Document

Strategia de Dezvoltare Locală 2015-2020

Tip
Document
Emitent
Comuna Ion Neculce, jud. Iași
Pagini
101
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Strategia de Dezvoltare Locală 2015-2020”, Comuna Ion Neculce, jud. Iași. Sursa: http://www.primaria-ionneculce.ro/wp-content/uploads/2017/01/Strategia-de-Dezvoltare-Locală-2015-2020.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ion-neculce/52752-strategia-de-dezvoltare-locala-2015-2020, 06.11.2026)

Fișier creat
29.03.2017
Arhivat
06.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași, perioada 2015 – 2020 2015

Pagina 2

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 ECHIPA DE COORDONARE:  Văleanu Gheorghe – primar  Baltag Raluca – expert achiziții publice  Prisacariu Constantin – Viorel – inspector urbanism DATE GENERALE PRIMĂRIE: Localitate: Ion Neculce Cod poștal: 705309 Județ: Iași Telefon: 0232/710.880 Țară: România Fax: 0232/710.780 E-mail: [email protected] REALIZAT DE: S.C. EURO CONSULTING S.R.L. Iași, Stradela Silvestru nr. 16 Telefon/fax: 0332/439.107 E-mail: [email protected] Actualizata la solicitarea comunei Ion Neculce in martie 2017. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 3

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 CUPRINS Introducere 1. Cadru strategic general al dezvoltării comunităților rurale din România 1.1 Context european 1.2 Context național 2. Direcțiile de dezvoltare stabilite la nivelul Regiunii Nord-Est 2.1 Caracteristicile regiunii Nord-Est 2.2 Potențial de dezvoltare 2.3 Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est – orizont 2014 – 2020 3. Contextul județean general privind dezvoltarea comunităților rurale 3.1 Caracterizare generală a județului Iași 3.2 Județul Iași – Dezvoltarea comunităților rurale 4. Analiza socio-economică a comunei – situația existentă la nivel local 4.1 Introducere 4.2 Prezentare generală a localității 4.3 Populația, resursele umane și piața muncii 4.4 Educație, cultură, arta . 4.5 Sănătate și servicii medicale 4.6 Condiții de locuit și alte dotări 4.7 Infrastructură de utilități 4.8 Infrastructură 4.9 Obiective turistice 4.10 Administrația locală 4.11 Mediul de afaceri 5. Analiza Swot 6. Direcțiile strategice de dezvoltare durabilă a localității 6.1 Obiective strategice și direcții de dezvoltare 6.2 Eficienta enrgetica a comunei Ion Neculce 7. Parteneriate oportune EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 4

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 8. Bibliografie Introducere Strategia de dezvoltare locală, este un instrument de management. Acest instrument este utilizat pentru a aborda problemele și oportunitățile cu care se confruntă o comunitate, reprezintă, astfel, o condiție esențială pentru asigurarea dezvoltării durabile a unei localități. Prezenta strategie de dezvoltare locală a fost elaborată în urma analizelor situației actuale. Pentru formarea viziunii clare ale localității s-a pornit de la următoarele elemente: importanța regională a localității din punct de vedere economic, importanța construcției unei comunități primitoare, a unui mediu local plăcut pentru locuitori și pentru vizitatori (creșterea calității vieții), necesitatea structurării unei administrații locale eficiente, transparente și responsive la nevoile comunității, importanța activismului la nivelul cetătenilor, și, în fine, dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe antreprenoriat, dinamism și implicare în viața comunității. Strategia de dezvoltare a comunei Ion Neculce este un document de planificare strategică pentru perioada 2015-2020, conceput în corelație cu principiile dezvoltării durabile și reprezintă documentul fundamental al planului de dezvoltare a comunei cu rol în orientarea dezvoltării economico-sociale și în accesarea fondurilor structurale și de coeziune ale Uniunii Europene. Strategia, prin obiectivele propuse, respectă direcțiile de dezvoltare ale comunei și se încadrează în documentele programatice naționale. Scopul acestei strategii este acela de a conduce la creșterea calității vieții și crearea de noi locuri de muncă implementând măsuri de reabilitare/modernizare, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea societății civile, dezvoltarea serviciilor sociale, dezvoltarea culturii si susținerea tradițiilor populare, sprijinirea mediului de afaceri. Toate aceste mențiuni vor avea ca rezultat transformarea comunei Ion Neculce într-un pol de dezvoltare economico-socială. Comuna Ion Neculce va deveni o comună curată, cu o infrastructură mai modernă, cu activități educațional-culturale intense și cu o activitate economică ascendentă. Principiile de bază care au stat la baza elaborării acestei strategii au fost următoarele:  principiul cunoașterii trăsăturilor locale - strategia fiind elaborată de persoane implicate activ în dezvoltarea comunității și care cunosc foarte bine realitățile din această comună.  principiul realității - acest plan strategic prezintă potențialul, stadiul de dezvoltare și baza de la care se pleacă în cadrul proceselor dezvoltării durabile.  principiul continuității și sustenabilități - strategia va fi îmbunătățită continuu și după adoptarea acesteia de către consiliul local.  principiul armonizării cu obiectivele de dezvoltare existente la nivelul Uniunii Europene. Interesul pentru acest tip de activitate a fost dat de faptul că aplicarea strategiei de dezvoltare regională și rurală va conduce la reducerea disparităților din cadrul spațiului rural. Utilitatea elaborării planurilor de dezvoltarea strategică este susținută de argumente, care în esență vizează:  utilizarea resurselor umane și logistice existente - elaborarea unui plan strategic de dezvoltare locală contribuie, pe termen mediu și lung, la gestionarea mai eficientă a resurselor locale (resurse umane, financiare, logistice etc.), permițând mobilizarea la cote superioare a acestor resurse în vederea atingerii obiectivelor propuse în cadrul planurilor de dezvoltare; EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 5

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020  existența unui plan de dezvoltare creează/facilitează obținerea resurselor financiare care să susțină procesele de dezvoltare la nivel local. Planul strategic clarifică pentru toți factorii implicați în programele de ajustare sau dezvoltare socială care sunt obiectivele urmărite de autoritățile locale pe termen mediu și lung, rolul strategiei de dezvoltare fiind acela de a modifica optica elaborării unor strategii conjuncturale prin care se urmărește elaborarea ”strategiilor de supraviețuire imediată” (satisfacerea unor nevoi imediate). Această perspectivă imediată trebuie înlocuită cu perspectiva dezvoltării strategice. Scopul acestei lucrări este aceea de a face o diagnoză a spațiului rural la nivelul comunei, în vederea identificării principalelor probleme cu care se confruntă acestă comunitate, precum și definirea unei strategii de dezvoltare rurală. Diagnoza acestui spațiu a fost realizată pe mai multe nivele, printre care:  nivel statistic;  evaluarea activității administrației publice locale. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 6

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 1. Cadru strategic general al dezvoltării comunităților rurale din România 1.1 Context european Strategia Europa 2020 a Uniunii Europene stă la baza tuturor politicilor de dezvoltare relevante la nivelul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020. Europa 2020 are ca obiectiv dezvoltarea unei economii inteligente, durabile și favorabile incluziunii la nivelul UE, prin stabilirea de priorități care să încurajeze Statele Membre să atingă niveluri ridicare de ocupare a forței de muncă, productivitate și coeziune economică și socială. Pentru a atinge aceste ținte, UE a stabilit cinci obiective ambițioase, referitoare la: - ocuparea forței de muncă - cercetare, dezvoltare și inovare - schimbările climatice și energie - educație - sărăcie și excluziune socială. Pentru fiecare dintre aceste obiective, Statele Membre și-au stabilit propriile ținte la nivel național și au definit direcțiile și măsurile strategice necesare pentru atingerea acestora. Cea mai mare parte a asistenței financiare relevante din partea UE pentru Strategia Europa 2020 va fi pusă la dispoziție în cadrul Politicii de Coeziune a UE, prin Instrumentele Structurale. Întrucât legislația aplicabilă acestor instrumente pentru perioada 2014 - 2020 nu va fi definitivată foarte curând, vor exista o serie de modificări față de perioada actuală, după cum urmează:  includerea fondurilor UE pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, alături de FEDR, FSE și FC în „contractul/acordul de parteneriat”, care va stabili cadrul strategic național pentru programarea fondurilor UE;  concentrarea pe 11 Obiective Tematice după cum urmează: - cercetare și inovare - tehnologiile informației și comunicării (TIC) - competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) - trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon - adaptarea la schimbările climatice și prevenirea și gestionării riscului - protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor - promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore - ocupare și facilitarea mobilității forței de muncă - incluziune socială și combaterea sărăciei - educație, dezvoltarea de competențe și învățarea pe tot parcursul vieții - consolidarea capacității instituționale și o administrație publică eficientă  oportunități mai mari pentru abordări teritoriale ale procesului de programare;  posibilități de dezvoltare a unor Programe Operaționale (PO) multi-fond FEDR/FSE;  o concentrare mai mare pe monitorizarea rezultatelor – inclusiv monitorizarea la nivelul teritorial relevant EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 7

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020  posibila impunere de către Comisia Europeană a unor condiționalități macro-economice și sectoriale statelor membre – ex-ante și/sau ex-post;  alocări financiare suplimentare acordate Statelor Membre și/sau regiunilor cu rezultate deosebite în implementare și/sau celor care obțin rezultate ce contribuie la atingerea țintelor legate de strategia Europa 2020. Luarea în considerare a dimensiunii teritoriale va spori importanța Planurilor de Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020. S-ar putea considera oportună coordonarea investițiilor în jurul unor zone de dezvoltare identificate la nivel regional cum ar fi diferitele categorii de „poli” sau centre urbane finanțate prin actualul Program Operațional Regional, orașele mono-industriale sau zonele periferice. Propunerile Comisiei în acest domeniu includ în acest moment:  dezvoltare urbană durabilă – un procent de minim 5% din resursele FEDR alocate fiecărui Stat Membru se va concentra pe dezvoltarea de strategii care să răspundă provocărilor economice, de mediu, de context și sociale axate pe anumite orașe și localități;  investiții teritoriale integrate (integrated territorial investments)– care să utilizeze resursele de la mai multe Axe Prioritare și/sau mai multe PO în vederea dezvoltării urbane durabile (așa cum este prezentată mai sus) și dezvoltarea de strategii integrate care să aibă ca obiectiv alte zone definite – managementul fiind delegat unui Organism Intermediar; dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (community local led development)– abordare „de jos în sus‟ în zone geografice limitate, cu Grupuri Locale de Acțiune similare inițiativelor LEADER / URBAN. Totodată, pot fi luate în considerare documente europene în care sunt evidențiate trenduri teritoriale privind dezvoltarea, respectiv o Agenda Teritorială a Uniunii Europene 2020, document care revizuiește Agenda Teritorială de la Leipzig (2007) în vederea transpunerii în plan teritorial a prevederilor Strategiei UE 2020; o Carta de la Leipzig pentru orașe europene durabile, document asumat de România în 2007 care propune o abordare integrată în planificarea urbană; o Carta Verde a Coeziunii Teritoriale, document lansat de către Comisia Europeană în 2008, care propune cooperarea, conectarea și concentrarea ca acțiuni necesare în vederea depășirii barierelor date de diviziunea administrativă, de distanță și de diferențele de densitate. Strategia UE pentru macro-regiunea Dunărea ar trebui, de asemenea, luată în considerare, în regiunile pentru care aceasta este relevantă. Strategia își propune să creeze avantaje pentru locuitorii din întreaga zonă printr-un sistem de transport mai rapid și mai curat, energie mai ieftină și mai sigură, un mediu înconjurator mai prietenos, destinații turistice și culturale mai dezvoltate etc. În cadrul elaborării Planurilor de dezvoltare regională trebuie să se țină cont de contextul dat de amplasarea periferică a României în cadrul UE, prevederile documentațiilor urmărind să transforme acest aspect într-o oportunitate, întărind rolul României de hub între fluxurile economice dintre est și vest. În acest context trebuie asigurată o atenție sporită rolului strategic pe care îl are Marea Neagră, Dunărea, dar și cei 1876 de km ce reprezintă graniță a UE, nu doar a României (cu Serbia, Ucraina și Moldova). Această dimensiune trans/inter-regională ar trebui să se reflecte în Planurile de Dezvoltare Regională ale regiunilor în cauză, mai ales în cazul în care investițiile relevante sunt finanțate din surse diferite. O abordare similară ar trebui, de asemenea, pusă în practică în cazul regiunilor care au strategii de EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 8

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 dezvoltare trans/inter-regională puternice, în vederea evidențierii complementarităților cu regiunile învecinate și maximizarea eventualelor sinergii. Analize preliminare cu privire la încadrarea regiunilor în obiectivele politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 evidențiază faptul că pentru următoarea perioadă de programare Regiunea BucureștiIlfov va fi încadrată în categoria regiunilor dezvoltate (PIB/locuitor>90% din media UE-27).Celelalte șapte regiuni de dezvoltare din România vor continua să fie încadrate în categoria regiunilor slab dezvoltate ale Uniunii Europene, având un PIB/locuitor sub 75% din media UE-27. Acest lucru are implicații asupra elaborării planurilor de dezvoltare regională și identificarea direcțiilor strategice de dezvoltare la nivel regional, ținând cont de tipurile și proporția finanțării pentru investițiile și activități specifice fiecărei categorii de regiuni. Pentru regiunea București-Ilfov, acest lucru ar putea însemna mai puține fonduri UE alocate regiunii și un procent de co-finanțare națională mai mare pentru această regiune. Conform actualei propuneri a Comisiei, acest lucru ar însemna de asemenea o concentrare financiară mai mare (de minim 80%) pe investiții în creșterea competitivității IMM-urilor, cercetare și inovare și în utilizarea eficientă a energiei /utilizarea energiilor regenerabile (în vreme ce în regiunile mai puțin dezvoltate concentrarea va fi de minim 50%). Auditul comunei Mogoșești respectă și se conformează sinergic în desfășurarea sa cu documente legislative și de politica de dezvoltare, reper atât la nivel european și național, cât și regional-local. Dezvoltarea pe termen mediu și lung a comunei Mogoșești trebuie să fie în contextul geo-strategic, instituțional, administrativ, economic, social și cultural european, iar obiectivele și prioritățile acționale ale acestuia trebuie construite în conformitate deplină cu Strategia de la Lisabona (revizuită) a Uniunii Europene sau cu Planul Național de Dezvoltare al României pentru perioada 2014 – 2020. Viziunea de dezvoltare a comunei Mogoșești trebuie să înglobeze materializarea în timp a unor politici benefice comunității locale și cetățenilor comunei, ca cetățeni europeni. În aceste condiții, Mogoșești trebuie să se dezvolte ca un sat european, cu standarde de calitate aferente fiecărui domeniu cheie – infrastructură, industrie, agricultură, servicii publice și comerciale, resurse umane, asistență socială, educație, sanătate, siguranța cetățeanului etc, dar și să se integreze și să mobilizeze activ la nivelregional potențialul existent. Valorificarea acestuia în paralel cu inițierea, susținerea șimaterializarea unor demersuri acționale și investiționale se poate realiza prin atragerea de surse publice și private. Astfel, se propune ca localitatea Mogoșești să se impună ca un actor local. Legislația europeană Strategia de la Lisabona a Comisiei Europene Revizuită Agenda 21 Cartea Albă în domeniul Politicii Europene de Transport 2001 Memorandum asupra învățării permanente 2000 Strategia Europeană de Ocupare Noua Strategie de Sănătate a Comunității Europene Carta Socială Europeană Revizuită Carta Drepturilor Fundamentale în Uniunea Europeană Declarția Universală a Drepturilor Copilului Directiva pentru Tratament Egal Directiva pentru Securitate Socială EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 9

