Raport
Glasulsatului02
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 1,3 MB · modificat pe site: 31.01.2018
Pagina sursă
Cum citez acest document
Raport, „Glasulsatului02”, Comuna Miroslovești, jud. Iași. Sursa: https://comunamiroslovesti.ro/wp-content/uploads/2015/04/glasulsatului02.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/miroslovesti/78161-glasulsatului02, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
cyan magenta yellow black
I
Glasul de dup\ t\cere
Sadoveniana
Exerci]iul cuvâ=ntului scris Crima mioritic\ din Baltagul
În perioada document\rii pentru realizarea Monografiei Comunei
Miroslove[ti am avut surpriza s\ g\sesc, r\t\cite în timp, câteva
pagini originare dintr-o revist\ local\ care circula în satele noastre e posibil s\ aib\ la origine personaje
între cele dou\ Razboaie Mondiale. Respectiva revist\, intitulat\
Muguri dela sate (ortografia apar]ine vremii), îi avea ca artizani pe
dasc\lii locului, cei care luminau mintea [i sufletul copiilor în
reale din Ver[eni...
epoca devenit\ reper pentru istoria cultural\ a României.
pagina 2 pagina 3
GLASUL SATULUIIULIE 2010 Anul i Nr. 2 P A G I N I 8 [email protected]
RAPORTUL PRIMARULUI
Biserica satului...
“Catedrala” noastr\ —
Biserica “Sfâ=nta
COMUNEI MIROSLOVESTI Cuvioas\ Parascheva”
>>pagina 4
O s\pt\mân\ de
neuitat, dincolo de sat
>>pagina 6 - 7 >>pagina 5
P\rintele protopop Pavel Postolache Unire-n fapt\, nu î`n vorbe
Despre autorul mediatizatului album monografic Românii din
jurul României, în imagini se zice c\ e omul faptelor [i nu al vor-
— Fiu al satului Miroslove[ti belor. Asta, împotriva eviden]ei (referitor la rela]ia sa cu vor-
bele).
N\scut [i crescut aici, pe valea Moldovei, în
murmurul apei [i cântecul ciocârliei, în ecoul
v\ii [i dang\tul clopotelor Bisericii, copilul
Pavel Postolache - cu nume de apostol, pre-
destinat pentru harul preo]iei - a sim]it
chemarea pentru slujirea lui Dumnezeu.
Vocea-i cald\ [i cântecul duios s-au
observat înc\ de când era elev, la serb\rile [i
concursurile [colare.
>> pagina 4 >> pagina 8
CM
YK
Pagina 2
2 IULIE 2010
nr 2 GLASUL SATULUI
Glasul de dup\ t\cere
Exerci]iul cuvâ=ntului scris Semn al revigor\rii
În perioada document\rii pentru realizarea Mono- prin serviciul vorbelor scrise (deci laud\ Limbii!) (Articol preluat din Literatura [i arta, Chi[in\u, nr. {coala din localitate. Harnicul [i modestul redactor
grafiei Comunei Miroslove[ti am avut surpriza s\ document care “istorise[te” despre un individ, ca 13, aprilie, 2010, cu referire la apari]ia publica]iei mai scrie [i articolele „Dulcea povar\ a unei prietenii
g\sesc, r\t\cite în timp, câteva pagini originare exponent al unei categorii socio-culturale. Cu atât noastre) „româno – române”, „Primi]i cu... Plugu[orul?”,
dintr-o revist\ local\ care circula în satele noastre mai mult folos aduce limbii scrisul într-o revist\, fie Orice localitate de tip urban care, fire[te, se „Glasul de dup\ t\cere”, rubrica „Sadoveniana”,
între cele dou\ Razboaie Mondiale. Respectiva ea [i una s\teasc\. respect\, are, de regul\, o publica]ie sau chiar mai ascunzându-se [i dup\ o serie de texte semnate cu
revist\, intitulat\ Muguri dela sate (ortografia Dar exerci]iul scris într-un format editorial – pre- multe. Dar dac\, totu[i, se cunosc localit\]i de tip „pseudonimul” Redac]ia.
apar]ine vremii), îi avea ca artizani pe dasc\lii locu- cum revista Muguri de la sate, ori Pic\turi din suflet rural care ar avea un ziar, ele ]in de domeniul Bineîn]eles, dl redactor nu face publica]ia chiar
lui, cei care luminau mintea [i sufletul copiilor în de copil – poate face, în timp, din bulg\rele minus- rarit\]ilor. de unul singur, c\ci texte captivante, în special cel
epoca devenit\ reper pentru istoria cultural\ a cul, fr\mântat (ca dar) în mâinile lui Dumnezeu, În categoria unor asemenea rarisime fenomene
de la rubrica „Povestiri din prizonierat” poart\
României. Între condeierii revistei i-am identificat pe chiar [i un morman – un “morman” de frumuse]e poate fi inclus\ [i apari]ia gazetei „Glasul satului”,
înv\]\torii Alexandru Lupu din Ciohor\ni, Gheorghe semn\tura prof. Brându[a-Georgiana Popa,
literar\ care s\ încununeze opera unui viitor scriitor. publica]ie a Consiliului Local [i a Prim\riei comunei
Cojocaru din Ver[eni, Ioan Pantilimon [i Victor înv\]\toarei Alexandrina Leleu, prof. Ioan Leleu,
Un “accident m\re] al peisajului”, cum e socotit Miroslove[ti din jude]ul Ia[i. Publica]ia respectiv\,
Cojocaru din Miroslove[ti, dasc\li vrednici, ade- cu cele opt pagini ale ei, dintre care patru sunt în prof. Ioan Pârlea, prof, Virginica Stan [i a altor
Sadoveanu, e pu]in probabil s\ se-ntâmple, dar
varate f\clii arzânde în comunit\]ile s\te[ti pe care le culori, chiar de la primul num\r poate concura cu colaboratori.
poate un viitor Vasile Iancu, scriitor p\mântean, [i
slujeau. Ace[tia erau [i p\rin]ii spirituali ai respec- reviste [i ziare cu stagiu. Realizate de echipe Aceast\ publica]ie a unei localit\]i rurale e un
mai p\mântesc (c\ci Sadoveanu era exemplificat
tivei publica]ii, care ar\ta ca o “bro[ur\” de format- chiar [i prin elementele Cosmosului), nu-i exclus s\ redac]ionale f\r\ niciun loc vacant în caseta tehnic\. semn al ve[niciei spiritului na]ional care demonul unei jum\t\]i de coal\ A4. Revista era tip\rit\ la o creasc\ prin intermediul exerci]iului cuvântului În primul num\r al „Glasului...” iese în eviden]\, streaz\ c\ românul poate rezista în fa]a t\v\lugului
modest\ tipografie ce fiin]a la Pa[cani. scris, exerci]iu facilitat, la rându-i, de întreprinderea fire[te, interviul primarului comunei Miroslove[ti dl globalizator, lucru realizat cu [i prin oameni. „Jos
Nu mic\ mi-a fost surprinderea când, la aproape cultural\ a celor doi dasc\li, artizanii respectivelor Ionu] Gospodarul, realizat de redactorul coordona- p\l\ria!” în fa]a lor.
un secol distan]\ de la tip\rirea publica]iei amintite, publica]ii. tor al publica]iei dl Gheorghe Pârlea, înv\]\tor la
am putut r\sfoi, în ambientul olfactiv al unei pale de Desigur, exerci]iul cuvântului scris are multe
tu[ proasp\, primul exemplar din edi]ia nou\ a valen]e. El ne poate apropia mai mult de cartea scrirevistei Muguri de la sate. Revista ren\scut\, con- itorului, exemplu des\vâr[it pentru ceea ce ucenicul
ceput\ pe structura revistelor [colare, a ap\rut, cum încearc\, fapt ce are drept consecin]\ implicit\
st\ în firea lucrurilor, prin grija unui dasc\l vrednic îmbog\]irea cultural\ [i spiritual\, indiferent dac\
de înainta[ii de la care acesta a preluat [tafeta.
acela care o face a g\sit sau nu calea pentru care
Desigur, e vorba de profesorul de Limba [i literatura
recurge la model.
român\ Dumitru C\lin, cel care, iat\, adaug\ acum,
Cuvântul scris într-o revist\ aduce folos, chiar
la învrednicirea de a-[i întemeia o bibliotec\ person-
nobil, [i atunci când serve[te civismul local, când,
al\ pe m\sura unui intelectual de mâna-întâi, [i o a
spre exemplu, descrie fapte demne de a nu r\mâne
doua isprav\, la fel de demn\ [i ea de profesorul cu
în uitare. S-ar p\rea c\ lumea satului, în aceste vremenirea de a le transmite elevilor frumuse]ea [i
muri (înc\ de tranzi]ie spre o mult c\utat\ lume
bog\]ia Limbii neamului.
nou\, mai dreapt\ [i mai frumoas\ decât cea din
Desigur, profesorul C\lin a reînnodat - dup\ un
care cei mai mul]i dintre noi venim), lânceze[te în
hiatus de ceva mai mult de o jumatate de secol -
întreprinderi m\runte, f\r\ nici o noim\ ob\teasc\.
acest fir, dep\nat o vreme de înainta]ii s\i locali, cu
Exerci]iul cuvântului scris la o revist\ ne obi[nuie[te
o temeinic\ motiva]ie didactic\. Un profesor de
român\ care se respect\ nu putea ignora aceast\ s\ c\ut\m fapta dincolo de vremurile damnate, sau
oportunitate ce ofer\ elevilor s\i talenta]i, ca [i chiar înl\untrul lor [i s-o oferim cu bucurie, cu
s\tenilor cu drag pentru slov\, teren fertil bucuria celui care d\ruie[[te.
exerci]iului pentru cuvântul scris. Nu a pierdut Iat\, fiind [i eu unul din ucenicii târzii, prin[i de
ocazia de a exploata acest gen de întreprindere cu vraja acestui tip de exerci]iu, îi îndemn pe cei dornifolos didactic nici tân\ra profesoar\ Georgiana Popa ci de a comunica – curat [i organizat – gânduri,
din Soci, care, la începutul acestui an a lansat, la fapte, întâmpl\ri din lumea noastr\, a satului, în
{coala pe care o sluje[te cu abnega]ie, revista noua revist\ s\teasc\: Glasul satului. Evident, o
Pic\turi din suflet de copil. revist\ n\[it\ tot de dasc\lii de [coal\ ai locului. S\
Cuvântul scris e o binefacere adus\ limbii chiar ni se aud\ [i nou\, dup\ t\cerea bine chibzuit\,
[i atunci când scrii o stângace scrisoare, cu sfânta glasul. Glasul celui care, sper, nu strig\ în pustiu.
condi]ie, îns\, de a respecta regulile ortografice. Înv. Gheorghe Pârlea
Scrisoarea de care vorbesc poate deveni peste timp,
„La `nceput a fost Cuvâ=ntul”
cl\dit\ din Cuvintele Glasului S\u. Silvestru), autenticitatea faptelor, privind [i poat\ s\ruta, pentru ultima oar\, ceasul stabilit, femeia se-ntoarce [i urc\
Despre cuvântul, îns\, aflat în rostirea rolul fatal al cuvântului, nu e pus\ la micu]ii s\i copii. Desigur, regele a consid- pe e[afod cu durere demn\. B\rbatul o
noastr\, [tim cu to]ii c\ nu se poate vorbi îndoial\. erat-o nebun\, dar a întrebat-o, în îmbr\]i[eaz\ [i d\ s\ plece. Regele,
doar la modul constructiv, în\l]\tor, Conduc\torul mi[c\rii decembriste din derâdere: „{i ce garan]ie am c\ te întor- cople[it de aceast\ întâmplare
benefic. Uneori, poate chiar deseori, Rusia }arist\, Râleev, a fost condamnat la ci?”: „Cuvântul meu, m\rite rege!”. Ce neverosimil\, într-un entuziasm care-i
„cuvântul e sabie care taie, care omoar\” moarte de }arul Nicolai I. În timpul {tia regele de cuvântul unei condamate la tr\d\ latura uman\, o gra]iaz\ pe con-
(A. Silvestru). Cu alte cuvinte, în timp ce execu]iei îns\ s-a rupt funia spânzur\torii. moarte! Dar i-a oferit, de asemeni în damnat\. Ba, legenda spune, acesta a [i
în sensul biblic Cuvântul e, invariabil, Aceast\ întâmplare rar\ era interpretat\ batjocur\, o cale: „Nume[te pe cineva cununat-o cu b\rbatul acela care nu s-a
substantiv propriu, înc\ de la neîn]elesele ca mâna destinului [i norocosul, de care s\ vin\ în locul t\u; dac\ nu te-ntor- îndoit de cuvântul femeii.
