Hotărâre a Consiliului Local

Hotărâre a Consiliului Local nr. 1 din 28.12.2017

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 1
Data
28.12.2017
Emitent
Comuna Heleșteni, jud. Iași
Pagini
57 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 1 din 28.12.2017, Comuna Heleșteni, jud. Iași. Sursa: https://comunahelesteni.ro/fisiere/hotarari/2018/HCL001.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/helesteni/112934-hotarare-a-consiliului-local-nr-1-din-28-12-2017, 09.11.2026)

Fișier creat
12.02.2018
Arhivat
09.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA Județul IAȘI CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI HELEȘTENI Tel / fax 0232-716770 sau 0232-716768 | HOTĂRÂREA NR. 1 privind aprobarea Planului de Analiza si Acoperire a Riscurilor pe teritoriul comunei Helesteni pe anul 2018 Consiliul local al comunei Heleteni judetul lasi; Având In vedere prevederile Legii nr. 481/2004 privind Protectia Civila, modificata si completata cu Legea nr. 212/ 2006; Avind in vedere prevederile art. 6 alin. (1) din O.M.A.1. nr, 132/2007, pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiza si acoperire a riscurilor si a Structurii cadru a Planului de analiza si acoperire a riscurilor; Având în vedere nota de fundamentare inregistrata la nr.5058 / 28.12.2017; Având în vedere referatul de specialitate înregistrat la nr. 5059 din 28.12.2017; Având in vedere Proiectul de hotarire privind aprobarea Planului de Analiza si Acoperire a Riscurilor pe teritoriul comunei Heleșteni pe anul 2018 Având în vedere prevederile art. 6 din Legea nr. 52/2003, privind transparenta decizionala în administratia publica locală; Având în vedere prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public; Avand in vedere avizul comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Locai; Având în vedere prevederile ari. 36 (1) (6) lit. „a” din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica local,republicata ; In temeiul art. 45 (1) si (3) din Legea 215/2001 privind administratia publica locala „republicata ; HOTĂRĂȘTE: Art. Se aproba Planul de Analiza si Acoperire a Riscurilor pe teritoriul comunei Heleșteni pe anul 2018, prevazut in anexa 1 care face parte integranta din prevederile prezentei Hotarâri. Art.2. Secretarul comunei Heleteni, va comunica un exemplar de pe. prezenta Institutiei Prefectului judetului Iasi, pentru control si legalitate si va aduce la cunostinta locuitorilor comunei prevederile prezentei hotarari prin afisare la sediul primariei și site-ul acesteia. Data astăzi 29.01..2018. Presedinte de sei Contrasemneaza, Pleșca Secretar 7 Bortas Paul

Pagina 2

ROMANIA Judetul IASI CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI HELESTENI Tel/ fax 0232-716770 sau 0232-716768 e-mail www.primariahelesteni yahoo.com ANEXA ! COMITETUL. LOCAL. PENTRU SITUATII DE URGENTA la Hotarirea Consililui L.ocal al Comunei Helesteni Nr.1 / 29.01.2018 APROI PREȘEDINTE 6.1.5, U St z—D PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR PE TERITORIUL COMUNEI HELESTENI -2018 - SEF CENTRU OPERATIV Intocmit, ȘEF S.V.S.U. SECRETAI BORTAS RADU PAUL BIATU VASILE 7

Pagina 3

CUPRINS CAPITOLUL 1. Dispoziții generale Secțiunea 1. Definiție. scop. obiective a Secțiunea a 2-a. Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor 2.1. Acte normative de referință. 4 2.2. Structuri organizatorice implicate 4 2.3. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu. 5 CAPITOLUL. 11. Caracteristicile unității admii strativ-teritoriale 6 Sectiunea |. Amplasare geografi tici elimati tea hidrografică ____ Populație __. Căi de transport Dezvoltare economi Intrastructuri locale pecific regional/loc CAPITOLUL, MI. Analiza riscurilor generatoare de situații de urgență 14 _____ Secțiunea |. Analiza riscurilor naturale Secțiunea a Analiza riscurilor tehnologice _ ecțiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice __ ecțiunea a 4-a. Analiza riscului de incendiu Secțiunea a S-a. Analiza riscului social Secțiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de Secțiunea a 7-a. Zone cu rise crescut ___. CAPITOLUL IV. Acoperirea riscurilor __.... tapele de realizare a acțiunilor 19 . Faze de urgență a acțiunilor 20 _______ Secțiunea a 4-a. Acțiunile de protecție-intervenție 20 Secțiunea a 5-a. Instruirea 2 Secțiunea a 6-a. Rcalizarca circuitul informațional-decizional și de cooperare 22 CAPITOLUL V. Resurse: umane. materiale. financiare 22 CAPITOLUL VI. Logistica acțiunilor 23 ANEXE dela 1 la 15 24 __

Pagina 4

CAPITOLUL 1. DISPOZIȚII GENERALE Secțiunea 1. Definiție, scop, obiective Definiție: Planul de analiză și acoperire a riscurilor din comuna Helesteni, județul Iași, reprezintă documentul care cuprinde riscurile potențiale identificate Ja nivelul celor 4 sate componente ale comunei (Helesteni, Harmaneasa, Oboroceni, Movil ), măsurile, acțiunile și resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scopul acestui plan este acela de a asigura cunoșterea de catre membrii Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta și celorlalți factori implicati a sarcinilor si atributiilor ce le revin pe timpul si dupa aparitia unei situatii de de urgenta. a crea un cadru unitar si coerent de actiune pentru prevenirea si gestionarea riscurilor genereatoare de situatii de urgenta si de a asigura un raspuns optim in caz de urgenta. adecvat fiecarui tip de risc identificat.Planul trebuie sa permita luarea celor mai bune decizii referitoare la : - identificarea riscurilor - prevenirea riscurilor: - amplasarea și dimensionarea unităților operative; - stabilirea concepției și elaborarea planurilor de intervenție în situații de urgență; - alocarea resurselor (forțelor și mijloacelor) necesare. Obiectivele acestui plan sunt: O. asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situatii de urgenta, prin evitarea manifestarii acestora, reducerca frecventei de producere si limitarea consecintelor acestora o amplasarea și dimensionarea serviciului voluntar pentru situatii de urgenta și a celorlalte lorțe destinate asigurării funcțiilor de Sprijin, privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență; O. stabilirea concepției de intervenție în situații de urgență și elaborarea planurilor operative ; o. alocarea și optimizarea forțelor și mijloacelor necesare preveniri și gestionării situațiilor de urgență; o crearea unui cadru unitar de acțiune pentru prevenirea și managementul riscurilor generatoare de situații de urgență; Secțiunea a 2-a. 3

Pagina 5

Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor 2.1. Acte normative de referin! - Legea nr. 481/2004 privind Protecția Civilă, modificată și completată cu | 212/2006 ; - O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență; - H.G. nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență; - H.G. nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de spri pe care le asigură ministerele, celelalte organe centale și organizațiile neguvernamentale privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență: -O.U.G. nr. 191/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor pentru situații de urgență - H.G. nr. 308/1995 privind organizarea și funcționarea activității de pregătire în domeniul apărării civile; - H.G. nr. 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităților administrativ-teritoriale. instituțiilor publice și operatorilor economici din punct de vedere al protecției civile, în funcție de tipurile de riscuri speciice; - H.G. nr, 1,579P2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar d in serviciile de urgență voluntare; - O.M.A.I. nr. 638/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea or de urgență generate de inundații, Ienomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale; -O.M.A.L. nr. 708/2005 privind comunicarea principalelor caracteristici ale cutremurelor produse pe teritoriul României și convocarea, după caz, a structurilor privind gestionarea riscului la cutremure; -O.M.A.. nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență; -O.M.A.I. nr. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanță privind structura organizatorică și dotarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență; - Legea nr. 307/2006, privind apărarea împotriva incendiilor; - OMA. nr. 1160/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului de cutremure și/sau alunecări de teren; - O.M.AL. nr. 1.184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea activității de evacuare în situații de urgență - O.M-AL. nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor; 2.2. Structuri organizatorice implicate 4

Pagina 6

Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în profil teritorial și anume: - Consiliul Local și Primăria comunei Helesteni ; - Comitetul Local pentru Situații de Urgență; - Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență; - Postul de Poliție Helesteni ; - Cabinetele medicale individuale ale medicilor de familie: - Circumscripția sanitară veterinară din comună; - Parohiile, școlile generale și grădinițele din satele componente ale comunei; - Operatorii economici mai importanți, care dispun de mijloace de transport auto; - Ocolul silvic „care administrează fondul forestier; - L.S.U.J. Iași și orice alte organe și organisme cu atribuții în domeniu: 2.3. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu Principalele atribuții ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu sunt: 1. Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora; - centralizarea datelor și informațiilor privind monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice. precum și ale efectelor negative ale acestora: - evaluarea riscurilor specifice și a efectelor negative: 2. Informarea și avertizarea: - educarea preventivă a populației și salariaților; - avertizarea populației: 3. Planificarea și pregătirea resurseior și serviciilor; 4, Asigurarea comunicațiilor; 5. Căutarea, descarcerarea și salvarea persoanelor: 6. Evacuarea persoanelor. populației sau bunurilor periclitate; 7. Acordarea asistenței medicale de urgență; 8. Prevenirea îmbolnăvirilor în masă; 9. Localizarea și stingerea incendiilor; 10. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase; 11. Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție și persoanelor evacuate; 12. Efectuarea lucrărilor de reabilitare la construcțiile, instalațiile și amenajările afectate; 13. Asigurarea apei și hranei pentru persoanele și animalele afectate sau evacuate; 14. Asigurarea cazării și adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate; 15. Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire și alte utilități; 16. Efectuarea depoluării și decontaminării; 17. Restabilirea și menținerea ordinii publice; 18. L.ogistica intervențiilor; 19. Reabilitarea zonei afectate; 20. Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri, asistență socială și religioasă;