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Directiva Ocupțională pentru Securitate Socială Strategia Europeană de Ocupare European Charter of Local Self-Government Alte reglementări și documente comunitare relevante Al treilea raport de Coeziune – Un nou parteneriat pentru coeziune, 2004 Regulamentul Consiliului Comunității Europenenr. 1260/1999 privind prevederile generale ale Fondurilor Structurale Ghidul Comisiei Europene pentru elaborarea Planurilor și Documentelor de Programare pentru Fondurile Structurale (Vademecum for Structural Funds Plans and Programming Documents) Comunicarea Comisiei COM (2003)110 final, privind orientările indicative pentru Țările Candidate Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 1685/2000 privind reguli detaliate pentru implementarea Regulamentului 1260/1999 în ceea ce privește eligibilitatea cheltuielilor aferente operațiunilor co-finanțate de către Fondurile Structurale Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 1783/1999 privind Fondul European de Dezvoltare Regională Regulamentul Consiliului Comunității Europene nr. 1784/1999 privind Fondul Social European Proiectele de regulamente comunitare privind managementul Fondurilor Structurale și de Coeziune în perioada 2007-2013 Proiectul Regulamentului Parlamentului European și Consiliului UE pentru Fondul Social European Proiectul Regulamentului Parlamentului European și Consiliului UE pentru Fondul European de Dezvoltare Regională Proiectul Regulamentului Parlamentului European și Consiliului UE pentru Fondul Social European 1.2 Context național Cadrul Strategic Național de Dezvoltare al României pentru perioada 2014-2020 a fost elaborat încă din cursul anului 2012 printr-un proces partenerial, similar celui urmat pentru elaborarea Planului Național de Dezvoltare 2007-2013. Procesele de elaborare a Cadrului Strategic Național de Dezvoltare și al planurilor de dezvoltare regională trebuie să fie strâns corelate, întrucât acest document va reflecta și Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională. Pentru perioada 2007 – 2013, obiectivul PND privind „reducerea cât mai rapidă a disparităților de dezvoltare socio-economică între România și statele membre ale Uniunii Europene” a fost implementat prin intermediulmăsurilor și acțiunilor avute în vedere în cadrul celor șase priorități naționale de dezvoltare: 1. Creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere 2. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport 3. Protejarea și îmbunătățirea calității mediului 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și incluziunii sociale și întărirea capacității administrative 5. Dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol 6. Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării Aceste priorități cuprinzătoare sunt completate de prioritățile pe termen scurt ale Programului EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 10

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Național de Reformă al României 2011-2013, care se referă atât la reforma politicii publice cât și la investiții preconizate, după cum urmează:  Creșterea eficienței și transparenței administrației publice  Îmbunătățirea mediului de afaceri  Ocuparea forței de muncă  Cercetare, dezvoltare și inovare  Diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră  Utilizarea surselor de energie regenerabilă  Eficiența energetică  Educație  Incluziune socială Planurile de Dezvoltare Regională vor lua în considerare, acolo unde există și sunt de actualitate, prevederile documentațiilor de amenajarea teritoriului de la nivel național (cele 6 secțiuni aprobate prin lege ale Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Căi de comunicație, Apa, Zone de risc natural, Rețeaua de localități, Zone protejate, Zone cu resurse turistice), de la nivel regional și sub regional (Planurile de amenajare a teritoriului zonal regional, Planurile de amenajare a teritoriului zonal inter-județean/intercomunal) și de la nivel județean (Planurile de amenajare a teritoriului județean). Documentațiile de amenajare a teritoriului indică din punct de vedere spațial direcțiile de dezvoltare la diferite niveluri administrativ - teritoriale, fundamentează programele de dezvoltare și contribuie la soluționarea unor probleme teritoriale specifice. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR), documentul programatic pe termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României și direcțiile de implementare pentru o perioadă de timp de peste 20 de ani, va fi de asemenea luat în considerare, în funcție de stadiul de realizare a diferitelor activități aferente procesului de elaborare a SDTR. Legislația natională Tratatul de Aderare al României și Bulgariei la Uniunea Europeană - 2005 Acord de parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014 – 2020 – primul proiect Acord de parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014 – 2020 – al doilea proiect Strategia națională pentru dezvoltare regională 2014 – 2020 Prima versiune sinteză a Programului Operațional Regional 2014 - 2020 Programarea financiară indicativă PND 2014-2020 Programul de guvernare 2005 - 2008 Programele Operațional Sectoriale Programul Operațional Regional Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord-Est 2014 – 2020 Transport Master Plan General de Transporturi Liniile directoare pentru realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și European EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 11

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Programul prioritar de construcție a autostrăzilor din România și a drumurilor naționale cu patru benzi de circulație Educație Strategia Ministerului Educației și Cercetării pentru perioada 2006-2008 Planul Național pentru cercetare-dezvoltare și inovare (PNCDI) Strategia descentralizării învațământului pre-universitar Strategia de formare profesională continuă pe termen scurt și mediu Planul Național de Acțiune pentru Ocupare Strategia Națională de Ocupare Sănătate Legea Nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății Asistență socială Planul național antisărăcie și promovare a incluziunii sociale (PNAinc) pentru perioada 2006 - 2008 Strategia națională pentru protecția, integrarea și incluziunea socială a persoanelor cu handicap în perioada 2006 - 2013 Strategia națională în domeniul prevenirii și combaterii fenomenului violenței în familie Planul național de acțiune pentru implementarea legislației în domeniul protecției drepturilor copilului Planul național de acțiune pentru prevenirea și combaterea traficului de copii Strategia națională de dezvoltare a serviciilor sociale Strategia națională de dezvoltare a sistemului de asistență socială pentru persoanele vârstnice în perioada 2005 - 2008 Planul nțional de acțiune pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați Alte norme legislative interne: Legea 215 / 2001 privind administrația publică locală HG nr. 1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Național de Dezvoltare (MO nr. 694 / 02.08.2004) HG nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituțional pentru coordonarea, implementarea și gestionarea instrumentelor structurale (MO nr. 346/20.04.2004) HG nr. 1179/2004 pentru modificarea și completarea HG nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituțional pentru coordonarea, implementarea și gestionarea instrumentelor structurale (MO nr. 690/30.07.2004) Legea nr. 315 privind dezvoltarea regională în România ( MO nr. 577 / 29.06.2004) Legea serviciilor publice municipale Legea privind finanțele publice locale EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 12

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 2. Direcțiile de dezvoltare stabilite la nivelul Regiunii Nord-Est 2.1 Caracteristicile regiunii Nord-Est Parte a provinciei istorice Moldova, regiunea nord-estică a României este o zonă care se remarcă prin istorie, cultură și tradiția care îmbină se armonios, dar și prin mediul natural foarte bogat. Din perspectivă georgrafică, linia peisajului variază de la lanțuri muntoase împădurite din Vest, spre podișurile linie din centru și apoi către câmpii în Est, cu lacurii și vii. Structura sistemului de așezări a regiunii Nord-Est - Unități administrative, componente ale regiunii (județe, municipii, orașe și comune) Regiunea de Nord-Est este alcătuită din șase județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, cu o populație totală 3.707.600 locuitori (2010), 3302217 locuitori (conform rezultatelor Recensământului din octombrie 2011), situându-se din acest punct de vedere, pe primul loc între cele opt regiuni ale țării (17,3 % din populația totală a României). EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 13

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Ca întindere, regiunea acoperă o suprafață de 36850 km2 (15,46% din suprafața totală a țării), cele mai întinse județe fiind Suceava, cu o suprafață de 8553 km2 și Bacău cu 6621 km2. Unități administrativ teritoriale- 2011 Suprafața totală Densitatea Numar Numar Numar Numar Unitate teritorială (km2) populației municipii orașe comune sate BACĂU 6.621 107,60 3 5 85 491 BOTOȘANI 4.986 89,20 2 5 71 333 IAȘI 5.476 150,00 2 3 93 418 NEAMȚ 5.896 95,10 2 3 78 344 SUCEAVA 8.553 82,90 5 11 98 379 VASLUI 5.318 84,20 3 2 81 449 Regiunea Nord-Est 36.850 100,30 17 29 506 2414 Sursa: Anuarul Statistic al României, INS Populația regiunii se concentrază în 46 centre urbane, 506 comune si 2.414 sate. Ponderea populației rurale în anul 2011 din populația totală este de58,41%. Județul Bacău este situat în partea de sud-vest a Regiunii Nord-Est, în bazinul mijlociu al râului Siret. Amplasarea sa a contribuit la dezvoltarea zonei, beneficiind de avantajele drumului european E85 ce trece pe aici. Orașe, precum Târgu Ocna și Moinești s-au dezvoltat datorită resurselor naturale (sare, petrol, etc.). Stațiunea turistică Slanic Moldova și-a dobândit o faimă internațională încă din secolul al XIX-lea, datorită aperlor curative, bogate în săruri. Orașul de reședință, Bacău s-a dezvoltat ca centru comercial în secolele al XIV-lea și al XV-lea antrenând relații de schimb între Moldova, Transilvania și Țara Românească. Județul Botoșani este situat în extremitatea de nord-est a regiunii, între cursurile superioare ale râurilor Siret la vest și Prut la est. Orașul Botoșani a apărut la o intersecție favorabilă de drumuri comerciale, care i-au asigurat prosperitatea până în secolul al XIX-lea. Județul este recunoscut mai ales prin geniile pe care le-a dat culturii românești precum Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga și mulți alții. Județul Iași este situat în perioada central-estică a regiunii, în bazinele mijlocii ale răurilor Prut și Siret. Municipiul Iași, a deținut rolul de capitalăa a Principatului Moldovei din 1568 până în 1859. Este cel mai mare oraș din regiune, fiind un important centru universitar având 11 insituții de învățământ superior, aici funcționând și prima universitate din România (1860). Tot aici, este dezvoltat un importat nucleu de cercetare-dezvoltare, orientat spre sectorul industrial, reprezentat în majoritatea ramurilor sale. În Iași se află cel mai mare lăcaș de cult ortodox din România – Catredrala Mitropolitană (1840-1880), precum și numeroase mănăstiri fortificate aflate pe lista monumentelor istorice de importanță națională. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 14

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Populația județului trăiește în proporție de 41,59% în mediul urban. Comunele cu cei mai mulți locuitori sunt: Holboca, Miroslava, Ciurea, Tomești, Belcești și Deleni. Județul Neamț este situată în partea central vestică a regiunii, ăn bazinele Bistrița, Siret și Moldova. Orașul de reședință este Piatra-Neamț. Atestat istoric din anul 1392 sub numele de Piatra lui Crăciun, este situat în apropierea masivului Ceahlău, munte considerat sfânt în mitologia românească. Fiind situat la răscruce de drumuri turistice, oașul este un important obiectiv industrial și turistic, deținând monumente istorice și de arhitectură. Județul se bucură de numeroase obiective naturale și istorice precum Parcul Național Cehlău, Parcul Național Cheile Bicazului-Hașmaș sau Cetatea Neamțului. Județul Suceava este situat în partea de nor-vest a regiunii, în bazinele superioare ale râurilor Siret și Bistrița. Bisericile cu pictura exterioară din Suceava se bucură de o faimă mondială, 8 dintre ele fiind incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Orașul Suceava a fost avantajat de faptul că aici a funcționat principala vamă a țării Moldovei, care deținea rolul de depozit. Prin aceasta, orașul avea privilegiul de a fi un mijlocitor pentru comerțul cu produse orientale ctât către Polonia cât și către Ungaria. Județul Vaslui este situat în partea de sud-est a regiunii, pe parcurul mijlociu al râului Bârlad. Vaslui, atât de bogat istoric, este mai puțin reprezentat prin monumente. Cele care au existat, nu au rezistat vitregiilor timpurilor decât refăcute. Bogăția naturală care face faima acestor locuri o reprezintă viile (remarcabilele vinuri de Huși). Tot aici, printr-un sistem de rafinare a vinului, experimentat perioadă îndelungată, se obțin coniacuri de foarte bună calitate. 2.2 Potențial de dezvoltare Județele Suceava și Botoșani fac parte din Euroregiunea Carpatica, ca include unități administrative din Polonia, Slovacia, Ungaria, Ucraina și România. Aceste două județe se învecinează la nord cu oblastul Chernivtsi (Cernăuți) din Ucraina. Celelate județe din România care fac parte din această euroregiune sunt Bihor, Salaj, Satu Mare, Maramureș și Harghita. Aceleași două județe, Suceava și Botoșani fac parte și din Euroregiunea Prutul de Sus, alături de 7 raiaoane și municipiul Bălți din Republica Moldova și oblastul Cernăuți din Ucraina. Județele Iași și Vaslui fac parte din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru alături de 21 de raioane și municipiul Chișinău din Republica Moldova. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 15

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 2.3 Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est – orizont 2014 – 2020 Până în prezent, în România s-au elaborat Planuri de Dezvoltare Regională, pentru perioadele 2000-2004, 2004-2006 și 2007-2013. Experiența procesului de planificare s-a îmbogățit la nivelul regiunilor din România, fiind puse în practică o varietate de mecanisme de parteneriat. În comparație cu generația anterioară de planuri de dezvoltare regională, abordarea de formulare a noilor planuri presupune o adaptare către o nouă generație de politici integrate de dezvoltare. Acestea vor fundamenta atât structurarea programelor operaționale cu fonduri europene cât și programele cu finanțare națională de la nivel central și local. Această nouă abordare presupune nu doar o reformulare a obiectivelor și instrumentelor, ci și a structurii și cadrului de implementare a planurilor de dezvoltare regionale prin coordonarea acțiunilor politicilor sectoriale de dezvoltare. Procesul de planificare a dezvoltării la nivel regional oferă o bază strategică esențială pentru includerea măsurilor și a proiectelor implementate la nivel regional în viitoarele programe de finanțare, indiferent de sursele de finanțare ale acestor programe. Într-o țară precum România, Planurile de Dezvoltare Regională, elaborate ca urmare a consultării în cadrul unor parteneriate regionale incluzive și reprezentative, precum și cu autoritățile naționale, legitimează aceste opțiuni strategice – chiar dacă nu există un nivel administrativ regional. Cu cât procesul de consultare este mai intens, cu atât sunt mai relevante măsurile și proiectele propuse de regiuni, dar, în același timp, cresc și șansele de a atinge obiectivele de dezvoltare identificate, prin asumarea lor de către toți actorii implicați.Planurile de Dezvoltare Regională vor trebui să EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 16

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 reflecte politicile de dezvoltare economice, sociale, etc. relevante la nivel național în raport cu nevoile regionale și să ia în considerare, acele politici relevante pentru nivelul regional, indiferent de autoritatea publică care le gestionează. În elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regională o atenție deosebită ar trebui acordată politicii de coeziune a Uniunii Europene, o sursa importantă de finanțare a investițiilor și priorităților de dezvoltare a regiunilor. Planurile de Dezvoltare Regională ar trebui să aibă în vedere dezvoltarea în ansamblu a regiunilor, nu numai acele politici care au ca scop reducerea decalajelor, sau cele pentru care în regiuni există deja Organisme de Implementare. Strategia de dezvoltare regională definită în cadrul fiecărui Plan ar trebui să urmărească implementarea priorităților prin toate sursele de finanțare potențiale – nu numai prin intermediul fondurilor UE, deși acestea reprezintă probabil o sursă cheie pentru fiecare regiune. De asemenea, Planurile de Dezvoltare Regională ar trebui să aibă în vedere complementaritatea cu celelalte regiuni și să își propună sporirea sinergiilor regionale, acolo unde există potențial pentru acest lucru. Planul de acțiuni aferent Strategiei de dezvoltare a județului Iași pentru perioada 2014-2020 are rolul de a detalia și facilita implementarea obiectivelor strategice stabilite prin documentul de programare. Obiectivele, măsurile prioritare, acțiunile și proiectele prezentate în continuare formează o imagine de ansamblu a cadrului strategic de dezvoltare a județului Iași pentru perioada următoare. Informațiile prezentate în legătură cu proiectele propuse pentru operaționalizarea strategiei sunt de natură să ofere detalii concrete privind activitățile preconizate și rezultatele așteptate, instituțiile implicate în implementare, calendar orientativ și resursele estimate, inclusiv sursele de finanțare. Viziunea strategică pentru dezvoltarea județului Iași în perioada 2014-2020 presupune un angajament comun al actorilor de la nivelul județului de a sprijini crearea unui mediu economic dinamic și performant, care să reafirme Iașul ca motor al dezvoltării în regiunea Moldovei, să permită regenerarea și revigorarea sustenabilă a comunităților locale și să le asigure o viață mai bună locuitorilor. 3. Contextul județean general privind dezvoltarea comunităților rurale 3.1 Caracterizare generală a județului Iași Din punct de vedere geografic, teritoriul județului Iași este situat în partea de nord-est a României și central-estică a Moldovei, între paralele 46°50‟ și 47°36‟ latitudine nordică și între meridianele 26°33‟ și 28°07‟ longitudine estică. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 17

