îngrijește cu spirit gospodăresc și har dintre tradițional și religios.
duhovnicesc una dintre cele mai fru- Părintele Mitropol-
moase Case ale Domnului din Protopopi- it s-a arătat surprins în mod
at. Dar e mult mai probabil ca prezența plăcut să intre și în două
Inalt Preasfinșiei Sale Teofan și a celor vechi bisericuțe din lemn,
110 preoți la Soci să se fi datorat ambelor cea din Miroslovești, având o E
motive invocate mai sus. vechime de peste un sfert de
Evenimentul religios a debutat mileniu, și cea din Verșeni, în
cu Sfânta Liturghie, oficiată de Prea Inal- care a fost rebotezat (după ce
tul Teofan și de un sobor alcătuit din 15 fusese creștinat, printr-un
preoți și doi diaconi. “accident”, în rit catolic la
Conferința, având ca temă Pașcani) de către părintele 13%
generică “Biserica și tinerii”, a pus în dez- Vasile Ciotică pruncul Mihail
batere problematica integrării tineretului Ursachi, cel devenit marele .
în societatea creștină a ortodoxiei, difi- Mihail Sadoveanu.
cultățile de ordin social și moral care cer Ca un privilegiu,
un răspuns din partea Bisericii prin sluji- IPS Teofan a săvârșit și un
torii ei. scurt parastas la mormântul
Întrunirea religioasă progra- părintelui trupesc al pro-'
mată la Soci a prilejuit și vizitele pastoral- topopului de Pașcani.
misionare ale Mitropolitului în celelalte Enoriașii celor
parohii ale comunei, unde a fost întâmp- patru parohii vizitate (inclu-
Biserica satului
Grija creștineascaă pentru Eroii Neamului
După ceremonialul religios dedicat electoral de care aparținem. războiul, episodul în care, îndeplinind o caruță din Soci, la Balanești, unde eroul pe nedrept din circuitul manifestărilor
înălțării Monumentului Eroilor de la Soci, Parastasul de la Înălțare a prilejuit misiune dată de tânărul locotenent își avea familia. naționale — care, în intenția organizatoru-
părintele-paroh Romică Siminciuc ține vie lăudabila inițiativă a profesorului de Isto- Zgornea, comandantul cazematei, a prim- Din gospodăria unui socean, ne-a lui e să o permanentizeze ca « Ziua satudatoria noastră, a urmașilor, de a ne rie Cezar Pătrașcu de a descoperi și de a it “botezul focului”. Atunci, crede el, a mărturisit cu oarece sfială musafirul aces- lui » —, părintele Siminciuc i-a avut colabaminti periodic, la momente anumea con- aduce la Soci, pe cheltuială proprie, un reușit să i se smulgă morții alergând, ca ta special, păstrează și acum barda cu oratori din rândul mirenilor pe vrednicii
sacrate, de cei ce ne-au stropit glia cu brav ostaș din perioada faptelor de arme fără știință de sine, printre schijele și care le cioplea camarazilor săi fără noroc frați Codreanu, fii ai satului, întreprinzători
sângele lor jertfelnic. lată că râvna vred- petrecute pe meleagurile noastre în crengile de copaci retezate de bombarda- căsuța cea din mormânt. După liberare, prosperi la Brașov. Unul dintre ei, prof-
nică de laudă a părintelui Romică, sprijinit primăvara și vara anului 1944. Veteranul mentul rușilor, atac care transformase toporașul cel cu rol de “amintire de itând de concediu, s-a întors la casa
de osteleala sârguincioasă a unor enoriași de război de pe meleaguri nemțene, lon zona de pădure proximă cazematei sale razboi” i-a devenit unealta de bază din ate- părintească spre a ne exemplifica
ai săi, ni s-a relevant și în sfânta zi de Buduroi, în vârstă de 89 ani, un bătrânel într-un hățiș de nepătruns. lierul său de lemnar, încropit la Corni, dragostea pentru meleagul natal, respec-
Inălțarea Domnului, și la 22 august (în simpatic cu o memorie rară și cu o putere Dulgher fiind în viața civilă, sergentul comuna Bodești. Moș lon ne-a mărturisit tul pentru comunitatea în sânul căreia șicontul zilei de 23 august) a anului curent. de comunicare fermecătoare, ne-a veteran ne-a mărturisit, cu buzele că dacă ar ști precis cine-i soceanul a pus bazele împlinirii sale ulterioare ca
Aceste evenimente pioase, însoțite, în povestit celor de față întâmplări de război tremurânde, că el le-a croit celor căzuți în păgubit, și dacă păgubitul ar mai fi în om al Cetății.
spiritul tradiției noastre ortodoxe, de care trimit meleagurile noastre în Cartea luptă sicriile, din scândurile găsite prin viață, i-ar cere iertare și i-ar înapoia unealospățul praznical, au căpătat anvergură de Istorie a Neamului. Cu emoție și lacri- gospodăriile părăsite sau încă locuite ale ta. Gavriil Năvrăpeșteanu
obștească și prin prezența edililor mi își rememora pentru noi, cei cu socenilor. Sicriul cu trupul soldatului Ilie La ceremonia dedicată Eroilor în
comunei și a parlamentarilor din colegiul norocul de-a nu cunoaște “pe viu” Gheorghe l-a transportat chiar el, cu o contextual zilei de 23 august, dată ieșită
ii
Pagina 5
cyan magenta black
OCTOMBRIE 2010 GLASUL SATULUI
nr 3
Cutremurele de pământ — de la mit la realitate
Cutremurele care au loc în
La început oamenii credeau că zonele din largul oceanelor produc valuri
Pământul este ca o platformă limitată de uriașe numite tsunami. Acestea au înghițit
ape, în care trăiau niște făpturi uriașe ce îl în anul 2006 peste 200 000 oameni aflați
susțineau. Când acestea se scuturau, în pe țărmul mării, în Thailanda.
mișcarea lor Pământul se cutremura. În În țara noastră cutremurele au
scrierile antice se spunea că Pământul ar epicentrul în zona Vrancei, la întâlnirea a
îi susținut de personaje mitologice, pre- trei plăci tectonice: Placa Rusă, Placa
cum Hercule sau Atlas. Mossică (Balcanică) și Placa Mării Negre.
