Document
Strategia de dez.loc .2021 2027 pag.121 238
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 45,5 MB · modificat pe site: 29.07.2021
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Strategia de dez.loc .2021 2027 pag.121 238”, Comuna Ion Neculce, jud. Iași. Sursa: http://www.primaria-ionneculce.ro/wp-content/uploads/2021/07/Strategia-de-dez.loc_.2021-2027-pag.121-238.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ion-neculce/52754-strategia-de-dez-loc-2021-2027-pag-121-238, 06.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
v Oportunitățile sunt analizate dincolo de limitele actuale, sunt
valorificate peisajele rurale, tradițiile locale și legăturile cu orașele
din vecinătate;
Reprezintă o nouă formă de cooperare — între actori locali, fermieri,
municipalități, sectorul privat și societatea civilă;
Se bazează pe cele mai valoroase resurse existente și pe expertiza
locuitorilor pentru a aduce o schimbare.
Cateva dintre motivele pentru care oamenii sunt atrași să locuiască în
satele inteligente:
toate gospodăriile au acces la utilități;
Ra
chiar și drumurile agricole sunt asfaltate;
există piste de biciclete;
în zonele publice, este disponibil internet wireless gratuit;
SS
iluminatul public este asigurat cu ajutorul unei eoliene sau cu panouri
solare;
școala este și ea digitalizată;
plata taxelor și a impozitelor locale se face online și există stații de
încărcare pentru autovehicule electrice.
Din dorința de a crea o comunitate înfloritoare în care locuitorii să-și
ducă nivelul de trai la nivelul celorlalte comunități ale UE, câțiva lideri locali
au îndrăznit să depună proiecte pentru a-și crea propriul "sat inteligent”,
printre acestea se enumeră: Comuna Dolhești, Comuna Ciugud, Comuna
Pădureni, Comuna Hilișeu-Horia.
Conceptul de sar inteligent înseamnă:
Dezvoltarea potențialului local, uman, de mediu și economic:
dezvoltarea antreprenoriatului, crearea și menținerea locurilor de
muncă;
infrastructura educațională;
sprijinirea lanțului scurt dintre producători și consumatori;
acțiuni privind includerea energiei regenerabile;
reducerea diferențelor economice dintre mediul rural și urban.
Revitalizarea și îmbunătățirea serviciilor publice de bază:
includerea serviciilor digitale în eficientizarea administrației locale;
asigurarea serviciilor de transport;
îmbunătățirea condițiilor de viață ;
dezvoltarea și/sau îmbunătățirea serviciilor medicale și de îngrijire la
domiciliu;
crearea de centre multi-service/multi-funcționale pentru comunitățile
locale.
122
Pagina 2
Satul inteligent este deosebit de alte așezări rurale atât prin
componenta sa structurală, cât și prin organizare. Din punct de vedere fizic
este o localitate rurală compusă din locuințe moderne, cu magazine, unități de
prestări servicii, spații de recreere și o fermă agricolă mixtă, vegetală și
zootehnică, care oferă o gamă largă de produse. Tuturor celor enumerate
înainte li se adaugă un sistem de management în ceea ce privește mentenanța
și serviciile publice.
Dar diferența cea mai mare față de alte așezări rurale va consta în
modul de organizare a acestui sat inteligent. Sistemul de management este
astfel gândit încât să îi ajute pe locuitori să ducă o viață sănătoasă împreună
prin asigurarea tuturor elementelor pe care le presupune un astfel de deziderat:
hrană bio, asistență medicală personalizată clasică și alternativă,
antrenamente sportive individualizate, condiții optime de recreere și, nu în
ultimul rând, o viață socială. Toate aceste servicii sunt oferite de companii
conduse, deservite și chiar deținute de către locuitorii satului. În acest mod
sunt create premisele ca serviciile oferite să fie de calitate, adaptate nevoilor
locale.
Scopul unui sat inteligent este de a consolida sentimentul de
apartenență în cadrul comunității locale, permițând noi forme de participare
voluntară, îmbunătățind aprovizionarea locală cu bunuri și servicii și de a-i
face pe oameni să realizeze că trăiesc într-un mediu mult mai sigur.
123
Pagina 3
Pagina 4
CAPITOLUL XIII — CALITATEA VIEȚII LA NIVEL
NAȚIONAL ȘI EUROPEAN
În următoarele pagini se vor analiza nivelurile de satisfacție privind
componentele ce alcătuiesc calitatea vieții la nivel național și european,
precum și răspunsurile primite din partea respondenților privind chestionarul
cu referire la calitatea vieții în comuna Ion Neculce.
Satisfacția generală a vieții
Duarall life satisfaction Overall îife satisfaction
să, Zac
Figura 13.1: Satisfacția generală a vieții
Procentele afișate în cercul exterior arată ponderea persoanelor din
România care și-au evaluat satisfacția generală a vieții pe o scară de la 0 (cel
mai mic) la 10 (cel mai mare). Rezultatele sunt grupate ca mici (0 — 5), medii
(6 — 8) sau mari (9 — 10). Valoarea afișată în cercul interior arată nivelul mediu
de satisfacție, adică satisfacția medie a tuturor persoanelor din România.
Această medie se calculează prin însumarea tuturor evaluărilor oferite de
oameni la nivelul lor de satisfacție subiectivă, care variază între 0 și 10 puncte,
iar ulterior această sumă este împărțită la numărul total de respondenți pentru
a obține media. România are aceeași medie cu cea a UE, respectiv 7,3/10,
Finlanda și Irlanda împărțind primul loc cu o medie de 8,1/10 iar la capătul
opus se află Bulgaria cu doar 5,4/10 privind satisfacția generală a vieții.
Pe o scară de la 1 la 10 care este satisfacția generală a vieții
dumneavoastră?
5, ta
50 30 30
15 5
[) 0 0 0 0 m |
|
Nota | Nota2 Nota3 Nota4 Nota$ Nota6 Nota7 Nota Nota09 Nota 10
Figura 13.2: Satisfacția generală a vieții respondenților
Conform figurii 13.2, 41% dintre respondenții au apreciat satisfacția
generala cu nota 10/10, urmați de cei care au dat note de 8 si 9 în proporție de
125
Pagina 5
44%. Media rezultată din totalul răspunsurilor este de 8,8/10, media României
fiind de 7,3/10.
Condiții de viață materiale
Satisfaction with finances Annual median equivalised net income
(in Euro)
€4 267
Figura 13.3: Satisfacția finanțelor și venitul mediu anual
Procentele afișate în cercul exterior arată ponderea persoanelor din
România care și-au evaluat satisfacția finanțelor pe o scară de la 0 (cel mai
mic) la 10 (cel mai mare). Rezultatele sunt grupate ca mici (0 — 5), medii (6
— 8) sau mari (9 — 10). Valoarea afișată în cercul interior arată nivelul mediu
de satisfacție, adică satisfacția medie a tuturor persoanelor din România.
Această medie se calculează prin însumarea tuturor evaluărilor oferite de
oameni la nivelul lor de satisfacție subiectivă, care variază între O și 10 puncte,
iar ulterior această sumă este împărțită la numărul total de respondenți pentru
a obține media.
Satisfaction with finances
„5/40 6.6/10
Annual median equivalised net income
(i (in Euro) Euro)
€17 325
Figura 13.4: Satisfacția finanțelor și venitul mediu anual a respondenților
din comuna lon Neculce
126
Pagina 6
Venitul net mediu anual echivalent în euro este venitul anual total al
unei gospodării (adică toate veniturile monetare primite din orice sursă de
către fiecare membru al unei gospodării), după impozitare și alte deduceri,
care sunt disponibile pentru cheltuieli sau economii, împărțite la numărul de
membri ai gospodăriei.
Pentru a reflecta diferențele în ceea ce privește dimensiunea și
compoziția unei gospodării, venitul total (net) al gospodăriei este împărțit la
numărul de “adulți echivalenți”, utilizând o scală standard (echivalența): scala
OECD modificată; această scală dă o greutate tuturor membrilor gospodăriei
(și apoi le adaugă pentru a ajunge la dimensiunea echivalentă a gospodăriei):
> la primul adult;
> 0.5 la a doua și fiecare persoană ulterioară de 14 ani și peste;
> 0.3 pentru fiecare copil cu vârsta sub 14 ani.
În cele din urmă, cifra rezultată se numește venit disponibil echivalent
Și este atribuită în mod egal fiecărui membru al gospodăriei.
România se situează peste mediei Uniunii Europene cu 6,6/10 privind
satisfacția materială, țările nordice precum Danemarca, Finlanda și Suedia au
cea mai mare rată de satisfacție monetară fiind de 7,6/10, Bulgaria are o
satisfacție monetară scăzută comparativ cu UE fiind de 4,3/10.
Care este satisfacția privind situația dumneavoastră financiară?
m Scăzută m Medie PB Ridicată
Figura 13.5: Satisfacție financiară a respondenților din comuna lon Neculce
La nivelul comunei Ion Neculce, din numărul total de respondenți,
86% au o satisfacție medie în privința situației financiare, cei cu o satisfacție
ridicată fiind în pondere de 7%, la fel ca cei cu situație financiară scăzută.
127
Pagina 7
Care este venitul mediu anual al gospodăriei dumneavoastră?
>6000 euro - EEE ERE AARE DAS TEEI 5)
4000-6000 euro ID 5
3000-4000 euro Pee 2)
2000-3000 Euro. IRBIERRRRNEBOTON 2
<2000 euro — PIE IIR OR NRR ANR)
2) 10 20 30 40 50 60
Figura 13.6: Venitul mediu anual al gospodăriilor respondenților din
comuna lon Neculce
Analizând figura 13.6, putem constata faptul că cea mai mare
proporție din respondenți, respectiv 33%, prezintă venituri mai mari de 6000
euro/an, dar observăm și faptul ca 27% dintre respondenți au venituri de sub
2000 euro. Valorile se situează sub media României, care este de 3.698
euro/an.
Condițiile de locuit
Housing satisfaction Overcrowding rate
Figura 13.7: Satisfacția privind condițiile de locuit și coeficientul de supra-
aglomerare
Procentele afișate în cercul exterior arată ponderea persoanelor din
România care și-au evaluat satisfacția privind condițiile de locuit pe o scară
de la 0 (cel mai mic) la 10 (cel mai mare). Rezultatele sunt grupate ca mici (0
— 5), medii (6 — 8) sau mari (9 — 10). Valoarea afișată în cercul interior arată
nivelul mediu de satisfacție, adică satisfacția medie a tuturor persoanelor din
România. Această medie se calculează prin însumarea tuturor evaluărilor
oferite de oameni la nivelul lor de satisfacție subiectivă, care variază între 0
128
Pagina 8
și 10 puncte, iar ulterior această sumă este împărțită la numărul total de
respondenți pentru a obține media.
Rata supraaglomerării este definită ca procentul populației care
trăiește într-o gospodărie supraaglomerată.
O persoană este considerată ca trăind într-o gospodărie
supraaglomerată dacă gospodăria nu are la dispoziție un număr minim de
camere egal cu:
e O cameră pentru gospodărie;
e O cameră pentru fiecare cuplu în gospodărie ;
e O cameră pentru fiecare persoană cu vârsta de 18 ani sau mai mult;
e O cameră pentru o pereche de persoane singure de același sex cu
vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani;
e O cameră pentru fiecare persoană cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani
și care nu este inclusă în categoria anterioară;
e O cameră pentru fiecare pereche de copii cu vârsta sub 12 ani.
Housing satisfaction
Ba
pă Pindar
7. 10 8.410
Overcrowding rate
Figura 13.8: Satisfacția privind condițiile de locuință și coeficientul de
supra-aglomerare
Media României este la același nivel cu media Uniunii Europeane
(7,4/10). Tările nordice au cel mai ridicat nivel de satisfacție (8,4/10) pentru
Danemarca și Finlanda iar Bulgaria cu cea mai mică medie europeană de 6/10.
129
Pagina 9
Care este satisfacția dumneavoastră privind propria locuință?
3%
=» Scăzută
= Medie
si 0
» Ridicată
Figura 13.9: Satisfacția față de propria locuință a respondenților
La nivelul comunei Ion Neculce, 43% din respondenți au o satisfație
ridicată față de propria locuință, 54% au o satisfacție medie iar 3% din
respondenți au o satisfacție scăzută.
Locuiți într-o gospodărie supra-aglomerată?
17%
“ Da
“Nu
Figura 13.10: Nivelul de supra-aglomerare a gospodăriilor
Conform datelor analizate se constată faptul că 83% dintre
respondenții susțin faptul că nu locuiesc într-o gospodărie supra-aglomerată,
în timp ce 17% susțin că trăiesc în gospodării aglomerate. Rata de
supraaglomerare la nivelul României fiind de 45,8%
Ocuparea forței de muncă
Job satisfaction Employment rate
(15-64-years)
Figura 13.11: Satisfacția privind locul de muncă și rata angajării
130
Pagina 10
Procentele afișate în cercul exterior arată ponderea persoanelor din
România care și-au evaluat satisfacția privind locul de muncă pe o scară de la
0 (cel mai mic) la 10 (cel mai mare). Rezultatele sunt grupate ca mici (0 — 5),
medii (6 — 8) sau mari (9 — 10). Valoarea afișată în cercul interior arată nivelul
mediu de satisfacție, adică satisfacția medie a tuturor persoanelor din
România. Această medie se calculează prin însumarea tuturor evaluărilor
oferite de oameni la nivelul lor de satisfacție subiectivă, care variază între 0
și 10 puncte, iar ulterior această sumă este împărțită la numărul total de
respondenți pentru a obține media.
Rata de ocupare a forței de muncă este procentul de salariați cu vârste
cuprinse între 15 și 64 de ani în raport cu populația totală comparabilă de
vârstă activă.
Job satisfaction
căt 0 tal ge Cad Ac 8 IESE PE RE pa e erai peer pa al
Crenca
6.210
65,6% _67.6% 77.8%
Figura 13.12: Satisfacția privind locul de muncă și rata angajării
Vorbind de satisfacția la locul de muncă România se încadrează în
media Uniunii Europene de 7.2/10, dar are o rată de angajare de 65,6% fiind
sub media UE, de 67,6%. Grecia este pe ultimul loc cu o satisfacție medie de
6,2/10 și o rată de angajare de 56,3%. Pe primul loc se află Finlanda pentru
satisfacția la locul de muncă cu o medie de 8,1/10 iar cea mai mare rată de
angajare o deține Olanda fiind de 77,8%.
131
Pagina 11
Care este satisfacția dumneavoastră privind locul de
muncă?
î Scăzută
Figura 13.13: Satisfacția privind locul de muncă la nivelul comunei lon
Neculce
Satisfacția privind locul de muncă este majoritar pozitivă, ponderea
celor care au apreciat satisfacția privind locul de muncă ca fiind “ridicată”
este egală cu cea a persoanelor care au apreciat satisfacția privind locul de
muncă ca fiind "medie”(48%). Procentul satisfacției scăzute este mai mare
la nivel național (17,1%) comparativ cu cel al comunei lon Neculce (4%).
