Document
Strategia de Dezvoltare a Comunei Horlesti_Iasi 2021-2030
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 2,0 MB · modificat pe site: 10.08.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Strategia de Dezvoltare a Comunei Horlesti_Iasi 2021-2030”, Comuna Horlești, jud. Iași. Sursa: http://www.primariahorlesti.ro/wp-content/uploads/2023/08/Strategia-de-Dezvoltare-a-Comunei-Horlesti_Iasi-2021-2030.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/horlesti/93869-strategia-de-dezvoltare-a-comunei-horlesti-iasi-2021-2030, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
COMUNA HORLEȘTI
Strada Principală, nr. 67, comuna
Horlești, județul Iași, CP 707260
Telefon: 0232 413 200
Fax: 0232 413 200
E-mail: [email protected]
Web: www.primariahorlesti.ro
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ 2021 – 2030
COMUNA HORLEȘTI – JUDEȚUL IAȘI
S.C. SIMPA CONSULT S.R.L.
Iași, str. Bacinschi nr. 5,
J22/1257/2005, RO17561261,
tel / fax: 0232.277.581
E-mail: [email protected]
1|Page
Pagina 2
Strategia de Dezvoltare Locală 2021-2030 ,
Comuna HORLEȘTI – Județul Iași
Cuvântul Primarului - Dl. Cadar Mihai
Strategia de dezvoltare
economico - socială a comunei
Horlești, își propune să
valorifice potențialul,
oportunitățile și disponibilitățile
reale pentru dezvoltare, inclusiv
crearea unui mediu de afaceri
stimulativ și competitiv, menit a
atrage investiții private
importante atât din țară cât și
din străinătate.
Strategia de dezvoltare locală, este în egală măsură instrumentul de bază în ceea ce
privește dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea economică și umană în perioada 2021 -2030.
Strategia de dezvoltare locală este un document care structurează liniile directoare
strategice pe o perioadă de 10 ani, ale comunei Horlești, potrivit problemelor identificate, a
potențialului local activ și pasiv, cât și a oportunităților de dezvoltare în viitorul apropiat, fiind
totodată rodul colaborării cu actorii locali.
2|Page
Pagina 3
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
CUPRINS
1. INTRODUCERE ........................................................................................................................................ 5
2. CADRUL ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ .................................................. 8
3. METODOLOGIA DE ELABORARE ...................................................................................................... 12
4. SITUAȚIE CURENTĂ ............................................................................................................................. 13
5. CONSIDERAȚII ISTORICO - GEOGRAFICE ...................................................................................... 20
6. CARACTERE FIZICO-GEOGRAFICE .................................................................................................. 27
7. RELIEF, FAUNĂ, SOLURI ..................................................................................................................... 33
8. RESURSE PRIMARE ȘI SECUNDARE .................................................................................................. 39
9. DEMOGRAFIE ........................................................................................................................................ 43
10. MĂRIMEA DEMOGRAFICĂ............................................................................................................. 47
11. ATRACTIVITATEA ECONOMICĂ .................................................................................................. 48
12. EDUCAȚIE .......................................................................................................................................... 51
13. SĂNĂTATEA....................................................................................................................................... 54
14. MEDIU ................................................................................................................................................. 56
15. ANALIZA SWOT COMUNA HORLEȘTI ......................................................................................... 63
16. VIZIUNE.............................................................................................................................................. 76
17. MISIUNE ............................................................................................................................................. 77
18. OBIECTIVUL GENERAL ................................................................................................................... 78
19. PORTOFOLIUL DE PROIECTE ........................................................................................................ 87
20. IMPLEMENTARE ȘI MONITORIZARE ......................................................................................... 115
3|Page
Pagina 4
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
P R I M Ă R I A C O M U N E I HORLEȘTI ,
JUDEȚULIAȘI
Coordonate de contact : Comuna Horlești,
Primăria Comunei Horlești
Strada Principală, nr. 67, comuna Horlești, județul Iași, CP 707260
Telefon: 0232 413 200
Fax: 0232 413 200
E-mail: [email protected]
Website: www.primariahorlești.ro
4|Page
Pagina 5
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
1. INTRODUCERE
Context
Elaborarea Strategiei de dezvoltare a comunei Horlești are loc în contextul pregătirii unei
noi perioade de programare a fondurilor europene alocate României pentru perioada 2021 – 2030.
Această alocare financiară genereză elaborarea sau actualizarea strategiilor de dezvoltare atât la
nivel local, județean, regional cât și național, cu scopul principal al atragerii finanțărilor europene.
Necesitatea armonizării planurilor de dezvoltare în cadrul comunei Horlești cu cele ale
comunelor limitrofe și ale județului Iași, a dezvoltării integrate și a cooperării în scopul realizării
de investiții este esențială, iar strategia de dezvoltare locală reprezintă un pas important în acest
sens.
Din punct de vedere conceptual, strategia este bazată pe situația socio-economică, nevoile
și potențialul de dezvoltare al comunei Horlești cu luarea în considerare a priorităților europene,
naționale, regionale pentru perioada de dezvoltare post 2020.
La nivel european, documentul programatic Europa 2020, definește poziția UE stabilită a
fi atinsă la nivelul anului 2027, bazată pe trei priorități de dezvoltare interdependente, respectiv
creștere inteligentă, creștere durabilă și creștere favorabilă incluziunii. În concordanță cu
prioritățile europene, dezvoltarea unei economii durabile, eficientă din punct de vedere al
rezurselor și cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, reprezintă puncte centrale ale Strategiei
de Dezvoltare a comunei Horlești, pentru perioada 2021-2030.
La nivel național, ca orientare generală, Strategia pentru dezvoltarea durabilă a
României, orizonturi 2013-2020-2030 vizează drept obiectiv strategic pentru orizontul de timp
2027 – „Atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai
dezvoltării durabile.” La nivelul programării strategice a comunei Horlești pentru perioada 20212030, promovarea unor practici de consum și producție sustenabile, a unei dezvoltări în acord cu
resursele existente constituie repere în abordarea planurilor de măsuri și a portofoliului de
proiecte propus pentru perioada următoare de timp.
În vederea eficientizării procesului de absorbție a fondurilor post aderare, România a
transmis Uniunii Europene, Acordul de parteneriat pentru intervalul de timp 2013-2020,
respectiv 2021-2027, document aflat în dezbaterea Comisiei Europene. Conținutul Acordului de
parteneriat abordează în mod detaliat principalele provocări pe care țara noastră urmează să le
transpună în proiecte viabile, cu stabilirea principalelor obiective și priorități, modalitatea de
utilizare a fondurilor nerambursabile acordate precum rolul diverselor instituții publice în
5|Page
Pagina 6
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
gestionarea resurselor atrase.
În vederea asigurării unui flux ridicat de fonduri europene în comuna Horlești, strategia de
dezvoltare cuprinde propuneri de proiecte în acord cu nevoile identificate la nivelul
administrației locale cu implicarea directă a opinei publice și a stakeholderilor interesați de
procesul de definire strategică a comunei Horlești, în următorii 10 ani.
La nivel regional, Programul Operational Regional Nord-Est 2021 – 2030, reprezintă
instrumentul prin care regiunea își promovează prioritățile și interesele în domeniul economic și
social și propune trei noi domenii prioritare respectiv dezvoltarea urbană durabilă, protecția
mediului și eficiența energetică cât și susținerea sănătății și a incluziunii sociale. Strategia de
dezvoltare a comunei Horlești, contribuie la atingerea acestui obiectiv prin definirea unor
obiective strategice care pot fi în mod real îndeplinite în orizontul de timp 2021 – 2030.
Strategia Uniunii Europene a stabilit – de asemenea – proceduri precise de implementare,
monitorizare și urmărire, cu obligații de raportare la fiecare doi ani din partea Comisiei Europene
și din partea statelor membre.
România – aderată la 01.01.2007 – a realizat STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU
DEZVOLTARE DURABILĂ A ROMÂNIEI – ORIZONTURI - 2020 – 2030 în anul 2008 și a
raportat asupra implementării în luna iunie 2011. Agenția de dezvoltare regională Nord-Est, din
care face parte județul Iași și implicit comuna Horlesti, a elaborat STRATEGIA DE
DEZVOLTARE A JUDEȚULUI IAȘI 2013 -2020.
Consiliul Județean Iași a realizat în anul 2021, Planul pentru Dezvoltare Regională
Durabilă a Județului Iași 2021 – 2030, practic Strategia Economico-Socială a Județului.
Potrivit prevederilor Legii nr. 350 din 06.07.2001 privind amenajarea teritoriului și
urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, teritoriul României este parte a avuției
naționale de care beneficiază toți cetățenii țării, inclusiv prin gestionarea proceselor de dezvoltare
prin activitățile de amenajare a teritoriului, urbanism și de dezvoltare durabilă ale autorităților
publice centrale și locale.
Autoritățile administrației publice – gestionarul și garantul acestei avuții – trebuie să
asigure dezvoltarea echilibrată, coerentă și durabilă a teritoriului național.
Autoritățile administrației publice locale au obligația de a-și armoniza deciziile de
utilizare a teritoriului în temeiul principiului descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării
servicilor publice.
Această Lege statutează prin art. 1 alin (5) că gestionarea spațială a teritoriului urmarește
să asigure indivizilor și colectivităților dreptul de folosire echitabilă și responsabilitatea pentru o
utilizare eficientă a teritoriului, condiții de locuire adecvate, condiții de muncă, de servicii și de
6|Page
Pagina 7
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
transport ce răspund diversității nevoilor și resurselor populației, reducerea consumurilor de
energie, asigurarea protecției peisajelor naturale și construite, conservarea biodiversității și
crearea de continuități ecologice, securitatea și salubritatea publică, raționalizarea cererii de
deplasări, calitatea estetică și arhitecturală, protejarea identității arhitecturale și culturale a
localităților urbane și rurale.
Gestionarea spațială a teritoriului țării – deci și a fiecărei localități urbane și rurale în
parte, indiferent de rang, importanță și mărime – constituie o activitate obligatorie, continuă
și de perspectivă, desfășurată în interesul colectivităților care le folosesc în concordanță cu
valorile și aspirațiile societății și cu cerințele integrării în spațiul european.
Această gestionare spațială trebuie să se realizeze prin intermediul amenajării teritoriului
și al urbanismului – ansamblul de activități complexe, de interes general, care contribuie la
dezvoltarea spațială echilibrată, la protecția patrimoniului natural și construit, la îmbunătățirea
condițiilor de viață în localitățile urbane și rurale, precum și la asigurarea coeziunii teritoriale la
nivel regional, național și european.
Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie să fie:
globală – urmărește coordonarea diferitelor politici sectoriale într-un ansamblu
închegat;
funcțională – trebuie să țină seama de cadrul natural și construit, bazat pe
valori de cultură și interese comune;
prospectivă – trebuie să analizeze tendințele de dezvoltare pe termen lung a
fenomenelor și intervențiilor economice, ecologice, sociale și culturale și să țină
seama de acestea în aplicare;
democratică – trebuie să asigure participarea populației și a reprezentanților ei
politici la adoptarea deciziilor.
Activitatea de urbanism cuprinde toate localitățile țării, organizate în rețea, pe baza
ierarhizării și distribuției echilibrate a acestora în teritoriu.
7|Page
Pagina 8
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
2. CADRUL ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE
LOCALĂ
Până în prezent, în România s-au elaborat Planuri de Dezvoltare Regională, pentru
perioadele 2000-2004, 2004-2006, 2007-2013 și 2014-2020. Experiența procesului de planificare
s-a îmbogățit la nivelul regiunilor din România, fiind puse în practică o varietate de mecanisme
de parteneriat. În comparație cu generația anterioară de planuri de dezvoltare regională,
abordarea de formulare a noilor planuri presupune o adaptare către o nouă generație de
politici integrate de dezvoltare. Acestea vor fundamenta atât structurarea programelor
operaționale cu fonduri europene cât și programele cu finanțare națională de la nivel central și
local. Această nouă abordare presupune nu doar o reformulare a obiectivelor și instrumentelor, ci
și a structurii și cadrului de implementare a planurilor de dezvoltare regionale prin coordonarea
acțiunilor politicilor sectoriale de dezvoltare.
Pentru viitoarea periodă de programare, 2021-2030, Strategia de dezvoltare locală a
Comunei Horlești, s-a realizat pornind de la următoarele documente programatice:
Strategia Europa 2020, ca punct de pornire
Programul Operațional Regional Nord-Est 2021-2027
Al 5-lea Raport privind coeziunea economică, socială și teritorială
Programul național de reformă PNR 2019
Strategia Pentru Cercetare și Inovare Regională prin Specializare Inteligentă RIS3
Nord-Est 2021 – 2027.
Noua perioadă de programare reprezintă o oportunitate pentru consolidarea experienței
acumulate de țara noastră în perioada de post aderare la Uniunea Europenă în domeniul utilizării
resurselor financiare nerambursabile. Alocarea fondurilor europene pentru România în
intervalul de timp 2021-2027 impun pregătirea de documente strategice adecvate fiecărei
administrații publice pentru a putea exista o imagine de ansamblu asupra priortităților
investiționale și a direcțiilor de absorbție a fondurilor nerambursabile.
Strategia de dezvoltare a comunei Horlești reprezintă un instrument de lucru, coordonare
și susținere a măsurilor și acțiunilor noi sau revizuite care vor avea un impact asupra comunității
locale și vor contribui la dezvoltarea economico-socială locală.
Dinamica dezvoltării impune o actualizare periodică a direcțiilor de dezvoltare, a
documentelor de planificare existente și alinierea acestora la abordările strategice la nivele
superioare de conducere și organizare.
8|Page
Pagina 9
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Planul de dezvoltare regională 2021 - 2027, subiect intens dezbătut în Regiunea de
Dezvoltare Nord-Est.
În cadrul dezbaterilor ce au vizat regiunea de dezvoltare Nord-Est, s-au dezbătut
subiectele legate de cele 5 obiective de dezvoltare strategică, pe baza cărora localitățile României
pot pregăti documentele programatice.
În cadrul acestei întruniri, a fost prezentat reprezentanților autorităților publice locale din
județele regiunii modificările noului cadru pentru politica de coeziune a Uniunii Europene: mai
puține obiective de politică și, implicit, mai puține axe de finanțare pe domenii de acțiune.
Conform informațiilor făcute publice, obiectivele de politică strategica vor scădea de la 11
la numai 5:
OP 1 – O Europă mai inteligentă (care cuprinde domeniile * cercetare și inovare, *
servicii publice digitale, * digitalizare și bandă mai largă și * întreprinderi mici și mijlocii), suma
alocată României fiind de circa 6 miliarde de euro;
OP 2 – O Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon (* energie, * schimbări
climatice, * apă și ape uzate, * gestionarea deșeurilor, * biodiversitate și * mobilitate multimodală
în mediul urban), suma alocată României fiind de circa 5,1 miliarde de euro;
OP 3 – O Europă mai conectată (*transport și * digitalizare și bandă largă);
OP 4 – O Europă mai socială (* politicile pieței muncii, * educație, * incluziune, sărăcie
și * sănătate), ultimele având o alocare financiară pentru România de circa 5 miliarde de euro;
OP 5 – O Europă mai aproape de cetățeni (dezvoltarea teritorială/urbană), cu o valoare a
alocării pentru România de circa un miliard de euro.
Una dintre noutățile importante din viitoarea perioadă de programare este posibilitatea
ca fiecare regiune a țării, inclusiv Regiunea Nord-Est, din care face parte și județul Iași, să
propună propriile direcții generale pentru care să se solicite finanțare europeană. Astfel, de la
finalul anului 2019, au avut loc întâlniri ale autorităților responsabile pentru stabilirea
obiectivelor de investiții și de servicii destinate comunităților regionale și județene.
Cele 5 obiective strategice majore identificate la nivel european în ceea ce privește
următoarea perioadă programatică, 2021- 2027, v a implica un buget de peste 27 de miliarde de
euro, cu 8% mai mare față de actuala perioadă programatică, 2014 – 2020.
