Anunț

Caiet de sarcini extindere retea canalizare Letcani

Tip
Anunț nr. 11160
Data
03.11.2026
Descriere
Anunt public nr.11160/03.11.2026 privind lansarea procedurii de achizitie directa 3 noiembrie 20264 noiembrie 2026 admin Anunt Extindere retea canalizare Letcani 2026 DOCUMENTATIE: Liste cu cantitati de lucrari – DESCARCA – Proiect tehnic Extindere retea canalizare Letcani – DESCARCA – DTAC Extinder
Pe site-ul primăriei
Caiet de sarcini extindere retea canalizare Letcani – DESCARCA –
Emitent
Comuna Lețcani, jud. Iași
Publicat online
03.11.2026
Pagini
99 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Anunț nr. 11160 din 03.11.2026, „Caiet de sarcini extindere retea canalizare Letcani”, Comuna Lețcani, jud. Iași. Sursa: https://comunaletcani.ro/wp-content/uploads/2026/11/Caiet-de-sarcini-extindere-retea-canalizare-Letcani_compressed.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/letcani/49142-caiet-de-sarcini-extindere-retea-canalizare-letcani, 06.11.2026)

Fișier creat
04.11.2026
Arhivat
06.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

COMUNA LETCANI, JUDETUL IASI Nr. inreg. 11157/03.11.2026 APRO AT Pri r Juris teli U CAIET DE SARC 1 privind achizi!ia directa a lucrärilo de execu!iepentru obiectivul de investitii: „EXTINDERE RETEA DE CANALIZARE PE STR. PRINCIPALA , STR. PREOT NICOLAE LEFTER Sl STR. ALEXANDRU LAPUSNEANU, LOCALITATEA LETCANI, JUDETUL IASI". I.CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA LUCRÄRILOR DE CONSTRUCTII 2.CAlET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA RETELELOR DE CANALIZARE EXECUTATE DIN TUBURI DE POLICLORURÄ DE VINIL DURÄ (PVC-KG) 3. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA INSTALATIILOR AFERENTE STATIEI DE POMPARE APE UZATE 4. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA CONDUCTEI DE REFULARE EXECUTATE DIN POLIETILENÄ DE INALTÄ DENSITATE (PEHD) 5. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE $1 DE AUTOMATIZARE 6. PROPUNEREA FINANCIARA 7. METODOLOGIA DE EVALUARE A OFERTELOR PREZENTATE Caietul de sarcini face parte integrantä din documenta!iade elaborare prezentare a ofertei ii constituie ansamblul cerin!elor pe baza cärora se elaboreazä de cätre fiecare ofertant propunerea tehnicä. Caietul de sarcinici confine, mod obligatoriu, specificatii tehnice. in Orice referire din cuprinsul prezentei documentatii de atribuire (inclusiv a caietului de sarcini a tuturor anexelor sale, liste de cantitäti, formulare, etc.), prin care se indicä o anumitä origine, sursä, producatie, un procedeu special, o marcä de fabricä sau de comer!, un brevet de investie ii/sau o licentä de fabrica!ie sa va citi 9i interpreta ca fiind insotitä de mentiunea „sau echivalent". 1

Pagina 2

1. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUȚIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚII CUPRINS Introducere. CAPITOLUL 1. - INCADRAREA OBIECTULUI DE INVESTITIE 1.1. DOCUMENTE CORELATE 1.2. CADRUL LEGISLATIV 1.3. CALITATEA MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE FOLOSITE CAPITOLUL 2. - LUCRARI DE TERASAMENTE LA CONSTRUCTII 2.1. GENERALITĂȚI. 2.2. TRASAREA LUCRARILOR 2.3. BORNE ȘI COTE DE NIVEL 2.4 AVIZAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE 2.5. NIVELUL SOLULUI 2.6. EXTINDEREA EXCAVATIILOR 2.7. EXCAVAREA MATERIALULUI NECORESPUNZATOR. 2.8. SIGURANTA EXCAVARII ȘI CONSTRUCTII ADIACENTE. 2.9. ALUNECARI, CADERI ȘI EXCAVATII IN EXCES. 2.10.EPUIZMENTE. 2.11.UMPLUTURI 2.12. COMPACTAREA UMPLUTURILOR 2.13. INLATURAREA MATERIALULUI IN SURPLUS. CAPITOLUL 3. - CONFECTII METALICE 3.1. DEFINITII 3.2. CERINTE DE PERFORMANTA A ANSAMBLURILOR 3.3. PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE 3.4. ASIGURAREA CALITATII 3.5 REZISTENTA LA FOC 3.6 LIVRARE, DEPOZITARE ȘI MANIPULARE 3.7. MATERIALE 3.8. MONTAJ 3.9. VERIFICARI ȘI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR 2

Pagina 3

CAPITOLUL 4. - BETOANE, COFRAJE, ARMĂTURI 4.1.GENERALITATI 4.2. MATERIALE 4.2.1. BETOANE ............................................................................................................................. .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.2.2. CIMENT ................................................................................................................................. .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.2.3. AGREGATELE....................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.2.4. APA ........................................................................................................................................ .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.2.5. ADITIVI ................................................................................................................................. .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.2.6. COFRAJELE .......................................................................................................................... ......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.2.7. OȚELURI PENTRU ARMĂTURI ........................................................................................... .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.2.8. PIESE ÎNGLOBATE ............................................................................................................... .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.3. PREPARAREA ȘI TRANSPORTUL BETONULUI 4.3.1. STATIILE DE BETOANE ....................................................................................................... .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.3.2. TIPURI UZUALE DE BETON ................................................................................................ .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.3.3. STABILIREA COMPOZIȚIEI BETONULUI .......................................................................... .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.3.4. PREPARAREA BETONULUI................................................................................................. .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 3

Pagina 4

4.3.5. TRANSPORTUL BETONULUI .............................................................................................. .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.4. TURNAREA BETONULUI 4.4.1. PREGĂTIREA TURNĂRII BETONULUI ............................................................................... .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.4.2. REGULI GENERALE DE BETONARE .................................................................................. .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.4.3 COMPACTAREA BETONULUI.............................................................................................. .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.4.4. ROSTURI DE LUCRU ............................................................................................................ .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.4.5. TRATAREA BETONULUI DUPĂ TURNARE ....................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.4.6. DECOFRAREA ...................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.5. COFRAJE ........................................................................................................................... 4.6. ARMAREA ........................................................................................................................ 4.6.1. FASONAREA ARMATURILOR ............................................................................................ .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.6.2. MONTAREA ARMATURILOR ............................................................................................. .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.6.3. ÎNNĂDIREA BARELOR DE ARMATURA. ........................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.6.4. VERIFICAREA ȘI RECEPTIA ARMĂTURII MONTATE 4.6.5. ANCORAREA ARMATURILOR............................................................................................ .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.6.6. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON................................................................................ .......................................................................................................................................................... 4.6.7. ÎNLOCUIREA ARMATURILOR PREVĂZUTE IN PROIECT. ............................................... 4.7. EXECUTAREA RECIPIENTILOR DIN BETON ARMAT ........................................................... 4.7.1. GENERALITĂȚI .................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.7.2. COFRAJE ȘI SUSTINERI ....................................................................................................... .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 4

Pagina 5

4.7.3. ARMATURI ........................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.7.4. BETOANE .............................................................................................................................. .......................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................... 4.7.5. VERIFICAREA CALITĂȚII LUCRĂRILOR SI REMEDIEREA DEFECTELOR DE EXECUȚIE 4.8 HIDROIZOLATII 4.8.1. MATERIALE 4.8.1. EXECUTIE 4.9. ABATERI SI DEFECTE ADMISIBILE PENTRU ELEMENTELE DE BETON SI BETON ARMAT 4.9. CONTROLUL CALITĂȚII LUCRĂRILOR DE BETON SI BETON ARMAT CAPITOLUL 5. - MĂSURI DE PROTECȚIA MUNCII ȘI PENTRU PREVENIREA ȘI STINGEREA INCENDIILOR 5

Pagina 6

INTRODUCERE Această secțiune a Documentației de Atribuire include ansamblul cerințelor pe baza cărora fiecare Ofertant va elabora Oferta (Propunerea Tehnică și Propunerea Financiară) pentru executarea lucrărilor care fac obiectul Contractului ce rezultă din această procedură. Orice activitate descrisă într-un anumit capitol din Caietul de Sarcini și nespecificată explicit în alt capitol trebuie interpretată ca fiind menționată în toate capitolele unde se consideră de către Ofertant că aceasta trebuia menționată pentru asigurarea îndeplinirii obiectului Contractului. Orice anexă, aferentă vreunui capitol din prezentul Caiet de Sarcini, reprezintă parte integrantă a acelui capitol și implicit a Documentației de atribuire. Ofertanții trebuie să răspundă integral cerințelor minime incluse în acest Caiet de Sarcini și fără a limita funcționalitățile ofertate. Nu se admit ofertele parțiale din punct de vedere cantitativ și calitativ, ci numai ofertele integrale, care corespund tuturor cerințelor minime stabilite prin prezentul Caiet de Sarcini. În cadrul acestei proceduri, Comuna Letcani îndeplinește rolul de Autoritate Contractantă, respectiv Achizitor în cadrul Contractului. Proiect finanțat prin bugetul local, conform HCL nr. 112/29.10.2026, privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici și a Devizului General pentru obiectivul de investiții „EXTINDERE RETEA DE CANALIZARE PE STR. PRINCIPALA , STR. PREOT NICOLAE LEFTER SI STR. ALEXANDRU LAPUSNEANU, LOCALITATEA LETCANI, JUDETUL IASI” Valoarea tatală estimată a achiziției este de: 900.338,00 lei fără TVA, care este formată din: Valoare Nr. Denumirea capitolelor si subcapitolelor (fără TVA) crt. de cheltuieli Lei 1 2 3 4. Cheltuieli pentru investiția de bază 4.1 Construcții și instalații 732.338,00 4.2 Montaj utilaje tehnologice 16.800,00 Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care 117.600,00 4.3 necesită montaj 4.5 Dotări 33.600,00 Durata totală de execuție a lucrărilor este de până la 12 luni calendaristice, în conformitate cu graficul general de realizare al prezentei investiții. 1 CONTEXTUL REALIZĂRII ACESTEI ACHIZIȚII DE LUCRĂRI Pentru o informare clară și corectă a participanților la această procedură, precum și pentru stabilirea contextului necesar aplicării raționamentelor profesionale pe perioada derulării Contractului, în special, dar fără a se limita la aspecte ce țin de determinarea naturii generale a Contractului, în cadrul acestui capitol, Autoritatea Contractantă prezintă contextul achiziției, context care a determinat stabilirea obiectivelor principale urmărite de Autoritatea Contractantă la realizarea acestei achiziții, stabilirea obiectului principal al Contractului și a principalelor cerințe de calitate și performanță. 6

Pagina 7

INFORMATII GENERALE DESPRE PROIECT: Proiect este finanțat prin bugetul local, conform HCL nr. 112/29.10.2026, privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici și a Devizului General pentru obiectivul de investiții „EXTINDERE RETEA DE CANALIZARE PE STR. PRINCIPALA , STR. PREOT NICOLAE LEFTER SI STR. ALEXANDRU LAPUSNEANU, LOCALITATEA LETCANI, JUDETUL IASI”. Implementarea investiției conduce la îndeplinirea obiectivelor specifice priorității, în ceea ce privește preluarea apelor uzate menajere/pluviale de la utilizatori și racordarea la colectorul principal existent. Implementarea proiectului va contribui la atingerea obiectivelor stabilite la nivelul comunității, prin îmbunătățirea confortului și calității vieții a locuitorilor localitatii Letcani, judetul Iasi, precum și asigurarea unei infrastructuri moderne. Principii orizontale EGALITATE DE SANSE Egalitate de gen Având în vedere ca egalitatea de șanse este un principiu de baza al UE, Comuna Letcani se asigură că va respecta legislația cu privire la egalitatea de șanse și tratament (acte normative, politici publice, etc.), atât în faza de depunere a ofertelor, cât si pe parcursul implementării proiectului asigurându-se că nu vor aparea situații care să contravină prevederilor legale în domeniul egalității de gen și nediscriminării. Proiectul urmărește respectarea acestor principii, printr-o serie de acțiuni transversale, care urmăresc o abordare integrată a prevederilor legale cuprinse în strategiile în domeniul egalității de șanse. Grupul țintă al beneficiarilor proiectului include în mod nediscriminatoriu persoane din diferite categorii sociale, diferite categorii de vârstă, sex, convingeri politice, religioase și orientare sexuală și inclusiv asigurarea accesibilitații pentru persoanele cu dizabilități (beneficiari direcți și indirecți), iar membrii echipei de implementare a proiectului sunt numiți ținându-se cont de respectarea principiilor privind egalitatea de gen și nedescriminarea (femei și bărbați). La contractarea furnizorilor pentru diferite activități ale proiectului, se va solicita prin caietele de sarcini respectarea reglementărilor legale privind egalitatea de gen, nedescriminarea și accesibilitatea persoanelor cu dizabilități, asigurându-se aplicarea acestor principii în cadrul activității desfășurate în relaționare cu acest proiect. Nediscriminare Comuna Letcani va lua în considerare în implementarea proiectului toate politicile și practicile prin care să nu se realizeze nici o deosebire, excludere, restricție sau preferință, indiferent de: rasă, naționalitate, religie, culoare, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârsta, handicap, boală cronica necontagioasă, infectare HIV, apartenența la o categorie defavorizată precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social ți cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. În acest sens, în vederea promovării principiului nediscriminării, Comuna Letcani va prevede în cadrul caietelor de sarcini aferente procedurilor pentru achiziții respectarea reglementărilor legale privind nedescriminarea, asigurându-se aplicarea acestui principiu și în cadrul activității de implementare a proiectului, cât și în regulamentul intern (pentru cei implicați direct în proiect, echipa de management) sancțiuni disciplinare pentru anagajații care încalcă demnitatea personală a altor angajați, prin crearea de medii degradante, intimidante, ostile, umilitoare, etc. Se vor respecta cu strictețe prevederile OUG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, astfel încât măsurile adoptate pentru implementarea proiectului se vor supune reglementărilor care interzic discriminarea. 7

Pagina 8

1.1 Informații despre Autoritatea Contractantă Nr. Informație Detaliere Crt. Autoritate Contractantă: denumire, COMUNA LETCANI adresă, pagina web 1 Telefon: 0232296770 E-mail: [email protected] [email protected] 2 Misiune 1. Administrație locală; 2. Execuția lucrărilor aferente obiectivului de investiții: „EXTINDERE RETEA DE CANALIZARE PE STR. PRINCIPALA , STR. PREOT NICOLAE LEFTER SI STR. ALEXANDRU LAPUSNEANU, LOCALITATEA LETCANI, JUDETUL IASI”. 3 Sectorul de activitate Servicii de administrare publică generală 4 Activitate principală/ atribuția principală Administrație publică 8

