Anunț
Caiet de sarcini Modernizare prin asfaltare Spiru Haret_compressed
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 12,7 MB · modificat pe site: 04.08.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Anunț nr. 7545 din 04.08.2026, „Caiet de sarcini Modernizare prin asfaltare Spiru Haret_compressed”, Comuna Lețcani, jud. Iași. Sursa: https://comunaletcani.ro/wp-content/uploads/2026/08/Caiet-de-sarcini-Modernizare-prin-asfaltare-Spiru-Haret_compressed.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/letcani/49110-caiet-de-sarcini-modernizare-prin-asfaltare-spiru-haret-compressed, 06.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMANIA
APRO
PRIMÄRIA COMUNEI LETCANI Primar-j urist el n TURCU
JUDETUL IASI
Qu
Telefon/Fax: (004)0232-296.770; Cod fiscal 4540488;Cod postal 707280; Email: primaria.l ani aya QQ.!'
Nr. 7543/04.08.2026
CAIET DE SARCINI
PENTRU OBIECTIVUL DE INVESTITII: "MODERNIZARE PRINASFALTARE STRADA SPIRU
HARET IN COMUNA LETCANI, JUDETUL IASI".
Obiectul contractului:
Executie lucrari de "MODERNIZARE PRIN ASFALTARE STRADA SPIRU HARET IN COMUNA
LETCANI, JUDETUL IASI", cod CPV : 45233120-6 Lucrari de constructii de drumuri (Rev.2), conform
proiect tehnic
nr. 33, realizat de cätre SC TOTAL PROIECT SRL, proiect finan!at prin bugetul local,
conform conform HCL nr. 91/28.08.2025 si HCL nr. 30/30.04.2026.
Informatii despre Autoritatea Contractantä:
Ordonator principal de credite/investitor este Unitatea Administrativ Teritorialä Le!cani, judetul Iaii, CIF:
4540488, E-mail: primaria.letcani@y_ahoo.ro si [email protected]
Cuprins:
LUCRARI DE TERASAMENTE 2
FUNDATIE DIN BALAST 12
MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD .CONDITII TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA,
PREPARAREA$I PUNEREA iN OPERA 25
STRAT DIN PIATRA SPARTA 51
COFRAJE 58
ARMATURI 60
BETOANE 62
MARCAJ RUTIER 68
SEMNALIZARE RUTIERA 74
Pagina 2
CAIET DE SARCINI
LUCRARI DE TERASAMENTE
Pagina 3
GENERALI TATI
ART.I. DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplicä la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si
reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sä fle indeplinite la
executarea debleurilor, umpluturilor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrärilor, controlul
calitätii si conditiile de receptie.
ART.2. PREVEDERI GENERALE
2.1 La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914-84 si alte standarde si
normative in vigoare, la data executiei, in mäsurain care acestea completeazä si nu contravin prezentului
caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unitäti de specialitate,
efectuarea tuturor incercärilor si determinärilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat sä efectueze, la cererea beneficiarului, si alte verificäri suplimentare
fatä de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sä asigure adoptarea mäsurilor tehnologice si organizatorice care sä
conducä la respectarea strictä a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat sä tinä evidenta zilnicä a terasamentelor executate, cu rezultatele
testelor si a celorlalte cerinte.
2.6. in cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul ("Inginerul")
poate dispune intreruperea executiei lucrärilor si luarea mäsurilor care se impun, pe cheltuiala
Antreprenorului.
CAPITOL ULI
MATERIALE FOLOSITE
ART.3. PAMANT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeazäa fi insämåntate sau plantate se foloseste pämånt vegetal rezultat
de la curätirea terenului si cel adus de pe alte suprafete locale de teren, cu pämånt vegetal corespunzätor.
ART.4. PÄMANTURI PENTRU TERASAMENTE
4.1. Categoriile si tipurile de pämånturi clasificate conform STAS 1243-88 care se folosesc la executarea
terasamentelor sunt date in tabelele l.a si l.b.
4.2. Pämånturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice
inältime de terasament, fürä a se lua mäsuri speciale.
4.3. Pämånturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice si la
orice inältime de terasament, compactarea lor necesitånd o tehnologie adecvatä.
4.4. Pämånturile präfoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cånd conditiile hidrologice locale sunt
mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1 709/1 ,2,3-90 privind
actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucräri de drum.
4.5. in cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pämånturi rele sau foarte rele
(vezi tabelul lb) sau a celor cu densitate in stare uscatä compactatä mai micä de 1,5 g/cmc, vor fi inlocuite cu
pämånturi de calitate satisfäcätoare
4.6. Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeazä pämånturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu
materii organice peste 5%) a cäror calitate conform tabelului lb este rea, este necesar ca alegerea solutiei de
punere in operä si eventualele mäsuri de imbunätätire sä fie fundamentate cu probe de laborator pe
considerente tehnico-economice.
4.7. Nu se vor utiliza in ramblee pämånturile organice, måluri, nämoluri, pämånturile turboase si vegetale,
pämånturile cu consistentä redusä (care au indicele de consistentä sub 0, 75%), precum si pämånturile cu
continut mai mare de 5% de säruri solubile in apä. Nu se vor introduce in umpluturi, bulgäri de pämånt
inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, rädäcini, crengi, etc).
Pagina 4
ART.5. APA DE COMPACTARE
5. I Apa necesarä compactärii umpluturilor nu trebuie
.
sä fie murdarä si nu trebuie sä continä materii organice
in suspensie.
5.2. Eventuala adäugare a
unor produse, destinate sä faciliteze compactarea nu se va face decåt cu aprobarea
Clientului, aprobare
care va preciza si modalitätile de utilizare.
ART.6. PÄMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
Pämånturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a umpluturilor erodabile trebuie sä aibe
calitätile pämånturilor care se admit la realizarea umpluturilor, fiind excluse nisipurile si pietrisurile
aluvionare. Aceste pämånturi nu trebuie sä aibä elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.
ART.7. VERIFICAREA CALITÄTII PÄMANTURILOR
7. I Verificarea calitätii pämåntului constä in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, preväzute
.
in tabelul 2.
Tabel 2
Metode de
Caracteristici determinare
care se Frecvente minime
crt verificä conform
STAS
Granulozitate In functie de hetero enitatea ämåntului 1913/5-85
2 Limita de lasticitate utilizat insä nu va fi mai micä decåt 1913/4-86
3 Densitate uscatä maxima o incercare la fiecare 5.000 mc 1913/3-76
4
Coeficientui de
neuniformitate
730-2003
Pentru pämånturile folosite in umpluturile
Caracteristicile de
5 din 1913/13-83
compactare
s atele zidurilor si ämånturile folosite
la protectia umpluturilor, o incercare la
6 Umflare libera fiecare 1.000
1913/12-88
mc
O incercare la fiecare: -
2.000 mc pämånt
7 Sensibilitate la inghet, pentru 1709/3-90
dezghet umpluturi
-
250 ml de drum in debleu
8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82
7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinärilor de laborator.
CAPITOL UL 11
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
ART.8. PICHETAJUL LUCRÄRILOR
8.1 De regulä, pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Clientului. Sunt materializate pe teren toate
.
punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar vårfurile de unghi prin borne de beton legati de
reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili,
din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului, cel putin cåte doi reperi pe km.
8.2. in cazul cånd documentatia este intocmitä
pe planuri fotogrametrice, traseul drumului proiectat nu este
materializat pe teren. Materializarea lui urmeazä sä se facä la inceperea lucrärilor de executie pe baza
planului de situatie, a listei cu coordonate pentru vårfurile de unghi si a reperilor de pe teren.
8.3. inainte de inceperea lucrärilor de terasamente Antreprenorul,
pe cheltuiala sa, trece la restabilirea si
completarea pichetajului in cazul situatiei arätate la pct.8. l. sau la executarea pichetajului complet nou in
cazul situatiei de la pct.8.2. in ambele cazuri trebuie sä se facä o pichetare detaliatä a profilurilor transversale,
la o distantä maximä intre acestea de 30 m in aliniament si de 20
m in curbe.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar
vor fi legati, in plan si in profil in lung, de aceiasi
reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
Pagina 5
8.4. Odatä cu definitivarea pichetajului, in afarä de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tärusi si
sabloane urmätoarele:
-
inältimea umpluturii sau adåncimea säpäturii in ax, de-a lungul axului drumului;
-
punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
-
inclinarea taluzelor.
8.5. Antreprenorul este räspunzätor de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si are obligatia de a-i
restabili sau de a-I reamplasa dacä este necesar.
8.6. in caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrärilor este efectuatä de cätre Antreprenor, pe
cheltuiala si räspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisä a Inginerului, cu notificare cu cel putin 24 ore in
devans.
8.7. Cu ocazia efectuärii pichetajului
vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, aflate in
ampriza lucrärilor in vederea mutärii sau protejärii acestora.
ART.9. LUCRÄRI PREGÄTITOARE
9. I inainte de inceperea lucrärilor de terasamente se executä urmätoarele lucräri pregätitoare in limita zonei
.
expropriate:
-
defrisäri;
-
curätirea terenului de resturi vegetale si buruieni;
-
decaparea si depozitarea pämåntului vegetal;
-
asanarea zonei drumului prin indepärtarea apelor de suprafatä si adåncime;
-
demolarea constructiilor existente.
9.2. Antreprenorul trebuie sä execute in mod obligatoriu täierea arborilor, pomilor si arbustilor, sä scoatä
rädäcinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz cä este necesar, in
conformitate cu legislatia in vigoare.
Scoaterea buturugilor si rädäcinilor se face obligatoriu la umpluturi cu inältime mai micä de 2 m precum si la
debleuri.
9.3. Curätirea terenului de frunze, crengi, iarbä si buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafatä a
amprizei.
9.4. Decaparea pämåntului vegetal se face pe intrega suprafatä a amprizei drumului si a gropilor de
imprumut.
9.5. Pämåntul decapat si orice alte pämånturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate si
depuse in depozite definitive, evitånd orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pämåntul
vegetal va fi pus in depozite provizorii, in vederea reutilizärii.
9.6. Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre umplutural sau debleul drumului,
acestea trebuie dirijate prin santuri de gardä care sä colecteze si sä evacueze apa in afara amprizei drumului.
in general, dacä se impune, se vor executa lucräri de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza
drumului.
9.7. Demolärile constructiilor existente vor fi executate pånä la adåncimea de 1,00 m sub nivelul platformei
terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi strånse cu grijä, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate
in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in groapa publicä cea mai apropiatä,
transportul fiind in sarcina Antreprenorului.
9.8. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate dupä scoaterea buturugilor si rädäcinilor, etc.
vor fi umplute cu pämånt bun pentru umpluturä, conform prevederilor art.4 si compactate pentru a obtine
gradul de compactare preväzut in tabelul nr.5 punctul b.
9.9. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca "Inginerul" sä constate si sä accepte
executia lucrärilor pregätitoare enumerate in prezentul capitol.
Aceastä acceptare trebuie sä fie in mod obligatoriu mentionatä in registrul de santier.
ART.IO. MISCAREA PÄMÄNTULUI
10. l. Miscarea terasamentelor se efectueazä prin utilizarea pämåntului provenit din säpäturi, in profilurile cu
umpluturä ale proiectului. La inceputul lucrärilor, Antreprenorul trebuie sä prezinte Consultantului spre
aprobare, o diagramä a cantitätilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de miscare a terasamentelor),
precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.).
Pagina 6
10.2. Excedentul de säpäturä si pämånturile din debleuri care sunt improprii realizärii umpluturilor (in sensul
prevederilor din art.4) precum si pämåntul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie inlocuite (in
sensul art.4) vor fi transportate in depozite definitive.
10.3. Necesarul de pämånt care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de imprumut.
10.4. Recurgerea la debleuri si umpluturiri in afara profilului din proiect, sub formä de supralärgire, trebuie
sä fie supusä aprobärii "Inginerului".
10.5. Dacä, in cursul executiei lucrärilor, natura pämånturilor provenite din debleuri si gropi de imprumut
este incompatibilä cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale, sau ale
standardelor si normativelor tehnice in vigoare, privind calitatea si conditiile de executie a umpluturilor,
Antreprenorul trebuie sä informeze "Inginerul" si sä-i supunä spre aprobare propuneri de modificare a
provenientei pämåntului pentru umpluturä, pe bazä de mäsurätori si teste de laborator, demonstrand existenta
realä a materialelor si evaluarea cantitätilor de pämånt ce se vor exploata.
10.6. La lucrärile importante, dacä beneficiarul considerä necesar, poate preciza, completa sau modifica
prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in cadrul unui caiet
de sarcini speciale, "Tabloul de corespondentä a pämåntului" prin
care se defineste destinatia fiecärei naturi a
pämåntului provenit din debleuri sau gropi de imprumut.
10.7. Transportul pämåntului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor, "Tabelul de miscare a
pämåntului" care defineste in spatiu miscärile si localizarea finalä a fiecärei cantitäti izolate de pämånt din
debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de "Tabloul de corespondentä a pämåntului" stabilit de
Client, dacä aceasta existä, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si de
prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobärii "Inginerului" in termen de 30 de
zile de la notificarea ordinului de inceperea lucrärilor.
ART.II. GROPI DE iMPRUMUT Sl DEPOZITE DE PAMANT
11.1. in cazul in
care gropile de imprumut si depozitele de pämånt nu sunt impuse prin proiect sau in caietul
de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul "Inginerului". Acest acord va trebui
sä fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatärii gropilor de imprumut sau a depozitelor.
Dacä "Inginerul" considerä cä este necesar, cererea trebuie sä fie insotitä de:
un raport privind calitatea pämåntului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor articolului 4
-
din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest
raport fiind in sarcina Antreprenorului;
-
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru gropile de
imprumut;
-
un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului.
