Document
Document din 17.04.2026
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 4,2 MB · modificat pe site: 17.04.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document din 17.04.2026, Comuna Miroslava, jud. Iași. Sursa: http://www.primariamiroslava.ro/wp-content/uploads/2026/04/buletin-avertizare-17.04.2026.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/miroslava/10210-document-din-17-04-2026, 04.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
T{/IORIIAIIA AUTORTTATEA NATI ONALA FITOSAN ITARA
AUTORITATEA NA FITOSANITA
l#il0tfiL{ oFrcruL FIToSANITAR ZONAL IA$I-BOTO$ANI +40 232 272 390
nfOslnmn{ O FICIUL FITOSANITAR A$ I +40 787 603 965
Adresa:Stn Dumbrava RoSie nr. 3, Iaqi 700471 [email protected]
BULET!N DE AVERTIZARE
Nr. 11 din 17.04.2026
Pentru prevenirea ti combaterea orgonismelor ddundtoare:
Gdrgdrila frunzelor de porumb - rdliloora (Tanymecus dilaticollis) ;i rdfi;oara
sf eclei (Tanymecus palli atus)
Gdrgdrila frunzelor de porumb are o singurd generolie pe an. lerneazd ca adult in
sol. Activitatea adulfilor la suprofala solului incepe primavaro Ei sunt octivi pdnd in
luna iulie. Capacitatea maximd de ddunare este intre a treia decadd o lunii aprilie ;i
ultima decadd a lunii mai, Gdrgdrila frunzelor de porumb este polifogd. Adullii preferd
plontele tinere qi fragede imediat dupd rdsdrire, dor in lipso acestora hrdnirea are loc
;i cu frunzele plantelor inaintote in vegetalie. Ddundtorul preferd porumbul deoorece
atAt hrvele cdt ;i adullii gdsesc condilii optime de dezvoltare in culturile de porumb,
dar ;i alte culturi pot fi distruse in perioada rdsdririi. Rooderea este in general
morginald, cdtre nervura principald sau poate ovea loc chior de la bazo plantei, din
zona tecii, cAnd frunzele sunt retezate. ln general plantele reuresc sd-qi desfacd prima
frunzd, insd datoritd concentrdrii gdrgdrilelor in jurul plantelor ;i in cazul unui regim
termic favorabil, plantele ojunse in una sau doud frunze sunt distruse pdnd sub nivelul
solului. Sunt lipsite de importanld atacurile din culturile de grdu ;i orz de toamnd,
deorece gdrgdrilele evitd culturile compacte in care luminozitatea este redusd iar
umiditatea este ridicatd, Atocul ddunatorului este periculos in primdverile secetoase,
c1nd lipsa apei intdrzie dezvoltarea plantelor $ prelungege astfel perioada de maximd
sensibilitate la atac.
Rdliparo sfeclei este rdspdnditd in toatd faro, dar mai frecventd in Transilvania.
Aceastd specie poate fi gdsitd in toate zonele Si in asociatie cu rdti$oara
porumbului. Esie o specie potifasa care dezvottd o genera{ie ta doi oni.'S'e hrdnege pe
diferite plante de culturd, insd cele mai mari pagube le produce la sfecla de zahdr.
Adullii rod complet frunzele cotiledonole de la plantele obia rdsdrite sau le
reteazd de la colet, ceeo ce duce Ia compromiterea culturii.
.i ,,s i,
'w,
%l
Se recomandd efectuarea tratamentelor fitosanitare la culturile de porumb,
floarea soarelui Ei sfecla de zohdr, la depistarea ddundtorilor( densitdli critice), in
perioada rdsdririi, cu unul din produsele:
1. Deltagri ( Faster Delta - a doua denumire comerciald ) = 0,3 Llha
2. Karate Zeon ( Ninja - a doua denumire comerciald) = 0,15 Llha
sau alte produse pentru proteclie o plantelor omologate pentru a fi utilizate pe
teritoriul Romdniei.
Trotamentul se va executa in vetre cu atac.