Mai târziu cutremurele, ca și Aici, la curbura Carpaților, au loc prăbușiri
alte fenomene naturale, au fost atribuite de strate, care zguduie scoarța, prozeilor, care se răzbunau pe oameni ducând cutremure. Acestea se propagă
datorită necredinței lor. prin unde seismice, mai puternice spre
Evreii au pus aceste fenomene sudul țării deoarece fundamentul îl consti-
pe seama zeului Yahve. In Vechiul Testa- tuie Placa Mossică, care este de dimensi-
ment, dar și în Talmud, evreii au scris că uni mai mici. Spre nord, undele sunt mai
după înviere Yesua (lisus) s-a ridicat la slabe și cutremurele de intensitate mai
ceruri, apoi se va întoarce și va judeca mică deoarece fundamentul îl constituie
omenirea după faptele fiecăruia. Atunci Placa Rusă, care este de dimensiuni mult
cerul se va despica, apele se vor învolbu- mai mari și mai greu de pus în mișcare.
ra iar Pământul se va cutremura. România a fost zguduită în
În realitate, producerea unui ultimul secol de mai multe cutremure putcutremur este determinată de dinamica ernice. Cele mai distrugătoare au fost
scoarței terestre, alcătuită din plăci tec- cutremurele din 1940 și 1977, care,
tonice ce plutesc pe suprafața vâscoasă a împreună, au lăsat în urmă peste 2500 de
mantalei, ca niște sloiuri de gheață pe morți. În localitatea noastră aceste!
Suprafața oceanului. La întâlnirea lor, cutremure, cât și cele din 31 august 1986,
plăcile se ciocnesc, apoi placa oceanică din 30 mai 1990 și cel din 27 octombrie
mai grea intră sub placa continentală, 2004, nu au produs victime sau pagube
care este mai ușoară. Când placa ocean- materiale.
ică reușește să învingă rezistența ce se În timpul cutremurului, lumea
opune înaintării ei, avansează brusc, intră într-o panică de nedescris. Un vuiet ai 7 0 tza teza
de 29
transformându-se într-o smuncitură ce sinistru ce vine din interiorul Pământului
Când lumii. Deodată ani- calvarul, sunt o veșnicie. Gemetele celor capacitatea omului evoluat de a le stăpâni, adesea cu manifestare internațională.
provoacă cutremure. aceste anunță parcă sfârșitul
de sub dărâmșturi îngrozesc și mai tare, de a le face predictibile. În putința omului Ciclicitatea relativă a cutremurelor,
smuncituri au loc la adâncimi mari, malele se agită, ies din pământ, din ape,
cutremurele mai dar mai vitele în cârâie dar nimeni nu poate face nimic. Aceasta stau doar unele măsuri de prevenire a inclusiv a celor din zona Vrancea, pre-
sunt puternice mugesc grajduri, păsările
iar când loc mai la în casele din se întâmplă când cutremurele au magni- efectelor dezastruoase ale acestor cata- supune un interes sporit, din partea
puțin distrugătoare, au coteșe, scârțâie temelii,
cutremurile mai slabe dar blocurile iar oamenii tudinea de peste 7 grade pe scara Richter, clisme sau de intervenție post-cutremur, autorităților și locuitorilor din regiunile cu
suprafață, sunt se năruie, sunt
mai multe Este iadul Pământ. Se aud iar dacă trec de 9 grade au loc prăbușiri prin pregătirea unor echipe specializate impact, pentru cunoașterea măsurilor de
produc pagube. îngroziți. pe
Locul unde bruscă mamele în ale scoarței. La 11 — 12 grade se produc în degajarea rapidă a dărâmăturilor, în apărare publică și personală în situațiile
se produce zguduirea țipete și răcnete, cu pruncii
iar salveze. modificări de relief. scopul salvării unor persoane cu șanse de specifice acestui tip de urgență .
se numește hipocenitru, punctul core- brațe alergă disperate să se
de la Nimeni cât dura. Ai că Desigur, cutremurele, ca și alte Supraviețuire. Asemenea catastrofe natuspunzător suprafața scoarței este nu știe va impresia
cele 2 3 cât durează de fenomene naturale, sunt mai presus de rale pun în valoare solidaritatea umană, Prof. loan Leleu
epicentru. — minute, regulă
Comuna a participat la un proiect Între fantastic și real
Miroslovești
ecologic național Fenomen 0. Z. N. la Miroslovești
Au trecut 53 de ani de Deodată, lumina galbenă a lunii De aceea atunci am crezut că ceea
la acea noapte în care am văzut un a început să devină rozie-porto- ce am văzut poate fi un aparat
0. Z. N., sau ce va fi fost atunci, calie, din direcția nord-vest, adică sofisticat de spionaj. Și din acest
iar amintirea acestei întâmplări din spatele meu. M-am întors ful- motiv n-am relatat nimănui eveni-
mi-a rămas vie în memorie, de gerștor cu fața spre Miroslovești, mentul la care am fost martor, de
parcă s-ar fi petrecut de curând, iar lumina a devenit și mai puter- frica Securității (mama mea avus-
probabil și din cauza spaimei prin nică, aș spune paralizantă. Incepu ese probleme, anterior evenimen-
care am trecu la vremea respec- să se audă și un fâșâit slab. Peste tului, cu acest aparat represiv al
tivă. câteva secunde, la mică altitudine, statului).
Eram student în anul IV la Fac- o sferă roz-portocalie a trecut După 1989 am citit tot ce am
ultatea de Silvicultură din Brașov (rostogolindu-se?) aproape de găsit despre O.Z.N.-uri și am
și mă aflam spre sfârșitul vacanței verticala corpului meu, deplasân- urmărit cu maximă atenție emisiu-
de vară, în satul natal, în Cio- du-se în direcția Hanului Ancuței, nile televizate, cu aceasta temă,
horăni. Era o zi frumoasă de sep- iar după alte câteva secunde s-au dar tot mai am nedumeriri. Îmi
tembrie a anului 1957 când, spre pierdut atât fâșâitul cât și lumina vine totuși să cred că sfera lumi-
seară, am plecat pe jos la roz-portocalie. Toată iluminarea noasă era un spion tethnic, avan-
Miroslovești, cale de vreo trei kilo- aceasta, parcă ireală, a durat garda dirijată de la distanță de un
metri, pentru o ultimă întâlnire cu aproximativ cât ai număra până la O.Z.N.- bază care aștepta undeva
studenții din satul vecin: Mihai cincisprezece, iar sfera a fost viz- în spațiu.