începuturi ale lui, pentru noi – utililizatorii regul\, era gra]iat. A[a urma s\ se întâm- ci, s\ fie el executat”. {i femeia a dat un Compara]i, îmi vine s\ îndemn citi-
acestui Dar de la Dumnezeu – cuvântul e ple [i cu acest condamnat. În timp ce nume de b\rbat. Curios, regele a trimis torul, „pe cuvântul meu” al acestei femei
substantiv comun. Desigur, putem inter- înmuia pana în cerneal\ pentru a semna un soldat s\-l aduc\, dar numai de din legend\ cu „pe cuvântul meu”, atât de
„La început a fost Cuvântul” e o preta [i de ce e a[a. S\-l punem în rela]ie gra]ierea, }arul a avut curiozitatea s\ bun\voie. B\rbatul numit accept\ cu des invocat de gura numero]ilor politipropozi]ie biblic\ de o mare înc\rc\tur\ cu propozi]ia Evei, cea care a rostit, ca întrebe dac\ Râleev i-a mul]umit lui Dum- u[urin]\ învoiala, iar regele o eliber\ pe cieni din realitate, din realitatea noastr\
spiritual\ pentru cel ce st\pâne[te în]ele- îndemn pentru Adam, primele cuvinte nezeu pentru darul ceresc. I s-a spus c\ femeie, dispre]uind prostia celui care va cotidian\.
sul ei. Desigur, la îndemâna noastr\, a care d\râm\. {i a[a cum a dec\zut omul singurele lui cuvinte au fost: „Totul e muri în locul condamnatei de drept. La Gavriil N\vr\pe[teanu
omului de rând, e mai lesne în]elegerea în urma p\catului originar, a[a a dec\zut putred în Rusia, pân\ [i funia de
personific\rii cuvântului comun în Cuvân- [i cuvâtul rostit de titularul p\catului...În spânzur\toare!”. }arul, înfuriat, a rupt
tul, ca Însu[i Fiul Lui Dumnezeu, [tiind substantiv comun. ordinul de gra]iere [i l-a condamnat a
c\ de la Iisus ne vine Înv\]\tura, prin Iat\ dou\ exemple de cuvânt doua oar\ la moarte. De data aceasta,
Cuvântul S\u, reprodus [i t\lm\cit de care...omoar\. funia...nu s-a mai rupt.
Apostoli. Iat\ ce u[or e de în]eles rela]ia În 1792, la o petrecere aristocrat\, se Dar iat\ [i for]a cuvântului care
dintre Cuvânt [i Iisus numai reflectând la zice c\ Maria Antoneta, regina Fran]ei, a salveaz\ de la moarte (o poveste reintrofaptul c\ „nici un împ\rat n-a f\cut cu aju- primit repro[uri c\ în timp ce nobilimea dus\ în circuitul recent de Nicolae Dabitorul armelor ceea ce Iisus Hristor a f\cut se distreaz\, poporul n-are pâine. „S\ ja), chiar dac\, poate, numai în legend\.
cu ajutorul Cuvântului” (Aurelian Sil- m\nânce cozonac.”, a r\spuns cinic regi- Cuvântul are aici o alt\ conota]ie, anume
vestru). S\ observ\m, deci, ne provoac\ na. Cuvintele reginei au aprins vâlv\taia rela]ia dintre a spune [i a face.
citatul de mai sus, cum se reflect\ timpul revoltei care mocnea în rândul maselor. În Roma antic\, când înc\ nu se
trecut al împ\ra]ilor în prezentul nostru [i {i a[a de supara]i pe regin\ au fost orop- n\scuse imperiul, o femeie v\duv\ fusese
ceea ce reprezint\ Hristos, prin Faptele [i si]ii soartei, încât au dat-o ghilotinei atât condamnat\ la moarte pentru o fapt\ care
Înv\]\tura Lui, în existen]a omenirii de pe ea cât [i pe so]ul ei, regele (Ludovic al nu ]inea de urâ[enia caracterului uman.
azi. Împ\ra]ii cei mânuitori de sabie sunt XVI-lea). În preajma zilei fixate pentru execu]ie,
mor]i, în sensul de da]i uit\rii în În povestea de mai sus, istoricii au dubii condamnata cere s\ i se îndeplineasc\
con[tiin]a noastr\, pe când Fiul lui Dum- cu privire la titularul vorbelor „S\ (ceea ce era deja consacrat) ultima
nezeu e Viu, e Prezent în via]a noastr\, m\nânce cozonac dac\ n-au pâine”, dar dorin]\ înainte de moarte. {i iat\ ce i-a
prin d\inuirea Bisericii Lui, Biserica cea în urmatoarea întâmplare (dup\ acela[i A. cerut regelui: libertatea pentru o zi, ca s\-
CM
YK
Pagina 3
3 IULIE 2010
nr 2 GLASUL SATULUI
Sarbatoarea Cuvantului
(An jubiliar Eminescu- Sadoveanu)
(sau c\rt\re[tilor, c\ci, mi se pare, a[a se Eminescu a apus”. {i trag în el cu toate
Eminescu rezist\... face acordul aici). gurile de foc. C\ Eminescu e reac]ionar
În ce prive[te patrimoniul bibliotecilor (portivnic progresului), e xenofob, e pes-
Cum vine asta? (Eminescu rezist\..). noastre, acestea abund\ tot în Eminescu. imist, e...Nici mai mult nici mai pu]in, „e
Ce, Eminescu e pur [i simplu un campion Cât\ ignoran]\ în rândul vulgului! Dar ce nul ca poet [i ca gânditor”. {i s\ vede]i
de atletism c\ruia, vrând-nevrând, cel s\-i faci, a[a-i de când lumea: minoritarii pân\ unde se merge, în plan ideologic, cu
care-i sufl\ în ceaf\ îi va lua locul pe podi- suport\ consecin]ele ingratitudinii majori- învinov\]irea lui Eminescu: poetul e vinoum mâiine-poimâine? A[a-i [i-n liter- tarilor. Chiar dac\ minoritarii sunt...boierii vat „de tot ce-a fost mai r\u în istoria ]\rii
atur\, oare? Corifeii literaturii na]ionale min]ii. de mai bine de un veac: antisemitismul,
sunt amenin]a]i cu detronarea, ca-n sport, Patetismul vorbelor de mai sus (vorbe na]ionalismul, fascismul, legionarismul,
de la genera]ie la genera]ie? Dar chiar [i- ce, în rostirea anonimului care, totu[i, le comunismul etc”, rezum\ D-l Codreanu
n sport, unele {tachete n-au fost înc\ semneaz\, trebuiau s\ fie...{oapte) mi-a acuza]iile aberante (îndr\znesc eu) ale lui
în\l]ate pân\ la performan]a anterioar\! fost provocat de argumentele deosebit de Ioan Petru Culianu, un exponent al diasMai [ti]i vreo Nadia Com\neci, cumva? [i conving\toare în apararea lui Eminescu, porei române[ti. Dup\ al]ii, ceva mai
chiar dac\ s-a întâmplat s\ mai apar\ vreo formulate de c\tre un erudit c\rturar (în indulgen]i, pe planul literaturii, „Luceauna (pe mapamond, spre exemplu), domeniul literaturii, [i nu numai), D-l farul” poeziei române[ti aproape c\ s-a
aceasta a ob]inut performan]a cu un alt Theodor Codreanu. Domnia Sa mi-a f\cut stins, de vreme ce poemul care l-a facut
onoarea – povar\ grea pentru mine – de astral „este o oper\ mediocr\”. american\”, care „obl\duie[te” o „{coal\ efemeri”.
stil, ori cu un alt echipament tehnic. Une-
a-mi d\rui, cu autograf, recenta sa carte Se trage în Eminescu [i cu...pu[cocele a Resentimentului”. „{coala” aceasta are În ce-l prive[te pe Eminescu, acesori cu ...substan]e anabolizante, stimula-
„Polemici incorecte politic”. Desigur, de[i de soc, smulse din mâinile copiilor, c\ci adep]i peste tot, evident, [i în România. ta...rezist\. Prin el însu[i, în primul rând,
tive, ceea ce...nu se pune.
domeniul criticii literare, diserta]ia doar aceast\ muni]ie e demn\ de o ]int\ Ea „se revendic\ de la drepturile omului”, ne asigur\ autorul eseurilor adunate în
{i, ca s\ continu\m interoga]ia retoric\,
savant\ a distinsului autor (pe care i-o precum pilozitatea corpului poetului s\u care, aten]ioneaz\ semnatarul c\r]ii, „ide- Polemici..., dar [i prin exege]ii lui, esteti-
{tiu cititorii comuni ai literaturii noastre,
urm\resc animat în Literatura [i arta de la platfusul picioarelor lui. Dup\ ei, în post- ologizate, tind s\ p\r\seasc\ teritoriul cienii one[ti de azi. [i ni-i enumer\, exemcumva, vreun alt Eminescu, decât pe
Chi[in\u) exced abilit\]ile culturale ale modernitatea literar\ nu mai conteaz\ realului”. Principiile acestui „curent al plificând cu extrase din pledoariile
Mihai? A, cititorii comuni n-or fi [tiind,
beneficiarului acestui privilegiu, m-am „dimensiunea profundului”. „Apologe]ii emancip\rilor de tot felul” sunt cele ce „avoca]ilor ap\r\rii”. Desigur, între ei,
fiindc\ ei nu pot s\ evalueze...N-au dis-
str\duit s\ nu fac din produsul cultural ce nimicului” pun pre] pe lucrurile de stau în mâna demolatorilor valorilor str\luce[te (dac\-mi este permis)
cern\mânt, în materie...Ei sunt amatori.
mi-a înnobilat m\runta mea bibliotec\, suprafa]\...Ce-i acela sacrul? Ce-i na]ion- na]ionale, în serviciul globaliz\rii, al „pro- maestrul „de la bar\” care m-a cople[it cu
Pentru asta exist\ speciali[ti: critici liter-
doar un trofeu intelectual. alul?...Piesele vestimentare ale unei mode gresului cu orice pre]”. nemeritata aten]ie a Domniei Sale,
ari, istorici în domeniul condeiului,
A[adar, ce afl\m de la autor ([i prin anacronice. Argumentele lor de resentimentari pe trimi]ându-mi [i mie un fragment (c\ci,
filosofi...Pentru ei, pentru destui dintre ei
autor), foarte pe scurt, în leg\tur\ cu Emi- Autorul volumului mai sus numit ne t\râmul literaturii, vedem pe „{antierul cantitativ, raportat\ la miile de pagini ded-
– ca s\ fim mai preci[i –, recordul Emi-
nescu. pune în tem\)-- cu natura celor care gân- Eminescu”, sunt „ideologice [i nu estet- icate operii lui Eminescu, cartea „Poleminescu (daca va fi fost un asemenea
„Centralitatea” lui Eminescu „le produce desc a[a despre Eminescu. ice”. Cu acelea[i unelte se lucreaz\ [i ci incorecte politic” reprezint\ un fragrecord, se îndoiesc câ]iva) a...c\zut. Nu
grimase” reprezentan]ilor postmod- Exist\, în expansiune, o „ideologie asupra lui Shakespeare, Cervantes etc, ment dintr-o oper\ respectabil\. (Mai
[tim câ]i aspiran]i vor fi fost, dar record-
ernismului din literatur\, resentimentar- transna]ional\” („politica corectitu- fiind sco[i par]ial din programele univer- multe, eventual, în num\rul urm\tor.).
menul e deja cunoscut. Evident, în cer-
ilor”, care sunt convin[i c\ „steaua lui dinilor”, un „neocomunism de origine sitare, în Occident, [i înlocui]i cu „farisei Gavriil N\vr\pe[teanu
cul...arbitrilor, a c\rturarilor „minoritari”
revolu]ionari, pe cât de puerili, pe atât de
Sadoveniana
Crima mioritic\ din Baltagul e posibil s\ aib\ la origine personaje reale din Ver[eni...
