Document
Glasulsatului01
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 9,1 MB · modificat pe site: 31.01.2018
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Glasulsatului01”, Comuna Miroslovești, jud. Iași. Sursa: https://comunamiroslovesti.ro/wp-content/uploads/2015/04/glasulsatului01.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/miroslovesti/78160-glasulsatului01, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
cyan magenta yellow black
I
Povestiri din prizonierat
Sadoveniana
Din Urali, spre Coasta Ina]iului Îndemn la z\bava “cetitului” c\r]ilor lui
Era în august, 1944. "T\v\lugul ro[u" se n\pustea tot mai
amenin]\tor spre inima Europei. Într-o p\durice de la marginea unui Mihail Sadoveanu
s\tuc din Basarabia, un grup de osta[i români dintr-o subunitate de
împrosp\tare cu muni]ii opunea o dârz\ rezisten]\ trupelor sovietice. (Anul acesta se împlinesc 130 de ani de la
Comandantul e[alonului c\zuse la datorie, iar comanda o preluase
tân\rul sergent Hoga[ V. Ioan sau Nic\ al lui Vasile En. Hoga[, cum na[terea lui Mihail Sadoveanu)
era cunoscut în satul natal. Acesta trecuse deja prin focul r\zboiului.
pagina 2 pagina 7
GLASUL SATULUI
FEBRUARIE 2010 Anul i Nr. 1 P A G I N I 8 [email protected]
Omul sfin]e[te locul Retrospectiv\ 2009 Prietenii no[tri
Interviu acordat de primarul Comunei basarabeni
De prin preajma anului 2002, dasc\lii
Miroslove[ti pentru primul num\r al miroslove[teni care lucrau la Monografia comunei au
fost contacta]i de conferen]iarul universitar dr. Vasile
{oimaru. Acest remarcabil intelectual basarabean
publica]iei Glasul Satului lucra la monografia Neamul {oim\re[tilor – 500 de
ani de istorie.
>>pagina 6
Dulcea povar\ a unei
prietenii
“româno-române”
>>pagina 4
>>pagina 8
{coala, dasc\lii [i înv\]\ceii
Cunoa[terea [i pre]uirea Elevi miroslove[teni în compete]ii jude]ene
“UNIVERSUL SATULUI IE{EAN”
culturii populare autentice (Editia I, anul [colar 2009-2010)
Dintre toate domeniile culturii populare, arta cusutu-
lui [i a ]esutului a fost cea mai r\spândit\ la români,
datorit\ însemn\t\]ii avute în trecut în cadrul gos-
pod\riei ]\r\ne[ti. Bog\]ia ]es\turilor din lân\
explic\ faptul c\ ocupa]ia principal\ în aceast\ zon\
era cre[terea vitelor.
Pânza de lân\ tigaie folosit\ în
confec]ionarea costumului popular [i a textilelor de
interior din zona noastr\ constituie un “fenomen
unic în Moldova, ca [i în întrega ]ar\” (Emilia Pavel
– “Portul popular din zona Ia[ului”).
>> pagina 3 >> pagina 5
CM
YK
Pagina 2
2 FEBRUARIE 2010
nr 1 GLASUL SATULUI
Începuturi...
Glasul de dup\ t\cere Fream\t de gânduri
D-na Ninela Caranfil – artist\ emerit\, supreme adus\ Gliei str\mo[e[ti zac, sigur, [i „Eu cred c\ ve[nicia s-a n\scut la sat.” a sfâr[i osteni]i [i dezorienta]i în apusul vârstei
actri]\ la Teatrul Na]ional din Chi[in\u – ne-a f\cut osemintele cinstite ale unor mirosl\ve[teni, soceni, Lucian Blaga noastre mira]i, ului]i chiar c\ ,,asta a fost cam tot!“.
cinstea de a ne fi oaspete al comunei de dou\ ori. A ver[eneni [i mite[teni de demult. Gospod\riile de azi {i, dac\ s-ar putea, dac\ s-ar mai putea, am lua-o de
recitat impresionant, de fiecare dat\ din lirica ale urma[ilor acestor eroi s-au n\scut [i din ocinile Ascult cu mare pl\cere aceast\ „triad\“ rostit\ la cap\t. Poate la fel de hot\rât. La fel de încrez\tori
na]ional\, pentru noi, miroslove[tenii, f\r\ nicio dis- d\ruite drept r\splat\ de c\tre Domnul ]\rii, vred- cu patosul specific omului acelor locuri în care mai dar, cu siguran]\, în acela[i tempo. Fiindc\ ritmul,
criminare, comparativ cu atitudinea ei fa]\ de rafi- nicul de pomenire {tefan cel Mare [i Sfânt. R\ze[ii to]i ne-avem obâr[ia. Fiecare fiin]\ [i orice lucru din caden]a sunt cuprinse, s-a demonstrat, în genele
na]ii iubitori de teatru, cei care populeaz\ cele dou\ din Mite[ti [i-au p\strat zapisurile de danie pân\ lume au un început, o istorie [i, uneori, o legend\ noastre majore. Dar de ce v\ spun, la urma urmei,
s\li ale Teatrului Na]ional din capitala Republicii aproape de vremurile noastre. Iat\ un exemplu de care arunc\ asupra prezentului [i viitorului lor o toate acestea tocmai acum [i tocmai aici? Fiindc\
Moldova, de fapt din Basarabia noastr\ înstr\inat\. t\cere de pân\ la cuvânt. lumin\ nou\ [i misterioas\. Pana m\iastr\ a unui m\ uluie[te, m\ înm\rmure[te vârsta de azi a satuDomnia Sa a scris [i dou\ c\r]i, una din ele intitulat\ Dar câte fapte vrednice nu au urmat, în scriitor poate s\vâr[i miracolul de a contopi, într-o lui românesc. E b\trân! {i-a uitat datinile [i obiT\cerea de pîn\ la Cuvînt. Frumoas\ [i adânc\ decursul timpului [i au r\mas ascunse în t\cere! idee sau chiar într-un cuvânt, un univers ce a[teapt\ ceiurile,[i-a abandonat ritualurile ce ani de-a rândul
metafor\ a n\scut, în egal\ m\sur\, mintea [i sufle- Obolul bravilor o[teni ai meleagului natal în celelalte s\ fie cunoscut. Pictând istoria pe un bob de grâu ori i-au m\surat nemurirea. {i-a risipit mai apoi feciorii.
tul acestei Doamne! Prin urmare, nu am putut r\zboaie de neatârnare [i de întregire a neamului, picurând-o în roua mun]ilor, scriitorul d\ruie[te citi- Care încotro. Falsul confort, bruma de civiliza]ie,
r\mâne pasiv în fa]a licen]ei literare care, iat\ con- ispr\vi de munc\ [i de omenie care au cinstit locul torilor s\i bucuria întâlnirii cu ve[nicia gândului, în aninat\ precum fata morgana la por]ile d\t\toare de
sacr\ un concept. [i am preluat-o, cu aproxima]ie, diferite ipostaze. speran]e, toate acestea [i înc\ multe altele i-au topit
[i omul, pân\ când, iat\, s-a ajuns în epoca aceasta
pentru modestul meu demers, cel dedicat, aici, În acest decor, lumea satului se distinge printr- tinere]ea. Tinere]ea f\r\ b\trâne]e cu care p\rea
nou\ pe care înainta[ii au [i râvnit-o. Suntem noi
debutului revistei noastre locale. o amprent\ afectiv\ special\, prin modul în care logodit întru ve[nicie. Idilismul e de[uet. Nu ne mai
oare vrednici de învrednicirea lor? Dac\ nu, avem
Prin urmare, ce vrea s\ însemne “t\cerea sufletul scriitorului filtreaz\ amintirile copil\riei [i le place p\[unea pres\rat\ cu rou\. Ne displac
noi, oare, puterea aceea d\t\toare de speran]\ întru
de pân\ la cuvânt”, ca etap\ obligatorie care precede brumele aninate de p\ianjenii toamnelor târzii.
îndreptare? red\ în cuvinte [i imagini poetice. Astfel, „fream\tul
cuvântul? Înseamn\ fapte temeinice nerostite, T\ranul a devenit o no]iune abstract\. Cine-i mai
S\ fr\mânt\m în gândurile noastre - în gândurilor” mele devine un element de leg\tur\ între
înseamn\ r\bdare, înseamn\ chibzuin]\, înseamn\ remarc\ prezen]a? Ne am\gim spunându-ne nou\
t\cerea de pân\ la cuvânt - faptele, împlinirile [i omenesc [i divin, sprijinit pe un punct solid,
modestie. {i numai dup\ acestea toate ar trebui ros- în[ine: ,,Las\! Se descurc\ El“! El! Adic\ satul! {i
neîmplinirile care ne urm\resc precum umbra pro- pl\cerea de a scrie . „Mi-e sufletul atât de greu/De
tit cuvântul, glasul celui care nu strig\ în de[ert. ograda ve[nicirii noastre se pustie[te în fiecare zi. La
priului trup, ca mai apoi s\ putem da glas, cinstit [i parc\ atârn\ de el Dumnezeu/ Ca un bolovan de
Cam asta î[i propune, îndr\znesc s\ sper, demersul sat mai avem doar amintirile. P\rin]ii se petrec pe
frumos rostit, acestei în]elepte t\ceri. cump\na fântânii…“ (Pârghii, M . Sorescu)
nostru editorial ce, iat\, cu timiditate justificat\,
Pentru aceasta, o echip\ de oameni din Pentru a realiza întâlnirea cu eternitatea satu- cea lume, rând pe rând. O, [tiu!.... Chipul lui, adedebuteaz\ ast\zi în primul num\r al publica]iei locale
sânul comunit\]ii locale, oameni aten]i la via]a lui, a str\bunilor [i a lucrurilor care i-au înconjurat în sea, caut\ semnele înnoirii. Case cu turnuri [i
Glasul satului.
Cet\]ii, v\ pun la dispozi]ie suportul: o coal\ alb\ ce, via]\, cititorul este invitat s\ parcurg\ al\turi de al\muri înzorzonate dau proba a[a-zisei sale avu]ii.
Locuitorii satelor Comunei Miroslove[ti sunt
n\d\jduim, nu va fi întinat\ de gândurile care autor drumul de închipuire al versului. Este o cale pe Satul modern, satul contemporan ,,a furat“ ora[ului
vrednici urma[i ai unor comunit\]i cu anvergur\
hr\nesc mândria de[art\ [i zavistia cea care care natura imaginat\ de Marin Sorescu ne sur- tocmai pornirile acestuia de mahala, în care este
istoric\. Satele Ver[eni [i Mite[ti s-au aflat pe h\r]ile
urâ]e[te [i omul,[i locul. A[a s\ ne ajute Dumnezeu! prinde cu întâmpl\ri neobi[nuite [i coborâri în permis orice [i oricând. Dedulci]i la cele lume[ti,
strategice ale B\t\liei de la R\zboieni. În mormântul
esen]a lucrurilor. „O iau pe lume înapoi/ Ca firul tri- tinerii aduc în mapa-diplomat tocmai acele moravuri
comun de sub Biserica zidit\ în Valea Alba a jertfei Gheorghe Pârlea
cotat/ Din nou spre ghem/ {i mai la vale spre [i n\ravuri care despart satul de ora[. Omenia de
oaie./De la cei vechi în sus/ Te sim}i viclenie. Bunul sim\ de dezm\]! Vreau s\ spun, cu
nemuritor“(Întoarcerea pe jos) alte cuvinte c\ i s-a cam furat satului identitatea.
