Plan Urbanistic General (PUG)

2 1 Memoriu general comuna Holboca judetul Iasi final 2025

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Data
02.04.2026
Descriere
Reglementari, Situatii existente, Memoriu PUG 2025 Postat pe 02/04/2026 de primariaholboca 2_1_Memoriu_general_comuna_Holboca_judetul_Iasi_final_2025Descarcă 2_2_Regulament_PUG_HolbocaDescarcă 3_1_INCADRARE IN TERITORIU PUG COMUNA HOLBOCA JUDETUL IASI – 11.11.2024_FINAL-FORMAT A0Descarcă 3_1_INCADRA
Pe site-ul primăriei
2_1_Memoriu_general_comuna_Holboca_judetul_Iasi_final_2025
Emitent
Comuna Holboca, jud. Iași
Publicat online
02.04.2026
Pagini
203 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG) din 02.04.2026, „2 1 Memoriu general comuna Holboca judetul Iasi final 2025”, Comuna Holboca, jud. Iași. Sursa: https://www.comunaholboca.ro/wp-content/uploads/2026/04/2_1_Memoriu_general_comuna_Holboca_judetul_Iasi_final_2025.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/holboca/4651-2-1-memoriu-general-comuna-holboca-judetul-iasi-final-2025, 04.11.2026)

Fișier modificat
07.10.2025
Arhivat
04.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Pagina 2

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași COLECTIV DE ELABORARE PROIECTANT GENERAL: S.C. LANDSCHAFT CONSULTING S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. ARHITECTIS TRUST S.R.L. PROIECTANT DE SPECIALITATE: LACATUSU Digitally signed by LACATUSU LADISLAU- LADISLAU- MIHAEL Date: 2025.09.30 MIHAEL 11:24:00 +03'00' S.C. LANDSCHAFT CONSULTING S.R.L. Coordonator urbanism: arh. LACATUSU Ladislau Proiectanti: arh. LACATUSU Ladislau arh.stag. LEPARDA Amina dr.geogr. VIERU Paul ing. TOROUȘ Claudiu 0

Pagina 3

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași BORDEROU GENERAL P.U.G.COMUNA HOLBOCA PIESE SCRISE  VOLUMUL I MEMORIU GENERAL  VOLUMUL II REGULAMENT LOCAL DE URBANISM PIESE DESENATE Scara 1 / 25 000 planșa nr. 1: ÎNCADRARE ÎN TERITORIU Scara 1 / 5 000 planșa nr. 2.1 : SITUAȚIA EXISTENTĂ, DISFUNCȚIONALITĂȚI planșa nr. 2.2 : SITUAȚIA EXISTENTĂ, DISFUNCȚIONALITĂȚI planșa nr. 2.3 : SITUAȚIA EXISTENTĂ, DISFUNCȚIONALITĂȚI planșa nr. 2.4 : SITUAȚIA EXISTENTĂ, DISFUNCȚIONALITĂȚI planșa nr. 3.1: REGLEMENTĂRI URBANISTICE, ZONIFICARE planșa nr. 3.2: REGLEMENTĂRI URBANISTICE, ZONIFICARE planșa nr. 3.3: REGLEMENTĂRI URBANISTICE, ZONIFICARE planșa nr. 3.4: REGLEMENTĂRI URBANISTICE, ZONIFICARE planșa nr. 4.1: REGLEMENTĂRI URBANISTICE TEHNICO-EDILITARE planșa nr. 4.2: REGLEMENTĂRI URBANISTICE TEHNICO-EDILITARE planșa nr. 4.3: REGLEMENTĂRI URBANISTICE TEHNICO-EDILITARE planșa nr. 4.4: REGLEMENTĂRI URBANISTICE TEHNICO-EDILITARE planșa nr. 5.1: PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR ȘI OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ planșa nr. 5.2: PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR ȘI OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ planșa nr. 5.3: PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR ȘI OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ planșa nr. 5.4: PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR ȘI OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ 1

Pagina 4

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași CUPRINS MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE ................................................................................................................................................... 1 1.1. Date de recunoaștere a documentației ......................................................................................................... 1 1.2. Obiectul P.U.G. ............................................................................................................................................. 2 1.3. Surse documentare ...................................................................................................................................... 3 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE ........................................................................................ 5 2.1. Evoluție ......................................................................................................................................................... 5 2.1.1. Scurt istoric privind evoluția localității .................................................................................................... 5 2.1.2. Repere privind evoluția spațială a acesteia (extras din PATJ IAȘI actualizat) ....................................... 6 2.1.4. Stadiul actual al dezvoltării (extras din PATJ IAȘI actualizat) ................................................................ 6 2.2. Elemente ale cadrului natural ..................................................................................................................... 15 2.2.1. Resurse naturale ................................................................................................................................ 19 2.2.1.1. Resurse naturale regenerabile ...................................................................................................... 19 2.2.1.2. Resurse naturale neregenerabile .................................................................................................. 21 2.3. Relații înteritoriu .......................................................................................................................................... 22 2.3.1. Încadrare în rețeaua de localități ......................................................................................................... 22 2.3.2. Încadrare în teritoriul administrativ al comunei .................................................................................... 22 2.3.3. Fondul funciar și intravilanul actual...................................................................................................... 23 2.3.3.1. Fondul funciar ............................................................................................................................... 23 2.3.3.2. Aspecte privind intravilanul actual ................................................................................................. 23 2.3.3.3. Relații în teritoriu generate de documentațiile urbanistice situate în amonte – P.A.T.N., P.A.T.Z., P.A.T.J. ...................................................................................................................................................... 24 2.4. Activități economice .................................................................................................................................... 31 2.4.1. Activități agricole.................................................................................................................................. 31 2.4.2. Silvicultura și gospodărirea apelor ....................................................................................................... 42 2.4.3. Activități neagricole.............................................................................................................................. 42 2.4.4. Activități din domeniul public și al serviciilor ..................................................................................... 44 2.5. Populația. Elemente demografice și sociale ............................................................................................... 47 2.5.1. Numărul și evoluția populației .............................................................................................................. 47 2.5.2. Structura populației pe grupele importante de vârstă în anul 2002 ...................................................... 47 2.5.3. Structura populației pe grupele importante de vârstă în anul 2011 ...................................................... 47 2.5.4. Mișcarea naturală și migratorie............................................................................................................ 47 2

Pagina 5

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași 2.5.5. Numărul populației ocupate pe principalele activități la RPL din 2002 ................................................. 47 2.5.6. Numărul populației ocupate pe principalele activități la RPL din 2011 ................................................. 48 2.5.7. Populația stabilă ocupată pe sexe, grupe de vârstă și principalele activități la RPL din 2011 ............. 48 2.5.8. Populația salariată din perioada 1990-2010 din comuna HOLBOCA .................................................. 48 2.5.9. Numărul populației active la RPL din 2011 .......................................................................................... 48 2.5.10. Populația activă și inactivă pe sexe și grupe de vârstă la RPL din 2011 ........................................... 48 2.6. Circulația..................................................................................................................................................... 49 2.6.1. Rețeaua de căi de comunicație din comuna HOLBOCA...................................................................... 49 2.6.2. Organizarea circulației rutiere .............................................................................................................. 50 2.6.3. Rețeaua de căi de comunicație feroviară ............................................................................................ 50 2.7. Intravilan existent. Zone funcționale. Bilanț teritorial ................................................................................... 57 2.7.1. Zona funcțională de interes public ....................................................................................................... 58 2.7.2. Monumente, situri, rezervații arheologice ............................................................................................ 63 2.7.3. Zona de locuințe și funcțiuni complementare....................................................................................... 65 2.7.4. Zona de gospodărie comunală și cimitire ............................................................................................ 65 2.7.5. Bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în limita teritoriului administrativ .......................................... 66 2.7.6. Bilanțul suprafețelor zonelor funcționale .............................................................................................. 59 2.8. Zone cu riscuri naturale .............................................................................................................................. 66 2.8.1. Riscul la cutremure .............................................................................................................................. 66 2.8.2. Zonele de risc la alunecări ................................................................................................................... 68 2.8.3. Zonele de risc la inundații .................................................................................................................... 71 2.8.4. Gruparea zonelor de risc la nivel de județ ........................................................................................... 74 2.8.5. Analiza riscurilor generatoare de situații de urgență conform P.A.A.R. - 2014 .................................... 75 2.8.5.1. Analiza riscurilor naturale .............................................................................................................. 75 2.8.5.2. Analiza riscurilor tehnologice......................................................................................................... 76 2.8.5.3. Analiza riscurilor biologice ............................................................................................................. 77 2.8.5.4. Analiza riscurilor de incendiu......................................................................................................... 78 2.8.5.5. Disfuncționalități din punct de vedere al I.S.U. ............................................................................. 78 2.9. Echipare edilitară ........................................................................................................................................ 79 2.9.1. Gospodărirea apelor ............................................................................................................................ 79 2.9.2. Alimentare cu apă................................................................................................................................ 80 2.9.3. Canalizare ........................................................................................................................................... 80 2.9.4. Alimentare cu energie electrică ........................................................................................................... 80 2.9.5. Telefonie și CA-TV .............................................................................................................................. 81 2.9.6. Alimentare cu căldură .......................................................................................................................... 82 2.9.7. Alimentare cu gaze naturale ................................................................................................................ 82 2.9.8. Gospodărie comunală ......................................................................................................................... 82 2.9.8.1. Probleme existente cu privire la depozitarea, colectarea, sortarea și valorificarea deșeurilor industriale și menajere ............................................................................................................................... 82 2.9.8.2. Managementul deșeurilor .............................................................................................................. 83 3

Pagina 6

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași 2.9.8.3. Gospodărie comunală - cimitire..................................................................................................... 84 2.10. Reabilitarea, conservarea și protecția mediului ........................................................................................ 85 2.10.1. Generalități ........................................................................................................................................ 85 2.10.2. Calitatea atmosferei........................................................................................................................... 85 2.10.3. Calitatea apelor ................................................................................................................................. 85 2.10.4. Calitatea solurilor ............................................................................................................................... 87 2.10.5. Calitatea florei și faunei ..................................................................................................................... 89 2.10.5.1. Habitatele naturale ...................................................................................................................... 89 Total ........................................................................................................................................................... 84 2.10.5.2. Habitatele artificiale ..................................................................................................................... 92 2.10.6. Monumente istorice, arhitectonice și de artă, situri arheologice ........................................................ 94 2.11. Necesități și opțiuni ale populației ............................................................................................................. 95 2.12. Disfuncționalități........................................................................................................................................ 96 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ .............................................................................................. 97 3.1. Studii de fundamentare............................................................................................................................... 97 3.2. Evoluție posibilă, priorități ........................................................................................................................... 97 3.3. Optimizarea relațiilor în teritoriu ................................................................................................................ 110 3.4. Dezvoltarea activităților............................................................................................................................. 111 3.5. Evoluția populației, elemente demografice și sociale ................................................................................ 112 3.6. Organizarea circulației .............................................................................................................................. 113 3.6.1. Circulația rutieră ................................................................................................................................ 113 3.6.2. Circulația feroviară............................................................................................................................. 119 3.6.3. Circulația aeriană............................................................................................................................... 119 3.7. Intravilan propus. Zonificare funcțională. Bilanț teritorial ........................................................................... 134 3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale .......................................................................................................... 140 3.8.1. Zone afectate de inundații ................................................................................................................. 140 3.8.2. Zone afectate de alunecări ................................................................................................................ 142 3.8.3. Cutremure ......................................................................................................................................... 142 3.8.4. Riscul la incendiu............................................................................................................................... 143 3.9. Dezvoltarea echipării edilitare ................................................................................................................... 143 3.9.1. Gospodărirea apelor .......................................................................................................................... 144 3.9.2. Alimentarea cu apă............................................................................................................................ 144 3.9.2. Canalizare ......................................................................................................................................... 149 3.9.3. Alimentarea cu energie electrică ....................................................................................................... 150 3.9.4. Telefonie............................................................................................................................................ 151 3.9.5. Alimentarea cu căldură ...................................................................................................................... 152 3.9.6. Alimentare cu gaze naturale .............................................................................................................. 152 3.10. Protectia mediului ................................................................................................................................... 153 3.10.1. Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare ....................................................................... 153 3.10.2. Depozitarea controlată a deșeurilor menajere și industriale ............................................................ 155 4