Iat\ îns\ [i o propria-i cas\, nu ar fi atât de credibile pe tovar\[ul s\u de
variant\ târzie, cât cele pe care le-a] putea ob]ine person- oierit prin acele
din locurile nea- al de la Rusanda lui Ungureanu, nepoata p\r\i ale muntelui,
mului s\u dup\ de frate a unuia dintre ciobanii p\rta]i la o cel din neamul
mam\. întâmplare asem\n\toare cu aceea c\reia Urs\che[tilor, care
O împrejurare i s-a dus buhul, prin condeiul scriitorului. f\cuse crima asupra
casnic\ a f\cut Desigur, nu era nevoie s\ fiu împins de cobresla[ului s\u
s\-l am acas\ în la spate ca s\ pun în fapt\ îndemnul lui muntean pentru
aceast\ var\, ca Gheorghe Plai. Rusanda Andrie[ (Ungure- ni[te bani din vân-
me[ter sobar, pe anu, dup\ tat\), o femeie vioaie [i lucid\, zarea oilor, întocmai
Gheorghe Plai, pentru cei optzeci de ani ai s\i, nu mi-a ca în cazul crimei
mirosl\ve[tean în[elat a[tept\rile. din Baltagul.
cu gospod\rie la {i iat\ ce mi-a povestit fata lui Ion A[adar, iat\
marginea dinspre Ungureanu din Ver[eni. Un înainta] al ei acum prilej s\-i dau
miaz\zi a satului, era neam de oieri de la munte, coborât satisfac]ie lui Gheo-
în vecin\tatea definitiv în satul de la apa Moldovei. rghe Plai, me[terul-
Ver[eniului Aproape sigur, era str\bunicul s\u de pe s o b a r
U r s \ c h e [ t i l o r, tat\. Din copilaria sa, petrecut\ printre mirosl\ve[tean, ani-
neamul pe care vite, oi [i câini ciob\ne[ti, î[i aminte[te mat de lucruri mai
nepotul l-a imor- multe. Dar [i mai multe bucurii [i triste]i presus de cele pe
talizat literar. ale copilului care a fost s-au risipit în care el le cl\de[te
Sobarul, om cu pâcla timpului r\mas în urm\. cu dib\cie în edifici-
însu[iri intelec- În leg\tur\ cu interesul meu pentru ul în care noi
tuale peste media vreo întâmplare ciob\neasc\, petrecut\ în ferec\m focul preis-
celor din mediul neamul s\u, [tie ea ceva, dar numai câte- toric, pentru a-l
s\u social, a va frânturi de poveste de la tat\l s\u. putea avea prieten
supralicitat statu- Acesta îl c\ina mereu în cas\ pe frate-s\u în cas\. De[i
ra mea cultural\, mai mare, Iordache, pentru o suferin]\ a sobarul mi-a dat [i
aducând în dia- sa n\scut\ din nedreptate. prilej de-a constata c\ dib\cia me[terului
logul nostru Iordache Ungureanu avea oi mai multe e uneori întinat\ de rutin\, voi trece cu Relativitate
ocazional teme decât frate-s\u Ion [i de aceea el urca indulgen]\ peste incident; o dat\ pentru (Miroslav Lazoski)
din cele mai mereu la munte cu turma, întov\r\[it de c\ me[terul sobar mi-a intermediat un fel Îmi conjug existen]a
diverse, extrase la întâmplare din univer- un alt cioban din sat, unul din neamul de reîntâlnire cu un alt me[ter sobar, cel cu ziua arcuit\ peste limba ceasului
În legatur\ cu oglindirea în scrierile sul cunoa[terii. Desigur, printre întreb\ri Ursachi, al c\rui nume de botez nu [i-l pentru care conjug verbele înso]ite de ce str\punge timpul.
sadoveniene a unor fapte [i personaje [i p\reri legate de religie, fizic\, genetic\ mai aminte[te. Acolo, la munte, a fost substantivul tat\ doar la timpul trecut, [i a
reale, unele chiar din mediul bunicilor
Cu fiecare b\taie a secundei,
(!) etc., n-au lipsit nici chestiunile de liter- omorât un cioban de prin p\r]ile locului. doua oar\ pentru c\ a prelungit z\bava
ver[eneni, exege]ii prozatorului ne-au r\mân în urm\ doar amintiri
atur\. Cititor al Monografiei noastre, N-a trecut mult [i s-a r\spândit zvonul c\ mea în compania spiritului sadovenian.
oferit argumente deja consacrate pe me[terul sobar a ]inut s\ remarce c\, în pozna asta ar fi fost f\cut\ de Iordache Duh care înc\ mai bântuie, precum [tima
ce zidesc în mine Olimpul.
aceast\ tem\ si prezentate la timpul [i segmentul dedicat lui Sadoveanu, nu am Ungureanu. Îndat\ ce au venit în sat apelor, pe meleagurile dragi lui, la timpul
locul potrivit în Monografia Comunei men]ionat [i posibila origine ver[enean [ autorit\]ile vremii, ca s\ fac\ [i aici trecut, [i la fel de dragi nou\, la timpul {i astfel spa]iul devine obtuz,
Mirosl\ve[ti. a crimei ciobane[ti, pe seama c\reia scri- anchet\ cu vâlv\ mare, Iordache a fost prezent. Înc\ la timpul prezent. alungindu-se între mine
Cât despre întâmplarea care i-ar fi itorul a ticluit o povestire a[a de fru- dus la închisoare pentru ani grei. [i orcine.
inspirat lui Sadoveanu popularul roman moas\. Contrariat, am cerut s\-mi justi- Dup\ câ]iva ani de osând\ nedreapt\, (Înv. Gheorghe Pârlea – Timpul îmi sângereaz\ confuz,
Baltagul, am re]inut dou\ variante: fie c\ fice repro[ul. pu]ini fa]\ de cei care i-au fost meni]i de din Monografia Comunei f\când loc inep]iei omenirii
povestitorul a pl\smuit povestea influ- Om onest, sobarul mi-a spus c\ infor- judec\tori, Iordache Ungureanu a fost Mirosl\ve[ti – oameni [i locuri, ed. în expansiune.
en]at de balada Miori]a, fie c\ a prelucrat ma]iile sale, ob]inute de la “megie]ii” lui slobozit. Autorit\]ile au g\sit dovad\ de
cu mijloacele artei literare o întâmplare a doua)
din satul aflat la o azvârlitur\ de b\] de net\g\duit c\ f\ptuitorul n-a fost el, ci
real\, auzit\ de la ni[te munteni.
CM
YK
Pagina 4
cyan magenta yellow black
4 IULIE 2010
nr 2 GLASUL SATULUI
Biserica satului...
“Catedrala” noastr\ — Biserica “Sfâ=nta Cuvioas\ Parascheva”
cu cei din ob[tea s\teasc\ a Davidenilor, cu dalti]a numele lor vrednice de precum [i Sfânta Evanghelie, artistic fer-
nu puteau s\ nu împ\rt\[easc\ acelea[i pomenire. ecat\ în argint, care, pe ultima pagin\,
tr\iri religioase ca ale vecinilor lor. Biserica este prev\zut\ cu pridvor p\streaz\ mesajul donatorilor, familia
Via]a cre[tin\ organizat\ a locuitorilor deschis, pronaos, naos [i altar. Nu are Puiu:
din Miroslove[ti s-a manifestat mai târziu, turl\, semn c\ nu este construit\ din „Puteam s\ d\ruiesc aceste odoare la
în anul 1515 ace[tia construindu-[i o bis- ini]iativ\ [i cu sustinere domneasc\. Plan- alt\ Biseric\, dar am ]inut, pentru
ericu]\ din lemn (conform preciz\rilor din ul Bisericii este sub form\ de cruce (tri- mul]\mirea mea, s\ le dau Sfintei Biserici
Marele Dic]ionar Geografic al României- conc), cu dou\ abside laterale de mici din Miroslove[ti, pentru c\ aceast\ Biser-
autor George I. Lahovari). dimensiuni [i o absid\ estic\ semioctog- ic\ este aceea unde pentru întâia oar\, în
Biserica nu mai exist\, urme ale aces- onal\, unde se afl\ Sfântul Altar. Are patru frageda mea copil\rie, m-au condus
teia p\strându-se în locul denumit Sili[te, ferestre mici (0,6/ 0,4m). Biserica are p\rin]ii într-însa ce e casa Domnului de
unde, probabil, era vechea vatr\ a satului. temelie din piatr\ [i este construit\ din rug\ciune, pentru c\ ea este unde pentru
Peste mai bine de dou\ veacuri se con- bârne de stejar (12 rânduri). Bârnele sunt prima oar\ am înv\]at s\ m\ gândesc la
struie[te o nou\ biseric\ din lemn de ornamentate în exterior cu figuri geomet- Dumnezeu [i s\ cred în El, pentru c\ ea
c\tre me[teri locali, prin contribu]ia eno- rice în stilul epocii lui Vasile Lupu: pe este unde, în timpuri de grele necazuri [i
ria]ilor, mai substan]ial contribuind prima bârn\ de pe funda]ie sunt dou\ rân- amaruri, am mers cu p\rin]ii mei s\-i
Soltana Cojocaru, din rândul breslei duri de ornamente (împletituri în partea cerem ajutorul lui Dumnezeu, în fine, pen-
croitorilor-cojocari miroslove[teni. superioar\ [i zig-zag-uri în partea infe- tru c\ este Biserica unde, treptat cu
religioas\ cre[tin\ înc\ din primele sec- Ea impune [i hramul Bisericii: Sfânta rioar\); -pe cea de-a [aptea bârn\, în cre[terea mi-am ridicat mintea [i inima
De curând am aniversat împlinirea a ole de la r\spândirea cre[tinismului pe Cuvioas\ Parascheva. Era o alegere oare- dreptul ferestrelor, este sculptat un brâu c\tre Dumnezeu, rugându-l s\-mi ajute la
85 de ani de autocefalie a bisericii noastre teritoriul locuit de str\mo[ii no[tri. Stau cum la mod\; nu trecuse cu mult peste un frânt din loc în loc; pe cea de-a unspreze- un viitor mai bun, care rug\, fiindu-mi
str\mo[e[ti, ,, LEGEA PENTRU m\rturie a manifest\rii religioase cre[tine veac de când moa[tele Sfintei fuseser\ cea bârn\ sunt încrustate, alternativ, ascultat\, sunt mul]umit c\ sufletul meu
ÎNFIIN}AREA BISERICII ORTODOXE timpurii materialele arheologice aduse la Catedrala Trei Ierarhi din Ia[i de ocni]e [i cruci. poate s\ m\reasc\ pe Cel ATOTPUTERROMÂNE ”din februarie 1925 statuând descoperite pe apa Moldovei, la Davideni, c\tre domnitorul Vasile Lupu. P\r\ile laterale ale tocului u[ii de la NIC, care vede toate, care aude toate [i
acest fapt. Fostul episcop de Caransebe[ la nici un kilometru de locul unde apele Se spune c\ pentru funda]ia bisericii s- intrarea în pronaos sunt ornamentate cu care [tie toate. 1886, Aprilie”.
,Miron Cristea, ajungea pe scaunul patri- Topoli]ei se îngem\neaz\ cu cele ale ar fi folosit piatra de la Biserica ridicat\la motivul spicului. Frumoase încrust\ri se În prezent, Biserica este declarat\ monarhal la 1decembrie 1925 ca întâi-st\t\tor Moldovei. Dator\m aceste cercetari profe- sfâr[itul sec. al XVI-lea. g\sesc [i pe cei doi stâlpi care sus]in ument istoric, fiind deschis\ duminicile [i
al B.O.R., dup\ ce la 1 ianuarie 1920 sorului bac\uan Ioan Mitrea, care dateaz\ Deasupra u[ii de la intrarea în pronao- pridvorul. În interior, Biserica are dou\ oficiindu-se aici Sfintele Liturghii prileurcase pe scaunul de mitropolit-primat al piesele de factur\ cre[tin\ descoperite sul Bisericii se afl\ încrustat\ în lemn o iconostase: primul iconostas desparte juite de hramul Bisericii. Este singura BisRomâniei. aici în secolele V-VI. inscrip]ie în slavon\, pe care am t\lm\cit- pronaosul de naos, iar cel de-al doilea eric\ din lemn din Protopopiatul Pa[cani,
La acea dat\ se scursese peste jum\tate Dintre piesele cre[tine legate de o astfel: „În zilele milostivului Constantin naosul de Sfântul Altar. Culoarea predom- care, în ciuda vârstei, este func]ional\.
de mileniu de când Mitropolia Moldovei oficierea cultului enumer\m o cruciuli]\ Voievod, luna martie, 24, valeatul 7264. inant\ a cupolei este albastru închis, C\l\torul care trece ocazional prin acesintra oficial în istorie ( 26 iulie 1401) ca de bronz cu bra[ele egale [i o Stan me[ter, Mihai me[ter, Toader str\fulgerat de lumini]ele stelelor. Unele te meleaguri este rugat s\ nu ocoleasc\
urmare a recunoa[terii canonice a aces- linguri]\pentru Sfânta Euharistie. De bun\ me[ter”. icoane p\streaz\ (cu caractere slavone, aceast\ sfânt\ minun\]ie, pe care noi o
teia de c\tre Pariarhia seam\ c\ aceste obiecte presupun Astfel, la 24 martie 1756, în timpul dar în limba român\) numele donatorilor. numim cu mândrie „Catedrala” noastr\.
Ecumenica a Constantinopolului. prezen]a unui preot [i a unui l\ca[ în care voievodului Constantin Racovi]\, me[terii Dintre obiectele de cult mai deosebite s-
Ob[tea s\teasc\ din Miroslove[ti nu a se oficia Taina Sfintei Împ\rt\[anii. Stan, Mihai [i Toader, dup\ ce au încheiat au p\strat dou\ sfe\nice de bronz, având Gelu Hoga[
fost atins\ de fr\mânt\rile administrative F\r\ îndoial\ c\ fo[tii vie]uitori ai ob[tii construc]ia sfântului l\ca[, [i-au încrustat inscrip]ionat\ data: 22 februarie 1886,
din cadrul Bisericii, cunoscând o via]\ Miroslove[ti, care erau în contact direct
P\rintele protopop Pavel Postolache Biserica satului —
—Fiu al satului Miroslove[ti Gospod\ria ob[teasc\ a sufletelor noastre
La vârsta de 19 ericii Sfânta Parascheva. Aici fiul
ani, când al]i tineri este mereu în leg\tura tainic\ cu Cine a trecut prin
de seama lui aveau parintele s\u trupesc, c\ci g\se[te [coal\ [tie c\ religia
preocup\rile iner- des prilej de a sluji în Biserica din cre[tin-ortodox\,
ente vârstei, el se sat. Cât despre mama sa de acas\, între altele, e unul
preg\tea riguros care este b\trân\ [i nu mai poate dintre elementele
pentru misiunea urca dealul pân\ la mormântul definitorii ale Na]iunii
spiritual\ ce urma s- b\rbatului ei, [tim c\ aceasta noastre. Iar cine a tre-
o împlineasc\, prime[te întotdeauna mângâierea cut, la începutul vie]ii,
reprezentând cu cin- fiului, dup\ s\vâr[irea Sfintei [i pe la Biserica
ste {coala de-acas\ Liturghii [i reculegerea, [i în ob]tei, pentru taina
[i satul în care s-a numele ei, la mormântul tat\lui. Sfântului Botez, [tie
n\scut. Acolo, în ,,Parc\ [i acum o v\d pe mama - sigur c\ este cre[tin-
capitala ]\rii, viitorul spune p\rintele - cum mergea ortodox. Aici, ar mai
preot Pavel Posto- duminica la Biseric\, cu evlavie, trebui ad\ugat c\ un
lache se manifest\ cu flori [i lumân\ri în mân\, înv\]at (n-o s\ b\nui]i
ca un student urcând dealul înceti[or, bucuroas\ c\ nu-mi amintesc
con[tiincios, sârguin]\ ce va hr\ni [i mul]umit\ suflete[te, cu satis- numele) constat\ c\ care este cel mai des prezent pentru Marea Întâlnire. Desigur,
N\scut [i crescut aici, pe valea cu substan]a necesar\ v\ditele fac]ia dorin]ei împlinite”. omul nu-i complet dac\ nu e [i Dumnezeiescul. Spa]iul în care ne fiecare o vom face dup\ putere.