I I .2. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul respecta urmätoarele reguli:
va
-
pämåntul vegetal se va indepärta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform prevederilor
proiectului;
crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a "Inginerului",
-
sä fie la o
depärtare mai mare de IO m de limitele zonei drumului;
-
taluzurile gropilor de imprumut, pot fi executate in continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu
conditia ca fundul säpäturii, la terminarea extragerii, sä fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din
precipitatii, iar taluzurile sä fie ingrijit executate;
-
säpäturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adånci decåt cota practicatä in debleuri sau sub cota santului
de scurgere a apelor, in zona de umplutura;
in albiile majore ale råurilor, gropile de imprumut
vor fi executate in avalul drumului, amenajånd o
-
banchetä de 4,00 m lätime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;
-
fundul gropilor de imprumut va avea o pantä transversalä de 1...3% spre exterior si o pantä longitudinalä
care sä asigure scurgerea si evacuarea apelor;
-
taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului, se vor executa cu inclinarea de 1:1,5...1:3;
cånd intre _piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasä nici un fel de banchete,
taluzul gropii de imprumut dinspre drum
va fi de 1:3.
I I .3. Surplusul de säpäturä din zonele de debleu, poate fi depozitat in urmätoarele moduri:
- in continuarea terasamentului proiectat sau existent in umplutura, surplusul depozitat fiind nivelat,
compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile umpluturilor drumului; suprafata superioarä a acestor
Pagina 7
umpluturi suplimentare va fi nivelatä la o cotä cel mult egalä cu cota muchiei platformei rambleului drumului
proiectat;
-
la mai mult de IO m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau ale celor existente si in
afara firelor de scurgere a apelor; in ambele situatii este necesar sä se obtinä aprobarea pentru ocuparea
terenului si sä se respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmäri ca prin executia acestora sä nu se provoace
inzäpezirea drumului.
I I .4. Antreprenorul va avea grijä ca gropile de imprumut si depozitele
sä nu compromitä stabilitatea
masivelor naturale si nici sä nu riste antrenarea terasamentelor de cätre ape sau sä cauzeze, din diverse
motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. in acest caz, Antreprenorul va fi
in intregime räspunzätor de aceste pagube.
I I. 5. "Inginerul" se va opune executärii gropilor de imprumut sau depozitelor, susceptibie de a inräutäti
aspectul imprejurimilor si a scurgerii apelor, färä ca Antreprenorul sä poatä pretinde pentru acestea fonduri
suplimentare sau despägubiri.
I I .6. Achizitionarea sau despägubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de pämånturi ca si
ale celor necesare gropilor de imprumut, rämånin sarcina Antreprenorului.
ART. 12. EXECUTIA DEBLEURILOR
Nu este cazul.
ART.13. PREGÄTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI
Nu este cazul
ART.14. EXECUTIA RAMBLEURILOR
Nu este cazul
ART.15. EXECUTIA SANTURILOR Sl RIGOLELOR
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectåndu-se sectiunea, cota fundului
si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sä rämånäconstant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca
acest paralelism sä fie intrerupt de prezenta masivelor ståncoase. Paramentele santului sau ale rigolei vor
trebui sä fie plane iar blocurile in proeminentä sä fie täiate.
La sfårsitul santierului si inainte de receptia finalä, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgäri si
blocuri cäzute.
ART.16. FINISAREA PLATFORMEI
16. I Stratul superior al platformei
.
va fi bine compactat, nivelat si completat respectånd cotele in profil in
lung si in profil transversal, declivitätile si lätimea preväzute in proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv, in tabelul 4.
In ce priveste lätimea platformei si cotele de executie abaterile limitä sunt:
-
la lätimea platformei:
+/- 0,05
m, fatä de ax
+/- 0, 10 intreaga lätime
m, pe
-
la cotele proiectului:
+/- 0,05
m, fatä de cotele de nivel ale proiectului.
16.2. Dacä executia sistemului rutier nu urmeazä imediat dupä terminarea terasamentelor, platforma va fi
nivelatä transversal, urmärind realizarea unui profil acoperis, in douä ape, cu inclinarea de 4% spre marginea
acestora. In curbe se va aplica deverul preväzut in piesele desenate ale proiectului, fürä
sä coboare sub o
pantä transversalä de 4%.
ART.17. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
Cånd acoperirea cu pämånt vegetal trebuie sä fie aplicatä pe un taluz, acesta este in prealabil täiat in trepte
sau intärit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje
sunt apoi umplute cu pämånt vegetal.
Pagina 8
Terenul vegetal trebuie sä fie füråmitat, curätat cu grijä de pietre, rädäcini sau iarbä si umectat inainte de
räspåndire.
Dupä räspåndire pämåntul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrärilor de imbräcare cu pämånt vegetal este in principiu, suspendatä pe timp de ploaie.
ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE
Antreprenorul nu este obligat sä construiascä drenuri in cazul in care apele nu pot fi evacuate gravitational.
Lucrärile de drenarea apelor subterane, care s-ar putea sä se dovedeascä vor fi definite prin
necesare,
dispozitii de santier de cätre "Inginer" si reglementarea lor se va face, in lipsa unor alte dispozitii ale caietului
de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale.
ART.19. iNTRETINEREA iN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE
In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sä execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrärile
de remediere a taluzurilor umpluturilor, sä mentinä scurgerea apelor, si sä
repare toate zonele identificate cu
tasäri datoritä proastei executii.
In afarä de aceasta, Antreprenorul
va trebui sä execute in aceeasi perioadä, la cererea scrisä a "Inginerului",
si toate lucrärile de remediere
necesare.
ART.20. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRÄRILOR
20. l. Controlul calitätii lucrärilor de terasamente constä in:
-verificarea trasärii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare;
verificarea pregätirii terenului de fundatie (de sub rambleu);
-
verificarea calitätii si stärii pämåntului utilizat pentru umpluturi;
-
verificarea grosimii straturilor asternute;
-
verificarea compactärii umpluturilor;
-
controlul caracteristicilor patului drumului.
-
20.2. Antreprenorul este obligat sä tinä evidenta zilnicä, in registrul de laborator, a verificärilor efectuate
asupra calitätii umiditätii pämåntului pus in operä si a rezultatelor obtinute in urma incercärilor efectuate
privind calitatea lucrärilor executate.
Antreprenorul nu va trece la executia urmätorului strat dacä stratul precedent nu a fost finalizat si aprobat de
Inginer.
Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pånä la acoperirea acestora cu stratul
urmätor.
20.3. Verificarea trasärii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare
Aceastä verificare se va face inainte de inceperea lucrärilor de executie a terasamentelor urmärindu-se
respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibilä fiind de +/-0, 10 m in raport cu reperii
pichetajului general.
20.4. Verificarea pregätirii terenului de fundatie (sub umpluturi)
20.4. I . inainte de inceperea executärii umpluturilor, dupä curätirea terenului, indepärtarea stratului vegetal si
compactarea pämåntului, se determinä gradul de compactare si deformarea terenului de fundatie.
20.4.2. Numärul minim de probe, conform STAS 29 14-84,
pentru determinarea gradului de compactare este
de 3 incercäri pentru fiecare 2000 suprafete compactate.
mp
Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 mc umpluturä.
20.4.3. Verificärile efectuate se
vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitätii lucrärilor ascunse,
specificåndu-se si eventuale remedieri necesare.
20.4.4. Deformabilitatea terenului se
va stabili prin mäsurätori cu deflectometru cu pårghii, conform
Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitätii portante a drumurilor cu
structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
20.4.5. Mäsurätorile
cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul
dupä altul, in trei puncte (stånga, ax, dreapta).
20.4.6. La nivelul terenului de fundatie se considerä realizatä capacitatea
portantä necesarädacä deformatia
elasticä, corespunzätoare vehiculului etalon de 10 K N, se incadreazä in valorile din tabelul 9, admitåndu-se
Pagina 9
depäsiri in cel mult 10% din punctele mäsurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de
fundatie in functie de tipul pämåntului de fundatie sunt indicate in tabelul 9.
20.4.7. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face in corelatie cu mäsurätorile cu
deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atestä valori de capacitate portantä scazutä.
20.5. Verificarea calitätii si stärii pämåntului utilizat pentru umpluturi
Verificarea calitätii pämåntului constä in determinarea principalelor caracteristici ale pämåntului, conform
tabelului 2.
20.6. Verificarea grosimii straturilor astern ute
Va fi verificatä grosimea fiecärui strat de pämånt asternut la executarea umpluturilor. Grosimea mäsuratä
trebuie sä corespundä grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pämånt respectiv si utilajele
folosite la compactare.
20.7. Verificarea compactärii umpluturilor
20.7. I . Determinärile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pämånt pus in
operä.
In cazul pämånturilor coezive se vor preleva cåte 3 probe de la suprafata, mijlocul si baza stratului, cånd
acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cånd grosimea este mai micä
cm. In cazul pämånturilor necoezitive se va preleva o singurä probä care trebuie sä
de 25 din fiecare punct,
aibä un volum de min. 1000 cm3, conform STAS 2914 84 cap. 7. -
Pentru pämånturile ståncoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitätii in stare uscatä a acestor probe cu
densitatea in stare uscatä maximä stabilitä prin incercarea Proctor, STAS 1913/13-83.
Verificarea gradului de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate stånga, ax, dreapta,
distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat.
La stratul superior al umpluturilui si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de compactare realizat
se va face in minimum trei puncte repartizate stånga, ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel putin I m de la
marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.
20.7.2. in cazul cånd valorile obtinute la verificäri nu sunt corespunzätoare celor preväzute in tabelul 5, se
va
dispune fie continuarea compactärii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.
20.7.3. Nu se
va trece la executia stratului urmätor decåt numai dupä obtinerea gradului de compactare
prescris, compactarea ulterioarä a stratului ne mai fiind posibilä.
20.7.4. Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu
pårghie.
20.8. Controlul caracteristicilor patului drumului
20.8. I Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupä terminarea executiei terasamentelor si constä
.
in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitätii, cu ajutorul deflectometrului cu pårghie la
nivelul patului drumului.
20.8.2. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m fatä de prevederile
proiectului. In ce priveste suprafatarea patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele arätate la
pct. 12.13 (Tabelul 4) si la pct. 14.5.6 din prezentul caiet de sarcini.
Verificärile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distantä.
20.8.3. Deformabilitatea patului drumului se
va stabili prin mäsurätori cu deflectometrul cu pårghie.
Conform Normativului CD 31-2002, capacitatea portantä necesaräla nivelul patului drumului se considerä
realizatä dacä, deformatia elasticä, corespunzätoare sub sarcina osiei etalon de 1 15 K N, are valori mai mari
decåt cele admisibile, indicate in tabelul 9, in cel mult 10% din numärul punctelor mäsurate.
CAPITOL UL 111
RECEPTIA LUCRÄRII
Lucrärile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de excutie), unei
receptii preliminare si unei receptii finale.
Pagina 10
ART.21. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
21. l. in cadrul receptiei pe faze determinante (de lucräri ascunse) se efectueazä conform Regulamentului
privind controlul de stat al calitätii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind
controlul statului in fazele de executie determinante, elaboratä de MLPAT si publicatä in Buletinul
Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica dacä partea de lucräri ce se receptioneazä s-a executat conform
proiectului si atestä conditiile impuse de normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini.
21.2. In urma verificärilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirmä posibitatea trecerii
executiei la faza imediat urmätoare.
2 1 .3. Receptia pe faze se efectueazä de cätre "Inginer" si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca
urmare a receptiei va purta ambele semnäturi.
2 1.4. Receptia
pe faze se va face in mod obligatoriu la urmätoarele momente ale lucrärii:
trasarea si pichetarea lucrärii;
decaparea stratului vegetal si terminarea lucrärilor pregätitoare;
compactarea terenului de fundatie;
in cazul umpluturilor, pentru fiecare metru din inältimea de umpluturä si la realizarea umpluturii sub
cota stratului de formä sau a patului drumului;
in cazul säpäturilor, la cota finalä a säpäturii.
2 1.5. Registrul de procese verbale de lucräri ascunse se
va pune la dispozitia organelor de control, cat si a
comisiei de receptie preliminarä sau finalä.
2 1.6. La terminarea lucrärilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se
va proceda la efectuarea receptiei
preliminare a lucrärilor, verificåndu-se:
concordanta lucrärilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a
proiectului de executie;
natura pämåntului din corpul drumului.
21 .7. Lucrärile nu se vor receptiona dacä:
nu sunt realizate cotele si dimensiunile preväzute in proiect;
nu este realizat gradul de compactare atåt la nivelul patului drumului cåt si pe
fiecare strat in parte
(atestate de procesele verbale de receptie pe faze);
lucrärile de scurgerea apelor sunt necorespunzätoare;
nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;
se observä fenomene de instabilitate, inceputuri de cräpäturi in corpul terasamentelor, ravinäri ale
taluzurilor, etc.;
nu este asiguratä capacitatea portantä la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in se va stabili si modul si termenele de
care
remediere.
ART.22. RECEPTIA PRELIMINARÄ, LA TERMINAREA LUCRÄRILOR
Receptia preliminarä se face la terminarea lucrärilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de
receptie a lucrärilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu
HGR 273/94.
ART. 23. RECEPTIA FINALÄ
La receptia finalä a lucrärii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si dacä acestea au
fost intretinute corespunzätor in perioada de garantie a intregii lucräri, in conditiile respectärii prevederilor
Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
ANEXÄ
REFERINTE NORMATIVE
1. ACTENORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 41
1/1 1 12/2000
Norme metodologice privind conditiile de publicat in MO
-
397/24.08.2000 inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executärii de
lucräri in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.
NGPM/1996 Norme generale de protectia muncii.
NSPM nr.79/1998-Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 -Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de
stingere.
Ordin AND nr. 1 1 6/1999 -Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucräri de intretinere, reparare si
exploatare a drumurilor si podurilor.
Pagina 11
11. NORMATIVE TEHNICE
CD 3 1-2002 -Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitätii portante a
drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.
111. STANDARDE
STAS 730-2003 Agregate naturale pentru lucräri de cäi ferate si drumuri. Metode de incercare.
-
STAS 1243-88 -
Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pämånturilor.
STAS 1709/1-90 -Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucräri de drumuri. Adåncimea de inghet in
complexul rutier. Prescriptii de calcul.
STAS 1709/2-90 -Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucräri de drumuri. Prevenirea si remedierea
degradärilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice.
STAS 1709/3-90- Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucräri de drumuri. Determinarea
sensibilitätii la inghet a pämånturilor de fundatie. Metoda de determinare.
STAS 1913/1-82 -Teren de fundare. Determinarea umiditätii.
STAS 1913/3-76 -
Teren de fundare. Determinarea densitätii pämånturilor.
