Document

Strategia de dez.loc .2021 2027 pag.121 238

Tip
Document
Pe site-ul primăriei
Strategia-de-dez.loc_.2021-2027-pag.121-238
Emitent
Comuna Ion Neculce, jud. Iași
Pagini
120 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Strategia de dez.loc .2021 2027 pag.121 238”, Comuna Ion Neculce, jud. Iași. Sursa: http://www.primaria-ionneculce.ro/wp-content/uploads/2021/07/Strategia-de-dez.loc_.2021-2027-pag.121-238.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ion-neculce/52754-strategia-de-dez-loc-2021-2027-pag-121-238, 06.11.2026)

Fișier creat
26.07.2021
Arhivat
06.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

v Oportunitățile sunt analizate dincolo de limitele actuale, sunt valorificate peisajele rurale, tradițiile locale și legăturile cu orașele din vecinătate; Reprezintă o nouă formă de cooperare — între actori locali, fermieri, municipalități, sectorul privat și societatea civilă; Se bazează pe cele mai valoroase resurse existente și pe expertiza locuitorilor pentru a aduce o schimbare. Cateva dintre motivele pentru care oamenii sunt atrași să locuiască în satele inteligente: toate gospodăriile au acces la utilități; Ra chiar și drumurile agricole sunt asfaltate; există piste de biciclete; în zonele publice, este disponibil internet wireless gratuit; SS iluminatul public este asigurat cu ajutorul unei eoliene sau cu panouri solare; școala este și ea digitalizată; plata taxelor și a impozitelor locale se face online și există stații de încărcare pentru autovehicule electrice. Din dorința de a crea o comunitate înfloritoare în care locuitorii să-și ducă nivelul de trai la nivelul celorlalte comunități ale UE, câțiva lideri locali au îndrăznit să depună proiecte pentru a-și crea propriul "sat inteligent”, printre acestea se enumeră: Comuna Dolhești, Comuna Ciugud, Comuna Pădureni, Comuna Hilișeu-Horia. Conceptul de sar inteligent înseamnă: Dezvoltarea potențialului local, uman, de mediu și economic: dezvoltarea antreprenoriatului, crearea și menținerea locurilor de muncă; infrastructura educațională; sprijinirea lanțului scurt dintre producători și consumatori; acțiuni privind includerea energiei regenerabile; reducerea diferențelor economice dintre mediul rural și urban. Revitalizarea și îmbunătățirea serviciilor publice de bază: includerea serviciilor digitale în eficientizarea administrației locale; asigurarea serviciilor de transport; îmbunătățirea condițiilor de viață ; dezvoltarea și/sau îmbunătățirea serviciilor medicale și de îngrijire la domiciliu; crearea de centre multi-service/multi-funcționale pentru comunitățile locale. 122

Pagina 2

Satul inteligent este deosebit de alte așezări rurale atât prin componenta sa structurală, cât și prin organizare. Din punct de vedere fizic este o localitate rurală compusă din locuințe moderne, cu magazine, unități de prestări servicii, spații de recreere și o fermă agricolă mixtă, vegetală și zootehnică, care oferă o gamă largă de produse. Tuturor celor enumerate înainte li se adaugă un sistem de management în ceea ce privește mentenanța și serviciile publice. Dar diferența cea mai mare față de alte așezări rurale va consta în modul de organizare a acestui sat inteligent. Sistemul de management este astfel gândit încât să îi ajute pe locuitori să ducă o viață sănătoasă împreună prin asigurarea tuturor elementelor pe care le presupune un astfel de deziderat: hrană bio, asistență medicală personalizată clasică și alternativă, antrenamente sportive individualizate, condiții optime de recreere și, nu în ultimul rând, o viață socială. Toate aceste servicii sunt oferite de companii conduse, deservite și chiar deținute de către locuitorii satului. În acest mod sunt create premisele ca serviciile oferite să fie de calitate, adaptate nevoilor locale. Scopul unui sat inteligent este de a consolida sentimentul de apartenență în cadrul comunității locale, permițând noi forme de participare voluntară, îmbunătățind aprovizionarea locală cu bunuri și servicii și de a-i face pe oameni să realizeze că trăiesc într-un mediu mult mai sigur. 123

Pagina 3

Pagina 4

CAPITOLUL XIII — CALITATEA VIEȚII LA NIVEL NAȚIONAL ȘI EUROPEAN În următoarele pagini se vor analiza nivelurile de satisfacție privind componentele ce alcătuiesc calitatea vieții la nivel național și european, precum și răspunsurile primite din partea respondenților privind chestionarul cu referire la calitatea vieții în comuna Ion Neculce. Satisfacția generală a vieții Duarall life satisfaction Overall îife satisfaction să, Zac Figura 13.1: Satisfacția generală a vieții Procentele afișate în cercul exterior arată ponderea persoanelor din România care și-au evaluat satisfacția generală a vieții pe o scară de la 0 (cel mai mic) la 10 (cel mai mare). Rezultatele sunt grupate ca mici (0 — 5), medii (6 — 8) sau mari (9 — 10). Valoarea afișată în cercul interior arată nivelul mediu de satisfacție, adică satisfacția medie a tuturor persoanelor din România. Această medie se calculează prin însumarea tuturor evaluărilor oferite de oameni la nivelul lor de satisfacție subiectivă, care variază între 0 și 10 puncte, iar ulterior această sumă este împărțită la numărul total de respondenți pentru a obține media. România are aceeași medie cu cea a UE, respectiv 7,3/10, Finlanda și Irlanda împărțind primul loc cu o medie de 8,1/10 iar la capătul opus se află Bulgaria cu doar 5,4/10 privind satisfacția generală a vieții. Pe o scară de la 1 la 10 care este satisfacția generală a vieții dumneavoastră? 5, ta 50 30 30 15 5 [) 0 0 0 0 m | | Nota | Nota2 Nota3 Nota4 Nota$ Nota6 Nota7 Nota Nota09 Nota 10 Figura 13.2: Satisfacția generală a vieții respondenților Conform figurii 13.2, 41% dintre respondenții au apreciat satisfacția generala cu nota 10/10, urmați de cei care au dat note de 8 si 9 în proporție de 125

Pagina 5

44%. Media rezultată din totalul răspunsurilor este de 8,8/10, media României fiind de 7,3/10. Condiții de viață materiale Satisfaction with finances Annual median equivalised net income (in Euro) €4 267 Figura 13.3: Satisfacția finanțelor și venitul mediu anual Procentele afișate în cercul exterior arată ponderea persoanelor din România care și-au evaluat satisfacția finanțelor pe o scară de la 0 (cel mai mic) la 10 (cel mai mare). Rezultatele sunt grupate ca mici (0 — 5), medii (6 — 8) sau mari (9 — 10). Valoarea afișată în cercul interior arată nivelul mediu de satisfacție, adică satisfacția medie a tuturor persoanelor din România. Această medie se calculează prin însumarea tuturor evaluărilor oferite de oameni la nivelul lor de satisfacție subiectivă, care variază între O și 10 puncte, iar ulterior această sumă este împărțită la numărul total de respondenți pentru a obține media. Satisfaction with finances „5/40 6.6/10 Annual median equivalised net income (i (in Euro) Euro) €17 325 Figura 13.4: Satisfacția finanțelor și venitul mediu anual a respondenților din comuna lon Neculce 126

Pagina 6

Venitul net mediu anual echivalent în euro este venitul anual total al unei gospodării (adică toate veniturile monetare primite din orice sursă de către fiecare membru al unei gospodării), după impozitare și alte deduceri, care sunt disponibile pentru cheltuieli sau economii, împărțite la numărul de membri ai gospodăriei. Pentru a reflecta diferențele în ceea ce privește dimensiunea și compoziția unei gospodării, venitul total (net) al gospodăriei este împărțit la numărul de “adulți echivalenți”, utilizând o scală standard (echivalența): scala OECD modificată; această scală dă o greutate tuturor membrilor gospodăriei (și apoi le adaugă pentru a ajunge la dimensiunea echivalentă a gospodăriei): > la primul adult; > 0.5 la a doua și fiecare persoană ulterioară de 14 ani și peste; > 0.3 pentru fiecare copil cu vârsta sub 14 ani. În cele din urmă, cifra rezultată se numește venit disponibil echivalent Și este atribuită în mod egal fiecărui membru al gospodăriei. România se situează peste mediei Uniunii Europene cu 6,6/10 privind satisfacția materială, țările nordice precum Danemarca, Finlanda și Suedia au cea mai mare rată de satisfacție monetară fiind de 7,6/10, Bulgaria are o satisfacție monetară scăzută comparativ cu UE fiind de 4,3/10. Care este satisfacția privind situația dumneavoastră financiară? m Scăzută m Medie PB Ridicată Figura 13.5: Satisfacție financiară a respondenților din comuna lon Neculce La nivelul comunei Ion Neculce, din numărul total de respondenți, 86% au o satisfacție medie în privința situației financiare, cei cu o satisfacție ridicată fiind în pondere de 7%, la fel ca cei cu situație financiară scăzută. 127

Pagina 7

Care este venitul mediu anual al gospodăriei dumneavoastră? >6000 euro - EEE ERE AARE DAS TEEI 5) 4000-6000 euro ID 5 3000-4000 euro Pee 2) 2000-3000 Euro. IRBIERRRRNEBOTON 2 <2000 euro — PIE IIR OR NRR ANR) 2) 10 20 30 40 50 60 Figura 13.6: Venitul mediu anual al gospodăriilor respondenților din comuna lon Neculce Analizând figura 13.6, putem constata faptul că cea mai mare proporție din respondenți, respectiv 33%, prezintă venituri mai mari de 6000 euro/an, dar observăm și faptul ca 27% dintre respondenți au venituri de sub 2000 euro. Valorile se situează sub media României, care este de 3.698 euro/an. Condițiile de locuit Housing satisfaction Overcrowding rate Figura 13.7: Satisfacția privind condițiile de locuit și coeficientul de supra- aglomerare Procentele afișate în cercul exterior arată ponderea persoanelor din România care și-au evaluat satisfacția privind condițiile de locuit pe o scară de la 0 (cel mai mic) la 10 (cel mai mare). Rezultatele sunt grupate ca mici (0 — 5), medii (6 — 8) sau mari (9 — 10). Valoarea afișată în cercul interior arată nivelul mediu de satisfacție, adică satisfacția medie a tuturor persoanelor din România. Această medie se calculează prin însumarea tuturor evaluărilor oferite de oameni la nivelul lor de satisfacție subiectivă, care variază între 0 128

Pagina 8

și 10 puncte, iar ulterior această sumă este împărțită la numărul total de respondenți pentru a obține media. Rata supraaglomerării este definită ca procentul populației care trăiește într-o gospodărie supraaglomerată. O persoană este considerată ca trăind într-o gospodărie supraaglomerată dacă gospodăria nu are la dispoziție un număr minim de camere egal cu: e O cameră pentru gospodărie; e O cameră pentru fiecare cuplu în gospodărie ; e O cameră pentru fiecare persoană cu vârsta de 18 ani sau mai mult; e O cameră pentru o pereche de persoane singure de același sex cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani; e O cameră pentru fiecare persoană cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani și care nu este inclusă în categoria anterioară; e O cameră pentru fiecare pereche de copii cu vârsta sub 12 ani. Housing satisfaction Ba pă Pindar 7. 10 8.410 Overcrowding rate Figura 13.8: Satisfacția privind condițiile de locuință și coeficientul de supra-aglomerare Media României este la același nivel cu media Uniunii Europeane (7,4/10). Tările nordice au cel mai ridicat nivel de satisfacție (8,4/10) pentru Danemarca și Finlanda iar Bulgaria cu cea mai mică medie europeană de 6/10. 129

Pagina 9

Care este satisfacția dumneavoastră privind propria locuință? 3% =» Scăzută = Medie si 0 » Ridicată Figura 13.9: Satisfacția față de propria locuință a respondenților La nivelul comunei Ion Neculce, 43% din respondenți au o satisfație ridicată față de propria locuință, 54% au o satisfacție medie iar 3% din respondenți au o satisfacție scăzută. Locuiți într-o gospodărie supra-aglomerată? 17% “ Da “Nu Figura 13.10: Nivelul de supra-aglomerare a gospodăriilor Conform datelor analizate se constată faptul că 83% dintre respondenții susțin faptul că nu locuiesc într-o gospodărie supra-aglomerată, în timp ce 17% susțin că trăiesc în gospodării aglomerate. Rata de supraaglomerare la nivelul României fiind de 45,8% Ocuparea forței de muncă Job satisfaction Employment rate (15-64-years) Figura 13.11: Satisfacția privind locul de muncă și rata angajării 130

Pagina 10

Procentele afișate în cercul exterior arată ponderea persoanelor din România care și-au evaluat satisfacția privind locul de muncă pe o scară de la 0 (cel mai mic) la 10 (cel mai mare). Rezultatele sunt grupate ca mici (0 — 5), medii (6 — 8) sau mari (9 — 10). Valoarea afișată în cercul interior arată nivelul mediu de satisfacție, adică satisfacția medie a tuturor persoanelor din România. Această medie se calculează prin însumarea tuturor evaluărilor oferite de oameni la nivelul lor de satisfacție subiectivă, care variază între 0 și 10 puncte, iar ulterior această sumă este împărțită la numărul total de respondenți pentru a obține media. Rata de ocupare a forței de muncă este procentul de salariați cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani în raport cu populația totală comparabilă de vârstă activă. Job satisfaction căt 0 tal ge Cad Ac 8 IESE PE RE pa e erai peer pa al Crenca 6.210 65,6% _67.6% 77.8% Figura 13.12: Satisfacția privind locul de muncă și rata angajării Vorbind de satisfacția la locul de muncă România se încadrează în media Uniunii Europene de 7.2/10, dar are o rată de angajare de 65,6% fiind sub media UE, de 67,6%. Grecia este pe ultimul loc cu o satisfacție medie de 6,2/10 și o rată de angajare de 56,3%. Pe primul loc se află Finlanda pentru satisfacția la locul de muncă cu o medie de 8,1/10 iar cea mai mare rată de angajare o deține Olanda fiind de 77,8%. 131