Diaconu (la Biologie), Gheorghe ibilă cam o treime din acest timp. Nu știu mare lucru despre “ful-
Popuțoaia (la Matematică), Vasile Consider că zborul (rostogolirea) gerele globulare”, dar în acea
Cojocaru (la Construcții) etc. sferei luminoase a fost la mică noapte senină și puternic luminată
Numai ultimul mai este în viață, la altitudine pentru că lumina ei a de o lună plină...parcă n-ar fi fost
Bacău. durat puțin timp. Mi-a fost ciudă condiții de fulgere, îunete,
Miezul nopții m-a prins încă la pe porumbul înalt pentru că am trăsnete.
povești, în Miroslovești. La vre- pierdut prea repede vizibilitatea Și totuși a fost ceva...A fost
5 mea respectivă nimeni nu avea obiectului aflat în mișcare. ceva controlat și nu întâmplător.
d
ceas, fiind studenți săraci, dar am La vremea respectivă citisem
: N 0 mb Neale ic SS
sabililor de auzit cocoșii dând ora exactă și câte ceva despre meteoriți dar
echipe instructajul privind protecția per-
În ziua de 25 în iar celor 330 de din 280 am hotărât, în sfârșit, să plecăm despre O.Z.N.-uri nu știam nimic. Ing. Dr. lonel Lup
septembrie, 2010, s-a pus prac- sonală, voluntari, care cca
spre casele noastre. z IAU uI =
tică, în întreaga țară și în premieră pentru România, elevi și cadre didactice, saci standardizați și mănuși. 3-—oBră + = 7
Era o noapte splendidă, cu cer 437
cel mai amplu proiect de implicare socială. Acțiunea Acțiunea a avut ca rezultat colectarea a cca 400
intitulat “Ziua de saci de de societatea în senin și lună plină care lumina
s-a Curățenie Națională”, respectiv, deșeuri, preluați care preia oSoe;
“Să România într-o iar coordo- mod curent comunei. puternic câmpul și drumul la Ne
curățim singură zi”, deșeurile Di Parcului
natorii fost de la Elevii la activitatea fost întoarcere. Am ieșit din
proiectului au ecologiștii Asociația participanți ecologică au a 445
Let's Do It, Romania. “premiati” de către primarul comunei cu dulciuri și Miroslovești și am parcurs aprox-
imativ un sfert din drumul de &Miroslovești_ * A
Programul de curățare a ambientului natural din Sucuri răcoritoare. observare
comunei noastre între orele Activitatea voluntară de la fost pământ spre Ciohorăni. Porumbul
localitățile s-a desfășurat Miroslovești a +
9 având local Primăria remarcata de către Garda înalt de vreo doi metri, cu frunzele De: Ot'ohorăni
și 14, ca organizator Comunei, și apreciată corespunzător Du
de Mediu dl. comisar îngălbenite parțial de începutul de 7
respectiv primarul lonuț Gospodaru, care a organizat a Județului Iași, prin Eugen
sectoarele. Sandu. toamnă, flanca în mod plăcut
echipele și Muncelu
acest arhicunoscut drum. E prob- i;
Din partea Asociației coordonatoare a proiectului (Redacția)
abil să fi fost ora unu. | Verseni
a participat un reprezentant, care a distribuit respon- $ , 97 atatea tă
ata d
ii
Pagina 6
cyan magenta black
OCTOMBRIE 2010 GLASUL SATULUI
nr 3
Prietenii nostri basarabeni
Al doilea al scriitorului Nicolae Dabija la Miroslovești
popas
ale scriitorului de la Chișinău si vocația sa întâmplarea ne-a creat prilej de a scrie isto- dulul de la miezul nopții, Ed. Vicovia —, cele
preluate, ca pe o zestre de familie, de la rie la Miroslovești: anume, Poetul, acade- rânduite pomenirii omagiatului, după dati-
înaintașii săi, slujitori a-i Bisericii, între ei — micianul de Onoare al Academiei Romane, na creștin-ortodoxă, au început sub aus-
cu har și jertfă — unchiul său, arhimandrit- tribunul basarabean cu a cărui osârdie piciile canonice ale părintelui-stareț și în
ul. Ne-a vorbit, sumar, de colecția sa de sperăm să se reînfăptuiască Unirea, s-a ambientul vocilor îngerești ale măicuțelor.
icoane vechi, în contextul mirării noastre că odihnit peste noapte în gospodaria pri- Am urmărit discret, fără a mă detașa de
a descoperit în Icoana Maicii Domnului cu marului noastru, noi, găzduindu-i, cu emoția contextului, gesturile pioase, trăirea
Pruncul, pe care a sărutat-o cu evlavie, bucurie, pe ceilalți dragi prieteni adâncă și smerită a D-lui Dabija, centrul
reproducerea desăvârșită a Icoanei omon- basarabeni. meu de interes între cei vii. Domnia Sa știe,
ime de la M-rea Neamțului. Atunci a adus Dar despre ce odihnă poate fi vorba, cred, mai abitir decât multe alte person-
vorba, vădit emoționat, încărcându-ne și pe căci, aproape cu noaptea-n cap, dimineață, alități de anvergura dânsului, că în Sfânta
noi de starea sa interioară, de întâmplarea am pornit-o spre locul de pioasă pomenire Biserică dispar diferențele lumești, că în
revelatoare de a fi martor la lăcrimarea unei a mult-regretatului intelectual și patriot fața lui Dumnezeu e totuna și sluga, și
icoane făcătoare de minuni. Andrei Vartic. Distinsul grup basarabean împăratul; și ignorantul, și înțeleptul .
Aflându-ne în proximitatea unui loc cu trebuia să ajungă la timp la M-rea Dia- După slujba de parastas, am trecut cu
încărcătură romantică, Hanul Răzeșului, dl. conești, cel puțin odată cu intelectualii toții în trapeza mănăstirii, unde, după rân-
Viorel Ene, întreprinzător pășcănean în bacăuani care tipăriseră, postum, “Pendul- duială, am dat satisfacție trupului. Desigur,
domeniul învățământului privat, a dorit să ul de la miezul-nopții” al celui pe care masa de pomenire, pregătită de măicuțe, a
ni se alăture în a saluta prezența D-lui Dabi- urma să-l omagiem, numai bun prilejul de trecut și prin suflet, căci bucatele erau în
ja în zonă, oferindu-le distinșilor prieteni a-i lansa și cartea. bună corelație cu regulile postului, iar ritu-
basarabeni și însoțitorilor locali ai acestora La plecarea din Miroslovești, noi, local- alul hrănirii trupului era însoțit de vocea
cina la amintitul loc de popas. Numai bun nicii care urmam să-i însoțim pe oaspeții unei măicuțe care citea un text de
prilejul pentru dl. loan Asafiei, patronul de la Chișinău, a trebuit să trecem printr-o învățătură a părintelui Calciu-Dumitreasa.