Pagina 7

CAPITOLUL II. CARACTERISTICILE UNIT, 1 ADMINISTRATIV - TERITORIALE Secțiunea 1. Amplasare geografică și relief ASEZARE GEOGRAFICA Comuna Helesteni este situata in partea vestica a teritoriului adminis judetului lasi, plasandu-se la 59 km de municipiul lasi pe DC 102, D] 208 G si DN 28. Aceasta comuna se invecineaza: - la nord comunele Ruginoasa si Tg. Frumos: - la est -- comuna Strunga ; - la sud — comunele Alexandru loan Cuza . - la vest - comuna Stolniceni Prajescu. Comuna Ilelesteni are o suprafata de 3.393 ha, o populatie de 2.649 locuitori si cuprinde localitatile: Helesteni (centru de comuna). !larmaneasa. Movileni si Oboroceni. Teritoriul comunei se afla in bazinul hidrografic Siret. Situat in nord vestul Podisului Moldovei. Podisul Sucevei este delimitat in vest, fata de Carpati, prin seria de depresiuni de tip subcarpatic. pe aliniamentul localitatilor: Straja, Marginea, Solca, Cacica, Paltinoasa; spre sud. de valea Moldovei in continuare, peste Siret, de saua Ruginoasa: catre est, prin o serie de depresiuni de contact dintre culmea Bour = Dealul Mare Campia Moldovei, pe aliniamentul localitatilor: Tg, Frumos, Cotnari. Ilirlau, Flaminzi, Botosani, Dorohoi, Pomirla, iar catre nord, limita Podisului Sucevei coincide cu hotarul tarii. Petrogratic, acest podis este alcatuit dintr-o alternanta de argile, marne, nisipuri, gresii, calcare oolitice si conglomerate, dispuse monoclimal, toate apartinand sarmatianului inferior, la nord de paralela orasului Falticeni si sarmatianului superior în sud. Relieful podisului inregistreaza altitudini intre 190 m (confluenta Moldovei cu Siretul) si 692 m (varful Ciungilor). Peste 54 % din suprafata sa se situeaza la altitudini cuprinse intre 300 si 500 m, 35 % intre 200 - 300 m, 4 % depasesc 500 m, iar 5 % sub 200 m. Media ponderata este de 342 m. Media ponderata a densitatii retelei de vai este de 0,52 km/km?. Media ponderata a energiei de relief este de 154 m. Coeficientul varietati de relief este de 38,10. Structura monoclimala si prezenta orizonturilor de roci dure determina predominanta reliefului structural: cuesta Harmanesti, Lespezi, Tudora in masivul Dealul Mare; suprafete structurale dispuse pe nivelul Broscaroaia - Lalu (nord de Ruginoasa) si nivelul Singeap in Dealul Mare.

Pagina 8

Interfluviul dintre Suceava si Siret ca si cel dintre Suceava si Moldova, corespund unor inaltimi deluroase de peste 500 m, ce apartin, primul, Dealurilor Dragomirnei, iar cel de al doilea Platoului Tatarusi. Spre est, aceste inaltimi domina culuarul Siretului, marginit spre stanga de cel de al treilea alinialent de inaltimi, corespunzatoare culmii Siretului. Suspendata cu 200 - 300 m deasupra vaii Siretului, aceasta culme este fragmentata in masive deluroase distincte: Dealul Bour, Hopai, Crivat, Dealul Mare, Holm etc. Pe teritoriul comunei Helesteni cu inaltimi de peste 300 m mentionam: Dealul Oboroceni, Dealul Dumbravii. Secțiunea 2. CARACTERISTICI CLIMATICE Particularitatea climatica decurge din situarea podisului sub influenta curentil de aer nord = vestici. manifestata prin vanturi dominante de nord - vest. precipita bogate (600 — 800 mm) si temperaturi medii moderate (5 - 8C). Suma temperaturilor medii zilnice pozitive se cifreaza la 3000 -- 3400*C, cea mai redusa din intreg Podisul Moldovei. iar numarul mediu annual de zile senine este de 80 100. “Temperaturile medii de vara scad de la est (20”) catre vest (16”). Iarna. de asemenea se constata 5* în vest si 4" în est, ccea ce arata rolul moderator al influentei nord vesti inghetul dureaza intre 140 180 zile. Secțiunea 3. RETEAUA HIDROGRAFICA Bazinul Siretului. dezvoltat asimetric, isi ci pele de pe versantii estici ai Carpatilor Orientali care, spre deosebire de cei vestici, au umiditatea mai slaba. datorita caracterului descendent al maselor de aer oceanic ce si-au lasat o mare parte din vaporii de apa la traversarea culmilor muntoase. lxceptie face nordica, partea aflata direct sub influenta unor mase de aer nordice baltice, mai umede. Cu toate acestea, precipitatiile din zona montana fiind bogate, Siretul primeste suficiente ape prin afluentii din Carpati care, rand pe rand de la izvoare si pana la varsare, ii maresc debitul si ii compenseaza pierderile cauzate prin infiliratie si evaporare. Ca urmare, la varsare ajunge cu un volum mediu de apa de 190 me/s, cel mai mare debit al unui rau intern din tara noastra, Referitor la repartitia sezoniera a scurgerii medii se observa mai intai ca volumul maxim al acesteia se inregistreaza primavara (45 - 50 %4), viiturile insa producandu-se mai tarziu (aprilie - mai). Vara, datorita precipitațiilor abundente din nord ca si acelor care se produc în mod obisnuit in Carpatii Orientali, scurgerea se mentine destul de ridicata (25 = 35 %) fata de sezonul de iarna cand inghetul de lunga durata impiedica formarea scurgerii superficiale, volumul ei fiind în general de 10 — 15 %. In conditiile vecinatatii obcinelor si a precipitațiilor bogate, reteaua hidrografica ce apartine bazinului Sucevei si Moldovei, prezinta un regim al scurgerii medii asemanator cu ce] al Carpatilor Orientali, cu valori maxime primavara (aprilie mai) si ridicate vara. Reteaua hidrografica este formata din cursul de apa Tigancilor si afluentii sai Vatasnita si Dupa Fintina.

Pagina 9

Secțiunea a 4-a. Populația Populația la recensământul Populației și Locuințelor din 18 martie 2002: NR SAT SAT Nr. locuințe “ielesteni Harman Oboroceni Movileni B) Populație total. conform datelor de la recensămîntul din 1992 -2664 locuitori Structura demografica - Grupa de vîrstă 0-4 de ani -: 163 locuitori - Grupa de 241 locuitori = Grupa de vîrstă 10-14 de ani — 175 locuitori Grupa de virstă 15-19 ani -64 locuitori - Grupa de vîrstă 19 -24 de ani - 175 locuitori - Grupa de virstă 25 -29 de ani ISilocuitori Cirupa de virstă 30 -34 de ani 149 locuitori Grupa de vi -39 de ani 156 locuitori - Grupa de vîrstă 40-44 de ani 122 locuitori - Grupa de vârstă 45 -49 de ani 103 locuitori Grupa de vîrstă 50 - 55 de ani 140 locuitori Grupa de vîrstă 55 - 59 de ani — 205 locuitori - Grupa de vîrstă 60 - 64 de ani — 231 locuitori - Grupa de vîrstă 65 - 69 de ani - 173 locuit - Grupa de vîrstă 70 - 74 de ani — 164 locuitori - Grupa de vîrstă 75 - 79 de ani — 110 locuitori - Grupa de vîrstă 80 - 85 de ani - 43 locuitori - Grupa de virstă peste 85 de ani — 99 locuitori Densitatea populatiei este de 78,00 loc/ kmp. C) Miscarea naturală a populatiei. Din analiza datelor recensamintelor din 1992 si 2002, rezulta că populația a crescut continuu, fiind totusi afectat de migratie (soldul migrator este negativ). Secțiunea a S-a. Căi de transport Lungimea totală a drumurilor din comuna Helesteni este de 10 km. Starea tehnică a rețelei de drumuri este urmatoarea legeturi cu drumuri natioanale si judetene. Localizare Situatia existentă D.C. 99 — Dj. 208.D. HELESTENI — 8 Km | Modernizat asfaltat D. C. 99- DJ.208.G. - OBOROCENI — 2km | Modernizat asfaltat 8

Pagina 10

Localitatea nu dispune de retea feroviara si nici de facilități pentru transportul aerian. Art. 13. -Reteaua electrică. Teritoriul comunei HEI.ESTENI este străbătut în extremitatea nordica de rețeaua de înaltă tensiune de 220 kv. O ramificație de linie de medie tensiune asigură alimentarea a 7 posturi de transformare cu o putere instalată de 1717 kva. Rețelele de joasă tensiune care asigură alimentarea consumatorilor casnici, a instituțiilor și agenților economici au o lungime de cca. 32 km. Gradul de electrificare a consumatorilor casnici este de peste 98 % existând în continuare cereri de racordare la reteaua electrică, de la tinerii care-și construiesc locuințe. Art. 14. -Rețeaua de telecomunicații, activitatea de poștă. Comuna Helesteni este conectată la rețeaua telefonică. Liniile de conectare a localităților măsoară cca. 3,5km. în localitatea Helesteni care are 98 abonați cca. 2,5 km. linie de legătură la , Harmaneasa care are 62 abonați, 1,5 km.linie de legatura Movileni cu 31 abonati si 4,5 km. linie de legatura a localitatea Oboroceni cu 86 abonati. Activitatea de poștă asigură distribuirea efectelor poștale (corespondențe, colete. mandate poștale. mandate de pensii etc.). Art. 15. -Alte echipări ale teritoriului: - transportul auto este foarte. folosit, dar prin localitatile comunei Ilelesteni trece ul autobuzelor $. Codreanu A. si SC AGAPE „SRI. Al. C. $. spre comuna CUZA- RUGINOASA ( $ perechi de curse). precum și noile trasee de microbuze; - Comuna IIelesteni este echipata cu retea de televiziune prin cablu, respectiv in satele:Helesteni. Hlarmancasa, Oboroceni, cu o lungime de aproximativ 6 Km. 250 de abonati. - Pe teritorul comunei ]lelesteni in partea de S-I: este amplasata antena Vodafone. - legătura între satele componente se face cu mijloacele hipo proprietate particulară, dar cel mai adesea distanțele sunt străbătute cu piciorul; Secțiunea a 6-a. Dezvoltare economică Art.16. — (1) Fondul funciar (terenuri agricole, suprafețe împădurite): Modul de folosință Suprafața în total în total i agricol județ

