Document
Strategia de dez. loc. 2021 2027 pag 1 120
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 40,8 MB · modificat pe site: 29.07.2021
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Strategia de dez. loc. 2021 2027 pag 1 120”, Comuna Ion Neculce, jud. Iași. Sursa: http://www.primaria-ionneculce.ro/wp-content/uploads/2021/07/Strategia-de-dez.-loc.-2021-2027-pag-1-120.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ion-neculce/52753-strategia-de-dez-loc-2021-2027-pag-1-120, 06.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ
A COMUNEI ION NECULCE,
JUDEȚUL IAȘI
2021 - 2027
Pagina 2
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ
A COMUNEI ION NECULCE, JUDEȚUL
IAȘI
2021 - 2027
Pagina 3
Pagina 4
Prefață
Stimați cetățeni,
Ne aflăm în pragul unei noi etape de
dezvoltare a comunei lon Neculce. Vedem astăzi
rezultatele eforturilor noastre anterioare și
conșștientizăm împreună că în perioada următoare
este necesar să rămânem uniți și să ne continuăm
munca. Prezenta strategie va constitui fundamentul
acțiunilor viitoare. Ne propunem să răspundem
tuturor nevoilor cetățenilor comunei lon Neculce și să ne dezvoltăm pe toate
planurile.
Perioada 2021-2027 va reprezenta pentru noi o perioadă de tranziție
în care ne vom concentra pentru atingerea tuturor obiectivelor. Consider că
dispunem de resursele necesare și avem o echipă vrednică să obțină cele mai
bune rezultate.
Către dumneavoastră, cetățenii comunei lon Neculce, adresez
mulțumiri pentru susținerea pe care ne-o acordați și implicarea continuă în
proiectele derulate!
Cu devotament,
Gheorghe VĂLEANU, primarul comunei Ion Neculce
Pagina 5
Pagina 6
Cuprins
Lista tabelelor Zi
Lista figurilor 9
CAPITOLUL 1 - CONTEXTUL ELABORĂRII STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ION NECULCE - ORIZONT
2027 13
CAPITOLUL II - DEZVOLTAREA LA NIVEL EUROPEAN, NAȚIONAL,
REGIONAL ȘI LOCAL 17
CAPITOLUL III —- CONTEXTUL ISTORIC 31
CAPITOLUL IV — CONTEXTUL CULTURAL 35
CAPITOLUL V — CONTEXTUL ADMINISTRATIV 41
CAPITOLUL VI — SISTEMUL DE EDUCAȚIE 67
CAPITOLUL VIII — PROFILUL SOCIO — DEMOGRAFIC 8l
CAPITOLUL IX — PROFILUL SOCIO — ECONOMIC 85
CAPITOLUL X — TURISMUL 95
CAPITOLUL XI - ANALIZA TOWS A DOMENIILOR STRATEGICE
PENTRU DEZVOLTAREA COMUNEI ION NECULCE 101
CAPITOLUL XII — TENDINȚE INTERNAȚIONALE — DEZVOLTAREA
RURALĂ ÎN CONTEXT EUROPEAN 107
CAPITOLUL XIII — CALITATEA VIEȚII LA NIVEL NAȚIONAL ȘI
EUROPEAN 125
CAPITOLUL XIV — PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU DEZVOLTAREA
COMUNEI ION NECULCE — ORIZONT 2027 147
ANEXE 189
Pagina 7
Pagina 8
Lista tabelelor
Tabelul 2.1: Prioritățile tematice 17
Tabelul 2.2: Sumele aferente pentru fiecare capitol de buget 23
Tabelul 5.1: Numărul locuințelor existente în comuna lon Neculce (Sursa:
INSSE) 9)
Tabelul 5.2: Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile 42
Tabelul 5.3: Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare 42
Tabelul 5.4: Lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor 43
Tabelul 5.5: Starea de acoperire a satelor cu utilități 44
Tabelul 5.6: Proiecte realizate la nivelul comunei Ion Neculce 44
Tabelul 5.7: Suprafața fondului funciar (ha) (Sursa: INSSE) 52
Tabelul 5.8: Numărul șomerilor înregistrați în comuna Ion Neculce (Sursa:
INSSE) 55
Tabelul 6.1: Personal didactic pe niveluri de instruire în comuna lon
Neculce, în perioada 2010 — 2019 (Sursa: INSSE) 68
Tabelul 6.2: Ponderea gospodăriilor care au acces la un computer acasă — pe
medii de rezidență 69
Tabelul 6.3: Populația școlară pe niveluri de educație 69
Tabelul 6.4- Rata abandomentului școlar în învățământul preuniversitar, pe
niveluri de educație ( în procente) (Sursa: INSSE) 7
Tabelul 8.1: Născuți vii în perioada 2010 — 2019 în comuna Ion Neculce
(Sursa: INSSE) 81
Tabelul 8.2: Populația după domiciliu pe grupe de vârstă, perioada 2010 -
2020 (Sursa: INSSE) 82
Tabelul 8.3: Sporul natural al populației la nivelul comunei Ion Neculce, în
perioada 2010 — 2019 82
Tabelul 8.4: Numărul căsătoriilor în comuna Ion Neculce, perioada 2010 —
2019 (Sursa: INSSE) 83
Tabelul 8.5: Numărul divorțurilor în comuna Ion Neculce, perioada 2010 —
2019 (Sursa: INSSE) 83
Tabelul 8.6: Divorțuri după numărul copiilor minori rămași după desfacerea
căsătoriei, la nivelul județului Iași, perioada 2010 — 2019 83
Tabelul 9.1: Firme active pe domenii de activitate — la nivelul anilor 2015-
2019 85
Tabelul 9.2: Primele 10 firme (domeniul de activitate) din comuna Ion
Neculce, după cifra de afaceri 86
Pagina 9
Tabelul 9.3: Evoluția principalelor firme din comuna Ion Neculce după cifra
de afaceri, număr de angajați și productivitatea muncii 89
Tabelul 10.1: Capacitatea de cazare turistică la nivelul comunei lon Neculce
(Sursa: INSSE) 96
Tabelul 10.2: Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică la nivelul
comunei lon Neculce (Sursa: INSSE) 97
Tabelul 10.3: Înnoptări în structuri de primire turistică la nivelul comunei
Ion Neculce (Sursa: INSSE) 97
Tabelul 12.1: Ritmul de înnoire la nivelul Regiunii Nord — Est, perioada
1990 - 2017 108
Pagina 10
Lista figurilor
Figura 2.1: Cheltuielile UE pentru 2021-2027 seca seaca a asa ceara 22
Figura:2:2: Programe și fonduri din CEM sesszesecei cesare ceeace cae casca 24
Figura 4.1: Muzeul comunei lon Neculce..........cce nea eene eee eee ananaaeazee 35
Eieura:4.2: Gronicarul Ion Neculce-sse seara vea opiu ceaaai ac ceezcata 37
Figura 4.3: Mormântul Ion Neculce..........c cecene E .38
Figura 5.1: lerarhizarea niveluri de conducere în cadrul primăriei.............. 41
Rioura 5.2 Infrastructurâ:de (TanSDOIt „ne-o ae seaca aaa oanteaeataa alea onoi aaa 47
Figura 5.3: Evoluția numărului mediu al salariaților în comuna Ion Neculce,
perioada;2010—2019' (Sursa: INSSE) ....-<ncnceeee ornate macara 55
Figura 5.4: Aprecierea serviciilor de transport din comuna lon Neculce ....56
Figura 5.5: Aprecierea serviciilor de poștă și curierat din comuna lon
Neculce... nenea anna emana nenea enenaaa nana nana enma eee 56
Figura 5.6: Aprecierea aprovizionării cu apă potabilă din comuna lon
ÎN 6 0 e PR RR N E E a a a 57
Figura 5.7: Aprecierea infrastructurii de canalizare din comuna Ion Neculce
meant neaga ana ana maaaaaR RE aRa ERaleaeaa SE aPEcaia 57
Figura 5.8: Aprecierea infrastructurii de salubritate din comuna Ion Neculce
Ea inuman aaa Apa aaa ae a ea Ea EDIT ao Cata 58
Figura 5.9: Aprecierea infrastructurii de iluminat public din comuna lon
NECUlEE „sense PEST SPEED DEEE EEE SE O ED Rapa 58
Figura 5.10: Aprecierea stării drumurilor comunale din comuna Ion Neculce
E a E DE E 3 Ea TE E a a 59
Figura 5.12: Nivelul de mulțumire față de medici... eee eeeeeeee
Figura 5.13: Nivelul de mulțumire privind farmaciile... eee
Figura 5.14: Nivelul de mulțumire privind cabinetele medicale.. zs5
Figura 5.15: Nivelul de mulțumire privind serviciile medicale veterinare .. 62
Figura 5.16: Nivelul de mulțumire privind asistența socială pentru
persoanele cu handicap... neeaenena 62
Figura 5.17: Nivelul de mulțumire privind aistența socială pentru bătrâni. 63
Figura 5.18: Opinia respondenților privind problemele comunei Ion Neculce
Figura 5.19: Acțiuni propuse de public pentru rezolvarea principalelor
joi 15) [235 002] 2 ocoale ac ca Ca ee ca a eat CE GE 64
Figura 5.20: Fenomene sociale negative din comuna lon Neculce.............. 65
Pagina 11
Figura 6.1: Evoluția populației cuprinse între 0 -14 ani comparativ cu
populația școlară în comuna Ion Neculce (Sursa: INSSE..........meeeeeee
Figura 6.2: Aprecierea nivelului de dotare a școlilor din comuna lon
NEGULEG „mnonanarnnneenaneonae neon aane aan aaa nana nenea IEI 72
Figura 6.3: Aprecierea nivelului de dotare a bibliotecii din comuna Ion
NEGUlGE „..mmomemmenanenneanenenneaeoaaeoceneeaanannaanoenanaeeanao de Udo ZE TE SEE 73
Figura 6.4: Aprecierea nivelului de dotare a grădinițelor din comuna Ion
NECULCE „n mnoeanennearrpaomnenenaname neam onennonannoennanenaenaan ana ili 0 IEEE Eat 73
Figura 6.5: Aprecierea nivelului de dotare a bazei sportive din comuna lon
NECuUlGE „nn eonaeennvasesaazeaneaaeaaaoneneane iasi EEE STITI E E a 74
Figura 6.6: Aprecierea gradului de mulțumire față de cadrele didactice din
comuna: lon.Neculeei ses seca e EET GE OEI DO ES 74
Figura 7.1: Localizarea comunei Ion Neculce, în județul Iași ............eeeeeee 75
Figura 8.1: Evoluția demografică a comunei lon Neculce, perioada 2010 —
2020 (Sursa: INSSE) sosea ea TETIERE IE 81
Figura 8.2: Evoluția emigranților și imigranților definitivi din comuna lon
Necsuilce; perioada 2010 —-2019mmorareeeeeea eee aaa ca ea aa
Figura 9.1: Cifra de afaceri la nivelul județului Iași...
Figura 9.2: Aprecierea nivelului comerțului din comuna lon Neculce
Figura 9.3: Aprecierea activității agricole din comuna Ion Neculce....
Figura 9.4: Aprecierea activității turistice din comuna Ion Neculce............
Figura 9.5: Aprecierea activității zootehnice din comuna lon Neculce....... 91
Figura 9.6: Aprecierea activității industriale din comuna lon Neculce........ 92
Figura 9.7: Spiritul antreprenorial din comuna lon Neculce............e aceea 93
Figura 9.8: Elemente pe care se poate baza dezvoltarea socio-economică a
comunei lon Neculce... nenea nenea nenea nana
Figura 10.1: Popas Rami... cena nenea nenea nana ne
Figura 10.2: Hotel Coroana... nenea nana
Figura 10.3: Biserica din lemn „lon Neculce”...
Figura 13:1: Satisfactia:generală a Vieții ss seaca eee ceea aaa
Figura 13.2: Satisfacția generală a vieții respondenților........cne nenea
Figura 13.3: Satisfacția finanțelor și venitul mediu anual a
Figura 13.4: Satisfacția finanțelor și venitul mediu anual a respondenților
din comuna lon Neculce... enenenana nenea 126
Figura 13.5: Satisfacție financiară a respondenților din comuna Ion Neculce
Pagina 12
Figura 13.6: Venitul mediu anual al gospodăriilor respondențților din
comuna lon Neculce .... enma nenea nana nana 128
Figura 13.7: Satisfacția privind condițiile de locuit și coeficientul de supra-
aglomerare... nenea nenea neanennennenaeneena nana 128
Figura 13.8: Satisfacția privind condițiile de locuință și coeficientul de
supra-aglomerare........cen nenea nenea nenea nenea 129
Figura 13.9: Satisfacția față de propria locuință a respondenților.............. 130
Figura 13.10: Nivelul de supra-aglomerare a gospodăriilor ........... unea 130
Figura 13.11: Satisfacția privind locul de muncă și rata angajării ............. 130
Figura 13.12: Satisfacția privind locul de muncă și rata angajării ............. 131
Figura 13.13: Satisfacția privind locul de muncă la nivelul comunei lon
Neculee esse aa caca aaa Daca Baa DOE 003 caca aa 132
Figura 13.14: Satisfacția timpului utilizat și media orelor de lucru
săptămânale: oceeeage paza Pee ao EI 1 a 0 0 a 30 Ea 132
Figura 13.15: Satisfacția timpului utilizat și media orelor de lucru
săptămânale; ec ceoaeea cogae oaaaca caaaa aapa 00 gaag0aa IEecataa vez ua aaa 133
Figura 13.16: Satisfacția respondenților din comuna Ion Neculce privind
utilizarea timpului nenea nana aan 134
Figura 13.17: Situația medie a orelor lucrate pe săptămână ..........mane eee 134
Figura 13.18: Nivelul de educație și diferența satisfacției generale........... 135
Figura 13.19: Nivelul de educație și diferența satisfacției generale........... 136
Figura 13.20: Autoevaluarea sănătății și speranța de viață .... 136
Figura 13.21: Autoevaluarea sănătății și speranța de viață, comparație între
statele europene... nenea nenea neam 13
Figura 13.22: Perceperea propriei sănătății de către respondenții din comuna
Ion Neculce... nenea nenea nana 138
Figura 13.23: Speranța medie de viață prevăzută de respondenți .............. 138
Figura 13.24: Satisfacția relațiilor personale ............men eee 139
Figura 13.25: Satisfacția relațiilor personale, comparație între statele
CULOPENE ostas rca a EET EET AIE a aaa 139
Figura 13.26: Satisfacția respondenților privind relațiile personale .......... 140
Figura 13.27: Bazarea pe o persoană apropiată în caz de urgență ............. 140
Figura 13.28: Nivelul de:siguranță--cascececcaees acasa aaa aaa 38 ma aa ce 141
Figura 13.29: Nivelul de siguranță, comparație între statele europene...... 141
Figura 13.30: Siguranța respondenților plimbându-se pe timp de noapte.. 142
Figura 13.31: Încrederea în sistemul juridic .......cmnoee na 142
Pagina 13
Figura 13.32: Încrederea în sistemul juridic, comparație între statele
CUTOPENEisc, catea cae DE DEEE TEO E E ST E IE 143
Figura 13.33: Încrederea în sistemul juridic la nivelul comunei Ion Neculce
anna eaan ceepana neoane nn E Faget TEA 144
Figura 13.34: Satisfacția cu mediul înconjurător și nivelul de poluare...... 144
Figura 13.35: Satisfacția cu mediul înconjurător și nivelul de poluare,
comparație între siatele:europene sasea cesare aaa asc 145
Figura 13.36: Satisfacția respondenților privind mediul de viață .............. 146
Figura 14.1: Materiale promovare SDL ION NECULCE... nenea 150
Pagina 14
CAPITOLUL 1 - CONTEXTUL ELABORĂRII
STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI
ION NECULCE — ORIZONT 2027
Ca amplasare administrativă, comuna lon Neculce face parte din
județul Iași, Regiunea de Dezvoltare Nord - Est și se poziționează în vestul
județului, pe malurile râului Bahluieț și înconjoară orașul Târgu Frumos.