locației, de a ne oferi tuturor de față roman- mare încercare “psihologică”: unul dintre Distribuirea proaspătului volum al celui
ul istoric "Hanul Răzeșilor” al scriitorului noi trebuia să urce în mașina D-lui Dabija. comemorat la Diaconești, discursurile
lon Muscalu, autor apreciat în mod expres Desigur, un anonim dascăl de Școală rurală omagiale și reprezentația folclorică a
de către poetul-prozator, ca fiind cel mai are bunul simț să realizeze că el nu e deloc artiștilor populari de la Costești au avut loc
reprezentativ narator din literatura cu tem- o soluție pentru compania unui erudit. ȘI, într-o încăpere propice acestor forme de
atică istorică, considerându-l ca pe un dis- Carturarul a ales ca dezamăgirea sa — exprimare a omagiilor aduse celui cu cinste
cipol al lui Sadoveanu. Și, aici, la Han, sau nemărturisită —, la sfarsitul celor trei ore de si dragoste pomenit. Cuvântul domnului
mai ales aici, vorbele, expresia gândului, au drum, să poarte numele meu. Onoarea mea Dabija a fost impresionant prin reprezenta-
dat năvală, parcă anume spre a-l invita pe de a-l însoți pe DI Dabija într-un context tivitatea exemplelor de experiențe trăite
dl Dabija să conducă demersul ad-hoc. DI atât de special mi-a cerut si mie tribut, deși alături de Andrei Variic, prin consonanța
Vasile Șoimaru devenise oarecum absent, Poetul a fost generos, tolerându-mi vorbelor sale cu vibrația trăirii interioare.
cu o motivație demnă de renumele său de ezitările, stângăciile. Spre exemplu, inhibat La un moment dat vorbitorul a trecut din
veșnic călător prin românimea “din jurul de inedita mea postură, am încurcat planul trecutului, în raport cu prietenul
României”: abia sosise din Kazahstan, asocierea corectă a localității Teșcani cu dispărut, în cel al prezentului, dialogând cu
oamenii locului, ne-am bucurat cu îndestu- dintr-o călătorie peste măsură de obosi- personalitatea lui George Enescu, omagiatul, simulând momente semnifica-
Într-o după-amiază de început de iunie a lare de cinstea celor ce ne vizitau. Am toare, cu escală între două avioane. N-a implicând, în confuzie, Păltinișul lui Noica, tive, edificatoare care-l defineau Andrei
pe
anului curent, dl. conf. univ. dr. Vasile zăbovito vreme la Primărie, unde DI. Dabi- putut însă rezista tentației de a ne povesti — iar în privința Bătăliei de la Războieni eu am Vartic. Am fost copleșit de discursul spon-
Șoimaru, prietenul nostru de la Chișinău, ja ne-a dăruit, cu autograf, recentul său pe scurt și cu umor, cum îi e obiceiul — în invocat efectivele militare per ansamblul tan al Poetului, care, inițial, am aflat con-
Cetățean de Onoare al comunei noastre, ne roman, “Tema pentru acasa”, și ne-a vorbit ce fel a descoperit o familie de români expediției, iar DI Dabija a trebuit să mă junctural, intenționa să-și citească cuvântul
anunța la telefon că va fi în trecere, în în contextul multor aspecte asupra cărora băștinași la Alma-Ata. În urma, sau în fața completeze cu detaliile corespunzatoare comemorativ. Personal, n-am crezut că o
urmatoarea seară, pe la Miroslovești. Sur- noi, timizi și stângaci, ne exprimam intere- lui, un bărbat și o femeie comentau de zor pentru deznodământul de la Valea-Albă sa se întâmple așa. Am intuit că spontanei-
prinzător, cum a mai făcut-o de atâtea ori. sul. Ne-a răsfășat cu darul averii sale int- pe o temă, probabil, casnică, într-un limbaj etc. În sfârșt, Dumnezeu mi-e martor că eu tatea, care-i este caracteristică în discurs
și, surpriză și mai mare, va veni împreună electuale, într-o notă camaraderească, de care-i incitase atenția chișinăuianului am pus mai presus grija pentru confortul D-lui Dabija, îi va cere vorbitorului, prin
cu cineva foarte important și drag nouă: cu parcă avea în față niște cunoscuți de iscoditor. Nu-i era prea clar în ce limbă vor- intelectual al Cărturarului chișinăuian decât mecanismele intrinseci, uneori greu de
DI. Nicolae Dabija. Urma să se întâmple demult ai săi. și, generos, ignora cu subtil- beau, dar aceștia presărau repetat, în dia- mărunta mea vanitate. Că efectul nu a fost autodominat, drepturile naturale. Și așa s-a
asta a doua oară. Tresar, amestecând în itate faptul că lădițele în care turna din logul lor, o invocație cu vorbe de-a dreptul cel scontat e, categoric, neîmplitirea previz- și întâmplat, cuvântul său comemorativ
starea mea sufletească (îndeplineam rolul sipetul zestrei sale erau aproape goale și pe limba drumețului din umbră: “...dacă ibilă pe care mi-o asum, e suferința mea, inducând auditoriului trăiri pe măsură, în
de intermediar al evenimentului) cele două croite cu oarece strâmbătăți. dă...Allah!”. Și uite-așa dădu doctorul mărturisită acum, ca să ma pot elibera de amintirea celui care ne adunase aici,
ingrediente care îmi sunt proprii: grija de a Între timp, dl. Vasile Șoimaru, mono- Vasile Șoimaru peste frați de neam la ea. cunoscuți și necunoscuți, dascăli de Școală
onora cum se cuvine oaspeții și temerea că grafistul Neamului Șoimăreștilor a dat poalele Caucazului, români care, deși Ajunși între colinele carpatine de la primară și dascăli universitari, omul simplu
n-o să fim vrednici de o asemenea între- fuga, aproape pe-ntuneric, la fosta moșie a înlocuiseră numele de Dumnezeu cu cel de Mănăstirea Diaconești, constatarăm, cu și academicianul, români din stânga și
prindere. Mai ales în cazul distinsului străbunilor săi. Era musai să vadă dacă i s- Allah, n-au uitat de invocarea romanească oarece frustrare, că distinții copartici- români din dreapta râului blestemat să ne
Cărturar, pentru care, oricât de adâncă e au prins stejăreii aduți din radăcinile ste- a Celui-de-Sus în orice întreprindere ome- panțâți bacăuani întârziau. Poetul — și, toto- mai fie încă hotar în sânul Neamului.
stima noastră, știm bine că n-o să găsim jarului de la Strățeni și plantați cu mâna lui nească. dată, academicianul — nu trăda vreo ofensă, Într-un final parțial, căci întoarcerea la
nicicum corspondent în punerea în fapt viz- (și ajutorul nostru) în locul stejarului secu- Și, după ce timpul ne-a râs în nas pen- dar, probabil, se străduia cât putea să și-o Miroslovești a depins de agenda
ibil a acestei stări interioare. lar de la Miroslovești, cel abia doborât de tru neîndemânarea noastră în a-l struni, cu reprime. Categoric era obosit și bântuit de restricționată a primarului nostru, oaspeții
În sfârșit, evenimentul are loc. Ne furtună. toate că fiecare dintre noi posedam căte un amintirea tragică a despărțirii, abia de un noștri de-o frântură de zi și companionii
întâmpinăm oaspeții câțiva dintre cei La întoarcerea D-lui Vasile, am purces instrument modern de măsură, atașat tele- an, de prietenul și camaradul său de “arme onoranți pentru o altă aripă a zilei, ne-au
animați de această bucurie și onoare, adică cu toții în satul Soci, ca să le arătăm fonului mobil, aflarăm că la Hanul Răzeșilor spirituale” de pe frontul românismului copleșit cu îmbrățițările lor la despărțire,
primarul lonuț Gospodaru, profesorii loan musafirilor Biserica monumentală erau ocupate deja toate camerele. Tocmai basarabean. Sosise între timp și celebra lăsându-ne să adastăm la o...nouă întâl-
Pârlea și loan Leleu, câțiva consilieri (între ridicatăîn acest sat al comunei noastre atunci s-au găsit să se afle în trecere niște formație folclorică “Hora”, de la Costești, în nire.