Pagina 11

Livezi Total agricol 2 04 : Total neagricol 125 3,68 | Total general 5 i Total general 3389 100.00 ă Suprafața teritoriului administrativ al comunei Helesteni este de 3389 ha. din care 3201 ha. (94.4 %) tond funciar agricol. 125 ha. (3.68 %) fond funciar neagricol. În cadrul terenului agricol. cea mai mare suprafată revine terenului arabi] (27 15ha - 74%), urmat de pășuni (551 ha - 16 %), Fânețele (72 ha — 2,2%), viile (21 ha- 0.6 %) ocupă suprafețe de teren reduse. (2) Aspecte privind intravilanul actual. Suprafața teritoriului intravilan este de 251 ha. ceca ce reprezintă 7,4 % din totalul suprafeței administrative. Construcți ile ocupă în intravilan suprafața de 62 ha.. ceea ce reprezintă 40% din total supra intravilan. Pe un locuitor revine în medie 1.2 ha teren agricol. Potențialul productiv al pământului exprimat în note de bonitare este pentru majoritatea culturitor superior mediei pe județ. -note de bonitare naturală “Cultura IGrâu 2 'Orz de toamr 3 E ii | _ 5 “Floarea soarelui 6 Sfecla de zahăr 7 Pomi 35 8 i s2

Pagina 12

Art.17. -Poducția agricolă vegetală. Cu toate că pe teritoriul comunei sunt terenuri bune pentru agricultură producțiile sunt sub potențialul zonei. Mai mult de 50,0 % din suprafața cultivată este destinată culturii porumbului, structura culturilor de câmp fiind dezechilibrată ceea ce face imposibilă practicarea unei rotații corespunzătoare a culturilor. Suprafața maximă irigabilă culturile pentru de câmp este estimată la cca. 275 ha în condițiile refacerii acumulărilor. Art. 18. - Producția agricolă animalieră a cunoscut o diminuare după 1990, în special la bovine care s-au redus sub aspectul efectivelor odată cu desființarea sectorului zootehnic al C. A. P. Efectivele de ovine și porcine au crescut într-o oarecare măsură, dar se consideră că și în aceste cazuri producția este asigurată doar pentru nevoile gospodăriei și mai puțin pentru comercializare. Asigurarea cu lapte. este considerată nemulțumitoare având in vedere că o vacă în lactație revine la 5 cca. persoane. Densitatea animalelor este moderată fiind de eca. 60 L:VM/100 ha arabil + pășuni ! fânete și respectiv 310 UVM/100 ha pășune, ceca ce indică posibilitatea de creștere a efectivelor. Producția animalieră a sfârșitul anului. tteetive Specii Total gospodă ale populației 818 492 Caprine Cabaline Păsări total Din care: ouătoare Familii de albine Iepuri de casă de casă 1 Deși ponderea pajiștilor și fânețelor este destul de mare în cadrul patrimoniului funciar al comunei acestea nu asigură cantități suficiente de furaje, practic fiind supuse fenomenelor degenerative (eroziuni pe coaste și inundări în zonele de șes). Art. 19. -Servicii pentru agricultură. Comuna are servicii de mecanizare asigurate de către persoane fizice care dețin tractoare și câteva societăți cu capital privat. N

Pagina 13

În comună existau la începutul anului 2007 cca. 24 tractoare și 5 combine pentru cereale. Tractoarele fac parte din categoria celor de putere medie (65C.P.). Încărcătura medie pe un tractor este de cca. 60 ha teren arabil (sub media pe județ - cca. 80 ha), iar la combine încărcătura este de cca. 240 ha teren arabil. Deși se apreciază ca gradul de dotare cu mașini agricole este satisfăcător, practic parcul este cu uzură înaintată (cca. 70,0%) ceea ce impune o majorare a parcului de tractoare (eca.5.0 %) și o înlocuire a structurii actuale de mașini și agregate mecanice în proporție de 70,0 %. Serviciile de asistență tehnică sunt asigurate de Centrul Agricol, ser e sanitar veterinare de către Dispensarul sanitar-veterinar, iar însămânțarea artificială a animalelor este asigurată de un punct de însămânțări. Art. 20. -Activități neagricole și industriale, sunt slab reprezentate în economia comunei. Cele mai dezvoltate sunt cele legate de procesarea producției agricole și prelucrarea unor resurse locale: Art. 21. -Alte activități cu caracter economic. Rețeaua comercială are prin Cooperativa de consum 2 magazine de desfacere cu amănuntul și 2 unii alimentație publică la care se adaugă un număr de SRI.-uri specializate în comerț. Secțiunea a 7-a. Infrastructuri locale Art. urmează: Denumire indictor __Anul de | - Învământ 1995/96 007/2008 Unităti de învătământ - total "Copii înscriși în grădinițe __ în învățământul preșcolar __ în învățământul primar, gimnazial '22 9 ] “primar pa ă “gimnazial Baza materială | | - săli de clasă și cabinete școlare nr. 18 | - laboratoare școlare nr. 1 - ateliere școlare 12

Pagina 14

(2) Sănăratea. Serviciile în domeniul sănătății sunt asigurate de un dispensar comunal cu un staționar cu 2 paturi În comună î își desfășoară activitatea 2 medici (2 medicină generală, ) și 3 cadre cu pregătire medie. Din total S persoane sunt navetiste (2 din municipiul Iași). Pe un medie revin în medie 1332 persoane nivel destul de crescut, dar toate cazurile de sănătate sunt grave afluite către municipiul Pascani. În medie pe ultimii S ani s-au asigurat cca. 10000 9000 consultații și cca. tratamente/an. A fecțiunile cele mai frecvente sunt cele gastrice (ulcere) ceea ce indică un nivel crescut al carențelor alimentare. Comuna Helesteni își menține un spor natural pozitiv. (3.4 la mia de locuitori). .(3). Alte aspecte socio - culturale Comuna Helesteni dispune de 1 biblioteca comunala. 2 biblioteci scolare.. Viața religioasă se desfășoară în 4 biserici ortodoxe care slujesc cca. 92,0 % din populație. | biserica catolica si 2 case de adunare a cultului crestin dupa evanghelie. Concluziile care se trag din analiza acti ților economice și sociale din comuna Helesteni sunt: - profilul economic al comunci este predominant agricol: - are un rol în col rea și depozitarea produselor agricole din zonă; - asigură la un nivel făcător necesitățile sociale și spirituale ale populației. a) locuri de adunare si cazare pentru sinistrati. In planul de evacuare în situatii de urgenta sunt stabilite urmatoarele locatii pentru evacuare = Școala Generală Helesteni - Școala Generală Oboroceni - Centrul de zi Harmaneasa Secțiunea a 8-a. Specific regional/local Nu au fost identificate riscuri transfrontaliere. CAPITOLUL III. ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAȚII DE URGENȚĂ Comuna Helesteni poate fi afectată de următoarele riscuri: 1.1. seisme ( cutremure de pământ ) Dezastre complementare cutremurelor; inundatii - incendii - explozii 1.2. incendii locuinte 13

Pagina 15

1.3. fenomene meteorologice periculoase (furtuni, tornade, secetă, îngheț, înzăpeziri) 1.4. accidente majore cu pe căile de comunicații rutiere , inclusiv cu implicarea de substante periculoase, in special produse petroliere. 1.5. epidemii 1.6. epizootii ].7. căderi de obiecte cosmice 1.8. accidente minore/majore și avarii mari la rețelele de alimentare cu energie electrica și de telecomunicații. Secțiunea 1. Analiza riscurilor naturale A. Fenomene meteorologice periculoase. 1.Inundații Cauze 1. Precipitațiile masive — ploi torentiale, pot duce la creșterea bruscă și imprevizibilă a nivelelor si debitelor pe cursurile de apă piriul Tigancilor si Vatasnita. 2.Accidente la construcțiile hidrotehnice. Situatia se prezinta astfel: Piriul Ligancilor si Vatasnita poate duce la acumularea debitului de apa al celor 2 iazuri existentețiazul liganime si iazul Boscoteni)dar nu afecteaza gospodariile populatiei deoarece barajele sunt la golire. Furtuni, tornade, secetă. îngheț. înzăpeziri ete. Furtunile, ploile torentiale, caderile de grindina si inizapezi nt fenomene in general greu predictibile, nu pot fi cunoscute cu mult timp înainte — timpul de avertizare si primire a informatiei variind intre 36 de ore si 2 ore, de S.R.P.V.Bacau.. prin reteaua de instiintare a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta. Pot [i afectate oricare din localitățile comunei, terenurile agricole, locuințele și instituțiile publice și dacă situația o impune, se organizează evacuarea persoanelor, animalelor și bunurilor! din zonele afectate. Seceta este un fenomen predictibil. cu o perioada rezonabila de timp inainte, iar efectele ei pot fi diminuate prin faptul ca in localitate exista un mare număr de acumulări. Inzapeziriie sunt fenomene care pot fi prognozate intr-o perioada de timp rezonabila (12 — 36 de ore); zonele in care se pot produce inzapeziri sunt situate pe d.c .99, D.].208 D Ruginoasa-Helesteni si D.J.208 G.Helesteni-AL.I.Cuza. Incendii de pădure Posibilitatea producerii incendiilor de pădure (circa 40ha) pe teritoriul comunei Strunga in apropierea satului Movileni,comuna Helesteni, creste foarte mult în perioadele de secetă, in special primavara si vara.Factorii favorizanti sunt vintul si existenta vegetatiei uscate si a culturilor agricole in imediata apropiere a a suprafetelor impadurite. Pot fi afectate suprafețele împădurite, vegetația uscată sau culturile de cereale păioase, fără a fi afecta constructiile de locuit, elementele de infrastructură sau alte construcții ale instituțiilor publice, care situate Ja distanță de trupurile de pădure. Avalanșe 14