Într-un timp al materiei, în care vârsta ]i se Fiindc\ – m\ repet dar merit\– nimeni sau aproape
m\soar\ num\rând câte feluri de a secera [i treiera nimeni nu mai este dispus ast\zi s\ coboare la
grânele ai apucat, via]a poate fi o întâmplare pentru obâr[ie. Prea sunt tentante chem\rile viclene ale
care sufletul este, deopotriv\, povar\ [i moned\ de urbei. {i totu[i!
schimb pentru o clip\ de fericire. „M\ gândesc c\ tu Ve[nicirea noastr\ ca neam, ca na]iune între
ne încurci/ C\ ne e[ti prea devreme suflete, O, na]iile acestei lumi, la sat î[i are r\d\cina. Cine nu
suflete bun la toate“. în]elege lucrul acesta e condamnat de-a pururi la
Suntem în marea trecere a vremii precum bo]ul pieire. Tocmai de aceea s\-i d\ruim satului ceea ce
de lut în c\u[ul mâinii olarului. Ne model\m în merit\ cu adev\rat: ,,tinere]e f\r\ b\trâne]e“.
ar[i]ele ori viforele anilor, trecem aproape f\r\
b\gare de seam\ prin viiturile anotimpurilor pentru Prof. Popa Brîndu[a –Georgiana
Povestiri din prizonierat
Din Urali, spre Coasta Ina]iului
Era în august, 1944. "T\v\lugul sc\pa "furiei ro[ii". Unii î[i schimbau pan- Începea îns\ calvarul celor [i înfrigurate, încercând s\ reziste. coama dealului Ina]i. S-a oprit s\-[i mai
ro[u" se n\pustea tot mai amenin]\tor spre talonii, al]ii vestonul militar sau c\rora le-a fost cru]at\ via]a. Sergentul Nic\ În sfâr[it, pe la jumatatea lui ian- trag\ pu]in r\suflarea. Deodat\ inima a
inima Europei. Într-o p\durice de la margin- înc\l]\mintea. A f\cut acela[i lucru [i ser- Hoga[ a fost trimis într-un lag\r de pri- uarie, 1946, într-o diminea]\ sticloas\ [i început s\-i bat\ cu putere, tâmplele îi zvâcea unui s\tuc din Basarabia, un grup de gentul Nic\ Hoga[. S-a uitat apoi într-un zonieri de r\zboi dintr-o localitate din rece, trenul se apropia de Pa[cani. Bie]ii pri- neau, iar ochii i s-au umplut de o lumin\
osta[i români dintr-o subunitate de ciob de oglind\ [i nu-i venea s\ cread\ c\ el, regiunea Vorkuta din Mun]ii Urali, dincolo zonieri priveau n\uci]i, nemaiavând putere
cald\. Z\rise în dep\rtare culmile alb\strii
împrosp\tare cu muni]ii opunea o dârz\ tân\rul blond, cu ochi alba[tri [i p\r câr- de Cercul Polar. Era ]inutul iernilor ve[nice s\ se bucure. Spre surprinderea lor, trenul
rezisten]\ trupelor sovietice. Comandantul lion]at poate fi cel din oglind\, în ni[te haine [i gerurilor n\prasnice. Pentru a rezista nu a oprit în Pa[cani, ci [i-a continuat dru- ale mun]ilor, iar în vale unduirea molcom\ a
e[alonului c\zuse la datorie, iar comanda o nepotrivite pe m\sura sa [i ponosite. Ser- frigului, prizonierii î[i peticeau pantalonii [i mul lene[, îndreptându-se spre centrul de Moldovei. Pe deasupra caselor risipite icipreluase tân\rul sergent Hoga[ V. Ioan sau gentului i-a fulgerat atunci un gând: "De m\ mantalele cu toate buc\]ile de cârpe pe care triere a prizonierilor de la Foc[ani. Atunci, colo se ridicau firi[oare de fum. Visa ori era
Nic\ al lui Vasile En. Hoga[, cum era cunos- prind ru[ii, tot m\ împu[c\. Dac\ mor în le g\seau la gunoi. Hrana era invariabil\: cei doi prizonieri din zona Pa[cani ( Nic\ era aievea? Nu, nu se în[ela! Chiar ajunsese
cut în satul natal. Acesta trecuse deja prin haine civile, voi fi considerat tr\d\tor de ]ar\ "tapioca" (o fiertur\ de boabe de porumb). Hoga[ din Mirosl\ve[ti [i un cet\]ean din în satul s\u natal, Mirosl\ve[ti. Ajunsese
focul r\zboiului. Fusese încorporat în ian- [i m\ va huli toat\ lumea, dar dac\ voi muri Aveau noroc c\ în apropierea lag\rului Cozme[ti) au mers la comandantul trenului ACAS|! Cu un efort supraomenesc a
uarie 1941, f\cuse preg\tirea militar\ în in haine militare, preotul Nicolae Sfrijan m\ locuia un b\trân rus, marun]el, cu barb\ [i, cu glasuri sc\zute, au cerut permisiunea
coborât coasta Ina[ului [i s-a oprit la fântâRegimentul "13 Doroban]i" din Ia[i, apoi pe va pomeni în biserica din Mirosl\ve[ti ca pe rar\, care o dat\ la câteva zile fierbea un s\ coboare la prima sta]ie. Comandantul
na lui Gheorghe Roman. De aici nu a mai
22 iunie 1941 trecuse Prutul în b\rci de cau- un erou". A[a c\ [i-a îmbr\cat din nou cazan de cartofi [i-i arunca fiec\rui nefericit trenului, un b\rbat cu must\]i stufoase, cu
ciuc. A continuat campania militar\ peste hainele ost\[e[ti. câte un cartof. Acesta era considerat un ochii înro[i]i de nesomn [i duhnind a votc\, putut merge. A avut o [ans\ s\ îl z\reasc\
Nistru, spre Odesa, unde la sfâr[itul lui sep- Cu pu]in dup\ orele amiezii, satul adev\rat deliciu. le-a r\spuns c\ pot coborâ oricând, dac\ un cons\tean care ducea pe câmp o c\ru]\
tembrie 1941 a fost grav r\nit în localitatea a fost "cur\]at". Au fost aduna]i 27 de Prizonierii de r\zboi erau pu[i s\ asta vor, c\ oricum nu mai avea cu ce s\-i de gunoi de grajd. Acesta s-a speriat de
Dalnic. Era în pericol s\ i se amputeze oameni, dintre care 14 militari, iar 13 în care trunchiuri de copaci de pe munte, mai hr\neasc\ ( [i a[a, în ultimele zile prim- ar\tarea de lâng\ fântân\, cu barba mare [i
piciorul stâng, dar a fost adus cu avionul în haine civile, haine care nu puteau masca înh\ma]i precum animalele de munc\ la iser\ drept hran\ numai câte un pesmet pe încâlcit\, [i a încercat s-o ocoleasc\.
]ar\ [i operat la Spitalul "Caritatea" din Ia[i suficient pe acei care erau de fapt tot mili- ni[te s\nii improvizate. Condi]iile inumane zi). "Str\inul" l-a lini[tit, murmurând cu glas
(azi Spitalul de Urgent\). Dup\ o perioad\ tari. de munc\, îmbr\c\mintea Prizonierului Nic\ Hoga[ i s-a
stins: "B\die Gheorghe, nu te teme! Sunt eu,
de un an, pentru refacere, a fost din nou To]i cei 27 de români au fost necorespunz\toare, hrana proast\ [i pu]in\ înmânat un bilet de adeverire a eliberarii
concentrat [i trimis pe front. încolona]i, sco[i în afara satului [i alinia]i pe f\ceau ca num\rul prizonierilor s\ se sale din lag\r, pe care scria în limba rus\: " Nic\ al lui Vasile Enache Hoga[. Du-te, te
În acel fierbinte august 1944, marginea unei râpe, asemenea "Gorganei" împu]ineze pe zi ce trecea. S-a propus de Fostul prizonier de r\zboi Hoga[ Iovanâi rog, [i anun]\-l pe t\tu]a s\ vin\ s\ m\ ia
osta[ii români din grupul amintit mai sus se de pe "Dealul Boului". Au fost a[eza]i întâi c\tre autorit\]ile sovietice dezafectarea Vasilievici, n\scut în anul 1919, a fost elib- acas\!
aflau închi[i ca într-o pung\ [i nu mai con- militarii, apoi civilii, um\r lâng\ um\r. Dup\ lag\rului [i repatrierea celor r\ma[i în via]\. erat din lag\rul pentru prizonierii de r\zboi Aici s-a încheiat povestea celui care în
stituiau o piedic\ serioas\ pentru cei din o a[teptare ap\s\toare de mai bine de dou\ Spre sfâr[itul lui noiembrie 1945, ace[tia au [i poate merge în localitatea sa natal\". august 1944 fusese luat prizonier, un tân\r
linia întâi sovietic\, de aceea au fost l\sa]i în ore, au observat un nori[or de praf care se fost îmbarca]i într-un tren cu vagoane pen- Urma semnatura cu creion de culoare ro[ie- în putere, de 25 de ani [i 80 de kilograme,
urma frontului. Dup\ ce linia frontului s-a apropia de ei în mare vitez\. Erau doi cazaci tru vite. Începea drumul întoarcerii acas\. maronie a comandantului, maior Kudria[ov.
iar acum se întorcea acas\ dup\ aproape un
îndep\rtat (fusese deja spart\ rezisten)a care veneau c\lare pe ni[te cai p\ta]i, micu]i Au c\l\torit foarte greu, cu sta]ion\ri de În momentul când trenul , abia târându-se,
an [i jum\tate de suferin]\ într-un lag\r
româno-german\ în zona Ia[i, în jurul datei [i cu coame bogate. Au desc\lecat în mare una, doua ori chiar trei zile în g\ri sau în ajunsese în curba spre Cozme[ti, a s\rit,
de 20 august 1944), urmau trupele de grab\ [i, dup\ o scurt\ discu]ie cu cei care afara acestora, mergând mai întâi spre atingând din nou cu picioarele-i amor]ite sovietic de prizonieri de r\zboi, o umbr\ de
"cur\]ire", adic\ de preluare a tehnicii de îi p\zeau, au îndreptat pistoalele-mitralier\ grani]a cu Finlanda, apoi trecând prin ]\rile p\mântul românesc. doar 37 de kilograme. Tr\ia îns\ [i… era
r\zboi [i a prizonierilor. c\tre grupul de români [i au început s\ baltice—Estonia, Letonia [i Lituania. De aici Nic\ Hoga[ se g\sea acum în fa]a ultimei LIBER!
Osta[ii români r\ma[i în Basara- trag\. Au fost uci[i to]i cei care au avut au trecut în Polonia, Ucraina [i, în sfâr[it, încerc\ri: deplasarea pe jos spre
bia, în acel s\tuc uitat pân\ [i de Dumnezeu, proasta inspira]ie de a-[i schimba hainele România. C\l\toria a durat 45 de zile, timp Mirosl\ve[ti. Trupul sl\bit [i sleit de puteri (Evocarea de mai sus apartine
încercau s\ se salveze, [tiind c\ dac\ nu vor militare. Nu e greu de imaginat prin ce stare în care nici un prizonier nu a coborât din nu-l mai asculta. Dorin]a de a-[i vedea casa
înv\t\torului Gelu Hoga[, fiul erolui
reu[i, nu le mai r\mâneau decât dou\ vari- au trecut ceilal]i români r\ma[i în via]\, mai tren. Doar cei mor]i erau arunca]i pe mar- p\rinteasc\, p\rin]ii [i surorile (mai avusese
ante: ori s\ fie împu[ca]i, ori s\ fie lua]i pri- ales c\ trupurile ciuruite de gloan]e, chircite ginea liniei ferate. Frigul [i foamea le un frate care îsi d\duse viata în Transnistria, istorisirii – din Monografia Comunei
zonieri. Mul]i dintre ei încercau s\ mascheze de durere sau lipsite de via]\ erau împinse sec\tuiau [i ultimele urme de vlag\. To]i î[i la Karpova) îns\ a învins. Mai mult s-a târât Mirosl\ve[ti – oameni [i locuri.)
faptul c\ sunt solda]i, sperând c\ astfel vor în râp\ de cizmele glodoase ale ru[ilor. adunau zdren]ele în jurul trupurilor obosite decât a p\[it [i, spre sear\, a ajuns spre
CM
YK
Pagina 3
3 Februarie 2010
nr 1 GLASUL SATULUI
Cunoa[terea [i pre]uirea
culturii populare autentice
Costumele sunt un produs
exclusiv al industriei casnice textile [i se
p\streaz\ în l\zile de zestre de c\tre
b\trânii satului, având o incontestabil\
valoare artistic\ [i documentar\.
Piesele cele mai arhaice au o
vechime de peste 100 de ani.
C\ma[a femeiasc\ [i fusta, i]arii
b\rb\te[ti, gluga, sumanul [i opincile
sunt piese de port atestate pe metopele
monumentului de la Adamclisi [i pe
Columna lui Traian.
Cercet\torii etnografi descriu
costumul popular din zon\ ca fiind “mon-
umental [i elegant”, motivele decorative
fiind deosebit de artistic realizate.
Cromatica covoarelor este
]\r\ncii noastre pentru lucrul de mân\: potolit\, fapt care-[i are explica]ia în umitului înv\]\tor Gheorghe Bodoa[c\- înlocuit costumul popular cu moda de
Dintre toate domeniile culturii “S\r\cia c\su]elor e înviorat\ de bel[ugul folosirea culorilor de origine vegetal\ în Irinei, care abia reu[ea s\-i mul]umeasc\ ora[. Mobila de ora[ a înlocuit-o pe cea
populare, arta cusutului [i a ]esutului a lucrurilor ]esute ... Nu po]i c\lca un astfel vopsitul lânii, colorit stins, odihnitor, cu pe clien]i deoarece la un cheptar, spre tradi]ional\, dar femeile manifest\ înc\
fost cea mai r\spândit\ la români, datorit\ de prag, f\r\ respect pentru energia unei motive rarefiate. exemplu, se lucra 2-3 s\pt\mâni. grij\ deosebit\ pentru adaptarea
însemn\t\]ii avute în trecut în cadrul gos- femei ca aceasta, care lucreaz\ greu la Florile copacilor, r\d\cinile plantelor au Tradi]ia a fost continuat\ de obiectelor cusute [i ]esute, la noua
pod\riei ]\r\ne[ti. Bog\]ia ]es\turilor din câmp, e o mam\ plin\ de îngrijire pentru constituit materia prim\ din care se localnicii Gheorghe V. Gospodaru, Profira mobil\.