STAS 1913/4-86 -
Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
STAS 1913/5-85 -
Teren de fundare. Determinarea granulozitätii.
STAS 1913/12-88 -Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale pämånturilor cu
umfläri si contractii mari.
STAS 1913/13-83 -Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor.
STAS 1913/15-75 -Teren de fundare. Determinarea greutätii volumice pe teren.
STAS 2914-84 -Lucräri de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate.
Pagina 12
CAIET DE SARCINI
FUNDATIE DIN BALAST
Pagina 13
PREVEDERI GENERALE
Prezentul Caiet de Sarcini se aplicä la executia straturilor de fundatie din balast la structurile rutiere si
cuprinde conditiile tehnice care trebuie indeplinite de materialele folosite
Antreprenorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercärile ii determinärile cerute de
prezentul Caiet de Sarcini ii orice alte incercäri ii determinäri cerute de Consultant.
In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sä respecte prevederile
standardelor si normelor in vigoare.
Cu cel pulin 14 zile inaintea inceperii lucrärilor la stratul de fundatie, Antreprenorul va prezenta spre
aprobare Consultantului, Procedura de Executie a statului de fundalie, care va contine, printre altele:
o programul de executie a stratului de funda!ie;
e utilajele folosite pentru producerea ii transportul agregatelor;
utilajele folosite pentru transportul, imprä$tierea, udarea ii compactarea amestecului;
sursele (balastiere, furnizori) depozitele de agregate, inclusiv cäile de acces la acestea.
Pentru definitivarea procedurii de executie, Antreprenorul va executa sectoare de probä, a cäror
dimensiuni $i locatii vor fi stabilite impreunä cu Consultantul.
Dupä executarea sectoarelor de probä, procedura de executie va fi completatä cu informalii privind
tehnologia de asternere compactare:
o caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, lä!ime, presiunea pneurilor, caracteristici de
vibrare, vitezä);
o numärul de treceri cu fürä vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform prevederilor
prezentului Caiet de Sarcini;
o numärul de sub-straturi in care se va executa stratul de fundalie (atunci cånd gradul de compactare cerut nu
se poate realiza prin asternerea intr-un Singur Strat);
o grosimea stratului (sub-straturilor) inainte de compactare;
Antreprenorul trebuie sä se asigure cä prin toate procedurile aplicate, indepline$e cerin!ele preväzute
de prezentul Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrärilor la rezultatele oblinute in
urma mäsurätorilor, testelor $i sondajelor.
Antreprenorul va realiza verificäri suplimentare, dacä acestea sunt solicitate de Consultant.
Pagina 14
1. CARACTERISTICI GEOMETRICE
1.1. Generalitati
Necesitatea testarii si declararii tuturor caracteristicilor din acest capitol trebuie limitata in concordanta cu
utilizarile particulare, utilizarea finala sau originea agregatului. Cand este necesar, incercarile stabilite in
capitolul I trebuie realizate pentru a determina caracteristicile geometrice corespunzatoare
1.2. Clase de granulozitate
Toate agregatele trebuie notate in raport cu clasa granulara d/D si trebuie sa respecte caracteristicile de
granulozitate stabilite la 1.3.
Clasele de granulozitate trebuie stabilite prin utilizarea dimensiunilor sitelor prezentate in tabelul I si sa
contina seria de baza, sau seria de baza plus seria l, sau seria de baza plus seria 2.
Nu este admisa combinarea dimensiunilor sitelor din seria I si din seria 2.
Raportul dintre cea mai mare dimensiune D si cea mai mica dimensiune d a claselor granulare nu trebuie sa
fie mai mic de 1,4.
Tabel 1 -
Dimensiunile sitelor pentru stabilirea claselor de granulozitate
Serie de baza Serie de baza + seria 1 Setul de baza + seria 2
mm mm mm
0 0 0
1
2 2 2
4 4 4
5.6 (5)
6.3 (6)
8 8 8
IO
11.2 (l l)
12.5 (12)
16 16 16
20
22.4
31.5 (32) 31.5 (32) 31.5 (32)
40
45
56 63
63 63 80
90
Nota I -
Dimensiunile sitei mai mari de 90 mm pot fi folosite in aplicatiile particulare.
Nota 2 -
Dimensiunile rotunjite din paranteze pot fi folosite ca descrieri simplificate ale
claselor de ranulozitate.
1.3. Granulometrie
1.3.1. Generalitati
Granulozitatea agregatelor, cand este determinata conform EN 933-1, trebuie sa se supuna cerintelor din
I .3.2 si 1.3.3, corespunzator marimii agregatului d/D.
Sunt permise combinatii a doua sau mai multe dimensiuni adiacente de agregat sau agregat mixt.
Pagina 15
Nota Agregatele furnizate ca un amestec de diferite dimensiuni sau tipuri, trebuie omogenizate. Cand
-
agregatele de densitati semnificativ diferite sunt omogenizate trebuie avuta grija pentru evitarea segregarii.
Cand se stabileste ca cel putin 90% din sortarile agregatelor sunt supuse unui control de productie al fabricii,
luat din loturi diferite pe o perioada de maxim 6 luni, tolerantele sortarii declarate de producator trebuie sa se
incadreze intre limitele stabilite in 1.3.2 si 1.3.3.
Tabel 2 -
Cerinte generale de granulometrie
Dimensiune Procent de trecere ex rimat ca masa Categorie
Agregat 1.4 d/2bc
mm
Agregat d = I si 100 98 la IOO 85 la 99 Ola 15 Ola 5 Gc 85-15
rosier IOO 98 la IOO 80 la 99 O 20 Ola 5 Gc 80-20
d = 0 si IOO 98 la IOO 85 la 99 GF 85
Fin
D = 6.3 IOO 98 la IOO 80 la 99 GF 80
IOO 85 la 99 GF 85
Amestec d = 0 si
IOO 98 la IOO 80 la 99 GF 80
agregat D > 6.3 75 la 99
IOO GF 75
1.3.2. Agregatul grosier
Toate agregatele grosiere trebuie sa respecte cerintele generale de sortare stabilite in tabelul 2 corespunzator
valorilor d/D.
Cand se solicita, pentru agregatele grosiere sortate la care d/D 2 se aplica urmatoarele cerinte
complementare pentru procentul de trecere pe sita de dimensiune medie:
-
toate sorturile trebuie sa se incadreze intre limitele generale date in tabelul 3;
-
producatorul trebuie sa documenteze si, la cerere, sa declare tipul sortarii care trece pe sita mijlocie.
Abaterile limita trebuie sa respecte cerintele categoriilor selectate in tabelul 3, in concordanta cu o anumita
aplicatie sau de utilizare finala.
Pentru cazul particular in care agregatul grosier are D/d < 2, nu vor fi cerinte in plus fata de cele stabilite in
tabelul 2.
Tabelu13 -
Cate orii ale limitelor enerale si tolerantelora re atelor rosiere entru site mülocii
Limite generale si tolerante pentru sitele mijlocii
Site mijlocii rocentul masei care trece unde D/d > 2 Categoria
mm Limite generale
Deviatiile limita ale sortarii
ti declarate de roducator
25 la 80 GTc25/15
1)/1.4
20 la 70 GTc20/15
20 la 70 17.5 GTc20/17.5
nu se solicita GTNR
Cand sitele mijlocii calculate mai sus nu sunt cuprinse in seria IS0565/R20 se va folosi cea mai
a ro iata sita din serie
1.3.3. Agregat fin si mixt
Agregatele fine si mixte trebuie sa respecte conditiile generale de sortare stabilite in tabelul 2.
Cand este solicitat, producatorul trebuie sa documenteze si, la cerere, sa declare tipul sortarii pentru fiecare
granulatie de agregat fin si agregat mixt produsa. Deviatiile limita trebuie sa respecte cerintele mentionate in
tabelul 4 conform cu o anumita aplicatie sau cu utilizarea finala.
Tabelul 4 -
Categorii de tolerante ale sortarii tip declarate de producator pentru agregate fine si
agregate mixte
Pagina 16
Abateri limita Categoria
Procent de trecere ex rimat ca masa
Sita D Sita D/2 Sita de 0.063 Agregat fin Agregat mixt
mm GTF GTA
GTF IO GTA 10
± 20 GTF 20 GTA 20
2k 25 GTF 25 GTA 25
Nu se solicita GTFNR GTANR
Cand sita mijlocie calculata ca mai sus nu este cuprinsa in seria IS0565/R20 se va folosi cea mai
apropiata sita din serie.
Nota Abaterile limita ale sitelor D sunt limitate su limentar in tabelul 2.
-
a
Exceptie pentru categoria f3 (vezi tabelul 8).
b
Exceptie pentru categoria f3 si f7 pentru agregate fine si f3, f5 si f7 pentru agregate mixte (vezi
tabelul 8).
c
Exceptie pentru categoria f3 si f7 pentru agregate fine si f3, f5, f7 si f9 pentru agregate mixte (vezi
tabelul 8).
1.4. Forma agregatului grosier
Cand se solicita, forma agregatelor grosiere trebuie determinata in termenii indicelui de aplatizare, asa cum
este stabilit in EN 933-3. Indicele de aplatizare trebuie sa reprezinte incercarea de referinta pentru
determinarea formei agregatelor grosiere. Indicele de aplatizare trebuie declarat conform cu categoria
relevanta specificata in tabelul 5, in concordanta cu o anumita aplicatie sau cu utilizarea finala.
Tabelul 5 -
Cate orii entru valorile maxime ale indicelui dea latizare
Categoria
Indice de aplatizare
Fl
20 F120
35 F135
50 F 150
50 F IDeclarat
Nu se solicita FINR
Cand se solicita, indicele de forma determinat conform EN 933-4, trebuie declarat conform cu categoria
relevanta specificata in tabelul 6, in concordanta cu o anumita aplicatie sau de utilizarea finala.
Tabelul 6 -
Cate orii entru valorile maxime ale indicelui de a latizare
Categoria
Indice de forma
S 20 S120
< 40
< 50 S155
< 55 SIDeclarat
Nu se solicita SINR
1.5. Procentul de particule sfaramate
sau sparte si totalul particulelor rotunjite din agregate grosiere
Cand se solicita, procentul de particule sfaramate sau zdrobite si de particule total rotunjite din agregatele
grosiere, determinat conform EN 933-5, trebuie declarat conform cu categoria relevanta stabilita in tabelul 7.
Agregatele obtinute prin sfaramarea rocilor pot fi asimilate ca fiind din categoria c90/3 si nu necesita o
incercare suplimentara.
Tabelul 7 Categorii pentru procentul de particule sfaramate sau sparte si totalul particulelor
-
rotunjite din agregate grosiere.
Fractiunea de masa de Fractiunea de masa de Cate oria
Pagina 17
particule sfaramate sau particule total rotunjite
zdrobite c
de la 90 pana la 100 de la 0 pana la 3 C90/3
de la 50 pana la 100 de la 0 pana la 10 C50/10
de la 50 la IOO de la 0 pana la 30 C50/30
de la 0 pana la 50 CNR/50
de la 0 pana la 70 CNR/70
Valoare declarata Valoare declarata CDeclarat
Nu se solicita Nu se solicita CNR
1.6. Continut de parti fine
Cand se solicita, continutul de parti fine pentru agregatul grosier, fin sau mixt, trebuie declarat conform cu
categoria relevanta specificata in tabelul 8.
Tabelul 8 -
Cate orii entru valorile maxime ale continutului de arti fine
Fractia de masa care trece Categoria
Agregat pe sita de 0.063 mm
Grosier
[Declarata
nu se solicita
Fin S 16 f16
22
>22 Declarata
nu se solicita
Mixt
12
S 15
> 15 Declarata
nu se solicita IVR
1.7. Calitatea partilor fine
Cand continutul de parti fine dintr-un agregat fin depaseste o fractiune de masa de 3% si exista o dovada de
utilizare satisfacatoare, nu mai este necesara o incercare suplimentara. Cand se solicita, agregatele pot fi
evaluate pentru determinarea efectelor negativeale partilor fine, conform anexei A.
Pagina 18
2. CARACTERISTICI FIZICE
2.1. Generalitati
Necesitatea incercarii si declararii tuturor proprietatilor din acest capitol variaza in functie de intrebuintarea
finala, sau natura agregatului. Cand se solicita, incercarile stabilite in capitolul 2 trebuie realizate astfel incat
sa determine caracteristicile fizice corespunzatoare.
2.2. Rezistenta la fragmentare a agregatului grosier
Cand se solicita, rezistenta la fragmentare trebuie determinata in termenii coeficientului Los Angeles, asa
cum este stabilit in EN 1097-2:1998, capitolul 5. Metoda de incercare Los Angeles trebuie sa reprezinte
incercarea de referinta pentru determinarea rezistentei la fragmentare. Coeficientul Los Angeles trebuie
declarat conform cu categoria relevanta stabilita in tabelul 9 in concirdanta cu o anumita aplicatie sau
utilizare finala.
Tabelul 9 -
Categorii pentru valorile maxime ale coeficientilor Los An eles
Caoeficient Los Angeles Categorie
20 LAX)
S 25 LA25
< 30 LA30
35 LA35
< 40 LA40
< 50 LA50
< 60 LA 60
> 60 LADeclarat
nu se solicita LA NR
Cand se solicita, rezistenta la fragmentare prin impact determinata conform EN 1097-2:1998 capitolul 6,
trebuie declarata conform cu categoria relevanta stabilita in tabelul IO in concordanta cu o anumita aplicatie
sau utilizare finala.
Tabelul 10 -
Cate orii entru valorile maxime ale rezistentei la im act
Valoarea incercarii la impact Categoria
sz
SZ18
< 22 SZ22
< 26 sz26
< 32 SZ32
< 35 sz35
< 38 SZ38
> 38 SZDeclarat
nu se solicita
2.3. Rezistenta la uzura a agregatului grosier
Cand se solicita, rezistenta la uzura a agregatului grosier (coeficientul micro-Deval, MDE) determinata
conform EN 1097-1, trebuie declarata conform cu categoria relevanta specificata in tabelul I I in concordanta
cu o anumita aplicatie sau utilizare finala.