Moldovei, în murmurul apei [i sale înclina]ii oratorice. Iubirea de p\rin]i este un dar religios. afl\m cel mai aproape de El, evi- Sper\m îns\, dup\ puterea cea
cântecul ciocârliei, în ecoul v\ii [i Predicile sale - ca preot ce a înn\scut al omului, o porunc\ Putem noi, oare, s\ ne dent, atunci când se s\vâr\esc real\ [i nu cea m\sluit\. C\ci unul
dang\tul clopotelor Bisericii, devenit - ca [i cânt\rile melo- Dumnezeiasc\, care la p\rintele rezum\m doar la constatarea Sfintele Liturghii ori celelalte ritu- e darul generosului [i altul al
copilul Pavel Postolache - cu dioase îi vor crea o faim\ ce-i va Pavel se manifest\ cu o d\ruire celor de mai sus [i atât? Desigur, aluri în care se invoc\ Duhul avarului.
nume de apostol, predestinat pen- aduce renumele de ,,gur\ de aur” amplificat\ de sensibilitatea lui cine are proprietatea defini]iilor [i Sfânt. {i înc\ ceva. Am v\zut în ]ar\
tru harul preo]iei - a sim]it - dup\ cum spun enoria[ii. Al\turi sufleteasc\. Aceast\ sensibilitate a regulilor, nu neap\rat scrise, Precum în gospod\riile noas- [i, în trecere fugar\, în afara ei, c\
chemarea pentru slujirea lui Dum- de darul vorbirii, p\rintele Pavel pornit\ din adâncul sufletului, care exist\ spre a ne rândui via]a, tre trec\toare, a[a [i-n aceast\ zicala omul sfin]e[te locul e oglinnezeu. posed\ [i harul cântecului ce intr\ împreun\ cu dragostea ce o tr\ieste ca atare: în în]elegere [i Gospod\rie a ve[niciei timpul dit\ [i de cum arat\ locurile în
Vocea-i cald\ [i cântecul duios la sufletul cre[tinului. Prin expre- nutre[te fa]\ de cei apropia[i [i de respect pentru defini]ii [i reguli. erodeaz\ materia. Unele se care înainta]ii î[i odihnesc
s-au observat înc\ de când era sivitatea predicilor [tie s\ trans- cei pe care-i p\store[te spiritual, Cu atât mai mult cu cât regulile învechesc pân\ la netrebuin]\, r\m\[i]ele trupe[ti – cimitirele.
elev, la serb\rile [i concursurile mit\ cu mare tr\ire mesajul biblic. la care se adaug\ talentul oratoric despre care “gl\suim” aici ne pun altele, neavându-le niciodat\, ne Cineva dintre cei aten]i la rân-
[colare. Ierarhilor le-a fost u[or s\ disting\ [i vocal, formeaz\ un tot, ce în ordine rela]ia noastr\ cu Dum- sunt acum necesare. duiala urma[ilor fa]\ de înainta[ii
La terminarea gimnaziului, aceste calit\]i, cât [i cultura teo- poart\ numele PREOT-PRO- nezeu. Trebuie s\ avem în vedere c\ care ne-au fost p\rin]i, bunici,
când adolescentul de 14 ani logic\ ce o posed\, încât în scurt TOPOP PAVEL POSTOLACHE, Fiu A[adar, ce-ar mai fi de spus, nu mai este mult [i Biserica “cea mo[i [i str\mo[i îmi sesiza c\
hot\râse s\ se înscrie la seminarul timp preotul Pavel Postolache, al satului Miroslove[ti. mai concret, în context? C\ avem nou\”(comparativ cu “cea veche”) Cimitirul Bisericii noastre nu e
de la Neam] - lucru îngr\dit de urma[ al lui Apolin - preot din Un reper de mândrie, iat\, [i datorii ob[te[ti fa]\ de Gospod\ria va deveni secular\ [i ea. Interiorul tocmai ceea ce ar trebui s\ fie, ca
ideologia de partid de atunci -, aceea[i familie -, devine cel mai pentru cei care i-au îndrumat sufletelor noastre. Anume, cum va trebui restaurat, exteriorul va s\ ne recomande ca foarte vredniprofesorul diriginte i-a spus: ,,Ai tân\r protopop din Biserica Orto- primii pa[i spre cunoa[tere, în contribuim pentru nevoile trupe[ti trebui adaptat [i el la contextul ci p\str\tori ai tradi]iei cre[tine a
încredere în steaua ta!”. [i steaua dox\ Român\. {coala începuturilor sale, între ale ob[tii, prin institu]ia adminis- nou, impus de prezen]a monu- Neamului. S\ reflect\m deci la grilui l-a c\l\uzit pe drumuri bune. Deseori p\rintele se întoarce la care se num\r\ [i semnatarul trativ\ numit\ Prim\rie, tot a[a mental\ a Clopotni]ei. {i nu în cele jile noastre [i în aceast\ privin]\;
Programul de {coal\ [i via]a din locul na[terii, la casa p\rinteasc\, acestor rânduri. Rânduri, nu trebuie s\ contribuim [i pentru din urm\, va trebui s\ ne p\str\m [i s\ purcedem la cele trebuina[ez\mântul monahal care admin- cu fântân\ în poart\, \i la Biserica întâmpl\tor, scrise în reverbera]ia nevoile suflete[ti, prin institu]ia [i noi în rând cu lumea, cu lumea cioase întru îndreptare. A[a s\ ne
istra Seminarul îl formeaz\ pe din sat. Acelea[i clopote care îl sufleteasc\ a S\rb\torilor Învierii numit\ Parohia Bisericii. Aceasta cre[tin\ din preajma noastr\. Cum ajute Dumnezeu!
viitorul student al Facult\]ii de chemau la Biseric\ atunci când [i În\l]\rii Domnului. din urm\ nu instituie taxe sub o vom face? Între altele, cum s-au înv. Gheorghe Pârlea
Teologie din Bucure[ti în spiritul era copil îl cheam\ acum la crucea La multi ani pt final spectrul penalit\]ii, ci ea doar f\cut deja unele lucruri demne de - consilier parohial
dragostei pentru oameni [i Biser- tat\lui s\u, ce-[i doarme somnul anun]\ credincio[ilor nevoile cele laud\: cu inima cea bun\, cu inima
ic\. de veci chiar lâng\ clopotni]a bis- Prof. Ioan Leleu gospod\re[ti ale A[ez\mântului în cea g\tit\, sau în curs de g\tire,
CM
YK
Pagina 5
cyan magenta yellow black
5 IULIE 2010
nr 2 GLASUL SATULUI
O s\pt\mân\ de neuitat, dincolo de sat
Înc\ din timpul clasei a-V-a, domnul Dar hârjoana a l\sat loc unui somn mai mult curioas\ s\ v\d cu ochii mei
profesor de istorie [i geografie ne-a parc\ mai scurt ca de obicei. locurile legate de legenda ”Me[terul
promis c\ vom face o excursie prin ]ar\, O raz\ de lumin\ str\bate zarea [i dup\ Manole ”. Lini[tea m\n\stirii, podoabele
unde vom vizita unele locuri frumoase [i coline, acolo la orizont, soarele cu chip reci [i umbra legendar\ a cl\dirii au
interesante din punct de vedere istoric. deosebit, întreb\tor, dar [i gr\bit, r\sare. f\cut s\ treac\ prin mine un fior de
Anul [colar a luat sfâr[it [i domnul Totul prinde via]\ când astrul cerului î[i ghea]\. Oare de ce a trebuit s\ moar\
profesor s-a ]inut de cuvânt, ca de obicei. revars\ peste natur\ c\ldura lui. În doi omeni pentru a se putea construi
În diminea]a zilei de 22 iunie, 2009, lini[tea dimine]ii de la m\n\stire se aud aceast\ m\n\stire? Cu pa[i mici m\
cu sufletul plin de emo]ie, ne urcam rând ciripind p\s\rele, apoi, rând pe rând, îndrept spre locul unde este “zidit\” Ana,
pe rând in microbuzul ” g\l\gio[ilor”. glasurile colegilor mei, care au început apoi [i spre Fânt=na legendar\ de unde
Ro]ile ma[inii mâncau cu repeziciune s\ se trezeasc\. am b\ut [i ap\.
kilometri din asfalt, a[a c\ nu ne-a trebuit Dup\ micul dejun am traversat Ziua s-a încheiat la sta]iunea ”Trei stemult timp pentru a ajunge la Bra[ov. Transf\g\r\[anul. Acolo am fost fascinat\ jari”.
Ceea ce am v\zut în jurul meu mi-a de peisaj. Pot s\ spun c\ am traversat Dup\ un somn binevenit ne-am trezit
pl\cut. Parc\ m\ aflam pe fundul unui norii. Numeroase depresiuni p\reau plini de energie [i cu for]e noi. A treia zi
lighean cu pere]i înal]i, dar domnul profe- parc\ ni[te cornete umplute cu puf de am început-o vizitând ora[ul lui Brân- zorilor sc\lda cetatea Deva, care acea ap\. Când le priveam aveam
sor ne-a explicat imediat c\ acest ora[ cea]\. Brazii înal]i, asemenea unor cu[i, Târgu Jiu. Operele de art\ ”Coloana str\juie[te de sute de ani ora[ul . Dup\ senza]ia c\ plutesc al\turi de ele.
face parte din ]ara Bârsei [i este situat solda]i, împreun\ cu pârâurile repezi [i Infinitului”, ”Poarta S\rutului” [i ”Masa micul dejun am vizitat-o cu ochi iscoditori Timpul a trecut repede în tab\ra de la
într-o depresiune muntoas\. Am vizitat zgomotoase, str\juiesc versan]ii, când T\cerii” stau mute [i neclintite, purtând [i întreb\tori. Pl\cerea tuturor a fost mare ]uncuiu[. Ne-am c\utat diferite activit\]i
muzeul istoric Biserica Neagr\. Este o abrup]i, când domoli, ai mun]ilor. S\lbati- cu ele tainele ora[ului. Al doilea obiectiv când am urcat cu telecabina pân\ sus la distractive, a[a c\ nu am [tiut când a sosit
cladire impun\toare, situat\ la poalele ca splendoare a naturii era dezmierdat\ a fost M\n\stirea Tismana. Seara am cetate. Recunosc c\ mie mi-a fost fric\, vremea de mers acas\.
muntelui Tîmpa. În timpul r\zboiului, de vântul care adia prin pletele copacilor poposit la Hotel Paradis, hotel care deoarece aveam senza]ia c\ m\ r\storn, În diminea]a zilei de 29 iunie, somnem]ii au dat foc cl\dirii, de aici [i denu- seme]i [i de marea lin\ a aburului moale, apar]ine B\ilor Herculane. dar curajul celorlal]i m-a f\cut s\ noro[i [i sup\ra]i c\ excursia s-a termimirea de ”Biserica Neagr\”. Pe atunci era a ce]ii ce colinda împrejurimile. A patra zi a început cu o croazier\ pe dep\[esc acele momente. De sus am nat, ne f\ceam bagajale. {i timpul era
singura biseric\ protestant\ din Ardeal. Aici mi-a pl\cut cel mai mult. Când am Dun\re. Mi-a pl\cut foarte mult, mai ales putut admira ora[ul în toat\ splendoarea sup\rat ca sufletele noastre, caci încePe lâng\ orga gigantic\, veche de 537 ani, p\r\sit acel t\râm fermecat, parc\ ceva c\ am putut vedea îndeaproape mag- lui. puse s\ plou\. Vremea înnorat\ [i
am mai putut admira [i colec]ia de din mine a r\mas acolo. Vreau s\ revin în nifica sculptur\ Statuia lui Decebal, care Pe[tera Sc\ri[oara a fost [i ea unul ploioas\ a pus st\pânire aproape pe tot
covoare laice din sec. al – XVIII-lea [i acea lume de basm. Da, vreau s\-mi vegheaz\ de doua decenii fluviul. Dup\ din punctele turistice care m-au impre- traseul pe care l-am urmat pân\ acas\.