Pagina 11

Care este satisfacția dumneavoastră privind locul de muncă? î Scăzută Figura 13.13: Satisfacția privind locul de muncă la nivelul comunei lon Neculce Satisfacția privind locul de muncă este majoritar pozitivă, ponderea celor care au apreciat satisfacția privind locul de muncă ca fiind “ridicată” este egală cu cea a persoanelor care au apreciat satisfacția privind locul de muncă ca fiind "medie”(48%). Procentul satisfacției scăzute este mai mare la nivel național (17,1%) comparativ cu cel al comunei lon Neculce (4%). Utilizarea timpului Satisfaction with time use Average weekly working hours Figura 13. 14: Satisfacția timpului utilizat și media orelor de lucru săptămânale Procentele afișate în cercul exterior arată ponderea persoanelor din România care și-au evaluat satisfacția pe o scară de la 0 (cel mai mic) la 10 (cel mai mare). Rezultatele sunt grupate ca mici (0 — 5), medii (6 — 8) sau mari (9 — 10). 132

Pagina 12

Valoarea afișată în cercul interior arată nivelul mediu de satisfacție, adică satisfacția medie a tuturor persoanelor din România. Această medie se calculează prin însumarea tuturor evaluărilor oferite de oameni la nivelul lor de satisfacție subiectivă, care variază între 0 și 10 puncte, iar ulterior această sumă este împărțită la numărul total de respondenți pentru a obține media. Numărul mediu de ore corespunde numărului de ore în care lucrează în mod normal o persoană. Aceasta acoperă toate orele, inclusiv orele suplimentare, fie plătite, fie neplătite, pe care persoana le lucrează în mod normal. Aceasta exclude timpul de călătorie între domiciliu și locul de muncă, precum și pauzele principale de masă ( în mod normal, luate la prânz). Satistaction with time use Average weekly working hours 29 F igura 13.15: Satisfacția timpului utilizat și media orelor de lucru săptămânale Pentru satisfacția folosirii timpului, România se situează cu o medie de 6,8/10, peste cea a Uniunii Europene, iar numărul mediu de ore de lucru pe săptămână este de 39,8h, cu 2,8 h mai mult decât media UE. Danemarca are cea mai ridicată medie a satisfacției timpului utilizat fiind de 7,8/10, și privind în polul opus Bulgaria înregistrează o satisfacție medie de doar 5,7/10. Olanda prezintă o medie de doar 30,3 h pe săptămână, iar Grecia atinge o medie 41,8 ore lucrate pe săptămână. 133

Pagina 13

Car e este satisfacția privind utilizarea timpului dumneavoastră? 20; 13% a 15; 10% Ei Scăzută Ei Medie 2 Ridicată 115; 77% ——Ă ti Figura 13.16 : Satisfacția respondenților din comuna on Neculce privind utilizarea timpului Conform rezultatelor obținute, majoritatea respondenților (77%) din comuna Ion Neculce au o satisfacție medie în privința utilizării timpului iar 20% dintre locuitori sunt foarte mulțumiți de cum își utilizează timpul. La nivel național 22,4% din populație nu este satisfăcută de utilizarea timpului personal și doar 18% au o satisfacție ridicată. Câte ore lucrați în medie pe săptămână? > 40 ore 105 0-40 ore =30 ore =] î) 50 100 150 Figur a 13.17: Situația medie a orelor lucrate pe săptămână Analizând graficul 13.17 se poate observa faptul că 73% din populația respondentă lucrează în medie peste 40 de ore pe săptămână, un procent mai scăzut, respectiv 17% lucrează în medie între 30 — 40 ore pe săptămână, iar 10% sub 30 ore. Media comunei pentru orele lucrate în medie pe săptămână este de 39,3 ore, aproximativ egală comparativ cu cea înregistrată la nivel național. 134

Pagina 14

Educație Population by educational attainment level (25 to 64 years) Figura 13.18: Nivelul de educație și diferența satisfacției generale Procentele afișate arată ponderea populației în funcție de nivelul de educație atins, “scăzut” (primar și secundar inferior, ISCED 0 — 2), “mediu” (secundar superior și postliceal non-terțiar, ISCED 3 — 4) și “ridicat” (terțiar, ISCED 5 — 8). Cotele se calculează prin împărțirea numărului de persoane care au atins acest nivel de realizare (numărător) la populația totală (numitor). Decalajul de satisfacție a vieții dintre persoanele cu un nivel ridicat și scăzut de educație arată diferența de satisfacție medie a vieții între persoanele cu un nivel scăzut de educație și cele cu un nivel ridicat de educație. Decalajul de satisfacție în viață se obține prin scăderea satisfacției medii de viață a celor cu educație scăzută din satisfacția medie de viață a celor cu studii superioare. 135

Pagina 15

Population with tertiary education attainment Life satisfaction gap (between people with high hi Sl & low ed Figura 13.19: Nivelul de educație și diferența satisfacției generale România se situează pe ultimul loc în ceea ce privește educația terțiară având un procent de 18,7% persoane cu studii superioare, media UE este de 32,5%, iar Irlanda ocupă primul loc cu o valoare a persoanelor cu studii superioare de 49,9%. Decalajul satisfacției vieții între nivelul de studii este de 1,6 în România, cu 0,6 mai mare decât media UE. Bulgaria are cel mai mare decalaj fiind de 2,1 iar Danemarca are un decalaj al satisfacției vieții doar de 0,1, rezultând faptul că, în Danemarca persoanele nu au la fel de multe limitări prin faptul că nu au studii terțiare comparativ cu restul Uniunii Europene. Sănătate Self-perceived health Life expectancy at birth ; 74.2 year Figura 13.20: Autoevaluarea sănătății și speranța de viață 136

Pagina 16

Procentele afișate arată ponderea populației autoevaluându-și sănătatea lor ca fiind fie “Foarte bună/ Bună”, “Echitabilă” sau “Rea/ Foarte rea”. Sănătatea auto-percepută exprimă aprecierea subiectivă de către respondent a stării sale de sănătate. Speranța de viață la naștere arată numărul mediu de ani în care un nou-născut se poate aștepta să trăiască dacă este supus de-a lungul vieții sale la condițiile actuale de mortalitate. Self-perceived health Life expectancy at birth Figura 13.21: Autoevaluarea sănătății și speranța de viață, comparație între statele europene persoane au declarat că își consideră sănătatea ca fiind “Foarte bună/ Bună” depășind media UE de 68,6%, în schimb România se situează spre finalul clasamentului privind speranța de viață, având-o de 74,2 ani, cu aproximativ 7 ani mai mică decât media Uniunii Europene. În Lituania doar 44% dintre persoane își consideră sănătatea ca fiind “Foarte bună/ Bună”, iar Irlanda ajunge la o valoare aproape dublă comparativ cu Lituania, de 84.2%. Cea mai redusă speranță de viață dintre țările UE este în Bulgaria de 73,6 ani, nivelul cel mai ridicat fiind atins de Irlanda cu numărul de 82,8 ani. 137

Pagina 17

Cum vă percepeți sănătatea dumneavoastră? 140: ae 120 - e CE oi 0 DN pi = sate 100: re eee "Rea "Bună ” Foarte bună Figura 13.22: Perceperea propriei sănătății de către respondenții din comuna on Neculce În urma analizei s-a constatat că respondenții și-au perceput sănătatea ca fiind “bună”, 30% percepând-o ca fiind “foarte bună”, iar 5 au avut percepția asupra propriei sănătăți ca și “rea”. La nivel național 70,6% consideră că au o sănătate “bună” și “foarte bună”, 7,1% au perceput-o ca fiind “rea” și “foarte rea”, în timp ce restul (22,3%) consideră că au o sănătate echitabilă. Care considerați că vă este speranța medie de viață? (Numărul de ani pe care considerați că îi veți trăi) 10% mi < 60 ani 40% îi 60-80 ani m > 80 ani 50% Figura 13.23: Speranța medie de viață prevăzută de respondenți În ceea ce privește speranța medie de viață, răspunsul majoritar se îndreaptă către categoria de speranță 60 — 80 ani (50%), 40% au considerat speranța medie de viață ca fiind peste 80 de ani, iar 10% sub 60 de ani, pe baza acestor răspunsuri calculăm o medie a speranței de viață a comunei de 74,8 ani. În România speranța medie de viață este de 75,3 ani. 138

Pagina 18

Relații sociale Satisfaction with personal relationships Share of people who have someone to rely onincaseof need Figura 13.24: Satisfacția relațiilor personale Procentele afișate în cercul exterior arată ponderea persoanelor din România care și-au evaluat satisfacția pe o scară de la 0 (cel mai mic) la 10 (cel mai mare). Rezultatele sunt grupate ca mici (0 — 5), medii (6 — 8) sau mari (9 — 10). Valoarea afișată în cercul interior arată nivelul mediu de satisfacție, adică satisfacția medie a tuturor persoanelor din România. Această medie se calculează prin însumarea tuturor evaluărilor oferite de oameni la nivelul lor de satisfacție subiectivă, care variază între 0 și 10 puncte, iar ulterior această sumă este împărțită la numărul total de respondenți pentru a obține media. Valoarea afișată în partea din dreapta reprezintă cota de oameni care au spus că au pe cineva să se bazeze în cazul în care au nevoie de ajutor. Satisfaction with personal relationships 7.610 7.5re Share of people who have someone to rely on in case of need 93.23% 93.7% 98.60% Figura 13.25: Satisfacția relațiilor personale, comparație între statele europene 139

Pagina 19

Satisfacția față de relațiile personale în România este de 7,6/10, cu 0,3 mai mică comparativ cu media UE, iar 93.7% din persoanele din România au spus că au pe cineva pe care să se bazeze la nevoie, depășind media UE cu 0,5%. Bulgaria precum și în indicatorii anteriori legați de nivelul de satisfacție se situează pe ultimul loc cu o medie de 6,6/10, în timp ce Austria, Irlanda, Malta și Slovenia se luptă pentru primul loc, cu o medie de 8,6/10 în ceea ce privește satisfacția față de relațiile personale. Doar 84,7% dintre persoanele din Luxemburg au pe cine se baza la nevoie în timp ce în Slovacia 98,6% dintre persoane au în cine să își pună baza la nevoie. Care este satisfacția dumneavoastră privind relațiile personale? (Prieteni, relații familiale, etc) E Ridicată E Medie m Scăzută 83, 80 9) 10 20 30 40 50 60 70 80 90 Figura 13.26: Satisfacția respondenților privind relațiile personale În ceea ce privește satisfacția privind relațiile personale est 80 dintre respondenți au apreciat-o ca fiind “medie”, 65 au apreciat-o ca fiind “ridicată”, și 5 respondenți au apreciat-o ca fiind “scăzută”. În România 14,5% au o satisfacție scăzută în privința relațiilor personale, 53,4% și 32,1% au un nivel de satisfacție mediu, respectiv ridicat. Considerați că aveți pe cine să vă bazați în caz de urgență? Da Nu Figura 13.27: Bazarea pe o persoană apropiată în caz de urgență Respondenții au oferit răspunsul majoritar “Da” (93%) în privința faptului că au pe cine se baza în caz de urgență, rezultând o legătură puternică 140

Pagina 20

a relațiilor interpersonale. La nivel național 93,7% din populație are pe cine se baza la nevoie, comuna Ion Neculce fiind aproape de media națională. Siguranță Safety feeling when walking alone in the Share of population reporting crime, dark violence or vandalism in the area Figura 13.28: Nivelul de siguranță Procentele afișate arată ponderea persoanelor care au răspuns că se simt “foarte în siguranță”, “destul de sigur” sau “un pic/ foarte nesigure” atunci când merg pe jos în întuneric în cartierul lor. Procentul afișat arată ponderea populației care a raportat că se confruntă cu problema criminalității, violenței sau vandalismului în zona lor locală. Aceasta descrie situația în care respondentul consideră că criminalitatea, vandalismul sau violența din zonă reprezintă o problemă pentru gospodărie (nu neapărat faptul de a fi afectat personal de problemă). Satety feeling when walking alone in the dark EAEz7 avere Motta 27.2% 66.4% Share of population reporting crime, violence or vandalism în the area Figura 13.29: Nivelul de siguranță, comparație între statele europene 141

Pagina 21

si is, Ă In România doar 19.5% din populație se simte “foarte în siguranță” = când merge pe jos în întuneric, fiind sub media UE de 27,2%. Populația care raportează acte de violență și vandalism în România reprezintă un procent de 8,8%, cu aproximativ 2% mai puțin decât media Uniunii Europene. Lituania este pe ultimul loc privind siguranța, doar 9,8% din populație se simte “foarte în siguranță”, în timp ce în Malta 66,4% din populație se simte “foarte în siguranță”. În Bulgaria 19,1% din populație raportează criminalități, acte de violență și vandalism, un factor ce poate duce scăderea nivelelor de satisfacție analizate, în timp ce Croația are doar 2,7% din populație care raportează acte de violență și vandalism. Cât de în siguranță considerați că sunteți când vă plimbați singuri pe întuneric? 17% 27% Ei Puțin/Foarte nesigur Hi Destul de sigur îi Foarte sigur 56% Figura 13.30: Siguranța respondenților plimbându-se pe timp de noapte Analizând datele din grafic, 56% din respondenți se simt destul de siguri când se plimbă noaptea singuri pe drum, urmând ca 27% să afirme că se simt nesiguri noaptea, iar doar 17% sunt foarte siguri referitor la acest aspect. Constatăm astfel că la nivelul comunei lon Neculce se pot face îmbunătățiri pentru asigurarea siguranței. Guvernare Trust in the legal system Population with confidence in the European Parliament Figura 13.31: Încrederea în sistemul juridic 142

Pagina 22

Valoarea afișată în cerc arată nivelul mediu de încredere în sistemul juridic. Această medie se calculează prin însumarea tuturor evaluărilor acordate de persoane privind încrederea în sistemul juridic, care variază între 0 și 10 puncte, iar ulterior această sumă este împărțită la numărul total de respondenți pentru a obține media. Indicatorul măsoară încrederea cetățenilor UE în Parlamentul European. Acesta este exprimat ca ponderea opiniilor pozitive (oameni care declară că au tendința de a avea încredere) despre instituție. Cetățenii sunt rugați să își exprime nivelul de încredere alegând următoarele alternative: “tind să aibă încredere”, “tind să nu aibă încredere” și “nu știu” sau “nu răspund”. Indicatorul se bazează pe Eurobarometru, un sondaj realizat de două ori pe an din 1973 pentru a monitoriza evoluția opiniei publice în statele membre. Trust în the legal system Ie isa ps itiin 7 Population with confidence în the European Parliament Figura 13.32: Încrederea în sistemul juridic, comparație între statele europene Încrederea în sistemul juridic în România reprezintă o medie de 5,8/10, fiind peste media UE de 4,5/10. Încrederea cetățenilor din România în Parlamentul European este 67% ceea ce reprezintă că același procent din populație are opinii pozitive despre Parlamentul European, iar media UE este de 54%. 143

