Dispoziția primarului
Dispoziția primarului
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 772 KB · modificat pe site: 14.08.2020
Pagina sursă
Cum citez acest document
Dispoziția primarului, Comuna Miroslava, jud. Iași. Sursa: http://www.primariamiroslava.ro/wp-content/uploads/2020/08/LEGE-Nr-115-1.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/miroslava/11104-dispozitia-primarului, 04.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru
modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea
și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali
TITLUL I
Alegerea autorităților administrației publice locale
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1. -
(1) Prezenta lege reglementează regimul alegerilor pentru autoritățile administrației publice
locale - consilii locale, consilii județene, primari și președinți ai consiliilor județene.
(2) Consiliile locale și consiliile județene, primarii și președinții consiliilor județene se aleg prin
vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
(3) Consiliile locale și consiliile județene se aleg pe circumscripții electorale, pe baza scrutinului
de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.
(4) Primarii comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și primarul
general al municipiului București, precum și președinții consiliilor județene se aleg pe
circumscripții electorale, prin scrutin uninominal.
(5) Viceprimarii, precum și vicepreședinții consiliilor județene se aleg prin vot indirect de către
consiliile locale, respectiv consiliile județene.
(6) Prevederile prezentei legi privitoare la consiliile locale și la primari, precum și cele privitoare
la circumscripțiile electorale comunale, orășenești, municipale și de sector al municipiului
București se aplică în mod corespunzător și Consiliului General al Municipiului București și
primarului general al municipiului București, precum și circumscripției electorale a municipiului
București, dacă nu se dispune altfel.
Art. 2. -
(1) Cetățenii români exercită, în mod egal, drepturile electorale, fără privilegii și fără
discriminări.
(2) Dreptul de vot se exercită numai pe baza actului de identitate prevăzut la art. 127.
Art. 3. -
(1) Au dreptul de a alege cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care
împlinesc această vârstă în ziua alegerilor.
1
Pagina 2
(2) Pentru alegerea consiliului local, a consiliului județean, a primarului, precum și a
președintelui consiliului județean fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot.
(3) Dreptul de vot se exercită numai în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea
administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul își are domiciliul sau reședința, după
caz.
Art. 4. -
(1) Au dreptul de a fi aleși consilieri, primari sau președinți ai consiliilor județene cetățenii cu
drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani, dacă
nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituția României,
republicată.
(2) Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale
în care urmează să fie alese.
(3) La sectoarele municipiului București pot candida și pot fi alese persoanele care au domiciliul
în municipiul București, indiferent de sector.
Art. 5. -
(1) Cetățenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reședința în România au dreptul de a alege
și de a fi aleși în aceleași condiții ca și cetățenii români, cu îndeplinirea prevederilor prezentei
legi.
(2) Cetățenii Uniunii Europene au dreptul de a fi aleși în funcția de consilier local și consilier
județean, primar sau președinte al consiliului județean.
(3) În sensul prezentei legi, prin cetățenii Uniunii Europene se înțelege cetățenii statelor membre
ale Uniunii Europene, altele decât România.
Art. 6. -
(1) Nu pot alege:
a) debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție;
b) persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin
hotărâre judecătorească definitivă.
(2) Nu pot fi aleși:
a) cetățenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin. (3) din Constituția României,
republicată;
2
Pagina 3
b) persoanele care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (1), precum și persoanele cărora li
s-a interzis, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea dreptului de a fi ales în
autoritățile publice sau în orice alte funcții publice.
Art. 7. -
(1) Candidaturile pentru consiliile locale și consiliile județene, precum și cele pentru primari și
președinți ai consiliilor județene se propun de partidele politice sau alianțele politice constituite
potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, republicată. Se pot depune candidaturi și de către
alianțele electorale constituite în condițiile prezentei legi, de către organizațiile cetățenilor
aparținând minorităților naționale prevăzute la art. 8, precum și candidaturi independente. Listele
de candidați pentru alegerea consiliilor locale și a consiliilor județene trebuie întocmite astfel
încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepția acelora care conțin un singur candidat.
(2) Alianțele electorale se pot constitui între partide politice sau alianțe politice la nivel județean
ori local. Un partid politic nu poate face parte, la același nivel, decât dintr-o singură alianță
electorală.
(3) Alianțele electorale se înregistrează la biroul electoral de circumscripție județeană sau la
biroul electoral de circumscripție a municipiului București, după caz, în maximum 10 zile de la
data înființării birourilor electorale. În cazurile prevăzute la art. 33 alin. (1) sau în situația în care
se organizează alegeri într-o singură circumscripție electorală comunală, orășenească sau
municipală, alianțele electorale se înregistrează la biroul electoral județean, la biroul electoral de
circumscripție a municipiului București sau la biroul electoral al circumscripției în care au loc
alegeri, după caz.
(4) O persoană poate candida pentru un singur consiliu local și un singur consiliu județean și
numai pentru o singură funcție de primar sau de președinte al consiliului județean.
(5) O persoană poate candida în același timp pentru funcția de consilier local, de consilier
județean, de primar sau de președinte al consiliului județean. O persoană poate candida în același
timp pentru funcția de consilier local și de consilier județean.
(6) Numărul de candidați de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul de consilieri stabilit
potrivit Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, cu până la un sfert din numărul mandatelor; fracțiunile se întregesc la
cifra 1, indiferent de mărimea acestora.
(7) Candidaturile depuse pe mai multe liste de candidați sau atât pe liste, cât și ca independent
sunt nule de drept.
Art. 8. -
(1) În sensul prezentei legi, prin minoritate națională se înțelege acea etnie care este reprezentată
în Consiliul Minorităților Naționale.
3
Pagina 4
(2) Pot depune candidaturi organizațiile cetățenilor români aparținând minorităților naționale
reprezentate în Parlament.
(3) Pot depune candidaturi și alte organizații ale cetățenilor români aparținând minorităților
naționale legal constituite, care prezintă la Biroul Electoral Central o listă de membri. Numărul
membrilor nu poate fi mai mic de 15% din numărul total al cetățenilor care la ultimul
recensământ s-au declarat ca aparținând minorității respective.
(4) Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (3) este
mai mare de 25.000 de persoane, lista membrilor trebuie să cuprindă cel puțin 25.000 de
persoane domiciliate în cel puțin 15 din județele țării și în municipiul București, dar nu mai puțin
de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste județe și pentru municipiul București.
(5) Lista membrilor se întocmește pe localități și pe județe și trebuie să cuprindă: denumirea
organizației, numele și prenumele membrilor, data nașterii, adresa, denumirea, seria și numărul
actului de identitate, semnăturile acestora, precum și numele și prenumele persoanei care a
întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o
declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii membrilor.
Art. 9. -
Organizațiile prevăzute la art. 8 pot participa la alegeri și pot depune liste de candidați numai sub
denumirea și cu semnul electoral ale respectivei organizații.
Art. 10. -
(1) Data alegerilor se stabilește prin hotărâre a Guvernului, cu cel puțin 75 de zile înaintea
votării.
(2) În cazul unor alegeri parțiale, organizate în situațiile prevăzute de Legea nr. 215/2001,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și de Legea nr. 393/2004 privind
Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, data desfășurării acestora se
stabilește cu cel puțin 35 de zile înaintea votării. În acest caz, termenele prevăzute de prezenta
lege, cu excepția celor de 24 de ore, se reduc la jumătate. Dacă din operațiunea de reducere la
jumătate a termenelor rezultă fracțiuni de zile egale sau mai mari de 12 ore, rotunjirile se fac în
plus; fracțiunile mai mici de 12 ore nu se iau în calcul.
(3) Alegerile au loc într-o singură zi, care poate fi numai duminica.
CAPITOLUL II
Organizarea alegerilor
SECȚIUNEA 1
Circumscripțiile electorale
Art. 11. -
4
Pagina 5
(1) Pentru alegerea consiliilor locale și a primarilor, fiecare comună, oraș, municipiu și
subdiviziune administrativ- teritorială a municipiului constituie o circumscripție electorală.
(2) Pentru alegerea consiliilor județene, a președintelui consiliului județean și a Consiliului
General al Municipiului București, fiecare județ, respectiv municipiul București, constituie o
circumscripție electorală. Numerotarea circumscripțiilor electorale județene și a municipiului
București se face prin hotărâre a Guvernului.
Art. 12. -
(1) Numerotarea circumscripțiilor electorale din fiecare județ, precum și a circumscripțiilor
electorale de sector al municipiului București se face de către prefect, prin ordin, în termen de 3
zile de la stabilirea datei alegerilor.
(2) Numerotarea se face începând cu municipiul reședință de județ și continuă cu celelalte
municipii, orașe și comune, în ordinea alfabetică a fiecărei categorii de unități administrativteritoriale.
Art. 13. -
Numărul circumscripției electorale se aduce la cunoștință alegătorilor de către primar, odată cu
aducerea la cunoștință a delimitării și numerotării secțiilor de votare.
SECȚIUNEA a 2-a
Secțiile de votare
Art. 14. -
Operațiunile electorale se desfășoară în secțiile de votare organizate conform Legii nr.
35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației
publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu
modificările și completările ulterioare.
Art. 15. -
(1) La aceeași secție de votare alegătorii votează pentru consiliul local, consiliul județean, pentru
primar și pentru președintele consiliului județean.
(2) În municipiul București, la aceeași secție de votare, alegătorii votează pentru consiliul local al
sectorului, pentru primarul sectorului, pentru Consiliul General al Municipiului București,
precum și pentru primarul general al municipiului București.
SECȚIUNEA a 3-a
Registrul electoral și listele electorale
5
Pagina 6
Art. 16. -
(1) Listele electorale permanente se întocmesc, se tipăresc și se actualizează conform Legii nr.
35/2008, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Dispozițiile din Legea nr. 35/2008, cu modificările și completările ulterioare, privind
întâmpinările și contestațiile împotriva omisiunilor, a înscrierilor greșite și a oricăror erori din
liste se aplică în mod corespunzător.
(3) Listele electorale permanente se întocmesc, se tipăresc și se pun la dispoziția birourilor
electorale ale secțiilor de votare de către primari, până cel mai târziu în preziua alegerilor,
conform Legii nr. 35/2008, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 17. -
(1) Primarii asigură condițiile necesare consultării de către alegători a Registrului electoral la
sediul primăriei.
(2) Până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor, dar nu mai târziu de 24 de ore de la
solicitare, primarii sunt obligați să pună la dispoziția partidelor politice, alianțelor politice,
alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă
la alegeri, la cererea și pe cheltuiala acestora, un extras din Registrul electoral, cuprinzând
alegătorii din respectiva unitate administrativ-teritorială, respectiv numele, prenumele, data
nașterii și domiciliul, pe suport electronic sau pe suport hârtie.
Art. 18. -
(1) Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, cetățenii cu drept de vot care și-au
stabilit reședința în circumscripția electorală în care au loc alegeri pot solicita primarului, pe baza
actului de identitate, înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reședință pentru scrutinul
respectiv.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) își exercită dreptul de vot la scrutinul pentru care au solicitat
înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reședință numai în circumscripția electorală unde își
au reședința.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor figura numai în listele electorale permanente ale
circumscripției electorale unde își au reședința.
(4) În ziua votării, președintele biroului electoral al secției de votare înscrie în lista electorală
suplimentară, în condițiile prevăzute la art. 85 alin. (2) - (4), persoanele prevăzute la alin.
(1) care nu au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reședință.
(5) Președintele biroului electoral al secției de votare înscrie în lista electorală suplimentară, în
condițiile prevăzute de art. 85 alin. (2) - (4), persoanele omise din lista electorală permanentă,
care se prezintă la vot.
6
Pagina 7
Art. 19. -
Un alegător poate fi înscris numai într-o singură listă electorală.
Art. 20. -
Primarul comunică biroului electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală,
după caz, precum și biroului electoral de circumscripție județeană numărul de alegători rezultat
din Registrul electoral și din listele electorale complementare, în termen de 24 de ore de la
constituirea acestora. Primarii sectoarelor municipiului București comunică numărul total de
alegători atât birourilor electorale de circumscripție de sector, cât și Biroului Electoral al
Municipiului București. Birourile electorale de circumscripție asigură publicitatea numărului
total de alegători prin afișare la sediile acestora. Autoritatea Electorală Permanentă comunică
Biroului Electoral Central numărul de alegători pentru fiecare circumscripție electorală, în
vederea publicării pe pagina de internet a Biroului Electoral Central.
Art. 21. -
(1) Listele electorale complementare au caracter permanent și îi cuprind pe toți cetățenii Uniunii
Europene cu drept de vot care se află în evidențele Inspectoratului General pentru Imigrări și au
domiciliul sau reședința în localitatea pentru care se întocmește lista.
(2) Listele electorale complementare se întocmesc și se actualizează de primar, împreună cu
formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.
(3) Listele electorale complementare se întocmesc în două exemplare originale și se semnează de
primar, de secretarul general al unității administrativ-teritoriale și de șeful formațiunii teritoriale
a Inspectoratului General pentru Imigrări. Listele electorale complementare se păstrează în
registre speciale, cu file detașabile.
(4) Primarul, împreună cu formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări,
actualizează listele electorale complementare până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea zilei
votării.
(5) În termen de 5 zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (4), Inspectoratul General
pentru Imigrări transmite Autorității Electorale Permanente o copie a datelor înscrise în listele
electorale complementare, în format electronic.
(6) Persoanele care și-au pierdut drepturile electorale se radiază din lista electorală
complementară, în temeiul comunicării făcute primarului de către instanța de judecată, în termen
de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
(7) În cazul în care nu mai îndeplinesc condițiile de exercitare a dreptului de vot prevăzute de
prezenta lege sau dacă solicită expres radierea lor din listele electorale prin cerere scrisă adresată
primarului, precum și în caz de deces, cetățenii Uniunii Europene sunt radiați de către primar din
listele electorale complementare. În caz de deces, radierea cetățenilor Uniunii Europene din
7
Pagina 8
listele electorale complementare se face pe baza comunicării efectuate de către Inspectoratul
General pentru Imigrări.
Art. 22. -
(1) Listele electorale complementare cuprind în mod obligatoriu următoarele: numele și
prenumele alegătorului, data și locul nașterii, statul membru de origine, adresa la care locuiește
în România, numărul circumscripției electorale.
(2) Cetățenii Uniunii Europene au dreptul să verifice înscrierile făcute în listele electorale
complementare. În acest scop, primarii aduc la cunoștința publică locul și intervalul orar când
acestea pot fi verificate.
(3) Întâmpinările împotriva omisiunilor, înscrierilor greșite sau oricăror erori din liste se fac în
scris și se depun la primar. Primarul este obligat să se pronunțe, în scris, în cel mult 3 zile de la
data înregistrării întâmpinării.
