Document

Strategia de dez. loc. 2021 2027 pag 1 120

Tip
Document
Pe site-ul primăriei
Strategia-de-dez.-loc.-2021-2027-pag-1-120
Emitent
Comuna Ion Neculce, jud. Iași
Pagini
122 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Strategia de dez. loc. 2021 2027 pag 1 120”, Comuna Ion Neculce, jud. Iași. Sursa: http://www.primaria-ionneculce.ro/wp-content/uploads/2021/07/Strategia-de-dez.-loc.-2021-2027-pag-1-120.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ion-neculce/52753-strategia-de-dez-loc-2021-2027-pag-1-120, 06.11.2026)

Fișier creat
26.07.2021
Arhivat
06.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ION NECULCE, JUDEȚUL IAȘI 2021 - 2027

Pagina 2

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ION NECULCE, JUDEȚUL IAȘI 2021 - 2027

Pagina 3

Pagina 4

Prefață Stimați cetățeni, Ne aflăm în pragul unei noi etape de dezvoltare a comunei lon Neculce. Vedem astăzi rezultatele eforturilor noastre anterioare și conșștientizăm împreună că în perioada următoare este necesar să rămânem uniți și să ne continuăm munca. Prezenta strategie va constitui fundamentul acțiunilor viitoare. Ne propunem să răspundem tuturor nevoilor cetățenilor comunei lon Neculce și să ne dezvoltăm pe toate planurile. Perioada 2021-2027 va reprezenta pentru noi o perioadă de tranziție în care ne vom concentra pentru atingerea tuturor obiectivelor. Consider că dispunem de resursele necesare și avem o echipă vrednică să obțină cele mai bune rezultate. Către dumneavoastră, cetățenii comunei lon Neculce, adresez mulțumiri pentru susținerea pe care ne-o acordați și implicarea continuă în proiectele derulate! Cu devotament, Gheorghe VĂLEANU, primarul comunei Ion Neculce

Pagina 5

Pagina 6

Cuprins Lista tabelelor Zi Lista figurilor 9 CAPITOLUL 1 - CONTEXTUL ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ION NECULCE - ORIZONT 2027 13 CAPITOLUL II - DEZVOLTAREA LA NIVEL EUROPEAN, NAȚIONAL, REGIONAL ȘI LOCAL 17 CAPITOLUL III —- CONTEXTUL ISTORIC 31 CAPITOLUL IV — CONTEXTUL CULTURAL 35 CAPITOLUL V — CONTEXTUL ADMINISTRATIV 41 CAPITOLUL VI — SISTEMUL DE EDUCAȚIE 67 CAPITOLUL VIII — PROFILUL SOCIO — DEMOGRAFIC 8l CAPITOLUL IX — PROFILUL SOCIO — ECONOMIC 85 CAPITOLUL X — TURISMUL 95 CAPITOLUL XI - ANALIZA TOWS A DOMENIILOR STRATEGICE PENTRU DEZVOLTAREA COMUNEI ION NECULCE 101 CAPITOLUL XII — TENDINȚE INTERNAȚIONALE — DEZVOLTAREA RURALĂ ÎN CONTEXT EUROPEAN 107 CAPITOLUL XIII — CALITATEA VIEȚII LA NIVEL NAȚIONAL ȘI EUROPEAN 125 CAPITOLUL XIV — PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU DEZVOLTAREA COMUNEI ION NECULCE — ORIZONT 2027 147 ANEXE 189

Pagina 7

Pagina 8

Lista tabelelor Tabelul 2.1: Prioritățile tematice 17 Tabelul 2.2: Sumele aferente pentru fiecare capitol de buget 23 Tabelul 5.1: Numărul locuințelor existente în comuna lon Neculce (Sursa: INSSE) 9) Tabelul 5.2: Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile 42 Tabelul 5.3: Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare 42 Tabelul 5.4: Lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor 43 Tabelul 5.5: Starea de acoperire a satelor cu utilități 44 Tabelul 5.6: Proiecte realizate la nivelul comunei Ion Neculce 44 Tabelul 5.7: Suprafața fondului funciar (ha) (Sursa: INSSE) 52 Tabelul 5.8: Numărul șomerilor înregistrați în comuna Ion Neculce (Sursa: INSSE) 55 Tabelul 6.1: Personal didactic pe niveluri de instruire în comuna lon Neculce, în perioada 2010 — 2019 (Sursa: INSSE) 68 Tabelul 6.2: Ponderea gospodăriilor care au acces la un computer acasă — pe medii de rezidență 69 Tabelul 6.3: Populația școlară pe niveluri de educație 69 Tabelul 6.4- Rata abandomentului școlar în învățământul preuniversitar, pe niveluri de educație ( în procente) (Sursa: INSSE) 7 Tabelul 8.1: Născuți vii în perioada 2010 — 2019 în comuna Ion Neculce (Sursa: INSSE) 81 Tabelul 8.2: Populația după domiciliu pe grupe de vârstă, perioada 2010 - 2020 (Sursa: INSSE) 82 Tabelul 8.3: Sporul natural al populației la nivelul comunei Ion Neculce, în perioada 2010 — 2019 82 Tabelul 8.4: Numărul căsătoriilor în comuna Ion Neculce, perioada 2010 — 2019 (Sursa: INSSE) 83 Tabelul 8.5: Numărul divorțurilor în comuna Ion Neculce, perioada 2010 — 2019 (Sursa: INSSE) 83 Tabelul 8.6: Divorțuri după numărul copiilor minori rămași după desfacerea căsătoriei, la nivelul județului Iași, perioada 2010 — 2019 83 Tabelul 9.1: Firme active pe domenii de activitate — la nivelul anilor 2015- 2019 85 Tabelul 9.2: Primele 10 firme (domeniul de activitate) din comuna Ion Neculce, după cifra de afaceri 86

Pagina 9

Tabelul 9.3: Evoluția principalelor firme din comuna Ion Neculce după cifra de afaceri, număr de angajați și productivitatea muncii 89 Tabelul 10.1: Capacitatea de cazare turistică la nivelul comunei lon Neculce (Sursa: INSSE) 96 Tabelul 10.2: Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică la nivelul comunei lon Neculce (Sursa: INSSE) 97 Tabelul 10.3: Înnoptări în structuri de primire turistică la nivelul comunei Ion Neculce (Sursa: INSSE) 97 Tabelul 12.1: Ritmul de înnoire la nivelul Regiunii Nord — Est, perioada 1990 - 2017 108

Pagina 10

Lista figurilor Figura 2.1: Cheltuielile UE pentru 2021-2027 seca seaca a asa ceara 22 Figura:2:2: Programe și fonduri din CEM sesszesecei cesare ceeace cae casca 24 Figura 4.1: Muzeul comunei lon Neculce..........cce nea eene eee eee ananaaeazee 35 Eieura:4.2: Gronicarul Ion Neculce-sse seara vea opiu ceaaai ac ceezcata 37 Figura 4.3: Mormântul Ion Neculce..........c cecene E .38 Figura 5.1: lerarhizarea niveluri de conducere în cadrul primăriei.............. 41 Rioura 5.2 Infrastructurâ:de (TanSDOIt „ne-o ae seaca aaa oanteaeataa alea onoi aaa 47 Figura 5.3: Evoluția numărului mediu al salariaților în comuna Ion Neculce, perioada;2010—2019' (Sursa: INSSE) ....-<ncnceeee ornate macara 55 Figura 5.4: Aprecierea serviciilor de transport din comuna lon Neculce ....56 Figura 5.5: Aprecierea serviciilor de poștă și curierat din comuna lon Neculce... nenea anna emana nenea enenaaa nana nana enma eee 56 Figura 5.6: Aprecierea aprovizionării cu apă potabilă din comuna lon ÎN 6 0 e PR RR N E E a a a 57 Figura 5.7: Aprecierea infrastructurii de canalizare din comuna Ion Neculce meant neaga ana ana maaaaaR RE aRa ERaleaeaa SE aPEcaia 57 Figura 5.8: Aprecierea infrastructurii de salubritate din comuna Ion Neculce Ea inuman aaa Apa aaa ae a ea Ea EDIT ao Cata 58 Figura 5.9: Aprecierea infrastructurii de iluminat public din comuna lon NECUlEE „sense PEST SPEED DEEE EEE SE O ED Rapa 58 Figura 5.10: Aprecierea stării drumurilor comunale din comuna Ion Neculce E a E DE E 3 Ea TE E a a 59 Figura 5.12: Nivelul de mulțumire față de medici... eee eeeeeeee Figura 5.13: Nivelul de mulțumire privind farmaciile... eee Figura 5.14: Nivelul de mulțumire privind cabinetele medicale.. zs5 Figura 5.15: Nivelul de mulțumire privind serviciile medicale veterinare .. 62 Figura 5.16: Nivelul de mulțumire privind asistența socială pentru persoanele cu handicap... neeaenena 62 Figura 5.17: Nivelul de mulțumire privind aistența socială pentru bătrâni. 63 Figura 5.18: Opinia respondenților privind problemele comunei Ion Neculce Figura 5.19: Acțiuni propuse de public pentru rezolvarea principalelor joi 15) [235 002] 2 ocoale ac ca Ca ee ca a eat CE GE 64 Figura 5.20: Fenomene sociale negative din comuna lon Neculce.............. 65

Pagina 11

Figura 6.1: Evoluția populației cuprinse între 0 -14 ani comparativ cu populația școlară în comuna Ion Neculce (Sursa: INSSE..........meeeeeee Figura 6.2: Aprecierea nivelului de dotare a școlilor din comuna lon NEGULEG „mnonanarnnneenaneonae neon aane aan aaa nana nenea IEI 72 Figura 6.3: Aprecierea nivelului de dotare a bibliotecii din comuna Ion NEGUlGE „..mmomemmenanenneanenenneaeoaaeoceneeaanannaanoenanaeeanao de Udo ZE TE SEE 73 Figura 6.4: Aprecierea nivelului de dotare a grădinițelor din comuna Ion NECULCE „n mnoeanennearrpaomnenenaname neam onennonannoennanenaenaan ana ili 0 IEEE Eat 73 Figura 6.5: Aprecierea nivelului de dotare a bazei sportive din comuna lon NECuUlGE „nn eonaeennvasesaazeaneaaeaaaoneneane iasi EEE STITI E E a 74 Figura 6.6: Aprecierea gradului de mulțumire față de cadrele didactice din comuna: lon.Neculeei ses seca e EET GE OEI DO ES 74 Figura 7.1: Localizarea comunei Ion Neculce, în județul Iași ............eeeeeee 75 Figura 8.1: Evoluția demografică a comunei lon Neculce, perioada 2010 — 2020 (Sursa: INSSE) sosea ea TETIERE IE 81 Figura 8.2: Evoluția emigranților și imigranților definitivi din comuna lon Necsuilce; perioada 2010 —-2019mmorareeeeeea eee aaa ca ea aa Figura 9.1: Cifra de afaceri la nivelul județului Iași... Figura 9.2: Aprecierea nivelului comerțului din comuna lon Neculce Figura 9.3: Aprecierea activității agricole din comuna Ion Neculce.... Figura 9.4: Aprecierea activității turistice din comuna Ion Neculce............ Figura 9.5: Aprecierea activității zootehnice din comuna lon Neculce....... 91 Figura 9.6: Aprecierea activității industriale din comuna lon Neculce........ 92 Figura 9.7: Spiritul antreprenorial din comuna lon Neculce............e aceea 93 Figura 9.8: Elemente pe care se poate baza dezvoltarea socio-economică a comunei lon Neculce... nenea nenea nenea nana Figura 10.1: Popas Rami... cena nenea nenea nana ne Figura 10.2: Hotel Coroana... nenea nana Figura 10.3: Biserica din lemn „lon Neculce”... Figura 13:1: Satisfactia:generală a Vieții ss seaca eee ceea aaa Figura 13.2: Satisfacția generală a vieții respondenților........cne nenea Figura 13.3: Satisfacția finanțelor și venitul mediu anual a Figura 13.4: Satisfacția finanțelor și venitul mediu anual a respondenților din comuna lon Neculce... enenenana nenea 126 Figura 13.5: Satisfacție financiară a respondenților din comuna Ion Neculce

Pagina 12

Figura 13.6: Venitul mediu anual al gospodăriilor respondențților din comuna lon Neculce .... enma nenea nana nana 128 Figura 13.7: Satisfacția privind condițiile de locuit și coeficientul de supra- aglomerare... nenea nenea neanennennenaeneena nana 128 Figura 13.8: Satisfacția privind condițiile de locuință și coeficientul de supra-aglomerare........cen nenea nenea nenea nenea 129 Figura 13.9: Satisfacția față de propria locuință a respondenților.............. 130 Figura 13.10: Nivelul de supra-aglomerare a gospodăriilor ........... unea 130 Figura 13.11: Satisfacția privind locul de muncă și rata angajării ............. 130 Figura 13.12: Satisfacția privind locul de muncă și rata angajării ............. 131 Figura 13.13: Satisfacția privind locul de muncă la nivelul comunei lon Neculee esse aa caca aaa Daca Baa DOE 003 caca aa 132 Figura 13.14: Satisfacția timpului utilizat și media orelor de lucru săptămânale: oceeeage paza Pee ao EI 1 a 0 0 a 30 Ea 132 Figura 13.15: Satisfacția timpului utilizat și media orelor de lucru săptămânale; ec ceoaeea cogae oaaaca caaaa aapa 00 gaag0aa IEecataa vez ua aaa 133 Figura 13.16: Satisfacția respondenților din comuna Ion Neculce privind utilizarea timpului nenea nana aan 134 Figura 13.17: Situația medie a orelor lucrate pe săptămână ..........mane eee 134 Figura 13.18: Nivelul de educație și diferența satisfacției generale........... 135 Figura 13.19: Nivelul de educație și diferența satisfacției generale........... 136 Figura 13.20: Autoevaluarea sănătății și speranța de viață .... 136 Figura 13.21: Autoevaluarea sănătății și speranța de viață, comparație între statele europene... nenea nenea neam 13 Figura 13.22: Perceperea propriei sănătății de către respondenții din comuna Ion Neculce... nenea nenea nana 138 Figura 13.23: Speranța medie de viață prevăzută de respondenți .............. 138 Figura 13.24: Satisfacția relațiilor personale ............men eee 139 Figura 13.25: Satisfacția relațiilor personale, comparație între statele CULOPENE ostas rca a EET EET AIE a aaa 139 Figura 13.26: Satisfacția respondenților privind relațiile personale .......... 140 Figura 13.27: Bazarea pe o persoană apropiată în caz de urgență ............. 140 Figura 13.28: Nivelul de:siguranță--cascececcaees acasa aaa aaa 38 ma aa ce 141 Figura 13.29: Nivelul de siguranță, comparație între statele europene...... 141 Figura 13.30: Siguranța respondenților plimbându-se pe timp de noapte.. 142 Figura 13.31: Încrederea în sistemul juridic .......cmnoee na 142