Utilizarea timpului
Satisfaction with time use Average weekly working hours
Figura 13. 14: Satisfacția timpului utilizat și media orelor de lucru
săptămânale
Procentele afișate în cercul exterior arată ponderea persoanelor din
România care și-au evaluat satisfacția pe o scară de la 0 (cel mai mic) la 10
(cel mai mare). Rezultatele sunt grupate ca mici (0 — 5), medii (6 — 8) sau mari
(9 — 10).
132
Pagina 12
Valoarea afișată în cercul interior arată nivelul mediu de satisfacție,
adică satisfacția medie a tuturor persoanelor din România. Această medie se
calculează prin însumarea tuturor evaluărilor oferite de oameni la nivelul lor
de satisfacție subiectivă, care variază între 0 și 10 puncte, iar ulterior această
sumă este împărțită la numărul total de respondenți pentru a obține media.
Numărul mediu de ore corespunde numărului de ore în care lucrează în mod
normal o persoană. Aceasta acoperă toate orele, inclusiv orele suplimentare,
fie plătite, fie neplătite, pe care persoana le lucrează în mod normal. Aceasta
exclude timpul de călătorie între domiciliu și locul de muncă, precum și
pauzele principale de masă ( în mod normal, luate la prânz).
Satistaction with time use
Average weekly working hours
29
F igura 13.15: Satisfacția timpului utilizat și media orelor de lucru
săptămânale
Pentru satisfacția folosirii timpului, România se situează cu o medie
de 6,8/10, peste cea a Uniunii Europene, iar numărul mediu de ore de lucru
pe săptămână este de 39,8h, cu 2,8 h mai mult decât media UE. Danemarca
are cea mai ridicată medie a satisfacției timpului utilizat fiind de 7,8/10, și
privind în polul opus Bulgaria înregistrează o satisfacție medie de doar 5,7/10.
Olanda prezintă o medie de doar 30,3 h pe săptămână, iar Grecia atinge o
medie 41,8 ore lucrate pe săptămână.
133
Pagina 13
Car e este satisfacția privind utilizarea timpului
dumneavoastră?
20; 13% a 15; 10%
Ei Scăzută
Ei Medie
2 Ridicată
115; 77% ——Ă
ti
Figura 13.16 : Satisfacția respondenților din comuna on Neculce privind
utilizarea timpului
Conform rezultatelor obținute, majoritatea respondenților (77%) din
comuna Ion Neculce au o satisfacție medie în privința utilizării timpului iar
20% dintre locuitori sunt foarte mulțumiți de cum își utilizează timpul. La
nivel național 22,4% din populație nu este satisfăcută de utilizarea timpului
personal și doar 18% au o satisfacție ridicată.
Câte ore lucrați în medie pe săptămână?
> 40 ore 105
0-40 ore
=30 ore =]
î) 50 100 150
Figur a 13.17: Situația medie a orelor lucrate pe săptămână
Analizând graficul 13.17 se poate observa faptul că 73% din
populația respondentă lucrează în medie peste 40 de ore pe săptămână, un
procent mai scăzut, respectiv 17% lucrează în medie între 30 — 40 ore pe
săptămână, iar 10% sub 30 ore. Media comunei pentru orele lucrate în medie
pe săptămână este de 39,3 ore, aproximativ egală comparativ cu cea
înregistrată la nivel național.
134
Pagina 14
Educație
Population by educational attainment level
(25 to 64 years)
Figura 13.18: Nivelul de educație și diferența satisfacției generale
Procentele afișate arată ponderea populației în funcție de nivelul de
educație atins, “scăzut” (primar și secundar inferior, ISCED 0 — 2), “mediu”
(secundar superior și postliceal non-terțiar, ISCED 3 — 4) și “ridicat” (terțiar,
ISCED 5 — 8). Cotele se calculează prin împărțirea numărului de persoane
care au atins acest nivel de realizare (numărător) la populația totală (numitor).
Decalajul de satisfacție a vieții dintre persoanele cu un nivel ridicat
și scăzut de educație arată diferența de satisfacție medie a vieții între
persoanele cu un nivel scăzut de educație și cele cu un nivel ridicat de
educație.
Decalajul de satisfacție în viață se obține prin scăderea satisfacției
medii de viață a celor cu educație scăzută din satisfacția medie de viață a celor
cu studii superioare.
135
Pagina 15
Population with tertiary education attainment
Life satisfaction gap
(between people with high hi Sl & low ed
Figura 13.19: Nivelul de educație și diferența satisfacției generale
România se situează pe ultimul loc în ceea ce privește educația
terțiară având un procent de 18,7% persoane cu studii superioare, media UE
este de 32,5%, iar Irlanda ocupă primul loc cu o valoare a persoanelor cu
studii superioare de 49,9%.
Decalajul satisfacției vieții între nivelul de studii este de 1,6 în
România, cu 0,6 mai mare decât media UE. Bulgaria are cel mai mare decalaj
fiind de 2,1 iar Danemarca are un decalaj al satisfacției vieții doar de 0,1,
rezultând faptul că, în Danemarca persoanele nu au la fel de multe limitări
prin faptul că nu au studii terțiare comparativ cu restul Uniunii Europene.
Sănătate
Self-perceived health Life expectancy at birth ;
74.2 year
Figura 13.20: Autoevaluarea sănătății și speranța de viață
136
Pagina 16
Procentele afișate arată ponderea populației autoevaluându-și
sănătatea lor ca fiind fie “Foarte bună/ Bună”, “Echitabilă” sau “Rea/ Foarte
rea”. Sănătatea auto-percepută exprimă aprecierea subiectivă de către
respondent a stării sale de sănătate.
Speranța de viață la naștere arată numărul mediu de ani în care un
nou-născut se poate aștepta să trăiască dacă este supus de-a lungul vieții sale
la condițiile actuale de mortalitate.
Self-perceived health
Life expectancy at birth
Figura 13.21: Autoevaluarea sănătății și speranța de viață, comparație între
statele europene
persoane au declarat că își consideră sănătatea ca fiind “Foarte bună/ Bună”
depășind media UE de 68,6%, în schimb România se situează spre finalul
clasamentului privind speranța de viață, având-o de 74,2 ani, cu aproximativ
7 ani mai mică decât media Uniunii Europene. În Lituania doar 44% dintre
persoane își consideră sănătatea ca fiind “Foarte bună/ Bună”, iar Irlanda
ajunge la o valoare aproape dublă comparativ cu Lituania, de 84.2%.
Cea mai redusă speranță de viață dintre țările UE este în Bulgaria de
73,6 ani, nivelul cel mai ridicat fiind atins de Irlanda cu numărul de 82,8 ani.
137
Pagina 17
Cum vă percepeți sănătatea dumneavoastră?
140: ae
120 - e CE oi 0 DN pi
= sate
100: re eee
"Rea "Bună ” Foarte bună
Figura 13.22: Perceperea propriei sănătății de către respondenții din comuna
on Neculce
În urma analizei s-a constatat că respondenții și-au perceput sănătatea
ca fiind “bună”, 30% percepând-o ca fiind “foarte bună”, iar 5 au avut
percepția asupra propriei sănătăți ca și “rea”. La nivel național 70,6%
consideră că au o sănătate “bună” și “foarte bună”, 7,1% au perceput-o ca
fiind “rea” și “foarte rea”, în timp ce restul (22,3%) consideră că au o sănătate
echitabilă.
Care considerați că vă este speranța medie de viață?
(Numărul de ani pe care considerați că îi veți trăi)
10%
mi < 60 ani
40%
îi 60-80 ani
m > 80 ani
50%
Figura 13.23: Speranța medie de viață prevăzută de respondenți
În ceea ce privește speranța medie de viață, răspunsul majoritar se
îndreaptă către categoria de speranță 60 — 80 ani (50%), 40% au considerat
speranța medie de viață ca fiind peste 80 de ani, iar 10% sub 60 de ani, pe
baza acestor răspunsuri calculăm o medie a speranței de viață a comunei de
74,8 ani. În România speranța medie de viață este de 75,3 ani.
138
Pagina 18
Relații sociale
Satisfaction with personal relationships Share of people who have someone to rely
onincaseof need
Figura 13.24: Satisfacția relațiilor personale
Procentele afișate în cercul exterior arată ponderea persoanelor din
România care și-au evaluat satisfacția pe o scară de la 0 (cel mai mic) la 10
(cel mai mare). Rezultatele sunt grupate ca mici (0 — 5), medii (6 — 8) sau mari
(9 — 10). Valoarea afișată în cercul interior arată nivelul mediu de satisfacție,
adică satisfacția medie a tuturor persoanelor din România. Această medie se
calculează prin însumarea tuturor evaluărilor oferite de oameni la nivelul lor
de satisfacție subiectivă, care variază între 0 și 10 puncte, iar ulterior această
sumă este împărțită la numărul total de respondenți pentru a obține media.
Valoarea afișată în partea din dreapta reprezintă cota de oameni care
au spus că au pe cineva să se bazeze în cazul în care au nevoie de ajutor.
Satisfaction with personal relationships
7.610 7.5re
Share of people who have someone to rely on in case of need
93.23% 93.7% 98.60%
Figura 13.25: Satisfacția relațiilor personale, comparație între statele
europene
139
Pagina 19
Satisfacția față de relațiile personale în România este de 7,6/10, cu
0,3 mai mică comparativ cu media UE, iar 93.7% din persoanele din România
au spus că au pe cineva pe care să se bazeze la nevoie, depășind media UE cu
0,5%. Bulgaria precum și în indicatorii anteriori legați de nivelul de satisfacție
se situează pe ultimul loc cu o medie de 6,6/10, în timp ce Austria, Irlanda,
Malta și Slovenia se luptă pentru primul loc, cu o medie de 8,6/10 în ceea ce
privește satisfacția față de relațiile personale.
Doar 84,7% dintre persoanele din Luxemburg au pe cine se baza la
nevoie în timp ce în Slovacia 98,6% dintre persoane au în cine să își pună
baza la nevoie.
Care este satisfacția dumneavoastră privind
relațiile personale? (Prieteni, relații familiale,
etc)
E Ridicată E Medie m Scăzută
83, 80
9) 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Figura 13.26: Satisfacția respondenților privind relațiile personale
În ceea ce privește satisfacția privind relațiile personale est 80 dintre
respondenți au apreciat-o ca fiind “medie”, 65 au apreciat-o ca fiind
“ridicată”, și 5 respondenți au apreciat-o ca fiind “scăzută”. În România
14,5% au o satisfacție scăzută în privința relațiilor personale, 53,4% și 32,1%
au un nivel de satisfacție mediu, respectiv ridicat.
Considerați că aveți pe cine să vă bazați în caz de urgență?
Da
Nu
Figura 13.27: Bazarea pe o persoană apropiată în caz de urgență
Respondenții au oferit răspunsul majoritar “Da” (93%) în privința
faptului că au pe cine se baza în caz de urgență, rezultând o legătură puternică
140
Pagina 20
a relațiilor interpersonale. La nivel național 93,7% din populație are pe cine
se baza la nevoie, comuna Ion Neculce fiind aproape de media națională.
Siguranță
Safety feeling when walking alone in the Share of population reporting crime,
dark violence or vandalism in the area
Figura 13.28: Nivelul de siguranță
Procentele afișate arată ponderea persoanelor care au răspuns că se
simt “foarte în siguranță”, “destul de sigur” sau “un pic/ foarte nesigure”
atunci când merg pe jos în întuneric în cartierul lor.
Procentul afișat arată ponderea populației care a raportat că se
confruntă cu problema criminalității, violenței sau vandalismului în zona lor
locală. Aceasta descrie situația în care respondentul consideră că
criminalitatea, vandalismul sau violența din zonă reprezintă o problemă
pentru gospodărie (nu neapărat faptul de a fi afectat personal de problemă).
Satety feeling when walking alone in the dark
EAEz7 avere Motta
27.2% 66.4%
Share of population reporting crime, violence or vandalism în the area
Figura 13.29: Nivelul de siguranță, comparație între statele europene
141
Pagina 21
si
is,
Ă
In România doar 19.5% din populație se simte “foarte în siguranță” =
când merge pe jos în întuneric, fiind sub media UE de 27,2%. Populația care
raportează acte de violență și vandalism în România reprezintă un procent de
8,8%, cu aproximativ 2% mai puțin decât media Uniunii Europene. Lituania
este pe ultimul loc privind siguranța, doar 9,8% din populație se simte “foarte
în siguranță”, în timp ce în Malta 66,4% din populație se simte “foarte în
siguranță”. În Bulgaria 19,1% din populație raportează criminalități, acte de
violență și vandalism, un factor ce poate duce scăderea nivelelor de satisfacție
analizate, în timp ce Croația are doar 2,7% din populație care raportează acte
de violență și vandalism.
Cât de în siguranță considerați că sunteți când vă plimbați
singuri pe întuneric?
17%
27%
Ei Puțin/Foarte nesigur
Hi Destul de sigur
îi Foarte sigur
56%
Figura 13.30: Siguranța respondenților plimbându-se pe timp de noapte
Analizând datele din grafic, 56% din respondenți se simt destul de
siguri când se plimbă noaptea singuri pe drum, urmând ca 27% să afirme că
se simt nesiguri noaptea, iar doar 17% sunt foarte siguri referitor la acest
aspect. Constatăm astfel că la nivelul comunei lon Neculce se pot face
îmbunătățiri pentru asigurarea siguranței.
Guvernare
Trust in the legal system Population with confidence in the
European Parliament
Figura 13.31: Încrederea în sistemul juridic
142
Pagina 22
Valoarea afișată în cerc arată nivelul mediu de încredere în sistemul
juridic. Această medie se calculează prin însumarea tuturor evaluărilor
acordate de persoane privind încrederea în sistemul juridic, care variază între
0 și 10 puncte, iar ulterior această sumă este împărțită la numărul total de
respondenți pentru a obține media.
Indicatorul măsoară încrederea cetățenilor UE în Parlamentul
European. Acesta este exprimat ca ponderea opiniilor pozitive (oameni care
declară că au tendința de a avea încredere) despre instituție. Cetățenii sunt
rugați să își exprime nivelul de încredere alegând următoarele alternative:
“tind să aibă încredere”, “tind să nu aibă încredere” și “nu știu” sau “nu
răspund”.
Indicatorul se bazează pe Eurobarometru, un sondaj realizat de două
ori pe an din 1973 pentru a monitoriza evoluția opiniei publice în statele
membre.
Trust în the legal system
Ie isa ps
itiin 7
Population with confidence în the European Parliament
Figura 13.32: Încrederea în sistemul juridic, comparație între statele
europene
Încrederea în sistemul juridic în România reprezintă o medie de
5,8/10, fiind peste media UE de 4,5/10. Încrederea cetățenilor din România în
Parlamentul European este 67% ceea ce reprezintă că același procent din
populație are opinii pozitive despre Parlamentul European, iar media UE este
de 54%.