(4) Împotriva soluției date de primar se poate face contestație în termen de 24 de ore de la
comunicare. Contestația se soluționează în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, de către
judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea. Hotărârea judecătorească este definitivă și
se comunică persoanei interesate și primarului, în termen de 24 de ore de la pronunțare.
(5) Primarii, împreună cu formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări,
realizează copii de pe listele electorale complementare. Copiile de pe listele electorale
complementare se înaintează de către primar, pe bază de proces-verbal, în două exemplare,
birourilor electorale ale secțiilor de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este
pus la dispoziția alegătorilor pentru consultare, iar celălalt este utilizat în ziua alegerilor. Un
exemplar al copiei se păstrează de către primar.
(6) Copiile de pe listele electorale complementare se semnează de primar, de secretarul general
al unității administrativ- teritoriale și de șeful formațiunii teritoriale a Inspectoratului General
pentru Imigrări.
(7) Copiile de pe listele electorale complementare cuprind numele și prenumele alegătorului,
data și locul nașterii, statul membru de origine, adresa la care locuiește în România, numărul
circumscripției electorale, numărul secției de votare și o rubrică destinată semnăturii
alegătorului.
(8) Orice neconcordanță între lista electorală complementară și copia întocmită potrivit alin.
(5) se soluționează de primar, de îndată, pe baza datelor cuprinse în lista electorală
complementară.
(9) Orice modificare intervenită în lista electorală complementară, după trimiterea copiilor la
biroul electoral al secției de votare, se comunică acestuia de către primar, în termen de cel mult
24 de ore.
Art. 23. -
8
Pagina 9
(1) Cetățenii Uniunii Europene cu drept de vot care au domiciliul sau reședința în circumscripția
electorală în care au loc alegeri și nu se află în evidențele Inspectoratului General pentru Imigrări
sunt înscriși, la cerere, de către primar, în lista electorală complementară, pe baza unui document
care le atestă identitatea și a unui document care atestă adresa la care locuiesc.
(2) Dispozițiile art. 17 se aplică în mod corespunzător.
(3) Prin document care atestă adresa se înțelege unul dintre următoarele acte:
a) acte încheiate în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare, privind
titlul locativ, respectiv contractul de vânzare-cumpărare, contractul de închiriere și altele;
b) declarația scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spațiu, însoțită de
unul dintre documentele prevăzute la lit. a);
c) declarația pe propria răspundere a solicitantului, însoțită de nota de verificare a polițistului de
ordine publică, prin care se certifică existența unui imobil și faptul că solicitantul locuiește
efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la
lit. a) și b);
d) documentul eliberat de primărie, din care să rezulte că solicitantul figurează înscris în
Registrul agricol, pentru mediul rural.
Art. 24. -
(1) În ziua votării, președintele biroului electoral al secției de votare înscrie în lista electorală
suplimentară cetățenii Uniunii Europene omiși din copia de pe lista electorală complementară
care se prezintă la vot și fac dovada că au domiciliul sau reședința în raza teritorială a secției de
votare respective, cu oricare dintre documentele emise de Inspectoratul General pentru Imigrări
sau cu unul dintre documentele prevăzute la art. 23 alin. (3).
(2) În cazul în care alegătorul, cetățean al Uniunii Europene, își schimbă adresa la care locuiește
în altă circumscripție electorală după înaintarea copiei de pe lista electorală complementară la
biroul electoral al secției de votare, acesta își exercită dreptul de vot în circumscripția electorală
pe a cărei rază teritorială locuiește, în baza oricărui document valabil de identitate însoțit de
certificatul de înregistrare care atestă noua adresă sau, după caz, de cartea de rezidență
permanentă ori de permisul de ședere permanentă care atestă adresa anterioară, însoțit de o
adeverință eliberată de formațiunea teritorială competentă a Inspectoratului General pentru
Imigrări, care atestă adresa actuală. Totodată, în vederea exercitării dreptului de vot, cetățeanul
Uniunii Europene poate adresa primarului o cerere, însoțită de unul dintre documentele
prevăzute la art. 23 alin. (3); primarul comunică, de îndată, biroului electoral al secției de votare
cererea cetățeanului Uniunii Europene, pentru înscrierea acestuia în lista electorală suplimentară.
(3) În situațiile prevăzute la alin. (2), alegătorul este înscris, în ziua alegerilor, pe lista electorală
suplimentară, de către președintele secției de votare în a cărei rază teritorială se află noua adresă
la care locuiește persoana respectivă.
9
Pagina 10
SECȚIUNEA a 4-a
Birourile electorale
Art. 25. -
(1) Pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor electorale se înființează, în condițiile
prezentei legi: Biroul Electoral Central, birouri electorale județene, birouri electorale de
circumscripție și birouri electorale ale secțiilor de votare.
(2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot. Candidatul, soțul, soția,
rudele sau afinii până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.
(3) În realizarea atribuțiilor ce revin birourilor electorale, membrii acestora exercită o funcție ce
implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă și imparțială a acestei funcții este obligatorie.
(4) Prin excepție de la prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, persoanele care ocupă funcții publice pot
face parte din birourile electorale.
Art. 26. -
(1) Birourile electorale de circumscripție comunală se constituie din 7 membri, cele ale orașelor,
municipiilor și subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, din 9 membri, iar cel al
municipiului București și cele ale județelor, din 15 membri.
(2) Biroul electoral de circumscripție comunală este format din președinte, un locțiitor al acestuia
și din 5 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale sau
organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în
circumscripția electorală respectivă.
(3) Biroul electoral de circumscripție orășenească, municipală și din subdiviziunile
administrativ-teritoriale ale municipiilor este format din președinte, un locțiitor al acestuia și din
7 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale sau organizații ale
cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în circumscripția electorală
respectivă.
(4) Biroul electoral de circumscripție a municipiului București și birourile electorale de
circumscripție județeană sunt formate din președinte, un locțiitor al acestuia, un reprezentant al
Autorității Electorale Permanente și din 12 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice
și alianțelor electorale sau organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care
participă la alegeri în circumscripțiile electorale respective.
(5) Desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia se
face în ședință publică de către președintele tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea
datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorți, dintre magistrații și ceilalți juriști care
îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (51) pe baza criteriului apropierii domiciliului sau
10
Pagina 11
reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ- teritorială în care va funcționa biroul
electoral de circumscripție. Tragerea la sorți se face cu prioritate din lista magistraților, întâi
pentru președinți și apoi pentru locțiitori. Lista magistraților care participă la tragerea la sorți se
întocmește de către președintele tribunalului, iar cea a celorlalți juriști care îndeplinesc condițiile
prevăzute de alin. (51) de către Autoritatea Electorală Permanentă. Listele trebuie să cuprindă un
număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistrații și ceilalți juriști din listă care
îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (51) care nu sunt desemnați președinți sau locțiitori ai
acestora rămân la dispoziția președintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a
titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codurile numerice personale,
domiciliile, reședințele, locurile de muncă, telefoanele, adresele de e-mail și semnăturile de luare
la cunoștință ale persoanelor propuse. Prin jurist se înțelege persoana licențiată în științe juridice.
(51) Pot fi desemnați președinți ai birourilor electorale de circumscripție și locțiitori ai acestora,
juriștii înscriși în Corpul experților electorali care au o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani.
(6) În termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (5), biroul electoral de
circumscripție a municipiului București și birourile electorale de circumscripție județeană se
completează cu câte un reprezentant al Autorității Electorale Permanente.
(7) În lista prevăzută la alin. (5) trebuie nominalizați numai juriști care, potrivit declarației pe
propria răspundere, nu fac parte din niciun partid politic.
(8) În cazul în care numărul magistraților și al celorlalți juriști este insuficient, lista este
completată prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 30 alin. (2).
(9) Data ședinței în care se va efectua tragerea la sorți se aduce la cunoștința publică prin presă,
precum și prin afișare la ușa instanței, de către președintele tribunalului, cu cel puțin 48 de ore
înainte. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte.
(10) Tragerea la sorți se face pe funcții: președinte și locțiitor.
(11) Procesul-verbal prevăzut la alin. (9) constituie actul de învestitură.
(12) La solicitarea scrisă a partidelor politice, alianțelor politice sau a alianțelor electorale ori a
organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, președintele
tribunalului împreună cu prefectul întocmesc și pun la dispoziția acestora, în termen de 48 de ore
de la solicitare, lista cuprinzând datele necesare, pentru a fi contactați, ale președinților birourilor
electorale de circumscripție și ale locțiitorilor acestora, precum și adresele și numerele de telefon
ale sediilor birourilor electorale de circumscripție.
(13) Biroul electoral de circumscripție, constituit potrivit alineatelor precedente, îndeplinește
toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat, în prima etapă, cu
reprezentanții partidelor politice ori ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților
naționale care au grup parlamentar propriu în cel puțin una din Camerele Parlamentului, iar, în
cea de-a doua etapă, cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor
electorale care participă la alegeri în circumscripția respectivă, după definitivarea candidaturilor.
11
Pagina 12
(14) În termen de 48 de ore de la constituirea birourilor electorale de circumscripție, partidele
politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care au grup parlamentar
propriu în cel puțin una din Camerele Parlamentului trebuie să comunice, în scris, birourilor
electorale de circumscripție numele și prenumele reprezentanților lor care fac parte din acestea.
Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare. Comunicările pot cuprinde
un număr mai mare de reprezentanți pentru același birou electoral. În termen de 5 zile de la data
până la care se pot propune candidaturile, filialele locale ale partidelor politice, alianțelor politice
și alianțelor electorale care participă în alegeri trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale
de circumscripție numele și prenumele reprezentanților lor care fac parte din acestea.
Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare. Comunicările pot cuprinde
un număr mai mare de reprezentanți pentru același birou electoral.
(15) Completarea birourilor electorale de circumscripție cu reprezentanții partidelor politice și ai
organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au un grup parlamentar propriu
în cel puțin una dintre Camerele Parlamentului se face în termen de 5 zile de la data constituirii
acestora, de către președintele biroului electoral de circumscripție. Completarea birourilor
electorale de circumscripție cu reprezentanții partidelor politice neparlamentare, ai organizațiilor
neparlamentare ale cetățenilor aparținând minorităților naționale și ai alianțelor care nu au în
componență partide politice parlamentare sau organizații neparlamentare ale cetățenilor
aparținând minorităților naționale, care participă la alegeri în circumscripția respectivă, se face
de către președintele biroului electoral de circumscripție, în termen de 24 de ore de la data
rămânerii definitive a candidaturilor, în ordinea descrescătoare a numărului de candidați propuși
pentru consiliul local în cauză, la care se adaugă, dacă este cazul, candidatul la funcția de primar.
În cazul biroului electoral de circumscripție județeană, respectiv municipiului București, se are în
vedere numărul tuturor candidaturilor pentru consiliul județean și pentru președintele acestuia,
respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București și primarul general, precum și
pentru consiliile locale și primari, înregistrate în județ, respectiv în municipiul București.
(16) Persoanele care au calitatea de reprezentanți ai unui partid politic, ai unei alianțe politice sau
alianțe electorale ori organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la
alegeri în biroul electoral de circumscripție se stabilesc în ordinea menționată în comunicarea
prevăzută la alin. (14).
(17) În cazul în care două sau mai multe partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale ori
organizații ale minorităților naționale care participă la alegeri au propus același număr de
candidați, reprezentanții lor fac parte din biroul electoral de circumscripție, în limita locurilor
neocupate de reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale aflate,
potrivit alin. (15), într-o situație mai favorabilă; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu este
posibil ca reprezentanții tuturor partidelor politice, ai alianțelor politice și alianțelor electorale
sau organizații ale minorităților naționale care participă la alegeri aflate, în situație de egalitate,
să fie incluși în componența biroului electoral, președintele acestuia procedează la tragerea la
sorți, în prezența delegaților partidelor politice, ai alianțelor politice și alianțelor electorale în
cauză.
12
Pagina 13
(18) În cazul în care partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale sau organizațiile
minorităților naționale care participă la alegeri nu nominalizează reprezentanți, președintele
biroului electoral de circumscripție procedează la completarea biroului, incluzând în acesta, prin
tragere la sorți, persoane care nu fac parte din niciun partid politic. Tragerea la sorți se face dintro listă întocmită potrivit alin. (8), în termen de 24 de ore de la solicitarea președintelui biroului
electoral de circumscripție.
Art. 27. -
(1) Birourile electorale de circumscripție au următoarele atribuții:
a) urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în circumscripția electorală în care
funcționează;
b) înregistrează listele de candidați și candidaturile independente pentru consiliile locale, precum
și candidaturile pentru primar și constată rămânerea definitivă a acestora;
c) comunică biroului electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București
denumirea partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor
aparținând minorităților naționale, care au depus liste complete de candidați;
d) fac publicațiile și afișările necesare cu privire la listele de candidați și candidaturile
independente pentru consilieri și la candidaturile pentru funcția de primar și președinte al
consiliului județean;
e) stabilesc, pe baza numărului de alegători înscriși în Registrul electoral și în listele electorale
complementare, comunicat conform dispozițiilor art. 20, numărul de susținători necesar pentru
depunerea candidaturilor partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și
organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidaturilor independente;
f) distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare buletinele de vot, ștampila de control și
ștampilele cu mențiunea "VOTAT";
g) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la
operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare;
h) biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală, respectiv de sector al
municipiului București totalizează voturile exprimate și stabilește rezultatul alegerilor pentru
circumscripția electorală în care funcționează; eliberează consilierilor și primarului aleși
certificatul doveditor al alegerii;
i) biroul electoral de circumscripție județeană, respectiv biroul electoral de circumscripție a
municipiului București totalizează voturile exprimate pentru consiliul județean, pentru
președintele consiliului județean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București și
pentru primarul general al municipiului București și stabilește rezultatul alegerilor; eliberează
consilierilor, respectiv președintelui consiliului județean și primarului general al municipiului
București certificatul doveditor al alegerii, după care transmite judecătoriei ori tribunalului, după
13
Pagina 14
caz, în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care au avut loc alegeri
procesele-verbale și celelalte documente privind rezultatul alegerilor pentru consilieri, prevăzute
la art. 103 alin. (5), în vederea validării mandatelor;".