Pagina 23

Slovenia are cea mai scăzută medie a încrederii în sistemul juridic de doar 2,7/10, în timp ce Danemarca atinge o medie de 7,5/10. Franța are o încredere scăzută în Parlamentul European fiind de 39%, Suedia și Danemarca au de aproximativ două ori mai multă încredere în Parlamentul European fiind de 72%. Pc o scară de la 1 la 10 care vă este încrederea în sistemul juridic? +0 20 15 15 15 10 10 10 d ș “L- [| 00 a Nota | Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota9 Nota 10 Figura 13.33: Încrederea în sistemul juridic la nivelul comunei Ion Neculce În ceea ce privește încrederea în sistemul juridic, majoritatea respondenților au oferit note de 7/10, urmate de notele între 1 și 6, dar sunt și note peste 8. Media comunei lon Neculce este de 6,2/10, în timp ce media la nivel național este de 5,8/10. Mediu Satisfaction with living environment Urban population exposure to air pollution by particulate matter 45) a Sua | 25.6 ug/m Figura 13.34: Satisfacția cu mediul înconjurător și nivelul de poluare 144

Pagina 24

Procentele afișate în cercul exterior arată ponderea persoanelor din România care și-au evaluat satisfacția cu mediul înconjurător și nivelul de poluare pe o scară de la 0 (cel mai mic) la 10 (cel mai mare). Rezultatele sunt grupate ca mici (0-5), medii (6-8) sau mari (9-10). Valoarea afișată în cercul interior arată nivelul mediu de satisfacție, adică satisfacția medie a tuturor persoanelor din România. Această medie se calculează prin însumarea tuturor evaluărilor oferite de respondenți care variază între O și 10 puncte, iar ulterior această sumă este împărțită la numărul total de respondenți pentru a obține media. Indicatorul indică concentrația medie anuală ponderată în funcție de populație a PM1O la care populația urbană este potențial expusă. Particulele fine (PM10), adică particulele al căror diametru este mai mic de 10 micrometri, pot fi transportate adânc în plămâni, unde pot provoca inflamații și o agravare a stării persoanelor cu boli cardiace și pulmonare. Principala sursă de particule în zonele urbane este cea a vehiculelor rutiere cu motor diesel, deși, de asemenea arderile industriale, publice, comerciale și rezidențiale contribuie la această problemă. Satisfaction with living environment Zaiug i ni Urban population exposure to air pollution by particulate matter d ră R tu ii 30.9 pg/m? 25.6 ug/mă 20.5 ng/m? 10.2 ug/m2 Figura 13.35: Satisfacția cu mediul înconjurător și nivelul de poluare, comparație între statele europene Media în România în legătură cu satisfacția cu mediul înconjurător este de 7,4/10, cu 0,2 mai mare decât media UE. În România populația urbană 145

Pagina 25

este expusă la 25,6ug/m”, în timp ce media Uniunii Europene este de 20,5ug/m: (micrograme per metru cub). Austria are cea mai ridicată medie a satisfacției cu mediul înconjurător atingând 8,4/10, în timp ce Bulgaria se situează pe ultimul loc cu o medie de 5,2/10. Cea mai “verde” țară europeană este Finlanda având o valoare de 10,2 ug/m”, Croația prezintă cel mai ridicat nivel de poluare, având valoarea de 30,9 ug/m-. Care este satisfacția dumneavoastră privind mediul de viață (mediul înconjurător) ? Ridicată Medie ANU 0 A eo Scăzută VONTINNUUINIIII 30 9) 20 40 60 80 100 120 Figura 13.36: Satisfacția respondenților privind mediul de viață Constatăm că majoritatea respondenților (67%) și-au exprimat nivelul satisfacției privind mediul înconjurător ca fiind mediu la nivelul comunei lon Neculce, 20% au o satisfacție “scăzută”, și doar 13% dintre persoane au o satisfacție ridicată privind mediul de viață. O treime din respondenți nu sunt satisfăcuți de mediul încojurător, această satisfacție poate fi schimbată prin îngrijirea mai bună a vegetației, întreținerea/înființarea de spații verzi, reducerea poluării. În România 55,8% din populație prezintă o satisfacție “medie”, 29,1% “ridicată” și 15% au o satisfacție “scăzută” privind mediul înconjurător. 146

Pagina 26

CAPITOLUL XIV — PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU DEZVOLTAREA COMUNEI ION NECULCE — ORIZONT 2027 În vederea realizării planului de proiecte, s-a realizat o cercetare sociologică bazată pe chestionar pentru a scoate în evidență opinia locuitorilor asupra necesităților comunei. Sugestiile locuitorilor comunei Ion Neculce Dezvoltarea infrastructurii de bază (alimentarea cu apă, sistemul de canalizare, alimentarea cu gaz, iluminatul public); Construirea unui cabinet medical; Înființarea unei biblioteci; Crearea unor noi locuri de muncă; Reabilitarea drumurilor locale; Investiții în infrastructura de învățământ cât și în baza sportivă; Programe de educație financiară și antreprenoriat; Programe de colectare a deșeurilor și acțiuni repetate de îngrijire a spațiului public. Perspectiva dezvoltării strategice Perspectiva dezvoltării stabilește cu claritate modalități de dezvoltare a comunei lon Neculce pentru perioada 2021 — 2027 și constituie diferența dintre ceea ce reprezintă astăzi comuna lon Neculce și ceea ce va deveni ea după următorii 7 ani. Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfel — dezvoltare economică datorată poziției strategice, a valorilor și a resurselor comunei Ion Neculce — ceea ce determină dezvoltarea activităților economice ce se desfășoară în momentul actual la nivelul comunei, precum și atragerea de noi investitori pentru începerea unor noi afaceri locale. În acest sens, trebuie urmate următoarele principii prioritare: consolidarea și dezvoltarea situației economice a comunei: creșterea gradului de atractivitate a comunei, prin îmbunătățirea imaginii, a calității vieții, prin revitalizare rurală; crearea de facilități de atragere a investitorilor, prin investiții în infrastructură, facilități fiscale, servicii strategice și oferte pentru terenuri sau clădiri. Comuna lon Neculce, se va dezvolta și mai mult pană în anul 2027, urmărind următoarele direcții de dezvoltare principale: 147

Pagina 27

Y îmbunătățirea calității vieții locuitorilor comunei Ion Neculce, prin: - asigurarea accesului la utilitățile de bază (apă, canalizare, energie electrică, energie termică — gaze naturale); - dezvoltarea infrastructurii — modernizarea drumurilor din comună, care încă nu sunt modernizate; - crearea de noi locuri de muncă pentru a reduce la 0, numărul persoanelor aflate în șomaj sau în asistență socială; Y dezvoltarea și creșterea economiei comunei prin atragerea de noi investitori în domeniile care pot conferi oportunități — agricultură, silvicultură, industrie, servicii; Yva sprijini procesul de învățare de la nivel local prin: - menținerea calității actului didactic și a condițiilor de desfășurare a acestuia, și prin sprijinirea transformării procesului educativ în decursul anilor ce urmează; - prevenirea și combaterea abandonului școlar; - promovarea conceptului de învățare continuă, astfel încât toate categoriile socio-profesionale și de vârstă să participe și să se identifice cu comunitatea; Y oferirea de oportunități pentru intervenția din mediul privat a investitorilor, în vederea încheierii de parteneriate public-private pentru investiții în proiecte la nivelul comunei; Y protecția mediului pentru păstrarea bunăstării locuitorilor comunei și pentru păstrarea cadrului natural optim pentru dezvoltarea turismului; Y. utilizarea eficientă a resurselor naturale ale comunei. Viziunea de dezvoltare cuprinde și conceptul strategic de formulare a strategiei și a perspectivelor de dezvoltare. Direcțiile de dezvoltare Dezvoltarea comunei lon Neculce, prin crearea și susținerea unui mediu economico-social competitiv, stabil și diversificat, care să asigure creșterea economică și creșterea calității vieții cetățenilor constau în: creșterea gradului de acoperire al utilităților de bază la 100% pe întreg teritoriul comunei; asigurarea accesului neîngrădit al populației și al agenților economici la infrastructura de bază (apă, canalizare, distribuția de gaze, căi de comunicații, telefonie, internet); protecție socială și optimizarea sistemului de sănătate; direcționarea comunei spre dezvoltare economică cu scopul de a crea noi locuri de muncă; reabilitarea, modernizarea sau construcția de noi clădiri pentru sediile instituțiilor publice din comună; protejarea mediului înconjurător prin aderarea la normele europene stabilite pentru următoarea perioadă, 2021 — 2027, și respectarea cu strictețe a acestora; 148

Pagina 28

dezvoltarea unui proces comun de organizare pentru stabilirea priorităților comunității locale; asigurarea de condiții propice pentru antreprenorii din domeniile agriculturii, silviculturii, horticulturii, industriei și serviciilor din comună, astfel ca aceștia să poată realiza o activitate economică rentabilă, care să aibă ca efect complementar dezvoltarea comunei și crearea de noi locuri de muncă, și totodată creșterea veniturilor la nivel local din impozite și taxe; luarea de măsuri pentru eliminarea excluderilor sociale, a înlăturării dezechilibrelor sociale și creșterea ratei de ocupare prin crearea de noi oportunități investiționale. Pentru determinarea principalelor direcții de dezvoltare a comunei lon Neculce a avut loc o întâlnire de lucru la care au participat: = Repezentanți ai firmei de consultanță SIA TERITORIAL INVEST; = Reprezentanți ai Primăriei comunei lon Neculce; = Reprezentanți ai societății civile, ai instituțiilor de educație, ai mediului de afaceri și ai unităților de cult. Principalele concluzii ale dezbaterii au fost: Reabilitarea drumurilor de la nivelul UAT Ion Neculce; Extinderea/ modernizarea rețelei de gaze naturale; Construcția unui nou cartier rezidențial; Înființarea unei baze de agrement în fața sălii de sport; Înființarea unui parc mare cu loc de joacă pentru copii; Crearea unui bazin de înnot și a unui patinuar în satul Războieni; Instalarea unui sistem de supaveghere video la nivelul întregii comune; Dotarea comunei cu un sistem de iluminat inteligent; Achiziția de mobilier urban inteligent; Reabilitarea troturelor; Amenajarea curții școlilor cât și a bisericilor; Digitalizarea unității primăriei (dotarea cu calculatoare) Crearea unui ghișeu unic pentru plata taxelor și a impozitelor locale online; Înființarea unor pasaje și a unor noduri rutiere, respectiv: - Crearea unei pasarele în zona primăriei; - Crearea unei treceri de pietoni la școală; - Crearea unei pasarele în zona școlii și a bisericii; - Crearea unui sens giratoriu în apropierea hotelului Coroana sau o pasarelă. 149

Pagina 29

Amenajare spații verzi/ alei pietonale/ căi de acces/ alveole și piste de bicicliști; Consolidarea versantului de la nivelul străzii Buznei; Dotarea școlilor cu bază sportivă și digitalizarea acestora; Extinderea străzii până la nivelul monumentului „Mormântul Cronicarului lon Neculce” și până la nivelul Bisericii Sfânta Treime din satul Buznea; Asfaltare | km de drum din fața bisericii din satul Buznea; Înființarea în fața bisericii (unde se află mormântul lui Ion Neculce) a unui centru multifuncțional în care să fie integrat și un muzeu al satului; Reabilitarea prăznicarului din satul lon Neculce; Dotarea satului de vacanță cu o scenă în aer liber; Înființarea unei tiroliene de la Biserica Ion Neculce până la sala de sport; Extinderea și/ sau modernizarea drumurilor de acces agricole către ferme; Modernizare cămin cultural. Pentru o mai bună informare a cetățenilor privind demersul elaborării SDL, au fost create materiale publicitare, care au fost amplasate în locuri vizibile, de interes pentru populație. Figura 14.1: Materiale promovare SDL ION NECULCE 150

Pagina 30

"9e90[ "9e90[ JOȚIIN1991q0 /IOȚIIpe.n e IS yo 919 [euorjoun nu “doad 1INpuoy + JOJInânsoySou 1$ 10Țitiipe [nruourop 39[N99N UOȚ INȚNIEOIUEIO POJSULO Ur leii ek) oiqesinqure.su 1INpuoy UIp 9[290[ I0[ZIANOE PSIEJȚIOLA ye[eusure [eroads nrjeds mun e21ea1) IMUN PAIEjUNȚUL "9eouro[âe "IBUnUI09 |NȚoALU "aIdoId 1Inpuoy + -exdns 10[nepodsoâ [nrgrunu urp [eLjUopIZEI 190129 E] [NIȚIOLUUOP EQUULUOS ISI OIE0 10ȚHI9U) opqesinqureou 1npuoy 99Np91 e NIȚuod punuu0o ui JeljuopizaI nou Iun ESIInsu0) e 1$ yeo ururey 10[210ur tour (rds I9II29 NOU Mun POIINIJSUE-) "orejuaturjdns TDSOAUL 10un eoIeziȚeaI und “oriejndod [e ainuni[ntu ap [npeâ "HIdOId 1INpuor + “aeunuroo 295910 2 NIUBd ȚUBAJ9ȚuI 9Od 9s po a[eunuu09 apqesinqure.9u I:4 1Inpuo. Hpuog : i ; q JopIntunip Hieyeo eoiieyeunquuy | [nydey Jisoroa e orjepndod op oyep1ooe TINUUNIP SIPHȚIQL9I 151 oua Ia XCNd « IUNd j VENI L ] ras 1 ! HI Jopnsundsea ezițeue ul 'ojeunuoo /BIezIuI9pPoW LINUINIP 99]e IS NON Uz oajul ES 1eS999U 9]S2 AIeOELULIN Epeorlod U[ "madoad 1Idoad 1 1npuo, + "9IeȚUSUUIIȚLOI3e g IeJUSLUIȚLoI3e I[bo13 “1[e90[ Joploygonpoad eooulisns aqesinqure.I9u 1INpuor ajerd mun eorrnajsuo) pierd ounujsuoo) dAtjULULJ jeydoSe pe nzoy dunrj>y NIL ap onqisod asans LTOT VUOZI0 — 3929104d 3p FISVI