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Județul Iași are ca vecini județele: Botoșani la nord, Suceava la nord-vest, Neamț la vest și Vaslui la sud. Spre est, râul Prut formează granița între țara noastră și Republica Moldova. Din punct de vedere administrativ, județul Iași are în componența sa 2 municipii: Iași și Pașcani, 3 orașe: Târgu-Frumos, Hârlău și Podu Iloaiei; 93 comune și 418 sate. Municipiul Iași este cel mai important oraș din Moldova și unul dintre cele mai importante centre culturale din România. Are cea mai veche universitate (1860) din țară și până la Unirea Principatelor Române, în 1859, avea aceeași importanță ca și Bucureștiul. Ca mărime, județul Iași este al 23-lea județ ca mărime din România. TABEL CENTRALIZATOR Județ Iași Regiunea de Dezvoltare Regiunea Nord-Est Organizare administrativa 2 muncipii, 3 orașe, 93 de comune și 418 sate Suprafață 5.475,58 km2 Județul Iași – sursa ADR NE Suprafața totală a județului Iași este de 5.475,58 km2, reprezentând 2,3% din terioriul țării și 14,86% din suprafața totală a Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, din care:  69,45% suprafață agricolă,  17,82% suprafață cu păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră,  2, 54% suprafață cu apă și bălți,  10,19% terenuri cu altă destinație. Din punct de vedere hidrografic, Județul Iași este acoperit de 2 bazine hidrografice – Prut și Siret; toate datele legate de aceste bazine sunt raportate Direcției Apelor Siret-Bacău și Direcției Apelor Prut-Iași. Sub raportul resurselor hidrologice, teritoriul Iași se caracterizează printr-o zonă centrală deficitară, încadrată spre vest și est de sectoarele străbătute de râurile Moldova, Siret și Prut, care prezintă unele disponibilități. Din cantitatea totală a precipitațiilor atmosferice căzute într-un an mediu, care este destul de EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 18

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 redusă, doar 14-17% alimentează râurile și lacurile, cea mai mare parte consumându-se prin infiltrație și evaporație. Alimentarea principală a râurilor este cea din ploi și zăpezi care participă la formarea scurgerii cu 85% în sudul Câmpiei Moldovei și 90-96% în zona înaltă din nordul și sudul județului. Lungimea rețelei hidrografice din județul Iași este de 2.322 km, iar densitatea medie a rețelei hidrografice este de 0,42km/km2. Din densitatea totală a arterelor hidrografice de 1,5 km/km2 numai 30% au o scurgere permanentă, celelalte fiind semipermanente și intermitente. Pe teritoriul Iași, bazinele hidrografice ale râurilor Prut, Bârlad și Siret ocupă suprafețele de 3. 551 km2, respectiv 1.031 km2 și 912 km2. Situația reală a scurgerii minime cu asigurări diferite nu ăpoate fi stabilită exact din cauza folosințelor de apă care pot să consume în etape critice 50-80% din rezervele de apă ce rămân în albii. Astfel, se conturează lipsa de apă din aceste regiuni cu rezerve reduse de ape subterane și necesitatea suplimentării lor din râurile periferice. Scurgerea solidă are valori ridicate în tot județul Iași, ceea ce îi asigură Prutului o alimentare bogată de aluviuni în suspensie. Turbiditatea medie este sub 100g/m3 în sectoarele din vestul și sudul județului, care sunt mai înalte și mai bine împădurite, depășind însă 2.500g/m 3 în sud-estul Câmpiei Moldovei. Din punct de vedere climatologic, teritoriul Iași aparține în cea mai mare parte sectorului cu climă continentală și parțial districetelor de nord și sud ale ținutului climatic al podișului Moldovei și al depresiunii Jijia. Dintre componentele peisajului geografic, relieful de dealuri, de podiș, ariile depresionare, incliv culoarele de văi principale, joacă un rol deosebit în crearea de diferențieri în câmpul de repartiție teritorială a caracteristicilor climatice. Regimul climatic are o pronunțată nuanță de continentalitate influențată iarna de anticiclonul continental termic eurasiatic, iar în perioada caldă de anticiclonul dinamic al Azorelor. Vara predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate, iar iarna se simte din plin efectul maselor de aer venite dinspre nord-est și nord. Secetele, brumele târzii de primăvară și timpurii de toamnă, aversele de ploaie însoțite de căderi de grindină, completează trăsăturile regimului climatic continental. Trăsăturile circulației generale a atmosferei sunt condiționate de advecția aerului maritim din vest, care este continentalizat, și a celui continental de nord-est, est și nord. Sunt frecvente pătrunderile de aer din părțile posterioare ale ciclonilor care se deplasează din vestul Europei. Diversitatea condițiilor pedo-climatice și oro-hidrografice ale județului Iași au determinat instalarea unei vegetații foarte variate, cu elemente floristice bogate și de origini diferite. Vegetația naturală aparține zonei forestiere în vest și sud și zonei de silvostepă în nord-est, sud-est și extremitatea sudică. Limitele acestor zone sunt dificil de trasat datorită tranzițiilor difuze, pătrunderii adânci a văilor înpodiș și modificăro antropice. Elementele fausanistice ale județului Iași sunt strâns legate de specificul învelișului vegetal, putânduse deosebi o faună caracteristică pădurilor, silvostepei, stepei luncilor, precum și o faună acvatică. Condițiile oro-fito-climatice au determinat o desfășurare zonală și chiar o ușoară etajare a pricipalelor tipuri de soluri din județul Iași. Defrișarea, procesele erozionale au determinat degradarea, în diferite stadii, a solurilor și scăderea corespunzătoare a posibilităților de folosire a acestora. Potrivit Sistemului Român de Taxonomie pe teritoriul județului Iași au fost identificate 7 clase de soluri: clasa Protisolurilor, clasa Cernisolurilor, clasa Lovisolurilor, clasa Pelisolurilor, clasa Hidrisolurilor, clasa Salsodisolurilor și clasa Antrisolurilor, 17 tipuri de sol, cu separarea a peste 100 de subtipuri, divizate în EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 19

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 numeroase categorii detaliate în funcție de proprietățile lor, de capacitatea productivă și măsurile de menținere și ridicare a fertilității. Din suprafața cartată pedologic a județului, 20,68% aparține Protisolurilor, 52,89% Cernisolurilor, 13,35% Luvisolurilor, 0,04%Pelisolurilor, 2,41% Hidrisolurilor, 1,60% Salsosolurilor și 9,03% Antrisolurilor, conform datelor furnizate de Oficiul pentru Studii Pedologice și Agrochimice, Iași. Datorită caracteristicilor condițiilor naturale, fondul pedologic agricol este afectat de o serie de factori limitativi: eroziuni, alunecări de teren, exces de umiditate, aciditate, inundabilitate, tasare. La nivelul județului Iași se constată o deterioare a tuturor factorilor de degradare a solului, fenomenele de eroziune și alunecările de tern accentuându-se față de fenomenele de defrișare. 3.2 Județul Iași – Dezvoltarea comunităților rurale Spațiul rural din România reprezintă o componentă cardinală a evoluției de ansamblu a economiei românești. Trei surse rurale dau adevărata dimensiune a necesității restructurării agriculturii și dezvoltării rurale în țara noastră: suprafața agricolă utilă - 14,8 mil ha, forța de muncă agricolă – 3,5 milioane și suprafața totală a spațiului rural – 90% din suprafața țării. Bazată pe tradiție, agricultura este o ramură importantă a economiei la scară județeană, potențialul agro-pedologic reprezentând unul din principalele atuuri ale județului. Preocuparea în direcția dezvoltării agriculturii este din ce în ce mai evidentă, constând în consolidarea modelului agricol european în cadrul unei politici din ce în ce mai orientate către piață, pentru a evidenția simultan trei funcții importante ale agriculturii (care se împletesc și cu economia rurală neagricolă) – economică, de amenejare a teritoriului și de mediu (economică, rural-peisagistică și ecologică). EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 20

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Poziția județului Iași, la contactul a trei unități de relief diferite ca potențial agro-pedo-climatic permite o agricultură orientată atât spre producția agricolă vegetală, cât și spre producția agricolă animală. Potențialul sectorului agricol a fost și este influențat de multiplele disfuncționalități apărute în procesul de redefinire a proprietății, de reorganizare a exploatațiilor agricole, de adaptare la mecanismele economiei de piață, rezultatul fiind o diminuare a capacității productive în domeniul producției agricole. Ținând cont de tipurile de culturi ce se pot obține, la nivelul județului Iași evoluția suprafețelor cultivate în ultimii ani se prezintă în graficul de mai jos. Un factor foarte important în dezvoltarea agriculturii la nivelul județului Iași îl constituie accesarea fondurilor europene care a permis tehnologizarea sectorului de producție, și nu numai.Ca urmare a accesării, la nivel de județ, a fondurilor europene (atât în perioada de postaderare caât și după aderarea la Uniunea Europeană), în toate domeniile, dar cu precădere în agricultură, putem concluziona că se constată un interes crescut pentru accesarea fondurilor europene în mediul rural, atât la nivelul administrației publice, cât și la nivelul beneficiarilor privați. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 21

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 4. Analiza socio-economică a comunei – situația existentă la nivel local 4.1 Introducere În diagnoza spațiului rural se folosesc 8 criterii complexe care se împart în 38 de subcriterii, la care se ataseaza un sistem de indicatori, precum și caracterul legăturilor dintre așezarile din microregiune, resursele principale, factorii externi care frânează dezvoltarea, perspectivele dezvoltării regionale, legăturile de parteneriat, funcționarea organizațiilor civice, precum și orce alt aspect care ajută la formarea unei imagini cât mai reale. Sintetic, analiza criteriilor/subcriterii, se prezintă astfel: Criteriu Subcriteriu Criteriul 1: Administrativ Numar comune Suprafață Istoric Criteriul 2: Fizico-geografic Forme de relief Zone natural protejate Factori de risc natural Criteriul 3: Demografic Numărul populației Densitatea populației Evoluția populației Factorii de creștere a populației Îmbătrânirea demografică Înnoirea forței de muncă Criteriul 4: Economic Potențialul agricol Potențialul forestier Potențialul touristic Potențialul industrial Potențialul exploatațiilor agricole Structurile de proprietate Gradul de ocupare al populației Diversificarea activităților economice Criteriul 5: Locuire Suprafața locuibilă Materiale de construcție Vechimea clădirilor Locuințe noi Dotarea locuințelor cu instalații de apă Criteriul 6: Echiparea tehnică Alimentare cu apă în sistem centralizat a localităților Alimentare cu energie electric Alimentare cu gaze natural Racordarea la rețelele de telefonie și internet Accesul la căile de transport Criteriu 7: Social Sănătate Învățământ Comunicare Mortalitate infantilă EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 22

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Criteriul 8: Ecologic Apă, Aer Sol, Păduri Așezare geografică: Comuna Ion Neculceeste situată în regiuneaNord-Est a României, în partea de vest a județului Iași. Comuna Ion Neculce s-a înființat prin reorganizarea fostei comune Târgu-Frumos, în baza Legii nr. 84/2004. Comuna se învecinează cu: - la nord orașul Târgu Frumos - la est comuna Brăești - la sud comuna Oțeleni - la vest comuna Strunga Relief: Comuna Ion Neculce este așezată în partea de SV a Câmpiei Moldovei, în apropierea zonei de contact a acesteia cu sectorul NV a Podișului Central Moldovenesc și cel sudic al Podișului Sucevei. Mai exacteste situată la extremitatea SV a depresiunii Jijia - Bahlui, în zona de confluență a pârâului Bahluieț cupâraiele Cucuteni și Rediu.Din punct de vedere geomorfologic, comuna este situată pe valea superioară a râului Bahluieț, fiinddezvoltată în principal în zona teraselor acestuia și într-o mai mică măsură în zona de șes sau peinterfluvii și versanți. Principalele forme de relief care se diferențiază în zonă sunt șesurile Bahluiețului și pârâului Rediu, terasele Bahluiețului, versanții deluviali, interfluviul Bahluieț-Rediu și glacisurile de contact.Litologic este constituit din aceleași aluviuni ca șișesul Bahluiețului, dar în grosimi mai mici. Clima: Din punct de vedere climatic, comuna se încadrează într-un climat de tip temperat- continental denuanță excesivă, caracterizat prin veri călduroase și secetoase și ierni geroase cu viscole.Temperatura medie anuală a aerului este de 9,30C, având un maxim în iulie între 20oC și 21oC și unminim în ianuarie între -30C și -40C și chiar mai mici pe valea Bahluiețului. Aceste valori dau oamplitudine termică anuală de 24 0C și 250C, ceea ce denotă un continentalism excesiv.Înghețul se produce în medie între 10 octombrie (primul EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 23

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 îngheț) și 10-20 aprilie (ultimul îngheț).Numărul zilelor cu îngheț sunt de aproximativ 121. Umezeala relativă are o valoare medie anuală înjur de 75‰, cu un maxim iarna și un minim vara.Precipitațiile medii anuale au o valoare de 502,30 mm, regimul ploilor fiind însă neuniform, cele maimari cantități căzând în iunie (65 - 70 mm în medie), iar cele mai mici cantități căzând iarna(18 - 25 mm în medie). Vânturile dominante sunt cele din direcția nord-vestică, având valori de 21% (conform stației PoduIloaiei). Alte direcții cu frecvențe relativ ridicate sunt N (9%), SE (8%), V (9%). Viteza medie a vântului este destul de ridicată (1 – 6 m/s, dar s-au înregistrat și vânturi cu peste35m/s), ceea ce poate constitui o premisă pentru valorificarea energiei eoliene. Rețeua hidrografică: Teritoriul comunei aparținebazinului hidrografic Bahluieț, cu cei treiafluenți ai săi Rediu, Cucuteni și Adâncata. Bahluiețul, afluent de dreapta al râului Bahlui, are o lungime de 40 km și o suprafață a bazinuluihidrografic de 538 km2. Până la comuna Ion Neculce are o direcție de NV-SE, după care se îndreaptă spre Vși confluează cu Bahluiul la Podu Iloaiei. Ca debite, media anuală este de (0,68 mc/s), cu un maxim în martie (1,93 mc/s) și un minim în octombrie (0,19 mc/s). Analiza nivelelor arată un nivel mediu anual de 165 cm, media nivelelor maxime fiind de 282 cm, iar a nivelelor minime de 150 cm. Aceste variațiiale nivelelor și debitelor caracterizează Bahluiețul ca un râu cu scurgere neuniformă, cu regimhodrologic torențial, având ca rezultat fenomene de inundații. Bahluietul trece pe la nordul satelor Prigoreni si Ion Neculce si se varsa la Podu-Iloaie in raului Bahlui. Albia Bahluietului a fost ameliorata in anul 2006, pentru a preveni producerea inundatiilor. Pe teritoriul satului Buznea curge pârâul Recea care s evarsă în râul Ciunca, lângă satul Prigoreni, comuna Ion Neculce. La hotarul fostei moșii Gănești se află râuș Ciuca, având o curgere permanentă și un debit de apă mai mare. Apele subterane, în zona comunei sunt cantonate în principal la baza depozitelor cuaternare dar și în unele lentile nisipoase intercalate în argila sarmatică, cele mai importante fiind acelea din șesul șiterasele Bahluiețului. În șesul Bahluiețului apa subterană este întâlnită sub forma a două strate acvifere, unul bazal, înnisipurile și pietrișurile aluvionare, și unul superficial și discontinuu, cantonat în lentilele nisipoase de la suprafața aluvionară, iar în anotimpurile ploioase se ridică la suprafața terenului. În general, apelesubterane din șesuri au debite relativ reduse, sunt bogate în săruri solubile și sunt dure. Vegetația, animalele și solurile: Din punct de vedere geobotanic teritoriul comunei Ion Neculce aparține zonei de silvostepă.Vegetația naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (șleauri) și pajiști, puternictransformate și modificate antropic.Pădurile silvostepei sunt formate din șleauri de gorun și stejar, alături de care se întâlnesc: carpenul,teiul, arțarul, jugastrul, ulmul, cireșul, și, mai rar, stejarul brumăriu, mojdreanul, cărpinița, teiul pucios, arțarul tătărăsc. Dintre arbuști sunt prezenți: alunul, voniceriul, dârmozul, clocotișul, cornul,sângerul, socul, ș.a., iar din flora ierboasă fac parte: firuța de pădure, aliorul de pădure, toporașul depădure, obsiga de pădure, lăcrămioara, sângele voinicului, susai de pădure etc., voniceriul pitic,migdalul pitic, caragana, cireșul pitic, scumpia, verigariul. Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuță cu bulb, bărboasă, pin gros,obsigă, peliniță, laptele câinelui , etc. În cadrul zonei de silvostepă se diferentiază fâșii sau areale reduse cu vegetație stepică, întâlnite înlungul văii Bahluiețului, pe forme joase de relief (lunci neinundabile, terase joase, glacisuri și conuride dejecție), suprapunându-se în cea mai mare parte vegetației de luncă. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 24