Pagina 2
Buha semdndturilor (Agrotis segetum, sin. Scolia segetum)
Buho semdndturilor are doud generalii pe an. lerneazd in sol ca larvd complet
dezvoltatd sau in ultimele vdrste. Larvele, cunoscute $ sub numele d€ ,, viermi
cenuEii", ou o lungime de 40 - 50 mm, prezintd o largd potifagie, atacdnd majoritateo
plantelor de culturd, dintre care cele moi afectate sunt floarea soorelui qi porumbul in
primele faze de vegetalie. Larvele hibernonte migreazd din straturile profunde ale
solului in stratul superficial, la nivelul rdddcinilor qi in zona coletului plontelor. Ele rod
boabele in curs de germinore, reteazd plantele tinere de la colet, pe cele mai
dezvoltate le rod in regiunea coletului sau sapd galerii in rdddcina principald sau in
miilocul tulpinii, iar la rapifd $ cereale ele consumd $ rdddcinile. Larvele hibernonte
produc pagube pdnd la impupare, ior la sf1rqitul lunii aprilie - inceputul lunii mai incep
sd apard fluturii primei generafii. Ponta este depusd pe frunzele unor plante spontane
Ei moi rar pe frunzele plantelor cultivate. ln primele stadii de dezvoltare larvele sunt
diurne ( mai vizibile ) $ rod frunzele din exterior spre interior, dar dupd a patra
ndpdrlire ele au activitate nocturnd, ziua gdsindu-se in stratul superficial al solului
rdsucite sub forma de colac. in iutie - ougist apor ftuturii celei de-a doua generafii.
Femelele depun oudle pe plantele culturilor infiinlate in toamnd, apoi larvele de buhd
se hrdnesc pdnd toamna tdrziu, cdnd coboard in sol unde ierneazd. Larvele generaliei
a-ll-o sunt periculoase pentru culturile de ropild infiinlate in toamnd. fn primele stadii
distrug pdrlile aeriene ale rapifei, iar in ultimele stadii rod pdrfile subterane ale
tutpinii ;i rdddcinile. Ptantele ai,tacote se usucd. in stadiut de dezvoltare timpurie a
culturii o larvd poote sd distrugd 8-10 plante. Pentru reducereo atacului acestui
ddundtor cele mai importante sunt mdsurile agrotehnice: evitarea monoculturii,
porumbul qi floarea soarelui sd revind pe acceari sold dupd 4 ani; ardturi addnci de
toomnd pentru diminuorea numdrului de larve din sot; in timpul vegetaliei, pra$lete
repetate pentru distrugerea buruienilor, care sunt gazde intermediare, contribuie la
distrugerea unui numdr mare de oud ;f larve din primele vdrste; tratamentul
seminlelor, ior la depd$rea PED-ului de 2larvelm2 tratamentinvegetalie cu produse
omologate. Eficacitotea tratamentelor in vegetafie poote fi redusd in cazul larvelor
care atacd la nivelul solului sau sub nivelul solului, iar insecticidul trebuie sd ajungd la
baza plantei. Acfiunea de combatere ar trebui efectuatd cdnd larvele sunt in prima
etapd de dezvoltare. Pentru combaterea acestui ddundtor sunt omologote insecticide
granulate pe bazd de lambda - cihalotrin care se aplicd odatd cu semdnatul pe solurile
infestate.