Pagina 31

să cuprindă și un muzeu al satului Consolidarea PNDL, PNDR, alte versantului de la Menținerea zonei ferită de pericole de Îmbunătățirea infrastructurii locale. fonduri nerambursabile nivelul străzii accidentare. + fonduri proprii. Buznei Programe Operaționale Crearea unui bazin Dotarea comunității cu un bazin care Regionale (POR) 2021 — de înnot și a unui să aibă două funcțiuni (iarna acesta Îmbunătățirea activității de recreere în 2027, alte fonduri patinoar în satul devine patinoar iar vara bazin de rândul locuitorilor de la nivelul comunei. nerambursabile + Războieni înnot). fonduri proprii. ESI Programe Operaționale Dotarea satului de Crearea unui spațiu pentru Regionale (POR) 2021 — Îmbunătățirea activității de degajare a vacanță cu o scenă desfășurarea activităților de tip 2027, alte fonduri locuitorilor. în aer liber festival sau concerte. nerambursabile + fonduri proprii. Extinderea și/ sau Crearea unor trasee optime de PNDR — sM 4.3, alte modernizarea deplasare a utilajelor antreprenorilor Îmbunătățirea infrastructurii de transport. fonduri nerambursabile drumurilor de acces locali. + fonduri proprii agricole către ferme Înființarea unei POCS (Programul tiroliene de la Dotarea comunei cu o tiroliană. Stimularea turismului local. Operațional pentru Biserica Ion Neculce Combaterea Sărăciei) până la sala de sport

Pagina 32

*2u2do.1na 40[l-inpuof/ pa4psa09p 1$ 40Ț1j]S2Au1 Do4DPnuI4]s 1S po-1280.47p 1SOȚ ne 1INJOA 9p IELUNU OIEUUI Leul “doad LInpuoj + [99 uunrad ne o1eo “esndoad ațrunrjoe opqesniqureIou rInpuoy "POUNUI 9P 11N90[ 9p b9IP29 99 CUUI UL '2271404092 11j0114190 [erasnpul SAP “LTOZ- TOT (IOd) “199eJE 2p Injnrporu pourjeypunquuj 71.4P]NU441S D27D71s292u 1S$ pounuu ored orejunguj 9Jeuor394 9utI301d 3p 40]1.4120] 1142u1ju2u4 1S 11402.19 PO)e)IS9I0U JSoroI & rjuopuodso 9p 9111970 oplinsundszi 2207 ui 153 "NIdoId 1INpPuoy + BI9I NI Inpou “MLIOJeILĂ SUS 1S ruoyord 2p O|IQeSINnqureI9u 1InNpuo "EUunuu09 IN[noIea) HeyI[eo eoarieyeunqiuț Joun e 1S ofesed 119901) “O9Iesed no I9UNUI02 P9I2JO 22 AONd “IONd Joun eoitjunjur "uIdOId LINpuoș + D9[N29N UoI "NOTA Higyjeo eoiripyeungiu “enqejod opqesinquie.9u LInpuoj PUNULOO Ul Ejiqejod nnuod eprqejod gde op 1o[oio1 poropunxa pde op uizeq mun e9IINI)SU0-) oe “AONd "IONd pde uizeq a11n.1Jsuo) "HIdoId 1InNpuoy "9JeJIUNULOO + 9qesinqure.au nnuod v3eour pde no oreyuoturțe LINpPUOI 9]e "ora vieyțeo eouieyeunauur pede no oreyuouurȚe 2p eJUouoduI02 ui HinsoAul “LTOT — IȚOT (0004) nauod gpqeyod ede op 19]8i91 es19punxa 9p UUOISIS 919punx a1eso99u Juns rjuopuodsei 2p oyeproot e[qeanq o1e)joAzeq opansundsg1 919po4 Ul pugAv [euorieodO [nuieI301q

Pagina 33

Programe Regionale Dotare grădinițe Este necesară dotarea grădinițelor din (POR) 2021 — 2027, alte Îmbunătățirea infrastructurii educaționale. comuna lon Neculce. fonduri nerambursabile + fonduri proprii. Programe Regionale Construire creșă în Este necesară construirea unei creșe Îmbunătățirea calității vieții în comuna (POR) 2021 — 2027, alte comuna Ion Neculce în comuna Ion Neculce. Ion Neculce. fonduri nerambursabile + fonduri proprii. PODD (Programul vSI Dezvoltarea unui sistem de canalizare Operațional Dezvoltare Dezvoltare rețea de pentru facilitatea comunei și a Extinderea rețelei de canalizare, Durabilă) 2021 — 2027, canalizare locuitorilor săi dezvoltându-se un trai îmbunătățirea calității vieții. alte fonduri de viață mai ridicat. nerambursabile + fonduri proprii. POIM (Programul Dezvoltare rețea Dezvoltarea unei rețele inteligente de Operațional inteligentă de distribuție a gazelor naturale și Extinderea rețelei de gaze naturale, Infrastructură Mare) distribuție a gazelor racordarea gospodăriilor din comuna îmbunătățirea calității vieții. 2021 — 2027, alte naturale Ion Neculce. fonduri nerambursabile + fonduri proprii. Extinere rețea de Este necesară extinderea rețelei de Îmbunătățirea calității vieții în comuna POIM (Programul gaze naturale în gaze naturale în comuna lon Neculce. Ion Neculce. Operațional

Pagina 34

"udoad LINpuoy + ojrqesinqureau 1npuoy YUoSIȚogur [e “nIpo nnuosd "TBUnu09 2 gzel băeoaur 9d oqnd "PI9JSO9e POIPjOSNUUNIȚUI 1$ 19UNUI02 oqnd yeunuuni INNpUo erje:nsrurtupy Veunun[! 9p 19[9i91 earezruopouu P 9IRUIUINII SP IN[npe1ă e919)591) 3p 19[8j91 eoropuxe “LTOT — 1TOT IS P9I9Puyx9 pIesodou 9)sq [ROIEZIUI9POW ([euor3oy [euorjeodO u1e13014) XOd “MIdOId LINpUoy + "o[e90] o|iqesinquut1eu 1Inpuoy "9eINIIN9 IINONISEAȚUL POeyeUNqUII JOȚIjBIIAnoe e 9I2InSeysep gunq reui [EIN no 392 “LTOZ-I1707 (10d) O nuad [eny[no urtugo 9arn.ysuo-) UnUgO 9In.su0-) 9|eUoI32Ă AUULI30Id “NIdoad 1INpuoy + B9[N92N UoI 155 orqesinqureJ9u inpuoy "99[N99N U0[ PUNLUOO UL [eINI[no "O[eIn) [no NINONISEIȚUL PoIeJeUnqUII PUNUIO2 UI [elny[no Oe “LTOT-IZOZ (U0d) UIUUILO (Nun PAIPIOP &IbS899uU 9]S UIUIBO 91270 ojeuor3oy oureI301q "NIdOId 1INpPuoy + oqesinqureJ9u 1Inpuoy 39|N99N Uo[ "99[N99N U0I Lunuu0o De “LTOT — 17OT "99[N99N UoJ PUNULOO UI A|eAnyeu UI OȚeanyeu oze3 NAS ies roun (912 eInyonuseaul PUNUIOO UI IOIA IBIȚeo voarieytunquuj 9ze3 WUS orjejs POIEJOP IS POIIN.I)SUCEO EIPSOV2U 9)SA [euorjeodO OI2JOp IS 9IIN.ISU0) [nut15014) WIOd "UIdOId 1INpPuor + 9rqesinqure9u rinpuoy Ie "LEOT — 1TOT ISe] [njopnf “oo|nooN (912 eInyonpsegul UO[ UNUI02

Pagina 35

Axa prioritară 2. O regiune cu orașe SMART. Instalare sistem de POR (Program supraveghere video Dotarea cu echipamente video de Operațional Regional) Îmbunătățirea nivelului de siguranță pe întreaga rază a supraveghere pentru a crește nivelul 2021 — 2027, alte printre rezidenții comunei. comunei lon de siguranță al rezidenților. fonduri nerambursabile Neculce. + fonduri proprii.. Reamenajarea I interioară a clădirii, asul cani ze a duza PNDL, Programe creșterea numărului de volume Creșterea numărului de cititori activi ai , Modernizarea/ a Regionale (POR) 2021 — , a i bibliotecii, NR realizarea , de evenimente | , a. . disponibile, îmbunătățirea în Ă dotarea bibliotecii til ei iai N 2027, alte fonduri echipamentului , E folosit fa în cadrul cadrul bibliotecii, îmbunătățirea comunale nerambursabile , + bibliotecii, a. . dezvoltarea „ sistem de | infrastructurii a culturale. 9sI unui A . tă fonduri proprii. evidență : Sa digital. Școala necesită o îmbunătățire continuă pentru a crea un mediu P lăcut de învățare elevilor cât 4 și Programe 5 Regionale Extinderea/ , i ii K Sunt necesare ; 3 (POR) 2021 — 2027, alte , profesorilor. intervenții | - a | Modernizarea/ Îmbunătățirea infrastructurii educaționale. de extindere a instituției de fonduri nerambursabile Dotarea școlilor învățământ pentru creșterea + fonduri proprii. mulțumirii locuitorilor cu privire la sistemul de educație. Amenajarea de Gradul de satisfacție al comunității Reabilitarea și extinderea spațiilor verzi, Fonduri nerambursabile parcuri și spații de necesită îmbunătățiri, astfel este creșterea nivelului de socializare a + fonduri proprii. joacă pentru copii necesară amenajarea de parcuri și localnicilor.

Pagina 36

“g ['€ IRMIOLId exy P 991]9819U9 19jU919172 2919752910 991)9319u9 "NIdOId 1INpPuoy + DINU OIEZIUIOPOUI /oIeuȚIqeoa TOjUBIOIȚO 91075010 AȚIQesINqUuIeIBU LINPuo "O|eUOIjEANPA IINIONIISEIȚUL POIEZIUIOPOA 9p IIgIONȚ EIs992u 9J9irurpe3 npuod ojrurpe1â Oe “LTOZ-1707 (104) IS 9[1J009$ g[euorieonpo eoeAmoe 1S 1[O9S o1ezruopovu oeuor3oy ouutI3o1d BIPOSEȚSOP ISI 9129 UI 9[uipel) Plejqeog '9139u9 oouqnd ojinsul "nIdOId LInpuoy + 9p 9ANeUJoe 9sins Joun poezii UȚ 2911)99[9 91310u0 AȚIqesInquueJou LINpuoy NIJU2d LINSELU IS SEOIJIIUSPI B|INOSII "oomqnd 2p In[nIesoodu Be “LTOT — LZOZ 9p 91j9UnI Uj SIPIJOSU09 9p [ipAmOe JOȚIOLAJ9S HINJONISeIȚuL edarjeyeunqiuj voreanâst ([euorâoy [euorieredO AISNpPUL "99193199 19jU9101J9 NIVUAĂ D91)LOAOIOJ UItI3014) VOd IeEJUNQLUL /IIBINâISE P2I9PoA vnoutd op erjiziyov Ur 291Jqnd oȚiarpepo ur ninsoAu[ eJopororq ap ausrd 157 "HIdOId LINpuoy + IS 91enJ0) ojeuozerd apiqesimqtue:au 1npuoy "1RUNUI09 [nJoALu "9|euojad sso99e 9p 10[Ie9 19[e 9p eonsu0d o9|e “LTOT — 170 2] 9919191q 2p 9)s1d run oezijeoa POIPILUNQUUL “TOUNUIOO POIEjOSNUUNIȚUI — ojeuoord ([euor3oy [euorjerodo “PUNUIL09 UIP 10[81en30.) eoJefeuouy Ne NoIo IS IZIBA UI213014) YOd ueds a1e19u952y "8191]S9107 ejegeIdns ap Jeoyep uqosoop [esrod un ae 31£9 I9UNUI09 PUOZ POIȚIIOȚEA atod 3S [9] 1S99e Uz er ueqin [nrpauu 99 tut) erjejndod o3urduuț 110 oyjnuu I2UI 9|99 9p “oyeujloey 2p dn 1nysooe esdr 'ndoo nnuad poeof ap uijeds

Pagina 37

clădirilor și dotări pentru o mai bună funcționare a activităților. POCS (Programul Operațional pentru Combaterea Sărăciei) Amenajarea de Comuna Ion Neculce necesită Diminuarea agravării situațiilor de 2021 — 2027, Multifond: camere/ apartamente amenajarea sau realizarea unor spați agresiune ce pot fi prevenite prin FSE+, FEDR, alte pentru servicii de locuit pentru a separa agresorii de separarea acestora într-un mediu sigur și fonduri nerambursabile sociale N a uzi ÎI . . victimele acestora. îmbunătățirea sănătății victimelor. + fonduri proprii. Axa prioritară 7. Sprijin 8SI pentru grupuri vulnerabile. Construire Este necesară construirea unor ansambluri de locuit Fonduri nerambursabile ansambluri de locuit în comuna lon Îmbunătățirea calității vieții. în comuna lon + fonduri proprii. Neculce Neculce Achiziția unui Se dorește modernizarea spațiilor POR, alte fonduri mobilier urban publice Îmbunătățirea calității vieții. nerambursabile + inteligent fonduri proprii. Amenajarea spațiilor Creșterea atractivității prin Creșterea fluxului de persoane, creșterea Programe Operaționale verzi aferente valorificarea activităților recreative și timpului petrecut în parcul central și Regionale (POR) 2021 — școlilor a obiectivelor turistice. diversificarea posibilităților de petrecere 2027, alte fonduri