ei, d-na Crina Iordache, învățătorul Gheo- chiar în timpul comunismului, expresie a excursioniști, care ne-o luaseră înainte. frunte cu primarul localității basarabene.
rghiță Astanei, Liviu Aioanei) și, se credinței și a tenacității credincioșilor în a Cum celuilalt loc de popas, din vecinatatea La sosirea bacăuanilor — între ei, și editorii Gavriil Năvrăpeșteanu
subînțelege, semnatarul acestor cuvinte cu înfrunta ateismul regimului. Ne-a întâmp- imediată (Hanu Ancuței), concurat sever de scriitorului Andrei Vartic, care aduseră ultireferire la eveniment. inat părintele-paroh Romică Siminciuc, cel cel deja menționat, i-am găsit ușile închise, ma carte a celui pe care îl omagiam, Pen-
Intre musafiri se afla D-na Nina Vartic și fiul care a desăvârșit în perioada post-comu-
dânsei, tânărul loan, care deja ne era nistă această opera închinată Sfinților
aproape familiar de la vizita anterioară, Arhangheli Mihail și Gavriil. Dl. Vasile
când venise să ne ofere cartea tatălui sau, $oimaru a adus Bisericii, spre încântarea
“Codul de la Voroneț”. părintelui, o icoană-tapiserie, reprezentân-
DI. Nicolae Dabija era însoțit de fiul său, du-l pe Ștefan cel Mare și Sfânt. Cu puțin
folosit — ocazional și, evident, în contrast timp în urmă dăruise și Bisericii din
cu statutul său socio-profesional — pe post Mirosloveșii o icoană de aceeași natură
de șofer. DI Dabija era pornit la drum lung, artizanală, reprezentându-i pe Fecioara
căci de la Diaconești, spre care se îndrepta Maria și Pruncul. Respectând rânduielile
expres, trebuia să ajungă la Galați, unde i Postului Sfântului Petru, în care ne aflam,
se pregătise lansarea romanului “Tema părintele Siminciuc a oferit musafirilor
pentru acasă”. colăcei proaspeți și primele cireșe pârguite
Oaspeții basarabeni intenționau în sat. Sub auspiciile sale de volubil
sărămână o noapte la noi, apoi să-și con- propăvăduitor al Cuvântului Dintâi, au fost
tinue drumul dimineața. In itinerarul dum- declanșate comentarii strategice, anume
nealor aveau mai multe obiective, primul pentru a beneficia de arbitrajul Cărturarului
fiind ceremonia de omagiere a regretatului cel știut ca fiind apropiat de Dumnezeu. În
scriitor Andrei Vartic, la M-rea Diaconești context, DI Dabija adăuga tușe proemi-
din județul Bacău, eveniment la care am nente acestui tablou de familie spirituală pe
fost invitați și noi. O onoare la care am care eu îl admiram din afara lui, deși
achiesat fără tăgadă. făceam parte, secundară, din el. Cu acest
Dar până dimineață mai era mult și noi, prilej am remarcat competențele religioase
Pagina 7
cyan magenta yellow black
OCTOMBRIE 2010
nr 3 Glasul Satului
Stejarul multisecular de la Miroslovești,
un mesager peste timp
nu și-a pierdut din fălnicie. Cu mii de răni elasticitatea mustăților bunicului. Deși o al ei. S-a întors marcat, precum un copil
pe trunchiul masiv și pe brațele-i răsucite persoană foarte ocupată, între altele un care și-a pierdut jucăria. Mi-a adus un ciot,
de vijeliile cerului, a mai tronat câteva călător neobosit pe meleagurile românimii drept mostră pe care s-o împart cu dr.
decenii la marginea satului, ca un străjer dinlăuntrul și din afara României, Stejarul Vasile Șoimaru. Acesta tocmai ne vizitase
vrednic, lăsat aici ”...chiar de către Ștefan lui Andriuță l-a avut mereu oaspete pe satul, cu două săptămâni înainte, ca să ne
cel Mare”, spun unii bătrâni ai satului. “Ba urmașul generoșilor lui protectori. Imortal- dăruiască cea mai recentă și cea mai val-
de bunicii lui Ștefan...”, spun alții, cei și mai izat de acesta pe coperta monografiei Nea- oroasă ispravă a sa: albumul-monografie
bătrâni. mul Șoimăreștilor — 500 de ani de istorie, Românii din jurul României, în imagini,
Aceiași bătrâni cu care am stat de Stejarul din Miroslăvești, odată cu val- pentru care a lucrat cinci ani și a străbătut
vorbă ne-au povestit, după istorisirile buni- oroasa lucrare editorială, se află acum sub pe meleagurile românimii o sută de mii de
cilor lor, care, la rându-le, au aflat pe privirile unor români răspândiți în cele kilometri. A trecut (a câta oară?) Și pe la
aceeași cale cele știute, că pe vremea când patru zări ale lumii colindate de mono- bătrânul dăinuitor al codrilor de demult.
pe meleagurile noastre bântuiau tătarii și grafist. Mi-a spus în ziua aceea, precum un vizita-
turcii, străjeri cu ochi de șoim scrutau, din + tor desprins de la căpătâiul unui muribund,
varful lui, depărtările de dincolo de Siret. și, Au trecut patru-cinci ani de la întâlnirea Surprinzător pentru mine, că Stejarul nu
când se ivea primejdia, trimiteau știre de pe stră-strănepotului basarabean cu acest arată bine. M-am simțit oarecum vinovat,
culmea Parcului către Cetatea de scaun, Ssubstitut simbolic al stră-străbunicilor din deși n-avea nicio noimă remarca
prin ștafeta fumului de clăi arse. Așa tre- spița Năvrăpescu. O zi toridă de sfârșit de Șoimăreanului basarabean. Asemeni și
buie să fi fost, căci Stejarul e numai bine iunie, 2008, prevestea dezlănțuirea stihiilor reacția mea interioară, căci stejarul cu pric-
pitit în coasta dealului, încât din vârful pe care, în ultima vreme, ne-am obișnuit a ina arăta la fel ca în ultimii săi ani. Apoi, cu
copacului străjerul să observe peste le pune și pe seama neorânduielilor noastre o seară înaintea furtunii care a doborât Ste-
coamă, făra a putea fi străpuns de săgețile în sânul Mamei-Natura. De pe Ceahlău, de jarul lui Andriuță, m-a sunat, cu un motiv
năvălitorilor. la Stația Meteo, spre seara zilei de 24, care, la fel, părea confuz. Să fi fost asta
Și-a mai avut el, Stejarul multisecu- meteorologul de serviciu, un ginere 0...premoniție?! Intoriocheate sunt căile
lar, un motiv ca să mai rămână o vreme în miroslăveștean, își avertiza socrii (evident, Domnului!..