*) Potrivit art. 635 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, modificările
aduse prin art. 635 alin. (1) pct. 1 din Codul administrativ intră în vigoare la data inițierii
măsurilor prevăzute de lege pentru organizarea alegerilor autorităților administrației publice
locale din anul 2020.
j) organizează, dacă este cazul, desfășurarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru primari sau
pentru președinții consiliului județean;
k) comunică date cu privire la alegeri și rezultatul acestora, prin biroul electoral de
circumscripție județeană, respectiv a municipiului București, Biroului Electoral Central și
Guvernului și aduc la cunoștința populației din cuprinsul circumscripției electorale, prin orice
mijloc de publicitate, rezultatul alegerilor;
l) primesc de la birourile electorale ale secțiilor de votare și predau judecătorilor, în a căror rază
teritorială funcționează, buletinele de vot întrebuințate și necontestate, precum și pe cele anulate,
listele electorale utilizate, ștampilele și celelalte materiale necesare votării.
(2) Prin listă completă de candidați se înțelege lista care cuprinde un număr de candidați egal cu
suma dintre numărul maxim de mandate de consilier, stabilită potrivit prevederilor Legii nr.
215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru unitatea administrativteritorială în cauză și numărul ce reprezintă un sfert din numărul mandatelor, stabilit în
conformitate cu prevederile art. 7 alin. (6).
(3) Birourile electorale de circumscripție județeană și a municipiului București acreditează
observatorii interni.
Art. 28. -
Biroul electoral de circumscripție a municipiului București organizează alegerea Consiliului
General al Municipiului București și a primarului general al municipiului București, îndeplinind
în mod corespunzător și celelalte atribuții prevăzute în prezenta lege pentru biroul electoral de
circumscripție județeană.
Art. 29. -
În termen de două zile de la constituirea birourilor electorale de circumscripție, prefecții aduc la
cunoștință publică sediile unde acestea își desfășoară activitatea, precum și programul de
activitate al acestora.
Art. 30. -
14
Pagina 15
(1) Birourile electorale ale secțiilor de votare sunt constituite dintr-un președinte, un locțiitor al
acestuia și 5 membri, în cazul secțiilor de votare din comune și orașe, respectiv 9 membri, în
cazul secțiilor de votare din municipii și din sectoarele municipiului București.
(2) Desemnarea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora
se efectuează potrivit Legii nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Desemnarea președintelui și a locțiitorului acestuia se face cel mai târziu cu 10 zile înaintea
datei alegerilor.
(4) Birourile electorale ale secțiilor de votare se completează în prima etapă cu reprezentanții
partidelor politice ori ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au grup
parlamentar propriu în cel puțin una din Camerele Parlamentului care participă în alegeri, iar, în
cea de-a doua etapă, cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor
electorale neparlamentare care participă la alegeri în circumscripția respectivă, în ordinea
descrescătoare a numărului de candidați propuși, conform prevederilor art. 26 alin. (15).
(5) În vederea desemnării membrilor biroului electoral al secției de votare, președintele biroului
electoral de circumscripție stabilește, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora
potrivit alin. (2), numărul de candidați propuși de fiecare partid politic, alianță politică sau
alianță electorală sau organizații ale minorităților naționale care participă la alegeri; în același
termen, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale sau organizații ale minorităților
naționale care participă la alegeri care au depus liste de candidați ori propuneri de candidați
pentru funcția de primar în circumscripția respectivă sunt obligate să comunice președintelui
biroului electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală ori de sector, prin
organizațiile locale, numele și prenumele reprezentantului lor. Președintele biroului electoral de
circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector comunică, de îndată, numele și
prenumele reprezentanților partidelor politice președintelui biroului electoral al secției de votare.
Prevederile art. 26 alin. (15) se aplică în mod corespunzător.
(6) Desemnarea membrilor biroului electoral al secției de votare se face de către președintele
biroului electoral de circumscripție, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (5), prin tragere la
sorți.
(7) Prevederile art. 26 alin. (16) - (18) se aplică în mod corespunzător, tragerea la sorți
efectuându-se de către președintele biroului electoral al secției de votare.
(8) Operațiunile de desemnare a membrilor biroului electoral al secției de votare se consemnează
într-un proces-verbal care constituie actul de învestitură.
(9) Desemnarea membrilor biroului electoral al secției de votare și încheierea procesului-verbal
se fac în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (5), în prezența
delegaților desemnați de partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale sau organizații
ale minorităților naționale care participă la alegeri.
15
Pagina 16
(10) Birourile electorale ale secțiilor de votare se constituie la data încheierii procesului-verbal
prevăzut la alin. (8).
(11) Dacă partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizațiile cetățenilor
aparținând minorităților naționale care au propus candidați la funcția de primar și/sau președinte
al consiliului județean care participă la al doilea tur de scrutin nu au reprezentanți în birourile
electorale ale secțiilor de votare sau în biroul electoral al circumscripției respective, birourile se
completează cu câte un reprezentant al acestora. Cererile se depun în scris în termen de 48 de ore
de la stabilirea rezultatelor primului tur de scrutin. Prevederile alin. (5) se aplică în mod
corespunzător.
Art. 31. -
Birourile electorale ale secțiilor de votare au următoarele atribuții:
a) primesc de la primari listele electorale permanente, copiile de pe listele electorale
complementare și listele electorale suplimentare și asigură condițiile necesare în vederea
verificării acestora de către alegători;
b) primesc de la birourile electorale de circumscripție buletinele de vot pentru alegătorii care
urmează să voteze la secția respectivă, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea "VOTAT";
c) conduc operațiunile de votare și iau toate măsurile de ordine în localul secției de votare și în
jurul acesteia;
d) numără voturile și consemnează rezultatul votării pentru circumscripțiile electorale pentru
care s-a votat la secția respectivă, în mod distinct pentru consiliul local, pentru primar, respectiv
primarul general al municipiului București, pentru consiliul județean și pentru președintele
consiliului județean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București;
e) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;
f) întocmesc și înaintează biroului electoral de circumscripție dosarele prevăzute la art. 96;
g) predau, cu proces-verbal, biroului electoral de circumscripție, buletinele de vot întrebuințate și
necontestate, precum și pe cele anulate, listele electorale utilizate, ștampilele și celelalte
materiale necesare votării;
h) verifică, prin mijloace electronice, legalitatea exercitării dreptului de vot, conform art. 85,
precum și corelațiile din procesele-verbale de consemnare a rezultatelor votării, prevăzute la art.
94 alin. (3), conform procedurii stabilite prin hotărâre a Biroului Electoral Central.
Art. 32. -
Birourile electorale de circumscripție județeană și a municipiului București îndeplinesc în mod
corespunzător atribuțiile prevăzute la art. 27, precum și următoarele atribuții:
16
Pagina 17
a) urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în toate circumscripțiile electorale
din cuprinsul județului, respectiv al municipiului București;
b) asigură aducerea la cunoștința celorlalte birouri electorale din județ, respectiv din municipiul
București a hotărârilor Biroului Electoral Central și urmăresc modul de aplicare și respectare a
acestora;
c) efectuează instruirea președinților birourilor electorale de circumscripție comunală,
orășenească, municipală și de sector al municipiului București și ai birourilor electorale ale
secțiilor de votare din cuprinsul județului;
d) realizează centralizarea numărului de liste complete depuse de partidele politice, alianțele
politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, pe baza
comunicării primite de la birourile electorale de circumscripție comunală, orășenească,
municipală, respectiv de sector al municipiului București, și transmit Biroului Electoral Central
situația centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire;
e) primesc de la birourile electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală,
respectiv de sector al municipiului București, procesele-verbale conținând rezultatul alegerilor,
centralizează rezultatele pe județ, pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și pe
candidați independenți și le dau publicității. Rezultatul centralizării datelor pe județ, respectiv pe
municipiul București, se consemnează într-un proces-verbal care se transmite Biroului Electoral
Central, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 33. -
(1) În județele în care se organizează alegeri locale parțiale în cel puțin două circumscripții
electorale comunale, orășenești sau municipale se constituie un birou electoral județean format
din 2 dintre judecătorii în exercițiu ai tribunalului, stabiliți prin tragere la sorți efectuată de
președintele tribunalului. Tragerea la sorți se face pe funcții: președinte și locțiitor. Celelalte
prevederi ale art. 38 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(2) În termen de 24 de ore de la constituirea biroului electoral județean potrivit alin. (1), acesta se
completează cu un reprezentant al Autorității Electorale Permanente, desemnat prin hotărâre a
acesteia, și cu câte un reprezentant al partidelor politice ori al organizațiilor cetățenilor
aparținând minorităților naționale care au grup parlamentar propriu în cel puțin una dintre
Camerele Parlamentului.
(3) Birourile electorale județene constituite potrivit alin. (1) și (2) îndeplinesc în mod
corespunzător atribuțiile prevăzute în prezenta lege pentru Biroul Electoral Central. Contestațiile
asupra modului de organizare și asupra componenței biroului electoral județean se soluționează
de tribunal.
(4) În județele în care se organizează alegeri parțiale într-o singură circumscripție electorală nu
se mai constituie un birou electoral județean, soluționarea sesizărilor prevăzute la art. 39 alin.
(1) lit. h) făcându-se de judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală
17
Pagina 18
respectivă. Judecătoria se pronunță în termen de cel mult 3 zile de la înregistrarea sesizărilor și
contestațiilor. Hotărârea este definitivă.
(5) Prevederile alin. (1) - (4) se aplică în mod corespunzător și în cazul municipiului București.
(6) În situațiile prevăzute la alin. (4), atribuțiile prevăzute la art. 8 alin. (3), art. 39 alin. (2), art.
59 alin. (1) și la art. 128 sunt îndeplinite de biroul electoral de circumscripție, iar competența de
soluționare a contestațiilor asupra modului de organizare și a componenței biroului electoral de
circumscripție aparține tribunalului.
Art. 34. -
(1) În cazul în care în aceeași circumscripție electorală se organizează alegeri locale parțiale atât
pentru consiliul local, cât și pentru primar, se constituie birouri electorale de circumscripție
comunală, orășenească, municipală și de subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor,
după caz, potrivit dispozițiilor art. 26, care se aplică în mod corespunzător.
(2) În cazul în care se organizează alegeri parțiale pentru consiliul județean, președintele
consiliului județean, Consiliul General al Municipiului București și/sau primarul general al
municipiului București se constituie, după caz, birouri electorale de circumscripție județeană sau
biroul electoral de circumscripție a municipiului București, cu aplicarea corespunzătoare a
prevederilor art. 26.
Art. 35. -
În cazul prevăzut la art. 34 alin. (1), birourile electorale ale secțiilor de votare se constituie în
condițiile și după distincțiile prevăzute la art. 30.
Art. 36. -
(1) În cazurile în care într-o circumscripție electorală comunală, orășenească, municipală, de
subdiviziune administrativ-teritorială a unui municipiu sau județeană se organizează alegeri
numai pentru primar sau primarul general al municipiului București, birourile electorale de
circumscripție, respectiv birourile electorale ale secțiilor de votare se constituie potrivit art.
26 alin. (1) - (12), respectiv art. 30 alin. (1) - (6).
(2) Birourile electorale de circumscripție se completează cu reprezentanți propuși de
organizațiile județene, respectiv de organizația municipiului București, ale partidelor politice
parlamentare, ca membri, în limitele prevăzute la art. 26 alin. (2), (3) și (4). Completarea se face
de președintele biroului electoral de circumscripție, în termen de 24 de ore de la desemnarea
acestuia. Completarea se face în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de senatori și
deputați ai fiecărui partid.
(3) Dacă numărul de membri prevăzut de lege este mai mare decât numărul de partide
parlamentare, operațiunea de completare se repetă până la constituirea biroului cu numărul de
membri legal stabilit.
18
Pagina 19
(4) Birourile electorale ale secțiilor de votare se completează cu reprezentanți propuși de
organizațiile județene, respectiv de organizația municipiului București, ale partidelor politice
parlamentare, care depun candidat la funcția de primar, primar general, ca membri, în limitele
prevăzute la art. 30 alin. (1). Completarea se face de președintele biroului electoral al secției de
votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia, în ordinea descrescătoare a numărului
cumulat de senatori și deputați ai fiecărui partid. Prevederile alin. (3) se aplică în mod
corespunzător.
Art. 37. -
(1) Dacă în municipiul București au loc alegeri numai pentru autoritățile administrației publice
de la nivel municipal, se organizează și oficiile electorale de sector prevăzute la art. 16 alin.
(6) din Legea nr. 35/2008, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Oficiile electorale prevăzute la alin. (1) se constituie dintr-un președinte și un locțiitor al
acestuia și din 6 membri, desemnați de organizațiile municipale ale partidelor politice
parlamentare. Dacă un partid politic parlamentar nu are organizație în municipiul București,
desemnarea reprezentantului se face de conducerea centrală a partidului.
(3) Președintele și locțiitorul acestuia sunt magistrați desemnați de președintele Tribunalului
București, cu cel puțin 15 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în
exercițiu ai judecătoriei sectorului. Data ședinței publice de tragere la sorți se anunță în scris
partidelor politice parlamentare, cu două zile înainte de data desfășurării, de către președintele
Tribunalului București. La organizarea și desfășurarea tragerii la sorți au dreptul să participe
reprezentanți ai partidelor politice parlamentare.
(4) Completarea oficiului electoral cu reprezentanții partidelor politice parlamentare se face de
către președintele oficiului, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia. Completarea se
face în ordinea descrescătoare a numărului cumulat de senatori și deputați ai fiecărui partid.
(5) Dacă oficiul electoral nu poate fi completat cu numărul de membri prevăzut de lege, întrucât
numărul partidelor parlamentare este mai mic decât al membrilor oficiului, operațiunea de
completare se repetă până la organizarea oficiului cu numărul legal de membri.
(6) Oficiile electorale ale sectoarelor municipiului București îndeplinesc în mod corespunzător
atribuțiile prevăzute la art. 17 alin. (3) din Legea nr. 35/2008, cu modificările și completările
ulterioare.
Art. 38. -
(1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție,
președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și 11 reprezentanți ai partidelor
politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, ai organizațiilor cetățenilor aparținând
minorităților naționale și un reprezentant al Grupului parlamentar al minorităților naționale din
Camera Deputaților.
19
Pagina 20
(2) Desemnarea judecătorilor se face în ședință publică, în termen de cel mult 5 zile de la
stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți, de către președintele Înaltei Curți de Casație și
Justiție, dintre judecătorii în exercițiu ai acesteia. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează întrun proces-verbal semnat de președinte și de prim-magistratul-asistent al Înaltei Curți de Casație
și Justiție, care constituie actul de învestire. Data ședinței pentru tragerea la sorți se aduce la
cunoștința publică prin presa scrisă și audiovizuală, de către președintele Înaltei Curți de Casație
și Justiție, cu cel puțin 24 de ore înainte.
(3) În termen de 24 de ore de la învestire, cei 7 judecători aleg din rândul lor, prin vot secret,
președintele Biroului Electoral Central și locțiitorul acestuia.
(4) În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, biroul se
completează cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, cu câte un
reprezentant al partidelor politice și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale
care au grup parlamentar propriu în cel puțin una din Camerele Parlamentului și reprezentantul
Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților.