multe alte obiecte vechi [i de conving p\rin]ii ca vara viitoare s\ dou\ ore de plimbat cu vaporul am viz- sionat. Ea este situat\ în Parcul Mun]ilor Îns\, urca[i în microbuz, zarva a început
însemn\tate religioas\. Pentru prima m\reîntorc împreun\ cu ei, s\ rev\d itat muzeul Sarmizegetuza din ora[ul Apuseni, la o în\l]ime de 1165 m. Acolo iar\[i. Care mai de care î[i spunea p\rerea
dat\ am putut vedea la aceast\ biseric\ [i acele locuri mirifice. Deva, apoi Muzeul de [tiin]e ale Naturii [i am putut privi ghe]arii cu forme diferite, despre ce a vizitat. Un lucru este sigur. A
basoreliefuri. Cu repeziciune, microbuzul se Castelul Huneazilor. În aceea[i zi am viz- ceva spectaculos ]inând cont de anotim- fost o excursie de neuitat, în timpul c\reia
Tot în acea zi am fost [i la Cetatea îndreapt\ spre un alt obiectiv. De aceast\ itat sala de [edin]e a Consiliul Jude]ean pul în care ne aflam, vara. Seara ne-am am avut ocazia s\ vizitez locuri mirifice,
F\g\ra[ unde nu am putut admira ceva dat\ vizit\m lacul de la Vidraru, care este Hunedoara, unde vice-pre[edintele insti- retras în tab\ra de la ]uncuiu[. A fost meleaguri înc\rcate de istorie. Toatea
interesant, pentru c\ muzeul era închis. situat pe râul Arge[. Statuia electricit\]ii, tu]iei administrative este domnul Costel foarte frumos. acestea nu se puteau întâmpla f\r\
Singurul lucru pe care l-am putut vedea numit\ [i ”Zeul luminii”, str\juie[te Avram, un fiu al comunei noastre, [i apoi A [asea zi a început, ca de obicei, cu bun\voin]a [i r\bdarea domnului profea fost ”Spânzur\toarea”. Seara, foarte impun\toare acel loc. Vidraru este cel restul ora[ului. Seara am fost caza]i la micul dejun, dup\ care am mers la B\ile sor.
obosi]i, ne-am retras la m\n\stirea mai mare lac de acumulare de la noi din c\minul unui liceu, cu sprijinul domnului Felix. Acolo era de noi! B\l\ceala era în De aceea, domnule profesor, noi v\
Sâmb\ta de Sus. Aceast\ mân\stire a ]ar\. Parcurgând barajul pe partea dreapt\ Avram. Acolo a avut loc [i o partid\ de floare. Apa [i topoganele ne atr\geau ca mul]umim din suflet pentru r\bdarea pe
fost construit\ de Constantin Brâncov- am avut norocul s\ admir imensitatea fotbal între b\ie]i [i fete, având sor]i de ni[te magne]i. Am r\mas cu amintiri care a[i avut-o cu noi [i pentru interesul
eanu. Aerul r\coros de munte ne-a spe- apei, asemeni unei câmpii de argint, iar pe izbând\, paradoxal, fetele. Ne-am retras pl\cute, mai ales c\ am vizitat [i un parc pe care ni l-a[i insuflat în a cunoa[te
riat oboseala [i dup\ o cin\ copioas\ a partea stâng\ ]inutul diafan al mun]ilor. cu to]ii în dormitoare, când ora[ul era cu nuferi. Pân\ atunci nu v\zusem nicio- locuri, lucruri [i oameni noi.
început hârjoana. Am jucat c\r]i [i alte Dup\ prânz am vizitat M\n\stirea deja cuprins de taina nop]ii. dat\ o floare de nuf\r. M-a fascinat gloa- Gospodaru Paula-Alexandra, elev\
jocuri amuzante. Arge[ului. Trebuie s\ recunosc c\ eram A cincea zi ne-am trezit când mantia ta tremurând\ a florilor, ce se întindea pe
Eveniment didactic la Miroslove[ti “Zilele {colii” la Soci
tat întreaga gam\ de activit\]i [ez\toarea în rândul copiilor a
Ultimele zile ale lunii ianuarie, atât specifice zonei, bog\]ia folcloric\ avut ca suport mai mai multe
pentru elevii [colii noastre cât [i (cântul, dansul, portul popular) motive. Mai întâi am sim]it acuta
pentru cadrele didactice, n-au p\strat\ [i transmis\ din mo[i- datorie de a împiedica dispari]ia
însemnat numai sfâr[itul semes- str\mo[i. din comunitatea noastr\ a
trului, ci [i bucuria organizarii [ez\toarea, ca toate datinilor [i obiceiurilor locale.
pentru prima dat\ a s\rb\torii [ez\torile, a avut “un fir” epic, o Apoi, [ez\toarea reprezint\ o
denumite generic “Zilele [colii”. poveste pe care arti\tii populari au modalitate foarte eficient\ de
Programul activit\]ilor urmat-o în “tablouri” care de care îmbog\]ire a cuno[tintelor [i de
a fost diferit, cuprinzând concur- mai ingenios construit, cos- cultivare a capacit\]ii de vorbire,
suri (de [ah, de s\niu[, de b\tut tumele, indeletnicirile copiilor, dia- stimuleaz\ [i educ\ aten]ia, con-
toaca – în colaborare cu biserica), logul fete-b\ie]i fiind apreciate de tribuie la realizarea laturii estetice
dansuri, cântece, o expozi]ie de invita]i. [i morale a personalit\]ii.
desene, un montaj literar [i Copiii au dat dovad\ de Cunoscut fiind c\ activitatea artis-
[ez\toarea de alt\dat\. spontaneitate [i talent, ne-au tic\ este un mijloc de tr\ire în
Activit\]ile au început introdus într-o vreme de demult, colectiv a unor bucurii, de con-
Un rol foarte important în giana Popa). vii au fost acapara]i de noutatea cu un oficiu religios de sfin]ire a ar\tând c\ ]otiile lui Creang\ pot fi fruntare a valoriilor [i, prin aceascre[terea calit\]ii procesului Participan]ii au asistat [i la un informa]iilor, de discu]iile cu invi- investi]iilor f\cute în [coal\ [i au reeditate oricînd de p\str\torii ta, de înt\rire a colectivului, toate
instructiv-educativ din unita]ile program artistic sus]inut de ta]ii. continuat cu lansarea revistei tradi]iilor de pe aceste meleaguri. cadrele didactice au participat cu
[colare îl au [i activit\]ile cer- grupul vocal al [colii (animatori – Domnul prof. Neculai Culbec, “Pic\turi din suflet de copil” Micii arti[ti (copii de la gr\dini]\ [i pl\cere la acest mod de a
curilor pedagogice. În ziua de înv. Hoga\-T\lp\u Gheorghe [i responsabilul Cercului consilier- (responsabil prof. Georgiana elevi ai claselor I-VIII) au cântat, s\rb\tori, în contextul generic «
13.03.2010 s-a desf\[urat la inst. Stan Sorin) [i forma]ia de ilor educativi a subliniat reu]ita Popa), revist\ în care, atât elevii au dansat, au recitat poezii, au Zilele [colii la Soci ».
SAM Miroslove[ti “Cercul activ- dansuri populare (animatori – înv. activit\]ii, amploarea subiectelor cât [i cadrele didactice de la [col- lucrat [i ne-au ar\tat m\iestria în Gheorghi]\ Astanei
it\]ilor educative si extra[colare “, Alexandrina Leleu si inst. Stan abordate, spiritul de echip\ din ile Soci [i Miroslove[ti au avut ghicitori [i pove[ti cu tâlc. (profesor-coordonator)
având ca tem\ “Voluntariatul Sorin). [coal\, care s-a manifestat prin ocazia s\ publice diferite articole. Hot\rârea noastr\ de a rena[te
reflectat în ac]iunile de combatere La activit\]ile cercului au partic- organizarea impecabil\ a intregii Am avut ca invia consumului de droguri, traficu- ipat dl. prof. Cristinel Iord\chioa- activit\]i. Afirm\ c\ a fost fascinat ta]i p\rin]i, fo[ti elevi ai
lui de fiin]e umane, infrac]ion- ia, inspector [colar, directorii [i de cântecele, costumele [i [colii, directorii [colilor din
alit\]ii, violen]ei [i protec]ia [colilor din Miroslove[ti, Ver[eni, dansurile copiilor, implicarea cu comun\, consilieri [i
civil\”. Soci, Boureni, Mo]ca, Criste[ti, 28 zâmbetul pe buze chiar [i a copi- reprezentan]i ai Prim\riei,în
Activit\]ile desf\[urate au de profesori-consilieri educativi ilor cu capacit\]i intelectuale limi- frunte cu domnul Ionu]
cuprins o lec]ie deschis\ cu elevi din zona Pa[cani, poli]i[ti din tate. Gospodaru, primarul
din clasele a VII-a [i a VIII-a, localitate [i municipiul Pa[cani [i Invita]ii au fost impresiona[i de comunei.
sus]inut\ de d-na profesor-dirig- un reprezentant al ISU Pa[cani frumuse]ea localit\]ii, organizarea Participarea
inte Leleu Gabriela, trecerea în (dl. Albu Petri[or). activit\]ilor, c\ldura sufleteasc\, elevilor la aceste activit\]i a
revist\ a activit\]ilor extra[colare Activit\]ile s-au desf\[urat într- atât a cadrelor didactice cât [i a adus în sufletul lor mult\
deosebite, prezentarea volumului un cadru primitor [i foarte pl\cut. elevilor, [i au apreciat întreaga bucurie [i emo]ie, iar pentru
Monografia comunei Miroslove[ti Doamna Leleu Gabriela, diriginta activitate cu calificativul « FB » noi – educatoare, înv\]\tori,
– despre oameni [i locuri”, edi]ia clasei a VII-a, a realizat o lec]ie (foarte bine). profesori – înc\ un prilej de
a II-a (2009), a ziarul local “Glasul interactiv\ deosebit\ prin a ne mândri c\ i-am îndrusatului”(primul num\r, realizat de con]inut, mesajul transmis prof. Ioan Pârlea mat [i le-am creat condi]ii
dasc\lii [colii [i finan]at de elevilor, metodele [i mijloacele (directorul [colii de Arte [i pentru a se afirma.
Prim\ria Miroslove[ti) [i a revistei didactice utilizate (audi]ii, Meserii Miroslove[ti) Invita]ii au asistat
[colare “Pic\turi din suflet de prezentarea pe calculator, fi[e de la o [ez\toare ce a prezencopil” (coordonator, prof. Geor- lucru). Pe tot parcursul lec]iei ele-
CM
YK
Pagina 6
6 Februarie 2010
nr 1 GLASUL SATULUI
RAPORTUL PRIMARULUI COMUNEI MIROSLOVESTI pentru nivelat, aceasat fiind utila la impras- prim\var\ - toamn\, inund\ [ disloc\ o
Privind activitatea tiat pamant si nivelat terasamentul dru- parte din arabilul din zon\.
murilor din comuna In data de 16 iulie 2009, confom conventi-
din anul 2009 Infiintarea traseului de transport calatori ilor de aderare la Uniunea Europeana, s-au
Prin acest material incercam sa Verseni - Pascani (iunie 2008) Prin infi- inchis gropile de gunoi existente in localiinbunatatim in fiecare an calitatea si efi- intarea acestui traseu s-a facilitate accesul tatile din tara noastra. In acest sens, in
cienta muncii noaste. Publicarea “Raportu- rapid al locuitorilor din comuna catre orasul comuna Miroslovesti s-au infiintat 22 de
lui Primarului Comunei Miroslovesti privind Pascani si localitatile invecinate. In fiecare puncte de colectare a deseurilor menajere.
activitatea pe anul 2010” este un gest nor- sat a fost amplasate cate doua statii – refugii Acestea au fot dotate cu eurocontainere ce
mal , in contextul preocuparilor pentru o prevazute cu locuri de stationare pentru permit colectarea selectiva a deseurilor de la
reala deschidere si transparenta a institutiei calatori. populatie. Prin contractul incheiat cu o firma
noastre. Lucrarea de fata reprezinta unul 2.2Infrastructura de utilitati licentiata si autorizata pentru colectarea
dintre instrumentele prin care primaria Alimentare cu energie electrica deseurilor in fiecare zi de joi se ridica toate
Miroslovesti pune la dispozitia cetatenilor Alimentarea cu energie electric\ a comunei deseurile din aceste eurocontainere.
date concrete despre activitatea noastra, Miroslove[ti este realizat\ într-un procent Depozitarea gunoaielor în locuri neamenadespre relatia cu cetatenii. Raportul contine de 90%. Toate gospod\riile [i institu]iile au jate d\ un aspect dezolant ad\ugându-se
informatii despre activitatea Primariei , a acces la re]eaua de electricitate. toxicitatea unora dintre materialele arunConsiliului Local Miroslovesti precum si o Alimentare cu ap\ cate. Interven]ia omului are efecte negative
dare de seama privind starea economica si Comuna Miroslove[ti a desf\[urat in anul prin faptul c\ se accelereaz\ procesul de
sociala a satelor care formeaza comuna 2004 prin programul „SAPARD” o investi]ie eroziune, surp\ri, pr\bu[iri, prin defri[area
ob\tii s\te[ti. Prezen]a lor într-o regiune sau comunei Miroslove[ti
Miroslovesti.Consider ca datele prezentate de 700 000 euro, [i anume „Înfiin]are sis- vegetatiei subarboricole [i erbacee, cât [i
alta a fost condi]ionat\ de o serie de factori Principala activitate care se deruleaz\ pe terin raport pot oferi cetatenilor comunei o tem de alimentare cu ap\ a satelor prin s\p\turile f\cute pentru a folosi mater-
geografici [i bineîn]eles de factori social- itoriul administrativ al comunei Miroslove[ti
imagine generala asupra activitatii noastre Miroslove[ti, Soci, Ver[eni, Mite[ti [i Cio- ial în construc]ii.