picioare. In Basarabia, Moldova cea prin telefon) să-i pună la adapost fiica, l-am trimis profesorului doctor Vasile
(Se dedică conf. univ. dr. Vasile suprem dădea șfară-n țară să se obțină despărțită de Moșia pe care Ștefan a lăsat- aflată în abia începuta vacanță la bunici. N- Șoimaru vestea care ne-a marcat, ca și
Șoimaru, Chișinău) producții record la hectar, întru gloria agri- o întreagă, prin Sfânt Testament, urmașilor apucară bine bunicii a împrățtia cetele de cum am fi pierdut un semen drag, printr-un
Trecutul, acest incomen- culturii socialiste, sărguincioșii diriguitori urmașilor săi, un vlăstar al proprietarilor copii de pe drum pe la casele lor, că vijelia SMS, la care, spre mirarea mea, n-am
segment
surabil al timpului, anterior Prezentului, locali ai agriculturii au început masiv Năvrăpescu, pe ocina cărora Stejarul a își arătă puterile. La aproximativ jumătate primit nicio reacție. Știu și de ce, fără a
în noi, adesea, stare de chimizarea. Și, zic martorii, pentru solele găsit ocrotire câteva secole, trăia în vredni- de oră de la avertismentul trimis de pe Vâr- avea pretenția că am cât-de-cât ceva în
scormonește o
spirit care o numim frecvent melancolia din Parcu, Gavan, Curături, La cerdac cia testamentară a înaintașilor, cu o vagă ful Toaca, pe Dealul Parcului Stejarul secu- comun cu obiectul de studiu al parapsi-
pe
istoriei. O de silex, un ciob de oală, camioanele și remorcile ceapeului lepădau bănuială că baștina strămoșilor săi direcți e lar de pe Moșia Năvrăpeștilor avea să hologiei. Urmașul basarabean de peste
așchie
o schijă ruginită activează în mintea noas- sacii cu otrava “necesară” câmpului la pe-aici, pe la noi. Un impuls, provocat de o înfrunte, ultima dată, balaurul cel veșnic al secole al proprietarilor de la Năvrăpești
tră un tunel al timpului prin care suntem tulpina stejarului multisecular. Câțiva ani la energie cosmică pe care o numim adesea Cerului. muțise (pentru o vreme) de supărare că s-
într-o altă lume. O lume dragă rând, nimănui nu i-a trecut prin minte că chemarea străbunilor, l-a adus pe copilul N-a trecut mult însă până ce, pe a prăpădit un simbol al legăturii sale cu
teleportați
nouă fiindcă în ea ne întâlnim cu Stejarul va trage, odată cu seva pământu- de la Cornova ce supraviețuia în universi- ulițele satului, larma copiilor a spart liniștea neamul său de sânge din dreapta Prutului,
străbunicii, cu din care ne lui, și mustul otrăvit, rezultat din dizolvarea tarul de la Chișinău, dr. Vasile Șoimaru, pe de după furtună. Din corul acesta, care pre- un simbol care întreținea, alături de alte
strămoșii
cu cei care au temelia tim- chimicalelor aflate în contact cu solul moșia străbunului său, Andrieș figura un Turn Babel al locului, se câteva, în sufletul său de Român purtragem, pus
purilor care le trăim aevea. reavăn din umbra uriașului. “l-a fost scris Năvrăpescu. În portofoliul documentaris- desprinde precipitat o voce: “Bunicule, a sânge, Speranța Unirii.
pe
să moară de moarte rea”, spun bătrânii sat- tic al acestuia, necesar împlinirii proiectului căzut Stejarul! A cazut Stejarul lui În ce ne privește pe noi, localnicii
Același tip de irăire, pentru cei cu dis-
pentru asemenea romantisme, mi- ului, personificându-l și deplângându-i legat de monografia dedicată Neamului Andriuță!”. obișnuiți să întâmpinăm răsăritul Soarelui
poziție
a fost mie ori de câte ori am soarta. Șoimăreștilor, avea documentele care ates- La o asemenea veste, bunicul, de care chiar de deasupra creștetului bătrânului
declanșat și
trecut cu finală Copacii însă mor în picioare. Se zice tau prezența strămoșilor săi Navrapescu încerc în zadar să mă detașez, întruchipă Stejar, simțim acum o oarecare stare de
(uneori destinație aici) pe
lângă stejarul multisecular care sătenii că morții din specia umană, imediat după (ulterior Șoimaru) pe meleagurile noastre. spontan pe Toma necredinciosul. Stejarul rătăcire, ca și cum am fi pierdut reperul
pe
din îl numesc Stejarul lui moarte, zăbovesc o vreme, în spirit, în Nu știa însă că timpul trecut realiza o con- era uscat, dar, totuși, un...colos.. unui punct cardinal. Și tocmai pe acela cu
Miroslăvești
Arborele acesta care vine din preajma celor de care s-au despărțit cu Îluență vremelnică cu timpul prezent, Cu nepoata de mână am ieșit în care începe sensul unei zile: Speranța.