Pagina 16

Posibilitatea producerii acestora, este extrem de redusă, numai în cazul înregistrării unor cantități de zăpadă record si numai pe versantii abrupli, in zone nelocuite. d) fenomene distructive de origine geologică d.1.Cutremure Comuna Helesteni poate fi afectata de cutremurele produse in zona seismogena Vrancea (| max prognozat 7,5 pe scara Richter ) intensitate maxim asteptata VII pe scara MSK. Efectele prognozate sunt asupra cladirilor, infrastructurii, retelelor de utilitati (energie electrica și telecomunicatii). In acelasi timp poate fi insotit de de dezastre complementare, in special alunecari de teren. Din analiza fondului construit, rezulta urmatoarele : - din totalul de 1098 de cladiri existente, dar mai mult de 80 % sunt anterioare anului 1977, multe din ele fiind executate fara respectarea normativelor de proiectare antiseismica a cladirilor. - Mai mult decit atit, mare parte din ele au suportat efectele ismelor din anii precedenti (1990, 1986, 1977, chiar 1940). Jtimul seism major -1977 nu a produs victime sau pagube materiale importante. Totusi este de asteptat ca un seism cu intensitatea maxima sa prognozata produca avarii sau chiar distrugeri la fondul locuit. stimam ca intr-un procent de 2-5% (circa 10) -25) din cladirile construite inainte de anul 1977 ar putea suferi avarii usoare sau medii, iar circa 1% (5 locuințe) ar putea chiar sa sufere prabusiri partiale sau totale, cu posibilitatea de a raniti, aparea morti sau persoane imobilizate sub darimaturi. Lotodata există posibilitatea avaricrii retelelor de distributie a energiei electrice precum si a retelei de telefonie fixa si mobila, 4.2. Alunecări de teren Zonele predispuse la alunecari sunt : Pantele mai accentuate ale versanților adiacenți Dealul Barcu, în sud vestul localității Harmaneasa.. Suprafața afectată de alunecări de teren active este de 25 ha, fără a în pune pericol în momentul de față locuințe sau obiective economico — sociale. Secțiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice Riscurile tehnologice sunt accidente, avarii, explozii și incendii: a) industriale. Nu este cazul, in zona nu se desfasoara activitati cu scuri tehnologice. b) de transport și depozitare produse periculoase. Nu este cazul, localitatea nefiind tranzitată de căi de comunicație pe care se efectuează transporturi de substanțe periculoase. bl) Transportul rutier. Riscul este scăzut de faptul ca Jocalitatea este tranzitată doar de Drumuri judetiene secundare si drumuri locale (comunale și sătești), iar traficul 15

Pagina 17

rutier este redus. Situatia cea mai dificila care poate fi prognozata este accident cu implicarea unor mijloace de transport in comun . Riscul de producere este mai mare în zonele cu vizibilitate scazuta ( în special pe D.]208 D.. b2) Transportul feroviar.Nu exista, intrucit comuna nu este traversata de rute de transport feroviare b3) Transportul fluvial și maritim. Nu este cazul. b4) Transportul aerian. Nu este cazul b5) Transportul prin rețele magistrale Nu este cazul c) nucleare. Nu este cazul. d) poluare ape.Pe teritoriul comunei nu se desfasoara activitati care sa genereze un risc major de producere a poluarii e) prăbușiri de construcții, instalații sau amenajări. Nu este cazul. D) eșecul utilităților publice. L-a alimentarea cu energie electrică, rețelele de telefonie fixă și mobilă. s) căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos. Nu s-au inregistrat cazuri h) muniție ncexplodată. Risc mediu avind in vedere ca in ani precedenti numărul mare de intervenții — în medie 1 -2 pe an. Secțiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice Riscurile biologice: a) Riscul de unor epidemii este mediu . avind în veder de produc Densitatea populației este sub medie (78 loc pe Kmp) si repartitia populatici. - personalul medical existent in comuna (| medici si 4 cadru cu pregatire medie. - absenta surselor de risc (spitale de boli contagioase, laboratoare epidemiologice, colonii de muncitori ). Procedurile de interventie in caz de epidemie vor îi detaliate intr-un plan separat, care va fi anexa la prezentul plan. b) Riscul de producere a epizoolilor este mediu, avind în vedere ca. pe teritoriul comunei nu mai exista comunitati mari de animale.Fermele existente pe teritoriul localitatii sunt profilate pe cresterea ovinelor, bovinelor si caprinelor, dar nici una nu are mai mult de 200 de capete. Totusi trebuie apreciat ca exista si factori care maresc riscul de producere a epizootilor, cu referire directa la gripa aviara, cum ar fi faptul numărul mare de acumulări si rutele de migratie a pasarilor salbatice. In localitate exista personal de specialitate pentru aplicarea masurilor preventive si de carantina necesare in cazul aparitiei epizootilor. (medic si tehnician veterinar). În ultimii ani nu s-au produs epizootii Secțiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu Din analiza situatiei operative rezulta ca in ultimii 3 ani, la nivelul comunei sau produs 2 incendii, în anul 2006. Incendiile s-au produs la gospodarii ale populație (locuințe și anexe gospodaresti ). Se poate aprecia ca riscul de producere a incendiilor la gospodariile cetatenesti este mai mare in perioada sezonului rece, datorita exploatarii necorespunzatoare a instalatiilor de incalzire locala (sobe) si primavara, la furaje si vegetatie, seceta si vintul puternic fiind factori favorizanti. Un risc crescut il prezinta si incendiile la 16

Pagina 18

culturile agricole de cereale paioase, in special vara, pe timpul recoltării și imediat dupa aceasta.. Componenta preventiva a serviciului voluntar pentru situatii de urgenta are un rol important in prevenirea incendiilor, în special Ja gospodăriile cetățenești. Secțiunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale Riscurile sociale au o probabilitate mica de manifestare, întrucit raza pe comunei nu există manifestări cu afluență mare de public. Până în nu am avut prezent evenimente care să se fie constituit în riscuri sociale. Nu exista riscuri legate de migratia fortei de munca. Secțiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri Intrucit cu exceptia fenomenului de seceta nu s-au produs efecte ale altor tipuri de situatii de urgenta, in perioada analizata nu s-au inregistrat actiuni de interventie ale fortelor profesioniste sau ale Serviciului voluntar pentru situatii de Urgenta. Secțiunea a 7-a. Zone cu rise crescut Zene de risc crescut pot fi considerate - terenurile limitrofe albiei Pîrîul Vatasnita poate afecta satul [ lelesteni 1,5 ha teren pasune . Zona aval de acumularea iaz Tiganime coala Generală Flelesteni datorită numărului mare de care se persoane pot afla în elădiri pe timpul producerii unor situații de urgență, în special cutremur sau incendii (232 elevi) Din punct de vedere al tipului unității administrativ-teritoriale, comuna HELESTENI se incadreaza in categoria zonelor de risc rural, CAPITOLUL IV. ACOPERIREA RISCURILOR Secțiunea 1. Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție Monitorizarea, evidența, gestionarea și evaluarea riscurilor, organizarea și desfășurarea intervenției la producerea unor tipuri de risc pe teritoriul comunei Helesteni, este atributul Comitetului Local pentru Situații de Urgență, Centrului Operativ cu activitate temporară, Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta în cooperare cu Inspectoratul pentru Situații de Urgențe Județean Iași prin Centrul Operațional și Secretariatul “Tehnic Permanent, între care s-a stabilit un flux informațional decizional pentru informare și raportare a situațiilor de risc produse pe teritoriul nostru de competență. Elaborarea conceptiei de desfasurare a actiunilor de protectie interventie pentru situatiile de urgenta generate de riscurile identificate in plan teritorial prin acest plan se va realiza astfel: -pentru inundatii si fenomene meteorologice periculoase, conform planului de aparare intocmit Ja nivelul comunei si a planului de evacuare, anexe la acest plan. -pentru seceta si poluari accidentale pe cursurile de apa, conform planului de aparare intocmit la nivelul comunei, anexa la acest plan. -pentru cutremur si alunecari de teren, conform planului de aparare intocmit la nivelul comunei, anexa la acest plan. 17

Pagina 19

-pentru accident pe caile de comunicatii in care sunt mijloace auto care transporta substante periculoase , conform fiselor din Ghidul A.D.R. -pentru orice alta situatie care implica evacuarea de persoane, animale si/sau si bunuri, conform planului de evacuare in situatii de urgenta, anexa la acest plan. -pentru epizootii conform planului de masuri intocmit la nivelul localitatii in anul 2006, anexa la acest plan -pentru epidemii, planul de aparare va fi intocmit dupa aparitia actului normativ al Ministerului Sanatatii Publice. Planul va fi anexat la prezentul plan. -pentru incendii, conform Dosarului privind interventia Serviciului voluntar pentru situatii de urgenta Helesteni. Activitatea de prevenire a situatiilor de urgenta pe teritoriul comunei, se va efectua de catre membrii Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta Helesteni , conform Programului de masuri in vederea acordarii asistentei pentru prevenirea situatiilor de urgenta la gospodariile populatiei , a graficului controalelor la gospodariile populatiei si a graficului activitatilor de informare publica. Aceste documente intocmite de catre setul serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta. se constituie in anexe la acest plan. Secțiunea a 2-a. Etapele de realizare a acțiunilor Desfășurarea intervenției, indiferent de situatia de urgenta produsa, cuprinde următoarele operațiuni principale: a)- alertarea și/sau alarmarea S$.V. Helesteni și a altor unități de intervenție vecine sau cu care se coopereaza ($.V.S.U. Ruginoasa, A.I. Cuza.Strunga, S.D.N. lasi. ). Timpul mediu de alertare a Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta este de maximum 10 minute din momentul primirii informatici despre situatia de urgenta produsa .Alertarea membrilor $.V.S.U. se face conform tabelului nominal existent, de catre persoana care asigura permanenta la sediul primariei sau seful serviciului voluntar pentru situații de urgență. b)- informarea personalului de conducere asupra situației reale și iminența producerii unui dezastru. Se realizeaza de catre seful s ciului voluntar pentru situatii de urgenta, pe baza informatiilor preliminare obtinute de catre echipa de cercetare -cautare sau de la membrii S.V.S.U. din localitatea in care s-a produs situatia de urgenta. c)- deplasarea la locul intervenției. Timpul maxim de raspuns pentru S.V.S.U. este de maxim de 20 minute pentru obiectivele cele mai indepartate din cadrul localitatii (satul Oboroceni si Movileni) . d)- intrarea în acțiune a forțelor, amplasarea mijloacelor și realizarea dispozitivului preliminar de intervenție. Se face conform planurilor operative intocmite la nivelul comunei, anexe la acest plan si a situatiei concrete din teren. c)- transmiterea dispozițiilor preliminare pentru interventie. f)- recunoașterea raionului (obiectivului) in care s-a produs situatia de urgenta, analiza situației, luarea deciziei și darea ordinului de intervenție. Recunoasterea se face de catre catre formatia de interventie, salvare si prim ajutor din localitatea in care s-a produs situatia de urgenta, sau de catre echipa de cautare salvare. In functie de specificul situatiei de urgenta produse, recunoașterea se poate face si cu forte specializate ale 1.].P.F. Iași sau Postului de Politie Helesteni. Dispozitia pentru interventie se ia de catre presedintele C.L.S.U. Helesteni (inlocuitorul legal), pe baza 18