Pagina 7

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași 3.10.3. Recuperarea terenurilor degradate, consolidări de maluri și taluzuri, plantări de zone verzi ........... 156 3.10.4. Organizarea sistemelor de spații verzi ............................................................................................. 157 3.10.5. Delimitarea orientativă a zonelor protejate și restricțiile generale pentru conservarea patrimoniului natural și construit ....................................................................................................................................... 158 3.10.6. Zonele propuse pentru refacerea peisagistică și reabilitare urbană ................................................ 163 3.10.7. Concluzii .......................................................................................................................................... 164 3.11. Reglementari urbanistice ........................................................................................................................ 164 Norme de igienă pentru fântâni publice și individuale folosite la aprovizionarea cu apă de băut ......................... 177 Norme de igienă referitoare la colectarea și îndepărtarea apelor uzate și a apelor meteorice ............................. 178 3.12. Obiective de utilitate publică ................................................................................................................... 182 4. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE........................................................................................................ 190 CADRUL LEGISLATIV, BIBLIOGRAFIE ȘI LISTA SURSELOR:  Legea nr. 50 / 29.07.1991privind autorizarea executării lucrărilor de construcții cu modificările și completările aduse de O.U.G. nr. 122 / 24.11.2004, Legea nr. 119 / 05.05.2005, Legea nr. 52 / 08.03.2006, Legea nr. 376 / 05.11.2006, Legea nr. 117 / 02.05.2007, Legea nr. 101 / 09.05.2008, O.U.G. nr. 214 / 04.12.2008, O.U.G. nr. 228 / 30.12.2008 și Legea nr. 261 / 07.07.2009.  Legea nr. 33 / 27.05.1994privind exproprierea pentru o cauză de utilitate publică, republicată în temeiul art. 218 din Legea1 nr. 71 / 10.06.2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287 / 2009 privind Codul civil  Ordonanța Guvernului nr. 47 / 12.08.1994privind apărarea împotriva dezastrelor, aprobată prin Legea nr. 124 / 15.12.1995  Legea nr. 10 / 18.01.1995privind calitatea în construcții  Ordinul comun nr. 34 / N / M.30 / 3422 / 4221 din 1995 al M.L.P.A.T., M.ap.N., M.I. și S.R.I.pentru apobarea Precizărilor privind avizarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului, precum și a documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării construcțiilor  Legea nr. 137 / 30.12.1995privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare  Legea nr. 7 / 13.03.1996privind cadastrul și publicitatea imobiliară, republicată republicată în temeiul prevederilor art. III din Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea O.U.G. nr. 64/2010 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, modificatăși completată prin Legea nr. 329/2009  H.G. nr. 525 / 27.06.1996pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, modificată și completată prin H.G. nr. 789 / 02.12.1997, prin H.G. nr. 59 / 04.02.1999, prin H.G. nr. 960 / 18.11.1999 și prin H.G. nr. 855 / 30.08.2001 1Legea 71 / 10.06.2011 a fost actualizată prin O.U.G. 79 / 30.09.2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287 / 15.07.2009 privind Codul Civil 5

Pagina 8

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași  Legea nr. 107 / 25.09.1996a apelor, actualizată prin O.U.G. nr. 64 / 29.06.2011 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și O.U.G. nr. 3 / 22.07.2010 pentru modificarea și completarea Legii apelor, modificată și completată prin Legea nr. 310 / 30.06.2004  Legea nr. 114 / 11.10.1996 legea locuinței  H.G. nr. 101 / 03.04.1997pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară  Ordonanța Guvernului nr. 43 / 28.08.1997privind regimul juridic al drumurilor, republicată în temeiul art. II din Legea nr. 82 / 15.04.1998, actualizată, modificată și completată prin O.G. nr. 132 / 2000, O.G. 79/2001, Ordin nr. 1959/2002, O.G. nr. 26/2003, O.U.G. nr. 84/2003, O.G. nr. 21/2005, O.G. nr. 38/2006, Legea nr. 130 / 2007, O.G. nr. 7 / 2010, O.U.G. nr. 8 / 2001 pentru completarea art. 221 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor și O.G. nr. 5 / 2011  Legea nr. 171 / 24.11.1997 privind aprobarea P.A.T.N. – Secțiunea a II-a – Apa  Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 50 / 27.01.1998privind “Normele tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în localitățile rurale”  Legea nr. 54 / 02.03.1998privind circulația juridică a terenurilor;  O.U.G. nr. 12 / 07.07.1998privind transportul pe căile ferate române, aprobată prin Legea nr. 89 / 1999, republicată, cu modificările ulterioare  Ordinul comunal M.L.P.A.T., Șefului Departamentului pentru Administrație Publică Locală și al Ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 62 / N / 19.O / 288 / 1.955 / 31.07.1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale  Legea nr. 213 / 17.11.1998privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, modificată prin Legea nr. 241 / 2003 și Legea nr. 71 / 2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil  Legea nr. 219 / 1998privind regimul concesiunilor, abrogată prin O.U.G. nr. 34 / 2006 și înlocuită de O.U.G. nr. 54/2006, modificată și completată de Legea nr. 528 / 25.11.2004  Ordinele nr. 45÷49 / 1998ale Ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor  Ghid privind metodologia de elaborare și continuțul-cadru al Planului Urbanistic General, indicativ G.P. 038 / 99 aprobat prin Ordinul nr. 13 / N / 10.03.1999  Ghid privind elaborarea și aprobarea regulamentelor locale de urbanism, indicativ G.M.-007-2000aprobat prin Ordinul nr. 21 / N / 10.04.2000  Legea nr. 5 / 12.04.2000 privind aprobarea P.A.T.N. – Secțiunea a III-a – Zone protejate  H.G. nr. 540 / 22.06.2000privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice  Legea nr. 215 / 23.05.2001privind administrația publică locală, cu modificările și completările ulterioare  Legea nr. 350 / 06.07.2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul cu modificările și completările ulterioare prin O.G. nr. 69 / 27.08.2004 pentru completarea art. 38 din Legea nr. 350 / 2001, Legea nr. 289 / 16.07.2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350 / 2001, O.G. nr. 18 / 04.02.2007 pentru modificarea alin. (3) al art. 51 din Legea nr. 350 / 2001, Legea nr. 168 / 21.06.2007 privind aprobarea O.G. nr. 18 / 2007 pentru modificarea alin. (3) al art. 51 din Legea nr. 350 / 2001, O.G. nr. 27 / 6

Pagina 9

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași 01.09.2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350 / 2001 (cu excepția capitolului IV secțiunea a 6-a [art. 57 † 61] care intrăîn vigoare la 13.09.2008), O.U.G. nr. 10 / 26.02.2009 privind prorogarea termenului prevăzut la art. IV din O.G. nr. 27 / 2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350 / 2001, Legea nr. 183 / 04.06.2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 10 / 2009 privind prorogarea termenului prevazut la art. IV din O.G. nr. 27 / 2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350 / 2001, Legea nr. 242 / 06.07.2009 privind aprobarea O.G. nr. 27 / 2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350 / 2001, Legea nr. 345 / 16.11.2009 pentru modificarea si completarea art. 36 din Legea nr. 350 / 2001, O.U.G. nr. 7 / 11.02.2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350 / 2001 (cu exceptia art. 561 care intra în vigoare la 01.01.2012), Legea nr. 162 / 17.07.2011 pentru completarea anexei nr. 2 la Legea nr. 350 / 2001, Legea nr. 221 / 05.12.2011 pentru modificarea alin. (2) al art. 29 din Legea nr. 350 / 2001, O.U.G. nr. 85 / 13.12.2012 pentru modificarea alin. (13) al art. 46 din Legea nr. 350 / 2001, O.G. nr. 9 / 28.01.2013 privind prorogarea termenului prevazut la art. V din O.U.G. nr. 7 / 2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350 / 2001 și Legea nr. 190 / 13.07.2013 privind aprobarea Ordonanței de urgențăa Guvernului nr. 7 / 2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350 / 2001  Legea nr. 351 / 06.07.2001 privind aprobarea P.A.T.N. – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități  Legea nr. 378 / 10.07.2001pentru aprobarea O.G. nr. 43 / 30.01.2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, modificată și completată prin Legea nr. 462 / 12.11.2003  Legea nr. 422 / 18.07.2001privind protejarea monumentelor istorice cu modificările și completările ulterioare prin O.U.G. nr. 77 / 26.06.2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, Legea nr. 261 / 16.07.2009 privind aprobarea O.U.G. nr. 214 / 2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50 / 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții [cu intrare în vigoare la 14.10.2009], H.G. nr. 1410 / 04.12.2009 privind reorganizarea unor instituții aflate în subordinea Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, O.U.G. nr. 43 / 13.05.2010 pentru modificarea unor acte normative în vederea reducerii sau simplificării administrative a unor autorizații/avize/proceduri ca urmare a măsurilor asumate de Guvernul României în cadrul Planului de simplificare aferent Memorandumului de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, O.U.G. nr. 12 / 15.02.2011 pentru reorganizarea unor instituții aflate în subordinea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, precum și pentru reducerea unor cheltuieli și Legea nr. 187 / 12.11.2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286 / 2009 privind Codul penal [cu intrare în vigoare de la 01.02.2014]  Legea nr. 564 / 19.11.2001pentru aprobarea O.G. nr. 47 / 30.01.2000 privind protecția patrimoniului U.N.E.S.C.O.  Legea nr. 575 / 14.11.2001 privind aprobarea P.A.T.N. – Secțiunea a V-a – Zone de risc natural  Ordinul nr. 2039 / 08.04.2002al Ministrului culturii și cultelorprivind înființarea Comisiei de avizare a constituirii agenților economici care au ca obiect de activitate efectuarea de cercetări, proiectarea și executarea de lucrări asupra monumentelor istorice, precum și aprobarea regulamentului de organizare și funcționare și a componenței acesteia, cu modificările și completările ulterioare  Ordinul nr. 2043 / 11.04.2002al Ministrului culturii și cultelorprivind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice 7

Pagina 10

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași  Ordinul nr. 2086 / 2002al Ministrului culturii și cultelorpentru aprobarea criteriilor de avizare a constituirii agenților economici cu activitate în domeniul monumentelor istorice  Ordinul nr. 2112 / 2002al Ministrului culturii și cultelorprivind aprobarea regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor  Legea nr. 413 / 26.06.2002privind aprobarea O.G. nr. 79 / 30.08.2001 pentru modificarea și completareaO.G. 43 / 1997 privind regimul drumurilor  Legea nr. 451 / 08.07.2002de ratificare a Convenției europene a peisajului, adoptată la Florența la 20 octombrie 2000  H.G. nr. 1309 / 20.11.2002pentru aprobarea Normelor metodologice privind cuantumul timbrului monumentelor istorice și modalitățile de percepere, încasare, virare, utilizare și evidențiere a sumelor rezultate din aplicarea acestuia  H.G. nr. 382 / 02.04.2003pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigențele minime de conținut ale documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru zonele de riscuri naturale  H.G. nr. 447 / 10.04.2003pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare și conținutul hărților de risc natural la alunecări de teren și inundații  Legea nr. 203 / 16.05.2003republicată în 26.01.2005 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european  H.G. nr. 610 / 29.05.2003pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura de acordare a creditelor necesare efectuării de lucrări de protejare la monumentele istorice deținute de persoanele fizice sau juridice de drept privat  H.G. nr. 1430 / 04.12.2003pentru aprobarea Normelor metodologice privind situațiile în care Ministerul Culturii și Cultelor, respectiv autoritățile administrației publice locale, contribuie la acoperirea costurilor lucrărilor de protejare și de intervenție asupra monumentelor istorice, proporția contribuției, procedurile, precum și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească proprietarul, altul decât statul, municipiul, orașul sau comuna (M.O. nr. 905/18 decembrie 2003)  Ordinul nr. 2535 / 2003al Ministrului culturii și cultelorpentru instituirea Registrului agenților economici autorizați să desfășoare activități în domeniul protejării monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare  Ordinul nr. 2682 / 13.06.2003al Ministrului culturii și cultelorprivind aprobarea Normelor metodologice de clasare și evidență a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fișei analitice de evidență a monumentelor istorice și a Fișei minimale de evidență a monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare, cu modificările și completările ulterioare  Ordinul nr. 2684 / 18.06.2003al Ministrului culturii și cultelorprivind aprobarea Metodologiei de întocmire a obligației privind folosința monumentului istoric și a conținutului acestuia  H.G. nr. 493 / 01.04.2004pentru aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial și a Metodologiei privind elaborarea și conținutul-cadru al planurilor de protecție și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista Patrimoniului Mondial  H.G. nr. 974 / 15.06.2004privind normele de supraveghere, inspecție sanitară și monitorizare a calității apei potabile și a procedurii de autorizare sanitară a producției și distribuției apei potabile și a procedurii de autorizare sanitară a producției și distribuției apei potabile 8

Pagina 11

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași  H.G. nr. 930 / 11.08.2005privind protecția sanitară a surselor și instalațiilor de aprovizionare cu apă  Legea nr. 259 / 06.07.2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice  Legea nr. 363/ 26.09.2006 privind aprobarea P.A.T.N. – Secțiunea I – Rețele de transport  Legea nr. 265 / 2006 privind protecția mediului  Legea nr. 100 / 19.04.2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 351 / 06.07.2001 privind aprobarea P.A.T.N. – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități  Legea nr. 190 / 09.06.2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142 / 28.10.2008 privind aprobarea P.A.T.N. – Secțiunea a VIII-a – Zone cu resurse turistice  Legea nr. 287 / 15.07.2009privind Codul Civil  H.G. nr. 262 / 31.03.2010privind organizarea Institutului Național al Patrimoniului  O.U.G. nr. 64 / 2010privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 133 / 2012  Ordin nr. 1278 / 20.04.2011pentru aprobarea Instrucțiunilor privind delimitarea zonelor de protecție sanitarăși a perimetrului de protecție hidrogeologică  Legea nr. 60 / 17.04.2012privind aprobarea O.U.G. 79 / 30.09.2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287 / 15.07.2009 privind Codul Civil  Legea nr. 28 / 05.07.2013privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate  Legea nr. 229 / 21.07.2013 pentru completarea art. 13 din Legea nr. 255 / 2010 privind exproprierea pentru cauzăde utilitate publică, necesarărealizării unor obiective de interes național, județean și local, și pentru completarea art. 56 din Legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul  Ordinul nr. 119 / 04.02.2014 al Ministrului sănătății pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației 9