(5) În termen de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice, alianțele
politice și alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale
neparlamentare, care au depus liste complete pentru consiliile județene în cel puțin 18 județe, pot
propune câte un reprezentant în Biroul Electoral Central până la completarea numărului de 11
membri. Alianțele politice sau alianțele electorale care au în componență partide politice și
organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care au grup parlamentar propriu în
cel puțin una din Camerele Parlamentului și sunt reprezentați în condițiile alin. (4) nu mai
beneficiază de dispozițiile prezentului alineat. Completarea se face în funcție de numărul
candidaturilor depuse pentru consiliile județene de către partidele politice, alianțele politice și
alianțele electorale, iar în caz de egalitate, prin tragere la sorți.
Art. 39. -
(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuții:
a) adoptă, în termen de 3 zile de la data constituirii, regulamentul privind organizarea și
funcționarea birourilor electorale;
b) asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a denumirii și a semnelor
electorale ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor
cetățenilor aparținând minorităților naționale, legal constituite, care au dreptul să participe la
alegerea autorităților administrației publice locale, și comunică lista tuturor birourilor electorale
de circumscripție, imediat după constituirea acestora;
c) urmărește și asigură respectarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale privitoare la alegeri
pe întreg teritoriul țării; asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora;
20
Pagina 21
d) rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate și contestațiile cu privire la modul de
constituire, componența și activitatea birourilor electorale de circumscripție județeană și a
municipiului București;
e) primește și soluționează orice contestație cu privire la organizarea și desfășurarea alegerii
autorităților administrației publice locale, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în
competența birourilor electorale de circumscripție sau a instanțelor judecătorești;
f) centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale de circumscripție
județeană și a municipiului București, numărul de liste complete depuse de către partidele
politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților
naționale și comunică Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune
situația centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire;
g) primește procesele-verbale întocmite de birourile electorale de circumscripție județeană și a
municipiului București, împreună cu procesele-verbale conținând rezultatul alegerilor, întocmite
de birourile electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al
municipiului București; totalizează rezultatele la nivel național, pe partide politice, alianțe
politice, alianțe electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care
participă la alegeri și pe candidați independenți, separat pentru consiliile locale, consiliile
județene, primari, precum și pentru președinții consiliilor județene și asigură publicarea lor în
Monitorul Oficial al României, Partea I, și în presă;
h) soluționează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintro circumscripție electorală, în cazul în care constată, pe baza probelor administrate, că votarea și
stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea
mandatelor în circumscripția electorală respectivă; în astfel de cazuri, dispune repetarea
scrutinului, care are loc în termen de cel mult două săptămâni de la constatarea fraudei. Noile
alegeri au loc în aceleași condiții, folosindu-se aceleași liste electorale și aceleași liste de
candidați și candidaturi independente, cu excepția cazurilor în care s-a dispus de către birou
anularea unei liste de candidați sau a unor propuneri de candidaturi independente, în sarcina
cărora s-a reținut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor. Existența fraudei
electorale se stabilește de Biroul Electoral Central de la caz la caz, pe baza probelor prezentate
de cei care au invocat-o;
i) îndeplinește orice alte atribuții care îi sunt stabilite prin lege;
j) asigură informarea periodică a opiniei publice privind prezența populației la vot.
(2) Biroul Electoral Central acreditează, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe,
observatorii străini, precum și delegații mass-mediei străini și soluționează contestațiile cu
privire la acreditarea sau refuzul acreditării de către biroul electoral de circumscripție județeană
sau a municipiului București a observatorilor interni.
21
Pagina 22
(3) În cazul unei fraude electorale, cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripție
electorală se poate face numai de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale
sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori
candidații independenți care au participat la alegeri și numai în termen de 48 de ore de la
închiderea votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe
care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat frauda nu este implicat
în producerea acesteia. Cererea trebuie soluționată până la data publicării rezultatului alegerilor
în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la
cunoștință în ședință publică și prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral
Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din țară, precum și pentru toate
organismele cu atribuții în materie electorală, de la data aducerii la cunoștință în ședință publică.
(5) Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei
legi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 40. -
Biroul Electoral Central își încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al
României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 41. -
(1) Contestațiile asupra modului de organizare și asupra componenței birourilor electorale se pot
face în termen de 48 de ore de la desemnarea președinților și a locțiitorilor acestora sau, după
caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice
sau alianțelor electorale ori organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care
participă la alegeri.
(2) Contestațiile se soluționează de biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească,
municipală sau de sector al municipiului București, dacă privesc biroul electoral al secției de
votare, de biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, dacă privesc
biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, respectiv de sector al
municipiului București, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de
circumscripție județeană sau a municipiului București, și de Înalta Curte de Casație și Justiție,
dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestațiilor.
(3) Contestațiile privind întocmirea de către prefect a listei din care urmează a se face tragerea la
sorți pentru funcțiile de președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitori ai
acestora se soluționează de către birourile electorale de circumscripție județeană sau de către
biroul electoral de circumscripție a municipiului București, după caz.
(4) Hotărârea pronunțată este definitivă și se comunică, în cazul președintelui biroului electoral și
al locțiitorului acestuia, în termen de 24 de ore, președintelui tribunalului care, în cazul admiterii
contestației, procedează la o nouă desemnare.
22
Pagina 23
Art. 42. -
Birourile electorale lucrează în prezența majorității membrilor care le compun și adoptă hotărâri
cu votul majorității membrilor prezenți. În caz de egalitate de voturi, votul președintelui este
hotărâtor.
Art. 43. -
(1) Reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale sau organizațiilor
cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în birourile electorale nu
pot primi și nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.
(2) Pentru motive întemeiate, apreciate de la caz la caz, reprezentanții partidelor politice sau
organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în birourile
electorale pot fi înlocuiți, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral
ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar și
în ziua alegerilor.
Art. 44. -
Nu pot fi membri ai birourilor electorale de circumscripție sau ai birourilor electorale ale secțiilor
de votare candidații în alegeri, soții, rudele și afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv,
precum și persoanele care nu au exercițiul drepturilor electorale.
SECȚIUNEA a 5-a
Candidaturile
Art. 45. -
Numărul consilierilor pentru consiliile locale și pentru consiliile județene este cel stabilit prin
ordin al prefectului, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările și
completările ulterioare.
Art. 46.
Propunerile de candidați pentru consilierii locali, consilierii județeni, pentru primari și pentru
președinții consiliilor județene se fac pe circumscripții electorale și se depun la birourile
electorale de circumscripție cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor.
Art. 47. -
(1) Propunerile de candidați se fac în scris, în două exemplare originale și două copii, de către
partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizațiile cetățenilor aparținând
minorităților naționale care participă la alegeri, sub semnătura conducerii organizațiilor județene
ale acestora și pe baza listei susținătorilor, iar în cazul candidaților independenți, pe baza listei
susținătorilor.
23
Pagina 24
(2) În cazul alianțelor electorale dintre partide politice, listele cu propuneri de candidați trebuie
semnate și de conducerile județene ale fiecărui partid politic din alianță. Dacă alianțele electorale
se constituie la nivel comunal, orășenesc, municipal sau de sector al municipiului București,
listele se semnează de conducerea alianței și se contrasemnează de conducerea fiecărei
organizații locale din coaliție.
(3) Propunerile de candidați trebuie să cuprindă numele, prenumele, locul și data nașterii,
domiciliul, conform actului de identitate, denumirea, seria și numărul actului de identitate,
ocupația, profesia și apartenența politică a candidaților, iar în cazul alianțelor, și alianța politică
sau electorală care i-a propus.
(4) Propunerile de candidați trebuie să fie însoțite de declarațiile de acceptare a candidaturii,
declarațiile de avere, declarațiile de interese și declarațiile pe propria răspundere privind calitatea
de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, semnate și datate de candidați, precum și
de copiile actelor de identitate ale candidaților.
(5) Declarația de acceptare a candidaturii cuprinde numele, prenumele, domiciliul, partidul
politic sau alianța care l-a propus, profesiunea, ocupația și apartenența politică a candidatului,
consimțământul expres al acestuia de a candida pentru funcția respectivă, precum și precizarea că
întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a candida.
Art. 48. -
O persoană nu poate accepta candidatura decât pentru o singură circumscripție electorală, cu
excepția cazului în care candidatura se depune atât pentru un consiliu local, cât și pentru consiliul
județean.
Art. 49. -
(1) Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale sau organizațiile cetățenilor
aparținând minorităților naționale care participă la alegeri pot propune câte o listă de candidați în
fiecare circumscripție electorală pentru consiliul local, pentru consiliul județean și câte un
candidat pentru funcția de primar și pentru funcția de președinte al consiliului județean.
(2) Pentru fiecare candidat la funcția de primar și de președinte al consiliului județean și listă de
candidați pentru consiliul local și pentru consiliul județean, partidele politice, alianțele politice,
alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale trebuie să
prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al
alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din
circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în
cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București,
sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I.
Art. 50. -
24
Pagina 25
(1) Candidații independenți pentru funcția de consilier trebuie să fie susținuți de minimum 1%
din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale
complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul
comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor,
municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I.
(2) Pentru funcția de primar, candidații independenți trebuie să prezinte o listă de susținători,
care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul
electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu
mai puțin de 100 în cazul comunelor, 500 în cazul orașelor, 1.000 în cazul municipiilor și
sectoarelor municipiului București, precum și în cazul municipiului București. Candidații
independenți pentru funcția de președinte al consiliului județean trebuie să prezinte o listă de
susținători, care să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul
electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu
mai puțin de 2.000.
(3) Nu se admit liste de candidați independenți pentru funcția de consilier.
Art. 51. -
(1) Lista susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele și prenumele candidatului,
funcția pentru care candidează, numele și prenumele susținătorului, cetățenia, data nașterii,
adresa, denumirea, seria și numărul actului de identitate, semnătura acestuia, precum și numele și
prenumele persoanei care a întocmit-o. În cazul cetățenilor Uniunii Europene, la rubrica
"Denumirea, seria și numărul actului de identitate" se înscriu denumirea, seria și numărul
documentului eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări. Persoana care a întocmit lista
este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declarație pe propria răspundere prin care să
ateste veridicitatea semnăturii susținătorilor.
(2) Lista susținătorilor constituie un act public, cu toate consecințele prevăzute de lege.
(3) Susținătorii pot fi numai cetățeni români sau cetățeni ai Uniunii Europene cu drept de vot
care au domiciliul ori reședința în circumscripția electorală în cauză. Un susținător poate sprijini
mai mulți candidați la funcția de consilier local, consilier județean și primar.
(4) Adeziunile susținătorilor se dau pe propria răspundere.
(5) Lista de susținători se depune într-un exemplar original și o copie, la biroul electoral al
circumscripției electorale unde se depun propunerile de candidați.
Art. 52. -
(1) Biroul electoral de circumscripție examinează respectarea condițiilor legale pentru ca o
persoană să poată candida, respectarea condițiilor de fond și de formă ale listelor de candidați,
precum și ale listei susținătorilor. Candidaturile care îndeplinesc condițiile legale sunt
25
Pagina 26
înregistrate. Candidaturile care nu îndeplinesc condițiile legale de fond și de formă se resping de
către biroul electoral de circumscripție.
(2) Admiterea sau respingerea candidaturilor se face prin hotărâri ale birourilor electorale de
circumscripție.
(3) Listele de candidați pentru consiliile locale sau județene în care există persoane care nu
îndeplinesc condițiile legale pentru a putea candida se admit în parte, doar pentru acei candidați
care îndeplinesc condițiile legale. În această situație, pozițiile ocupate de candidații admiși în
lista de candidaturi se vor renumerota corespunzător, candidații admiși ocupând locurile
eliminate imediat superioare poziției din lista în care se află.
(4) În situația în care listele de candidați sunt admise numai parțial, partidele politice, alianțele
electorale pot retrage lista în vederea completării până la data-limită de depunere.
(5) Listele care conțin un număr de candidați care îndeplinesc condițiile legale pentru a candida
mai mare decât numărul legal, potrivit art. 7 alin. (6), vor fi admise în parte, urmând a fi respinse
ultimele propuneri de candidatură de pe listă și să se admită celelalte, în limita numărului legal
de candidați.
(6) Exemplarele originale ale propunerii de candidatură se păstrează la biroul electoral de
circumscripție. Copiile propunerii de candidatură, certificate de către biroul electoral de
circumscripție prin semnătura președintelui acestuia și prin aplicarea ștampilei, se restituie
depunătorului; unul dintre exemplarele restituite depunătorului se înregistrează de către acesta la
judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care se depune
candidatura, respectiv la tribunal.
(7) În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele
propunerii de candidatură se afișează de către biroul electoral de circumscripție la sediul
acestuia, la loc vizibil.
(8) Nu pot candida persoanele care la data depunerii candidaturii nu îndeplinesc condițiile legale
pentru a fi alese. Candidaturile acestor persoane se resping de către biroul electoral de
circumscripție.
Art. 53. -
Candidații pot renunța la candidatură până la data rămânerii definitive a candidaturilor. În acest
scop, aceștia depun la biroul electoral de circumscripție o declarație de renunțare, semnată și
datată de cel în cauză.
Art. 54. -
(1) Acceptarea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată de
către cetățeni, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, în termen de cel mult 48
de ore de la data afișării candidaturii.
26
Pagina 27
(2) Respingerea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată
de către candidat, partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale care au propus
candidatura respectivă, în termen de cel mult 48 de ore de la data afișării respingerii candidaturii.
(3) Contestațiile trebuie să cuprindă numele și prenumele, adresa și calitatea contestatarului,
numele și prenumele persoanei a cărei candidatură a fost admisă sau respinsă, prezentarea
temeiurilor contestației, data și semnătura contestatarului și indicarea, dacă este cazul, a
persoanei desemnate să îl reprezinte.
(4) Contestația și, dacă este cazul, cererea de apel, se depun la instanța competentă să le
soluționeze, sub sancțiunea nulității.
(5) Contestațiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluționează în termen de 48
de ore de la înregistrare, de către judecătoria, respectiv tribunalul în a cărui rază teritorială se află
circumscripția electorală. Hotărârea nu se comunică.Recursuri în interesul legii - soluții de
admitere
(6) Împotriva hotărârii date în contestație se poate face apel în termen de 24 de ore de la
pronunțare, la instanța ierarhic superioară. Apelul se soluționează în termen de 24 de ore de la
înregistrare.
(7) Hotărârea pronunțată în apel este definitivă.