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Vegetația stepică este formată din pajiști în care se intâlnesc asociații de colilie, negară , păiuș, pir,firuță cu bulb, bărboasă, pir gros, obsigă, peliniță, laptele câinelui, ș.a. Izolat, apar tufișuri de arbuștipitici ca porumbarul, migdalul pitic, vișinul pitic, trandafirul pitic, măcieșul, păducelul. Fauna este săracă, fiind mult diminuată în urma expansiunii activităților umane. Mamiferele cele maireprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândăul, cățelul pământului, șoarecele de stepă,șoarecele de câmp, șobolanul de câmp, hârciogul, iepurele. Mai pot fi menționate de asemenea,dihorul, nevăstuica, bursucul. Pasările caracteristice silvostepei sunt: prepelița, potârnichea, ciocârlia, fîsa de câmp, presura,sticletele, cinteza, graurul, turturica, guguștiucul, pupăza, cucul, câneparul, porumbelul, mărăcinarul,vrabia, rândunica, lăstunul, cioara. Dintre păsările răpitoare menționăm șorecarul comun, gaia. Amfibienii sunt legați de un mediu acvatic sau mai umed și umbrit, mai reprezentative fiind:broaștele, buhaiul de baltă. Solurile comunei sunt alcătuite în general din cernoziomuri levigate slab și moderat și din cernoziomuri levigate podzolite. O altă categrie de soluri o formează cele argiloase cu un strat de cernoziom redus, prezente mai ales în partea de sud a comunei. Cernoziomurile levigate oferă cele mai bune condiții pentru culturile de grâu, porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, orz și alte plante. de asemena se întâlnesc și soluri halomorfe, cunoscute sub denumirea de ”sărături”. Aceste soluri cu fertilitate foarte redusă sunt folosite atât pentru pășuni cât și pentru diverse culturi agricole, însă cu rezultate nesatisfăcătoare. Solul pădurii Buznea aprține erei terțiare cu formațiuni de tip miocen construit din argilă plastică, nisip și urme de calcar. Solul este fertil și destul de compact, acoperti cu o pătură moartă , destul de abudentă, care se găsește într-o stare normală de descompunere. Humusul este destul de bine reprezentat, având o grosime de 2 cm. 4.2 Prezentare generală a localității Denumirea comunei s-a dat dupa numele marelui cronicar Ion Neculce, autorul "Letopisețului Țării Moldovei de la Dabija-Vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat" și a celor 42 de legende intitulate "O sama de cuvinte".Ion Neculce a locuit la conacul moșiei sale din Prigoreni, conac care se situa la nord-vest de satul "Prigoreni Mari", în satul care s-a numit "Prigorenii Mici", sau "Valeni" și care acum se numește Ion Neculce. Satul Prigoreni Satul Prigoreni se află situat între dealurile Vultur, Ciunca, Grop și Holm, pe valea unui pâruaș afluent al Bahluiețului. Prima atestare documentară a satului Prigoreni datează din anul 1608. Satul Ion Neculce Satul Ion Neculce dateaza de la anul 1638 și a avut denumirea de "Prigorenii Mici". La anul 1640, august 13, se consemnează, într-un zapis, contopirea satelor și siliștei, biserica de piatrăsau Prigoreni, Avrameni, Ritul și partea hotarului Ureche de la Balțați. Denumirea de Prigoreni ar putea veni de la numele păsării "prigor", pasare care își face cuib în malurile lutoase ale gârlelor și se hrănește cu albine si viespi.La anul 1772, Vasile Neculce, vistier, a scris un "pomelnic" al satului Prigoreni, copia acestuia fiind păstrată la EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 25

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 biserica din sat și orginalul, din 1944, la Muzeul de Istorie București. Satul a fost construit pe moșia lui Iordache Cantacuzino pentru clacași. În anul 1672 moșia Prigoreni intră în proprietatea vistierului Neculce. Familia Neculce va stăpâni aproape 200 ani această moșie. Cronicarul Ion Neculce a fost înmormantat în incinta fostului conac, ale cărui ruine nu s-au păstrat și a cărui situare se află în incinta actualei biserici și cimitir ale satului. Satul Ion Neculce a purtat denumirea de Prigorenii Mici, fiind construit inițial pentru deservirea conacului moșiei Prigoreni, iar satul Prigoreni a fost construit pentru clacașii moșiei, primind denumirea de "Prigorenii Mari" pentru a se distinge de Prigorenii Mici. Astfel, au existat denumirile "Prigorenii Mari" și "Prigorenii Mici" pentru satele care în prezent se numesc Prigoreni și, respectiv, Ion Neculce. Între 1924-1925 și 1937-1938 satul Prigoreni a fost sediul comunei Prigoreni. Satul Războieni Satul Războieni s-a format la anul 1879 prin împroprietăriri. Este situat în vecinatatea estică a orașului Târgu Frumos, de o parte și cealaltă a drumului național DN 28 Roman – Târgu Frumos – Iași, la nordul căii ferate Pașcani – Iași. Satul Buznea Localitatea este așezată în imediata vecinatate sud-vestică a orașului Târgu Frumos, pe dealul "Buznea". Buletinul Muzeului Municipal Iași pentru perioada 1926-1927 consemnează cătunele Rușcani și Cacacesti, cu 116 case, 112 gospodarii, 421 suflete (212 barbati + 209 femei) conform recensamantului din 1912. Cele două cătune s-au extins și au fuzionat într-un singur sat, care la 25 iunie 1732 este consemnat cu denumirea Buznea, în baza unui schimb de moșii dintre Vasile Banu și Pătrașcu Buznea. La 1734, luna iulie, se consemneaza că Nicolae Fulga trăiește la Buznia, la o prisacă. În 1786, ianuarie, se consemnează răspunsul logofătului Gheorghe Sturza, ca proprietar al celor două trupuri ale satului Buznea, răspuns dat către Constantin Gheuca, stăpânul moșiei Gănești. Satul Buznea a fost centrul comunei Buznea între anii 1899-1913 și 1936-1950. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 26

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Satul Gănești Satul Gănești este așezat pe valea pârâului Valnița, între dealurile Ilie și Draga, în continuarea satului Buznea, la 6 km de centrul orașului Târgu Frumos, pe direcția spre miazăzi. Satul Gănești este pomenit în hrisoave încă din timpul domniei lui Alexandru cel Bun. La anul 1433 se consemnează că Ilie Voievod dăruiește matușei, un sat, pe "Platrinita", în camp, pe locul unde a fost Neagoe Ganescul. In 1466, decembrie 8, și în 1467, ianuarie 10, se consemnează întemeierea satului Moicești, în partea de nord-est a actualului sat Gănești, ca aparținând neamului "Stravici". În 1608, iulie 24, Constantin Moghila Voievod întărește "lui Dumitru, fiul lui Cristea Buhuși, nepot lui Pătrașcu, strănepot Maricăi și lui Bran și răstrănepot lui Costea și Giurgiu Stravici, ocinele și moșiile din privilegii de împărțeala ce au avut loc bunei lui mai sus scriși de la Petru Voievod cel de demult, a patra parte din satul Crivești, a patra parte din Seliștea Găureni, a patra parte din Ravocani, și a patra parte din Hotcești, care-s în ținutul Romanului și a patra parte din satul Gănești, ce-i în ținutul Cîrligăturii și din uric de împărțeala ce-au avut bunii lui de la Bătrânul Ștefan Voievod pe satul Ganesti". În 1663, mai 7, se consemnează de către Eustrate Dabija: "La tot oamenii din Gănești pentru o sama de oameni ce au venitu aici la domnia mea de ni s-au jeluit că i-au lăsatu banul la moartea lui din vecinatate și i-au iertatu deci și domnia mea, după cuvântul banului le-am făcut cartea să iasă de acele și cisla în satul este". La anul 1820 s-a realizat cartografia ținutului Cirligătura, de care aparținea și satul Gănești. Din studiul acesteia rezultă că în satul Gănești existau 65 "liudi" (oameni), din care 15 de frunte, 25 de mijloc și 25 de coadă. La anul 1849 proprietara a mosiei Ganestilor era postelniceasa Elena Radu, dupa care mosia Ganesti a fost trecuta in proprietatea lui P. P. Carp. Anul 2003 a însemnat al 570-lea an de la prima atestare documentară a satului Gănești. Cu această ocazie s-a realizat o revistă și un pliant cu monografia satului și prezentarea bisericii din sat. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 27

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Satul Dădești Satul Dădești este atestat documentar din anul 1428, situându-se la 3 km de centrul orașului TârguFrumos, pe direcția nord-vest. Este alcătuit din trei trupuri, situate unul pe valea Bahluețului, altul pe valea Bunei și al treilea pe dealul Dădești. Terenurile extravilane ale proprietarilor de terenuri se întind pe Tarna Veche, Șoimarul, Coasta Crivești, Valea Oarzei, Șesul Bahluiețului, Halm și Arcaci. 4.3 Populația, resursele umane și piața muncii Comuna are în componențăurmătoarele sate:  Buznea  Gănești  Războieni  Prigoreni  Ion Neculce, la sud și est de orașul Târgu Frumos  Trupul Dădești, la vest - nord de oraș. Conform Recensământului realizat în 2011 și a datelor publicate pe www.innsse.ro populația totală a comunei este de 5445 locuitori, din care 2760 de sex masculin și 2685 de sex feminin. Populația comunei este repartizată pe sate astfel: Comuna Ion Neculce Sat Nr. component locuitori 2,000 Buznea 1,706 1,500 Dădești 261 1,000 500 Gănești 791 0 Ion Neculce 203 Prigoreni 642 Războieni 1,842 Total 5,445 Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ion Neculce se ridică la 5.445 de locuitori majoritatea de naționalitate română, 95,48%, restul de 4,52% fiind de apartenență etnică necunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,31%). Restul populației reprezintă în proporție nesemnificativă romano-catolici, penticostali, adventiști. Pentru 1,38% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În tabelul următor se prezintă populația comunei Ion Neculce pe categorie de vârstă și sexe conform datelor INS de la recensământul din anul 2011 și observăm că segmentul predominant este cel cu vârsta până la 44 ani, iar segmentul cu cea mai mică populație este cel cu vârsta peste 85 de ani. În categoria peste EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 28

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 85 ani este și domnul Bîlu Ioan (n. 1915), care a fost sărbătorit de întreaga comună la împlinirea vârstei de 100 ani (a.c.). -Populația comunei Ion Neculce pe sexe si categorie de vârstă - Ambele Masculin Feminin sexe 5445 2760 2685 GRUPA DE Sub 5 325 171 154 VÂRSTĂ (ani) 5-9 426 223 203 10 - 14 495 238 257 15 - 19 485 260 225 20 - 24 343 184 159 25 - 29 315 167 148 30 - 34 365 183 182 35 - 39 448 226 222 40 - 44 509 286 223 45 - 49 271 134 137 50 - 54 284 164 120 55 - 59 253 135 118 60 - 64 238 94 144 65 - 69 159 72 87 70 - 74 218 100 118 75-79 167 62 105 80-84 99 43 56 85 ani 45 18 27 În tabelul următor se prezintă populația comunei Ion Neculce după starea civilă conform conform datelor INS de la recensământul din anul 2011 de unde putem concluziona că situația este relativ echilibrată. -Populația comunei Ion Neculce după starea civilă- COMUNA POPULATIA STAREA CIVILA LEGALĂ STAREA ION STABILĂ CIVILA Necăsătorit(ă) Căsătorit(ă) Văduv(ă) Divorțat(ă) Informație NECULCE DE FAPT nedisponibilă TOTAL Persoane care traiesc în uniune consensuală Ambele sexe 5445 2421 2488 395 141 - 112 Masculin 2760 1356 1238 84 82 - 56 Feminin 2685 1065 1250 311 59 - 56 În tabelul următor se prezintă populația comunei Ion Neculce stabilă de 10 ani și peste, pe sexe, după nivelul de educație. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 29

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 NIVELUL INSTITUȚIEI DE ÎNVĂȚĂMÂNT ABSOLVITE POPULATIA STABILA Superior Post- Secundar Primar Fara scoala DE 10 ANI liceal absolvita SI PESTE Total din care: si de Total Superior Inferior Total din care: maistri (gimnazial) TOTAL Universitar Liceal Profesional Persoane de si de analfabete licenta ucenici Ambele 4694 125 121 23 3308 622 943 1743 1091 147 35 sexe Masculin 2366 51 49 3 1780 276 602 902 474 58 12 Feminin 2328 74 72 20 1528 346 341 841 617 89 23 4.4 Educație, cultură, arta Școala, ca o necesitate umană, s-a înființat în comună în urma Legii instrucției publice din anul 1864. Primele forme organizate de învățământ apar în Moldova încă din secolul al XVI-lea, Școala de la Cotnari. În timpul domniei lui Vasile Lupu, a lui Constantin Mavrocordat și a lui Alexandru Ghica, învățământul face progrese remarcabile, dar anul școlar 1858-1859 constituie un moment cu totul deosebit pentru învățământul sătesc din Moldova. Este cunoscut rolul învățământului pentru dezvoltarea oricărui neam și de aceea ar fi fost de prisos a argumenta necesitatea organizării lui într-o societate modernă. Cine se apleacă cu interes și cu migală asupra filelor istoriei neamului nostru va constata cu ușurință faptul că încă din Evul Mediu au existat preocupări pentru a asigura accesul la știință de carte, chiar dacă, pentru început, marea masă a populației nu putea beneficia de acest mijloc de iluminare a minții. Învățământul își are începuturile în Țările Române, legate de singura instituție de cultură din vechime, care era biserica. În biserici și mănăstiri au apărut primele manuscrise, primele cărți mai apoi, și aceste sfinte lăcașe asigurau contactul cu cuvântul scris. Școala gimnazială ”C. Teodorescu” – sat Prigoreni Din perspectivă organizațională școala din satul Prigoreni, reprezintă corpul C al unității de învățământ din satul Războieni. Acest corp este arondat satelor Prigoreni și Ion Neculce, în această unitate funcționând atât învățământ preșcolar cât și primar. Școala beneficiază de utilități precum apă și canalizare și are centrală proprie pentru încălzire. Școala poartă denumirea și de „Școala veche” și este inclusă în Lista Monumentelor Istorice a județului Iași (IS-ll-m-B-04230), clădirea datând din secolul al XIX-lea. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 30