Pagina 12

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași VOLUMUL I : MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoaștere a documentației DENUMIREA LUCRARII: PLAN URBANICTIC GENERAL, COMUNA HOLBOCA, JUDETUL IASI FAZA: ACTUALIZARE BENEFICIAR CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI HOLBOCA, JUDETUL IASI NUMA PROIECT: 28 / 2019 1

Pagina 13

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași 1.2. Obiectul P.U.G. Studiul de față se înscrie în tematica de cercetare - proiectare pentru anul 2019-2020 la tema "DOCUMENTAȚII PRIVIND AMENAJAREA TERITORIULUI ȘI URBANISM" la poziția – PLANURI URBANISTICE GENERALE – ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI HOLBOCA, JUDETUL IASI. Prin apariția Legii nr. 50/1991 republicată, completată și modificată cu Legea nr. 453/2001 si de Legea nr. 193 din 28.10.2019 privind "Autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor" s-a reglementat conținutul documentațiilor de urbanism, creându-se cadrul normativ - specific studierii dezvoltării localităților și concretizării resurselor în planuri de amenajare a teritoriului și planuri urbanistice. Lucrarea de față se referă la actualizarea Planului Urbanistic General al comunei HOLBOCA și stabilește obiectivele, acțiunile și măsurile de dezvoltare ale localităților comunei pentru următorii 10†15 ani, pe baza analizelor multicriteriale a situației existente. Printre principalele elemente ce au stat la baza elaborării Planului Urbanistic General sunt:  Reașezarea localităților HOLBOCA, DANCU, CRISTESTI, ORZENI, RUSENII VECHI SI VALEA LUNGA în vatra lor firească, prin includerea în intravilanul existent a tuturor zonelor construite și amenajate, situate pe teritoriul administrativ al localităților la data elaborării;  Mărirea intravilanului existent cu suprafețele necesare, pentru o primă etapă a dezvoltării funcțiunilor localității și excluderea zonelor (terenurilor) improprii dezvoltării armonioase a localităților;  Materializarea urbanistică a programului de dezvoltare a localităților pe baza propunerilor colectivității locale;  Definirea și asigurarea cu amplasamente pentru obiectivele de utilitate publică;  Posibilități de realizare a obiectivelor propuse în condițiile respectării dreptului de proprietate.  În conținutul lucrării se vor regăsi tratate următoarele categorii de probleme:  Delimitarea intravilanului, respectiv a zonelor construite sau destinate construcțiilor;  Împărțirea teritoriului în zone funcționale și organizarea relațiilor dintre acestea în funcție de folosința principală și de natura activităților dominante;  Volumul și structura potențialului, resursele de muncă, aspecte sociale privind mobilitatea populației și ocuparea resurselor de muncă, repartiția și structura populației în cadrul localității;  Potențialul economic al localității, repartizarea activităților pe ramuri și profile, posibilitățile de dezvoltare;  Stabilirea traseelor și a datelor caracteristice ale circulației care urmează să se conserve, să se modifice sau să se creeze (tipul de transport în comun, căile pietonale, pistele de bicicliști, piețele, ș.a.); 2

Pagina 14

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași  Stabilirea reglementărilor specifice localității și a zonelor funcționale pentru amplasare și destinația construcțiilor, precum și a regimului de înălțime și a indicilor de control privind modul de ocupare și utilizare a terenului;  Evidențierea formei de proprietate asupra terenurilor, fixarea amplasamentelor rezervate obiectivelor de utilitate publică și altor lucrări și instalații de interes general;  Delimitarea zonelor, siturilor și obiectivelor protejate sau de pus în valoare din motive de ordin istoric, arhitectural - urbanistic, artistic sau peisagistic și stabilirea măsurilor ce se impun;  Delimitarea zonelor cu interdicție temporară de construire;  Delimitarea zonelor sau subzonelor ce pot fi reabilitate prin operațiuni care pot fi inițiate și urmărite de primăria localității;  Dezvoltarea sistemului de rețele tehico-edilitare, în corelație cu necesitățile rezultate, asigurarea amplasamentelor pentru obiective specifice;  Reabilitarea, protecția și conservarea mediului, identificarea și eliminarea surselor de poluare, epurare a apelor, eliminarea deșeurilor, măsuri de protecția mediului, apei și solului. Pe baza propunerilor de amenajare și dezvoltare, materialul oferă instrumente de lucru necesare urmăririi aplicării P.U.G. în principalele domenii. Prezentul PLAN URBANISTIC GENERAL (prescurtat în lucrare P.U.G.) s-a elaborat în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, specifice domeniului sau complementare acestuia. 1.3. Surse documentare În scopul întocmirii prezentei documentații au fost cercetate o serie de surse documentare referitoare la stadiul actual al dezvoltarii comunei HOLBOCA: Documentații de urbanism și de amenajarea teritoriului, și studii întocmite anterior sau concomitent cu elaborarea P.U.G.- ului:  PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL - secțiunile I-VI  PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEAN ACTUALIZAT – UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM “ION MINCU” – Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză și Consulting - proiectant general,2009-2011  PLANUL URBANISTIC GENERAL A COMUNEI HOLBOCA – IAȘI,2010  STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ A COMUNEI HOLBOCA, 2014-2020 Surse statistice  Date statistice de la Direcția Județeană de Statistică IAȘI;  Date puse la dispoziție de către Consiliul Local și Primăria comunei HOLBOCA. 3

Pagina 15

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași Suportul topografic al lucrării este format din planuri sc. 1:25.000 și sc. 1:5.000 achiziționate de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a județului IAȘI, prelucrate și completate pe baza imaginilor satelitare Google Earth 2019 și a imaginilor ortofotogrammetrice 2018 puse la dispoziție de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a județului IAȘI. PLANUL URBANISTIC GENERAL conține piese scrise și desenate structurate în concordanță cu Ghidul privind metodologia și conținutul – cadru de elaborare, indicativ GP 038/99, aprobat cu Ordinul MLPAT 13/N/1999 și Ghidul privind elaborarea regulamentului locale de urbanism aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 21/N/10.04.2000, indicativ GM-007-2000. Proiecte de investiții privind dezvoltarea localității:  Proiect Bază sportivă multifuncțională comuna HOLBOCA, județul IAȘI ;  Proiect Extindere rețele electrice de distribuție publică, comuna HOLBOCA, județul IAȘI;  Proiect Sistem centralizat de alimentare cu apă comuna HOLBOCA județul IAȘI; 4

Pagina 16

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE 2.1. Evoluție 2.1.1. Scurt istoric privind evoluția localității La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Braniștea a județului Iași și era formată din satele Holboca, Dancu, Valea Lungă, Rusenii Vechi, Rusenii Noi și Coada Stâncii, având în total 1455 de locuitori. În comună funcționau trei mori de apă, patru de vânt și trei de aburi, trei biserici și o școală.[8] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Copou a aceluiași județ, având 1942 de locuitori în satele Dancu, Cristești, Holboca, Orzeni, Ruseni și Valea Lungă. În 1950, comuna a fost transferată orașului regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, a devenit, în alcătuirea actuală, comună suburbană a municipiului Iași. În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Iași. Din punct de vedere geografic și administrativ comuna Holboca este situată în partea de est a municipiului Iași, în partea nord-estică a Romaniei, între 46°50N - 47°36N latitudine nordică și 26°33N-26°07N longitudine estică. Legătura cu municipiul Iași se realizează prin drumul județean 249 A, cât și prin calea ferata Iași-Ungheni. Teritoriul comunei Holboca se învecinează la nord-vest cu teritoriul comunei Aroneanu, la nord-est cu teritoriul comunei Golăești, la est cu teritoriul comunei Ungheni, la sud-est cu teritoriul comunei Țuțora, la sudvest cu teritoriul comunei Tomești și la vest cu municipiul Iași. În componența comenei intră satele: Holboca (reședință de comună), Dancu, Orzeni, Rusenii Noi, Rusenii Vechi, Valea Lungă și Cristești. Satul HOLBOCA este sat centru de comună suburbană, datată ca așezare din anul 1640. în localitate sau descoperit așezări din prima perioadă a epocii fierului și a migrării populațiilor. Aici se află de asemenea și biserica Sf. Nicolae, reclădită în anul 1805 pe ruinele vechii biserici. Satul Dancu este situat la 2km vest de centrul comunei și la numai 3km de municipiul Iași. Este atestat ca așezare din anul 1641, dar primele documente cunoscute menționează Podul Dancului în 1583 și Odaia Dancului în 1639. Satul Cristești este situat la 3km est de centrul comunei, fiind atestat documentar din anul 1874. Satul Orzeni este situat la 3 km nord de centrul comunei și este atestat documentar din anul 1890. Satul Rusenii Noi și Rusenii Vechi sunt sate situate la 5KM, respectiv 3km nord de centrul comunei. Denumirea lor provine de la coloniștii rusăneni veniți aici din zona Ucrainei între anii 1710 – 1712. în satul Rusenii Vechi se află biserica “Adormirea Maicii Domnului” construită în anul 1772. Satul Valea Lungă este situat în partea de nord – vest la 5 km de centrul comunei și este atestat documentar din anul 1772. Legăturile cu zonele învecinate sunt asigurate de: - D.J. 249 A care face legătura între municipiul Iași – Dancu, Holboca, Cristești și apoi merge către comuna Bosia; 5

Pagina 17

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași - DJ 248 D care face legătura între Ciurea, Bîrnova, Tomești și Holboca; - DC 19 asigură legătura între municipiul Iași, satul Valea Lungă, Golăești, Podu Jijiei și Bran; - DC 20 asigură legătura în cadrul comunei între satele Holboca, Rusenii Vechi și Rusenii Noi; - DC 22 asigură legătura între Cristești și Priza Prut; 2.1.2. Repere privind evoluția spațială a acesteia (extras din PATJ IAȘI actualizat) În componența comenei intră satele: Holboca (reședință de comună), Dancu, Orzeni, Rusenii Noi, Rusenii Vechi, Valea Lungă și Cristești. Satul HOLBOCA este sat centru de comună suburbană, datată ca așezare din anul 1640 în localitate s-au descoperit așezări din prima perioadă a epocii fierului și a migrării populațiilor. Aici se află de asemenea și biserica Sf. Nicolae, reclădită în anul 1805 pe ruinele vechii biserici. Satul Dancu este situat la 2km vest de centrul comunei și la numai 3km de municipiul Iași. Este atestat ca așezare din anul 1641, dar primele documente cunoscute menționează Podul Dancului în 1583 și Odaia Dancului în 1639. Satul Cristești este situat la 3km est de centrul comunei, fiind atestat documentar din anul 1874. Satul Orzeni este situat la 3 km nord de centrul comunei și este atestat documentar din anul 1890. Satul Rusenii Noi și Rusenii Vechi sunt sate situate la 5, respectiv 3km nord de centrul comunei. Denumirea lor provine de la coloniștii rusăneni veniți aici din zona Ucrainei între anii 1710 – 1712 în satul Rusenii Vechi se află biserica “Adormirea Maicii Domnului” construită în anul 1772. Satul Valea Lungă este situat în partea de nord – vest la 5 km de centrul comunei și este atestat documentar din anul 1772. 2.1.3. Stadiul actual al dezvoltării (extras din PATJ IAȘI actualizat) 0. DATE DE IDENTIFICARE: Denumire: HOLBOCA Data înființării: începând cu L 2/1968 Suprafață: 5004 ha Populație totală stabilă (2021): 13697 locuitori Localitatea reședință: HOLBOCA DANCU Sate aparținătoare: CRISTESTI VALEA LUNGA RUSENII VECHI RUSENII NOI 6