Județul Iași cuprinde are 2 municipii ( Iași, Pașcani), 3 orașe ( Târgu
Frumos, Podu Iloaiei, Hârlău) și 93 de comune.
Comuna lon Neculce (în trecut, Târgu Frumos) este formată din
satele Buznea (reședința), Dădești, Gănești, lon Neculce, Prigoreni și
Războieni. Reședința comunei este în localitatea urbană ce constituie orașul
Târgu Frumos.
Strategia de dezvoltarea a localității lon Neculce, este un document
prin care sunt analizate resursele locale în vederea gestionării acestora în cel
mai eficient mod pe termen scurt, mediu și lung. Planificarea strategică are ca
punct de pornire inventarierea resurselor și potențialului economic, social și
demografic. Inventarierea acestora se face atât pentru prezent, cât și pentru
trecut, în vederea învățării din experiențele anterioare, precum și pentru a
putea obține prognoze în funcție de diferiți indicatori. A planifica strategic
înseamnă a lua în calcul astfel de factori ce pot influența localitatea în mod
pozitiv sau negativ, pentru a adopta politici de valorificare a celor pozitivi și
de preîntâmpinare sau de minimizare a celor negativi.
Planificarea strategică este un proces în mai multe etape, prin care
comunitatea poate să-și creeze imaginea viitorului pornind de la condițiile
prezente de potențial și resurse, trasând căi de realizare a acelui viitor.
Planificarea strategică reprezintă unul din instrumentele pe care comunitățile
locale îl pot utiliza pentru a avea certitudinea că politicile și programele
prognozate corespund așteptărilor cetățenilor și necesităților de dezvoltare
durabilă.
Prin strategia de dezvoltare locală se dorește o eficientizare a modului
în care autoritățile publice locale ajung să soluționeze probleme precum:
e gestionarea eficientă a resurselor financiare;
e promovarea localității atât la nivel național, cât și internațional;
e atragerea de fonduri externe (fonduri structurale, investiții), în
vederea finanțării proiectelor investiționale ce se doresc a fi
implementate.
13
Pagina 15
Un alt aspect foarte important al strategiei de dezvoltare locală este
că aceasta are și rolul de a stabili direcțiile de dezvoltare, ritmul și scara
acestei dezvoltări. Consiliul local, respectiv Primăria, vor avea astfel un
instrument cu ajutorul căruia își vor putea planifica implementarea pachetului
de politici, de programe și proiecte pe un termen mediu, dar și un termen lung,
astfel ce nu s-a atins urmează a se atinge pe viitor.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană se întrevăd
acest motiv, prin implementarea strategiilor de dezvoltare, România
urmărește să ajungă la un nivel de trai similar cu celelalte state membre ale
Uniunii Europene. Termenul de realizare a strategiei trebuie să corespundă
celui de-al doilea exercițiu financiar UE în România, de aceea am ales o
planificare pe perioada 2021 - 2027. În esență, acest tip de strategie reprezintă
baza coordonării investițiilor multianuale și a pregătirii administrației publice
locale pentru absorbția fondurilor europene planificate pentru perioada 2021
- 2027.
Comuna lon Neculce prezită acest interes de a-și conduce toate
resursele locale într-un exercițiu care să contribuie la dezvoltarea economică
cât și socială a comunității, atât pentru a-și menține locuitorii la nivelul
comunității cât și pentru a accelera ritmul de regenerare al populației care este
într-un trend ascendent de la nivelul anului 2010 până în prezent. Fapt
îmbucurător deoarece comunele de la nivelul României se confruntă cu
problema „îmbătrânirea populației”.
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei își propune să abordeze
contextele care compun elementele centrale ale comunității pentru a evalua
resursele existente cât și cursul istoric pe care comunitatea l-a avut până în
prezent pentru a previziona atât viitoarea direcție spre care se îndreaptă cât și
posibilitatea pe care o au autoritățile locale de a o redresa astfel încât calitatea
vieții locuitorilor să fie văzută de către aceștia ca fiind echitabilă comparativ
cu restul locuitorilor de la nivelul Uniunii Europene.
La nivelul comunei Ion Neculce, putem constata că de-a lungul
istoriei acesția au un spirit antreprenorial bine dezvoltat însă paleta de
domenii de activități este restrânsă iar comunitatea necesită un impuls pentru
a putea să-și diversifice domeniile și astfel creând noi oportunități pentru
generațiile viitoare.
Analizand cele șapte contexte de la nivelul comunei (istoric, cultural,
administrativ, educațional, socio-demografic, geografic și socio-cultural)
putem extrage esența care necesiă valorificată de la nivelul UAT Ion Neculce.
Respectiv analizând:
1. Contextul istoric
14
Pagina 16
Comuna Ion Neculce prezintă o istorie timpurie, fiind datată încă din
secolul XIII, esența de la nivelul comunei fiind păstrată prin regenerarea
populației locale și dorința acestora de a împărtăși noilor generații istoria
propriilor străbuni.
2. Contextul cultural
Acest context prezintă aspecte legate de manifestațiile culturale ale
localnicilor cât și infrastructura care ajută la menținerea acestora . Comuna
prezintă potențial cultural datorită personalităților de seamă care au sfințit
acest loc prin prezența și curentului pe care l-au insuflat. Totodată acest
capitol face referire și la modalitatea de a menține vie cadrul străvechi
reprezentat de portul popular, tradiții/obiceiuri cât și credința locuitorilor.
3. Contextul administrativ
Acesta face referire la modalitatea de organizare a teritoriului, de
facilitățile de care acesta dispune (infrastructură tehnico-edilitară,
infrastructura medicală, transport etc) cât și ușurința cu care aceasta comunică
cu restul comunităților învecinate și nu numai pentru a stabili relații bune de
colaborare. Totodată se prezintă și repartiția fondului funciar de la nivelul
comunei care poate îndica către care dintre domeniile de activitate se poate
îndrepta comunitatea antreprenorială.
4. Contextul de educație
Prezintă modul de organizarea și desfășurare a activității educative
de la nivelul comunității cât și gradul de implicare care se prezintă la acest
nivel. Acest capitol este unul dintre cele mai importante deoarece Pentru a
intensifica procesul dezvoltării unei societăți la baza acesteia trebuie să stea
în poziție verticală sistemul de instruire și educație, fundamentat pe cele mai
performante metode de cunoaștere și remodelare continuă a realității
existente.
5. Contextul socio-demografic
Prezintă evoluția societății atât din punct de vedere cantitativ cât și
calitativ pentru a determina evoluția societășii cât și potențialul acesteia de a
se autoregenera și a împărtăși bunele valori morale.
6. Contextul geografic
Capitolul prezentat identifică resursele naturale pe care comunitatea
le deține cât și riscurile la care este expusă. Tipologia unei comunități se naște
din relația pe care omul o are cu mediul în care trăiește, îi evidențiază, deci,
personalitatea prin amprenta pe care o lasă.
7. Contextul socio-economic
Comunitățile de la nivelul României prezintă ritmuri diferite de
dezvoltare date odată de implicarea locuitorilor în activitatea antreprenorială
cât și de resursele de care comunitatea dispune și direcțiile spre care aceasta
15
Pagina 17
îi îndreaptă. La nivelul unei comunități unde activitatea antreprenorială este
mai pronunțată, comunitatea se dezvoltă în proporții asemănătoare.
Bazându-se pe caracteristicile și nevoile comunității, o strategie de
dezvoltare locală stabilește scopuri, obiective, programe și proiecte ce
urmează a fi urmate și dezvoltate. Acest lucru are e realizabil prin
minimalizarea punctelor slabe, prin exploatarea avantajelor locale, prin
identificarea și găsirea unor soluții în eventualitatea unor amenințări viitoare,
analiza oportunităților viitoare (atragerea unor noi investitori, dezvoltarea
durabilă, surse de energie regenerabilă etc.), identificarea provocărilor
teritoriale ce trebuie abordate.
Luând în calcul și contextul European favorabil diminuării
disparităților de dezvoltare socială și economică existente între România și
statele membre ale Uniunii Europene prin finanțarea zonelor mai puțin
dezvoltate, strategia de dezvoltare locală poate genera resurse prin elementele
sale noi în domeniul etnic, managerial sau financiar. Fondurile structurale și
de coeziune sunt un real sprijin pentru dezvoltarea comunităților locale dar
pentru a le obține este nevoie de proiecte care acționează și furnizează
rezultate „ proiecte ce nu risipesc ci care vor fi direcționate către investiții ce
pot stimula creșterea economică.
16
Pagina 18
CAPITOLUL II —- DEZVOLTAREA LA NIVEL
EUROPEAN, NAȚIONAL, REGIONAL ȘI LOCAL
Dezvoltarea regională reprezintă o preocupare majoră atât în studiile
de specialitate, cât și în analizele destinate fundamentării măsurilor de politică
economică și socială.
Strategiile de dezvoltare regională se construiesc pornind de la
anumite scenarii de urmat privind evoluția proceselor economice, sociale,
politice etc. din spațiul respectiv.
Posibilitățile de accesare a fondurilor europene au dus la o diminuare
semnificativă a decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Astfel, dacă în
perioada 2007-2013 se discuta despre necesitatea asigurării accesului la
utilitățile de bază, astăzi după încheierea Cadrului Financiar Multianual 20142020, discutăm în anumite contexte de obiective smart village.
Anumite comunități rurale întâmpină și în prezent dificultăți specifice
în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, accesul la utilitățile de bază,
condițiile de locuit, calitatea sistemului de educație etc. Pentru a face față
acestor provocări, sunt necesare măsuri de asistență structurală și teritorială.
În cadrul Politicii Agricole Comune a fost creat un cadru legal unic
pentru finanțarea cheltuielilor. Acest regulament instituie două fonduri:
Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și Fondul European
pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR). FEGA intervine
pentru susținerea piețelor agricole, iar FEADR finanțează programele de
dezvoltare rurală. FEADR finanțează, exclusiv în sistem de co-gestiune,
programele de dezvoltare rurală.
Principalele priorități tematice ale strategiei de dezvoltare
regională Nord — Est:
Tabelul 2.1: Prioritățile tematice
Corelarea cu politicile
RI comunitare și
Prioritate Se IMăsura obiectivele de politică
P aferente 2021-2027
Stimularea Dezvoltarea
Politica de Coeziune OP 1
capacităților linovării și
„„ O Europă mai inteligentă
de inovare- promovarea
- transformare industrială
cercetare și transferului
inovativa si inteligenta”
romovarea |tehnologic
17
Pagina 19
adoptării Sprijinirea
tehnologiilor s |cercetării Ip private SR .
: Politica de Coeziune OP 1
avansate și publice pentru E =
A „O Europă mai inteligentă
dezvoltarea și : pici
a - transformare industrială
fructificarea de |. , . . a
za inovativa și inteligentă
soluții
integrate
Sprijinirea Sprijinirea
înființării de ltinerilor
noi firme, antreprenori și Politica de Coeziune OP 1
competitive și |lcreșterea „O Europă mai inteligentă
sustenabile, în laccesului - transformare industrială
domenii de firmelor înființatelinovativă și inteligentă”
interes local și |la servicii noi, de
IDezvoltarea regional calitate
unei Imbunatățirea Dezvoltarea
economii competitivități [domeniilor
competitive i firmelor prin competitive, Politica de Coeziune OP 1
creșterea sistemelor „„ O Europă mai inteligentă
productivității productive - transformare industriala
în domenii cu lintegrate și inovativă și inteligentă”
valoare internationalizare
adaugată a acestora
Imbunatățirea
competitivități $ .
mei Folosirea
; p
avantajelor Politica de Coeziune OP 1
Creșterea e = FE = zi
. tehnologici „O Europă mai inteligentă
accesului la |. ui : ,
"= informației și - transformare industriala
serviciile ae a | ea DX
„.. |eomunicațiilor în linovativă și inteligentă
tehnologiei :
i „_. . leconomie
informației și
comunicațiilor
Creșterea Sprijin acordat
competitivități comp sp pentru că :
. Politica de Coeziune OP 1
i și dezvoltarea și DODI N
cate pese na „„ O Europă mai inteligentă
sustenabilitățiippromovarea . ARI
Ă .. A e - transformare industrială
industriilor industriilor : a ii . aa
= inovativă și inteligentă
culturale culturale și
și creative creative
Sprijinirea și
Creșterea dezvoltarea
competitivități activităților
Politica agricolă comună
i economice în! economice
mediul rural alternative în
mediul rural
18
Pagina 20
Dezvoltarea Politica de coeziune OP 5
infrastructurii de „O Europă mai aproape de
Sprijinirea . . Sia
turism și de cetățeni prin promovarea
valorificării
agrement dezvoltării durabile și
otentialului
pe NA aferentă, integrate a zonelor urbane,
promovarea rurale și
isterie x
potențialului de coastă și a inițiativelor
turistic locale”
Sprijinirea
Ce integrării pe piața Politica de coeziune OP 4
Et muncii a „O Europă mai socială —
erupurilor Implementarea Pilonului
rupurilor
pila „|Vulnerabile șia leuropean al drepturilor
si >
“Tunerilor sociale”
i nerilot
NEET's288
Creșterea
participării la un
Imbunatatirea |invățământ de
Politica de coeziune OP 4
accesului si calitate, modern,
„O Europă mai socială —
participarii la corelat la cerințele
Implementarea Pilonului
educatie si pieții muncii,
european al drepturilor
formare de inclusiv prin e
: : sociale
calitate modernizarea
infrastructurii
Dezvoltarea
i F aferente
capitalului = a
Creșterea Extinderea și
aa
accesului la un [diversificarea Politica de coeziune OP 4
act și sistem [serviciilor de „O Europă mai socială —
medical de sănătate, inclusiv |Implementarea Pilonului
calitate, prin modernizarea |european al drepturilor
eficient, infrastructurii sociale”
modern aferente
Sprijin prijin adresat
(Combaterea
Sp eee pentru integrarea
sărăciei și
oaia si
promovarea e Politica de coeziune OP 4
: Ss economică a = : Ea
incluziunii SR „O Europă mai socială —
A A comunităților A :
sociale prin a .. Implementarea Pilonului
marginalizate și .