(8) Instanțele judecătorești competente să soluționeze contestațiile formulate împotriva
hotărârilor de admitere sau de respingere a unei candidaturi de către biroul electoral de
circumscripție vor lua măsuri de aducere la cunoștință, de îndată, a hotărârii definitive, după
expirarea termenelor imperative prevăzute la alin. (5) și (6), biroului electoral de circumscripție
care a pronunțat hotărârea atacată, în vederea definitivării candidaturilor.
Art. 55. -
După expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adaugă, dacă este cazul,
termenele prevăzute la art. 54 alin. (1), (2), (5) și (6), birourile electorale de circumscripție
încheie un proces-verbal prin care constată rămânerea definitivă a candidaturilor. Candidaturile
definitive se afișează la sediul biroului electoral de circumscripție, precum și la sediul secțiilor de
votare, după constituirea birourilor electorale ale acestora, cu precizarea numelui și prenumelui,
apartenenței politice, profesiunii și ocupației candidatului. Candidaturile definitive pot fi făcute
publice, de asemenea, prin orice mijloace de informare în masă, cheltuielile fiind suportate de cei
interesați.
Art. 56. -
(1) Cetățenii Uniunii Europene pot candida în unitatea administrativ-teritorială în care au
domiciliul. Propunerile de candidaturi se depun în aceleași condiții ca și pentru cetățenii români.
(2) În cazul în care listele de candidați cuprind cetățeni ai Uniunii Europene, în dreptul acestora
se înscriu următoarele mențiuni: numele, prenumele, statul membru de origine, locul și data
27
Pagina 28
nașterii, adresa la care locuiesc în România, ocupația, profesia și apartenența politică, iar în cazul
alianțelor, și alianța politică sau electorală care i-a propus.
(3) În cazul candidaturii unui cetățean al Uniunii Europene, declarația de acceptare a candidaturii
cuprinde numele, prenumele, statul membru de origine, adresa din România, ocupația, profesia și
apartenența politică, consimțământul expres al acestuia de a candida pentru funcția respectivă,
precum și precizarea că întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a candida. Declarația de
acceptare a candidaturii este însoțită de un document care atestă adresa din România, potrivit art.
23 alin. (3), sau de un document emis de Inspectoratul General pentru Imigrări.
(4) Odată cu depunerea candidaturii, pe lângă documentele necesare cetățenilor români, cetățenii
Uniunii Europene prezintă un document care le atestă identitatea și o declarație pe propria
răspundere, care cuprinde următoarele mențiuni:
a) că nu sunt lipsiți de dreptul de a candida în statul membru de origine, în urma unei hotărâri
judecătorești penale sau civile definitive;
b) că nu dețin funcții în alt stat membru al Uniunii Europene, echivalente funcțiilor
incompatibile în România cu statutul de ales local.
(5) În termen de 24 de ore de la depunerea candidaturii, biroul electoral de circumscripție
respinge prin hotărâre toate propunerile de candidaturi care nu conțin în declarația pe propria
răspundere mențiunea prevăzută la alin. (4) lit. a).
SECȚIUNEA a 6-aBuletinele de vot
Art. 57.
Modelele buletinelor de vot pentru consiliile locale, consiliile județene, Consiliul General al
Municipiului București, primari, președinții consiliilor județene, respectiv pentru primarul
general al municipiului București sunt diferite.
Art. 58. -
(1) Buletinul de vot este format din mai multe file. Pe paginile interioare ale buletinului de vot se
imprimă patrulatere în număr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidaturi, respectiv
toți candidații independenți, în așa fel încât ultima pagină să rămână albă pentru aplicarea
ștampilei de control a secției de votare; paginile buletinului de vot se numerotează. Buletinele de
vot se capsează.
(2) Patrulaterele se imprimă paralel între ele, câte două coloane pe aceeași pagină. Patrulaterele
se numerotează, începând cu primul patrulater al coloanei din stânga a primei pagini interioare,
care primește numărul de ordine 1, și continuând cu primul patrulater al coloanei din dreapta,
care primește numărul de ordine 2, numerotarea continuând până la ultimul patrulater.
(3) În unghiul din partea stângă sus a fiecărui patrulater se imprimă denumirea partidului politic,
alianței politice, alianței electorale sau a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților
28
Pagina 29
naționale care participă la alegeri ori, după caz, mențiunea "Candidat independent", iar în
unghiul din partea dreaptă sus se imprimă semnul electoral.
(4) În patrulaterele fiecărui buletin de vot se imprimă listele de candidați; candidații se identifică
pe listă prin nume și prenume și se înscriu în ordinea stabilită de partidul politic, alianța politică
sau alianța electorală care a depus lista.
(5) În patrulaterele buletinelor de vot pentru alegerea primarilor și a președinților consiliilor
județene, pe lângă elementele prevăzute la alin. (3), se imprimă și numele și prenumele
candidaților.
(6) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de către biroul electoral de circumscripție, ținând
seama de numărul patrulaterelor, precum și de spațiul necesar pentru imprimarea numelui
candidaților și a celorlalte date prevăzute la alin. (3) - (5).
(7) Buletinele de vot se tipăresc pe hârtie asigurată din rezervele de stat, în condițiile stabilite
prin hotărâre a Guvernului.
(8) Pentru stabilirea numărului de ordine de pe toate buletinele de vot utilizate într-o
circumscripție electorală pentru alegerea primarului și a consiliului local, pentru alegerea
consiliului județean și a președintelui consiliului județean sau pentru alegerea Consiliului
General al Municipiului București și a primarului general, după caz, se procedează astfel:
a) în prima etapă, candidaturile depuse de partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând
minorităților naționale care au grup parlamentar propriu în cel puțin una dintre Camerele
Parlamentului, respectiv alianțele politice și alianțele electorale care conțin cel puțin un partid
politic ori o organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale parlamentare se înscriu în
patrulaterele buletinelor de vot în ordinea rezultată din tragerea la sorți efectuată de președintele
biroului electoral de circumscripție, în prezența majorității membrilor acestuia;
b) în etapa a doua, candidaturile depuse de partidele politice ori organizațiile cetățenilor
aparținând minorităților naționale neparlamentare, alianțele politice și alianțele electorale ale
acestora se imprimă în următoarele patrulatere ale buletinelor de vot, în ordinea rezultată din
tragerea la sorți efectuată de președintele biroului electoral de circumscripție.
(9) Ordinea stabilită potrivit alin. (8) este valabilă în cazul tuturor buletinelor de vot utilizate
pentru autoritățile administrației publice locale ce urmează a fi alese la nivelul circumscripției
electorale respective.
(10) Pentru fiecare candidat independent, inclusiv pentru candidații independenți la funcția de
primar și cea de președinte al consiliului județean, se imprimă un patrulater distinct în partea
finală a buletinului de vot, în care aceștia sunt înscriși în ordinea înregistrării candidaturilor.
(11) Ordinea stabilită potrivit alin. (8) - (10) se comunică prefectului de către președintele
biroului electoral de circumscripție județeană, respectiv de către președinții birourilor electorale
29
Pagina 30
de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București, în
termen de 24 de ore de la efectuarea tragerii la sorți.
(12) Tragerea la sorți prevăzută la alin. (8) se face în prezența reprezentanților partidelor politice,
alianțelor politice și alianțelor electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților
naționale care participă la alegeri care depun liste de candidați.
Art. 59. -
(1) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând
minorităților naționale își pot stabili semne electorale, pe care le comunică Biroului Electoral
Central în termen de 10 zile de la constituirea acestuia.
(2) Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale sau organizații ale cetățenilor
aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, care au participat la alegerile locale
anterioare, își pot păstra semnele electorale, având obligația să le comunice Biroului Electoral
Central potrivit alin. (1). Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de
alte partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale ori organizații ale cetățenilor
aparținând minorităților naționale care participă la alegeri decât cu consimțământul scris al celor
cărora le-au aparținut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianța inițială.
(3) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept și bunelor moravuri și nu pot reproduce
sau combina simbolurile naționale ale statului român, ale altor state, ale organismelor
internaționale ori ale cultelor religioase. Fac excepție partidele politice care sunt membre ale
unor organizații politice internaționale, acestea putând utiliza semnul organizației respective ca
atare sau într-o combinație specifică.
(4) Semnele electorale comunicate Biroului Electoral Central trebuie să se deosebească clar de
cele anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea acelorași simboluri grafice, oricare ar fi figura
geometrică în care sunt încadrate. Se poate folosi ca semn electoral semnul permanent declarat la
înscrierea partidului politic sau a alianței politice.
(5) În toate circumscripțiile electorale, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale
sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri formate
la nivel național, respectiv județean, trebuie să folosească același semn electoral.
(6) În cazul semnelor electorale noi, dacă același semn este solicitat de mai multe partide
politice, alianțe politice ori alianțe electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând
minorităților naționale care participă la alegeri, atribuirea se face în beneficiul partidului politic,
alianței politice ori alianței electorale sau organizației cetățenilor aparținând minorităților
naționale care participă la alegeri care a înregistrat prima respectivul semn. Dacă nu se poate
stabili prioritatea, se procedează la tragerea la sorți efectuată de președintele Biroului Electoral
Central.
30
Pagina 31
(7) Biroul Electoral Central aduce la cunoștința publică semnele electorale a doua zi după
expirarea termenului prevăzut la alin. (1) și le comunică prefecților, până la data rămânerii
definitive a candidaturilor, în vederea imprimării lor pe buletinele de vot.
Art. 60. -
(1) Imprimarea buletinelor de vot se asigură, prin grija prefecților, de către birourile electorale de
circumscripție.
(2) Pentru întreaga circumscripție electorală, buletinele de vot sunt imprimate cu litere de aceeași
mărime, aceleași caractere și aceeași cerneală, într-un număr egal cu al alegătorilor înscriși în
listele electorale, cu un plus de 10%.
(3) Prin grija prefecților, un exemplar al primului tiraj pentru fiecare tip de buletin de vot, din
fiecare circumscripție electorală, este prezentat membrilor biroului electoral de circumscripție
județeană. Aceștia au dreptul să solicite prefectului retipărirea buletinelor de vot dacă numele
candidaților, semnul electoral sau denumirea partidelor politice, a alianțelor politice ori a
alianțelor electorale sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care
participă la alegeri sunt incorect imprimate sau nu sunt vizibile.
(4) Buletinele de vot trebuie să fie tipărite cel mai târziu cu 10 zile înaintea alegerilor.
Art. 61. -
(1) Buletinele de vot se distribuie circumscripțiilor electorale prin grija prefecților. Buletinele de
vot se preiau de către primar, împreună cu președintele biroului electoral de circumscripție, pe
bază de proces-verbal, și se păstrează în încăperi speciale, încuiate și sigilate. Buletinele de vot
se predau președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel
mai târziu în preziua alegerilor.
(2) Distribuirea și predarea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate.
Art. 62. -
La sediul primăriei și al biroului electoral de circumscripție, precum și la sediile secțiilor de
votare se afișează, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de imprimare, câte un buletin de
vot din fiecare categorie, după ce a fost vizat și anulat de președintele biroului electoral de
circumscripție.
Art. 63. -
La cererea partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale sau organizații ale
cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori a candidaților
independenți care participă la alegeri, biroul electoral de circumscripție eliberează, pentru
fiecare, câte un buletin de vot din fiecare categorie, vizat și anulat.
SECȚIUNEA a 7-a
31
Pagina 32
Campania electorală
Art. 64. -
Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfășurării alegerilor și se încheie în
ziua de sâmbătă care precedă data alegerilor, la ora 7,00.
Art. 65. -
(1) În campania electorală, candidații, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau
organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, precum și
cetățenii au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri,
adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masă.
(2) În timpul campaniei electorale se asigură candidaților, în mod nediscriminatoriu, spații
corespunzătoare, pentru a se întâlni cu alegătorii. Spațiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în
școli, universități, case de cultură, cămine culturale și cinematografe și se asigură pe bază de
înțelegere cu privire la cheltuielile de întreținere.
(3) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni legii.
(4) Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare, precum și în
spațiile din școli și universități în perioada de desfășurare a cursurilor.
(5) În campania electorală se interzice folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter
discriminatoriu sau a mesajelor de incitare la ură și intoleranță. În sensul prezentei legi, prin
discurs care instigă la ură și la discriminare se înțelege atât discursul, cât și mesajele de
propagandă electorală exprimate în formă scrisă sau prin viu grai care incită, promovează sau
justifică ura rasială, xenofobia, antisemitismul, alte forme de ură bazate pe intoleranță sau orice
altă formă de discriminare prevăzută la art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind
prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată.
(6) În campania electorală sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de defăimare și
învrăjbire religioasă sau etnică, precum și ofensa publică adusă simbolurilor religioase.
Art. 66. -
(1) Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice și private, trebuie să
servească următoarelor interese generale:
a) ale electoratului, de a primi informații corecte, astfel încât să poată vota în cunoștință de
cauză;
b) ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor
aparținând minorităților naționale și candidaților, de a se face cunoscuți și de a-și prezenta
platformele, programele politice și ofertele electorale;
32
Pagina 33
c) ale radiodifuziunilor, de a-și exercita drepturile și responsabilitățile care decurg din
profesiunea de jurnalist.
(2) Radiodifuzorii publici și privați sunt obligați să asigure, în cadrul serviciilor de programe
audiovizuale, desfășurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate și corecte pentru toate
partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând
minorităților naționale, precum și pentru toți candidații.
Art. 67. -
(1) În timpul campaniei electorale, informațiile privind sistemul electoral, tehnica votării,
calendarul campaniei electorale, programele politice, opiniile și mesajele cu conținut electoral
trebuie să fie prezentate exclusiv în următoarele tipuri de emisiuni:
a) emisiuni informative - în care pot fi difuzate informații privind sistemul electoral, tehnica
votării și activitățile de campanie ale candidaților; în acest scop, durata programată a emisiunii
informative poate fi mărită cu cel mult 15 minute;
b) emisiuni electorale - în care candidații își pot prezenta programele politice și activitățile de
campanie electorală;
c) dezbateri electorale - în care candidații, jurnaliștii, analiștii și alți invitați pun în discuție
programele electorale și temele de interes public.
(2) În cadrul emisiunilor informative prevăzute la alin. (1) lit. a) este interzisă difuzarea unor
informații privind sistemul electoral și tehnica votării care nu corespund realității.
(3) Posturile private de radio și televiziune, inclusiv de televiziune prin cablu, pot organiza, în
cadrul propriei grile de programe, emisiuni de tipul celor prevăzute la alin. (1).
(4) Emisiunile prevăzute la alin. (1) nu pot fi considerate publicitate electorală.
(5) Spoturile publicitare de 20-30 de secunde care îndeamnă electoratul să voteze un candidat sau
o listă de candidați pot fi difuzate numai în interiorul emisiunilor prevăzute la alin. (1) lit.
b) și c).