Pagina 38

"99[N92N U0 I9Unuu09 Țe IeyunjoA [NIOTAI9S 9p oynurjsns orjuoAour tjuodan 9p njenys "HIdOId 1INpuor + *arjoooad 1 gjuean3Is “vjuoAoul 9p J0pierAnoe eoxrieyeunguui nuad rejunjoA AIQeSINqUIEIBU LINpPuoI 3p a[ed0[ IOȚILOTAI9S Poarjeyeunquuj nmuad suropovu oyuouuedryoo INȚNLOLAJ9S P21eJ0 1$ OȚeIOodsoțne 9p eoIPUORIZILV "nIdoad 1npuoy "9A1)10dS 10 Amoe + opqesunquue.ou 1ods "9ADI0dS 10pjguAnoe eoarjeyeunquuț volenSejsap n.nuod e1o]sooe IINPuoș Oe “euor3oy 2p eȚes oun.nsuoo) P9I2J0p IS 10ds 2p HȚgs Porezitoy [euorjeodO [nuutI3o1d "(e[eoo] ounrjoe ap Jojrandn13 oyesope IUBA19)UL) Njeunuroo POEJIȚIQesuodsoI 159 1991] Qns gyesejd mndurn 2 91909n9d ap 10ȚrieuAnoe PȚEDO| PoIE)|OAZod POIEJJOAZ3P ULId I9UNu102 10[110H1N90] "Ț BIELIOLId txy "owstan) InȚnreriuoyod uouaăe /3urduueo IIEJSEUNA 29189)$919 1S DSTan) "uadoad 1npuoy BOIPIJOAZAP “19uoz e2Iejosnuunațuj ap auoz ae[euoury 9p [nxn[y 975919 e n.puad 99 Jn99N Uuo] + 9rqesanquure.ou PUNUIOA Ur JUduIoI3e 1$ Surdureo 2p LINpPUoy o)]e “AAA DU0z 10un PoIe[euouIe PPULULOVAI AS "+ASa :PUOȚNINIA "LTOT — IZOȚ (SDOd) l9loe1es eoloequo) nuod [euorieodO [niut1301d "uadoad rnpuoj "OȚI9[e PoIeupqeai “potof 9p IS IZI9A + 9rqesnqureIsu J0jurjeds eareyrpiqeaa *19qQ1] inpndiun e

Pagina 39

Realizarea unei rampe pentru Construire și dotare depozitarea compostului sau cu utilaje, rampă Reducerea poluării cu deșeuri vegetale și gunoiului de grajd în zona limitrofă a Fonduri nerambursabile pentru depozitat animale, valorificarea acestora în sectorul comunei pentru ca locuitorii să nu fie + fonduri proprii. compost/ gunoi de agricol. afectați de mirosul produs și dotarea grajd cu utilaje necesare. Programe Regionale Crearea unui Realizarea unui program after-school (POR) 2021 — 2027, alte program after - la nivelul unităților de învățământ din Îmbunătățirea ofertei educaționale. fonduri nerambursabile school comuna lon Neculce. + fonduri proprii. Digitalizarea Digitalizarea Primăriei lon Neculce Programe Regionale 091 activităților și pentru a ușura munca personalului Dezvoltarea infrastructurii de servicii (POR) 2021 — 2027, alte serviciilor oferite de din primărie și a cetățenilor de doresc publice. fonduri nerambursabile Primăria lon să beneficieze de serviciile oferite de + fonduri proprii. Neculce. aceasta. Achiziționarea de utilaje performante Dotarea cu utilaje pentru desfășurarea activităților de Îmbunătățirea calității activităților fonduri nerambursabile pentru serviciul de colectare, selectare a deșeurilor din realizate de serviciul de salubritate. + fonduri proprii. salubritate comuna Ion Neculce. Dotarea cu utilaje Achiziționarea de utilaje pentru pentru serviciul de serviciul de gospodărie comunală. gospodărie comunală

Pagina 40

1Sy opun juguIgjeAUL 9p ojieyrun 91ygo IOȚIA9Ț9 [n)1odsue. "IdOId 1Inpuoy + "912J09$ II[09$ ejlodsuen e nnuod sulspouu nauod 9znqo.oru oqesinqure.9u HINpuoz roriejndod 1jora iieyr[eo ea19)5919 9ZNQO.IOIUI AP POIEUOIIIZIUOV 3p eSIeUOIIIZIUOV “o15oJouya) mn[nso1301d IS HIBAOCUI 9JIIBOOACIĂ t] 1$ nountu rojord POTUIEUIP 2] BJeuoISoȚEIĂ "ourpuo BIPULI0J IS arjtonpo DUIȚUO 10J910 [NIpauu uz ojeuorieonpo 10pieuAnoe e Op 1051970 eorejdepy BOIEILUUOP nuod oeanSeysep gung o n.nuod 921U0.)29[9 "p BIRLIOLIĂ exy AIRS998U 991U01799[8 "9|eUOLeONpo 10ȚHBIIAnOE Poezie oyuourediyoo sp eoeuoriiziyoe "uIdoad 11npuoy oyuoueduoo “oyua3royur apozaiu ur.d + orqesinquue.rou NO 10ȚIȚ02$ P2I2)0d 161 OIEjEAUL 9pP INȚNUIO)SIS EOIEZIUIOPO HNpUOZ 99]e “TOT — ITOT IOd LZOT-1707 (Nd0d) ue [ende) [euorierodO [nuue road LIVINS "991B)JOA0JOJ Lnoued urad presooou ase1o no ounrâei 22)2)191)99]9 o1nSurs ponpoad O '7 EIejonad xy 1SȚ gs pugind eoysooe *sse[oIim nes ouoărjoyur "uIdoad LInpuoj + "1QUnuI09 aSN azud ud op1qou 10[9Anizodsip 1OUgq 1$ Minye15 AgqesINquIeI8u 1INpPUoy e oeziejârp 2p m[npeIă 219591) E 9IBOIBOUȚ 2p eoeyrrqrsod IJ-LM DO JIELUS 29]e “LTOT — 1TOZ NO JUBU9152 Ap 9[2u0z Uy 2yu951oui SU0Z 10Un 291221) (peuorăoy [euorjeodO IOUeQ 9p e21eȚe)SUI 1 Nye15 1-1 e] UIeI301d) XOd saooe no a91[qnd 10[ouoz eoefeuouuy

Pagina 41

și amenajare locuri desfășoară activitatea și înapoi după de parcare finalizarea orelor. Se dorește realizarea de baze sportive Realizarea de baze în comuna Ion Neculce prin Îmbunătățirea calității activităților sportive în comuna fonduri nerambursabile amenajarea tribunelor, bănci de sportive, creșterea satisfacției privind Ion Neculce + fonduri proprii. rezerve, vestiare, reamenajarea facilitățile sportive a locuitorilor. terenurilor de fotbal. Realizarea unei aplicații mobile POR (Program Dezvoltarea unei “Comuna lon Neculce” pentru Operațional Regional) aplicații mobile Creșterea gradului de digitalizare a informarea cetățenilor, sesizarea 2021 — 2027, alte pentru informarea comunei. problemelor, promovarea micilor fonduri nerambursabile cetățenilor întreprinzători. + fonduri proprii. TOI Este necesară construirea de Construirea de Îmbunătățirea infrastructurii privind Fonduri nerambursabile prăznicare pentru îmbunătățirea/ prăznicare lăcașele de cult. + fonduri proprii. înfrumusețarea lăcașelor de cult. Este necesară construirea de case Construire case Îmbunătățirea infrastructurii privind Fonduri nerambursabile mortuare pentru îmbunătățirea mortuare lăcașele de cult. + fonduri proprii. infrastructurii privind lăcașele de cult. Amenajarea Se dorește amenajarea cimitirelor cimitirelor locale/ a locale prin realizarea de alei, Îmbunătățirea infrastructurii privind Fonduri nerambursabile curților bisericilor instalarea de stâlpi pentru iluminat, lăcașele de cult și a normelor sanitare. + fonduri proprii. din comuna Ion reîmprospătarea spațiilor verzi și alte Neculce lucrări necesare.

Pagina 42

'9130[0uy9) in[nserâoad IS HIgAOUL 9jagooaoad t] IS nounuu 19jord PONULUIP £] &[euoisazoId BIUU0J IS orjeonpo doo nauod "oyupiqejsoad auro) oyroșip od 9p 1951970 porejdepv “eyunjodo BIPULIOȚ 9p aureJ304d ndoo n.uod oreuuoy ap ourer3oad pan "pp BIRUIOLIĂ exy 9p BOIP919 1$ IN[N)919U1 POIEJJOAZOC PIIN-dOySI0M -dOYSX10M 9p PoreziȚeoa 9)$010p os "HIdoad 1Inpuoj + ap ea1eeuoq AIQesINquIeI9U LINpuoz 99]e “LTOZ — 1TOZ (Nd0d) uetun [eude) 163 [euorieodO [nuure13o1q “[nrpauu no oseouoouud 9Se1o no ounr3o1 "9IepPLa1 "99[N99N UO[ I9UNUL09 E ZEI b322I)UL BAND2J8S P9IeJ9aJ09 O “€ BIBILIOLIĂ exV ap imjnpe13 29197599 “aenod e219onpa 3d oyesejdure pAno9[9s ea1ty09J09 nuuad ojoqnd "UI dOAd LINpuoy + “NIIOJEOȚE AJROUNIE J0ȚIIN9$S2p 2oI99NpPoI nnuad 10[9[9qnd eoeuoriizipoy Ap POIPUOIIIZIȚOV o|rqesInqureou 1Inpuoj Oe “LTOT — LZOT UOd ISe] "1Se[ [njopnf *oo[no2N [njopnl *a9[no9N UoI "UIdOId 1INpPuoz + "9IEJUES 10[9U10U E 15 1[N9 9p 9J9Stog] UOJ PUNULOI *99[N99N UOȚ js ur PUNUILOO “99JN99N 9pqesInqureeu 1Inpuo PUrALId Non seazur eorieyeunqulj NOLI9SIQ P9IINI)SUE991 PIeS9%2u 9)SA UOJ Yes Up poI12sIq BIN.ISUCY

Pagina 43

POR 2021 — 2017, alte Educarea cetățenilor Derularea de cursuri pentru educarea fonduri nerambursabile Reducerea gradului de poluare, creșterea cu privire la mediul cetățenilor comunei Ion Neculce în + fonduri proprii. gradului de reciclare, tranziția către surse înconjurător și a privința mediului înconjurător pentru Axa prioritară 3. O de energie verde. biodiversității îmbunătățirea calității vieții. regiune cu orașe prietenoase cu mediul. Demararea unui Este necesară realizarea unor cursuri Creșterea numărului de persoane cu proiect de formare de formare profesională pentru cunoștințe profesionale creșterea Fonduri nerambursabile profesională pentru creșterea gradului de persoane ce numărului de antreprenori/ salariați în + fonduri proprii populație dispun de o educație profesională. comuna lon Neculce. Programul Operațional Capital Uman (POCU) vol 2021 — 2027 Este necesară demararea unui proiect Demararea unui Programul Operațional la nivelul comunei lon Neculce Creșterea numărului de salariați, proiect pentru pentru Combaterea pentru integrarea tinerilor în societate dezvoltarea personală a acestora, integrarea/ angajarea Sărăciei (POCS) 2021 — și oferirea de locuri de muncă pentru creșterea gradului de socializare. tinerilor defavorizați 2027, Multifond: FSE+, aceștia. FEDR, alte fonduri nerambursabile + fonduri proprii. Demararea unui Se dorește implementarea unor Îmbunătățirea spiritului civic și a fonduri nerambursabile proiect privind cursuri privind educația civică pentru responsabilităților față de comunitate, + fonduri proprii. educația civică populația comunei lon Neculce. reducerea infracțiunilor. Realizarea unui pare Se propune construirea unui pare Creșterea eficienței energetice și Fonduri nerambursabile fotovoltaice fotovoltaic. reducerea consumului de energie. + fonduri proprii

Pagina 44

“U10)x0 IS UI9UI UeȚd Ur eI9)s29e [n1pto 39[N99N “nIdoad 1Inpuoy UIId 29[N92N UO[ Iounu09 UIp 9ONSIIN) 10Ț9AH991q0 € IS 29Jn99N UCI I9UNUI09 & + LTOC — ICOT UOd E BOIUIOUO99-01908 POIEIJOAZOC UOJ I9UnuI09 HÂRJoLIOou 9199521) ROISIN) POIEAOUIOId "oyefeuouue o12ored ap 11n90] "udoad 9p 10sdij ezneo up oeyuoure[n3o.19u apoaed op IINPUor + LOT — ICOT 1IROIEd Op OyedoA0Id 10[oyuoprooe "9190N1 IINONIEIȚUL EOIEIEUNqUII JoȚnieds eorefeuoury LOd “LZ0Ț — 1707 U0d P9I89NP91 “INȚNOIȚEI) POIEZIPIny “aeoed 9p J0ȚLIN90] E BIEȚO POIEOIELU IS b919]591) "9ey roun "erousidonue In[nyiurds va1eyjoAzap e IS J0yeqnoul nun 2912919 uld a[eoo[ "nadoad “BOUNUL 9P 10ȚLIN90[ InȚnrerunu 91975919 JoȚan-du-ye3s [nuifirds 1$ rountuoo 39[N99N UoI Inpuoy + LȚOT - [COC “uouoadonue urp JeUu0y [n-19ysnpo ourfids [N[oALU e] 9p (poseopânsojsouu PUNUIOD UL LIO9eȚe (D0d) oreuanneduro) ES o1e9 [ersnpur Oed nun ea12jop 299 1S JO pjernsnpul ap 19u0z eorejunruj 165 [euorieodO [nure1301d n9 gunaaduuz 9Jey 1oun erjonajsuo) PUOZ UIp Jet) [er1ouoadoue Inpn[erjuaod e unur0o uy es1ound "8198 9p J0aj9 no azv3 Op I0ȚHISTUIO POIO9NPOI IS INȚNI9e TB [eo "Nqnsnqu0o sp 9911)99[9 IurSeuu "UIdOAId 1INpuoy + POIRIPUNqUII *991)9319U9 19jU9191Ț2 PSINS IS BO 911]99]9 91319u9 9p pzeq nyuod 129IBOUL 9p AQesINQuIe10u LInNpuoJ e 1$ uunoo1d “or310u9 2p o[qerouo5a1 2d 9190N1 NINONIISEAUL P9IP)JOAZSC ies op eorefeuaury J0[osans e oezijn op mmynpei 2919)5919 uns IN[nyoa1ozd 93472140 "99[N99N UoI "99[N99N UoI aeuojord "uIdoad 1npuoj PUNULEI NIUAd 979[9191q Ap 10Ț97s1d e IS IBUNUI02 [NȚBATU E] LUSIȚ212 ap E99 1$ IS OJBA HInyonnseagul + LTOC — COC UOd o[euoad 10[9joyerdns uurSun[ 22197521) A[euonord nanonseațur oatieyeunquuj P9IBIJOAZAC