regenerarea = .__ leuropean al drepturilor
defavorizate prin A ea
zonelor rurale A sociale
h furnizarea de
si urbane aflate
. : pachete integrate
in declin pe
de servicii
Protejarea RE .. Creșterea Politica de coeziune OP 2
„1... Sprijinirea și : : = si sa
mediului și eficientei „O Europă cu emisii
stia promovarea . . _ ASE
loptimizarea energetice și a scăzute de carbon și mai
ficare
utilizării utilizării energiei ecologică — Tranziția către
energetice s
resurselor din resurse o energie nepoluantă și
19
Pagina 21
regenerabile în echitabilă, investiții verzi
sectorul și albastre, economia
rezidențial, circulară, adaptarea la
infrastructura schimbările climatice și
publică și firme revenirea riscurilor
Politica de coeziune OP 2
„O Europă cu emisii
scăzute de carbon și mai
Promovarea Dezvoltarea ecologică — Tranziția către
management- integrată a o energie nepoluantă și
ului durabil al sistemelor de apă echitabilă, investiții verzi
apei și apă uzată și albastre, economia
circulară, adaptarea la
schimbările climatice și
revenirea riscurilor
Politica de coeziune OP 2
Dezvoltarea „O Europă cu emisii
sistemelor de scăzute de carbon și mai
Promovarea |management ecologică — Tranziția către
tranziției către lintegrat a o energie nepoluantă și
economia deșeurilor și echitabilă, investiții verzi
circulară stimularea și albastre, economia
economiei circulară, adaptarea la
circulare schimbările climatice și
revenirea riscurilor
Politica de coeziune OP 2
„O Europă cu emisii
Adaptarea la scăzute de carbon și mai
Promovarea safe 20 si
ia schimbările ecologică — Tranziția
adaptării la . Ă = .
i = climatice, către o energie
schimbarile Ha iz
managementul nepoluantă și echitabilă,
climatice și
riscurilor legate de investiții verzi și
Puii clima și reducerea albastre, economia
poluării circulară, adaptarea la
schimbările climatice și
revenirea riscurilor
Politica de coeziune OP 2
„O Europă cu emisii
Seăzute de Earban Și ai
Imbunatățirea
Prezervarea ecologică — Tranziția
ozaieației și a
Conservănii biodiversității și (către o energie
| N
E iodiversitășii dezvoltarea nepoluantă și echitabilă,
_
infrastructurii investiți verzi SI
Li-reducerea
a: verzi albastre, economia
poluării
circulară, adaptarea la
schimbările climatice și
revenirea riscurilor
20
Pagina 22
Creșterea
accesibilitatii, Politica de coeziune OP 3
Dezvoltarea
conectivității și „„ O Europă mai conectată
infrastructurii de
siguranței prin - Mobilitate și
de transport conectivitatea
realizarea regională a
feroviară, aeriană
investiții în tehnologici informației și
și rutieră
infrastructura comunicațiilor”
de transport
Dezvoltarea
Politica de coeziune OP 3
Îmbunătățirea infrastructurii de
„O Europă mai conectată
accesului la comunicații, în
- Mobilitate și
infrastructura special în zonele
conectivitatea regională a
de comunicații rurale și
tehnologiei informației
de mare viteză comunitățile
și comunicațiilor”
izolate
Politica de coeziune OP 2
„O Europă cu emisii
Reducerea
scăzute de carbon și mai
emisiilor de
ecologică — Tranziția către
carbon prin
o energie nepoluantă și
realizarea și Mobilitate urbană
echitabilă, investiții verzi
implementarea |durabilă : :
A și albastre, economia
planurilor de E
e circulară, adaptarea la
mobilitate x climatice A . A
= schimbările și
urbană A : ;
prevenirea riscurilor
Dezvoltarea
Dezvoltarea A durabilă a zonelor
Asigurarea
unei a. urbane
condițiilor de :
infrastructur funcționale
dezvoltare în
i moderne, Sprijin pentru
mediul urban, IOP1+0P2+0P3+0P4+0P
inteligente, revitalizarea și
prin realizarea 5
reziliente și regenerarea
de investiții în
durabile orașelor mici și
infrastructura e iesi
mijlocii cu
locală A :
funcțiuni socio-
economice reduse
[Asigurarea
condițiilor de
Dezvoltare
dezvoltare în
spațiului rural,
mediul rural,
inclusiv integrarea Politica agricolă comună
prin realizarea
funcționala cu
de investiții în
zonele urbane
infrastructura
locală
2
Pagina 23
Cadrul financiar multianual (CFM) 2021 — 2027
Cheltuielile UE pentru 2021-2027
Toate cuantumurile sunt exprimate în Piașa unică,
miliarde de EUR (î3 prețurile din 2018) inovare
și dimensiunea
digitată
BUGET TOTAL
1824,3
NEXT GENERATION | CFEM
EU (NGEU) | 2021-2027
750 | 1073,3
Coeziune,
reziliență
și valori
Resurse naturale
și mediu
290,6 15,8
Migrație
și gestionarea / Securitate și
frontierelor apărare
22,7 PRR 13,2
35 (00 suta
41
Vecinătate
și intreaga lume
“Administrație
+ publică
europeană
C)
Figura 2.1: Cheltuielile UE pentru 2021-2027
După acordul Parlamentului European din data de 16 decembrie
2020, Consiliul UE a adoptat în data de 17 decembrie 2020 regulamentul
privind noul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 și pachetul de
relansare economică Next Generation EU (NGEU).
Regulamentul prevede un buget pe termen lung de 1 074,3 miliarde
EUR pentru UE27 (cele 27 de state membre rămase ca urmare a Brexit-ului)
în prețurile din 2018, inclusiv integrarea Fondului european de dezvoltare.
Împreună cu NGEU, în valoare de 750 de miliarde EUR, va permite UE să
furnizeze o finanțare fără precedent de 1,8 trilioane EUR în următorii ani
22
Pagina 24
pentru a sprijini recuperarea din pandemia COVID-19 și prioritățile UE pe
termen lung în diferite politici/zone.
Cele 1.074,3 miliarde euro aferente Cadrului financiar 2021-2027 vor
fi împărțite între 7 capitole de buget:
Tabelul 2.2: Sumele aferente pentru fiecare capitol de buget
Capitole de
CFM NextGenerationEU TOTAL
buget
1.Piața unică,
132,8 miliarde 143,4 miliarde
inovare și 10,6 miliarde EUR
EUR EUR
sectorul digital
2. Coeziune,
377,8 1 099,7 miliarde
reziliență și 721,9 miliarde EUR
miliarde EUR EUR
valori
3. Resurse 356,4 miliarde 373,9 miliarde
17,5 miliarde EUR
naturale și mediu EUR EUR
4. Migrație și
22.7 miliarde
gestionarea 22,7 miliarde EUR
EUR
frontierelor
5. Securitate și 13.2 miliarde
13,2 miliarde EUR
apărare EUR
Vecinătate FAICIE 7 98.4 TE
$, și mistice 98.4 miliarde EUR
_
întreaga lume EUR
7. Administrația
73,1 miliarde
publică - 73,1 miliarde EUR
i EUR
curopeană
10745 18243 miliarde
TOTAL CEM | 750 miliardeeuro |
miliarde EUR EUR
În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027,
Comisia propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de
investiții a UE.
23
Pagina 25
Principalele programe și fonduri din
cadrul financiar multianual
Toate cuantumurile sunt exprimate în miliarde de EUR (la prețurile din 2018)
Politica agricolă
comună (PAC)
336,4
Fondul europeat
agricolă (FEGA)
258,6
Mecanismul pentru Priorități noi si
Intenconectareă Europei consolidate Fondul pentr o tranziție justă
(ansportzai, energie, 9 ___. 75
dimensiunea digitală)
18,4
investiti Programul pentu verii
Fondul Eee ia e și politici 2 climatice (FE) bani
24 48
Zi
Programu! spațial Autor umanitar =
european ——
13,2 10,3
Pnerniaega îm
igitată 21,7
6,8
Programul priv | * Es)
piajaunkă | i | Europa creativă
37 | | mosu 116
| | | 1
Fondul pentru justiție; | |
drepturi și valori | | UE penta sănătate?
0,8! ISA
Figura 2.2: Programe și fonduri din CEM
Cinci priorități investiționale:
Investițiile în dezvoltare regională se vor axa mai ales pe obiectivele
1 și 2. Acestor priorități li se vor aloca 65% - 85% din resursele Fondului
European de Dezvoltare Regională (FEDR) și ale Fondului de coeziune, în
funcție de prosperitatea relativă a statelor membre.
Din 11 „obiective tematice” în perioada 2014-2020, noua politică de
coeziune își va concentra de acum resursele pe 5 obiective de politică, pentru
care UE este cea mai în măsură să asigure rezultate:
24
Pagina 26
= O Europă mai inteligentă prin inovare, digitalizare,
transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și
mijlocii
2. O Europă mai ecologică, fără emisii de carbon, care
implementează Acordul de la Paris și investește în tranziția
energetică, energia din surse regenerabile și lupta împotriva
schimbărilor climatice;
3. O Europă mai conectată, cu rețele strategice de transport și
digitale;
4. O Europă mai socială, care concretizează obiectivele Pilonului
european al drepturilor sociale și sprijină ocuparea forței de
muncă,educația, competențele, incluziunea socială la standarde
ridicate de calitate și accesul egal la asistență medicală;
5. O Europă mai apropiată de cetățeni, care sprijină strategiile de
dezvoltare la nivel local și dezvoltarea urbană durabilă în întreaga
UE
O abordare mai personalizată a dezvoltării regionale
Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe baza a
3 categorii (mai puțin dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate). Metoda de
alocare a fondurile se bazează încă, în mare măsură, pe PIB-ul pe cap de
locuitor. Se introduc noi criterii (șomajul în rândul tinerilor, nivel scăzut de
educație, schimbări climatice și primirea și integrarea migranților), pentru a
reflecta mai bine realitatea de pe teren. Regiunile ultraperiferice vor beneficia
în continuare de sprijin special de la UE. Politica de coeziune continuă să
sprijine strategiile de dezvoltare conduse la nivel local și să autonomizeze
gestionarea fondurilor de către autoritățile locale. Crește și dimensiunea
urbană a politicii de coeziune, prin alocarea a 6% din FEDR dezvoltării
urbane durabile și printr-un nou program de colaborare în rețea și de
consolidare a capacităților dedicat autorităților urbane, sub denumirea
Inițiativa urbană europeană.
Simplificare: reguli mai scurte, mai puține și mai clare
Conform Comisiei Europene, pentru întreprinderile și antreprenorii
care beneficiază de sprijinul UE, noul cadru oferă mai puțină birocrație și
modalități mai simple de solicitare a plăților, prin utilizarea opțiunilor
simplificate în materie de costuri. Pentru facilitarea sinergiilor, un cadru unic
de reglementare acoperă în prezent 7 fonduri UE implementate în parteneriat
cu statele membre („gestionare partajată”). Comisia propune, de asemenea,
controale mai relaxate la programele cu istoric bun, o mai mare încredere în
sistemele naționale și extinderea principiului „auditului unic”, pentru a evita
suprapunerea verificărilor.
25
Pagina 27
Un cadru mai flexibil
Noul cadru reunește stabilitatea necesară planificării investițiilor cu
nivelul corespunzător de flexibilitate bugetară, pentru a face față unor
evenimente neprevăzute. O evaluare intermediară va determina dacă este
nevoie de modificarea programelor pentru ultimii doi ani ai perioadei de
finanțare, pe baza priorităților emergente, a executării programelor și a celor
mai recente recomandări specifice fiecărei țări.
În anumite limite, se vor permite transferuri de resurse în cadrul
programelor fără a fi necesară o aprobare oficială a Comisiei. O dispoziție
specifică facilitează mobilizarea de fonduri UE începând din prima zi, în caz
de dezastru natural.
O legătură mai strânsă cu Semestrul European și cu guvernanța
economică a Uniunii
Politica de coeziune sprijină reformele pentru crearea unui mediu
favorabil investițiilor, în care întreprinderile pot să prospere. Se va asigura
deplina complementaritate și coordonare cu Programul de sprijin al reformei,
în forma sa nouă și consolidată. În perioada bugetară, recomandările specifice
fiecărei țări (RST) formulate în contextul semestrului european vor fi luate în
considerare de două ori: la început, pentru conceperea programelor din cadrul
politicii de coeziune, și apoi în cadrul evaluării intermediare. Pentru a stabili
condițiile propice creșterii economice și creării de locuri de muncă, noile
condiții favorizante vor contribui la înlăturarea obstacolelor din calea
investițiilor. Aplicarea lor va fi monitorizată pe întreaga perioadă financiară.
Mai multe oportunități pentru sinergii în setul UE de
instrumente bugetare
Cadrul de reglementare unic care acoperă fondurile politicii de
coeziune și Fondul pentru azil și migrație vor facilita crearea de strategii de
integrare a migranților la nivel local sprijinite prin resurse UE utilizate în
sinergie; Fondul pentru azil și migrație se va concentra pe nevoile pe termen
scurt ale migranților în momentul sosirii, în timp ce politica de coeziune va
sprijini integrarea lor socială și profesională. În afara cadrului unic de
reglementare, vor fi facilitate sinergii cu alte instrumente UE, cum ar
fi politica agricolă comună, Orizont Europa, programul LIFE sau
Erasmus +.