Pagina 9

CAPITOLUL 1. - INCADRAREA OBIECTIVULUI DE INVESTITIE 1.1. CADRUL LEGISLATIV În anexa nr.4 sunt menționate: legislația în vigoare și actele normative, alcătuite din STAS-uri, normative și instrucțiuni, cu indicația unde sunt publicate. Actele normative citate acoperă aspectele privind calitatea materialelor, punerea în operă a acestora, condițiile de calitate care se cer pentru realizarea lucrărilor. Suplimentar, în cuprinsul documentației se fac referiri la prevederile unora din actele normative menționate în anexa, cu trimiteri la condiții ce trebuie respectate în cazuri particulare (concrete) de lucrări, faze de execuție sau materiale. În cazul că furnizorul poate oferi materiale, articole și produse realizate după standarde străine, de calitate cel puțin egală cu cele prevăzute în actele normative romanești menționate anterior, Antreprenorul va trebui să obțină aprobarea Proiectantului și a Dirigintelui de șantier pentru folosirea acestor materiale. În această situație Antreprenorul va înainta Proiectantului și Dirigintelui de șantier spre aprobare, o dată cu cererea respectivă, o copie de pe standardul străin privind calitățile materialului respectiv. 1.2. CALITATEA MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE FOLOSITE Materialele ce vor fi folosite vor respecta specificatiile marcate pe planșele. Se atrage atentia asupra respectarii clasei betoanelor ce se vor folosi și asupra necesitatii și obligativitatii verificarii betoanelor și armaturilor ce vor fi puse in opera. Este interzisa folosirea materialelor care nu au agrement tehnic. Se atrage atentia ca in faza de proiectare s-a avut in vedere realizarea constructiei intr-un flux continuu fara întreruperi mai mari decât cele tehnologice. Elementele structurii de rezistenta trebuiesc protejate impotriva intemperiilor prin tencuieli, vopsiri etc. In situatia in care din diverse motive se întrerupe fluxul executiei, Angajatorul și executantul constructiei au obligatia de a lua măsuri de conservare a elementelor structurale astfel incat acestea sa isi poată păstra caracteristicile constructive. Materiale prevăzute: - Beton egalizare, beton de panta: clasa C8/10 - Beton in elemente structurale C20/25 - Armare: oțel OB37 și PC52. - Piese metalice oțel OL37 Pentru realizarea lucrărilor din cadrul investitiei (altele decat pentru rețele hidroedilitare) se aplica prevederile referitoare la executia urmatoarelor categoriile de lucrari: - lucrari de terasamente la constructii; - lucrari de betonare, cofrare, armare; - lucrari de confectii metalice; CAPITOLUL 2. – LUCRARI DE TERASAMENTE LA CONSTRUCTII 2.1. GENERALITĂȚI Antreprenorul va face excavări și taluzari și va îndepărta materialele excavate după cum se specifica aici și după cum se arata in desenele proiectului. Antreprenorul nu va începe lucrările de terasamente pana când nu va efectua toate măsurile de siguranța: îngrădirea cu banda avertizoare. Execuția lucrărilor de terasamente se va face având in vedere prevederile din următoarele normativele:  P10–86 Proiectarea și executarea lucrărilor de fundații directe la construcții  C196–88 Executarea lucrărilor de terasamente pentru executarea fundațiilor construcțiilor civile și industriale  C16 –84 Realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcții și instalatiii aferente  Ordin nr .9 /N / 15.03.1993 Regulamentul privind protecția și igiena muncii in construcții  C56 – 85 Normativ privind verificarea calității lucrãrilor de constructii și instalații aferente. Caiet 2 – Terasamente  GE ghid GE 026-97 publicat în BC 5/1998 (ghid pentru execuția compactării în plan orizontal și în plan înclinat); 9

Pagina 10

 normativului NP 120-06 - privind cerintele de proiectare și executie a excavatiilor adanci in zone urbane 2.2. TRASAREA LUCRARILOR Trasarea lucrărilor se va realiza conform planurilor de situație. Antreprenorul are sarcina de a trasa limitele obiectelor, în funcție de axele principale ale bazei de trasare. Antreprenorul este răspunzător de trasarea corectă a lucrărilor față de reperele date de Angajator. Trasarea lucrărilor va fi verificată de Inginer, în care scop Antreprenorul este obligat să protejeze și să păstreze cu grijă toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrărilor. După verificarea trasării lucrărilor de către Inginer, Antreprenorul va pregăti un plan de trasare pentru a fi anexat la cartea construcției. 2.3. BORNE ȘI COTE DE NIVEL Angajatorul lucrării are obligația de a preda în scris bornele de nivelment în imediata apropriere a șantierului, poziția acestora și valoarea cotelor de nivel. Antreprenorul are obligația să verifice valoarea cotelor de nivel și să facă cunoscut Angajatorului lucrării, în scris, in cazul în care se constată erori. De asemenea, pentru verificarea trasării de către Inginerul, Antreprenorul trebuie să protejeze și să păstreze cu grijă toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrărilor. 2.4 AVIZAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE Înainte de a începe orice lucrări de acest fel la locul de montaj, Antreprenorul va solicita in scris avizarea lucrărilor de către Dirigintele de șantier. 2.5. NIVELUL SOLULUI Pentru scopul dat de specificație, termenul de nivel al solului se va referi la suprafața solului înainte de începerea operațiilor de lucrare a pamantului, dar după curatarea amplasamentului și îndepărtarea lucrărilor de construcții existente. 2.6. EXECUTAREA EXCAVATIILOR In cadrul investitiei, pentru constructii se vor realiza săpături cu pereți în taluz avand pantele specificate conform tabelului de mai jos, cu respectarea următoarelor conditii: - pământul are o umiditate naturală de 12-18% și se asigură condițiile ca aceasta să nu crească; - săpătura de fundație nu stă deschisă mult timp; - panta taluzului săpăturii, definită prin tangenta unghiului de înclinare față de orizontală (tg B = h/b) să nu depășească valorile maxime admise pentru diverse categorii de pământuri date în tabelul urmator: 10

Pagina 11

De asemenea, la executarea săpăturilor pentru fundații trebuie să se aibă în vedere menținerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de fundație sau în jurul fundațiilor existente pe o distanță suficientă, astfel încât să nu se pericliteze instalațiile și construcțiile învecinate; Atacarea lucrărilor se va face astfel incât să se asigure executarea fundațiilor începând cu cele situate la adâncimea cea mai mare, iar săpăturile să nu influențeze construcțiile sau instalațiile executate anterior și să nu afecteze terenul de fundare al viitoarelor lucrări învecinate. Săpăturile se vor organiza astfel incât, în orice fază a lucrului, fundul săpăturii să fie înclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colectării apelor în timpul execuției, daca este cazul. Săpăturile ce se execută cu excavatoare se vor opri cu 20 - 30 cm deasupra cotei profilului săpăturii, diferența executându-se cu alte utilaje mecanice de finisare (buldozere, gredere) sau manual. Schimbarea cotei fundului gropii de fundație, în timpul execuției, se poate face numai cu acordul proiectantului, având în vedere următoarele:  Ridicarea cotei fundului gropii, față de proiect, se face dacă se constată, în cursul executării săpăturilor depasirea cu 20 cm a Pamantului cu umflari și contractii mari la o cotă superioară celei menționate în proiect. Orice modificari de cote față de proiect se vor consemna în registrul de procese verbale de lucrări ascunse care va fi semnat de Antreprenor, Dirigintele de șantier și de geotehnician. Rezultatele cercetărilor efectuate în timpul execuției lucrărilor de către proiectant, modificările stabilite, precum și concluziile asupra acurateței privind modul de executare a soluțiilor de fundare preconizate de proiectant se vor atașa la cartea construcției și la studiul geotehnic pentru completarea acestuia. 2.7. EXCAVAREA MATERIALULUI NECORESPUNZATOR Daca Antreprenorul intilneste material pe fundul oricărei excavări, care după părerea lui poate fi necorespunzator, el va informa imediat Proiectantul și Dirigintele de șantier, care va da instrucțiuni in scris Antreprenorului asupra faptului ca materialul in cauza va fi tratat ca defectuos. Daca este cazul, materialul defectuos va fi îndepărtat, si daca nu se specifica altfel, sau daca nu se comanda de către Inginerul, Antreprenorul va umple golurile astfel formate cu material granular corespunzător. Omiterea de către Dirigintele de șantier sa dea instrucțiuni, nu va elibera Antreprenorul de răspunderile pentru defectele in lucrare, daca înaintea construirii Antreprenorul nu a cerut in scris Dirigintelui de șantier inspectarea fundației descoperite. 2.8. SIGURANTA EXCAVARII SI CONSTRUCTII ADIACENTE. Antreprenorul va prevede suportul necesar pentru a asigura stabilitatea excavărilor si drumurile si construcțiile adiacente. 2.9. ALUNECARI, CADERI SI EXCAVATII IN EXCES Antreprenorul va preveni alunecările si căderile de material din partile laterale ale excavațiilor si taluzarilor. In cazul alunecărilor sau căderilor ce apar in excavații si unde excavațiile sunt făcute in exces fata de dimensiunile specificate, orice material necorespunzator care a intrat in excavații trebuie înlăturat in orice umplere adiționala ce poate fi ceruta se va face cu material excavat selectat sau importat si tasat pentru aprobarea de către Dirigintele de șantier. Unde se formează goluri prin alunecări sau caderi, sau prin excavări in exces fata de dimensiunile specificate, care după opinia Dirigintelui de șantier pot afecta stabilitatea solului pentru susținerea lucrării, sau construcțiilor, sau serviciilor adiacente, Antreprenorul va umple golul solid cu material granular corespunzator. 2.10. EPUIZMENTE Antreprenorul va menține fiecare excavație de construcție fara apa din orice sursa, astfel incit lucrările vor fi construite in condiții uscate. Metoda de menținere a excavației fara apa, de epuizare si îndepărtarea apei, va fi supusa aprobării Proiectantului si a Dirigintelui de șantier . 11

Pagina 12

Antreprenorul se va asigura ca exista instalații de rezerva suficiente, tot timpul, pentru a se evita orice întrerupere in continuitatea epuizării apei din excavație. Acolo unde sunt necesare epuizmente continui, in timpul funcționarii pompelor in cursul nopții, se vor lua măsurile necesare ca zona de lucru sa fie iluminata in mod corespunzător. 2.11.UMPLUTURI - ALTELE DECAT UMPLUTURI SUB FUNDATII Materialul de umplutura pentru umplerea gropilor cu pamint, in spatele peretilor caminelor de vane/golire/aerisire, camera de vane rezervor va fi sortat, fara bolovani, pietre mari, fragmente de roca si altele - mai mari de 50mm dimensiune nominala, daca nu se specifica sau aproba altfel. După ce a fost data aprobarea de Inginerul, conform condițiilor contractului, pentru începerea umplerii, operația va continua pana la terminarea lucrării in partea de lucrare pentru care este data aprobarea. 2.12. COMPACTAREA UMPLUTURILOR - ALTELE DECAT UMPLUTURI SUB FUNDATII Umplerea gropilor cu pamint, in spatele peretilor caminelor, se va realiza in straturi ce nu vor depasi 200 mm, cu pamint maruntit bine si compactat mecanic sau manual, pentru cca. 1,00 m de la fundul săpăturii. Pentru restul umpluturii, straturile nu vor depasi 300 mm, cu compactare mecanica, asigurându-se realizarea unui grad de compactare de minim 92%, grad de compactare mediu 95%. Antreprenorul, daca este necesar, va uda materialul de umplere înainte si in decursul compactării pentru a ajuta obținerea gradului specificat de compactare. Pentru aceste umpluturi se va verifica: - Indepartarea pamantului vegetal si a altor straturi necorespunzatoare; - Corespondenta cu proiectul a naturii pamantului utilizat si a tehnologiei de compactare; - Realizarea gradului de compactare si a densitatii pamantului in stare uscata; Verificarile se vor efectua pentru fiecare strat elementar in parte si pentru toata grosimea umpluturii; Frecventa lor va fi una la fiecare 100mc pamant compactat; Abaterile admisibile fata de gradul de compactare prevazut in proiect sunt: - Mediu 5%; - Minim 8%; Rezultatele acestor incercari se vor inscrie in procesele verbale de lucrari ascunse. 2.13. INLATURAREA MATERIALULUI IN SURPLUS Antreprenorul va transporta si înlătura tot materialul excavat care nu este necesar pentru lucrări. Locurile propuse de Antreprenor pentru îndepărtarea sau depozitarea materialelor excavate, fie temporar, fie permanent, vor fi supuse aprobării Proiectantului si a Dirigintelui de șantier. CAPITOLUL 3 - CONFECTII METALICE Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea si montajul confectiilor metalice. 3.1. DEFINITII Terminologie pentru lucrari de confectii metalice conform: 1. STAS 500/2-80 - oțeluri de uz general pentru constructii 2. STAS 438-1-89 - oțel beton laminat la cald 3. STAS 7657-80 - tevi pentru constructii 4. STAS 7941-80 - tevi dreptunghiulare pentru definitii relative la confectii metalice care nu sunt definite in acest capitol sau in standarde. 3.2. CERINTE DE PERFORMANTA A ANSAMBLURILOR Se vor utiliza materiale si detalii identice cu cele ale ansamblurilor incercate si agrementate de catre un laborator de incercari atestat. 12

Pagina 13

3.3. PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE Antreprenorul va inainta Angajatorului spre aprobare urmatoarele: - Date tehnice pentru fiecare tip de materiale specificat. -Certificari ale materialelor, semnate de producatorul materialelor ce intra in componenta confectiilor metalice, care sa certifice ca materialele lor corespund cu cerintele specificate. 3.4. ASIGURAREA CALITATII Se vor furniza materiale si executie identice cu cele ale ansamblurilor incercate de catre un laborator de incercari atestat si acceptat de autoritatile avand jurisdictie in domeniu. Antreprenorul va prezenta Angajatorului una sau doua mostre pentru piesele de confectii metalice mai complexe tipice, cuprinzand materialele, sistemele de forare, asamblare, (betoane sau sudura), protejare anticoroziva si finisaje ce urmeaza sa fie adoptate ca sistem pentru toate confectiile metalice la acest contract. Numai dupa dupa obtinerea aprobarii din partea proiectantului se vor lansa comenzile pentru executia si livrarea confectiilor metalice, care se vor executa in conformitate cu mostrele aprobate. Piese de confectii metalice vor fi insotite de certificate ale producatorului prin care se atesta calitatea materialelor folosite, in concordanta cu mostrele aprobate si cu desenele de executie. 3.5 REZISTENTA LA FOC Subansamblurile din care fac parte elementele cuprinse in acest capitol trebuie sa fie certificate de laboratoare de incercari acceptate de autoritatile cu jurisdictie in domeniu, asupra modului in care indeplinesc cerintele de rezistenta la foc prevazute atat de reglementarile in vigoare. 3.6 LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE Materialele se vor livra in ambalajele originale, containere sau pachete purtand marca si identificarea producatorului sau furnizorului. Confectiile metalice se vor depozita in spatii acoperite, ferite de intemperii si de actiunea agentilor corozivi si nocivi, pe stative la 10-15 cm de pardoseala. Depozitarea se face protejandu-se confectiile metalice cu prelate sau folii de polietilena. Confectiile metalice sub 100 kg greutate se manipuleaza manual, iar cele mai grele cu dispozitive speciale. 3.7. MATERIALE Otel conform standardelor romanesti, oțel lat laminat la cald, profile laminate la cald, fier forjat. Profilele laminate la cald vor avea grosimi de cel putin 3 mm. Accesorii : suruburi, piulite, saibe, dibluri, conexpand, piese de ancorare (placute metalice) sau piese metalice inglobate in beton etc. In principal imbinarile se vor face prin sudura. Confectiile metalice se vor executa in ateliere specializate conform desenelor de executie si cu mostrele aprobate. In cazuri speciale se acorda, cu aprobarea proiectantului modificari ale solutiilor, gabaritelor sau finisajelor fata de cele aprobate initial, dar nu sub nivelul solutiilor initiale (din punct de vedere calitativ si cantitativ). Abateri maxime admisibile la executia confectiilor metalice : - lungime, latime + 2 mm; - grosime 1 mm, 0,5 mm; - planeitate : deviatia unui colt fata de planul format de celelalte trei va fi max. 1,5 mm, ca dimensiuni pana la 1,5 m si max. 1% din lungime la dimensiuni peste 1,5 m. 3.8. MONTAJ OPERATIUNI PREGATITOARE Inainte de inceperea montajului se vor executa urmatoarele lucrari: 1. Lucrarile de finisaj cu proces tehnologic umed (tencuieli, placaje, rectificari la peretii din beton ). 2. Probele de etanseitate 3. Pozitionarea si fixarea elementelor inglobate pentru confectii metalice (praznuri OB 37, corniere,etc). 13