Pagina 20

informatiilor primite in urma recunosterii situatiei din teren. Ordinul de interventie se da de catre comandantul interventiei, persoană nominalizată de președintele C...S.U. £)- evacuarea, salvarea și/sau protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor. In functie de situația creată se pune in aplicare planul de avacuare în integralitatea lui, sau partial, pentru zona afectata. Alarmarea populatiei din zona de pericol se face de catre echipa de alarmare, cu ajutorul sirenei si a clopotelor bisericilor din satele componente. h)- realizarea, adaptarea și finalizarea dispozitivului de intervenție la situația concretă. Se realizeaza conform ordinului de interventie dat de comandantul actiun conform planurilor de interventie intocmite si situatiei concrete din teren. i)- manevra de forțe; |)- localizarea și limitarea efectelor evenimentului/dezastrului. Se face conform planurilor operative intocmite, care constituie anexe la acest plan. k)- înlăturarea unor efecte negative ale cvenimentului/dezastrului: I)- regruparea forțelor și a mijloacelor după îndeplinirea misiunii: m)- stabiliea cauzei producerii evenimentului și a condițiilor care au favorizat evoluția acestuia; n)- întocmirea procesului verbal de intervenție și a raportului de intervenție: o) retragerea forțelor și mijloacelor de la locul acțiunii la locul de dislocare permanentă: p)- restabilirea capacității de intervenție: qy- informarea [.].S.U. și sau președintelui CSU. 7)- analiza intervențiilor și evidențierea măsurilor de prevenire sau optimizare necesare. Secțiunea a 3-a. Faze de urgență a acțiunilor _ In funcție de locul, natura, amploarea și evoluția evenimentului, intervențiile serviciilor pentru situații de urgență sunt organizate astfel : a)- urgența | - asigurată de S.V.S.U. Helesteni si formatiile de interventie stabilite prin planul de aparare impotriva inundatiilor fenomenelor meteorologice periculoase, b) urgența a II-a - asigurată de subunitățile [.S.U.J. Pascani: c)- urgența a III-a — asigurată de subunitatile [S.U.J lasi .. d) urgența a IV-a - asigurată de grupări operative, dislocate Ia ordinul I.(.S.U., în cazul unor intervenții de amploare și de iungă durată. Secțiunea a 4-a. Acțiunile de protecție-intervenție Forțele de intervenție specializate acționează conform domeniului lor de competență, pentru: a) salvarea și/sau protejarea oamenilor, animalelor și bunurilor, evacuarea și transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente, medicamente și materiale de primă necesitate; b) acordarea primului ajutor medical și psihologic, precum și participarea la evacuarea populației, instituțiilor publice și operatorilor economici afectați; c) aplicarea măsurilor privind ordinea publică pe timpul producerii situației de urgență specifice; d) dirijarea și îndrumarea circulației pe direcțiile și în zonele stabilite ca accesibile; 19

Pagina 21

e) diminuarea și/sau eliminarea avariilor la rețele și clădiri cu funcțiuni esențiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecția civilă: stațiile de pompieri și sediile poliției, spitale și alte construcții aferente serviciilor sanitare care Sunt dotate cu secții de chirurgie și de urgență, clădirile instituțiilor cu responsabilitate în gestionarea situațiilor de urgență, în apărarea și securitatea națională, stațiile de producere și distribuție a energiei și/sau care asigură servicii esențiale pentru celelalte categorii de clădiri menționate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgență de diferite categorii, rezervoare de apă și stații de pompare esențiale pentru situații de urgență, clădiri care conțin gaze toxice, explozivi și alte substanțe periculoase, precum și pentru căi de transport, clădiri pentru învățământ: £) limitarea proporțiilor situației de urgență specifice și înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare. Modul concret in care se executa actiunile de interventie. precum si procedurile de interventie sunt detaliate in planurile de interventie intocmite la nivelul localitatii care constituie anexe la acest plan. Secțiunea a 5-a. Instruirea 1. Pregătirea Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta se face pe baza Dosarului privind pregatirea personalului, care cuprinde: 1. Planul de pregatire profesionala anuala si lunara. pe teme si exercitii de evidenta a participa la pregatirea profesionala si calificativele obtinute 3. Planificarea exercitiilor si aplicatiilor. Pregatirea membrilor serviciului voluntar pentru situatii de urgenta se face de catre setul de serviciu. sub coordonarea nemijlocita a primarului. La actiunile de pregatire a serviciului voluntar pentru situatii de urgenta pot participa si ofiteri din cadrul Inspectiei de Prevenire a [.S.U.J. lasi. II. Pregătirea în domeniul situațiilor de urgență se va realiza pe niveluri de competență, structuri funcționale și pe categorii de personal, pe baza Planului de pregatire in domeniul situatiilor de urgenta, intocmit anual de catre seful centrului operativ si aprobat de presedintele C.]..S.U, Helesteni .Planul de pregatire constituie anexa la prezentul plan si prevede: a) pregătirea personalului de conducere din cadrul administrației publice locale cu atribuții în domeniul managementului situațiilor de urgență; (presedintele, vicepresedintele C.L..S.U. si seful centrului operativ cu activitate temporara) se va face la Centrul Zonal de Pregatire Bacau, pe baza planificarii transmise de catre 1.S.U.]. Iasi b) pregătirea membrilor comitetului local pentru situații de urgență, centrului operative, si a sefului S.V.S.U. face pe baza Ordinului Prefectului Judetului lasi privind pregatirea in domeniul Situatiilor de Urgenta; c) pregătirea salariaților și a populației neîncadrate în muncă. 1.Pregătirea salariaților din cadrul Primariei se realizează prin pe baza graficului si tematici de instruire anuala , prin instructaje și antrenamente, în funcție de tipurile de risc la care sunt expuși. Instruirea în domeniul situațiilor de urgență se certifică prin înscrisuri realizate, după caz, în fișa individuală de instructaj în domeniul situațiilor de urgență, în registrul de predare-primire a schimbului sau în procesele-verbale de instruire. Fișele individuale de instructaj se întocmesc pentru toate persoanele 20

Pagina 22

angajate. După efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fișelor individuale de instructaj, înscrisul efectuându-se cu pastă sau cu cerneală. După completare, fișa individuală de instructaj în domeniul situațiilor de urgență se semnează de persoana instruită și de către persoanele care au efectuat și au verificat instructajul. Modul de evaluare a pregătirii personalului. se face prin intermediului testărilor scrise, verificărilor practice dar și cu ocazia aplicațiilor, exercițiilor și concursurilor specifice. 2.Populația se instruiește prin participarea la exercițiile de alarmare publică, la exercițiile de evacuare, participarea la adunarile cetatenesti, prin intermediul actiunilor de informare publica derulate de S.V.S.U. Helesteni, prin intermediul mass-media și prin acțiunile derulate de organizațiile neguvernamentale, potrivit specificului acestora. Primarul, care este și președintele C.L.S.U. și conducerile instituțiilor publice au obligația de a asipura cunoașterea de către forțele destinate intervenției. și precum de către populație a modalităților de acțiune conform prezentului plan de analiză și acoperire a riscurilor . Seci nea a 6-a. Realizarea circuitul informațional-decizional și de cooperare Sistemul informațional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării. detectării. măsurării, înregistrării, stocării și prelucrării datelor specifice, alarmării, notificări. culegerii și transmiterii informațiilor și a deciziilor de către factorii implicați în acțiunile de prevenire și gestionare a unei situații de urgență Informarea sccretariatului permanent al C.J.S.U. asupra locului producerii unei situații de urgență specifică, evoluției acesteia, efectelor negative produse, și precum lor luate, se realizează prin rapoarte operative . Primarul și C.L..S.U., precum și conducerile instituțiilor amplasate în zonele de rise au obligația să asigure preluarea datelor și aventizărilor meteorologice și hidrologice, în vederea declanșării acțiunilor preventive și de intervenție. Fluxul informational decizional, precum si continutul si periodicitatea transmiterii rapoartelor operative si de interventie sunt stabilit prin planurile operative intocmite pe tipuri de riscuri si care constituie anexe la prezentul plan. CAPITOLUL V. RESURSE UMANE, MATERIALE ȘI FINANCIARE 1. Alocarea resurselor materiale și financiare necesare desfășurării activității de analiză și acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin Planul de asigurare cu resurse umane, materiale și financiare pentru gestionarea situațiilor de iirgență, aprobat de C.I..S.U si care constituie anexa ia prezentul plan. Consiliul iocal prevede anual, în bugetul propriu, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare analizei și acoperirii riscurilor din comuna Ielesteni. 2. În funcție de categoriile de riscuri identificate, mecanismele și de condițiile producere/manifestare, de amploarea și efectele posibile ale acestora, au fost stabilite în componența Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență forțele și mijloace necesare de prevenire și combatere a riscurilor, astfel 21