Interreg: eliminarea obstacolelor transfrontaliere și sprijinirea
proiectelor interregionale pentru inovare
Cooperarea interregională și transfrontalieră va fi facilitată de noua
posibilitate ca o regiune să utilizeze părți din propria alocare pentru a finanța
proiecte în altă parte a Europei, împreună cu alte regiuni.
26
Pagina 28
Noua generație a programelor de cooperare interregională și
transfrontalieră (Interreg) va ajuta statele membre să depășească obstacolele
transfrontaliere și să dezvolte servicii comune. Comisia propune un nou
instrument pentru regiunile de frontieră și pentru țările dormice să-și
armonizeze cadrele juridice, denumit Mecanismul transfrontalier european.
Pornind de la succesul acțiunii pilot din 2014-2020, Comisia propune
crearea Investițiilor interregionale pentru inovare. Regiunile cu active
corespunzătoare de „specializare inteligentă” vor fi sprijinite mai mult pentru
alcătuirea clusterelor paneuropene în sectoare prioritare precum datele masive
(big data), economia circulară, sistemele avansate de fabricație sau securitatea
cibernetică.
Norme consolidate pentru investițiile UE cele mai performante
Toate programele își vor menține cadrul de performanță cu obiective
cuantificabile (numărul de locuri de muncă create sau accesul suplimentar la
rețele în bandă largă). Noul cadru instituie un bilanț anual al performanței,
sub forma unui dialog politic între autoritățile programului și Comisie.
Performanța programelor va fi evaluată și cu ocazia evaluării intermediare.
Din motive de transparență și pentru ca cetățenii să poată urmări progresele
înregistrate, statele membre vor trebui să raporteze toate datele de
implementare o dată la două luni, iar platforma de date deschise privind
coeziunea va fi actualizată automat.
Utilizarea mai intensă a instrumentelor financiare
Conform Comisiei Europene, granturile pot fi eficient completate de
instrumentele financiare, care au efect potențator și sunt mai apropiate de
piață. În mod voluntar, statele membre vor putea să transfere o parte din
resursele politicii lor de coeziune către noul fond InvestEU gestionat la nivel
central, ca să acceseze garanția furnizată de bugetul UE. Va fi mai ușor să se
combine granturile și instrumentele financiare. Noul cadru include și
dispoziții speciale pentru a atrage mai mult capital privat.
Tintele Strategiei Europa 2020 asumate de România
În ceea ce privește țintele Strategiei Europa 2020 asumate de
România, acestea sunt:
Acordul de parteneriat 2014-2020
Pentru a contribui la atingerea țintelor Strategiei Europa 2020
asumate de România, a fost creat instrumentul strategic Acordul de
parteneriat 2014-2020 care asigură cadrul strategic pentru programele
operaționale ale României finanțate din cinci fonduri structurale și de
investiții europene (fonduri ESI):
Il Fondul european de dezvoltare regională (FEDR),
27
Pagina 29
DĂ Fondul de coeziune (FC),
3, Fondul social european (FSE),
4. Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR),
5, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime
(FEPAM).
Acordul de parteneriat vizează următoarele provocări și prioritățile
aferente:
. promovarea competitivității și a dezvoltării locale, în vederea
consolidării sustenabilității operatorilor economici și a îmbunătățirii
atractivității regionale;
i dezvoltarea capitalului uman, prin creșterea ratei de ocupare a
forței de muncă și a numărului de absolvenți din învățământul terțiar, oferind
totodată soluții pentru provocările sociale severe și combaterea sărăciei, în
special la nivelul comunităților defavorizate sau marginalizate ori în zonele
rurale;
. dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul TIC, cât și în
sectorul transporturilor, în vederea sporirii accesibilității regiunilor din
România și a atractivității acestora pentru investitori;
si încurajarea utilizării durabile și eficiente a resurselor naturale,
prin promovarea eficienței energetice, a unei economii cu emisii reduse de
carbon, a protecției mediului și a adaptării la schimbările climatice;
e consolidarea unei administrații publice moderne și profesioniste,
prin intermediul unei reforme sistemice, orientată către soluționarea erorilor
structurale de guvernanță.
În funcție de potențialul identificat și luând în considerare
disparitățile teritoriale constatate la nivel de analiză, au fost stabilite
următoarele priorități de dezvoltare teritorială pentru perioada 2014-2020:
. îmbunătățirea calității vieții pentru comunitățile locale și
regionale, pentru ca regiunile României să devină mai atractive pentru locuit,
pentru petrecerea timpului liber, pentru investiții și muncă;
3 consolidarea rețelei urbane, prin dezvoltare policentrică și
specializare teritorială;
: promovarea parteneriatelor rural-urbane;
. creșterea accesibilității și conectivității prin: creșterea
accesibilității la marile aglomerații urbane și îmbunătățirea accesibilității între
aglomerațiile urbane majore, acces echitabil la servicii de interes general și
conectarea zonelor rurale la rețeaua majoră de transport și la utilitățile publice
de nivel mai înalt (urban);
28
Pagina 30
Pentru asigurarea unei abordări integrate pentru dezvoltarea
teritorială a anumitor zone subregionale specifice, sunt definite următoarele
sisteme:
* Dezvoltarea locală asigurată de comunitate / dezvoltarea locală de
tip Leader (DLRC) — care în zonele urbane urmărește să crească nivelul de
incluziune socială și să reducă sărăcia în rândul comunităților marginalizate
din orașele românești. Acest instrument va fi utilizat în special în orașe (orașe
mici cu o populație de până la 20.000 locuitori) și în zonele rurale învecinate,
zonele rurale fără centre urbane, zonele costiere de-a lungul Dunării și Deltei
Dunării, zonele de râuri și lacuri mari în care există ferme de acvacultură,
zone defavorizate din centrele urbane;
* Investiții teritoriale integrate (ITI) — un instrument utilizat pentru
stimularea creării de zone urbane funcționale, care pot oferi o organizare
teritorială mai eficientă și un acces mai bun la servicii de interes general.
Acest instrument va fi utilizat în următoarele tipuri de teritorii: zone urbane
funcționale și Rezervația Biosferei Delta Dunării. Utilizarea ITI în zonele
urbane funcționale se va axa pe două obiective principale: dezvoltarea zonelor
majore de dezvoltare (ex. concentrarea pe inovare, cercetare-dezvoltare,
accesul la rețele europene) și dezvoltarea teritorială echilibrată;
* Dezvoltarea urbană durabilă are ca măsuri prioritare: susținerea
dezvoltării economiei orașelor, îmbunătățirea calității mediului în zonele
urbane, susținerea dezvoltării infrastructurii de bază și a mobilității urbane în
orașele României;
* Cooperare teritorială: Strategia UE pentru regiunea Dunării,
cooperare teritorială europeană.
Această dezinstituționalizare a serviciilor trebuie să producă ca efecte
comunități locale puternice și autonome care, pe lângă exercitarea atribuțiilor
ce le revin, să aibă instrumentele și capacitatea necesare de a încuraja
dezvoltarea locală sub toate aspectele sale.
Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020
(versiune disponibilă la data realizării Strategiei Județului Neamț)
Această strategie are ca și obiectiv general îmbunătățirea continuă a
calității vieții, prin asigurarea bunăstării, protecției mediului și coeziunii
economice și sociale pentru comunități sustenabile capabile să gestioneze
resursele în mod eficient și să valorifice potențialul de inovare și dezvoltare
echilibrată, economică și socială a regiunilor.
Obiectivele specifice ale acestei strategii sunt:
* Creșterea rolului și funcțiilor orașelor și municipiilor în dezvoltarea
regiunilor, prin investiții care să sprijine creșterea economică, protejarea
mediului, îmbunătățirea infrastructurii edilitare urbane și coeziunea socială;
29
Pagina 31
* Creșterea eficienței energetice în sectorul public și/sau rezidențial
pentru a contribui la reducerea cu 20% a emisiilor de CO2, în conformitate
cu Strategia Europa 2020;
* Creșterea gradului de accesibilitate a regiunilor prin îmbunătățirea
mobilității regionale și asigurarea serviciilor esențiale pentru o dezvoltare
economică sustenabilă și inclusivă;
* Regenerarea zonelor defavorizate și stimularea incluziunii sociale a
comunităților marginalizate, prin crearea premiselor necesare pentru
asigurarea serviciilor esențiale și condițiilor decente de trai;
* Creșterea economiilor regionale, prin dezvoltarea infrastructurii
specifice inovării și cercetării, precum și stimularea competitivității IMMurilor;
* Stimularea dezvoltării competitive și durabile a turismului la nivel
regional și local, prin valorificarea durabilă a patrimoniului cultural cu
potențial turistic și crearea/modernizarea infrastructurii specifice de turism;
ii Protecția și îmbunătățirea mediului prin creșterea calității
serviciilor de apă, reabilitarea siturilor industriale poluate și abandonate,
luarea unor măsuri de prevenire a riscurilor și creșterea capacității de
intervenție în situații de urgență.
Pagina 32
CAPITOLUL III —- CONTEXTUL ISTORIC
La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei
funcționa, în plasa Cârligătura a județului Iași, comuna Buznea, formată din
satele Buznea, Gănești și Jora. Ea avea 1106 locuitori și în ea existau două
biserici, o școală și patru mori de apă. Anuarul Socec din 1925 consemnează
comuna Buznea în aceeași plasă, având 1267 de locuitori în satele Buznea,
Dădești, Gănești și Jora. În anul 1931, comuna Buznea a dispărut, satele ei
probabil trecând la comuna urbană Târgu Frumos.
Comuna s-a înființat în anul 1968 sub denumirea de Târgu Frumos,
cuprinzând satele din zona suburbană a orașului cu același nume. În anul
2004, câteva sate din zona de nord a comunei s-au separat pentru a forma
comunele Balș și Costești, iar comuna Târgu Frumos a luat denumirea de lon
Neculce, după unul din satele ei.
Denumirea comunei s-a dat după numele marelui cronicar Ion
Neculce, autorul „Letopisețului Țării Moldovei de la Dabija - Vodă până la a
două domnie a lui Constantin Mavrocordat” și a celor 42 de legende intitulate
„O samă de cuvinte”. lon Neculce a locuit la conacul moșiei sale din
Prigoreni, conac situat la nord-vest de satul „Prigoreni Mari”, în satul care sa numit „Prigorenii Mici”, sau „ Văleni” și care acum se numește Ion Neculce.
Satul Prigoreni
Satul Prigoreni se află situat între dealurile Vultur, Ciunca, Grop și
Holm, pe valea unui pârâu afluent al Bahluiețului.
Prima atestare documentară a satului Prigoreni datează din anul 1608.
Satul Ion Neculce
Satul Ion Neculce datează din anul 1638 și a avut denumirea de
„Prigorenii Mici”. Denumirea de Prigoreni ar putea veni de la numele păsării
„prigor”, pasare care își face cuib în malurile lutoase ale gârlelor și se hrănește
cu albine si viespi. În anul 1772, Vasile Neculce, vistier, a scris un „pomelnic”
al satului Prigoreni, copia acestuia fiind păstrată la biserica din sat și
orginalul, din anul 1944, la Muzeul de Istorie București. Satul a fost construit
pe moșia lui Iordache Cantacuzino pentru clăcași.
În anul 1672 moșia Prigoreni a intrat în proprietatea vistierului
Neculce. Familia Neculce va stăpâni aproape 200 ani această moșie.
Cronicarul Ion Neculce a fost înmormantat în incinta fostului conac, ale cărui
ruine nu s-au păstrat. Satul Ion Neculce a purtat denumirea de Prigorenii Mici,
fiind construit inițial pentru deservirea conacului moșiei Prigoreni, iar satul
31
Pagina 33
Prigoreni a fost construit pentru clăcașii moșiei, primind denumirea de
„Prigorenii Mari” pentru a se distinge de Prigorenii Mici. Astfel, au existat
denumirile „Prigorenii Mari” și „Prigorenii Mici” pentru satele care în prezent
se numesc Prigoreni și Ion Neculce. În perioadele 1924-1925 și 1937-1938
satul Prigoreni a fost sediul comunei Prigoreni.
Astăzi comuna lon Neculce este formată din satele Buznea
(reședința), Dădești, Gănești, lon Neculce, Prigoreni și Războieni.
Satul Războieni
Satul Războieni s-a format în anul 1879 prin împroprietăriri. Este
situat în vecinatatea estică a orașului Târgu Frumos, de o parte și cealaltă a
drumului național DN 28 Roman — Târgu Frumos — Iași, la nordul căii ferate
Pașcani — Iași.
Satul Buznea
Localitatea este așezată în imediata vecinatate sud-vestică a orașului
Târgu Frumos, pe dealul „Buznea”. Satul Buznea a fost centrul comunei
Buznea în perioadele 1899-1913 și 1936-1950.
Buletinul Muzeului Municipal Iași pentru perioada 1926-1927
consemnează cătunele Rușcani și Cacacesti, cu 116 case, 112 gospodării, 421
locuitori (212 barbati + 209 femei) conform recensamantului din 1912. Cele
două cătune s-au extins și au fuzionat într-un singur sat, care în data de
25.06.1732 este consemnat cu denumirea Buznea, în baza unui schimb de
moșii dintre Vasile Banu și Pătrașcu Buznea.
Satul Gănești
Satul Gănești este așezat pe valea pârâului Valnița, între dealurile Ilie
și Draga, în continuarea satului Buznea, la 6 km de centrul orașului Târgu
Frumos.
Satul este pomenit în hrisoave încă din timpul domniei lui Alexandru
cel Bun.
În data de 08.12.1466 și în data de 10.01.1467, se consemnează
întemeierea satului Moicești, în partea de nord-est a actualului sat Gănești, ca
aparținând neamului „Stravici”. În data de 24.07.1608, Constantin Moghila
Voievod întărește „lui Dumitru, fiul lui Cristea Buhuși, nepot lui Pătrașcu,
strănepot Maricăi și lui Bran și răstrănepot lui Costea și Giurgiu Stravici,
ocinele și moșiile din privilegii de împărțeală ce au avut loc bunei lui mai sus
scriși de la Petru Voievod cel de demult, a patra parte din satul Crivești, a
patra parte din Seliștea Găureni, a patra parte din Ravocani, și a patra parte
din Hotcești, care-s în ținutul Romanului și a patra parte din satul Gănești, ce-
32
Pagina 34
i în ținutul Cîrligăturii și din uric de împărțeală ce-au avut bunii lui de la
Bătrânul Ștefan Voievod pe satul Ganesti”. În 1663, mai 7, se consemnează
de către Eustrate Dabija: „La tot oamenii din Gănești pentru o samă de oameni
ce au venitu aici la domnia mea de ni s-au jeluit că i-au lăsatu banul la moartea
lui din vecinatate și i-au iertatu deci și domnia mea, după cuvântul banului leam făcut cartea să iasă de acele și cisla în satul este”. La anul 1820 s-a realizat
cartografia ținutului Cirligătura, de care aparținea și satul Gănești. Din studiul
acesteia rezultă că în satul Gănești existau 65 „liudi” (oameni), din care 15 de
frunte, 25 de mijloc și 25 de coadă.