Andriuță.
istorie a murit vremea copilăriei noastre, negrăită durere. Stejarul lui Andriuță, parcă anume pentru el, în Stejarul lui Andriuță. grădină, departe de bătătură, ca să ne Speranța într-un parcurs bun azi, într-unul
pe
a celor iată, i-am prelungim trăirea, disimulat într-un semen al omului, a mai Monografistul de peste veacuri al familiei lărgim orizontul spre Costiță. “Așa-i, la fel mâine...Până ce totul devine ieri. leri,
care,
într-o altă dimensiune, prin scrierea unei rămas și el de veghe, după moartea vege- cu rădăcini în cinul boieresc al Moldovei bunicule!” răsună verdictul definitiv al dimensiune în care, iată, a trecut deja și
de istorie locală. tală, atât cât să mai fie martor mut și la medievale l-a îmbrățișat cu un ochi de nepoatei. La puțin timp aflase și profesorul Stejarul lui Andriuță, unul din miturile
cărți
Bătrânul arbore de la ar cele două etape istorice contemporane artist și cu unul tehnic (aparatul său de de istorie, loan Pârlea, coordonatorul noastre locale care ne întrețin, din gnerație
Navrăpești
mai viu, încă multe nouă: una, un accident istoric — Comunis- fotografiat, cumpărat din America). În fața Monografiei Comunei Miroslovești. El era în generație, pasiunea pentru trecut, cultul
fi-nsoțit poate, gen-
de I-a fost însă scris mul — cealaltă, reparația necesară, pe care acestui monument al regnului vegetal, cel mai autorizat pentru..."expertiză”. Și-a pentru Istorie. (Publicat în revista « Biberașii miroslăveșteni. ,
să sfârăească prin soarta istoricii încă n-au reușit s-o definească ter- urmașul basarabean al Șoimărenilor a trăit luat aparatul de fotografiat, s-a urcat în lioPolis » nr. 33, 2010, Chișinău)
a împărtăți
umană a victimelor comunismului. Pe când minologic. 0 stare aidoma cu aceea pe care o are automobil și a pornit-o spre locul ultimei
partidul vremii, prin conducătorul său Despuiat de veșmântul verde, Stejarul nepotul când încearcă pentru întâia oară înfruntări cu istoria a acestui martor special înv. Gheorghe Pârlea
Administrație locală
Problemele copiilor cu părinți în străinătate
p lecați
părinte prin divorț sau deces. don și nesiguranță, au probleme la în străinătate să aibă loc după ce s-a lăsat În concluzie, se recomandă să se evite
Numărul elevilor cu ambii părinți Copiii care sunt cei mai expuși Școală, devin apatici și depresivi. Odată copilul pe miini bune și s-a luat angaja- plecarea ambilor părinți în străinătate și,
plecați în străinătate este în creștere an de riscurilor de diverse forme sunt cei care cu plecarea părintelui sau a părinților, au mentul de a se ține un contact permanent de asemeni, se recomandă ca fiind utile,
an. Cei mai mulți rămân sub supraveg- provin din familii destrămate și, în special, Sarcini în casă care le depășesc posi- cu copiii, cu toate că cele mai moderne înainte de plecare, câteva întâlniri de conherea bunicilor, însă alții sunt lăsați de cei care au mama pleacată la muncă în bilitățile și vâsta, devin vulnerabili în fața mijloace de comunicare, telefonul sau siliere psihologică care să stabilească
izbeliște, îngrijindu-se care și cum pot. Un străinătate. In aceste situații, este cel mai tentațiilor de tot felul etc, internetul, nu țin loc de căldură umană și relația dintre părinți după plecare, pentru
semn de îngrijorare, la nivelul țării, îl probabil să se producă abandonul copiilor Plecarea unuia dintre părinți sau a de un sfat dat de aproape, cu afecțiune a se evita apariția de probleme în această
ridică numărul destul de mare al copiilor sau expunerea acestora la abuzuri din ambilor conduce la un sentiment de aban- părintescă. Din păcate, această datorie se speță.
care prezintă o conduită deviantă, dar mai partea adulților în grija cărora rămân. don sau la anxietatea de separare. De uită cînd se ajunge în străinătate și, dacă La data de 15 iunie 2006 a fost emis de
ales al celor care au abandonat Școala Consecințele negative ale plecării aceea se recomandă să se evite plecarea la început era în plan rămânerea pentru o către Autoritatea Națională pentru Prosau, mai dramatic, și-au pus capăt zilelor părinților sunt resimșite de copii, în ambilor părinți în străinătate. Fiecare perioadă scurtă, despărțirea se pre- tecția Drepturilor Copilului Ordinul nr.
de dorul părinților. primul rând, în plan psihologic - dorul de despărțire pe parcursul vieții lor va fi trau- lungește până se ajunge la instalarea unei 219, privind activitățile de identificare,
Principalele efecte pozitive asupra părintele plecat poate avea drept con- matică și accentuată. Eforturile vor fi rupturi puternice între părinți și copii. Ast- intervenție și monitorizare a copiilor care
copiilor care au părinții plecați în secință un sentiment de însingurare a îndreptate spre evitarea despărțirii, chiar fel, se crează la copii sentimentul aban- sunt lipsiți de îngrijirea părinților pe
străinătate ar fi legate de bunăstarea copilului pentru o anumită perioadă de dacă uneori aceasta este necesară. Astfel donului, câmp fertil pentru o eventuală perioada în care aceștia se află la muncă
materială: condiții mai bune de trai, timp. De asemenea, lipsa interesului pen- vor apărea multe compromisuri și tul- psihoză a copilului ajuns adult: să aban- în străinătate. In acest context, Primăria
procurarea facilă a telefonului mobil și a tru Școală și pentru preocupările burări afective. Intervine și lipsa doneze și ei, la rându-le, pe copiii lor, ca Comunei Miroslovești recomandă familicomputerului, eventualele călătorii în extrașcolare poate fi o consecință directă atașamentului care nu poate fi compen- un fel de protest și ca răzbunare împotri- ilor aflate în situația de a pleca în
străinătate. Dar oare compensează aces- a absenței părinților, însă interesul scăzut sată în nici un alt fel. va propriilor părinți. străinatate să solicite oficiile asistentului
tea riscurile “colaterale”? pentru performanța școlară nu poate fi Părinții plecați sunt de mai multe Copiii ai căror părinți pleacă la muncă social care are această responsabilitate în
Autorii unui studiu sunt de părere că explicat doar printr-un singur factor feluri: care sună des, care vin acasă la în străinătate devin triăti și depresivi, cu fișa postului.
relația copilului cu părintele plecat are de cauzal. citeva luni și-și vizitează copilul sau care tendințe autodistructive, aspecte care își Simona-Mihaela Handra
suferit în anumite cazuri, iar efectele ar În cele mai multe cazuri, copiii singuri doar trimit bani. În această privință vor pune amprenta și pe adulții care vor (asistent social)
putea fi similare cu cele ale pierderii unui acasă încep să aibă sentimente de aban- autoritățile trebuie să impună ca plecarea deveni.
4
Pagina 8
cyan magenta yellow black
OCTOMBRIE 2010
nr. 3 Glasul Satului
Aici, asea tașa desenele Catrene satirice
Cine sunt?
(Gh. Pârlea) Unuia mușcat frecvent de câine
Unui...vanitos Mușcat de câine an de an,
Imi ceri să-și scot din asta vreo povață...
Toți zic că-s zece degetele mâinii, Părerea mea-i că tu în altă viață
Dar tu, de zici cumva că-s nouă, Ai fost, desigur, un...motan.