istorici. Toate aceste condi]ii erau îndeplinite este legat\ de agricultur\.
in anul 2009 , asupra modului si eficientei hor\ni, comuna Miroslove[ti, jude]ul Ia[i”. 3.Economic
pentru vie]uirea comunit\]ilor umane [i în 1.2 Produc]ia vegetal\
rezolvarii problemelor comunitatii locale. Aceast\ investi]ie acoperea un procent de Activit\]i specifice zonei:
spa]iul geografic mirosl\ve[tean.Locuin]a – În comuna Miroslove[ti se cultiv\ în special
Starea economica si sociala a comunei 45% din totalul comunei, restul -cultivarea p\mântului;
de la arhaic la modern grâu, porumb dup\ cum reiese din tabelul
Miroslovesti aprovizionându-se prin fântâni proprii. Con- -cre[terea animalelor;
ANALIZA SITUA}IEI CURENTE de mai jos:
1.Localizare siliul Local al comunei Miroslove[ti a Oportunit\]i:
GESTIONAREA FINANTELOR PUBLICE Cultura Suprafete cultivate anul trecut
Comuna Miroslove[ti este situat\ în sud- inceput in anul 2009 derularea proiectului -Agricultura – cu investi[ii în tehnologii
LOCALE (ha) Suprafe]e ce ar putea fi cultivate
estul Podi[ului Sucevei (Podi[ul F\ltice- „Extindere alimentare cu apa in satele moderne se poate extinde pomicultura.
Obiectivul principal in ges- (ha) Cantitatea de produs ob]inut\ la
nilor), ocupând jum\tatea sudic\ a interflu- Miroslovesti, Soci, Verseni si Mitesti , con- -Comer] [i tranzac]ii – pe malul râurilor
tionarea finantelor publice a vizat in primul ha
viului Siret-Moldova [i în nord-vestul struirea statiei de pompare in satul existente sunt amenajate balastiere existând
rand corectitudinea in ce priveste stabilirea Grâu 900 1000 2600
jude]ului Ia[i. Este str\b\tut\ de la nord la Miroslovesti si Soci” ce prevede extinderea materie prim\ pentru materiale de con-
masei impozabile, respectiv, a taxelor locale Porumb 1020 1000 3100
sud de {oseaua european\ E 85 [i se afl\ la conductei de apa pe o lungime de 22 km. struc]ie.
datorate de populatie si efectuarea angaja- Floarea soarelui 315 350 2300
36 km distan]\ de ora[ul Roman [i 38 km Acest proiect va asigura alimentarea cu apa -Turistic – a[ezarea geografic\ a comunei
mentelor de plata in acele domenii care au Rapi]\ 120 200 2400
de ora[ul F\lticeni. Din anul 2004, comuna pentru toate locuintele din intravilanul local- Miroslove[ti permite dezvoltarea turismului.
fost prioritare si considerate de maxima Orz 25 50
noastra are cu un sat mai pu]in; satul Cio- itatilor comunei. 3.1 Comer] [i servicii
importanta pentru comunitate. Orzoaic\ Ov\z 250 200 1800
hor\ni devenit el insusi comuna in urma Canalizare Structura pe ramur\ a agen]ilor economici
Astfel, pentru buna functionare a Cartofi 100 100 12500
unui referendum. Prin urmare, comuna În comuna Miroslove[ti nu exist\ re]ea de priva]i este determinat\ de activit\]ile com-
compartimentului financiar-contabil a fost Legume 75 75 21000
noastr\, cu satele Miroslove[ti, Soci, canalizare [i sta]ie de epurare [i tratare a erciale. În regiune exist\ posibilitatea ca
achizitionat un program informatic care Culturi Furajere 533 363 11000
Ver[eni [i Mite[ti, însumeaz\ acum un apelor reziduale. În prezent apele uzate se aceste activit\]i s\ se îndrepte mai mult spre
permite un mod de lucru eficient si bine 2. Infrastructura [i mediu
num\r de 4922 de locuitori. evacueaz\ în bazine vidanjabile sau latrine produc]ie [i servicii.
organizat pentru operarea datelor, calcu- 2.1 Infrastructura de transport
2.Repere istorice uscate. Între cei mai importanti întreprinzatori care
larea sumelor datorate de contribuabili. De Principalele c\i de acces în comun\ sunt: E
Miroslove[ti – prima atestare documentar\ Consiluiul Local al comunei Miroslove[ti are i[i desfasoar\ activitatea pe raza localit\]ii
asemeni s-a intocmit un numar de 1814 85, DJ 208 L.
dateaz\ din sec al XV – lea , 24 septembrie ca prioritate proiectul „Înfiin]are sistem se gasesc:
dosare cu evidenta fiecarui contribuabil in Ora[e importante apropiate:
1429 / 6937.Documentul atestator e un act canalizare [i sta]ie de epurare [i tratare a Denumire societate,Obiectul de activitate
care au fost cuprinse documentele necesare - Pa[cani la o distan]\ de 25 km;
de dona]ie din timpul domnitorului apelor reziduale în satele Miroslove[ti, Soci, Num\r angaja]i, Nume administrator
stabilirii masei impozabile. -Roman la o distan]\ de 35 km pe DN – E85;
Moldovei Alexandru cel Bun. Numele satului Ver[eni [i Mite[ti”. In anul 2009 s-a derulat S.C. ASTRAL TRADING.
Taxele locale in anul 2009 au - Ia[i la o distan]\ de 90 km.
provine de la un boier Miroslav, mentionat procedura de organizare a licitatiei pentru Asfalturi [i produse de balastier-
ramas la aceleasi nivel ca in anul precedent. Distan]a din centrul comunei pân\ la:
în Uricul din 4 noiembrie 1493(7001).Mai atribuirea acestei lucrari in vederea inceperii 19 Asmarandei Gheorghe
Pentru a incuraja cresterea nivelului de -E 85 – 1 km;
sugestiv este documentul din 20 mai executiei. S.C. COMBETON
incasare a fost acordata o bonifictie 10 % -Gar\ Pa[cani – 25 km
1598(7106) când Ieremia Movila înt\re[te Alimentarea cu gaze naturale Produse de balastier\ 21
pentru contribuabilii care au platit integral -Cale ferat\ industrial\ Pa[cani – 25 km;
jumate din satul Miroslove[ti pe Moldova, Un rol deosebit în emanciparea vie]ii rurale Com\nescu Constantin
impozitul pana la 31 martie 2009. Pentru -Aeroport Ia[i – 105 km;
cump\rat de la nepo]ii lui Miroslav (V. Chir- l-a avut [i introducertea re]elei de distribu]ie S.C. ISPA ECO S.R.L.
anul 2009 Bugetul local al comunei -Benzin\rie – 7 km.
ica si M. Tanasache, “Repertoriu arheologic [i alimentare cu gaz metan a localit\]ilor Achizi]ii [i prelucrare lapte 9
Miroslovesti a avut prevazuta suma de Drum asfaltat
al jude]ului Ia[i”,vol I, pag 241).Pe teritoriul comunei. Pe vremea regimului comunist, S.C. NICODAN 2000
5.532.570 lei din care la venituri cu un pro- Principalele c\i de acces în comuna
actual al satului a existat [i o alt\ ob[te aceast\ resurs\ natural\ era doar apanajul Brânzeturi [i preparate din lapte 12
cent de realizare 89%, respectiv 87% la Miroslove[ti sunt drumul european E 85 [i
s\teasc\ numit\ N\vr\pe[ti, atestat\ pentru localit\]ilor urbane, cei de la ]ar\ neavând Garofil Dimcea
platile efectuate pentru cheltuieli. drumul jude]ean DJ 208 L. In perioada
prima oara în actul de vânzare- cump\rare decât [ansa de a se înc\lzi prin arderea 4. Turism
Evaluarea [i examinarea comunei august – noiembrie 2008 s-a asfaltat centul
din 18 iulie 1603 (7011).Denumirea satului vreascurilor sau strujenilor. Dup\ revolu]ia Pe malurile râului Moldova în zona satelor
Miroslove[ti se va face pe [ase domenii localitatii Mroslovesti pe o lungime de 3 km.
vine de la boierul N\vr\pescu, atestat de din decembrie 1989, se p\rea c\ vor Soci [i Ver[eni se pot amenaja plaje [i locuri
esen[iale. Acestea sunt cuprinse în prior- PIETRUIREA DRUMURILOR DIN COMUNA
actul de vânzare-cump\rare din 10 iulie disp\rea pentru totdeauna diferen]ele de agrement fiind peisaje naturale
it\]ile opera]ionale ale Planului Na]ional de In perioada septembrie – noiembrie 2008 s1617(7125): “N\vr\pescu având m\rturie majore dintre sat [i ora[, [ansele localni- deosebite.
Dezvoltare 2007-2013, care reprezint\ “doc- a desfasurat o ampla actine de pietruire a
pe Toma Brut cump\ra o jum\tate din satul cilor crescând, deoarece conducta magis- De asemeni, se poate vizita [i o bisericu]\
umentul de planificare strategic\ [i progra- drumurilor din comuna. S-a avut in vedere
Vorontore[ti”(Serafim Ionescu “Dic]ionarul tral\ de gaz metan str\b\tea [i teritoriul veche din lemn cu hramul „Sfânta Parasche-
mare financiar\ multianual\, aprobat de pietruirea drumului ce strabate centrul satugeografic al jude]ului Ia[i “, Uricul VII, 1894, comunei Miroslove[ti. În prezent pe teritori- va”, care a fost construit\ de c\tre me[terii
Guvern [i elaborat într-un larg parteneriat, lui Soci de la E-85 si pana la moara Soci,
pag 248. Comunit\]ile de str\români care au ul administrativ al comunei Miroslove[ti locali, prin contribu]ia s\tenilor [i dateaz\,
care va orienta dezvoltarea socio-economic\ drum care era cel mai afectat, circulatia pe
precedat satele atestate tr\iau în bordeie cu exist\ un sistem centralizat de alimentare cu ca reconstructie pe o fundatie mai veche,
a României în conformitate cu Politica de acest drum desfasurandu-se cu greutate.
câte o singur\ înc\pere, p\trat\ sau drep- gaz metan în procent de 60%. din secolul al XVII-lea. Din informa]iile
Coeziune a Uniunii Europene” (sursa: sin- Tot in toamana anului 2008 s-a refacut drutunghiular\, fiecare ocupând o suprafa]\ Telefonie, cablu TV si internet transmise se spune c\ pentru funda]ia aces-
teza PND 2007-2013). mul care asigura legatura dintre Soci si
cuprins\ între 12 [i 16 m. Bordeiele nu Serviciile de telefonie fix\ au o arie de tei biserici s-ar fi folosit piatra de la vechea
Pentru o analiz\ mai detaliat\ a celor 6 Miroslovesti in zona Sohodor. Ulterior s-a
aveau tavan, acesta fiind suplinit de cele acoperire de 65 %, telefonia mobil\96%, biseric\, iar Sfânta Mas\ din Altar ar fi fost
domenii s-a împar]it fiecare în diverse cate- intervenit cu utilaje speciale pentru profidou\ planuri ale acoperi[ului “în dou\ ape”. existând putine arii neacoperite de semnal. cioplit\ dintr-un singur arbore care nu a fost
gorii, dup\ cum urmeaz\: larea si compactarea tuturor drumurilor din
Pere]ii bordeielor erau din împletituri de Recep]ia posturilor de televiziune se face dezr\d\cinat.
1.Agricultura, silvicultura [i dezvoltare comuna. In primava anului 2009 s-a continnuiele, lutuite [i sus]inute de furci, care spri- prin cablu TV cat si prin receptoare de sem- Deasupra u[ii, la intrarea în pronaosul bis-
rurala uat pietruire in satul Soci pe acele sectoare
jineau [i acoperi[ul. Aceste îmletituri de nal transmis prin satelit. Internetul ocup\ [i ericii, este o înscrip]ie pe care înv\]\torul
1.1 Agricultura care au ramas nepietruite (Tarna , Poiana,
nuiele lipseau în cazul când bordeiul era el un procent de 40% din suprafa]a Gheorghe Bodoa[c\-Irinei a descifrat-o ast-
Suprafa]a total\ a comunei este de 5279 ha. Muchie, precum si 3 km de drum care face
îngropat, acoperi[ul acestuia f\când corp comunei. fel: În zilele lui Constantin Voievod, luna
Codi]iile geografice [i climaterice favorabile legatura satului Soci cu satul Bratesti - drucomun cu marginile gropii. Pentru ob]inerea 2.3 S\n\tate martie, 24, v\leatul 7206. Stan, Mihai [i
zonei au determinat locuitorii s\ practice o mul denumit DC110 A).
acoperi[ului, se f\cea o îngr\ditur\ de bârne În prezent serviciile medicale sunt asigurate Toader – me[teri.
serie de activit\]i predominant agricole cum ACHIZITIONAREA unui BULDOEXCAVATOR
sau pari, având capetele împreunate câte de un dispensar uman [i un punct farma- Invatatorul Gelu Hogas reinterpreteaza pisa-
ar fi cultivarea plantelor [i cre[terea ani- In luna decemrie 2008 s-a reusi
dou\ pe o grind\ longitudinal\. Peste acest ceutic. Consiliul Local Miroslove[ti consid- nia, aducand o corectura care diminueaza
malelor. achizitionare in rate a unui utilaj multifuncschelet se a[ezau paie de grâu, stuf sau er\ ca prioritate pentru perioada 2007 – vechimea monumentului cu cateva decenii.