Anul 2003 a însemnat al 570-lea an de la prima atestare documentară
a satului Gănești. Cu această ocazie s-a realizat o revistă și un pliant cu
monografia satului și prezentarea bisericii din sat.
Satul Dădești
Terenurile extravilane ale proprietarilor de terenuri se întind pe Țarna
Veche, Șoimarul, Coasta Crivești, Valea Oarzei, Șesul Bahluiețului, Halm și
Arcaci.
Satul Dădești este atestat documentar din anul 1428, situându-se la 3
km de centrul orașului Târgu-Frumos, pe direcția nord-vest. Este alcătuit din
trei trupuri, situate unul pe valea Bahluețului, altul pe valea Bunei și al treilea
pe dealul Dădești.
33
Pagina 35
Pagina 36
CAPITOLUL IV — CONTEXTUL CULTURAL
Muzeul
Muzeul comunei lon Neculce a fost înființat în satul Gănești în anul
2014. Muzeu conține obiecte ce au fost colecționate de la oamenii din sat și
din împrejurimi. El a fost gândit ca o cameră de zi a unei gospodine cu război
de țesut, cu ștergare și ladă de zestre, cu covoare pe pereți, cu ii și cămăși, cu
obiecte de uz casnic: chiuă, ciubăr, covată.
Figura 4.1: Muzeul comunei Ion Neculce
Biblioteca
Comuna lon Neculce deține o bibliotecă ce a fost înființată în
perioada 2012-2013 din donațiile diferitelor persoane sau chiar a unor
instituții. Din surse proprii au mai fost achiziționate și exemplare noi, actuale
însă nu suficiente. În prezent în bibliotecă se găsesc aporximativ 2500
volume. Pentru viitor se dorește modernizarea spațiului, achiziționarea unor
cărți noi, atractive în special pentru copii și nu numai, achiziționarea unui
program electronic de evidență a cărților existente și a celor împrumutate. Se
dorește și organizarea unor evenimente, a unor ateliere de creație, în cadrul
bibliotecii care să atragă din ce în ce mai mulți copii.
35
Pagina 37
Ca personalități de seamă de la nivelul comunei se regăsește
cronicarul Ion Neculce.
Ion Neculce s-a născut în anul 1672, în satul Prigorenii Mici (azi lon
Neculce) din județul Iași. Tatăl său a fost Enache Neculce vistiernicul, de
origine greacă, iar mama - Catrina era fiica vistiernicului Iordache
Cantacuzino și a Catincăi Bucioc.
Al doilea soț al Acatrinei a fost Enache (lenachi), tatăl vitreg al
cronicarului. În anul 1686, Enache a fost ucis iar conacul familiei de la
Prigoreni a fost ars. Catrina, alături de copii, a fost nevoită să plece în Țara
Românească, pentru a se adăposti la rudele de acolo, la stolnicul Constantin
Cantacuzino. Ea mai era însoțită de mama ei, lordăchioaia, și de fratele ei,
Iordachi stolnicul.
În anul 1691 s-a întoars în Moldova, unde a primit slujba de postelnic.
În anul 1700 era administrator de aprozi, apoi a devenit vel-agă ( mare agă,
rang boieresc, echivalent șefului poliției), fiind însărcinat cu găzduirea solului
polon Rafael Leszczynski în Iași.
Sub Antioh Cantemir a înaintat până la rangul de vel spătar și, după
ce a stat retras un timp, a fost făcut mare hatman (1710-1711) de către
Dimitrie Cantemir, la trecerea acestuia de partea lui Petru cel Mare și a luat
parte la războiul rușilor cu turcii.
După ce rușii au pierdut războiul, în bătălia de la Stănilești (1711),
Neculce a trecut cu Cantemir în Rusia și a stat acolo câțiva ani, până la 1719,
după care, a primit învoirea de a intra în Moldova, sub domnul Mihai
Racoviță. "Atunce [zice Neculce] și mie mi s-au isprăvit ferman de la Poartă
de pace. Și-am venit la pământul mieu, zăbovind în străinătate 9 ani, 2 ani la
Moscu și 7 ani în Țara Leșească, cu multe valuri și supăr, care nu le mai poci
înșira cu condeiul meu" A trăit la moșia sa din Boian.
A primit marea dregătorie de vel vornic al Țării de Sus, acordată de
Grigore al II-lea Ghica, în anul 1731. A murit după anul 1744, lucru ce se
dovedește prin ultimele cuvinte ale cronicii lui, unde spune că, Constantin
Mavrocordat, fiind scos din domnia Moldovei, nu a stat mazilit nici un an
întreg, ci a fost numit în Muntenia, ceea ce s-a întâmplat în anul 1744.
În lucrarea sa „Istoria literaturii române”, istoricul Gheorghe
Adamescu spune: „Neculce a fost un militar distins, iar Petru cel Mare l-a
prețuit mult și i-a arătat o deosebită simpatie. Tot așa era privit și de familia
lui Cantemir și de ceilalți boieri; de aceea când a voit să se întoarcă în țară, cu
multă greutate a scăpat de insistențele lor. El însă a ținut cu orice preț să-și
vadă țara și nu s-a temut că i se va întâmpla vreo nenorocire, vreo persecuție,
ci - precum însuși zice - și-a pus nădejdea în Dumnezeu, care din toate l-a
scăpat”.
36
Pagina 38
Figura 4.2: Cronicarul Ion Neculce
Astăzi comuna lon Neculce deține Casa cronicarului lon Neculce de
la Prigoreni — sat Prigoreni — sec. XVII cât și mormântul cronicarului Ion
Neculce — Sat lon Neculce (lângă biserica din lemn din sat).
Mormântul cronicarului se află izolat lângă latura de apus a bisericii,
având la cap un monument cu bust al cronicarului realizat de sculptorul
Iftimie Bârleanu (1916-1986). În piatra monumentului este săpat următorul
text: "Deci, fraților cetitorilor, cu cât veți îndemna a ceti pre acest letopisățu
mai mult, cu atât veți ști a vă feri de primejdii și veți fi mai învățați”. Deși nu
se cunoaște exact data morții cronicarului, ziua comemorării are loc prin
tradiție în prima sâmbătă de după Sfânta Parascheva (14 octombrie), atunci
având loc un pelerinaj la biserica din lemn și la mormântul cronicarului,
pelerinaj considerat cea mai mare sărbătoare a satului. Mormântul
cronicarului este monument istoric, fiind înscrisă pe Lista monumentelor
istorice din județul Iași din anul 2004 cu codul IS-III-m-B-04324.
De asemenea, lângă biserica de lemn (primul dintre mormintele aflate
în partea de răsărit), se află mormântul lui Ștefan Apetrii Ciubotaru din
Humulești, tatăl scriitorului Ion Creangă. Acesta a locuit o perioadă la
Prigoreni unde a avut o bucată de pământ și a decedat în acel sat la data de 30
iunie 1858, în timpul unei epidemii. Din cauza distanței și a condițiilor grele
de transport, trupul n-a mai putut fi adus la Humulești, fiind înmormântat la
Prigoreni. La 15 decembrie 2001, osemintele sale au fost strămutate lângă
cele ale soției sale, Smaranda Creangă, în cimitirul din Humulești, prin
eforturile preotului paroh Viorel Cojocariu de la Biserica „Sfântul Nicolae"
din Humulești. Mormântul inițial este străjuit de un monument de piatră cu
cruce, pe care sunt inscripționate informațiile: +1858 Ștefan Apetrii
Ciubotaru din Humulești, tatăl marelui scriitor Ion Creangă.
37
Pagina 39
Figura 4.3: Mormântul lon Neculce
In afara cadrului natural comuna beneficiază de prezența
următoarelor monumente de interes local aflate în lista monumentelor istorice
din județul Iași:
v Școala veche — sat Prigoreni — a doua jumătate a sec. XIX;
vV Situl arheologic de la Ion Neculce, punct „Siliștea Schitului”
— sat Ion Neculce — „Siliștea Schitului”, la 700 m N-V de sat,
pe panta de N-E a Dealului Buznei;
vV Așezare — sec. XVI — XVII Epoca medievală — „Siliștea
Schitului”, la 700 m N-V de sat, pe panta de N-E a Dealului
Buznei;
s Așezarea de la „Siliștea Schitului” — sec V Epoca romano-
bizantină;
Ss Așezarea de la „Siliștea Schitului” — sec IV Epoca daco-
romană;
Așezarea de la „Siliștea Schitului” — sec II-III Epoca romană;
ss
Așezarea de la „Siliștea Schitului” — Epoca bronzului târziu,
cultură Nouă;
4 Așezare — „Siliștea Schitului”, la 700 m NV de sat, pe panta
de NE a Dealului Buznei — Hallstatt;
38
Pagina 40
SV Situl arheologic de la Gănești — sat Gănești — „Siliște”, la 1
km S de sat și 200 m V de drumul Gănești — Hândrești;
SV Așezare — sat Gănești — „Siliște”, la 1 km S de sat și 200 m
V de drumul Gănești — Hândrești — sec. XIV — XV Epoca
medievală;
Vf Așezare — sat Gănești — „Siliște”, la 1 km S de sat și 200 m
V de drumul Gănești — Hândrești — sec. III — IV Epoca daco-
romană;
Vf Așezare — sat Gănești — „Siliște”, la 1 km S de sat și 200 m
V de drumul Gănești — Hândrești — Hallstatt târziu;
SV Așezare — sat Gănești — „Siliște”, la 1 km S de sat și 200 m
V de drumul Gănești — Hândrești — Eneolitic, cultura
Precucuteni, faza III;
SV Așezare — sat Gănești — „Siliște”, la 1 km S de sat și 200 m
V de drumul Gănești — Hândrești — Eneolitic, cultura
Precucuteni, faza A.
În ceea ce privește căminul cultural, comuna Ion Neculce prin
Strategia de Dezvoltare Locală 2015-2020 avea ca obiectiv strategic și de
dezvoltare (direcții de dezvoltare) crearea unui cămin cultural care să vină în
ajutorul cetățenilor.
39
Pagina 41
Pagina 42
CAPITOLUL V — CONTEXTUL ADMINISTRATIV
Comuna lon Neculce s-a înființat prin reorganizarea fostei comune
Târgu - Frumos, în baza Legii nr. 84/2004. Comuna se învecinează cu:
- la nord: orașul Târgu Frumos;
- la est: comuna Brăești;
- la sud: comuna Oțeleni;
= la vest: comuna Strunga.
Comuna are în componență următoarele sate:
. Buznea;
. Gănești;
. Războieni;
. Prigoreni;
. Ion Neculce, la sud și est de orașul Târgu Frumos;
. Dădești, la vest - nord de orașul Târgu Frumos.
Anexa nr.! ta Hotararea Consiliului Local Ion Neculce
Nr-Z40 1 49.07.20/6 peutru anul 2016
ORGANIGRAMA
[_cossmmurocar |-—| PRIMAR |
J] ———
| Era
Y |
E) * E E SEF BIROU
32 5. e = VE me 3
li [la
2 E. [E -lâi 2.15 | |2 L 5- ls
= 5 [Es E zlEg Ei IEI NE BIDU RGRICOL- ES E
= sie le îluă 22 || 55| ls ss [EE
= E |ss le ș|zs EI a EI ASISTENTA SOCIALA -STARE 22 |=3
5 2 =5 $ 5|se sell s= | E Ceata 3 |6z
EI Ei 3 Ș E: â 6+1=7 E]
3 =] Ea 8
Figura 5.1: lerarhizarea niveluri de conducere în cadrul primăriei
41
Pagina 43
INSSE)
Anul 2010|2011|2012|2013|2014|2015|2016|2017|2018|2019
Numărul locuințelor | 1720) 1944 1951| 1956| 1956 1956| 1956| 1956| 1959) 1960)
În ceea ce privește numărul de locuințe existente în comuna lon
Neculce, constatăm faptul că în perioada 2010 — 2019 s-a înregistrat un trend
ascendent. Astfel, în anul 2019 s-au înregistrat cu 240 locuințe mai mult față
de anul 2010
Tabelul 5.2: Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile
Anul 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019
Kilometri | 8,8 | 9,8 10 | 88,5 | 87,7 | 89,4 | 89,4 | 89,4 | 89,5 | 92,6
Sistemul de alimentare cu apă a comunei Ion Neculce a fost înființat
în cea mai mare parte din surse proprii. În prezent sistemul de alimentare cu
apă există în fiecare sat component, iar pe măsura extinderii suprafețelor
construite se extinde și rețeua de alimentare cu apă.
Astfel prin fonduri europene a fost extinsă rețeaua de alimentare cu
apă din satul Prigoreni. Sistemul de alimentare cu apă este amplasat pe partea
stângă, în zona de siguranță a drumului comunal DC94, pe lungimea cuprinsă
între localitățile Prigoreni, din comuna Ion Neculce și Rediu, din comuna
Brăești, județul Iași.
Pe întreaga perioada 2010-2019, a avut loc un avânt considerabil în
ceea ce privește extinderea rețelei de apă potabilă, ajungând ca în 2019
numărul de kilometri să fie de 92,6 comparativ cu anul 2010 când existau doar
8,8 kilometri.
Tabelul 5.3: Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare
Anul 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019
Kilometri Il 3,1 | 20,4 | 20,4 | 34,1 | 342| 342 | 342 | 39,8
În luna noiembrie 2006 a fost demarat un proiect realizat din fonduri
proprii, la nivelul comunei lon Neculce ce prevedea înființarea unei rețele
parțiale de canalizare în sistem centralizat în satele Războieni, Prigoreni, lon
Neculce.