Lați unul dajdie securii,
Strigând: Tot nu vă dau dreptate vouă!
Unor împricinați creduli
Unuia care nu-și mai respectă semenii
Ei cred vorba din bătrâni:
Respectu-i o resursă asumată Unde-i lege nu-i tocmeală...
A caracterului profund uman... Acum legea, oameni buni,
Și cum consumul curge an de an, E musai cu...târguială.
Orice resursă, știm, e...limitată.
Unuia lipsit de...gelozie
Guvernanților perioadei de ...Criză
De zici că gelozia ți-e străină,
Își vântură mereu sloganul: Eu nu-și găsesc decât...o vină:
“Să așteptăm să treacă Criza!”... Ori nu știi încă de iubire,
Și noi ne înfruntăm cu uraganul, Ori ți-e iubita-n...mănăstire.
În timp ce ei “suportă” ...briza.
Și-l ascunde,
( Miroslav Lăzosky) amintirea străbunilor mei
începe să mă inunde
Aici, ca niciunde, dinspre oriunde
timpul se prelinge în spațiu înspre niciunde...
Și se ascunde
sub un lanț de secunde, Într-un mănunchi de secunde
milioane de aștri nu mai știu cine sunt și de unde,
se nasc în imagini rotunde, spațiul acesta nu-mi poate răspunde,
crepusculi și unde. timpul se sparge în zile fecunde.
Cine sunt și de unde...?
Ce noapte frumoasă
sub meninge-mi pătrunde! Omul în lumină nu se poate ascunde,
Noaptea trist sub meninge pătrunde
Nori negri de lacrimi Aici și oriunde.
îmi zgârie cerul retinei spre sud
În SPORT
mreaja muzelor
Eveniment fotbalistic la Miroslovești
Ispitele fiicelor lui Zeus
sale a putut fi observată de către adesea inconstienți de raportul Echipa de fotbal Biruința vatori federali — a făcut ca Biruința comunei, învățătorului pensionar
iscoditorul său coleg când, nostru cu ea, ne consumăm viața. Miroslovești a debuiat într-o nouă să trecă pragul noii consacrări loan Ștefan, unul dintre “bătrânii”
Un dascăl aflat în pragul pen- deconectat de la plictisul Alteori, în creion negru, ori cu grupă valorică, respectiv, grupa C. cu...dreptul: a învins cu 7-2 (4- echipei, fost antrenor și animasiei observă (târziu), în contextul ședințelor uzuale ale colectivului unealta aceasta demonică a epocii In a doua Duminică a lunii august, 0)! torul sportiv care a făcut ca fot-
relațiilor sale colegiale, încă o didactic, profesorul de fizică postmoderne — computerul —, în miezul unei zilei caniculare, De lăudat și implicarea balul să aibă de-acum istorie pe
excepție de la o anume regulă. creiona, adânc interiorizat, forme dascălul de fizică, mult mai famil- care a estompat evenimentul doar autorităților locale în marcarea meleagurile noastre. Redacția
Remarca lui întârziată îl are ca complicate ce n-aveau elemente iarizat cu tehnica decât poetul, în ce privește prezența evenimentului. Primarul comunei, publicației noastre l-a desemnat
subiect pe tânărul profesor de comune cu geometria precisă, declanșează mai întâi un element susținătorilor, s-a desfășurat lonuț Gospodaru, și Consiliul ca foto-reporter la meciul inaugurfizică Mihai-Răzvan Nechita de la impusă de legile fizicii. Multe din- grafic, de regulă o linie. Apoi, cu o meciul de debut cu mult mai titra- Local, reprezentat la meci de con- al pe Bogdan Pârlea, fost jucător
Școala de Arte și Meserii tre acestea erau simboluri prelu- imaginație care, desigur, ta “Aurora” Târgu Frumos. Entuzi- silierii loan Pârlea și Gheorghe al echipei, întors vremelnic din
Miroslovești, Județul Iași. ate din natură și trecute prin filtrul depășește condiția înzestrării asmul impus de noul statut al Astanei, au răsplătit echipa cu o Italia, ca o coincidență fericită, ca
Există prejudecata consolidată interpretării proprii. comune, obține forme tematice echipei noastre — care, iată, se frumoasă și stimulatoare Cupă. să imortalizeze evenimentul
că o persoană care face aplicații Dacă spre unele domenii așa- pe care oricine le privește atent le întrece cu foste divizionare C și B, Misiunea de a fi înmânată căpitan- echipei sale de suflet.
pe un domeniu al științelor exacte zis umaniste fizicianul nostru local atribuie, dacă nu domeniului artis- își are echipă proprie de juniori și ului echipei, Claudiu Tacu, a (Redacția)
își mărginește doar la acesta sfera se manifestă ușor investigativ, tic, măcar zonei proxime acestuia. este asistată la meciuri de obser- revenit unui Cetățean de Onoare al
exercițiului său intelectual. Cu alte contemplativ, desenului și Categoric, cel aflat aici în postucuvinte, își pierde reflexul roman- fotografiei le dedică pasionate ra descoperitorului intuiește în
tic, dacă l-a avut. Profesorul de exerciții aplicative. Ba, natura interioară a tânărului profefizică, însă, l-a contrariat categoric și...poeziei. și o face într-o dis- sor de fizică de la Miroslovești
pe colegul cel vârstnic, bântuit de creție ce-i subliniază una din fru- prezența genei răspunzătoare de
rutina prejudecăților. Căci, mai moasele sale trăsături de caracter: vulnerabilitate la...ispitele fiicelor
tânărul coleg i-a făcut dovada unei modestia (vezi recurgerea la lui Zeus.
sârguincioase aplecări spre isto- pseudonim). Uneori, însoșit doar
rie, literatură, spre miracolul de aparatul de fotografiat, în (Gavriil Năvrăpeșteanu)
numit generic Natura (prin arta intimitatea pe care o asigură suflefotografică și desen) — altfel spus, tului sensibil singuratatea,
spre cele sensibile ale vieții. Una cercetează miracolul Creației, în al
din aceste laturi ale personalității cărei ambient mulți dintre noi,
Invitație la ...colaborare
Dacă distinșii oameni de condei care fac gazetărie profesionistă, cei GLASUL SATULUI
cu afinități sau nu în comunitatea noastră, doresc să ne dea sfaturi sau chiar
să colaboreze, în contextul tematic rural, primim cu recunoștință și onoare. Redactor coordonator: Gheorghe Pârlea
Rugăm, de asemeni, localnicii care au exercițiul comunicării scrise să ne Colegiul de redacție: Virginica Stan,
devină colaboratori. Subiectele/temele propuse pot fi trimise la adresa de e- Georgiana Popa,
mail revistei. loan Pârlea.
a
Adresa e-mail: glasul.satuluiOgmail.com
(Redacția)
ii