lân\ explic\ faptul c\ ocupa]ia principal\ copiii ei,]ese mai mult ea singur\ ob[ineau aceste culori. I. Mihalache [i sora ei Anica I. Toma, Vic- }es\turile [i cus\turile cele mai
în aceast\ zon\ era cre[terea vitelor. îmbr\c\mintea alor s\i, [i mai afl\ vreme Produsele cojoc\re[ti care s-au purtat în toria Cojocaru, Neculai Gh. Ciocoiu etc. vechi au constituit un izvor nesecat de
Pânza de lân\ tigaie folosit\ în [i gust pentru ca s\ fac\ a `nflori o aseme- special de c\tre popula]ia rural\ se con- Cu timpul, [i me[te[ugul cojocoritului s-a inspira]ie pentru creatorii populari din
confec]ionarea costumului popular [i a nea industrie casnic\”. (N. Iorga – “Istoria fec]ionau [i la Miroslove[ti. Aici se afla pierdut în negura trecutului. aceast\ zon\ [i vor r\mâne ca lucr\ri de
textilelor de interior din zona noastr\ con- românilor prin c\l\tori”) unul dintre cele mai importante centre de Datorit\ noilor forme de via]\ art\ de o mare valoare.
stituie un “fenomen unic în Moldova, ca [i Costumele femeie[ti cât [i cele cojoc\rit din zona Ia[ului. Un exponent de economic\, mijloacelor moderne de civi- Existen]a [i continuitatea lor
în întrega ]ar\” (Emilia Pavel – “Portul b\rb\te[ti din Miroslove[ti s-au putat seam\ al acestei bresle era Soltana Cojo- liza]ie p\trunse în mediul rural, satul depinde de p\str\torii acestor valori de
popular din zona Ia[ului”). pân\ la cel de-al Doilea R\zboi Mondial caru, cea care prin contribu]ia tradi]ional î[i schimb\ aspectul. art\, depinde de cât de bine sunt cunos-
Femeile au fost mereu preocu- (afim\ sursele de informare). În prezent substan]ial\ la construirea bisericii vechi Foarte pu]ine sunt casele vechi cute aceste valori pentru a putea fi protepate de înfrumuse]area acestor obiecte de acestea se pot vedea la arti[tii amatori cu a impus [i hramul acesteia la Vinerea in satele noastre. {i comuna Miroslove[ti jate, c\ci: “Nu poate fi ap\rat [i pre]uit
port. ocazia serb\rilor na]ionale, a concur- Mare sau Sf. Cuviasa Parascheva. a înregistrat înnoirile pe care le-au cunos- decât ceea ce este [i foarte bine cunoscut
C\l\torii str\ini care ne-au vizitat Moldova surilor artistice [i a serb\rilor tradi]ionale Unul dintre cei mai cunoscu]i cojocari a cut majoritatea satelor din ]ara noastr\. ”.
sec. al XIX-lea au observat îndemânarea de Anul Nou. fost Costache Bosoa[c\-Airinei, tat\l ren- M\rfurile fabricate, ca [i confec]iile au Înv. Alexandrina Leleu
Tradi]ia popular\ local\ în interpretarea vremii
Înc\ din cele mai vechi timpuri, Mama lui Creang\ era vestit\ pentru cum ar fi: vântul, norii, fazele lunii, cur- Z\pada mult\ anun]a un an nici un astâmp\r, dar [i coco[ul a cântat
oamenii [i-au desf\[urat activit\]ile în n\zdr\v\niile [i minun\]iile fiului ce avea cubeul, vuietul trenului, fumul caselor etc. bun, îmbel[ugat, iar gerul Bobotezei f\r\ de nici o socoteal\ amestecând rânfunc]ie de condi]iile de mediu climatic, s\ devin\ celebru. Când începea a se ivi Localnicii spun c\ vântul din jos (de la anun]a o iarn[ grea, care, dup\ cum arata duiala ceasurilor”.
hidrografic [i de relief. soarele dintre nori, dup\ o ploaie îndelun- miaz\zi) aduce ploaia, iar vântul din sus splina porcului t\iat de Cr\ciun, putea fi o Vremea se va schimba [i atunci
În func]ie de acestea cultivau gat\, zicea: „Ie[i copile cu p\rul b\lan (NV), dinspre B\descu (toponim local), iarn\ mai grea la începutul sau la sfâr[itul când se umeze[te sarea - „...apoi când am
p\mântul, vânau, pescuiau etc. Trebuiau afar\ [i râde la soare”, ca s\ se îndrepte aduce frig [i z\pad\. ei. Dac\ splina era mai groas\ la cap\t, pip\it sarea pe întuneric am g\sit-o
s\ urm\reasc\ [i s\-[i explice multe vremea; [i „... vremea se îndrepta dup\ Vântul de la nord-est, dinspre iarna urma a fi mai grea la început, iar jilav\”. Când se pi[c\ lumina lunii, de
fenomene ale naturii [i ale st\rilor de râsul meu”, confirm\ fiul în Amintirile Carele Arse (toponim local) este criv\]ul, dac\ splina era mai groas\ spre coad\, asemenea, vremea se va schimba - „disvreme, pentru a pune de acord lucr\rile sale. care aduce iarna viscol [i ger. Vara bate iarna urma s\ fie mai grea la sfâr[it. ear\ se pi[c\ lumina lunii”.
agricole cu aceste fenomene. Era foarte Schimbarea st\rilor de vreme suhoveiul, care aduce secet\ [i spulber\ Când înfloresc bostanii a doua La vân\toare, Sadoveanu surimportant s\ cunoasc\ mersul a[trilor, era urm\rit\ prin comportarea animalelor praful (furtuni de praf). oar\ se spunea c\ va fi o toamn\ lung\ [i prinde comportamentul p\s\rilor de balt\,
schimbarea anotimpurilor, înc\lzirea [i [i în special a p\s\rilor, la schimbarea Când se ridic\ dinspre B\descu un an bogat. Anul cu mul]i c\r\bu[i va fi într-o diminea]\ de toamn\, ce se anun]a
r\cirea aerului, vânturile [i precipita]iile. temperaturii [i a presiunii aerului. Astfel, nori gro[i [i bucla]i, a[a-zi[ii „balauri”, vin bogat, cu mult porumb. foarte schimb\toare. Se auzea sonul
Tr\ind aici, într-o zon\ continental\ cu înainte de ploaie, porcul alearg\ cu paie în ploi cump\noase, cu grindin\ [i vijelii Starea timpului pentru fiecare buhaiului de balt\, ]ip\tul pesc\ru[ilor,
nuan]\ arid\, oamenii s-au luptat întot- gur\, g\inile se ciugulesc [i se scald\ în care distrug totul. Aceste fenomene au lun\ a anului era prognozat\ cu ajutorul g\inu]ele fugeau pe fa]a undelor, li[i]ele
deauna cu fenomene de secet\, care nu ]\r=n\ , rândunelele zboar\ la mic\ dat na[tere la supersti]ii, precum înfin- foilor de ceap\. Astfel, în prima zi a anului cronc\neau [i b\eau apa cu labele, iar
de pu]ine ori le-au compromis culturile în\l]ime, ra]ele se b\l\cesc agitate în ap\, gerea toporului în p\mânt, s\ nu se se desf\ceau dou\sprezece foi de ceap\, ra]ele m\c\iau [i gâ[tele erau foarte agiagricole. furnicile ies din mu[uroi, iar buratecii cer lucreze în ziua de Sf. Ioan de la Suceava [i corespunz\toare lunilor anului, se punea tate. Buraticii în\l]au în toate dup\-
Chemarea ploii în timpul verii ploaia prin or\c\itul lor neîncetat. Ple- în cele nou\ joi (a noua joie dup\ Pa[te). sare în fiecare foaie, dup\ care se consta- amiezile, în s\lcii, cor de or\c\iri disperse f\cea prin rug\ciune, cu scoaterea carea berzelor, adunarea rândunelelor pe Localnicii mai cred c\ dac\ luna la p\trar ta c\ unele foi se umezesc, iar altele nu. ate, cerând ploaia.
icoanelor sau, conform unor ritualuri sârme [i pe crestele caselor, zarva este cu „coarnele” în sus va fi secet\, iar Foile umede indicau lunile cu precipita]ii, Dar lumea aceasta a satului,
supersti]ioase, prin îngroparea unor vr\biilor, cârâitul ciorilor [i zgomotul cur- dac\ este cu „coarnele” în jos (ca un iar celelalte aratau lunile uscate [i sece- care tr\ia în armonie cu natura, dup\ legi
p\pu[e la hotare. Invocarea ploii prin canului umflat în pene anun]au o vreme pocal r\sturnat) va ploua. Va ploua [i toase. proprii, aproape c\ a plecat în alt\
scoaterea icoanelor [i prin rug\ciunile de toamn\ târzie [i apropierea iernii. când este lun\ plin\, „cu ]arcalan” (halou) Bunicii lui Sadoveanu, Angheli- ve[nicie. Din când în când, din muchia
preo]ilor arat\ c\ oamenii nu se resemnau Când pisica intr\ în sob\ [i pi]igoiul vine – adic\ „se pi[c\ lumina” - , iar dup\ ploa- na [i Gheorghe Ursachi din Ver[eni au Holmului, de-acolo de unde se vede în
în fa]a secetei, ci îl implorau pe Dum- în fa]a casei, se anun]\ frig cu viscol [i ia de var\ apare curcubeul. transmis nepotului Mihail în]elepciunea dep\rtare Ceahl\ul, pus parc\ de paz\
nezeu, pentru a le da ploaie, cu expresii iarn\ grea. În în]elesul s\tenilor de demult, popular\ în explicarea [i interpretarea culmilor din jur, dinspre care mireasma
ca: „Ad-o Doamne”, „Doamne, s\ fie Ciocârlanul este prima pas\re vuietul trenului (huie[te trenul - spuneau fenomenelor naturii din mediul vântului, bruma argintie sau negura deas\
curat\” - f\când semnul crucii -, dup\ care anun]\ c\ iarna este pe sfâr[ite, iar localnicii) indic\ sc\derea presiunii aeru- înconjur\tor. Acestea se vor reg\si în ar trebui s\ anun]e schimbarea vremii [i
care se bucurau [i îi mul]umeau Celui de prim\vara se apropie. La cântatul lui, lui, respectiv schimbarea vremii. Când povestirile sale vân\tore[ti, sau de pes- apropierea frigului, câte un b\rân al locusus fiindc\ le-a dat ap\ pentru rodnicia oamenii spun „c\l]i în [tiubei”, adic\ cine fumul din co[urile caselor urc\ drept, va fi cuit la apa Moldovei, la Siret, pe valea Fru- lui st\ cu ochii a]inti]i spre aceste
p\mântului. Când ploua cu soare se nu a terminat de tors cânepa pân\ la cân- vreme bun\, iar când coboar\, vremea-i moasei, sau la Nada Florilor. dep\rt\ri relative, încercând r\spunsuri la
spunea c\ acesta e un semn c\ sunt multe tatul ciocârlanului r\mâne cu câl]ii netor[i schimb\toare. Sadoveanu leag\ cu m\iestrie întreb\ri noi. În ultimele decenii, vechile
fete gravide. în [tiubei fiindc\ încep preg\tirile pentru Ultimele ninsori sunt cele ale artistic\ vânatul [i pescuitul de lor tipare, cele dup\ care oamenii satului
Pentru oprirea ploilor lucr\rile de prim\var\. Graurii sunt Dochiei, care î[i leap\d\ cojoacele [i fenomenele naturii, explicând starea î[i rânduiau activit\]ile agricole, au cam
cump\noase se înfingea toporul în p\s\rile care pleac\ cel mai târziu [i nu anun]\ sfâr[itul iernii. vremii, mai mult sau mai pu]in favorabil\ fost date peste cap de ceea ce numesc
p\mânt. Când vuia focul în sob\ se zicea prea departe (în sudul Europei), dar sunt Oamenii simteau schimbarea pentru aceste îndeletniciri, a[a cum cei „înc\lzirea global\”. {i nu se-mpac\ deloc
c\ face a vânt [i vreme rea. Când ]iuia primii care se întorc [i vestesc venirea vremii prin somnolen]\, mole[eal\, dureri din satul bunicilor credeau c\ se întâmpl\. ace[ti din urm\ reprezentan]i ai satului
c\rbunele aprins se credea c\ te vorbe[te prim\verii. de oase, mânc\rimi ale pielii (f\ceau Astfel, când „apa se încre]e[te în v\lurele vechi cu gândul c\ treburile lor la câmp ar
cineva de r\u, iar gospodina îl mustra [i-l Ciocârlia cheam\ plugarii la „blânde” –spuneau ei) [i mânc\rimi în scurte” [i „soarele se uit\ înapoi de dup\ trebui hot\râte acum dup\ cum ]uguiesc
buchisea cu cle[tele pentru a se mai aratul câmpului, iar broa[tele cânt\ ca- urechi. nour” va fi sup\rare [i vânt. la televizor feti[canele acelea cu fuste
potoli du[manul. ntr-o orchestr\, anun]ând înc\lzirea tim- Când tuna prima dat\ la munte Când pisica miaun\ în timpul scurte care prezint\ buletinele meteo.