Pagina 13

Figura 13.32: Încrederea în sistemul juridic, comparație între statele CUTOPENEisc, catea cae DE DEEE TEO E E ST E IE 143 Figura 13.33: Încrederea în sistemul juridic la nivelul comunei Ion Neculce anna eaan ceepana neoane nn E Faget TEA 144 Figura 13.34: Satisfacția cu mediul înconjurător și nivelul de poluare...... 144 Figura 13.35: Satisfacția cu mediul înconjurător și nivelul de poluare, comparație între siatele:europene sasea cesare aaa asc 145 Figura 13.36: Satisfacția respondenților privind mediul de viață .............. 146 Figura 14.1: Materiale promovare SDL ION NECULCE... nenea 150

Pagina 14

CAPITOLUL 1 - CONTEXTUL ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ION NECULCE — ORIZONT 2027 Ca amplasare administrativă, comuna lon Neculce face parte din județul Iași, Regiunea de Dezvoltare Nord - Est și se poziționează în vestul județului, pe malurile râului Bahluieț și înconjoară orașul Târgu Frumos. Județul Iași cuprinde are 2 municipii ( Iași, Pașcani), 3 orașe ( Târgu Frumos, Podu Iloaiei, Hârlău) și 93 de comune. Comuna lon Neculce (în trecut, Târgu Frumos) este formată din satele Buznea (reședința), Dădești, Gănești, lon Neculce, Prigoreni și Războieni. Reședința comunei este în localitatea urbană ce constituie orașul Târgu Frumos. Strategia de dezvoltarea a localității lon Neculce, este un document prin care sunt analizate resursele locale în vederea gestionării acestora în cel mai eficient mod pe termen scurt, mediu și lung. Planificarea strategică are ca punct de pornire inventarierea resurselor și potențialului economic, social și demografic. Inventarierea acestora se face atât pentru prezent, cât și pentru trecut, în vederea învățării din experiențele anterioare, precum și pentru a putea obține prognoze în funcție de diferiți indicatori. A planifica strategic înseamnă a lua în calcul astfel de factori ce pot influența localitatea în mod pozitiv sau negativ, pentru a adopta politici de valorificare a celor pozitivi și de preîntâmpinare sau de minimizare a celor negativi. Planificarea strategică este un proces în mai multe etape, prin care comunitatea poate să-și creeze imaginea viitorului pornind de la condițiile prezente de potențial și resurse, trasând căi de realizare a acelui viitor. Planificarea strategică reprezintă unul din instrumentele pe care comunitățile locale îl pot utiliza pentru a avea certitudinea că politicile și programele prognozate corespund așteptărilor cetățenilor și necesităților de dezvoltare durabilă. Prin strategia de dezvoltare locală se dorește o eficientizare a modului în care autoritățile publice locale ajung să soluționeze probleme precum: e gestionarea eficientă a resurselor financiare; e promovarea localității atât la nivel național, cât și internațional; e atragerea de fonduri externe (fonduri structurale, investiții), în vederea finanțării proiectelor investiționale ce se doresc a fi implementate. 13

Pagina 15

Un alt aspect foarte important al strategiei de dezvoltare locală este că aceasta are și rolul de a stabili direcțiile de dezvoltare, ritmul și scara acestei dezvoltări. Consiliul local, respectiv Primăria, vor avea astfel un instrument cu ajutorul căruia își vor putea planifica implementarea pachetului de politici, de programe și proiecte pe un termen mediu, dar și un termen lung, astfel ce nu s-a atins urmează a se atinge pe viitor. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană se întrevăd acest motiv, prin implementarea strategiilor de dezvoltare, România urmărește să ajungă la un nivel de trai similar cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. Termenul de realizare a strategiei trebuie să corespundă celui de-al doilea exercițiu financiar UE în România, de aceea am ales o planificare pe perioada 2021 - 2027. În esență, acest tip de strategie reprezintă baza coordonării investițiilor multianuale și a pregătirii administrației publice locale pentru absorbția fondurilor europene planificate pentru perioada 2021 - 2027. Comuna lon Neculce prezită acest interes de a-și conduce toate resursele locale într-un exercițiu care să contribuie la dezvoltarea economică cât și socială a comunității, atât pentru a-și menține locuitorii la nivelul comunității cât și pentru a accelera ritmul de regenerare al populației care este într-un trend ascendent de la nivelul anului 2010 până în prezent. Fapt îmbucurător deoarece comunele de la nivelul României se confruntă cu problema „îmbătrânirea populației”. Strategia de Dezvoltare Locală a comunei își propune să abordeze contextele care compun elementele centrale ale comunității pentru a evalua resursele existente cât și cursul istoric pe care comunitatea l-a avut până în prezent pentru a previziona atât viitoarea direcție spre care se îndreaptă cât și posibilitatea pe care o au autoritățile locale de a o redresa astfel încât calitatea vieții locuitorilor să fie văzută de către aceștia ca fiind echitabilă comparativ cu restul locuitorilor de la nivelul Uniunii Europene. La nivelul comunei Ion Neculce, putem constata că de-a lungul istoriei acesția au un spirit antreprenorial bine dezvoltat însă paleta de domenii de activități este restrânsă iar comunitatea necesită un impuls pentru a putea să-și diversifice domeniile și astfel creând noi oportunități pentru generațiile viitoare. Analizand cele șapte contexte de la nivelul comunei (istoric, cultural, administrativ, educațional, socio-demografic, geografic și socio-cultural) putem extrage esența care necesiă valorificată de la nivelul UAT Ion Neculce. Respectiv analizând: 1. Contextul istoric 14

Pagina 16

Comuna Ion Neculce prezintă o istorie timpurie, fiind datată încă din secolul XIII, esența de la nivelul comunei fiind păstrată prin regenerarea populației locale și dorința acestora de a împărtăși noilor generații istoria propriilor străbuni. 2. Contextul cultural Acest context prezintă aspecte legate de manifestațiile culturale ale localnicilor cât și infrastructura care ajută la menținerea acestora . Comuna prezintă potențial cultural datorită personalităților de seamă care au sfințit acest loc prin prezența și curentului pe care l-au insuflat. Totodată acest capitol face referire și la modalitatea de a menține vie cadrul străvechi reprezentat de portul popular, tradiții/obiceiuri cât și credința locuitorilor. 3. Contextul administrativ Acesta face referire la modalitatea de organizare a teritoriului, de facilitățile de care acesta dispune (infrastructură tehnico-edilitară, infrastructura medicală, transport etc) cât și ușurința cu care aceasta comunică cu restul comunităților învecinate și nu numai pentru a stabili relații bune de colaborare. Totodată se prezintă și repartiția fondului funciar de la nivelul comunei care poate îndica către care dintre domeniile de activitate se poate îndrepta comunitatea antreprenorială. 4. Contextul de educație Prezintă modul de organizarea și desfășurare a activității educative de la nivelul comunității cât și gradul de implicare care se prezintă la acest nivel. Acest capitol este unul dintre cele mai importante deoarece Pentru a intensifica procesul dezvoltării unei societăți la baza acesteia trebuie să stea în poziție verticală sistemul de instruire și educație, fundamentat pe cele mai performante metode de cunoaștere și remodelare continuă a realității existente. 5. Contextul socio-demografic Prezintă evoluția societății atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ pentru a determina evoluția societășii cât și potențialul acesteia de a se autoregenera și a împărtăși bunele valori morale. 6. Contextul geografic Capitolul prezentat identifică resursele naturale pe care comunitatea le deține cât și riscurile la care este expusă. Tipologia unei comunități se naște din relația pe care omul o are cu mediul în care trăiește, îi evidențiază, deci, personalitatea prin amprenta pe care o lasă. 7. Contextul socio-economic Comunitățile de la nivelul României prezintă ritmuri diferite de dezvoltare date odată de implicarea locuitorilor în activitatea antreprenorială cât și de resursele de care comunitatea dispune și direcțiile spre care aceasta 15

Pagina 17

îi îndreaptă. La nivelul unei comunități unde activitatea antreprenorială este mai pronunțată, comunitatea se dezvoltă în proporții asemănătoare. Bazându-se pe caracteristicile și nevoile comunității, o strategie de dezvoltare locală stabilește scopuri, obiective, programe și proiecte ce urmează a fi urmate și dezvoltate. Acest lucru are e realizabil prin minimalizarea punctelor slabe, prin exploatarea avantajelor locale, prin identificarea și găsirea unor soluții în eventualitatea unor amenințări viitoare, analiza oportunităților viitoare (atragerea unor noi investitori, dezvoltarea durabilă, surse de energie regenerabilă etc.), identificarea provocărilor teritoriale ce trebuie abordate. Luând în calcul și contextul European favorabil diminuării disparităților de dezvoltare socială și economică existente între România și statele membre ale Uniunii Europene prin finanțarea zonelor mai puțin dezvoltate, strategia de dezvoltare locală poate genera resurse prin elementele sale noi în domeniul etnic, managerial sau financiar. Fondurile structurale și de coeziune sunt un real sprijin pentru dezvoltarea comunităților locale dar pentru a le obține este nevoie de proiecte care acționează și furnizează rezultate „ proiecte ce nu risipesc ci care vor fi direcționate către investiții ce pot stimula creșterea economică. 16

Pagina 18

CAPITOLUL II —- DEZVOLTAREA LA NIVEL EUROPEAN, NAȚIONAL, REGIONAL ȘI LOCAL Dezvoltarea regională reprezintă o preocupare majoră atât în studiile de specialitate, cât și în analizele destinate fundamentării măsurilor de politică economică și socială. Strategiile de dezvoltare regională se construiesc pornind de la anumite scenarii de urmat privind evoluția proceselor economice, sociale, politice etc. din spațiul respectiv. Posibilitățile de accesare a fondurilor europene au dus la o diminuare semnificativă a decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Astfel, dacă în perioada 2007-2013 se discuta despre necesitatea asigurării accesului la utilitățile de bază, astăzi după încheierea Cadrului Financiar Multianual 20142020, discutăm în anumite contexte de obiective smart village. Anumite comunități rurale întâmpină și în prezent dificultăți specifice în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, accesul la utilitățile de bază, condițiile de locuit, calitatea sistemului de educație etc. Pentru a face față acestor provocări, sunt necesare măsuri de asistență structurală și teritorială. În cadrul Politicii Agricole Comune a fost creat un cadru legal unic pentru finanțarea cheltuielilor. Acest regulament instituie două fonduri: Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR). FEGA intervine pentru susținerea piețelor agricole, iar FEADR finanțează programele de dezvoltare rurală. FEADR finanțează, exclusiv în sistem de co-gestiune, programele de dezvoltare rurală. Principalele priorități tematice ale strategiei de dezvoltare regională Nord — Est: Tabelul 2.1: Prioritățile tematice Corelarea cu politicile RI comunitare și Prioritate Se IMăsura obiectivele de politică P aferente 2021-2027 Stimularea Dezvoltarea Politica de Coeziune OP 1 capacităților linovării și „„ O Europă mai inteligentă de inovare- promovarea - transformare industrială cercetare și transferului inovativa si inteligenta” romovarea |tehnologic 17

Pagina 19

adoptării Sprijinirea tehnologiilor s |cercetării Ip private SR . : Politica de Coeziune OP 1 avansate și publice pentru E = A „O Europă mai inteligentă dezvoltarea și : pici a - transformare industrială fructificarea de |. , . . a za inovativa și inteligentă soluții integrate Sprijinirea Sprijinirea înființării de ltinerilor noi firme, antreprenori și Politica de Coeziune OP 1 competitive și |lcreșterea „O Europă mai inteligentă sustenabile, în laccesului - transformare industrială domenii de firmelor înființatelinovativă și inteligentă” interes local și |la servicii noi, de IDezvoltarea regional calitate unei Imbunatățirea Dezvoltarea economii competitivități [domeniilor competitive i firmelor prin competitive, Politica de Coeziune OP 1 creșterea sistemelor „„ O Europă mai inteligentă productivității productive - transformare industriala în domenii cu lintegrate și inovativă și inteligentă” valoare internationalizare adaugată a acestora Imbunatățirea competitivități $ . mei Folosirea ; p avantajelor Politica de Coeziune OP 1 Creșterea e = FE = zi . tehnologici „O Europă mai inteligentă accesului la |. ui : , "= informației și - transformare industriala serviciile ae a | ea DX „.. |eomunicațiilor în linovativă și inteligentă tehnologiei : i „_. . leconomie informației și comunicațiilor Creșterea Sprijin acordat competitivități comp sp pentru că : . Politica de Coeziune OP 1 i și dezvoltarea și DODI N cate pese na „„ O Europă mai inteligentă sustenabilitățiippromovarea . ARI Ă .. A e - transformare industrială industriilor industriilor : a ii . aa = inovativă și inteligentă culturale culturale și și creative creative Sprijinirea și Creșterea dezvoltarea competitivități activităților Politica agricolă comună i economice în! economice mediul rural alternative în mediul rural 18