Pagina 45

valorificarea potențialului turistic creșterea numărului de turiști și a duratei deținut. de ședere. Elaborarea unui ghid de promovare turistică și traducerea acestuia în mai multe limbi ( engleză, franceză, germane, spaniolă), realizarea unei pagini web de promovare a obiectivelor turistice din comuna lon Neculce în mai multe limbi străine, participarea la târguri de turism naționale și internaționale, promovarea prin intermediul radio-ului și televiziunii. Înființarea unui Reducerea sarcinilor neplanificate, POR 2021 — 2027 +alte 991 centru de planning Dezvoltarea serviciilor sociale, diminuarea cazurilor cu transmitere fonduri nerambursabile+ familial în comuna îmbunătățirea calității vieții. sexuală, promovarea familiei. fonduri proprii. Ion Neculce Construirea și Se recomandă construirea unui Creșterea gradului de mulțumire față de dotarea unui cabinet cabinet veterinar pentru a oferi cât serviciile veterinare și o stare de sănătate Fonduri nerambursabile de medicină mai multe facilități la nivelul mai bună privind animalele, crearea de + fonduri proprii. veterinară comunei. locuri de muncă. POR (Program Operațional Regional) + Înființarea unui Crearea unui centru pentru bătrâni la Sprijinirea locuitorilor vârstnici ai fonduri proprii. centru pentru bătrâni nivelul comunei lon Neculce. comunei cât și a celorlalți locuitori. Axa prioritară 8 — Dezvoltarea

Pagina 46

*9o[n99N 99[N99N U0Ț eunu09 "UIdOId 1INpuor + "99[N99N UO[ PUNUIOD UOȚ PUNULOO UL EOIJO9]o 918I9u9 UȚ B9I.199[9 9r310uo oqesimqureou 1Inpuo up rorijepndod mjorA ujeyeo e9197591) ap 19]ojor eoropunxe eresooou 9sq B9ja1 B19pPunxa 1Se [njopnl “oo[nooN "99[N99N UoI "NIdoOId LINpuoy + "99[N99N UO[ PUNULOD UOȚ LUnNUUI02 rounwoo erjepndod npuod esuodsrp opqesanqurexou ranpuog up rorjejndod mjorA Hjey[eo 2919591) uy Iesuodsrp a1jop Mun POIINIJSUOO plesooou 9)sq 1$ OIeZIUI9POW "BOLII VOS 99[n9N "oouqnd 10]s99 ozodepe os ps e3unns “MIdOaId 1INpuoy + UO[ EUNULOA UIp Ansur up 10ȚI1oygron] IRUBLOIȚA PUNUIOD IS PO 1PS909u 0759 OJuoIno AqesinqureIou 1InpuoJ aorqnd 1opinyysur e IS 9IeZIȚe)IĂIp 9p ImInpoAru 210591) JOȚĂBNANOE J0Inny e orezijeu3Ip PoIeZIȚeu dq 9p ooimpuo [no[eo u pugn 167 *B911]99[9 21319U9 IS ByUB.Ino pde no edIeUSUUIȚe pye.an3Ise I] BA SOIEZIȚeIOIBUU02 op njeds INI)SU09 I0A 9$ "IBIJOAZOp [e 2199 "uAIdoad 1Inpuoj + "BOUNUI 9p 11N90[ 2p botan 10798] “RUOZ Uț [091132 [erjuood pysixo OIBJUBUINȚeOIZe apqesinquue.8u 1Inpuo 15 [e90J In[nyerIouoado.ue eore[ntun)s po [nydey jeriuoprAa e-s eououuose ajord run torejunțu Ap 1$ Țed0[ Imynyerrouoado.ue II9ULSNS BoyeyISs9d0u JEIUSPIA9 P-S PO LUpIeJSU0O “arjepndod opansundsei puezieuy AȚeI0s IS oyeypups 3p HINONISeAgUuL

Pagina 47

Programul Operațional Derulare programe Creșterea numărului de persoane cu Este necesară derularea unor Capital Uman (POCU) și cursuri de formare cunoștințe profesionale creșterea programe și cursuri de formare 2021 — 2027, alte fonduri profesională în numărului de antreprenori/ salariați în profesională în comuna Ion Neculce. nerambursabile + fonduri comuna lon Neculce comuna lon Neculce. proprii. Programul Operațional Derulare cursuri de Este necesară derularea unor Capital Uman (POCU) formare profesională programe și cursuri de formare Creșterea calității actului educațional în 2021 — 2027, alte fonduri pentru cadrele profesională pentru cadrele didactice comuna Ion Neculce. nerambursabile + fonduri didactice din din comuna Ion Neculce. proprii. comuna Ion Neculce 891

Pagina 48

ALTE PROIECTE DE SUCCES CARE POT FI IMPLEMENTATE LA NIVELUL COMUNEI ION NECULCE ÎN FUNCTIE DE DIRECȚIILE VIITOARE DE DEZVOLTARE: 1. Tradiție și dezvoltare (Belgia, Scoția, România) Priorități: transfer de cunoștințe și inovare Obiective * Creșterea participării unor grupuri formale și informale în organizarea inițiativelor de dezvoltare rurală; * Dezvoltarea cooperării regionale și interregionale — construirea de parteneriate între actorii din mediul rural; * Informarea participanților cu privire la politica de dezvoltare rurală și sprijinul financiar pe care îl poate oferi; * Demonstrarea faptului că produsele locale și tradiționale (meșteșuguri, alimente) reprezintă o oportunitate de dezvoltare economică în zonele rurale; * Conservarea și promovarea culturii, gastronomiei și a tradiției în zonele rurale; * Promovarea incluziunii sociale, în special pentru femei, și reducerea sărăciei în zonele rurale. Rezultate Cunoștințe sporite ale participanților cu privire la dezvoltarea rurală durabilă; privind crearea unor lanțuri scurte de aprovizionare și mici unități de prelucrare; precum și privind managementul proiectelor în dezvoltarea rurală. Creșterea cunoștințelor locuitorilor din mediul rural cu privire la politica de dezvoltare rurală și la sprijinul financiar pe care îl poate oteri. Creșterea ponderii locuitorilor din zonele rurale, în grupuri formale și informale, care se implică în inițiative de dezvoltare rurală. De asemenea, a ajutat la stabilirea de noi contacte regionale și supraregionale între participanți. Participanții familiarizați cu o gamă variată de activități (aria culinară, artizanală, muzică). Buget: 71.295 euro -fonduri europene 60.645 euro -alte fonduri 10.650 euro Sursa: curopa.cu 2. Sprijinirea biomasei forestiere în industria agricolă (Porto, Portugalia) 169

Pagina 49

Priotăți: Eficiența resurselor și clima Obiective: Elaborarea de modele eficiente de colectare, planificare și transport a biomasei forestiere; - Identificarea și testarea soluțiilor adaptate și automatizate care reduc costurile, sporesc siguranța și reduc efortul fizic necesar în timpul colectării biomasei și a prelucrării prealabile; * Furnizarea de soluții pentru echipamentele de încălzire cu efect de seră care folosesc așchii de lemn pentru a obține o eficiență sporită și costuri mai mici cu energia. Rezultate Se așteaptă să se aplice software-ul de gestionare a biomasei companiile devenind cu 40% mai eficiente în ceea ce privește costurile operaționale și logistice comparate cu sistemele anterioare de gestionare a biomasei. Pentru industria agroalimentară, se estimează că, costul cumpărării biomasei (așchii de lemn) este cu 82% mai mic decât achiziționarea de gaze naturale. Utilizarea biomasei forestiere reduce riscul de incendiu, deoarece scade încărcătura de combustibil în păduri. Proiectul contribuie la atenuarea schimbărilor climatice prin înlocuirea combustibililor fosili cu un combustibil regenerabil care este neutru în CO2. Buget: 316.375 euro -fonduri FEADR 213.553 euro -fonduri regionale/naționale 23.728 euro -fonduri private 79.094 euro Sursa: GOTECEOR — Supporting the use of Forest Biomass în the agro-industry_|__ENRD (The European Network for Rural Development) (europa.eu) 3. Construirea unei facilități comunale (Franța) Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală Obiective Rurality Center este un proiect emblematic care decurge din planul local Agenda 21. Obiectivul general este îmbunătățirea gamei de servicii disponibile în zonă pentru a stimula economia locală. Rezultate Un centru de sat complet reorganizat, care oferă mai multe servicii și presupune noi investiții de eficiență energetică în clădiri. 170

Pagina 50

Clădirea are un design contemporan și creează un nou reper arhitectural pentru primirea vizitatorilor în oraș. Buget: 1.359.478 euro FEADR 435.033 euro Fonduri naționale/regionale 652.550 euro Alte fonduri 271.895 euro Sursa: curopa.cu 4. Spațiu digital pentru persoane vârstnice (Finlanda) Priorități: incluziune socială și dezvoltare locală Obiective: Îmbunătățirea competențelor informatice de utilizare a computerului și a altor dispozitive digitale de către rezidenții Suodenniemi, în special persoanele în vârstă; Contribuirea la dezvoltarea și adoptarea de noi servicii digitale într-o comunitate care a suferit de pe urma depopulării și multe servicii publice și private sunt închise; Îmbunătățirea serviciilor de bibliotecă și utilizarea multiplă a spațiul public. Rezultate: Protesionistul IT a putut ajuta aproximativ trei persoane pe zi. Multe companii private, bănci, farmacii și furnizori de software, care au închis punctele lor de servicii fizice în Suodenniemi și-au luat angajamentul de a juca un rol în proiect, prin intermediul serviciilor lor electronice. Buget: 27.100 euro FEADR 7.481 euro Fonduri nationale/regionale 10.331 euro Fonduri private 9.287 euro PowerPoint Presentation (europa.eu) 5. Regândirea managementului deșeurilor organice (Spania) Priorități: Eficiența resurselor și climă Obiective: Acest proiect își propune să dezvolte un model inovator de gestionare a deșeurilor biologice,la scară locală cu luarea în considerare a implicațiilor sociale potențiale. Rezultate: A fost creat un sistem de colectare și transport pentru deșeuri biologice în Lumbier și alte zone din apropiere. 171

Pagina 51

Crearea unei instalații de tratare biologică a deșeurilor biologice din Lumbier. Cercetări privind metodele de optimizare a procesului de tratament și asigurarea utilizării compostului obținut. Proiectarea unui curs de formare; introducerea acestui model de management la nivel local. Buget: 197.962 euro FEADR 115.808 euro Fonduri nationale/regionale 62.358 euro Fonduri private 19.796 euro Sursă: europa.eu 6. Instalarea de apă curentă, canalizare și alte infrastructure în România rurală Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală Locuitorii dintr-o comună din România rurală nu erau conectați la alimentările municipale cu apă sau la lucrările de tratare a apelor uzate. Drumurile și alte infrastructuri cheie se aflau, de asemenea, într-o stare săracă. descurajând turiștii să viziteze și menținând investițiile străine necesare în afara zonei. Administrația locală a folosit sprijinul FEADR de aproape 3 milioane de euro pentru a construi infrastructura pentru alimentarea cu apă și lucrările de canalizare pentru satele Romuli și Dealu Ștefăneți, și alte lucrări precum de construcție, cum ar fi drumuri și o nouă grădiniță. Rezultate: Peste 80% dintre locuitori erau conectați la un sistem automat de alimentare cu apă și la canalizare. Centrul cultural Romuli a fost renovat. A fost construită o nouă grădiniță. Drumul local din satul Romuli a fost renovat. Au fost create 5 locuri de muncă pentru personalul tehnic responsabil cu supravegherea funcționării noilor instalații. Buget FEADR 2.97 mil. Euro Sursă: Installing water, sewage and other infrastructure in rural Romania | The European Network for Rural Development _(ENRD) (europa.eu) 7. Configurarea unui centru de aventură (Grecia) Obiective: 172

Pagina 52

Proiectul a urmărit să ajute zona Imathia să devină populară, destinație turistică pe tot parcursul anului. A planificat să ofere o gamă largă de activități pentru vizitatori care utilizează bunurile naturale în timp ce oferă facilități moderne. Obiectivul său principal a fost crearea companiei, care oferă servicii sportive și de agrement (inclusiv un restaurant) inclusiv o componentă de educație de mediu de bază. Rezultate: Proiectul a creat un centru de sport și aventură, completat de facilități de educație pentru mediu și servicii de catering pentru sportivi și vizitatori. Se așteaptă ca centrul să crească numărul de vizitatori în regiune și să se îmbunătățească înțelegerea și respectarea valorii naturale a zonei montane. Creșterea valorii zonei ca destinație turistică va aduce beneficii altor operatori din regiune și va îmbunătăți economia locală în ansamblu. Budget: 286.445 euro FEADR 107.417 euro Fonduri nationale 35.806 euro Fonduri private 143.222 euro Sursă: europa.eu 8. Destinația “Sat de olărit” (Polonia) Obiectivul principal al proiectului a fost vocațional formarea și integrarea socială a șomerilor din zonele rurale și orașele mici. Rezultate: În fiecare an există aproximativ 12.000 de vizitatori, inclusiv turiști și grupuri de studiu din Polonia și străinătate. Din 108 persoane care au participat la instruirea organizată în cadrul proiectului, 76 au găsit de lucru. Buget: 530.000 euro FEADR 24.000 euro Fonduri nationale/regionale 6.000 euro Alte fonduri 500.000 euro Sursă: europa.eu 9. Ateliere de combatere a excluderii digitale în zonele rurale (Polonia) Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală Obiective: Proiectul a avut ca scop sprijinirea persoanelor excluse digital (peste 50 de ani) în zonele rurale pentru a obține aptitudini de bază pentru utilizarea computerului. 173