În 20 februarie 2020, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a făcut precizări cu
privire atât la bugetul alocat agiculturii românești în perioada 2021 – 2030, cât și în ce direcții vor
fi proiectate aceste sume. Astfel, nu mai puțin de 13 miliarde de euro vor putea fi accesate pe
diferite programe destinate agro-zootehniei României.
9|Page
Pagina 10
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Rolul și importanța prezentei strategii
Rolul unei strategii de asemenea importanță care, considerăm că trebuie să fie CLARĂ,
CONCISĂ și pe ÎNȚELESUL TUTUROR, dar mai ales, trebuie să fie verificată periodic (semestrial
sau anual) pentru a se putea interveni operativ pentru înfăptuirea parțială sau integrală a
obiectivelor propuse.
Întreaga comunitate a comunei Horlești, trebuie să cunoască prevederile strategiei, să le
înțeleagă și să lupte pentru aplicarea documentelor tehnice care vor rezulta în urma aplicării
acestei strategii.
Strategia trebuie să pornească de la situația existentă, cuprinzând și realizările comunei
Horlești, pentru identificarea direcțiilor și resurselor necesare dezvoltării sociale și economice a
localității.
Aleșii locali, funcționarii din aparatul administrativ al comunei Horlești și mai ales
cetățenii, vor înțelege care este locul și rolul lor în cadrul strategiei, care este locul pe care
comuna Horlești îl are și care ar putea să-l aibă în contextul dezvoltării generale, naționale cu
menținerea și valorificarea specificului local.
În strategie se va sintetiza foarte bine faptul că aleșii locali (primarul și consilierii), în
timpul mandatului lor pun accentul în principal pe două paliere:
Asigurarea mangementului administrativ – respectiv funcționarea serviciilor
publice și aplicarea măsurilor adoptate la nivel național sau județean în domeniile care vizează
administrația publică locală, și
Inițierea unor proiecte de dezvoltare, astfel încât să se îndeplinească programul politic
electoral pe baza căruia au fost aleși la nivel local.
Adoptarea de către comunitatea Horlești a prezentei strategii, 2021 - 2030, va
contribui la realizarea unor documentații tehnice, la un standard superior față de cel aprobat
anterior, mai exact în 2014.
Scopul strategiei de dezvoltare
Strategia de dezvoltare a comunei Horlești, are drept scop atingerea unei dezvoltări locale
durabile care să angreneze creșterea nivelului de trai al populației.
În vederea îndeplinirii acestei ținte strategice este necesar a fi încadrate direcțiile de
acțiune stabilite în concordanță cu nevoile comunității într-un document programatic, bază
pentru planificarea resurselor în atingerea obiectivelor propuse.
10 | P a g e
Pagina 11
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Ca urmare a implementării strategiei de dezvoltare locală, se dorește transformarea
comunei Horlești într-o zonă atractivă din punct de vedere social și cultural, stabilă și viabilă
pentru mediul privat și cel investițional, capabilă să ofere locuitorilor săi condiții decente de viață
și acces la servicii de bază precum și la o infrastructură adecvată. De asemenea prin intermediul
documentului programatic pentru perioada 2021-2030, este vizat și mediul înconjurător,
protejarea acestuia și orientarea activității factorilor interesați de progresul economic și social al
comunității pentru a putea suține o dezvoltare durabilă a comunei Horlești.
Necesitatea Strategiei de dezvoltare a comunei Horlești, derivă din faptul că în cadrul
acesteia sunt trasate și stabilite prioritățile investiționale în acord cu viziunea populației și
administrației publice locale. Mai mult, acest document programatic furnizează șablonul necesar
coordonării pe termen lung al planificării și gândirii strategice între sectorul public și cel privat.
11 | P a g e
Pagina 12
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
3. METODOLOGIA DE ELABORARE
Elaborarea Strategiei de dezvoltare a comunei Horlești, pentru perioada 2021-2030 a
urmărit în mod constant respectarea criteriilor de calitate utilizate la nivel european pentru
evaluarea documentelor strategice, respectiv: relevanță, eficacitate, eficiență, consecvență și
coerență, pragmatism, sustenabilitate, aranjamente de management și monitorizare.
Prin viziunea și obiectivele propuse, strategia de dezvoltare a comunei Horlești, a fost
elaborată în acord cu politicile comunitare, strategiile de la nivel național, programele și
documentele programatice de la nivel județean și regional, asigurând beneficiul integrator al
planului de investiții propus.
Momentul întocmirii strategiei este unul esențial având în vedere rolul important al
acesteia în pregătirea comunității locale și a administrației publice a comunei Horlești, pentru
noua etapă de programare a fondurilor europene pentru perioada 2021 – 2027.
Din punct de vedere structural, strategia de dezvoltare a comunei Horlești este compusă
din patru părți, respectiv:
- analiza diagnostic – în această parte au fost analizați principalii indicatori reprezentativi
din domenii precum mediul economic, demografic, infrastructură, sănătate, resurse umane etc.
prin utilizarea celor mai recente date statistice obițnute;
- planificarea strategică – această parte reflectă planurile de acțiuni viitoare ale comunei
Horlești, propuse a fi realizate, cu accent pe cele prioritare în funcție de nevoile identificate și
opinia factorilor decizionali implicați;
- analiza SWOT – în această parte au fost identificate punctele tari și slabe ale
comunei Horlești, precum și oportunitățile de dezvoltare și amenințările identificate ca urmare a
analizei diagnosticului actual al comunității;
- implementarea și monitorizarea – această parte cuprinde metodele și intrumentele de
verificare a implementării strategiei de dezvoltare de către administrația publică locală.
12 | P a g e
Pagina 13
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
4. SITUAȚIE CURENTĂ
Localizare și accesibilitate
Poziția geografică
PREZENTARE GENERALĂ A COMUNEI
Comuna Horlești este o diviziune administrativă in județul Iași, având codul de regiune
Eastern Europe.
Este situată la o altitudine de 140 de metri deasupra nivelului mării.
Coordonatele sale sunt 47°7'0" N si 27°22'0" E.
Prima mențiune a satului Horlești datează din iulie 1471.
Comuna Horlești este situată în partea centrală a județului, fiind plasată la sud-vest de
municipiul Iași și este formată din satele:
• Horlești – sat centru de comună;
• Bogdănești – la 3,1 km de centrul comunei;
• Scopoșeni – la 3 km de centrul comunei.
Comuna este situată la aproximativ 42 de km de răul Prut (limita estică a județului), iar și
este formată din satele:
- 884 ha teren intravilan;
- 4482 ha teren extravilan.
Față de municipiul Iași, comuna este poziționată în partea de sud-vest și se învecinează cu
următoarele unitați administrative:
- Comuna Miroslava – Nord – Est
- Comuna Lețcani – Nord
- Comuna Dumești – Vest
- Comuna Mădărjac – sud – vest
- Comuna Voinești – Sud – Sud – Est
Principala legătură rutieră a comunei este asigurată prin DC38B la DJ248 A, legătura cu
municipiul Iași fiind asigurată de DJ248B
13 | P a g e
Pagina 14
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
HARTA AȘEZĂRII COMUNEI HORLEȘTI ÎN CADRUL JUDEȚULUI IAȘI
Fig 1 – Poziția localității Horlești, în cadrul județului Iași;
Harta de mai sus pune în evidență poziția sud-vestică a localității Horlești, în cadrul
județului Iași.
REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-EST
Regiunea Nord–Est este formată din județele Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău și
Vaslui, fiind cea mai întinsă regiune a României, cu o suprafață de 36.850 km2 ceea ce reprezintă
15,46% din suprafața totală a țării. Regiunea Nord–Est se învecinează cu Regiunea Nord–Vest,
Regiunea Centru, Regiunea Sud–Est și are granițe externe cu Ucraina și Republica Moldova.
Foto: Regiune Nord-Est (cu nr. 1 în imagine)
14 | P a g e
Pagina 15
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Regiunea Nord-Est
Formată din județele Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău și Vaslui, Regiunea de Nord –
Est este parte a provinciei istorice Moldova, încărcată de istorie, cultură și tradiție și completată
de un mediu natural de excepție, astăzi graniță a Uniunii Europene.
Populația Regiunii Nord – Est este de 3.883.093 locuitori la nivelul anului 2011 conform
bazei de date TEMPO a INS, respectiv 3.879.911 locuitori la nivelul anului 2012 și 3.987.727
locuitori la nivelul anului 2021 conform rezultatelor preliminare ale bazei de date TEMPO a
INS 2021. Din acest punct de vedere Regiunea Nord – Est se află pe primul loc din cele 8
regiuni ale țării, reprezentând 18,05 % din populația totală a României.
Regiunea Nord-Est cuprinde o suprafață de 36.850 km2 reprezentând 15,46 % din suprafața totală a
țării, cele mai întinse județe fiind Suceava cu 8.553 km2 și Bacău cu 6.621 km2.
Unitate Suprafața totală km2 Densitatea Număr Număr Număr Număr
teritorială populației municipii orașe comune sate
Regiunea 36850 100,3 17 29 506 2414
Nord Est
Bacău 6621 107,6 3 5 85 491
Botoșani 4986 89,2 2 5 71 333
Iași 5476 150 2 3 93 418
Neamț 5896 95,1 2 3 78 344
Suceava 8553 82,9 5 11 98 379
Vaslui 5318 84,2 3 2 81 449
15 | P a g e
Pagina 16
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Din punct de vedere geografic regiunea se mândrește cu lanțurile muntoase din partea
vestică, podișurile line din centru și câmpiile cu lacuri, vii și zone agricole extinse din partea
estică.
Regiunea Nord – Est se învecinează astfel:
- În partea de nord cu Ucraina;
- În partea de sud cu Regiunea Sud – Est, respectiv județele Galați și Vrancea;
- În partea de est cu Republica Moldova;
- În partea de vest cu Regiunea Nord – Vest, respectiv județele Maramureș și Bistrița
Năsăud și Regiunea Centru, respectiv județele Mureș, Harghita și Covasna.
Distanțe rutiere între principalele municipii ale regiunii și capitala țării:
Bacău Botoșani Iași Piatra Neamț Suceava Vaslui București
Bacău - 193 km 130 km 58 km 151 km 83 km 294 km
Botoșani 193 km - 125 km 145 km 42 km 258 km 499 km
Iași 130 km 187 km - 139 km 145 km 71 km 430 km
Piatra Neamț 58 km 145 km 139 km - 103 km 129 km 354 km
Suceava 151 km 42 km 145 km 103 km - 216 km 457 km
Vaslui 83 km 258 km 71 km 129 km 216 km - 359 km
Legătura cu Republica Moldova se face prin punctele de frontieră:
- Rădăuți – Prut și Stanca în județul Botoșani pe DN29 E;
- Sculeni, județul Iași pe drumul european E 583;
- Albița, județul Vaslui pe drumul european E 581, Legătura cu Ucraina se face prin
punctele de frontieră:
- Siret (Suceava) – Tereblecea (Porubne, Ucraina) – rutier;
- Vicșani (Suceava) – Vadul Siret (Ucraina) – feroviar și se continuă cu magistrala 500
spre Kiev și Moscova.
Transportul feroviar în Regiunea Nord – Est se desfășoară pe căi feroviare simple sau
duble, electrificate sau neelectrificate, asigurând transportul de pasageri și mărfuri pe magistralele
principale: București – Bacău – Roman – Suceava - Ucraina – magistrala principală 500 și
București – Bârlad – Vaslui – Iași – Ungheni - Republica Moldova – magistrala principală 600.
Accesul aerian în Regiunea Nord – Est este asigurat de aeroporturile internaționale Bacău,
Iași și aeroportul Suceava numai pentru cursele interne.
Din punct de vedere al reliefului, regiunea se împarte în trei zone:
zona montană – ocupă 28% din teritoriu și este caracterizată de aliniamentul vestic
reprezentat de Munții Călimani, aliniamentul central format din roci dure, cristaline, caracterizat
16 | P a g e
Pagina 17
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
de un relief șters, monoton cu excepția Munților Rarău și Hășmaș unde se disting elemente
spectaculoase precum Pietrele Doamnei, Piatra Șoimului și Piatra Singuratică și ultimul
aliniament situat în partea estică a Carpaților Orientali, un peisaj cu culmi domoale, unde se
remarcă Obcinele Bucovinei și Ceahlău.
Din punct de vedere climatic zona montană este influențată în nord de masele de aer
scandinavo – baltice, iar pe direcția est-vest de masele de aer oceanice transportate de vânturile
de vest care aduc o creștere a precipitațiilor medii anuale până la 1200 mm în Ceahlău.
Temperaturile medii anuale au fost înregistrate în jurul valorii de 7°C la 1000 m, iar la peste
1800 m este prezent climatul alpin cu temperaturii medii anuale de 0°C.
zona subcarpatică – ocupă 12 % din teritoriu, altitudinea medie este de 400 – 500 m,
înconjurând munții ca un brâu.
În zona subcarpatică predomină circulația aerului pe direcția nord–est – sud-est, pe văile
principalelor râuri, pătrunzând uneori și crivățul dinspre nord – est. În depresiunile subcarpatice
se produc iarna inversiuni termice, iar primăvara fenomene de tip foehn. Temperaturile medii
anuale cresc de la nord spre sud, situându-se în jurul valorii de 8 – 9 0C, iar precipitațiile nu
depășesc 700 mm/ an.
zona de podiș – ocupă 60 % din teritoriu și găzduiește integral județele Botoșani, Iași și
Vaslui. Zona de podiș este subdivizată în Podișul Sucevei în partea central nordică, Podișul
Bârladului în partea sud - estică și Câmpia Moldovei în partea nord – estică.
Clima zonei de podiș este caracterizată în est prin influențe continentale estice, aride, cu
temperaturi medii anuale de 9 – 100C și precipitații de 400 – 500 mm / an. Iernile sunt reci
fiind prezent și crivățul, iar verile sunt foarte călduroase și secetoase. În nord temperaturile
medii anuale scad până la 60C, iar precipitațiile cresc până la 800 mm.
Din punct de vedere hidrografic, Regiunea Nord – Est este străbătută de opt cursuri
importante de apă, care drenează teritoriul pe direcția nord – sud, întreaga regiune aparținând
bazinului hidrografic al râurilor Siret și Prut.
Apele subterane prezente în Regiunea Nord – Est sunt în număr de zece cursuri, cinci
aparținând bazinului Siret și cinci bazinului Prut, două sunt de adâncime și două clasificate ca
având o stare proastă. Apa provenită din subteran este folosită la alimentarea cu apă a populației,
în industrie și zootehnie, principalii poluatori fiind cei industriali și agricoli.
Apele freatice din zona montană sunt considerate a fi ape dulci, potabile, cu grad de
mineralizare diferit în funcție de substratul geologic. Ape cu mineralizare foarte mică întâlnim la
Dorna Candrenilor, Fundu Moldovei, Vatra Dornei, Păltiniș, Toșorog, Bicazul Ardelean. Ape
divers mineralizate și mofete găsim la Slănic Moldova, ape sulfuroase la Drânceni, Nicolina,
Strunga.
Regiunea Nord – Est are diferite specii de plante și animale în funcție de habitatele
specifice prezente care aparțin Natura 2000 – SCI și Natura 2000 – SPA.
17 | P a g e
Pagina 18
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
În zona carpatică sunt prezente următoarele tipuri de sol: andosoluri, soluri brun –
acide, spodosoluri și soluri brune, iar în zona subcarpatică predominante sunt solurile
argiloiluviale, solurile cenușii și cernoziomice.
Resursele subsolului sunt compuse din: minereu uranifer, minereu polimetalic,
minereu cuprifer, barită, mangan, sare gemă, sulf, tuf ardezic, turbă, nisipuri cuarțoase, gips,
săruri de potasiu, nămoluri, roci utile (andezite, calcare, serpentinite, nisipuri și pietrișuri, argile,
luturi loessoide), petrol și gaze naturale, cărbune brun, șisturi bituminoase, ape minerale
terapeutice, ape minerale carbogazoase și necarbogazoase.