143
Pagina 23
Slovenia are cea mai scăzută medie a încrederii în sistemul juridic de
doar 2,7/10, în timp ce Danemarca atinge o medie de 7,5/10.
Franța are o încredere scăzută în Parlamentul European fiind de 39%,
Suedia și Danemarca au de aproximativ două ori mai multă încredere în
Parlamentul European fiind de 72%.
Pc o scară de la 1 la 10 care vă este încrederea în sistemul
juridic?
+0
20 15 15 15
10 10 10
d ș
“L- [|
00 a
Nota | Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota9 Nota
10
Figura 13.33: Încrederea în sistemul juridic la nivelul comunei Ion Neculce
În ceea ce privește încrederea în sistemul juridic, majoritatea
respondenților au oferit note de 7/10, urmate de notele între 1 și 6, dar sunt și
note peste 8. Media comunei lon Neculce este de 6,2/10, în timp ce media la
nivel național este de 5,8/10.
Mediu
Satisfaction with living environment Urban population exposure to air pollution
by particulate matter
45)
a
Sua
|
25.6 ug/m
Figura 13.34: Satisfacția cu mediul înconjurător și nivelul de poluare
144
Pagina 24
Procentele afișate în cercul exterior arată ponderea persoanelor din
România care și-au evaluat satisfacția cu mediul înconjurător și nivelul de
poluare pe o scară de la 0 (cel mai mic) la 10 (cel mai mare). Rezultatele sunt
grupate ca mici (0-5), medii (6-8) sau mari (9-10).
Valoarea afișată în cercul interior arată nivelul mediu de satisfacție,
adică satisfacția medie a tuturor persoanelor din România. Această medie se
calculează prin însumarea tuturor evaluărilor oferite de respondenți care
variază între O și 10 puncte, iar ulterior această sumă este împărțită la numărul
total de respondenți pentru a obține media.
Indicatorul indică concentrația medie anuală ponderată în funcție de
populație a PM1O la care populația urbană este potențial expusă. Particulele
fine (PM10), adică particulele al căror diametru este mai mic de 10
micrometri, pot fi transportate adânc în plămâni, unde pot provoca inflamații
și o agravare a stării persoanelor cu boli cardiace și pulmonare. Principala
sursă de particule în zonele urbane este cea a vehiculelor rutiere cu motor
diesel, deși, de asemenea arderile industriale, publice, comerciale și
rezidențiale contribuie la această problemă.
Satisfaction with living environment
Zaiug i ni
Urban population exposure to air pollution by particulate matter
d
ră R tu ii
30.9 pg/m? 25.6 ug/mă 20.5 ng/m? 10.2 ug/m2
Figura 13.35: Satisfacția cu mediul înconjurător și nivelul de poluare,
comparație între statele europene
Media în România în legătură cu satisfacția cu mediul înconjurător
este de 7,4/10, cu 0,2 mai mare decât media UE. În România populația urbană
145
Pagina 25
este expusă la 25,6ug/m”, în timp ce media Uniunii Europene este de
20,5ug/m: (micrograme per metru cub).
Austria are cea mai ridicată medie a satisfacției cu mediul
înconjurător atingând 8,4/10, în timp ce Bulgaria se situează pe ultimul loc cu
o medie de 5,2/10.
Cea mai “verde” țară europeană este Finlanda având o valoare de 10,2
ug/m”, Croația prezintă cel mai ridicat nivel de poluare, având valoarea de
30,9 ug/m-.
Care este satisfacția dumneavoastră privind
mediul de viață (mediul înconjurător) ?
Ridicată
Medie ANU 0 A eo
Scăzută VONTINNUUINIIII 30
9) 20 40 60 80 100 120
Figura 13.36: Satisfacția respondenților privind mediul de viață
Constatăm că majoritatea respondenților (67%) și-au exprimat
nivelul satisfacției privind mediul înconjurător ca fiind mediu la nivelul
comunei lon Neculce, 20% au o satisfacție “scăzută”, și doar 13% dintre
persoane au o satisfacție ridicată privind mediul de viață. O treime din
respondenți nu sunt satisfăcuți de mediul încojurător, această satisfacție poate
fi schimbată prin îngrijirea mai bună a vegetației, întreținerea/înființarea de
spații verzi, reducerea poluării. În România 55,8% din populație prezintă o
satisfacție “medie”, 29,1% “ridicată” și 15% au o satisfacție “scăzută” privind
mediul înconjurător.
146
Pagina 26
CAPITOLUL XIV — PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU
DEZVOLTAREA COMUNEI ION NECULCE — ORIZONT
2027
În vederea realizării planului de proiecte, s-a realizat o cercetare
sociologică bazată pe chestionar pentru a scoate în evidență opinia locuitorilor
asupra necesităților comunei.
Sugestiile locuitorilor comunei Ion Neculce
Dezvoltarea infrastructurii de bază (alimentarea cu apă,
sistemul de canalizare, alimentarea cu gaz, iluminatul public);
Construirea unui cabinet medical;
Înființarea unei biblioteci;
Crearea unor noi locuri de muncă;
Reabilitarea drumurilor locale;
Investiții în infrastructura de învățământ cât și în baza
sportivă;
Programe de educație financiară și antreprenoriat;
Programe de colectare a deșeurilor și acțiuni repetate de
îngrijire a spațiului public.
Perspectiva dezvoltării strategice
Perspectiva dezvoltării stabilește cu claritate modalități de dezvoltare
a comunei lon Neculce pentru perioada 2021 — 2027 și constituie diferența
dintre ceea ce reprezintă astăzi comuna lon Neculce și ceea ce va deveni ea
după următorii 7 ani.
Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfel — dezvoltare
economică datorată poziției strategice, a valorilor și a resurselor comunei
Ion Neculce — ceea ce determină dezvoltarea activităților economice ce se
desfășoară în momentul actual la nivelul comunei, precum și atragerea de noi
investitori pentru începerea unor noi afaceri locale.
În acest sens, trebuie urmate următoarele principii prioritare:
consolidarea și dezvoltarea situației economice a comunei:
creșterea gradului de atractivitate a comunei, prin îmbunătățirea
imaginii, a calității vieții, prin revitalizare rurală;
crearea de facilități de atragere a investitorilor, prin investiții în
infrastructură, facilități fiscale, servicii strategice și oferte pentru
terenuri sau clădiri.
Comuna lon Neculce, se va dezvolta și mai mult pană în anul
2027, urmărind următoarele direcții de dezvoltare principale:
147
Pagina 27
Y îmbunătățirea calității vieții locuitorilor comunei Ion Neculce, prin:
- asigurarea accesului la utilitățile de bază (apă, canalizare, energie
electrică, energie termică — gaze naturale);
- dezvoltarea infrastructurii — modernizarea drumurilor din
comună, care încă nu sunt modernizate;
- crearea de noi locuri de muncă pentru a reduce la 0, numărul
persoanelor aflate în șomaj sau în asistență socială;
Y dezvoltarea și creșterea economiei comunei prin atragerea de noi
investitori în domeniile care pot conferi oportunități — agricultură,
silvicultură, industrie, servicii;
Yva sprijini procesul de învățare de la nivel local prin:
- menținerea calității actului didactic și a condițiilor de
desfășurare a acestuia, și prin sprijinirea transformării
procesului educativ în decursul anilor ce urmează;
- prevenirea și combaterea abandonului școlar;
- promovarea conceptului de învățare continuă, astfel încât toate
categoriile socio-profesionale și de vârstă să participe și să se
identifice cu comunitatea;
Y oferirea de oportunități pentru intervenția din mediul privat a
investitorilor, în vederea încheierii de parteneriate public-private
pentru investiții în proiecte la nivelul comunei;
Y protecția mediului pentru păstrarea bunăstării locuitorilor comunei și
pentru păstrarea cadrului natural optim pentru dezvoltarea turismului;
Y. utilizarea eficientă a resurselor naturale ale comunei.
Viziunea de dezvoltare cuprinde și conceptul strategic de formulare
a strategiei și a perspectivelor de dezvoltare.
Direcțiile de dezvoltare
Dezvoltarea comunei lon Neculce, prin crearea și susținerea unui
mediu economico-social competitiv, stabil și diversificat, care să asigure
creșterea economică și creșterea calității vieții cetățenilor constau în:
creșterea gradului de acoperire al utilităților de bază la 100% pe întreg
teritoriul comunei;
asigurarea accesului neîngrădit al populației și al agenților economici
la infrastructura de bază (apă, canalizare, distribuția de gaze, căi de
comunicații, telefonie, internet);
protecție socială și optimizarea sistemului de sănătate;
direcționarea comunei spre dezvoltare economică cu scopul de a crea
noi locuri de muncă;
reabilitarea, modernizarea sau construcția de noi clădiri pentru sediile
instituțiilor publice din comună;
protejarea mediului înconjurător prin aderarea la normele europene
stabilite pentru următoarea perioadă, 2021 — 2027, și respectarea cu
strictețe a acestora;
148
Pagina 28
dezvoltarea unui proces comun de organizare pentru stabilirea
priorităților comunității locale;
asigurarea de condiții propice pentru antreprenorii din domeniile
agriculturii, silviculturii, horticulturii, industriei și serviciilor din
comună, astfel ca aceștia să poată realiza o activitate economică
rentabilă, care să aibă ca efect complementar dezvoltarea comunei și
crearea de noi locuri de muncă, și totodată creșterea veniturilor la
nivel local din impozite și taxe;
luarea de măsuri pentru eliminarea excluderilor sociale, a înlăturării
dezechilibrelor sociale și creșterea ratei de ocupare prin crearea de
noi oportunități investiționale.
Pentru determinarea principalelor direcții de dezvoltare a
comunei lon Neculce a avut loc o întâlnire de lucru la care au participat:
= Repezentanți ai firmei de consultanță SIA TERITORIAL
INVEST;
= Reprezentanți ai Primăriei comunei lon Neculce;
= Reprezentanți ai societății civile, ai instituțiilor de educație,
ai mediului de afaceri și ai unităților de cult.
Principalele concluzii ale dezbaterii au fost:
Reabilitarea drumurilor de la nivelul UAT Ion Neculce;
Extinderea/ modernizarea rețelei de gaze naturale;
Construcția unui nou cartier rezidențial;
Înființarea unei baze de agrement în fața sălii de sport;
Înființarea unui parc mare cu loc de joacă pentru copii;
Crearea unui bazin de înnot și a unui patinuar în satul
Războieni;
Instalarea unui sistem de supaveghere video la nivelul
întregii comune;
Dotarea comunei cu un sistem de iluminat inteligent;
Achiziția de mobilier urban inteligent;
Reabilitarea troturelor;
Amenajarea curții școlilor cât și a bisericilor;
Digitalizarea unității primăriei (dotarea cu calculatoare)
Crearea unui ghișeu unic pentru plata taxelor și a impozitelor
locale online;
Înființarea unor pasaje și a unor noduri rutiere, respectiv:
- Crearea unei pasarele în zona primăriei;
- Crearea unei treceri de pietoni la școală;
- Crearea unei pasarele în zona școlii și a bisericii;
- Crearea unui sens giratoriu în apropierea hotelului
Coroana sau o pasarelă.
149
Pagina 29
Amenajare spații verzi/ alei pietonale/ căi de acces/ alveole și
piste de bicicliști;
Consolidarea versantului de la nivelul străzii Buznei;
Dotarea școlilor cu bază sportivă și digitalizarea acestora;
Extinderea străzii până la nivelul monumentului „Mormântul
Cronicarului lon Neculce” și până la nivelul Bisericii Sfânta
Treime din satul Buznea;
Asfaltare | km de drum din fața bisericii din satul Buznea;
Înființarea în fața bisericii (unde se află mormântul lui Ion
Neculce) a unui centru multifuncțional în care să fie integrat
și un muzeu al satului;
Reabilitarea prăznicarului din satul lon Neculce;
Dotarea satului de vacanță cu o scenă în aer liber;
Înființarea unei tiroliene de la Biserica Ion Neculce până la
sala de sport;
Extinderea și/ sau modernizarea drumurilor de acces agricole
către ferme;
Modernizare cămin cultural.
Pentru o mai bună informare a cetățenilor privind demersul elaborării
SDL, au fost create materiale publicitare, care au fost amplasate în locuri
vizibile, de interes pentru populație.
Figura 14.1: Materiale promovare SDL ION NECULCE
150
Pagina 30
"9e90[ "9e90[ JOȚIIN1991q0 /IOȚIIpe.n e IS yo 919 [euorjoun nu
“doad 1INpuoy +
JOJInânsoySou 1$ 10Țitiipe [nruourop 39[N99N UOȚ INȚNIEOIUEIO POJSULO Ur leii ek)
oiqesinqure.su 1INpuoy
UIp 9[290[ I0[ZIANOE PSIEJȚIOLA ye[eusure [eroads nrjeds mun e21ea1) IMUN PAIEjUNȚUL
"9eouro[âe
"IBUnUI09 |NȚoALU
"aIdoId 1Inpuoy + -exdns 10[nepodsoâ [nrgrunu urp [eLjUopIZEI 190129
E] [NIȚIOLUUOP EQUULUOS ISI OIE0 10ȚHI9U)
opqesinqureou 1npuoy 99Np91 e NIȚuod punuu0o ui JeljuopizaI nou Iun ESIInsu0)
e 1$ yeo ururey 10[210ur tour (rds
I9II29 NOU Mun POIINIJSUE-)
"orejuaturjdns
TDSOAUL 10un eoIeziȚeaI und
“oriejndod [e ainuni[ntu ap [npeâ
"HIdOId 1INpuor +
“aeunuroo 295910 2 NIUBd ȚUBAJ9ȚuI 9Od 9s po a[eunuu09
apqesinqure.9u I:4 1Inpuo. Hpuog : i ;
q JopIntunip Hieyeo eoiieyeunquuy | [nydey Jisoroa e orjepndod op oyep1ooe TINUUNIP SIPHȚIQL9I 151
oua Ia XCNd « IUNd j VENI L ] ras 1 ! HI
Jopnsundsea ezițeue ul 'ojeunuoo /BIezIuI9pPoW
LINUINIP 99]e IS NON Uz oajul
ES 1eS999U 9]S2 AIeOELULIN Epeorlod U[
"madoad 1Idoad 1 1npuo, + "9IeȚUSUUIIȚLOI3e g IeJUSLUIȚLoI3e I[bo13
“1[e90[ Joploygonpoad eooulisns
aqesinqure.I9u 1INpuor ajerd mun eorrnajsuo) pierd ounujsuoo)
dAtjULULJ
jeydoSe pe nzoy dunrj>y NIL
ap onqisod asans
LTOT VUOZI0 — 3929104d 3p FISVI
Pagina 31
să cuprindă și un
muzeu al satului
Consolidarea
PNDL, PNDR, alte
versantului de la Menținerea zonei ferită de pericole de
Îmbunătățirea infrastructurii locale. fonduri nerambursabile
nivelul străzii accidentare.