Astfel de supersti]ii se reg\sesc pului [i îns\mân]atul ogoarelor. (spre apus), se spunea c\ va fi un an nop]ii [i coco[ul nu cânt\ la ore fixe, va fi (prof. Ioan Leleu – din Monografia
atât la Anghelina, bunica lui Sadoveanu, Schimbarea vremii este indicat\ [i de bogat, iar dac\ tuna la câmp (spre vreme rea. „Las’c\ ast\-noapte nu mi-a Comunei Miroslove[ti – despre oameni
cât [i la Smaranda, mama lui Creang\. anumite fenomene naturale sau antropice, r\s\rit), va fi un an r\u [i s\rac. pl\cut cum mieuna mâ]a [i cum n-avea [i locuri, ed. a doua)
CM
YK
Pagina 4
cyan magenta yellow black
4 Februarie 2010
nr 1 GLASUL SATULUI
Primi]i … cu Plugu[orul?
locale pentru d\ruirea în a perpetua Care multora le place,
aceast\ zestre str\mo[easc\, precum [i De la alt badea Traian O sut\ de boabe-s toate,
Consiliului Local [i Prim\riei pentru încu- Care ni-i contemporan. Mai multe nici c\ se poate.
rajarea celor care poart\ cu însufle]ire Plugu[orul \sta, frate, Vreo optzeci, calamitate,
aceast\ [tafet\ a genera]iilor. Zice tata, n-are roate! Patru boabe au t\ciune
Plugul \sta, n\zdr\vanul, (Boabele deci nu sunt bune),
Plugu[or (din folclorul nou) Ar\ marea [i oceanul. {aisprezece , la impozit
AHO! AHO! Acum [tie-o lume-ntreag\ (La nea Bodu în depozit),
Pe la geam ascult\tori, C\ ar\ la Marea Neagr\... Restul, zero,-s pentru tine…
Noi suntem colind\tori; Plugu[orul \sta,-n fine, H\i, h\i, h\i! ”S\ tr\i]i bine!”
Nu umbl\m cu Plugu[orul Are cuvinte pu]ine: (…De la anul care vine!).
De[i n-am arat ogorul… H\i, h\, h\i! “S\ tr\i]i bine!”.
Noi ar\m la prim\var\ (…De la anul care vine!) Înjuga]i la plug pl\vani,
C\ acuma prea mul]i ar\. {i unde-i vorb\ pu]in\, S-avem roade peste ani
Fiindc\ suntem mai cu mo], Cic\-i c\mara mai plin\. {i s\ se confirme,-n fine,
Noi nu facem ce fac to]; Urarea “S\ tr\i]i bine!”
Iar acum, c-a trecut anul, …{i da]i bice la pl\vani!
În luna decembrie, forma]iile [i c\iu]ilor, a buhaiului [i plugu[orului din Doar atâta vom ara, Hai s\ facem inventarul... LA ANUL {I… LA MUL}I ANI!
noastre folclorice, cele specifice Miroslove[ti la Bistri]a, la N\s\ud, la Vatra Ce-am putut noi înv\]a. Trage]i plugul la liman! H|i! H|i!
s\rb\toririi Anului Nou, au participat, Dornei [i la Ia[i a constituit înc\ o ocazie Plugu[orul cel str\vechi, C\ ara]i deja de-un an... (înv. Gh. Pârlea, pentru elevii s\i - 2007)
r\spunzând unor invita]ii onorante, la oportun\ de a promova imaginea satului De la b\dica Traian, {i dac-a]i “ancorat” plugul,
patru manifest\ri de amploare, adev\rate nostru, frumuse]ea spiritual\ a spa]iului Nu prea intr\ în urechi, Hai s\ rostuim bel[ugul,
festivaluri dedicate tradi]iilor noastre pe care îl mo[tenim. Dator\m Nici nu-ncape în ghiozdan. S\ vedem ce ne r\mâne...
na]ionale. Cu acest prilej, prezen]a caprei recuno[tin]\ animatorilor tradi]iei noastre Dar [tim unul mai dincoace, H\i, h\i, h\i!, “S\ tr\i]i bine!”
Omul sfin]e[te locul Retrospectiv\ 2009
Interviu acordat de primarul Comunei Miroslove[ti
pentru primul num\r al publica]iei Glasul satului
în contextul celei de-a doua edi]ie a gur\ cu cele intrate în gestiunea timpului
S\rb\torii Fiilor satului, manifestare de trecut: sus]inerea financiar\, al\turi de
amploare), dezveliri de monumente (Troi- Consiliul Local, a unei publica]ii periodice,
ta de la Soci, dedicat\ osta[ilor români în premier\ la Miroslove[ti dup\ cel de-al
c\zu]i pe meleagurile noastre, august, Doilea R\zboi Mondial. Încerca]i cumva
2009), întâlniri cu personalit\]i ale culturii s\ ob]ine]i prin aceast\ contribu]ie un
[i artei (poetul, patriotul [i gazetarul Nico- capital politic în perspectiv\? Sau suspici-
lae Dabija, universitarul, monografistul, unea noastr\ e subjugate\ imaginii gener-
artistul fotograf, gazetarul Vasile alizate vizavi de faptele politicienilor (fie ei
{oimaru, interpretul instrumentist Vasile [i locali)?
Iovu, discipolul din stânga Prutului al * Prin apari]ia acestei publica]ii
naistului Gheorghe Zamfir, to}i din doresc s\ umplu un gol care exista în
Basarabia), comemor\rile (Zilele via]a cultural\ [i administrativ\ a
Domnule primar Ionu] Gospodaru, urm\rit decât s\ reînviem o parte din [i Promovarea Culturii Tradi]ionale Ia[i. Sadoveanu, noiembrie 2009), spectacolul comunei noastre. Exist\ un poten]ial spedin inventarul demersurilor gazet\re[ti obiceiurile noastre locale, s\ fac s\ se Organizarea unei [ez\tori sau cl\ci, era Teatrului din Ia[i oferit copiilor Comunei cific acestui gen de comunicare în rândul
face parte [i interviul. V\ propun s\ lu\m “vorbeasc\” despre ceea ce a însemnat un prilej prin care oamenii satului se con- de Cr\ciun, particip\rile la festivalurile de unor dasc\li dedica]i din comuna noastr\,
o piatr\-n gur\ [i s\ încerc\m [ noi un pentru lumea satului, pân\ nu cu multe stituiau într-o adev\rat\ institu]ie social\ folclor de la N\s\ud, Bistri]a, Vatra Dornei m\ refer în primul rând la cei care au scris
astfel de exerci]iu. A[adar, în perioada decenii în urm\, organizarea unei [ez\tori a comunit\]i, ca form\ de întrajutorare, [i Ia[i, parada obiceiurilor de An Nou monografia comunei, ce simt c\ pot s\ se
scurs\ din mandatul dumneavoastr\, de[i sau a unei cl\ci, s\ continue dansul pop- dar [i ca o ocazie placut\ de a munci [i (decembrie 2009) –, mi-e greu s\ cred c\ d\ruiasc\ benefic comunit\]ii [i în acest
scurt\, constat o revigorare a ular specific pentru Miroslove[ti, cum ar petrece împreun\ zilele lungi de iarn\, de toate acestea au înc\put în anul recent nou gen de manifestare. În ce m\
manifest\rilor culturale, a unor activit\]i fi “ciofu”, “munteneasca”,“hora în dou\ derulare a unor obiceiuri [i de înv\]are a încheiat, mi-e greu s\ cred c\ la toate prive[te, voi urm\ri c\ segmentul destinat
dedicate mai degrab\ inimii. A]i fost p\r]i”, “b\beasca”, s\ încurajez obi- deprinderilor de via]\ [i de munc\ speci- acestea a putut fi vioara întâi, ca organiza- administra]iei s\ con]in\ informa]ii utile
ini]iatorul, organizatorul (în cooperare), ceiurile de iarn\ precum alaiul caprei , al fice locului. Pentru c\ ac]iunea trebuia s\ tor, un primar tânar, [tiut fiind faptul c\ pentru cet\]ean, informa]ii pe care adminamfitrionul acestora. Acest gen de impli- ursului, al c\lu]ilor, banta Jianului. E se petreac\ în casa unui gospodar, am tinerimea postmodern\ nu e prea recep- istra]ia local\ s\ le transmit\ accesibil
care a primarului are, presupun, o dorin]a mea de a prezenta celor tineri stabilit c\ aceasta trebuie s\ se tiv\ la valorile arhaice ale satului. locuitorilor comunei, doresc s\ supun
motive]ie în ce v\ prive[te. Ne-o modul cum p\rin]ii [i bunicii lor (evident desf\[oare în gospod\ria p\rinteasc\ a Ce-a]i reu[it în acest timp, ca retro- spre dezbatere public\ proiecte pe care
dest\inui]i [i nou\ (dac\ e, eventual, c\ [i ai mei) î[i petreceau timpul liber. Iar primarului comunei, având [i avantajul spectiva 2009 s\ fie relativ complet\, [i pe urm\rim s\ le realiz\m [i s\ primesc, pe
vorba de o tain\)? celor în vârst\ am dorit s\ le trezim astfel unui spa]iu suficient pentru expunerea alte planuri care ]in de fi[a postului unui aceast\ cale, propuneri [i sugestii pentru
* Am dorit ca prin aceste ac]iuni s\ pro- amintiri pl\cute. tuturor obiectelor specifice. Astfel, în primar? rezolvarea problemelor care privesc
movez Comuna Miroslove[ti [i s\ fac Domnule primar, una din aceste curtea familiei Gospodaru au poposit, pe comunitatea noastr\.
cunoscute frumuse]ea [i diversitatea ac]iuni, poate cea mai complex\, a fost rând, femeile în vârst\ – cunosc\toarele {i în sfâr[it, domnule primar, ce gântradi]iilor [i obiceiurilor, a tezaurului spir- [ez\toarea organizat\ în loca]ia în care tradi]ei -, celele mai tinere, copii de [coal\ duri de nou orizont v\ bântuie, s\zicem,
itual din satele ce alc\tuiesc comuna dumneavoastr\ desf\[ura]i o activitate general\ [i o parte dintre persoanele de nop]ile cu insomnie ([tiut fiind c\ noaptea
noastr\. Comuna Miroslove[ti se afl\ într- antreprenorial\ (unii critici locali zic c\ vârst\ medie. Gazda evenimentului au este un sfetnic bun)?
o zon\ în care tradi]iile au avut puternice locul a fost artificial, c\ manifestarea se fost p\rin]ii mei, care au decorat Când este vorba de viitor, de
influen]e bucoveniene - în jur de jum\tate potrivea într-o gospod\rie t\r\neasc\). înc\perea cea mai spa]ioas\ (a cl\dirii la planuri [i proiecte specifice administra]iei
de mileniu, comuna Miroslo[ve[ti a Fiindc\ am fost [i eu prezent la eveni- care anterior v-ati referit) cu lucruri locale, trebuie s\ fim reali[ti, în primul
apar]inut unit\]ilor [i subunit\]ilor admin- ment, pot spune c\ anvergura [ez\torii a ]\r\ne[ti (stative, furca de tors, v=rtelnita, rând, [i s\ con[tientiz\m c\ viitorul, în
istrativ-teritoriale ale Bucovinei de sud, fost f\r\ precedent pe meleagurile noas- ragila [i chept\nu]ii, cotopeiul, urzoiul aceast\ direc]ie, depinde de ceea ce noi
acestea caracterizându-se prin diversitate, tre. Nu întâmpl\tor evenimentul a fost etc…). Pere]ii fiind `mpodopiiti cu numim uzual fonduri. Cum în perioada
originalitate, autenticitate. Puternica lor mediatizat, [tiut fiind faptul c\ s-a realizat covoare de lân\, aveai senzatia c\ nu e[ti actual\ este mai greu decât a fost, vreau
personalitate este exprimat\ în produsele o emisiune la TVR3 pe suportul [ez\torii. în anul 2009, ci mai degrab\ în vremea s\ fiu mai rezervat cu visurile, f\r\ îns\ a
activit\]ilor arhaice, practicate [i perpetu- Apoi, institu]ia jude]ean\ care a contribuit când astfel de [ez\tori erau în toi. La * A]i prefera ca locuitorii comunei s\ abandona planurile de viitor. M\ voi preate pân\ ast\zi de la o genera]ie la alta – profesional la regizarea acestui spectacol crearea cadrului autentic, o contribu]ie constate [i s\ aprecieze realiz\rile din cele ocupa s\ rezolv problema apei potabile în
“in timp ce nepo]ii, spre exemplu, popular a realizat filme [i pliante pentru a mare a avut-o mo[ul Gheorghe Albu 18 luni de mandat. Pot spune c\ prin toate comun\, prin extinderea re]elei pe orice
manevreaz\ computerul, bunicile lor înc\ dovedi [i exemplifica pasiunea (“b\dita”), familia Gospodaru Costache [i cele ce am realizat am urm\rit modern- strad\, voi avea grij\ ca locuitorii s\ benmai ]es pânz\ [i covoare la r\zboiul de miroslove[tenilor pentru conservarea [i Maria [i mai to]i vecinii mei, care, cu dou\ izarea comunei, fie c\ a fost vorba de eficieze de un iluminat public core-
]esut, adus în prezent tocmai din perioada perpetuarea tezaurului spiritual local. Tre- s\pt\mâni înainte, au venit zilnic, ajutând asfaltatea drumului din Miroslove[ti, de spunz\tor [i s\ aib\ drumuri mai bune.