Regiunea Nord Est din punct de vedere turistic este cunoscută prin:
- patrimoniul cultural – religios din nordul regiunii inclus în UNESCO;
- centrele vechi și patrimoniul cultural din Iași;
- patrimoniul religios din zona Neamț;
- podgoriile Cotnari și Huși;
- stațiunile Vatra Dornei, Gura Humorului, Slănic Moldova, Târgu Ocna,
Câmpulung Moldovenesc, Piatra Neamț, Târgu Neamț;
- zonele montane Ceahlău, Rarău, Călimani;
- gastronomia și ospitalitatea zonei;
- tradițiile și meșteșugurile.
Rezervații și monumente ale naturii:
- Parcul Național Munții Călimani;
- Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș Parcul Național Ceahlău;
- Parcul Natural Vânători – Neamț;
- Rețeaua Ecologică Natura 2000 – arii protejate;
Județ Număr rezervații Suprafața (ha)
Botoșani 9 3.223,8
Suceava 28 4.959,2
Neamț 28 25.800,2
Iași 26 5.036,4
Bacău 26 9.884,7
Vaslui 9 276,3
Potențialul balnear – balneo – terapeutic și bogăția de izvoare minerale:
Stațiuni: Vatra Dornei, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Bălțătești, Oglinzi, Negulești,
Cacica, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Sărata Băi.
18 | P a g e
Pagina 19
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Regiunea Nord Est are un potențial balnear bun, putând constitui o destinație turistică
important în orice anotimp. Resursele disponibile și climatul sunt adecvate pentru diferite
tratamente terapeutice.
Regiunea Nord Est deține 3996 monumente de interes internațional, național și local
conform listei de patrimoniu a Ministerului Culturii și Cultelor din 2010, care cuprinde: situri
arheologice, clădiri de interes istoric și arheologic, case memoriale, monumente funerare sau for
public, monumente religioase.
Zonele etnografice se remarcă prin frumusețe, valoare și autenticitate, artă populară –
olărit, țesături, încondeiat, împletituri.
Infrastructura de agrement este vitală în contextul dezvoltării turismului, calitatea acesteia
influențând durata de ședere a turiștilor. O infrastrutură de agrement diversificată mărește
atractivitatea zonei, se extind grupurile țintă de turiști și implicit, crește numărul turiștilor. Pe
lângă diversitatea zonele de agrement, un punct important în atragerea unui număr cât mai mare
de turiști este dat de calitatea serviciilor de cazare și masă.
Forme de turism practicate în regiunea Nord – Est:
Montan (drumeții montane);
Sporturi extreme (rafting și canioning pe Bistrița, delta-plan și parapantă, schi nautic,
surfing, hidroscuter, snowboard);
Balnear;
Cultural;
Religios;
Rural și agroturism;
19 | P a g e
Pagina 20
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
5. CONSIDERAȚII ISTORICO - GEOGRAFICE
Aspecte din istoricul comunei
Scurt istoric
Localitatea Horlești, își trage numele de la cuvântul de origine slavonă oriol-vulture, sau
de la numele unui vechi gospodar mai înstărit: Horlescu.
Întemeierea satului s-ar situa prin anul 1653, însă primii locuitori ai așezării par a fi câțiva
refugiați poloni și germani din Transilvania, unde situația religioasă era tulbure. Acest lucru s-a
petrecut înainte de 1600, iar ocupațiile lor de bază au fost exploatarea forestieră și agricultura. Mai
târziu, în partea nordică s-au construit câteva case și o cârciumă aparținând unor nemți. Aceștia,
în anul 1600 donează Episcopiei romano-catolice de Iași o suprafață de teren. O parte din acest
teren și anume 10,65 ha a fost oferit spre vânzare de către episcopie în 1946 spre a fi folosit ca
teren pentru construcții de case.
Tot ca atestarea documentară putem aminti o hartă datată 1595, opera bibliotecarului
Abraham Ortelius, intitulată "Daciarum Mesianemque vetus descriptio" și dedicată canonicului
Ioan George de Werdenstein sfetnic al ducelui de Bavaria. Documentul care cuprinde orașele,
apele și munții Daciei și Moesiei și care este proprietatea parohiei, figurează pe lista inventarului
parohial din 31 decembrie 1973, dată după care nu se mai știe nimic despre această hartă.
În cimitirul actual se află o piatră, adusă din cimitirul vechi și care are câteva inscripții în
Limba Germană, în alfabet gotic. Anul înscris pe ea este 1782, bătrânii susțin că ar fi piatra
funerară a unei domnițe care a dat terenul necesar pentru construirea caselor oamenilor pe care ia adus de prin ținutul Romanului spre a munci pământul. Unii susțin că mai sunt și alte pietre
funerare cu mult mai vechi, dinainte de 1600, dar sunt îngropate.
La 19 noiembrie 1871, ca răspuns la manifestare dorinței credincioșilor din Horlești de a
construi o biserică, episcopul diecezan Iosif Camilli arată că acest lucru este necesar, biserica
veche, din lemn este în pericol de a se dărâma singură peste credincioși în timpul oficiului
religios. La 6 aprilie 1872 Simhe Isacu din cătunul Horlești declară în fața autorităților locale că
este angajat de pr. Vincenzo Valenza pentru a face 80.000 cărămizi până la 1 iulie.
Construcția bisericii a fost încheiată în 1873, iar ca patron a fost ales Sfântul Iosif. În anul
următor 1874 când s-a făcut sfințirea bisericii pr. Valenza a cerut Sfântului Scaun indulgență
plenară pentru vii și răposați. I s-a acordat.
După 1913 în fundația de piatră a bisericii au apărut fisuri din ce în ce mai pronunțate. Ele
au scos la iveală infiltrări masive de apă. Reparațiile au fost multiple, complicate și costisitoare:
rezultatul a fost minim și de scurtă durată. În 1965 sub directa îngrijire a pr. Iosif Pal edificiul
bisericii a fost nu numai reparat, dar și renovat. Bisericii i-au fost atașate două aripi laterale iar în
20 | P a g e
Pagina 21
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
față un turn din cărămidă cu conturi de beton armat, pe fundație de piatră. O parte însemnată din
piatra necesară a fost adusă din temelia vechii biserici dinainte de 1871.
În 1967 lucrările de renovare s-au încheiat. Turnul are o înălțime de 22 m, iar corpul
bisericii are o lungime de 23 m și o lățime de 18 m.
Actualmente biserica se află într-un stadiu avansat de dezvoltare în urma cutremurelor și
alunecărilor de teren. Proiectul noii biserici se înscrie în stilul roman modernizat. Materializarea
acestui măreț edificiu, cu o lungime de 50 m și o lățime de 20 m, a început în toamna anului 1990.
Ca urmare a timpurilor grele și a lipsei de preoți, Parohia Horlești a trebuit să fie centrul
spiritual al credincioșilor de pe o întindere foarte mare. Astfel în 1928-1930 se aflau peste 2.200
de credincioși răspândiți în 32 de filiale.
Astăzi Parohia Horlești are o singură filială, Slobozia, situată la 12 km de Horlești și 20 km
de Iași în care sunt 32 familii cu 100 de suflete.
Biserica din Slobozia este situată în partea de est a satului și a fost construită în 1905 din
pământ cu piloni de stejar. Turnul este din lemn și are o înălțime de șase m. Corpul bisericii are o
lungime de 18 m și o lățime de șase m. În 1961 biserica a fost renovată. În 1972 în jurul bisericii sau turnat conturi și trotuare de beton pentru protecția pereților, iar în față s-au făcut trepte de
beton.
Condițiile materiale ale credincioșilor din această regiune mai izolată sunt modeste, mulți
au plecat în căutare de lucru în marile unități industriale din Iași, unii chiar stabilindu-se acolo și
numărul lor nu este mic. După unele estimări, dacă toți fiii satului s-ar întoarce în locurile natale,
numărul locuitorilor s-ar dubla. Numai în felul acesta putem înțelege de ce în ultimii 60 de ani
registrele parohiei înregistrează o creștere de doar 500 de suflete.
Satul Horlești este situat la sud-vest de municipiul Iași, în zona deluroasă a acestuia. Din
Iași, prin Galata, Miroslava, Voinești și Lungani, ajungem la Horlești, după ce am parcurs 27 km
pe șosea. Partea de nord-vest a satului este încadrată de păduri. În trecut ca și în prezent, una
dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor din Horlești a fost exploatarea și valorificarea
materialului lemnos.
Acolo unde se întâlnesc cele două pâraie, al Horleștilor și al Voineștilor, este satul
Scoposeni, situat la 3 km de Bogdanești și nord-est de satul Horlești (distanță ocolitoare, pe șosea,
de circa 15 km). La Scopoșeni, sat așezat pe o coastă de deal, sunt plantați mulți salcâmi, pentru a
împiedica alunecările de teren.
Satul Horlești, Bogdănești și Scoposeni formează o comună. Omul care se întoarce în satul
său, dintr-o călătorie mai lungă sau mai scurtă, simte dorul de casă. Ajuns în dealul de la Lungani,
holeșteanul privește locurile natale cu ușurare în suflet. Admiră așezarea care se întinde de o parte
și de alta a pârâului cu același nume. Unii îi mai spun și Pârâul Stânca. Acesta izvorăște din Imașul
Popii, trece domol de-a lungul satului Horlești, prin centru. Pe traseu mai primește în albia sa și
alte pârâiașe.
La poalele Dealului Trei Cruci, în partea de sud, se scurge un fir de apă ce traversează
21 | P a g e
Pagina 22
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
gospodăriile lui Ion Bulai, trece pe sub Podul de la Turca și Ion Iftimie, pe lângă fântâna de la
Budăi, iar de la Poarta Țărnii se varsă în Pârâul Horlești. Aceasta își continuă drumul pe șes, pe
sub dealurile Viișoara și Coșere. Aici primește ca afluent, din Movilă, un pârâiaș ce izvorăște din
grădina lui Mihai Albert și curge spre nord, unde întâlnește un alt pârâiaș, ce vine din Dealul
Căprăriei, pe la Gura Glodurilor și se varsă în Pârâul Horlești, între dealurile Coșere și Viișoara.
De aici, pârâul principal mai curge câteva sute de metri până sub coasta satului Scoposeni și apoi
se varsă în iazul de la Cogeasca.
Din dealul de la Lungani, privirea întâlnește în stânga sa Dealul Agud. Aici se află biserica,
clopotnița și cimitirul ortodox. Creștinii sunt chemați de clopotele care se aud toată valea
Horleștilor la slujbă, botez, nuntă sau înmormântare, ca să asculte cuvintele Sintei Evanghelii și să
pomenească pe cei ce-și odihnesc trupurile în cimitir. Acest loc îndeamnă la rugăciune, smerenie,
meditașie. De Sfinții Constantin și Elena se serbează hramul bisericii. Prin contribuția
credincioșilor ortodocși, în această zi se pregătește o masă la care sunt chemați creștinii din satele
vechine, atât ortodocși cât și romano-catolici. Preotul paroh binecuvântează masa.
Din Dealul Agud, dacă ne uităm spre vest, se vede, aproape, Dealul Foros, plin de viață, cu
copii, păsări, animale, stâni de oi și un izvor. Pentru locuitorii din centrul satului, acest deal arată
răsăritul soarelui. Nu este casă sau cel puțin o fereastră prin care să nu râdă primele raze ale
soarelui de după ploaie, deasupra Forosului apare curcubeul. Se spune că cel care merge de-a
tumba până la locul unde curcubeul bea apă își va schimba sexul.
La vest de satul Horlești este Dealul Cioflic, cu vii foarte vechi. De aici își trag aromele
renumitului vin de Cioflic, din struguri negri de rândunică sau din aromata poamă fragă albă.
Cioflicul este un deal al amintirilor. Între Dealurile Foros și Cioflic, la poalele pădurii, sub Dealul
Trei Cruci, este o vale minunată. În zilele de sărbătoare, atât catolicii, cât și ortodocșii organizau
jocuri pentru tineret. Vestiții muzicanți Vasile Cazacu, la vioară, și Petru Bodușcă, la cobză,
cântau în special ruseasca de la Horlești. Bătrânii satului se așezau pe coasta dealului și priveau
tineretul care juca. Ce tristețe pe flăcăi și fete când soarele se ascundea după Dealul Blidari și
trebuia să plece acasă.
În partea de răsărit a Dealului Trei Cruci se făceau multe stâni pentru oi. Copii erau
trimiși, mai devreme, cu mâncare la stână, să aștepte oile și să le dea la strungă. Din depărtare se
auzeau dangătul tălăncilor și fluierul la care cânta ciobanul Toma Bratic (lăureat al Festivalul
Național „Cântarea României”). În zilele senine, copii se urcau în vârful Dealului Trei Cruci și
priveau Ceahlăul. Seara, după ce se mânau oile în strungă, ciobanul măsura laptele, lua mâncarea
din traistă, iar copiii plecau acasă. În nopțile senine, ei se opreau pe drum pentru a se odihni,
admira cerul cu stele, Carul mare, Calea Lactee, ascultau lătratul câinilor și fluierul ciobanilor.
Erau și nopți ploioase când copiii, desculți, veneau cu gălețile pe hotarul Cioflicului, la vale, prin
spini. Cerul era întunecat, tuna, fulgera, se auzea miorlăitul pisicilor părăsite. Cu gălețile pline cu
lapte, în care mai și ploua, plini de spini în picioare, pe la miezul nopții ajungeau acasă.
22 | P a g e
Pagina 23
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Horlești este o comuna in
judetul Iasi, formata din satele:
Horlești, Bogdănești și Scoposeni.
Comuna Horlești se întinde pe
o suprafață de 5366 ha.
Împărțită în 884 ha teren
intravilan și 4482 ha teren extravilan.
Se află în partea de N-E a județului
Iași, pe DJ 248D 28 km față de
municipiul Iași.
Activități zonale: Creșterea
animalelor folosite pentru tracțiune, la munca câmpului sau pentru obținerea produselor
alimentare necesare traiului zilnic (ovine, bovine, porcine).
Localitățile componente ale comunei Horlești sunt următoarele:
- satul Horlești
- satul Bogdanești
- satul Scopoșeni
Organizare administrativă
Numele satelor Horlești, Bogdanești, Scopoșeni
aflate in
administrație:
Suprafața: 5366 ha
Intravilan: 884 ha
Extravilan: 4482 ha
Populatie: 3070
Gospodarii: 1199
Nr. locuinte: 1084
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 3
Nr. licee: -
Nr. universitati: -
Asezarea geografica: Comuna Horlești este situată în partea sud-vest a județului Iași, la o
distanță de 18 km față de municipiul Iași.
Activitati specifice Creșterea animalelor folosite pentru tracțiune, pentru munci ale câmpului
zonei: sau pentru obținerea produselor alimentare necesare traiului zilnic (ovine,
bovine, porcine).
Activitati economice Agricultură;
Creșterea animalelor;
23 | P a g e
Pagina 24
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
principale: Prestări servicii;
Comerț;
Materia primă în industria cărnii și a preparatelor din carne și lapte poate
fi asigurată atât de complexele de creștere a porcinelor sau bovinelor, cât și
prin puncte de colectare și prelucrare a acestor produse animaliere;
Centre de colectare și prelucrare a fructelor și legumelor;
Morărit și panificație.
Obiective turistice: Păduri seculare din foioase;
Peisaj de o frumusețe deosebită;
Agroturism (formarea unor puncte de agrement);
Monumente istorice (Biserica din Bogdănești a cărei placă din altar
datează din anul 1500);
Trupa artistică de teatru și dansuri populare din comuna.