Pagina 20

Dezvoltarea Politica de coeziune OP 5 infrastructurii de „O Europă mai aproape de Sprijinirea . . Sia turism și de cetățeni prin promovarea valorificării agrement dezvoltării durabile și otentialului pe NA aferentă, integrate a zonelor urbane, promovarea rurale și isterie x potențialului de coastă și a inițiativelor turistic locale” Sprijinirea Ce integrării pe piața Politica de coeziune OP 4 Et muncii a „O Europă mai socială — erupurilor Implementarea Pilonului rupurilor pila „|Vulnerabile șia leuropean al drepturilor si > “Tunerilor sociale” i nerilot NEET's288 Creșterea participării la un Imbunatatirea |invățământ de Politica de coeziune OP 4 accesului si calitate, modern, „O Europă mai socială — participarii la corelat la cerințele Implementarea Pilonului educatie si pieții muncii, european al drepturilor formare de inclusiv prin e : : sociale calitate modernizarea infrastructurii Dezvoltarea i F aferente capitalului = a Creșterea Extinderea și aa accesului la un [diversificarea Politica de coeziune OP 4 act și sistem [serviciilor de „O Europă mai socială — medical de sănătate, inclusiv |Implementarea Pilonului calitate, prin modernizarea |european al drepturilor eficient, infrastructurii sociale” modern aferente Sprijin prijin adresat (Combaterea Sp eee pentru integrarea sărăciei și oaia si promovarea e Politica de coeziune OP 4 : Ss economică a = : Ea incluziunii SR „O Europă mai socială — A A comunităților A : sociale prin a .. Implementarea Pilonului marginalizate și . regenerarea = .__ leuropean al drepturilor defavorizate prin A ea zonelor rurale A sociale h furnizarea de si urbane aflate . : pachete integrate in declin pe de servicii Protejarea RE .. Creșterea Politica de coeziune OP 2 „1... Sprijinirea și : : = si sa mediului și eficientei „O Europă cu emisii stia promovarea . . _ ASE loptimizarea energetice și a scăzute de carbon și mai ficare utilizării utilizării energiei ecologică — Tranziția către energetice s resurselor din resurse o energie nepoluantă și 19

Pagina 21

regenerabile în echitabilă, investiții verzi sectorul și albastre, economia rezidențial, circulară, adaptarea la infrastructura schimbările climatice și publică și firme revenirea riscurilor Politica de coeziune OP 2 „O Europă cu emisii scăzute de carbon și mai Promovarea Dezvoltarea ecologică — Tranziția către management- integrată a o energie nepoluantă și ului durabil al sistemelor de apă echitabilă, investiții verzi apei și apă uzată și albastre, economia circulară, adaptarea la schimbările climatice și revenirea riscurilor Politica de coeziune OP 2 Dezvoltarea „O Europă cu emisii sistemelor de scăzute de carbon și mai Promovarea |management ecologică — Tranziția către tranziției către lintegrat a o energie nepoluantă și economia deșeurilor și echitabilă, investiții verzi circulară stimularea și albastre, economia economiei circulară, adaptarea la circulare schimbările climatice și revenirea riscurilor Politica de coeziune OP 2 „O Europă cu emisii Adaptarea la scăzute de carbon și mai Promovarea safe 20 si ia schimbările ecologică — Tranziția adaptării la . Ă = . i = climatice, către o energie schimbarile Ha iz managementul nepoluantă și echitabilă, climatice și riscurilor legate de investiții verzi și Puii clima și reducerea albastre, economia poluării circulară, adaptarea la schimbările climatice și revenirea riscurilor Politica de coeziune OP 2 „O Europă cu emisii Seăzute de Earban Și ai Imbunatățirea Prezervarea ecologică — Tranziția ozaieației și a Conservănii biodiversității și (către o energie | N E iodiversitășii dezvoltarea nepoluantă și echitabilă, _ infrastructurii investiți verzi SI Li-reducerea a: verzi albastre, economia poluării circulară, adaptarea la schimbările climatice și revenirea riscurilor 20

Pagina 22

Creșterea accesibilitatii, Politica de coeziune OP 3 Dezvoltarea conectivității și „„ O Europă mai conectată infrastructurii de siguranței prin - Mobilitate și de transport conectivitatea realizarea regională a feroviară, aeriană investiții în tehnologici informației și și rutieră infrastructura comunicațiilor” de transport Dezvoltarea Politica de coeziune OP 3 Îmbunătățirea infrastructurii de „O Europă mai conectată accesului la comunicații, în - Mobilitate și infrastructura special în zonele conectivitatea regională a de comunicații rurale și tehnologiei informației de mare viteză comunitățile și comunicațiilor” izolate Politica de coeziune OP 2 „O Europă cu emisii Reducerea scăzute de carbon și mai emisiilor de ecologică — Tranziția către carbon prin o energie nepoluantă și realizarea și Mobilitate urbană echitabilă, investiții verzi implementarea |durabilă : : A și albastre, economia planurilor de E e circulară, adaptarea la mobilitate x climatice A . A = schimbările și urbană A : ; prevenirea riscurilor Dezvoltarea Dezvoltarea A durabilă a zonelor Asigurarea unei a. urbane condițiilor de : infrastructur funcționale dezvoltare în i moderne, Sprijin pentru mediul urban, IOP1+0P2+0P3+0P4+0P inteligente, revitalizarea și prin realizarea 5 reziliente și regenerarea de investiții în durabile orașelor mici și infrastructura e iesi mijlocii cu locală A : funcțiuni socio- economice reduse [Asigurarea condițiilor de Dezvoltare dezvoltare în spațiului rural, mediul rural, inclusiv integrarea Politica agricolă comună prin realizarea funcționala cu de investiții în zonele urbane infrastructura locală 2

Pagina 23

Cadrul financiar multianual (CFM) 2021 — 2027 Cheltuielile UE pentru 2021-2027 Toate cuantumurile sunt exprimate în Piașa unică, miliarde de EUR (î3 prețurile din 2018) inovare și dimensiunea digitată BUGET TOTAL 1824,3 NEXT GENERATION | CFEM EU (NGEU) | 2021-2027 750 | 1073,3 Coeziune, reziliență și valori Resurse naturale și mediu 290,6 15,8 Migrație și gestionarea / Securitate și frontierelor apărare 22,7 PRR 13,2 35 (00 suta 41 Vecinătate și intreaga lume “Administrație + publică europeană C) Figura 2.1: Cheltuielile UE pentru 2021-2027 După acordul Parlamentului European din data de 16 decembrie 2020, Consiliul UE a adoptat în data de 17 decembrie 2020 regulamentul privind noul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 și pachetul de relansare economică Next Generation EU (NGEU). Regulamentul prevede un buget pe termen lung de 1 074,3 miliarde EUR pentru UE27 (cele 27 de state membre rămase ca urmare a Brexit-ului) în prețurile din 2018, inclusiv integrarea Fondului european de dezvoltare. Împreună cu NGEU, în valoare de 750 de miliarde EUR, va permite UE să furnizeze o finanțare fără precedent de 1,8 trilioane EUR în următorii ani 22

Pagina 24

pentru a sprijini recuperarea din pandemia COVID-19 și prioritățile UE pe termen lung în diferite politici/zone. Cele 1.074,3 miliarde euro aferente Cadrului financiar 2021-2027 vor fi împărțite între 7 capitole de buget: Tabelul 2.2: Sumele aferente pentru fiecare capitol de buget Capitole de CFM NextGenerationEU TOTAL buget 1.Piața unică, 132,8 miliarde 143,4 miliarde inovare și 10,6 miliarde EUR EUR EUR sectorul digital 2. Coeziune, 377,8 1 099,7 miliarde reziliență și 721,9 miliarde EUR miliarde EUR EUR valori 3. Resurse 356,4 miliarde 373,9 miliarde 17,5 miliarde EUR naturale și mediu EUR EUR 4. Migrație și 22.7 miliarde gestionarea 22,7 miliarde EUR EUR frontierelor 5. Securitate și 13.2 miliarde 13,2 miliarde EUR apărare EUR Vecinătate FAICIE 7 98.4 TE $, și mistice 98.4 miliarde EUR _ întreaga lume EUR 7. Administrația 73,1 miliarde publică - 73,1 miliarde EUR i EUR curopeană 10745 18243 miliarde TOTAL CEM | 750 miliardeeuro | miliarde EUR EUR În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiții a UE. 23

Pagina 25

Principalele programe și fonduri din cadrul financiar multianual Toate cuantumurile sunt exprimate în miliarde de EUR (la prețurile din 2018) Politica agricolă comună (PAC) 336,4 Fondul europeat agricolă (FEGA) 258,6 Mecanismul pentru Priorități noi si Intenconectareă Europei consolidate Fondul pentr o tranziție justă (ansportzai, energie, 9 ___. 75 dimensiunea digitală) 18,4 investiti Programul pentu verii Fondul Eee ia e și politici 2 climatice (FE) bani 24 48 Zi Programu! spațial Autor umanitar = european —— 13,2 10,3 Pnerniaega îm igitată 21,7 6,8 Programul priv | * Es) piajaunkă | i | Europa creativă 37 | | mosu 116 | | | 1 Fondul pentru justiție; | | drepturi și valori | | UE penta sănătate? 0,8! ISA Figura 2.2: Programe și fonduri din CEM Cinci priorități investiționale: Investițiile în dezvoltare regională se vor axa mai ales pe obiectivele 1 și 2. Acestor priorități li se vor aloca 65% - 85% din resursele Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) și ale Fondului de coeziune, în funcție de prosperitatea relativă a statelor membre. Din 11 „obiective tematice” în perioada 2014-2020, noua politică de coeziune își va concentra de acum resursele pe 5 obiective de politică, pentru care UE este cea mai în măsură să asigure rezultate: 24

Pagina 26

= O Europă mai inteligentă prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii 2. O Europă mai ecologică, fără emisii de carbon, care implementează Acordul de la Paris și investește în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și lupta împotriva schimbărilor climatice; 3. O Europă mai conectată, cu rețele strategice de transport și digitale; 4. O Europă mai socială, care concretizează obiectivele Pilonului european al drepturilor sociale și sprijină ocuparea forței de muncă,educația, competențele, incluziunea socială la standarde ridicate de calitate și accesul egal la asistență medicală; 5. O Europă mai apropiată de cetățeni, care sprijină strategiile de dezvoltare la nivel local și dezvoltarea urbană durabilă în întreaga UE O abordare mai personalizată a dezvoltării regionale Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe baza a 3 categorii (mai puțin dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate). Metoda de alocare a fondurile se bazează încă, în mare măsură, pe PIB-ul pe cap de locuitor. Se introduc noi criterii (șomajul în rândul tinerilor, nivel scăzut de educație, schimbări climatice și primirea și integrarea migranților), pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren. Regiunile ultraperiferice vor beneficia în continuare de sprijin special de la UE. Politica de coeziune continuă să sprijine strategiile de dezvoltare conduse la nivel local și să autonomizeze gestionarea fondurilor de către autoritățile locale. Crește și dimensiunea urbană a politicii de coeziune, prin alocarea a 6% din FEDR dezvoltării urbane durabile și printr-un nou program de colaborare în rețea și de consolidare a capacităților dedicat autorităților urbane, sub denumirea Inițiativa urbană europeană. Simplificare: reguli mai scurte, mai puține și mai clare Conform Comisiei Europene, pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijinul UE, noul cadru oferă mai puțină birocrație și modalități mai simple de solicitare a plăților, prin utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri. Pentru facilitarea sinergiilor, un cadru unic de reglementare acoperă în prezent 7 fonduri UE implementate în parteneriat cu statele membre („gestionare partajată”). Comisia propune, de asemenea, controale mai relaxate la programele cu istoric bun, o mai mare încredere în sistemele naționale și extinderea principiului „auditului unic”, pentru a evita suprapunerea verificărilor. 25

Pagina 27

Un cadru mai flexibil Noul cadru reunește stabilitatea necesară planificării investițiilor cu nivelul corespunzător de flexibilitate bugetară, pentru a face față unor evenimente neprevăzute. O evaluare intermediară va determina dacă este nevoie de modificarea programelor pentru ultimii doi ani ai perioadei de finanțare, pe baza priorităților emergente, a executării programelor și a celor mai recente recomandări specifice fiecărei țări. În anumite limite, se vor permite transferuri de resurse în cadrul programelor fără a fi necesară o aprobare oficială a Comisiei. O dispoziție specifică facilitează mobilizarea de fonduri UE începând din prima zi, în caz de dezastru natural. O legătură mai strânsă cu Semestrul European și cu guvernanța economică a Uniunii Politica de coeziune sprijină reformele pentru crearea unui mediu favorabil investițiilor, în care întreprinderile pot să prospere. Se va asigura deplina complementaritate și coordonare cu Programul de sprijin al reformei, în forma sa nouă și consolidată. În perioada bugetară, recomandările specifice fiecărei țări (RST) formulate în contextul semestrului european vor fi luate în considerare de două ori: la început, pentru conceperea programelor din cadrul politicii de coeziune, și apoi în cadrul evaluării intermediare. Pentru a stabili condițiile propice creșterii economice și creării de locuri de muncă, noile condiții favorizante vor contribui la înlăturarea obstacolelor din calea investițiilor. Aplicarea lor va fi monitorizată pe întreaga perioadă financiară. Mai multe oportunități pentru sinergii în setul UE de instrumente bugetare Cadrul de reglementare unic care acoperă fondurile politicii de coeziune și Fondul pentru azil și migrație vor facilita crearea de strategii de integrare a migranților la nivel local sprijinite prin resurse UE utilizate în sinergie; Fondul pentru azil și migrație se va concentra pe nevoile pe termen scurt ale migranților în momentul sosirii, în timp ce politica de coeziune va sprijini integrarea lor socială și profesională. În afara cadrului unic de reglementare, vor fi facilitate sinergii cu alte instrumente UE, cum ar fi politica agricolă comună, Orizont Europa, programul LIFE sau Erasmus +. Interreg: eliminarea obstacolelor transfrontaliere și sprijinirea proiectelor interregionale pentru inovare Cooperarea interregională și transfrontalieră va fi facilitată de noua posibilitate ca o regiune să utilizeze părți din propria alocare pentru a finanța proiecte în altă parte a Europei, împreună cu alte regiuni. 26