când poporul român exista doar ca buie s\ d\m îns\ cezarului ce-i al cezaru- la decorarea înc\perii. Doamna renovarea C\minului Cultural M\ voi zbate [i pentru alte aspira]ii care
germene”, spune monografistul. Faptului lui [i s\ ni-i scoate]i din anonimat pe prin- înv\]\toare Alexandrina Leleu a contribuit, Miroslove[ti, de pietruirea drumurilor din ]in de datoria mea de primar. M\ voi
c\ acestor valori nu li se mai acord\ cipalii dumneavoastr\ colaboratori la de asemeni, la reactualizarea con]inutului satele Soci [i Ver[eni, de înfiin]area de implica în continuare în sprijinirea vie]ii
importan]a [i aten]ia pe care o merit\, realizarea [ez\torii. tematic ce se roste[te în asemenea centre de colectare selectiv\ a de[eurilor, spirituale a comunit\]ii. Vreau s\-i asigur
fiind înlocuite de false valori cotidiene, a • În data de 9 martie 2009, în împrejur\ri, a cântecelor specifice. Desig- de amenajarea de locuri de joac\ pentru de cele spuse pe concet\]enii comunei [i,
determinat ca o parte din aceste tradi]ii [i Miroslove[ti a avut loc, cum a]i remarcat ur, sunt mul]i cei implica]i în organizarea copii sau de dotarea [colilor din fiindc\ suntem înc\ la început de an,
obiceiuri s\ fie pe cale de dispari]ie. Cu [i dumneavoastr\, un eveniment cultural evenimentului [i sper s\ nu se supere c\ Miroslove[ti [i Soci cu sistemul de doresc s\ le urez, prin intermediul
sprijinul primit de la oamenii abilita]i din deosebit pentru “via]a” comunit\]ii. nu-i pot enumera pe to]i. înc\lzire prin central\ termic\. proaspetei gazete locale, La mul]i ani, cu
comun\ (cadre didactice, arti[ti populari), “{ez\toarea” sau “claca la sat”, a fost o De[i nu-mi sunt necunoscute eveni- Înainte de a v\ pune întrebarea final\, s\n\tate! Iar redac]iei revistei Glasul satuconsilieri locali care s-au implicat [i au manifestare social-cultural\ organizat\ de mentele culturale la care ne referim – cea legat\ de perspective\, în contextul lui, mult succes…
fost prezen]i la mai toate ac]iunile Consiliul Local Miroslove[ti, în colaborare lans\rile de carte (editia a doua a Mono- unui nou an, remarc acum, în prag de
desf\[urate pe parcursul anului, nu am cu Centrul Jude]ean pentru Conservarea grafiei Comunei Mirosl\ve[ti, iunie, 2009, 2010, deja o ini]iativ\ de aceea[i anver- (interviu realizat de Gh. Pârlea)
CM
YK
Pagina 5
cyan magenta yellow black
5 Februarie 2010
nr 1 GLASUL SATULUI
Miroslove[ti – Oameni [i locuri
înv. Alexandrina Leleu – fost\ Hoga[) – de la Hanul Ancu]ei, tot din Mirosl\ve[ti, [oseaua Europa 85, ar fi avantajoase
vezi studiul “Calistrat Hoga[” de Vladimir sunt înzestrate cu harul povestirii [i a datorit\ fluxului mare de trec\tori, care au
Streinu, respectiv cartea “Tataia” de Sido- `n]elepciunii omului de la ]ar\. nevoie de popas pentru mas\ [i cazare, de
nia Hoga[ (fiica scriitorului). Aici, pe valea Moldovei, “inim\ diversificare a ofertei existente în zon\. La
Nu întâmpl\tor în acest spa]iu a ]\rii Moldovei” cum o define[te marele acestea s-ar putea ad\uga [i elemente din
sadovenian au ap\rut scriitori, ziari[ti, geograf Victor Tufescu, la întâlnirea tradi]ia noastr\ etnografic\ [i folcloric\,
filologi [i al]i c\rturari precum Vasile jude]elor Ia[i, Suceava [i Neam], oamenii tradi]ie determinat\ de influen]e sucevene
Iancu – scriitor [i ziarist din Ciohor\ni, sunt lega]i de priveli[tile frumoase ale [i nem]ene care [i-au pus amprenta pe
Petre Gâ[te[cu – geograf de renume Râului Moldova, prin care Nicoar\ Pot- îns\[i structura spiritual\ a oamenilor
interna]ional din Soci, Constantin Partin – coav\ a trecut cu ceata lui de o[teni, în no[tri, deosebindu-ne de vecinii din zona
profesor universitar (filolog) din Soci, drum spre Davideni [i înapoi, prin vadul Siretului.
Manole Corcaci – ziarist din Ver[eni sau Sasului, spre Cetatea de Scaun a Sucevei. La inventarul acestor elemente
Ion Hoga[ – ziarist din Mirosl\ve[ti. Pe Dealul C\p\]ânii, din Soci, spre Boura, care pot avea valoare turistic\ într-un
În literatura sadovenian\, legenda – preluat\ [i de Sadoveanu – proiect antreprenorial local, s\ mai
{oim\re[tii, din a c\ror sev\ se trage spune c\ Drago[ ar fi r\pus fiara (bourul) ad\ug\m Biserica din lemn de la
marele nostru patriot [i c\rturar contem- al c\rei cap (c\p\tân\) a dat denumirea Mirosl\ve[ti, Cimitirul vechi din Soci,
poran de peste Prut Vasile {oimaru, au locului. care, în gândurile unui apropiat ce
fost izvorul de crea}ie a romanului „Nea- Aceast\ istorie a locurilor noas- pre]uie[te faptele trecutului a devenit
mul {oim\re[tilor”, dedicat în mod tre ar putea încuraja antreprenorii locali s\ Cimitirul osta[lor români, cu alee de
explicit bunicilor s\i de la Ver[eni. Satul investeasc\ în agroturism. Interesant ar fi acces la E85.
Satul [i Comuna Mirosl\ve[ti la Piatra Neam]. Mirosl\ve[ti apare în car]ile sadoveniene ca pe acest deal împ\durit al C\p\]ânii s\ Ceahl\ul literaturii române a consase afl\ în interiorul unui patrulater spiritu- Dac\ Urs\che[tii din Ver[eni ca loc de trecere pe drumul dintre Pa[cani se amenajeze un spa]iu îngr\dit pentru crat deja sintagma oameni [i locuri pentru
al, delimitat de mari contemplatori ai fru- sunt nepo]ii [i str\nepo]ii de pe mam\ ai [i Ver[eni a celui ce avea sa devina cele- c\prioare, sub denumirea de Rezerva]ia oamenii [i locurile trecutului. Noi,
muse]ilor universului din literatura noas- lui Sadoveanu, Hog\[enii din Ciohor\ni brul scriitor de vi]\ ver[enean\. Iar per- “Drago[ Vod\”. Acest loc ar putea fi legat nutre[te semnatarul acestor rânduri, s\ o
tr\ clasic\: Mihail Sadoveanu la Pa[cani, sunt, cu probabilitate demonstrat\, sonajele sadoveniene, oamenii ce apar în printr-un telescaun de o plaj\ amenajat\ prelu\m pentru oamenii [i locurile
cu r\d\cini în Ver[enii Mirosl\ve[tilor, urma[i ai lui Calistrat Hoga[ (înv. Rozalia persoana lui Mo[ Leonte Spânu din la B\descu, în contextul existen]ei unor prezentului.
Vasile Alecsandri la Mirce[ti, Ion Creang\ Pantelimon – fost\ Hoga[, doctor în med- Mirosl\ve[ti (la Hanul lui Haramin – pensiuni agroturistice în satele comunei. Prof. Ioan Leleu
la Humule[tii Neam]ului [i Calistrat Hoga[ icin\ Cleopatra Andrie[ – fiica Rozaliei, Nicoar\ Potcoav\) sau a Comisului Ioni]\ Proiectele turistice în aceast\ zon\, la
{coala, dasc\lii [i înv\]\ceii
S\ ne bandaj\m r\nile Elevi miroslove[teni în compete]ii jude]ene
sufletului ... [i pe cele “UNIVERSUL SATULUI IE{EAN”
ale mediului (Editia I, anul [colar 2009-2010)
Concursul geografic jude]ean\ (în semestrul al II-lea, s-a desf\[urat la {coala Nicolae
“Universul satului ie[ean “ în mai). Iorga Pa[cani faza pe cerc, unde
ansamblul s\u , pune accent pe Concursul are doua probe: au participat echipaje din zona
însu[irea de cuno[tin]e [i for- proba scris\, sus]inut\ de un sin- rural\ a municipiului.
marea de capacit\]i, referitoare la gur elev din fiecare echipaj, care Echipajul [colii noastre
elementele specifice ale orizontu- va r\spunde unor subiecte referi- s-a clasat pe locul I la ambele
lui local , pe deprinderi , atitudini toare la geografia jude]ului Ia[i probe, cu maximum de puncte,
[i valori , toate raportate la întreg- (90 minute); proba practice\, care promovând la faza jude]ean\ (
ul teritoriu administrativ jude]ean. const\ în realizarea unui poster, a pentru luna mai 2010).
Concursul este organi- unei plan[e sau a unui documen- Men]ionez c\ poba
zat de ISJ Ia[i, în colaborare cu tar – activitate realizat\ în [coal\ practice\ a constat în prezentarea
Consiliul Local al Comunei [i prezentat\ în concurs, în colab- unui CD (documentar-prezentare
Aroneanu [i {coala “Aaron Vod\” orare, de c\tre to]i membrii Power Point) intitulat Miroslove[ti
Aroneanu. echipajului (15 minute). –despre oameni [i locuri, realizat
Tema concursului E de precizat c\ s-a elaborat de elevul Leleu Alexandru, asistat
urm\re[te cultivarea ata[amentu- [i bibliografia aferent\. de secretarul [colii, dl.Apreutesei
lui fa]\ de locurile natale [i se Sub coordonarea autorului acestei Costel.
adreseaz\ elevilor claselor V-VIII present\ri publicistice au fost Motiva]i de succesul de etap\,
din [colile din mediul rural. selecta]i 3 elevi : Leleu Alexandru componen]ii echipajului [colii
Etapele concursului (cls a VII-a), Airinei Florina (clasa noastre se preg\te[te constant [i
sunt : faza pe cerc pedagogic (în a VIII-a), Nica Georgiana (clasa a cu speran]e vii pentru faza final\ a
semestrul I, noiembrie) unde se VIII-a), care au alc\tuit echipajul concursului. S\ le ur\m succes.
calific\ echipajele situate pe [colii SAM Miroslove[ti.
locurile I , II , [i III ( 3 elevi); faza Pe 27 noiembrie 2009 Prof . Ioan Pârlea
cur\]enia ogr\zii mari, cea a inscrip]ionate corespunz\tor
Str\inii care ne viziteaz\ comunit\]ii locale, ar cam fi cazul tipurilor de de[euri. Pe raza
]ara sunt contraria]i, între altele, s\-[i piard\ din durabilitate. Pri- comunei opereaz\ un agent ecode un paradox – evident, un para- marul comunei, Ionu] Gospodaru, nomic care, în schimbul unei taxe,
dox românesc. {i iat\ ce cred ei ne-a oferit ajutorul în acest sens. preia s\pt\mânal (în cursul zilei
despre noi [i ]ara noastr\. Dum- Iat\, conform prevederilor negoci- de joi) de[eurile [i le transport\ la
nezeu a f\cut ca geneza poporului ate de România cu U.E., de la data o groap\ de gunoi autorizat\. Prinostru s\ se petreac\ într-un col} de 16 iunie 2009 a trebuit s\ se marul dore[te ca locuitorii s\ dea
al Lumii pe care nu-l merit\m, de `nchid\ depozitele neautorizate de dovad\ de spirit civic [i s\ depun\
vreme ce noi, românii, pâng\rim de[euri de pe raza localit\]ilor din de[eurile corespunz\tor, asigcu mizeria vie]uirii noastre câm- ]ar\. În comuna Miroslove[ti cele urând selec]ia preconizat\.
purile, dealurile, mun]ii [i apele patru gropi de gunoi care preluau Redac]ia nutre[te speran]a c\,
peste tot unde vezi cu ochii. de[eurile au fost înlocuite de 15 sp\lându-ne de p\catul profan\rii
Oare a[a de grav ne-a mutilat centre de colectare a de[eurilor, Crea]iei – paradisul nostru nemersufletele via]a în colectiv impus\ dotate cu 60 de eurocontainere. itat –, turi[tii [i antreprenorii
de regimul totalitar? ar trebui s\ S-a avut în vedere, conform str\ini vor fi absolven]i astfel, spre
ne întreb\m [i noi. Desigur, imu- normelor, ca eurocontainerele s\ buna lor dispozi]ie, de… înc\ un
nitatea aceasta a noastr\, dobân- poat\ prelua de[eurile selectiv, paradox, din atâtea câte sunt pe
dit\, vizavi de grija fa]\ de acestea fiind colorate diferit [i Lume. (Redac]ia)
CM
YK
Pagina 6
6 Februarie 2010
nr 1 GLASUL SATULUI
Computerul versus limba roman\
generale. limba noastr\ este limb\ latin\, Noi, cadrele didactice, ne str\duim
Messengerul reprezint\ un mijloc pre]uindu-[i originile. Mult s-a str\duit ca elevii no[tri s\ vorbeasc\ [i s\ scrie
de comunicare interuman\ foarte eficace Maiorescu, având al\turi pe ceilal]i juni- din ce în ce mai îngrijit, în spiritul limbii
[i utilizat din ce în ce mai mult [i de elevii mi[ti, s\-[i conving\ unii contemporani române literare.