Evenimente locale: Hramul bisericii romano-catolice, în mai se sărbătorește și ziua localității
Facilitati oferite Prelucrarea laptelui;
investitorilor: Prelucrarea pieilor;
Viticultură;
Pomicultură;
Cultivarea plantelor tehnice;
Investitii realizate: Modernizarea Primăriei Horlești care constă în specializarea personalului
și dotarea cu echipamente electronice;
Reconstrucția corpului B al Școlii generale Horlești cu clasele I-VIII;
Modernizarea Școlii cu clasele I-VIII din satul Bogdănesti;
Construcție Catedrala romano-catolică din satul Horlești pentru un număr
de 1000 enoriași;
Apă curentă;
Canalizare și epurare ape uzate în localitățile Horlești și Bogdănești,
comuna Horlești;
Înființare, distribuție gaze naturale în satele Horlești, Bogdănești și
Scopoșeni, comuna Horlești;
Modernizarea DJ 248B Horlești - Voinești;
Construire gradiniță in sat Bogdănești, comuna Horlești;
Achiziționarea de utilaje și echipamente pentru serviciile publice din
comuna Horlești;
Construire teren de sport multifuncțional în localitatea Horlești, comuna
Horlești;
Împădurirea terenurilor agricole degradate în comuna Horlești;
Construire sală de sport în sat Horlești, comuna Horlești;
Extindere rețea alimentare cu apă în comuna Horlești;
Construire sală de sport școlară în sat Bogdănești, comuna Horlești.
24 | P a g e
Pagina 25
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Achiziționarea prin fonduri europene a unui buldoexcavator.
Foto: Buldoexcavator –Imagine pusă la dispoziție de Primărie
Construirea unui teren de sport multifuncțional prin fonduri europene.
Foto: Teren de sport multifuncțional –Imagine pusă la dispoziție de Primărie
Construirea unei gradinițe în sat Bogdănești prin fonduri europene.
Foto: Gradinița sat Bogdănești - Imagine pusă la dispoziție de Primărie
25 | P a g e
Pagina 26
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Ambițiile comunei Horlești de a deveni o localitate modernă, demnă de cel de-al treilea
mileniu nu se opresc însă aici.
Lista proiectelor în desfășurare, care înseamnă tot atâtea trepte urcate spre modernitate,
este destul de amplă.
La fel de semnificative sau poate chiar mai importante decât schimbările pe plan material
sunt modificările produse în mentalitățile locuitorilor comunei.
Participând la acțiunile de consultare, la adunările cetățenești, la ședințele de instruire
sau la manifestările culturale organizate, locuitorii comunei Horlești se manifestă responsabil,
dovedesc preocupare față de propășirea localității lor, își dovedesc lor înșiși, dar și celor din jur,
că ei sunt cei care hotărăsc destinul comunei.
Un rol deosebit în crearea noilor mentalități, în răspândirea trăsăturilor noului, îl are din
nou, ca întotdeauna, școala. Detalierea cât și lista generală a proiectelor viitoare, asupra cărora
comunitatea locală Horlești s-a orientat pentru perioada 2021 – 2030, va fi expusă în partea finală
a prezentei strategii de dezvoltare locală.
Din parcursul european al comunei Horlești de azi, fac parte și următoarele proiecte ce
vor fi implementate prin C.N.I., Fonduri Europene.
Lista acestor proiecte, cuprinde:
• Extindere sistem de iluminat public stradal în comuna Horlești, județul Iași;
• Extindere rețea distribuție gaze naturale în comuna Horlești, județul Iași”;
• Extindere rețele electrice în comuna Horlești, județul Iași;
• Extindere rețea de canalizare în comuna Horlești, județul Iași;
• Construire așezământ cultural în sat Bogdănești, comuna Horlești, județul Iași;
• Construire și dotare Dispensar medical în localitatea Horlești, comuna Horlești, județul Iași;
• Construire creșă în satele Horlești și Bogdănești, comuna Horlești, județul Iași;
• Modernizare drumuri comunale DC 38 și DC 38B în comuna Horlești, județul Iași;
• Modernizare pârâu Horlești;
• Refacere și modernizare drumuri calamitate în comuna Horlești;
Prin lista de proiecte enunțată mai sus, putem observa încă o dată ambiția comunei
Horlești de a se dezvolta pe toate palierele, într-o încercare constantă de a veni în întâmpinarea
dorințelor cetățenilor ei. Localitatea ocupă un loc fruntaș între comunele județului Iași, în ceea ce
privește aplicabilitatea la diferite proiecte de investiții, cât și reușita acestora, prin obținerea
finațării pentru o bună parte dintre acestea.
Suntem convinși că și prin propunerile de proiecte incluse în prezentul document
strategic, comuna Horlești va reuși obținerea surselor de finanțare necesare, pentru cât mai multe
dintre obiectivele propuse, discutate și analizate, menite a dezvolta și ridica nivelul de trai al
locuitorilor săi.
26 | P a g e
Pagina 27
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
6. CARACTERE FIZICO-GEOGRAFICE
JUDEȚUL IAȘI
Localizare
Iași este un județ aflat în regiunea istorică numită Moldova, în partea de nord-est a
României, la zona de contact a Podișului Central Moldovenesc cu Câmpia Jijiei Inferioare, în
lunca și pe terasele râului Bahlui. Municipiul Iași este reședința județului Iași, precum și capitala
istorică a Moldovei.
Județul se află situat pe o câmpie între râul Siret și râul Prut. De asemenea, râul Jijia
traversează județul, iar orașul Iași se află pe malurile unui afluent al său, Bahluiul. Partea de sud
este ocupată de dealurile Podișului Central Moldovenesc, cu altitudini de peste 400 de metri, iar
partea de nord este ocupată de Câmpia Moldovei. În vest, județul este traversat de Culoarul
Siretului și de ultimele fragmente ale Podișului Fălticenilor și, de asemenea, de Dealul Mare, cu
altitudini de peste 500 de metri.
Municipiul Iași este un punct de interes regional. Se află la:
- 228 kilometri față de Cernăuți;
- 410 kilometri față de București;
- 160 kilometri față de Chișinău;
- 418 kilometri față de Cluj-Napoca.
Județe vecine:
- Republica Moldova, la est - Raionul Ungheni, hotar pe Prut.
- Județul Neamț, la vest.
- Județul Botoșani, la nord
- Județul Suceava, în nord-vest
- Județul Vaslui, la sud.
Suprafața totală a județului este de 5.476 km².
Organizarea administrativă a județului Iași cuprinde la 1VII.2008 un număr de 2 municipii
(Iași și Pașcani), 3 orașe (Hârlău, Podu Iloaiei și Târgu Frumos), 94 comune și 418 sate. Reședința
județului este municipiul Iași, unul dintre cele mai importante orașe ale României (cu o populație
la 1 iulie 2008 de 313994 locuitori, acesta ocupa locul II după municipiul București.
27 | P a g e
Pagina 28
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Foto: Județul Iași – sursa : pe-harta.ro
Clima judetului Iași aparține zonei de climat temperat-continental cu puternice influențe
ale maximului baric al Azorelor în timpul verii și a celui euro-asiatic în perioada friguroasă.
Din observațiile meteorologice plurianuale se constată că din punct de vedere termic zona
analizată este caracterizată prin temperaturi medii anuale de 9-10°C.
Temperatura minimă a aerului coboară până la cca. -20°C în lunile de iarnă și atinge valori
maxime de cca. +39°C în cele de vară. Cea mai caldă lună a anului este iulie (21,20C), iar cea mai
rece, ianuarie (-4,00C).
Precipitațiile atmosferice influențează în mod evident rețeaua hidrografică de suprafață și
adâncime. Distanța destul de mare de ocean și particularitățile condițiilor naturale regionale și
locale impun zonei analizate un regim temperat-continental cu cantități medii de precipitații
destul de reduse, 500-700 mm/an, cu un maxim în luna iunie și un minim în februarie-martie.
Aportul principal la volumul mediu anual îl au precipitațiile sub formă lichidă din
perioada de vară (70%). În perioada rece a anului, datorită frecvenței mari a maselor de aer
continental uscat și a slăbirii convecției termice, cantitatea de precipitații scade la 30% din totalul
anual.
Frecvența mare și abundența precipitațiilor atmosferice din ultimii 2-3 ani, au constituit
cauza principală a unor fenomene distructive cum ar fi: alunecări de teren, creșteri ale nivelului
apelor subterane și de suprafață, inundații, eroziunea solurilor. Pe de altă parte au fost și lungi
perioade de secetă cauzate de procesele atmosferice anticiclonice și advecția aerului cald de
origine tropical-continentală sărac în vapori de apă.
28 | P a g e
Pagina 29
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
La nivelul Comunei Horlești întâlnim următoarele caracteristici ale factorilor de
mediu:
Clima și fenomenele naturale specifice zonei;
Clima
Regimul de distribuție al precipitațiilor căzute în cursul anului se reflectă direct și în cel al
scurgerii de suprafață a apei (mai ales în perioada de ape mari). S-a constatat un interval cu temperaturi
reduse (sub normala) în lunile de iarnă, când și precipitațiile cad sub forma solida, fiind reținute pe sol
(zapadă), ca urmare debitele de apă devin din ce în ce mai mici (la aceasta contribuie și fenomenele de
ingheț, care rețin o cantitate de apă blocată pe sol). În schimb în anotimpul cald apare sezonul ploios
(cea mai umedă luna este iunie), când începe primavara (se adaugă ape din topirea zăpezii) și continuă
vara.
Din punct de vedere climatic zona se încadrează după clasificarea Koppen în provincia D.f., cu
temperatura medie a celei mai calde luni sub 230 C și cu ierni reci.
După datele înregistrate la stația meteorologică, cea mai apropiată (Iași) rezultă următoarele
valori mai importante : temperatura medie anuală este de 80 C, primul îngheț de toamnă se semnalează
în prima decadă a lunii octombrie, iar ultimul ingheț de primavară se semnalează în aprilie, temperatura
maximă absolută a fost de 37,50C, iar cea minimă absolută de -32,50 C.
Cantitatea anuală de precipitații este moderată, depășind pe alocuri 600 mm. Cele mai mici
cantități de precipitații (20÷25mm) cad, de obicei în luna februarie. Predomină ploile frontale, ca urmare
a activității ciclonice din Europa Centrala. În sezonul cald (aprilie-octombrie) cad peste 60% din
precipitațiile anuale, tot acum înregistrându-se și cel mai mare număr de zile cu ploaie (în mai – iunie,
10 -15 zile lunar).
Cantitatea maximă de precipitații căzută în 24h a fost de 132 mm, iar precipitațiile maxime în 24h
cu asigurarea de 5% au valoarea de 120 mm. Circa 80% din precipitațiile anuale cad în sezonul de
vegetație (martie – octombrie). Ploile torențiale cad în perioada ploioasa a anului și au durată scurtă (mai
mică de 15 minute).
În ceea ce privește regimul eolian, predomină vânturile din direcțiile N-V și cele de S-E, direcții
determinate în bună parte, de orientarea interfluviilor și a văilor adiacente, având viteza medie cuprinsă
între 2,5 și 3,0 m/s.
În concluzie scurgerea este condiționată de regimul precipitațiilor, prin urmare repartiția
scurgerii apei în timpul anului variază foarte mult, iar scurgerea medie reprezintă o integrare a varietății
cadrului natural al intregului bazin hidrografic al râului până la acest sector.
Teritoriul comunei Horlești aparține climatului temperat – continental și se caracterizează prin
ierni reci și veri calde, cu vânturi neregulate, mai frecvente din nord și nord – vest iarna și din sud și sud
– est mai cu seamă primăvara, cu precipitații suficiente, mai abundente la începutul verii.
29 | P a g e
Pagina 30
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Temperatura medie anuală a aerului este de 8,30 C, a lunii mai reci (ianuarie) este de -4,90 C, iar a
lunii celei mai calde (iulie) este de 19,90 C. Suma medie a precipitațiilor anuale este de 529 mm. Regimul
pluviometric indică un maxim în lunile mai – august, cu un vârf în luna iunie și un minim în luna
februarie.
Precipitațiile sunt relativ bogate și cresc cantitativ de la sud către nord și din podiș către zona
montană (Lespezi-538 l/mp, Fălticeni-602l/mp, Suceava-573 l/mp, Rădăuți-625 l/mp, Arbore -606 l/mp,
Sucevița-808 l/mp, Putna-671 l/mp, Brodina – 817 l/mp). Cele mai multe precipitații cad în sezonul cald,
când și gradul de torențialitate este mai evident.
Dispunerea văii Siretului pe direcția NV-SE și forma sa de culoar, permite canalizarea maselor de
aer pe această direcție, în special în sezonul rece, facilitând frecvențele inversiuni termice.
În valea Siretului se intensifică advecția de aer dinspre N-NV, S și S-E. Culuarul contribuie la
canalizarea circulației locale a maselor de aer predominant din direcțiile Nord și Sud.
Masele de aer vestice, descendente pe versanții estici ai Carpaților Orientali, suferă o ușoară
foehnizare.Ca frecvența de repartiție a principalelor direcții de vânt pentru zona analizata ,se poate
constata că predomină direcțiile care se canalizează cel mai ușor pe culoare: V(10,8%); SSE(10,3%); S
(9,3%); NV (2,9%) și NNV(2,6%), in timp ce alte direcții dețin frecvențe mult mai mici ca urmare a
existenței ramei inalte subcarpatice din vest și a dealurilor ce constituie partea de nord-vest a Podișului
Moldovenesc, reprezentate în zona prin Dealul Mare , în est: ENE (0,1%); ESE(0,2%); E(0,3%);
SSV(0,4%).
Subunitatea topoclimatică a versantului stang al Culoarului Siret, in care se afla perimetrul
cercetat are o serie de caracteristici pe care le prezentam in cele ce urmeaza.
Expunerea spre S și SV a, a abruptului Dealul Mare, fac ca aceste teritorii, care aparțin Podișului
Moldovenesc să aibă o insolație mai bună. Asociată cu adăpostul fața de circulația estică, contribuie la
înregistrarea unor temperaturi medii anuale mai ridicate.
Față de vestul zonei există deosebiri in valorile umidității aerului, nebulozității, frecvenței cetii și
dinamicii atmosferei.
Umiditatea aerului este mai mică, 68%, datorită insolației și a influențelor lacustre de la baza
versantului, care se simt mai mult în sudul arealului studiat. Ca urmare, nebulozitatea și frecvența ceții
sunt mai mici. Direcțiile vânturilor predominante sunt modificate de topografia locală. Circulația de est
și nord-est este atenuată de prezența interfluviului dintre Siret și Bahlui (peste 400 m in Dealul Mare).
Rămâne predominantă circulația din nord, dar in lungul versantului există o alternanță de
promontorii și intranduri determinate de vechiul curs meandrat al Siretului și afluenții de stânga,
creandu-se o nuanță de adăpost evidentă. La nivelul colinelor și dealurilor interfluviale, această nuanța
de adăpost dispare și se trece la bioclimatul silvostepic, moderat continental al Podișului Moldovenesc.
30 | P a g e
Pagina 31
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Caracteristici hidrografice
Rețeaua hidrografică
Regiunea este străbătută de un număr de opt cursuri importante de apă, care se repartizează pe
direcția Nord-Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului (42.890 kmp) și Prutului (10.990
kmp). Acesta din urmă, se constituie ân granița naturală cu Republica Moldova, pe o distanța de cca. 680
km.
Calitatea apelor
Pe teritoriul comunei Horlești, pânzele de apă freatică au adâncimi variabile și nu foarte bogate
cantitativ. Comuna este situată în bazinul hidrografic Prut, rețeaua hidrografică fiind sărăcăcioasă.
Pânza freatică se întâlnește la adâncimi mici, între 4 și 8 m, doar în zonele mai înalte fiind adâncimi mai
mari.
Apele subterane
Formarea resurselor de apă subterana este influențată în mod direct de structură litologică, de
formele de relief prin gradul de fragmentare a acestuia și prezența formelor negative, sau indirect prin
rolul jucat în etajarea elementelor climatice ce influențează valorea scurgerii de suprafață și a infiltrației.
Pe de altă parte, relieful este direct răspunzător și în stabilirea tipului de drenaj, cu implicații directe în
alimentarea nivelelor poros-permeabile ce se constituie în acvifere subterane.