Responsabil Prognozd qi Aver izare,
Sonia Elena
Pagina 3
ffTOflIAIfT AUTORITATEA NA' ALA FITOSANITARA
AUTORITATEA NA
t{Alt0ilIh{ +40 232 272 390
o Frcral FTT0SANITAR ZONAL U$r-BOTO$ANI
OFICIUL FITOSANITAR U$I +40787 603 965
flIO5Af{IiAfrT
Adresa:Slr. Dumbrava Roqie nr. 3, IaSi 700471 [email protected]
BULETIN DE AVERTIZARE
Nr.13 din17.04.2026
Pentru prevenirea $ combatereo organismului ddundtor:
Viespea seminfelor de prun (Eurytoma schreineri)
Este un ddundtor polifag ce atacd seminfele diferitelor specii de simburoase
( prun, corcodug, porumbor, vi$n, cireq), specia preferotd fiind prunul. Ddundtorul
ierneazd in stadiul de larvd in sdmburii prunelor cdzute pe sol qi are o generafie
pe on. in aprilie, c1nd temperaturile exterioare depd;eic 10-15'C, lariele hibernante
se transformd in pupe. Adullii noi apdruli rod un orificiu ;i pdrdsesc sdmburele, se
imperecheazd ;i femelele depun ponto in prunele crude, inainte de lemnificarea
sdmburelui. Larva consumd sdmdnla din sdmbure provocdnd cdderea prematurd ;i
masivd a fructelor otacate, inointe de o ajunge lo maturitote. Fructele otacate sunt mai
mici, au culoare mai deschisd (violacee);i un inceput de vestejire. La atacuri puternice
se formeazd sub coroona pomilor un covor de fructe cdzute. Atacul poate fi depistot
prin spargerea sdmburilor. Combatereo se face in perioada de zbor a odulfilor, inainte
de infestareafructelor. De obicei, in funclie de evolulia temperaturilor, primii adulli
apor cdnd incepe scuturarea petalelor la f lorile de prun. Dupd imperechere, femela
depune in fructele abia formote, cu ajutorul ovipozitorului, pind b 130 oud.
Depunerea dureozd 15-30 zile, iar intr-un fruct sunt depuse 1-2 oud. Lorvele eclozeazd
dupd citeva zile, fenomen care are loc pe la sfdr;itul lunii mai, Cdderea prematurd a
fructelor incepe, de obicei, cu a douo decadd a lunii iunie.
t+"fl:'ttl
,$*# "'*
'ffr-''
. .t...t ':''
Se recomandd efectuareo trotamentelor fitosanitare la livezile de prun pe rod,
de la sfdr;itul infloritului ( scuturorea totold a petalelor), cu unul din produsele:
-
1. Laser 240 SC ( Nexsuba o douo denumire comerciald) = 0,6 Llha
2. Korate Zeon ( Ninja - a doua denumire comerciold)= 0,015% (0,15 Llha in 1000 I apd)
sau alte produse pentru proteclia plantelor omologate pentru a fi utilizate pe
teritoriul Romdniei.
Se vor executa trei tratamente Ia intervol de 7-9 zile,
lvldsuri alternative de combatere: sdparea solului pe rdndul de pomi sau in jurul
pomilor pentru reducerea rezervei biologice, Pe suprafele mici se recomandd
strdngerea ;i distrugerea fructelor atacate.
Responsabil Prognozd;
Sonio El
Pagina 4
AL,IOR'IAIfT AUTORTTATEA NATI ONALA FTTOSAN ITARA
ti AaroRrrATEA NATToNAcA rtrosartrtni
NTiIOilT V' OFICI{.]L FITOSANITAR ZONAL IASI.BOTOSANI +40 Z3Z 272 390
9!
+40 787 603 965
FllosAffillf,I oFrcru L FrrosANrrAR u$r
Adresa:Str. Dumbrava RoEie nr. 3, IaEi 700471 [email protected]
BULETIN DE AVERTIZARE
Nr. 12 din 17.04.2026
Pentru prevenirea ;i combaterea organismelor ddundtoare:
fuloni li oza s 6mb u r oa s e I o r (lyloni li n i a I a xa ;i lllon i li ni a f r u cti gen a )
lAonilioza produsd de Monilinia laxo este uno din cele moi grave boli ole speciilor
pomicole sdmburoase: vi$n, cire$, cais, prun $ uneori piersic. Denumitd putregaiul brun ;i
mumifierea fructelor, atocul acestei ciuperci se monifestd mai oles in primdverile reci $
ploioase, cdnd romurile cu frunze $ flori se vestejesc in numdr more. Acest aspect
parazitar mai poortd denumireo de ,,ersuro moniliand", Fructele tinere sunt de asemeneo
parozitate. Atocurile de primovard sunt declan;ate in mosd de Monilinia laxa, in timp ce
atacurile pe fructe din perioada vard-toomnd sdnt declo;ate in masd de Monilinia
fructigena. Agenlii patogeni ierneazd sub forma de miceliu de rezistentd in organele
otacote, precum;i sub formd de conidii. Pragul biologic al ciupercii lvlonilinia laxa este de
4oC. lnfecfia se face pe organele sensibile, fn mod deosebit prin rdni, insd $ direct, prin
stigmat, pistil, petale, frunze ldstari ierbacei.Timpul rdcoros qi ploios prelunge;te
$
infloritul qi fovorizeazd atocul moniliozei.