Pagina 14

Se efectueaza trasarea si verificarea axelor de montaj ale constructiilor metalice, functie de elementele de fixare existente pentru pozitionarea acestora, in conformitate cu detaliile de executie. Se verifica calitatea executiei lucrărilor executate anterior in legatura directa si care pot influenta operatiunile de montaj a confectiilor metalice. MONTAJUL Operatiile de montaj : - Fixarea provizorie in cateva puncte de sudura (acolo unde fixarea se face prin sudura). - Pozitionarea corecta se va verifica cu ajutorul nivelmetrului si firului de plumb. - Fixarea definitiva prin sudura sau prin buloane (de la caz la caz , functie de solutie). FINISAJE - Se aplica pentru protectia anticoroziva un sistem epoxidic. 3.9. VERIFICARI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR Se verifica calitatea fixarii pe stratul suport, calitatea executiei (suduri, slefuiri, etc.). Daca nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele aprobate, proiectantul va putea decide inlocuirea lucrărilor cu altele care sa respecte aceste cerinte. REGULI SI METODE DE VERIFICARE La realizarea lucrărilor de montaj confectii metalice se va respecta documentatia tehnica de executie, precum si prezentele specificatii. Se vor efectua verificari ale lucrărilor atat in timpul executiei, cat si dupa terminarea lor, privind cele spuse mai sus. Verificarile dimensiunilor si calitatii materialelor se vor face conform specificatiilor si standardelor pentru fiecare material si produs in parte. Materialele folosite pentru care documentatia prevede o anumita calitate si care prezinta indoieli in aceasta privinta trebuie supuse incercarilor de laborator. CAPITOLUL 4. - BETOANE, COFRAJE, ARMĂTURI 4.1.GENERALITATI Pentru standarde si normative se va consulta anexa nr.4. 4.2. MATERIALE 4.2.1. Betoane Betoanele utilizate se vor produce și se vor livra de către stațiile de betoane care funcționează pe baza certificatelor de atestare. Rețetele se vor stabili, corecta și definitiva în funcție de rezultatul încercărilor preliminare de laborator privind:  umiditatea agregatelor;  granulozitatea sorturilor;  densitatea aparentă a betonului proaspăt; Compoziția de beton adoptată va fi permanent corectată în privința cantității de apă, în funcție de umiditatea agregatelor, astfel încât să se respecte raportul A/C prescris de normativul NE 012-07. Lucrabilitatea betonului proaspăt va fi verificată atât la stația de betoane cât și la locul de punere în operă. 4.2.2. Ciment Cimentul CEM II-A-S-42,5 (R) este ales ținând seama de condițiile de exploatare, condițiile de execuție, tehnologia adoptată și clasa betonului. Se va efectua verificarea calității cimenturilor, atât la aprovizionare cât și înainte de utilizare, prin metodele reglementate de standardele în vigoare la data execuției și de NE 012-07 (Anexa 4). 14

Pagina 15

Cimentul trebuie ferit de acțiunea umezelii si de amestecul cu materii străine, atât in timpul transportului, cat si al depozitarii Depozitarea cimentului cu adausuri se face pe sortimente. Tipul de ciment se stabilește pe următoarele criterii:  condiții de exploatare normale, expuse la: - îngheț in stare saturată cu apă, precum rezervoarele, castelele cu apa si expuse agresivitatii apelor naturale;  condiții de execuție si tehnologie adoptata ( lucrări executate in condiții normale sau pe timp friguros, lucrări masive );  clasa betonului sau marca betonului. 4.2.3. Agregatele La prepararea betonului se vor utiliza agregate naturale, provenite din balastiere omologate. Agregatele folosite trebuie să îndeplinească condițiile tehnice indicate în normativul NE 012-07 și SR EN 12620/2003 cu următoarele cerințe:  agregatele să provină din roci stabile, nealterate la aer sau apă sau inghet; nu se admite utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice sau șistoase;  nisipul va fi de natură silicoasă și va proveni din balastiere, nu se admite utilizarea nisipului de concasaj;  conținutul în părții levigabile a nisipului va fi de max. 2% și a pietrișului se limitează la max. 5%;  curba granulometrică a agregatelor va fi stabilită în laboratorul stației de betoane, pentru obținerea mărcii prescrise. Dimensiunea maximă a granulelor va fi de 16mm sau 31mm, în funcție de dimensiunea minimă a elementului.  se interzice folosirea balastului sau pietrișului cu granule mai mari decât cele indicate pe mărci de betoane. Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, având pante și rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu înălțimi corespunzătoare evitări amestecări sorturilor. Nu se admite depozitarea directă pe pământ sau pe platforme balastate. Pentru depozitarea agregatelor se va respecta prevederile normativului NE 012-07. 4.2.4 Apa Apa utilizată la prepararea betoanelor, precum și la umezirea acestora după punerea în operă, trebuie să corespundă prevederilor standardelor în vigoare la data execuției – SR EN 1008/2003. Raportul apă/ciment în rețeta betonului va fi stabilit în laborator, ținând seama de marca prescrisă, de lucrabilitatea necesară și de caracteristicile fizico – mecanice ale betonului. La stabilirea raportului apă/ciment se va ține seama și de umiditatea agregatelor în momentul preparării betonului. 4.2.5 Aditivi Aditivul DISAN - A cu efect reducător de apa si antrenor de aer asigura o buna lucrabilitate. Se folosește la prepararea betoanelor sub forma de soluție avind o concentrație de 20  1 % substanța uscata, in unitati de masa .Prepararea soluției cu aceasta concentrație se dizolva 25 kg / aditiv /100 l , obtinindu-se un volum de 115 l soluție. Partea de aditiv va fi de 0,75 - 1,50 l soluție de concentrație 20 % pentru 100 kg de ciment. Aditivul intens reducător de apa - superplastifiant -FLUBERT se folosește in cazul betoanelor de minim Bc15.Cantitatea de aditiv este de 1,5 - 1 / 100 kg de ciment pentru cimenturile de adaos si de 2,0 - 100 kg ciment in cazul cimenturilor fara adaos. Aditivul întârzietor pentru betoane : REPLAST se folosește in scopul evitării rosturilor de lucru la întreruperea betonării. Aditivul se adăuga odată cu apa de amestecare la prepararea betoanelor putându-se obține o întârziere a timpului de priza si întărire de maxim 18 h. 15

Pagina 16

Nu este permisa folosirea aditivului la temperaturi sub - 10C si nu se recomanda utilizarea lui in cazul construcțiilor care vin in contact cu apa de mare . Aditivul accelerator pentru betonare pe timp friguros este clorura de calciu . Este interzis a se folosi clorura de calciu in următoarele situații :  betoane cu cimenturi care au 15 % adaos  construcții din beton precomprimat  construcții din beton armat care se afla in mediu umed in cursul exploatării Prepararea betonului se face introducând in betoniera materiale in următoarea ordine: agregate, ciment si 75 % din cantitatea de apa, după care se amesteca 30 s. Se introduce apoi restul de cantitatea de apa împreună cu doza de aditiv si se continua malaxarea încă cel puțin 90 s. In cazul in care concentrația aditivului livrat nu corespunde normei interne, proporția se corectează prin multiplicarea cu raportul dintre concentrația teoretică 30% si concentrația reală. 4.2.6 Cofrajele Cofrajele vor fi astfel alcătuite încât să asigure realizarea formelor, dimensiunilor și a suprafeței perfect plane a elementelor, conform părți desenate din proiect. Cofrajele din placaj sau alte produse din lemn, trebuie să asigure obținerea unor suprafețe rugoase (pentru aderența cu betonul) și să aibă găuri pentru trecerea mustăților de legătură. Se va urmări etanșeitatea și rezistența panourilor de cofraj, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment și să asigure preluarea încărcărilor ce apar. Înainte de betonare, interiorul cofrajelor se va unge cu agenți de decofrare. 4.2.7 Oțeluri pentru armături Pentru armarea elementelor din beton vor utiliza bare laminate la cald din oțel beton rotund OB 37 și PC 52, care trebuie să se conformeze prevederilor aplicabile din standardele seria SR EN 1992, SR EN 1994, SR EN 1996, SR EN 1998, împreună cu anexele nationale ale acestora, celor din ST 009 si celor din normativul NE 012-10. Produsele din oțel pentru armătura nepretensionată trebuie să fie identificabile în ceea ce priveste tipul si clasa produsului, asigurându-se trasabilitatea lor începând de la producător si până la punerea în operă. Pentru aceasta: a) fiecare colac, fiecare legătură de bare sau plase sudate, fiecare carcasă sudată, trebuie să poarte o etichetă durabilă, bine atasată, care să contină: - denumirea producătorului; - tipul si clasa produsului; - numărul lotului si al colacului/legăturii; - marcajul de conformitate; - stampila controlului de calitate. b) documentele care însotesc livrarea produselor trebuie să contină cel putin următoarele informatii cuprinse în declaratia de conformitate eliberată de producător, inclusiv o copie după acest document: - numele si adresa producătorului; - numărul certificatului de conformitate, atasat; - referinte la caracteristicile produsului: o numărul standardului de produs; o tipul si clasa produsului; o dimensiunea; o limita de curgere; o rezistenta la rupere; o alungirea la forta maximă si la rupere; o continutul de carbon echivalent pe oțel lichid; - date de identificare a sarjei/lotului/colacului sau legăturii. Prin tipul produsului se întelege forma suprafetei: o neted; o cu profil periodic sau amprentat, caracterizat prin factorul de profil. 16

Pagina 17

Prin clasa produsului se întelege încadrarea în categoriile în ceea ce priveste limita de curgere, raportul între rezistenta la rupere si limita de curgere, alungirea (la forta maximă si la rupere) si sudabilitatea, conform specificatiei tehnice ST 009. Marcarea, livrarea, transportul, manipularea si depozitarea produselor pentru armături trebuie să se facă astfel, încât să nu modifice caracteristicile acestora; Produsele pentru armături trebuie depozitate separat pe tipuri, clase si diametre, în spatii amenajate si dotate corespunzător, astfel încât să se asigure: - evitarea conditiilor care favorizează corodarea armăturii, inclusiv prin ventilarea spatiilor; - evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte substante; - accesul si identificarea usoară a fiecărui sortiment. Suprafata produselor pentru armături nu trebuie să fie acoperită cu rugină neaderentă si nici cu substante care pot afecta negativ oțelul, betonul sau aderenta între ele. Tipul si clasa produselor care trebuie să fie utilizate, precum si diametrul si forma armăturilor, sunt notate in partea desenata a proiectului. În cazurile în care executantul nu poate aproviziona produsele conforme cu prevederile din proiect, modificările privind tipul si clasa produselor se pot face numai cu acordul scris al proiectantului (dispozitie de șantier, care face parte din proiect si intră în cartea tehnică a constructiei). Marcarea, livrarea, transportul, manipularea si depozitarea produselor pentru armături trebuie să se facă astfel, încât să nu modifice caracteristicile acestora. Produsele pentru armături trebuie depozitate separat pe tipuri, clase si diametre, în spatii amenajate si dotate corespunzător, astfel încât să se asigure:  evitarea conditiilor care favorizează corodarea armăturii, inclusiv prin ventilarea spatiilor;  evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte substante;  accesul si identificarea usoară a fiecărui sortiment. Suprafata produselor pentru armături nu trebuie să fie acoperită cu rugină neaderentă si nici cu substante care pot afecta negativ oțelul, betonul sau aderenta între ele. Proiectantul va preciza în proiect, tipul si clasa produselor care trebuie să fie utilizate, precum si diametrul si forma armăturilor, notate distinct si unitar în tot cuprinsul proiectului. În cazurile în care executantul nu poate aproviziona produsele conforme cu prevederile din proiect, modificările privind tipul si clasa produselor se pot face numai cu acordul scris al proiectantului (dispozitie de șantier, care face parte din proiect si intră în cartea tehnică a constructiei). Trasabilitatea se referă la produsele utilizate efectiv în lucrare, precizându-se elementele si pozitiile acestora în cazul care s-au utilizat alte produse decât cele prevăzute initial în proiect, conform dispozitiei de șantier. Produsele pentru armături, prevăzute mai sus, pot fi utilizate în următoarele conditii: a) corespund prevederilor din proiect în ceea ce priveste tipul si clasa produsului; b) au atestată conformitatea conform prevederilor legale; c) executantul efectuează încercările pe produsele din oțel achizitionate conform prevederilor din ST 009 si, în cazurile în care rezultatele nu sunt corepunzătoare, ia măsurile necesare pentru aprovizionarea cu produse corespunzătoare. 4.2.8. Piese înglobate Conform detaliilor de execuție, pentru a fi înglobate în beton, vor fi pregătite piesele metalice (praznuri, plăcuțe, corniere). Piesele trebuie să respecte geometria prevăzută în proiect, să fie curățate și să fie poziționate în cofrag conform proiectului. 4.3. PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI 4.3.1. Statiile de betoane Prin stația de betoane se înțelege orice unitate care produce si livrează beton, fiind dotata cu una sau mai multe instalații ( secții) de preparat beton sau betoniere si care trebuie sa dispună de: a) Regulament de funcționare. 17