Prezența apelor subterane pe arealul cercetat are legatură directă cu structura geologică a zonei,
la care iau parte o gama variată de roci sedimentare de tipul nisipurilor, nisipurilor argiloase, gresiilor,
grezo-calcarelor, calcarelor oolitice, microconglomeratelor, precum și a diferitelor tipuri de marne și
argile ce aparțin depozitelor de platforma. Acestora li se adaugă depozitele cuaternare formate pe
versanți (deluviale) sau la baza acestora (coluvial-proluviale), precum și cele de lunca și terasa ale râului
Siret și ale afluenților acestuia (aluviale).
De asemenea unele acumulări de ape subterane freatice pot fi cantonate în depozitele deluviale
ce îmbracă versanții cursurilor principale de apă din regiune. Panta reliefului asigură drenajul apelor
freatice de pe interfluvii, care sunt cantonate mai ales în scoarța de alterare.
Aluviul luncilor este deosebit de bogat în resurse freatice, de cele mai multe ori de bună calitate,
care au însă în zona conținuturi mai ridicate în fier, amoniu și azotați. Au frecvente adâncimi de 5-10 m,
acumulându-se deasupra unui substrat impermeabil antecuaternar (sarmațian).
Apele subterane freatice pot să apară în cadrul perimetrului, cu predilecție, în zonele cu fisurație
subaeriană sau la contactul între depozitele cuaternare, formate din aluvii, deluvii sau coluvii
reprezentate în perimetru de către argile loessoide, argile sau argile nisipoase, uneori marne cu
frecvente elemente angulare centimetrice sau subcentimetrice de gresii, gresii calcaroase, calcare si
microconglomerate și rocile din subasment reprezentate prin argile sau marne impermeabile. Aceste
31 | P a g e
Pagina 32
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
infiltrații se mai pot produce prin secvențele de gresii calcaroase, calcare, microconglomerate sau
nisipuri ce apar în baza ritmurilor de sedimentare. Aceste roci au granulație fină sau medie, se prezintă
în plachete sau fisurate și au, în general, grosimi cuprinse între 10-15 cm, ce pot ajunge la ordinul
metrilor.
Acviferele freatice din depozitele deluviale de pantă se alimentează din precipitații, prin aportul
unora dintre acviferele cantonate în sistemul de terase și uneori chiar din roca de bază din care s-a
format (nisipurile voliniene sau basarabiene, gresii calcaroase, calcare, microconglomerate). Acviferele
din deluvii sunt cantonate, în general, în strate argiloase prăfoase, cu o permeabilitate mică și circulă pe
suprafața rocii de bază impermeabilă, către baza versanților. În zonele de rupere de pantă, subțieri ale
depozitelor deluviale, sau cu praguri ale rocii de bază, acviferul se manifestă sub formă de izvoare
permanente, semipermanente sau sezoniere.
Apele subterane freatice din depozitele de terasă apar în apropierea albiei minore și sunt marcate
de izvoare, colectate de către râurile și afluenții din zonă. Cele mai bogate pânze freatice se dezvoltă în
luncile și terasele inferioare.
32 | P a g e
Pagina 33
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
7. RELIEF, FAUNĂ, SOLURI
Relief:
Comuna Horlești se află în Nordul Podișului Bârladului și include în aria sa forme de relief
specifice podișului, cu dealuri domoale favorabile agriculturii
Pe raza comunei întâlnim toate categoriile de sol favorabile agriculturii, culturii viței-de-vie,
pomilor fructiferi, pășunatului.
Solurile comunei sunt cernoziomurile slab și mediu levigate și cernoziomurile de pantă .
Subsolul nu prezintă niciun fel de materii prime minerale de interes economic, în structura
geologică apărând frecvent argilă.
Seismicitatea
În conformitate cu Legea nr. 575/2001 privind Planul de amenajare a teritoriului național -
Secțiunea a V-a, zone de risc natural, amplasamentul se încadrează în următoarele zone de risc:
zona 72 de intensitate seismică pe scara MSK, cu o perioadă de revenire de cca. 100 ani;
zonă cu cantități de precipitații peste 100-150 mm în 24 de ore, cu arii afectate de inundații
datorate reversării unui curs de apă și a scurgerii pe torenți;
zonă cu potanțial scăzut de producere a alunecărilor de teren și probabilitatea de alunecări
primare;
conform STAS 6054-85, adâncimea maximă de îngheț în zona amplasamentului este de 90 –
100 cm.
Încadrarea lucrării în categoria geotehnică
Având în vedere caracteristicile investiției precum și condițiile de teren, se estimează, o categorie
geotehnică 2, iar riscul geotehnic moderat.
În vederea stabilirii categoriei geotehnice s-a procedat conform tabel B3 din anexa 1.1 a
Indicativului NP 074/2014 luându-se în considerație factori de risc geotehnic:
Factorii de avut în vedere Corelații Punctaj
condițiile de teren terenuri medii 3
apa subterană cu epuismente 1
clasificarea construcției după categoria de importanță Normală 3
vecinătăți Risc moderat 3
accelerarea terenului pentru proiectare a(g) = 0,25 2
TOTAL 12
risc geotehnic moderat
33 | P a g e
Pagina 34
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Risc geotehnic categorie
Nr. criteriu Categoria
tip limită punctaj geotehnică
1 Redus 6 .... 9 1
2 Moderat 10 ... 14 2
3 Major 15 ... 21 3
Obiectivul urmărit face parte din: categoria geotehnică 2, risc moderat
Faună
Din punct de vedere biogeografic, fauna si flora regiunii de Nord-Est fac parte din regiunea alpina
in partea de vest (vestul județelor Suceava, Neamț și Bacău), regiunea continentala în partea centrala si
de nord-est (estul judetelor Suceava, Neamt si Bacau, judetele Botoșani, Iași și parțial judetul Vaslui) si
regiunea stepica în estul si sudul judetului Vaslui.
Existenta diferitelor specii de plante si animale, precum si prezenta diferitelor habitate specifice,
a dus la crearea unor arii de protectie fie a habitatelor (Natura 2000 - SCI), fie a pasarilor - avifaunistice
(Natura 2000 - SPA).
Dintre speciile desemnate ca fiind prioritare la nivelul Uniunii Europene, in Regiunea de NordEst se intalnesc urmatoarele:
- mamifere - Canis lupus (lup), Ursus arctos (urs brun)
- pasari — Aythya nyroca (rata rosie), Crex crex (cristelul), Aquila heliaca (acvila de camp),
Aquila pomarina (acvila tipatoare mica), Anser erythropus (garlita mica), Falco vespertinus (vanturelul
de seara), Falco cherrug (soim dunarean), Phalacrocorax pygmeus (cormoran mic)
- nevertebrate - Osmoderma eremita (pustnicul, gandacul sihastru), Rosalia alpina (croitor de
fag), Nymphalis vaualbum (fluturele testos), Callimorpha quadripunctaria (fluturele tigru de Jersey)
- plante - Campanula serrata (clopotel).
Exista, de asemenea si 0 serie de specii de plante si animale care pot fi valorificate economic, fiind
incluse pe liste privind autorizatii de recoltare, respectiv vanatoare (conform ordinului nr.410/2008).
Intre aceste specii se numara:
- plante: Soc, Paducel, Maces, Tei, Ghebe, Hribi, Galbiori, Bureti, Fragi, Coacaz, Mar, Visin, Cais,
Par, Urzica, Sunatoare, Afin, Rostopasca, Alun, Zmeur, Mur, Coada soricelului, etc.
- mamifere: Caprior (Capreolus capreolus), Cerb comun (Cervus elaphus), Mistret (Sus scrofa),
Viezure (Meles meles), Vulpe (Vulpes vulpes), Jder de copac (Martes martes), Pisica salbatica (Felis
silvestris), Urs brun (Ursus arctos), Capra neagra (Rupicapra rupicapra), Ras (Lynx lynx), Lup (Canis
lupus), Hermelina (Mustela erminea), Dihor (Putorius putorius), Nevastuica (Mustela nivalis), etc.
- pasari: Cocos de munte (Tetrao urogallus), Porumbel de scorbura (Columba oenas), Rata mare
(Anas platyrhynchos), Sitar de padure (Scolopax rusticola), Cioara de semanatura (Corvus frugilegus),
Cotofana (Pica pica), Turturica (Streptopelia turtur), Ierunca (Bonasa bonasia), Prepelita (Coturnix
coturnix), Ciocarlie (Alauda arvensis), Graur (Sturnus vulgaris), Becatina comuna (Gallinago gallinago),
34 | P a g e
Pagina 35
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Gaita (Garrulus glandarius), Sturz cantator (Turdus philomelos), Lisita (Fulica atra), Gasca de vara (Anser
anser), Gainusa de balta (Gallinula chloropus), Fazan (Phasianus colchicus), etc.
Suprafața agricolă și efectivele de animale din comuna Horlești;, conform datelor puse la
dispoziție de către Primăria comunei, se prezintă astfel:
Suprafața totală a exploatațiilor (hectare), comuna Horlești:
Tabelul nr. 1 – Suprafața exploatațiilor
Localitatea TOTAL
Horlești 5366 ha
Suprafața agricolă utilizată și alte suprafețe (hectare), pe categorii de folosință, localitatea Horlești:
Tabelul nr. 2- Culturi și suprafețe cultivate.
Comuna Suprafața
Horlești agricolă utilizată
Teren Suprafață Suprafață Suprafață Suprafață Grâu Porumb Cartofi Floarea Sfeclă Legume
arabil pășuni fânețe livezi cu vii și (în ogor (în ogor Soarelui de de câmp
pomi secară propriu) propriu) zahăr și în
fructiferi solarii
2.061 677 ha 252 ha 5 ha 106 ha 45 ha 1400 ha 52 ha 40 ha 8 ha 96 ha
ha
Sursa: Direcția Regională de Statistică /.insse.ro
Efective de animale (capete) pe specii, localitatea Horlești.
Tabelul nr. 3- efective de animale
Comuna Specii de animale
Horlești Bovine Ovine Porcine Păsări
954 2530 880 7500
Sursa: Direcția Regională de Statistică /.insse.ro
35 | P a g e
Pagina 36
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Soluri
Învelișul pedogeografic este deosebit de variat datorită condițiilor geomorfologice, climatice și
substratului geologic.
Comuna Horlești este situată în regiunea Nord – Est, regiune care se prezintă, astfel:
In zona carpatică sunt prezente următoarele tipuri de soluri: andosoluri, soluri brune acide și
andosoluri (pe rocile vulcanice), soluri brune acide (în zona flisului), spodosoluri (în zona cristalino -
mezozoică), soluri brune (în depresiuni și munți scunzi).
În zona subcarpatică solurile predominante sunt solurile argiloiluviale, solurile cenușii și
cernoziomice (frecvențe în depresiunile Neamț și Cracău - Bistrița).
În Podișul Moldovei defrișarea și procesele erozionale pe pante au determinat degradarea în stadii
diferite a solurilor și scaderea corespunzătoare a posibilității lor de folosire.
Învelișul de soluri cuprinde:
• zona solurilor argilo - iluviale - se desfășoară la înălțimi de 300 - 600 m și are în alcătuire
podzoluri (la contactul podișului cu subcarpații, în podișul din interior, sub pădurile de fag), soluri brune
(în Podișul Sucevei, Podișul Central Moldovenesc, formate sub păduri de stejar și gorun), protoziomurile
(areale din Podișul Fălticeni);
• zona molisolurilor (în sudul podișului și în Câmpia Moldovei);
• soluri cenușii (la altitudini de 200 - 300 m) dezvoltate în fâșiile de racord dintre domeniul
forestier și cel de silvostepă;
• rendzinele (pe calcare, în Podișul Central Moldovenesc) și pseudorendzinele (pe marne);
• soluri intrazonale - soluri aluviale (în lunci), lacoviști (în sud - estul podișului), soluri gleice (în
Podișul Sucevei), soluri halomorfe (în Campia Moldovei, Culoarul Prutului, Dealurile Fălciului, pe
marne și argile);
• erodisoluri.
Resursele subsolului (activități sistate/închise, situații incerte)
• minereu uranifer - sectoarele miniere Crucea-Botoșana - jud. Suceava - singura unitate de
exploatare a acestui tip de minereu din țară; Grinties, județul Neamț - în procedura de obținere a
autorizațiilor pentru o nouă exploatare;
• minereu polimetalic - Manaila, comuna Breaza, județul Suceava, cu preparare mecano-chimică
pentru obținerea concentratului de cupru la uzina de preparare Iacobeni - jud. Suceava;
• minereu cuprifer- Fundu Moldovei (Dealu Negru) - jud. Suceava - activitate sistată din 2001;
• baritina - Ostra, Lesu Ursului, Aluniș, prelucrate la Tarnița - activități sistate în perioada 20032006;
• mangan- Bazinul Dornelor (cariera Ulm - Dorna Arini), cariera Oița - Ciocanești, cariera Arșița
Iacobeni), Carlibaba (zăcământul Dadu), Ciocanești (Tolovan, Mestecaniș); Iacobeni (Nepomuceni,
Argestru, Căprăria); Saru Dornei (Dealu Rusului) - jud. Suceava- închise;
36 | P a g e
Pagina 37
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
• sare gema - Salina Cacica, cu preparare a sării geme prin recristalizare în instalația de preparare
de la Partestii de Jos - jud. Suceava; Moinești, Sărata, Târgu Ocna - jud. Bacău; Târgu Neamț, Dobreni,
Piatra Neamț, Borlești - jud. Neamț;
• sulf - Prăjeni, pe văile Teișoara și Ursoaia - jud. Botoșani; munții Călimani - jud. Suceava -
sistare definitiva 1997;
• tuf ardezic- Hudești- jud. Botoșani;
• turba- Poiana Stampei (exploatare și prelucrare mecanică) - jud. Suceava; Dersca - jud. Botoșani;
• nisipuri cuartoase- Miorcani, Hudești, Suharau, Bajura - jud. Botoșani
• gips- Păltiniș, Crasnaleuca - jud. Botoșani; Perchiu, Onești - jud. Bacău;
• săruri de potasiu - Arsița, Solont, Stănești, Găleanu - jud. Bacău; Crăcăoani, Negrești, Garcina,
Cut, Mastacan, Borlești, Bălțătești, Tazlău - jud. Neamț;
• nămoluri- Lețcani, Lungani- jud. Iași;
• roci utile:
o andezite - Dornișoara, Poiana Negri, Voroava - jud. Suceava
o calcare - Pojorâta, Lelici și Valea Seacă - Carlibaba - jud. Suceava; Bicaz-Chei, Damuc -
jud. Neamț.
-calcare dolomitice - Pârâul Cailor - jud. Suceava;
-calcare recifale - Ripiceni și Stânca-Ștefănești- jud. Botoșani;
-calcare oolitice - Vorona, Coșula, Măgura-Ibănești, dealul Holm- jud. Botoșani; Hărmănești,
Crivești, Repedea - jud. Iași.
o serpentinite - Breaza - jud. Suceava;
o nisipuri si pietrisuri - Tudora, Corni - jud. Botoșani; Cornațel, Urechești Gârleni, Orbeni -
jud. Bacău; Buda-Sirețel, Bârnova, Șcheia, Păun, Cristești-Miroslovești, Lespezi, Mircești, Pașcani,
Grozești, Victoria, Probota, Stolniceni-Prăjescu, Luncași, Butea, Moțca - jud. Iași; bazinele râurilor
Bistrița, Moldova, Siret și la Girov, Caciulești, Crăcăuani, Târgu Neamț, Vânători, Leghiu, Braniște - jud.
Neamț; bazinele râurilor Siret, Suceava, Moldova și cu o pondere mult mai mică de pe râul Bistrița - jud.
Suceava o argile- Dofteana, Măgura, Luizi-Călugara - jud. Bacău; Ciritei, Sagna, Răucești, Gadinti, TascaBicaz, Roman, Vânători-Târgu Neamț, Tarcău - jud. Neamț; Dorohoi, Mihăileni - jud. Botoșani; TomeștiVlădiceni- jud. Iași;
o luturi loessoide - Tomești, Holboca, Vlădiceni, Ciurea - jud. Iași;
o gresii - Ghimes Faget și la Est de zona Slănic Moldova - jud. Bacău; Deleni-Hârlau - jud.