CATEGORIA SUPRAFA}A (ha) tional. Prin achizitionarea acestuia s-a interiarb\ [i bolovani pla]i pentru fixare. În unul 2013 construirea unui dispensar uman. 5.Educa]ie [i cultur\
Teren arabil 3338 venit in perioada iernii pentru dezapezire,
din pere]ii bordeiului era cotlonit cuptorul 2.4 Mediu 5.1 Înv\]\mânt
P\[une 1053 apoi s-au efectuat o serie de lucrari la refacsau vatra de lut, înt\rit\ la margine cu boli- În comuna Miroslove[ti au fost [i sunt pre- Infrastructura de înv\]\mânt cuprinde trei
P\dure 436 erea drumurilor din comuna, s-au efectuat
vani.Multe din aceste locuin]e str\vechi erau ocup\ri pentru protejarea calit\]ii aerului, [coli [i trei gr\dini]e in care sunt scolarizati
Livezi 14 lucrari de curatenie a gropilor de gunoi si
amplasate pe acela[i aliniament, ceea ce apei, solului [i subsolului, p\durilor [i celor- 725 de elevi si prescolari. În prezent Consil-
Luciu de ap\ 438 refacerea ternului afectat de deseuri, a fost
presupune existen]a unei poteci. Despre lalte forme de vegeta]ie, a faunei terestre [i iul Local Miroslove[ti are în curs de dez-
Suprafa]\ total\ 5279 folosit in interventiile in caz de incendiu. In
acest tip de comunit\]i umane, care vor fi acvatice, a a[ez\rilor omene[ti. voltare urm\toarele proiecte: RK [coala
Cea mai mare suprafa]\ teritorial-adminis- luna septemrie s-a achitat si ultima rata a
având a[ez\rile s\te[ti în teritoriul comunei, Una din preocup\rile majore ale autorit\]ilor Miroslove[ti, Construire – Gr\dini]a
trativ\ a comunei este ocupat\ de terenul acestuia. In prioada urmatoare intentionam
se presupune c\ aveau structurile econom- locale o constituie râul Moldova, care, în Miroslove[ti, Gr\dini]a sat Mite[ti.
arabil. achizitionarea si a altor accesorii pentru
ice, demografice [i social-politice specifice fiecare an, în perioada viiturilor de
Suprafa]a administrativ teritorial\ a acest utilaj, de maxima urgenta fiind lama
CM
YK
Pagina 7
7 Glasul Satului
Februarie 2010
nr 1
In anul 2009 s-a reusit punerea in func- atestare documentara a localitatii. In acest si Manastirii de la Miclauseni, primirea del- -acordarea de ajutoare pentru incalzirea statistic privind aplicarea Legii 416/2001
tiune a sistemului de incalzire in Caminul context a fost tiparita editia a doua egatiei la Primaria Miroslovesti unde a avut locuintei, acordate conform OUG 5/2003 modificata si completata;
Cultural Miroslovesti si in sediul Primarie –revizuita – a Monografiei Comunei loc intalnirea cu reprezentantii princi- completata si modificata de OUG 57/2006, -s-au intocmit un numar de 12 anchete
Miroslovesti. Achizitionarea centralei ter- Miroslovesti. palelor institutii din comuna si prezentarea respectiv OG 107/2006, plata asistentilor sociale solicitate de catre judecatorii cu
mice si construirea sistemului de incalzire Balciul de la Miroslovesti comunei. In jurul orei 12:00 delegatia personali ai persoanelor cu handicap grav, privire la diverse cauze (divort, incredla scoala Miroslovesti a facut posibil ca -In fiecare an de Rusalii ( Duminica Mare) insotita de membrii Consiliului Local in conform Legii 448/2006 Referitor la intare minori, plata pensiei alimentare);
desfasurarea cursurilor se se faca intr-un se sarbatoreste Hramul Bisericii Sfanta frunte cu domnul primar Ionut Gospodaru Legea 416//2001 la sfarsitul anului 2009, -s-au intocmit 5 anchete sociale pentru
singur schimb, in conditii bune. Treime Miroslovesti. Din anul 2007 s-a au facut o vizita la Scoala din Miroslovesti la Compartimentul de asistenta sociala minorii cu handicap grav pentru
In toamna aceluiasi an s-a reusit ca si la reluat organizarea Balciului de la unde a fost prezentat un program artistic, aveau depuse cereri si erau in plata, pentru prezentarea acestora Comisiei de evaluare
Scoala Soci sa se instaleze sistem de Miroslovesti , eveniment organizat in apoi au vizitat pe rand, Biserica din lemn acordarea ajutorului social un numar de 55 a persoanelor cu handicap pentru copii, in
incalzire cu centrala alimentata la gaz aceeasi zi cu Hramul Bisericii. Locul de ce face parte din patrimoniul comunei, o de familii. Pentru aceste familii s-au vederea acordarii drepturilor conform Legii
metan, pin acest lucru imbunatatindu-se organizare in ultimii ani: “La Budaie”. gospodarie taraneasca din comuna. In intocmit anchete sociale in luna ianuarie 448/2006;
conditiile de desfasurare a cursurilor pen- Sfintirea „Monumentului Eroilor” Soci partea a doua a zilei delegatia a vizitat 2010, conform prevederilor art 14.1 din -lunar s-a distribuit lapte praf pentru o
tru elevi. La 23 august 2009 s-a sfintit monumentul stana din satul Miroslovesti iar apoi s-a Legea 115/2006.Alte activitati desfasurate medie de 20 copii 0-1 an apartinand de 3
5.2Cultura si cultele ridicat in localitatea Soci in memoria servit masa in cadru natural fiind preparate de compartimentul de asistenta sociala din cabinete ale medicilor de familie .
Cultura reprezint\ un domeniu prioritar în eroilor cazuti in luptele desfasurate pe linia produse traditionale romanesti.Ziua s-a cadrul Primariei Miroslovesti au fost: -in vederea imbunatatirii socio-materiale a
sistemul de organizare a vie]ii social – eco- frontului Boureni- Soci in cel de-al Doilea incheiat cu revenirea delegatiei la Primarie Primirea si inregistrarea unui numar de beneficiarilor Legii 416/2001 modificata si
nomice. La nivel local comuna Razboi Mondial. La acest eveniment a par- si o masa traditionala apoi aceasta a fost 805 cereri in perioada ianuarie- martie- completata s-au angajat un numar de 10
Miroslove[ti beneficiaz\ de dou\ c\mine ticipat un sobor de 23 de preoti, slujba condusa la Iasi, urmand ca vineri 25 sep- 2009 privind acordarea de ajutoare pentru someri neindemnizabili, din randul acelor
culturale. In anul 2009 la Caminul Cultural fiind oficiata de parintele protopop Pavel tembrie sa plece spre Germania. In urma incalzirea locuintei cu lemne , carbuni, beneficiari care se aflau in evidenta
Miroslovesti s-au efectuat lucrari de reno- Postolache. acestei vizite s-a avut in vedere combustibili petrolieri si a unui numar de A.L.O.F.M. Pascani, conform Legii 76/2002
vare deoarece acesta nu se putea utiliza, SERBAREA POMULUI DE IARNA descoperirea acelor domenii in care cele 503 cereri privind acordarea de ajutoare art.78, privind sistemul asigurarilor de
fiind intr-un stadiu avansat de degradare. In fiecare an, in luna decembrie, copiii doua localitati pot coopera. S-a stabilit ca pentru incalzirea locuintei cu gaze natu- somaj si stimularea fortei de munca pe o
De asemeni locuitorii comunei asteapta cu nerabdare sosirea lui Mos in anul urmator o delegatie din comuna rale, conform OG 107/2006, emiterea dis- perioada de 8 luni;
Miroslove[ti au 3 l\ca[e de cult pentru Craciun. Finalizarea lucrarilor de renovare Miroslovesti sa viziteze comuna Niedere pozitiilor de acordare-neacordare, -s-au monitorizat si consiliat un numar de
regenerarea mediului spiritual [i valorif- a Caminului Cultural Miroslovesti a facut Borde unde de asemenea se vor identifica intocmirea documentatiei necesare privind 2 familii de pe raza comunei, care au
ic\rii acestuia. posibila organizarea acestui eveniment in acele oportunitati pentru ca oamenii de plata acestor drepturi pentru beneficiarii minori in plasament familial;
CONSTRIURE GARD - BISERICA SF incinta caminului. Copiii au primit daruri afaceri din cele doua localitati sa incheie acestor drepturi de pe raza comunei -pe parcursul anului 2009, s-au luat
“TREIME” MIROSLOVESTI . dulci din partea Primariei si un frumos acorduri de cooperare. Miroslovesti, judetul Iasi; masuri de ocrotire asupra a 5 minori de pe
In luna decembrie 2008, prin contributia spectacol sustinut de artistii Teatrului Oaspeti de peste Prut -S-au efectuat un numar de 55 anchete raza comunei, ce se aflau in situatie de
Consiliului Local Miroslovesti, s-a Luceafarul din Iasi („Craciunul jucariilor”). Comuna Miroslovesti a reusit in 2009 sa sociale o data la 6 luni pentru beneficiarii risc, prin internarea in centre de plasaachizitionat gardul la Biserica Sfanta Parada alaiurilor legate de obiceiuri de lege legaturi spirituale, culturale cu fratii Legii 416/2001, modificata si completata ment, in regim de asistenta maternala sau
Treime din satul Miroslovesti. In momentul iarna de peste Prut . Astfel au poposit pe de Legea 115/2006, o data la 6 luni pentru plasament. In total, in jur de 4500 de perde fata la aceasta biserica sunt incepute Ajunul Anului Nou– Primaria Miroslovesti meleagurile noastre o serie de renumiti beneficiari (familii si persone singure); soane din comuna beneficiaza de diverse
lucrari la mai multe obiective de catre Anual, pe data de 31 decembrie, locuitorii oameni de cultura din Basarabia: conf. -Intocmirea lunara a fisei de calcul si a forme de protectie sociala .
cetatenii localitatii : construire Casa de din comuna vin cu mic cu mare la sediul univ.Vasile Soimaru, poetul Nicolae Dabija, statului de plata pentru beneficiarii Legii Activitate Consiliul Local
Pomenire, construire Clopolnita, amena- Primariei pentru a vedea formatiile si artista emerita Ninela Caranfil, scriitorii si 416/2001 modificata si completata; Miroslovesti, Aparatul de Specialitate
jarea de alei pentru acces in curte bisericii, alaiurile legate de obiceiuri de iarna din publicistii Vlad Pohila si Nicolae Rusu etc. -Intocmirea pe parcursul anului 2009 a Al Primarului Comunei Miroslovesti
construire grup sanitari- fapt ce a facut comuna. Editia din anul 2009 a fost una . Cel care a facut posibila aceasta colabo- unui numar de 44 dosare alocatii de stat
HOT|RÂRI ALE CONSILIUL LOCAL
imposibil si asigurarea finantarii cheltu- deosebita datorita numarului mare de par- rare a fost dr. Vasiel Soimaru – om de cul- pentru copii, conform Legii 61/1993 mod-
MIROSLOVE{TI
ielilor pentru construirea gardului de catre ticipanti, atat spectatori cat si alaiuri. Au tura din Basarabia ale carui origini, prin ificata de OUG 44/2006;
EMISE ÎN ANUL 2009
localnici. fost prezente formatii din satul Soci - Irozii, stramosi, sunt din Miroslovesti. -Intocmirea unui numar de 34 dosare alo-
Au fost ini]iate un num\r de 98 de
REINFIINTARE FORMATRII DE DANSURI Alaiul Cerbului -, din Verseni nu puteau sa 6.Resurse Umane catii nou-nascuti; Intocmirea unui numar
proiecte de hot\râri de c\tre primarul
SI OBICEIURI lipseasca Mascatii. Alaiul Caprelor de la 6.1Popula]ia de 34 dosare pentru beneficiarii trusoului
comunei Miroslove[ti [i au fost adoptate
Comuna Miroslovesti este recunoscuta Miroslovesti au prezentat un spectacol fru- Comuna Miroslove[ti are 4922 de de nou-nascut;
98 de hot\râri .
prin traditiile si obiceiurile pastrate din mos locuitorilor din comuna, acestia locuitori, iar structura popula]iei este -Intocmirea unui numar de 70 dosare de
Au fost emise un num\r de 2003 de disstrabuni. Sunt reprezentative pentu aceas- bucurandu-se de aplauzele spectatorilor la reprezentat\ în tabelul de mai jos: alocatii complementare familiale si a unui
pozi]ii .