Tabelul 11 Cate orii entru valorile maxime ale rezistentei la
-
uzura
Categoria
Coeficientul micro-Deval
MDE
20 MDE 20
< 25 MDE 25
635 MDE 35
< 50 MDE 50
> 50 MDE Declarat
nu se solicita MDENR
2.4. Densitatea granulelor
Pagina 19
Cand se solicita, densitatea granulelor trebuie determinata conform EN 1097-6:2000, capitolele 7, 8 sau 9,
functie de granulatia agregatului si de rezultatele declarate.
2.5. Absorbtia apei
Cand se solicita, absorbtia apei trebuie determinata conform EN 1097-6:2000, capitolele 7, 8 sau 9, functie
de granulatia agregatului si de rezultatele declarate.
3. CARACTERISTICI CHIMICE
3.1. Generalitati
Necesitatea incercarilor si declararea tuturor caracteristicilor stabilite in prezentul capitol variaza in functie
de intrebuintare si originea agregatului. Daca este cazul, incercarile stabilite in capitolul 6 trebuie realizate
pentru determinarea caracteristicilor chimice corespunzatoare.
3.2. Sulfat solubil in acid
Cand se solicita, continutul de sulfat solubil in acid al agregatelor combinate pentru materiale legate
hidraulic, determinat conform EN 1744-1 : 1 998, capitolul 12, trebuie declarat conform cu categoria relevanta
stabilita in tabelul 12.
Tabelul 12 -
Cate orii entru valorile maxime ale continutului de sulfat solubil in acid
Cantinutul de sulfat solubil Categoria
Agregat in acid
AS
0.2
Agregate, altele decat
ASm
zgura de furnal racita in > 0.8 A SDeclarat
aer
nu se solicita ASNR
1.0 ASIM
Zgura de furnal racita in
> 1.0 A SDeclarat
aer
nu se solicita ASNR
3.3. Sulftotal
Cand se solicita, continutul de sulftotal al agregatului, determinat conform EN 1744-1 : 1998, capitolul I l,
trebuie declarat conform cu categoria relevanta stabilita in tabelul 13.
Tabelul 13 Cate orii entru valorile maxime ale continutului de sulftotal
-
Continutul de sulftotal Categoria
Agregat
Agregate, altele decat
zgura de furnal racita in SDeclarat
aer nu se solicita SNR
Zgura de furnal racita in
SDeclarat
aer
nu se solicita SNR
4. DURABILITATE
4.1. Generalitati
Necesitatea incercarii si declararii tuturor proprietatilor din acest capitol trebuie limitate conform unei
anumite aplicatii, sau utilizari finale, sau naturii agregatului..
4.3. Rezistenta la inghet -
dezghet
4.3.1. Generalitati
Modalitatile generale de utilizare a agregatelor intr-un mediu care este supus la inghet si dezghet este
prezentat in anexa B.
4.3.2. Absorbtia de apa ca incercare de selctare pentru rezistenta la inghet -
dezghet
Pagina 20
Cand se solicita, valoarea absorbtiei de apa ca incercare de selectare trebuie determinata conform cu
procedurile stabilitae fie in EN 1097-6:2000, capitolul 7, fie in EN 1097-6:2000, anexa B, cu declararea
rezultatului si a procedurii de incercare utilizate.
Daca absorbtia de apa, determinata in conformitate cu EN 1097-6:2000, capitolul 7 nu este mai mare decat
una din valorile alese din categoriile stabilite in tabelul 16, agregatul trebuie considerat rezistent la inghetdezghet.
Tabelul 16 -
Cate orii entru valorile maxime ale absorbtiei dea a EN 1097-6:2000, ca itolul 7)
Absorbtia de apa Categoria
Procente de masa
WAU
VVA24 1
WA24 2
Nota -
Incercarea absorbtiei de apa ca incercare de selectare nu se aplica in cazul zgurei
de furnal
Daca absorbtia de apa, determinata conform EN 1097-6:2000 anexa B nu este mai mare decat o valoare
maxima de 0.5%, atunci agregatul trebuie considerat rezistent la inghet-dezghet (a se vedea tabelul 17).
Tabelul 17 -
Cate orii entru valorile maxime ale absorbtiei dea a EN 1097-6:2000, anexa B
Absorbtia de apa Categoria
Procente de masa WAU
0.5 WA24 0.5
>0.5 WA24 Declarata
nu se solicita WA24NR
Nota Incercarea absorbtiei de a a ca incercare de selectare nu se a lica in cazul z urei de furnal
-
4.3.3. Rezistenta la inghet-dezghet
Cand se solicita, rezistenta la inghet-dezghet, determinata conform EN 1367-1 sau conform EN 1367-2,
trebuie declarata in conformitate cu categoria relevanta stabilita in tabelul 18 sau tabelul 19.
Tabelul 18 Cate orii entru valorile maxime ale rezistentei la in het-dez het
-
Inghet-dezghet Categoria
Procente de masa a
F Declarata
nu se solicita FNR
a
In situatii extreme de
vreme rece si/sau saturatie de sare sau de dezghetare cu sare, ii
pot fi mai potrivite incercarile care utilizeaza solutie de sare sau uree descrise in EN
1367-1:1999 anexa B. Limitele din acest tabel nu se a lica.
Tabelul 19 -
Cate orii entru valorile maxime ale conditiei de maxim a sulfatului de magneziu
Valoarea sulfatului de magneziu Categoria
Procente de pierdere de masa MS
18 MSIS
< 25
MS 25
Pagina 21
35 MS35
> 35 MSDeclarata
nu se solicita MSNR
5. EVALUAREA CONFORMITATII
5.1. Generalitati
Producatorul trebuie sa efectueze incercarile de tip initiale (a se vedea 8.2) si controlul productiei de agregate
pentru a se asigura ca produsul este conform cu standardul european si sa declare valorile corespunzatoare.
5.2. Incercarile de tip initiale
Incercarile de tip initiale relevante pentru utilizarea finala, trebuie realizate pentru verificarea conformitatii
cu cerinte specifice in urmatoarele circumstante:
a) fi utilizata o
va sursa de agregate;
noua
b) exista o modificare majora in natura materialelor brute sau in conditiile de prelucrare
care pot afecta
proprietatile agregatelor.
Rezultatele incercarile initiale trebuie confirmate prin documente ca punct de plecare pentru controlul
productiei de agregate pentru acel material. Aceasta implica identificarea in special a oricaror componente la
care exista probabilitatea emiterii de radiatii peste nivelul de fond normal, a oricaror componente la care
exista probabilitatea sa eliberezecarburi poliaromatice sau alte substante nocive. Daca continutul in oricare
din aceste componente depaseste limitele in vigoare conform cu prevederile valabile la locul utilizarii, trebuie
declarate rezultatele incercarilor initiale.
5.3. Controlul productiei de agregate
Producatorul trebuie sa dispuna de un sistem de control al productiei care sa respecte cerintele din SR EN
13242:2003 anexa C.
Inregistrarile tinute de producator trebuie sa indice ce proceduri de control al calitatii sunt puse in functiune
in cursul productiei de agregate.
6. NOTARE Sl DESCRIERE
6.1. Notare
Agregatul trebuie identificat in modul urmator:
a) sursa si producatorul daca materialul a mai fost manevrat intr-un depozit, trebuie declarate si sursa si
-
depozitul;
b) tipul agregatului (a se vedea EN 932-3);
c) clasa de granulozitate.
6.2. Informatii specifice pentru descrierea unui agregat
Necesitatea furnizarii unor alte informatii depinde de situatie si de intrebuintare, de exemplu:
a) un cod de legatura intre denumire si descriere;
b) orice alta informatie suplimentara necesara identificarii agregatului.
7. MARCARE Sl ETICHETARE
Borderoul de livrare trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii:
a) denumirea;
b) data expeditiei;
c) numarul de serie al borderoului;
d) referire la SR EN 13262:2003.
8.
EXECUTIA STRATULUI DE FUNDATIE
8.1. Sectorul de probä
Pagina 22
In vederea stabilirii procedurii de executie ii a utilajelor ii dispozitivelor de ii compactare, inainte
de inceperea lucrärilor, cu aprobarea Consultantului,
a$ernere
Antreprenorul va executa cate un sector de probä
pentru fiecare sursä de agregate. Sectorul de probä va avea cel pulin 50 m lungime ii va ocupa cel pulin
jumätate din lä!imea platformei.
Cantitatea de apä care trebuie eventual adäugatä pentru obtinereaumiditätii optime de compactare va fi
stabilitä de laboratorul de Apa va fi adäugatä prin stropire, astfel incåt sä aducä amestecul la
umiditatea optimä de compactare, uniform distribuitä in masa amestecului.
Tolerantele in umiditatea amestecului sunt 1% peste, 2% sub nivelul optim de umiditate.
Caracteristicile de compactare ale balastului pentru stratul de fundatie se
vor stabili utilizånd incercarea
Proctor Modificatä in conformitate cu prevederile STAS 1913/13-83):
p max. PM densitatea maximä in stare uscatä (g/cm3);
W opt umiditatea optimä de compactare (%) .
Pregätirea, executarea lucrärilor si mäsurätorile efectuate sectorul de probä vor fi efectuate in prezenta
pe
Consultantului.
Pregätirea, executarea lucrärilor mäsurätorile efectuate pe sectorul de probä vor fi efectuate pe cheltuiala
Antreprenorului.
Partea din tronsonul de probä cu rezultatele optime confirmate ca atare de Consultant, va servi ca sector de
referin!ä la definitivarea procedurii de executie.
8.2. Conditii preliminare
Executia funda!iei de balast poate incepe numai dupä ce lucrärile de terasamente din sectorul respectiv,
inclusiv stratul de formä (dacä este cazul) sau substratul de fundatie lucrärile pentru drenarea apelor din
fundatie (drenuri transversale $i longitudinale, rigole, $an!uri), au fost verificate $i aprobate de Consultant.
Pentru a permite drenajul apei din stratul de fundalie, baza stratului va fi cu minim 15 cm deasupra nivelului
maxim al apei in ian!urile rigolele adiacente temporare realizate pentru evacuarea apelor in timpul
/
executiei.
Este interzisä intr-un acelaii sector de lucru, a balastului / balastului optimal provenind din
a*ernerea
depozite diferite.
In cazul folosirii unor surse diferite de balast, se vor nota in Jurnalul de Santier, limitele sectoarelor $i sursele
folosite.
8.3. Transportul
Antreprenorul va lua toate mäsurile ca pe durata incärcärii si transportului la locul de
punere in operä,
balastul / balastul optimal sä
nu-$modifice semnificativ compozi!ia (segregare, scäderea sau cre}terea
continutului de apä, parte finä, etc.).
8.4. Punerea in operä
Aiternerea stratului de funda!ie poate incepe numai la aprobarea Consultantului, dupä ce patul drumului a
fost verificat $i aprobat de acesta.
Balastul / balastul optimal va fi asternut pe terasamentul receptionat, intr-unul sau mai multe straturi, in
functie de grosimea preväzutä in proiect ii grosimea optimä de compactare stabilitä pe tronsonul
experimental.
Antreprenorul nu va incepe executia nici unui strat inainte ca stratul inferior
sä fie terminat, verificat
receptionat de Consultant. Antreprenorul va asigura, pe propria cheltuialä, intre!inerea
necesaräpentru
straturile receptionate, pånä la acoperirea cu urmätorul Strat.
Receptia oricärui strat va fi refäcutä atunci cånd intre receptia initialä $i acoperirea cu stratul urmätor, au
trecut mai mult de 7 zile sau cånd, in interiorul acestui interval, in opinia Consultantului, stratul receptionat
nu mai corespunde conditiilor pentru a fi acoperit.
Compactarea se va face cat mai curånd posibil dupä ce materialul a fost asternut nivelat, in conformitate cu
cerin!ele procedurii de executie, Elia cum a fost definitivatä in urma executärii sectorului de probä.
Caracteristicile efective de compactare vor fi determinate pe probe prelevate din lucrare:
= densitatea efectivä (g/cm3);
—
umiditatea efectivä pentru compactare (%).
Pagina 23
Gradul de compactare ge = -x IOO
p max..PM
Acolo unde stratul de fundatie nu se realizeazä pe intreaga lälime a platformei, acostamentele vor fi
completate ii compactate simultan cu executia stratului de fundatie, astfel incåt stratul de fundatie sä fie
permanent incadrat de acostamente, cu asigurarea evacuärii apei din stratul de fundatie.
Pentru evitarea degradärilor accidentale, Antreprenorul va lua toate mäsurile pentru limitarea circulatiei pe
stratul compactat si finisat.
Este interzisä stratului de fundalie atunci cånd:
a$ernerea in afara limitelor specificate la punctul 9. I ;
o umiditatea balastului este
o balastul este inghetat sau contine gheatä;
o conditiile meteo determinä ca patul drumului stratul de formä (dacä este cazul) sä nu mai räspundä
/
cerin!elor pentru a fi acoperit.
9. CONTROLUL EXECUTIEI RECEPTIA LUCRÄRILOR
Testele din timpul executiei stratului de fundatie, vor fi fäcute conform Tabelului de mai jos.
Testele asu ra stratului de fundatie
Determinarea, procedeul de verificare sau Frecvenla minimä la locul de punere in
STAS
caracteristicile care trebuie verificate operä
Umiditatea optimä de compactare (Testul pentru fiecare sursä ii oricånd se 1913/13-83
Proctor Modificat considerä necesar
3 determinäri la fiecare 2000 de
Grosimea stratului
fundatie
Caracteristicile de compactare 1913/1-82
6 probe la fiecare 2000 de strat
-
umiditatea 1913/5-85
a$ernut
-
densitatea 12288-85
Gradul de compactare
in fiecare Zi, 6 probe la fiecare 2000 m 1913/15-75
(prin determinarea greutätii volumetrice
de strat a$ernut 12.288-85
tn stare uscatä
in fiecare profil transversal din proiect,
Normativ
Capacitatea portantä pe la fiecare 25 m pe fiecare bandä,
inclusiv benzile de stationare de CD 31-94
enlä
ur
Capacitatea portantä la nivelul superior al stratului de fundatie va fi determinatä cu deflectometrul cu
pårghie, in conformitate cu Instructiunile tehnice departamentale CD 3 1-94.
9.1. Verificarea elementelor geometrice ale stratului
Grosimea stratului de funda!ie va fi verificatä oriunde se considerä necesar dar in cel pulin 3 puncte la 2000
m2 de fundatie executat; toleranla admisibilä este de ± 2 cm.