Iași; Tarcău-Pârâul Capra, Ardeluța- jud. Neamț;
• petrol si gaze naturale - Frasin, Todirești, Valea Moldovei, Comanești, Frătăuți - jud. Suceava; în
zona dintre Tazlău si Oituz cu exploatări la Zemes, Moinești, Lucacești, Solont, Stănești, Dărmanești,
Dofteana și în Podișul Moldovei - jud. Bacău; Tazlău, Roman, Pipirig - jud. Neamț;
• cărbune brun- Comanești - jud. Bacău;
• sisturi bituminoase - jud. Neamț;
• ape minerale terapeutice:
o sulfuroase și feruginoase - Drânceni, Murgeni, Pungești, Gura Văii - jud. Vaslui;
37 | P a g e
Pagina 38
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Moinești, Lucacești - jud. Bacău;
o clorosodice, clorurate, iodurate, bromurate - Nicolina, Răducăneni - jud. Iași; Lucacești,
Schela Moinești, Lunca, Poiana Sărată, Târgu-Ocna, Sărata-Bai - jud. Bacău; Durău, Bălțătești, OglinziBăi, Piatra Soimului - jud. Neamț;
o bicarbonatate, magneziene, calcice - Parcovaci - jud. Iași; Poiana Cosnei, Poiana Vinului,
Dorna Candrenilor, Poiana Negri, Rosu - jud. Suceava;
o sulfuroase, bicarbonatate, sodice, sulfatate - Strunga, Breazu, Gradina Botanică, Baiceni,
Bohotin, Cucuteni - jud. Iași;
o Stațiuni turistice cu componența balneară sau balneo-climaterică - Slănic Moldova -
pentru afecțiuni respiratorii, Vatra Dornei (cu mofeta Negrești) - pentru afecțiuni cardiovasculare,
Târgu Neamț (Băile Oglinzi) - pentru afecțiuni reumatismale, Bălțătești, Târgu Ocna, etc.
• ape minerale carbogazoase - Tosorog, Bicazu Ardelean, Dealul Gherman - jud. Neamț; Poiana
Negri, Vatra Dornei, Dorna Candrenilor - jud. Suceava; Iași - jud. Iași
• ape minerale necarbogazoase (plate) - perimetrul Munticelul, Bicazu Ardelean, Leghin-Pipirig,
Izvorul Muntelui, Tazlău-Ardeluța - jud. Neamț; Iași, Hârlău, Strunga, Cucuteni, Răducăneni, Deleni,
Rediu, Aroneanu, Mircești - jud. Iași; Dealul Floreni, Moara Dracului, Izvorul Alb - jud. Suceava.
Ca și concluzii a primei părți de analiză a comunei Horlești, a încadrării în spațiu și timp a
acesteia cât și a realizărilor de până la acest moment, putem spune că localitatea are o infrastructură
tehnico-edilitară bună, cu numeroase investiții atrase și puse în aplicare.
Totodată, prin suprafața agricolă însemnată, putem afirma că localitatea are un important
caracter agricol, suprafețe însemnate fiind destinate culturilor mari.
Localitatea Horlești este astfel, reprezentativă în cadrul județului Iași, reușind prin resurse
proprii dar și cu sprijin de la nivelul județului, să ridice nivelul de trai al cetățenilor săi.
38 | P a g e
Pagina 39
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
8. RESURSE PRIMARE ȘI SECUNDARE
Resursele naturale
Pe teritoriul comunei Horlești; nu au fost identificate resurse ale subsolului care să fie de
interes economic însă suprafața agricolă și pădurea, reprezintă resurse esențiale în dezvoltarea și
funcționarea comunității. Din totalul de 5366 ha de teren agricol deținute de comuna Horlești, rezultă
cantități importante de cereale și plante tehnice.
Fondul funciar
După întindere comuna se află în grupa comunelor medii ale județului Iași.
Prezentăm în continuare situația fondului funciar din vechea comună Horlești.
Tabel 4.
NR. CRT. FOLOSINȚĂ SUPRAFAȚA (HA) STRUCTURA (%)
1 Suprafața totală – din care: 5366,00 100,0
2 Terenuri agricole – din care: 3101,00 57,8
3 Arabile 2061,00 66,4
4 Pășuni 677,00 21,8
5 Fânețe 252,00 8,1
6 Vii 106,0 3,4
7 Livezi 5,00 0,1
8 Terenuri neagricole – din care: 2265,00 42,2
9 Păduri 1860,00 82,1
10 Ape 35,00 1,5
11 Drumuri 90,00 3,9
12 Construcții 125,00 5,5
13 Neproductiv 155,00 6,8
Sursa: Direcția Regională de Statistică /.insse.ro
Resurse antropice
Luând în considerare numărul de locuitori și suprafața deținută, Regiunea Nord-Est reprezintă
cea mai mare regiune de dezvoltare a României, însă ea se situează pe ultimul loc în raport cu nivelul de
dezvoltare.
Rețeaua rutieră a comunei este compusă din următoarele categorii de drumuri :
Drumuri asfaltate
39 | P a g e
Pagina 40
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
- Drum județean 248B Scopoșeni Horlești – Lungani 4,2 km
- DC 38 cu o lungime de 5,427 km
- DC 38 B cu o lungime de 5,314 km
Străzi sătești cu o lungime totală de 42,105 km din care:
Au fost modernizate prin programul SAPARD drumurile de interes local si anume 1,201 km
asfaltat în anul 2000, 13,649 km asfaltat în anul 2015 prin programul PNDL, 25,533 km drumuri pietruite
și 1,722 drumuri de pământ.
Drumul DC 38 are o lungime de 5,427 din care 0,397 km asfaltat în anul 2000 prin programul
SAPARD, 1,450 km asfaltat în 2015 prin programul PNDL, 1,039 km pietruit și 2,541 km drum de
pământ.
Drumul DC 38 B a fost modernizat in anul 2004 prin fonduri de la Consiliul Județean Iași și
anume 2,600 km-CJ și 2,714 km asfaltat in anul 2000 prin programul SAPARD.
Din totalul drumurilor comunale de 17.016 km doar 13,436 km sunt asfaltate.
Modernizarea străzilor presupune inclusiv iluminatul stradal, pe toată suprafașa comunei
Rețeaua stradală din satul Horlești este sinuoasă, compusă din drumuri din pământ greu de
parcurs în anotimpurile ploioase. Aceste drumuri greu accesibile predomină la periferia satului.
Drumurile care compun rețeaua stradală a satului Horlești, necesită modernizări, corecții și
amenajări ale unor intersecții.
Alimentare cu apă
Rețeaua de alimentare cu apă în sistem centralizat din localitățile Horlești, Bogdănești și
Scopoșeni este realizată printr-un proiect finanțat cu fonduri PNDL-subprogramul ”Modernizarea
satului romănesc” și cofinanțare din bugetul local.
Extinderea rețelei de alimentare cu apă în comuna Horlești se realizează în colaborare cu
ApaVital SA Iași, cu finanțare de la PNDL.
Canalizare
Sistemul de canalizare și epurare a apelor uzate din localitățile Horlești și Bogdănești este printrun proiect care se află in derulare, finanțat de AFM și confinanțat din bugetul local.
Extinderea rețelei de canalizare în comuna Horlești se realizează în colaborare cu ApaVital SA
Iași, depus pentru obținere de finanțare.
Alimentarea cu energie electrică
Un proiect pentru extinderea rețelei electrica în satele Horlești, Bogdănești și Scopoșeni a fost
depus la E-ON Moldova.
Bugetul proiectului va fi parțial asigurat de E-ON Moldova și parțial asigurat din bugetul local, în
funcție de lungimea de extindere care va reieși după întocmirea PUG-ului.
40 | P a g e
Pagina 41
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Alimentarea cu gaze naturale
În prezent satele comunei Horlești sunt în curs de execuție pentru: ”Înființarea distribuției de
gaze naturale în satele Horlești, Bogdănești și Scopoșeni, comuna Horlești, județul Iași”.
Se lucreaza la un nou proiect de ”Extindere gaze naturale în comuna Horlești, județul Iași”.
Telefonie
În comuna Horlești, telefonia este asigurată de către firma Telekom și prin fibră optică telefonia și
internetul de către firma RDS.
Disfuncționalități, aspecte critice
- Lipsa circuitelor libere pentru noii abonați;
- Lipsa rețelei de telefonie în anumite zone
Alimentarea cu căldură
În prezent alimentarea cu căldură a locuințelor individuale din satele comunei Horlești este
asigurată de: sobe cu combustibil solid-lemn, combustibil lichid-motorină; cu aparatură de încălzit pe
bază de energie electrică, și parțial cu centrale termice individuale, pe bază de combustibil solid – lemn
și combustibil lichid-motorină.
Prepararea hranei este asigurată cu sobe cu lemne, cu butelii cu gaze naturale și parțial cu energie
electrică.
Existența unor sisteme de încălzire a apei, pe baza de surse regenerabile de energie, în unele
instituții publice din comuna;
Disfuncționalități
- Lipsa în general a instalațiilor de încălzire individuală cu centrale termice proprii în spațiile
social-culturale duce la reducerea substanțială a confortului.
Aprovizionarea neritmică; cantități insuficiente și dificultăți în transport a combustibililor solizi
(lemn) și a buteliilor de aragaz;
Gospodărire comunală
Serviciul este externalizat către o firma autorizata.
Existența unor pubele de colectare a deșeurilor selective.
Comuna dispunde de unsprezece puncte de colectare selectivă (plastic și metal; hârtie și carton;
sticlă) din care: șapte puncte de colectare în satul Horlești, trei puncte de colectare în satul Bogdănești și
un puct de colectare în satul Scopoșeni.
Numărul și amplasarea cimitirelor în comună – sunt patru cimitire, situate astfel:
- în localitatea Horlești sunt amplasate două cimitire și anume Cimitirul Romano Catolic și
Cimitirul Ortodox, ambele amplasate în intravilanul comunei;
41 | P a g e
Pagina 42
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
- în localitatea Bogdănești un Cimitir Ortodox, amplasat în intravilanul comunei;
- în localitatea Scoposeni un Cimitir Ortodox care este amplasat în extravilanul comunei;
Transportul public în comun către localitățile urbane apropiate este asigurat cu microbuze,
serviciul externalizat.
Numărul mijloacelor de transport și utilajelor aflate în patrimoniu privat al U.A.T. Horlești sunt:
- 2 autoturisme Dacia Duster;
- 1 microbuz școlar;
- 1 buldoexcavator
Asistența medicală este asigurată de un dispensar uman (sat Horlești) unde își desfășoară
activitatea 3 cadre medicale, un cabinet medical individual unde iși desfășoară activitatea 1 medic și 2
asistenți, un cabinet stomatologic cu un singur medic.
În prezent este în executie construirea unui nou dispensar uman în satul Bogdănești, cotat la
standarde europene, finanțat prin programul PNDL 2.
Resurse energetice
Având în vedere că sectorul economic principal în comuna Horlești, este cel agricol, biomasa
reprezentată de partea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor din agricultură este o sursă
regenerabilă ce prezintă potențial de dezvoltare.
Comuna dispune de energie regenerabilă și anume 3 panouri solare în satul Horlești, 3 panouri în
satul Bogdănești și o eoliana.
Comuna își dorește sa țina pasul cu metodele alternative de energie regenerabilă, și să se extindă
pe acest sector.
42 | P a g e
Pagina 43
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
9. DEMOGRAFIE
Situația demografică și indicatori reprezentativi
Evoluția și tendințele demografice reprezintă repere de o importanță majoră ce angrenează
influențe directe asupra întregii comunități locale. De aceea, colectarea și prelucrarea informațiilor
veridice, cuantificate și actualizate, reprezintă un barometru important d.p.d.v. demografic. Conform
recensământului efectuat în 2011, populația comunei Horlești; se ridică la 3226 de locuitori, în scădere
față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3228 de locuitori.
Majoritatea locuitorilor sunt români (85,01%), iar diferența de 14,98% sunt de etnie rroma.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (58,36%), cu o minoritate
de romano-catolici 37,51%.
Pentru 3,82% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Evoluția numărului de locuitori ai comunei Horlești:
Tabelul nr. 5- Populația, la ultimele două recensăminte;
Nr.Crt Denumire 2002 2011 2020
.
1. Populația totală 3228 3226 3070
Sursa: Direcția Regională de Statistică/.insse.ro
La recensămantul din primavara anului 2011, datele statistice ale comunei Horlești, din punct de
vedere etnic se prezintă conform datelor de mai jos:
Tabelul nr. 6- Populația, după etnie 2011;
Localitatea Sexul Populația stabilă Etnia
TOTAL Romani Romi
Horlești Total 3070 2610 460
Masculin 1606 1354 252
Feminin 1464 1256 208
Sursa: Direcția Regională de Statistică /.insse.ro
43 | P a g e
Pagina 44
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Populația și densitatea populației – Regiunea Nord-Est / Județul Iași:
Populația județului Iași este în prezent de 971.989 locuitori; raportată la suprafața județului de
5476 km², se obține o densitate de 177 loc/km².
Tabel 7 - Populația, d.p.d.v. pentru județul Iași
Număr total persoane Suprafață (km2) Densitate (loc/km2)
în anul 2021
Total 971.989
Masculin 487.014
5476,00 km2 177
Feminin 484.975
Sursa: Direcția Regională de Statistică/.insse.ro
DENSITATEA
Densitatea populației reprezintă numărul de persoane pe unitate de suprafață, măsurându-se în
general în persoane pe kilometru pătrat, obținându-se prin împărțirea numărului de locuitori la
suprafață în kilometri pătrati.
Densitatea generală
Suprafața totală a comunei Horlești este de 50,87 km2.
Densitatea generală pe teritoriul comunei Horlești este de 60 locuitori/km². Prin comparație,
densitatea la nivel de județ este de 177 loc locuitori/km² iar a României este de 84,4 locuitori/km².
De-a lungul anilor, datorită schimbărilor în suprafața totală, dar și schimbării numărului de
populație, densitatea s-a modificat și ea.
Conform celor mai recente date statistice de la INSSE, având în vedere timpul trecut de la
ultimul recensământ, populația totală a comunei Horlești pe sexe, se prezintă astfel:
Tabelul nr. 8 – Structura populației, estimare INSSE;
Nr.
Horlești–Total Masculin Feminin
Crt.
1. 3070 1606 1464
Raportat la cele mai recente date demografice, densitatea calculată a comunei Horlești, este de: 60
loc/km².
Alte informații relevante pentru comuna Horlești:
La nivelul localității sunt înregistrate 138 de persoane asistate social. In acest sens în comuna
44 | P a g e
Pagina 45
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Horlești a început construirea de căsuțe tip familial prin DGASPC Iași din care 2 in sat
Horlești și 2 în sat Bogdănești.
Instituțiile publice din comună înglobează mai mult de 70 de angajați, distribuiți astfel:
La nivelul comunei avem angajați un număr de 27 asistenți personali ai persoanelor cu handicap;
Cadre didactice - 23 de angajați
Salariați ai insituțiilor publice - 20 de angajați
Dispensar uman, localitatea Horlești - 3 angajați
Cămin Cultural sat Horlești
Cabinet medical individual sat Horlești 3 angajați
Cabinet stomatologic sat Horlești 1 angajat
Localitatea înregistrează pe teritoriul său 5 unități de învățământ, câte una în fiecare sat, după
cum urmează:
- Școala Gimnazială I-VIII Horlești;
- Școala Gimnazială I-VIII Bogdănești;
- Grădinița cu program normal Horlești;
- Gradinița cu program normal, sat Bogdănești;
- Școala I-IV, sat Scoposeni.
La nivelul comunei nu există parteneriate încheiate de Primăria comunei Horlești cu
diverse instituții sau ONG-uri pentru servicii specializate dedicate asistării persoanelor aflate în
dificultate.
Mișcări ale forței de muncă
Forța de muncă din comuna Horlești exercită în general mișcări pendulatorii zilnice. Sunt
multe persoane ce fac naveta în localitățile și orașele învecinate. Mulți dintre locuitorii comunei se
ocupă cu activități ce țin de domeniul agrar, iar o altă parte sunt înglobați în activități ce țin de
administrația publică, învățămant și diverse societăți comerciale locale.