+ fonduri proprii.
Buznei
Programe Operaționale
Crearea unui bazin Dotarea comunității cu un bazin care
Regionale (POR) 2021 —
de înnot și a unui să aibă două funcțiuni (iarna acesta Îmbunătățirea activității de recreere în
2027, alte fonduri
patinoar în satul devine patinoar iar vara bazin de rândul locuitorilor de la nivelul comunei.
nerambursabile +
Războieni înnot).
fonduri proprii.
ESI Programe Operaționale
Dotarea satului de Crearea unui spațiu pentru Regionale (POR) 2021 —
Îmbunătățirea activității de degajare a
vacanță cu o scenă desfășurarea activităților de tip 2027, alte fonduri
locuitorilor.
în aer liber festival sau concerte. nerambursabile +
fonduri proprii.
Extinderea și/ sau
Crearea unor trasee optime de PNDR — sM 4.3, alte
modernizarea
deplasare a utilajelor antreprenorilor Îmbunătățirea infrastructurii de transport. fonduri nerambursabile
drumurilor de acces
locali. + fonduri proprii
agricole către ferme
Înființarea unei
POCS (Programul
tiroliene de la
Dotarea comunei cu o tiroliană. Stimularea turismului local. Operațional pentru
Biserica Ion Neculce
Combaterea Sărăciei)
până la sala de sport
Pagina 32
*2u2do.1na 40[l-inpuof/ pa4psa09p
1$ 40Ț1j]S2Au1 Do4DPnuI4]s 1S po-1280.47p
1SOȚ ne 1INJOA 9p IELUNU OIEUUI Leul
“doad LInpuoj +
[99 uunrad ne o1eo “esndoad ațrunrjoe
opqesniqureIou rInpuoy "POUNUI 9P 11N90[ 9p b9IP29
99 CUUI UL '2271404092 11j0114190 [erasnpul
SAP “LTOZ- TOT (IOd) “199eJE 2p Injnrporu pourjeypunquuj
71.4P]NU441S D27D71s292u 1S$ pounuu ored orejunguj
9Jeuor394 9utI301d
3p 40]1.4120] 1142u1ju2u4 1S 11402.19
PO)e)IS9I0U JSoroI & rjuopuodso
9p 9111970 oplinsundszi 2207 ui 153
"NIdoId 1INpPuoy + BI9I NI Inpou
“MLIOJeILĂ SUS 1S ruoyord 2p
O|IQeSINnqureI9u 1InNpuo "EUunuu09 IN[noIea) HeyI[eo eoarieyeunqiuț Joun e 1S ofesed
119901) “O9Iesed no I9UNUI02 P9I2JO
22 AONd “IONd Joun eoitjunjur
"uIdOId LINpuoș + D9[N29N UoI
"NOTA Higyjeo eoiripyeungiu “enqejod
opqesinquie.9u LInpuoj PUNULOO Ul Ejiqejod
nnuod eprqejod gde op 1o[oio1 poropunxa pde op uizeq mun e9IINI)SU0-)
oe “AONd "IONd pde uizeq a11n.1Jsuo)
"HIdoId 1InNpuoy
"9JeJIUNULOO
+ 9qesinqure.au nnuod
v3eour pde no oreyuoturțe
LINpPUOI 9]e "ora vieyțeo eouieyeunauur pede no oreyuouurȚe
2p eJUouoduI02 ui HinsoAul
“LTOT — IȚOT (0004) nauod gpqeyod ede op 19]8i91 es19punxa 9p UUOISIS 919punx
a1eso99u Juns rjuopuodsei 2p oyeproot
e[qeanq o1e)joAzeq
opansundsg1 919po4 Ul pugAv
[euorieodO [nuieI301q
Pagina 33
Programe Regionale
Dotare grădinițe Este necesară dotarea grădinițelor din (POR) 2021 — 2027, alte
Îmbunătățirea infrastructurii educaționale.
comuna lon Neculce. fonduri nerambursabile
+ fonduri proprii.
Programe Regionale
Construire creșă în Este necesară construirea unei creșe Îmbunătățirea calității vieții în comuna (POR) 2021 — 2027, alte
comuna Ion Neculce în comuna Ion Neculce. Ion Neculce. fonduri nerambursabile
+ fonduri proprii.
PODD (Programul
vSI Dezvoltarea unui sistem de canalizare Operațional Dezvoltare
Dezvoltare rețea de pentru facilitatea comunei și a Extinderea rețelei de canalizare, Durabilă) 2021 — 2027,
canalizare locuitorilor săi dezvoltându-se un trai îmbunătățirea calității vieții. alte fonduri
de viață mai ridicat. nerambursabile +
fonduri proprii.
POIM (Programul
Dezvoltare rețea
Dezvoltarea unei rețele inteligente de Operațional
inteligentă de
distribuție a gazelor naturale și Extinderea rețelei de gaze naturale, Infrastructură Mare)
distribuție a gazelor
racordarea gospodăriilor din comuna îmbunătățirea calității vieții. 2021 — 2027, alte
naturale
Ion Neculce. fonduri nerambursabile
+ fonduri proprii.
Extinere rețea de Este necesară extinderea rețelei de Îmbunătățirea calității vieții în comuna POIM (Programul
gaze naturale în gaze naturale în comuna lon Neculce. Ion Neculce. Operațional
Pagina 34
"udoad LINpuoy +
ojrqesinqureau 1npuoy
YUoSIȚogur
[e “nIpo nnuosd "TBUnu09 2 gzel băeoaur 9d oqnd
"PI9JSO9e POIPjOSNUUNIȚUI 1$ 19UNUI02 oqnd yeunuuni
INNpUo erje:nsrurtupy Veunun[! 9p 19[9i91 earezruopouu
P 9IRUIUINII SP IN[npe1ă e919)591) 3p 19[8j91 eoropuxe
“LTOT — 1TOT IS P9I9Puyx9 pIesodou 9)sq
[ROIEZIUI9POW
([euor3oy [euorjeodO
u1e13014) XOd
“MIdOId LINpUoy +
"o[e90]
o|iqesinquut1eu 1Inpuoy
"9eINIIN9 IINONISEAȚUL POeyeUNqUII JOȚIjBIIAnoe e 9I2InSeysep gunq reui [EIN no
392 “LTOZ-I1707 (10d)
O nuad [eny[no urtugo 9arn.ysuo-) UnUgO 9In.su0-)
9|eUoI32Ă AUULI30Id
“NIdoad 1INpuoy +
B9[N92N UoI 155
orqesinqureJ9u inpuoy "99[N99N U0[ PUNLUOO UL [eINI[no
"O[eIn) [no NINONISEIȚUL PoIeJeUnqUII PUNUIO2 UI [elny[no
Oe “LTOT-IZOZ (U0d) UIUUILO (Nun PAIPIOP &IbS899uU 9]S
UIUIBO 91270
ojeuor3oy oureI301q
"NIdOId 1INpPuoy +
oqesinqureJ9u 1Inpuoy 39|N99N Uo[
"99[N99N U0I Lunuu0o
De “LTOT — 17OT "99[N99N UoJ PUNULOO UI A|eAnyeu
UI OȚeanyeu oze3 NAS ies roun
(912 eInyonuseaul PUNUIOO UI IOIA IBIȚeo voarieytunquuj 9ze3 WUS orjejs
POIEJOP IS POIIN.I)SUCEO EIPSOV2U 9)SA
[euorjeodO OI2JOp IS 9IIN.ISU0)
[nut15014) WIOd
"UIdOId 1INpPuor +
9rqesinqure9u rinpuoy
Ie "LEOT — 1TOT ISe] [njopnf “oo|nooN
(912 eInyonpsegul UO[ UNUI02
Pagina 35
Axa prioritară 2. O
regiune cu orașe
SMART.
Instalare sistem de POR (Program
supraveghere video Dotarea cu echipamente video de Operațional Regional)
Îmbunătățirea nivelului de siguranță
pe întreaga rază a supraveghere pentru a crește nivelul 2021 — 2027, alte
printre rezidenții comunei.
comunei lon de siguranță al rezidenților. fonduri nerambursabile
Neculce. + fonduri proprii..
Reamenajarea I interioară a clădirii,
asul cani ze a duza PNDL, Programe
creșterea numărului de volume Creșterea numărului de cititori activi ai ,
Modernizarea/ a Regionale (POR) 2021 —
, a i bibliotecii, NR realizarea , de evenimente | ,
a. . disponibile, îmbunătățirea în Ă
dotarea bibliotecii til ei iai N 2027, alte fonduri
echipamentului , E folosit fa în cadrul cadrul bibliotecii, îmbunătățirea
comunale nerambursabile , +
bibliotecii, a. . dezvoltarea „ sistem de | infrastructurii a culturale.
9sI unui A .
tă fonduri proprii.
evidență : Sa digital.
Școala necesită o îmbunătățire
continuă pentru a crea un mediu
P lăcut de învățare elevilor cât 4 și Programe 5 Regionale
Extinderea/ , i ii
K Sunt necesare ; 3 (POR) 2021 — 2027, alte
, profesorilor. intervenții | - a |
Modernizarea/ Îmbunătățirea infrastructurii educaționale.
de extindere a instituției de fonduri nerambursabile
Dotarea școlilor
învățământ pentru creșterea + fonduri proprii.
mulțumirii locuitorilor cu privire la
sistemul de educație.
Amenajarea de Gradul de satisfacție al comunității Reabilitarea și extinderea spațiilor verzi,
Fonduri nerambursabile
parcuri și spații de necesită îmbunătățiri, astfel este creșterea nivelului de socializare a
+ fonduri proprii.
joacă pentru copii necesară amenajarea de parcuri și localnicilor.
Pagina 36
“g ['€ IRMIOLId exy P 991]9819U9 19jU919172 2919752910 991)9319u9
"NIdOId 1INpPuoy + DINU OIEZIUIOPOUI /oIeuȚIqeoa TOjUBIOIȚO 91075010
AȚIQesINqUuIeIBU LINPuo "O|eUOIjEANPA IINIONIISEIȚUL POIEZIUIOPOA 9p IIgIONȚ EIs992u 9J9irurpe3 npuod ojrurpe1â
Oe “LTOZ-1707 (104) IS 9[1J009$ g[euorieonpo eoeAmoe 1S 1[O9S o1ezruopovu
oeuor3oy ouutI3o1d BIPOSEȚSOP ISI 9129 UI 9[uipel) Plejqeog
'9139u9
oouqnd ojinsul
"nIdOId LInpuoy + 9p 9ANeUJoe 9sins Joun poezii
UȚ 2911)99[9 91310u0
AȚIqesInquueJou LINpuoy NIJU2d LINSELU IS SEOIJIIUSPI B|INOSII
"oomqnd 2p In[nIesoodu
Be “LTOT — LZOZ 9p 91j9UnI Uj SIPIJOSU09 9p [ipAmOe
JOȚIOLAJ9S HINJONISeIȚuL edarjeyeunqiuj voreanâst
([euorâoy [euorieredO AISNpPUL "99193199 19jU9101J9
NIVUAĂ D91)LOAOIOJ
UItI3014) VOd IeEJUNQLUL /IIBINâISE P2I9PoA
vnoutd op erjiziyov
Ur 291Jqnd oȚiarpepo ur ninsoAu[
eJopororq ap ausrd 157
"HIdOId LINpuoy +
IS 91enJ0) ojeuozerd
apiqesimqtue:au 1npuoy "1RUNUI09 [nJoALu
"9|euojad sso99e 9p 10[Ie9 19[e 9p eonsu0d
o9|e “LTOT — 170 2] 9919191q 2p 9)s1d run oezijeoa
POIPILUNQUUL “TOUNUIOO POIEjOSNUUNIȚUI — ojeuoord
([euor3oy [euorjerodo “PUNUIL09 UIP 10[81en30.) eoJefeuouy
Ne NoIo IS IZIBA
UI213014) YOd
ueds a1e19u952y
"8191]S9107 ejegeIdns
ap Jeoyep uqosoop [esrod un ae
31£9 I9UNUI09 PUOZ POIȚIIOȚEA atod
3S [9] 1S99e Uz er ueqin [nrpauu 99
tut) erjejndod o3urduuț 110 oyjnuu
I2UI 9|99 9p “oyeujloey 2p dn 1nysooe
esdr 'ndoo nnuad poeof ap uijeds
Pagina 37
clădirilor și dotări pentru o mai bună
funcționare a activităților.
POCS (Programul
Operațional pentru
Combaterea Sărăciei)
Amenajarea de
Comuna Ion Neculce necesită Diminuarea agravării situațiilor de 2021 — 2027, Multifond:
camere/ apartamente
amenajarea sau realizarea unor spați agresiune ce pot fi prevenite prin FSE+, FEDR, alte
pentru servicii
de locuit pentru a separa agresorii de separarea acestora într-un mediu sigur și fonduri nerambursabile
sociale N a uzi ÎI . .
victimele acestora. îmbunătățirea sănătății victimelor. + fonduri proprii.
Axa prioritară 7. Sprijin
8SI pentru grupuri
vulnerabile.
Construire
Este necesară construirea unor
ansambluri de locuit Fonduri nerambursabile
ansambluri de locuit în comuna lon Îmbunătățirea calității vieții.
în comuna lon + fonduri proprii.
Neculce
Neculce
Achiziția unui Se dorește modernizarea spațiilor POR, alte fonduri
mobilier urban publice Îmbunătățirea calității vieții. nerambursabile +
inteligent fonduri proprii.