ta zona Dansurile batranesti : ” Ciofu”, fel de mult ca si dupa progamele prezen- Categorie popula]ie numar de 16 dosare alocatie de sustinere
Legea nr. 18 / 1991, republicat\, cu modif-
“Munteneasca”, “Sarba in doua parti”, tate la festivalurile de la Vatra Dornei, Iasi , Num\r de persoane pentru familia monoparentala;
ic\rile [i complet\rile ulterioare
“Nunta de la Soci”, “formatiile obiceiurilor Bistrita si Nasaud. 1Copii 822 -Intocmirea la 6 luni a unui numar de
1.Au fost înregistrate un num\r de 434 de
de iarna” : “Capra si caiutii de la Cooperare internationala 2Popula]ie activ\ 2280 aproximativ 80 anchete sociale pentru
cereri de reconstituire a dreptului de proMiroslovesti”, “Mascatii de la Verseni. Vizita delegatie din Germania 3Pensionari 1872 beneficiarii de alocatie de sustinere pentru
prietate în conformitate cu prevederile
Renovarea Caminului Cultural Mitesti si In data de 22 Septembrie 2009 a sosit la 4Popula]ie inactiv\ 18 familia monoparentala si a unui numar de
Legii nr.247 /2005;
utilizarea spatiului excedentar pentru gra- Iasi delegatia Germana constituita din Dr. Date demografice – structura popula]iei 350 anchete pentru beneficiarii de alocatie
2.Au fost depuse un num\r de 286 de
dinita Mitesti . In anul 2008 au inceput Wofgang Milch – Subsecretar de Stat in 6.2Pia]a muncii complementara aflati in baza de date a
dosare la Comisia Jude]ean\ de Fond Funlucrarile pentru construirea unei gradinite cadrul Ministerului Agriculturii & Mediului În comuna Miroslove[ti pia]a muncii este Compartimentului de asistenta sociala pre-
ciar Ia[i;.
noi in satul Mitesti, acest fapt ducand la (MLU) Sachsen-Anhalt, Dl. Mathias Wil- eviden]iat\ prin prezen]a diverselor spe- cum si verificarea respectarii depunerii de
3.Au fost emise un num\r de 64 de
imposibilitatea desfasurarii cursurilor pen- lenbockel – Sef Serviciu Cooperare Inter- cializ\ri dup\ cum reiese din graficul de catre beneficiarii acestor prestatii ,a adev-
hot\râri individuale de validare sau invalitru copiii inscrisi la grupa de gradinita nationala MLU Sachsen-Anhalt, Dl Dr. mai jos: erintelor de elev si a documentelor justifi-
dare de c\tre Comisia Jude]ean\ de fond
datorita lipsei spatiului. Avand in vedere ca Michael Ermrich – Presedintele Consiliului 6.3Servicii sociale/ Asociatii / Fundatii / catoare a veniturilor familiei in termenele
Funciar;
in imediata apropiere a fostului spatiu ce a Judetean Harz (Sachsen-Anhalt), Dna Institutii stabilite, conform legii;
4.Au mai r\mas un num\r de 90 de dosare
fost destinat gradinitei Mitesti se afla Erika Tholotowski – Primarul comunei Consiliul Local [i Primarul comunei -Intocmirea a 12 dosare pentru indemniza-
de depus la Comisia
Caminul Cultural Mitesti, s-a luat decizia ca Niedere Börde, Dl Dr. Helmut Ohme – Miroslove[ti, ca autorit\]i publice locale, tie crestere copil 0-2 ani, conform OUG
Jude]ean\ de Fond Funciar Miroslovesti.
in noul scolar 2009-2010 cursurile copiilor Director executive al Societatii Germano- au datoria de a crea condi]iile necesare de 148/205 pentru un numar de 12 beneficia-
ri si a unui dosar pentru prelungire indem-
SITUA}IA AUTORIZA}IILOR DE
inscrisi la gradinita sa se desfasoare in inc- Romane Sachsen-Anhalt/Iasi, Dna Dr. aplicare [i derulare a programelor sociale.
nizatie crestere copil 0-3 ani, pentru un CONSTRUIRE {I A CERTIFICATELOR
inta Caminului Cultural Mitesti. Pentru Gerda Patze si Dl Karl-Heinz Pasch de la Pentru aceasta, administra]ia local\, disaceasta a fost nevoie se se amenajeze cele firma EnDI AG din Halle – Saale. pune de un compartiment specializat de beneficiar persoana cu handicap ce a DE URBANSISM EMISE ÎN ANUL
doua camere care existau la intrarea in Scopul vizitei a avut in vedere Declara- asisten]\ social\, unul din angajatii Pri- nascut un copil sanatos, conform Legii 2009
cladirea respectiva, lucrare finalizata la tia Comuna referitoare la Conlucrarea mariei avand atribu]ii de asistent social. 448/2006; 1. Autoriza]ii de construire - 10 ;
inceputul lunii octombrie. Regionala dintre Ministerul Agriculturii si Prin acest compartiment se asigura asis- - Intocmirea semestriala a unui numar de 2. Certificate de Urbanism - 45 ;
Evenimente locale: Mediului al landului Sachsen-Anhalt si tenta persoanelor cu probleme sociale : 12 anchete sociale pentru copii de pe raza Starea Civil\
Lansarea c\r]ii “MONOGRAFIA COMUNEI Consiliul Judetian Iasi (2004) si de a reinoi beneficiarii de ajutor social, persoanelor cu comunei Miroslovesti care se afla in cen- 1.Au fost înregistrate un numar de 3
MIROSLOVE{TI - despre oameni [i si extinde contactele la nivelul judetului, handicap, beneficiarilor de alocatii (de stat trele de plasament, cu propuneri de men- na[teri ;
locuri”, tiparit\ de Editura “Emia”, Deva, precum si de a discuta Planul de Actiune ,complementara), beneficiarilor de aju- tinere a masurii de ocrotire sociala sau 2.Au fost înregistrate un num\r de 18
Comun ce va fi derulat de Ministerul ger- toare de incalzire. Activitatile desfasurate reintegrare in familie. Lunar, Comparti- c\s\torii ;
2004 [i realizata de un colectiv de cadre
man si Consiliul Judetian Iasi in perioada de Compartimentul de asistenta sociala din mentul de asistenta sociala intocmeste Au fost înregistrate un num\r de 45 de acte
didactice de la [coala Miroslove[ti.
2009-2010.Delegatia a sosit marti 22 sep- cadrul Primariei Miroslovesti, judetul Iasi, urmatoarele situatii pentru D.G.A.S.P.C.Iasi de deces.
Lansarea c\r]ii a fost pe data de 9 mai
tembrie pe aeroportul din Iasi de unde desfasurate in perioada ianuarie-decem- si A.J.P.S Iasi: Dinamica populatiei in ultima perioada se
2004, prilej cu care au fost invita]i [i
oaspetii au fost condusi la Casa de Oaspeti brie a anului 2009, s-au bazat cu prepon- -rapoarte lunare privind activitatea asis- caracterizeaza prin doua componente:
prezen]i peste 300 de fii ai satului
“Sf. Nicolae”, apoi la Centrul Cultural Ger- derenta pe indentificarea nevoilor sociale tentului maternal profesionist pentru 5 •Sporul natural este in continua
(comunei) , numeroase personalit\]i cul-
man, ziua incheindu-se seara la ora 19 cu individuale si de grup, consiliere despre asistenti maternali care au in ingrijire un descrestere datorita imbaranirii populatiei
turale si politice. S-a acordat pentru prima
o cina. Miercuri 23 septembrie delegatia a drepturile si obligatiile persoanelor si numar de 8 copii; – in prezent acesta fiind negativ un numar
oara titlul de Cetatean de Onoare unor -raport de evaluare lunara pentru 2 plasa-
inceput ziua cu o deplasare la sediul Con- familiilor defavorizate de pe raza comunei. de ….. personae decedate raportate la
personalitati descinse din satele comunei. mente familiale de pe raza comunei …… noi nascuti. migrarea tinerilor spre
“Sezatoarea” sau “claca la sat” siliului Judetean Iasi, unde a avut loc o Activitatile au un caracter primar si se
conferinta de presa, apoi o vizita la S.C. refera la acordarea de prestatii sociale con- Miroslovesti . mediul urban dar, mai ales spre Europa
- Pe data de 9 martie 2009 s-a organizat -adresa cu privire la persoanele cu handi- Occidentala :Italia, Spania, Grecia Irlanda.
un eveniment cultural deosebit in viata Agroindustriala Bucium Iasi.Profitand de form legislatiei in vigoare cu privire la asis-
acest eveniment s-a realizat in paralel un tenta sociala. Acodarea prestatiilor sociale cap decedate de pe raza comunei Stuctura etnica:
comunitatii . “Sezatoarea” sau “claca la Miroslovesti, pe luna anterioara; Romani 4610 si Romi 312
sat” a fost o manifestare organizata de program de vizita in comuna Miroslovesti are la baza legislatia in domeniu si anume:
organizat de domnul Ionut Gospodaru, pri- -Legea 416/2001, privind venitul minim -evaluarea semestriala a persoanei cu In ce priveste religia, marea majoritate a
Consiliul Local Miroslovesti in colaborare handicap grav pentru un numar de 32 ben-
marul comunei si membrii Consiliului garantat modificata si completata de Legea locuitorilor sunt crestini ortodocsi: 4721,
cu Centrul Judetean pentru Conservarea si eficiari(25 beneficiari de as. personal si 5
Local. delegatia formata din Dl. Mathias 115/2006,OUG 105/2003, privind alocatia crestini dupa evanghelie: 44, crestini penPromovarea Culturii Traditionale Iasi. beneficiari de indemnizatie);
Willenbockel – Sef Serviciu Cooperare complementara familiala si de sustinere , ticostali: 157.
Ziua Fiilor Satului. -trimestrial s-a intocmit situatia statistica
- La 12 iulie 2009 Primaria Miroslovesti a Internationala MLU Sachsen-Anhalt) si -alocatia de stat conform Legii 61/1993 2010 – PRIMARIA COMUNEI
Dna Erika Tholotowski – Primarul comunei modificata de OUG 44/2006, sustinerea cu privire la copii ai caror parinti au plecat MIROSLOVESTI
organizat Ziua Fiilor Satului. Cu aceasta la munca in strainatate , care sunt in situocazie s-a sarbatorit 145 de ani de la infi- Niedere Börde a fost preluata din Iasi pro- familiei in vederea cresterii copilului in PRIMAR – IONUT GOSPODARU
gramul continuand cu vizitarea Castelului varsta de pana la 2 ani prin OUG 148/2005, atii de risc ;
intarea comunei si 580 de ani de la prima -lunar transmite la A.J.P.S. Iasi raportul
CM
YK
Pagina 8
cyan magenta yellow black
8 Glasul Satului
IULIE 2010
nr 2
Unire-n fapt\, nu î`n vorbe
esen]\, Unirii.
Doctorul Vasile {oimaru [tia c\ [i anul
acesta, mai ales anul aceasta, de ziua Unirii
Basarabiei cu România, Unirea cea de-o
clip\, la Chi[in\u vor fi rostite din nou
multe vorbe. Excesiv de multe vorbe din
categoria verbelor [i adjectivelor. {i c\
foamea aceasta de cuvinte nu va g\si, nici
acum, un corespondent concret în fapt\.
Si, dup\ m\sura faptelor lui, joi sau
vineri, zilele care precedau S\rb\toarea de
suflet a basarabenilor, Vasile {oimaru a dat
fuga la Str\[eni, unde exista, de asemenea
– viu îns\ – un stejar secular c\ruia i se
spune, ca [i celui de pe malul Moldovei,
Stejarul lui {tefan cel Mare. A rugat un
p\durar vrednic, [i el cu neamuri în ]ar\, s\
smulg\ din r\d\cina stejarului basarabean
trei stej\rei. Câte unul pentru fiecare din
cele trei mari provincii române[ti. S\ pun\,
astfel, Vasile {oimaru de-o Unire, o alt\
Unire, pe lâng\ celelalte ctitorite de el.
A ticsit din nou c\r\i basarabene în dou\
saco]e mari, în care doamna Maria
{oimaru î[i face, de regul\, cump\r\turile
casnice, [i a anun]at îndat\ dasc\lii {colii
din Miroslove[ti s\ preg\teasc\ elevii cu
Despre autorul mediatizatului album anume echilibru existen]ial. Pentru c\ sub- itoare pe cele dou\ maluri ale Prutului? se, a îngropat capul bourului) se aflau
drapele tricolor [i cu cele necesare plant\rii
monografic Românii din jurul României, în stantivul rostit poate fi [i privit (prin ceea Desigur, substantive dedicate Unirii. Ce ocinile strabunilor doctorului Vasile
celor trei stej\rei din stânga Prutului. {i-a
imagini se zice c\ e omul faptelor [i nu al ce denume[te), poate fi [i atins cu senzorii sunt, oare, c\r\ile reeditate – sub {oimaru – cei r\ma[i la vest de Prut, c\ci
luat cu el aparatul de fotografiat, devenit
vorbelor. Asta, împotriva eviden]ei (referi- tactili din palm\. proiectele editoriale semnate dr. Vasile o parte din ei erau vrednici gospodari în
organul transplantat fiin]ei sale, [i
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.