Lätimea stratului se mäsoaräoriunde se considerä necesar, dar cel pulin in fiecare profil transversal din
proiect; toleranta admisibilä este de 5 ± cm.
Panta transversalä a stratului de fundatie este aceeasi cu panta proiectatä a imbräcämintii rutiere va fi
mäsuratä oriunde se considerä necesar, dar cel pulin in fiecare profil transversal din proiect; toleranta
admisibilä este de ±0,4%.
Cotele stratului se mäsoarä oriunde se c nsiderä necesar, dar cel putin in fiecare profil transversal proiectat;
toleranta admisibilä este de ± I cm.
Pagina 24
9.2. Verificarea compactärii capacitätii portante
Stratul de funda!ie va fi compactat pånä la atingerea gradului de compactare de 100 Proctor Modificat
%
in toate punctele de
pentru cel putin 95% din punctele mäsurate ii a gradului de compactare de minim 98%,
mäsurare.
Capacitatea portantä la nivelul superior al stratului de fundatie se considerä realizatä dacä valoarea
deformatiei elastice (mäsurate conform prevederile normativului CD 31-94) este mai micä de 180 1/100 mm.
Uniformitatea executiei este consideratä satisfäcätoare dacä valoarea coeficientului de variatie este sub 35%.
9.3. Verificarea caracteristicilor suprafetei stratului
Verificarea denivelärilor suprafetei fundatiei se face cu lata de 3 m lungime, oriunde se considerä necesar,
dar cel putin:
o in profil longitudinal, in axul fiecärei benzi de circula!ie; denivelärile admisibile mäsurate sub latä sunt de
± 2 cm;
o in profil transversal, in sectiunile transversale din proiect; denivelärile admisibile mäsurate sub latä sunt de
± I CIT,
9.4. Receptia lucrärilor
Dupä terminarea lucrärilor pe un tronson, lucrärile executate vor fi supuse aprobärii Consultantului, inaintea
a$ernerii stratului urmätor.
Inspectarea lucrärilor care devin ascunse trebuie sä stabileascä dacä acestea au fost realizate conform
proiectului ii prezentului Caiet de Sarcini.
Receptia presupune verificarea inregisträrilor din timpul executiei a rezultatelor incercärilor precum ii
examinarea efectivä a lucrärilor.
in urma verificärii se incheie un proces verbal de receptie prin care se autorizeazä trecerea la faza urmätoare
de executie.
Pagina 25
CAIET DE SARCINI
MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD .CONDITII TEHNICE PRIVIND
PROIECTAREA, PREPARAREA$I PUNEREA iN OPERA
Pagina 26
CUPR INS
CAP. l. GENERALITÄTI
SECTIUNEA l. Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale
SECTIUNEA
2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice
SECTIUNEA 3. Referin!e
CAP. II. MATERIALE. CONDITII TEHNICE
SECTIUNEA l. Agregate
SECTIUNEA 2. Filer
SECTIUNEA 3. Lianq
SECTIUNEA 4. Aditivi
CAP. Ill. PROIECTAREA MIXTURILOR. CONDITII TEHNICE
SECTIUNEA l. Compozitia mixturilor
SECTIUNEA 2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
SECTIUNEA 3. Caracteristicile straturilor gata executate
Gradul de compactare si absorbtia de apä
Rezistenta la deformatii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice
Elemente geometrice ale stratului executat
Caracteristicile suprafe!ei stratului executat din mixturi asfaltice
CAP. lv. PREPARAREA $1 PUNEREA iN OPERÄ
SECTIUNEA l. Prepararea ii transportul mixturilor asfaltice
SECTIUNEA 2. Lucräri pregätitoare
SECT I UNEA 3. Aiternerea mixturilor asfaltice
SECTIUNEA 4. Compactarea mixturilor asfaltice
CAP.V. CONTROLUL CALITÄTII LUCRÄRILOR EXECUTATE
SECTIUNEA l. Controlul calitä!ii materialelor
SECTIUNEA 2. Controlul procesului tehnologic
SECTIUNEA 3.Controlul calitätii stratului executat din mixturi asfaltice
SECT I UNEA 4. Verificarea elementelor geometrice
CAP.VI. RECEPTIA LUCRÄRILOR
SECTIUNEA l. Receptia pe faze determinante
SECTIUNEA 2. Receptia la terminarea lucrärilor
SECTIUNEA 3. Receptia finalä
Pagina 27
CAPITOL ULI
GENERALITÄTI
SECTIUNEA I Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale
Art. 1. Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice pe care trebuie sä le indeplineascä mixturile
asfaltice executate la cald in etapele de proiectare, controlul calitätii materialelor componente, preparare,
transport, punere in operä, precum si straturile rutiere executate din aceste mixturi.
Art. 2. Prezentul caiet de sarcini se aplicä la proiectarea, constructia, modernizarea, reabilitarea, repararea ii
intretinerea drumurilor nationale $i autosträzilor realizate cu mixturi asfaltice la cald.
Art.3. Modul principal de abordare a specificatiilor privind mixturile asfaltice este cel empiric conform
prevederilor SR EN 13108 l, primordialä fiind realizarea performantelor mentionate in prezentul caiet de
-
sarcini.
Conditiile pentru materialele de bazä sunt obligatorii, abaterile de la compozi!iile de referin!ä din acest caiet
de sarcini se
vor face numai in cazuri justificate tehnic, cu acordul proiectantului $i al beneficiarului.
Art. 4. Mixturile asfaltice utilizate la executia straturilor rutiere vor indeplini conditiile de calitate din acest
caiet de sarcini. Tipul mixturii se
va stabili in functie de clasa tehnicä a drumului zona climaticä.
Prevederile din tabelele l, 2 3 reprezintä nivelul minim de cerin!e.
Art.5. Performanlele mixturilor asfaltice se studiazä ii se evalueazä in laboratoare autorizate sau acreditate.
Art.6. La executia structurilor rutiere din mixturi asfaltice realizate la cald se vor utiliza mixturi asfaltice
reglementate prin prezentul caiet de sarcini ii/sau prin urmätoarele norme europene :
SR EN 13108-1 Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Betoane asfaltice;
-
SECTIUNEA 2 Definitii terminologie
Art. 7. Mixtura asfalticä la cald este un material de constructie realizat printr-un proces tehnologic ce
presupune incälzirea agregatelor naturale a bitumului, malaxarea amestecului, transportul si punerea in
operä, de regulä prin compactare la cald.
Art.8. Mixturile asfaltice prezentate in acest caiet de sarcini se utilizeazä pentru stratul de uzurä (rulare),
stratul de legäturä (binder), precum si pentru stratul de bazä.
Aceste mixturi sunt similare mixturilor asfaltice documentate in SR EN 131 08, simbolizate EB- "enrobés
bitumineux" sau AC-"asphalt concrete".
Art.9. Imbräcämin!ile bituminoase cilindrate sunt alcatuite din straturi de mixture asfaltice:
stratul superior, denumit strat de
o
uzurä;
o stratul inferior, denumit strat de legäturä.
Art. 10. Stratul de bazä din mixturi asfaltice inträ in componenta structurilor rutiere, peste care se aplicä
imbräcämintile bituminoase.
Art. 11. Denumirea simbolicä a mixturilor asfaltice se va face pe baza tipului de mixturä asfalticä ii a märimii
granulei maxime. Tipul de bitum utilizat la realizarea mixturilor asfaltice (bitum, bitum aditivat, bitum
modificat) nu se specificä in simbolul mixturii asfaltice.
Art. 12. La executia stratului de uzuräse vor utiliza mixturi asfaltice specifice, care sä confere rezistenta ii
durabilitatea necesare imbräcämintei, precum ii o suprafatä de rulare cu caracteristici corespunzätoare care sä
asigure siguranta circulatiei si protectia mediului inconjurätor, conform reglementärilor legale in vigoare.
Caracteristicile acestor mixturi asfaltice vor satisface cerintele din prezentul caiet de sarcini.
Pentru executia straturilor de uzuräse vor avea in vedere urmätoarele tipuri de mixturi asfaltice, in functie de
clasa tehnicä a drumului (tabelul l):
BA beton asfaltic conform cu SR EN 13108 l;
- -
reducerea volumului de zgomot, conform cu SR EN 13 108-7;
BA betoane asfaltice cu reteta pentru tronsoane cu panta > 7%.
-
Acestea se noteazä conform tabelului l, in functie de dimensiunea maximä a granulelor tipul agregatului.
Pagina 28
Tabelul I -
Mixturi asfaltice entru stratul de uzurä
Nr. Clasa tehnicä
Stratul de uzurä Tipul simbolul mixturii asfaltice
crt. a drumului
Beton asfaltic ru os : BA16
4
Beton asfaltic cu ietri concasat BAPC16
Art. 13. La execu!ia stratului de legäturä se vor utiliza mixturi asfaltice specifice, rezistente durabile, ale
cäror caracteristici vor satisface conditiile preväzute in acest caiet de sarcini, in functie de clasa tehnicä a
drumului.
Acestea se noteazä conform tabelului 2, in functie de dimensiunea maximä a granulelor $i tipul agregatului.
Tabelul 2 -
Mixturi asfaltice entru stratul de le äturä
crt.
Clasa tehnicä a drumului Stratul de legäturä Tipul simbolul mixturii asfaltice
3. Beton asfaltic deschis cu pietri$ concasat : BADPC22.5
Art.15. imbräcämintile
bituminoase cilindrate pentru stratul de uzurä $i legäturä se aplicä pe:
o strat de bazä din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald,;
strat de bazä din piaträ spartä,;
Art. 16. Stratul de bazä din mixturi asfaltice se aplicä pe un strat de fundatie suport
care trebuie sä
indeplineascä conditiile preväzute de reglementärile tehnice in vigoare.
Art.17. Terminologia din prezentul caiet de sarcini este conform SR 4032-1
ii standardelor europene SR EN
13108 l, SR EN 13108 5, SR EN 13108 7
- -
SREN 13108 20.
- -
Pentru aplicarea acestui caiet de sarcini se utilizeazä definitiile corespunzätoare SR EN 13108 -
l, SR EN
13108 -5, SR EN 13108 SR EN 13108 -20.
Pagina 29
CAPITOL UL 11
MATERIALE. CONDITII TEHNICE
SECTIUNEA l- Agregate
Art. 18. Agregatele naturale
care se utilizeazä la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de
sarcini sunt conform specificatiilor SR EN 1 3043.
Agregatele naturale trebuie sä provinä din roci omogene, färä urmä de degradare, rezistente la inghet -
dezghel sä nu continä corpuri sträine.
Art. 19. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor naturale trebuie
sä fie conform cerin!elor prezentate
in tabelele 4...7.
Tabelul 4. Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice
Conditii de calitate /
sort Metoda de
Caracteristica
crt. 8- 16 16-31,5 incercare
4-8
12,5 20
Continut de granule in afara sortului: rest pe ciurul
superior (dmax), %, max. trecere pe ciurul inferior (dmm), I-IO (Gc 90/10) IO SR EN 933-1
%, max.
2 Coeficient de a latizare, % max. 25 A25 SR EN 933-3
3 Indice de forma, %, max. 25 (S125) SR EN 933-4
4 Con inut de im uritä i -
cor uri sträine nu se admit vizual
5 Continut in particule fine sub 0,063 mm, %, max. (fl,c (fb,5) (fb,5) SR EN 933-1
Rezistenta la fragmentare, clasa tehnicä I-III 20 _LA20
6. SR EN 1097-2
coeficient LA, %, max. clasa tehnicä IV-V 25 LA25
Rezistenta la uzurä (coeficient clasa tehnicä I- III 15 (MDE 15
7.
micro-Deval), %, max. clasa tehnicä IV-V 20 (MDE 20) SREN 1097-1
Sensibilitatea la inghe!-dezghe! la IO cicluri de inghet8. dezghet pierderea de masä (F) %, max. pierderea de 2 (F2) 20 SR EN 1367-1
rezisten ä ASIa), %, max.
9. Rezistenla la actiunea sulfatului de magneziu, % max. 6 SR EN 1367-2
IO.
Continut de particule total sparte, %, min. (pentru cribluri 95 (C95/l)
SR EN 933-5
rovenind din roci detritice
Forma agregatului grosier poate fi determinatä prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de
formä, incercarea de referin!ä fiind indicele de formä.
Tabelul 5. Nisi de concasa•
sort 0-4 mm, utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice
Caracteristica Condi!ii de Metoda de incercare
crt. cal itate
1.
Continut de granule in afara sortului -
rest pe
5 SR EN 933-1
ciurul su erior dmax %, max. ,
2. Granulozitate continuä SR EN 933-1
3. Conlinut de impuritä!i: corpuri sträine,
-
nu se admit vizual
4. Con inut de articule fine sub 0,063mm, %, max. IO flO SR EN 933-1
5.
Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), 2 SR EN 933 -9
max.
Pentru un continut de particule fine mai mic de 3%, nu este necesarä efectuarea unei incercäri cu albastru de
metilen pentru aprecierea calitätii acestora.
Pagina 30
Tabelul 6. Pietri uri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice
Pietri$ concasat /
Pietrii sortat /sort sort
Metoda de
crt.
Caracteristica 4-8 8- 16 16- 4-8 8- 16 16-
Incercare
(12,5) 31,5 (12,5) 31,5
20 20
Continut de granule in afara sortului: rest pe I-IO I-IO
I ciurul superior (dmax), %, max. trecere pe IO IO SR EN 933-1
ciurul inferior (dmin), %, max. (Gc 90/10) (Gc 90/1 0)
2 Con inut de articule s arte, %, min. 90 C90/l SR EN 933-5
3 Coeficient de a latizare, % max. 25 A25 25 A25 SR EN 933-3
4 Indice de formä, %, max. 25 S125 25 S125) SR EN 933-4
SR EN 933-7
5 Continut de impuritä!i -
corpuri sträine nu se admit nu se admit i vizual
6
Continut in particule fine, sub 0,063 mm, (100)
fl,o SR EN 933-1
max. f„,5
7
Calitatea particulelor fine (valoarea de 2 2
albastru ,
max.
Rezisten!a la
fragmentare clasa tehnicä I -
III clasa LA20) SREN 10978 25(LA25)
coeficient LA, %, tehnicä IV V -
25(LA25) 2
max.