Pagina 28

Noua generație a programelor de cooperare interregională și transfrontalieră (Interreg) va ajuta statele membre să depășească obstacolele transfrontaliere și să dezvolte servicii comune. Comisia propune un nou instrument pentru regiunile de frontieră și pentru țările dormice să-și armonizeze cadrele juridice, denumit Mecanismul transfrontalier european. Pornind de la succesul acțiunii pilot din 2014-2020, Comisia propune crearea Investițiilor interregionale pentru inovare. Regiunile cu active corespunzătoare de „specializare inteligentă” vor fi sprijinite mai mult pentru alcătuirea clusterelor paneuropene în sectoare prioritare precum datele masive (big data), economia circulară, sistemele avansate de fabricație sau securitatea cibernetică. Norme consolidate pentru investițiile UE cele mai performante Toate programele își vor menține cadrul de performanță cu obiective cuantificabile (numărul de locuri de muncă create sau accesul suplimentar la rețele în bandă largă). Noul cadru instituie un bilanț anual al performanței, sub forma unui dialog politic între autoritățile programului și Comisie. Performanța programelor va fi evaluată și cu ocazia evaluării intermediare. Din motive de transparență și pentru ca cetățenii să poată urmări progresele înregistrate, statele membre vor trebui să raporteze toate datele de implementare o dată la două luni, iar platforma de date deschise privind coeziunea va fi actualizată automat. Utilizarea mai intensă a instrumentelor financiare Conform Comisiei Europene, granturile pot fi eficient completate de instrumentele financiare, care au efect potențator și sunt mai apropiate de piață. În mod voluntar, statele membre vor putea să transfere o parte din resursele politicii lor de coeziune către noul fond InvestEU gestionat la nivel central, ca să acceseze garanția furnizată de bugetul UE. Va fi mai ușor să se combine granturile și instrumentele financiare. Noul cadru include și dispoziții speciale pentru a atrage mai mult capital privat. Tintele Strategiei Europa 2020 asumate de România În ceea ce privește țintele Strategiei Europa 2020 asumate de România, acestea sunt: Acordul de parteneriat 2014-2020 Pentru a contribui la atingerea țintelor Strategiei Europa 2020 asumate de România, a fost creat instrumentul strategic Acordul de parteneriat 2014-2020 care asigură cadrul strategic pentru programele operaționale ale României finanțate din cinci fonduri structurale și de investiții europene (fonduri ESI): Il Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), 27

Pagina 29

DĂ Fondul de coeziune (FC), 3, Fondul social european (FSE), 4. Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), 5, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM). Acordul de parteneriat vizează următoarele provocări și prioritățile aferente: . promovarea competitivității și a dezvoltării locale, în vederea consolidării sustenabilității operatorilor economici și a îmbunătățirii atractivității regionale; i dezvoltarea capitalului uman, prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și a numărului de absolvenți din învățământul terțiar, oferind totodată soluții pentru provocările sociale severe și combaterea sărăciei, în special la nivelul comunităților defavorizate sau marginalizate ori în zonele rurale; . dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul TIC, cât și în sectorul transporturilor, în vederea sporirii accesibilității regiunilor din România și a atractivității acestora pentru investitori; si încurajarea utilizării durabile și eficiente a resurselor naturale, prin promovarea eficienței energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protecției mediului și a adaptării la schimbările climatice; e consolidarea unei administrații publice moderne și profesioniste, prin intermediul unei reforme sistemice, orientată către soluționarea erorilor structurale de guvernanță. În funcție de potențialul identificat și luând în considerare disparitățile teritoriale constatate la nivel de analiză, au fost stabilite următoarele priorități de dezvoltare teritorială pentru perioada 2014-2020: . îmbunătățirea calității vieții pentru comunitățile locale și regionale, pentru ca regiunile României să devină mai atractive pentru locuit, pentru petrecerea timpului liber, pentru investiții și muncă; 3 consolidarea rețelei urbane, prin dezvoltare policentrică și specializare teritorială; : promovarea parteneriatelor rural-urbane; . creșterea accesibilității și conectivității prin: creșterea accesibilității la marile aglomerații urbane și îmbunătățirea accesibilității între aglomerațiile urbane majore, acces echitabil la servicii de interes general și conectarea zonelor rurale la rețeaua majoră de transport și la utilitățile publice de nivel mai înalt (urban); 28

Pagina 30

Pentru asigurarea unei abordări integrate pentru dezvoltarea teritorială a anumitor zone subregionale specifice, sunt definite următoarele sisteme: * Dezvoltarea locală asigurată de comunitate / dezvoltarea locală de tip Leader (DLRC) — care în zonele urbane urmărește să crească nivelul de incluziune socială și să reducă sărăcia în rândul comunităților marginalizate din orașele românești. Acest instrument va fi utilizat în special în orașe (orașe mici cu o populație de până la 20.000 locuitori) și în zonele rurale învecinate, zonele rurale fără centre urbane, zonele costiere de-a lungul Dunării și Deltei Dunării, zonele de râuri și lacuri mari în care există ferme de acvacultură, zone defavorizate din centrele urbane; * Investiții teritoriale integrate (ITI) — un instrument utilizat pentru stimularea creării de zone urbane funcționale, care pot oferi o organizare teritorială mai eficientă și un acces mai bun la servicii de interes general. Acest instrument va fi utilizat în următoarele tipuri de teritorii: zone urbane funcționale și Rezervația Biosferei Delta Dunării. Utilizarea ITI în zonele urbane funcționale se va axa pe două obiective principale: dezvoltarea zonelor majore de dezvoltare (ex. concentrarea pe inovare, cercetare-dezvoltare, accesul la rețele europene) și dezvoltarea teritorială echilibrată; * Dezvoltarea urbană durabilă are ca măsuri prioritare: susținerea dezvoltării economiei orașelor, îmbunătățirea calității mediului în zonele urbane, susținerea dezvoltării infrastructurii de bază și a mobilității urbane în orașele României; * Cooperare teritorială: Strategia UE pentru regiunea Dunării, cooperare teritorială europeană. Această dezinstituționalizare a serviciilor trebuie să producă ca efecte comunități locale puternice și autonome care, pe lângă exercitarea atribuțiilor ce le revin, să aibă instrumentele și capacitatea necesare de a încuraja dezvoltarea locală sub toate aspectele sale. Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020 (versiune disponibilă la data realizării Strategiei Județului Neamț) Această strategie are ca și obiectiv general îmbunătățirea continuă a calității vieții, prin asigurarea bunăstării, protecției mediului și coeziunii economice și sociale pentru comunități sustenabile capabile să gestioneze resursele în mod eficient și să valorifice potențialul de inovare și dezvoltare echilibrată, economică și socială a regiunilor. Obiectivele specifice ale acestei strategii sunt: * Creșterea rolului și funcțiilor orașelor și municipiilor în dezvoltarea regiunilor, prin investiții care să sprijine creșterea economică, protejarea mediului, îmbunătățirea infrastructurii edilitare urbane și coeziunea socială; 29

Pagina 31

* Creșterea eficienței energetice în sectorul public și/sau rezidențial pentru a contribui la reducerea cu 20% a emisiilor de CO2, în conformitate cu Strategia Europa 2020; * Creșterea gradului de accesibilitate a regiunilor prin îmbunătățirea mobilității regionale și asigurarea serviciilor esențiale pentru o dezvoltare economică sustenabilă și inclusivă; * Regenerarea zonelor defavorizate și stimularea incluziunii sociale a comunităților marginalizate, prin crearea premiselor necesare pentru asigurarea serviciilor esențiale și condițiilor decente de trai; * Creșterea economiilor regionale, prin dezvoltarea infrastructurii specifice inovării și cercetării, precum și stimularea competitivității IMMurilor; * Stimularea dezvoltării competitive și durabile a turismului la nivel regional și local, prin valorificarea durabilă a patrimoniului cultural cu potențial turistic și crearea/modernizarea infrastructurii specifice de turism; ii Protecția și îmbunătățirea mediului prin creșterea calității serviciilor de apă, reabilitarea siturilor industriale poluate și abandonate, luarea unor măsuri de prevenire a riscurilor și creșterea capacității de intervenție în situații de urgență.

Pagina 32

CAPITOLUL III —- CONTEXTUL ISTORIC La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționa, în plasa Cârligătura a județului Iași, comuna Buznea, formată din satele Buznea, Gănești și Jora. Ea avea 1106 locuitori și în ea existau două biserici, o școală și patru mori de apă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Buznea în aceeași plasă, având 1267 de locuitori în satele Buznea, Dădești, Gănești și Jora. În anul 1931, comuna Buznea a dispărut, satele ei probabil trecând la comuna urbană Târgu Frumos. Comuna s-a înființat în anul 1968 sub denumirea de Târgu Frumos, cuprinzând satele din zona suburbană a orașului cu același nume. În anul 2004, câteva sate din zona de nord a comunei s-au separat pentru a forma comunele Balș și Costești, iar comuna Târgu Frumos a luat denumirea de lon Neculce, după unul din satele ei. Denumirea comunei s-a dat după numele marelui cronicar Ion Neculce, autorul „Letopisețului Țării Moldovei de la Dabija - Vodă până la a două domnie a lui Constantin Mavrocordat” și a celor 42 de legende intitulate „O samă de cuvinte”. lon Neculce a locuit la conacul moșiei sale din Prigoreni, conac situat la nord-vest de satul „Prigoreni Mari”, în satul care sa numit „Prigorenii Mici”, sau „ Văleni” și care acum se numește Ion Neculce. Satul Prigoreni Satul Prigoreni se află situat între dealurile Vultur, Ciunca, Grop și Holm, pe valea unui pârâu afluent al Bahluiețului. Prima atestare documentară a satului Prigoreni datează din anul 1608. Satul Ion Neculce Satul Ion Neculce datează din anul 1638 și a avut denumirea de „Prigorenii Mici”. Denumirea de Prigoreni ar putea veni de la numele păsării „prigor”, pasare care își face cuib în malurile lutoase ale gârlelor și se hrănește cu albine si viespi. În anul 1772, Vasile Neculce, vistier, a scris un „pomelnic” al satului Prigoreni, copia acestuia fiind păstrată la biserica din sat și orginalul, din anul 1944, la Muzeul de Istorie București. Satul a fost construit pe moșia lui Iordache Cantacuzino pentru clăcași. În anul 1672 moșia Prigoreni a intrat în proprietatea vistierului Neculce. Familia Neculce va stăpâni aproape 200 ani această moșie. Cronicarul Ion Neculce a fost înmormantat în incinta fostului conac, ale cărui ruine nu s-au păstrat. Satul Ion Neculce a purtat denumirea de Prigorenii Mici, fiind construit inițial pentru deservirea conacului moșiei Prigoreni, iar satul 31

Pagina 33

Prigoreni a fost construit pentru clăcașii moșiei, primind denumirea de „Prigorenii Mari” pentru a se distinge de Prigorenii Mici. Astfel, au existat denumirile „Prigorenii Mari” și „Prigorenii Mici” pentru satele care în prezent se numesc Prigoreni și Ion Neculce. În perioadele 1924-1925 și 1937-1938 satul Prigoreni a fost sediul comunei Prigoreni. Astăzi comuna lon Neculce este formată din satele Buznea (reședința), Dădești, Gănești, lon Neculce, Prigoreni și Războieni. Satul Războieni Satul Războieni s-a format în anul 1879 prin împroprietăriri. Este situat în vecinatatea estică a orașului Târgu Frumos, de o parte și cealaltă a drumului național DN 28 Roman — Târgu Frumos — Iași, la nordul căii ferate Pașcani — Iași. Satul Buznea Localitatea este așezată în imediata vecinatate sud-vestică a orașului Târgu Frumos, pe dealul „Buznea”. Satul Buznea a fost centrul comunei Buznea în perioadele 1899-1913 și 1936-1950. Buletinul Muzeului Municipal Iași pentru perioada 1926-1927 consemnează cătunele Rușcani și Cacacesti, cu 116 case, 112 gospodării, 421 locuitori (212 barbati + 209 femei) conform recensamantului din 1912. Cele două cătune s-au extins și au fuzionat într-un singur sat, care în data de 25.06.1732 este consemnat cu denumirea Buznea, în baza unui schimb de moșii dintre Vasile Banu și Pătrașcu Buznea. Satul Gănești Satul Gănești este așezat pe valea pârâului Valnița, între dealurile Ilie și Draga, în continuarea satului Buznea, la 6 km de centrul orașului Târgu Frumos. Satul este pomenit în hrisoave încă din timpul domniei lui Alexandru cel Bun. În data de 08.12.1466 și în data de 10.01.1467, se consemnează întemeierea satului Moicești, în partea de nord-est a actualului sat Gănești, ca aparținând neamului „Stravici”. În data de 24.07.1608, Constantin Moghila Voievod întărește „lui Dumitru, fiul lui Cristea Buhuși, nepot lui Pătrașcu, strănepot Maricăi și lui Bran și răstrănepot lui Costea și Giurgiu Stravici, ocinele și moșiile din privilegii de împărțeală ce au avut loc bunei lui mai sus scriși de la Petru Voievod cel de demult, a patra parte din satul Crivești, a patra parte din Seliștea Găureni, a patra parte din Ravocani, și a patra parte din Hotcești, care-s în ținutul Romanului și a patra parte din satul Gănești, ce- 32