42
Pagina 44
Sistemul centralizat de canalizare în satele Buznea și Gănești a fost
înființat prin proiectul finanțat prin fonduri europene în parteneriat cu
Comuna Brătești (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Brăești — lon
Neculce). Rețeaua de canalizare este alcătuită din totalitatea canalelor și
construcțiilor accesorii care asigură colectarea și transportul apelor de
canalizare spre stația de epurare sau direct în receptorul natural (cazul apelor
de ploi în general). Construcțiile accesorii rețelei de canalizare constau în:
cămine de vizitare (în aliniament, de racord, de intersecție, de schimbare de
panta, de secțiune sau de direcție în plan), stații de pompare, subtraversări de
drum public. Lungimea conductelor de pompare ape uzate de pe teritoriul
satelor Buznea și Gănești este de 12.300 m, iar lungimea conductelor de
pompare aferente SP 1 (Service pack) este de 1.100 m. Pe lungimea rețelei de
canalizare au fost amplasate 214 cămine de vizitare. Canalele care colectează
și transportă apele uzate sunt amplasate în subteran în axul străzilor.
Astfel de la nivelul anului 2011 se consemnează în registrele site-ului
INSSE, conform căruia comuna Ion Neculce înregistra primul kilometru de
rețea de canalizare urmând ca până la nivelul anului 2019 numărul de
kiloemtri să ajungă la valoarea de 39,38.
Tabelul 5.4: Lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor
Anul 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019
Kilometri | 14,5 |14,5 [14,5 [14,5 [14,5 [14,5 [32,6 [32,6 [34,3 [34,7
Comuna lon Neculce se află în apropierea unei sistem de distribuție
gaze naturale combustibile — bine proporționat și echilibrat — sistemul de
alimentare al Municipilui Târgu Frumos.
Alimentarea cu gaze naturale a unei localități are drept consecință o
reducere considerabilă a nivelului de poluare (randamentul centralelor
termice fiind net superior randamentului sobelorș se diminuează astfel
cantitățile de noxe evacuate în atmosferă — în special CO2 — principal vinovat
al „efectului de seră” și implicit, al încălzirii globale.
Astfel în intervalul 2010-2019 analizat, comuna prezintă un trend
ascendent cu privire la lungimea conductelor de distribuire a gazelor,
ajungând în anul 2019 să numere 34,7 kilometri de rețea, comparativ cu anul
2010 când aceasta înregistra doar 14,5 kilometri.
43
Pagina 45
Tabelul 5.5: Starea de acoperire a satelor cu utilități
Rețea de apă| Canalizare | Rețea de gaz
Nr. ert.| Denuimirea localității (sat)
(DA/NU) (DA/NU) (DA/NU)
1 Războieni DA (100%) | DA (80%) | DA (100%)
2 Prigoreni DA (100%) | DA (100%) NU
3 Ion Neculce DA (100%) | DA (100%) NU
4 Buznea DA (100%) | DA (70%) | DA (90%)
5 Gănești DA (100%) | DA (60%) | DA Q0%)
6 Dădești DA (100%) NU NU
La nivelul comunei s-au desfășurat o serie de proiecte implementate/
finalizate/ în curs de implementare cu scopul de a îmbunătăți componentele
de la nivelul comunei, printre care re amintim:
Tabelul 5.6: Proiecte realizate la nivelul comunei lon Neculce
Valoarea
totală a
Denumirea proiectului Sursă finanțare
proiectului
lei
Canalizare în sistem centralizat a satelor
4.639.130 OUG 7/2006
Razboieni, Prigoreni, Ion Neculce
Modernizare drum comunal DC 96 și
drumuri locale, comuna Ion Neculce; Piste
pentru bicicliști și pentru persoanele cu
handicap, localitatea Razboieni, comuna
10.811.172 PNDR M 322
Ion Neculce; Reabilitare și cextindere rețea
distribuție gaze naturale sat Buznea,
comuna lon Neculce; Achiziționare utilaje
și echipamente pentru serviciile publice
Proiect integrat: ”
Obiectiv_nr. | -Îmbunătățirea rețelei de
drumuri de interes local
Obiectiv_nr. II: -Prima înființare a rețelei
publice de canalizare, în Buznea și Gănești,
Brăești și Cristești, jud. Iași. -Prima
29.663.250 PNDR M 322
înființare a rețelei publice de canalizare, în
Rediu, Extindere rețea publică de
canalizare, în Prigoreni.
Obiectiv_nr. III: -Prima înființare a rețelei
publice de apă potabilă, în Rediu, com.
Brăești, jud. Iași.-Extinderea rețelei publice
44
Pagina 46
de apă potabilă, în Prigoreni, com. lon
Neculce, jud. Iași.
Obiectiv_nr. IV -Prima înființare și dotare a
centrului de îngrijire bătrâni și persoane cu
nevoi speciale, în Brăești, com. Brăești, jud.
Iași.
Obiectiv_nr. V -Prima înființare și dotare a
centrului de îngrijire copii, în Gănești, com.
Ion Neculce, jud. Iași.
Obiectiv nr. VI -Modernizare cămin
cultural, localitatea Cristești, comuna
Brăești, județul Iași.
Îmbunătățire rețele de drumuri locale în
. . 1.574.000 BUGET LOCAL
comuna lon Neculce, jud Iași
Modernizare drumuri sătești în comuna lon
1.598.000 BUGET LOCAL
Neculce, jud Iași
Modernizare drumuri de acces la exploatații
agricole și agenți economici în comuna Ion | 5.025.647 PNDR M 125
Neculce, jud. Iași
Construcție garaj + anexă (arhivă +
magazie) sediu Primaria Comuna lon 457,000 BUGET LOCAL
Neculce
Proiectare și execuție „Reabilitare școala MDRAP prin PNDL
Constantin Teodorescu Razboieni, reparații subprogramul
1.589.225 ai
capitale, extindere 2 săli clasă, grupuri „Modernizarea satului
sanitare și amenajări interioare” romanesc”
Construcție rigole de beton din zona de
turului 128,226 Dea |
debleu a DC 96 sat Gănești
Renovare și reparații birouri la sediul
Comunei 20415481 Buget local
Primariei Ion Neculce, jud. Iași
Reparații asfaltice la drumul DC 96 k
E 25,080 Buget local
n tea
Achiziție autoutilitară pentru realizarea
159,000 Buget local
lucrărilor de întreținere și reparare
„Reabilitarea și eficientizarea parțială a
sistemului iluminat stradal în comuna Ion 519,792 Buget local
Neculce, județul Iași”
Coșuri gunoi stradal 80,325 Buget local
Amenajare trotuare în sat Buznea, comuna
65 233,95 Buget local
Ion Neculce, jud. Iași
Extindere rețele de gaze naturale presiune
redusă în localitatea Razboiceni, com. lon 179.3 12,76 Buget local
Neculce, jud. Iași
Amenajare curte Școala Războieni, com.
Ion Neculce, jud. Iași (inclusiv teren de 461.650,65 Buget local
sport)
are suite, Primăria Comunei lon
CC. 205.774,25 Buget local
eculce, jud. Iași
energie electrică LEA 0,4
ulei 25 226.10 Biiget local
Achizitie Dacia Logan 55.406,51 Buget local
45
Pagina 47
„Dotări pentru centrul de îngrijire de zi
pentru copii Gănești, com. Ion Neculce, jud. | 158.491,48 PNDR Gal Stejarul
Iași"
Proiectare și execuție „Modernizare
drumuri de interes local în com. lon 11.766.697 MDRAP prin PNDL
Neculce"
„Extindere rețea de canalizare în satele
Buznea și Războieni din com. Ion Neculce, 1.541.320 MDRAP prin PNDL
jud. Iași"
„Modernizare școală Gănești, com. lon
1.856.505 MDRAP prin PNDL
Neculce, jud. Iași
„Modernizare iluminat stradal în com. lon
553.640,82 PNDR Gal Stejarul
Neculce, jud. Iași
50 be de Aparate e iluminat stradal 52W 48.557,35 Buget local
Amenajare teren de sport în sat Buznea,
lon 117,190 Biicat IGEA
com. Neculce, jud. Iași
Amenajare centru civic în sat Războieni,
lon 806.188.31 Burger loral
com. Neculce, jud. Iași
„Modernizare drum DC94 în localitatea
874.247,9 PNDR Gal Stejarul
Prigoreni, com. lon Neculce, jud. Iași
„Modernizare drumuri de interes local în
lon 5.396.580,5 PNDR M7.2
com. Neculce, jud. Iași
„Modernizarea sistemului de iluminat PI
seal Ve Dog iceal
public în com. lon Neculce, jud. Iași”
„Reabilitare sediu primărie pentru creșterea
eficienței energetice, în com. lon Neculce, 1,480.822,33 POR M3.IB
jud. Iași”
Achiziții de ecipamente TIC pentru unitățile
de învățământ preuniversitar din com. lon 715.823,33 POC
Neculce, jud. Iași
SERVICII INTEGRATE pentru COMUNA BI
4.751.287,03 POCU 5 AXA 5
ION NECULCE
„CONSTRUIRE GRADINITĂ ÎN SAT
RAZBOIENI, COMUNA ION NECULCE, | 2.456.525,99 PNDR M7.2
JUDETUL IASI”
„Construire dispensar uman în mediu rural
în localitatea Războieni, com. lon Neculce, 2.309.238 MDRAP prin PNDL
jud. Iași"
„Modernizare școală Prigoreni, com. Ion
1.808.568 MDRAP prin PNDL
Neculce, jud. Iași”
Construire sală de sport în sat Razboieni,
Ion 9.842.343,89 POR AXA 10
com. Neculce, jud. Iași
Programul național de
CONSTRUIRE ȘI DOTARE CĂMIN construcții de interes
CULTURAL, ÎN SATUL RĂZBOIENI, 23.560.965,36 public sau social,
COMUNA ION NECULCE, JUD. IAȘI Subprogramul
„Așezăminte culturale
Eficiență energetică și gestionare inteligentă
a energiei în infrastructura de iluminat 326.982,14 AFM
public în com. Ion Neculce, jud. Iași
46
Pagina 48
e Transport
Teritoriul comunei lon Neculce este străbătut de artere importante de
circulație: E583, DC 94 — Prigoreni — Albești — Rediu — Brăiești, DC 95 —
Războieni — lon Neculce, DC 96 — Târgu Frumos — Burnea — Gănești, DC 120
— Târgu Frumos — Dădești — Giurgești, acestea asigurând legătura între satele
comunei, legătura cu comunele vecine, precum și cu orașul Târgu Frumos și
orașul Iași:
- satul Războieni este străbătut de-a lungul său de drumul
european E583;
- drumul comunal DC 94 face legătura cu E583 spre satul
Prigoreni;
- drumul comunal DC 95 face legătura între satele Războieni
și Ion Neculce;
- drumul comunal DC 96 leagă satele Gănești și Buznea de
drumul european E583 în dreptul orașului Târgu Frumos;
- drumul comunal DC 120 face legătura între satul Dădești și
orașul Târgu Frumos.
i
Figura 5.2: Infrastructura de transport
Comuna lon Neculce este străbătută de calea ferată Iași — Târgu
Frumos — Pașcani la intrarea în satele Prigoreni și Buznea. Gara cea mai
apropiată pentru locuitorii comunei este gara din orașul Târgu Frumos.
AA Drumuri modernizate
Drumurile sătești din satele Buznea, Prigoreni și Războieni, respectiv
DS 137, DS 255, DS 955, DS 812, DS 876, au fost modernizate pe o lungime
totală de 1.920 m, prin fonduri de la bugetul local, în anul 2011.
47
Pagina 49
Drumul comunal DC96 și drumurile sătești DS 434, DS 290, D
|
din satele Prigoreni, Buznea și Gănești, au fost modernizate pe o lungime
totală de 1,680 km prin fonduri de la bugetul local, în anul 2010.
Drumul comunal DC 96 a fost modernizat în perioada 2008 — 2010
împreună cu drumurile locale din satul Buznea prin fonduri europene M322,
pe o lungime de 6,148 km.
Drumurile DC. 93, DC 94, DS 569, DC 95, DS 166 din satele Buznea,
Prigoreni, Războieni au fost modernizate în perioada 2009 — 2011 prin
fonduri europene M322, pe o lungime de 6.700 km, proiecat realizat prin ADI
Brăești — lon Neculce.
Drumuri de interes local din comuna Ion Neculce în lungime totală
de 8,075 km care au fost modernizate prin PNDL 1, 2015-2019:
% sat Dădești — DC 120, DS 171, DS 345;
+ sat Războieni —DS 2861, DS 2485, DS 2818;
“E sat Buznea — DS4177, DS273, DS555, DS29, DS651,
DS732, DS764, DS900, DS 3681.
Drumul comunal DC94 din satul Prigoreni a fost modernizat pe o
lungime de 1,6 km, prin fonduri europene prin Gal Stejarul, în anul 2020.
Drumurile comunale DC 120/1, DC 117, DC 94B, DC 94C, DC 94D,
DC 1018, DC 96E, DC 96D si drumurile sătești DS 141, DS 1013, DS 905 au
fost modernizate pe o lungime totală de 5,210 km, prin fonduri europene
SM7.2, în anul 2020.
Pentru a facilita accesul la exploatațiile agricole au fost modernizate
următoarele drumuri: DE3108 Prigoreni — Războieni, DE3304 Războieni —
Buznea, DE4178 Buznea — Lungu Vântului. Lungimea totală a traseului
modernizat este de 4,132 km prin fonduri europene M125, anul 2012.
Drumul DC95 D/1, drumul de acces la Primăria lon Neculce, a fost
modernizat pe o lungime de 0,48 km, prin fonduri de la bugetul local, în anul
2020.
Infrastructura pietonală
În comună există o parte amenajate pentru circulația pietonală prin
trotuare. Acestea au fost realizate atât prin accesarea de fonduri
nerambursabile, cât și din fonduri proprii. Trotuarele amenajate sunt prezente
de-a lungul drumurilor principale din comună precum: DE583, DC95, DC 9%.
Transportul public este asigurat prin societate de transport persoane
și prin mașini de taxi.
6 Apa și canalizare
Sistemul de alimentare cu apă a comunei Ion Neculce a fost înființat
în cea mai mare parte din surse proprii. În prezent sistemul de alimentare cu
48
Pagina 50
apă există în fiecare sat component, iar pe măsura extinderii suprafețelor
construite se extinde și rețeaua de alimentare cu apă.
Astfel prin fonduri europene a fost extinsă rețeaua de alimentare cu
apă din satul Prigoreni. Sistemul de alimentare cu apă este amplasat pe partea
stângă, în zona de siguranță, a drumului comunal DC94, pe lungimea cuprinsă
între localitățile Prigoreni, din comuna lon Neculce și Rediu, din comuna
Brăești, județul Iași. Lungimea totală a rețelei extinse este de 1000 m.