Rezistenta la uzuräclasa tehnicä I III 15 (Mde 15)
SR EN 1097-
-
9. (coeficient micro- 20 (Mde 20)
Deval %, max.
,
clasa tehnicä IV-V 20 (Mde 20)
IO
Sensibilitatea la inghet-dezghet pierderea -
SR EN 1367-
de masä F , %, max.
II Rezistenta la actiunea sulfatului de 6 6 SR EN 1367-
neziu, max.,
ma % 2
Forma agregatului grosier poate fi determinatä prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de
formä, incercarea de referin!ä fiind indicele de forma.
Tabelul 7 Nisi natural sort 0-4 mm utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice
-
Conditii de Metoda de
Caracteristica
crt. calitate incercare
Continut de granule in afara sortului -
rest pe ciurul superior 5
dmax , %, max. SR EN 933-1
2 Granulozitate continuä SR EN 933-1
3 Coeficient de neuniformitate, min. 8
SR EN 933-7
4
Continut de impuritä!i: corpuri sträine, continut de humus nu se admit vizual
(culoarea solutiei de NaHO), max. gal ben
SR EN
1744
5 Echivalent de nisi e sort 0-4 mm, %, min. 85 SR EN 933-8
6 Con inut de articule fine sub 0,063 mm, %max. IO flO SR EN 933-1
7 Calitatea articulelor fine, valoarea de albastru max. 2 SR EN 933-9
Coeficientul de neuniformitate se determinä cu relatia:
Un d60/d10, unde:
d60 = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozitätii
d IO diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozitätii
Nota l. Agregatele vor respecta si conditia suplimentarä privind continutul de granule alterate, moi, friabile,
poroase vacuolare, de maxim 5%.
Pagina 31
Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de rocä alteratä, moi, friabile
si vacuolare. Masa granulelor selectate astfel nu trebuie sä procentul de 5% din masa agregatului
format din minim 150 granule pentru fiecare sort analizat.
Nota 2. Pietrisurile concasate utilizate la executia stratului de uzurä vor indeplini cerintele de calitate din
tabelul 4.
Art.20. Fiecare tip ii sort de agregat trebuie depozitat separat in silozuri preväzute cu platforme betonate,
avånd pante de scurgere a apei pereti despärtitori, pentru evitarea amestecärii ii impurificärii agregatelor.
Fiecare siloz va fi inscriptionat cu tipul sursa de material pe care il coniine. Se vor lua mäsuri pentru
evitarea contaminärii cu alte materiale $i mentinerea unei umiditäti scäzute.
Art. 21. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitätii agregatelor naturale sunt conform din
SR EN 933-2, pentru setul de site de bazä + setul de site 2.
Art. 22. Fiecare lot de material va fi inso!it de declaratia de performantä dupä caz, certificat de
conformitate, impreunä cu rapoarte de incercare prin care sä se certifice calitatea materialului, eliberate de un
laborator acreditat/autorizat.
Art.23. Se vor efectua verificäri ale caracteristicilor preväzute in tabelele 4, 5, 6 $i 7, pentru fiecare lot de
material aprovizionat, sau pentru maximum:
500 t pentru pietri$ sortat pietrii concasat;
200 t pentru nisip natural nisip ob!inut prin
concasarea agregatelor de balastierä;
1000 pentru cribluri;
t
500 t pentru nisipul de concasare (obtinut prin concasarea agregatelor de carierä).
SECTIUNEA 2 FILER -
Art. 24. Filerul utilizat pentru prepararea mixturilor asfaltice este filerul de calcar, filerul de cretä sau filerul
de var stins, fiecare dintre acestea trebuind sä corespundä prevederilor SR EN 13043 sau STAS 539.
Art.25. La aprovizionare, fiecare lot de material va fi inso!it de declara!ia de performan!ä dupä caz,
de
certificatul de conformitate impreunä cu rapoartele incercare prin
care sä se certifice calitatea materialului,
eliberate de un laborator acreditat / autorizat si se va verifica obligatoriu granulozitatea si umiditatea pe lot,
sau pentru maxim 100 t.
Art.26. Este interzisä utilizarea ca inlocuitor al filerului, a altor pulberi decåt cele precizate la art. 24.
Art.27. Filerul se depoziteazä in silozuri cu incärcare pneumaticä. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
SECTIUNEA 3 LIANTI-
Art.28. Liantii care se utilizeazä la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini
sunt:50/70 conform SR EN 12591+ Anexa Nationalä NB ii art. 29 respectiv art. 30;
,
Liantii se selecteazä in functie de penetratie, in concordantä cu zonele climatice din anexa A, ii anume:
50/70
•
pentru mixturile stabilizate MAS, indiferent de zonä, se utilizeazä bitumurile 50/70 ii bitumuri modificate
45/80;
Art.29. Fatä de cerintele specificate in SR EN 12591 + Anexa Nationalä NB, $i SR EN 14023 + Anexa
Nationalä NB, bitumul trebuie sä prezinte condilia suplimentarä de ductilitate la 25 oc (determinatä conform
SR 61):
mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 si 70/100;
mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50;
mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 imbätrånit prin metoda TFOT/RTFOT;
mai mare de 75 cm pentru bitumul 70/100 imbätrånit prin metoda TFOT/RTFOT;
mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 imbätrånit prin metoda TFOT/RTFOT;
Art.30. Bitumul rutier neparafinos $i bitumul modificat cu polimeri trebuie sä prezinte o adezivitate de
minim 80% fatä de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivä. in caz contrar, se aditiveazä cu agenti
de adezivitate.
Art.31. Adezivitatea se determinä obligatoriu atåt prin metoda cantitativä descrisä in SR 10969 (cu
spectrofotometrul) cåt si prin una dintre metodele calitative -
conform SR EN 12697-1 1 sau normativ NE
022.
Art.32. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri ii bitumul aditivat se depoziteazä separat, pe tipuri de bitum,
in conformitate cu specificatiile producätorului de bitum, respectiv specificatiile tehnice de depozitare ale
statiilor de mixturi asfaltice. Perioada ii temperatura de stocare vor fi alese in functie de specificatiile
Pagina 32
producätorului, astfel incåt caracteristicile initiale ale bitumului sä nu sufere modificäri la momentul
preparärii mixturii.
Art.33. Pentru amorsare se vor utiliza emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidä conform SR 8877-1 ii
SR EN 13808.
Art.34. La aprovizionare se vor verifica datele din declaratia de performantä sau, dupä caz, certificatul de
conformitate cu performantele produsului ii se vor efectua verificäri ale caracteristicilor produsului, conform
art. 28 (pentru bitum
ii bitum modificat) art. 33 (pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot
aprovizionat, dar nu pentru mai mult de:
500 to bitum/bitum modificat din acela$i sortiment,
1 00 to emulsie bituminoasä din acela$i sortiment.
SECTIUNEA 4 ADITIVI
-
Nota l. imbätrånirea TFOT RTFOTse realizeazä conform SR EN 12607-2 SR EN 12607-1.
Art.35. In vederea atingerii performanlelor mixturilor asfaltice la nivelul cerintelor se pot utiliza aditivi, cu
caracteristici declarate, evaluati in conformitate cu legislatia in vigoare. Ace*i aditivi pot fi adäugati fie
direct in bitum (de exemplu: agentii de adezivitate sau aditivii de märire a lucrabilitä!ii) fie in mixtura
asfalticä (de exemplu: fibrele minerale sau organice, polimerii, etc.)
Art.36. Conform SR EN 13108 I art. 3.1.12 aditivul este "un material component care poate fi adäugat in
-
cantitäti mici in mixtura asfalticä, de exemplu fibre minerale sau organice, sau de asemenea polimeri, pentru
a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice
Falä de terminologia din SR EN 13108 l, in acest caiet de sarcini au fost considerati aditivi produsele
-
care se adaugä direct in bitum $i care nu modificä proprietälile fundamentale ale
acestuia.
Art.37. Tipul si dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de cätre un laborator
autorizat sau acreditat, agreat de beneficiar, fiind ale}i in functie de realizarea cerintelor de performantä
specificate.
Art.38. Aditivii utilizati la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la bazä un standard, un agrement tehnic
european (ATE) sau un document de declarare evaluare a caracteristicilor reglementat pe plan national,
cum ar fi agrementul tehnic.
Pagina 33
CAPITOL ULIII
PROIECTAREA MIXTURILOR ASFALTICE CONDITII TEHNICE -
SECTIUNEA 1 COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE
-
Art.39. Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt: bitumul (simplu, aditivat sau modificat) ii
materialele granulare (agregate naturale $i filer).
Art.40. Materialele granulare care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice pentru drumuri sunt
prezentate in tabelul 8.
Tabelul 8. Materiale ranulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice
Tipul mixturii asfaltice Materiale utilizate
crt.
Criblurä: sort 4-8; 8-16
3. Beton asfaltic rugos BA isip de concasare sort 0-4
Filer
Pietri$ concasat sort 4-8; 8-16
Beton asfaltic cu pietrii concasat isip de concasare sort 0-4
5.
BAPC isip natural sort 0-4
Filer
Pietrii concasat sort 4-8; 8-16; 16-20
Beton asfaltic deschis cu pietrii isip de concasare sort 0-4
7.
concasat BADPC isip natural sort 0-4
Filer
Art.42. Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totalä de agregate sunt conform:
tabelului 9 pentru mixturi asfaltice tip betoane asfaltice destinate straturilor de uzurä, legäturä si bazä.
Art.43. Zonele granulometrice reprezentand limitele impuse pentru curbele granulometrice ale amestecurilor
de agregate naturale si filer sunt conform:
o tabelului 10 pentru mixturile asfaltice tip betoane asfaltice destinate straturilor de uzurä si legäturä;
-
Art.44. Continutul optim de liant se stabile*e prin studii preliminare de laborator, de cätre un laborator de
specialitate autorizat sau acreditat !inånd cont de recomandärile din tabelul 13. in cazul in care, din studiul de
retetä rezultä un dozaj optim de liant in afara limitelor din tabelul 13, acesta nu va putea fi acceptat decåt cu
aprobarea proiectantului a beneficiarului.
Art.45. Limitele recomandate pentru continutul de liant, la efectuarea studiilor preliminare de laborator in
vederea stabilirii continutului optim de liant, prezentate in tabelul 13 au in vedere o masä volumicä medie a
agregatelor de 2.650 kg/m3. Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, limitele continutului de
bitum se calculeazä prin corectia cu un coeficient a 2.650/d, unde "d" este masa volumicä realä (declaratä
de producätor si verificatä de laboratorul antreprenorului) a agregatelor inclusiv filerul (media ponderatä
conform fractiunilor utilizate la compozi!ie), in kg/m se determinä conform SR EN 1097-6.
Art.46. Raportul filer liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse in prezentul caiet de
-
sarcini este conform tabelului 14, termenul filer in acest context reprezentånd frac!iunea ()...0, I mm.
Art.47. in cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiti aditivi, ace$ia se utilizeazä conform agrementelor
tehnice reglementärilor tehnice in vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator.
Art.48. Stabilirea compoziliei mixturilor asfaltice in vederea elaborärii dozajului de fabricatie se va face pe
baza prevederilor acestui caiet de sarcini. Dozajul va cuprinde obligatoriu:
verificarea caracteristicilor materialelor componente (prin analize de laborator, respectiv
rapoarte de
incercare);
procentul de participare al fiecärui component in amestecul total;
validarea dozajului optim pe baza testelor initiale de tip conform tabelului 28 nr. crt. l.
Art.49. Raportul de incercare pentru stabilirea compozi!iei optime a mixturii asfaltice (dozaj) va include
rezultatele incercärilor efectuate conform art. 48, pentru cinci continuturi diferite de liant, repartizate de o
parte de alta a continutului de liant recomandat in final, dar nu in afara limitelor continutului recomandat
cu mai mult de 0,2.
Pagina 34
O nouä incercare de tip(studiu de dozaj) se realizeazä obligatoriu de fiecare datä cand apare mäcar una din
situatiile urmätoare: schimbarea sursei de bitum sau a tipului de bitum, schimbarea sursei de agregate,
schimbarea tipului mineralogic al filerului, schimbarea aditivilor.
Art.50. Validarea in produc!ie a mixturii asfaltice se va face, obligatoriu, prin transpunerea dozajului pe
statie ii verificarea caracteristicilor acesteia conform tabelului 28, nr. crt. 2.
Tabelul 9 -
Limitele rocentelor de a re ate i filer
Strat de uzurä Strat de legäturä
r. Fractiuni de agregate naturale
crt. din amestecul total
Filer ii fractiuni din nisipuri sub
l. 7...14 8...13 8... II 8.. .13
O,lmm, %
Filer si nisip fractiunea (0, l... 4)
2. mm,
Diferenta pånä la 100
34...4 34...5
3. Cribluri cu dimensiunea peste 4mm, % 8 8
47...61 - 55...72
4. Pietrii concasat cu dimensiunea peste 15...34 39...58 -
8mm, %
5.
Pietri} sortat cu dimensiunea peste 39...58
8mm, %
Agregate naturale cu dimensiunea
6.
este 4mm,%
Tabelul IO -
Zona granulometricä a mixturilor asfaltice ti betoane asfaltice
Märimea ochiului
BA16 BAPC16 BADPC 22,5,
sitei, conform
SR EN 933-2, mm
treceri, %
31,5 IOO
20 90... IOO
16 90... I OO 90... I OO 73...90
12,5 80 56...74
8 61-74 66...85 40...60
4 39-53 42...66 28...45
2 30-42 30...50 20...35
15-35 22...42 14...30
o, 125 8-25 8...15 5...10
0,063 6-13 7...lO 3...7
Tabelul 13 -
Continut recomandat de liant,-2
Continut de liant,5
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice
min.
% in mixturä
BA16 5.7
Uzura
BAPC16
legätura (binder) BADPC 22,5
Tabelul 14 Ra ortul filer-liant
-
Tipul stratului
Raport filer -
Tipul mixturii asfaltice
crt.
liant
1. uzurä (rulare) Betoane asfaltice rugoase
Beton asfaltic cu pietrii concasat
Pagina 35
2. legätura (binder) Betoane asfaltice
deschise BADPC 22,5
Pagina 36
SECTIUNEA 2
CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE
Art.51. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determinä pe corpuri de probä
confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime ( incercäri initiale
de tip ) pe probe prelevate de la malaxor sau de la aiternere pe parcursul executiei, precum si din straturile
imbräcämintilor gata executate.