Pagina 18

b) Depozite de agregate, intermediare si la stație, amenajate conform prevederilor de la punctul Normativ NE012/07 si având compartimente pentru numărul necesar de sorturi rezultate in funcție de granula maxima utilizata si prevederile de la punctul Normativ NE012/07 . c) Silozuri care sa permită depozitarea simultana a minim 2 tipuri de ciment si avind capacitatea totala in depozitarea corelata cu capacitatea de producție a stației pe interval de min.3 zile ;in cazurile in care se folosește si ciment in saci, dotările vor corespunde prevederilor de la punctul Normativ NE012/07 . d) Silozuri pentru cenușa de centrala termoelectrica (in cazurile in care se folosește acest adaos). e) Mijloace de dozare a materialelor componente care sa corespunda clasei de precizie din documentația tehnica a acestora . f) Utilaje de preparare a betonului, in buna stare de funcționare . g) Instalații de preparare, rezervoare si dozatoare pentru aditivi, pentru cel puțin una din secțiile stației ( cu excepția cazurilor in care nu se prevede utilizarea lor ). h) Dotări care sa permită încălzirea apei si a agregatelor daca se prevede funcționarea stației in perioada de timp friguros. j) Personal de deservire in conformitate cu prevederile din anexa V.1 - Normativ C 140- 86. k) Nomenclator al claselor sau tipurilor de betoane ce se vor produce de fiecare instalație, aprobat in prealabil de conducerea unitatii tutelare . l) Laborator amenajat cu spatii distincte, pentru confecționarea probelor si respectiv păstrarea lor, care sa asigure respectarea condițiilor de temperatura de 20  3  C, autorizat conform Ordin IGSIC, prevăzut cu personal tehnic si muncitor corespunzător din punct de vedere profesional si numeric. m) Nomenclator al încercărilor si operațiilor pe care le efectuează laboratorul. n) Aparatura si dispozitivele corespunzătoare nomenclatorului de încercări si operații efectuate de laborator, conform prevederilor din Anexa X.2-NE 012/07. 4.3.2. Tipuri uzuale de beton Pentru lucrările curente de beton si beton armat, din cadrul investitiei tipurile de beton se diferențiază si se notează in funcție de:  clasa betonului  lucrabilitate;  tipul de ciment utilizat;  mărimea agregatelor. Tipurile de beton uzuale sunt arătate in tabelul de mai jos: Beton tip Marca Clasa Domeniul de aplicare I B 150 C8/10 Egalizări, blocuri de fundații si pardoseli la subsol. II B 250 C16/20 Beton armat monolit in fundații, pereți subsol si suprastructura. Prefabricate din beton armat, recipienti din beton armat monolit cu III B 350 C20/25 inaltimea coloanei de apa H < 4,0 m Beton armat monolit la recipienti din beton armat cu inaltimea IV B 400 C25/30 coloanei de apa > 4,0 m In comanda de beton către stația de betoane se vor înscrie tipul de beton, gradul de impermeabilitate, tipul cimentului si programul si ritmul de livrare precum si obiectul (partea de structura) la care urmează a se folosi. Nomenclatorul tipurilor de betoane ce se produc de către stație si instalații va conține notații conform prevederilor dinNormativ NE012 –07. 4.3.3. Stabilirea compoziției betonului Pentru lucrările curente prezentei investitii compoziția betonului se stabilește de laboratorul unitatii tutelare a stației de betoane, in conformitate cu prevederile din Normativul NE012 – 07. Stabilirea compoziției se va face:  la intrarea in funcțiune a unei stații de betoane; 18

Pagina 19

 la schimbarea tipului de ciment sau de agregate;  la introducerea utilizării de aditivi sau la schimbarea acestora;  la pregătirea executării unei legaturi care necesita un beton cu caractersticile deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C20/25. Compozițiile de betoane se aproba de conducerea unitatii care tutelează laboratorul. Lunar, laboratorul va analiza rezultatele încercărilor efectuate la vârsta de 28 de zile si va supune aprobării conducerii unitatii, eventualele corecții ale dozajului de ciment sau alte măsuri necesare in vederea asigurării calității betonului. Cantitățile de materiale corespunzătoare unui amestec (șarjă) se vor stabili pentru un volum de beton proaspăt, de maxim 80% din capacitatea nominala a utilajului folosit pentru malaxare. La stația de betoane se va afișa rețeta corespunzătoare tipului de beton ce se prepară si care va conține:  numărul de ordine al rețetei;  notația corespunzătoare tipului de beton;  cantitățile de materiale care se introduc la fiecare sarja (cumulat pentru agregate, funcție de ordinea de introducere);  lucrabilitatea betonului prevăzută sa se obțină la stație ;  zona de granulozitate a agregatelor. 4.3.4. Prepararea betonului a) Dozarea materialelor : la dozarea materialelor pentru prepararea betonului se admit următoarele abateri  3% pentru agregate;   2%pentru ciment si apa;   5%pentru aditivi . Mijloacele de dozare vor fi verificate cel puțin o data pe săptămână, folosindu-se greutăți verificate in prealabil, măsurători sau alte procedee operative b) Amestecarea betonului si încărcarea in mijlocul de transport Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare forțată sau betoniere cu cădere libera. In cazul utilizării agregatelor cu granule mai mari de 40 mm se vor folosi numai betoniere cu cădere libera. Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face conform cărții tehnice a utilajului respectiv, dar începând cu sortul de agregate cu granula cea mai mare. Durata de amestecare va respecta prevederile cărții tehnice a instalației, dar va fi cel puțin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora după caz pentru:  utilizarea de aditivi sau adaosuri ( cenușa de centrala termoelectrica);  perioade de timp friguros;  utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;  betoane cu lucrabilitate redusa ( tasare mai mica de 5 cm ). Durata de încărcare a unui mijloc de transport sau de menținere a betonului in buncărul tampon, va fi de maxim 20 minute. La terminarea unui schimb sau la întreruperea preparării betonului pe o durata mai mare de 1 ora, este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spălata cu un jet puternic de apă sau apă amestecată cu pietriș si imediat apoi golita complet. 4.3.5. Transportul betonului Transportul betonului cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare de maxim 5 cm, cu autobasculanta cu bena amenajate corespunzător. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneți, benzi, transportoare, jgheaburi sau tomberoane. Mijloacele de transport trebuie sa fie etanșe pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. 19

Pagina 20

Pe timp de arșiță sau ploaie in cazul transportului cu autobasculanta pe distanta mai mare de 3 km suprafața libera de beton trebuie protejată, astfel încât sa se evite modificarea caracteristicilor betonului, ca urmare a evaporării apei. Durata de transport, se considera din momentul terminării încărcării mijlocului de transport si sfârsitul descărcării acestuia si nu poate depasi valorile din tabelul 3.1 decât daca se utilizează aditivi întârzietori. Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare este dată in tabelul următor Temperatura amestecului Durata maxima de transport ( minute ) beton  C Cimenturi de marca < 35 Cimenturi de marca > 40 t > 30 45 30 10 < t < 30 90 60 t < 10 60 45 Observație : In cazul transportului cu autobasculanta durata maxima se reduce cu 15 minute fata de limitele din tabel Ori de cate ori intervalul de timp dintre descărcarea si reîncărcarea cu beton a mijloacelor de transport depășește o ora precum și la întreruperea lucrului, acestea vor fi curățate cu jet de apa. In cazul autoagitatoarelor acestea se vor umple cu cca. 1 mc de apa, se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, după care se vor goli complet de apa. 4.4. TURNAREA BETONULUI 4.4.1. Pregătirea turnării betonului Executarea lucrărilor de betonare poate sa înceapă numai după ce sunt îndeplinite următoarele condiții: a) Fisa tehnologica pentru betonarea obiectului in cauza întocmită conform prevederilor NE01210, a fost acceptată de Angajator. b) In cazul betoanelor de clasa egala sau mai mare de B25 se dispune de încercări preliminare, iar compoziția betonului a fost acceptata de Inginerul si de Angajator. c) Sunt realizate măsurile pregătitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare (agregate, ciment, piese înglobate, etc. ) si sunt in stare de funcționare utilajele si dotările necesare, in conformitate cu prevederile fisei tehnologice. d) Sunt stabilite si instruite formalitățile de lucru in ceea ce privește tehnologia de execuție, precum si asupra măsurilor privind securitatea muncii si PCI. e) Au fost recepționate calitativ lucrările de săpaturi, cofraje si armaturi (după caz). f) Suprafețele de beton turnate anterior si întărite, care vor veni in contact cu betonul proaspăt, sunt curățate de pojghița de lapte de ciment, nu prezintă zone necompactate sau segregate si au rugozitatea necesara unei bune legaturi intre cele doua betoane. h) Sunt stabilite după caz si pregătite măsurile ce se vor fi adoptate pentru continuarea betonării in cazul intervenției unei situații accidentale. i) Nu se întrevede posibilitatea intervenției unor condiții climaterice nefavorabile ( ger, ploi abundente, furtuni, etc. ). j) In cazul fundațiilor sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitații, astfel incit acestea sa nu se acumuleze in zonele in care urmează a se betona. In baza verificării îndeplinirii condițiilor se va consemna aprobarea începerii betonării de către Inginerul, reprezentantul Angajatorului si Inspecția Teritoriala pentru Construcții, in conformitate cu prevederile programului de control al calitatii lucrărilor si faze determinante. Aprobarea începerii betonării trebuie sa fie reconfirmată pe baza unor verificări in cazurile in care:  au intervenit evenimente de natura sa modifice situația constatată la data aprobării;  betonarea nu a început in interval de 10 zile de la data aprobării. Se interzice începerea betonării înainte de efectuarea verificărilor si măsurilor indicate mai sus. Înainte de turnarea betonului se va controla (conf. Normativ NE 012-10): 20

Pagina 21

 concordanța armăturilor cu proiectul (secțiune, nr. de bare, poziții );  concordanța dimensiunilor interioare ale cofrajului cu dimensiunea elementelor din proiect;  etanșeitatea cofrajelor, pentru a nu se produce scurgerea laptelui de ciment;  stabilirea sistemului de susținere a cofrajului, pentru a nu se produce deplasarea sau deformarea acestuia în timpul sau după terminarea betonări .  funcționarea corecta a utilajelor pentru transportul local si compactarea betonului.  existența materialelor de protecție a betonului în stare proaspătă; 4.4.2. Reguli generale de betonare Betonul trebuie pus in lucru in maxim 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare, se admite un interval de maximum 30 minute numai in cazul in care durata transportului este mai mica de 1 ora. La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale: a) Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile care vor veni in contact cu betonul proaspăt vor fi udate 2-3 ore înainte si imediat înainte de turnarea betonului, iar apa rămasă in denivelări va fi înlăturată. b) Din mijlocul de transport descărcarea betonului se va face in bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare. c) Daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se încadrează in limitele de lucrabilitate admisă sau prezintă segregări, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in lucrare, admițându-se îmbunătățirea lucrabilității numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant. d) Inaltimea de cădere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m in cazul elementelor cu înălțime mai mare de maxim 1 m, respectiv nu mai mare de 1,5 m si celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafață ( placi, fundații). e) Betonarea elementelor cofrate pe înălțimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui tub având capătul inferior situat la maxim 1,5 m de zona care se betonează. f) Betonul trebuie sa fie răspândit uniform in lungul elementului, urmărindu-se realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm înălțime si turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului turnat anterior. g) Se vor lua măsuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de poziția prevăzută, îndeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a plăcilor in consola; daca totuși se vor produce asemenea defecte, vor fi corectate in timpul turnării. h) Se va urmări cu atenție înglobarea in beton a armaturilor, respectându-se grosimea stratului de acoperire in conformitate cu prevederile proiectului. i) Nu este permisa ciocănirea armaturii in timpul betonării si nici așezarea pe armaturi a vibratorului j) In zonele cu armaturi dese se va urmări cu toata atenția umplerea completa a secțiunii prin îndesarea laterala a betonului cu șipci sau vergele de oțel, concomitent cu vibrarea lui, in cazul ca aceste măsuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilității de acces lateral al betonului in spatii care sa poată permite pătrunderea vibratorului. k) Se va urmări comportarea si menținerea poziției inițiale a cofrajelor si susținerilor acestora, luandu-se măsuri operative de remediere in cazul constatării unor deplasări sau căderi. I) Circulația muncitorilor, a utilajului de transport in timpul betonării se va face pe podine, astfel rezemate încât sa nu modifice poziția armaturii; este interzisa circulația directa pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspăt. m) Betonarea se va face continuu pană la rosturile de lucru prevăzute in proiect sau fisa tehnologică. n) Durata maxima admisa a întreruperilor de betonare pentru care nu este necesara luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie sa depășească timpul de începere a prizei betonului. In lipsa unor determinări de laborator aceasta durata se va considera de doua ore de la prepararea betonului in cazul armăturilor cu adaosuri si de respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fără adaos. o) In cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării este permisa numai după pregătirea suprafețelor rosturilor. p) Instalarea podinilor pentru circulația lucratorilor pe planșeele betonate, precum si depozitarea pe ele a unor schele , cofraje sau armaturi, este permisa numai după 24-48 ore, in funcție de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat. r) Verificările care se efectuează sunt preconizate in Normativul NE012 – 10. 21

Pagina 22

Se va avea grijă să se realizeze înglobarea completă a armăturilor in beton si să se respecte prevederile proiectului in ceea ce privește grosimea stratului de acoperire. O atenție deosebită trebuie acordată umplerii complete a secțiunilor din nodurile de armături dese sau la punctele de înnădire, fiind recomandabilă îndesarea laterală a betonului cu șipci sau vergele de oțel, concomitent cu vibrarea lui. In cazul betonării elementelor verticale ( stâlpi, diafragme, pereți) trebuie avute in vedere:  pentru elementele avind o înălțimea de maximum 3 m la care vibrarea betonului nu este stânjenită de grosimea redusa a elementelor sau de desimea armăturilor, este admisă cofrarea tuturor fetelor pe întreaga înălțime si betonarea pe la partea superioara a acestuia;  in situațiile in care se întrevăd dificultăți la compactarea betonului, precum sI pentru elementele cu inaltimea de 3 m, se poate adopta una din următoarele soluții: - cofrarea unei fete de maxim 1 m înălțime si completarea cofrajului pe măsura betonării elementului respectiv; - betonarea prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub alcătuit din tronsoane; - pentru recipiente, cofrajul se montează pe una din fete pe întreaga înălțime de maxim 1 m, completându-se pe măsura betonării;  primul strat de beton trebuie sa aibă o lucrabilitate superioară si sa nu depășească 30 cm.  In cazul betonării grinzilor si plăcilor va începe după 1-2 ore de la terminarea turnării stâlpilor sau a pereților pe care se reazemă. Grinzile si plăcile care vin in legătură se toarnă de regulă in același timp. Pentru a asigura respectarea grosimii conform proiectului , la turnarea plăcilor se folosesc reperi dispuși la distanta maxima de 2m. 4.4.3 Compactarea betonului Se face manual sau mecanic . Compactarea manuala se admite concomitent cu baterea cofrajelor in următoarele situații:  când introducerea in beton a vibratorului nu este posibilă din cauza desimii armăturii sau a dimensiunilor secțiunii respective iar vibrarea externă nu este eficientă;  defectarea vibratorului sau întreruperii curentului;  când se prevede prin reglementările speciale. Compactarea mecanica se face cu vibratoare de următoarele tipuri:  vibratoare de interior - previbratoare cu care se face vibrarea internă a betonului;  vibratoare de exterior - care se exercită vibrarea cofrajelor;  vibratoare de suprafață care se folosesc la compactarea betoanelor din elemente de suprafață rare si grosimi mici. Alegerea tipului de vibrator se face in funcție de dimensiunile elementelor care urmează a fi compactate. Vibrarea se considera terminata atunci când:  betonul nu se mai tasează;  nu mai apar bule de aer la suprafața betonului;  suprafața betonului devine orizontala si ușor lucioasa. Distanta maximă intre doua introduceri succesive ale vibratorului este de 1m, ea putându-se reduce funcție de desimea armăturilor si caracteristicilor secțiunii. Grosimea stratului de beton care urmează a fi vibrat nu trebuie sa depașească 3/4 din lungimea buteliei, la compactarea stratului următor butelia trebuie sa pătrundă la 15 cm în stratul anterior compactat. Vibrarea externă se aplica la executare elementelor prefabricate sau in cazul celor executate monolit , avind grosimi mici si armaturi dese. Ea se efectuează cu vibrator de exterior , ceea ce impune a se lua măsuri corespunzătoare de asigurare a rigidității cofrajelor. Vibrarea de suprafață se aplica in cazul compactării plăcilor cu grosimea de maxim 20 cm. Durata vibrării de suprafață este de 30-60 secunde, iar durata optimă se poate stabili prin determinarea de probă cu prima sarjă de beton pusă in operă. Distanta intre doua poziții succesive ale plăcilor vibrante se stabilește astfel incat sa fie asigurata suprapunerea pe cel puțin 5cm in raport cu poziția precedentă. 22