(6) Este interzisă cumpărarea de spații de emisie în vederea difuzării de clipuri sau de emisiuni
electorale.
Art. 68. -
(1) Accesul partidelor politice parlamentare, alianțelor politice și alianțelor electorale ale
acestora, precum și al candidaților independenți la serviciile publice de radiodifuziune și de
televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este gratuit. Partidele politice
neparlamentare, alianțele politice și alianțele electorale ale acestora au acces gratuit la serviciile
publice teritoriale de radiodifuziune și de televiziune numai în măsura în care depun liste de
candidați în minimum 50% din circumscripțiile electorale de pe cuprinsul unui județ ce intră în
33
Pagina 34
raza de acoperire a studiourilor teritoriale respective. Timpul de antenă acordat în aceste situații
trebuie să fie proporțional cu numărul listelor complete de candidați depuse în teritoriul respectiv
și se calculează de Societatea Română de Televiziune și de Societatea Română de
Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea comunicării datelor transmise de Biroul
Electoral Central. La serviciile publice naționale de radiodifuziune și de televiziune au acces
partidele politice neparlamentare, alianțele politice și alianțele electorale care depun liste
complete de candidați în cel puțin 50% din circumscripțiile electorale din 15 județe. Timpul de
antenă se acordă după rămânerea definitivă a candidaturilor, trebuie să fie proporțional cu
numărul listelor complete de candidați depuse și se calculează de Societatea Română de
Televiziune și de Societatea Română de Radiodifuziune în termen de 24 de ore de la primirea
comunicării datelor transmise de Biroul Electoral Central.
(2) Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale au acces la serviciile publice
teritoriale și naționale de radiodifuziune și de televiziune, dacă participă la alegeri cu liste de
candidați în circumscripțiile electorale din județe și în mod proporțional cu ponderea lor în
totalul populației județului, respectiv a României.
(3) Până la calcularea timpilor de antenă, conform alin. (1) și (2), partidele politice parlamentare,
alianțele acestora și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în
Parlament primesc timpi de antenă proporțional cu ponderea lor parlamentară.
(4) Accesul partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, precum și al candidaților
independenți și al organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale la posturile private
de radiodifuziune și de televiziune, inclusiv televiziune prin cablu, se face gratuit numai în cadrul
emisiunilor care au caracter electoral, potrivit dispozițiilor art. 67.
(5) Este interzisă contractarea de timpi de antenă în scopuri publicitare, pentru și în favoarea
participanților la campania electorală sau cedarea timpilor de antenă candidaților de către
societățile comerciale cu capital public sau privat, instituțiile publice, organizațiile
neguvernamentale sau persoanele fizice.
(6) Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, candidații independenți, precum și
organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale au obligația să solicite, cel mai târziu
cu 40 de zile înainte de data alegerilor, conducerii posturilor de radiodifuziune și de televiziune
publice și private sau, după caz, studiourilor teritoriale ale acestora, acordarea timpilor de antenă.
Solicitările făcute după acest termen nu se iau în considerare.
(7) Timpii de antenă la radiodifuziunile și televiziunile publice și private, inclusiv cele prin
cablu, se acordă partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale sau organizații ale
cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în fiecare din zilele de luni,
marți, miercuri, joi și vineri. Fiecare candidat independent are dreptul la timp de antenă, la
studiourile teritoriale, de cel mult 5 minute, însumate pe întreaga durată a desfășurării campaniei
electorale. Candidații independenți din circumscripțiile electorale din municipiul București și cei
din municipiile reședință de județ, care nu sunt pe raza de acoperire a unui studio, au acces la
34
Pagina 35
serviciile publice naționale de radiodifuziune și de televiziune în același interval de timp de cel
mult 5 minute, însumate pe întreaga durată a desfășurării campaniei electorale.
(8) Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat fiecărui partid politic, fiecărei
alianțe politice și alianțe electorale, candidaților independenți și ai organizațiilor cetățenilor
aparținând minorităților naționale se realizează în direct sau se înregistrează, în proporțiile
stabilite de aceștia.
(9) În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisă combinarea de culori, semne
grafice sau sunete care să evoce simbolurile naționale ale României ori ale altui stat.
Art. 69. -
(1) În perioada campaniei electorale, candidații și reprezentanții partidelor politice aflate în
competiție au acces la posturile publice și private de radiodifuziune și de televiziune numai la
emisiunile și dezbaterile electorale, în condițiile art. 66-68.
(2) În perioada campaniei electorale, candidații și reprezentanții partidelor politice aflate în
competiție nu pot fi producători, realizatori sau moderatori ai emisiunilor realizate de
radiodifuzorii publici și privați.
Art. 70. -
(1) Radiodifuzorii publici și privați au obligația de a asigura, prin măsuri tehnice și redacționale,
reflectarea campaniei electorale în mod echitabil, echilibrat și imparțial.
(2) Emisiunile informative se supun obligației de obiectivitate, echitate și de informare corectă a
publicului.
(3) Candidații care au deja funcții publice pot apărea în emisiunile informative strict în probleme
legate de exercitarea funcției lor.
(4) În cazul în care în emisiunile informative se prezintă fapte sau evenimente speciale de interes
public, pe lângă punctul de vedere al autorităților trebuie prezentat și un punct de vedere opus.
Art. 71. -
(1) Emisiunile și dezbaterile electorale trebuie să asigure tuturor candidaților condiții egale în
ceea ce privește libertatea de exprimare, pluralismul opiniilor și echidistanța.
(2) În cadrul emisiunilor electorale, candidații au următoarele obligații:
a) să nu pună în pericol ordinea constituțională, ordinea publică, siguranța persoanelor și a
bunurilor;
b) să nu facă afirmații care pot aduce atingere demnității umane sau moralei publice;
c) să probeze eventualele acuzații cu incidență penală sau morală aduse unui alt candidat;
35
Pagina 36
d) să nu incite la ură sau discriminare pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex, orientare
sexuală sau etnie.
Art. 72. -
Realizatorii și moderatorii emisiunilor și dezbaterilor electorale au următoarele obligații:
a) să fie imparțiali;
b) să asigure echilibrul necesar desfășurării emisiunii, oferind fiecărui candidat participant la
discuții posibilitatea de prezentare a opiniilor sale;
c) să formuleze clar întrebările, fără a fi tendențioase sau părtinitoare;
d) să asigure menținerea dezbaterii în sfera de interes a campaniei electorale și a tematicii
stabilite;
e) să intervină atunci când, prin comportamente sau exprimări, invitații încalcă dispozițiile art.
71 alin. (2); în cazul în care invitații nu se conformează solicitărilor, moderatorul poate decide
întreruperea microfonului acestuia sau oprirea emisiunii, după caz.
Art. 73. -
(1) În cazul prezentării de sondaje de opinie cu conținut electoral, acestea trebuie însoțite de
următoarele informații:
a) denumirea instituției care a realizat sondajul;
b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul și metodologia utilizată;
c) dimensiunea eșantionului și marja maximă de eroare;
d) cine a solicitat și cine a plătit efectuarea sondajului.
(2) Televotul sau anchetele făcute pe stradă, în rândul electoratului, nu trebuie să fie prezentate
ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.
Art. 74. -
Cu 48 de ore înainte de ziua votării sunt interzise:
a) prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de spoturi de publicitate electorală;
b) invitarea sau prezentarea candidaților în programe, cu excepția situațiilor prevăzute la art.
76 alin. (4);
c) comentarii privind campania electorală.
Art. 75. -
36
Pagina 37
(1) Pot efectua sondaje de opinie la ieșirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau
societățile comerciale ori organizațiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate
realizarea de sondaje de opinie și care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin hotărâre,
în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituției pentru care
lucrează, în zona prevăzută la art. 83 alin. (1), fără a avea acces în interiorul localului de vot.
(2) În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne, înainte de
închiderea votării.
Art. 76. -
(1) Candidații și partidele politice sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale
care participă la alegeri, ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în
cadrul unui program electoral a unor fapte neadevărate, beneficiază de drept la replică.
(2) Candidații și partidele politice sau organizații ale minorităților naționale care participă la
alegeri, ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui
program electoral a unor informații inexacte, beneficiază de drept la rectificare.
(3) Radiodifuzorii au următoarele obligații privind dreptul la replică și rectificare:
a) să decidă acordarea sau neacordarea dreptului solicitat în cel mult 24 de ore de la primirea
unei solicitări formulate în scris; în situația în care solicitarea se referă la o emisiune difuzată în
ultima zi de campanie electorală, decizia trebuie luată în cel mult 12 ore de la primirea solicitării;
b) să comunice solicitantului, în termenele prevăzute la lit. a), telefonic și/sau în scris, decizia
luată; în cazul neacordării dreptului solicitat, motivele trebuie să fie comunicate solicitantului și
Consiliului Național al Audiovizualului;
c) să difuzeze, în cazul în care decide acordarea dreptului solicitat, rectificarea sau replica în cel
mult 48 de ore de la primirea solicitării; în situația în care emisiunea care face obiectul sesizării a
fost difuzată în ultima zi de campanie electorală, rectificarea sau replica se difuzează în preziua
votării;
d) să difuzeze, în cazul în care Consiliul Național al Audiovizualului dă câștig de cauză
solicitantului, replica sau rectificarea în termenul și în condițiile comunicate radiodifuzorului.
(4) În preziua votării, radiodifuzorii trebuie să prevadă în program, imediat după emisiunea
informativă de seară, un spațiu de emisie pentru difuzarea rectificărilor și a replicilor ca urmare a
sesizărilor care se referă la emisiunile difuzate în ultima zi de campanie.
Art. 77. -
(1) Radiodifuzorii trebuie să asigure înregistrarea emisiunilor destinate campaniei electorale în
condițiile stabilite de Consiliul Național al Audiovizualului.
37
Pagina 38
(2) Înregistrările emisiunilor destinate campaniei electorale trebuie să fie ținute la dispoziția
Consiliului Național al Audiovizualului, pe durata campaniei electorale și timp de 30 de zile
după comunicarea oficială a rezultatelor.
Art. 78. -
(1) Nerespectarea dispozițiilor art. 66-77 atrage aplicarea sancțiunilor prevăzute de Legea
audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Faptele se constată și sancțiunile se aplică de Consiliul Național al Audiovizualului, care se
autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesați.
Art. 79. -
(1) Primarii sunt obligați ca până la începerea campaniei electorale să stabilească, prin dispoziție,
locuri speciale pentru afișaj electoral și să asigure amplasarea de panouri electorale în cadrul
acestora, ținând seama de numărul partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând
minorităților naționale, alianțelor politice și alianțelor electorale care declară că depun liste de
candidați, candidaturi pentru funcția de primar și de președinte al consiliului județean, precum și
de candidații independenți. Aceste locuri trebuie să fie situate în zone frecventate de cetățeni,
fără stânjenirea circulației pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective.
(2) Primarii sunt obligați să monteze panouri pentru afișajul electoral în fiecare subdiviziune a
unității administrativ-teritoriale.
(3) Utilizarea locurilor de afișaj electoral este permisă partidelor politice, alianțelor politice și
alianțelor electorale sau organizațiilor minorităților naționale care participă la alegeri și
candidaților independenți.
(4) Este interzisă utilizarea de către un partid politic, alianță politică, alianță electorală sau
organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori candidat
independent a locurilor speciale de afișaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de
către un alt partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor
aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori candidat independent. Pe un panou
electoral, fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor
aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori fiecare candidat independent poate
aplica un singur afiș electoral.
(5) Un afiș electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăși dimensiunile de
500 mm o latură și 350 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală,
400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură.
(6) În alte locuri decât cele stabilite conform alin. (1), afișajul electoral este permis numai cu
acordul proprietarilor, administratorilor sau, după caz, al deținătorilor.
(7) Sunt interzise afișele electorale care combină culori sau alte semne grafice, astfel încât să
evoce simbolurile naționale ale României ori ale altui stat.
38
Pagina 39
(8) Primarul, cu sprijinul poliției locale sau cu sprijinul efectivelor Ministerului Afacerilor
Interne, în localitățile unde poliția locală nu este constituită, este obligat să asigure integritatea
panourilor, afișelor electorale și a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri
autorizate.
Art. 80. -
(1) Birourile electorale de circumscripție veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale
în circumscripția în care funcționează.
(2) Birourile electorale de circumscripție soluționează plângerile ce le sunt adresate cu privire la
împiedicarea unui partid politic, organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale,
alianțe politice, alianțe electorale ori a unui candidat independent de a-și desfășura campania
electorală în condițiile prevăzute de lege, precum și plângerile privind încălcarea prevederilor art.
64, 65 și 79.
(3) Dacă biroul electoral de circumscripție consideră, cu ocazia soluționării plângerii, că este
necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancțiuni contravenționale ori
penale, sesizează autoritățile competente.
(4) Împotriva hotărârilor pronunțate de birourile electorale în materia campaniei electorale se
poate face contestație în termen de 48 de ore de la data afișării, care se depune la biroul electoral
ierarhic superior. Hotărârea este definitivă.
(5) Soluționarea plângerilor și a contestațiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor,
iar hotărârile date se publică în presă și se afișează în mod vizibil la sediul biroului electoral care
le-a emis.
(6) Partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele
politice, alianțele electorale, candidații independenți sau primarii, după caz, au obligația de a
duce la îndeplinire hotărârile definitive ale birourilor electorale, în materia campaniei electorale,
de îndată după comunicare.
(7) Campania electorală, la nivel național, pentru al doilea tur de scrutin începe de la data
comunicării oficiale a rezultatelor din primul tur de scrutin, cu excepția campaniei electorale
efectuate prin serviciile publice de radiodifuziune și de televiziune.
(8) În termen de 24 de ore de la totalizarea voturilor la nivel național, serviciile publice de
radiodifuziune și de televiziune repartizează noi timpi de antenă pentru partidele politice care au
candidați în al doilea tur de scrutin, în mod proporțional cu numărul de candidați, precum și
pentru candidații independenți.
CAPITOLUL III
Desfășurarea alegerilor
Art. 81. -
39
Pagina 40
(1) Fiecare secție de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne și ștampile de
votare, care se asigură de către primari.
(2) Cabinele și urnele trebuie așezate în aceeași încăpere în care își desfășoară activitatea
președintele biroului electoral al secției de votare și membrii acestuia.
(3) Președintele biroului electoral al secției de votare, împreună cu membrii acestuia, trebuie să
fie prezent la sediul secției de votare, în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, președintele fiind
obligat să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii și corectitudinii operațiunilor de
votare. Președintele biroului electoral al secției de votare dispune îndepărtarea materialelor de
propagandă electorală de orice tip din și de pe clădirea sediului secției de votare. Îndepărtarea
acestor materiale se solicită de președintele biroului electoral al secției de votare și se duce la
îndeplinire de persoanele desemnate de primari în cel mult 2 ore de la comunicare.