Pagina 53

Atelierele au avut loc în nouă municipalități partenere, și au urmărit să sensibilizeze comunitățile locale privind necesitatea de a oferi instruire digitală copiilor și tinerilor precum și persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani. Se speră că atelierele oferă un exemplu de succes al modului în care o astfel de instruire ar putea fi organizată. Rezultate: Nouăzeci de persoane de peste 50 de ani și-au dobândit sau și-au îmbunătățit abilitățile de utilizare a unui computer. Participanții au învățat cum să desfășoare activități de zi cu zi, cum ar fi găsirea de informații pe web, căutând oferte de locuri de muncă, efectuând plăți electronice și cumpărături online sau trimiterea de e-mailuri. Noile competențe digitale au contribuit la îmbunătățirea calității vieții și a participanților a contribuit la construirea capitalului social în zona GAL. Proiectul este un exemplu de bune practici la care alte entități pot privi pentru organizarea de inițiative similare pentru educația digitală, indiferent de grupul de vârstă țintă. Buget: 10.394 euro FEADR 6.614 euro Fonduri nationale/regionale 3.780 euro Sursă: curopa.eu 10. Susținerea unui stil de viață sănătos pentru toate generațiile (Slovenia) Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală Obiective: Obiectivele generale ale acestui proiect au fost îmbunătățirea sănătății fizice și mentale a populației din Meza Valley, creșterea gradului de conștientizare și responsabilitate în rândul populației pentru propria sănătate și dobândirea unui stil de viață sănătos. Obiectivele specifice au inclus accesul îmbunătățit la infrastructură recreativă în aer liber; modernizarea și îmbunătățirea locurilor de joacă pentru copii; și motivarea populației locale să se angajeze în activitate fizică în aer liber. Rezultate: În patru municipalități, au fost stabilite 29 de locații pentru recreere în aer liber. Peste 45 de evenimente, ateliere și prezentări au fost direcționate către grupurile țintă, inclusiv copii, părinți, bunici, vârstnici și persoane cu dizabilități. Echipamentul este utilizat în mod regulat de tot mai mulți utilizatori, fie cei implicați în recreere organizată sau cei care preferă să facă 174

Pagina 54

mișcare singuri, gratuit. Se observă încet o schimbare de atitudine, în special în rândul persoanelor în vârstă a populației. Buget: 243.340 euro FEADR 117.545 euro Fonduri regionale/nationale 29.386 euro Fonduri private 96.409 euro Sursă: europa.cu 11. Casa medicală „Cella Sant” la Pont-ă-Celles (Belgia) Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală Obiective: Finanțarea publică a vizat să contribuie la creșterea calității serviciilor oferite de centrul medical din Pont-ă-Celles prin îmbunătățirea organizării spațiilor și echipamente cu o eficiență ridicată. Rezultate: În perioada septembrie 2016 - martie 2018, centrul medical a înregistrat o creștere a mediei zilnice a numărului pacienților de la 10 la 14 și numărul de rezidenți aproape s-a dublat. Activitățile de asistență medicală adună între 5 și 10 persoane pe sesiune. Surs 12. Școala subsidiară - o forță motrică pentru dezvoltare locală (Slovenia) Obiective: Crearea de oportunități de implicare a copiilor în diverse activități de timp liber; Dezvoltarea capitalului social al celor mai tinere generații; Creșterea gradului de conștientizare cu privire la problemele de mediu; Stimularea creativității copiilor; Consolidarea cooperării intergeneraționale; Susținerea școlii subsidiare pentru a deveni centrul vieții sociale din sat. Rezultate: 1 049 de copii au fost implicați în activitățile proiectului; de la 60 în anul 2009 la 300 în 2014; 67 de cadre didactice și 22 de cadre tehnice au lucrat voluntar în proiect; La activități au participat 106 actori locali și 16 asociații; 175

Pagina 55

Au fost implementate 209 de ateliere ecologice, 35 de evenimente promoționale, 13 vizite organizate între școlile subsidiare, 3 prezentări în capitală, 6 evenimente anuale, 6 jocuri fără granițe etc. Buget: 160.048 euro FEADR 84.667 euro Fonduri regionale/nationale 21.167 euro Fonduri private 54.214 euro Sursă: europa.cu 13. Sprijinirea locală a antreprenorilor într-o zonă rurală îndepărtată Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală Obiective: „Atelierul Arborele Luminii” este o afacere socială, proiect, al cărui obiectiv principal a fost crearea de locuri de muncă și creșterea oportunităților pentru comunitatea locală, inclusiv pentru tineri, persoanele cu vârstă medie și vârsta pre-pensionare. Obiectivul specific al proiectului a fost de a utiliza experiență creată în cadrul asociației, pentru a înființa un studio de proiectare specializat pentru prelucrare sticlă și lemn și fabricarea articolelor de decor interior. Rezultate: Acest proiect a ajutat la stabilirea activității de antreprenoriat social în sat. Suveniruri/ cadouri personalizate pot fi produse și comercializate. 9 localnici folosesc acest atelier pentru a genera venituri suplimentare și pentru a-și dezvolta aptitudini. Șase dintre ei sunt tineri cu vârsta sub 30 de ani, astfel proiectul va permite ca ei să rămână în sat. Atunci când atelierul este pe deplin operațional, se așteaptă să crească veniturile cu 30% în primul an. Proiectul a ajutat asociația să-și diversifice activitățile oferind noi aptitudini, cu utilizarea de noi instrumente de lucru, precum și obținerea unei surse constante de venituri pentru finanțarea altor activități. Buget: 49.792 euro FEADR 23.701 euro Fonduri nationale/regionale 11.153 euro Fonduri private 7.438 euro Alte fonduri 7.500 euro Sursă: europa.eu 14. Îmbunătățirea durabilității pădurilor (Slovacia) 176

Pagina 56

Axa 2 — îmbunătățirea mediului și a zonei rurale Obiective: Proiectul a urmărit să protejeze viabilitatea pe termen lung a pădurii prin consolidarea biodiversității și a producției sale potențiale. În același timp, proiectul și-a propus să îmbunătățească funcțiile ecologice, cum ar fi resursele de sol, îmbunătățirea capacității de absorbție și gestionarea apei. Schema de asemenea, a căutat să dezvolte un drum asfaltat de 1,4 km pentru a permite vehiculelor de întreținere efectuarea lucrărilor de întreținere, asigurarea pentru turiști. Rezultate: Noi răsaduri de fag și arțar asigură pădurea mai sănătoasă și rezistentă la daunele provocate de vânt și dăunători. Risc mai mic de eroziune a solului și o retenție mai mare de apă. Noul drum permite echipamentelor grele să acceseze pădurea pentru recoltarea lemnului sau combaterea incendiilor. Drumul este, de asemenea, un impuls pentru organizațiile de turism și sport. Buget: 460.383 euro FEADR 368.307 euro Fonduri nationale/regionale 92.077 euro Sursă: europa.eu 15. Înființarea unei clădiri de afaceri într-o zonă care suferă de șomaj ridicat Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală Obiective: Scopul proiectului a fost de a construi o clădire de afaceri care oferă clienților spații și servicii de sprijin adecvate. Rezultate: 73% din clădire este închiriată. Clădirea deservește astăzi 16 firme mici, cu capacitatea de a găzdui alte cinci companii. Clădirea a devenit un loc de întâlnire pentru antreprenorii din regiune și nu doar cei care au un loc în sediul său. Diferite evenimente sunt organizate în incinta incubatorului comun - o expoziție de fotografii de către un autor local în timpul zilei "ușa deschisă". Buget: 1.905.980 euro FEADR 643.268 euro Fonduri nationale/regionale 214.423 euro 177

Pagina 57

Fonduri private 1.048.289 euro 16. Organizarea zilei fermei deschise (Estonia) Obiective: Obiectivul acestei inițiative este de a sensibiliza publicul care trăiește în centre urbane cu privire la ceea ce este cu adevărat viața rurală. Un astfel de eveniment are ca scop să contribuie la îmbunătățirea înțelegerii de către oameni a modului în care este produsă hrana lor și să ridice aprecierea pentru alimentele locale sănătoase, agricultură și viața în zonele rurale. Rezultate: Numărul mediu de vizitatori pe fermă este de 400 de persoane. Numărul participanților a crescut de-a lungul anilor: * 2015: 148 de ferme au participat și au găzduit peste 45.000 de vizitatori. * 2016: 234 de ferme au participat și au găzduit peste 83.000 de vizitatori. * 2017: 280 de ferme au participat și au găzduit peste 121.000 de vizitatori. * 2018: 296 de ferme au participat și au găzduit peste 163.000 de vizitatori Buget: PDR 56.200 euro Sursă: europa.eu 17. Înființarea plantațiilor de plopi pentru uz industrial (Ungaria) Priorități: Eficiența resurselor și climă Obiective: * aprovizionarea industriei prelucrătoare cu materii prime care acoperă cel puțin o treime din consumul său total; * producerea materiilor prime care nu sunt disponibile în Ungaria; * contribuția la extinderea gamei de produse cu produse semifinite; * echilibrarea fluctuațiilor pieței și a producțiilor dependente de condiții meteorologice . Rezultate: Populus Hungary Ltd. a înființat plantații industriale de plopi pe o suprafață de 109,18 hectare de teren. Două plantații au fost înființate în Somogyudvarhely, de 25,41 ha și 27,68 ha de teren. Două plantații au tost înființate în Berzence, de 26,14 ha și 29,95 ha de teren. 70% din producție 178

Pagina 58

este vândută către Derula Ltd., în timp ce 10% este vândută Italiei și restul de 20% este vândută centralelor electrice de biomasă din Ungaria. Buget: 483.882 euro PDR 241.941 euro FEADR 205.650 euro Fonduri regionale/nationale 36.291 euro Sursă: europa.cu 18. Înființarea unui centru de sănătate (Lituania) Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală Obiective: Proiectul a avut ca scop apropierea serviciilor medicale de cetățeni, în zonele rurale. Rezultate: În prezent, există nouă membri ai personalului în clinică/ centru, de asemenea, se acordă îngrijire la domiciliu rezidenților vârstnici din Svekăna. În conformitate cu acordul cu instituția lituaniană de servicii medicale, unele servicii medicale, cum ar fi consultațiile medicilor de familie, serviciile de asistență medicală și examinările sunt oferite gratuit. Serviciile de îngrijire ulterioară sunt plătite de către pacienți. Buget: 30.690 euro FEADR 21.220 euro Fonduri nationale/regionale 3.745 euro Fonduri private 2.500 euro Alte fonduri 3.225 euro Sursă: europa.cu 19. Restaurarea și conservarea Biserica Sf. Nicolae din Telesti, judetul Gorj Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală Obiective: O serie de lucrări de restaurare de bază au fost necesare pentru a păstra clădirea și de a îmbunătăți funcționalitățile sale. Rezultate: Investiția a făcut biserica mai accesibilă enoriașilor și turiștilor internaționali. Localnicii au fost angajați să facă lucrările proiectului. Printre acestea se numără 20 de persoane cu muncă necalificată/ slab calificată; 15 persoane 179

Pagina 59

care sunt instruite în diferite meserii, precum zidărie, sculptori de piatră, dulgheri, picturi vechi și restauratori de icoane. Un număr nespecificat de ghizi cu normă întreagă vor fi angajați în urma finalizării lucrărilor. Buget: 462.226 euro FEADR 264.769 euro Fonduri nationale/regionale 46.724 euro Alte fonduri 150.733 euro Sursă: europa.eu 20. Reporteri locali care servesc zonele rurale (Suedia) Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală Obiective: Obiectivul proiectului a fost de a oferi știri fiabile pentru acapararea și vizibilitatea zonei sale prin implicarea localnicilor care au dorit să acționeze ca corespondenți pentru comunitățile lor. Ideea de a angaja localnicii să scrie despre propria lor comunitate se bazează pe faptul că acestea tind să fie mult mai bine informați cu privire la știrile locale de zi cu zi decât ar putea fi un corespondent extern sau de arie largă. Rezultate: Până în prezent, 430 de articole publicate au fost scrise de reporterii locali. Ziarul are 109 000 de cititori unici în fiecare zi. Ca un exemplu cu privire la modul cât de populare sunt, articolele scrise de reporterii locali au fost vizualizate 49 450 ori în perioada 2018-11-01 până în 2018-12-07. Abilitățile nou dobândite în scris și fotografie au inspirat unii dintre participanți să își dezvolte propriile afaceri. Proiectul a sporit vizibilitatea și conștientizarea zonelor rurale. De asemenea, a fost creată o platformă pentru știrile rurale și perspectivele rurale. Reporterii încă mai scriu despre comunitățile lor - cu îndrumare de la ziar - voluntari, chiar dacă proiectul s-a încheiat. Buget: 106.555 euro FEADR 53.277 euro Fonduri nationale/regionale 18.115 Fonduri locale 35.163 Sursă: europa.eu 21. Magazinele pop-up pentru a revitaliza centrul orașului (Austria) Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală 180

Pagina 60

Obiective: * revitalizează mediul neprimitor al incintelor de cumpărături semiabandonate prin introducerea ferestrelor pop-up; * creșterea numărului de vizitatori oferind frecvent o schimbare a gamei de servicii și produse; * creșterea numărului de clienți pentru toți localnicii afaceriști; * previne delocalizarea în continuare a afacerilor; * promovarea înființării de noi afaceri; * încurajarea locațiilor pe termen lung. Rezultate: 9 magazine pop-up deschise pe termen lung. S-au înființat 5 afaceri noi, care nu mai funcționează în cadrul proiectului. Acum există mai puține spații comerciale libere în centrul orașului. Traficul clienților a crescut cu 43% pe promenada „Linzer Strafe”. Nu există alte închideri / plecări ale întreprinderilor locale până acum. Proiectul a sporit profilul orașului Enns. Creșterea activităților de marketing și activități promoționale. Proprietarii sunt din ce în ce mai dispuși să investească. Atât proprietarii de afaceri, cât și clienții arată o satisfacție mai mare. Creșterea numărului de micro-evenimente în incinta cumpărăturilor. Buget: 126.176 euro PDR 50.470 euro Fonduri private 75.706 euro PowerPoint Presentation (europa.cu) 22. Investiții pentru creșterea competitivității unei afaceri de panificație (Slovacia) Priorități: Lanț alimentar și manangementul riscului Obiective: Bakery Hrinova prin aplicarea noilor tehnologii și inovații în panificație, precum și modernizarea și inovația echipamentului companiei. Rezultate: Cinci produse noi au fost adăugate la gama de produse de panificație. Au fost create trei noi locuri de muncă și se planifică crearea a încă patru. Cifra de afaceri a crescut 10%. Consum redus de energie. Buget: 1.992.841 euro 181