Pagina 34

i în ținutul Cîrligăturii și din uric de împărțeală ce-au avut bunii lui de la Bătrânul Ștefan Voievod pe satul Ganesti”. În 1663, mai 7, se consemnează de către Eustrate Dabija: „La tot oamenii din Gănești pentru o samă de oameni ce au venitu aici la domnia mea de ni s-au jeluit că i-au lăsatu banul la moartea lui din vecinatate și i-au iertatu deci și domnia mea, după cuvântul banului leam făcut cartea să iasă de acele și cisla în satul este”. La anul 1820 s-a realizat cartografia ținutului Cirligătura, de care aparținea și satul Gănești. Din studiul acesteia rezultă că în satul Gănești existau 65 „liudi” (oameni), din care 15 de frunte, 25 de mijloc și 25 de coadă. Anul 2003 a însemnat al 570-lea an de la prima atestare documentară a satului Gănești. Cu această ocazie s-a realizat o revistă și un pliant cu monografia satului și prezentarea bisericii din sat. Satul Dădești Terenurile extravilane ale proprietarilor de terenuri se întind pe Țarna Veche, Șoimarul, Coasta Crivești, Valea Oarzei, Șesul Bahluiețului, Halm și Arcaci. Satul Dădești este atestat documentar din anul 1428, situându-se la 3 km de centrul orașului Târgu-Frumos, pe direcția nord-vest. Este alcătuit din trei trupuri, situate unul pe valea Bahluețului, altul pe valea Bunei și al treilea pe dealul Dădești. 33

Pagina 35

Pagina 36

CAPITOLUL IV — CONTEXTUL CULTURAL Muzeul Muzeul comunei lon Neculce a fost înființat în satul Gănești în anul 2014. Muzeu conține obiecte ce au fost colecționate de la oamenii din sat și din împrejurimi. El a fost gândit ca o cameră de zi a unei gospodine cu război de țesut, cu ștergare și ladă de zestre, cu covoare pe pereți, cu ii și cămăși, cu obiecte de uz casnic: chiuă, ciubăr, covată. Figura 4.1: Muzeul comunei Ion Neculce Biblioteca Comuna lon Neculce deține o bibliotecă ce a fost înființată în perioada 2012-2013 din donațiile diferitelor persoane sau chiar a unor instituții. Din surse proprii au mai fost achiziționate și exemplare noi, actuale însă nu suficiente. În prezent în bibliotecă se găsesc aporximativ 2500 volume. Pentru viitor se dorește modernizarea spațiului, achiziționarea unor cărți noi, atractive în special pentru copii și nu numai, achiziționarea unui program electronic de evidență a cărților existente și a celor împrumutate. Se dorește și organizarea unor evenimente, a unor ateliere de creație, în cadrul bibliotecii care să atragă din ce în ce mai mulți copii. 35

Pagina 37

Ca personalități de seamă de la nivelul comunei se regăsește cronicarul Ion Neculce. Ion Neculce s-a născut în anul 1672, în satul Prigorenii Mici (azi lon Neculce) din județul Iași. Tatăl său a fost Enache Neculce vistiernicul, de origine greacă, iar mama - Catrina era fiica vistiernicului Iordache Cantacuzino și a Catincăi Bucioc. Al doilea soț al Acatrinei a fost Enache (lenachi), tatăl vitreg al cronicarului. În anul 1686, Enache a fost ucis iar conacul familiei de la Prigoreni a fost ars. Catrina, alături de copii, a fost nevoită să plece în Țara Românească, pentru a se adăposti la rudele de acolo, la stolnicul Constantin Cantacuzino. Ea mai era însoțită de mama ei, lordăchioaia, și de fratele ei, Iordachi stolnicul. În anul 1691 s-a întoars în Moldova, unde a primit slujba de postelnic. În anul 1700 era administrator de aprozi, apoi a devenit vel-agă ( mare agă, rang boieresc, echivalent șefului poliției), fiind însărcinat cu găzduirea solului polon Rafael Leszczynski în Iași. Sub Antioh Cantemir a înaintat până la rangul de vel spătar și, după ce a stat retras un timp, a fost făcut mare hatman (1710-1711) de către Dimitrie Cantemir, la trecerea acestuia de partea lui Petru cel Mare și a luat parte la războiul rușilor cu turcii. După ce rușii au pierdut războiul, în bătălia de la Stănilești (1711), Neculce a trecut cu Cantemir în Rusia și a stat acolo câțiva ani, până la 1719, după care, a primit învoirea de a intra în Moldova, sub domnul Mihai Racoviță. "Atunce [zice Neculce] și mie mi s-au isprăvit ferman de la Poartă de pace. Și-am venit la pământul mieu, zăbovind în străinătate 9 ani, 2 ani la Moscu și 7 ani în Țara Leșească, cu multe valuri și supăr, care nu le mai poci înșira cu condeiul meu" A trăit la moșia sa din Boian. A primit marea dregătorie de vel vornic al Țării de Sus, acordată de Grigore al II-lea Ghica, în anul 1731. A murit după anul 1744, lucru ce se dovedește prin ultimele cuvinte ale cronicii lui, unde spune că, Constantin Mavrocordat, fiind scos din domnia Moldovei, nu a stat mazilit nici un an întreg, ci a fost numit în Muntenia, ceea ce s-a întâmplat în anul 1744. În lucrarea sa „Istoria literaturii române”, istoricul Gheorghe Adamescu spune: „Neculce a fost un militar distins, iar Petru cel Mare l-a prețuit mult și i-a arătat o deosebită simpatie. Tot așa era privit și de familia lui Cantemir și de ceilalți boieri; de aceea când a voit să se întoarcă în țară, cu multă greutate a scăpat de insistențele lor. El însă a ținut cu orice preț să-și vadă țara și nu s-a temut că i se va întâmpla vreo nenorocire, vreo persecuție, ci - precum însuși zice - și-a pus nădejdea în Dumnezeu, care din toate l-a scăpat”. 36

Pagina 38

Figura 4.2: Cronicarul Ion Neculce Astăzi comuna lon Neculce deține Casa cronicarului lon Neculce de la Prigoreni — sat Prigoreni — sec. XVII cât și mormântul cronicarului Ion Neculce — Sat lon Neculce (lângă biserica din lemn din sat). Mormântul cronicarului se află izolat lângă latura de apus a bisericii, având la cap un monument cu bust al cronicarului realizat de sculptorul Iftimie Bârleanu (1916-1986). În piatra monumentului este săpat următorul text: "Deci, fraților cetitorilor, cu cât veți îndemna a ceti pre acest letopisățu mai mult, cu atât veți ști a vă feri de primejdii și veți fi mai învățați”. Deși nu se cunoaște exact data morții cronicarului, ziua comemorării are loc prin tradiție în prima sâmbătă de după Sfânta Parascheva (14 octombrie), atunci având loc un pelerinaj la biserica din lemn și la mormântul cronicarului, pelerinaj considerat cea mai mare sărbătoare a satului. Mormântul cronicarului este monument istoric, fiind înscrisă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004 cu codul IS-III-m-B-04324. De asemenea, lângă biserica de lemn (primul dintre mormintele aflate în partea de răsărit), se află mormântul lui Ștefan Apetrii Ciubotaru din Humulești, tatăl scriitorului Ion Creangă. Acesta a locuit o perioadă la Prigoreni unde a avut o bucată de pământ și a decedat în acel sat la data de 30 iunie 1858, în timpul unei epidemii. Din cauza distanței și a condițiilor grele de transport, trupul n-a mai putut fi adus la Humulești, fiind înmormântat la Prigoreni. La 15 decembrie 2001, osemintele sale au fost strămutate lângă cele ale soției sale, Smaranda Creangă, în cimitirul din Humulești, prin eforturile preotului paroh Viorel Cojocariu de la Biserica „Sfântul Nicolae" din Humulești. Mormântul inițial este străjuit de un monument de piatră cu cruce, pe care sunt inscripționate informațiile: +1858 Ștefan Apetrii Ciubotaru din Humulești, tatăl marelui scriitor Ion Creangă. 37

Pagina 39

Figura 4.3: Mormântul lon Neculce In afara cadrului natural comuna beneficiază de prezența următoarelor monumente de interes local aflate în lista monumentelor istorice din județul Iași: v Școala veche — sat Prigoreni — a doua jumătate a sec. XIX; vV Situl arheologic de la Ion Neculce, punct „Siliștea Schitului” — sat Ion Neculce — „Siliștea Schitului”, la 700 m N-V de sat, pe panta de N-E a Dealului Buznei; vV Așezare — sec. XVI — XVII Epoca medievală — „Siliștea Schitului”, la 700 m N-V de sat, pe panta de N-E a Dealului Buznei; s Așezarea de la „Siliștea Schitului” — sec V Epoca romano- bizantină; Ss Așezarea de la „Siliștea Schitului” — sec IV Epoca daco- romană; Așezarea de la „Siliștea Schitului” — sec II-III Epoca romană; ss Așezarea de la „Siliștea Schitului” — Epoca bronzului târziu, cultură Nouă; 4 Așezare — „Siliștea Schitului”, la 700 m NV de sat, pe panta de NE a Dealului Buznei — Hallstatt; 38

Pagina 40

SV Situl arheologic de la Gănești — sat Gănești — „Siliște”, la 1 km S de sat și 200 m V de drumul Gănești — Hândrești; SV Așezare — sat Gănești — „Siliște”, la 1 km S de sat și 200 m V de drumul Gănești — Hândrești — sec. XIV — XV Epoca medievală; Vf Așezare — sat Gănești — „Siliște”, la 1 km S de sat și 200 m V de drumul Gănești — Hândrești — sec. III — IV Epoca daco- romană; Vf Așezare — sat Gănești — „Siliște”, la 1 km S de sat și 200 m V de drumul Gănești — Hândrești — Hallstatt târziu; SV Așezare — sat Gănești — „Siliște”, la 1 km S de sat și 200 m V de drumul Gănești — Hândrești — Eneolitic, cultura Precucuteni, faza III; SV Așezare — sat Gănești — „Siliște”, la 1 km S de sat și 200 m V de drumul Gănești — Hândrești — Eneolitic, cultura Precucuteni, faza A. În ceea ce privește căminul cultural, comuna Ion Neculce prin Strategia de Dezvoltare Locală 2015-2020 avea ca obiectiv strategic și de dezvoltare (direcții de dezvoltare) crearea unui cămin cultural care să vină în ajutorul cetățenilor. 39

Pagina 41

Pagina 42

CAPITOLUL V — CONTEXTUL ADMINISTRATIV Comuna lon Neculce s-a înființat prin reorganizarea fostei comune Târgu - Frumos, în baza Legii nr. 84/2004. Comuna se învecinează cu: - la nord: orașul Târgu Frumos; - la est: comuna Brăești; - la sud: comuna Oțeleni; = la vest: comuna Strunga. Comuna are în componență următoarele sate: . Buznea; . Gănești; . Războieni; . Prigoreni; . Ion Neculce, la sud și est de orașul Târgu Frumos; . Dădești, la vest - nord de orașul Târgu Frumos. Anexa nr.! ta Hotararea Consiliului Local Ion Neculce Nr-Z40 1 49.07.20/6 peutru anul 2016 ORGANIGRAMA [_cossmmurocar |-—| PRIMAR | J] ——— | Era Y | E) * E E SEF BIROU 32 5. e = VE me 3 li [la 2 E. [E -lâi 2.15 | |2 L 5- ls = 5 [Es E zlEg Ei IEI NE BIDU RGRICOL- ES E = sie le îluă 22 || 55| ls ss [EE = E |ss le ș|zs EI a EI ASISTENTA SOCIALA -STARE 22 |=3 5 2 =5 $ 5|se sell s= | E Ceata 3 |6z EI Ei 3 Ș E: â 6+1=7 E] 3 =] Ea 8 Figura 5.1: lerarhizarea niveluri de conducere în cadrul primăriei 41

Pagina 43

INSSE) Anul 2010|2011|2012|2013|2014|2015|2016|2017|2018|2019 Numărul locuințelor | 1720) 1944 1951| 1956| 1956 1956| 1956| 1956| 1959) 1960) În ceea ce privește numărul de locuințe existente în comuna lon Neculce, constatăm faptul că în perioada 2010 — 2019 s-a înregistrat un trend ascendent. Astfel, în anul 2019 s-au înregistrat cu 240 locuințe mai mult față de anul 2010 Tabelul 5.2: Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile Anul 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 Kilometri | 8,8 | 9,8 10 | 88,5 | 87,7 | 89,4 | 89,4 | 89,4 | 89,5 | 92,6 Sistemul de alimentare cu apă a comunei Ion Neculce a fost înființat în cea mai mare parte din surse proprii. În prezent sistemul de alimentare cu apă există în fiecare sat component, iar pe măsura extinderii suprafețelor construite se extinde și rețeua de alimentare cu apă. Astfel prin fonduri europene a fost extinsă rețeaua de alimentare cu apă din satul Prigoreni. Sistemul de alimentare cu apă este amplasat pe partea stângă, în zona de siguranță a drumului comunal DC94, pe lungimea cuprinsă între localitățile Prigoreni, din comuna Ion Neculce și Rediu, din comuna Brăești, județul Iași. Pe întreaga perioada 2010-2019, a avut loc un avânt considerabil în ceea ce privește extinderea rețelei de apă potabilă, ajungând ca în 2019 numărul de kilometri să fie de 92,6 comparativ cu anul 2010 când existau doar 8,8 kilometri. Tabelul 5.3: Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare Anul 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 Kilometri Il 3,1 | 20,4 | 20,4 | 34,1 | 342| 342 | 342 | 39,8 În luna noiembrie 2006 a fost demarat un proiect realizat din fonduri proprii, la nivelul comunei lon Neculce ce prevedea înființarea unei rețele parțiale de canalizare în sistem centralizat în satele Războieni, Prigoreni, lon Neculce. 42