(4) Președintele dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.
(5) Comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanță de 500 de metri în jurul
localului secției de votare este interzisă.
Art. 82. -
(1) În ziua alegerilor, la ora 6,00, președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența
celorlalți membri, verifică urnele, cabinele, existența listelor electorale, a buletinelor de vot și a
ștampilelor necesare votării, după care închide și sigilează urnele prin aplicarea ștampilei de
control a secției de votare.
(2) Pe măsură ce deschide pachetele sigilate, președintele este obligat să asigure aplicarea
ștampilei de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot din acestea.
Art. 83. -
(1) Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru
ca alegerile să decurgă în bune condiții. În acest scop, puterile lui se întind și în afara localului
secției de votare, până la o distanță de 500 metri.
(2) La desfășurarea operațiunilor de votare pot asista observatori străini și observatori interni,
acreditați în acest scop.
(3) Pot fi acreditați ca observatori interni reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale care
au ca unic scop apărarea drepturilor omului și sunt legal constituite. Persoanele desemnate de
aceste organizații nu pot fi membri ai vreunui partid politic.
(4) Acreditarea observatorilor interni poate fi contestată la Biroul Electoral Central.
(5) În afara membrilor biroului electoral al secției de votare, operatorilor de calculator ai biroului
electoral al secției de votare, candidaților, persoanelor acreditate potrivit legii, precum și
40
Pagina 41
reprezentanților mass-mediei români și străini, nicio altă persoană nu poate staționa în locurile
publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.
(6) Pentru menținerea ordinii în localul secției de votare și în împrejurimile acestuia, președintele
biroului electoral al secției de votare are la dispoziție mijloacele de ordine necesare, puse la
dispoziție prin grija prefecților.
Art. 84. -
Votarea are loc într-o singură zi. Ea începe la ora 7,00 și se închide la ora 21,00.
Art. 85. -
(1) Alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea,
potrivit delimitării făcute conform Legii nr. 35/2008, cu modificările și completările ulterioare, și
unde sunt înscriși în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală
complementară.
(2) Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.
Fiecare alegător prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate, operatorului de
calculator al biroului electoral al secției de votare, care înscrie codul numeric personal al
alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului
ilegal.
(3) În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista
electorală complementară existentă în secția de votare respectivă, Sistemul informatic de
monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal semnalează dacă:
a) persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;
b) persoana care s-a prezentat la vot și-a pierdut drepturile electorale;
c) persoana care s-a prezentat la vot este arondată la altă secție de votare;
d) persoana care s-a prezentat la vot este omisă din lista electorală permanentă și are domiciliul
în raza teritorială a secției de votare respective nu a formulat o solicitare de a fi înscrisă în
Registrul electoral cu adresa de reședință;
e) persoana care s-a prezentat la vot și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin.
(4) În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de
prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia și a verificării
actului de identitate, președintele biroului electoral al secției de votare:
a) oprește de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării și
persoana care și-a pierdut drepturile electorale;
41
Pagina 42
b) îndrumă alegătorul să voteze la secția de votare la care este arondat, în cazul în care este
arondat la altă secție de votare;
c) îndrumă alegătorul să voteze la secția de votare unde a fost arondat conform reședinței, în
cazul în care acesta face parte dintre persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1);
d) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista
electorală permanentă, are domiciliul în raza teritorială a secției de votare respective și nu face
parte dintre persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1); în cazul în care persoana omisă este înscrisă
în lista electorală permanentă existentă la altă secție de votare, președintele biroului electoral al
acelei secții de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens și va radia
persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista
electorală suplimentară îi încredințează buletinele de vot și ștampila cu mențiunea "VOTAT";
e) permite alegătorului care îndeplinește condițiile prevăzute de lege și este înscris în lista
electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară să voteze; în acest sens,
după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală
complementară îi încredințează buletinele de vot și ștampila cu mențiunea "VOTAT".
(5) În situația în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către președintele
biroului electoral al secției de votare, nu poate semna în lista electorală, președintele face o
mențiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa și a încă unui membru al biroului
electoral.
(6) Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea "VOTAT" în
patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează.
(7) Ștampila cu mențiunea "VOTAT" trebuie să fie rotundă și astfel dimensionată încât să fie mai
mică decât patrulaterul în care se aplică.
(8) După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă
ștampila de control să rămână în afară și le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.
(9) Îndoirea greșită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este
asigurat.
(10) În cazul în care buletinul de vot se deschide în așa fel încât secretul votului nu mai este
asigurat, acesta se anulează și se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot,
făcându-se mențiune despre aceasta în procesul-verbal al operațiunilor de votare.
(11) Ștampila cu mențiunea "VOTAT", încredințată pentru votare, se restituie președintelui, care
o aplică pe actul de identitate, menționând și data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează
pe baza cărții de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu mențiunea
"VOTAT" și data scrutinului.
(12) Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se
prelungească nejustificat.
42
Pagina 43
Art. 86. -
(1) Disfuncționalitatea Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a
votului ilegal nu poate determina suspendarea sau întreruperea votării. În această situație, prin
derogare de la prevederile art. 85 alin. (2), alegătorii prezintă actul de identitate, respectiv
documentul de identitate, operatorului de calculator sau membrului biroului electoral al secției de
votare desemnat de președintele acestuia, care consemnează pe suport electronic sau de hârtie,
după caz, codurile numerice personale ale alegătorilor și ora la care s-au prezentat la vot.
Prevederile art. 85 alin. (4) - (12) se aplică în mod corespunzător.
(2) Durata disfuncționalității Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de
prevenire a votului ilegal se consemnează de către președintele biroului electoral al secției de
votare într-un proces-verbal. Atât apariția, cât și încetarea disfuncționalității Sistemului
informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal sunt notificate
telefonic biroului electoral ierarhic superior de către președintele biroului electoral al secției de
votare.
(3) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) și (2) este stabilită prin hotărâre a Autorității
Electorale Permanente.
Art. 87. -
(1) Prin derogare de la prevederile art. 85 alin. (1), președintele și membrii birourilor electorale
ale secțiilor de votare, precum și personalul tehnic auxiliar și personalul însărcinat cu menținerea
ordinii votează la secția de votare unde își îndeplinesc atribuțiile, dacă domiciliază în unitatea
administrativ-teritorială, iar în cazul municipiului București, dacă domiciliază în sectorul pentru
care se votează la secția respectivă. Aceștia trebuie să fie înscriși de către președintele biroului
electoral al secției de votare în lista suplimentară și trebuie să fie radiați din lista electorală
permanentă existentă la secția de votare în a cărei rază domiciliază, la solicitarea președintelui
biroului electoral al secției de votare, transmisă prin Sistemul informatic de monitorizare a
prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.
(2) Pentru municipiul București, președintele și membrii birourilor electorale ale secțiilor de
votare, precum și personalul tehnic auxiliar și personalul însărcinat cu menținerea ordinii votează
la secția de votare unde își îndeplinesc atribuțiile, numai dacă domiciliază în sectorul pentru care
se votează în secția respectivă. În cazul în care nu domiciliază în sectorul respectiv, aceste
persoane vor vota la secția de votare corespunzătoare domiciliului lor.
Art. 88. -
Candidații și alegătorii au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În
asemenea cazuri, identitatea celui în cauză se stabilește de președintele biroului electoral al
secției de votare prin orice mijloace. În cazul în care contestația este întemeiată, președintele
biroului electoral al secției de votare îl oprește de la vot pe alegătorul contestat, consemnează
faptul într-un proces-verbal și sesizează autoritățile polițienești.
43
Pagina 44
Art. 89. -
(1) Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive
temeinice. Suspendarea nu poate depăși o oră și este anunțată prin afișare la ușa localului de vot
cu cel puțin o oră înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăși două ore.
(2) În timpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și toate lucrările biroului
electoral rămân sub pază permanentă, iar membrii biroului nu pot părăsi sala de votare în același
timp.
(3) Persoanele care, potrivit art. 83 alin. (5), au dreptul să asiste la votare nu pot fi obligate să
părăsească sala de votare pe timpul suspendării operațiunilor.
Art. 90. -
(1) Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.
(2) Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției
de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a-l
ajuta, un însoțitor ales de el. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor
biroului electoral al secției de votare sau al candidaților.
Art. 91. -
(1) Pentru alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secției de votare din cauză de boală sau
invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a
acestora, însoțită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate, ca o
echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și
cu materialul necesar votării - ștampilă cu mențiunea "VOTAT" și buletine de vot - la locul unde
se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În raza unei secții de votare se utilizează o singură
urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secției
de votare, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal
de președintele biroului electoral de pe lista electorală permanentă, copia listei electorale
complementare sau de pe lista suplimentară existente la secția respectivă. Extrasul se semnează
de către președinte și se ștampilează, iar persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie să fie
radiate din celelalte liste existente la secție.
(3) În modalitatea prevăzută la alin. (1) și (2) pot vota numai persoanele care domiciliază în
localitatea sau sectorul municipiului București în care se află secția de votare. Cetățenii Uniunii
Europene trebuie să îndeplinească, după caz, condițiile prevăzute la art. 21 alin. (1), art. 23 alin.
(1) sau art. 24 alin. (1) și (2).
(4) Codurile numerice personale ale alegătorilor care au formulat cereri potrivit alin. (1) sunt
preînregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului
44
Pagina 45
ilegal, urmând a fi înregistrate definitiv la întoarcerea în localul de vot a echipei prevăzute la
alin. (1), pe baza semnăturilor în extrasul prevăzut la alin. (2).
(5) Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secției de votare să se deplaseze cu o urnă
de vot specială la persoanele care nu pot vota la secția de votare potrivit legii, președintele
biroului electoral al secției de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective
și-au mai exercitat dreptul de vot în aceeași zi.
Art. 92. -
(1) La ora 21,00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și
dispune închiderea localului secției de vot.
(2) Alegătorii care la ora 21,00 se află în localul secției de vot pot să își exercite dreptul de vot.
(3) La ora 21,00, urna specială trebuie să se afle în localul secției de vot.
CAPITOLUL IV
Stabilirea și constatarea rezultatelor alegerilor
SECȚIUNEA 1
Stabilirea rezultatelor votării
Art. 93. -
(1) După închiderea secției de vot, președintele, în prezența membrilor biroului electoral,
declanșează operațiunile de numărare a buletinelor de vot și de consemnare a rezultatului votării,
după cum urmează:
a) verifică starea sigiliilor de pe urnele de votare, sigilează fanta urnelor de votare, introduce
ștampilele cu mențiunea "VOTAT" într-un plic care se sigilează prin aplicarea ștampilei de
control a secției de votare. Dispariția uneia sau a mai multor ștampile se consemnează la pct. i) al
procesului-verbal prevăzut la art. 94 alin. (3);
b) anulează buletinele de vot neîntrebuințate, prin înscrierea pe diagonala primei pagini a
mențiunii "ANULAT" și aplicarea ștampilei de control a secției de votare; în cazul în care există
pachete intacte cu buletine de vot, mențiunea "ANULAT" se înscrie o singură dată pe pachetul
respectiv și se aplică o singură dată ștampila de control a secției de votare; numărul acestor
buletine se înscrie la pct. f) al procesului-verbal prevăzut la art. 94 alin. (3);
c) stabilește numărul alegătorilor înscriși în lista electorală permanentă și în copia de pe lista
electorală complementară primite din partea primarului unității administrativ-teritoriale pe a
cărei rază își are sediul secția de votare. Este interzis ca pe aceste liste să existe ștersături,
modificări sau completări, altele decât cele rezultate din aplicarea art. 85 alin. (4) lit. d), art.
87 și, respectiv, art. 91 alin. (2). Rezultatul numărării se înscrie la pct. a1), respectiv a2) din
modelul procesului-verbal prevăzut la art. 94 alin. (3);
45
Pagina 46
d) stabilește numărul alegătorilor prezenți la urne, prin numărarea semnăturilor înscrise pe listele
electorale existente în secția de votare. Rezultatele sunt consemnate în procesul- verbal la pct.
b1), b2), respectiv b3) și b4) din modelul prevăzut la art. 94 alin. (3);
e) după desigilarea urnei se numără voturile găsite în urnă, evidențiindu-se separat voturile
valabil exprimate, respectiv voturile nule pentru consiliul local, consiliul județean sau, după caz,
Consiliul General al Municipiului București, respectiv pentru primar, președintele consiliului
județean sau, după caz, primarul general al municipiului București;
f) citește cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin de vot, lista de candidați care a fost votată
sau, după caz, numele și prenumele candidatului independent ori numele și prenumele
candidatului pentru funcția de primar sau numele și prenumele candidatului pentru funcția de
președinte al consiliului județean care a fost votat și arată buletinul de vot celor prezenți;
buletinele de vot deschise sunt selectate în funcție de consiliul local, consiliul județean sau, după
caz, în funcție de Consiliul General al Municipiului București și în funcție de primar, președinte
al consiliului județean ori, după caz, de primar general al municipiului București, sunt așezate în
funcție de partide politice, alianțe politice, alianțe electorale sau organizații ale cetățenilor
aparținând minorităților naționale și de candidați independenți și sunt numărate și legate separat;
g) se consemnează rezultatul votului în tabele separate pentru consiliul local, pentru consiliul
județean, pentru primar, respectiv pentru președintele consiliului județean, de către un membru al
biroului electoral al secției de votare, desemnat de președinte; dacă la consemnarea rezultatelor
sunt prezenți și candidați, aceștia au dreptul să întocmească și ei un tabel; în cazul municipiului
București, se întocmește și un tabel distinct pentru Consiliul General al Municipiului București,
precum și unul pentru primarul general al municipiului București;
h) în tabelele prevăzute la lit. g) se înscriu și numărul total al votanților, numărul total al
voturilor nule, listele de candidați sau, după caz, numele și prenumele candidaților independenți
și numele și prenumele candidaților pentru funcția de primar și ale candidaților pentru funcția de
președinte al consiliului județean, precum și numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare;
tabelele astfel întocmite sunt instrumente de lucru pentru completarea proceselor-verbale;
i) sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare,
buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ștampila
"VOTAT" sau la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara patrulaterelor;
votul este valabil în cazul în care, deși ștampila aplicată a depășit limitele patrulaterului, opțiunea
alegătorului este evidentă; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
(2) Deschiderea urnelor se face numai în prezența membrilor biroului și, după caz, a persoanelor
care au dreptul să asiste la votare. La numărarea voturilor pot participa, ca delegați,
reprezentanții tuturor partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale sau
organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au participat la alegeri și nu au
reprezentanți în biroul electoral al secției de votare. Acreditarea delegaților se face de către
birourile electorale de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector, după caz,
la cererea scrisă a conducerilor organizațiilor județene ale partidelor politice, alianțelor politice și
46
Pagina 47
alianțelor electorale sau organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, făcută cu cel
puțin două zile înaintea datei alegerilor.