Pagina 23

a) Compartimentul de specialisti pentru prevenire. b) Formatii de interventie, salvare si prim ajutor. Activitățile preventive planificate, organizate și desfășurate în scopul acoperirii riscurilor: - controale și inspecții de prevenire la gospodăi le populației, agenților economici și instituțiile publici - asistența tehnică de specialitate pentru prevenirea incendiilor; - informarea preventivă și pregătirea populației pentru apărare; - constatarea și sancționarea încălcărilor dispozițiilor legale. Pe lângă Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta, in functie de specificul si amploarea situatiei, mai pot acționa, după caz, în condițiile legii: unitățile poliției, jandarmeriei și poliției de frontieră, unitățile specializate/detașamente din cadrul Ministerului Apărării Naționale, unitățile pentru asistența medicală de urgență ale Ministerului Sănătății, organizațiile nonguvernamentale specializate în acțiuni de salvare. unitățile și formațiunile sanitare și de inspecție sanitar-veterinară, formațiuni de pază a persoanelor și a bunurilor, precum și detașamente și echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate și societăților comerciale specializate, incluse în planurile de apărare și dotate cu forțe și mijloace de intervenție, formațiunile de voluntari ai societății civile specializați în intervenția în situații de urgență și organizați în ONG-uri cu activități specifice, Forțele auxiliare se stabilesc din rândul populației și salariaților, formațiunilor de voluntari, alele decât cele instruite special pentru situații de urgență, care acționează conform sarcinilor stabilite pentru echipele specializate de protecție civilă organizate la operatorii economici și societățile comerciale în planul de apărare specific. CAPITOLUL VI. LOGISTICA ACȚIUNILOR Sistemul forțelor și mijloacelor de intervenție în cazut producerii unei situații de urgență sunt stabilite prin planurile de apărare spec întocmite la nivelul localitatii, pe tipuri de riscuri. Forțele și mijloacele de intervenție se organizează, se stabilesc și se pregătesc din timp și acționează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice. Logistica acțiunilor de pregătire teoretică și practică, de prevenire și gestionare a situației de urgență specifice se asigură de către autoritățile, instituțiile și operatorii economici cu atribuții în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri și resurse necesare. Responsabilitatea asigurării fondurilor financiare pentru pregătirea și desfășurarea acțiunilor de intervenție inclusiv pentru asigurarea asistenței medicale persoanelor care au avut de suferit și pentru asigurarea condițiilor de trai sinistraților, revine Consiliului local Helesteni. Situația cu necesarui de fonduri financiare se prezintă spre aprobare Consiliului jocai. Asigurarea materială, a acțiunilor de înlăturare a urmărilor situatiilor de urgenta se realizează prin grija primăriei, operatorilor economici si persoanelor fizice cu care s-au incheiat contracte de prestari servicii și prin cereri către operatorii economici elaborate din timp de către Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregătirea Teritoriului pentru Apărare. ANEXE: 22

Pagina 24

Anexa 1. - Lista autorităților și factorilor care au responsabilități în analiza și acoperirea riscurilor în comuna Helesteni (conform modelului din Anexa 2 la nr. O.M.A..I. nr. 132/29.01.2007); Anexa 2. - Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR (conform modelului din Anexa nr. 3 la O.M..A.1. nr. 132/29.01.2007); Anexa 4. - Riscuri potențiale în localități/județe vecine care afecta de pot zona competență a unității administrativ-teritoriale; Anexa 5. - Hărți de risc; Anexa 6. - Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenței de producere ori de limitare a consecințelor acestora, pe tipuri de riscuri; Anexa 7. - Sisteme existe te de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice și de alarmare a populației în cazul evacuării; Anexa 8. - Tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situații de urgență (seism, inundație, alunecare de teren, accident tehnologic etc.); Anexa 9. - Planuri și proceduri de intervenție; Anexa 10. - Schema fluxului informațional-decizional; Anexa 11. - Locuri/spații de evacuare în caz de urgență și dotarea acestora; Anexa 12, - Planificarea exercițiilor/aplicațiilor, conform reglementărilor; Anexa 13. - Rapoarte lunare de informare și analiză către prefect/1.].S.U.; Anexa 14. - Situația resurselor, tabelul cu stocul de mijloace și materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilități locale și cu sprijin de la Comitetul pentru situații de urgență ierarhic superior (L.J.S.U. sau C.J.S.U.); Anexa 15. - Reguli de comportare în cazul producerii unei situații de urgență. Anexa nr.] 23

Pagina 25

Lista cu autoritatile si factorii responsabili in analiza si acoperirea riscurilor in localitatea Helesteni. Nr. Denumire | Coordonate autoritate Persoana de contact Atribuții ] cr. autoritate Adresă, număr de telefon î” | Primăria Comuna Helesteni, Conform fisei nr. Comunei ! Dudetul Iași, Cod Primar Helesteni 1707245, Tel. și Fax | Tel. 0232/716768 0232/716770, Email: — | Privat: 0728/ 326251 | Adresă primaria sat Oboroceni, com helesteni(A)yahoo.com. | .Helesteni, jud Iasi | Viceprimar | | |] Tel. și Fax 0232/716768 ; Conform fisei nr.2 ! Privat: 0725564291 | |] | | Adresă sat Oboroceni com |! | | Helesteni, jud lasi i ! Secretar i Tel. Eax 0232/716770 | Conform | și fiscinră Privat: 0724082227 | Adresă sat Helesteni. com. | | Helesteni.jud. tasi | | Șef Serviciu Situații de | | | i Urgență Conform fiseine4 “Tel. și Fax 0232/716770 Privat:0725564290 i Adresă sat Miclauseni | com Butea, jud lasi — 2 | Post Poliție Comuna Helesteni, ÎN Helesteni Judetul Iași, Cod Șet Post Poliție 107245, Tel. Tel.0232/716790 1023277 Școala !Comui ste Generală Judetul Iași, Cod | Helesteni 107245, Tel. și Fax 0232/716780, Tel. și Fax 0232/716780 Privat: 0766309059 Adresă sat Oboroceni, com | Helesteni, jud Iasi | Dispensarul | Comuna Helesteni, | Ibanescu Magdalena uman Helesteni | Judetul Iași, Cod Medic 707245, Tel. 0721274042 Tel.0232/716753, Lo Iasi 24

Pagina 26

Anexa nr. 2 Atributiile autoritatilor si responsabililor cuprinsi in Planul de analiza si acoperire a riscurilor din comuna Helesteni. AUTORITATEA : PRIMAR -presedinte al Fisa nr |. Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta. GESTIONAREA RISCURILOR. a)Monitorizarea permanenta a parametrilor Tele0. 1. Cotele de aparare pe cursurile de apa neindiguite seismici, de mediu si hidrografic si transmiterea datelor 2. Pragurile critice la precipitatii Ja autoritatilor compelente ! 3. Fazele de aparare la acumularile proprii “Structura rapoartelor de interventie este prevazuta în planul de aparare la inundatii. La atingerea valorilor critice se informeaza C.0. ale C.J.S.U, si al S.G.A. lasi, conform fluxului informational din plan. ) Controlul preventiv al autoritatii pe domeniide In domeniul prevenirii sitatiilor de urgenta specifice (conform Regulamentului OMAI | coordoneaza competenta aprobat cu activitatea de control a S.V.S.U. 160 din 2007) a)la gospodariile populatie de 2 ori an, primavara si toamna pe b) la unitatile de invatamant: ) data pe an, în luna septembrie. e) institutiile publice din subordinea consiliului local 1 data pe | an. | a) anterior si adunarilor pe timpul sau manifesariler publice. cind se desfasoara e) la solicitarea conducatorilor operatorilor economici din sectorul de competenta. cu care s-au ancheiat contracte de | interventie- la cerere Informeaza in Consiliul Local semestrial si 1.SU.J. anual. pe i impul controlului, | informarea a populatiei în domeniul __ i |[E) preventiva asupra pericolelor ! pericolelor potent ic (a locuinte gospodarii. si | | specifice si asupra comportamentului de adoptat în cazul institutiilor din subordinea consiliului local si modul precum unui pericol de comportare în situatii de urgenta (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 1 data pe an. [2007) Coarda acuta SETE o tar Mira de nivel- pentru fiecare acumulare Autoturism competenta (conform Regulamentului aprobat cu OMAI Carnete cu constatari pe timpul controlului 160 din 2007) c) Informarea preventiva a populatie; asupra pericolelor Pliante specifice si asupra comportamentului de adoptat în cazul Afise unui pericol (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) d) Exercitii si aplicati Sunt stabilite în documentele S.V-S-U. TI. INTERVENTIE a) alarmare Se informeaza asupra situatiei create 1 decizia de alarmare a populatiei din zona de pericol Dispune alertarea S.V.S.U, Dispune convocarea C.L.S.U. Mijloace - fax, telefon, sirena electrica, autoturism Timp de intrare în actiune maximurn 20 minute b) actiuni de cautare,salvare, descarcerare Da dispozitia de interventie comandantului actiunii Verifica raportul de interventie €) asistenta medicala Sunt stabilite în planurile operative d)actiuni de indepartare a pericolului produs Sun stabilite în planurile operative: e)Actiuni de limitare a consecintelor unui pericol Sunt stabilite în planurile operative 25

Pagina 27

AUTORITATEA : PRIMĂRIE Fisa nr 2. VICEPRIMAR — vicepresedinte al Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta. GESTIONAREA RISCURILOR a)Monitorizarea permanenta a parametrilor Indeplineste atributiile din fisa nr. L, în absenta meteo, seismici, de mediu si hidrografici si primarului transmiterea datelor la autoritatilor competente b) Controlul preventiv al autoritatii pe Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, în absenta domeniide competenta (conform primarului Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) c) Informarea preventiva a populatiei asupra indeplineste atributiile din fisa n. |, în absenta | pericolelor specifice si asupra primarului | comportamentului de adoptat in cazul unui pericol | (conform Regulamentului aprobat cu OMAI |.160 din 2007) d) Exercitii si aplicatii Indeplineste atributiile din fisa nr. 1. în absentă primarului ____. RESURSE NECESARE p a)Monitorizarea permanenla a parametrilor Indeplineste atributiile din fisa nr. [. în absenta meteo, seismici. de mediu si hidrografici si primarului | tansmiterea datelor la autoritatilor competente b) Controlul preventiv al autoritatii pe "indeplineste atributiile din fisa nr. [, în absenta domeniide competenta (conform primarului Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din |2007_ — atributiile din ) Informarea preventiva a populatiei asupra Indeplineste fisa nr. |, în absenta pericolelor specifice si asupra primarului | comportamentului de adoptat in cazul unui pericol (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) d) Exercitii si aplicatii indeplineste atributiile din fisa nr. I, în absenta primarului III. INTERVENTIE a) alarmare îndeplineste atributiile din fisa nr. |, în absenta primarului D) actiuni de cautare salvare, descarcerare Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, în absenta primarului c) asistenta medicala indeplineste atributiile din fisa nr. I, în absenta primarului |Ohaciuni de indepartarea pericolului produs îndeplineste atributiile din fisa n. În absenta | primarului C)Actiuni de limitare a consecintelor unui Indeplineste atributiile din fisa nr. |, în absenta pericol primarului AUTORITATEA _: PRIMĂRIE [ Fisa nr 3- 26