[colii noastre. c\ limba român\ e limb\ fonetic\ [i c\ o A[ atrage aten]ia, atât elevilor, cât
Dar a]i v\zut cum scriu copiii dum- scriere etimologic\ ar îngreuna inutil [i p\rin]ilor, c\ lectura suplimentar\
neavoastr\ pe messenger?! în]elegerea limbii române. reprezint\ principalul mijloc de
Regulile de scriere parc\ n-ar mai Iat\ c\ tinerii no[tri de ast\zi se îmbog\]ire [i cultivare a limbii. A[a încât
exista. Din dorin]a de a scrie cât mai rapid str\duiesc din r\sputeri s\o nu uita]i de existen]a c\r]ilor [i de faptul
[i cei ce le cunosc le ignor\. În plus, pres- ,,englezeasc\’’, ,,]’’ devenind ,,tz’’, ,,[’’ c\ ele a[teapt\ t\cute [i pr\fuite s\ mai fie
curt\rile utilizate fac, de cele mai multe devenind ,,sh ’’, f\r\ s\ mai vorbim de [i citite din când în când.
ori, ca mesajele lor s\ fie indescifrabile avalan[a de neologisme, multe chiar Aminti]i-v\ de afirma]ia lui F\nu[
pentru cei neaviza]i. necesare . Neagu, din ,,Ploaia de aur la fereastr\’’:
Tr\m într-o lume în continu\ cu vremurile; iar internetul reprezint\ o
M\-ntreb ce vor în]elege cititorii Exprimarea corect\, oral\ [i scris\, ,,A vorbi frumos române[te
schimbare, o lume ce evolueaz\ neîncetat surs\ fantastic\ de informare .
acestui articol din [irul urm\tor de a fost dintotdeauna [i este unul din înseamn\ a fi colindat de dor, a scrie fru-
[i, mai ales , în ritmuri rapide. E o lume a E departe de mine gândul de a
,,cuvinte’’ : cf, cmf, bn ,sal, sp, brb, dnd, dezideratele [colii române[ti din toate mos române[te înseamn\ a fi g\sit
exploziei de informa]ii [i a diversific\rii spune c\ nu e necesar [i util calculatorul
thx, ms, cp, npc, pls, tn ,mn, cz, qmn, epocile. Formarea [i dezvoltarea capac- c\rarea dorului c\tre dor .’’
mijloacelor de comunicare [i informare. copiilor. Ba, dimpotriv\, sunt convins\ c\
ktn… it\]ii de comunicare oral\ [i scris\ Voi încheia pledoaria mea cu
Ast\zi, în cele mai multe din casele f\r\ el nu s-ar putea integra în societatea
M\ îndoiesc sincer c\ mul]i dintre reprezint\ unul dintre obiectivele majore îndemnul de a pre]ui limba român\ [i
românilor, g\sim un computer, mai mult secolului al XXI-lea, un secol al lumii
adul]i ar putea s\ realizeze o asociere a ale înv\]\mântului românesc, în general, nutrind speran]a c\ v\ ve]i str\dui, dragi
sau mai pu]in performant, [i, de cele mai computerizate.
acestora cu semnifica]iile lor: ce faci, ale disciplinei limba [i literatura român\, cititori, s\ nu-i [tirbi]i cu nimic frumulte ori, conectat la internet. Vreau, îns\, s\ atrag aten]ia
bine, salut ,spune, a[teapt\, nu deranja, în special. muse]ea.
E un lucru foarte bun faptul c\ p\rin]ilor c\ de multe ori copiii lor î[i
mul]umesc, cu pl\cere, tu, te rog, tine, Ve]i spune c\ e bine: comunic\.
p\rin]ii se str\duiesc din r\sputeri s\ le pierd foarte mult timp pe calculator [i nu
mine, ce zici, ca mine, ca tine… Dar cum?! Prof. Stan Virginica
ofere copiilor lor tot ceea ce le este nece- încercând s\ adune informa]ii ce ar putea
Mult s-au str\duit marii intelectuali Oare scrierea corect\ s\ nu mai
sar, încercând, pe cât posibil, s\ ]in\ pasul s\ contribuie la îmbog\]irea culturii lor
ai secolului al XIX –lea s\ demonstreze c\ aib\ nici o importan]\?
Clipe de neuitat în satul meu natal
Prim\vara, mai ales când pomii sunt în local, explicându-ne cât de important este centrul satului pentru a-[i dep\na amintir-
floare, uli]a arat\ ca o adev\rat\ zi de s\ p\str\m tradi]ia în satul nostru. ile de peste an [i pentru a revedea
s\rb\toare. De[i nu este o s\rb\toare aut- forma]iile de Anul Nou. “Capra de
Pe uli]a copil\riei mele locuiesc per- entic\, [i de Hallowen ne distr\m foarte Cordele”, înalt\ de peste doi metri,
soane importante pentru mine: înv\]\torul frumos de la o vreme. domin\ scena. Aceasta este înso]it\ de
tat\lui [i al surorii mele, înv\]\toarea mea, Ah, cât de fericit am fost când “c\iu}i”, „buhai”, ur\tori, colind\tori [i
diriginta mea, iar la r\scruce locuie[te pri- noi, echipajul clasei a VII-a, am câ[tigat masca]i, dansând în ritmul muzicii de fan-
marul comunei noastre. concursul “Zilele Sadoveanu”! Sau ce far\.
Pentru mine satul în care m-am clipe emo]ionante am tr\it la întâlnirea cu Când voi fi mare, când c\ile
n\scut e ca un col] de rai, cu minunate un poet renumit din Republica Moldova – vie]ii mele se vor îndep\rta de satul natal,
locuri de odihn\ [i recreere. Nicolae Dabija, care a recitat [i versuri de sunt sigur c\-mi voi reaminti cu drag
Apoi, dep\rtându-m\ pu]in de casa Grigore Vieru, acompaniat de c\tre aceste clipe minunate. Bunica îmi
copil\riei, nimeni n-a petrecut zile de maestrul naist Vasile Iovu. poveste[te c\ atunci când eram mai mic
Sunt un copil norocos. M-am vacan]e [i oricât de frumos era acolo,
sc\ldat [i de plaj\ mai frumoase ca la Excursiile organizate [i întrecerile sportive [i m\ întorceam cu familia de undeva mai
n\scut într-un sat minunat, cu locuri fru- sim]eam c\-mi lipse[te totu[i ceva: îmi
Moldova noastr\, râul cel preistoric. ne-au însufle]it [i ne-au dezvoltat spiritul de departe, respiram u[urat [i spuneam:
moase [i oameni gospodari. Mirosl\ve[ti lipseau livada cu p\s\rele, antena cu
Nimeni n-a b\ut ap\ mai de competi]ie. Olimpiadele de Religie [i Ah! Ce frumos miroase aerul de-acas\!
- se nume[te satul meu, iar eu sunt un pui porumbei, holul lung al casei mele,
grozav\ ca apa de la izvorul din Matematic\ ne-au oferit posibilitatea s\ Iat\, inspir adânc miresmele ogr\zii
de mirosl\ve[tean n\stru[nic [i glume], bunicii, uli]a cu prietenii de joac\ ...
„planta]ii”, ori de la Costi]\, aproape de ne-ntrecem cu al]i copii din jude], copil\riei mele, ca s\ pot spune [i acum,
a[a cum îmi spun colegii [i prietenii de Uli]a copil\riei mele îmi prile-
Stejarul lui Andriu]\ – monument al ob]inând [i diplome de merit. de fapt, mereu: ah, ce frumos miroase
joac\. juie[te foarte multe amintiri, iar pentru
naturii, vechi de peste 600 de ani, doborât Toate acestea sunt clipe minunate. {i înc\ aerul de-acas\!
De[i înc\ nu mi-am încheiat mine ea este locul cel mai frumos de pe
acum de furia naturii. nu-s doar atâtea aceste bucurii ale copi- Leleu Alexandru-Ioan, clasa a VII-a
vârsta copil\riei, pot spune deja c\ am P\mânt. Ori de câte ori m\ întorc acas\,
Nimeni n-a mo[tenit costume lariei mele. Cum a[ putea uita cea mai {coala de Arte [i Meserii
tr\it clipe de neuitat aici, în satul meu ea m\ prime[te, precum o mam\ bun\, cu
na]ionale mai frumoase ca ale noastre. emo]ionant\ zi din fiecare an – Ajunul Miroslove[ti
natal. bra]ele deschise. Cineva spunea c\ este
Înc\ din clasa a IV-a, doamna înv\]\toare Anului Nou, când întregul sat este în
Oriunde plecam cu familia în uli]a cu cea mai mult\ vegeta]ie.
ne-a înv\]at primii pa[i de dans popular s\rb\toare. Sute de oameni se adun\ în
Eminescu Prietenii no[tri basarabeni
„Luceaf\rul poeziei române[ti”
Chi[in\u [i-a descoperit sr\mo[ii din Tribuna înv\]\mântului, referi-
De prin preajma anului 2002, pe meleagurile noastre [i, gra]ie tor la acest început de leg\tur\
dasc\lii miroslove[teni care for]ei sale intelectuale, a dat bice spiritual\, înv\t\torul Gh. Pârlea).
lucrau la Monografia comunei au [i… fân celor care trudeau la {i ceea ce a urmat e în\l}\tor [i
fost contacta]i de conferen]iarul descoperirea istoriei noastre demn de…povestit. M\car atât
universitar dr. Vasile {oimaru. locale. De aici încolo a început s\ cât se în]elege din eseul al\turat.
Acest remarcabil intelectual se construiasc\ o punte peste
basarabean lucra la monografia Prut, dinspre Chi[in\u înspre (Redac]ia)
Neamul {oim\re[tilor – 500 de Miroslove[ti (O alt\ punte peste
ani de istorie. Monografistul de la Prut, cum [i-a intitulat articolul
Anul acesta e an jubiliar Emi- Vede-n cap\t începutul Nu spera [i nu ai team\
nescu – e al o sut\ [aizecilea an Cine [tie s\ le-nve]e;
de la anul na[terii poetului. În Tot ce-a fost ori o s\ fie Nu spera când vezi mi[eii
modestia puterii noastre, îl În prezent le-avem pe toate, La izbând\ f\când punte,
omagiem propunându-le citito- Dar de-a lor z\d\rnicie Te-or întrece n\t\r\ii,
rilor no[tri câteva strofe emine- Te întreab\ [i socoate. De ai fi cu stea în frunte;
sciene din Gloss\(1883, decem- Team\ n-ai, c\ta-vor
brie). Demersul nostru va contin- C\ci acelora[i mijloace Între dân[ii s\ se plece,
ua în num\rul urm\tor. Se supun câte exist\, Nu te prinde lor tova[i:
{i de mii de ani încoace Ce e val, ca valul trece.
Gloss\ Lumea-i vessel\ [i trist\; ………………………………..
……………………………… Alte m\[ti, aceea[i pies\,
Viitorul [i trecutul Alte guri, aceea[i gam\,
Sunt a filei dou\ fe]e, Am\git atât de-adese
CM
YK
Pagina 7
7 Glasul Satului
Februarie 2010
nr 1
Sadoveniana
Îndemn la z\bava “cetitului” c\r]ilor lui Mihail Sadoveanu
(Anul acesta se împlinesc 130 de ani de la na[terea lui Mihail Sadoveanu)
mas\ dosit\ a vre- vesti]i, domni moldoveni [i munteni, regi Moldovei, [i s-o duc\ în bordeiul lui de s\rut\ mâna Domnului, îngenunchind
unui p\mântean de str\ini, în trecere sau peste r\zboaie. fugar. Trebuie spus c\ [i coni]ei îi chicase intâi [i mergând apoi ca racul, ca s\ nu-i
prin satele megie[e Dupa ce s-o ridicat hanu’, care la- cu tronc flac\ul cel de la coarnele plugului întoarc\ spatele st\pânulu. Când d\ s\
hanului, care ar nceput era cetate, cu ziduri groase [i cu [i c\ deja p\c\tuise cu el, spre ru[inea plece, îns\, deodat\ îi r\sun\ în urechi
aduce cât de cât la por]i ferecate noaptea, ca s\ nu neamului boieresc. Dudui]a se afla atunci glasul lui Vod\, care îl întreab\ cum ar fi
chip [i port cu vreun n\v\leasc\ nepofti]ii, [i dup\ ce-o trecut la han, în drum spre M-rea Agapia, unde r\mas dac\ nu-i d\dea carte de dreptate.