Art.52. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrärilor, precum si din stratul gata
executat, se efectueazä conform SR EN 12697-27.
Art.53. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic anrobat bituminos
trebuie sä se incadreze in limitele din tabelele 15, 16, 17 si 18.
Art.54. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determinä conform SR EN 12697-6 SR EN
12697-34 ii vor respecta conditiile din tabelul 15.
Absorb!ia de apä se determinä conform metodei din Anexa B la acest caiet de sarcini.
Sensibilitatea la apä se determinä conform SR EN 12697-12 metoda A va respecta conditiile din tabelul
,
15
Tabelul 15 - Caracteristici fizico-mecanice determinate rin incercäri e cilindrii Marshall
Caracteristici ee ruvete cilindrice ti Marshall
r. Tipul mixturii Stabilitate la Indice de Raport S/I, Absorb!ia Sensibilitate
crt. asfaltice 60 oc, KN curgere,m min.KN/m de apä ,% la apä,%
m vol.
l.
BAPC16 6,5...13"' 1,6 1,5...5 0 60...90
2.
BA16 8,5. .15 1,5. .4,0 2,1 2,0.. .6,o 60...90
4.
BADPC 225, 5,0. .13 1,5. .4,0 1,2 .6,o 60...90
Art.55. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se vor incadra in valorile limitä din tabelele
16, 17, 18, 19 20.
Incercärile dinamice
care se vor efectua in vederea verificärii caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor
asfaltice reglementate prin prezentul caiet de sarcini sunt urmätoarele :
Rezistenta la deformatii permanente (incercarea la compresiune ciclicä $i incercarea la ornieraj) reprezentatä
prin:
Viteza de fluaj ii fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin incercarea la compresiune ciclicä
triaxialä pe probe cilindrice din mixturä asfalticä, conform SR EN 12697-25, metoda B;
Viteza de deformatie ii adåncimea fägailllui, determinate prin incercarea de ornieraj pe epruvete
confectionate in laborator sau prelevate prin täiere din stratul realizat (carote), conform SR EN 12697-22,
dispozitiv mic in aer, procedeul B;
Rezistenta la obosealä, determinatä conform SR EN 12697-24, fie prin incercarea la intindere indirectä pe
epruvete cilindrice anexa E, fie prin celelalte din cadrul metodelor reglementate de SR EN 12697-24 ;
-
Modulul de rigiditate, determinat prin incercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixturä asfalticä,
conform SR EN 12697-26, anexa C;
Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confectionate la presa de
compactare giratorie, conform SR EN 12697-31.
Tabelul 16 - Caracteristicile mixturilor pentru stratul de
uzurädeterminate prin incercäri dinamice
Pagina 37
Mixturä asfalticä pentru stratul de
crt.
Caracteristicä uzurä / clasä tehnicä drum
I-II Ill-IV
Caracteristici resa iratorie
e cilindrii confec iona i la
1.1. Volum de oluri la 80 ira ii % max. ,
6,0
Rezistenla la deformatii permanente (fluaj dinamic)
-
deformalia la 50 0 C, 300KPa ii 10000 impulsuri, 20 ooo 30 ooo
Am/ ITI, max.
-
viteza de deformatie la 50 0 C, 300K Pa ii 10000
impulsuri,
Am/m/ciclu, max.
1.3 Modulul de ri iditate la 20 0 C, 124 ms, MPa, min. '4200 4000
2. Caracteristici pe pläci confectionate in laborator sau pe carote din imbräcäminte
Rezisten!a la deformatii permanente, 60 oc (ornieraj)
2.1 -
Viteza de deformatie la ornieraj, mm/ 1000 cicluri, 0.3
max.
-
Adåncimea fäga}tllui, % din grosimea initialä a
robei, max.
Tabelul 17 - Caracteristicile mixturilor entru stratul de le äturä determinate rin incercäri dinamice
Mixturä asfalticä pentru
stratul de legäturä/ clasä
Caracteristicä tehnicä drum
crt.
Ill-IV
l. Caracteristici resa iratorie
e cilindrii confec iona i la
1.1. goluri, la giratii,% maxim
Volum de 120
Rezistenta la deformatii permanente (fluaj dinamic)
deformatia la 40 oc, 200K Pa si 10000 impulsuri, Am/m, max. 20 ooo 30 ooo
viteza de deformatie la 40 0 C, 200K Pa ii 10000 impulsuri,
Am/m/ciclu, max.
1.3. Modulul de ri iditate la 20 0 C, 124 ms, MPa, min. 5000 4500
Rezistenta la obosealä, proba cilindricä solicitatä la intindere
400 000 300 ooo
indirectä : Numär minim de cicluri ånä la fisurare la 150C
2. Rezistenla la obosealä, epruvete trapezoidale sau prismatice S6 100 150
10-6, min.
Tabelul 18 - Caracteristicile mixturilor entru stratul de bazä determinate rin incercäri dinamice
Mixturä asfalticä pentru
stratul de bazä/ clasä tehnicä
crt.
Caracteristicä drum
I-II Ill-IV
l. Caracteristici e cilindrii confec iona i la resa iratorie
1.1. Volum de oluri, la 120 ira ii,% maxim
Rezisten!a la deforma!ii permanente (fluaj dinamic) deformatia la
40 0 C, 200K Pa ii 10000 impulsuri, Am/m, maxim viteza de
20 ooo 30 ooo
deformatie la 40 0 C, 200KPa 10000 impulsuri, Am/m/ciclu,
maxim
1.3 Modulul de rigiditate la 20 0 C, 124 ms, MPa, minim 6000 5600
1.4 Rezisten!a la obosealä, proba cilindricä solicitatä la intindere
500 ooo 400 000
indirectä : Numär minim de cicluri ånä la fisurare la 150C
2. Rezisten!a la obosealä, epruvete trapezoidale sau prismatice
S6 10-6, minim IOO 150
Pagina 38
Nota:
Valorile modulilor de rigiditate determinati in laborator, preväzuti in tabelele 16, 17 si 18, sunt stabiliti ca
nivel de performantä minimalä pentru mixturile analizate si nu sunt identici cu valorile modulilor de
elasticitate dinamicä utilizati la dimensionarea sistemelor rutiere conform normativ PD 1 77 "Normativ pentru
dimensionarea sistemelor rutiere suple $i semirigide (metoda analiticä)
Pagina 39
SECTIUNEA 3
CARACTERISTICILE STRATURILOR GATA EXECUTATE
Art.59. Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt:
o gradul de compactare, $i absorblia de apä
rezistenta la deformatii permanente
o elementele geometrice ale stratului executat
caracteristicile suprafetei imbräcämintilor bituminoase executate.
o gradul de compactare, ii absorbtia de apä
Art.60. Gradul de compactare reprezintä raportul procentual dintre densitatea aparentä a mixturii asfaltice
compactate in strat $i densitatea aparentä determinatä pe epruvete Marshall compactate in laborator din
aceeasi mixturä asfalticä, prelevatä de la asternere, sau din aceeasi mixturä provenitä din carote.
Notä: Densitatea aparentä se determinä conform SR EN 12697-6.
Epruvetele Marshall se vor confectiona conform specificatiilor SR EN 12697-30 pentru toate tipurile de
mixturi asfaltice abordate in prezentul caiet de sarcini, cu exceptia mixturilor asfaltice tip MAS pentru care se
vor aplica 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei.
Art.61. Densitatea aparentä a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul
gata executat sau prin mäsurätori in situ cu echipamente de mäsurareadecvate, omologate.
Art.62. incercärile de laborator efectuate pentru verificarea compactärii constau in determinarea densitä!ii
aparente a absorb!iei de apä pe pläcute (100xl 00) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 mm,
netulburate.
Art.63. Conditiile tehnice pentru absorblia de apä gradul de compactare al straturilor din mixturi asfaltice,
cuprinse in prezentul caiet de sarcini, vor fi conforme cu valorile din tabelul 21 .
Tabelul 21 -
Caracteristicile straturilor din mixturi asfatice
r. Tipul stratului Absorbtie 5 de Grad de compactare,
Crt apä, %, min.
% vol.
2. Beton asfaltic ru os: BA16 3...6 97
4. Beton asfaltic: BAPC16 2.5 97
5. Beton asfaltic deschis: BADPC22.5; 3.8 96
Rezistenta la deformatii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice
Art.64. Rezistenta la deformatii permanente a stratului de uzurä executat din mixturi asfaltice se verificä pe
minimum douä carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel pulin douä zile dupä
a*ernere.
Art.65. Rezistenta la deformatii permanente pe carote se mäsoarä prin determinarea vitezei de deformatie la
ornieraj $i adåncimea mga#llui, la temperatura de 60 oc, conform SR EN 12697-22.
Valorile admisibile, in functie de trafic, sunt prezentate in tabelul 16.
Elemente geometrice
Art.66. Elementele geometrice ii abaterile limitä la elementele geometrice trebuie sä indeplineascä conditiile
din tabelul 22.
Tabelul 22 -
Elementele eometrice i abaterile limitä entru straturile executate din mixturi asfaltice
Conditii de Abateri limitä locale admise
r.
Elemente geometrice admisibilitate (min.,
Crt. elementele
la geometrice
cm
Grosimea minimä a stratului
compactat,
strat de
uzurä: 4.0 nu se admit abateri in minus
-
cu granule de max. 12,5 mm
1 5.0 fa!ä de grosimea preväzutä in
cu granule de max. 16 mm
proiect pentru fiecare strat
strat de legäturä:
8.0
cu granule de max. 20mm - strat de
bazä:
Pagina 40
Profil transversal 20 mm
2 Lätimea partii carosabile proiectat
sub formä acoperii
Profilul transversal in aliniament in 5,0 mm/m fa!ä de cotele
3 conform STAS 863
curbe zone aferente cazuri speciale profilului adoptat
pantä unicä
Profil longitudinal Declivitate,
% mm fatä de cotele
5,0
maxim profilului proiectat, cu
4 5%
autosträzi conditia respectärii pasului
de roiectare ado tat
Declivitäti mai mari pot fi preväzute numai cu acordul beneficiarului ii asigurarea mäsurilor de
siguranlä a circulatiei.
Caracteristicile suprafetei straturilor executate din mixturi asfaltice
Art.67. Caracteristicile suprafetei straturilor executate din mixturi asfaltice ii conditiile tehnice care trebuie
sä fie indeplinite sunt conform tabelului 23.
Art.68. Determinarea caracteristicilor suprafe!ei straturilor executate din mixturi asfaltice, se efectueazä,
pentru:
strat uzurä (rulare) cu minim 15 zile inainte de receptia la terminarea lucrärilor ii inaintea receptiei finale
•
-
strat de legäturä strat bazä inainte de stratului urmätor (superior).
a*ernerea
-
Tabelul 23 - Caracteristicile su rafetei straturilor bituminoase
r. Caracteristica Conditii de Metoda de incercare
Crt. admisibilitate
Strat Uzura Legätur
(rulare) a,
baza
l. Planeitatea in profil longitudinal, prin IO 0, 0, i-H Reglementäri tehnice in
mäsurarea cu echipamente omologate in" (n" vigoare privind
Indice de planeitate, IRI, m/km: VI VI VI VI mäsurareaindicelui de
drumuri de clasä tehnicä I.. .11 planeitate. Mäsurätorile
drumuri de clasä tehnicä III < 2,5 se vor efectua din IO in
drumuri de clasä tehnicä IV IO m, iar in cazul
drumuri de clasä tehnicä V sectoarelor cu deniveläri
mari se vor determina
unctele de maxim.
2. Planeitatea in profil longitudinal, sub
dreptarul de 3m
Deniveläri admisibile, mm: SR EN 13036-7
drumuri de clasä tehnicä I ii II
drumuri de clasä tehnicä III
drumuri de clasä tehnicä I V.. V
3. Planeitatea in profil transversal,mm/m 1,0 Echipamente electronice
omologate sau metoda
ablonului.
4. Ru ozitatea su rafe ei
4.1. Aderenta suprafe!ei. incercarea cu pendul
(SRT)
unitä!i PTV > 80
drumuri de clasä tehnicä I.. II 75 SREN 13036-4
drumuri de clasä tehnicä III 70
drumuri de clasä tehnicä IV...V
Pagina 41
4.2. Adåncimea medie a macrotexturii, metoda
volumetricä MT D, adåncime texturä, mm > 1,2
drumuri de clasä tehnicä I.. II > 0,8
drumuri de clasä tehnicä III > 0,6 SR EN 13036-1
drumuri de clasä tehnicä I V... V
4.3. Adåncimea medie a macrotexturii, metoda
profilometricä MPD:- adåncime medie profil
exprimatä in coeficient de frecare (p,GT): SR EN ISO 13473-1
drumuri de clasä tehnicä I.. II 727 Reglementäri tehnice in
drumuri de clasä tehnicä Ill vo, vo, in vigoare, cu aparatul de
drumuri de clasä tehnicä IV-V mäsura Gri Tester
5. Omogenitate. Aspectul suprafelei Vizual: Aspect färä degradäri sub formä de
exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise,
lefuite
NOTA I Planeitatea in profil longitudinal se determinä fie prin mäsurareaindicelui de planeitate IRI, fie prin
mäsurarea denivelärilor sub dreptarul de 3 m.
NOTA 2 Planeitatea in profil transversal este cea prin care se constatä abateri de la profilul transversal,
aparitia füga$lor si se face cu echipamente electronice omologate sau metoda iablonului.
NOTA 3 Pentru verificarea rugozitä!ii se vor determina atåt aderenta prin metoda cu pendulul SRT cat si
adåncimea medie a macrotexturii.
Dacä nu existä alte precizäri in caietul de sarcini, aderen!a suprafelei se determinä cu aparatul cu pendul
alegånd 3 sectoare reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5 sectiuni situate la distanta de
5...10 m intre ele, pentru care se determinä rugozitatea, in puncte situate la un metru de marginea pärtii
carosabile (pe urma rotii) si la o jumätate de metru de ax (pe urma rotii). Determinarea adåncimii
macrotexturii se face in aceleasi puncte in care s-a aplicat metoda cu pendul.