Pagina 28

SECRETAR — SEF CENTRU OPERATIV PENTRU SITUATII DE_URGENTA GESTIONAREA RISCURILOR. a)Monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, 1. Cotele de aparare pe cursurile de apa seismici, de mediu si hidrografici si transmiterea neindiguite datelor la autoritatilor competente 2. Pragurile critice la precipitatii 3. Fazele de aparare la acumularile proprii Centralizeaza datele si intocmeste rapoartele sinteza Structura rapoartelor este prevazuta în planul de aparare la inundatii si in planul de aparare la seism si alunecari de teren b) Controlul preventiv al autoritatii pe domeniide | Nu competenta (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) C) Informarea preventiva a populatiei asupra Nu pericolelor specifice si asupra comportamentului | | de cazul unui adoptat în pericol | (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) d) Exercitii si aplicatii Ta)Monitorizarea permanenta â păramctilor meteo, ivelmetru Î buc seismici. de mediu si hidrografici si transmiterea | datelor la autoritatilor competi fb) Controlul preventiv al autoritații pe domeniide | competenta (conform Regulamentului aprobat cu JOMAI 160 din 2007), c) informarea a populatici asupra preventiva pericolelor specifice si asupra comportamentului de adoptat in cazul unui pericol | (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) Exercitii si apl Intocmeste planul de pregatire în domeniul situatiilor de urgenta Intocmeste documentele de organizare a _aplicatiilor III. INTERVENTIE, a) alarmare Intocmeste planurile operative Intocmeste rapoartele operative Convoaca, din dispozitia primarului, C.L.S.U. b) actiuni de cautare, salvare, descarcerare Intocmeste planurile operative Intocmeste rapoartele operative C) asistenta medicala. Intocmeste planurile operative Intocmeste rapoartele | operative djactiuni de indepartare a pericolului produs Intocmeste planurile operative Intocmeste rapoartele operative eActiuni de limitare a consecintelor unui pericol Întocmeste planurile operative Intocmeste rapoartele operative AUTORITATEA : PRIMĂRIE 27

Pagina 29

SEF SERVICIU VOLUNTAR PENTRU SIT. URGENTA Fisa n 4. GESTIONAREA RISCURILOR. )Monitorizarea permanenta a parametrilor meleo, selsmici, - Cotele de aparare pe cursurii de mediu si hidrogrefici si transmiterea datelor la 2. Pragurile critice la precipitat autoritatilor competente 3. Fazele de aparare Ia acumularile proprii b) Controlul preventiv 2] autoritati pe domentide: 1n domeniul prevenirii itatiilor de urgenta specifice competenta (conform Regulamentului aprobat cu OMAI Planifica si conduce nemijlocit activitatea de control a 160 din 2007) SVSU. a)la gospodariile populatie de 2 ori pe an, primavara si toamna | b) la unitatile de invatamant: 1 data pe an, în luna septembrie. ) institutiile publice din subordinea consiliului local 1 data pe an. 4) anterior si pe timpul adunarilor sau manifestarilor publice- cind se desfasoara e) la solicitarea conducatorilor operatorilor economici din seetoul de competenta. cu care s-au ancheia oniracie de | la înterventie- cerere înformeaza primarul saptamina! si SU... anual pe timpu! | controlului, c) informarea preventiva e populătici asupra pericolele, în domeniul pericolelor potentiale la locuinte si gospodarii, specifice si asupra comportamentului de adoptat în cazul ! si institutiilor din subordinea consiliului local. precum si unui pericol modul de comportare in situatii de urgenta. (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) 1 data pe an. d) Exercitii si aplicat Coordoneaza activitatea servicului voluntar __ [RESURSE NECESARE: Ta)Monitorizarea permanentă 3 parametrilor meteo. SoismIci- "Pluviometru si nivelmetru 1 buc, | de mediu si hidrografici si transmiterea datelor la - pentru fiecare acumulare autoritatilor competente 'b) Controlul preventiv al autoritatii pe domeniide Autoturisra compelenta (conform Regulamentului aprobat cu OMAI Camete cu constatari pe timpul controlului 160 din 2007) __. _ a C) informarea preventiva a populatiei asupra pericolelor specifice si asupra comportamentului de adoptat în cazul | unui pericoi (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) d) Exercitii si aplicatii ÎII. INTERVENTIE 2) alarmare Da dispozotie echipei de alarmare pentru actionarea sistemului de alarmare al localitatii Mijloace - fax, telefon, sirena electrica, autoturism Timp de intrare in actiune maximum 10 minute | B) actiuni de cautare salvare, descarcerare Conduce actiunile de înterventie, conform prevederilor | planurilor operative de la serviciu si dispozitiei de | interventie a presedintelui. C.L.S.U. | Solicita forte în sprijin, daca situatia o Intocmeste raportul de interventi asistenta medicala Conduce actiunile de interventie, conform prevederilor planurilor operative de la serviciu si dispozitiei de interventie a presedintelui C.L.S.U. Solicita forte în sprijin, daca situatia o impune Iatoceeste raportul de interventie | d)actiuni de indepartare a pericolului produs | Conduce actiunile de interventie, conform prevederilor de a planurilor operative la serviciu si dispozitiei de erventie a presedintelui C.L.S.U. Solicita forte în sprijin, daca situatia o impune Intocmeste raportul de interventie, eActiuni de limitare a consecintelor unui pericol Conduce actiunile de interventie, conform prevederilor planurilor operative de la serviciu si dispozitiei de interventie a presedintelui C.L.S.U. Solicita forte în sprijin, daca situatia o impune Intocmește raportul de interventie. 28

Pagina 30

e! Hjeun sao emiqesuodsaa 3p 17 :oteydope ap 18 | 15 eaezioaud E2UIp10 ad tunoazd nuizoud 2[a4aWu109 huaAdo)ul - "o|uag10uy wlenyis vețaeyo0os 9] euorieN etienuis no nypioruiop 31$2jIQEIS ajuansguu nzuad *oezdope ax 3p ap 18 putarad gzeauuras 16 ap ad !n|nuiaysiS 9513 “gjuaăan e] “In 10[3)aj1ui09 atopetaaveuu ajiunniezado gapuonoud aouj 3p |N3ouui0A ațayuatejnăau 10147480 “ițzodsip 3ȚoWuauinoop ap 18 teinisaoe INp102e o 16 nes aJa)uauoduroa earealAni2e IPULOJUI NI2IAJ95 aJoupas *ajowiesâozd eaue20Au02 easomuusuten axsavefia.d aj4azzon| eoreoepai au/pro ej aJesa13 pays 10[jeniS FoJjun.uy “a[aZAAE E 1$ oțoiunpat ap pulntad nes £ E] Hemqesuodsau aonpuoo gun 16 atsaurtud EIn2ax3 ganâise :oueqoade gzeoznyip A0SAUId0UI 3p ȘOEOAUOA. 'apuanuejd gzeauuias piuaflan (4 (9 pnduui (p 10[al33104d (2 oAnoodsou (3 gAnelado exouy nazuonsaă 15 a1ds | i 10[20%072]23 mele op! Pi SEE osszo| | RI ELITE /ze70 | zezo BoLoIL! 2U0p E | — Uj 15 țosoape Esoapy wunuod mansa! tua2020q0 tunmoD| poop as pra3s22H unwio) 1u21528H Hinqraye «4 | — | | aeș i ops0 0 no pjauny —ararțadooțA | utinpsur aaa seaprout aenad aguutad I3959PH vuguutid I02)S92H —1E92192$ eraguud 12352121 10[anyon435 <10pan3on295 | | ! € Ape12do e[eurmou aNovapas2ad 21oyuțpo62adoo1A n.guao pIquau eniouny “n's"79 “n'sTo j9$ | tjuouoduo pjezprouț navă oumuaad VUIH NILNYISNOD ATIAVWA NVIVAL SVLUoa uns BUN "Da -"1nvd 319 Sunysuu | | +9 | IN i |_'2 _“€

Pagina 31

JOȚtagI9)OW up o 10]1E2E)0% uj no 18 J0[IgIz104 UI nud atu) nanuod alanuao e103500£ eunwga) e103590e erme3o| tagunogu! oxgonpuoa zdnse E10IE3E 25130 [nyeve)aa2as |e1ouo0) ap *9X29|Nz3a ad *oVen[nzaa annuțiap eoreoyjde uouzuuIad *ayey|nz2a eoseoijde uoueuuad giuizazd Ane1ado gyuizaudai ESTEAIȚA nz0dns no (n[ne107o2dsuj giuoBn 10]HrZnțou0o osozguun urjuoui ar osaaguun uțjuauu 3] areo 10[HiZn[au02 Joeyuoo ap iu5pu0a53335 J0|Wizn[ou02 uapuod53103 :in[nyaui0o gzeouuoși od 353 eonezijeau ap 1$ gĂuavduu02 15 tgjuajadui02 0peațun E |mound jnzpeo ejuaăa[ *un3eqzap ayeadope 3 *onygqzop ayeydope ajaiuppos *umpqzap SRO oysouguuan up 3p e] 3p ap 3Anie13do ej 16 40) pE gundise juotreuniad oirieny!s 91eoziajo4 “anneaado 10Jaura|qoud 1ojtansguu 10țowajqozd 10jtansgua a|aa2012s 10jatuajgoud 10[EIRSETI (4! (f uienuS su 15 AJae0)2o5 15 pdronied Ș | | | | i „i ! ; | Ea PEezo 9%gsigue O6ZH9SS7L0 1ze20 950740! ZE20 OSL91L zpopzzizLo | | | | | ii teaser anod song 1s masa] eunuo) 133s2fPH 1$ ro)5af9H eunuo) MaypSar2Hă asod O | | 3sod | eagurid ua _ M2IsoHi 328 Wu03s219H 121p21A atinod 'Ipv atiuod 2404! vurqeo RS|u | u | ui NSA'SRS aqua “n'sTo5 RAQUIIA “n's"T9 aqua -0s"> | ATISVA NOZIND AHOVALIANA Ei nasueql euorepâtA NAVIA "ERIIIA | | |_“S | |__'9 _“£