Pagina 18

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași ORZENI Număr localități: 7 1. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ: 1.1. Poziție (în județ): vestică, în Câmpia Jijiei Inferioare 1.2. Coordonate geografice: Latitudine nordică - 46°50N- 47°36N Longitudine estică - 26°33N - 26°07N 1.3. Altitudine medie: 200 m 1.4. Vecini: nord-vest Com. Aroneanu nord-est Com. Golaesti si Bosia sud-vest – mun. Iasi vest – mun. Iasi sud – Com. Tomești est – Com. Țuțora 2. CADRUL NATURAL ȘI PEISAJ: 2.1. Caracteristici ale peisajului Peisaje de deal și podiș sub (conf. Atlas R.S.R.): influența climatului continental (parțial pontic subdunărean): dealuri și podișuri înalte; podiș cu păduri de fag cu carpen, de gorun și stejar penduculat, pajiști stepizate și terenuri agricole (parțial); Peisaje de câmpie sub influența climatului continental (parțial pontic subdunărean) cu terenuri agricole, rare pajiști stepice puternic modificate și pajiști cu plante halofile și pâlcuri de stejar penduculat cu arțar tătăresc (parțial). 2.2. Ape de suprafață: Râuri: Jijia ParauruiȘ Orezeni si Cirita Lacuri naturale: - Lacuri artificiale și heleștee: - 2.3. Vegetație și faună - zonă de Păduri: pădurea Cănănău; pădure gorun, carpen, stejar, tei. Specii de plante și animale: culturi de plante agricole; mistreți, căprioare, dihori, vulpi, jderi, iepuri, prepelițe, ciocănitori, etc. Culoare de migrație a păsărilor:VI - Culoarul de migrație Carpatic Tipuri de sol: cenușii tipice, brune luvice, aluviale 2.4. Resurse ale subsolului: - 7

Pagina 19

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași 2.5. Zone protejate ROSPA (nr. / -PADUREA DANCU IASI - denumire / % din suprafața UATB): Rezervația naturală întinsă pe o suprafață 10,80 hectare[3] a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III- a - zone protejate)[4] și reprezintă o zonă împădurită în teritoriul nordic al satului Dancu, cu rol de protecție pentru mai multe specii arboricole. 2.6. Alte rezervații (denumire LACUL CHIRITA /suprafață): Lacul Chirița este un lac de baraj artificial de luncă din Câmpia Moldovei, în partea de nord-est a municipiului Iași și în vecinătatea localităților Dancu și Valea Lungă (din comuna Holboca). Este construit pe Râul Chirița. Barajul Chirița este rezerva de apă potabilă a Iașului [1]. Complexul de tratare Chirița tratează apa din râul Prut și/sau lacul Chirița la o capacitate de 0,6 m³/s - 1,15 m³/s [2]. Acumularea Chirița, cu o suprafață de 78 ha, este considerat rezervație și monument al naturii prin Legea nr.5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III- a - zone protejate [3]. Luciul de apă este ocrotit prin lege, fiind interzis scăldatul sau pescuitul. 2.7. Peisaj natural(da – obiectul / -. nu): 3. ACCESIBILITATE: 3.1. Rutieră: D.J. 249 A – Iași - Dancu - Holboca – Cristești - Bosia este un drum aflat în stare medie, asfaltat - cu 2 benzi de circulație – câte o banda pe fiecare sens ; Acesta este un drum de interes județean. DJ 248 D - Ciurea – Bîrnova – Tomești – Holboca medie și proastă, asfaltat - cu 2 benzi de circulație – Acesta este un drum de interes județean. 8

Pagina 20

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași DC 19 – Iași - Valea Lungă – Golăești - Podu Jijiei – Bran, este un drum aflat în stare proastă, pietruit - cu 2 benzi de circulație – câte o banda pe fiecare sens ; Acesta este un drum de interes local. DC 20 – Holboca - Rusenii Vechi - Rusenii Noi este un drum aflat în stare proastă, pietruit - cu 2 benzi de circulație – câte o banda pe fiecare sens dar aflat în curs de modernizare; Acesta este un drum de interes local DC 22 - Cristești - Priza Prut este un drum aflat în stare proastă, pietruit - cu 2 benzi de circulație – câte o banda pe fiecare sens ; Acesta este un drum de interes local. 3.2. Feroviară: Lungime linie CF: 6,5 km Stație / haltă / anul dării în folosință: - / Halta HOLBOCA / - 3.3. Aeriană (distanța minimă față de Aeroportul Iasi un aeroport): 3.4. Distanța între satul de HOLBOCA - Iasii = 1 km reședință și cel mai apropiat oraș: 3.5. Distanța între satul de HOLBOCA - IAȘI = 1 km reședință și municipiul reședință de județ: 3.6. Conectare la sisteme de DA transport public interurban: 3.7. Punct de trecere a frontierei NU (PCTF): 4. ASPECTE ISTORICE: 4.1. UAT: denumire actuală Comuna HOLBOCA 4.2. Localități: denumire actuală HOLBOCA /atestare documentară /denumiri DANCU vechi: CRISTESTI RUSENII NOI RUSENII VECHI ORZENI VALEA LUNGA 5. TERITORIUL ADMINISTRATIV: 5.1. Suprafața totală (ha / % din 5004 / 1,21% suprafața județului): 9

Pagina 21

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași 5.2. Terenuri cu destinație agricolă 4089 / 81,70% (ha / % din suprafața comunei): 5.3. Terenuri cu destinație 915 / 18,30% neagricolă (ha / % din suprafața comunei): 6. STRUCTURA URBANISTICĂ A 6.1. Tipul de plan (denumire HOLBOCA / DA / - / - LOCALITĂȚILOR: localitate / plan organic în întregime / CRISTESTI / DA / - / - plan prestabilit în intregime / VALEA LUNGA / DA / - / - combinații plan organic - prestabilit): 6.2. Funcțiuni urbanistice Locuire rurală principale: 6.3. Calitatea locuirii: Locuințe / 1000 loc. = 475,7 Slocuibilă / locuință = 30,0 mp Slocuibilă / locuitor = 14,3 mp 7. POPULAȚIE ȘI 7.1. Populația la recensăminte 1930 = 2373 CARACTERISTICI DEMOGRAFICE: (locuitori): 1966 = 4455 1977 = 6672 1992 = 11123 2002 = 11841 2011 = 11911 2021 = 13697 7.2. Populația la recensământul HOLBOCA = 2342 din 2002: DANCU = 8776 CRISTESTI = 609 VALEA LUNGA = 284 ORZENI = 753 RUSENII VECHI = 559 RUSENII NOI = 374 Total = 13697 7.3. Coeficient de dispersie: 0,93 7.4. Dinamica populației: 2021 / 1990: 1,91% 7.5. Mișcarea naturală (2021): natalitate / mortalitate / spor natural: 8,9 / 17,8 / -8,9 7.6. Mișcarea migratorie 2000- media sosirilor = 23,3 2021: media plecărilor = 16,2 bilanț migratoru = 7,1 bilanț total = -2,7 7.7. Structura pe sexe: M = 48,7%; F = 51,3% 7.8. Structura pe vârste: 17,0% / 56,4% / 26,6% 7.9. Raport de dependență 77,4% demografică: 8. ECONOMIA: 8.1. Forța de muncă (populația sector primar: 82,4% activă ocupată - 2021): sector secundar: 5,9% 10

Pagina 22

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași sector terțiar: 11,7% număr șomeri (2021): 82 raport de dependență economică (2021): 1,69 8.2. Activități economice: Agricultură și zootehnie - principalele culturi agricole (anul 2021): porumb - 1163 ha; floarea soarelui - 267 ha; grâu și secară - 417 ha; Creșterea animalelor și păsărilor (anul 2021): ovine – 1304 capete; bovine – 1119 capete; porcine – 768 capete; păsări – 13504 capete; Apicultură - familii de albine: - Industrie: - Servicii: - Turism: - 8.3. Sector IMM: Număr total înmatriculări societăți PJ în perioada 1990-2021: 9 Număr total înmatriculări societăți PF în perioada 1990-2021: 15 Valoarea totală a capitalului social subscris în perioada 1990-2021: 115950 RON Numărul societăților comerciale cu capital privat în perioada 1990-2021: 11 9. ECHIPAMENTE SOCIO- 9.1. Unități de învățământ: licee: 0 CULTURALE (2008) școli primare și generale: 3 grădinițe: 2 9.2. Sănătate: spitale: 0 sanatorii: 0 unități medico-sociale: 0 cabinete medicale: 1 9.3. Cultură, sport, recreere: teatre și instituții muzicale: 0 muzee: 0 biblioteci: 2 terenuri de sport: 1 9.4. Alte: tribunale: 0 11

Pagina 23

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași judecătorii: 0 bănci comerciale: 0 unități de cazare: 1 10. GOSPODĂRIE COMUNALĂ: 10.1. Alimentare cu apă (lungime 30 km simplă rețea): 10.2. Canalizare menajeră (lungime 4 simplă rețea): 10.3. Alimentare cu gaze naturale 0 (lungime simplă rețea): 10.4. Alimentare cu energie 92,61% electrică (% gospodării racordate): 10.5. Alimentare cu energie DA termică (da - tip de centrală / combustibil / nu): 10.6. Telecomunicații (cablu optic / DA / 0 / 1 nr. de centrale automate / nr. de centrale digitale): 10.7. Servicii locale de gospodărie DA comunală (da / nu): 11. PATRIMONIU CONSTRUIT: 11.1. Zonă construită protejată: - 11.2. Monumente istorice: Arheologie - nr. poziții în LMI / nr. poziții în grupa valorică A: 1 / 0 Arheologie - nr. real de MI / nr. monumente în grupa valorică A: 1 / 0 Arhitectură - nr. poziții în LMI / nr. poziții în grupa valorică A: 9 / 0 Arhitectură - nr. real de MI / nr. monumente în grupa valorică A: 8 / 0 11.3. Reședințe voievodale și - boierești: 11.4. Lucrări edilitare istorice: - 11.5. Poduri istorice: - 11.6. Propuneri de clasare în - L.M.I.: 12. ELEMENTE CULTURALE ȘI DE 12.1. Elemente memoriale număr / -/- CULT: denumire (nu sunt incluse în acest număr monumentele istorice înscrise în L.M.I. la capitolele III – monumente de for pubilc și cap. IV – monumente memoriale/funerare) 12.2. Ocupații tradiționale (cu cojocăritul 12

Pagina 24

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași valoare etnologică): 12.3. Mănăstiri, schituri: număr - /denumire 12.4. Protoieria ortodoxă: - 13. STAREA MEDIULUI ȘI 13.1. Calitatea aerului: fară probleme BIODIVERSITATE: 13.2. Calitatea apelor: fară probleme 13.3. Calitatea solurilor: cu probleme 13.4. Specii protejate: - 14. RISCURI NATURALE ȘI 14.1. Riscuri naturale: Cutremur: zona seismică mixtă - TEHNOLOGICE: 6÷7,1 Inundații: inundații pe cursuri de apă Alunecări de teren: risc MEDIU 14.2. Riscuri tehnologice: Industriale: - Amenajări hidrotehnice: - Gropi de gunoi: prezintă risc Altele: - 15. INVESTIȚII ȘI PROIECTE CU 15.1. Investiții importante realizate 7 FINANȘARE EXTERNĂ: în intervalul 2004 – 2021: 15.2. Proiecte cu finanțare externă: Phare: - SAPARD: - ISPA: - Fonduri structurale: - Altele: - 16. EVALUAREA MEDIULUI 16.1. Mediul intern INTERN ȘI EXTERN. PROBLEME ȘI ELEMENTE DE POTENȚIAL Tabel nr. 1– ANALIZĂ SWOT Domenii Puncte tari Puncte slabe 1. Cadru natural și peisaj - peisaje de deal, podiș și câmpie - zone afectate de alunecări de sub influența climatului continental teren - suprafețe cu păduri - inundații pe curs de apă 2. Poziție și accesibilitate - accesibilitate bună - 3. Resurse umane - bilanț migratoriu pozitiv - populație îmbătrânită - procent relativ scăzut al - spor natural negativ populației fără școală absolvită - indice de vitalitate relativ scăzut - procent scăzut al populației absolvente de studii superioare 4. Economie - procent ridicat al sect. - rata șomajului ridicată terțiar(11,7%) 5. Locuire și echipare socială - - suprafață locuibilă mică - creșteri reduse ale fondului de locuințe intre 1991-2001 - nivel scăzut de echipare cu echipamente publice cu rol 13

Pagina 25

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași teritorial - nivel scăzut de echipare cu echipamente publice cu rol de proximitate 6. Echipare tehnică - rată relativ ridicată a telefonizării - nivel extrem de scăzut de echipare cu utilități a locuințelor - probleme complexe la nivelul echipării și gospodăririi apelor 7. Patrimoniu cultural și natural - monumente istorice de interes - local - lucrări edilitare istorice - edificii de cult - Mănăstirea CRISTESTI - peisaj cultural - iazurile: Lipoveanu-Morișca, Zarna Urechioiu 8. Starea mediului - - probleme la nivelul calității solului - riscuri tehnologice 9. Turism - - infrastructură slabă și servicii turistice insuficiente 10. Administrare și planificare - - PUG expirat 16.2. Mediul extern. Oportunități: - Fondurile Structurale accesibile prin intermediul Programelor Operaționale Sectoriale (POS), a Programului Operațional Regional (POR), a Programuul i Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și a Programului Operațional pentru Pescuit (POP) după cum urmează (AP = Axă Prioritară): - POS de Mediu - http://www.mmediu.ro/programe_finantare/pos_mediu.htm AP1 - Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată AP4 - Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecția Naturii AP5 - Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc - POR - REGIO - http://mdrt.ro/index.php?p=205 AP3: Îmbunătățirea infrastructurii sociale AP4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local AP5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului - POS Creșterea Competitivității Economice - http://amposcce.minind.ro/ AP3: TIC pentru sectoarele privat și public - POS Dezvoltarea Resurselor Umane - http://www.posdru.edu.ro/ AP2: Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii AP3: Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor AP5: Promovarea măsurilor active de ocupare AP6: Promovarea incluziunii sociale PNDR - http://www.maap.ro/ AP1 –Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier AP2 – Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural AP3 – Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale AP4 – LEADER - Programului Operațional pentru Pescuit (POP) AP4 - Dezvoltarea durabilă a zonelor pescărești 14