Amenajarea spațiilor Creșterea atractivității prin Creșterea fluxului de persoane, creșterea Programe Operaționale
verzi aferente valorificarea activităților recreative și timpului petrecut în parcul central și Regionale (POR) 2021 —
școlilor a obiectivelor turistice. diversificarea posibilităților de petrecere 2027, alte fonduri
Pagina 38
"99[N92N U0 I9Unuu09 Țe IeyunjoA
[NIOTAI9S 9p oynurjsns orjuoAour tjuodan 9p njenys
"HIdOId 1INpuor + *arjoooad 1 gjuean3Is “vjuoAoul
9p J0pierAnoe eoxrieyeunguui nuad rejunjoA
AIQeSINqUIEIBU LINpPuoI 3p a[ed0[ IOȚILOTAI9S Poarjeyeunquuj
nmuad suropovu oyuouuedryoo INȚNLOLAJ9S P21eJ0
1$ OȚeIOodsoțne 9p eoIPUORIZILV
"nIdoad 1npuoy
"9A1)10dS 10 Amoe
+ opqesunquue.ou 1ods
"9ADI0dS 10pjguAnoe eoarjeyeunquuț volenSejsap n.nuod e1o]sooe
IINPuoș Oe “euor3oy 2p eȚes oun.nsuoo)
P9I2J0p IS 10ds 2p HȚgs Porezitoy
[euorjeodO [nuutI3o1d
"(e[eoo] ounrjoe
ap Jojrandn13 oyesope
IUBA19)UL) Njeunuroo
POEJIȚIQesuodsoI 159
1991]
Qns gyesejd
mndurn 2 91909n9d ap 10ȚrieuAnoe
PȚEDO| PoIE)|OAZod
POIEJJOAZ3P ULId I9UNu102 10[110H1N90]
"Ț BIELIOLId txy "owstan) InȚnreriuoyod uouaăe /3urduueo
IIEJSEUNA 29189)$919 1S DSTan)
"uadoad 1npuoy BOIPIJOAZAP “19uoz e2Iejosnuunațuj ap auoz ae[euoury
9p [nxn[y 975919 e n.puad 99 Jn99N Uuo]
+ 9rqesanquure.ou
PUNUIOA Ur JUduIoI3e 1$ Surdureo 2p
LINpPUoy o)]e “AAA
DU0z 10un PoIe[euouIe PPULULOVAI AS
"+ASa :PUOȚNINIA "LTOT
— IZOȚ (SDOd) l9loe1es
eoloequo) nuod
[euorieodO [niut1301d
"uadoad rnpuoj "OȚI9[e PoIeupqeai “potof 9p IS IZI9A
+ 9rqesnqureIsu J0jurjeds eareyrpiqeaa *19qQ1] inpndiun e
Pagina 39
Realizarea unei rampe pentru
Construire și dotare
depozitarea compostului sau
cu utilaje, rampă Reducerea poluării cu deșeuri vegetale și
gunoiului de grajd în zona limitrofă a Fonduri nerambursabile
pentru depozitat animale, valorificarea acestora în sectorul
comunei pentru ca locuitorii să nu fie + fonduri proprii.
compost/ gunoi de agricol.
afectați de mirosul produs și dotarea
grajd
cu utilaje necesare.
Programe Regionale
Crearea unui Realizarea unui program after-school (POR) 2021 — 2027, alte
program after - la nivelul unităților de învățământ din Îmbunătățirea ofertei educaționale. fonduri nerambursabile
school comuna lon Neculce. + fonduri proprii.
Digitalizarea Digitalizarea Primăriei lon Neculce
Programe Regionale
091 activităților și pentru a ușura munca personalului
Dezvoltarea infrastructurii de servicii (POR) 2021 — 2027, alte
serviciilor oferite de din primărie și a cetățenilor de doresc
publice. fonduri nerambursabile
Primăria lon să beneficieze de serviciile oferite de
+ fonduri proprii.
Neculce. aceasta.
Achiziționarea de utilaje performante
Dotarea cu utilaje pentru desfășurarea activităților de
Îmbunătățirea calității activităților fonduri nerambursabile
pentru serviciul de colectare, selectare a deșeurilor din
realizate de serviciul de salubritate. + fonduri proprii.
salubritate comuna Ion Neculce.
Dotarea cu utilaje
Achiziționarea de utilaje pentru
pentru serviciul de
serviciul de gospodărie comunală.
gospodărie
comunală
Pagina 40
1Sy opun juguIgjeAUL 9p ojieyrun 91ygo IOȚIA9Ț9 [n)1odsue.
"IdOId 1Inpuoy + "912J09$
II[09$ ejlodsuen e nnuod sulspouu nauod 9znqo.oru
oqesinqure.9u HINpuoz roriejndod 1jora iieyr[eo ea19)5919
9ZNQO.IOIUI AP POIEUOIIIZIUOV 3p eSIeUOIIIZIUOV
“o15oJouya) mn[nso1301d
IS HIBAOCUI 9JIIBOOACIĂ
t] 1$ nountu rojord
POTUIEUIP 2] BJeuoISoȚEIĂ
"ourpuo
BIPULI0J IS arjtonpo DUIȚUO 10J910
[NIpauu uz ojeuorieonpo 10pieuAnoe e
Op 1051970 eorejdepy BOIEILUUOP nuod
oeanSeysep gung o n.nuod 921U0.)29[9
"p BIRLIOLIĂ exy AIRS998U 991U01799[8
"9|eUOLeONpo 10ȚHBIIAnOE Poezie oyuourediyoo sp eoeuoriiziyoe
"uIdoad 11npuoy oyuoueduoo
“oyua3royur apozaiu ur.d
+ orqesinquue.rou NO 10ȚIȚ02$ P2I2)0d 161
OIEjEAUL 9pP INȚNUIO)SIS EOIEZIUIOPO
HNpUOZ 99]e “TOT
— ITOT IOd LZOT-1707
(Nd0d) ue [ende)
[euorierodO [nuue road
LIVINS "991B)JOA0JOJ Lnoued urad presooou
ase1o no ounrâei 22)2)191)99]9 o1nSurs ponpoad
O '7 EIejonad xy 1SȚ gs pugind eoysooe *sse[oIim nes ouoărjoyur
"uIdoad LInpuoj + "1QUnuI09 aSN azud ud op1qou 10[9Anizodsip 1OUgq 1$ Minye15
AgqesINquIeI8u 1INpPUoy e oeziejârp 2p m[npeIă 219591) E 9IBOIBOUȚ 2p eoeyrrqrsod IJ-LM DO JIELUS
29]e “LTOT — 1TOZ NO JUBU9152 Ap 9[2u0z Uy 2yu951oui SU0Z 10Un 291221)
(peuorăoy [euorjeodO IOUeQ 9p e21eȚe)SUI 1 Nye15 1-1 e]
UIeI301d) XOd saooe no a91[qnd 10[ouoz eoefeuouuy
Pagina 41
și amenajare locuri desfășoară activitatea și înapoi după
de parcare finalizarea orelor.
Se dorește realizarea de baze sportive
Realizarea de baze
în comuna Ion Neculce prin Îmbunătățirea calității activităților
sportive în comuna fonduri nerambursabile
amenajarea tribunelor, bănci de sportive, creșterea satisfacției privind
Ion Neculce + fonduri proprii.
rezerve, vestiare, reamenajarea facilitățile sportive a locuitorilor.
terenurilor de fotbal.
Realizarea unei aplicații mobile POR (Program
Dezvoltarea unei
“Comuna lon Neculce” pentru Operațional Regional)
aplicații mobile Creșterea gradului de digitalizare a
informarea cetățenilor, sesizarea 2021 — 2027, alte
pentru informarea comunei.
problemelor, promovarea micilor fonduri nerambursabile
cetățenilor
întreprinzători. + fonduri proprii.
TOI Este necesară construirea de
Construirea de Îmbunătățirea infrastructurii privind Fonduri nerambursabile
prăznicare pentru îmbunătățirea/
prăznicare lăcașele de cult. + fonduri proprii.
înfrumusețarea lăcașelor de cult.
Este necesară construirea de case
Construire case Îmbunătățirea infrastructurii privind Fonduri nerambursabile
mortuare pentru îmbunătățirea
mortuare lăcașele de cult. + fonduri proprii.
infrastructurii privind lăcașele de cult.
Amenajarea Se dorește amenajarea cimitirelor
cimitirelor locale/ a locale prin realizarea de alei,
Îmbunătățirea infrastructurii privind Fonduri nerambursabile
curților bisericilor instalarea de stâlpi pentru iluminat,
lăcașele de cult și a normelor sanitare. + fonduri proprii.
din comuna Ion reîmprospătarea spațiilor verzi și alte
Neculce lucrări necesare.
Pagina 42
'9130[0uy9) in[nserâoad
IS HIgAOUL 9jagooaoad
t] IS nounuu 19jord
PONULUIP £] &[euoisazoId
BIUU0J IS orjeonpo doo nauod
"oyupiqejsoad auro) oyroșip od
9p 1951970 porejdepv “eyunjodo BIPULIOȚ 9p aureJ304d
ndoo n.uod oreuuoy ap ourer3oad pan
"pp BIRUIOLIĂ exy 9p BOIP919 1$ IN[N)919U1 POIEJJOAZOC PIIN-dOySI0M
-dOYSX10M 9p PoreziȚeoa 9)$010p os
"HIdoad 1Inpuoj + ap ea1eeuoq
AIQesINquIeI9U LINpuoz
99]e “LTOZ — 1TOZ
(Nd0d) uetun [eude) 163
[euorieodO [nuure13o1q
“[nrpauu no oseouoouud
9Se1o no ounr3o1
"9IepPLa1 "99[N99N UO[ I9UNUL09 E ZEI b322I)UL BAND2J8S P9IeJ9aJ09
O “€ BIBILIOLIĂ exV
ap imjnpe13 29197599 “aenod e219onpa 3d oyesejdure pAno9[9s ea1ty09J09 nuuad ojoqnd
"UI dOAd LINpuoy +
“NIIOJEOȚE AJROUNIE J0ȚIIN9$S2p 2oI99NpPoI nnuad 10[9[9qnd eoeuoriizipoy Ap POIPUOIIIZIȚOV
o|rqesInqureou 1Inpuoj
Oe “LTOT — LZOT UOd
ISe]
"1Se[ [njopnf *oo[no2N [njopnl *a9[no9N UoI
"UIdOId 1INpPuoz + "9IEJUES 10[9U10U E 15 1[N9 9p 9J9Stog]
UOJ PUNULOI *99[N99N UOȚ js ur PUNUILOO “99JN99N
9pqesInqureeu 1Inpuo PUrALId Non seazur eorieyeunqulj
NOLI9SIQ P9IINI)SUE991 PIeS9%2u 9)SA UOJ Yes Up poI12sIq
BIN.ISUCY
Pagina 43
POR 2021 — 2017, alte
Educarea cetățenilor Derularea de cursuri pentru educarea fonduri nerambursabile
Reducerea gradului de poluare, creșterea
cu privire la mediul cetățenilor comunei Ion Neculce în + fonduri proprii.
gradului de reciclare, tranziția către surse
înconjurător și a privința mediului înconjurător pentru Axa prioritară 3. O
de energie verde.
biodiversității îmbunătățirea calității vieții. regiune cu orașe
prietenoase cu mediul.
Demararea unui Este necesară realizarea unor cursuri Creșterea numărului de persoane cu
proiect de formare de formare profesională pentru cunoștințe profesionale creșterea Fonduri nerambursabile
profesională pentru creșterea gradului de persoane ce numărului de antreprenori/ salariați în + fonduri proprii
populație dispun de o educație profesională. comuna lon Neculce.
Programul Operațional
Capital Uman (POCU)
vol 2021 — 2027
Este necesară demararea unui proiect
Demararea unui Programul Operațional
la nivelul comunei lon Neculce Creșterea numărului de salariați,
proiect pentru pentru Combaterea
pentru integrarea tinerilor în societate dezvoltarea personală a acestora,
integrarea/ angajarea Sărăciei (POCS) 2021 —
și oferirea de locuri de muncă pentru creșterea gradului de socializare.
tinerilor defavorizați 2027, Multifond: FSE+,
aceștia.
FEDR, alte fonduri
nerambursabile +
fonduri proprii.
Demararea unui Se dorește implementarea unor Îmbunătățirea spiritului civic și a
fonduri nerambursabile
proiect privind cursuri privind educația civică pentru responsabilităților față de comunitate,
+ fonduri proprii.
educația civică populația comunei lon Neculce. reducerea infracțiunilor.
Realizarea unui pare Se propune construirea unui pare Creșterea eficienței energetice și Fonduri nerambursabile
fotovoltaice fotovoltaic. reducerea consumului de energie. + fonduri proprii
Pagina 44
“U10)x0 IS UI9UI UeȚd Ur eI9)s29e [n1pto 39[N99N
“nIdoad 1Inpuoy UIId 29[N92N UO[ Iounu09
UIp 9ONSIIN) 10Ț9AH991q0 € IS 29Jn99N UCI I9UNUI09 &
+ LTOC — ICOT UOd E BOIUIOUO99-01908 POIEIJOAZOC
UOJ I9UnuI09 HÂRJoLIOou 9199521) ROISIN) POIEAOUIOId
"oyefeuouue o12ored ap 11n90]
"udoad 9p 10sdij ezneo up oeyuoure[n3o.19u
apoaed op
IINPUor + LOT — ICOT 1IROIEd Op OyedoA0Id 10[oyuoprooe "9190N1 IINONIEIȚUL EOIEIEUNqUII
JoȚnieds eorefeuoury
LOd “LZ0Ț — 1707 U0d P9I89NP91 “INȚNOIȚEI) POIEZIPIny “aeoed
9p J0ȚLIN90] E BIEȚO POIEOIELU IS b919]591)
"9ey roun
"erousidonue In[nyiurds va1eyjoAzap e IS J0yeqnoul nun 2912919 uld a[eoo[
"nadoad
“BOUNUL 9P 10ȚLIN90[ InȚnrerunu 91975919 JoȚan-du-ye3s [nuifirds 1$ rountuoo 39[N99N UoI
Inpuoy + LȚOT - [COC
“uouoadonue urp JeUu0y [n-19ysnpo ourfids [N[oALU e] 9p (poseopânsojsouu PUNUIOD UL LIO9eȚe
(D0d) oreuanneduro)
ES o1e9 [ersnpur Oed nun ea12jop 299 1S JO pjernsnpul ap 19u0z eorejunruj 165
[euorieodO [nure1301d
n9 gunaaduuz 9Jey 1oun erjonajsuo) PUOZ UIp Jet) [er1ouoadoue
Inpn[erjuaod e unur0o uy es1ound
"8198 9p J0aj9 no azv3
Op I0ȚHISTUIO POIO9NPOI IS INȚNI9e TB [eo
"Nqnsnqu0o sp 9911)99[9 IurSeuu
"UIdOAId 1INpuoy + POIRIPUNqUII *991)9319U9 19jU9191Ț2
PSINS IS BO 911]99]9 91319u9 9p pzeq nyuod 129IBOUL 9p
AQesINQuIe10u LInNpuoJ e 1$ uunoo1d “or310u9 2p o[qerouo5a1
2d 9190N1 NINONIISEAUL P9IP)JOAZSC ies op eorefeuaury
J0[osans e oezijn op mmynpei
2919)5919 uns IN[nyoa1ozd 93472140
"99[N99N UoI "99[N99N UoI aeuojord
"uIdoad 1npuoj
PUNULEI NIUAd 979[9191q Ap 10Ț97s1d e IS IBUNUI02 [NȚBATU E] LUSIȚ212 ap E99 1$ IS OJBA HInyonnseagul
+ LTOC — COC UOd
o[euoad 10[9joyerdns uurSun[ 22197521) A[euonord nanonseațur oatieyeunquuj P9IBIJOAZAC
Pagina 45
valorificarea potențialului turistic creșterea numărului de turiști și a duratei
deținut. de ședere. Elaborarea unui ghid de
promovare turistică și traducerea acestuia
în mai multe limbi ( engleză, franceză,
germane, spaniolă), realizarea unei pagini
web de promovare a obiectivelor turistice
din comuna lon Neculce în mai multe
limbi străine, participarea la târguri de
turism naționale și internaționale,
promovarea prin intermediul radio-ului și
televiziunii.