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Școala gimnazială ”C. Teodorescu” – sat Războieni Școala ”CONSTANTIN TEODORESCU” Războieni este situată în satul Războieni, comuna Ion Neculce, județul Iași.Aflată la o distanță de 2,5 km de centrul orașului Tg. Frumos, pe DN 28A - secție a E 583 - școala oferă servicii educaționale populației școlare din ciclurile pre-primar, primar și gimnazial din satul Războieni, precum și a populației școlare din ciclul gimnazial din satul Prigoreni aflat la o distanță de 3,5 km de Școala cu clasele I-VIII Războieni. Din perspectivă organizațională, unitatea are arondată încă o structură de învățământ, respectiv corpul C din locația Prigoreni, în care funcționează învățământ preșcolar și primar. Școala a fost înființată din anul 1936. Până în anul 1988 a fost școală cu clasele I-IV, iar școală cu clasele I-X a funcționat în locația Prigoreni. Organizarea actuală a rezultat în urma migrației populației către zonele cu utilități mai apropiate de orașul Târgu Frumos și implicit a populației școlare. În perioada 1990-2002, (începând cu 01/01/2005, județul Iași fiind județ pilot a aplicat politica de descentralizare a activităților financiare și organizatorice pe unități mai mari de 200 de elevi) a fost școală coordonatoare pe întreaga comună Târgu Frumos (11 școli). Începând cu luna decembrie 2014 unitatea școlară cu personalitate juridică este în plină modernizare. Acestea constau în reparații capitale, extindere 2 săli de clasă, grupuri sanitare și amenajări interioarepăstrându-și totodată arhitectura inițială. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 31

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Școala gimnazială sat Buznea Școala a luat ființă în anul 1924, primul director fiind învățătorul Ion Dabija. Primul local de școală afost construit din paiantă, cu acoperiș din tablă. Școala dispunea de două săli de lasă, învățământul desfășurându-secu două clase dimineața și două după amiază. În anul 1970 s-a construit un local de școală din cărămidă, cu planșee din beton și acoperiș din tablă. Noul local dispune de cinci săli de clasă. Pardoseala claselor este din parchet de fag, iar a holurilor din mozaic. Școala mai cuprinde două holuri mici, un hol mare, o cancelarie, un birou pentru director, precum și o bibliotecă cu peste 1475 volume. Clasele V-VIII sunt frecventate și de elevi din satul Gănești. Din anul 2001 școala este încălzită cu gaz metan și dispune de apă curentă în curtea școlii. Începând cu anul 2007 școala a beneficiat de extindere a corpului B, de reabilitare și modernizare, oferind astfel elevilor, cât și cadrelor un spațiu adecvat pentru desfășurarea activităților didactice, prin fonduri obținute de la Banca Mondiala. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 32

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Școala primară, sat Gănești Școala din satul Gănești are începuturile în anul 1864. Până în anul 1868, când vine primul învățător de stat – Nicolae Ștefăniu, școala a funcționat la coșerele de rezervă ale conacului din apropierea bisericii. Școlii i-a fost donat hanul din fața bisericii cu o întindere de pământ de aproximativ 1465mp, aici funcționând școala timp de 50 de ani. Într-un document al Mitropoliei Moldovei privind situația școlilor se menționează că Neculai Ștefăniu era învățător ”laic”, absolvent al școlii preparandale de la Trei Ierarhi – Iași. De-a lungul timpului acesta se confruntă cu mai multe probleme: lipsa spațiului pentru 35-40 de elevi înghesuiți ăntr-o clasă, salariul necorespunzător muncii prestate. Procesul de învățământ a început a se consolida odată cu sosirea dlui Neculai Ștefăniu, acesta căuta să-i lămurească pe părinți să trimită copiii la școală. Începând cu anul 1922 pentu o perioadă de peste 25 de ani, Vasile Franciuc va sluji școala, care între timp se mutase într-un conac al unei moșii expropriate Gănești-Recea. În jurul anului 1935, dupa 70 de ani de dorința a celor care veneau să vadă copii sătenilor învățând în condiții mai bune era pe cale de a se îndeplini. După obținerea aprobărilor s- ademolat vechiul conac , folosindu-se o parte e materiale la construirea noului local. Școala nou zidită din cărămidă avea două săli de clasă, spațioase și bine luminate, un antreu și o cancelarie. Acoperământul era din tablă zincată. Pentru acele timpuri era un local impunător, al cărui alb strălucitor se zărea de la mulți kilometri. Puține sate se puteau mândri cu asemenea școală. Construcția școlii s-a terminat în anul 1939, în timpul domniei regelui Carol al II-lea. Din pacate, școala o fost mistuită de un incendiu provocat de un scurt circuit electric, în anul 1983, iar materiale rămase din zidărie și temelie au fost reutilizate. După anul 1987, director al școlii cu clasele I-IV din Gănești a devenit domnul Ștefan Constantin. În prezent local școlii fiind executat din chirpici, zguduit de 3 cutremure necesită reparații. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 33

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 În satul Gănești, langă școala veche se dorește continuarea lucrărilor la o nouă școală modernă, lucrări începute cu cățiva ani în urmă, dar necontinuate din lipsa fondurilor. Biblioteca Biblioteca existentă în comuna Ion Neculce a fost înființată în perioada 2012-2013 din donațiile diferitelor persoane sau chiar a unor instituții. Din surse proprii au mai fost achiziționate și exemplare noi, actuale însă nu suficiente. În prezent în bibliotecă se găsesc aporximativ 2500 volume. Pentru viitor se dorește modernizarea spațiului, achiziționarea unor cărți noi, atractive în special pentru copii și nu numai, achiziționarea unui program electronic de evidență a cărților existente și a celor împrumutate. Se dorește și organizarea unor evenimente, a unor ateliere de creație, în cadrul bibliotecii care să atragă din ce în ce mai mulți copii. Muzeul Muzeul comunei Ion Neculce a fost înființat în satul Gănești în anul 2014. Obiectele existente în muzeu au fost colecționate de la oamenii din sat și din împrejurimi. El a fost gândit ca o cameră de zi a unei gospodine cu război de țesut, cu ștergare și ladă de zestre, cu covoare pe pereți, cu ii și cămeși, cu obiecte de uz casnic: chiuă, ciubăr, covată. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 34

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Viața religioasă Biserica și cimitirul din satul Prigoreni EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 35

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Biserica din lemn ”Ion Neculce” În trecut, cronicarul Ion Neculce (1672-1745) avea o moșie mare în satul Prigorenii Vechi, pe dealul Coasta Buznii (față în față cu dealul pe care se află și acum biserica familiei Neculce). Aici se afla un conac, din care nu a mai rămas astăzi nimic, doar locul din mijlocul câmpului, care nu a mai fost lucrat niciodată. Între conac și biserică se află un șes unde era odinioară un iaz, din care se mai vede și astăzi digul. Biserica inițială a fost construită cu cheltuiala vornicului Ion Neculce, fiind finalizată în perioada domniei lui Grigore al II-lea Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 și 1747-1748) și a păstoririi mitropolitului Antonie al Moldovei (1730-1740). La anul 1772, vistiernicul Vasile Neculce a scris un "pomelnic" al satului Prigoreni, copia acestuia fiind păstrată la biserica din sat și orginalul, din 1944, la Muzeul de Istorie din București. În anul 1885, biserica a fost mutată în satul Ion Neculce, fiind restaurată după biserica inițială care data de pe vremea cronicarului Ion Neculce. În anul 1934 s-a construit în locul ei o bisericuță cu hramul Prea Cuvioasei Parascheva. Cu acest prilej s-a descoperit mormântul cronicarului Ion Neculce, ctitorul bisericii. Bisericuța s-a șubrezit în timp și a fost desfăcută în 1969. În anul 1971 s-a început construirea unei noi biserici de lemn pe locul celei vechi, cu un ajutor substanțial primit de la Mitropolia Moldovei și Sucevei și cu sprijinul acordat de Departamentul Cultelor și de autoritățile locale. Lucrările de construcție au fost finalizate în 1973 în timpul păstoririi preotului paroh Aurel Ursaciuc. Noua biserică a fost sfințită în ziua de 22 iulie 1973, duminica, de către dr. Iustin Moisescu, mitropolit al Moldovei și Sucevei, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. Biserica are hramul Sf. Dumitru. În jurul bisericii se află cimitirul localității. Odată cu trecerea timpului, lemnul folosit la reconstituirea bisericii a început să putrezească, fiind atacat de ploi și de zăpezi. La intrarea în biserică, deasupra intrării, se află o pisanie pe lemn cu următorul text: "Întru slava Atotziditorului Dumnezeu în Troiță proslăvit pe acest loc a fost ridicată biserică din temelie aici la moșia Prigorenilor cu hramul Sf. Mare Mucenic Dimitrie cu cheltuială și osîrdie de dumnealui Ion Neculce vornic și soția sa Maria și fii lor și s-a săvârșit acest sfânt lăcaș în zilele Prea Luminatului și Prea Învățatului nostru domn Grigore Ghica Voevod cu blagoslovenia Preasfinției sale Kirii Kir Antonie mitropolitul Moldovei. Această biserică în anul 1885 a fost mutată în satul Prigoreni unde dăinuie și astăzi. În anul 1934 s-a construit în locul ei o bisericuță cu hramul Prea Cuvioasei Paraschiva. Cu acest prilej s-a descoperit mormîntul cronicarului Ion Neculce, ctitorul bisericii. Șubrezindu-se, bisericuța a fost desfăcută și în locul ei în anul 1969 cu osîrdia și ajutorul IPSS părintelui nostru doctor Iustin Moisescu, mitropolitul Moldovei și Sucevei cu sprijinul conducerii de stat s-a construit acest sfînt lăcaș sfințindu-se la 17 dec 1977". Morminte Mormântul cronicarului se află izolat lângă latura de apus a bisericii, având la cap un monument cu bust al cronicarului realizat de sculptorul Iftimie Bârleanu (1916-1986). În piatra monumentului este săpat următorul text: "Deci, fraților cetitorilor, cu cît veți îndemna a ceti pre acest letopisățu mai mult, cu atît veți ști a vă feri de primejdii și veți fi mai învățați". Deși nu se cunoaște exact data morții cronicarului, ziua comemorării are loc prin tradiție în prima sâmbătă de după Sfânta Parascheva (14 octombrie), atunci având loc un pelerinaj la biserica din lemn și la mormântul cronicarului, pelerinaj considerat cea mai mare sărbătoare a EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 36

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 satului. Mormântul cronicarului este monument istoric, fiind înscrisă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004 cu codul IS-III-m-B-04324. De asemenea, lângă biserica de lemn (primul dintre mormintele aflate în partea de răsărit), se află mormântul lui Ștefan Apetrii Ciubotaru din Humulești, tatăl scriitorului Ion Creangă. Acesta a locuit o perioadă la Prigoreni unde a avut o bucată de pământ și a decedat în acel sat la data de 30 iunie 1858, în timpul unei epidemii. Din cauza distanței și a condițiilor grele de transport, trupul n-a mai putut fi adus la Humulești, fiind înmormântat la Prigoreni. La 15 decembrie 2001, osemintele sale au fost strămutate lângă cele ale soției sale, Smaranda Creangă, în cimitirul din Humulești, prin eforturile preotului paroh Viorel Cojocariu de la Biserica "Sfântul Nicolae" din Humulești. Mormântul inițial este străjuit de un monument de piatră cu cruce, pe care sunt inscripționate informațiile: +1858 Ștefan Apetrii Ciubotaru din Humulești, tatăl marelui scriitor Ion Creangă. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 37

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Biserica veche sat Buznea ”Biserica din satul Buznea s-au început a se zidi din cărămidă la anul 1852 și s-a isprăvitu la anul 1853, când s-a și sfințitu de Prea Sântitu Arhiereu Șendrea cu binecuvântarea Înalt Prea Sântitului Mitropolitu Sofronie Miclescu. Biserica s-a făcutu și împodobitu cu icoane și iconostasul sau catapeteasma, zugrăvită în vopsele, cu vețminte. cărți și toate cele necesare de către fericiții ctitori Dl Nicolae Mavrocordat și soția sa Ecaterina Mavrocordat, născută Ghica. Biserica are patronul Sfânta mare Muceniță Ecaterina” – Preotul paroh Ștefan Buhu anul 1875. Biserica cu hramul ”Sf Treime” a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Iași cu nr. ISII-m-B-04116. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 38

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Datorită numeroaselor cutremure zidurile bisericii vechi s-au deteriorat foarte mult, astfel în anul 1990 s-a turnat fundația unei noi biserici în imediata apropiere a bisericii vechi. Biserica ”Înălțarea Domnului” sat Buznea La sud de orașul Târgu Frumos la o distanță de aproximativ un kilometru se înălța pe o colină o frumoasă construcție care se zărește din depărtare. Este noua biserică din satul Buznea. Biserica a fost construită în stil modern păstrând tradițiile ortodoxe. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 39

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Biserica din satul Gănești ”Biserica din satul Gănești s-au început a se zidi din cărămidă la anul 1846 și s-a isprăvit la anul 1847, când s-au sfințit de Prea Sfințitul Arhiereu Meletie Sardion, cu binecuvântarea Înalt Prea Sfințitului Mitropolot Meletie. Biserica s-a făcut și împodobit cu icoane și iconostasul sau catapeteasma zugrăvite în vopsele, cu veșminte, cărți și toate cele trebuitoare de către fericiții ctitori: Aga Manolache radu și soția sa Elena (Elencu)” – preot Costache Georghiu – 23 iunie 1875. După anul 2001 s-au efectuat lucrări ample de reparații în interiorul și exteriorul bisericii. În masa altarului s-au descoperit o cutie minusculă cu câteva moaște fără a se menționa proveniența acestora. Pe capac o inscripție cu litere slavone ”Aga Manolache Radu, soția sa Elena și fii lor – 1836”. ”Biserica este construită pe temelie din piatră, pereții din cărămidă și acoperită cu draniță. Planul arhitectural este de navă longitudinală, având la răsărit abside de formă seicirculară. Are un turn la intrare care folosește și drpt clopotniță. Planul aparține stilului bisericilor din epoca decadentă din secolele XVIII-XIX. În exterior nu sunt ornamente arhitecturale. În interior biserica are bolți din cărămidă, susținute de arcade, care dau un aspect arhitectural impunător. Biserica nu are pictură murală. Catapetesma este artistic lucrată cu ornamente picturale, predominând motivele vegetale, în special vița de vie și strugurii. În catapeteasmă picturile sunt executate în ulei, în stil bizantin, fiind așezate după canonul ortodox. Nu se cunoaște numele pictorului, dar după aspectul compoziției picturii, pictorul a fost talentat. În biserică se păstrează cărți de ritual, cu litere chirilice din secolele XVIII-XIX, care nu prezintă însemnări marginale.” Începând cu anul 1997 a fost începută pictarea interioară a bisericii. În anul 2005 s-a turnat temelia și a început construcția unei Case sociale a parohiei. În cadrul bisericii au fost organizate: - serbări de Crăciun la care au participat copii școlii din parohie, - spectacole cu obiceiuri populare specifice locului, - concerte religioase de Paște, - conferințe susținute de preoți și profesori de teologie, - concerte de colinde susținute de un cor de teologi. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 40

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Biserica ”Sfinții și Drepții Părinți Ioachim și Ana” – sat Războieni Biserica din satul Războieni, cu hramul ”Sfinții și Drepții Părinți Ioachim și Ana”, a fost zidită între anii 1935 – 1938 de viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Constantin Teodorescu, împreună cu soția sa Ana. Ei aveau o moșie în zonă și au mai construit pentru comunitatea din zonă pe lângă biserică casa parohială, școala din satul Războieni, casa învățătorului, iar pentru ei un conac. Biserica este zidită din carămidă și pictată în tehnica fresco de către pictorii Mihăescu și Biscu. Biserica s-a sfințit în anul 1938 de către Prea Sfințitul arhiereu Valerie la care au participat și mari personalități din guvernul României. Primul preot a fost nepotul ctitorului,Preot Paul Teodorescu. În perioada 1972 – 2002 s-au făcut lucrări de renovare, spălare a picturii și pictura exterioară. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 41