Pagina 42
CAPITOL ULIV
PREPARAREA $1 PUNEREA OPERA A MIXTURILOR ASFALTICE
SECTIUNEA 1 PREPARAREA $1 TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE
Art.69. Mixturile asfaltice se preparä in instalatii preväzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare ii
dozare gravimetricä a agregatelor naturale, dozare gravimetricä sau volumetricä a bitumului $i filerului,
precum ii dispozitiv de malaxare forlatä a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea functionärii
instala!iilor de producere a mixturii asfaltice se face in mod periodic de cätre personal de specialitate
conform unui program de intretinere specificat de producätorul echipamentelor $i programului de verificare
metrologic a dispozitivelor de mäsura control.
Certificarea capabilitä!ii instalatieiprivind calitatea fabricatiei
conditiile de securitate, preväzute de
Regulamentul UE 305/2011, se face cu respectarea tuturor standardelor si reglementärilor nationale si
europene impuse. Se recomandä efectuarea inspectiei tehnice a instalatiei de producere a mixturii asfaltice la
cald de cätre un organism de inspectie de terlä parte, organism acreditat conform normelor in vigoare.
Controlul productiei in fabricä se face conform SR 13108-21.
Art. 70. Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului ii ale mixturii asfaltice la i#irea din malaxor se
stabilesc in functie de tipul liantului, conform tabelului 24 (sau conform specificatiilor producätorului), cu
observalia cä temperaturile maxime se aplicä in toate punctele instalatiei de asfalt ii temperaturile minime se
aplicä la livrare.
In cazul utilizärii unui bitum modificat, a unui bitum dur sau a aditivilor, pot fi aplicate temperaturi diferite.
In acest caz, aceasta trebuie sä fie documentatä declaratä pe marcajul reglementat.
Tabel 24- Temperaturi la re ararea mixturii asfaltice
Betoane asfaltice
Tip Bitum Agregate
bitum Mixtura asfalticä la ie$rea din
malaxor
Tem eratura, OC
50-70 150-170 140-190 140-180
Art. 71. Temperatura mixturii asfaltice la i#irea din malaxor trebuie reglatä astfel incåt in conditiile concrete
de transport (distantä mijloace de transport ) conditiile climatice sä fie asigurate temperaturile de
a$ernereii compactare conform tabelului 25.
72. Se
Art. interzice incälzirea agregatelor naturale a bitumului peste valorile specificate in tabelul 24, cu
scopul de a evita modificarea caracteristicilor liantului, in procesul tehnologic.
Art. 73. Trebuie evitatä incälzirea prelungitä a bitumului sau reincälzirea aceleia$ cantitä!i de bitum de mai
multe ori. Dacä totilii din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitatä reincälzirea bitumului, atunci este
necesarä verificarea penetratiei acestuia. Dacä penetralia bitumului nu este corespunzätoare se renuntä la
utilizarea lui.
Art. 74. Durata de malaxare, in functie de tipul instalatiei, trebuie sä fie suficientä pentru realizarea unei
anrobäri complete ii uniforme a agregatelor naturale a filerului cu liantul bituminos.
Art. 75. Mixturile asfaltice executate la cald se transportä cu autobasculante adecvate, acoperite cu prelate
speciale, imediat dupä incärcare, urmärindu-se
ca pierderile de temperaturä pe tot timpul transportului, sä fie
minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate ii uscate.
Art. 76. Mixtura asfalticä preparatä cu bitum modificat cu polimeri se transportä obligatoriu cu
autobasculante cu bena termoizolantä acoperitä cu prelatä.
SECTIUNEA 2- LUCRÄRI PREGÄTITOARE
Art. 77. Pregätirea stratului suport inainte de
punerea in operä a mixturii asfaltice.
Inainte de mixturii, stratul suport trebuie bine curätat, iar dacä este cazul se remediazä
a$ernerea $i se
reprofileazä. Materialele neaderente, praful si orice poate afecta legätura intre stratul suport si stratul
nou
executat trebuie indepärtat.
In cazul stratului suport din macadam, acesta se
curä!ä se mäturä.
Pagina 43
In cazul stratului suport din mixturi asfaltice degradate reparatiile se realizeazä conform prevederilor
normativ AND 547 Normativ pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la imbräcäminlile bituminoase.
-
Cånd stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea suprafetei acestuia cu
impuritäti datorate traficului. In cazul in care acest strat nu se protejeazä sau nu se acoperä imediat cu stratul
urmätor se impune curätarea prin periere mecanicä ii spälare.
Dupä curä!are se vor verifica cotele stratului suport, care trebuie sä fie conform proiectului de executie.
din straturi executate din mixturi asfaltice existente, aducerea
In cazul in
care stratul suport este constituit
acestuia la cotele preväzute in proiectul de execu!ie se realizeazä, dupä caz, fie prin aplicarea unui strat de
egalizare din mixturä asfalticä, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de executie.
Stratul de reprofilare / egalizare va fi realizat din acela$i tip de mixturä ca ii stratul superior. Grosimea
acestuia va fi determinatä funclie de preluarea denivelärilor existente.
Suprafa!a stratului suport trebuie sä fie uscatä.
Art. 78. Amorsarea
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorseazästratul suport ii rosturile de lucru cu o
emulsie bituminoasä cationicä cu rupere rapidä.
SECTIUNEA 3 ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE
-
Art. 79. A$ternerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport de minimum IOOC, pe o
suprafatä uscatä.
Art.80. in cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri a$ernerea mixturilor asfaltice se va face
la temperaturi ale stratului suport de minimum 150C, pe o suprafalä uscatä.
Art.81. Lucrärile se intrerup pe vånt puternic sau ploaie si se reiau numai dupä uscarea stratului suport.
Art.82. Aiternerea mixturilor asfaltice se efectueazä numai mecanizat, cu repartizatoare finisoare preväzute
plombärii gropilor izolate ii a
cu sistem de nivelare incälzit care asigurä o precompactare, cu exceptia
spaliilor inguste in repartizatoarele finisoarele nu pot efectua aceastä operatie. Mixtura asfalticä trebuie
care
-
a$ernutä continuu, in grosime constantä, pe fiecare strat pe toatä lungimea unei benzi programatä a se
executa in ziua respectivä.
Art.83. In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scäderea temperaturii mixturii asfaltice rämasä
necompactatä, aceasta va fi indepärtatä. Aceastä operatie se face in afara zonelor pe care existä, sau urmeazä
a se asterne, mixturä asfalticä. Capätul benzii intrerupte se
trateazä ca rost de lucru transversal, conform
prevederilor de la art. 91.
Art.84. Mixturile asfaltice trebuie sä aibä la
a$ernere si compactare, in funclie de tipul liantului,
temperaturile preväzute in tabelul 25. Mäsurarea temperaturii va fi efectuatä in masa mixturii, in buncärul
repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate in SR EN 12697-13.
In cazul utilizärii aditivilor pentru märirea lucrabilitätii mixturilor asfaltice la temperaturi scäzute se vor
respecta prevederile din agrementul tehnic si specificatiile tehnice ale producätorului.
Art.85. Pentru mixtura asfalticä stabilizatä, se utiliza temperaturi cu 1000C mai mari decåt cele
vor
preväzute in tabelul nr. 25.
Tabelul 25 - Temperaturile mixturii asfaltice la aiternere compactare
Temperatura
mixturii asfaltice la
Temperatura mixturii asfaltice la
Tipul liantului
compactare oc, min.
asternere oc, min.
bitum rutier neparafinos, tip: inceput sfårsit
50/70 140 140 110
Art.86. A}ternerea se va face pe intreaga lätime a cäii de rulare. Atunci cånd acest lucru nu este posibil, se
stabile*e prin proiect si se supune aprobärii beneficiarului lätimea benzilor de si pozitia rosturilor
a$ernere
longitudinale ce urmeazä a fi executate.
Art.87. Grosimea maximä a mixturii asternute printr-o singurä trecere nu poate fi mai mare de 10 cm.
Art.88. Viteza optimä de se va corela cu distanta de transport ii capacitatea de fabricatie a staliei,
a$ernere
pentru a se evita total intreruperile in timpul executiei stratului ii aparitia cräpäturilor fisurilor la suprafa!a
/
stratului proaspät a$ernut.Functiede performantele finisorului, viteza la poate fi de 2,5...4 m/min.
a$ernere
Pagina 44
Art.89. in buncärul utilajului de aiternere, trebuie sä existe in permanentä suficientä mixturä, necesaräpentru
a se evita o räspåndire neuniformä a materialului.
Art.90. La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o atentie deosebitä se va acorda realizärii
rosturilor de lucru, longitudinale ii transversale, care trebuie sä fie foarte regulate ii etanie.
La reluarea lucrului pe bandä sau pe banda adiacentä, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal
aceea$
$/sau transversal, se taie pe toatä grosimea stratului, astfel incåt sä rezulte o muchie vie verticalä .1n cazul
rostului longitudinal, cånd benzile adiacente se executä in Zi, täierea nu mai este necesarä.
aceea$
Rosturile de lucru longitudinale ii transversale ale stratului de uzurä se vor decala cu minimum IO cm fatä de
cele ale stratului de legäturä, cu alternarea lor.Atunci cånd existä si strat de bazä bituminos sau din materiale
tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa intretesut.
Art.91. Legätura transversalä dintre un strat de asfalt nou ii un strat de asfalt existent al drumului se va face
dupä decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabilä in func!ie de grosimea noului Strat, astfel
incåt sä se obtinä o grosime constantä a acestuia, cu panta de 0,5%.
Racordarea in profil longitudinal a stratului nou cu stratul existent
Axa drumului
Marginea pär!ii carosabile Racordarea in plan a stratului nou cu stratul existent
se decapeazä
h
In plan, liniile de decapare se recomandä sä fie in formä de V, la 45Completarea zonei de unire se va face
.
prin
amorsarea suprafetei, urmatä de asternerea $i compactarea noii mixturi asfaltice, pånä la nivelul superior
al ambelor straturi (nou existent).
noul Stral h
stralul rutier existent
Art.92. Stratul de bazä va fi acoperit cu straturile imbräcämintei bituminoase, nefiind läsat neprotejat sub
trafic.
Art.93. Avånd in vedere porozitatea mare a stratului de legäturä (binder), realizat din beton asfaltic deschis,
acesta nu se va läsa neacoperit. Este recomandat ca stratul de binder sä fie acoperit inainte de sezonul rece,
pentru evitarea apari!iei unor degradäri structurale.
SECTIUNEA 4 COMPACTAREA MIXTURII ASFALTICE
-
Art.94. La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplicä tehnologii corespunzätoare, care
sä asigure caracteristicile tehnice gradul de compactare preväzute pentru fiecare tip de mixturä asfalticä
fiecare strat in parte.
Operalia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizeazä cu compactoare cu rulouri
netede $i/sau compactoare cu pneuri, preväzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel incåt sä se ob!inä
gradul de compactare conform tabelului 21 .
Art.95. Pentru obtinerea gradului de compactare preväzut, se executä un sector de probä ii se determinä
numärul optim de treceri ale compactoarelor, in functie de performantele acestora, tipul ii grosimea
straturilor executate.
Sectorul de probä se realizeazä inainte de inceperea a$ernerii stratului in lucrare, utilizånd mixturi asfaltice
preparate in conditii similare cu cele stabilite pentru productia curentä.
Art.96. Etalonarea atelierului de compactare de lucru, va fi efectuatä sub responsabilitatea unui laborator
autorizat, care va efectua, in acest scop, toate incercärile pe care le va considera necesare pentru stabilirea
conditiilor de realizare a stratului executat in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini.
Art.97. Metoda de compactare propusä va fi consideratä satisfäcätoare dacä, pe sectorul de probä, se obtine
gradul de compactare minim mentionat in tabelul 21.
Art.98. Pentru obtinerea gradului de compactare preväzut, numärul minim de treceri recomandat pentru
compactoarele uzuale este cel mentionat in tabelul 26.
Pagina 45
Compactarea se executä pe fiecare strat in parte. Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu prturi de
protectie.
Tabelul 26 -
Com actarea mixturilor asfaltice. Numär minim de treceri.
Ateliere de com actare
Compactor cu Compactor cu rulouri Compactor cu
Tipul stratului netede de 120 kN rulouri netede de
pneuri de 160
120kN
umär de treceri minime
Strat de uzurä IO 4 12
Strat de
12 4 14
le äturä
Strat de bazä 12 4 14
Art.99. Compactarea se executä in lungul benzii, primele treceri efectuåndu-se in zona rostului dintre benzi,
apoi de la marginea mai joasä spre cea ridicatä. Pe sectoarele in rampä, prima trecere se face cu utilajul de
compactare in urcare. Compactoarele trebuie sä lucreze mrä »curi, cu o vitezä mai redusä la inceput, pentru
spatele
a evita välurirea stratului executat din mixturä asfalticä ii nu se vor indepärta mai mult de 50 m in
repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de
scurgere sau ale cäminelor de vizitare, se compacteazä cu maiul mecanic.
Art. 100. Suprafata stratului se controleazä in permanenlä, iar micile deniveläri care apar pe suprafata
stratului executat din mixturi asfaltice vor fi corectate dupä prima trecere a rulourilor compactoare pe toatä
lä!imea benzii.
Pagina 46
CAPITOL ULV
CONTROLUL CALITÄTII LUCRÄRILOR
CONTROLUL CALITÄTII LUCRÄRILOR DE EXECUTIE A STRATURILOR DE UZURÄ, DE
LEGÄTURÄ $1 DE BAZÄ DIN MIXTURI ASFALTICE SE EFECTUEAZÄ PE FAZE.
SECTIUNEA 1 CONTROLUL CALITÄTII MATERIALELOR
-
Art. 101. Controlul calitätii materialelor se face conform prevederilor prezentului caiet de sarcini.
SECTIUNEA 2 CONTROLUL PROCESULUI TEHNOLOGIC
-
Controlul procesului tehnologic constä in urmätoarele operatii:
Art.102. Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii asfaltice:
functionarea corectä a dispozitivelor de cåntärire sau dozare volumetricä: la inceputul fiecärei zile de lucru;
functionarea corectä a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.
Art. 103. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;
temperatura agregatelor naturale uscate si incälzite la i#irea din uscätor: permanent;
temperatura mixturii asfaltice la i#irea din malaxor: permanent.
Art. 104. Controlul procesului tehnologic de executie a stratului bituminos:
pregätirea stratului suport: zilnic,
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.