Înființarea unui
Reducerea sarcinilor neplanificate, POR 2021 — 2027 +alte
991 centru de planning Dezvoltarea serviciilor sociale,
diminuarea cazurilor cu transmitere fonduri nerambursabile+
familial în comuna îmbunătățirea calității vieții.
sexuală, promovarea familiei. fonduri proprii.
Ion Neculce
Construirea și Se recomandă construirea unui Creșterea gradului de mulțumire față de
dotarea unui cabinet cabinet veterinar pentru a oferi cât serviciile veterinare și o stare de sănătate Fonduri nerambursabile
de medicină mai multe facilități la nivelul mai bună privind animalele, crearea de + fonduri proprii.
veterinară comunei. locuri de muncă.
POR (Program
Operațional Regional) +
Înființarea unui Crearea unui centru pentru bătrâni la Sprijinirea locuitorilor vârstnici ai
fonduri proprii.
centru pentru bătrâni nivelul comunei lon Neculce. comunei cât și a celorlalți locuitori.
Axa prioritară 8 —
Dezvoltarea
Pagina 46
*9o[n99N 99[N99N U0Ț eunu09
"UIdOId 1INpuor + "99[N99N UO[ PUNUIOD
UOȚ PUNULOO UL EOIJO9]o 918I9u9 UȚ B9I.199[9 9r310uo
oqesimqureou 1Inpuo up rorijepndod mjorA ujeyeo e9197591)
ap 19]ojor eoropunxe eresooou 9sq B9ja1 B19pPunxa
1Se [njopnl “oo[nooN
"99[N99N UoI
"NIdoOId LINpuoy + "99[N99N UO[ PUNULOD UOȚ LUnNUUI02
rounwoo erjepndod npuod esuodsrp
opqesanqurexou ranpuog up rorjejndod mjorA Hjey[eo 2919591) uy Iesuodsrp a1jop
Mun POIINIJSUOO plesooou 9)sq
1$ OIeZIUI9POW
"BOLII VOS
99[n9N
"oouqnd 10]s99 ozodepe os ps e3unns
“MIdOaId 1INpuoy + UO[ EUNULOA UIp
Ansur up 10ȚI1oygron] IRUBLOIȚA PUNUIOD IS PO 1PS909u 0759 OJuoIno
AqesinqureIou 1InpuoJ aorqnd 1opinyysur
e IS 9IeZIȚe)IĂIp 9p ImInpoAru 210591) JOȚĂBNANOE J0Inny e orezijeu3Ip
PoIeZIȚeu dq
9p ooimpuo [no[eo u pugn 167
*B911]99[9 21319U9 IS
ByUB.Ino pde no edIeUSUUIȚe pye.an3Ise
I] BA SOIEZIȚeIOIBUU02 op njeds
INI)SU09 I0A 9$ "IBIJOAZOp [e 2199
"uAIdoad 1Inpuoj + "BOUNUI 9p 11N90[ 2p botan 10798] “RUOZ Uț [091132 [erjuood pysixo
OIBJUBUINȚeOIZe
apqesinquue.8u 1Inpuo 15 [e90J In[nyerIouoado.ue eore[ntun)s po [nydey jeriuoprAa e-s eououuose
ajord run torejunțu
Ap 1$ Țed0[ Imynyerrouoado.ue
II9ULSNS BoyeyISs9d0u
JEIUSPIA9 P-S PO LUpIeJSU0O
“arjepndod opansundsei puezieuy
AȚeI0s IS oyeypups
3p HINONISeAgUuL
Pagina 47
Programul Operațional
Derulare programe Creșterea numărului de persoane cu
Este necesară derularea unor Capital Uman (POCU)
și cursuri de formare cunoștințe profesionale creșterea
programe și cursuri de formare 2021 — 2027, alte fonduri
profesională în numărului de antreprenori/ salariați în
profesională în comuna Ion Neculce. nerambursabile + fonduri
comuna lon Neculce comuna lon Neculce.
proprii.
Programul Operațional
Derulare cursuri de Este necesară derularea unor Capital Uman (POCU)
formare profesională programe și cursuri de formare Creșterea calității actului educațional în 2021 — 2027, alte fonduri
pentru cadrele profesională pentru cadrele didactice comuna Ion Neculce. nerambursabile + fonduri
didactice din din comuna Ion Neculce. proprii.
comuna Ion Neculce
891
Pagina 48
ALTE PROIECTE DE SUCCES CARE POT FI IMPLEMENTATE LA
NIVELUL COMUNEI ION NECULCE ÎN FUNCTIE DE DIRECȚIILE
VIITOARE DE DEZVOLTARE:
1. Tradiție și dezvoltare (Belgia, Scoția, România)
Priorități: transfer de cunoștințe și inovare
Obiective
* Creșterea participării unor grupuri formale și informale în
organizarea inițiativelor de dezvoltare rurală;
* Dezvoltarea cooperării regionale și interregionale — construirea de
parteneriate între actorii din mediul rural;
* Informarea participanților cu privire la politica de dezvoltare rurală
și sprijinul financiar pe care îl poate oferi;
* Demonstrarea faptului că produsele locale și tradiționale
(meșteșuguri, alimente) reprezintă o oportunitate de dezvoltare economică în
zonele rurale;
* Conservarea și promovarea culturii, gastronomiei și a tradiției în
zonele rurale;
* Promovarea incluziunii sociale, în special pentru femei, și reducerea
sărăciei în zonele rurale.
Rezultate
Cunoștințe sporite ale participanților cu privire la dezvoltarea rurală
durabilă; privind crearea unor lanțuri scurte de aprovizionare și mici unități
de prelucrare; precum și privind managementul proiectelor în dezvoltarea
rurală.
Creșterea cunoștințelor locuitorilor din mediul rural cu privire la
politica de dezvoltare rurală și la sprijinul financiar pe care îl poate oteri.
Creșterea ponderii locuitorilor din zonele rurale, în grupuri formale
și informale, care se implică în inițiative de dezvoltare rurală. De asemenea,
a ajutat la stabilirea de noi contacte regionale și supraregionale între
participanți.
Participanții familiarizați cu o gamă variată de activități (aria
culinară, artizanală, muzică).
Buget: 71.295 euro
-fonduri europene 60.645 euro
-alte fonduri 10.650 euro
Sursa: curopa.cu
2. Sprijinirea biomasei forestiere în industria agricolă (Porto,
Portugalia)
169
Pagina 49
Priotăți: Eficiența resurselor și clima
Obiective:
Elaborarea de modele eficiente de colectare, planificare și transport a
biomasei forestiere;
- Identificarea și testarea soluțiilor adaptate și automatizate care reduc
costurile, sporesc siguranța și reduc efortul fizic necesar în timpul colectării
biomasei și a prelucrării prealabile;
* Furnizarea de soluții pentru echipamentele de încălzire cu efect de
seră care folosesc așchii de lemn pentru a obține o eficiență sporită și costuri
mai mici cu energia.
Rezultate
Se așteaptă să se aplice software-ul de gestionare a biomasei
companiile devenind cu 40% mai eficiente în ceea ce privește costurile
operaționale și logistice comparate cu sistemele anterioare de gestionare a
biomasei.
Pentru industria agroalimentară, se estimează că, costul cumpărării
biomasei (așchii de lemn) este cu 82% mai mic decât achiziționarea de gaze
naturale. Utilizarea biomasei forestiere reduce riscul de incendiu, deoarece
scade încărcătura de combustibil în păduri.
Proiectul contribuie la atenuarea schimbărilor climatice prin
înlocuirea combustibililor fosili cu un combustibil regenerabil care este
neutru în CO2.
Buget: 316.375 euro
-fonduri FEADR 213.553 euro
-fonduri regionale/naționale 23.728 euro
-fonduri private 79.094 euro
Sursa: GOTECEOR — Supporting the use of Forest Biomass în the
agro-industry_|__ENRD (The European Network for Rural Development)
(europa.eu)
3. Construirea unei facilități comunale (Franța)
Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală
Obiective
Rurality Center este un proiect emblematic care decurge din planul
local Agenda 21. Obiectivul general este îmbunătățirea gamei de servicii
disponibile în zonă pentru a stimula economia locală.
Rezultate
Un centru de sat complet reorganizat, care oferă mai multe servicii și
presupune noi investiții de eficiență energetică în clădiri.
170
Pagina 50
Clădirea are un design contemporan și creează un nou reper
arhitectural pentru primirea vizitatorilor în oraș.
Buget: 1.359.478 euro
FEADR 435.033 euro
Fonduri naționale/regionale 652.550 euro
Alte fonduri 271.895 euro
Sursa: curopa.cu
4. Spațiu digital pentru persoane vârstnice (Finlanda)
Priorități: incluziune socială și dezvoltare locală
Obiective:
Îmbunătățirea competențelor informatice de utilizare a computerului
și a altor dispozitive digitale de către rezidenții Suodenniemi, în special
persoanele în vârstă;
Contribuirea la dezvoltarea și adoptarea de noi servicii digitale într-o
comunitate care a suferit de pe urma depopulării și multe servicii publice și
private sunt închise;
Îmbunătățirea serviciilor de bibliotecă și utilizarea multiplă a spațiul
public.
Rezultate:
Protesionistul IT a putut ajuta aproximativ trei persoane pe zi.
Multe companii private, bănci, farmacii și furnizori de software, care
au închis punctele lor de servicii fizice în Suodenniemi și-au luat
angajamentul de a juca un rol în proiect, prin intermediul serviciilor lor
electronice.
Buget: 27.100 euro
FEADR 7.481 euro
Fonduri nationale/regionale 10.331 euro
Fonduri private 9.287 euro
PowerPoint Presentation (europa.eu)
5. Regândirea managementului deșeurilor organice (Spania)
Priorități: Eficiența resurselor și climă
Obiective:
Acest proiect își propune să dezvolte un model inovator de gestionare
a deșeurilor biologice,la scară locală cu luarea în considerare a implicațiilor
sociale potențiale.
Rezultate:
A fost creat un sistem de colectare și transport pentru deșeuri
biologice în Lumbier și alte zone din apropiere.
171
Pagina 51
Crearea unei instalații de tratare biologică a deșeurilor biologice din
Lumbier.
Cercetări privind metodele de optimizare a procesului de tratament și
asigurarea utilizării compostului obținut.
Proiectarea unui curs de formare; introducerea acestui model de
management la nivel local.
Buget: 197.962 euro
FEADR 115.808 euro
Fonduri nationale/regionale 62.358 euro
Fonduri private 19.796 euro
Sursă: europa.eu
6. Instalarea de apă curentă, canalizare și alte infrastructure în
România rurală
Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală
Locuitorii dintr-o comună din România rurală nu erau conectați la
alimentările municipale cu apă sau la lucrările de tratare a apelor uzate.
Drumurile și alte infrastructuri cheie se aflau, de asemenea, într-o stare săracă.
descurajând turiștii să viziteze și menținând investițiile străine necesare în
afara zonei.
Administrația locală a folosit sprijinul FEADR de aproape 3 milioane
de euro pentru a construi infrastructura pentru alimentarea cu apă și lucrările
de canalizare pentru satele Romuli și Dealu Ștefăneți, și alte lucrări
precum
de construcție, cum ar fi drumuri și o nouă grădiniță.
Rezultate:
Peste 80% dintre locuitori erau conectați la un sistem automat de
alimentare cu apă și la canalizare.
Centrul cultural Romuli a fost renovat.
A fost construită o nouă grădiniță.
Drumul local din satul Romuli a fost renovat.
Au fost create 5 locuri de muncă pentru personalul tehnic responsabil
cu supravegherea funcționării noilor instalații.
Buget FEADR 2.97 mil. Euro
Sursă: Installing water, sewage and other infrastructure in rural
Romania | The European Network for Rural Development _(ENRD)
(europa.eu)
7. Configurarea unui centru de aventură (Grecia)
Obiective:
172
Pagina 52
Proiectul a urmărit să ajute zona Imathia să devină populară,
destinație turistică pe tot parcursul anului. A planificat să ofere o gamă largă
de activități pentru vizitatori care utilizează bunurile naturale în timp ce oferă
facilități moderne. Obiectivul său principal a fost crearea companiei, care
oferă servicii sportive și de agrement (inclusiv un restaurant) inclusiv o
componentă de educație de mediu de bază.
Rezultate:
Proiectul a creat un centru de sport și aventură, completat de
facilități de educație pentru mediu și servicii de catering pentru sportivi și
vizitatori. Se așteaptă ca centrul să crească numărul de vizitatori în regiune și
să se îmbunătățească înțelegerea și respectarea valorii naturale a zonei
montane. Creșterea valorii zonei ca destinație turistică va aduce beneficii altor
operatori din regiune și va îmbunătăți economia locală în ansamblu.
Budget: 286.445 euro
FEADR 107.417 euro
Fonduri nationale 35.806 euro
Fonduri private 143.222 euro
Sursă: europa.eu
8. Destinația “Sat de olărit” (Polonia)
Obiectivul principal al proiectului a fost vocațional formarea și
integrarea socială a șomerilor din zonele rurale și orașele mici.
Rezultate:
În fiecare an există aproximativ 12.000 de vizitatori, inclusiv turiști
și grupuri de studiu din Polonia și străinătate.
Din 108 persoane care au participat la instruirea organizată în cadrul
proiectului, 76 au găsit de lucru.
Buget: 530.000 euro
FEADR 24.000 euro
Fonduri nationale/regionale 6.000 euro
Alte fonduri 500.000 euro
Sursă: europa.eu
9. Ateliere de combatere a excluderii digitale în zonele rurale
(Polonia)
Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală
Obiective:
Proiectul a avut ca scop sprijinirea persoanelor excluse digital (peste
50 de ani) în zonele rurale pentru a obține aptitudini de bază pentru utilizarea
computerului.
173
Pagina 53
Atelierele au avut loc în nouă municipalități partenere, și au urmărit
să sensibilizeze comunitățile locale privind necesitatea de a oferi instruire
digitală copiilor și tinerilor precum și persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani.
Se speră că atelierele oferă un exemplu de succes al modului în care o astfel
de instruire ar putea fi organizată.
Rezultate:
Nouăzeci de persoane de peste 50 de ani și-au dobândit sau și-au
îmbunătățit abilitățile de utilizare a unui computer.
Participanții au învățat cum să desfășoare activități de zi cu zi, cum
ar fi găsirea de informații
pe web, căutând oferte de locuri de muncă, efectuând plăți electronice
și cumpărături online sau trimiterea de e-mailuri.
Noile competențe digitale au contribuit la îmbunătățirea calității vieții
și a participanților a contribuit la construirea capitalului social în zona GAL.
Proiectul este un exemplu de bune practici la care alte entități pot
privi pentru organizarea de inițiative similare pentru educația digitală,
indiferent de grupul de vârstă țintă.