Pagina 23

4.4.4. Rosturi de lucru Rosturile de lucru sunt suprafetele pe care se întrerupe turnarea betonului în elementele în care, la proiectare, sectiunea din beton este considerată continuă. Rosturile de lucru vor fi realizate tinând seama de următoarele: a. tratarea rosturilor de lucru:  spălare cu jet de apă si aer sub presiune după sfârsitul prizei betonului (cca. 5 ore de la betonare sau în functie de rezultatele încercărilor de laborator);  înainte de betonare suprafata rostului de lucru va fi bine curătată îndepărtându-se betonul ce nu a fost bine compactat si/sau se va freca cu peria de sârmă pentru a înlătura pojghita de lapte de ciment si oricare alte impurităti, după care se va uda;  înaintea betonării, suprafata betonului existent trebuie udată si lăsată să absoarbă apa, după regula: betonul trebuie să fie saturat dar suprafata zvântată. Cerintele enuntate mai sus trebuie să fie îndeplinite si în cazul rosturilor accidentale ce au apărut ca urmare a conditiilor climaterice, din cauza unor defectiuni, a nelivrării la timp a betonului etc. 4.4.5. Tratarea betonului după turnare Se menține umiditatea betonului cel puțin 7 zile după turnare, pentru a se reduce deformațiile de contracție si pentru a se asigura condiții favorabile întăririi acestuia. Betonul proaspăt turnat trebuie protejat de vânt si de acțiunea razelor solare timp de minim 24h. Protejarea elementelor după turnare se face prin:  acoperirea cu materiale de protecție (prelate, rogojini);  stropirea periodica cu apa după 2-12h de la turnare si se va repeta la intervale de 2-6 h, astfel incat suprafața betonului sa se mentina permanent umeda pe o perioada de timp de 14-28 de zile (in funcție de anotimp si de condițiile de expunere).  aplicarea de pelicule de protecție , pe baza de prescripții speciale. Suprafețele de beton proaspăt trebuie de asemenea protejate in timpul ploilor cu folii de polietilena sau prelate , atât timp cat exista pericolul antrenării pastei de ciment. 4.4.6. Decofrarea Decofrarea se va realize după ce betonul a atins o rezistenta de minim 2,5 N/mmp, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate , partile laterale ale cofrajelor pot fi îndepărtate. Popii de siguranță se pot îndepărta atunci când rezistenta betonului a atins fata de clasa de betoane următoarele procente: - pentru elemente cu deschideri < 6 m : 95 % ; - pentru elemente cu deschideri 6 -12 m :110% ; - pentru elemente cu deschideri > 12 m :115 % ; Stabilirea rezistentelor la care au ajuns elementele de construcție in vederea decofrării se stabilesc prin încercarea epruvelor de control sau pe baza de încercări nedistructive. 4.5. COFRAJE In funcție de confecționarea si gradul de reutilizare cofrajele se clasifica in următoarele categorii: - cofraje fixe executate de regula direct pe șantier , datorita consumului mare de lemn si forta de munca , aceste cofraje se utilizează numai pentru construcții de forma speciala la care nu se pot aplica alte tipuri de cofraje mai eficiente; - cofraje demontabile; - cofraje mobile executate sub forma de ansambluri de inventar , care pe porțiuni mici sau in întregime pot fi desfăcute , pot fi deplasate in poziții succesive pe măsura ce se toarnă betonul. Orice tip de cofraj trebuie sa urmărească următoarele condiții tehnice cu caracter general: - sa asigure obținerea formei dimensiunilor si gradului de finisare prevăzute in proiectul respectiv; - sa fie rezistente sub acțiunea tuturor încercărilor ce apar in timpul execuției lucrărilor; - sa fie etanșe pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment dupa turnarea betonului; 23

Pagina 24

- sa fie alcatuite astfel incat sa asigure o decofrare ușoara si o preluare treptata a încărcaturilor de către elementele care se decofrează; - sa fie ușor de manipulat. Montarea cofrajelor cuprinde următoarele operații: - trasarea poziției cofrajului , asamblarea si susținerea provizorie a panourilor , verificarea si eventual corectarea poziției panourilor încheierea , legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor; - o atenție deosebita trebuie acordata cazurilor in care elementele de susținere a cofrajelor reazemă fie pe terenuri inghetate sau supuse inghetului , fie pe pamanturi sensibile la umezire.; in astfel de situații , trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a evita deplasarea acestora in funcție de condițiile de temperatura si de posibilitatea de înmuiere. Verificarea cofrajelor si sustinerilor acestora prin observare directă si măsurări simple se referă la următoarele: a) compararea cu prevederile din proiectul tehnologic si/sau prevederile producătorului, în ceea ce priveste: (i) alcătuirea de ansamblu: vizual; (ii) tipurile de materiale si integritatea acestora: vizual, precum si analizarea documentelor privind calitatea acestora; (iii) dimensiunile: prin măsurare; (iv) îmbinările (elementele de fixare si contactul între elementele concurente în îmbinare): vizual si, prin solicitare cu mâna, să nu aibă joc în îmbinare; b) asezarea corespunzătoare a elementelor/panourilor cofrajelor propriu-zise, fată de baza de rezemare, precum, si între ele: vizual – pozitie si fără spatii libere între ele; c) faptul că elementele de sustinere sau legătură punctuală (popi, contravântuiri înclinate, legături interioare etc.) sunt fixate: prin solicitare cu mâna, să nu aibă joc; legăturile interioare sunt corect montate: prin observare vizuală; d) starea de curătenie: vizual; e) aplicarea agentilor de decofrare: vizual; f) dimensiunile, în cel putin 2 sectiuni pentru fiecare element, precum si ale golurilor si pozitia relativă a acestora: prin măsurare directă; g) trasarea înăltimii de turnare a betonului: prin măsurare directă fată de fundul cofrajului, sau fată de alte suprafete existente; h) aspectul general al suprafetei care vine în contact cu betonul: vizual. Verificările cofrajelor prin măsurări cu aparatură se referă la: a) cote de nivel pentru fundul cofrajului; b) axe, pentru spatiul cofrat si pentru goluri; c) înclinări, dacă este cazul; Neconformitătile, fie în ceea ce priveste alcătuirea si montarea, fie în ceea ce priveste depăsirea tolerantelor (abaterilor admisibile) la dimensiuni si/sau pozitie, se consemnează si trebuie să fie rezolvate de executant. Pentru a preveni aparitia unor neconformităti, executantul trebuie să asigure un control preliminar privind aprovizionarea, manipularea si depozitarea materialelor utilizate, precum si un control al instruirii personalului care va executa lucrările respective. 4.6. ARMAREA 4.6.1. Fasonarea armaturilor Fasonarea barelor, confecționarea și montarea carcaselor de armătură se va face în strictă conformitate cu proiectul. Înainte de a trece la fasonarea armăturii executantul trebuie să analizeze posibilitatea de a realiza armarea conform prevederilor din proiect (privind, în special, montarea si fixarea barelor, înnădirile barelor, 24

Pagina 25

dar si turnarea si compactarea betonului) si să solicite, dacă este necesară, reexaminarea, împreună cu proiectantul, a prevederilor din proiect. Fasonarea armăturii se poate efectua de către executant (în ateliere proprii si/sau la fata locului, pe șantier) sau prin comandarea acesteia, de către executant, la un prelucrător specializat în fasonarea armăturii. Fasonarea armăturii se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare în ceea ce priveste echipamentul tehnologic utilizat si personalul care execută această activitate. În cazul fasonării armăturii prin comandă la un prelucrător, se aplică următoarele conditii: a) Executantul, care emite comanda, trebuie să transmită prelucrătorului toate datele din proiect privind armătura; b) Încercările produselor pentru armături vor fi efectuate de cel care aprovizionează produsele si rapoartele de încercare cu rezultatele obtinute vor face parte din documentele care însotesc armătura fasonată; c) Prelucrătorul va însoti armătura fasonată de declaratia de conformitate care trebuie să se refere d) Certificatele de conformitate ale produselor utilizate, anexate în copie; e) Declaratia că au fost respectate toate prevederile proiectului în ceea ce priveste: produsele utilizate, forma si dimensiunile armăturilor, precum si conditiile de fasonare;armătura fasonată va fi receptionată de executant, pe baza prevederilor din proiect, receptie care are în vedere si existenta documentelor si marcajelor privind trasabilitatea pentru produsele utilizate. Armătura fasonată în atelier (la executant sau prelucrător) poate fi livrată, pentru montare, fie sub formă de elemente separate, fie asamblată în carcase. În primul caz, elementele de acelasi tip vor fi depozitate în pachete separate, etichetate, astfel încât să se evite confundarea lor si să se asigure păstrarea formei si curăteniei lor până la montarea acestora. În al doilea caz, depozitarea si manipularea vor trebui să asigure indeformabilitatea, precum si starea de curătenie. asamblarea în carcase va fi realizată în următoarele conditii: f) nu se va utiliza sudarea pentru fixarea elementelor între ele; g) fixarea elementelor între ele se face prin legarea cu sârmă neagră, fiind interzisă utilizarea sârmei galvanizate care, prin atingerea cu armătura, poate forma pilă electrică cu pericolul de coroziune care decurge din aceasta. Fasonarea armăturii trebuie efectuată cu respectarea următoarelor conditii: h) fasonarea nu se execută la temperaturi sub – 100C; i) fasonarea cu masina a barelor cu profil periodic, la masini cu două viteze, se va face numai cu viteza mică; j) îndoirea barelor se execută cu miscare lentă, cu viteză uniformă, fără socuri; k) diametrul dornurilor utilizate pentru îndoirea barelor trebuie să fie: l) Pentru bare cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 16 mm, de cel putin patru ori diametrul barei; m) Pentru bare cu diametrul nominal mai mare de 16 mm, de cel putin sapte ori diametrul barei; n) Forma si dimensiunile ciocurilor de la capetele barelor vor fi conform prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile si se vor preciza în proiect; o) Razele de îndoire pentru barele înclinate si pentru etrieri/agrafe vor fi, de asemenea, cele prevăzute în reglementările tehnice aplicabile, ele trebuind să fie precizate în proiect. În cazul elementelor structurale, este interzisă utilizarea metodei de a fasona si monta barele de armătură în asteptare, prin îndoirea acestora si montarea în cofraj, urmând ca după decofrare acestea să fie dezvelite, prin spargerea betonului în jurul lor, si să fie îndreptate. Bare sau piese în asteptare sunt bare de armătură sau piese speciale (spre exemplu, tipuri de conectori), care ies din betonul unui element turnat (prefabricat sau in situ) în vederea înglobării în betonul care se va turna adiacent suprafetei respective (la rosturile de lucru sau la îmbinări prin monolitizare, spre exemplu), si care constituie armătură de continuitate. Clasele de tolerante la fasonarea armăturii sunt următoarele; a) la dimensiuni (lungime de tăiere, dimensiuni totale si partiale): (i) domeniul până la 1,0 m: TD,VII (ii) domeniul peste 1,0 m: TD,IX b) la rectilinitate: TR,IV 25

Pagina 26

c) la unghiuri: TU,II. 4.6.2. Montarea armaturilor Montarea armăturii se efectuează în următoarele conditii: a) receptionarea si verificarea cofrajelor în care se montează armătura imediat înaintea începerii montării armăturii; b) asigurarea conformitătii cu prevederile din proiect; c) asigurarea bunei desfăsurări a punerii în operă a betonului; d) asigurarea pozitiei relative între bare si fată de cofraj. Verificarea cofrajelor imediat înainte de montarea armăturii trebuie să asigure faptul că acestea si-au mentinut conformitatea, constatată la receptie, mai ales în ceea ce priveste: a) stabilitatea si punerea sub efort a tuturor reazemelor punctuale (popi, contravântuiri, legături interioare etc.). b) forma si dimensiunile; c) etanseitatea; d) starea de curătenie. Asigurarea conformitătii cu proiectul se referă la tipurile si clasele produselor utilizate, pozitia relativă a acestora, între ele si fată de cofraj, precum si la pozitia si tipul înnădirilor, cu încadrarea în tolerantele admisibile, care trebuie să fie precizate în proiect. Asigurarea bunei desfăsurări a punerii în operă a betonului se referă la: a) crearea posibilitătii de circulatie a personalului implicat, în cazul în care armătura este montată pe suprafetele orizontale/înclinate mari; b) crearea, în cazul armăturilor dese la partea de sus a elementelor, la intervale de maximum 3,0 m, a unor spatii libere pentru pătrunderea betonului sau a furtunelor prin care se descarcă acesta; c) crearea spatiilor necesare pătrunderii vibratorului, cu dimensiunile de minimum 2,5 ori diametrul acestuia, la intervale de maximum 5 ori înăltimea elementului. Crearea spatiilor libere se efectuează fie prin amplasarea armăturii în acord cu proiectantul fie prin montarea unor bare în ultima etapă de turnare a betonului. Asigurarea pozitiei relative între bare si fată de cofraj are în vedere: a) legarea armăturii la încrucisări; b) montarea de distantieri între rândurile de armături si fată de cofraj. Legarea armăturii la încrucisări se realizează numai cu sârmă neagră, fiind interzisă utilizarea sârmei zincate, precum si fixarea cu sudură. Se utilizează două fire de sârmă de 1,0...1,5 mm diametru. a) legarea armăturii la încrucisări se va realiza astfel: la rețele de armături din plăci si pereti: (i) fiecare încrucisare, pe două rânduri de încrucisări marginale, pe întregul contur; (ii) restul încrucisărilor, în câmp, se vor lega în sah, din două în două; b) la rețelele de armături din plăci curbe subtiri, se vor lega toate încrucisările; c) la grinzi si stâlpi: (i) toate încrucisările cu colturile etrierilor si cu ciocurile agrafelor; (ii) încrucisările cu portiunile drepte ale etrierilor vor fi legate în sah, din două în două; (iii) barele înclinate se vor lega, în mod obligatoriu, de primii etrieri cu care (iv) se încrucisează; (v) (iv) etrierii si agrafele montate înclinat, precum si fretele, se vor lega la toate încrucisările cu barele longitudinale. Distantierii între rândurile de armătură se vor monta în următoarele conditii: a) la rețele de armături din plăci si pereti: (i) distantierii vor fi sub formă de capre (la plăci si pereti) sau agrafe (la pereti) confectionate din bare din oțel si legate de barele din cele două rețele între care se montează, astfel încât să fie rezistente si stabile la solicitările care apar la punerea în operă a betonului; (ii) dispunerea distantierilor va fi de cel putin 1 buc/m2 în câmpul rețelelor la plăci si pereti, si de cel putin 4 buc/m2 la rețelele plăcilor în consolă; 26