Forța de muncă în județul Iași
Forța de muncă și numărul mediu de salariați din județul Iași, la sfârșitul anului 2018, totaliza
287.300 persoane. Numărul salariaților din efectivul populației cu vârsta cuprinsa între 15 și 59 ani
(aflate în vârsta de muncă)
În intervalul 2013-2018, numărul mediu al salariaților din județul Iași a înregistrat o
evoluție numerică pozitivă de 28.253 salariați.
17,7% dintre salariați se regăsesc în domeniul industrie, 23,2% în domeniul agricultura,
silvicultura, pescuit si piscicultura iar 50,2% în servicii.
Activitatea economică reunită în domeniul denumit generic „construcții” cumulează 9,0%
dintre salariații ieseni, iar administrația publică și apărarea 3,56%.
Alte activități reprezentate la nivel județean sunt: tranzacțiile imobiliare (0,38%), transport,
depozitare și comunicații (4,4%). Intermedierile financiare 1,34% și sectorul hotelurilor și
restaurantelor 3,7% dintre salariații județului Iasi, iar celelalte activități economice naționale (1,5%).
45 | P a g e
Pagina 46
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
În anul 2018, un salariat ieșean câștiga un salariu mediu net lunar de 2.691 lei, fiind cu 15%
mai mare ca cel înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent (2.338 lei în anul 2017).
În domeniul informatii si comunicatii s-a câștigat în anul 2018 cel mai mare salariu mediu
lunar (4.912 lei) cu 2.221 lei mai mare față de media județeană, în timp ce câștigul mediu din
industrie era de 2286 lei și in construcții era de 1787 lei.
În ceea ce privește condițiile de muncă ale salariaților, în anul 2018 numărul accidentaților
în muncă a totalizat un efectiv de 93 salariați, din care 2 accidentați mortal.
În perioada 2013-2018 numărul accidentaților în muncă a înregistrat o evoluție negativă de
10,7%. În același interval temporal numărul persoanelor aflate în incapacitate temporară de muncă a
crescut cu 18,1% până a ajuns la un efectiv de 91 persoane aflate în incapacitate de muncă la sfârșitul
anului 2018.
Rata accidentelor de muncă, calculată ca accidente de muncă la 1.000 salariați a scăzut
cu 8 % pe parcursul perioadei 2013-2018 de la 0,56‰ la 0,52‰.
Șomajul este fenomenul contemporan abordat și analizat ca un dezechilibru al pieței muncii
la nivelul ei național: ca loc de întâlnire și de confruntare între cererea globală și oferta globală
de muncă. În județul Iasi la sarsitul anului 2018 rata șomajului a fost de 3%, fiind în continuă
scadere comparativ cu anii precedenti.
În anul 2018, rata șomajului a fost mai mica cu 2 5 % comparativ cu rata șomajului
înregistrată în anul 2017.
Până în luna decembrie a anului 2018, rata șomajului a urmat un trend descendent, valoarea
înregistrată pentru anul 2018 fiind cu 43,3% mai redusă decât cea înregistrată la finalul anului 2013.
În intervalul 2013-2018, rata șomajului masculin iesean a fost superioară celei înregistrate în rândul
populatiei feminine.
Comparativ cu rata somajului regional sau national, rata somajului a judetului Iasi a fost in
anul 2019 de 2,7%, mai mica decat cea nationala cu 0,2% si mai de 1,6 ori ca cea regionala.
5
4,5 4,6
4,3 4,3 4,3 4,4 4,4 4,4 4,4
4 4,1 4
3,8 3,9
3,5 3,4
3,2 3,3 3,3 3,3 3,3
3 3 2,9 2,9 2,9 2,9 3 3 3,1 3,1 3 3,1 3,1
2,5 2,7 2,7 2,6 2,7 2,7 2,8
ROMANIA
2
1,5 Regiunea NORD-EST
1 Iasi
0,5
0
Tabel: rata evolutiei somajului, la nivelul judetului Iasi in anul 2020.
46 | P a g e
Pagina 47
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
10. MĂRIMEA DEMOGRAFICĂ
Dinamica relațiilor demografice dintre oraș și zona rurală adiacentă evidențiază în final un
avantaj categoric pentru primul. Astfel, raportul dintre populația născută în oraș și cea provenită
din alte localități remarcă aportul sporului migratoriu în creșterea populației urbane.
Eliberarea unui mare volum de forță de muncă din ramurile agricole, a determinat intense
mișcări de populație din zonele rurale spre oraș, pe de o parte, cât și pe baza excedentului, migrări
spre zonele deficitare ale țării, pe de altă parte. În prezent asistăm la schimbarea sensului de flux
migrator prin revenirile în zonele de origine.
Mirajul civilizației urbane, existența de locuri de muncă și de posibilități de calificare, cât
și facilitățile oferite de dotările și echipările orășenești, au determinat ca o mare parte din
tineretul din mediul rural, după obținerea calificării, să se stabilească în oraș.
Al doilea flux important al mișcării migratorii, dar diferit ca sens, îl reprezintă cel ce
constituie populația imigrată (venită) în zona studiată, ca urmare a restructurărilor din
majoritatea sectoarelor economiei naționale.
Fenomenul cu cele mai multe implicații asupra relațiilor demografice, economice și
culturale dintre oraș și zona rurală este deplasarea zilnică pentru muncă.
Din punct de vedere al mărimii demografice, după numărul de locuitori (3070 populație
totală), comuna Horlești se încadrează în categoria localităților mijlocii din țara noastră.
Localitatea este o comună cu cinci sate componente, satul central Horlești, cel care dă și numele
localității și satele aparținătoare, Bogdănești, Scoposeni.
Intravilanul existent are o suprafață de 884 ha.
În raport cu relieful
Comuna Horlești se află în Nordul Podișului Bârladului și include în aria sa forme de relief
specifice podișului, cu dealuri domoale favorabile agriculturii. Pe raza comunei întâlnim toate
categoriile de sol favorabile agriculturii, culturii viței-de-vie, pomilor fructiferi, pășunatului.
Solurile comunei sunt cernoziomurile slab și mediu levigate și cernoziomurile de pantă. Subsolul nu
prezintă niciun fel de materii prime minerale de interes economic, în structura geologică apărând
frecvent argila.
47 | P a g e
Pagina 48
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
11. ATRACTIVITATEA ECONOMICĂ
O viziune revitalizantă asupra dezvoltării locale prin crearea unui cadru favorabil
antreprenoriatului, incluziune socială și un grad sporit de ocupare a forței de muncă, vor constitui
fundamentul pentru recosntrucția economiei locale, care poate oferi cea mai bună combinație
între mediul rural și cel urban.
Relațiile economice ale comunei Horlești cu zona înconjurătoare în special cu Municipiul
Iași, constituie suportul material al dezvoltării mediului rural. Astfel, prin asigurarea cu produse
agroalimentare a pieței urbane, se obțin cea mai mare parte a veniturilor necesare dezvoltării
comunei și traiului zilnic al populației și în același timp, municipiul Iași acoperă cu produse
industriale necesarul spațiului rural.
În conturarea zonei de influență, relațiile economice au devenit fundamentale, realizând
legătura materială dintre spațiul rural și cel urban. Ele se caracterizează printr-o complexitate tot
mai accentuată și printr-o stabilitate ce depășește cu mult relațiile demografice, social culturale,
politico-administrative. Această stabilitate rezultă din relațiile de complementaritate care există
între potențialul economic al orașului și cel al zonei înconjurătoare.
Principalele tipuri de relații economice care se realizează între oraș și teritoriu sunt cele
existente între industria orașului și resursele naturale ale ariei adiacente, între consumul
agroalimentar urban și agricultura spațiului rural.
Dacă ar trebui să facem o scurtă analiză a infrastructurii curente din comuna Horlești,
putem spune că localitatea dispune în mare parte de o infrastructură rutiera generală bună, dar și
cu sectoare neacoperite ca și utilitate publică.
Drumurile comunale asfaltate în procent de 79%, rețeaua de alimentare cu apă potabilă și
electrificarea, sunt punctele forte ale localității.
Transportul în comună este asigurat de linii particulare de microbuze care fac legătura
cu principalele localități și orașe din apropiere.
Rețeaua de gaze naturale este in curs de execuție, avand termenul de finalizare la sfârșitul
anului 2021. Primaria pregatește un nou proiect de Extindere gaze naturale în comuna Horlești.
Rețeaua de alimentare cu apă în sistem centralizat din localitățile Horlești, Bogdănești și
Scoposeni este realizată printr-un proiect finanțat cu fonduri PNDL subprogramul ”Modernizarea
satului românesc”, are o lungime de 13,420 km aducțiune, 29,960 km distribuție și o stație de
clorinare pe o suprafață de 1000 mp. Se dorește extinderea rețelei de alimentare cu apă pentru
acoperirea întregii comune.
48 | P a g e
Pagina 49
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Sistemul de canalizare și epurare a apelor uzate din localitățile Horlești și Bogdănești este
realizat printr-un proiect care se află în derulare, se întinde pe distanță de 17,537 km și deține 4
SPAURI care sunt dispuse astfel: 2 SPAU în sat Horlești, 3 SPAU in satul Bogdănești. Proiectul
urmează a fi predat către ApaVital SA Iași.
Se dorește extinderea rețelei de canalizare pentru a satisface nevoile cetățenilor.
Foto puse la dispoziție de Primărie:Drumuri interioare, comuna Horlești.
49 | P a g e
Pagina 50
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Agenți economici locali
Pentru a întregi imaginea comunei Horlești din punct de vedere economic, vom menționa
câțiva dintre întreprinzătorii locali. O comunitate are nevoie de investiții și investitori, are nevoie
de inovație și ambiție, de deschidere spre nou, de încercare și reușită, în lungul drum al
dezvoltării economice. De ce sunt importanți investitorii și oamenii de afaceri locali? Ei bine,
fără ei, fără aportul lor financiar, înglobarea forței de muncă de la nivel local, cât și taxele și
impozitele care se duc atât către bugetul local cât și cel de stat, s-ar contabiliza într-un mare
minus iar mult dorita autofinanțare bugetară și dezvoltare socio-economică, nu s-ar mai putea
întâmpla.
În comuna Horlești există un număr de 4 asociații agricole :
S.C. TEODEMA SERV AGRO S.R.L.
S.C. HOLIMARK SRL
S.C. HOLIWORK SRL
S.C. VASCOMAR AGRO SRL
Comuna Horlești beneficiază de prezența pe teritoriul ei, a câtorva agenți ecomomici
de dimensiuni medii, care acoperă mai multe domenii de activitate precum: agricultură sau
zootehnie.
Societățile comerciale care își desfășoară activitatea pe raza localității, înglobează forța de
muncă locală specializată, formată la locul de muncă sau necalificată.
Aprovizionarea cu bunuri de larg consum se face prin intermediul a 16 societați comerciale
și cinci Asociații Familiale cu puncte de desfacere în comuna Horlești.
Alte activități ce se desfășoara în zona: creșterea animalelor folosite pentru tracțiune,
pentru munci ale câmpului sau pentru obținerea produselor alimentare necesare traiului zilnic
(ovine, bovine, porcine).
Mediul economic local este dominat de agricultura, firmele din comerț și firmele de
servicii având o pondere nesemnificativă în ponderea economică.
Tot sub aspect economic, localitatea prin reprezentanții de la nivel local, își dorește
atragerea de noi investiții și investitori care să înglobeze cât mai mulți localnici dintre cei
considerați a fi o forță de muncă aptă și disponibilă.
Tot aici este de menționat deschiderea și sprijinul autorităților locale în dezvoltarea de noi
afaceri în localitatea Horlești, care să conducă la o bună dezvoltare a acesteia sub aspect socioeconomic a cetățenilor comunei.
50 | P a g e
Pagina 51
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
12. EDUCAȚIE
În perioada 2021-2030, comuna Horlești îsi propune și o îmbunătățire continuă și
permanentă a domeniilor de referință din spațiul local precum: învățământ, sănătate, asistență
socială cât și toate celelalte servicii publice de care depinde calitatea și standardul de viață al
populației din mediul rural.
Cadrul strategic pentru educație si formare le-a permis țărilor UE să identifice patru
obiective comune pentru a aborda aceste provocări până în 2020 dar și în perioada programatică
2021 -2027: realizarea obiectivelor programului de învățare pe tot parcursul vieții și ale
programului privind mobilitatea, îmbunătățirea calității și eficienței educației și formării,
promovarea echității, coeziunii sociale și cetățeniei active, stimularea creativității și inovării,
inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate nivelurile de educație și de formare. Măsura continuă
și pe actuala sesiune de dezvoltare strategică a educației la nivel european.
Fiecare țară din UE răspunde de sistemele sale de educație și formare, politica UE având
rolul de a veni în sprijinul măsurilor luate la nivel național și de a ajuta la soluționarea
provocărilor comune, cum ar fi îmbătrânirea populației, lipsa lucrătorilor calificați sau concurența
mondială.
UE oferă o platformă de schimb de bune practici, colectând și difuzând informații și
statistici și furnizând consultanță și sprijin în favoarea reformelor educaționale.
Context actual general
Formele sistemului de învățămant din comuna Horlești, cuprind următoarele categorii:
preșcolar, primar și gimnazial.
- Școala Gimnazială I-VIII Horlești;
- Școala Gimnazială I-VIII Bogdănești;
- Grădinița cu program normal Horlești;
- Gradinița cu program normal, sat Bogdănești;
- Școala I-IV, sat Scoposeni
51 | P a g e
Pagina 52
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Foto puse la dispoziție de Primărie: Grădinița cu program normal Horlești
La nivelul instituțiilor educaționale și de învățământ își desfășoară activitatea 23 de cadre
didactice ce oferă o pregătire la cele mai bune standarde educaționale ținând cont și de contextul
actual în care se desfășoară activitatea didactică.
Invățământul primar, gimnazial (inclusiv deficienți) și liceal (învățământ de zi, seral și fără
frecvență) din comuna Horlești, în anul școlar 2018/2019
Localitate Unități Elevi inscriși Personal didactic
Invățământ Învățământ Învățământ Învățământ Învățământ Învățământ
primar și liceal primar și liceal primar și liceal
gimnazial gimnazial gimnazial
Horlești 5 - 381 - 23 -
Cultură, sport, sănătate
Localnicii din comuna Horlești se bucură de o bibliotecă comunală, cu sute de volume de
carte și materiale didactice noi.
Teritoriul comunei Horlești nu dispune de dotări culturale care să poată satisface pe deplin
gustul populației aflate în zonă. De aceea populația comunei apelează la serviciile oferite de
dotările culturale ce sunt concentrate în municipiul Iași.
Comuna Horlești dispune de un teren de sport multifuncțional, cotate la standarde înalte.
Căminl cultural din localitatea Horlești este în stadiu de modernizare cu fonduri obținute
prin compania Națională de Investiții
52 | P a g e
Pagina 53
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Foto puse la dispoziție de Primărie: Camin Cultural, sat Horlești
Foto: Teren de sport multifuncțional –Imagine pusă la dispoziție de Primărie
Având în vedere că zona rurală pentru care se efectuează acest P.U.G. are o dotare
sanitară medie (care nu prezintă puncte sanitare dotate cu diverse aparaturi moderne - spital, în
general) populația comunei apelează frecvent la serviciile oferite de către unitățile sanitare care
sunt concentrate în municipiul Iași.
Județul Iași deține după București cele mai multe spitale și policlinici din țară. Același
lucru este valabil și în privința numărului de paturi în spitale, iar în ceea ce privește numărul de
medici se situează pe locul trei după municipiul București și județul Cluj.
53 | P a g e
Pagina 54
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
13. SĂNĂTATEA
Atingerea unor parametri apropiați de nivelul decent al stării de sănătate a populației și al
calității serviciilor medicale rurale ”reprezintă obiectivul principal al strategiei naționale Orizont.