Buget: 10.394 euro
FEADR 6.614 euro
Fonduri nationale/regionale 3.780 euro
Sursă: curopa.eu
10. Susținerea unui stil de viață sănătos pentru toate generațiile
(Slovenia)
Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală
Obiective:
Obiectivele generale ale acestui proiect au fost îmbunătățirea
sănătății fizice și mentale a populației din Meza Valley, creșterea gradului de
conștientizare și responsabilitate în rândul populației pentru propria sănătate
și dobândirea unui stil de viață sănătos. Obiectivele specifice au inclus accesul
îmbunătățit la infrastructură recreativă în aer liber; modernizarea și
îmbunătățirea locurilor de joacă pentru copii; și motivarea populației locale
să se angajeze în activitate fizică în aer liber.
Rezultate:
În patru municipalități, au fost stabilite 29 de locații pentru recreere
în aer liber. Peste 45 de evenimente, ateliere și prezentări au fost direcționate
către grupurile țintă, inclusiv copii, părinți, bunici, vârstnici și persoane cu
dizabilități. Echipamentul este utilizat în mod regulat de tot mai mulți
utilizatori, fie cei implicați în recreere organizată sau cei care preferă să facă
174
Pagina 54
mișcare singuri, gratuit. Se observă încet o schimbare de atitudine, în special
în rândul persoanelor în vârstă a populației.
Buget: 243.340 euro
FEADR 117.545 euro
Fonduri regionale/nationale 29.386 euro
Fonduri private 96.409 euro
Sursă: europa.cu
11. Casa medicală „Cella Sant” la Pont-ă-Celles (Belgia)
Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală
Obiective:
Finanțarea publică a vizat să contribuie la creșterea calității
serviciilor oferite de centrul medical din Pont-ă-Celles prin îmbunătățirea
organizării spațiilor și echipamente cu o eficiență ridicată.
Rezultate:
În perioada septembrie 2016 - martie 2018, centrul medical a
înregistrat o creștere a mediei zilnice a numărului pacienților de la 10 la 14
și numărul de rezidenți aproape s-a dublat. Activitățile de asistență medicală
adună între 5 și 10 persoane pe sesiune.
Surs
12. Școala subsidiară - o forță motrică pentru dezvoltare locală
(Slovenia)
Obiective:
Crearea de oportunități de implicare a copiilor în diverse activități de
timp liber;
Dezvoltarea capitalului social al celor mai tinere generații;
Creșterea gradului de conștientizare cu privire la problemele de
mediu;
Stimularea creativității copiilor;
Consolidarea cooperării intergeneraționale;
Susținerea școlii subsidiare pentru a deveni centrul vieții sociale din
sat.
Rezultate:
1 049 de copii au fost implicați în activitățile proiectului; de la 60 în
anul 2009 la 300 în 2014;
67 de cadre didactice și 22 de cadre tehnice au lucrat voluntar în
proiect;
La activități au participat 106 actori locali și 16 asociații;
175
Pagina 55
Au fost implementate 209 de ateliere ecologice, 35 de evenimente
promoționale, 13 vizite organizate între școlile subsidiare, 3 prezentări în
capitală, 6 evenimente anuale, 6 jocuri fără granițe etc.
Buget: 160.048 euro
FEADR 84.667 euro
Fonduri regionale/nationale 21.167 euro
Fonduri private 54.214 euro
Sursă: europa.cu
13. Sprijinirea locală a antreprenorilor într-o zonă rurală
îndepărtată
Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală
Obiective:
„Atelierul Arborele Luminii” este o afacere socială, proiect, al cărui
obiectiv principal a fost crearea de locuri de muncă și creșterea oportunităților
pentru comunitatea locală, inclusiv pentru tineri, persoanele cu vârstă medie
și vârsta pre-pensionare. Obiectivul specific al proiectului a fost de a utiliza
experiență creată în cadrul asociației, pentru a înființa un studio de proiectare
specializat pentru prelucrare sticlă și lemn și fabricarea articolelor de decor
interior.
Rezultate:
Acest proiect a ajutat la stabilirea activității de antreprenoriat social
în sat.
Suveniruri/ cadouri personalizate pot fi produse și comercializate.
9 localnici folosesc acest atelier pentru a genera venituri suplimentare
și pentru a-și dezvolta aptitudini. Șase dintre ei sunt tineri cu vârsta sub 30 de
ani, astfel proiectul va permite ca ei să rămână în sat.
Atunci când atelierul este pe deplin operațional, se așteaptă să crească
veniturile cu 30% în primul an.
Proiectul a ajutat asociația să-și diversifice activitățile oferind noi
aptitudini, cu utilizarea de noi instrumente de lucru, precum și obținerea unei
surse constante de venituri pentru finanțarea altor activități.
Buget: 49.792 euro
FEADR 23.701 euro
Fonduri nationale/regionale 11.153 euro
Fonduri private 7.438 euro
Alte fonduri 7.500 euro
Sursă: europa.eu
14. Îmbunătățirea durabilității pădurilor (Slovacia)
176
Pagina 56
Axa 2 — îmbunătățirea mediului și a zonei rurale
Obiective:
Proiectul a urmărit să protejeze viabilitatea pe termen lung a pădurii
prin consolidarea biodiversității și a producției sale potențiale. În același timp,
proiectul și-a propus să îmbunătățească funcțiile ecologice, cum ar fi resursele
de sol, îmbunătățirea capacității de absorbție și gestionarea apei. Schema de
asemenea, a căutat să dezvolte un drum asfaltat de 1,4 km pentru a permite
vehiculelor de întreținere efectuarea lucrărilor de întreținere, asigurarea
pentru turiști.
Rezultate:
Noi răsaduri de fag și arțar asigură pădurea mai sănătoasă și rezistentă
la daunele provocate de vânt și dăunători.
Risc mai mic de eroziune a solului și o retenție mai mare de apă.
Noul drum permite echipamentelor grele să acceseze pădurea pentru
recoltarea lemnului sau
combaterea incendiilor.
Drumul este, de asemenea, un impuls pentru organizațiile de turism
și sport.
Buget: 460.383 euro
FEADR 368.307 euro
Fonduri nationale/regionale 92.077 euro
Sursă: europa.eu
15. Înființarea unei clădiri de afaceri într-o zonă care suferă de
șomaj ridicat
Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală
Obiective:
Scopul proiectului a fost de a construi o clădire de afaceri care oferă
clienților spații și servicii de sprijin adecvate.
Rezultate:
73% din clădire este închiriată. Clădirea deservește astăzi 16 firme
mici, cu capacitatea de a găzdui alte cinci companii.
Clădirea a devenit un loc de întâlnire pentru antreprenorii din
regiune și nu doar cei care au un loc în sediul său.
Diferite evenimente sunt organizate în incinta incubatorului comun
- o expoziție de fotografii de către un autor local în timpul zilei "ușa deschisă".
Buget: 1.905.980 euro
FEADR 643.268 euro
Fonduri nationale/regionale 214.423 euro
177
Pagina 57
Fonduri private 1.048.289 euro
16. Organizarea zilei fermei deschise (Estonia)
Obiective:
Obiectivul acestei inițiative este de a sensibiliza publicul care trăiește
în centre urbane cu privire la ceea ce este cu adevărat viața rurală. Un astfel
de eveniment are ca scop să contribuie la îmbunătățirea înțelegerii de către
oameni a modului în care este produsă hrana lor și să ridice aprecierea pentru
alimentele locale sănătoase, agricultură și viața în zonele rurale.
Rezultate:
Numărul mediu de vizitatori pe fermă este de 400 de persoane.
Numărul participanților a crescut de-a lungul anilor:
* 2015: 148 de ferme au participat și au găzduit peste 45.000 de
vizitatori.
* 2016: 234 de ferme au participat și au găzduit peste 83.000 de
vizitatori.
* 2017: 280 de ferme au participat și au găzduit peste 121.000 de
vizitatori.
* 2018: 296 de ferme au participat și au găzduit peste 163.000 de
vizitatori
Buget: PDR 56.200 euro
Sursă: europa.eu
17. Înființarea plantațiilor de plopi pentru uz industrial
(Ungaria)
Priorități: Eficiența resurselor și climă
Obiective:
* aprovizionarea industriei prelucrătoare cu materii prime care
acoperă cel puțin o treime din consumul său total;
* producerea materiilor prime care nu sunt disponibile în Ungaria;
* contribuția la extinderea gamei de produse cu produse semifinite;
* echilibrarea fluctuațiilor pieței și a producțiilor dependente de
condiții meteorologice .
Rezultate:
Populus Hungary Ltd. a înființat plantații industriale de plopi pe o
suprafață de 109,18 hectare de teren. Două plantații au fost înființate în
Somogyudvarhely, de 25,41 ha și 27,68 ha de teren. Două plantații au tost
înființate în Berzence, de 26,14 ha și 29,95 ha de teren. 70% din producție
178
Pagina 58
este vândută către Derula Ltd., în timp ce 10% este vândută Italiei și restul de
20% este vândută centralelor electrice de biomasă din Ungaria.
Buget: 483.882 euro
PDR 241.941 euro
FEADR 205.650 euro
Fonduri regionale/nationale 36.291 euro
Sursă: europa.cu
18. Înființarea unui centru de sănătate (Lituania)
Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală
Obiective:
Proiectul a avut ca scop apropierea serviciilor medicale de cetățeni,
în zonele rurale.
Rezultate:
În prezent, există nouă membri ai personalului în clinică/ centru, de
asemenea, se acordă îngrijire la domiciliu rezidenților vârstnici din Svekăna.
În conformitate cu acordul cu instituția lituaniană de servicii
medicale, unele servicii medicale, cum ar fi consultațiile medicilor de familie,
serviciile de asistență medicală și examinările sunt oferite gratuit.
Serviciile de îngrijire ulterioară sunt plătite de către pacienți.
Buget: 30.690 euro
FEADR 21.220 euro
Fonduri nationale/regionale 3.745 euro
Fonduri private 2.500 euro
Alte fonduri 3.225 euro
Sursă: europa.cu
19. Restaurarea și conservarea Biserica Sf. Nicolae din Telesti,
judetul Gorj
Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală
Obiective:
O serie de lucrări de restaurare de bază au fost necesare pentru a
păstra clădirea și de a îmbunătăți funcționalitățile sale.
Rezultate:
Investiția a făcut biserica mai accesibilă enoriașilor și turiștilor
internaționali.
Localnicii au fost angajați să facă lucrările proiectului. Printre acestea
se numără 20 de persoane cu muncă necalificată/ slab calificată; 15 persoane
179
Pagina 59
care sunt instruite în diferite meserii, precum zidărie, sculptori de piatră,
dulgheri, picturi vechi și restauratori de icoane.
Un număr nespecificat de ghizi cu normă întreagă vor fi angajați în
urma finalizării lucrărilor.
Buget: 462.226 euro
FEADR 264.769 euro
Fonduri nationale/regionale 46.724 euro
Alte fonduri 150.733 euro
Sursă: europa.eu
20. Reporteri locali care servesc zonele rurale (Suedia)
Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală
Obiective:
Obiectivul proiectului a fost de a oferi știri fiabile pentru acapararea
și vizibilitatea zonei sale prin implicarea localnicilor care au dorit să acționeze
ca corespondenți pentru comunitățile lor. Ideea de a angaja localnicii să scrie
despre propria lor comunitate se bazează pe faptul că acestea tind să fie mult
mai bine informați cu privire la știrile locale de zi cu zi decât ar putea fi un
corespondent extern sau de arie largă.
Rezultate:
Până în prezent, 430 de articole publicate au fost scrise de reporterii
locali.
Ziarul are 109 000 de cititori unici în fiecare zi. Ca un exemplu cu
privire la modul cât de populare sunt, articolele scrise de reporterii locali au
fost vizualizate 49 450 ori în perioada 2018-11-01 până în 2018-12-07.
Abilitățile nou dobândite în scris și fotografie au inspirat unii dintre
participanți să își dezvolte propriile afaceri.
Proiectul a sporit vizibilitatea și conștientizarea zonelor rurale.
De asemenea, a fost creată o platformă pentru știrile rurale și
perspectivele rurale. Reporterii încă mai scriu despre comunitățile lor - cu
îndrumare de la ziar - voluntari, chiar dacă proiectul s-a încheiat.
Buget: 106.555 euro
FEADR 53.277 euro
Fonduri nationale/regionale 18.115
Fonduri locale 35.163
Sursă: europa.eu
21. Magazinele pop-up pentru a revitaliza centrul orașului
(Austria)
Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală
180
Pagina 60
Obiective:
* revitalizează mediul neprimitor al incintelor de cumpărături semiabandonate prin introducerea ferestrelor pop-up;
* creșterea numărului de vizitatori oferind frecvent o schimbare a
gamei de servicii și produse;
* creșterea numărului de clienți pentru toți localnicii afaceriști;
* previne delocalizarea în continuare a afacerilor;
* promovarea înființării de noi afaceri;
* încurajarea locațiilor pe termen lung.
Rezultate:
9 magazine pop-up deschise pe termen lung.
S-au înființat 5 afaceri noi, care nu mai funcționează în cadrul
proiectului.
Acum există mai puține spații comerciale libere în centrul orașului.
Traficul clienților a crescut cu 43% pe promenada „Linzer Strafe”.
Nu există alte închideri / plecări ale întreprinderilor locale până acum.
Proiectul a sporit profilul orașului Enns.
Creșterea activităților de marketing și activități promoționale.
Proprietarii sunt din ce în ce mai dispuși să investească.
Atât proprietarii de afaceri, cât și clienții arată o satisfacție mai mare.
Creșterea numărului de micro-evenimente în incinta cumpărăturilor.
Buget: 126.176 euro
PDR 50.470 euro
Fonduri private 75.706 euro
PowerPoint Presentation (europa.cu)
22. Investiții pentru creșterea competitivității unei afaceri de
panificație (Slovacia)
Priorități: Lanț alimentar și manangementul riscului
Obiective:
Bakery Hrinova prin aplicarea noilor tehnologii și inovații în panificație,
precum și modernizarea și inovația echipamentului companiei.
Rezultate:
Cinci produse noi au fost adăugate la gama de produse de panificație.
Au fost create trei noi locuri de muncă și se planifică crearea a încă
patru.
Cifra de afaceri a crescut 10%.
Consum redus de energie.
Buget: 1.992.841 euro
181
Pagina 61
FEADR 822.047
Fonduri nationale/regionale 274.016 euro
Fonduri private 896.779 euro
Sursă: europa.eu
23. Dezvoltarea unei mici ferme apicole în Ungaria
Priorități: Competivitate
Obiective:
* Dezvoltarea activității apicole;
* Asigurarea poziției pe piață a fermei;
* Creșterea profitabilității fermei.
Rezultate:
Cele 38 de familii originale au crescut la 63, care vor fi crescute în
continuare la 80 de a lungul anului.