Pagina 27

b) la armătura dispusă pe două sau mai multe rânduri (de regulă, în grinzi) distantierii pot fi cupoane de bare din oțel, cu diametrul corepunzător, montati la cel mult 2,0 m între ei si legati de barele între care sunt amplasati. Distantierii fată de cofraj asigură grosimea acoperirii cu beton a armăturii si, prin aceasta, au un rol esential în ceea ce priveste durabilitatea elementelor din beton armat. Montarea distantierilor fată de cofraj se efectuează în următoarele conditii: a) se interzice utilizarea ca distantieri fată de cofraj a cupoanelor din bare din oțel; b) se pot utiliza următoarele tipuri de distantieri: (i) prisme din mortar de ciment, de dimensiuni corespunzătoare, prevăzute cu mustăti din sârmă neagră pentru legarea pe barele de armătură; (ii) confectionati special, din material plastic; c) amplasarea distantierilor fată de cofraj se va face astfel: (iii) cel putin 2 buc/m2 de placă sau perete; (iv) cel putin 1 buc/m, în două părti ale aceleiasi laturi, pe fiecare latură, la grinzi si stâlpi. Valoarea nominală a acoperirii cu beton (cnom) este cea prevăzută explicit în proiect, pentru fiecare categorie de elemente în parte (fundatii, grinzi, , plăci, pereti etc.). Clasele de tolerantă la montarea armăturii sunt următoarele: a) la distantele dintre barele de armătură: (i) la fundatii: TD,IX, dar nu mai mult de ±10 mm; (ii) la plăci si pereti: TD,VIII, dar nu mai mult de ±5 mm; (iii) la stâlpi si grinzi: TD,VIII, dar nu mai mult de ±3 mm; (iv) pentru etrieri, agrafe si frete: TD,IX, dar nu mai mult de ±10 mm; b) la acoperirea cu beton a armăturii, fată de dimensiunea nominală, în functie de înăltimea elementului (h), abaterile admise sunt: (i) h £ 150 mm: ±10 mm; (ii) h = 400 mm: - 10 mm … +15 mm; (iii) h ³ 2500 mm: - 10 mmm … +20 mm cu următoarele mentiuni:  pentru valori intermediare ale înăltimii se va interpola liniar;  la fundatii si elemente din beton în fundatii acoperirea poate fi sporită cu 15 mm. 4.6.3. Înnădirea barelor de armătură se va realiza prin petrecere; Modul de înnădire a barelor este cel prevazut în proiect si prezentat in partea desenata, împreună cu conditiile specifice, dacă este cazul, precum si cu abaterile admisibile. Înnădirea barelor de armătură prin petrecere se face conform prevederilor proiectului în ceea ce priveste: a. modul de realizare: cu spatiu între bare sau prin juxtapunere si legare; b. pozitia înnădirilor în elemente; c. lungimea de petrecere (lpa), fată de care trebuie prevăzută abaterea admisibilă negativă, dar nu mai mult de –0,06 lpa. Înnădirea barelor de armătură se poate realiza si prin alte metode, numai cu avizul proiectantului, care va prevedea si conditii specifice, după caz. 4.6.4. Verificarea si receptia armăturii montate Verificarea si receptia armăturii montate se efectuează: a. la terminarea lucrărilor de montare, pentru o etapă de lucru, când se face si receptia lucrărilor; b. imediat înainte de punerea în operă a betonului, când se efectuează o nouă verificare. Verificarea armăturii montate se efectuează prin examinare directă si măsurări simple, care se referă la următoarele: a. tipul, clasa si trasabilitatea produselor: prin observare vizuală si confruntare cu documentele privind produsele respective; b. diametrele si încadrarea în tolerante privind dimensiunile si pozitiile: prin măsurare directă, în cel putin două sectiuni, în fiecare zonă în care armarea diferă, o atentie deosebită fiind acordată distantei fată de cofraj (acoperirea cu beton); 27

Pagina 28

c. pozitia si aspectul înnădirilor: prin observare vizuală si măsurare directă, cu următoarele precizări: (i) pentru îmbinări sudate sau realizate prin alte metode, executate în atelier (de către executant sau prelucrător), se vor lua în considerare documentele de receptie care trebuie să fie întocmite la atelier; (ii) pentru îmbinări executate la fata locului, se vor lua în considerare documentele de receptie întocmite de executant, după realizarea înnădirilor respective; d. legarea armăturii la încrucisări si existenta distantierilor, prin observare vizuală si apreciere, inclusiv prin solicitare manuală, a stabilitătii carcasei de armătură si a fixării distantierilor; e. starea armăturii, prin observare vizuală si măsurare, după caz, privind: (i) curătenia: suprafata armăturii nu trebuie să fie acoperită de materii care împiedică aderenta (pământ, substante grase etc.); (ii) starea de corodare, pentru care se aplică următoarele conditii:  se acceptă starea existentă în cazurile în care armătura prezintă rugină superficială neaderentă (brun-roscată), care se curătă usor prin stergere, sau rugină superficială aderentă (brun-roscată sau neagră), cu aspect mat, rugos;  se măsoară adâncimea zonelor cu coroziune localizată (puncte, pete) sau cu rugină în straturi care se desprind prin lovire, după curătarea ruginii, urmând ca:  în cazul în care reducerea sectiunii este mai mică decât cea corespunzătoare abaterilor limită admisibile negative pentru diametrul armăturii, să se poată accepta starea existentă, cu avizul proiectantului;  în cazul în care reducerea sectiunii este mai mare, să se refuze receptia armăturii. Evaluarea stării armăturii în cazurile în care aceasta prezintă coroziune localizată sau în straturi, prin măsurarea reducerii sectiunii, trebuie efectuată în zonele în care coroziunea este vizibil avansată, în cel putin trei sectiuni ale fiecărei bare de armătură. În cazuri de dubii privind verificarea armăturii montate conform celor arătate mai înainte, se vor prevedea măsuri pentru a se clarifica situatia, iar pentru neconformităti se va dispune remedierea lor. Pentru a evita aparitia neconformitătilor este recomandată verificarea armăturilor la fasonarea acestora, înainte de montare. Receptia armăturii montate reprezintă confirmarea conformitătii acesteia cu proiectul si prevederile reglementărilor tehnice aplicabile, pe baza verificării efectuate, prin încheierea procesului verbal de receptie calitativă pe faze (pentru lucrări care devin ascunse), cu participarea reprezentantului Angajatorului lucrării; în cazul receptiei armăturii elementelor structurale, si cu participarea proiectantului. Verificarea armăturii se face din nou, în intervalul de 24 de ore înainte de punerea în operă a betonului; Prin procesul verbal de receptie calitativă pe faze se vor consemna toate datele privind: - aprovizionarea, receptia, manipularea, depozitarea si trasabilitatea materialelor; executarea si verificarea lucrărilor; echipamentele de măsurare; calificarea personalului; tratarea neconformitătilor Conditii prealabile si conditii necesare pentru fasonarea si montarea armăturii Conditiile prealabile, precum si cele necesare pentru fasonarea si montarea armăturii sunt, în principal, următoarele: a. existenta pe șantier, a proiectului, cu toate datele necesare, mentionate în prezentul capitol; b. asigurarea conditiilor pentru realizarea fasonării armăturii prin comandă la prelucrător, dacă este cazul; 4.6.5. Ancorarea armaturilor. In cazul barelor orizontale din centuri si a barelor orizontale independente din armarea de câmp se face pe o lungime de minim 40 d pentru barele din PC 52 si OB 37, conform planurilor de armare prezentate in proiect. 28

Pagina 29

4.6.6. Stratul de acoperire cu beton. Pentru protecția armaturii contra coroziunii si pentru buna conlucrare cu betonul, stratul de acoperire va fi: Elementul Grosimea de acoperire (cm) Observații Placi cu grosime >10 cm in contact cu apa Min 3,5 sau pamantul (radier, pereti ) Placi superioare camine anexe Min 1,5 Fundații , stâlpi , grinzi in contact cu Min 3,5 pământul 4.6.7. Înlocuirea armaturilor prevăzute in proiect. Atunci când din motive justificative Antreprenorul nu dispune de sortimente si diametrele prevăzute in proiectul de execuție se poate accepta înlocuirea acestor armaturi, numai cu acordul Proiectantului si a Dirigintelui de șantier , respectând următoarele condiții :  adoptarea altor diametre de bare , de același tip de oțel cu cel înlocuit, se face astfel incat aria armaturilor sa rezulte egala sau cel mult 5% mai mare decât cea din proiect ;  pentru armaturile de rezistenta din grinzi, diametrul nou adoptat poate fi cu cel mult 25% mai mare decât cel prevăzut in proiectul lucrării , fara a schimba tipul oțelului;  înlocuirea de armatura se menționează pe planurile de execuție care se depun la Cartea Construcției. 4.7. Executarea recipientilor din beton armat 4.7.1. Generalități La executarea recipienților din beton armat si beton precomprimat se vor tine seama de prevederile normativelor: NE012 – 07, C 130-78, precum si normativul nr. NP 73-94: Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea si, execuția recipienților din beton armat si beton precomprimat pentru lichide. Execuția recipienților se va face pe baza proiectului si detaliilor de execuție, a caietului de sarcini si a fiselor tehnologice, urmărindu-se in mod deosebit realizarea unor betoane cu o structura compacta si uniforma. In acest scop se vor îndeplini următoarele cerințe: 1. materialele componente vor fi ferite de impurificare si degradare 2. utilajele de compactare a betonului vor avea dimensiuni corelate cu grosimea elementului, distanta dintre armaturi si grosimea straturilor succesive de beton, pentru a permite o vibrare corespunzătoare; numărul acestora se va stabili astfel incit sa se dispună de rezerve in cazul unor eventuale defecțiuni; 3. se va întocmi un plan de betonare pentru a asigura o turnare continua, precizindu-se totodată numărul formațiilor de lucru; Înaintea începerii fiecărei faze de lucru se va verifica: 1. calitatea lucrărilor executate in faza anterioara; 2. daca utilajele necesare la betonare functioneaza corespunzător; 3. daca formațiile de lucru si-au insusit prevederile din caietele de sarcini si fisele tehnologice; 4. respectarea normelor de protecția muncii In cazurile in care nivelul apei subterane din amplasament este deasupra cotei radierului, se vor lua măsuri de coborire a nivelului apei cu cel puțin 0,50 m sub cota de fundare. Nivelul coborit al apei subterane va fi menținut pina la terminarea lucrărilor. In timpul execuției, se va tine evidenta activitatii de control a calitatii lucrărilor. Documentele se ataseaza la Cartea Tehnica a construcției. 4.7.2. Cofraje si sustineri La realizarea cofrajelor si susținerilor se va tine seama de succesiunea operațiilor legate de realizarea elementelor din beton, asigurindu-se accesul mijloacelor de transport si punere in lucrare a betonului. La peretii din beton turnat monolit se va prevedea cofrarea progresiva a uneia din fete, cu panouri de maximum 1 m inaltime, montate pe masura turnării betonului. Se recomanda ca elementele de legătură ale cofrajului sa nu traverseze peretele In cazul in care acest lucru nu este posibil, se vor adopta solutii verificate, prin experimentări concludente, pentru etanseizarea zonelor traversate de legaturile utilizate. Înainte de montarea cofrajelor la pereții din beton armat monolit se va verifica: 29

Pagina 30

 poziționarea corecta a armaturilor la racordarea cu radierul;  curatirea atenta a rostului, inlaturindu-se toate elementele străine  montarea pieselor de etanșare a rostului(profile din PVC plastifiat, asigurindu-se continuitatea lor) 4.7.3. Armaturi Confecționarea ,depozitarea si montarea armaturilor nepretensionate se va face in conformitate cu precederile normativului NE 012/2007, cu următoarele precizări suplimentare:  se vor utiliza numai distanțieri din mase plastice sau mortar, asezati intre armaturi si fata cofrajului;  armaturile dispuse pe cele doua fete ale peretelui vor fi menținute la distanta dintre ele, prevăzuta in proiect, prin distanțieri din oțel-beton;  se interzice îndoirea armaturilor in cazul in care mustatile lăsate din radier nu se inscriu in conturul peretelui; cu avizul proiectantului se vor executa vute locale pe inaltimea de inadire;  se vor lua măsuri de protecție la efectuarea eventualelor suduri, daca exista teci sau garnituri din mase plastice sau cauciuc , deja montate. Înlocuirea armaturilor prevăzute in proiect se poate face in conformitate cu prevederile normativului NE012 – 10, cu acordul proiectantului. 4.7.4. Betoane La prepararea betoanelor pentru recipienti se pot folosi aditivi reducători de apa (1), antrenori de aer (2), superplastifianti (3), intirzietori de priza (4), conform prevederilor normativului C 140-86 sau agrementelor tehnice. Lucrabilitatea amestecului de beton proaspăt necesara la punerea in lucrare, va fi corespunzătoare unei tasări de 8-12 cm pentru betoanele cu aditiv tip (1),(2),(4) si de 12-18 cm pentru betoanele cu aditiv tip (3). Pentru primul strat de la baza peretelui sau după întreruperea betonării, lucrabilitatea betonului va corespunde unei tasări de minim 12 cm. Dozajul de ciment se stabilește in funcție de clasa betonului, raportul A/C maxim admis si lucrabilitatea necesara si trebuie sa fie cel puțin egal cu valorile indicate in tabelul de mai jos Inaltimea coloanei de Condiții tehnice ce tebuiesc îndeplinite Conditii de agresivitate lichid/mediu lichid intensa,foarte intensa foarte slaba/slaba 1.2 AGRESIVITATE medie sau puternica -grad de impermeabilitate min P 4/10 P 8/10 -raport A/C maxim 0,60 0,50 dozaj min. de ciment (kg/m3) pt. Agregate: ,< 4 m 0-16 mm 360 430 0-31 mm 325 390 clasa betonului minimă C16/20 C20/25 - grad de impermeabilitate min P8/10 P12/10 -raport A/C max 0,50 0,45 -dozaj min. de ciment ( kg/m3) pt. Agregate 4-12 m 0-16 mm 430 500 0-31 mm 390 455 clasa betonului min C20/25 C25/30 - grad de impermeabilitate min P 12/10 P 12/10 -raport A/C max 0,45 0,45 > 12 m -dozaj min. de ciment ( kg/m3) pt. Agregate 0-16 mm 500 500 30