Pagina 26

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași - Fondul Român de Dezvoltare Socială http://www.frds.ro/index.php?id=21 prin Programul de Intervenții Prioritare (PIP), Un viitor mai bun pentru femei (VBF) și Economia Socială caabordare strategică a dezvoltării locale, prin crearea și managementul întreprinderilor sociale (ESPAS). 16.2. Mediul extern. Amenințări: - Adâncirea crizei economice și financiare pe plan mondial, european și național. - Lipsa adoptării de strategii de dezvoltare economică locală. - Lipsa adoptării de politici de dezvoltare economice, sociale, culturale, de protecția mediului, de locuire și echipare cu infrastructuri. - Lipsa de sprijin și asistență tehnică pentru nivelul local în vederea pregătirii de strategii de dezvoltare teritorială și Planuri de Acțiune Locală. - Lipsa de sprijin și asistență tehnică pentru nivelul local în vederea pregătirii de proiecte de dezvoltare pentru accesarea de fonduri nerambursabile. - Lipsa de sprijin și asistență tehnică pentru nivelul local în vederea implementării de proiecte de dezvoltare. - Lipsa de măsuri energice pentru îmbunătățirea capacității administrației locale de a gestiona dezvoltarea. -Riscul depopulării și migrării forței de muncă tinere către alte județe/regiuni/țări. -Pericolul accentuării riscurilor naturale în lipsa adoptării de măsuri energice în domeniul gospodăririi apelor, îmbunătățirilor funciare și protecției factorilor de mediu. 17. DIAGNOSTIC - Comună de mărime mică situată în zonă de deal, podiș și câmpie cu accesibilitate bună. - Resurse naturale scăzute. - Patrimoniu natural și cultural mediu. - Nivel de echipare cu infrastructuri tehnice și sociale: scăzut. - Riscuri: alunecări de teren, inundații pe curs de apă, inundații pe torenți și riscuri tehnologice. - Activitate industrială : scăzută. - Activitate agricolă dominantă: cultura grâului în principal și a sfeclei de zahăr secundar. - Populație: îmbătrânită, în scădere creștere. - Documentații de urbanism: PUG mai vechi de 10 ani; PUZ de extindere a intravilanului. 2.2. Elemente ale cadrului natural Așezarea geografică Teritoriul comunei HOLBOCA se află situat în partea estică a județului Iași - în partea nord - estică a României, între 46°50N-47°36N latitudine nordică și 26°33N - 26°07N longitudine estică. Suprafață și relief Relieful se prezintă sub aspect general sub forma unor terase cu o ușoară înclinare spre sud, brăzdate de văi adânci și cu versanți afectați de eroziune și alunecări. De asemenea relieful mai cuprinde șesul format de albia majoră a Jijiei și Bahluiului. Energia de relief este în general redusă fiind cuprinsă între 150m pe interfluvii, 100m pe terase și 32m la confluența Jijiei cu Bahluiul. Forma versanților este în general convexă, iar în zonele de alunecări, versanții au un profil ondulat. Cele mai înalte puncte ale reliefului se suprapun teraselor superioare ale Bahluiului, la peste 200m altitudine. Cele mai joase puncte se află la confluența Bahluiului cu Jijia. Pantele reliefului variază da la 1 la 20 grade. Versanții deluviali au 3-5 grade și sunt afectați de eroziune 15

Pagina 27

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași aerolară, cu alunecări incipiente. Cei cu pante mari de 20 grade, sunt afectați de eroziuni aerolare, torențiale și alunecări de teren. Teritoriul comunei HOLBOCA se încadrează din punct de vedere geomorfologic în: ƒ Regiunea – Câmpia Moldovei ƒ Subregiunea – Câmpia Jijiei Inferioare ƒ Unitatea – Culoarul Jijia – Bahlui Geologic - zona este caracterizată de prezența formațiunilor de vârstă sarmațiană și cuaternară. Sarmațianul – fundamentul zonei este reprezentat de argila marnoasă bazală, vânătă cenușie, prezentă la adâncimi de peste 12 – 14 m pe versanți și la baza acestora și la adâncimi de peste 16 – 18 m în zona superioară a versanților și pe platouri. Cuaternarul – este reprezentat: • pe platouri și la partea superioară a versanților. • soluri vegetale și umpluturi de pământ în grosimi de 0,80 – 1,00 m variabile; • argile prăfoase loessoide în grosimi de 5 – 6 m; • orizonturi granulare în grosimi de 3 – 5 m; • argile stratificate gelben cafenii, plastic vârtoase, cu intercalații și pungi de nisip și orizonturi calcaroase și grezoase, strat prezent până la orizontul marnos degradat „în situ” în grosimi de 1 – 2 m;  pe versanți: apar în suprafață aproximativ de la prima treime a versantului argile prăfoase – pachet în grosimi de 3 – 5 m, sub care este prezent orizontul argilos, argile stratificate cu orizonturi nisipoase, strat prezent până la stratul bazal;  la baza versanților: • în suprafață soluri și umpluturi de pământ în grosimi de 0,80–1,50m, urmate de argile prăfoase, remaniate, în grosimi de 1 – 3 m; • argile galben – cafenii, plastic vârtoase, în grosimi de 8 -9 m; • orizontul marnos degradat “ în situ” în grosimi de cca. 2 m. Clima Regimul climato-meteorologic este caracterizat prin temperaturi medii anuale de 9,6°C și cantități medii de precipitații de 517,8 mm, regim ce corespunde unei clime continentale de dealuri si păduri cu altitudine de 200-800 m. Temperatura minima a aerului coboară pana la cca. -20°C în lunile de iarnă și atinge valori maxime de cca. +39°C în cele de vară. Amplitudinea medie anuală este de 24,9°C, iar temperatura minim ă medie este de - 3°C. Umiditatea relativă a aerului este de 70% cu scăderi de până la 62% în lunile de vară. Pe arealul zonei predomină scurgerea precipitațiilor de primăvară și de iarnă, alimentarea nivală fiind de sub 40%. Stratul scurgerii medii multianuale este de 150-200 mm. Geologie Având în vedere stratificația existentă pe amplasamente, ca teren bun de fundare se poate considera complexul loessoid, sensibil la umezire existent pe platouri (cu respectarea prevederilor din Normativul P7/2000), orizonturile argilo-prăfoase deluviale de pe versanți, în genere spre baza acestora, sau argilele existente în unele zone pe văi (cu respectarea prevederilor Normativului P10-86). Conform prevederilor N.P. 074/2014, se subliniază faptul că orice construcție definitivă sau provizorie trebuie să aibă la bază un studiu geotehnic ce va prezenta natura stratificației terenului de fundare de pe amplasamentul analizat. Studiul se va întocmi conform Normativ N.P.074/2014 («Normativ Privind Principiile, Exigențele și Metodele Cercetării Geotehnice a Terenului de Fundare«), respectiv GT 035/2002 («Ghid Privind Modul de Intocmire și Verificare a Documentațiilor Geotehnice pentru Construcții«), ambele editate sub egida 16

Pagina 28

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași MLPTL. Se vor determina indicii geotehnici fizici și mecanici ai terenului până la o adâncime de cel puțin 6,00 m față de nivelul tălpii fundației, se va indica nivelul hidrostatic și eventuala tendință de ascensiune a apei subterane în foraj (ca de altfel și compoziția chimică a acestei ape). Se va calcula capacitatea portantă a terenului la nivelul tălpii de fundare prin determinarea lui ppl si pcr (se va putea folosi pconv doar la clădirile provizorii sau la cele agro-zootehnice – vezi STAS 3300/2-85). În cazul în care amplasamentul viitoarei construcții este situat la baza unui versant, pe versant, sau pe cornișa acestuia, este obligatore efectuarea unui calcul de stabilitate locală și generală. Se vor determina coeficienții de siguranță la alunecare atât pentru caracteristicile terenului în stare natural ă, cât și saturată. Se va lua în calcul și efectul seismului asupra stabilității versantului. In timpul execuției se va evita realizarea oricărei săpături (mai cu seamă la baza versantului) care să pună în pericol stabilitatea întregului amplasament. În ambele situații descrise mai sus (specifice mai mult zonelor de coastă sau de la baza versanților comunei HOLBOCA), proiectarea infrastructurii oricărei construcții se va face cu respectarea prevederilor normativului NP 112-04(“Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa“). Studiile geotehnice efectuate pe diverse amplasamente de pe platourile versanților comunei HOLBOCA au scos în evidență faptul că terenul de fundare îl reprezintă un strat destul de gros de argilă prăfoasă loessoidă, galben cafenie, sensibilă la umezire grupa A. Acest teren este considerat ca fiind dificil de fundare, deoarece, la umezire prezintă tasări suplimentare sub acțiunea încărcărilor repartizate de fundații, sau alte încărcări exterioare. Din această cauză, fundarea pe astfel de terenuri trebuie să respecte și condițiile impuse de Normativul P7-2000 (“Normativ Privind Proiectarea, Executarea și Exploatarea Construcțiilor Fundate pe Pământuri Sensibile la Umezire”), pe lângă cele indicate mai sus. În principal prin acest normativ se impun condiții de proiectare, executare și exploatare în așa fel încât să nu se producă o umezire suplimentară a pământului de sub talpa fundației. Și structura de rezistență a clădirii trebuie astfel concepută încât să poată prelua eventualele tasări diferențiate care ar putea să apară în urma umezirii suplimentare a terenului de sub fundații. Ținând cont de situația concretă a comunei HOLBOCA, se fac următoarele recomandări cu privire la proiectarea, executarea și exploatarea construcțiilor: Adâncimea minimă de fundare - se va considera conform prevederilor normativului P7/2000 cu respectarea adâncimii de îngheț conform STAS 6054/77 care în zona comunei Holboca este de 0,90 m de la suprafața terenului: - pentru fundațiile exterioare adâncimea de fundare va fi de minimum 1,50 m în cazul construcțiilor din clasa de importanță I - II, și de minimum 1,00 m pentru cele din clasa de importanță III și IV. - pentru fundațiile interioare adâncimile minime de fundare vor fi de 1,00 m, respectiv de 0,80 m. - tălpile fundațiilor se vor găsi sub pardoseala subsolului cu minimum 0,80 m în cazul construcțiilor din clasa de importanță I - II și cu 0,60 m în cazul construcțiilor de importanță III și IV. Identificarea clasei de importanță a construcției după STAS 10100/0 – 77 corelat cu prevederile normativului P7/2000: - Clasa III: Construcții de importanță normală: clădiri de locuit, construcții industriale și agrozootehnice curente: - Clasa IV : Construcții de importanță redusă : Construcții agrozootehnice de importanță redusă (sere, construcții parter diverse pentru creșterea animalelor și păsărilor, etc), construcții de locuit parter, sau parter și etaj, alte construcții civile și industriale care adăpostesc bunuri de mică valoare și în care lucrează un personal redus. Seismicitatea amplasamentului. Adâncimi de îngheț Conform STAS 11100/1 – 77 corelat cu normativ P100/2013 rezultă pentru amplasament zona „‟C‟‟ de seismicitate, caracterizată prin : Ks – coeficient de seismicitate = 0,20 17