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Tradiții populare În prezent, în comuna Ion Neculce există un ansamblu folcloric care reprezintă comuna la diverse evenimente precum: concursuri folclorice, conscursuri și prezentări de datini și obiceiuri. De-a lungul timpului în cadurul ansamblului s-au perindat mai multe persoane astfel încât la un moment dat existau 2 trupe: trupa junior formată din 18 membri și trupa senior formată din 5 perechi, acești formau, sub coordonarea și instruireaunui instructor acreditat, ”Hora din Gănești”. Aceștia au participat în ultimii 5 ani la numeroase festivaluriși au obținut: - 2011 – Premiul special la a Iva ediție a Festivalului de datini și obiceiuri ”Moștenire din străbuni”, Târgu Frumos - 2012 – Premiul III, secțiunea teatru Golcloric din cadrul Concursului Interjudețean de Folclor ”Cânt și Joc de la Străbuni” - 2012 – Diplomă de laureat la a V-a ediție a festivalului de datini și obiceiuri ”Moștenire din străbuni”, Târgu Frumos - 2012 – Premiul II, Secțiunea Dansuri populare din cadrul Concursului Interjudețean de Folclor ”Cânt și Joc de la Străbuni” - 2012 – Diplomă de participare la Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă Hârlău - 2013, 2014, 2015 – premiul I la festivalul de datini și obiceiuri ”Moștenire din străbuni”, Târgu Frumos. De asemenea au mai fost susținute spectacole la Primăria Comunei Ion Neculce, la Protopopiatul Pașcani, Universitatea de Agronomie Iași, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Radio Trinitas. Pe viitor se are în vedere înființarea unei organizații non-guvernamentale în care să își desfășoare activitatea cel puțin 6 perechi de dansatori. Tot în cadrul organizației se dorește și funcționarea unui cor de EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 42

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 fete care vor participa la diferite concursuri de sezon sau cele organizate cu ocazia diferitelor manifestări din zonă și nu numai. Pentru promovarea tradițiilor locale se are în vedere și crearea unui atelier de meșteșugărit: țesături, broderie, cusături; un atelier în care să lucreze femei din sat care au experiență în țesături și broderii. Atelierul va fi dotat cu mașini de brodat, război de țesut vertical și orizontal, mașină de scărmămat lână și de tras lână, gherghef pentru cusut, produse de mercerie: ațe, fire. Anual, în preajma sărbătorilor de iarnă, sunt organizate în comună spectacole de datini și obiceuri în cadrul cărora se dau premii tuturor participanților, dar și premii speciale precum: - cea mai bună scenetă, - cel mai bun cerb/urs - cel (a) mai bun(ă) solist (ă), - cel mai bun cor. Participanții la astfel de evenimente sunt de toate vârstele, ceea ce dovedește implicarea vârsnicilor în promovarea și tradițiilor populare locale și dorința de a-i învăța și pe cei mici frumusețea portului popular și a datinilor. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 43

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 4.5 Sănătate și servicii medicale Aplicarea reformei sanitare, care a început în anul 1999, vizând inițial asistența medicală primară a determinat reorganizarea sistemului sanitar. În prezent în comuna Ion Neculce nu există unități medicale cu medici de familie, toți locuitorii fiind arondați la cabinete medicale de familie din orașul Târgu Frumos. Pentru urgențe medicale locuitorii apelează la spitalul orășenesc Târgu Frumoscare se află la o distanță de 6 km. În comună există un cabinet medical veterinar, SC Ralic-Vet Farm SRL,prin medic veterinar Dulgheru Liviu. Acesta a încheiat în anul 2015 contract de concesiune cu DSVSA Iași pentru realizarea acțiunilor veterinare necesare animalelor din comuna Ion Neculce, pentru o perioada de 4 ani. În prezent, suprafața comunei Ion Neculce este de 7.703,07 ha din care extravilan 7.305,81 ha. Intravilanul existent are suprafața de 397,26 ha. Mai multe zone de intravilan s-au extins prin construcții. Aceste zone necesitând introducerea în intravilanul comunei Ion Neculce. Suprafața comunei Ion Neculce este reprezentată astfel: Denumire suprafață Dimensiune Pășune 1.065 ha Fânețe 412 ha Vii 106 ha Livezi 45 ha Păduri 126 ha Ape 136 ha Drumuri 115 ha Construcții 156 ha Terenuri neproductive 82 ha Terenuri arabile 5.460 ha TOTAL 7.703 ha 4.6 Condiții de locuit și alte dotări Tradiția rurală ieșeană cuprinde casa de locuit și anexele. Casa tradițională a fost la început bordeiul feudal, apoi casa din bârne cioplite și încheiate prin „cuie de lemn", formată dintr-o singură încăpere și tindă. Interiorul era tencuit cu lut și văruit. Într-un colț se afla soba cu hoarnă. Cu timpul locuințele se realizau din paiant pe fundație de piatră de râu cioplită sau zidită. Erau acoperite cu paie, stuf, șindrilă din lemn de rășinoase, bătută drept sau cu model (solz de pește, coadă de rândunică), pe coamă cu motive florare. Înspre zilele noastre șindrila era dată cu catran sau păcură pentru a rezista mai mult intemperii. Casa a fost mărită la două camere despărțite de tindă, având de obicei forma dreptunghiulară. În spate se realizează chilerul folosit pentru bucătărie și cămară. Casa a evoluat continuu, o dată cu creșterea nivelului de trai. În momentul de față majoritatea caselor au trei, patru camere și cuprinde: hol, cămară, EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 44

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 bucătărie și chiar baie. Sunt zeci de case cu parter și etaj. Mijloacele de încălzit sunt realizate din sobe de teracotă. Multe gospodării utilizează aragazul pentru prepararea hranei. Casele sunt realizate din cărămidă arsă, chirpic sau B.C.A. Învelitoarea este de regulă din țiglă, tablă zincată, plăci azbociment și mai rar din șindrilă. Interiorul locuinței mai păstrează elemente tradiționale. În camera curată „odaia de oaspeți", se află căpătâiul de zestre în care sunt așezate scoarțele, covoarele, laicerele, plapumele, cergile, peste care sunt rânduite pernele, care formează zestrea fetelor de măritat. Pe dușumele se pun scoarțe sau covoare țesute în case. Au apărut și covoarele de iută sau chiar persane. Pe pereți se așează covoare, prosoape de artizanat sau cu motive naționale cusute în casă, sub care se prind rame cu fotografii de familie. La intrarea în tindă se află cerdacul cu elemente de trafor. Tavanul exterior vine pe capătul grinzilor care sunt consolate iar pe marginea acestuia se pune o scândură frumos traforată cu diferite motive florare. Anexa pentru animale este de asemenea realizată de regulă, din paiant pe tălpi de stejar sau salcâm. Cuprinde tot 1-2 încăperi separate de un șopron. Întruna din încăperi sunt adăpostite animale mari (bovine, cai, porcine) iar în cealaltă animale mici (capre, oi) și păsările pe timp de iarnă. În șopron sunt adăpostite lemnele pentru iarnă și carul, sania. Acoperișul este de asemenea din țiglă, tablă zincată, șindrilă sau plăci azbociment. Banul podului este realizat din scândură de brad, plop, frumos traforat. Grinzile ca și la casă sunt consolate. De regulă anexa este amplasată în spatele casei sau lateral. La nivelul anului 2015 în comuna Ion Neculce erau înregistrate 2.223 de gospodării, structurate astfel: Sat component Nr. gospodării 1 Războieni 740 2 Prigoreni 231 3 Ion Neculce 83 4 Buznea 703 5 Gănești 320 6 Dădești 146 TOTAL 2223 4.7 Infrastructură și utilități Alimentare cu energie electrică Pe raza comunei Ion Neculce există rețea de linii electrice aeriene de înaltă tensiune, tensiune medie și joasă tensiune. Alimentarea cu energie electrică a comunei Ion Neculce este realizată într-un procent de 90%,numărul gospodăriilor racordate fiind în creștere.Există, însă și gospodarii neracordate din diverse motive precum lipsa fondurilor necesare pentru achitarea taxelor de branșare. În acest sens administrația EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 45

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 locală depune eforturi pentru a ajuta familiile nevoiașe cu copii, să se racordeze la sistemul de energie electrică. Alimentare cu apă și canalizare Sistemul de alimentare cu apă a comunei Ion Neculce a fost înființat în cea mai mare parte din surse proprii. În prezent sistemul de alimentare cu apă există în fiecare sat component, iar pe măsura extinderii suprafețelor construite se extinde și rețeua de alimentare cu apă. Astfel prin fonduri europene a fost extinsă rețeaua de alimentare cu apă din satul Prigoreni. Sistemul de alimentare cu apă este amplasat pe partea stângă, în zona de siguranță, a drumului comunal DC94, pe lungimea cuprinsă între localitățile Prigoreni, din comuna Ion Neculce și Rediu, din comuna Brăești, județul Iași.Lungimea totală a rețelei extinse este de 460 m. În comuna Ion Neculce, există un sistem centralizat de alimentare cu apă în întreaga comună,dar nu existăși sistemul de canalizare, evacuarea apelor uzate provenite din gospodării care nu au acces la un sistem de canalizare făcându-se la suprafața terenului prin scurgeri la rigole sau prin infiltrarea în sol, prin intermediul haznalelor nevidanjabile ceea ce conduce la poluarea solului și respectiv a pânzei de apă subterană, precum și cursurilor de apă de suprafață. În luna noiembrie 2006 a fost demarat un proiectrealizat din fonduri proprii, la nivelul comunei Ion Neculce ce prevede înființarea unei rețele parțiale de canalizare în sistem centralizat în satele Războieni,Prigoreni,Ion Neculce. Sistemul centralizat de canalizare în satele Buznea și Gănești a fost înființat prin proiectul finanțat prin fonduri europene în parteneriat cu Comuna Brătești (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Brăești – Ion Neculce). Rețeaua de canalizare este alcătuită din totalitatea canalelor și construcțiilor accesorii care asigură colectarea și transportul apelor de canalizare spre stația de epurare sau direct în receptorul natural (cazul apelor de ploi în general). Construcțiile accesorii rețelei de canalizare constau din: cămine de vizitare (în aliniament, de racord, de intersecție, de schimbare de panta, de secțiune sau de direcție în plan),stații de pompare, subtraversări de drum public.Lungimea conductelor de pompare ape uzate de pe teritoriul satelor EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 46

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Buznea și Gănești este de 12.300m, iar lungimea conductelor de pompare aferente SP 1 este de 1.100 m. Pe lungimea rețelei de canalizare au fost amplasate 214 cămine de vizitare. Canalele care colecteazăși transportă apele uzate sunt amplasate în subteran în axul străzilor. Traseele rețelei de canalizare au fost prevăzute astfel: -în localitatea Gănești, traseul colectorului secundar este amplasat pe partea stângă a drumului local Buznea – Gănești; -în localitatea Buznea, traseul colectorului secundar este amplasat pe partea stângă a drumului local Buznea – Gănești; -în localitatea Buznea, traseul conductei de pompare ape uzate, de la SP.1, este amplasat pe partea dreaptă a drumului local pe lungimea căruia se desfășoară. Tronsonul de canalizare, ce aconstituit extinderea rețelei de canalizare din localitatea Prigoreni, com. I. Neculce a fost realizatîn prelungirea tronsonului existent pe traseul drumului comunal DC94 și are o lungime totală de 460 m, ajungând până la hotarul dintre comuna Ion Neculce și comunaBrăești, în zona localității Rediu, din comuna Brăești. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 47

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Alimentare cu gaz metan Comuna Ion Neculce se află în apropierea unei sistem de distribuție gaze naturale combustibile – bine proporționat și echilibrat – sistemul de alimentare al Municipilui Târgu Frumos. În comuna Ion Neculce alimentarea cu gaz există parțial, respectiv în satele Buznea, Gănești și Războieni. Alimentarea cu gaze naturale a unei localități are drept consecință o reducere considerabilă a nivelului de poluare (randamentul centralelor termice fiind net superior randamentului sobelorș se diminuează astfel cantitățile de noxe evacuate în atmosferă – în special CO2 – principal vinovat al ”efectului de seră” și implicit, al încălzirii globale. În anul 2008 rețeaua de gaze naturale din satul Buznea a fost reabilitată și extinsă prin proiectul de investiții ”Reabilitarea și extindere rețea distribuție gaze naturale, în satul Buznea”. Astfel, a fost completat sistemul existent pentru ca fiecare locuitor al satului Buznea să aibă posibilitatea de a fi racordat prin intermediul uni branșament la rețeaua de distribuție gaze naturale – presiune redusă – din localitate. Alimentarea cu gaze naturale a satului Buznea presupunea realizarea unei rețele de distribuție gaze naturale, parțial – independentă și distinctă, parțial reabilitată – prin înlocuirea unor tronsoane de conductă din oțel cu conducte PE 80, SDR 11.Proiectul de investiție a presupus reabilitarea rețelei de distribuție gaze naturale pentru alimentarea localității Buznea pe o lungime de 2.375m, dar și extinderea rețelei de distribuție presiune redusă. Extinderea rețelei urmărește trama stradală a zonei astfel încât lungimea traseelor să fie cât mai mică, asigurând în același timp condiții optime de alimentarea cu gaze naturale a diverșilor consumatori casnici, industriali sau de altă natură. Lungimea totală a rețelei extinse a fost de 12.182 ml. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 48

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 FIȘA LOCALITĂȚII DATE PRIVIND GOSPODĂRIREA COMUNALĂ Nr. Denuimirea localității Rețea de apă Canalizare Rețea de gaz crt. (sat) (DA/NU) (DA/NU) (DA/NU) 1. Războieni DA (100 %) DA (80%) DA (100 %) 2. Prigoreni DA (100 %) DA (100 %) NU 3. Ion Neculce DA (100 %) DA (100 %) NU 4. Buznea DA (100 %) DA (70 %) DA (90 %) 5. Gănești DA (100 %) DA (60 %) DA (20 %) 6. Dădești DA (100 %) NU NU Alimentarea cu căldură Alimentarea cu căldură se face fie prin sobe sau centrale termice cu lemne în satele Prigoreni, Ion Neculce și Dădești, fie cu centrale termice cu gaz în satele în care există sistem de alimentare cu gaz - Buznea, Gănești, Războieni. Instituțiile publice din comuna Ion Neculce sunt alimentate cu căldură astfel: - sediul administrativ al primăriei – centrală alimentată cu gaze naturale - școlile din satele Războieni și Buznea - centrală alimentată cu gaze naturale, școlile din Prigoreni și Gănești – centrală termică cu lemne - centrul de zi din Gănești - centrală termică cu lemne - bisericile din Prigoreni, Ion Neculce, Dădești și Gănești – biserica veche sunt alimentate cu căldură prin centrale termice cu lemne, respectiv sobe cu lemne, iar bisericile din Buznea, Gănești – biserica nouă, Războieni sunt alimentate cu căldură cu centrale termice cu gaze naturale. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 49