Art. 94. -
(1) După numărarea voturilor, președintele biroului electoral al secției de votare încheie, separat
pentru consiliul local, pentru consiliul județean, pentru primar, precum și pentru președintele
consiliului județean, câte un proces-verbal, în două exemplare.
(2) În municipiul București, președintele biroului electoral al secției de votare încheie, după
același model, și câte un proces- verbal pentru Consiliul General al Municipiului București și
câte unul pentru primarul general al municipiului București.
(3) Procesul-verbal cuprinde:
a) numărul total al alegătorilor prevăzut în listele electorale existente în secția de votare (pct. a =
pct. a1 + pct. a2 + pct. a3 + pct. a4),
din care:
a1) numărul total al alegătorilor potrivit listei electorale permanente (pct. a1 ≥ pct. b1);
a2) numărul total al alegătorilor potrivit copiei de pe lista electorală complementară (pct. a2 ≥ pct.
b2);
a3) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare (pct. a3 ≥ pct. b3);
a4) numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială (pct. a4 ≥ pct. b4);
b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscriși în listele electorale existente
la secție (pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3 + pct. b4),
din care:
b1) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscriși în lista electorală
permanentă;
b2) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscriși în copia de pe lista electorală
complementară;
b3) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscriși în listele electorale
suplimentare;
b4) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, în cazul cărora s-a folosit urna
specială;
c) numărul total al voturilor valabil exprimate (pct. c ≤ pct. b - pct. d) (pct. c = suma voturilor
valabil exprimate la pct. g);
47
Pagina 48
d) numărul voturilor nule;
e) numărul buletinelor de vot primite (pct. e ≥ pct. c + pct. d + pct. f);
f) numărul buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate;
g) numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare listă de candidați sau de fiecare
candidat independent pentru funcția de consilier, ori, după caz, numărul voturilor valabil
exprimate, obținute de fiecare candidat pentru funcția de primar, respectiv pentru funcția de
președinte al consiliului județean;
h) expunerea pe scurt a întâmpinărilor formulate și a modului de soluționare a acestora, precum
și a contestațiilor înaintate biroului electoral de circumscripție;
i) numărul ștampilelor cu mențiunea "VOTAT"; se menționează dispariția uneia sau mai multor
ștampile, dacă este cazul, precum și starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării.
(4) Procesele-verbale se semnează de președinte și de membrii biroului electoral al secției de
votare și poartă ștampila de control. Semnăturile se pun în dreptul numelui și prenumelui și, după
caz, al apartenenței politice, respectiv după indicarea denumirii abreviate a partidului politic pe
care îl reprezintă.
(5) Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului electoral nu are nicio influență asupra valabilității
procesului-verbal și a alegerilor. Președintele menționează motivele care au împiedicat semnarea.
(6) Membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare li se eliberează, la cerere, de către
președintele biroului electoral o copie de pe fiecare proces-verbal. Cererea trebuie formulată în
scris înainte de întocmirea procesului-verbal.
Art. 95. -
(1) În timpul operațiunilor de votare, de deschidere a urnelor, de numărare și totalizare a
voturilor, precum și de înregistrare a rezultatului votării în procesele-verbale se pot face
întâmpinări cu privire la aceste operațiuni.
(2) Biroul electoral al secției de votare hotărăște de îndată asupra întâmpinărilor formulate.
(3) Împotriva soluției date cu ocazia rezolvării întâmpinării se pot formula contestații în scris.
Contestațiile se prezintă președintelui biroului electoral al secției de votare, care eliberează
depunătorului o dovadă de primire.
Art. 96. -
(1) Pentru consiliul local, pentru consiliul județean, pentru primar, respectiv pentru președintele
consiliului județean, se întocmește câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal și contestațiile
formulate, precum și buletinele de vot nule și cele contestate. Dosarele se sigilează, se
ștampilează, se transportă sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne și se
predau biroului electoral de circumscripție de către președintele biroului electoral al secției de
48
Pagina 49
votare, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării. Președintele biroului electoral al secției de
votare trebuie însoțit de cel puțin 2 membri ai biroului, stabiliți prin tragere la sorți de către
președinte.
(2) Predarea dosarelor se face pe bază de proces-verbal.
SECȚIUNEA a 2-a
Constatarea rezultatelor alegerilor
Art. 97. -
(1) După primirea dosarelor de la birourile electorale ale secțiilor de votare, biroul electoral de
circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București
procedează la ordonarea acestora pe categorii de autorități ale administrației publice locale
pentru care au avut loc alegeri.
(2) Dosarele conținând procesul-verbal cu rezultatul numărării voturilor pentru consiliul
județean, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București, și celelalte documente
prevăzute la art. 96 se predau locțiitorului președintelui biroului electoral de circumscripție
electorală pe bază de proces-verbal care, împreună cu un alt membru al biroului, desemnat prin
tragere la sorți efectuată de președintele biroului, le transportă sub paza personalului structurilor
Ministerului Afacerilor Interne și le predă biroului electoral de circumscripție județeană,
respectiv a municipiului București.
(3) Predarea dosarelor către biroul electoral de circumscripție județeană se face pe bază de
proces-verbal în care se consemnează, în mod obligatoriu, numărul de dosare prevăzute în
procesul-verbal menționat la alin. (2) și numărul de dosare predate efectiv.
Art. 98. -
(1) După primirea dosarelor conținând procesele- verbale cu rezultatul numărării voturilor de la
toate birourile electorale ale secțiilor de votare și după soluționarea contestațiilor formulate,
biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală, de sector al municipiului
București și județeană, respectiv biroul electoral de circumscripție a municipiului București
procedează la totalizarea voturilor exprimate și la atribuirea mandatelor, în condițiile prezentei
legi.
(2) În acest scop biroul electoral de circumscripție consemnează, pe întreaga circumscripție,
separat pentru fiecare listă de candidați sau candidați independenți, numărul de voturi obținute.
(3) Biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală, de sector al
municipiului București, respectiv biroul electoral de circumscripție a municipiului București
însumează numărul de voturi obținute de fiecare candidat la funcția de primar, la funcția de
primar general al municipiului București, respectiv la funcția de președinte al consiliului
județean.
49
Pagina 50
(4) La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripție pot asista candidații și persoanele
acreditate în acest scop, precum și persoanele prevăzute la art. 93 alin. (1).
Art. 99. -
Alegerile pentru consilieri, pentru primari și pentru președinții consiliilor județene sunt valabile,
indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot.
Art. 100. -
(1) Pentru repartizarea mandatelor de consilier, biroul electoral de circumscripție stabilește
pragul electoral al circumscripției, reprezentând 5% din numărul total al voturilor valabil
exprimate în circumscripția respectivă. În cazul alianțelor politice sau alianțelor electorale, la
pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianței 2%. Pentru alianțele cu cel puțin 3
membri, pragul electoral este de 8%.
(2) Pragul electoral este egal cu numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din înmulțirea
punctelor procentuale stabilite conform alin. (1) cu numărul total al voturilor valabil exprimate
într-o circumscripție electorală.
(3) Repartizarea mandatelor se face avându-se în vedere numai partidele politice, organizațiile
cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale care au
întrunit pragul electoral prevăzut la alin. (1) și candidații independenți care au întrunit
coeficientul electoral prevăzut la alin. (4) lit. a).
(4) Repartizarea mandatelor de consilier se face astfel:
a) în prima etapă, biroul electoral de circumscripție stabilește numărul de mandate ce revine
fiecărei liste de candidați, precum și candidaților independenți, pe baza coeficientului electoral,
care este egal cu numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din împărțirea numărului total
de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidați și pentru candidații independenți care
au întrunit pragul electoral la numărul total de consilieri din circumscripția electorală respectivă;
biroul electoral de circumscripție repartizează fiecărei liste atâtea mandate de câte ori
coeficientul electoral se include în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru lista
respectivă; de asemenea, este declarat ales candidatul independent care a obținut un număr de
voturi cel puțin egal cu coeficientul electoral. Se consideră voturi neutilizate pentru fiecare listă
de candidați a partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale voturile care au rămas
după atribuirea mandatelor, precum și cele inferioare coeficientului electoral;
b) dacă unui partid politic, alianțe politice sau electorale ori unei organizații a cetățenilor
aparținând minorităților naționale care participă la alegeri i-au revenit, pe baza coeficientului
electoral, mai multe mandate decât candidații înscriși în listă, mandatele suplimentare primite vor
fi disponibilizate și vor fi repartizate în etapa a II-a, conform prevederilor alin. (13) - (18);
c) în a doua etapă, biroul electoral de circumscripție repartizează mandatele neatribuite, pe baza
unui tabel cuprinzând partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile
50
Pagina 51
cetățenilor aparținând minorităților naționale care au întrunit pragul electoral, în ordinea
descrescătoare a numărului de voturi neutilizate; mandatele neatribuite se repartizează partidelor
politice, alianțelor politice și alianțelor electorale, în ordinea înscrierii acestora în tabel, câte unul
pentru fiecare partid politic, alianță politică și alianță electorală. Dacă nu se reușește repartizarea
tuturor mandatelor, operațiunea se repetă până la epuizarea acestora. În situația în care una sau
mai multe organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, alta decât cea maghiară,
au întrunit pragul electoral, dar nu și coeficientul electoral, neobținând astfel în etapa I niciun
mandat de consilier, la repartizarea mandatelor se aplică prevederile alin. (8).
(5) În situația în care una sau mai multe organizații ale cetățenilor aparținând minorităților
naționale întrunesc atât pragul electoral, cât și condiția privind coeficientul electoral, vor
participa la repartizarea mandatelor atât în etapa I, cât și în cea de-a doua etapă, în limita
voturilor rămase neutilizate, ca orice partid politic. Candidații independenți care au primit un
număr de voturi valabil exprimate mai mic decât coeficientul electoral stabilit nu participă în
etapa a II-a de repartizare a mandatelor de consilieri. Dacă unui partid politic, alianțe politice sau
electorale i-au fost atribuite din prima etapă un număr de mandate egal cu numărul de
candidaturi înscrise în listă, nu va mai participa la etapa a doua de repartizare a mandatelor chiar
dacă are voturi neutilizate.
(6) Se consideră voturi neutilizate pentru fiecare listă de candidați a partidelor politice, alianțelor
politice, alianțelor electorale și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale
voturile care au rămas după atribuirea mandatelor din prima etapă, precum și voturile valabil
exprimate pentru partidele politice, alianțele politice sau electorale care, deși au întrunit pragul
electoral, nu au participat la prima etapă de distribuire a mandatelor, deoarece numărul voturilor
primite este inferior coeficientului electoral.
(7) În cazul în care niciuna dintre organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alta
decât cea maghiară, nu a obținut cel puțin un mandat, se atribuie un mandat de consilier, din cele
rămase din prima etapă, organizației care a întrunit pragul electoral și a obținut cel mai mare
număr de voturi valabil exprimate dintre toate aceste organizații.
(8) În etapa a II-a, biroul electoral repartizează, în primul rând, acolo unde este cazul, un mandat
unei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alta decât cea maghiară, în cazul
în care în prima etapă nicio organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale nu a
obținut cel puțin un mandat.
(9) În cazul în care nicio organizație a minorității maghiare nu a obținut un mandat, prevederile
alin. (8) se aplică în mod corespunzător și acesteia.
(10) În cazul în care există două sau mai multe organizații care au același număr de voturi valabil
exprimate, selecția se va face prin tragere la sorți.
(11) Organizarea tragerii la sorți se va face de către președintele biroului electoral de
circumscripție, imediat ce se constată imposibilitatea aplicării criteriilor de departajare formulate
51
Pagina 52
la alin. (1) pentru înscrierea partidelor, alianțelor politice sau alianțelor electorale în listă, în
prezența majorității membrilor acestuia.
(12) Procedura va fi menționată ca atare, în procesul-verbal întocmit de către membrii biroului
electoral de circumscripție la poziția "Expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor și contestațiilor
formulate și a hotărârilor pronunțate de către biroul electoral de circumscripție care sunt
definitive", cu indicarea în clar a formațiunii care a fost aleasă prin tragere la sorți.
(13) După repartizarea mandatului acolo unde sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (8), de
către organizația cetățenilor aparținând minorităților naționale, alta decât cea maghiară, biroul
electoral repartizează câte un mandat partidelor, alianțelor politice și alianțelor electorale care au
întrunit pragul electoral, în ordinea înscrierii acestora într-un tabel ordonat descrescător, în
funcție de numărul voturilor neutilizate; dacă nu se reușește repartizarea tuturor mandatelor,
operațiunea se repetă până la epuizarea acestora.
(14) În situația în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (8) și în care cel puțin o
organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alta decât cea maghiară, din
organizațiile care au întrunit pragul electoral, îndeplinește și condiția de coeficient electoral,
respectiv i-au fost atribuite mandate în prima etapă, participă și la repartizarea mandatelor în
etapa a II-a, în limita voturilor rămase neutilizate. Celelalte organizații aparținând cetățenilor
minorităților naționale, care nu au întrunit condiția de coeficient electoral, și deci nu au primit în
etapa I mandate, nu participă la redistribuirea din etapa a II-a.
(15) Dacă un partid politic, alianță politică sau electorală, organizație a cetățenilor aparținând
minorităților naționale în timpul repartizării mandatelor din etapa a II-a își completează numărul
de mandate conform "listei de candidaturi" depuse, înaintea epuizării tuturor mandatelor
disponibile, acelei formațiuni nu i se vor mai repartiza mandate; repartizarea mandatelor rămase
disponibile se va face continuând cu celelalte formațiuni înscrise în liste, până la completa lor
repartizare.
(16) Dacă în cursul operațiunilor prevăzute la alin. (13) și (14) se constată că două sau mai multe
partide politice, organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțe politice ori
alianțe electorale au același număr de voturi neutilizate, înainte de atribuirea ultimului mandat
rămas de repartizat, acesta este repartizat partidului, alianței politice, organizației cetățenilor
aparținând minorităților naționale sau alianței electorale care a obținut numărul cel mai mare de
voturi valabil exprimate.
(17) Dacă numărul de voturi valabil exprimate este egal, repartizarea mandatului se face prin
tragere la sorți; organizarea tragerii la sorți se va face de către președintele biroului electoral de
circumscripție, imediat ce se constată imposibilitatea aplicării criteriilor de departajare formulate
la alin. (7) pentru înscrierea partidelor, alianțelor politic
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.