Pagina 29

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași Tc - perioadă de colț = 0.70 MsK – grad seismic asimilat = VIII Conform prevederi STAS 6054/77 adîncimea de îngheț a zonei comunei Holboca este de 0,90 m de la suprafața terenului. Capacitatea portantă a terenului Trebuie determinată pentru fiecare situa ție în parte pe baza studiilor geotehnice absolut obligatorii. Un astfel de studiu trebuie să aibă la bază cel puț in un foraj de 6-8″ (dus până la 6 sub talpa fundației), conform N.P.074/2014 din care să se extragă probe netulburate în vederea obținerii parametrilor rezistenței la forfecare Φ și c. Dimensionarea fundațiilor se va face la ppl cu încărcări din gruparea fundamentală, iar verificarea la pcr cu încărcări din gruparea specială (STAS 3300/2-85). Presiunea convențională pconv va fi folosită numai în cazul construcțiilor provizorii, sau la cele agrozootehnice. În cazul comunei HOLBOCA este indicat ca valorile capacității portante să nu depășească următoarele valori: - pentru teren de fundare nesensibil la umezire: ppl = 180 kPa, și pcr = 240 kPa. - pentru teren de fundare loessoid: ppl = 160 kPa, și pcr = 210 kPa În cazul realizării unor fundații la construcții provizorii se va putea funda pe umpluturi și se va conta pe o capacitate portantă pconv= 100 Kpa - Foarte importantă este determinarea pe baza încercărilor de laborator a sensibilității terenului de fundare la umezire. În cazul în care se va constata că pe amplasament există un PSU, acest lucru va fi scos în evidență imediat pentru a se adopta măsurile necesare la proiectare, execuție, exploatare (Normativ P7/2000). Se vor lua măsuri pentru evitarea infiltrării în teren la nivelul tălpii fundației a apelor de suprafață (precipitații, topirea zăpezilor...), sau a celor rezultate din rețele, instalații, construcții hidroedilitare. Versanții se vor nivela în terase cu pante de maximum 1:1 și se vor înierba. Prevenirea infiltrării apelor de suprafață se va realiza prin adoptarea următoarelor măsuri: - sistematizarea verticală și în plan a suprafețelor analizate pentru asigurarea colectării și evacuării apelor din precipitații: pante minime de 2%, înierbare, rețele de rigole și șanțuri; - realizarea unor trotuare de 1,00-1,20 m lățime, corespunzător etanșate atât între ele, cât și față de pereții și elevațiile clădirii; - montarea corectă a jgheaburilor și burlanelor în așa fel încât să se evite curgerea directă a apelor de pe terase, direct în zona fundațiilor. Prevenirea umezirii terenului cu ape din rețele, instalații, construcții hidroedilitare, se va realiza prin următoarele măsuri: - rețelele de termoficare sau de încălzire și cele de apă pentru consum, se vor monta în canale de protecție subterane, realizate din beton. - distanța minimă de amplasare a rețelelor hidroedilitare față de fundațiile clădirilor este de 3,00 m în cazul rețelelor montate direct în pământ și de 1,50 m în cazul rețelelor montate în canale de protecție. - conductele aflate sub pardoseala parterului se vor monta în subsoluri tehnice, în canale vizitabile, sau chiar în canale realizate în pardoseală. - se vor reduce la minimum numărul intrărilor și ieșirilor conductelor din subsolul clădirilor. Nodurile sanitare se vor acoperi cu măști demontabile. Umpluturile și terasamentele Se vor realiza cu pământ local sortat, cu tehnologie aferentă standardelor, normativelor în vigoare: STAS 1913/13-83 și normative: C56/85, C 29/85. Conform Ts/1991 pământul de pe amplasamente, se poate încadra: - umpluturi – poz. 20 - manual tare - mecanic categoria II - argilă prăfoasă – poz. 16 - manual tare - mecanic categoria II 18

Pagina 30

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași - prafuri argiloase – poz. 18 - manual tare - mecanic categoria I - argile – poz. 21 - manual tare - mecanic categoria II Lucrările de săpături vor respecta prevederile normativului C 169/88 pc.4.16. și 4.29 Verificarea naturii terenului se va face conform măsurii prevăzute în normativ C 56/85, BC nr. 8/87 și N.P. 074/2014. Luând în considerare toate cele descrise mai sus, pe planurile comunei HOLBOCA au fost trasate zone de interdicții temporare pentru realizarea oricărui tip de construcție. În zonele cu interdicții temporare este permisă construirea clădirilor definitive sau provizorii cu condiția realizării inițiale a unui studiu geotehnic detaliat, conform NP 074/2014, respectiv GT 035/2002 și a unei analize de stabilitate locală și generală a versantului pe care se găsește amplasamentul viitoarei construcții. În celelalte zone fără restricții de construcție se pot proiecta și realiza clădiri cu regim de înălțime D+P+1...2E+M, cu structură de rezistență din zidărie portantă, cadre din beton armat, mixte sau ușoare, cu condiția efectuării unui studiu geotehnic absolut obligatoriu. Acest studiu nu este cerut doar în cazul realizării unor construcții provizorii, realizate fără fundații deosebite. Pe zonele de platou, acolo unde terenul bun de fundare este reprezentat de pachetul de argile prăfoase loessoide, se vor lua măsuri suplimentare cu respectarea indicațiilor din Normativul P7/92, descrise succint și în materialul de față. Se recomandă ca zonele afectate de alunecări sau susceptibile de instabilitate, erodări, prăbușiri etc. să fie de urgență amenajate prin terasări, plantări cu arbuști, inerbări, sau unde se impune, prin lucrări speciale de consolidare și drenare, lucrări ce se vor realiza în urma unor studii și proiecte de specialitate la obiect. Deasemeni albiile pâraielor din intravilan trebuiesc consolidate, amenajate și regularizate. • Riscuri naturale În perioada actuală în zonele amplasamentelor se constată următoarele: • Unele amplasamente prezintă zone cu fenomene de instabilitate în activitate, sau zone cu pericol de inundabilitate, zone ce au fost marcate în planșele 2, 2.1 ; Măsurile imediate propuse sunt următoarele: • Delimitarea terenurilor alunecate și inundabile, inclusiv a zonelor de influență și instituirea perimetrelor cu interdicții de construire. Inventarierea construcțiilor cuprinse în zonele de interdicție, cu stabilirea regimului juridic și economic al terenurilor afectate. 2.2.1. Resurse naturale 2.2.1.1. Resurse naturale regenerabile Resursa de apă Apa de suprafață. Fiecare din cele șase localități ale comunei HOLBOCA sunt străbătute de cursuri de apă pe lungimi mai mari sau mai mici, temporare sau permanente: - Localitățile Holboca – Rusenii Noi și Rusenii Vechi sunt străbătute de pârâul Orzeni; - Localitățile Valea Lungă și Dancu de pârâul Chirița; - Se menționează că, pe raza comunei în vecinătatea localităților Dancu și Valea Lungă este amplasat lacul de acumulare ; - Pâraiele Chirița și Orzeni sunt caracterizate de debite variabile funcție de precipitații. Astfel, în perioadele ploioase ale anului sau după topirea bruscă a zăpezilor de pe versanți, pe văile pâraielor se produc viituri care dau naștere la eroziuni de maluri sau chiar prăbușiri de taluze și inundații. 19

Pagina 31

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași Datorită acestui fapt se impun lucrări de consolidare și ameliorare a malurilor, cât și regularizarea albiilor în zonele afectate. Teritoriul comunei Holboca mai este străbătut de la nord la sud de râul Jijia care se constituie și în limită estică a teritoriului administrativ, iar de la vest la est, tot ca limită a teritoriului Bahlui. Apa de adâncime. Pe toată suprafața comunei există apă subterană cantonată în pachetul granular permeabil. Deoarece pânza de apă are un nivel relativ constant, rezultă că adâncimea la care se găsește este funcție de cota terenului natural. Astfel, în luncile văilor, apa subterană se găsește la adâncimi de 1,50 - 3,00 m – pe versanți la 4 – 8 m, iar la partea superioară a versanților și pe platouri la 16 – 18 m. Apa subterană nu prezintă agresivitate sulfatică sau magneziană. Solurile Pe teritoriul județului Iași solurile prezintă diferențieri care definesc în mod nuanțat diviziunile teritoriale. Astfel, tipurile genetice de soluri au următoarea repartiție teritorială: Cernoziomurile se întâlnesc de-a lungul Prutului. Cernoziomurile levigate sunt de asemenea caracteristice pentru cea mai mare întindere din câmpie, începând cu interfluviile mari întinderi la nord și est de comuna, coborând de pe culmi pe pantele slab înclinate. Aceste soluri sunt în general mai tasate, având textură lutoasă. Au o fertilitate mai mare decât a cernoziomurilor obișnuite. Pratoziomurile, sau solurile cernoziomide levigate în zona umedă, fac trecerea spre solurile de pădure, caracterizând locurile cu umiditate mai pronunțată. Aceste soluri, răspândite pe locuri cu drenaj extrem de slab (culmi netede, versanți în pantă lină, terase), s-au format pe lut greu sau pe argilă. Solurile cenușii de pădure însoțesc adesea pratoziomurile în dealuri precum și în nordul județului. În sectoarele mai înalte sunt caracteristice solurile silvestre podzolite brune și brune-gălbui ce corespund condițiilor de climă rece și umedă, unui substrat alcătuit din depozite de cuvertură de la nisipuri până la argile. În afara solurilor zonale menționate sunt caracteristice solurile intrazonale, cu toate că acestea ocupă de obicei suprafețe reduse. Între ele, solurile turboase, eutrofe, cu reacție neutră slab alcalină sunt localizate pe lunci. Ele se caracterizează printr-o intensă acumulare de humus. Sărăturile (soluri halomorfe), localizate pe aluviunile văilor, dar și pe versanți, nu sunt cultivate agricol, având o fertilitate redusă. Pentru comuna HOLBOCA sunt caracteritice: - solurile brune luvice și solurile brune (argiloiluviale) pentru partea vestică a comunei; - solurile cenușii - soluri cernoziomice cambice în partea de est a comunei. Flora Vegetația naturală a comunei aparține zonei forestiere în vest, și zonei de silvostepă în partea centrală, estică, la care se adaugă o vegetație specifică luncilor. În zona de silvostepă, vechile pajiști mozofile, în cea mai mare parte cultivate, se caracterizează prin ierburi din categoria păiușului (Festuca vallesiaca) și a coliliei (Stipa joannis). Puținele pajiști existente sunt degradate datorită unui pășunat intens, astfel că au apărut asociații secundare în care predomină: iarba 20

Pagina 32

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași bărboasă, firuța cu bulb, pirul, aliorul, pelinița, ș.a. Pe sărături se întâlnesc îndeosebi brânca sau iarba sărată (Salicornia herbacea), sica sau limba peștelui și alte câteva specii. Fauna Resursele de faună sunt legate de specificul vegetației, putându-se deosebi o faună caracteristică pădurilor, silvostepei și luncilor, precum și o faună acvatică. Fauna pădurilor este reprezentată prin căprioară, mistreț, lup, vulpe, pisică sălbatică, iepure, veveriță, numeroase specii de păsări – mierlă, sturz cântător, gaiță, pițigoi, uliu,ciocănitoare,etc., specii de reptile – șarpele de pădure, vipera, șopârla, etc. Fauna silvostepei este reprezentată prin rozătoare – popândău, șobolan de câmp, iepure de câmp – pe seama cărora trăiește dihorul, nevăstuica, vulpea. Păsările mai comune sunt: graurul, ciocârlia de câmp, uliul porumbar, ș.a., iar dintre reptile caracteristice sunt: broasca râioasă, broasca de lac, șarpele, șopârla, etc. Fauna luncilor este asemănătoare cu cea a silvostepei la care se adaugă o faună acvatică legată de prezența apelor curgătoare mari și lacurilor; lișița , rața sălbatică. Producția de pește Peștii prezintă diferențieri între apele curgătoare mari și cele mici, precum și între acestea și lacuri. Râurile de câmpie fac parte din zona cleanului, pe când Prutul aparține zonei scobarului. La acestea se adaugă știuca, linul, bibanul și țiparul, iar în apele Prutului somnul și crapul. În iazuri se mai adaugă mreana și unele specii colonizate, printre care crapul selecționat, carasul argintiu, carasul auriu, precum și roșioara, ghiborțul, etc. Pădurile Subetajul pădurilor de gorun și fag ocupă sectoarele înalte. Domină pădurile de gorun, pe alocuri în amestec cu alte foioase, apariția fagului fiind rară. Stratul ierbos este format din flora de mull, la care se asociază și unele specii de graminee, ca: obsiga, mărgelușa, golomățul, etc. În luncile râurilor, și îndeosebi în luncile jijiei, apar mici păduri de sălcii și plopi și o vegetație ierboasă alcătuită din pir, iarba câmpului, firuța. 2.2.1.2. Resurse naturale neregenerabile În privința resurselor geologice, teritoriul comunei HOLBOCA este sărac în minerale sau roci utile de mare valoare economică. 21