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Gospodărire comunală Lucrările de gospodărire comunală din întreaga comună sunt realizate cu ajutorul oamenilor angajați în cadrul primăriei, dar și cu cei de la ajutor social. În ceea ce privește salubritatea la nivelul comunei Ion Neculce a fost semnat un contract de delegare servicii cu S.C. Termoserv Salub S.A., Târgu Frumos. Locuitorii din comună au încheiate contracte individuale de salubritate, deșeurile menajere ridicându-se săptămânal. Tariful serviciilor de salubritate este stabilit pentru persoanele fizice, același pentru fiecare gospodărie în parte indiferent de numărul de locuitori, iar pentru persoane juridice proporțional cu volumul deșeurilor. Telefonie, cablu TV, internet În funcție de necesități locuitorii comunei sunt conectați atât la servicii de telefonie, cât și la servicii de cablu TV. Operatorii din zona comunei sunt: Telekom și UPC. Conectivitatea la internet a locuitorilor este atât individuală cât și centralizată. La nivelul comunei, în fiecare sat component există antene, achiziționate de primărie din fonduri proprii, care le oferă cetățenilor internet wireless gratuit. Pentru aceste servicii primăria achită serviciile de mentenanță și cele de intervenții, dacă este cazul. Spații verzi În comuna Ion Neculce nu există spații special amenajate cu destinația spații verzi. 4.8 Infrastructură Teritoriul comunei Ion Neculce este străbătut de artere importante de circulație:E583,DC 94 – Prigoreni – Albești – Rediu – Brăiești, DC 95 – Războieni – Ion Neculce, DC 96 – Târgu Frumos – Burnea – Gănești, DC 120– Târgu Frumos – Dădești – Giurgești, acestea asigurând legătura între satele comunei, legătura cu comunele vecine, precum și cu orașul Târgu Frumos și orașul Iași: - satul Războieni este străbătut de-a lungul său de drumul european E583 - drumul comunal DC 94 face legătura cu E583 spre satul Prigoreni - drumul comunal DC 95 face legătura între satele Războieni și Ion Neculce - drumul comunal DC 96 leagă satele Gănești și Buznea de drumul european E583 în dreptul orașului Târgu Frumos - drumul comunal DC 120 face legătura între satul Dădești și orașul Târgu Frumos EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 50

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Comuna Ion Neculce este străbătută de cale ferată Iași – Târgu Frumos – Pașcani la intrarea în satele Prigoreni și Buznea. Gara cea mai apropiată pentru locuitorii comunei este gara din orașul Târgu Frumos. Drumuri modernizate Drumurile sătești din satele Buznea, Prigoreni și Războieni, respectiv DS 137, DS 255, DS 955, DS 812, DS 876, au fost modernizate pe o lungime totală de 1.920m. Acestea au în prezent următoarea structură: 4 cm start de uzură, 5 cm strat de legătură, 12 cm strat piatră spartă, 20 cm strat de fundație de balast, 10 cm strat de formă din balast. Pentru scurgerea apelor durmurile au prevăzute rigole din beton și rigole carosabile din beton. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 51

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Drumul comunal DC 96 a fost modernizat în perioada 2008 – 2010 împreună cu drumurile locale din satul Buznea prin fonduri europene M322. Modernizarea drumului pe o lungime de 6.148 km a reprezentat realizarea unui sistem rutier tip suplu alcătuit dintr-un strat de uzură din beton asfaltic cu pietriș concasat în grosime de 4 cm pe strat de legătură din beton asfaltic deschis cu pietriș concasat de 5 cm, pe o completare a stratului de fundație existent în grosime de 10 cm. Colectarea și evacuarea apelor provenite din precipitații se va realiza prin șanțurile longitudinale prevăzute pe ambele părți sau pe o parte. Scopul lucrărilor de colectare a apelor pluviale este de a evita degradarea corpului drumului, reducerea portantei terenului de fundație, degradarea terenurilor limitrofe. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 52

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Tronsonul din Dc. 94, km. 2+300-3+000, tronson modernizat face parte din rețeaua de drumuri, locale-comunale și se află amplasat între localitățile Rediu, din comuna Brăești și Prigoreni, din comuna Ion Neculce. Drumul DC 94 are o lungime totală de 8,15 km, originea (km.0+000) se afla la limita cu DN28, strabate extravilanul și intravilanul localității Gănești, din comuna Ion Neculce, intravilanul și extravilanul localităților Rediu-Albești-Brăești, din comuna Brăești, și are destinația (Km.8+150) la intersecția cu DC 93, în localitatea Brăești. DS 569, km. 0+000-1+000face parte din rețeaua de drumuri, locale-sătești, a comuneiIon Neculce și se află amplasat în localitatea Războieni. Drumul are o lungime totală de 1,00 km, originea (km.0+000) se aflăla intersecția cu DN 28, străbate intravilanul localității Războieni și are destinația (Km.1+000) la limita localității Războieni, la intersecția cu linia C.F. Pașcani-Iași. Tronsonul 2 din DC 95, km. 0+800-2+200, se afla amplasat între localitățile Războieni și Ion Neculce, din comuna Ion Neculce. Drumul DC 95 are o lungime totală de 2,50 km, originea (km.0+000) se aflăla intersecția cu DN 28, în intravilanul localității Războieni, strabate intravilanul localității Războieni - extravilanul dintre localitățile Războieni și Ion Necule și intravilanul localității Ion Neculce, și are destinația (Km.2+500) la intersecția cu DS 166, în localitatea Ion Neculce. Tronsonul 3 din DS 166, km. 0+000-0+400 se află amplasat în localitatea Ion Neculce. Drumul DS 166 are o lungime totală de 1,00 km, și străbate intravilanul localității Ion Neculce. Drumuri de interes local din comuna Ion Neculce în lungime totală de 8.075 km caresunt în curs de modernizare: EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 53

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 sat Dădești – DC 120, DS 171, DS 345, sat Războieni –DS 2861, DS 2485, DS 2818, sat Buznea – DS4177, DS273, DS555, DS29, DS651, DS732, DS764, DS900, DS 3681 Tronsoanele de drum ce urmează a fi modernizate sunt situate în intravilanul satelor Războieni, Buznea și în intravilanul și extravilanul satului Dădești. Structura finală a cestor drumuri va fi: fundație strat din balast în grosime de 10 cm, strat din piatră spartă în grosime de 12 cm, start de legătură din mixtură asfaltică în grosime de 5 cm, strat de uzură din mixtură asfaltică în grosime de 4 cm. Pentru a facilita accesul la exploatațiile agricole au fost modernizate următoarele drumuri: DE3108 Prigoreni – Războieni, DE3304 Războieni – Buznea, DE4178 Buznea – Lungu Vântului. Lungimea totală a traseului modernizat este de 4,132 km. Prin lucrările de modernizare și reabilitare a drumurilor din comună s-a urmărit crearea unor avantaje precum:  creșterea vitezei de transport,  asigurarea posibilităților de acces a mijloacelor auto, de intervenție în caz de necesitate (salvare, pompieri, poliție, intervenții, asigurare utilități publice),  asigurarea accesului la terenurile agricole și pășuni a locuitorilor din zonă creându-se astfel premisele dezvoltării exploatațiilor agricole și creșterii animalelor,  asigurarea circulației rutiere în condiții de siguranță a tronsoanelor de drum, în special în perioadele critice ale anului,  asigurarea legăturii cu rețeaua de drum județean și național,  crearea premiselor desvoltării ulterioare a zonei prin rezolvarea problemei infrstructurii, EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 54

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020  ameliorarea calității mediului și diminuarea surselor de poluare prin asigurarea sistemului de scurgere a apelor de pe platforma drumului cât și de pe terenul înconjurător în conformitate cu legislația națională și europeană,  creșterea nivelului investițional,  diminuarea sau stoparea migrației populației active,  atragerea cadrelor medicale și didactice de specialitate,  crearea de noi locuri de muncă,  creșterea veniturilor populației, și implicit, a taxelor către bugetul local și de stat pe baza dezvoltării economice,  creșterea calității vieții,  reducerea sărăciei. La nivelul comunei Ion Neculce mai sunt drumuri de interes care nu au fost supuse modernizării, drumuri care vor fi incluse în proiecte de investiții viitoare. Situația acestora este nefavorabilă traficului după cum reiese din foto atașate. În prima etapă de modernizare a drumurilor sunt incluse următoarele drumuri:  Tronson I – DC96 – cu lungimea de 500m;  Tronson II – DS 434 – cu lungimea de 800m;  Tronson III – DS 290 – cu lungimea de 160m;  Tronson IV – DS 87 – cu lungimea de 220m Acestea vor fi modernizate din fonduri proprii, iar structura rutieră propusă este: 4 cm BAPC16, 5 cm BADPC 25, 12 cm piatră spartă, scarificarea zestrei existente și completarea cu strat de 10 cm de balast. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 55

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Infrastructura pietonală nu lipsește din comuna Ion Neculce, în comună existând trotuare amenajate pentru circulația pietonală. Acestea au fost realizate atât prin accesarea de fonduri nerambursabile, cât și din fonduri proprii. Trotuarele amenajate sunt prezente de-a lungul drumurilor principale din comună precum: DE583, DC95, DC 96. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 56

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 4.9 Obiective turistice Comuna Ion Neculce beneficiază de un cadru natural atractiv și nepoluant. În afara cadrului natural comuna beneficiază de prezența următoarelor monumente de interes local aflate în lista monumentelor istorice din județul Iași:  Școala veche – sat Prigoreni – a doua jumătate a sec. XIX  Situl arheologic de la Ion Neculce, punct "Siliștea Schitului" –sat Ion Neculce - "Siliștea Schitului", la 700 m NVde sat, pe panta de NE a Dealului Buznei  Așezare - sec. XVI – XVIIEpoca medievală -"Siliștea Schitului", la 700 m NVde sat, pe panta de NE a Dealului Buznei  Așezarea de la "Siliștea Schitului" – sec V Epoca romano-bizantină  Așezarea de la "Siliștea Schitului" – sec IV Epoca daco-romană  Așezarea de la "Siliștea Schitului"–sec II-III Epoca romană  Așezarea de la "Siliștea Schitului" – Epoca bronzului târziu, cultură Nouă  Așezare - "Siliștea Schitului", la 700 m NVde sat, pe panta de NE a Dealului Buznei– Hallstatt  Casa cronicarului Ion Neculce de la Prigoreni – sat Prigoreni - sec. XVII Epocamedievală  Mormântul cronicarului Ion Neculce – Sat Ion Neculce (lângă biserica din lemn din sat)  Biserica "Sf. Treime” – sat Buznea – 1854 – 1857  Situl arheologic de la Gănești – sat Gănești - "Siliște", la 1 km S de sat și 200m V de drumul Gănești – Hândrești  Așezare – sat Gănești - "Siliște", la 1 km S de sat și 200m V de drumul Gănești – Hândrești - sec. XIV - XV Epoca medievală  Așezare – sat Gănești - "Siliște", la 1 km S de sat și 200 m V de drumul Gănești – Hândrești - sec. III - IV Epocadaco-romană EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 57

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020  Așezare – sat Gănești - "Siliște", la 1 km S de sat și 200 m V de drumul Gănești – Hândrești - Hallstatt târziu  Așezare – sat Gănești - "Siliște", la 1 km S de sat și 200 m V de drumul Gănești – Hândrești - Eneolitic, culturaPrecucuteni, faza III  Așezare – sat Gănești - "Siliște", la 1 km S de sat și 200 m V de drumul Gănești – Hândrești - Eneolitic, culturaPrecucuteni, faza A  Biserica "Sf. Nicolae” – sat Dădești – 1826. 4.10 Administrația locală Legea comunală promulgată de domnitorul Al. Ioan Cuza la 31 martie 1864 stabilea prin articolul 4 drept condiție de constituire a comunelor existența a minim 100 de familii (aproximativ 500 de locuitori), indiferent de dimensiunea teritoriului locuit. Satele care nu atingeau la acestă cifră se puteau uni cu altele sau își puteau asigura singure obligațiile comunale, în pofida numărului mic de locuitori. S-a înființat astfel comuna Gănești. Prin legea din anul 1871 comuna Gănești a fost desființată, fiind contopită cu comuna Buznea. Primul primar al comunei Gănești a fost Gheorghe Botezatu, iar ajutor de primar Gheorghe Doleanu. Tot în anul 1864 a fost înființată și comuna Buznea formată din satele Buznea și Draga. Această comună va funcționa până în anul 1950, când va fi înglobată în comuna Târgu Frumos, actualmente Ion Neculce. La 17 martie 1865 s-a întocmit procesul verbal privind punerea în posesie a locuitorilor clăcași din comuna Buznea a terenurilor. Împroprietărirea s-a efectuat din moșia lui Nicolae Mavrocordat conform criteriului de participare la clacă și a posesiei de vite de muncă. În anul 1874 comuna Buznea se desființează, fiind unită cu comuna Brăiești, situație care se menținbe până în anul 1877. Primar al comunei Brăiești a fost în acea perioadă Iordache Dandu. Din adresele de la vremea respectivă, respectiv 1883, reiese că comuna Buznea era compusă din satele: Buznea, Gănești și Muntenii Jorei, cunoscut sub numele de Jora. Situația comunei Buznea era un atipică satelor moldovene. Nici administrașia comunelor nu răspundea exigențelor impuse de conducerea superioară. Împroprietărirea din anii 1919-1921 a fost un imbold din punct de vedere economic pentru pătura țărănescă. Cu toate aceste situația economico-socială a comunei a continut să fie tot ca înainte. Conform unei declarții a primarului din vremea respectivă, Simion Privighitorița comuna avea 300 de contribuabili, 340 capi de familie, 3 biserici în satele Buznea, Gănești și Dădești, 2 școli primare în satele Gănești și Dădești. Între anii 1929-1931 comuna Buznea a devenit Asociația sătescă, depinzând administrativ de comuna Lungani. Asociația sătescă era condusă tot de un primar ajutat de membrii consiliului sătesc. Situația comunei în anul 1937 pare a fi ceva mai bună decât în anii anteriori. Al doilea război mondial a lăsat răni adânci în întreaga comună. Au fost concentrați un număr mare de săteni dintre care mulți nu s-au mai întors. La biserica din satul Gănești s-a ridicat un monument în memoria eroilor căzuți în războaie. În anul 1948 se propun modificări în structura administrativă. Comunele Buznea și Războieni sunt propuse a fi desființate pe motiv că aceste sate se găsesc la 1 km distanță de reședința comunei Târgu Frumos. Satele Războieni și Prigoreni Mici care au aprținut comunei Războieni, împreună cu satul Buznea din comuna Buznea sunt propuse spre alipire comunei Târgu Frumos. Satele Gănești, comuna Buznea, împreună cu Rediu, comuna Războieni sunt propuse a fi trecute la comuna Brăiești. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 58

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 În anul 2004 în baza legii 84 a fost înființată comuna Ion Neculce, prin desprinderea de administrația orașului Târgu Frumos. Comuna are în componență satele: Prigoreni, Ion Neculce, Buznea, Gănești, Războieni și Dădești. Responsabilități ale administrației publice locale:  identificarea de resurse și parteneri pentru dezvoltarea locală  responsabilitatea definirii strategiilor de dezvoltare locală  responsabilitatea inițierii unor programe de dezvoltare locală și corelarea lor cu programe și strategii de dezvoltare în plan național, regional sau european. Sediul administrativ al comunei a fost stabilit în satul Războieni. Clădirea are sistem de supraveghere video propriu; astfel sunt supravegheate împrejurimile clădirii, spațiul cu destinația garaj unde sunt garate utilajele proprii, precum și intrarea în sediul primăriei. Comuna Ion Neculce are experiență în ceea ce privește proiectele pe fonduri europene și de aceea, în următorul ciclul de finanțare, dorește să depună și implementeze cât mai multe proiecte. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 59