Pagina 44

Sistemul centralizat de canalizare în satele Buznea și Gănești a fost înființat prin proiectul finanțat prin fonduri europene în parteneriat cu Comuna Brătești (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Brăești — lon Neculce). Rețeaua de canalizare este alcătuită din totalitatea canalelor și construcțiilor accesorii care asigură colectarea și transportul apelor de canalizare spre stația de epurare sau direct în receptorul natural (cazul apelor de ploi în general). Construcțiile accesorii rețelei de canalizare constau în: cămine de vizitare (în aliniament, de racord, de intersecție, de schimbare de panta, de secțiune sau de direcție în plan), stații de pompare, subtraversări de drum public. Lungimea conductelor de pompare ape uzate de pe teritoriul satelor Buznea și Gănești este de 12.300 m, iar lungimea conductelor de pompare aferente SP 1 (Service pack) este de 1.100 m. Pe lungimea rețelei de canalizare au fost amplasate 214 cămine de vizitare. Canalele care colectează și transportă apele uzate sunt amplasate în subteran în axul străzilor. Astfel de la nivelul anului 2011 se consemnează în registrele site-ului INSSE, conform căruia comuna Ion Neculce înregistra primul kilometru de rețea de canalizare urmând ca până la nivelul anului 2019 numărul de kiloemtri să ajungă la valoarea de 39,38. Tabelul 5.4: Lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor Anul 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 Kilometri | 14,5 |14,5 [14,5 [14,5 [14,5 [14,5 [32,6 [32,6 [34,3 [34,7 Comuna lon Neculce se află în apropierea unei sistem de distribuție gaze naturale combustibile — bine proporționat și echilibrat — sistemul de alimentare al Municipilui Târgu Frumos. Alimentarea cu gaze naturale a unei localități are drept consecință o reducere considerabilă a nivelului de poluare (randamentul centralelor termice fiind net superior randamentului sobelorș se diminuează astfel cantitățile de noxe evacuate în atmosferă — în special CO2 — principal vinovat al „efectului de seră” și implicit, al încălzirii globale. Astfel în intervalul 2010-2019 analizat, comuna prezintă un trend ascendent cu privire la lungimea conductelor de distribuire a gazelor, ajungând în anul 2019 să numere 34,7 kilometri de rețea, comparativ cu anul 2010 când aceasta înregistra doar 14,5 kilometri. 43

Pagina 45

Tabelul 5.5: Starea de acoperire a satelor cu utilități Rețea de apă| Canalizare | Rețea de gaz Nr. ert.| Denuimirea localității (sat) (DA/NU) (DA/NU) (DA/NU) 1 Războieni DA (100%) | DA (80%) | DA (100%) 2 Prigoreni DA (100%) | DA (100%) NU 3 Ion Neculce DA (100%) | DA (100%) NU 4 Buznea DA (100%) | DA (70%) | DA (90%) 5 Gănești DA (100%) | DA (60%) | DA Q0%) 6 Dădești DA (100%) NU NU La nivelul comunei s-au desfășurat o serie de proiecte implementate/ finalizate/ în curs de implementare cu scopul de a îmbunătăți componentele de la nivelul comunei, printre care re amintim: Tabelul 5.6: Proiecte realizate la nivelul comunei lon Neculce Valoarea totală a Denumirea proiectului Sursă finanțare proiectului lei Canalizare în sistem centralizat a satelor 4.639.130 OUG 7/2006 Razboieni, Prigoreni, Ion Neculce Modernizare drum comunal DC 96 și drumuri locale, comuna Ion Neculce; Piste pentru bicicliști și pentru persoanele cu handicap, localitatea Razboieni, comuna 10.811.172 PNDR M 322 Ion Neculce; Reabilitare și cextindere rețea distribuție gaze naturale sat Buznea, comuna lon Neculce; Achiziționare utilaje și echipamente pentru serviciile publice Proiect integrat: ” Obiectiv_nr. | -Îmbunătățirea rețelei de drumuri de interes local Obiectiv_nr. II: -Prima înființare a rețelei publice de canalizare, în Buznea și Gănești, Brăești și Cristești, jud. Iași. -Prima 29.663.250 PNDR M 322 înființare a rețelei publice de canalizare, în Rediu, Extindere rețea publică de canalizare, în Prigoreni. Obiectiv_nr. III: -Prima înființare a rețelei publice de apă potabilă, în Rediu, com. Brăești, jud. Iași.-Extinderea rețelei publice 44

Pagina 46

de apă potabilă, în Prigoreni, com. lon Neculce, jud. Iași. Obiectiv_nr. IV -Prima înființare și dotare a centrului de îngrijire bătrâni și persoane cu nevoi speciale, în Brăești, com. Brăești, jud. Iași. Obiectiv_nr. V -Prima înființare și dotare a centrului de îngrijire copii, în Gănești, com. Ion Neculce, jud. Iași. Obiectiv nr. VI -Modernizare cămin cultural, localitatea Cristești, comuna Brăești, județul Iași. Îmbunătățire rețele de drumuri locale în . . 1.574.000 BUGET LOCAL comuna lon Neculce, jud Iași Modernizare drumuri sătești în comuna lon 1.598.000 BUGET LOCAL Neculce, jud Iași Modernizare drumuri de acces la exploatații agricole și agenți economici în comuna Ion | 5.025.647 PNDR M 125 Neculce, jud. Iași Construcție garaj + anexă (arhivă + magazie) sediu Primaria Comuna lon 457,000 BUGET LOCAL Neculce Proiectare și execuție „Reabilitare școala MDRAP prin PNDL Constantin Teodorescu Razboieni, reparații subprogramul 1.589.225 ai capitale, extindere 2 săli clasă, grupuri „Modernizarea satului sanitare și amenajări interioare” romanesc” Construcție rigole de beton din zona de turului 128,226 Dea | debleu a DC 96 sat Gănești Renovare și reparații birouri la sediul Comunei 20415481 Buget local Primariei Ion Neculce, jud. Iași Reparații asfaltice la drumul DC 96 k E 25,080 Buget local n tea Achiziție autoutilitară pentru realizarea 159,000 Buget local lucrărilor de întreținere și reparare „Reabilitarea și eficientizarea parțială a sistemului iluminat stradal în comuna Ion 519,792 Buget local Neculce, județul Iași” Coșuri gunoi stradal 80,325 Buget local Amenajare trotuare în sat Buznea, comuna 65 233,95 Buget local Ion Neculce, jud. Iași Extindere rețele de gaze naturale presiune redusă în localitatea Razboiceni, com. lon 179.3 12,76 Buget local Neculce, jud. Iași Amenajare curte Școala Războieni, com. Ion Neculce, jud. Iași (inclusiv teren de 461.650,65 Buget local sport) are suite, Primăria Comunei lon CC. 205.774,25 Buget local eculce, jud. Iași energie electrică LEA 0,4 ulei 25 226.10 Biiget local Achizitie Dacia Logan 55.406,51 Buget local 45

Pagina 47

„Dotări pentru centrul de îngrijire de zi pentru copii Gănești, com. Ion Neculce, jud. | 158.491,48 PNDR Gal Stejarul Iași" Proiectare și execuție „Modernizare drumuri de interes local în com. lon 11.766.697 MDRAP prin PNDL Neculce" „Extindere rețea de canalizare în satele Buznea și Războieni din com. Ion Neculce, 1.541.320 MDRAP prin PNDL jud. Iași" „Modernizare școală Gănești, com. lon 1.856.505 MDRAP prin PNDL Neculce, jud. Iași „Modernizare iluminat stradal în com. lon 553.640,82 PNDR Gal Stejarul Neculce, jud. Iași 50 be de Aparate e iluminat stradal 52W 48.557,35 Buget local Amenajare teren de sport în sat Buznea, lon 117,190 Biicat IGEA com. Neculce, jud. Iași Amenajare centru civic în sat Războieni, lon 806.188.31 Burger loral com. Neculce, jud. Iași „Modernizare drum DC94 în localitatea 874.247,9 PNDR Gal Stejarul Prigoreni, com. lon Neculce, jud. Iași „Modernizare drumuri de interes local în lon 5.396.580,5 PNDR M7.2 com. Neculce, jud. Iași „Modernizarea sistemului de iluminat PI seal Ve Dog iceal public în com. lon Neculce, jud. Iași” „Reabilitare sediu primărie pentru creșterea eficienței energetice, în com. lon Neculce, 1,480.822,33 POR M3.IB jud. Iași” Achiziții de ecipamente TIC pentru unitățile de învățământ preuniversitar din com. lon 715.823,33 POC Neculce, jud. Iași SERVICII INTEGRATE pentru COMUNA BI 4.751.287,03 POCU 5 AXA 5 ION NECULCE „CONSTRUIRE GRADINITĂ ÎN SAT RAZBOIENI, COMUNA ION NECULCE, | 2.456.525,99 PNDR M7.2 JUDETUL IASI” „Construire dispensar uman în mediu rural în localitatea Războieni, com. lon Neculce, 2.309.238 MDRAP prin PNDL jud. Iași" „Modernizare școală Prigoreni, com. Ion 1.808.568 MDRAP prin PNDL Neculce, jud. Iași” Construire sală de sport în sat Razboieni, Ion 9.842.343,89 POR AXA 10 com. Neculce, jud. Iași Programul național de CONSTRUIRE ȘI DOTARE CĂMIN construcții de interes CULTURAL, ÎN SATUL RĂZBOIENI, 23.560.965,36 public sau social, COMUNA ION NECULCE, JUD. IAȘI Subprogramul „Așezăminte culturale Eficiență energetică și gestionare inteligentă a energiei în infrastructura de iluminat 326.982,14 AFM public în com. Ion Neculce, jud. Iași 46

Pagina 48

e Transport Teritoriul comunei lon Neculce este străbătut de artere importante de circulație: E583, DC 94 — Prigoreni — Albești — Rediu — Brăiești, DC 95 — Războieni — lon Neculce, DC 96 — Târgu Frumos — Burnea — Gănești, DC 120 — Târgu Frumos — Dădești — Giurgești, acestea asigurând legătura între satele comunei, legătura cu comunele vecine, precum și cu orașul Târgu Frumos și orașul Iași: - satul Războieni este străbătut de-a lungul său de drumul european E583; - drumul comunal DC 94 face legătura cu E583 spre satul Prigoreni; - drumul comunal DC 95 face legătura între satele Războieni și Ion Neculce; - drumul comunal DC 96 leagă satele Gănești și Buznea de drumul european E583 în dreptul orașului Târgu Frumos; - drumul comunal DC 120 face legătura între satul Dădești și orașul Târgu Frumos. i Figura 5.2: Infrastructura de transport Comuna lon Neculce este străbătută de calea ferată Iași — Târgu Frumos — Pașcani la intrarea în satele Prigoreni și Buznea. Gara cea mai apropiată pentru locuitorii comunei este gara din orașul Târgu Frumos. AA Drumuri modernizate Drumurile sătești din satele Buznea, Prigoreni și Războieni, respectiv DS 137, DS 255, DS 955, DS 812, DS 876, au fost modernizate pe o lungime totală de 1.920 m, prin fonduri de la bugetul local, în anul 2011. 47

Pagina 49

Drumul comunal DC96 și drumurile sătești DS 434, DS 290, D | din satele Prigoreni, Buznea și Gănești, au fost modernizate pe o lungime totală de 1,680 km prin fonduri de la bugetul local, în anul 2010. Drumul comunal DC 96 a fost modernizat în perioada 2008 — 2010 împreună cu drumurile locale din satul Buznea prin fonduri europene M322, pe o lungime de 6,148 km. Drumurile DC. 93, DC 94, DS 569, DC 95, DS 166 din satele Buznea, Prigoreni, Războieni au fost modernizate în perioada 2009 — 2011 prin fonduri europene M322, pe o lungime de 6.700 km, proiecat realizat prin ADI Brăești — lon Neculce. Drumuri de interes local din comuna Ion Neculce în lungime totală de 8,075 km care au fost modernizate prin PNDL 1, 2015-2019: % sat Dădești — DC 120, DS 171, DS 345; + sat Războieni —DS 2861, DS 2485, DS 2818; “E sat Buznea — DS4177, DS273, DS555, DS29, DS651, DS732, DS764, DS900, DS 3681. Drumul comunal DC94 din satul Prigoreni a fost modernizat pe o lungime de 1,6 km, prin fonduri europene prin Gal Stejarul, în anul 2020. Drumurile comunale DC 120/1, DC 117, DC 94B, DC 94C, DC 94D, DC 1018, DC 96E, DC 96D si drumurile sătești DS 141, DS 1013, DS 905 au fost modernizate pe o lungime totală de 5,210 km, prin fonduri europene SM7.2, în anul 2020. Pentru a facilita accesul la exploatațiile agricole au fost modernizate următoarele drumuri: DE3108 Prigoreni — Războieni, DE3304 Războieni — Buznea, DE4178 Buznea — Lungu Vântului. Lungimea totală a traseului modernizat este de 4,132 km prin fonduri europene M125, anul 2012. Drumul DC95 D/1, drumul de acces la Primăria lon Neculce, a fost modernizat pe o lungime de 0,48 km, prin fonduri de la bugetul local, în anul 2020. Infrastructura pietonală În comună există o parte amenajate pentru circulația pietonală prin trotuare. Acestea au fost realizate atât prin accesarea de fonduri nerambursabile, cât și din fonduri proprii. Trotuarele amenajate sunt prezente de-a lungul drumurilor principale din comună precum: DE583, DC95, DC 9%. Transportul public este asigurat prin societate de transport persoane și prin mașini de taxi. 6 Apa și canalizare Sistemul de alimentare cu apă a comunei Ion Neculce a fost înființat în cea mai mare parte din surse proprii. În prezent sistemul de alimentare cu 48