Pagina 33

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași 2.3. Relații înteritoriu 2.3.1. Încadrare în rețeaua de localități Comuna HOLBOCA este situată în partea estică a județului Iași și se învecinează în partea de vest cu municipiul Iași. Aceasta se mai învecinează: la nord-vest – cu teritoriul comunei Aroneanu; la nord-est – cu teritoriul comunelor Golăești și Bosia; la est – cu teritoriul comunei Țuțora; la sud – cu teritoriul comunei Tomești; la vest și sud-vest – cu teritoriul municipiului Iași; Cele 7 vetre de sat sunt dezvoltate în general de-a lungul principalelor cai de comunicație rutieră. Legăturile cu zonele învecinate sunt asigurate de: • D.J. 249 A care face legătura între municipiul Iași – Dancu, Holboca, Cristești și apoi merge către comuna Bosia • DJ 248 D care face legătura între Ciurea, Bîrnova, Tomești și Holboca; • DC 19 asigură legătura între municipiul Iași, satul Valea Lungă, Golăești, Podu Jijiei și Bran; • DC 20 asigură legătura în cadrul comunei între satele Holboca, Rusenii Vechi și Rusenii Noi; • DC 22 asigură legătura între Cristești și Priza Prut; Din analiza Planului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) - Secțiunea I - Căi de comunicație, aprobată prin Legea nr.71/1996 rezultă că prin teritoriul comunei Holboca nu au fost propuse lucrări de modernizare sau lucrări noi. 2.3.2. Încadrare în teritoriul administrativ al comunei Satul HOLBOCA este sat centru de comună suburbană, datată ca așezare din anul 1640 în localitate s-au descoperit așezări din prima perioadă a epocii fierului și a migrării populațiilor. Aici se află de asemenea și biserica Sf. Nicolae, reclădită în anul 1805 pe ruinele vechii biserici. Satul Dancu este situat la 2km vest de centrul comunei și la numai 3km de municipiul Iași. Este atestat ca așezare din anul 1641, dar primele documente cunoscute menționează Podul Dancului în 1583 și Odaia Dancului în 1639. Satul Cristești este situat la 3km est de centrul comunei, fiind atestat documentar din anul 1874. Satul Orzeni este situat la 3 km nord de centrul comunei și este atestat documentar din anul 1890. Satul Rusenii Noi și Rusenii Vechi sunt sate situate la 5, respectiv 3km nord de centrul comunei. Denumirea lor provine de la coloniștii rusăneni veniți aici din zona Ucrainei între anii 1710 – 1712 în satul Rusenii Vechi se află biserica “Adormirea Maicii Domnului” construită în anul 1772. Satul Valea Lungă este situat în partea de nord – vest la 5 km de centrul comunei și este atestat documentar din anul 1772. 22

Pagina 34

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași 2.3.3. Fondul funciar și intravilanul actual 2.3.3.1. Fondul funciar Comuna HOLBOCA se situează în grupa comunelor de dimensiuni medii din județ, suprafața totală comunei având o pondere de 1,21 % în suprafață totală a județului. Tabel nr. 2– SITUAȚIA FONDULUI FUNCIAR ÎN ANUL 2022 ÎN COMUNA HOLBOCA CATEGORII DE FOLOSINTA TERITORUL AGRICOL ADMINISTRATIV AL NEAGRICOL - Ha - Ha COMUNEI HOLBOCA, TOTAL JUDETUL IASI Ha Arabil Paduri Ape Drumuri Curti constr. Neprod. EXTRAVILAN 2959.06 151.55 91.29 136 3.56 3.93 3345.39 INTRAVILAN 1253.58 0.00 10.91 180.36 210.41 1.35 1656.61 TOTAL 4212.64 151.55 102.2 316.36 213.97 5.28 5002 % DIN TOTAL 66.88 33.12 100.00 Sursa: Actualizare PATJ IAȘI - Fișe UATB, 2022;Baza TEMPO – Online – serii de timp, INSSE, 2022 În cadrul terenurilor agricole, cea mai mare pondere o are terenul arabil (4212.64 ha - 87.67% din total agricol), reprezentând mai mult dejumătate din suprafața totală a comunei. 2.3.3.2. Aspecte privind intravilanul actual / existent La data elaborării prezentei documentații, conform datelor puse la dispoziție de către Primăria HOLBOCA (documentația P.U.G. elaborată în anul 2010 suprafața totală a intravilanului însuma 1110.92 ha (22.20 % din totalul suprafeței administrative). Această suprafața era repartizată după cum urmează : Bilant teritorial - U.A.T. HOLBOCA Existent ZONE FUNCTIONALE Suprafata (ha) Procent din total intravilan I - LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 760.93 68.50 II - UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 101.02 9.09 III - UNITATI AGRO - ZOOTEHNICE 81.78 7.36 IV - INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 37.67 3.39 23

Pagina 35

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași V - CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT 116.22 10.46 RUTIERE 40.40 - CAI FERATE 62.62 - AERIENE 13.20 0.00 NAVALE 0.00 0.00 VI - SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 2.71 0.24 VII - CONSTRUCTII TEHNICO - EDILITARE 0.11 0.01 VIII - GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 4.40 0.40 IX - DESTINATIE SPECIALA 0.648 0.06 X - TERENURI LIBERE 0.00 0.00 XI - APE 4.08 0.37 XII - PADURI 0.00 0.00 XIII - TERENURI NEPRODUCTIVE 1.35 0.12 TOTAL 1110.92 100.00 La data elaborării prezentei documentații, conform datelor puse la dispoziție de către Primăria HOLBOCA (documentația tehnica Ridicare Topografica pentru P.U.G. elaborată în anul 2019 suprafața totală a intravilanului masurat însuma 1110.92 ha (22.20 % din totalul suprafeței administrative). Suprafața este repartizată pe localități după cum urmează: După anul 1990 se observă o dezvoltare a fondului construit al locuințelor comunei HOLBOCA. Se observă două tendințe majore. Prima constă în ocuparea unor terenuri în afara perimetrului construibil stabilit prin Schița de sistematizare de dinainte 1989, în special de-a lungul căilor de comunicație. Cea de a doua tendință a fost cea de ocupare a unor parcele libere din interiorul intravilanului sau printr-un proces de divizare a parcelelor existente. Acest proces a fost determinat și de către restricțiile naturale - versanți cu potențial de instabilitate sau zone de luncă, care deși îndiguite, prezintă exces de umiditate. În vederea asigurării posibilităților de dezvoltare a localităților, se impune un studiu atent în scopul propunerii unui intravilan corespunzător acestor situații și a unor variante care să suporte eventuale extinderi în etapele ulterioare. 2.3.3.3. Relații în teritoriu generate de documentațiile urbanistice situate în amonte – P.A.T.N., P.A.T.Z., P.A.T.J. După cum am menționat anterior, analizele și elaborarea Planului Urbanistic General al comunei HOLBOCA s-a subordonat Planului de Amenajare a Teritoriului Național (P.A.T.N.), Secțiunilor aprobate prin lege (Secțiunea I - Căi de comunicație, Secțiunea II - Apa, Secțiunea III - Zone protejate naturale și construite, Secțiunea IV - Rețeaua de localități, Secțiunea V - Zone de riscuri naturale, Secțiunea VI - Turism). 24

Pagina 36

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași La acest proiect strategic s-a subordonat și Planul de Amenajare al Teritoriului Județului IAȘI, precum și Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Regional – REGIUNEA 1 NORD – EST (PIATRA NEAMȚ), continuând detalierea problemelor de amenajare teritorială, aflate ierarhic în amonte, constituind pachetul de principii directoare ce se transmit planului urbanistic general. În acest context, prin legea nr. 71/1996 prin care se aprobă P.A.T.N. secțiunea I căi de comunicație, se stabilesc lucrările de infrastructură rutieră, ferată, navală și aeriană de interes național și care constituie cauze de utilitate publică majore. Acestea sunt cuprinse în listele de investiții, anexe la bugetele ordonatorilor principal de credite și sunt realizate pe bază de studii de fezabilitate elaborate și aprobate conform dispozițiilor legale. Prevederile cuprinse în plan sunt obligatorii și se aplică în amenajarea teritoriului județului, municipiilor, orașelor sau comunelor după caz. Delimitarea terenurilor, a culoarelor și a amplasamentelor necesare pentru căi de comunicații se stabilesc prin documentații de urbanism și/sau de amenajarea teritoriului și prin studii de fazabilitate. Expropierea pentru cauză de utilitate publică, ocuparea terenurilor și scoaterea din circuitul agricol și silvic se fac conform legii. Astfel, pe terenurile rezervate dezvoltării căilor de comunicație stabilite prin documentașii de urbanism și amenajarea teritoriului sunt interzise autorizarea executării construcțiilor definitive. În cadrul celor 8 anexe aferente legii, au fost stabilite următoarele lucrări:  construirea a 15 autostrăzi  realizarea a 22 drumuri expres prin modernizarea de trasee existente sau realizarea de trasee noi  construirea a 8 noi poduri pe Dunăre și a noi 5 poduri pe râul Prut  realizarea a 33 de linii simple sau duble de cale ferată pe trasee noi  realizarea de 18 linii de cale ferată cu viteză sporită pe trasee existente sau noi  realizarea a 5 linii de cale ferată cu viteză mare pe trasee existente și noi (dezvoltarea rețelei feroviare cuprinde și lucrări de electrificare sau de dublare a liniilor existente)  realizarea a 14 lucrări de amenajare de căi navigabile pe Dunăre, râuri și canale  realizarea a 12 lucrări în puncte de traversare cu bacul  realizarea a 3 linii RO-RO  amenajarea și modernizarea a 17 porturi existente  realizarea a noi 5 porturi  realizarea unui număr de 17 lucrări de modernizarea a infrastructurii, a mijloacelor de protecție a navigației aeriere și de deservire în aeroporturi existente  construirea a noi 4 aeroporturi Referitor la teritoriul administrativ al comunei HOLBOCA în cadrul planului de amenajare a teritoriului național secțiunea I nu sunt prevăzute nici un fel de lucrări de infrastructură majoră, pe termen scurt, mediu sau lung. Secțiunea a II a APA a fost aprobată prin legea 171 din 1997. În cadrul ei sunt prevăzute de asemenea lucrări de interes național ce constituie cauză de utilitate publică. Și aceste prevederi sunt obligatorii pentru autoritășile administrației publice. În funcție de cerințele și posibilitățile de finanțare de al bugetul de stat aceste lucrări se por extinde și/sau diversifica, la propunerile autorităților publice județene, municipale, orășenești sau comunale. Autoritățile administrației publice vor coopera în aplicarea prevederilor acestei legi, luând măsuri pentru: 25

Pagina 37

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași  asigurarea protecției resurselor de apă împotriva epuizării, poluării și degradării lor, printr-o utilizare durabilă  corelarea resurselor cu cerințele de apă pentru populație, industrie, irigație și alte folosințe, precum și integrarea acestor acțiuni în amenajarea teritoriului pe termen scurt, mediu și lung. Astfel, conform anexei II putem preciza că teritoriul administrativ al comunei HOLBOCA se află situat în cadrul bazinului hidrografic al râului Prut, bazin caracterizat prin resurse hidrografice specifice mai mici (cuprinse între 50% și 100% din resursa medie) decât media pe țară și cu vulnerabilitate ridicată, care necesită măsuri prioritare de protecție la poluare. Legea nr. 5 din martie 2000 consfințește aprobarea secțiunii III – zone protejate – din P.A.T.N. Astfel prin legea mai sus menționată sunt delimitate geografic și/sau topografic zonele protejate atât natural cât și construite, acestea fiind declarate valori de patrimoniu național. Prin lege s-a stabilit necesitatea instituirii de zone și arii de protecție pentru acestea lucrări de salvare , protejare și de punere în valoare. În cadrul anexelor sunt prezentate zonele și valorile de patrimoniu natural, cultural și construit. Revine în sarcina autorității publice locale, cu sprijinul autoritățilot publice centrale cu atribiții în domeniu, delimitarea pe baza unui studiu de specialitate a zonelor de protecție pentru valorile de patrimoniu prevăzute în anexe. De asemenea legiuitorul permite actualizarea periodică a listei monumentelor, în condițiile legii. Conform articolului 10, până la delimitarea studiile de specialitate a zonelor de protecție a valorilor de patrimoniu cultural, prevăzute în anexe, se instituie zone de protecție a monumentelor istorice de 100 metri în municipii și orașe, de 200 de metri în comune și de 500 de metri înafara localităților. Precizăm că aceste distanțe vor fi măsurate de la limita exterioară a terenurilor aferente monumentelor istorice. În cadrul anexelor sunt prezentate rezervații ale biosferei, parcuri naționale și naturale, rezervații și monumente ale naturii, gruparea geografică și localizarea teritorială a zonelor naturale protejate de interes național, valorile de patrimoniu cultural de interes național (monumente istorice de valoare național excepțională - monumente și ansambluri de arhitectură, cetăți, curți domnești ruinate, biserici fortificate, cetăți sătești, castele, conace, palate, cule, clădiri civile urbane, ansambluri urbane, biserici de lemn, biserici rupestre, muzee etnografice, biserici și ansambluri mănăstirești, arhitectură industrială, arhitectură populară, monumente și situri arheologice), precum și unitățile teritorial administrative cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național. Pe teritoriul comunei HOLBOCA au fost identificate următoarele: Zone (arii) naturale protejate de importanță națională:  Pădurea Dancu-Iași este o arie naturală de interes național ce corespunde categoriei a IVa IUCN (rezervație naturală de tip forestier) situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al Holboca. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Iași, în nordul Podișului Moldovei, în subregiunea Câmpiei Jijiei (Câmpia Jijiei Inferioare) parte integrantă a Câmpiei Moldovei, lângă drumul județean 249A Iași - Mânzătești. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață 10,80 hectare[3] a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[4] și reprezintă o zonă împădurită în teritoriul nordic al satului Dancu, cu rol de protecție pentru mai multe specii arboricole. 26