Pagina 61

FEADR 822.047 Fonduri nationale/regionale 274.016 euro Fonduri private 896.779 euro Sursă: europa.eu 23. Dezvoltarea unei mici ferme apicole în Ungaria Priorități: Competivitate Obiective: * Dezvoltarea activității apicole; * Asigurarea poziției pe piață a fermei; * Creșterea profitabilității fermei. Rezultate: Cele 38 de familii originale au crescut la 63, care vor fi crescute în continuare la 80 de a lungul anului. 35 dintre vechii stupi au fost schimbați și s-au înființat noi colonii. Un sublimator de acid oxalic a fost achiziționat pentru a dezinfecta albinele într-un mod ecologic, care este mai bun decât medicamentele care au fost utilizate anterior. Calculele arată că producția de miere și veniturile preconizate se vor dubla. Buget: PDR (Plan pentru Dezvoltare Regională) 15.000 euro PowerPoint Presentation (europa.eu) 24. Modernizarea unei ferme de porci în Croația Priorități: Viabilitatea fermei și competivitatea Obiective: * modernizarea procesului de producție; * reducerea costurilor de producție; * creșterea eficienței în utilizarea energiei; * creșterea calității solului; * creșterea veniturilor fermei. Rezultate: Datorită investiției, ferma a realizat propria producție de hrană pentru animale, precum și transportul mai ușor, mai sigur și mai rapid al porcilor îngrășați către clienți cu vehiculul. Emisiile de dioxid de carbon în atmosferă au fost reduse datorită consumului redus de combustibil. A fost creat un nou loc de muncă. Buget: 297.378 euro FEADR 160.559 euro Fonduri nationale/regionale 28.334 euro 182

Pagina 62

Fonduri private 108.485 euro Sursă: europa.€eu 25. Transformarea caselor parohiale abandonate în cazare turistică (Austria) Priorități: Incluziune socială și dezvoltare economică Obiective: * adaptarea caselor parohiale pentru a fi utilizate pentru turism; * dezvoltarea de programe în jurul acestor case parohiale pentru a informa turiștii de moștenirea culturală materială și imaterială a mediului rural; * adăugarea de valoare zonelor preponderent slabe din punct de vedere structural; * crearea de noi locuri de muncă și să stimularea activității economice. Rezultate: O listă scurtă de case parohiale a fost elaborată din fiecare zonă participantă; Dezvoltarea și implementarea platformei de rezervare; Partenerii au organizat patru excursii la alte GAL-uri (Grup de Acțiune Locală); A fost realizat un mare eveniment de rețea. Buget: 187.000 euro PDR 147.600 euro Fonduri private 39.400 euro 26. Diversificarea unei ferme în turism și producția de căldură folosind biomasă din lemn (Slovenia) Axa 3 — calitatea vieții în mediul rural și diversificarea economiei rurale Obiective: Obiectivul proiectului a fost înlocuirea vechiului sistem de încălzire cu unul care ar folosi biomasă lemnoasă și ar asigura încălzire clădirilor învecinate. Rezultate: Șapte clădiri sunt acum conectate la sistemul de termoficare cu biomasă. Grupurile școlare vizitează ferma pssssentru a afla despre energiile regenerabile și modul în care sistemul de încălzire funcționează. 183

Pagina 63

Familia a investit acum în producția de energie solară folosind propriile fonduri. Noile apartamente disponibile la fermă au o rată de creștere constantă a vizitelor pentru ultimii 3 ani. Veniturile din activitățile din afara fermei au crescut încet și au depășit veniturile generate din agricultură. Buget: 472.787 euro FEADR 196.091 euro Fonduri nationale/regionale 65.364 euro Fonduri private 211.332 euro Sursă: europa.eu 27. Ridicarea unei cofetării și atelier de patiserie în România rurală Obiective: Obiectivul general al proiectului a fost adaptarea întreprinderii conform standardelor UE privind prelucrarea și distribuirea produselor de cofetărie. Obiectivele proiectului au fost: construirea unui atelier moder de patiserie cu un spațiu expozițional; * creșterea capacității și competitivitatea afacerilor; * să devină un model de unitate de afaceri la nivel local; * să ofere un loc unde clienții și turiștii locali pot petrece timp de calitate și se pot bucura de produsele lor. Rezultate: În 2015, cifra de afaceri a cofetăriei a ajuns la un milion de lei (aproximativ 250.000 de euro). Cifra de afaceri a atelierului a fost de 828 000 lei în 2014. Aceasta a fost cu 32% mai mare decât în 2013 și cu 127% mai mare decât în primul an de activitate, respectiv anul 2012. Cofetaria are în prezent 9 angajați cu normă întreagă. În prezent, pe piața locală nu există niciun concurent pentru produsele companiei. Buget: 1.289.384 euro FEADR 207.775 euro Fonduri nationale/regionale 51.944 euro Fonduri private 1.029.775 euro Sursă: europa.eu 28. Conexiune cu fibră de bandă largă (Suedia) 184

Pagina 64

Axa 3 — calitatea vieții în mediul rural și diversificarea economiei rurale Obiective: Obiectivul acestui proiect a fost furnizarea de bandă largă pentru acces la internet pentru locuitorii din mediul rural din municipiul Brăcke, cu toate avantajele pe care le prevede. Rezultate: Proiectul a condus la 272 de conexiuni la rețeaua de bandă largă. În 2012, doar 0,033% din municipalitate avea acces la rețeaua de bandă largă. În 2017, 90% din gospodării erau conectate. Aproximativ 500 de voluntari au fost angajați în grupul satului. Buget: 985.898 euro FEADR 394.359 euro Fonduri nationale/regionale 98.590 euro Fonduri private 492.949 euro Sursă: europa.eu 29. Utilizarea indicatoarelor rutiere pentru a promova cultura locală (Estonia) Obiective: Scopul proiectului a fost să faciliteze călătoria turiștilor pe traseul Seto Kiilăviiii, atunci când nu au un ghid local care să le arate împrejurimile. Mai întâi s-a făcut un acord asupra abordării, adică ceea ce trebuie să fie prezent în peisaj pentru a facilita turismul. S-a făcut un acord privind necesarul: indicatoare (indicatoare spre sat, spre principalele atracții), semnalizări mari, hărți (harta Seto Kiilăviiii și hartă regională cu toate datele), locuri de picnic și standuri de informare. S-a împărțit lucrarea în trei faze pentru a realiza sarcina de lucru gestionabilă. Proiectul se află în faza de creare a indicatoarelor rutiere. Rezultate: Au fost instalate 130 de indicatoare rutiere pe ruta Seto Kiilăviiii și 3 indicatoare în trei sate (Vărska, Obinitsa, Tsiistre). Au fost instalate 12 hărți rutiere regionale și Seto Kiilăviiii, precum și 17 standuri informative și 7 locuri de picnic în locații diferite. Vizitatorii pot găsi repere interesante mai ușor și pot afla despre cultura locală. Traseul către punctul de control al frontierei cu Rusia este acum clar indicat. Buget: 12.061 euro 185

Pagina 65

FEADR 7.237 euro Fonduri private 3.015 euro Sursă: europa.cu 30. Un serviciu de autobuze locale la cerere în Țara Galilor rurală Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală Obiective: Bwcabus a căutat să pună în aplicare un sistem accesibil și o soluție durabilă pentru asigurarea comunităților rurale din vestul Țării Galilor, cu o rețea de transport locală eficientă. S-a urmărit astfel să se ofere acces îmbunătățit la locuri de muncă și servicii pentru localnici, beneficiarii direcți fiind cei mai expuși riscului. Rezultate: Bwcabus le permite oamenilor să călătorească între orașe și sate sau să se conecteze la linii principale de autobuz sau tren. Serviciul îi ajută pe cei fără mașini să acceseze servicii cheie, inclusiv sănătate și servicii de educație, precum și oportunități de angajare. Proiectul aduce o deosebită contribuție la viața persoanelor cu mobilitate redusă Serviciul a crescut frecvența utilizării transportului public și a încurajat reducerea utilizării mașinii. Bwcabus a oferit un impuls companiilor locale și economiei locale. Buget: — 619.000 euro FEADR - 292.000 euro Fonduri publice — 399.000 euro 31. Oportunități inovatoare de afaceri din lapte de măgăriță (Italia) Obiective: Scopul principal al proiectului a fost dezvoltarea de alimente inovatoare produse din lapte de măgăriță și combinându-l cu lapte de capră. Acest lucru ar fi rezolvat problema deșeurilor alimentare care decurg din dificultatea de a vinde întreaga producție de lapte de măgăriță ca produs proaspăt. Mai mult, implementarea proiectului a fost așteptată să genereze noi surse de venit pentru cooperative, altele decât creșterea interesului turiștilor de a vizita zona. Rezultate: Brânza produsă din combinația de lapte de capră și de măgăriță a avut un discret succes pe piață. Se vinde în magazine locale, restaurante și pensiuni agroturistice și reprezintă pentru cooperativă o sursă importantă de venit. În ceea ce privește iaurtul, au fost evidențiate unele probleme în producția sa. De fapt, potrivit rezultatele fazei de testare a produselor, un tip de iaurt produs 186

Pagina 66

a fost foarte mult apreciat de clienți, dar producția sa a fost prea costisitoare și, în consecință de asemenea, prețul său de piață ar fi fost prea scump. În ansamblu, implementarea proiectului a avut efecte pozitive pentru cooperativă. Producția de brânzeturi a asigurat o sursă suplimentară de venit și numărul de vizitatori a crescut, de asemenea, ca urmare a activităților de diseminare legate de proiect. Buget: 73.736 euro FEADR 25.703 euro Fonduri nationale/regionale 32.713 euro Fonduri private 15.288 euro Sursă: curopa.eu 32. Fermă de lactate cu producție de biogaz în România Obiective: Scopul general al companiei a fost extinderea producției sale prin crearea unei unități moderne de procesare a produselor lactate. De asemenea s-a urmărit să se beneficieze de energie regenerabilă prin utilizarea de produse secundare pentru a produce electricitate și căldură pentru a exploata ferma și unitatea de procesare a laptelui. În plus, prin intermediul utilizării eficiente a produselor secundare, s-ar reduce emisiile de amoniac. Rezultate: Soluțiile tehnologice avansate aplicate au contribuit la reducerea consumului de energie și apă uzată. Bunăstarea animalelor a crescut datorită îmbunătățirii ventilației și reducerea insectelor. Prelucrarea gunoiului de grajd pentru producerea de biogaz a redus emisiile de gaze aproape la zero. Investiția a contribuit, de asemenea, la crearea de noi locuri de muncă fără discriminare de gen, unitățile au vestiare de schimb separate. Mulțumită sprijinului FEADR se produc lapte și produse lactate de înaltă calitate, satisfacându-se cererea ridicată de pe piață. În același timp, reducerea costurilor de producție și o eficiență mai mare au crescut rentabilitatea și competitivitatea fermei. Buget: 5.1 mil euro FEADR 0.9 mil euro Fonduri nationale/regionale 0.05 mil euro Fonduri private 3.7 mil euro Alte fonduri 0.4 mil euro Sursă: europa.eu 33. Stații de încărcare a vehiculelor electrice (Bulgaria) 187

Pagina 67

Rezultate: Cinci stații de încărcare au fost construite în perioada martie - septembrie 2015 în orașele Varna, Plovdiv, Shumen, Burgas și Belogradchik. Au fost create trei noi locuri de muncă (doi mecanici și un administrator). Aproximativ 500 de membri ai comunității au participat la șase zile de demonstrație. 60 de membri au participat la un exercițiu de asamblare a minimodele de mașini electrice. Rezultatele au fost diseminate către peste 1000 de locuitori ai municipiului Isperih, fiind promovată mobilitatea electrică ca soluție modernă pentru protecția sănătății și a mediului precum și a modului de a crea o imagine contemporană și atractivă a regiunii. Buget: 38.800 euro FEADR 21.760 euro Fonduri nationale/regionale 5.440 euro Fonduri private 11.600 euro Sursă: curopa.cu 34. Diversificarea în călărie terapeutică (Slovenia) Priorități: Incluziune socială și dezvoltare locală Obiective: Obiectivul acestui proiect a fost de a sprijini dezvoltarea turismului și serviciilor noi la fermă cu adăugarea unei activități de echitație, în același timp cu promovarea și conectarea întreprinderilor locale. Rezultate: Proiectul a extins sama de produse și servicii turistice în zona Prlekija, iar acest lucru are beneficii atât economice, cât și sociale. A fost înregistrată o creștere cu 15% a vizitelor la fermă. Un nou loc de muncă pentru un instructor terapeutic de echitație a fost creat la fermă. Buget: 23.806 euro FEADR 13.670 euro Fonduri nationale/regionale 3.418 euro Fonduri private 6.718 euro Sursă: curopa.eu 188

Pagina 68

ANEXE Fonduri europene pentru perioada 2021 — 2027 Conform Comisiei Europene, granturile pot fi eficient completate de instrumentele financiare, care au efect potențator și sunt mai apropiate de piață. În mod voluntar, statele membre vor putea să transfere o parte din resursele politicii lor de coeziune către noul fond InvestEU gestionat la nivel central, ca să acceseze garanția furnizată de bugetul UE. Va fi mai ușor să se combine granturile și instrumentele financiare. Noul cadru include și dispoziții speciale pentru a atrage mai mult capital privat. NOUL CADRU FINANCIAR MULTIANUAL 2021-2027 UN BUGET PENTRU O UNIUNE CARE PROTEJEAZĂ, CAPACITEAZĂ ȘI APĂRĂ În mitiarde EUR - prețuri curente 275 EUR SECURITATE Șt APĂRARE 275 EUR 1 Cercetare și inovare 12 Securitate 2 investiți strategice europene 13 Apărare > Piața unică 14 Reacția la situații de criză 4 Spațiu Î COEZIUNE ȘI VALORI VECINĂTATE 4424 EUR ȘI RESTUL LUMIL 123 EUR 5 Dezvaltare regională și coeziune 15 Acțiuni exteme & Uniunea economică și monetară 16 Asistență pentru preaderare 7? investiții în capitalul uman, coeziunea socială și valori MIGRAȚIE ȘI GESTIONAREA 2 ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ FRONȚIERELOR EUROPEANĂ 34,9 EUR 85,3 EUR ' Agricultură și politica maritimă 10 Migrație 17 Administrație publică europeană 9 Mediu și politici climatice 11 Gestionarea frontierelor Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) 2021-2027 Axa Prioritară 1. Tranziție energetică bazată pe eficiență energetică, emisii reduse, sisteme inteligente de energie, rețele și soluții de stocare. Axa Prioritară 2 - Dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată și tranziția la o economie circulara. Axa Prioritară 3 - Protecția mediului prin conservarea biodiversității, asigurarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate. Axa Prioritară 4 - Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor. Axa

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.