Pagina 31

0-31 mm 455 455 clasa betonului min C20/25 C25/30 La prepararea betoanelor pompate se recomanda utilizarea aditivilor superplastifianti. Se va urmări ca procesul de pompare sa fie continuu, fara întreruperi care favorizează betonului in conducte. Turnarea se va face continuu, in straturi orizontale de cel mult 40 cm inaltime, si se evita rosturi de lucru in afara celor prevăzute in proiect. Inaltimea libera de cădere a betonului nu va fi mai mare de 0,5 m. Intervalul intre turnarea a doua straturi succesive de beton nu trebuie sa depășească timpul minim de începere a prizei, in funcție de condițiile de temperatura si de timpul de priza al betonului. Iun cazul in care se depășește acest interval, inainte de reluarea betonării, pentru a asigura caracterul monolit al structurii, suprafața betonului vechi va fi curățată, pârtile neaderente de beton si in special laptele de ciment vor fi îndepărtate. Curățirea betonului si pregătirea suprafeței se vor face ținind seama de prevederile instrucțiunilor tehnice departamentale PE 713-90. Suprafețele de beton vor fi menținute umede până la vârsta de 14-28 zile, in funcție de condițiile de expunere. Este obligatoriu ca radierul sa fie protejat prin acoperire cu un strat de apa sau un strat de nisip menținut in stare umezita. In cazul pereților se recomanda protejarea betonului cu prelate menținute permanent umede. Se recomanda sa se evite betonarea recipienților când temperatura mediului depășește 30 grade Celsius. In cazul in care aceasta recomandare nu poate fi respectata, este necesara o organizare speciala a betonării. Nu se admite betonarea recipienților pe timp friguros ( 15 noiembrie - 15 martie), definit conform normativului C 16-84. Controlul calitatii betonului pus in lucrare se va efectua conform prevederilor din normativul C 140-86. 4.7.5. Verificarea calității lucrărilor si remedierea defectelor de execuție Verificarea calității lucrărilor Verificarea calității lucrărilor se va face pe parcursul lucrărilor de execuție, pentru fiecare categorie de lucrări in parte, înainte si după aplicarea straturilor de protecție. Verificarea se va face in conformitate cu prevederile prescripțiilor in vigoare pentru diversele categorii de lucrări. Se recomanda remedierea, înainte de verificarea etanșeității, a defectelor vizibile, prin injectare, sau cu masa de șpaclu cu chit tiocolc. Verificarea etanșeității recipientului se face prin proba de umplere cu apa, conform prevederilor STAS 4165-88. In prima etapa se umple recipientul cu apa pină la nivelul corespunzător inăltimii utile si se completează apa astfel incit recipientul sa rămină in permanenta plin pina la nivelul indicat, timp de 10 zile. In acest interval se fac verificări in vederea eliminării totale a pierderilor de apa prin instalațiile recipientului sau prin piesele de trecere ale conductelor. Daca se constata pierderi de apa la exteriorul pereților, recipientul se golește pentru efectuarea reparatiilor necesare, fara a mai aștepta trecerea întregului interval de 10 zile, după care proba se reia in condițiile prevăzute. In etapa a doua se face proba de etanșeitate, care durează tot 10 zile. La începutul acestui interval se închide alimentarea cu apa a recipientului. Etanșeitatea recipientului se considera corespunzătoare daca, după trecerea intervalului de 10 zile, pierderile de apa observate, scazind pierderile prin evaporare, nu depasesc in medie 0,25 l/zi.m2 de suprafața udata. Se recomanda ca nivelul apei sa se măsoare zilnic, cu precizia de 0,1 mm. Constatind totodată si tendința de colmatare. In afara prevederilor generale de desfasurare a probei de etanșeitate se va tine seama si de următoarele precizări:  umplerea cu apa se va face lent (minim 24 ore); 31

Pagina 32

 se vor umple la început toate compartimentele, verificarea etanseitatii pereților facindu-se prin golire succesiva; 1. Se recomanda a se evita menținerea recipientului parțial umplut cu apa timp îndelungat; 2. Se admit mici pete de umezeala pe pereți; in acest caz, pierderea de apa poate fi de maximum 0,50 l/zi.m2 de suprafața udata; 3. Se recomanda o etapa intermediara de verificare a etanseitatii radierului, cu înaltime de umplere de maximum 1 m; Proba de etanșeitate prin umplere cu apa se face înainte de aplicarea tencuielilor si a umpluturilor de pământ in jurul recipientului. Remedierea defectelor de execuție Denivelările, zonele de beton segregat, zonele cu armături descoperite sau cu acoperire insuficientă si cele necompletate cu beton se remediază in conformitate cu prevederile instrucțiunilor tehnice C 149-87. In vecinătatea pieselor de trecere se recomanda ca remedierile sa se facă prin injectare cu lapte de ciment sau cu amestecuri pe baza de rășini epoxidice. Fisurile se pot remedia prin injectare cu lapte de ciment sau cu rășină epoxidică , conform prescripțiilor de aplicare a acestor metode. Soluția va fi data de către proiectant, in urma analizării cauzelor care au determinat apariția fisurilor. Soluțiile de remediere a altor defecte de execuție decit cele menționate se vor elabora in urma analizării cauzelor care au generat apariția defectelor, de către specialiști cu experiență si cu avizul proiectantului. La elaborarea soluțiilor de remediere se va avea in vedere compatibilitatea materialelor utilizate cu lichidele înmagazinate ( spre exemplu avizele sanitare in cazul lichidelor alimentare) 4.8 HIDROIZOLATII 4.8.1. MATERIALE Se admit numai produse ale unor producatori recunoscuti si care asigura si garanteaza calitatea produselor pe plan local. MATERIALE PENTRU HIDROIZOLATII LA PARDOSELI, PERETI Hidroizolatie flexibila : Bazå: dispersie de råșini sintetice Densitate: aprox. 1,5 ± 5% kg/dm3 Consisten†å: pastå Temperatura de aplicare: de la +5°C pânå la +25°C Timp de uscare primul strat: aprox. 1,5 ore Timp de uscare al doilea strat: aprox. 2 ore Placarea se face dupå aprox. 4 ore de la sau faian†å: aplicarea celui de-al doilea strat Permeabilitatea la apå presiune: 0,15 Mpa Dupå 7 zile: fårå scurgeri Aderen†å la beton: ≥ 1,0 Mpa Consumul pentruambele straturi 1,1 kg/m² Membrana din bitum. Grosime: >4 mm nominal Culoare: standardul producatorului Montaj aderent: tehnologia producatorului Forta de rupere: min 400 N/5 cm pe ambele directii Alungire ultima: min 50 %. Flexibilitate la rece: -20 0C. Stabilitate la cald : 150 0C. Rezistenta la perforare statica : clasa L4. 32

Pagina 33

Impermeabilitatea la apa : 50 kPa. Rezistenta la imbatranire: 100 % din rezistenta la intindere dupa 14 zile la 100 0C. Tip: adecvat pardoselii pe ploturi reglabile. ACCESORII SI MATERIALE AUXILIARE Accesoriile si materialele auxiliare pentru hidroizolatii vo fi conform specificatiilor tehnice ale producatorului materialelor principale si in acord cu standardele in vigoare. Adeziv: standardul producatorului, adecvat stratului suport din proiect, corespunzator cerintelor de siguranta la foc si capabil sa reziste la o forta de smulgere de 2 kPa. Standardele de referinta. Acolo unde exista contradictii intre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele enumerate mai jos, vor avea prioritate prevederile din standarde si normative. C112 - Normativ pentru proiectarea, executarea si receptionarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii. Se vor supune spre aprobare proiectantului mostre de materiale auxiliare si accesorii, de acelasi tip si calitate cu cele ce urmeaza a fi utilizate in lucrarea finala pentru fiecare tip de material principal. 4.8.2. EXECUTIE EXAMINARE Pentru hidroizola†ia flexibila: se aplicå pe toate suprafe†ele uscate, rezistente, cu capacitate portantå, stabile, curate, fårå decofrol, praf, mizerie. Suprafe†ele pråfuite trebuie curå†ate și grunduite. Straturile de vopsea trebuie îndepårtate. Suprafa†a suport trebuie så fie suficient netezitå și fårå fisuri. Poate fi aplicata pentru protejarea substraturilor sensibile la umiditate: șapå anhidrit asperizatå mecanic și apoi aspiratå cu umiditate relativå < 0,5%, BCA, șape de nivelare, plåci de gips, gips-carton fixate în concordan†å cu prevederile producåtorilor, tencuieli din gips sau alte substraturi din gips cu grosime mai mare de 10 mm și umiditate sub 1%. Suprafe†ele netede ale tencuielilor trebuie asperizate. Substraturile emi†åtoare de praf trebuie curå†ate cu peria și apoi amorsate. Dupå amorsare, se va aștepta un interval de minim 2 h. Pentru hidroizolatiile bituminoase: se vor examina zonele si conditiile in care urmeaza a se executa lucrarile de hidroizolare. Nu se vor incepe lucrarile inaintea intrunirii conditiilor satisfacatoare. Este strict interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de izolatii daca suportul in intregime sau pe portiuni nu a fost in prealabil verificat si nu s-a intocmit process verbal pentru lucrari ascunse. In cazurile in care prescriptia tehnica pentru executarea izolarii prevede conditii speciale de planeitate, forme de racordari, umiditate etc, precum si montarea in prealabil a unor piese, dispozitive etc, sau a unor straturi de protectie anticoroziva sau contra vaporilor etc., aceste conditii vor face obiectul unei verificari suplimentare inainte de inceperea lucrărilor de izolatii. Stratul suport sa nu prezinte asperitati mai mari de 2 mm iar planeitatea lui sa fie continua, fiind admisa ca abatere o singura denivelare de + 5 mm pe o suprafata verificata cu dreptarul de 2 m, in orice directie; existenta rosturilor de dilatare de 2 cm latime pe conturul si in campul (la 4-5 m, distanta pe ambele directii) sapelor de peste termoizolatii noi sau in vrac (pilonate); GENERALITATI Hidroizolatiile se vor pune in opera conform panoului - martor aprobat. Lucrarile asociate cu hidroizolatiile, inclusiv (dar fara a se limita Ia acestea) termoizolatiile necesare, etansarea rosturilor, etc, trebuie efectuate de montatorul hidroizolatiilor. Conditiile de lucru avute in vedere la stabilirea normelor de munca sunt urmatoarele : - se lucreaza la temperaturi de peste 0 grade C. - se lucreaza la lumina zilei TEHNOLOGIE DE EXECUTIE Tehnologia de executie va fi conform cerintelor tehnice ale producatorului materialelor ce intra in compozitia stratului hidroizolator si in functie de conditiile si necesitatile ce rezulta din proiectul de executie. CURATARE SI PROTEJARE Lucrarile se vor proteja conform reglementarilor in vigoare si conform recomandarilor producatorului materialelor ce intra in alcatuirea hidroizolatiei. 33

Pagina 34

VERIFICARI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR Toate verificarile se vor efectua "bucata cu bucata" si se vor inscrie in procese verbale de lucrari ascunse, conform instructiunilor respective. La verificarea pe faze de lucrari se va examina frecventa si continutul actelor de verificare pe parcurs, comparandu-l cu proiectul si prescriptiile tehnice respective, in limitele abaterilor admisibile. In cazul hidroizolatiilor, prin "faza de lucrare" se intelege - in plus fata de instructiunile pentru verificarea si receptionarea lucrărilor ascunse si pe faze de lucrari - si o grupare de tronsoane, in asa fel incat portiunea ce se verifica sa fie intreaga si fara intreruperi in zone in care s-ar putea produce dificultati functionale. In plus, se va verifica prin sondaj corectitudinea inregistrarilor facute pe parcurs ; numarul sondajelor va fi de cel putin 1/10 din cele prescrise pentru faze, premergatoare sau executare a lucrărilor. La receptia preliminara se va proceda ca si in cazul verificarii pe faze, insa numarul sondajelor poate fi redus la 1/20 din cele initiale. Se vor verifica: -stratul suport sa nu prezinte asperitati mai mari de 2 mm iar planeitatea lui sa fie continua, fiind admisa ca abatere o singura denivelare de + 5 mm pe o suprafata verificata cu dreptarul de 2 m, in orice directie. -corectarea cu mortar de ciment la panta de max. 1:5 a denivelarilor de max. 10 mm admise. -racordurile intre diferite suprafete, cu abateri admisibile fata de dimensiunile din proiect sau prescriptii tehnice de - 5 si + 10 mm la raza de curbura si de 10 mm la latimi. -respectarea retetelor si procedeelor de preparare a materialelor pe șantier (masticuri, solutii, etc.), conform normativului C 112-80. -lipirea corecta a foliilor; nu se admit deslipiri, alunecari si basici cand acestea apar, repararea lor este obligatorie. -latimea de petrecere a foilor (7...10 cm longitudinal, minimum 10 cm frontal); se admit 10% din foi cu petreceri de minimum 5 cm longitudinal si de minimum 7 cm frontal; in cazul in care aceste valori nu sunt respectate, trebuie refacute. -respectarea directiei de montare a foilor; pana la 20% panta, se pot monta si paralel cu strasina dar peste 20% panta, numai in lungul liniei de cea mai mare panta. -realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi, copertine sau tuburi. Mentinerea in cazul izolatiilor subterane - a nivelului apelor freatice la minimum 30 cm sub nivelul cel mai coborat al lucrarii respective; racordarea corecta a izolatiilor verticale cu cele orizontale (abaterea admisibila la latimea petrecerii - 10 mm). In mod special, se vor efectua si probe globale directe dupa cum urmeaza : - la constructiile supuse la presiunea hidrostatica a apelor subterane dupa asigurarea măsurilor de contrapresiune, se opresc epuismentele, lasand hidroizolatia timp de 48 ore la presiunea maxima conform prevederilor STAS 2355-79 si normativului C 112-80; - in cazul cand probele prin inundare nu se pot efectua (sunt costisitoare, nivelul scazut al apelor subterane, etc.), verificarea se va face vizual, prin ciocanire si eventuale sondaje in puncte care prezinta deficiente; - rezultatele verificarilor mentionate in acest capitol se vor inregistra conform instructiunilor pentru verificarea lucrărilor ascunse; deficientele constatate vor fi consemnate in procese verbale si se va trece imediat la remedierea lor, incheindu-se intr-un proces verbal de lucrari ascunse; dupa acestea se pot executa lucrarile de protectie si cele conexe; - la acoperisuri se vor verifica pantele, conform proiectului, amplasarea in punctele cele mai coborate a gurilor de scurgere iar prin turnarea de apa in punctele mai ridicate se va verifica daca gurile de scurgere functioneaza bine; - se va verifica daca sunt corespunzatoare proiectului racordarile hidroizolatiei la reborduri si atice, la strapungeri, la rosturi de dilatatie si la gurile de scurgere, care trebuie sa fie prevazute cu grătare (parafrunzare) si sa nu fie inundate; - tinichigeria aferenta acoperisurilor (sorturi, copertine, glafuri, etc.) se va verifica daca este executata conform proiectului, bine incheiata, racordata cu hidroizolatia si fixata de constructie; verificarea se va face atat vizual cat si prin tractiune manuala; Pentru verificarea zidurilor de protectie a hidroizolatiilor aplicate la exteriorul constructiilor subterane se va constata : 34