r\ze[ de demult. {i vremea toate cele de demult au reînviat boierul, înso]it de arn\u]i, o ducea s\-[i R\z\[ul de la Suceava, ca lovit în moalele
asta m\ ajut\ s\ aud aici, în istorisirile bine me[te[ugite ale isp\[easc\ p\catul. Planul pus la cale de capului cu o m\ciuc\, nu se l\s\ doborât
de la acest str\bun drume]ilor. Vorbe vechi s-au spus la han, ibovnicul coni]ei, împreun\ cu Ancu]a, l-a [i îi r\spunse Domnului, cu oarece sfial\:
încropit vorbe neros- multe cât frunzele copacilor, dar au zburat l\sat pe boier cu botul pe labe, f\r\ s\ "Domnia ta, eu cuvântul nu mi l-am luat
tite, dar închipuite [i ele odat\ cu frunzi[ul toamnelor. Multe poat\ a o învinui pe uneltitoarea de la han. înd\r\t niciodat\…Dac\ era nevoie, iapa
dup\ dorin]a mea oale s-au spart aici, oameni buni, mul]i Trebuie s\ v\ spun, oameni buni, [i una mea e colea, peste drum. Vod\ l-o privit
ascuns\… pe[ti[ori din râul ista ce-o dat nume ]\rii, hazlie, petrecut\ aici, la han. Cic\ Vod\ îng\duitor [i de data asta, ar\tând c\
mrene [i cleni, pr\ji]i pe vatr\, în talgere Mihalache Sturza, Domnul cel care pre]uie[te omu’ hâtru [i curajos. Iar
de lut, au cr\n]\nit drume]ii timpului. Au st\pânea mo[ii [i-n coastele satelor noas- r\z\[u’ sc\pat cu fa]a curat\ o oprit, la-
* mistuit crapi [i cârlani la pro]ap, au tre, c\zu [i el pe nepus\ mas\ aici, la han, ntoarcere, la Hanu Ancu]ei ca s\
Oameni molf\it, în pl\cinte poale-n brâu, brânza într-o bun\ zi. Nici m\car unul îns\ din cei istoriseasc\ drume]ilor cei osteni]i
buni, ia ridica]i multor turme de oi de pe-aici ori dinspre afla]i cu ulcica-n bra]e nu-l cuno[tea pe p\]ania cu Vod\ [i cu…iapa lui cea
oleac\ ochii din munte, unele fiind, poate, ale lui Nechifor Vod\ [i to]i îl luar\ drept un boier oare- sl\b\noag\. Ace[tia aveau s-o spun\
ulcelele burduhoase Lipan, cel r\pus cu vicle[ug de baltagul care. Printre meseni, se afla [i-un r\z\[ urma[ilor pân\ când o agiuns, tot aici, la
[i asculta]i povestea lui Bogza, cu p\rt\[ia lu' Cu]ui. de prin p\r]ile Sucevei, un îndr\zne] lim- han, la urechile nepotului lui Gheorghe
hanului ista, care nu- {i-n t\t acest timp, Ancu]ele cele de but, care intr\ -ndat\ în vorb\ cu boierul. Ursachi. Apoi, de la el încolo, au aflat-o
i han de rând. I-ade- demult – care-acuma-s oale [i ulcele, ca Boierului nostru, Domnului cel ne[tiut, îi to]i cei care [tiu cât de cât a buchisi.
varat îns\ c\, dac\ nu s\ bem noi vin din ele – umblau ca ni[te pl\cu r\za[ul [i-l întreb\ cu ce rost îi este Dumneavoastr\, oameni buni, st\pâni]i
se n\[tea nepotul lui albine, împodobite cu [iraguri de m\rgele drumul pe-acolo. R\z\[ului cu stuchit la me[te[ugu’ ista? Atunci ia pofti]i de
Gheorghe [i-a’ [i n\frame nem]\[ti, vam\ cu care negus- furc\ atât îi trebui [i-ndat\ începu s\-[i deschide]i cartea scriitorului de-i zice
Anghelinei Ursachi torii cei înseta]i de vin [i de ochii dulci ai verse amarul ce-l ardea la inim\. Îi spuse Sadoveanu...C\ n-o s\ v\ par\ r\u...
de la Ver[eni, b\ietu’ Profirei, cel agiuns hangi]elor le cump\rau bun\voin]a. {i boierului c\ merge la Vod\, la Ie[, s\-i Ei, cinsti]i meseni, ar fi multe de spus
La Hanu Ancu]ei scriitor mare, [i de-i zice Sadoveanu, uite-a[a, st\tea Ancu]a la mângâiat ca fac\ dreptate într-o pricin\ cu un corb de despre vorbele de demult, r\sturnate în
(Sau) Locul unde înc\ se mai r\mânea [i Hanu Ancu]ei doar un loc de mâ}a la dezmierdat. boier de prin p\r]ile lui, cu care se judeca urechile mosafirilor Ancu]elor celor vechi,
istorisesc – în grai dulce, moldovenesc – z\bav\, ca multe altele, [i nimic mai mult. Da' [i localnicii no[tri [i-au ostoit pentru ocina p\rinteasc\. Îi ar\t\ traista "precum vinu’ în ulcele,/ din doage de
fapte din vremuri de demult apuse Da' s\ [ti]i dumneavoastr\ c\ nu poftele lume[ti la Hanu Ancu]ei, în dru- ticsit\ cu hâr]oage [i cu pece]i domne[ti cof\iele,/ dar nu-i timpu’ de pierdut/ cât îi
exist\ pe lume han mare la drum mic. murile lor s\pt\mânale la Târgu’ de la din vechime [i se jur\ în fa]a boierului c\, vinu’ de b\ut…C\ aici, la Hanu Ancu]ei,
Se întâmpl\ ca m\car o dat\ pe Drumu' ista, la care î[i deschidea por]ile Tupila]i, deschis târgove]ilor exact acum dac\ nici Vod\ nu-i face dreptate, se las\ se [tie bine zicala vinului: "Vinu’
an s\ merg [i eu la Hanu Ancu]ei. Întot- hanu’ (acum, doar u[ile) cu aproape trei 162 de ani, pe mo[ia logof\tului {tefan lehamite. Dar îl va pofti pe mai marele îndulce[te inima omului [i folose[te
deauna, îns\, întâmpl\tor. A[ face-o veacuri în urm\ (f\r\ 8 ani, numai), e dru- Catargiu. Carele s\tenilor din ]\rii, ca s\-[i verse n\duful, s\-i pupe m\dularelor lui". A[a c\...
mereu, cu voluntariatul celui profund mul voievozilor desc\lec\tori—Drago[ [i Mirosl\ve[ti, Ciohor\ni [i Muncelul de iapa...undeva, aproape de coad\. {i-i
motivat, dar numai ca vizitator. Cum îns\ Bogdan. {i asta nu-i pu]in, c\-s de-atunci Sus î[i încruci[au c\ile, unele la dus altele arat\ boierului mâr]oaga, legat\ sub un Zâi din cobz\, m\i cioroi,
hanul nu-i muzeu, ci loc unde se intr\ ca aproape [ase veacuri. {leahul ista, de-i la-ntors, ici la han. Cei care se-ntorceau [opron a’ hanului. Mesenii începur\ s\ Cât oi be’ m\car un ]oi
s\ dai tribut trupului, cu cheltuial\ mare, zice Drumu' B\ei, a fost c\lcat de pot- intrau s\ bea adalma[ul târguielilor f\cute râd\, iar boierul, adic\ Vod\, ce s\ fac\, le {-o ulcic\ rotunjic\
n-o fac decât …când n-am încotro. {i de coavele multor cai, care amu-s dinte ori cu animale mari, c\ la asemenea negus- ]inu hangul, mânz\[te. Pe semne, vre]i s\ Cu vin scurs din cof\ic\.
fiecare dat\ când intru în înc\perea aceea ochi de lup. F\ga[ul lui a fost adâncit de torii aveau mereu dare de mân\. [ti]i pe unde [i-o scos c\me[a r\z\[ul Zâi, ]âgane, din vioar\,
mare, primitoare, rânduit\ dup\ obi- chervanele cu coviltir ale negustorilor {i pune-te pe vorb\ apoi, când o dat ochii cu Vod\, la cancelaria Sî-mi toarne Ancu]a iar\
ceiurile arhaice, sunt mi[cat l\untric de armeni, înc\rcate cu m\rfuri nem]e[ti, mângâind rotunjimea ulcelei, cu ochii la domneasc\…Ap\i, când o agiuns la Vinu' cât încape-n oal\
ceva ce mi se trage precis de la slova aduse tocmai de pe la Lipsca, de-i zic rotunjimile Ancu]ei. Trebuie s\ [ti]i, Domnie, Vod\ o [i dat ordin unui {i focu' în inimioar\.
sadovenian\. {i tulburarea asta nu-mi oamenii azi Leipzig, ori de la Lvov, din oameni buni, c\ Ancu]ele dinaintea celor fonc]ionar domnesc s\-l aduc\ în fa]a sa
face r\u, ci m\ cople[e[te pl\cut de un Polonia, înc\rcate cu m\rfuri t\t\r\[ti, ba pe care le mângâiem noi acum cu priviri pe r\z\[ul din p\r]ile Sucevei. Când Text preg\tit, la cerere, pentru emisiuneasentiment al trecutului, al istoriei. B\nui- chiar cu m\rfuri de prin îndep\rtata Indie, ascunse, ca s-avem cu ce ne spovedi la ]\ranul nostru o dat nas în nas cu Domnul spectacol O vedet\ popular\, moderat\ de
esc c\ tr\irea aceasta ar fi [i mai accentu- de unde-a venit [i neamul l\utarilor no[tri pop\, f\ceau [i fapte mai de isprav\ decât [i v\zu c\-i acela[i cu boierul de la Hanu Iuliana Tudor [i realizat\ de TVR1, în
at\ dac\ mesenii n-ar fi oamenii epocii tuciurii, care-[i fac veacurile aici la han. cele de-a am\gi drume]ii cu nurii lor Ancu]ei, o strâns tare din m\s\le, în timp direct, la Hanu Ancu]ei, în 2007 (în specnoastre, ci acei ai vremurilor care au con- Au b\tucit drumul ista, oameni buni, a]â]\tori sau de-a le turna vinul din ce-i n\v\lea t\t sângele-n obraji. Domnul, tacol, autorul [i-a prezentat par]ial textul,
sacrat locul, prin pana Maestrului. {i cum o[teni f\r\ num\r, monahi de la m\n\stir- cof\iele. Iat\, de pild\, una din Ancu}ele pref\cut c\ nu-[i aminte[te de el, i-o cerc- închipuind un t\ran de prin p\rtile locuoamenii trecutului au f\cut trecerea, ile Neam]ului, boieri mari [i mici, cu tre- cele vechi a uneltit cu-n r\z\[ cam z\lud, etat hâr]oagele [i o socotit c\ musai tre- lui).
firesc, în alt\ lume, speculez [i eu, dup\ buri pe la împr\[tiatele lor mo[ii, r\z\[i care-avea la inim\ fata unui boier, s-o buie s\-i fac\ dreptate. Mul]\mit peste înv. Gheorghe Pârlea
pofta sufletului romantic, prezen]a la vreo cu pricini la Divan, ho]i de rând [i haiduci r\peasc\ chiar de-aici, de la vadu’ m\sur\, r\z\[ul, cu inima cât un purice, îi
Revolta condeiului
Vasile Comoni]\, poetul de printre noi
S-a n\scut în comuna ]\ranului local, fa]\ de corup]ii s-a preocupat de “marile Pentru cele drepte
Miroslove[ti la 20.10.1936 [i vremii. Dup\ c\derea dictaturii întreb\ri omene[ti c\rora, dac\ Pentru cele drepte
este locuitor al satului Soci. Este comuniste i-au ap\rut poezii nu le-a g\sit un r\spuns palpa- O via]\-am luptat
de profesie tehnician zootehnist, publicate în volume, ultimele bil, credibil, atunci le-a sublimat F\r\ de izbând\,
maistru în breasl\, dup\ fiind Epistole [i “Pic\tura de golul de certitudini cu licen]e F\r\ rezultat;
absolvirea târzie a liceului [i a amar”. Cea mai recent\ este poetice [i metafore de o profun- Într-o lume strâmb\
[colii de mai[tri zootehni[ti din prefa]at\ impresionant de gen- zime surprinz\toare”. Strâmbele-au cântat.
Râmnicu S\rat. Înc\ de tân\r, V. eros de c\tre Constantin O via]\ grea
Comoni]\ cocheteaz\ cu poezia, Hu]anu, un erudit om de cultur\ (Din Monografia Comunei Am sc\pat de vremuri grele
ucenicind cu sârg, în arta stihu- ie[ean. C. Hu]anu consider\ c\ Miroslove[ti – ed. a doua) Dar am dat tot peste ele.
lui, în cadrul Cenaclului literar poeziile din acest volum semnat Am sc\pat de-o via]\ grea
“Muguri” de la Podoleni-Neam], de V. Comonit\ “...te trimit cu Am schimbat un jug cu altul Dar am dat tot peste ea…
localitate unde î[i practica tem- gândul la tezaurul în]elepciunii Vântul vine, Toate astea ne termin\,
porar profesia. Atunci i-au fost populare...” [i c\ poetul, Rece bate, Scade na]ia român\.
publicate primele poezii în pla- “...str\b\tut de un spirit civic Doamne,vino, Voi ce sta]i acum la cârm\,
chetele “Arbori de lumin\” [i dezvoltat, î[i înmoaie pana în F\ dreptate N-o sc\pa]i de tot din mân\!
“Podoleni 500”. Poetul a fost [i social, aducând pe tapet toate C-a tr\i
component al cenaclului local racilile vremurilor actuale...”. Nu se mai poate… S\rmanii b\trâni
“De la str\buni, la nepo]i”, con- Poeziile sale sunt definite de Am schimbat un jug S\rmanii b\trâni, cum mor
dus de înv. Gh. Pârlea, autodes- c\tre lectorul [i comentatorul Cu altul, F\r\ nici un ajutor.
fiin]at dup\ 1989. Poeziile sale, volumului ca “balade moderne”, Trag în el În zadar bat în perete,
de natur\ social\, exprimau create cu “osârdie [i talent De m\ ia dracul. Nici un suflet nu se vede.
curajos spiritul s\u critic fa]\ de nativ”. C. Hu]anu constat\ c\, în Mor nealina]i batrânii
cei responsabili de condi]ia crea]iile sale lirice, V. Comoni]\ Cum mor prin zvoaie cânii.