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 În ultimii ani, comuna a avut în implementare contracte de finanțare cu următoarele obiective: 1. M125 - beneficiar COMUNA ION NECULCE - ”Modernizare drumuri de acces la exploatații agricole și la alte căi de comunicație, în comuna Ion Neculce, județul Iași”. Proiectul de investiții a presupus modernizarea următoarelor drumuri de exploatație: DE3108 Prigoreni – Războieni, DE3304 Războieni – Buznea, DE4178 Buznea – Lungu Vântului. Lucrările de intervenție au constat în săpătură pe o grosime medie de 50cm pe toată platforma drumului, în vederea îndepărtării stratului vegetal și corectării profilului longitudinal și transversal, execuția stratului de umplutură compus din pământ bun pentru terasamente, ulterior așternându-se un strat de 10 cm de balast reprezentând stratul de formă. Fundația drumului este formată dintr-un strat de 15 cm de balast și 15 cm de piatră spartă. După așternerea straturilor de fundație s-au executat 2 straturi de mixturi asfaltice cu pantă unică de 2,5%. Sistemul rutier proiectat are următoarea structură: 10 cm strat de formă, 15 cm balast, 15 cm piatră spartă, 5 cm BADPC 20, 4 cm BA16. Lungimea totală a drumurilor modernizate este de 4.132m. Pentru scurgerea apelor au fost prevăzute șanțuri de pământ, șanțuri pereate, podețe transversale. 2. M322 – beneficiar COMUNA ION NECULCE - Proiect integrat cu 4 acțiuni de investiții: ”Modernizare drum comunal DC96 și drumuri locale, com. Ion Neculce, jud. Iași; Realizare piste pentru bicicliști în localitatea Războieni, comuna Ion Neculce, jud. Iași; Reabilitare și extindere rețea distribuție gaze naturale, sat Buznea, com. Ion Neculce, județul Iași; Achiziționare utilaje și echipamente pentru serviciile publice”. - Obiectivul “Realizare piste pentru bicicliști în localitatea Războieni, comuna Ion Neculce, jud. Iași“, este amplasat în satul Războieni, de-a lungul drumului național DN 28 (E 583), de la km 28+750 (drum acces la sediul primăriei Ion Neculce) și km 31+655 (drum racord sat Prigoreni, drum comunal DC 84). Aleile pentru bicicliști sunt amenajate pe ambele părți ale drumului național DN 28. Suprastructura aleilor este din pavele dreptunghiulare din beton, așternute pe un strat de nisip având grosimea de 10 cm. - Utilajele achiziționate prin proiectul de investiții sunt: EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 60

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020  buldoexcavator  utilaj pentu lucrări publice  autogreder 3. M322 – beneficiar A.D.I. BRĂIEȘTI – ION NECULCE - Proiect integrat:Obiectiv nr.I- Îmbunătățirea rețelei de drumuri de interes local(Dc.93, tronson km 0+000-9+400; DS1, tronson km.0+000-0+350;Dc 94,tronson km 2+300-3+000;DS569, tronson km 0+000-1+000; DC 95, tronson km 0+800-2+200;DS166, tronson km 0+000-0+400);Obiectiv nr.II (prima înființare rețea canalizare în Buznea și Ganesti, com I. Neculce, în Brăești și Cristești, com Brăești, în Rediu, Com Brăești și extindere rețea canalizare în Prigoreni, com I Neculce); Obiectiv nr. III(prima înființare rețea apă în Rediu, com Brăești și extindere rețea apă în Prigoreni, com I Neculce); Obiectiv nr. IV (prima înființare și dotare a centrului de îngrijire bătrâni și persoane cu nevoi speciale, în Brăești, com Brăești); Obiectiv V (prima înființare și dotare a centrului de îngrijire copii, în Gănești,com. I. Neculce);Obiectiv VI (Modernizare cămin cultural, localitatea Cristești, comuna Brăești). EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 61

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 4. OUG 7/2006 - Canalizare în sistem centralizat a satelor Războieni,Prigoreni,Ion Neculce . 5. Buget local - Îmbunătățire rețele de drumuri locale în Comuna Ion Neculce, județul Iași. 6. Buget local - Modernizare drumuri sătești în Comuna Ion Neculce, județul Iași. Proiecte în desfășurare și proiecte depuse dar pentu care nu a fost semnat contractul de finanțare: 1. Buget local – Construcție garaj+anexă (arhivă+magazie) sediu Primărie Comuna Ion Neculce 2. MDRAP prin PNDL subprogramul “Modernizarea satului românesc” - Proiectare și execuție "Reabilitare școală Constantin Teodorescu Războieni, reparații capitale, extindere 2 săli clasă, grupuri sanitare și amenajări interioare" EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 62

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Reabilitarea și extinderea clădirii va duce la realizarea unui ansamblu de învățământ modern, cu 4 săli de clasă, un laborator, două săli de grădiniță, cu grupuri sanitare interioare pentru întregul personal și pentru elevi. 3. MDRAP prin PNDL subprogramul “Modernizarea satului românesc” - Proiectare și execuție "Modernizare drumuri de interes local în Comuna Ion Neculce"- 8.075 km Drumurile de interes local supuse modernizării sunt situate în satele Dădești (drum comunal și drumuri sătești), Războieni (drumuri sătești) și Buznea (drumuri sătești). 4. Programul național de construcții de interes public sau social, subprogramul „Așezăminte culturale” - Construire Cămin cultural în Localitatea Războieni, Comuna Ion Neculce, Județul Iași 4.11 Mediul de afaceri Activitatea din comună bazată pe industrie este prezentă în comună: Talie (mică – mai puțin de 50 Număr salariați; medie – între 50 și 250 Domeniu activitate firme salariați; mare – peste 250 salariați) Cresterea porcinelor 1 Talie mica – 1 Talie mica – 3 Cresterea pasarilor 4 Talie mare – 1 Fabricarea painii, prajiturilor si a produselor de 1 Talie medie patiserie Cultivarea cerealelor 4 Talie mica – 4 Fabricarea produselor din beton pentru constructii 3 Talie mica Fabricarea caramizilor 1 Talie medie Activitatea din comună bazată pe agricultură din cadrul asociațiilor: Număr asociații Număr membri/asociație Suprafața cultivată Cereale cultivate/asociație 41 41 1813 ha Grau, porumb, orz Activitatea din comună bazată pe comerț: Tip comerț (alimentar, construcții etc) Număr firme Număr angajați/firmă Comerț cu amanuntul 24 72 Construcții (civile, edilitare ) 9 86 Activitati turistice 3 57 Activitati de receere 1 0 Restaurante 2 32 Activitati veterinare 2 6 EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 63

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 Apicultura 3 0 Producatori agricoli 8 5 Service auto 1 3 Pe raza comunei Ion Neculce își desfășoara activitatea următorii agenți economici:  S.C. AVI-TOP S.A., localitatea Războieni – Creșterea și valorificarea cărnii de pasare. Organizația dispune de: incubator, fabrică de nutrețuri combinate, ferme de creștere, abator, depozite, rețea de distribuție  S.C. EKY SAM S.R.L., localitatea Războieni – stație de asfalt și betoane EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 64

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020  FERMA NOUĂ DE REPRODUCȚIE S.R.L., localitatea Războieni - fermă de reproducție pui – stație de incubație EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 65

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020  Fermă agricolă localitatea Războieni  SC SUINPROD S.A. ROMAN, punct de lucru localitatea Războieni – firmă etalon în creșterea și îngrășarea porcilor, producția de furaje pentu animale de fermă. EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 66

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020  Hotel – Restaurant COROANA, localitatea Războieni – servicii de cazare și restaurant, spa, sală de conferințe și protocol  Pensiunea RAMI –localitatea Războieni – popas, terasă, restaurant, camping, pensiune EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 67

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020  Fermă de capre EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 68

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020  Micro-fermă – utilaje agricole – I.I. Florici Dan  Magazin alimentar, localitatea Buznea  Atelier de mecanică agricolă și moară de porumb și furaje – Intreprinderea Individuală Doleanu Răzvan Marius (beneficiar al proiectului M112 ”Modernizare ferma agro-zootehnica, sat Buznea, comuna Ion Neculce, județul Iași”) EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 69

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020  Service auto, localitatea Buznea – S.C. VALICOMSERV S.R.L. În perioada 2007-2013 în comuna Ion Neculce au fost atrase fonduri nerambursabile pentru modernizarea fermelor vegetale sau zootehnice, ceea ce a dus la o creștere a mediului de afaceri la nivel micro. Beneficiarii fondurilor europene nerambursabile sunt: Program Județ: Finanțare nerambursabilă de Solicitant Proiect Codificare pentru proiect – euro finanțare PNDR Iași PFA UNGUREANU Modernizare ferma agro-zootehnica, comuna Ion €10.000,00 EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 70

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 2007- (cod: 24) LOREDANA-ANA Neculce, judetul Iasi 2013 Instalarea tanarului fermier prin dezvoltarea PNDR Iași ASAVOAIE IONELA-ANCUTA fermei mixte proprii a P.F. Asăvoaie Ionela - 2007- €25.000,00 (cod: 24) I.I. Ancuța, sat Prigoreni comuna Ion Neculce, 2013 judetul Iasi PNDR Iași DOLEANU RAZVAN MARIUS Modernizare ferma agro-zootehnica, sat Buznea, 2007- €25.000,00 (cod: 24) I.I. comuna Ion Neculce, județul Iași 2013 PNDR Iași MODERNIZARE EXPLOATATIE APICOLA, 2007- PF DAVID G. ADRIAN €7.500,00 (cod: 24) COMUNA ION NECULCE, JUDETUL IASI 2013 PNDR MODERNIZARE FERMA APICOLA, SAT Iași 2007- PF TUDOSE V. ADRIAN BUZNEA ,COMUNA ION NECULCE ,JUDETUL €7.500,00 (cod: 24) 2013 IASI PNDR MODERNIZARE FERMA AGRO-ZOOTEHNICA, Iași IORDACHE V. GHEORGHE 2007- SAT GANESTI, COMUNA ION NECULCE, €7.500,00 (cod: 24) AF 2013 JUDETUL IASI PNDR MODERNIZARE FERMA ZOOTEHNICA SAT Iași 2007- PF MUSAT N. NECULAI GANESTI, COMUNA ION NECULCE, JUDETUL €7.500,00 (cod: 24) 2013 IASI PNDR MODERNIZARE FERMA ZOOTEHNICA, SAT Iași 2007- PF IURCIUC I. DOREL RAZBOIENI, COMUNA ION NECULCE, €7.500,00 (cod: 24) 2013 JUDETUL IASI PNDR MODERNIZARE FERMA ZOOTEHNICA, SAT Iași 2007- PFA DOLEANU C. STEFAN BUZNEA, COMUNA ION NECULCE, JUDETUL €7.500,00 (cod: 24) 2013 IASI PNDR MODERNIZARE FERMA ZOOTEHNICA, SAT Iași 2007- PF MIHAI D. GHEORGHE BUZNEA, COMUNA ION NECULCE,JUDETUL €7.500,00 (cod: 24) 2013 IASI. PNDR MODERNIZARE FERMA ZOOTEHNICA, SAT Iași 2007- PF LUPU C. MIHAELA DADESTI, COMUNA ION NECULCE, JUDETUL €7.500,00 (cod: 24) 2013 IASI. PNDR MODERNIZARE FERMA ZOOTEHNICA, SAT Iași 2007- PF COJOCARU C. MIHAI GANESTI, COMUNA COMUNA ION NECULCE, €7.500,00 (cod: 24) 2013 JUDETUL IASI. PNDR MODERNIZARE FERMA ZOOTEHNICA, SAT Iași 2007- TANASE C. ANETA PRIGORENI, COMUNA ION NECULCE, €7.500,00 (cod: 24) 2013 JUDETUL IASI PNDR MODERNIZARE FERMA ZOOTEHNICA, SAT Iași PF LUPU A. CONSTANTIN - 2007- RAZBOIENI, COMUNA ION NECULCE, €7.500,00 (cod: 24) CRISTINEL 2013 JUDETUL IASI. PNDR MODERNIZARE FERMA ZOOTEHNICA,SAT Iași 2007- PF SLEAPCA V. VIOREL BUZNEA, COMUNA ION NECULCE, JUDETUL €7.500,00 (cod: 24) 2013 IASI PNDR MODERNIZARE FERMA ZOOTEHNICA,SAT Iași PF MITOCARIU GHE. 2007- BUZNEA,COMUNA ION NECULCE,JUDETUL €7.500,00 (cod: 24) GHEORGHE 2013 IASI. PNDR MODERNIZARE FERMA ZOOTEHNICA,SAT Iași 2007- PF DAVID P. CONSTANTIN GANESTI,COMUNA ION NECULCE,JUDETUL €7.500,00 (cod: 24) 2013 IASI. PNDR Iași MODERNIZARE FERMA ZOOTEHNICA,SAT PF MARIAN I. GHEORGHITA €7.500,00 2007- (cod: 24) ION NECULCE,COMUNA ION EURO CONSULTING EFICIENȚA ȘI DEZVOLTARE

Pagina 71

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ion Neculce, județul Iași 2015 - 2020 2013 NECULCE,JUDETUL IASI. PNDR FERMĂ DE SEMI-SUBZISTENȚĂ A PFA Iași 2007- PFA STANCIU E. MIHAI STANCIU E. MIHAI, SAT RĂZBOIENI, €7.500,00 (cod: 24) 2013 COMUNA ION NECULCE, JUDEȚUL IAȘI PNDR FERMĂ DE SEMI-SUBZISTENȚĂ A PF CARAS Iași 2007- PF CARAS C. IULIAN C. IULIAN, SAT BUZNEA, COM. ION €7.500,00 (cod: 24) 2013 NECULCE, JUD. IAȘI PNDR FERMĂ DE SEMI-SUBZISTENȚĂ A PFA Iași 2007- PFA PAȘCU V. CONSTANTIN PAȘCU V. CONSTANTIN, SAT BUZNEA, €7.500,00 (cod: 24) 2013 COMUNA ION NECULCE, JUDEȚUL IAȘI PNDR FERMĂ DE SEMI-SUBZISTENȚĂ A PFA Iași PFA PLĂMADĂ GHE. 2007- PLĂMADĂ GHE. MARINEL, SAT BUZNEA, €7.500,00 (cod: 24) MARINEL 2013 COMUNA ION NECULCE, JUDEȚUL IAȘI PNDR FERMĂ DE SEMI-SUBZISTENȚĂ A PFA SÂTĂ Iași 2007- PFA SÂTĂ CONSTANTIN CONSTANTIN, SAT BUZNEA, COMUNA ION €7.500,00 (cod: 24) 2013 NECULCE, JUDEȚUL IAȘI PNDR FERMĂ DE SEMI-SUBZISTENȚĂ A PFA SÂTĂ Iași 2007- PFA SÂTĂ COSTEL COSTEL, SAT BUZNEA, COMUNA ION €7.500,00 (cod: 24) 2013 NECULCE, JUDEȚUL IAȘI PNDR FERMĂ DE SEMI-SUBZISTENȚĂ PFA Iași 2007- PFA VARTOLOMEI M. SALVIU VARTOLOMEI M. SALVIU, SAT RĂZBOIENI, €7.500,00 (cod: 24) 2013 COMUNA ION NECULCE, JUDEȚUL IAȘI PNDR FERMĂ DE SEMI-SUBZISTENȚĂ A IF Iași 2007- IF TEODORESCU NECULAI TEODORESCU NECULAI, DIN COM ION €7.500,00 (cod: 24) 2013 NECULCE SAT BUZNEA, JUDEȚUL IAȘI PNDR FERMA DE SEMISUBZISTENȚĂ A II Iași 2007- II GHERASIM C. VIOREL GHERASIM C. VIOREL COM ION NECULCE €7.500,00 (cod: 24) 2013 SAT GĂNEȘTI JUDEȚUL IAȘI PNDR FERMĂ DE SEMI-SUBZISTENȚĂ A PF Iași 2007- PF CÎMPEANU VASILE CÎMPEANU VASILE, COM ION NECULCE SAT €7.500,00 (cod: 24) 2013 BUZNEA, JUDEȚUL IAȘI PNDR FERMĂ DE SEMI-SUBZISTENȚĂ A PF RUSU Iași 2007- PF RUSU CONSTANTIN CONSTANTIN, COM ION NECULCE SAT €7.500,00 (cod: 24) 2013 RĂZBOIENI, JUDEȚUL IAȘI PNDR FERMĂ DE SEMI-SUBZISTENȚĂ A PF Iași 2007- PF VĂLEANU GHEORGHE VĂLEANU GHEORGHE, COM ION NECULCE €7.500,00 (cod: 24) 2013

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.