În luna noiembrie 2006 a fost demarat un proiect și implementat din
fonduri proprii și de la bugetul de stat, la nivelul comunei Ion Neculce ce a
prevăzut înființarea unei rețele parțiale de canalizare în sistem centralizat în
satele Războieni, Prigoreni, lon Neculce.
Sistemul centralizat de canalizare în satele Buznea și Gănești a fost
înființat prin proiectul finanțat prin fonduri europene în parteneriat cu comuna
Brătești (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Brăești — lon Neculce).
Rețeaua de canalizare este alcătuită din totalitatea canalelor și construcțiilor
accesorii care asigură colectarea și transportul apelor de canalizare spre stația
de epurare sau direct în receptorul natural (cazul apelor de ploi în general).
Construcțiile accesorii rețelei de canalizare constau din: cămine de vizitare
(în aliniament, de racord, de intersecție, de schimbare de panta, de secțiune
sau de direcție în plan), stații de pompare, subtraversări de drum public.
Lungimea conductelor de pompare ape uzate de pe teritoriul satelor Buznea
și Gănești este de 12.580 m, iar lungimea conductelor de pompare aferente
SP 1 si SP 2 este de 1.100 m. Pe lungimea rețelei de canalizare au fost
amplasate 214 cămine de vizitare.
Tronsonul de canalizare, ce a constituit extinderea rețelei de
canalizare din localitatea Prigoreni, com. Ion Neculce a fost realizat în
prelungirea tronsonului existent pe traseul drumului comunal DC94 și are o
lungime totală de 560 m, ajungând până la hotarul dintre comuna Ion Neculce
și comuna Brăești, în zona localității Rediu, din comuna Brăești.
În anul 2019 s-a finalizat proiectul „Extindere rețea de canalizare în
satele Buznea și Războieni din comuna Ion Neculce, județul Iași" prin PNDL,
prin care a fost extins sistemul de canalizare din satul Buznea cu o lungime
de 2,459 km și din satul Razboieni cu o lungime de 1,740 km.
Apa este asigurată pentru toate satele componente ale comunei,
sistemul de canalizare este înființat în toate satele mai putin în satul Dădeșști,
de aceea este nevoie atat de extindere cât și de înființare.
49
Pagina 51
Rețeaua de gaze naturale
În anul 2010 a fost finalizată investiția „Reabilitare și extindere rețea
distribuție gaze naturale sat Buznea, comuna lon Neculce”, finanțată prin
PNDR M322.
În anul 2017 a fost realizată investiția „Extindere rețele de gaze
naturale presiune redusă pe străzile DS 467, DS 955, DS 1013, DC 94 în
localitatea Războieni, comuna Ion Necule, județul Iași” finanțată prin buget
local.
[Ii Deșeuri
Deșeurile din comuna lon Neculce sunt colectate selectiv de către o
societate autorizată. Se încearcă atingerea unei cantități cât mai mare de gunoi
reciclat.
d Energie
Comuna lon Neculce investește în protejarea mediului prin
diverse proiecte/ programe.
În anul 2021 a fost finalizată investiția „Reabilitare sediu primărie
pentru creșterea eficienței energetice, în comuna Ion Neculce, județul Iași”
finanțată prin POR (ADR Nord Est).
În anul 2020 a fost finalizată investiția „Modernizarea sistemului de
iluminat public în comuna Ion Neculce, județul Iași”, finanațată prin buget
local, prin care s-au înlocuit 425 lămpi vechi cu aparate de iluminat tip led.
În anul 2019 a fost finalizată investiția „Modernizare iluminat stradal
în comuna lon Neculce, județul Iași”, finanțată prin Gal Stejatul, prin care sau înlocuit 365 lampi vechi cu aparate de iluminat tip led.
În anul 2019 au fost achiziționate 50 bucăți de aparate de iluminat
stradal 52W prin bugetul local.
În anul 2017 a fost finalizată investiția „Reabilitare și eficientizarea
parțială a sistemului iluminat stradal în comuna Ion Neculce, județul Iași”,
finanțată prin buget local prin care s-au înlocuit 224 lămpi vechi cu aparate
de iluminat tip led.
În anul 2016 au fost achiziționate 25 corpuri de iluminat aparent cu
LED, finanțate prin buget local, astfel înlocuindu-se toate corpurile de
iluminat din primăria Ion Neculce.
În anul 2020 a fost depus spre finanțare prin AFM proiectul
„Eficiență energetică și gestionare inteligentă a energiei în infrastructura de
iluminat public în comuna Ion Neculce, județul Iași”, proiect care se află în
stadiul de verificare.
50
Pagina 52
SĂ Telecomunicații
La nivelul comunei Ion Neculce este implemetat un sistem de WI-FI
pentru toată populația din anul 2013. La nivelul comunei există telefonie fixă,
mobila, televiziune.
A Sănătate
În prezent în comuna lon Neculce nu există unități medicale cu
medici de familie, toți locuitorii fiind arondați la cabinete medicale de familie
din orașul Târgu Frumos. Pentru urgențe medicale locuitorii apelează la
spitalul orășenesc Târgu Frumos care se află la o distanță de 6 km.
Este în implementare stadiul de realizare construcție (70%) proiectul
de investiții „CONSTRUIRE DISPENSAR UMAN ÎN MEDIU RURAL ÎN
LOCALITATEA RĂZBOIENI, COMUNA ION NECULCE, JUDEȚUL
IAȘI” prin PNDL.
e
<I> Protecție socială
Comuna lon Neculce are certificat de acreditare prin care este
autorizat să acorde servicii sociale populației din comună prin biroul de
asistență socială.
În anul 2021 a fost semnat contractul de finanțare pentru proiectul
„SERVICII INTEGRATE pentru COMUNA ION NECULCE”, finanțat prin
POCU, prin care se vor oferi servicii sociale atât pentru copii, cât și pentru
persoane adulte prin recalificare, grupul țintă fiind cel din comuna Ion
Neculce și din Gal Stejarul.
În satul Gănești a fost construit și dotat centrul de îngrijire copii prin
finanțare europeană măsura 322 prin ADI Brăești lon Neculce, proiect
finalizat din anul 2009. Din 2010 centrul funcționează pentru un număr de 25
de copii din medii defavorizate, care după programul de școala merg la centru
unde primesc masă de prânz, dorm, gustare, li se face igiena prin spălarea
zilnică, au un educator care îi ajută la teme, realizarea activităților recreative
și de dezvoltare, servicii medicale prin cabinetul medical.
Centrul de îngrijire copii are licență de functionare pentru prestarea
acestor servicii sociale.
În anul 2018 a fost finalizată investiția „DOTĂRI PENTRU
CENTRUL DE ÎNGRIJIRE DE ZI PENTRU COPII GĂNEȘTI, COMUNA
ION NECULCE, JUDEȚUL IAȘI”, finanțată prin Gal Stejatul, prin care a
fost redotat centrul.
51
Pagina 53
În comuna lon Neculce nu există spații special amenajate cu
destinația spații verzi.
Tabelul 5.7: Suprafața fondului funciar (ha) (Sursa: INSSE)
Modul de folosință pentru suprafața agricolă |2010|2011|2012|2013|2014
Total 7763 |7763|7763 [77637700
Agricolă 6768 |6768|6768|6768|6819
Arabilă 4263 [42634263 |4263 4275
Pașșuni 1828|1828|1828|1828|1779
Fânețe 419 | 419 | 419 | 419 | 490
Vii și pepiniere viticole 209 | 209 | 209 | 209 | 170
Livezi și pepiniere pomicole 49 | 49 [49 |] 49 [105
Terenuri neagricole total 995 | 995 | 9951995 | 881
Păduri și altă vegetație forestieră 456 | 456 | 456 | 456 | 417
Ocupată cu ape, bălți 136 | 136| 136| 136| 52
Ocupată cu construcții 223 | 223 [:223 | 223 | 76
Căi de comunicații și căi ferate 134 | 134 | 134 | 134 | 124
Terenuri degradate și neproductive 46 | 46 | 46 | 46 [212
În ceea ce privește suprafața fondului funciar după moduri de
folosință pentru suprafața agricolă, se constată faptul că cea mai mare
suprafață este ocupată de terenurile arabile și pășuni. În perioada analizată
(2010-2014) fondul funciar s-a modificat, astfel valoarea suprafeței a
prezentat o scădere în anul 2014 cu 63 de hectare față de anul 2010. Iar la
nivelul categoriilor se poate observa că terenturile agricole au prezentat o
creștere, în opoziție cu terenurile neagricole care ți-au redus suprafața.
Spațiul rural este un concept deosebit de complex fapt ce a generat o
mare diversitate de păreri privind definirea, sfera de cuprindere și
componentele sale.
Pentru a înțelege complexitatea acestui concept este necesară
definirea, chiar și sumară a principalelor noțiuni specifice și componentele
sale, cum ar fi:
- Ruralul cuprinde toate activitățile care se desfășoară în afara
urbanului și cuprinde trei componente esențiale: comunitățile administrative
constituite din puțini membri și care au relații mutuale; dispensarea
pronunțată a populației și a serviciilor colective; rolul economic deosebit al
agriculturii și silviculturii:
52
Pagina 54
Cu toate că din punct de vedere economic agricultura și silvicultura
dețin un loc important, sensul cuvântului “rural” este mai larg decât al celui
agricol sau silvic, aici fiind cuprinse și alte activități cum sunt: industria
specifică ruralului; artizanatul, serviciile productive privind producția
agricolă și neproductive care privesc populația rurală.
- Spațiul rural este o noțiune care prin complexitatea sa a generat
numeroase păreri, care diferă de la un autor la altul, dar în esență se ajunge
aproape la aceleași concluzii.
După anumite păreri, se consideră că “spațiul rural” poate fi definit
în funcție de noțiunile care îl caracterizează, el cuprinzând tot ceea ce nu este
urban. Această definire generală creează, adesea, confuzii între noțiunea de
rural și noțiunea de agricol, ceea ce nu corespunde realității.
Spațiul rural nu este un spațiu concret și eterogen. Eterogenitatea
poate fi privită sub două aspecte: primul se referă la teren — topografie, subsol,
sol și microclimat; al doilea aspect se referă la demografie — densitate,
polarizare de la mici așezăminte la mari aglomerări urbane.
O definire mai completă a spațiului rural apare prin luarea în
considerare a următoarelor criterii de ordin: morfologic (număr de locuitori,
densitate, tip de mediu), structural și funcțional (tip de activități și de relații).
Din această definiție a spațiului rural sunt evidențiate cel puțin
următoarele elemente:
* spațiul rural se caracterizează printr-o slabă densitate a populației;
* formele de stabilire umană sunt satele și comunele, caracterizându-
se prin individualitatea și discontinuitatea spațiului construit;
* activitatea productivă este predominant agricolă și silvică dar nu
exclude industria de procesare și comerțul rural;
* relațiile dintre oameni se bazează, în principal, pe cunoașterea
reciprocă din toate punctele de vedere;
* mediul înconjurător este mult mai puțin poluat decât în mediul
urban etc.
Forma definitivă a definitei spațiului rural o întâlnim în
Recomandarea nr. 1296/1996 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei
cu privire la Carta europeană a spațiului rural în următoarea formă: expresia
(noțiunea) de "spațiu rural cuprinde o zonă interioară sau de coastă care
conține satele și orașele mici, în care majoritatea părții terenului este utilizată
pentru:
a. agricultură, silvicultură, acvacultura și pescuit;
b. activitățile economice și culturale ale locuitorilor acestor zone
(artizanat, industric, servicii etc);
53
Pagina 55
aa
c. amenajările de zone neurbane pentru timpul liber și distracții (sau
de rezervații naturale);
d. alte folosințe (cu excepția celor de locuit) ".
a) Din punct de vedere economic , există:
Spațiul rural periurban sau preorășănesc, geografic este amplasat
în imediata vecinătate a centrelor urbane și se întinde pe o distanță egală cu
forța de atracție sau de contaminare a centrului urban (1-5 km).
Aceste spații se caracterizează prin: veniturile populației sunt
preponderent non-agricole; arhitectura este domninată de volumetria urbană;
economia este dezvoltată și dominată de infrastructura comercială și
industrială a urbanului; aici sunt amplasate centrele comerciale mari și
majoritatea industriilor, migrația este pozitivă; aceste spații au scop
rezidențial pentru locuitorii din urban.
Sunt principalul atractor al investițiilor din economie pentru că prețul
factorilor de producție este redus. (Prețul muncii, prețul pământului, prețul
timpului.
Spațiul rural intermediar este amplasat într-o zonă în care forța de
atracție a urbanului este foarte scăzută (15 - 50 km).
Se caracterizează prin:
e economia este dominată de agricultură;
o veniturile populației sunt agricole;
o arhitectura este specifică ruralului național;
o sâmburii de dezvoltare economică sunt dați de industriile de
depozitare și procesare a materiilor prime agricole;
o migrația este negativă;
e populația se caracterizează prin îmbătrânire.
Spațiul rural periferic sau defavorizat unde economia este
dominată de serviciile publice (învățământ, sănătate, securitate personală,
susținere socială). Resursele economice sunt puține și greu de pus în valoare
(altitudini mari, zone secetoase sau cu inundații, zone cu terenuri degradate,
zone fără infrastructură tehnică). Procesul de depopulare este accentuat în
lipsa activităților economice. Veniturile populației sunt mai mici cu peste 25
%o față de media națională.
Infrastructura din spațiul urban acționează ca un magnet pentru
populația din spațiul rural. Aici sunt atrase principalele resurse:
- forță de muncă;
- personal calificat;
- tineri;
- resurse naturale, ș.a.
54
Pagina 56
alocă principalele resurse în mediul urban:
- efectuează cumpărăruri - produse de alimentație, produse de
întreținere, îmbrăcăminte, ș.a.;
- frecventează unități de alimentație publică;
- utilizează servicii din mediul urban, ș.a..
Prin posibilitatea accesării unei game vaste de servicii și produse, populația
din mediul rural este atrasă de spațiul urban, contribuind la creșterea
economiei locale. Principala resursă atrasă către mediul urban este resursa
umană.
Numărul mediu al salariaților în comuna lon Neculce, perioada
2010 - 2019
800
600
2010...2014_-2012---2013 = 2014 2018-2016 .-2017.-29018 2019
Figura 5.3: Evoluția numărului mediu al salariaților în comuna Ion
Neculce, perioada 2010 — 2019 (Sursa: INSSE)
Numărul mediu al salariaților din comună a prezentat fluctuații pe
perioada 2010-2019, însă numărul acestora a crescut în anul 2019 față de anul
2010 cu 12,2%, în ciuda perioadei 2015-2016 când a avut o scădere
accentuată a numărului mediu de salariați.