35 dintre vechii stupi au fost schimbați și s-au înființat noi colonii.
Un sublimator de acid oxalic a fost achiziționat pentru a dezinfecta
albinele într-un mod ecologic, care este mai bun decât medicamentele care au
fost utilizate anterior.
Calculele arată că producția de miere și veniturile preconizate se vor
dubla.
Buget: PDR (Plan pentru Dezvoltare Regională) 15.000 euro
PowerPoint Presentation (europa.eu)
24. Modernizarea unei ferme de porci în Croația
Priorități: Viabilitatea fermei și competivitatea
Obiective:
* modernizarea procesului de producție;
* reducerea costurilor de producție;
* creșterea eficienței în utilizarea energiei;
* creșterea calității solului;
* creșterea veniturilor fermei.
Rezultate:
Datorită investiției, ferma a realizat propria producție de hrană pentru
animale, precum și transportul mai ușor, mai sigur și mai rapid al porcilor
îngrășați către clienți cu vehiculul. Emisiile de dioxid de carbon în atmosferă
au fost reduse datorită consumului redus de combustibil. A fost creat un nou
loc de muncă.
Buget: 297.378 euro
FEADR 160.559 euro
Fonduri nationale/regionale 28.334 euro
182
Pagina 62
Fonduri private 108.485 euro
Sursă: europa.€eu
25. Transformarea caselor parohiale abandonate în cazare
turistică (Austria)
Priorități: Incluziune socială și dezvoltare economică
Obiective:
* adaptarea caselor parohiale pentru a fi utilizate pentru turism;
* dezvoltarea de programe în jurul acestor case parohiale pentru a
informa turiștii de moștenirea culturală materială și imaterială a mediului
rural;
* adăugarea de valoare zonelor preponderent slabe din punct de
vedere structural;
* crearea de noi locuri de muncă și să stimularea activității
economice.
Rezultate:
O listă scurtă de case parohiale a fost elaborată din fiecare zonă
participantă;
Dezvoltarea și implementarea platformei de rezervare;
Partenerii au organizat patru excursii la alte GAL-uri (Grup de
Acțiune Locală);
A fost realizat un mare eveniment de rețea.
Buget: 187.000 euro
PDR 147.600 euro
Fonduri private 39.400 euro
26. Diversificarea unei ferme în turism și producția de căldură
folosind biomasă din lemn (Slovenia)
Axa 3 — calitatea vieții în mediul rural și diversificarea economiei
rurale
Obiective:
Obiectivul proiectului a fost înlocuirea vechiului sistem de încălzire
cu unul care ar folosi biomasă lemnoasă și ar asigura încălzire clădirilor
învecinate.
Rezultate:
Șapte clădiri sunt acum conectate la sistemul de termoficare cu
biomasă.
Grupurile școlare vizitează ferma pssssentru a afla despre energiile
regenerabile și modul în care sistemul de încălzire funcționează.
183
Pagina 63
Familia a investit acum în producția de energie solară folosind
propriile fonduri.
Noile apartamente disponibile la fermă au o rată de creștere constantă
a vizitelor pentru ultimii 3 ani.
Veniturile din activitățile din afara fermei au crescut încet și au
depășit veniturile generate din agricultură.
Buget: 472.787 euro
FEADR 196.091 euro
Fonduri nationale/regionale 65.364 euro
Fonduri private 211.332 euro
Sursă: europa.eu
27. Ridicarea unei cofetării și atelier de patiserie în România
rurală
Obiective:
Obiectivul general al proiectului a fost adaptarea întreprinderii
conform standardelor UE privind prelucrarea și distribuirea produselor de
cofetărie. Obiectivele proiectului au fost:
construirea unui atelier moder de patiserie cu un spațiu
expozițional;
* creșterea capacității și competitivitatea afacerilor;
* să devină un model de unitate de afaceri la nivel local;
* să ofere un loc unde clienții și turiștii locali pot petrece timp de
calitate și se pot bucura de produsele lor.
Rezultate:
În 2015, cifra de afaceri a cofetăriei a ajuns la un milion de lei
(aproximativ 250.000 de euro).
Cifra de afaceri a atelierului a fost de 828 000 lei în 2014. Aceasta a
fost cu 32% mai mare decât în 2013 și cu 127% mai mare decât în primul an
de activitate, respectiv anul 2012.
Cofetaria are în prezent 9 angajați cu normă întreagă.
În prezent, pe piața locală nu există niciun concurent pentru produsele
companiei.
Buget: 1.289.384 euro
FEADR 207.775 euro
Fonduri nationale/regionale 51.944 euro
Fonduri private 1.029.775 euro
Sursă: europa.eu
28. Conexiune cu fibră de bandă largă (Suedia)
184
Pagina 64
Axa 3 — calitatea vieții în mediul rural și diversificarea economiei
rurale
Obiective:
Obiectivul acestui proiect a fost furnizarea de bandă largă pentru
acces la internet pentru locuitorii din mediul rural din municipiul Brăcke, cu
toate avantajele pe care le prevede.
Rezultate:
Proiectul a condus la 272 de conexiuni la rețeaua de bandă largă.
În 2012, doar 0,033% din municipalitate avea acces la rețeaua de
bandă largă. În 2017,
90% din gospodării erau conectate.
Aproximativ 500 de voluntari au fost angajați în grupul satului.
Buget: 985.898 euro
FEADR 394.359 euro
Fonduri nationale/regionale 98.590 euro
Fonduri private 492.949 euro
Sursă: europa.eu
29. Utilizarea indicatoarelor rutiere pentru a promova cultura
locală (Estonia)
Obiective:
Scopul proiectului a fost să faciliteze călătoria turiștilor pe traseul
Seto Kiilăviiii, atunci când nu au un ghid local care să le arate împrejurimile.
Mai întâi s-a făcut un acord asupra abordării, adică ceea ce trebuie să fie
prezent în peisaj pentru a facilita turismul. S-a făcut un acord privind
necesarul: indicatoare (indicatoare spre sat, spre principalele atracții),
semnalizări mari, hărți (harta Seto Kiilăviiii și hartă regională cu toate datele),
locuri de picnic și standuri de informare.
S-a împărțit lucrarea în trei faze pentru a realiza sarcina de lucru
gestionabilă. Proiectul se află în faza de creare a indicatoarelor rutiere.
Rezultate:
Au fost instalate 130 de indicatoare rutiere pe ruta Seto Kiilăviiii și 3
indicatoare în trei sate (Vărska, Obinitsa, Tsiistre).
Au fost instalate 12 hărți rutiere regionale și Seto Kiilăviiii, precum și
17 standuri informative și 7 locuri de picnic în locații diferite.
Vizitatorii pot găsi repere interesante mai ușor și pot afla despre
cultura locală.
Traseul către punctul de control al frontierei cu Rusia este acum clar
indicat.
Buget: 12.061 euro
185
Pagina 65
FEADR 7.237 euro
Fonduri private 3.015 euro
Sursă: europa.cu
30. Un serviciu de autobuze locale la cerere în Țara Galilor rurală
Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală
Obiective:
Bwcabus a căutat să pună în aplicare un sistem accesibil și o soluție
durabilă pentru asigurarea comunităților rurale din vestul Țării Galilor, cu o
rețea de transport locală eficientă. S-a urmărit astfel să se ofere acces
îmbunătățit la locuri de muncă și servicii pentru localnici, beneficiarii direcți
fiind cei mai expuși riscului.
Rezultate:
Bwcabus le permite oamenilor să călătorească între orașe și sate
sau să se conecteze la linii principale de autobuz sau tren. Serviciul îi ajută pe
cei fără mașini să acceseze servicii cheie, inclusiv sănătate și servicii de
educație, precum și oportunități de angajare. Proiectul aduce o deosebită
contribuție la viața persoanelor cu mobilitate redusă Serviciul a crescut
frecvența utilizării transportului public și a încurajat reducerea utilizării
mașinii. Bwcabus a oferit un impuls companiilor locale și economiei locale.
Buget: — 619.000 euro
FEADR - 292.000 euro
Fonduri publice — 399.000 euro
31. Oportunități inovatoare de afaceri din lapte de măgăriță
(Italia)
Obiective:
Scopul principal al proiectului a fost dezvoltarea de alimente
inovatoare produse din lapte de măgăriță și combinându-l cu lapte de capră.
Acest lucru ar fi rezolvat problema deșeurilor alimentare care decurg din
dificultatea de a vinde întreaga producție de lapte de măgăriță ca produs
proaspăt. Mai mult, implementarea proiectului a fost așteptată să genereze noi
surse de venit pentru cooperative, altele decât creșterea interesului turiștilor
de a vizita zona.
Rezultate:
Brânza produsă din combinația de lapte de capră și de măgăriță a avut
un discret succes pe piață. Se vinde în magazine locale, restaurante și pensiuni
agroturistice și reprezintă pentru cooperativă o sursă importantă de venit. În
ceea ce privește iaurtul, au fost evidențiate unele probleme în producția sa.
De fapt, potrivit rezultatele fazei de testare a produselor, un tip de iaurt produs
186
Pagina 66
a fost foarte mult apreciat de clienți, dar producția sa a fost prea costisitoare
și, în consecință de asemenea, prețul său de piață ar fi fost prea scump.
În ansamblu, implementarea proiectului a avut efecte pozitive pentru
cooperativă.
Producția de brânzeturi a asigurat o sursă suplimentară de venit și
numărul de vizitatori a crescut, de asemenea, ca urmare a activităților de
diseminare legate de proiect.
Buget: 73.736 euro
FEADR 25.703 euro
Fonduri nationale/regionale 32.713 euro
Fonduri private 15.288 euro
Sursă: curopa.eu
32. Fermă de lactate cu producție de biogaz în România
Obiective:
Scopul general al companiei a fost extinderea producției sale prin
crearea unei unități moderne de procesare a produselor lactate. De asemenea
s-a urmărit să se beneficieze de energie regenerabilă prin utilizarea de produse
secundare pentru a produce electricitate și căldură pentru a exploata ferma și
unitatea de procesare a laptelui. În plus, prin intermediul utilizării eficiente a
produselor secundare, s-ar reduce emisiile de amoniac.
Rezultate:
Soluțiile tehnologice avansate aplicate au contribuit la reducerea
consumului de energie și apă uzată. Bunăstarea animalelor a crescut datorită
îmbunătățirii ventilației și reducerea insectelor. Prelucrarea gunoiului de
grajd pentru producerea de biogaz a redus emisiile de gaze aproape la zero.
Investiția a contribuit, de asemenea, la crearea de noi locuri de muncă
fără discriminare de gen, unitățile au vestiare de schimb separate.
Mulțumită sprijinului FEADR se produc lapte și produse lactate de
înaltă calitate, satisfacându-se cererea ridicată de pe piață. În același timp,
reducerea costurilor de producție și o eficiență mai mare au crescut
rentabilitatea și competitivitatea fermei.
Buget: 5.1 mil euro
FEADR 0.9 mil euro
Fonduri nationale/regionale 0.05 mil euro
Fonduri private 3.7 mil euro
Alte fonduri 0.4 mil euro
Sursă: europa.eu
33. Stații de încărcare a vehiculelor electrice (Bulgaria)
187
Pagina 67
Rezultate:
Cinci stații de încărcare au fost construite în perioada martie -
septembrie 2015 în orașele Varna, Plovdiv, Shumen, Burgas și Belogradchik.
Au fost create trei noi locuri de muncă (doi mecanici și un
administrator).
Aproximativ 500 de membri ai comunității au participat la șase zile
de demonstrație.
60 de membri au participat la un exercițiu de asamblare a minimodele de mașini electrice.
Rezultatele au fost diseminate către peste 1000 de locuitori ai
municipiului Isperih, fiind promovată mobilitatea electrică ca soluție
modernă pentru protecția sănătății și a mediului precum și a modului de a crea
o imagine contemporană și atractivă a regiunii.
Buget: 38.800 euro
FEADR 21.760 euro
Fonduri nationale/regionale 5.440 euro
Fonduri private 11.600 euro
Sursă: curopa.cu
34. Diversificarea în călărie terapeutică (Slovenia)
Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală
Obiective:
Obiectivul acestui proiect a fost de a sprijini dezvoltarea turismului
și serviciilor noi la fermă cu adăugarea unei activități de echitație, în același
timp cu promovarea și conectarea întreprinderilor locale.
Rezultate:
Proiectul a extins sama de produse și servicii turistice în zona
Prlekija, iar acest lucru are beneficii atât economice, cât și sociale.
A fost înregistrată o creștere cu 15% a vizitelor la fermă.
Un nou loc de muncă pentru un instructor terapeutic de echitație a
fost creat la fermă.
Buget: 23.806 euro
FEADR 13.670 euro
Fonduri nationale/regionale 3.418 euro
Fonduri private 6.718 euro
Sursă: curopa.eu
188
Pagina 68
ANEXE
Fonduri europene pentru perioada 2021 — 2027
Conform Comisiei Europene, granturile pot fi eficient completate de
instrumentele financiare, care au efect potențator și sunt mai apropiate de
piață. În mod voluntar, statele membre vor putea să transfere o parte din
resursele politicii lor de coeziune către noul fond InvestEU gestionat la nivel
central, ca să acceseze garanția furnizată de bugetul UE. Va fi mai ușor să se
combine granturile și instrumentele financiare. Noul cadru include și
dispoziții speciale pentru a atrage mai mult capital privat.
NOUL CADRU FINANCIAR MULTIANUAL 2021-2027
UN BUGET PENTRU O UNIUNE CARE PROTEJEAZĂ, CAPACITEAZĂ ȘI APĂRĂ
În mitiarde EUR - prețuri curente
275 EUR SECURITATE
Șt APĂRARE
275 EUR
1 Cercetare și inovare 12 Securitate
2 investiți strategice europene 13 Apărare
> Piața unică 14 Reacția la situații de criză
4 Spațiu
Î COEZIUNE ȘI VALORI VECINĂTATE
4424 EUR ȘI RESTUL LUMIL
123 EUR
5 Dezvaltare regională și coeziune
15 Acțiuni exteme
& Uniunea economică și monetară
16 Asistență pentru preaderare
7? investiții în capitalul uman,
coeziunea socială și valori
MIGRAȚIE ȘI GESTIONAREA 2 ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
FRONȚIERELOR EUROPEANĂ
34,9 EUR 85,3 EUR
' Agricultură și politica maritimă 10 Migrație 17 Administrație publică europeană
9 Mediu și politici climatice 11 Gestionarea frontierelor
Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) 2021-2027
Axa Prioritară 1. Tranziție energetică bazată pe eficiență energetică, emisii
reduse, sisteme inteligente de energie, rețele și soluții de stocare.
Axa Prioritară 2 - Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată și tranziția la
o economie circulara.
Axa Prioritară 3 - Protecția mediului prin conservarea biodiversității,
asigurarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate.
Axa Prioritară 4 - Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și
gestionarea riscurilor.
Axa
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.