Pagina 50

apă există în fiecare sat component, iar pe măsura extinderii suprafețelor construite se extinde și rețeaua de alimentare cu apă. Astfel prin fonduri europene a fost extinsă rețeaua de alimentare cu apă din satul Prigoreni. Sistemul de alimentare cu apă este amplasat pe partea stângă, în zona de siguranță, a drumului comunal DC94, pe lungimea cuprinsă între localitățile Prigoreni, din comuna lon Neculce și Rediu, din comuna Brăești, județul Iași. Lungimea totală a rețelei extinse este de 1000 m. În luna noiembrie 2006 a fost demarat un proiect și implementat din fonduri proprii și de la bugetul de stat, la nivelul comunei Ion Neculce ce a prevăzut înființarea unei rețele parțiale de canalizare în sistem centralizat în satele Războieni, Prigoreni, lon Neculce. Sistemul centralizat de canalizare în satele Buznea și Gănești a fost înființat prin proiectul finanțat prin fonduri europene în parteneriat cu comuna Brătești (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Brăești — lon Neculce). Rețeaua de canalizare este alcătuită din totalitatea canalelor și construcțiilor accesorii care asigură colectarea și transportul apelor de canalizare spre stația de epurare sau direct în receptorul natural (cazul apelor de ploi în general). Construcțiile accesorii rețelei de canalizare constau din: cămine de vizitare (în aliniament, de racord, de intersecție, de schimbare de panta, de secțiune sau de direcție în plan), stații de pompare, subtraversări de drum public. Lungimea conductelor de pompare ape uzate de pe teritoriul satelor Buznea și Gănești este de 12.580 m, iar lungimea conductelor de pompare aferente SP 1 si SP 2 este de 1.100 m. Pe lungimea rețelei de canalizare au fost amplasate 214 cămine de vizitare. Tronsonul de canalizare, ce a constituit extinderea rețelei de canalizare din localitatea Prigoreni, com. Ion Neculce a fost realizat în prelungirea tronsonului existent pe traseul drumului comunal DC94 și are o lungime totală de 560 m, ajungând până la hotarul dintre comuna Ion Neculce și comuna Brăești, în zona localității Rediu, din comuna Brăești. În anul 2019 s-a finalizat proiectul „Extindere rețea de canalizare în satele Buznea și Războieni din comuna Ion Neculce, județul Iași" prin PNDL, prin care a fost extins sistemul de canalizare din satul Buznea cu o lungime de 2,459 km și din satul Razboieni cu o lungime de 1,740 km. Apa este asigurată pentru toate satele componente ale comunei, sistemul de canalizare este înființat în toate satele mai putin în satul Dădeșști, de aceea este nevoie atat de extindere cât și de înființare. 49

Pagina 51

Rețeaua de gaze naturale În anul 2010 a fost finalizată investiția „Reabilitare și extindere rețea distribuție gaze naturale sat Buznea, comuna lon Neculce”, finanțată prin PNDR M322. În anul 2017 a fost realizată investiția „Extindere rețele de gaze naturale presiune redusă pe străzile DS 467, DS 955, DS 1013, DC 94 în localitatea Războieni, comuna Ion Necule, județul Iași” finanțată prin buget local. [Ii Deșeuri Deșeurile din comuna lon Neculce sunt colectate selectiv de către o societate autorizată. Se încearcă atingerea unei cantități cât mai mare de gunoi reciclat. d Energie Comuna lon Neculce investește în protejarea mediului prin diverse proiecte/ programe. În anul 2021 a fost finalizată investiția „Reabilitare sediu primărie pentru creșterea eficienței energetice, în comuna Ion Neculce, județul Iași” finanțată prin POR (ADR Nord Est). În anul 2020 a fost finalizată investiția „Modernizarea sistemului de iluminat public în comuna Ion Neculce, județul Iași”, finanațată prin buget local, prin care s-au înlocuit 425 lămpi vechi cu aparate de iluminat tip led. În anul 2019 a fost finalizată investiția „Modernizare iluminat stradal în comuna lon Neculce, județul Iași”, finanțată prin Gal Stejatul, prin care sau înlocuit 365 lampi vechi cu aparate de iluminat tip led. În anul 2019 au fost achiziționate 50 bucăți de aparate de iluminat stradal 52W prin bugetul local. În anul 2017 a fost finalizată investiția „Reabilitare și eficientizarea parțială a sistemului iluminat stradal în comuna Ion Neculce, județul Iași”, finanțată prin buget local prin care s-au înlocuit 224 lămpi vechi cu aparate de iluminat tip led. În anul 2016 au fost achiziționate 25 corpuri de iluminat aparent cu LED, finanțate prin buget local, astfel înlocuindu-se toate corpurile de iluminat din primăria Ion Neculce. În anul 2020 a fost depus spre finanțare prin AFM proiectul „Eficiență energetică și gestionare inteligentă a energiei în infrastructura de iluminat public în comuna Ion Neculce, județul Iași”, proiect care se află în stadiul de verificare. 50

Pagina 52

SĂ Telecomunicații La nivelul comunei Ion Neculce este implemetat un sistem de WI-FI pentru toată populația din anul 2013. La nivelul comunei există telefonie fixă, mobila, televiziune. A Sănătate În prezent în comuna lon Neculce nu există unități medicale cu medici de familie, toți locuitorii fiind arondați la cabinete medicale de familie din orașul Târgu Frumos. Pentru urgențe medicale locuitorii apelează la spitalul orășenesc Târgu Frumos care se află la o distanță de 6 km. Este în implementare stadiul de realizare construcție (70%) proiectul de investiții „CONSTRUIRE DISPENSAR UMAN ÎN MEDIU RURAL ÎN LOCALITATEA RĂZBOIENI, COMUNA ION NECULCE, JUDEȚUL IAȘI” prin PNDL. e <I> Protecție socială Comuna lon Neculce are certificat de acreditare prin care este autorizat să acorde servicii sociale populației din comună prin biroul de asistență socială. În anul 2021 a fost semnat contractul de finanțare pentru proiectul „SERVICII INTEGRATE pentru COMUNA ION NECULCE”, finanțat prin POCU, prin care se vor oferi servicii sociale atât pentru copii, cât și pentru persoane adulte prin recalificare, grupul țintă fiind cel din comuna Ion Neculce și din Gal Stejarul. În satul Gănești a fost construit și dotat centrul de îngrijire copii prin finanțare europeană măsura 322 prin ADI Brăești lon Neculce, proiect finalizat din anul 2009. Din 2010 centrul funcționează pentru un număr de 25 de copii din medii defavorizate, care după programul de școala merg la centru unde primesc masă de prânz, dorm, gustare, li se face igiena prin spălarea zilnică, au un educator care îi ajută la teme, realizarea activităților recreative și de dezvoltare, servicii medicale prin cabinetul medical. Centrul de îngrijire copii are licență de functionare pentru prestarea acestor servicii sociale. În anul 2018 a fost finalizată investiția „DOTĂRI PENTRU CENTRUL DE ÎNGRIJIRE DE ZI PENTRU COPII GĂNEȘTI, COMUNA ION NECULCE, JUDEȚUL IAȘI”, finanțată prin Gal Stejatul, prin care a fost redotat centrul. 51

Pagina 53

În comuna lon Neculce nu există spații special amenajate cu destinația spații verzi. Tabelul 5.7: Suprafața fondului funciar (ha) (Sursa: INSSE) Modul de folosință pentru suprafața agricolă |2010|2011|2012|2013|2014 Total 7763 |7763|7763 [77637700 Agricolă 6768 |6768|6768|6768|6819 Arabilă 4263 [42634263 |4263 4275 Pașșuni 1828|1828|1828|1828|1779 Fânețe 419 | 419 | 419 | 419 | 490 Vii și pepiniere viticole 209 | 209 | 209 | 209 | 170 Livezi și pepiniere pomicole 49 | 49 [49 |] 49 [105 Terenuri neagricole total 995 | 995 | 9951995 | 881 Păduri și altă vegetație forestieră 456 | 456 | 456 | 456 | 417 Ocupată cu ape, bălți 136 | 136| 136| 136| 52 Ocupată cu construcții 223 | 223 [:223 | 223 | 76 Căi de comunicații și căi ferate 134 | 134 | 134 | 134 | 124 Terenuri degradate și neproductive 46 | 46 | 46 | 46 [212 În ceea ce privește suprafața fondului funciar după moduri de folosință pentru suprafața agricolă, se constată faptul că cea mai mare suprafață este ocupată de terenurile arabile și pășuni. În perioada analizată (2010-2014) fondul funciar s-a modificat, astfel valoarea suprafeței a prezentat o scădere în anul 2014 cu 63 de hectare față de anul 2010. Iar la nivelul categoriilor se poate observa că terenturile agricole au prezentat o creștere, în opoziție cu terenurile neagricole care ți-au redus suprafața. Spațiul rural este un concept deosebit de complex fapt ce a generat o mare diversitate de păreri privind definirea, sfera de cuprindere și componentele sale. Pentru a înțelege complexitatea acestui concept este necesară definirea, chiar și sumară a principalelor noțiuni specifice și componentele sale, cum ar fi: - Ruralul cuprinde toate activitățile care se desfășoară în afara urbanului și cuprinde trei componente esențiale: comunitățile administrative constituite din puțini membri și care au relații mutuale; dispensarea pronunțată a populației și a serviciilor colective; rolul economic deosebit al agriculturii și silviculturii: 52

Pagina 54

Cu toate că din punct de vedere economic agricultura și silvicultura dețin un loc important, sensul cuvântului “rural” este mai larg decât al celui agricol sau silvic, aici fiind cuprinse și alte activități cum sunt: industria specifică ruralului; artizanatul, serviciile productive privind producția agricolă și neproductive care privesc populația rurală. - Spațiul rural este o noțiune care prin complexitatea sa a generat numeroase păreri, care diferă de la un autor la altul, dar în esență se ajunge aproape la aceleași concluzii. După anumite păreri, se consideră că “spațiul rural” poate fi definit în funcție de noțiunile care îl caracterizează, el cuprinzând tot ceea ce nu este urban. Această definire generală creează, adesea, confuzii între noțiunea de rural și noțiunea de agricol, ceea ce nu corespunde realității. Spațiul rural nu este un spațiu concret și eterogen. Eterogenitatea poate fi privită sub două aspecte: primul se referă la teren — topografie, subsol, sol și microclimat; al doilea aspect se referă la demografie — densitate, polarizare de la mici așezăminte la mari aglomerări urbane. O definire mai completă a spațiului rural apare prin luarea în considerare a următoarelor criterii de ordin: morfologic (număr de locuitori, densitate, tip de mediu), structural și funcțional (tip de activități și de relații). Din această definiție a spațiului rural sunt evidențiate cel puțin următoarele elemente: * spațiul rural se caracterizează printr-o slabă densitate a populației; * formele de stabilire umană sunt satele și comunele, caracterizându- se prin individualitatea și discontinuitatea spațiului construit; * activitatea productivă este predominant agricolă și silvică dar nu exclude industria de procesare și comerțul rural; * relațiile dintre oameni se bazează, în principal, pe cunoașterea reciprocă din toate punctele de vedere; * mediul înconjurător este mult mai puțin poluat decât în mediul urban etc. Forma definitivă a definitei spațiului rural o întâlnim în Recomandarea nr. 1296/1996 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la Carta europeană a spațiului rural în următoarea formă: expresia (noțiunea) de "spațiu rural cuprinde o zonă interioară sau de coastă care conține satele și orașele mici, în care majoritatea părții terenului este utilizată pentru: a. agricultură, silvicultură, acvacultura și pescuit; b. activitățile economice și culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat, industric, servicii etc); 53

Pagina 55

aa c. amenajările de zone neurbane pentru timpul liber și distracții (sau de rezervații naturale); d. alte folosințe (cu excepția celor de locuit) ". a) Din punct de vedere economic , există: Spațiul rural periurban sau preorășănesc, geografic este amplasat în imediata vecinătate a centrelor urbane și se întinde pe o distanță egală cu forța de atracție sau de contaminare a centrului urban (1-5 km). Aceste spații se caracterizează prin: veniturile populației sunt preponderent non-agricole; arhitectura este domninată de volumetria urbană; economia este dezvoltată și dominată de infrastructura comercială și industrială a urbanului; aici sunt amplasate centrele comerciale mari și majoritatea industriilor, migrația este pozitivă; aceste spații au scop rezidențial pentru locuitorii din urban. Sunt principalul atractor al investițiilor din economie pentru că prețul factorilor de producție este redus. (Prețul muncii, prețul pământului, prețul timpului. Spațiul rural intermediar este amplasat într-o zonă în care forța de atracție a urbanului este foarte scăzută (15 - 50 km). Se caracterizează prin: e economia este dominată de agricultură; o veniturile populației sunt agricole; o arhitectura este specifică ruralului național; o sâmburii de dezvoltare economică sunt dați de industriile de depozitare și procesare a materiilor prime agricole; o migrația este negativă; e populația se caracterizează prin îmbătrânire. Spațiul rural periferic sau defavorizat unde economia este dominată de serviciile publice (învățământ, sănătate, securitate personală, susținere socială). Resursele economice sunt puține și greu de pus în valoare (altitudini mari, zone secetoase sau cu inundații, zone cu terenuri degradate, zone fără infrastructură tehnică). Procesul de depopulare este accentuat în lipsa activităților economice. Veniturile populației sunt mai mici cu peste 25 %o față de media națională. Infrastructura din spațiul urban acționează ca un magnet pentru populația din spațiul rural. Aici sunt atrase principalele resurse: - forță de muncă; - personal calificat; - tineri; - resurse naturale, ș.a. 54

Pagina 56

alocă principalele resurse în mediul urban: - efectuează cumpărăruri - produse de alimentație, produse de întreținere, îmbrăcăminte, ș.a.; - frecventează unități de alimentație publică; - utilizează servicii din mediul urban, ș.a.. Prin posibilitatea accesării unei game vaste de servicii și produse, populația din mediul rural este atrasă de spațiul urban, contribuind la creșterea economiei locale. Principala resursă atrasă către mediul urban este resursa umană. Numărul mediu al salariaților în comuna lon Neculce, perioada 2010 - 2019 800 600 2010...2014_-2012---2013 = 2014 2018-2016 .-2017.-29018 2019 Figura 5.3: Evoluția numărului mediu al salariaților în comuna Ion Neculce, perioada 2010 — 2019 (Sursa: INSSE) Numărul mediu al salariaților din comună a prezentat fluctuații pe perioada 2010-2019, însă numărul acestora a crescut în anul 2019 față de anul 2010 cu 12,2%, în ciuda perioadei 2015-2016 când a avut o scădere accentuată a numărului mediu de salariați. Tabelul 5.8: Numărul șomerilor înregistrați în comuna lon Neculce (Sursa: INSSE) Sexe 2010 |2011|2012|2013|2014|2015|2016|2017|2018|2019|2020 Masculin | 107 | 63 | 73 | 87 | 71 | 80 | 62 | 63 | 43 | 22 | 42 Feminin 67 | 42 | 35 | 50| 50| 44| 44| 39| 28 | 19| 41 55