Tabelul 5.8: Numărul șomerilor înregistrați în comuna lon Neculce (Sursa:
INSSE)
Sexe 2010 |2011|2012|2013|2014|2015|2016|2017|2018|2019|2020
Masculin | 107 | 63 | 73 | 87 | 71 | 80 | 62 | 63 | 43 | 22 | 42
Feminin 67 | 42 | 35 | 50| 50| 44| 44| 39| 28 | 19| 41
55
Pagina 57
În ceea ce privește numărul de șomeri de la nivelul comunei, se poate
observa fapul ca în rândul persoanelor de sex masculin s-a înregistrat o
scădere accentuată în anul 2019 față de anul 2010. Astfel mai puțin de
jumatate din numărul acestora fiind angajați în anul 2019 față de anul 2010.
În rândul persoanelor de sex feminin, are loc de asemeni o reducere
a numărului de șomeri, astfel în anul 2019, numărul acestora a scăzut cu 26
de persoane față de anul 2010.
Analizând rezultatele sondajului de opinie realizat în rândul
comunității comunei lon Neculce privind satisfacția față de rețelele edilitare,
utilități/servicii publice, au reieșit următoarele:
Serviciile de transport
i Nota 1
îi Nota 2
: Nota 3
m Nota 4
ii Nota 5
Figura 5.4: Aprecierea serviciilor de transport din comuna lon Neculce
În ceea ce privește situația serviciilor de transport, constatăm faptul
că din cei 125 respondenți, peste 65 au acordat nota 5, fapt ce ne indică un
grad ridicat de mulțumire față de această componentă. Din acest punct reiese
faptul că o investiție/ atragere de investitori pentru serviciile de transport
se poate avea în vedere în viitor.
Serviciile de poștă și curierat
a Nota 1
îi Nota 2
Nota 3
îi Nota 4
Nota 5
Figura 5.5: Aprecierea serviciilor de poștă și curierat din comuna Ion
Neculce
56
Pagina 58
În ceea ce privește gradul de mulțumire față de serviciile de poștă și
curierat din comuna lon Neculce, analizând răspunsurile acordate de
populația din comuna Ion Neculce, constatăm faptul că există un grad ridicat
de mulțumire. Astfel, 90 dintre respondenți au acordat note de 4 și 5, în timp
ce doar 5 respondenți au acordat nota 2.
Apa Apa p potabilă
0% o
0% 0%
& Nota] mNota2 aNota3 E Nota4 ENota5
Figura 5.6: Aprecierea aprovizionării cu apă potabilă din comuna Ion
Neculce
În ceea ce privește aprovizionarea cu apă potabilă în comuna Ion
Neculce, analizând datele obținute constatăm faptul că peste 105 dintre
respondenți au acordat nota 5. Aceast fapt indică un grad extrem de mulțumire
al populației față de această componentă. Concluzionăm că în perioada
următoare vor fi necesare măsuri în această direcție pentru menținere
și modernizare.
Canalizarea
m Notal
25; 20%
m Nota 2
m Nota 3 115; 92% 90; 72%
m Nota 4
mi Nota 5
Figura 5.7: Aprecierea infrastructurii de canalizare din comuna Ion Neculce
57
Pagina 59
În ceea ce privește aprecierea infrastructurii de canalizare, constatăm
faptul că peste 92% din populația respondentă a acordat nota 4 și 5.
Salubritatea
Nota 2
Nota 4: 15
Nota 5; 90
Figura 5.8: Aprecierea infrastructurii de salubritate din comuna Ion Neculce
În ceea ce privește infrastructura de salubritate, constatăm faptul că
din 125 de respondenți 90 au acordat nota 5 în timp ce 20 din respondenți au
acordat nota 3, ceea ce indică un nivel ridicat de mulțumire. Luând în
considerare ponderea ridicată a populației mulțumită de această
componentă concluzionăm că această compontentă poate fi luată în
calcul în viitor pentru investiții de menținere
Iluminatul public
5; 4%
m 25:20%
||
95:76% D,
% 4
SS
a Nota l BNota2 ENota3 ENota4 ENota$
Figura 5.9: Aprecierea infrastructurii de iluminat public din comuna lon
Neculce
Analizând aprecierea infrastructurii de iluminat public din comuna
Ion Neculce, constatăm că părerile sunt pozitive, înregistrând o pondere
semnificativă respondenții care au acordat nota 5.
58
Pagina 60
Starea drumurilor comunale
20 10
0 ș
Nota | Nota 2 Nota 3 Nota + Nota 5
Figura 5.10: Aprecierea stării drumurilor comunale din comuna Ion Neculce
În ceea ce privește starea drumurilor comunale, constatăm faptul că
cea mai mare parte a respondenților a notat acest acest aspect cu nota 5, fapt
ce indică o mulțumire ridicată. Dar având în vedere faptul că s-a înregistrat si
un număr semnificativ de răspunsuri sub nota 3 se evidențiază un grad de
mulțumire scăzut (15,12% din respondenți au acordat nota 3 și 10,8% au
acordat nota 2), concluzionăm că sunt necesare investiții în această
componentă în perioada următoare.
Starea drumurilor județene
Nota 5 45
Nota 4 7 ă 10
Nota 3
Nota 2 pepe E 10
Nota 1 E 5 ESI 20
9) 10 20 30 40 50
Figura 5.11: Aprecierea stării drumurilor județene din comuna Ion Neculce
Analizând răspunsurile respondenților privind aprecierea stării
drumurilor județene, observăm faptul că opiniile sunt diverse, astfel, 55 dintre
respondenți notează cu 4 și 5 starea drumurilor județene. Totuși este necesar
să menționăm faptul că 60 dintre respondenți au afișat un grad de
nemulțumire care se situează peste medie apreciind cu note de 3, 2 și 1.
Având în vedere diversitatea răspunsurilor față de această componentă,
concluzionăm că ar fi benefice măsuri la nivel județean.
59
Pagina 61
Potrivit sondajului de opinie realizat în rândul comunității loâ=
Neculce privind nivelul de mulțumire față de serviciile medicale/ sociale
oferite, au reieșit următoarele răspunsuri:
Numărul medicilor
SI) a
40 35
30 20
15 =
20 = sa
10 0
| .
0
Foarte mulțumit Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
nemultumit răspund
Competența medicilor
00 SS,
50 45
;
40
30
20 10
10 _
= =;
Foarte mulțumit Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu stiu/nu
nemulțumit răspund
Figura 5.12: Nivelul de mulțumire față de medici
În ceea ce privește numărul medicilor din comuna lon Neculce
răspunsurile respondenților scot în evidență un grad ridicat de nemulțumire.
Concluzionăm că sunt necesare măsuri cât mai urgente pentru atragerea
de noi cadre medicale competente si pentru menținerea personalului
medicial care să își desfășoare activitatea în comuna lon Neculce.
Referitor la gradul de mulțumire față de competența medicilor,
observăm faptul că există atât opinii pozitive cât și negative față de acest
aspect. Sunt necesare investiții de dotare cât mai rapide în aceste
componente, în vederea menținerii și îmbunătățirii permanente a
competenței medicilor.
60
Pagina 62
Numărul farmaciilor
100 00
E 25 pes 30 (
50 Ț 0
L ==] =
|
Foarte mulțunuit Mulțunut Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
nemulțumit răspund
Aprovizionarea farmaciilor
100 50
a 30
— 5
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
multumit nemulțumit răspund
Figura 5.13: Nivelul de mulțumire privind farmaciile
În ceea ce privește numărul farmaciilor, se constată faptul că
majoritatea respondenților sunt nemultumiți de numărul acestora, 60 din cei
125 declarându-se astfel. Această părere regăsindu-se și la nivelul
aprovizionării farmaciilor. Concluzionăm că sunt necesare măsuri urgente
de atragere a investitorilor.
Numărul cabinetelor medicale
su E Ca
00 a
A
40 20 30
10 E,
20 _ )
0
Foarte multumit Mulțumit Nemulțumit Foarte nemultumu știu/nu răspund
100 | Conditiile din cabinetele medicale ___
50 —
10 15 5
0
Foarte Multumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Figura 5.14: Nivelul de mulțumire privind cabinetele medicale
Referitor la numărul cabinetelor medicale, constatăm faptul că cea
mai mare parte a respondenților este nemulțumită și foarte nemulțumită de
61
Pagina 63
numărul cabinetelor medicale. Sunt necesare măsuri de atragere a
investitorilor în vederea dezvoltării acestui sector.
În ceea ce privește gradul de mulțumire față de condițiile din
cabinetele medicale, se constată faptul că respondenții s-au declarat
nemulțumiți și foarte nemulțumiți. Această componentă este una vitală pentru
comunitatea locală și concluzionăm ca la nivelul comunei lon Neculce
problemele privind acest sector sunt mari pe toate planurile și sunt
necesare investiții urgente pentru modernizarea cabinetelor, atragerea
unui număr cât mai mare de medici și respectiv atragerea de investitori
externi.
Serviciile medicale veterinare
45
Mulțumit Nemulțumit Foarte nemulțumit Nu știu/nu răspund
Figura 5.15: Nivelul de mulțumire privind serviciile medicale veterinare
Referitor la serviciile medicale veterinare respondenții s-au declarat
mulțumiți și foarte mulțumiți. Totuși, având în vedere faptul că o parte
semnificativă dintre respondenți s-a declarat nemulțumită, sunt necesare
măsuri de susținere a acestui sector.
Asistența socială pt persoanele cu handicap
60 45 45
40 25
20 i ; 5 Ș
0 ina asaza e E. primariei
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Figura 5.16: Nivelul de mulțumire privind asistența socială pentru
persoanele cu handicap
În ceea ce privește asistența socială pentru persoanele cu handicap,
observăm faptul că respondenții s-au declarat mulțumiți și foarte mulțumiți
62
Pagina 64
de situația actuală. Având în vedere că o parte dintre respondenți au declarat
că sunt nemulțumiți, concluzionăm că este necesarea adoptarea unui set
de măsuri în acest sens.
Asistența socială pt copii(ortani. abandonați)
60 55
50
50
40
30
10 5 5
Foarte Mulțumuit Nemulțumit Foarte Nu știw/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Figura 5.17: Nivelul de mulțumire privind aistența socială pentru bătrâni
În ceea ce privește asistența socială pentru copii (orfani, abandonați)
constatăm faptul că s-au înregistrat răspunsuri pozitive, respondenții find
foarte mulțumiți si mulțumiți. Concluzionăm ar fi necesare un set de
măsuri în viitor.
Analizând răspunsurile referitoare la principalele probleme ale
comunei lon Neculce constatăm faptul că pe primele două locuri se află
asistență medicală nepermanentă si activitatea culturală. (figura 5.18)
Constatăm că la nivelul comunei lon Neculce problemele cu
asistența medicală sunt cele mai grave, 55 dintre respondenți fiind
nemulțumiți și de lipsa locurilor de muncă. Concluzionăm că se impun
măsuri de susținere a activității economice, de atragere a investitorilor,
fapt ce va conduce la crearea și menținerea locurilor de muncă pentru
populația comunei lon Neculce. De asemenea sunt necesare investiții
urgente în sănătate și de atragere de personal medical.
63
Pagina 65
În opinia dumneavoastră, principalele probleme ale
comunei lon Neculce sunt (maxim 3 nominalizări):
0 20 40 60 s0 100
Lipsa serviciilor sociale (cămine.. OZ 25
Lipsa unei piațe agroalimentară CZ 35
Asistenta medicală nepermanentă | ] 85
Servicii de salubritate d)
Lipsa locurilor de munca | ] 55
Lipsa rețelelor tehnico-edilitare (în..[] 5
Activitatea culturală [ i 75
Activitatea economică [ZI 25
Starea infrastructurii rutiere [] 5
Figura 5.18: Opinia respondenților privind problemele comunei Ion Neculce
Acțiuni propuse pentru rezolvarea principalelur
probleme (maxim 3 nominalizări):
Modernizarea/retacerea infrastructurii rai a 30
Acordarea unor facilitati investitorilor 40
Renovare camine culturale existente a 20
Atragerea si stimularea investitiilor : au 80
Accesarea fondurilor europene | a ea
Infiintarea/modernizarea/extinderea.. 15
Construire piata agroalimentara 45
Construire camin de batrani, cantina.. 30
0 10 20 30 40 50 60 70 80 9
Figura 5.19: Acțiuni propuse de public pentru rezolvarea principalelor
probleme
64
Pagina 66
Odată identificate problemele este necesară găsirea unor soluții.
Astfel, primele două acțiuni propuse pentru rezolvarea problemelor sunt
atragerea și stimularea investițiilor și accesarea fondurilor europene. Astfel,
problemele care au primit cel mai mare număr de voturi au fost asistența
medicală nepermanentă, în timp ce acțiunile propuse, care au primit cel mai
mare număr de voturi sunt atragerea și stimularea investițiilor și accesarea
fondurilor europene. O atenție deosebită s-a acordat componentei sociale și
componentei culturale. Astfel, concluzionăm că sunt necesare măsuri de
susținere a antreprenoriatului, de atragere a investitorilor și atragerea
de fonduri europene. Prin aceste investiții se va dezvolta și sectorul
medical din comună. Este necesară realizarea de proiecte de investiții în
sensul construirii unui centru destinat serviciilor de asistență medicala si
astfel atragerea personalului medical. De asemenea, sunt necesare
investiții în revitalizarea infrastructurii culturale.
In opinia dumneavoastră, principalele
fenomene sociale negative cu care se confruntă
comunitatea sunt (maxim 3 nominalizări):
Somajul
Sărăcia
Abandonul școlar
Migrarea forței de muncă
(ZZZ e i ai
Scăderea natalității DI 80
ți 20 40 60 s0 100
Figura 5.20: Fenomene sociale negative din comuna Ion Neculce
Referitor la fenomenele sociale negative, constatăm faptul că pe
primul loc se clasează migrarea forței de muncă. Cu toate acestea, 65 dintre
responedenți cred ca săracia este un fenomen social negativ, de asemenea o
mare parte dintre respondenții cred ca scăderea natalității este și ea o
problemă. Aceste răspunsuri se corelează de asemenea cu răspunsurile
referitoare la cele mai mari probleme ale comunei și acțiunile propuse pentru
rezolvarea ac
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.