În acest context, creșterea accesibilității la serviciile medicale presupune implementarea unor
investiții majore în spațiul rural, care să răspundă problemelor de sănătate publică prioritare și
nevoilor grupurilor vulnerabile. Prin urmare, creșterea finanțării serviciilor sanitare și un
management mai eficient al resurselor existente reprezintă priorități ce trebuie implementate,
având în vedere că dezvoltarea socială este influențată direct de investirea în capitalul uman.”
Gradul de asigurare a serviciilor medicale pentru populație reprezintă un aspect important
în analiza nivelului de trai a unei comunități.
Sănătatea populației comunei Horlești este supravegheată de către un cabinet medical în
satul Horlești cu un medic generalist și două cadre medii sanitare, iar în satul Bogdănești există un
cabinet sanitar (cu un medic generalist și două cadre medii sanitare), care deservește populația și
copiii de la Complexul de Servicii Comunitare Bogdănești.
În satul Horlești funcționează și un cabinet stomatologic cu un medic de specialitate
Este specificată activitatea a două puncte farmaceutice, unui în localitatea Horlești și unui
in localitatea Bogdănești, care pun la dispoziția populației medicamentele necesare, eliberând
rețete gratuite și compensate, în limita posibilităților.
Situația curentă în ceea ce privește sănătatea, la nivelul comunei Horlești, anul 2020, se
prezintă astfel:
Medici 2
Asistenți medicali 2
Dispensar 1
Farmacie 2
Farmaciști 4
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Horlești, este elaborată într-o perioadă tulbure
din punct de vedere medical, atât la nivel național cât și internațional.
Pandemia noului Coronavirus, a pus la grea încercare sistemele medicale ale celor mai
54 | P a g e
Pagina 55
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
dezvoltate țări de pe glob și implicit sistemul medical românesc.
Cu atât mai importantă devine sănătatea și serviciile medicale oferite locuitorilor unei
țări, dovedindu-se iată, încă o dată, ca fără prevenție, promovarea corectă și generală a tuturor
informațiilor medicale, orice sistem medical, poate colapsa datorită supraaglomerării într-un timp
foarte scurt.
În acest context medical general și în concordanță cu strategia de țară, țintele 2030 sunt:
Asigurarea accesului universal la servicii de informare, educare și consiliere pentru
promovarea prevenției și adoptarea unui stil de viață fără riscuri;
Digitalizarea completă a sistemului de sănătate și, implicit eliminarea documentelor și
registrelor tipărite pe suport de hârtie, pentru a eficientiza și a facilita intervențiile medicale,
pentru a asigura populației accesul rapid la servicii medicale de calitate, la tratamente și
medicamente și pentru monitorizarea eficiență a nevoilor;
Reducerea prevalenței mortalității materne și infantile, a incidenței cancerului la sân sau
de col uterin și a sarcinilor la adolescente, având ca obiectiv prioritar grupurile vulnerabile și
defavorizate;
Reducerea mortalității materne și mortalității neonatale, astfel încât să se situeze sub media
UE;
Creșterea acoperirii vaccinale până la nivelul minim recomandat de OMS pentru fiecare
vaccin, prin dezvoltarea unei platforme comune de colaborare între autorități, medici, pacienți,
organizații internaționale cu experiență în acest domeniu, reprezentanți ai companiilor în
domeniu, precum și alți factori interesați;
Promovarea conștientizării bolilor psihice, reducerea stigmatului și crearea unui mediu în
care cetățenii afectați se simt acceptați și unde pot cere ajutor;
Stoparea îmbolnăvirii de tuberculoză și combaterea hepatitei și a altor boli transmisibile;
Reducerea cu o treime a mortalității premature cauzate de bolile netransmisibile prin
prevenire și tratament și prin promovarea sănătății și bunăstării mintale;
Reducerea mortalității cauzate de boli cronice;
Reducerea consumului de substanțe nocive.
55 | P a g e
Pagina 56
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
14. MEDIU
Provocarea actuală în domeniul protejării mediului înconjurător constă în găsirea unei
relații de sustenabilitate între mediu și creșterea economică continuă. Calitatea vieții
generațiilor prezente și viitoare depinde de factorii de mediu și de măsurile de prevenție
adoptate de fiecare comunitate în parte.
Contextul actual general
Problemele de mediu rezultă în general din interacțiunea activităților umane cu mediul
înconjurător. Având în vedere că în comuna Horlești activitățile umane constau în activități
edilitar-gospodărești, agricultură, silvicultură, circulație în transporturi, toate desfășurându-se la
un nivel scăzut de tehnologizare, aceste activități se integrează în mediul natural fără a produce
modificări profunde ai parametrilor fizico - chimici sau hidrologici.
Cele mai importante modificări ale mediului natural sunt cele determinate de fenomenele
fizice naturale: alunecări de teren, eroziuni de suprafață - torențiale, exces de umiditate și
indundați, etc., care determină degradări ale solului.
Calitatea apelor
Există o serie de aspecte negative generate de activitați umane, care acționează local și în
anumite situații asupra apelor: nerezolvarea corespunzătoare a evacuării și depozitării dejecțiilor
de la ferme, depozitările întâmplătoare de deșeuri menajere și dejecții de grajd, insuficiența
numărului de platforme de gunoi amenajate corespunzător.
Se pot produce impurificări locale și accidentale ale apelor de suprafață în subterane din
zona localităților, cu substanțe organice și chimice generate de activități umane.
Un alt factor care influențează calitatea apelor este scurgerea solidă care se face în
proporție de peste 95% sub formă de suspensii. Turbiditatea variază între 1000-2500 g/m3, fiind
favorizată de alcătuirea petrografică a dealurilor cu altitudini de 300-500 m, pantă și lipsa pădurii,
condiții ce stimulează spălarea în suprafață, șiroirea etc. Este mai mică în regiunile joase (în
câmpia colinară) unde pantele reduse ale albiilor determină viteze mici ale apei și stimulează
depunerea.
Produsele pentru protecția plantelor
Limitarea utilizării produselor agrochimice (îngrășăminte și pesticide) și încurajarea
dezvoltării și utilizării de produse ecologice în vederea atingerii obiectivelor agriculturii
durabile, reprezintă măsuri ale legislației europene. În acest sens, promovarea unei agriculturi în
acord cu protejarea mediului este o necesitate și la nivelul comunei Horlești.
Calitatea solurilor
Starea solului rezultă din interacțiunea tuturor elementelor mediului ca suport al întregii
activități umane și este puternic influențată de acestea, atât prin acțiuni autropice, cât mai ales ca
urmare a unor fenomene fizice naturale. Aceste influențe negative pe care le suportă solul, intră
56 | P a g e
Pagina 57
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
în categoriile de poluare și degradare.
Problemele solului sunt:
a) Poluarea solului este generată în principal de următoarele activitați umane considerate
ca surse:
- depunerea întâmplătoare de deșeuri menajere;
- deversarea accidentală de dejecții zootehnice în condițiile nefuncționării
corespunzătoare a platformelor de stocare;
- administrarea fără discernământ a substanțelor chimice folosite în agricultură.
Dintre acestea, unele deșeuri sunt inerte, altele sunt folosite ca îngrășământ natural,
neproducând poluarea solului.
b) Degradarea solurilor din comună - determinată de un complex de fenomene naturale:
- alunecări de teren;
- eroziuni de suprafață și de adâncime;
- exces de umiditate și inundații accidentale;
- compactare, etc.
Aceste fenomene sunt rezultatul unor complexe de condiții care acționează de cele mai
multe ori simultan în interdependență.
- activități umane:
- vechi: desțeleniri, defrișări, tehnici agricole înapoiate;
- actuale: tehnici agricole necorespunzătoare pe terenuri în pantă neîntreținerea lucrărilor
de îmbunatățiri funciare, desțelenirea unor versanți cu risc de alunecare, de eroziune,
dezafectarea de acumulări piscicole;
- factori naturali: ape subterane, pantele reliefului, substratul geologic, regimul ploilor,
caracterul torențial al scurgerii apelor, gradul de acoperire cu vegetație în special arborescentă.
Consecințele poluării și degradăriii solurilor:
a) scăderea potențialului productiv, prin limitarea sau anularea calităților biologice de
fertilitate.
b) ocuparea nerațională a unor terenuri;
c) scoaterea unor terenuri din circuitul productiv;
d) schimbări ale modului de folosință.
Distribuția în teritoriu a problemelor legate de sol, evidențiază:
- zone cu soluri degradate prin alunecări și eroziuni torențiale, localizate pe versanții cu
pante mari și medii;
- zone cu soluri degradate prin eroziuni de suprafață, localizate pe versanți cu înclinări
mici și medii ;
- zone cu soluri degradate prin exces de umiditate și inundații, localizate în șesuri.
57 | P a g e
Pagina 58
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Capacitatea administrației publice locale
Prioritatea Guvernului Romaniei în domeniul administrației publice locale impune
realizarea unei reforme concrete prin care profesionalismul, transparența și responsabilitatea să
fie caracteristici și atribute ale administrației publice românești. Creșterea gradului de informare,
conștientizare și responsabilizare a structurilor din administrațiile locale, precum și creșterea
transparenței și eficienței instituționale se numară printre măsurile menite să apropie
administrația de cetățean și să reducă vulnerabilitatea la corupție.
Contextul general actual
Dezvoltarea durabilă a unei comunități implică și un proces de modernizare și
adaptare a administrației publice locale la contextul național și european, cu atât mai mult cu cât
atragerea de fonduri nerambursabile prin proiecte investiționale viabile reprezintă o sursă
importantă de venituri pentru administrația locală.
Sediul administrației publice locale este localizat în comuna Horlești într-un imobil
modernizat. De asemenea, primăria comunei Horlești este racordată la rețeaua de telefonie fixă și
mobilă și la rețeaua de internet.
În comuna Horlești, autonomia locală se realizează sub directa conducere a
autorităților publice locale, constituite din:
- Consiliul local, care hotărăște în condițiile legii, în toate problemele de interes
local, cu excepția celor care aparțin de competența altor autorități publice sau centrale;
- Primarul (ca autoritate executivă): asigură respectarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale cetățenilor, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor, hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului și Hotărârilor Consiliului local.
În vederea aplicării activităților date în competența sa, primarul comunei Horlești este
susținut de un aparat de specialitate, pe care îl conduce. Acesta este structurat pe compartimente
funcționale, distribuite pe diferite domenii (financiar, juridic, administrativ, social, cultural, de
mediu etc). De asemenea, administrația publică locală pune la dispoziția populației comunei și
servicii de evidență a populației.
Autonomia locală a comunei Horlești, are în vedere organizarea, funcționarea,
competențele și atribuțiile precum și gestionarea resurselor, care aparțin comunei, centralizate în
cadrul inventarului domeniului public aprobat prin Hotărare de Guvern. De asemenea, în scopul
asigurării autonomiei locale, autoritățile administrației publice locale au dreptul să instituie să
perceapă impozite și taxe locale și să aprobe bugetul local propriu în condițiile legii.
58 | P a g e
Pagina 59
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Administrația publică locală Horlești, are la momentul scrierii prezentului document
programatic, următoarea structură departamentală:
Departamentul Numele și prenumele
Primar CADAR MIHAI
Viceprimar TIMOFTE COSTEL
Contabil CLAUDIA NICA
Secretar MAGDICI ADRIANA
Ordine și siguranță publică
Pe teritoriul comunei Horlești funcționează un Post de Poliție. Numărul redus de
infracțiuni din comuna Horlești reflectă faptul că situația infracțională nu prezintă probleme
majore, aceasta fiind ținută sub control de activitatea constantă desfășurată de organele de
poliție pentru asigurarea unui climat de ordine și siguranță publică.
Comuna Horlești face parte astfel, dintre localitățile care dispun de post de Poliție local
și care oferă locuitorilor săi posibilitatea unor intervenții prompte în situații speciale.
În cadrul postului de Poliție își desfășoară activitatea 2 persoane.
De asemenea, la nivelul comunei Horlești, funcționează serviciul pentru situații de
urgență având următoarele atribuții pricipale:
desfășoară activități de informare și instruire privind cunoașterea și respectarea
regulilor și a măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
verifică modul de aplicare a normelor, reglementărilor tehnice și dispozițiilor care
privesc apărarea împotriva incendiilor, în domeniul de competență;
asigură intervenția pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordarea primului ajutor și
protecția persoanelor, a animalelor și a bunurilor periclitate de incendii sau în alte situații de
urgență.
Înainte de trecerea spre ultimele două părți ale strategiei, pentru a întregi analiza detaliată
a comunei Horlești cât și pentru a ne forma o viziune de ansamblu, vom menționa și exemplifica
câteva dintre evenimentele locale dar și obiectivele de cult din cadrul comunității studiate.
59 | P a g e
Pagina 60
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
Comuna Horlești face parte din Asociația "Grupul de Acțiune Locală Stejarii Argintii"
(GAL Stejarii Argintii).
Comuna Horlești face parte din Asociația "Grupul de Acțiune Locală Stejarii Argintii”.
Teritoriul se situează în regiunea de Nord-Est a țării, respectiv în partea centrală a județului Iași.
Suprafața teritoriului GAL este formată din 6 comune - Miroslava, Lețcani, Horlești, Dumești,
Popești și Mădîrjac – amplasate sub forma unui semicerc în jurul municipiului Iași. Valoarea
incontestabilă a teritoriul GAL rezidă în diversitatea în resursele naturale și umane existente,
elemente cu o deosebită importanță din punct de vedere economic și social. Învecinarea cu unul
din cele mai mari orașe din țară (municipiul Iași) creează premisele dezvoltării activităților
economice, a dezvoltării unor zone rezidențiale. Totodată, Iașul este o foarte bună piață de
desfacere pentru produsele agroalimentare care provin din teritoriul GAL Stejarii Argintii, având
în vedere rețelele de transport feroviar și rutier existente. Alte orașe importante aflate în cadrul
sau în proximitatea teritoriului GAL sunt Târgu Frumos și Podu Iloaiei, precum și orașul Pașcani.
Asociația Grupul de Acțiune Locală Stejarii Argintii urmărește aceleași obiective generale
și specifice ale Politicii Agricole Comune ale U.E., ale LEADER și PNDR și presupune dezvoltarea
microregiunii într‐o manieră specifică, adaptată nevoilor și priorităților acesteia. Valoarea
adăugată a abordării parteneriatului derivă din acele inițiative locale care combină soluții ce
răspund problematicii existente la nivelul comunităților locale, reflectate în acțiuni specifice
acestor nevoi.
Strategia de dezvoltare locală a Grupului de Acțiune Locală Stejarii Argintii este un
instrument important pentru microregiune, pentru a reduce dezechilibrele economice și sociale și
disparitățile dintre urban-rural. Astfel, dezvoltarea locala plasată sub responsabilitatea
comunității reprezintă o modalitate de implementare ce permite partenerilor locali să elaboreze
strategia de dezvoltare locală, în baza analizei nevoilor și priorităților specifice teritoriului.
60 | P a g e
Pagina 61
Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030
Comuna Horlești, Județul Iași
La capitolul Biserici/Mănăstiri, comuna bifează cinci lăcașuri de cult, și anume:
Administrație ecleziastică. Mitropolia Moldovei reprezintă principala forță de atracției a
populației creștine din mediul rural (în cazul nostru populația comunei Horlești). Acest punct
principal de atracție este completat cu celelate culte bisericești aflate în municipiul Iași.
- Biserica Romano-Catolica ”Trupul și Sângele Domnului” din sat Horlești;
- Biserica Ortodoxă din sat Horlești;
- Biserica Ortodoxă din sat Bogdănești;
- Biserica Ortodoxă din Scopoșeni;
- Casa de rugăciuni – cult Adventist de ziua a șaptea - sat Horlești.
Foto: Biserica ”Trupul și Sângele Domnului” din sat Horlești
Imagini puse la dispoziție de Primărie
Foto: Biserica ortodoxă, com. Horlești, Foto: Biserica ortodoxă, com. Horlești,
sat Bogdănești sat Scoposeni
Imagini puse la dispoziție
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.