CM
YK
Pagina 8
cyan magenta yellow black
8 Glasul Satului
Februarie 2010
nr 1
Dulcea povar\ a unei prietenii “româno-române”
“Treac\ al]ii puntea” (titlul uneia dintre Onoare al comunei, ne-a înnobilat nu îndestul\toare – [i asta, din nou, cu
c\rtile sale). s\rb\toarea cu prezen]a sa [i a prietenilor vina noastr\, c\ci nu ne-am priceput s\
[i astfel, am fost trezi]i dintr-un s\i, c\rturarii de la Chi[in\u (deveniti, control\m scenariul s\rb\torii astfel încât
somn p\gubitor al ignoran]ei, în care cum spuneam, [i prietenii no[tri). Au s\ putem da cezarului ce-i al
Basarabia aproape c\ lipsea de pe harta adus cu ei câteva saco[e ticsite de c\r]i, cezarului.Vorbitorii care vehiculau vorbe
min]ii noastre, cortex sârguincios sp\lat cu un scop special, unul de anvergur\ politice au fost mai mul]i [i mai volubili,
de ideologia ce înc\ mai zvâcne[te în neu- cultural\, \ci respectivele volume apoi pentru vorbele cronofage ale altora
ronii cei neadormi]i. reprezentau, dup\ specificarea expres\ a n-am putut g\si (cu tot îndemnul subtil
Am participat împreun\ la evenimente ini]iatorului prieteniei noastre, primul can- iritat al universitarului de la Chi[in\u)
dedicate unor personalit\]i ale culturii cioc de mortar la temelia unei biblioteci butonul cu indicatorul “close”…
na]ionale, la lans\ri de carte – ale lor, în basarabene în comuna noastr\. {i înc\ un argument la povara
special, dar [i dou\ ale noastre (rezultate Cet\]eanul (nostru) de Onoare din stânga acestei dulci prietenii. În prietenia noastr\
[i prin contribu]ia unor stimuli creati de o Prutului ne-a mai f\cut un dar, de alt\ se simte tot mai acut imixtiunea acelui
metafizic\ a dulcei [i împov\ratei noastre natur\, dar tot dedicat sufletului (acest element perturbator, artificial, a crevasei
Sunt în jur de [apte ani de Moldovei. De atunci, basarabeanul, între
prietenii cu cei aminti]i). mister din alc\tuirea noastr\ care ne sub- care desparte [i pe care o numim, concând, aflat în c\utarea r\d\cinilor altele, un Marco Polo al drumurilor ce
De ce pre]uim leg\tura aceasta jug\ fie Iadului, fie – mai rar – Paradisu- ven]ional, grani}\ – grani]a “românogenealogice prin p\r]ile române[ti din unesc comunit\]ile române[ti din cele
special\ cu basarabenii no[tri e, pre- lui). Bineîn]eles c\ acest dar basarabean român\”, atribut anacronic, transferat,
dreapta Prutului, un vrednic c\rturar patru z\ri ale Lumii, a croit [i pentru noi o
supun, deductibil din zgârcitele paragrafe ne-a apropiat de împ\ra\ia tr\irilor iat\, [i dulcei [i împov\ratei noastre pribasarabean ne-a c\lcat, cu gând bun, punte spiritual\ peste Prutul care
de mai sus. Dar de ce ne împov\reaz\ pri- cere[ti, c\ci grupul vocal al b\rba]ilor de etenii. În eliberarea de aceast\ (în final
pentru prima dat\ meleagul. Câ]iva desparte, Prutul care une[te,
etenia lor? – ar putea fi o nedumerire pen- la Coste[ti a interpretat magistral ances- argumentat\) împov\rare a prieteniei
dasc\li de [coal\ local\ i-am descoperit împov\rându-ne cu dulcea ofrand\ a pri-
tru cititorul acestui demers publicistic. tralele melodii române[ti, pastrate cu jus- noastre cred îns\ f\r\ încetare. Cred, cu o
îndat\ frumuse]ea misiei sale intelectuale eteniei sale [i, mai apoi, cu cea a priete-
Simplu [i concis (chiar dac\ voi primi din tificat\ fal\ de ace[ti arti[ti virtuo[i ai emo]ie accentuat\, în eliberarea de
fiindc\, la o scar\ mai mic\, s\vâr[eam [i nilor s\i, oameni ce ne-au devenit,
nou papara pentru ceea ce prietenul nos- melosului popular. aceast\ istoric\ împov\rare, acum, dup\
noi un exerci]iu cultural asem\n\tor. În instinctual, la fel de dragi. Cum s\ nu fie
tru, universitarul, consider\ c\ e un exces {i înc\ o prezen}\ scrutinul repetat în 29 iulie 2009, care,
timp ce universitarul de la Chi[in\u f\cea a[a, c\ci erau [i ei bogat lumina]i într-ale
de modestie din partea mea): pentru c\ basarabean\, e drept, întâmpl\toare, dar iat\, e urmat de fapte încurajatoare. “S\
cercet\ri pentru a demonstra autentici- min]ii [i ale sufletului precum cel care ni
noi putem întoarce mult prea pu]in fa]\ de poate cu un rost t\inuit de c\tre Domnul dea Domnul!”, suna, cu oarece circumtatea istoric\ a neamului consacrat literar i-a adus în dar: o m\iastr\ a artei rostirii [i
abunden]a pe care ne-o ofer\ prietenii (identificat de Sadoveanu ca fiind mereu spec]ie, cel mai recent SMS de la unul din
de Mihail Sadoveanu, noi ne împotmolis- sim]irii, actri]a Ninela Caranfi, artista
no[tri. Pentru c\ noi suntem stângaci [i artizanul “întâmpl\rii”). Musafirul acesta, prietenii no[tri basarabeni. “Iar dac\ nu
er\m în inten]ia noastr\ modest\ de a emerit\ – care, iat\ (cât\ generozitate!), a
naivi în modul de a ne ar\ta recuno[tin]a. un june cu un zâmbet fermec\tor [i cu o acum, atunci,…cît de curînd”, citez dintrrealiza monografia locului natal. Întâlnirea devenit o Preoteas\ a Templului-Teatru,
[i, mai ales, pentru c\ (în vanitatea noas- timiditate de fecioar\, ne-a d\ruit ultimul un articol al aceluia[i prieten mai sus
cu cel invocat mai sus a turnat în noi o de vreme ce înal]\ (în consonant\ cu rolul
tr\) ne temem c\ prietenii no[tri volum al tat\lui s\u (Andrei Vartic), poli- invocat.
energie suplimentar\, resurs\ ce ne lipsea heruvimilor [i serafimilor) Psalmii lui
basarabeni nu privesc leg\tura noastr\ ca valentul intelectual, nedrept de pu]in P.S. Între timp, a poposit în
aproape iremediabil, c\ci demersul nostru David c\tre Cer, întru izb\virea p\c\to[ilor
pe un gen de schimb (evident, spiritual), cunoscut nou\, celor din dreapta Prutului. comunitatea noastr\ [i celebrul poet,
era unul care, desigur, dep\[ea condi]ia Terrei, prin intermediul unui CD pe care-l
tocmai pentru c\ nou\ ne lipse[te, fatal- Dar câte nedrept\]i nu ne aduce aceast\ gazetar [i patriot Nicolae Dabija, înso]it de
unor dasc\li “rurali”. avem [i noi, miroslove[tenii –, un erudit
mente, moneda convertibil\…C\ ei sunt barier\ artificial\ pentru care asociem maestrul naist Vasile Iovu, discipol
Atât tenacele intelectual eseist, Vlad Pohil] (considerat de marele
cei care ofer\, iar noi cei care primim. reflexiv sintagmele antonime “din dreap- basarabean al lui Gheorghe Zamfir
basarabean cât [i ucenicii într-ale sond\rii poet disp\rut Grigore Vieru drept un reper
Iat\ înc\ o…dovad\. Într-o zi ta” [i “din stânga” (Prutului)! (detalii, în num\rul urm\tor).
istoriei locale [i-au dus la bun sfâr[it al modestiei în pleiada oamenilor de cul-
de iulie a acestei veri toride am organizat Prietenii no[tri chi[in]uieni au
proiectele, fapt ce avea s\ consfin]easc\ o tur\ basarabeni) [i un prozator, Nicolae
la Miroslove[ti a doua edi]ie a “S\rb\torii rev\rsat apoi asupra mul]imii s\te[ti (Gheorghe Pârlea, articol publicat în
leg\tur\ special\ între vl\starul Neamului Rusu, care-[i tr\ie[te înalta etic\ civic\ [i
Fiilor Satului”. Basarabeanul cu origini pe prezente la s\rb\toare darul vorbelor lor. Literatura [i Arta, Chi[in\u, 24
{oim\re[tilor din stânga Prutului [i artistic\ în spiritul unui principiu consa-
meleagurile noastre, devenit Cet\]ean de Vorbe frumos [i s\n\tos me[te[ugite, dar noiembrie 2009)
dasc\lii din satul str\bunilor s\i de la apa crat de el însu[i în sintagma literar\
Acces la…Cuvânt ales
De la d-na bibliotecar\… …Cu autograf de la autori
Comunitatea noastr\
tr\ie[te, m\car din c=nd în c=nd,
dincolo de rutina rural\. Cum s\
nu fie a[a când, se [tie, localnicii
no[tri citesc c\r]i primite direct de
la autori, cu autograful de rigoare.
S\ exemplific\m mai întâi cu scri-
itorii basarabeni: Românii din
jurul României în imagini (dr.
Vasile {oimaru), [i totu[i limba
roman\(Vlad Pohil\), Paznic pe
în\l]imi (Nicolae Dabija),
Neb\nuita for]\ a scenei (artista
emerit\ Ninela Caranfil), Treac cu valoare monografic\, în parte, te demersuri publicistice ajung,
al}ii puntea, [i Hai la mere (Nico- pentru satele comunei noastre). cu bucurie, [i sub privirile noas-
lae Rusu), Codul de la Vorone] Din iunie 2009, localnicii r\sfoiesc tre. Cel mai des avem acces la cele
(Andrei Vartic – prin fiul regretat- [i cele vreo dou\ sute de exem- din amintita revist\ Biblio Polis [i
ului autor). Adaug [i numerele din plare din edi]ia a doua a volumului din Literatura [i arta, publica]ie
Biblio Polis, revist\ profund cul- Monografia Comunei Mirosl\ve[ti accesat\ frecvent pe internet. La
tural\ care apare în format de – despre oameni [i locuri (prof. s\rb\tori - cele provocate de vizita
carte (redactor-[ef, Vlad Pohil\). Ioan Pârlea, coordonator, înv. gazetarilor basarabeni pe
~n cadrul Bibliotecii Comu- basarabean ce-[i trage vi]a din fondatorului, [i c\ accesul la De acela[i privilegiu s-au bucurat Gheorghe Pârlea, înv. Hoga[ Gelu, meleagurile noastre – citim cuvinnale Miroslove[ti, dr. Vasile neamul N\vr\pe[tilor, proprietari respectivele volume urmeaz\, unii miroslove[teni din partea prof. Ioan Leleu, înv. Alexandrina tele alese [i sub efectul u[or stim-
{oimaru, c\rturar [i dasc\l uni- funciari pe meleagurile noastre, deocamdat\, regimul de con- scriitorului Vasile Iancu, originar Leleu [i prof. Viorica Apostol). ulativ al tu[ului tipografic. A[adar,
versitar la Chi[in\u, a înfiin]at o deveni]i {oimaru, dup\ o fru- sultare în sala de lectur\ a bib- din Ciohor\ni (Fuga în memorie [i Cei mai mul]i din autorii de mai la Miroslove[ti, izul de rural e
sec]iune de carte basarabean\. moas\ legend\. De la doamna liotecii. Când vii din mla[tini), a dr. Ioan sus semneaz\ [i valoroase eseuri comb\tut cu un privilegiu pe care,
Dona}ia de carte a fost prilejuit\ bibliotecar\ Elena Munteanu Murariu (Arhaisme [i termini în presa mare (ca s\ facem iat\, îl definim ca “acces
de acordarea titlului de Cet\]ean afl\m c\ acest fond de carte e în Redac]ia istorici) [i a prof. col. Grigore diferenta, vizavi de exercitiul nos- la…Cuvânt ales”.
de Onoare acestui distins prieten continu\ dezvoltare, prin grija Dominte (trei volume de memorii, tru gazet\resc). Unele dintre aces- Redac]ia
Invita]ie la …colaborare R E D A C } I A
Dac\ distin[ii oameni de condei care fac gazet\rie profesionist\, cei
cu afinit\]i sau nu în comunitatea noastr\, doresc s\ ne dea sfaturi sau chiar
GLASUL SATULUI
s\ colaboreze, în contextul tematic rural, primim cu recuno[tin]\ [i onoare. Publica]ie periodic\ editat\ Redactor coordonator: Gheorghe Pârlea
Rug\m, de asemeni, localnicii care au exerci]iul comunic\rii scrise s\ ne cu sprijinul financiar al Colegiul de redac]ie: Virginica Stan,
devin\ colaboratori. Subiectele/temele propuse pot fi trimise la adresa de e- Consiliului Local [i al Georgiana Popa,
Prim\riei Comunei Ioan Pârlea.
mail a revistei.
Miroslove[ti. Adresa e-mail: [email protected]
(Redac]ia)
CM
YK