5e recomandd efectuareo tratamentelor fitosanitare la specii sdmburoase de pomi
fructiferi, lo scuturarea petalelor, cu produsul:
1. Signum (Syrex Sfor - o doua denumire comercioldl = 9,5 kglha
sau alte produse pentru proteclia plantelor omologate pentru a fi utilizate pe
teritoriul Romdniei.
Pentru combaterea afidelor ;i a altor ddundtori tratamentul se va complexa cu un
i nsecti ci d compoti bi I omologat,
Responsabil Prognozd ;i Avertizare,
Sonia Etena Utea
Pagina 5
ALTE RECOMANDARI
- Respectafi cu strictele normele de lucru cu produse de proteclie a plantelor,
normele de protectig Si securitate a muncii, de proteclie a aninralelor qi familiilor de
albine in conformitate cu : Legea apiculturii 383t2013, cu modificdrile gi completdrile
ulterioare, Ordinul nr. 12711991 al Asocialiei Crescitorilor de Albine'din Romania,
Ordinul comun nr,4511991al MinisteruluiAgriculturii qi Alimenta{iei; 1S bt3404figg1 ai
Departamentului pentru Administrafie localS qi 1786/T8/1991 al
Ministerului
Transporturilor; precum gi cu Protocolul nr,3242112,10.2015 dintre Autoritatea
Nationald Fitosanitald gi Federalia Asociafiilor Apicole din Romania - Romapis, privind
implementarea l_egislatiei in vederea protec{iei familiilor de albine' Tmpotriva
intoxica{iilor cu PPP.
' La realizarea amestecurilor se va verifica, cu mare atenfie, compatibilitatea
produselor utilizate, ,
,a - Luali mdsurile ce se impun pentru protecfia mediului inconjurdtor.
' Registru de evidenfd a tratamentelor, se completeazd la zi ln format letric sau
electronic gi se pistreazd pentru o perioadd de cel pu{in trei ani eviden{a produselor
fitosanitare pe care le utilizeazd la nivelul fermei.
- Respecta{i prevederile Ord. nr.297tl}iZ al Ministrului Agriculturii gi Dezvoltdrii
Rurale, privind aprobarea Codului de bune practici pentru utilizarea in siguranf6 a
produselor de protec{ie a plantelor. (WWw.anfdlf$.
- Respecta{i obliga{iile ce vd revin conform Ordinului MinisteruluiAgriculturii gi
-Dezvoltdrii Rurale, Ministerului Mediului, Apelor Ei Pidurilor gi al pregedintelui
Autoritdfii Na{ionale Sanitar Veterinare gi pentru Siguran{a Alimentelor
nr,352/63615412015 pentru aprobarea normelor privind ecocondilionalitatea Tn cadrul
schemelor gi misiunilor de sprijin pentru fermieri din Romdnia, cu modificdrile
ulterioare, :
- Utilizatorii de produse de protec{ie a plantelor trebuie sd defind cerlificatul de
formare profesionald dobAndit prin instruire privind utilizarea durabild a produselor de
proteclie a plantelor. Cursul este disponibil online, pe platforma FITS
https ;//fits,anfdf. ro
- Definitorii de echipamente de aplicare a produselor de proteclie a plantelor sunt
obligati sd efectueze inspectia tehnica periodici a acestor echipamente
- Cititi cu atenfie gi respectati mdsurile inscrise pe ambalajul produsului pe care il
utilizafi. eticheta oferind inforrnatii importante privind instruc{iunile de utilizare,
substanta activ6, doza, timpul de pauzd, modul de aplicare, etc.