Pagina 57

În ceea ce privește numărul de șomeri de la nivelul comunei, se poate observa fapul ca în rândul persoanelor de sex masculin s-a înregistrat o scădere accentuată în anul 2019 față de anul 2010. Astfel mai puțin de jumatate din numărul acestora fiind angajați în anul 2019 față de anul 2010. În rândul persoanelor de sex feminin, are loc de asemeni o reducere a numărului de șomeri, astfel în anul 2019, numărul acestora a scăzut cu 26 de persoane față de anul 2010. Analizând rezultatele sondajului de opinie realizat în rândul comunității comunei lon Neculce privind satisfacția față de rețelele edilitare, utilități/servicii publice, au reieșit următoarele: Serviciile de transport i Nota 1 îi Nota 2 : Nota 3 m Nota 4 ii Nota 5 Figura 5.4: Aprecierea serviciilor de transport din comuna lon Neculce În ceea ce privește situația serviciilor de transport, constatăm faptul că din cei 125 respondenți, peste 65 au acordat nota 5, fapt ce ne indică un grad ridicat de mulțumire față de această componentă. Din acest punct reiese faptul că o investiție/ atragere de investitori pentru serviciile de transport se poate avea în vedere în viitor. Serviciile de poștă și curierat a Nota 1 îi Nota 2 Nota 3 îi Nota 4 Nota 5 Figura 5.5: Aprecierea serviciilor de poștă și curierat din comuna Ion Neculce 56

Pagina 58

În ceea ce privește gradul de mulțumire față de serviciile de poștă și curierat din comuna lon Neculce, analizând răspunsurile acordate de populația din comuna Ion Neculce, constatăm faptul că există un grad ridicat de mulțumire. Astfel, 90 dintre respondenți au acordat note de 4 și 5, în timp ce doar 5 respondenți au acordat nota 2. Apa Apa p potabilă 0% o 0% 0% & Nota] mNota2 aNota3 E Nota4 ENota5 Figura 5.6: Aprecierea aprovizionării cu apă potabilă din comuna Ion Neculce În ceea ce privește aprovizionarea cu apă potabilă în comuna Ion Neculce, analizând datele obținute constatăm faptul că peste 105 dintre respondenți au acordat nota 5. Aceast fapt indică un grad extrem de mulțumire al populației față de această componentă. Concluzionăm că în perioada următoare vor fi necesare măsuri în această direcție pentru menținere și modernizare. Canalizarea m Notal 25; 20% m Nota 2 m Nota 3 115; 92% 90; 72% m Nota 4 mi Nota 5 Figura 5.7: Aprecierea infrastructurii de canalizare din comuna Ion Neculce 57

Pagina 59

În ceea ce privește aprecierea infrastructurii de canalizare, constatăm faptul că peste 92% din populația respondentă a acordat nota 4 și 5. Salubritatea Nota 2 Nota 4: 15 Nota 5; 90 Figura 5.8: Aprecierea infrastructurii de salubritate din comuna Ion Neculce În ceea ce privește infrastructura de salubritate, constatăm faptul că din 125 de respondenți 90 au acordat nota 5 în timp ce 20 din respondenți au acordat nota 3, ceea ce indică un nivel ridicat de mulțumire. Luând în considerare ponderea ridicată a populației mulțumită de această componentă concluzionăm că această compontentă poate fi luată în calcul în viitor pentru investiții de menținere Iluminatul public 5; 4% m 25:20% || 95:76% D, % 4 SS a Nota l BNota2 ENota3 ENota4 ENota$ Figura 5.9: Aprecierea infrastructurii de iluminat public din comuna lon Neculce Analizând aprecierea infrastructurii de iluminat public din comuna Ion Neculce, constatăm că părerile sunt pozitive, înregistrând o pondere semnificativă respondenții care au acordat nota 5. 58

Pagina 60

Starea drumurilor comunale 20 10 0 ș Nota | Nota 2 Nota 3 Nota + Nota 5 Figura 5.10: Aprecierea stării drumurilor comunale din comuna Ion Neculce În ceea ce privește starea drumurilor comunale, constatăm faptul că cea mai mare parte a respondenților a notat acest acest aspect cu nota 5, fapt ce indică o mulțumire ridicată. Dar având în vedere faptul că s-a înregistrat si un număr semnificativ de răspunsuri sub nota 3 se evidențiază un grad de mulțumire scăzut (15,12% din respondenți au acordat nota 3 și 10,8% au acordat nota 2), concluzionăm că sunt necesare investiții în această componentă în perioada următoare. Starea drumurilor județene Nota 5 45 Nota 4 7 ă 10 Nota 3 Nota 2 pepe E 10 Nota 1 E 5 ESI 20 9) 10 20 30 40 50 Figura 5.11: Aprecierea stării drumurilor județene din comuna Ion Neculce Analizând răspunsurile respondenților privind aprecierea stării drumurilor județene, observăm faptul că opiniile sunt diverse, astfel, 55 dintre respondenți notează cu 4 și 5 starea drumurilor județene. Totuși este necesar să menționăm faptul că 60 dintre respondenți au afișat un grad de nemulțumire care se situează peste medie apreciind cu note de 3, 2 și 1. Având în vedere diversitatea răspunsurilor față de această componentă, concluzionăm că ar fi benefice măsuri la nivel județean. 59

Pagina 61

Potrivit sondajului de opinie realizat în rândul comunității loâ= Neculce privind nivelul de mulțumire față de serviciile medicale/ sociale oferite, au reieșit următoarele răspunsuri: Numărul medicilor SI) a 40 35 30 20 15 = 20 = sa 10 0 | . 0 Foarte mulțumit Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu nemultumit răspund Competența medicilor 00 SS, 50 45 ; 40 30 20 10 10 _ = =; Foarte mulțumit Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu stiu/nu nemulțumit răspund Figura 5.12: Nivelul de mulțumire față de medici În ceea ce privește numărul medicilor din comuna lon Neculce răspunsurile respondenților scot în evidență un grad ridicat de nemulțumire. Concluzionăm că sunt necesare măsuri cât mai urgente pentru atragerea de noi cadre medicale competente si pentru menținerea personalului medicial care să își desfășoare activitatea în comuna lon Neculce. Referitor la gradul de mulțumire față de competența medicilor, observăm faptul că există atât opinii pozitive cât și negative față de acest aspect. Sunt necesare investiții de dotare cât mai rapide în aceste componente, în vederea menținerii și îmbunătățirii permanente a competenței medicilor. 60

Pagina 62

Numărul farmaciilor 100 00 E 25 pes 30 ( 50 Ț 0 L ==] = | Foarte mulțunuit Mulțunut Nemulțumit Foarte Nu știu/nu nemulțumit răspund Aprovizionarea farmaciilor 100 50 a 30 — 5 0 Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu multumit nemulțumit răspund Figura 5.13: Nivelul de mulțumire privind farmaciile În ceea ce privește numărul farmaciilor, se constată faptul că majoritatea respondenților sunt nemultumiți de numărul acestora, 60 din cei 125 declarându-se astfel. Această părere regăsindu-se și la nivelul aprovizionării farmaciilor. Concluzionăm că sunt necesare măsuri urgente de atragere a investitorilor. Numărul cabinetelor medicale su E Ca 00 a A 40 20 30 10 E, 20 _ ) 0 Foarte multumit Mulțumit Nemulțumit Foarte nemultumu știu/nu răspund 100 | Conditiile din cabinetele medicale ___ 50 — 10 15 5 0 Foarte Multumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu mulțumit nemulțumit răspund Figura 5.14: Nivelul de mulțumire privind cabinetele medicale Referitor la numărul cabinetelor medicale, constatăm faptul că cea mai mare parte a respondenților este nemulțumită și foarte nemulțumită de 61

Pagina 63

numărul cabinetelor medicale. Sunt necesare măsuri de atragere a investitorilor în vederea dezvoltării acestui sector. În ceea ce privește gradul de mulțumire față de condițiile din cabinetele medicale, se constată faptul că respondenții s-au declarat nemulțumiți și foarte nemulțumiți. Această componentă este una vitală pentru comunitatea locală și concluzionăm ca la nivelul comunei lon Neculce problemele privind acest sector sunt mari pe toate planurile și sunt necesare investiții urgente pentru modernizarea cabinetelor, atragerea unui număr cât mai mare de medici și respectiv atragerea de investitori externi. Serviciile medicale veterinare 45 Mulțumit Nemulțumit Foarte nemulțumit Nu știu/nu răspund Figura 5.15: Nivelul de mulțumire privind serviciile medicale veterinare Referitor la serviciile medicale veterinare respondenții s-au declarat mulțumiți și foarte mulțumiți. Totuși, având în vedere faptul că o parte semnificativă dintre respondenți s-a declarat nemulțumită, sunt necesare măsuri de susținere a acestui sector. Asistența socială pt persoanele cu handicap 60 45 45 40 25 20 i ; 5 Ș 0 ina asaza e E. primariei Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu mulțumit nemulțumit răspund Figura 5.16: Nivelul de mulțumire privind asistența socială pentru persoanele cu handicap În ceea ce privește asistența socială pentru persoanele cu handicap, observăm faptul că respondenții s-au declarat mulțumiți și foarte mulțumiți 62

Pagina 64

de situația actuală. Având în vedere că o parte dintre respondenți au declarat că sunt nemulțumiți, concluzionăm că este necesarea adoptarea unui set de măsuri în acest sens. Asistența socială pt copii(ortani. abandonați) 60 55 50 50 40 30 10 5 5 Foarte Mulțumuit Nemulțumit Foarte Nu știw/nu mulțumit nemulțumit răspund Figura 5.17: Nivelul de mulțumire privind aistența socială pentru bătrâni În ceea ce privește asistența socială pentru copii (orfani, abandonați) constatăm faptul că s-au înregistrat răspunsuri pozitive, respondenții find foarte mulțumiți si mulțumiți. Concluzionăm ar fi necesare un set de măsuri în viitor. Analizând răspunsurile referitoare la principalele probleme ale comunei lon Neculce constatăm faptul că pe primele două locuri se află asistență medicală nepermanentă si activitatea culturală. (figura 5.18) Constatăm că la nivelul comunei lon Neculce problemele cu asistența medicală sunt cele mai grave, 55 dintre respondenți fiind nemulțumiți și de lipsa locurilor de muncă. Concluzionăm că se impun măsuri de susținere a activității economice, de atragere a investitorilor, fapt ce va conduce la crearea și menținerea locurilor de muncă pentru populația comunei lon Neculce. De asemenea sunt necesare investiții urgente în sănătate și de atragere de personal medical. 63

Pagina 65

În opinia dumneavoastră, principalele probleme ale comunei lon Neculce sunt (maxim 3 nominalizări): 0 20 40 60 s0 100 Lipsa serviciilor sociale (cămine.. OZ 25 Lipsa unei piațe agroalimentară CZ 35 Asistenta medicală nepermanentă | ] 85 Servicii de salubritate d) Lipsa locurilor de munca | ] 55 Lipsa rețelelor tehnico-edilitare (în..[] 5 Activitatea culturală [ i 75 Activitatea economică [ZI 25 Starea infrastructurii rutiere [] 5 Figura 5.18: Opinia respondenților privind problemele comunei Ion Neculce Acțiuni propuse pentru rezolvarea principalelur probleme (maxim 3 nominalizări): Modernizarea/retacerea infrastructurii rai a 30 Acordarea unor facilitati investitorilor 40 Renovare camine culturale existente a 20 Atragerea si stimularea investitiilor : au 80 Accesarea fondurilor europene | a ea Infiintarea/modernizarea/extinderea.. 15 Construire piata agroalimentara 45 Construire camin de batrani, cantina.. 30 0 10 20 30 40 50 60 70 80 9 Figura 5.19: Acțiuni propuse de public pentru rezolvarea principalelor probleme 64

Pagina 66

Odată identificate problemele este necesară găsirea unor soluții. Astfel, primele două acțiuni propuse pentru rezolvarea problemelor sunt atragerea și stimularea investițiilor și accesarea fondurilor europene. Astfel, problemele care au primit cel mai mare număr de voturi au fost asistența medicală nepermanentă, în timp ce acțiunile propuse, care au primit cel mai mare număr de voturi sunt atragerea și stimularea investițiilor și accesarea fondurilor europene. O atenție deosebită s-a acordat componentei sociale și componentei culturale. Astfel, concluzionăm că sunt necesare măsuri de susținere a antreprenoriatului, de atragere a investitorilor și atragerea de fonduri europene. Prin aceste investiții se va dezvolta și sectorul medical din comună. Este necesară realizarea de proiecte de investiții în sensul construirii unui centru destinat serviciilor de asistență medicala si astfel atragerea personalului medical. De asemenea, sunt necesare investiții în revitalizarea infrastructurii culturale. In opinia dumneavoastră, principalele fenomene sociale negative cu care se confruntă comunitatea sunt (maxim 3 nominalizări): Somajul Sărăcia Abandonul școlar Migrarea forței de muncă (ZZZ e i ai Scăderea natalității DI 80 ți 20 40 60 s0 100 Figura 5.20: Fenomene sociale negative din comuna Ion Neculce Referitor la fenomenele sociale negative, constatăm faptul că pe primul loc se clasează migrarea forței de muncă. Cu toate acestea, 65 dintre responedenți cred ca săracia este un fenomen social negativ, de asemenea o mare parte dintre respondenții cred ca scăderea natalității este și ea o problemă. Aceste răspunsuri se corelează de asemenea cu răspunsurile referitoare la cele mai mari probleme ale comunei și acțiunile propuse pentru rezolvarea ac

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.