Pagina 35

-la cele executate ulterior hidrizolatiei: grosimea, existenta rosturilor verticale la intervale date in proiect, a rostului orizontal la baza precum si daca sunt prevazute cu foi bituminate; - la cele executate anterior hidroizolatiei: grosimea, existenta rosturilor de colt, a stalpilor verticali la intervale de 2,5 m; 4.9. ABATERI SI DEFECTE ADMISIBILE PENTRU ELEMENTELE DE BETON SI BETON ARMAT Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje , gata confecționate:  lungime  4 mm ;  lățime  3 mm ; Abateri fata de dimensiunile din proiectele cofrajelor si ale elementelor date in Normativul NE012– 07. Următoarele defecte privind aspectul si integritatea elementelor de beton si beton armat :  defecte de suprafața (pori segregări superficiale sau de maxim 40 cmp/defect ,iar totalitatea defectelor din acest tip fiind limitate la maxim 10 % din suprafața elementului ) ;  defecte in stratul de acoperire a armaturilor (știrbiri locale, segregări) având adâncimea pana la armatura , lungimea de maxim 5 cm . Defectele care se încadrează in limitele menționate nu se înscriu in procesul verbal care se intocmeste la examinarea elementelor după cofrare. 4.10. CONTROLUL CALITĂȚII LUCRĂRILOR DE BETON SI BETON ARMAT În fazele procesului de execuție a lucrărilor de beton simplu și beton armat, majoritatea acestor lucrări devin ascunse, astfel încât verificarea calității lor trebuie să fie consemnată în ”procese – verbale” de recepție calitativă. Procesele verbale de lucrări ascunse vor fi încheiate între reprezentanți Angajatorului, Antreprenorului și a Dirigintelui de șantier și vor fi aduse la cunoștința Proiectantului. Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuție înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza anterioară. Verificarea calității lucrărilor este menționată in C 56-2002 – Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții aferente, si se va face pe parcursul următoarelor operații:  verificarea calității materialelor componente ale betonului  executarea cofrajelor:  alcătuirea elementelor de susținere si sprijinirile;  încheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare;  dimensiunile in plan ale secțiunilor transversale;  poziția cofrajelor in raport cu cea a elementelor corespunzătoare situate la nivele inferioare;  poziția golurilor.  calitatea și montarea armăturilor:  numărul, diametrul si poziția armaturilor in diferite secțiuni ale elementelor structurii;  distanta dintre etrieri , diametrul acestora si modul lor de fixare;  lungimea porțiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmează a fi înglobate in elemente ce se toarnă ulterior;  poziția înnădirilor si lungimilor de petrecere a barelor;  calitatea sudurilor;  numărul si calitatea legaturilor dintre bare;  dispozitivele de menținere a poziției armaturilor in cursul betonării;  modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia;  poziția , modul de fixare si dimensiunile pieselor înglobate.  înainte de începerea betonării se verifica daca sunt corespunzător pregătite suprafețele de beton turnate anterior si cu care urmează sa vina in contact betonul nou , in sensul ca s-au îndepărtat zonele de beton necompactat. Suprafețele in cauza trebuie sa prezinte rugozitatea necesara asigurării unei bune legaturi intre betonul nou si cel vechi si sa fie in stare umeda.  calitatea betonului livrat de stația de betoane – se verifica daca: 35

Pagina 36

 datele înscrise in bonurile de transport ale betonului corespund celor prevăzute in proiect si nu s-a depasit durata admisa de transport;  lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute;  condițiile de turnare si compactare asigura evitarea oricăror defecte;  se respecta frecventa de efectuare a încercărilor si prelevărilor de probe;  sunt corespunzătoare măsurile adoptate si menținerea poziției armaturilor si formei cofrajelor;  se aplica corespunzător măsurile de protecție a suprafețelor libere ale betonului proaspăt.  condițiile de turnare și compactare a betonului;  decofrarea elementelor; CAPITOLUL 5 - MĂSURI DE PROTECȚIA MUNCII SI PENTRU PREVENIREA ȘI STINGEREA INCENDIILOR La executarea lucrărilor prevăzute în documentație se va ține seama de prevederile din „Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții” aprobat cu Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993 al Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajarea Teritoriului. Atât executantul cât și Angajatorul vor respecta din ordinul de mai sus, cu precădere următoarele articole pentru lucrările de construcții prevăzute în acest proiect:  pentru executarea săpăturilor, se va respecta art. 537-573 și 591-606;  pentru preparare și transportul betoanelor, se respectă art. 691-761;  pentru turnarea și compactarea betonului, se va respecta art. 762-770;  pentru fasonarea și montarea armăturilor din oțel–beton, se va respecta art. 794-805;  pentru cofraje, se va respecta art. 1131-1191;  pentru izolații și protecții anticorozive, se va respecta cap. 36; De asemenea se vor respecta prevederile specifice din:  Legea nr. 90/1996 cu privire la protecția muncii;  PE 006/1981 – Instrucțiuni generale de protecția muncii pentru unitățile MEE;  „Norme generale de protecția muncii” elaborate de ICSPM și aprobate de MMPS cu ord. Nr. 578/DB/5840;  Norme speciale de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor și executarea lucrărilor de beton armat și precomprimat, aprobate cu ord. Nr. 136/95 de Ministerul Muncii și Protecției sociale;  Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări la înălțime, aprobate cu ord. Nr. 235/95 de Ministerul Muncii și Protecției sociale;  Norme specifice de securitate a muncii pentru executarea construcțiilor înalte prin glisări și liftări, aprobate cu ord, nr. 57/1997 de Ministerul Muncii și Protecției sociale; La proiectarea, executarea și exploatarea lucrărilor prevăzute în documentație, se va avea în vedere respectarea următoarelor acte normative:  P-118/1999 – Norme tehnice de proiectare și realizare a construcțiilor, privind protecția la acțiunea focului;  C – 300/94 – Normativ de prevenire și stingere a incendiilor pe durata executări lucrărilor de construcții și instalații aferente;  HG nr. 51/1992 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea activității de prevenire și stingere a incendiilor, cu modificările și completările din HG nr. 71/1996, 571/98, 676/98;  Ordonanța Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată prin decretul nr. 636/1997 și cu modificările din legea 212/97;  Norme generale de prevenire și stingere a incendiilor, aprobate cu ord, MI nr. 381/1993 și ord. MLPAT nr. 4/N/1993; 36

Pagina 37

37

Pagina 38

2. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUȚIA REȚELELOR DE CANALIZARE EXECUTATE DIN TUBURI DE POLICLORURĂ DE VINIL DURĂ (PVC-KG) 1.2.1.1 GENERALITĂȚI Prezentul caiet de sarcini conține condiții tehnice pentru executarea rețelelor publice de canalizare realizate cu tuburi din policlorură de vinil dură (PVC-KG), având secțiunea circulară și dimensiuni până la maximum 500 mm. Măsurile prevăzute nu sunt limitative, ele completând documentațiile de specialitate și nu exclud obligativitatea respectării normelor și normativelor tehnice, precum și standardele în vigoare. În toate operațiile de: manipulare, transport, pozare, îmbinări, încercări, terasamente, etc, se vor respecta normele departamentale și republicane de protecția muncii în vigoare la data execuției. Verificarea calității lucrărilor de către organele beneficiarului, constructorului sau proiectantului, pe parcursul execuției sau la recepția finală, se va face în conformitate cu conținutul prezentului caiet de sarcini, care cuprinde prevederi pentru următoarele faze tehnologice: 1. Trasarea; 2. Desfacerea pavajelor; 3. Execuția săpăturilor; 4. Pregătirea patului de pozare; 5. Conducte și piese de legătură din PVC – KG; 6. Realizarea îmbinărilor; 7. Execuțarea umpluturii santului; 8. Căminele de vizitare; 9. Recepția lucrărilor. 1. TRASAREA 1.1. Predarea amplasamentului se va face de către beneficiar și proiectant, pe baza procesului verbal de predare - primire a amplasamentului și a bornelor de reper (cod 4-2-3 din Sistemul de evidență în activitatea de control tehnic al calității construcțiilor, publicat în Buletinul Construcțiilor volumul 2/1981). 1.2. Înainte de trasarea lucrărilor se va face recunoașterea terenului, în prezența proiectantului, pentru verificarea concordanței proiectului cu situația reală de pe teren. 1.3. Confirmarea poziției rețelelor subterane, pichetarea acestora și precizarea măsurilor ce se impun pe durata execuției, se va face pe bază de proces-verbal încheiat cu delegații unităților de exploatare a rețelelor din gospodăria subterană existentă în zonă. în funcție de situația reală la teren dacă este cazul vor fi efectuate sondaje de identificare. 1.4. Trasarea lucrărilor se va face topometric pe baza coordonatelor și a reperilor planimetrici și de nivelment indicați în proiect. 1.5. Materializarea axului conductelor și a principalelor construcții accesorii, se va face pe teren de către executant, prin țăruși bătuți în pământ, ce se vor planta obligatoriu în următoarele puncte caracteristice:  pe axul traseului, în punctele caracteristice;  la vârfurile de unghi ale aliniamentelor;  la tangentele de intrare și ieșire din curbe;  la schimbările de pantă;  la ramificații;  În punctele de schimbare a diametrului conductei sau a materialului conductei;  În centrele construcțiilor accesorii (cămine de vizitare) precum și la punctele intermediare la aproximativ 50 metri distanță;  În punctele intermediare, dacă este necesar pentru execuția corectă a lucrării. 1.6. Reperarea țărușilor de ax se va face prin câte doi țăruși martori amplasați lateral, pe direcția perpendiculară față de axul canalului la distanțe care să-i ferească de distrugere și acoperire pe durata execuției lucrărilor. 38

Pagina 39

1.7. Materializarea axului conductei în plan vertical se va face cu ajutorul riglelor de nivel, a căror cotă se stabilește în raport cu reperii de nivelment. 1.8. Determinarea adâncimii săpăturii șn fixarea axului conductei se face cu ajutorul riglelor de nivel și a crucilor de vizitare. 1.9. Periodic și de câte ori se constată deranjarea riglelor de trasare, se va verifica și reface topometric poziția acestora. 2. DESFACEREA PAVAJELOR 2.1. La săpături executate pe străzi pavate, se va proceda la desfacerea prealabilă a pavajului pe lățimea șanțului, plus 60 centimetri de fiecare parte a acestuia, corelat cu prevederile normelor de protecție a muncii în vigoare. 2.2. În funcție de tipul îmbrăcăminții, desfacerea pavajului se va face după cum umează: - pentru pavele - manulă, cu târnăcopul sau cu ranga; - pentru piatra de râu - manulă, ca mai sus, sau mecanizat; - pentru îmbrăcăminți asfaltice - stratul de uzură se îndepărtează manual, iar infrastructura cu pickamerul. 2.3. Sortarea materialelor rezultate din desfacere (pavele, piatră de râu sau asfalt), se va face manual, în vederea refolosirii. În funcție de profilul străzii și de dimensiunile săpăturii, în conformitate cu prevederile proiectului, materialul pavajului se îndepărtează din zonă sau se depozitează pe o singură parte a tranșeii, de preferință pe trotuar, pentru a nu se amesteca cu pământul de săpătură care se depozitează pe celălalt mal. 2.4. Materialele rezultate din desfacerea pavajelor vor fi stivuite în figuri regulate și în nici un caz nu vor fi lăsate în dezordine pe partea carosabilă a străzilor menținute în exploatare pe durata execuției. 3. EXECUTAREA SĂPĂTURILOR 3.1. Este recomandabil ca execuția săpăturilor să înceapă numai după completa organizare a șantierului și după aprovizionarea cu toate materialele și utilajele de construcții pentru a reduce la minimum durata cât tranșeea rămâne deschisă. Această măsură este obligatorie pentru terenuri macroporice la care execuția lucrărilor se face potrivit prescripțiilor din normativele în vigoare. 3.2. Lățimea șanțului pentru conducte se stabilește astfel încât să se poată efectua în săpătură toate operațiile necesare de montare a tubulaturii și a pieselor de legătură. 3.3. În dreptul construcțiilor accesorii, săpătura se lărgește la dimensiunile impuse de acestea. 3.4. În cazul terenurilor cu pante mari sau cu pericol de alunecare, deschiderea se va face pe tronsoane scurte (40 - 60 metri), astfel încât săpătura să rămână deschisă minimum de timp necesar pozării conductei. 3.5. Executarea săpăturii se face manual, posibilitatea executării mecanizate a săpăturii fiind lăsată la aprecierea executantului, săpătura manuală folosindu-se obligatoriu pentru finisarea patului pe ultimii 25 - 30 centimetri. 3.6. În cazul terenurilor macroporice fundul săpăturii se compactează pe o adâncime de 20 - 30 centimetri cu maiul mecanic (tip “broască”), aducându-se la cota din proiect. Greutatea specifică a probei de pământ compactat trebuie să fie de 1,6 tone/metru cub. 3.7. În cazul execuției în perioade reci, până la montarea tuburilor și executarea umpluturii pe tub se recomandă acoperirea cu rogojini sau paie, astfel încât suprafața proaspăt săpată să nu înghețe. Șanțul nu va fi lăsat liber perioade îndelungate, întrucât se produce deteriorarea caracteristicilor pământului, iar forma secțiunii se schimbă. 3.8. Lățimea săpăturii se alege astfel încât să se poată face o îmbinare suficient de comodă în șanț (0,3 - 0,5 metri între conductă și peretele săpăturii sau sprijinirii). 3.9. În general, având în vedere adâncimile relativ mici ale șanțurilor cu pereți verticali, pentru conducte cu diametru mic este necesară o sprijinire ușoară a malurilor. 3.10. În cazurile în care situația locală impune săpături mai adânci (terenuri slabe, apă subterană la mică adâncime) este necesară o sprijinire puternică a malurilor și să se ia măsuri suplimentare de protecție a muncii. 3.11. Depozitarea pământului săpat se face pe o singură parte a șanțului, pe partea opusă laturii de acces de la drum, în depozite cu taluz care încep la 0,5 metri de la marginea săpăturii. în cazul unor umpluturi

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.