Pagina 38

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași  Lacul Chirița este un lac de baraj artificial de luncă din Câmpia Moldovei, în partea de nordest a municipiului Iași și în vecinătatea localităților Dancu și Valea Lungă (din comuna Holboca). Este construit pe Râul Chirița.Barajul Chirița este rezerva de apă potabilă a Iașului [1]. Complexul de tratare Chirița tratează apa din râul Prut și/sau lacul Chirița la o capacitate de 0,6 m³/s - 1,15 m³/s [2].Acumularea Chirița, cu o suprafață de 78 ha, este considerat rezervație și monument al naturii prin Legea nr.5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate [3]. Luciul de apă este ocrotit prin lege, fiind interzis scăldatul sau pescuitul. Zone (arii) naturale protejate de importanță locală din județul IAȘI: Deasemenea în cadrul comunei există și o serie de rezervații arheologice, care nu au în realitate o localizare precisă.  24 A 098 – “Izvorul Pîndarului” - Holboca  24 A 099 – “Peste Baltă” - Pîrliți – Holboca  24 A 070 – “Marginea Estică a Satului” - Dancu Situri arheologice protejate: Tabel nr. 3– SITURILE ARHEOLOGICE DE PE CUPRINSUL COMUNEI HOLBOCA Din O.U.G. nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protecțiapatrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zonede interes național*) – Republicare, prezentămatribuțiile autorităților administrației publice locale îndomeniul patrimoniului arheologic: 27

Pagina 39

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași a) cooperează cu organismele și instituțiile publice cu responsabilități în domeniulprotejării patrimoniului arheologic pentru punerea în aplicare și respectareamăsurilor și deciziilor acestora; b) asigura protejarea patrimoniului arheologic rezultat ca urmare a cercetărilorarheologice sistematice sau preventive și a descoperirilor arheologiceîntâmplătoare, aflate în domeniul public ori privat al unităților administrativ-teritorialerespective, alocând resurse financiare în acest scop; c) pot colabora cu persoane fizice sau juridice de drept public ori privat pentrufinanțarea cercetării și punerea în valoare a descoperirilor arheologice; d) finanțează cercetarea arheologică în vederea descărcării de sarcină arheologicăa terenurilor pe care se efectuează lucrări publice pentru care sunt ordonatoriprincipali de credite, prevăzând distinct sumele necesare în acest scop, potrivitprevederilor prezentei ordonanțe; e) cuprind în programele de dezvoltare economico-socialăși urbanistică, respectivde amenajare a teritoriului, obiective specifice privind protejarea patrimoniuluiarheologic; f) aprobă documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism, înconformitate cu avizele de specialitate ale Ministerului Culturii, șielaborează sau modifică astfel de documentații în scopul stabilirii de măsuri deprotejare a patrimoniului arheologic evidențiat întâmplător ori ca urmare acercetărilor arheologice preventive, potrivit legii; g) eliberează autorizația de construire și desființare numai pe bază și înconformitate cu avizul Ministerului Culturii, pentru lucrări în zone cupatrimoniu arheologic cunoscut și cercetat, descoperit întâmplator sau deinteres arheologic prioritar; h) colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii, transmițând acestora informații actualizate cu privire la cererile deautorizare de construire în zonele de patrimoniu arheologic reperat; i) precizează în certificatul de urbanism regimul imobilelor aflate în zone cupatrimoniu arheologic reperat; j) iau măsurile administrative corespunzătoare și notifică proprietarilor și titularilorde drepturi reale asupra imobilelor obligațiile ce le revin pentru prevenireadegradării descoperirilor arheologice întâmplătoare. În domeniul protejării patrimoniului arheologic aflat în teritoriul sau administrativ decompetență, primarul are următoarele atribuții specifice: a) dispune suspendarea autorizației de construire și oprirea oricăror lucrări deconstruire sau de desființare de construcții, în situația descoperirii de vestigiiarheologice ori de alte bunuri pentru care s-a declanșat procedura de clasare,anunță în cel mai scurt timp serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii și organizează paza descoperirilor arheologice întâmplătoare; b) eliberează autorizația de construire sau de desființare, numai pe baza și înconformitate cu prevederile avizului Ministerului Culturii, pentrulucrările din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, precum și pentru lucrăriledin zonele cu patrimoniu arheologic evidențiat întâmplator; c) asigură paza și protecția descoperirilor arheologice aflate în proprietate publică, apărute ca urmare a cercetărilor sistematice sau preventive, semnalând deurgența serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii oricenerespectare a legii. 28

Pagina 40

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași În ceea ce priveșterețeaua națională de localități, conform PATN secțiunea IV, aceasta este compusă din localități urbane și din localități rurale, ierarhizate pe ranguri. Potrivit prezentei legi, ierarhizarea localităților pe ranguri este următoarea: a) rangul 0 - Capitala României, municipiu de importanță europeană; b) rangul I - municipii de importanță națională, cu influență potențială la nivel european; c) rangul II - municipii de importanță interjudețeană, județeană sau cu rol de echilibru în rețeaua de localități; d) rangul III - orașe; e) rangul IV - sate reședință de comună; f) rangul V - sate componente ale comunelor și sate aparținând municipiilor și orașelor. Trecerea localităților de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populației prin referendum și a instituțiilor implicate, în condițiile legii, cu respectarea principalilor indicatori cantitativi și calitativi minimali prevăzuți în anexa nr. II, pentru localitățile urbane, și în anexa nr. IV, pentru localitățile rurale. Principalii indicatori, elementele și nivelurile de dotare prevăzute de lege pentru ierarhizarea localităților urbane și rurale vor sta la baza criteriilor de stabilire a impozitelor și taxelor. În zonele lipsite de orașe pe o rază de 25-30 km Guvernul, cu participarea autorităților administrației publice locale, va acționa în mod prioritar pentru: a) modernizarea unor localități rurale cu rol de servire în zona de influență; b) declararea de noi orașe, promovând programe speciale de coparticipare la susținerea financiară a dezvoltării instituționale, necesare în vederea înființării acestor noi orașe. Organizarea de noi comune se face prin lege, la propunerea consiliului local, în urma consultării prin referendum local a populației din unitatea administrativ-teritorială de la care se preiau localitățile rurale și a populației din unitățile administrativ-teritoriale care preiau localitățile rurale în cauză, pe baza documentației prin care se atestă îndeplinirea condițiilor minime cuprinse în anexa nr. IV. Pentru dezvoltarea echilibrată a localităților urbane și rurale Guvernul, cu participarea autorităților administrației publice locale, va acționa pentru sprijinirea și revitalizarea unor comune cuprinse în anexele nr. IV și V, în care s-au produs scăderi accentuate de populație în ultimii 30 de ani. În vederea dezvoltării echilibrate a teritoriului din zona Capitalei României și a municipiilor de rangul I unitățile administrativ-teritoriale de bază din aceste zone se pot asocia într-un parteneriat voluntar în scopul înființării de zone metropolitane aferente spațiului urban. Asocierea contribuie la întărirea complementarităților între aceste unități și factorii de decizie interesați în dezvoltarea teritoriului. Zonele metropolitane prevăzute la alin. (1) funcționează ca entități independente fără personalitate juridică. Zonele metropolitane pot funcționa pe un perimetru independent de limitele unităților administrativteritoriale, stabilit de comun acord de autoritățile administrației publice locale. Asociația zonei metropolitane, cu acordul consiliilor locale și cu consultarea populației în condițiile legii, în a cărei rază teritorială s-a constituit, adoptă programul de dezvoltare a zone. În vederea optimizării evoluției marilor aglomerări urbane, prin lege se pot înființa în cadrul acestora zone de dezvoltare. Legea va prevedea perimetrul, durata de funcționare, cadrul instituțional de administrare, precum și facilitățile acordate. 29

Pagina 41

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași În vederea protejării elementelor cadrului natural, a prevenirii extinderii necontrolate a localităților urbane și a asigurării de spații de agrement și recreare, în planurile urbanistice elaborate și aprobate potrivit legii se va prevedea înființarea de centuri sau zone verzi în jurul Capitalei României și al municipiilor de rangul I. Planurile de dezvoltare națională, regionale, inclusiv cele transfrontaliere și de dezvoltare pentru integrarea în spațiul european, precum și cele sectoriale se vor elabora pe baza prevederilor secțiunilor Planului de amenajare a teritoriului național - Căi de comunicație, Ape, Zone protejate, Rețeaua de localități, Zone de risc natural, precum și ale altor secțiuni ale Planului de amenajare a teritoriului național aprobate prin lege. Astfel, conform Legii localitățile comunei HOLBOCA, DANCU, RUSENII NOI SI RUSENII VECHI respectiv VALEA LUNGA și CRISTESTI, sunt localități rurale de rang IV, respectiv rang V. Elementele și nivelurile de dotare pentru localitățile rurale de rangul IV, precum și gradul de satisfacere a acestora de către localitatea HOLBOCA, sunt prezentate în cele ce urmează: Nr. crt. Elemente de dotare din UAT HOLBOCA, JUD. IASI Existent 1 sediu de primărie Da 2 grădiniță Da 3 școală primară Da 4 gimnazială Da 5 dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic Da 6 poștă, servicii telefonice Da 7 sediu de poliție și de jandarmerie Da 8 cămin cultural cu bibliotecă Da 9 magazin general, spații pentru servicii Da 10 teren de sport amenajat Da 11 parohie Da 12 cimitir Da 13 stație/haltă C.F. Da 14 stație de transport auto Da 15 dispensar veterinar Da 16 sediu al serviciului de pompieri Da 17 puncte locale pentru depozitarea controlată a deșeurilor Da 18 alimentare cu apă prin cișmele stradale Parțial 19 aeroport Da Nr. crt. Elemente de dotare din UAT IASI, cu influențe, obligații și restricții Existent pentru zonele din UAT HOLBOCA 20 Aerodrom Iași - Sud Da Se poate observa faptul că localitatea HOLBOCA are un nivel de echipare mai mult decât satisfăcător. 30

Pagina 42

MEMORIU GENERAL Plan Urbanistic General, Comuna Holboca, Județul Iași Legea nr. 575 din 22 octombrie 2001 aprobă Planul de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a Va - Zone de risc natural. În înțelesul acestei legi, zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic, în interiorul cărora există un potențial de producere a unor fenomene naturale distructive, care pot afecta populația, activitățile umane, mediul natural și cel construit și pot produce pagube și victime umane. Fac obiectul legii zonele de risc natural cauzat de cutremure de pământ, inundații și alunecări de teren. Zonele de risc cauzate de alte fenomene naturale se supun reglementărilor specifice. Delimitarea geografică a acestora (zonelor de risc natural) se bazează pe studii și cercetări specifice elaborate de instituții specializate, materializate prin hărți de risc natural avizate de organele de specialitate ale administrației publice locale și centrale, competente potrivit legii.Declararea unui areal ca zonă de risc natural se face prin hotărâre a consiliului județean în baza hărților de risc natural avizate potrivit Legii. De asemenea, conform Legii, în zonele de risc natural, delimitate geografic și declarate astfel conform legii, se instituie măsuri specifice privind prevenirea și atenuarea riscurilor, realizarea construcțiilor și utilizarea terenurilor, care se cuprind în planurile de urbanism și amenajare a teritoriului, constituind totodată și baza întocmirii planurilor de protecție și intervenție împotriva dezastrelor. Potrivit legii, finanțarea studiilor și cercetărilor necesare în vederea elaborării hărților de risc natural, constituirii băncilor de date aferente, precum și lucrărilor de prevenire și atenuare a riscurilor naturale se face din bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei și Ministerului Mediului, din bugetele locale, precum și din alte surse legal constituite. Lucrările de prevenire și atenuare a riscurilor naturale constituie cauză de utilitate publică. Prioritățile privind finanțarea și executarea hărților de risc natural, a lucrărilor de prevenire și atenuare a riscurilor naturale se stabilesc de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei și de Ministerul Mediului, la propunerea consiliilor județene. Consiliile județene, conform atribuțiilor ce le revin potrivit legii, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a legii vor identifica în detaliu, vor delimita geografic și vor declara zonele de risc natural de pe teritoriul unității administrativ-teritoriale și vor constitui bănci de date informatizate privind aceste zone, care vor fi reactualizate periodic și integrate în sistemul național de monitorizare. 2.4. Activități economice 2.4.1. Activități agricole Profilul dominant al comunei este axat pe activități din sectorul secundar - agro-zootehnie și terțiar - servicii. Degradarea fondului construit, modificările mediului economic și a necesităților tehnologice au avut ca rezultat dezafectarea unităților agricole existente amplasate în interiorul satelor componente.Aceste zone încă reprezintă o resursă valoroasă a localităților fiind accesibile rutier și pietonal, având un grad ridicat de echipare edilitară și un fond construit ce poate fi reabilitat și reintegrat în sistemul local de funcțiuni. Fostele zone agricole și zootehnice reprezintă disponibilități valoroase de fond construit și teren în interiorul comunei. Realizarea unor conversii funcționale ale acestor zone poate facilita introducerea unor funcțiuni și dotări esențiale pentru dezvoltarea viitoare a comunei. Din punct de vedere al zonării producției agricole comuna se situează într-o zonă de favorabilitate bună (Câmpia Jijiei Inferioare) favorabilă producției de carne și cereale. 31

Pagina 43

MEMORIU GENERAL

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.