Pagina 32

up i tu, no up no 18 1 no 18 ygonpuoo eudnse J0ȚIIE2ZN0M wzovgonpuoo 10141Pag3o4 e4nyg39] rguui0șu) uougonpuoo eun1g83] vzunoguț muoutonpuoo 1011818104 tunig8a| 1azuroguj mozgonpuoo e10]503 eudnse e101so0e eudnse ex015aoe cadnse 210599 eidnse ad “VE ad *99e9]nz34 ad od *93Ey zuza) ad Ape10do eyuizaudoa nzaa vaueo)pde Anezado gyuizaudau eazeonjde juaueuuod gujzaud Aezado guuizoudoa eozeoide juoueuizad purzaud AneJaclo gyuizoudu Na juaueuud yuizaud Aneiado gyuizaudau aj a a] 3] 9] jde 3| EZeauu10y axa 1ouoo osaxguun gzeaunioy areo 10Ț2n[2u00 osaxguzin urjuaui +injn3auiuu0o zeouuoyi nsuoa a1eo osoaguuan uruauu tinpnsosnuuoa gz62uL0yu! ax 10J1IZNȚAu09 osouguuin urjuauu :1nynaaatuu0o 3122 ad 18 ad 1$ :auuapuodsa10o ad xi ad 1U3puod53105 gzeauozui ad a ofiieuun *giuayadui0o 1$ *giuayadui02 18 *pjuoduioo 'onnizqzap avedope *ainaggzap oxeadope o[aiuipas “aanygqzap ayeydope atalurpaă ți a0jtizatun *99N18Q73p a3edope 3jaiuipoă 16 3p aAmpe1ado | ap ei tazapaA 18 0 ap dAȚEado ej 10]iunsgtu 10Țu s0țtanseuu opiansguu ap 10 10|ou1a|Q0a unse gd 10fauiajqo:d 0fauuiațaoud 9Jarz029s afanu29 gdhonued 10Juia]qoad ajare07925 gdtorued: atound inansu ajare03325 3 | 1 | | 18 | | 16 : | 1$ ! | Ț 7 raszo oscoe esogogooLo Teo esezss SEO zâ86S8s6L0 | | | | i | | zezo zz0 | | | | | | ! | Sotunză vuansoun MUaNSalH 1vs! MU2XS2RRH La se ves ES masaH | | | u | | | | | | | ; __ ms iii assuodsi Ou9v Nasa OUdV ÎNVWUVH 10723410 1055 IS upauu piei 1395912 a2w1su09 1e307 mpv DOZ 1an vsv d | ia | Is j DS Și uj uy u u AS T a naquoW „neserro aqua n's"T> za. naquroAl so PR naqur2A n's"To cupe 2 | eroeauczanoa Atu umuol 90105 noa 1J0S oua Po si | ÎN “6 | [i uL zi

Pagina 33

10l44g1g10y u na 10pzgaou up 7o 18 no 18 10|uIg1z104 tu no guniogul s0ygonpuoa exdnse esoysooe eanng82] uguuzogut oxgonpuoo eudnse e10Js30e aim vaguogu! maongonpuoo zadnse 2anyg3a] vagusaogut oggonpuoo idnse eonsaoe eanag3a] ad “aIe)jnzaa ad “a puurzau ad giuizaud ad *9 gyurzaud Ane1ado pyuizaudai vaseoyjde Juoueuusod Anyezodo yuizoudoa eaueoujde Juarzad Apye1ado gyuizaudaa guaueuu12d Agezaddo șyuizoudo; paeonțde uoueurad s0jHiznj2u03 asasguun uriuou 3] axeo osauzuLin aj ao uțjuauu osasguuun urjuoul gzeauLtoy IuapuSaGaio3 gzeouuoy ad ]9u0o upjudui*]us9odiuoo gzeouuoy ad uapuod53109 :n|nzyiuzoo gzeauuoji î “3IUapizodsăio5 *3Vnugqz3p 4 *Ș)uay2du03 10yr “aInygq72p 15 *7juovaduu09 1$ iuovoduu02 udope Aero aveylope aApizzado ajaiurpos aveydope SAȚiaiao 3p ap ap e] ap J0[auofqoid J0junsguu 3|auzo)oas Iu 10[aur2]qoud J0jiunseuu farao)aas 32120735 3foaiua5 gdionut 10J1ansguu a[a120y0a5 15 | 15 | 18 3panua5 Tae ocs 1ze20 ozaL| 1720 P6L94, | | | | | i | ze as Masa] ms MI395912H ss U23S2H | | i | SI | | 1oona3e E -AXGN DIS - ausuedsia '3y evaeurțad 1U03s242Hi 3432924 euetațad Moasol2Hi “upy '9'S XAL AEULI3)2A auutoA YU9)5912H w | up us u naqur2p -0s9 naquW “n:s%o Raquu2A sui, “n's"To DAQUL2W "ns"To | cuv emumd euutu) upurysuc) EABON AUISEA e [Ti SL 9

Pagina 34

Anexa 4 Riscuri potențiale în localități/județe vecine care pot afecta zona de competență a unității administrativ-teritoriale; Nu există. Efectele posibile ale manifestarii acestui tip de risc si procedurile de interventie sunt detaliate in planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la constructiile hidrotehnice Anexa 5. - Hărți de risc Hartile de risc sunt detaliate in planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la constructiile hidrotehnice, in planul de aparare impotriva efectelor unui seism si alunecari de teren, precum si in planul de evacuare. Anexa 6. - Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenței de producere ori de limitare a consecințelor acestora, pe tipuri de riscuri. Masurile de prevenire, reducere a frecventei de producere sau de limitare a riscurilor sunt detaliate in planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la constructiile hidrotehnice, in planul de aparare impotriva efectelor unui seism si alunecari de teren, in planul de evacuare in situatii de urgenta si în planul de masuri pentru epizoootii. Pentru incendii, măsurile preventive sunt detaliate în documentele existente la S.V.S.U., conform O.M.A.I. 718 din 2005 și O.M.A..1. 160 din 2007. Anexa 7. - Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice și de alarmare a populației în cazul evacuării; Sistemul de alarmare a populatiei: SIRENA amplasata pe cladirea Primariei Helesteni si clopotele bisericilor din satele componente. Anexa 8. - Tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situații de urgență (seism, inundație, alunecare de teren, accident tehnologic etc.) Sunt prezentate in planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la 3

Pagina 35

constructiile hidrotehnice, in planul de aparare impotriva efectelor unui seism si alunecari de teren, in planul de evacuare, Anexa 9. - Planuri și proceduri de intervenție. 9.1. Planuri Sunt intocmite la nivelul localitatii: planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la constructiile hidrotehnice, planul de aparare impotriva efectelor unui seism si alunecari de teren, planul de evacuare in situatii de urgenta planul de masuri pentru epizocotii. 9.2. Proceduri de intervenție 9.2.a) În cazul producerii inundațiilor Etape ale acțiunilor de | Activități ități care se execut "Cine asigură punerea în "eine veritică | Aa2 | japli măsur | - _—| primirea - institu crviciului de - Șeful Centrului Operativ avenizărilor | permanență la sediul primăriei | și șeful S.V S.L'. hidromeieorologice. | (se întocmește raful sunt | instruite persoanele care asigură | -- Șeful Centrului Operativ serviciul de permanență). și șeful S.V S.U. - verificarea fluxului | | informațional decizional (se | verifică legăturile cu Centrul | = Șeful Centrului Operativ ional al C..S.U. cu Centrul Operativ al D.A. Siret, | - Șeful S.VS.U. | cu C.L.S.U vecine, cu centrele operative subordonaie) | - sunt informați membrii |cusu. - se retransmite avertizarea la | instituțiile în Primarul cu atribuții | eesti narea ilor de - Șeful S.V.S.| urgență pe plan local (Postul de Politie, școli, operatorii | economici care pun la - Șeful S.V.S.U. | dispoziție forțe și mijloace, în. | - Viceprimarul și șeful special pentru intervenție svsu. operative și evacuare), șefii | Eormaiilor de intervenție din componente, la | V-a deținătorii administratorii de lucrări hidrotehnice. | în funcție de conținutul avenizării, se avertizează cu 34

Pagina 36

prioritate populația și obiectivele aflate în zonele de risc la inundații din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanți și accidente la construcții hidrotehnice, așa cum sunt le delimitate planurile locale de apărare, precum și populația aflată în zonele de risc pentru producerea fenomenelor meteorologice periculoase. - se verifică funcționarea sistemului de alarmare a populației - se pregătește stocul cu materiale și mijloace de | intervenție. astfel încît acesta să poată fi folosit în timpul cel mai scurt, - se verifică starea lucrărilor de apărare impotriva inundațiilor i a lucrărilor hidrotehnice + | La declanșari ta si Primarul fenomenelor ATENȚIE (reprezintă o periculoase situație deosebită, dar nu | neapărat un pericol) - se Șeful S.V.S.U. supraveghează permanent zonele de ris - Personalul voluntar - instruirea membrilor 5.V.S.U. - Șefii formaților de și ai formațiilor de intervenție, intervenție din localitățile stabilirea sectoarelor și afate în zonele de rise raioanelor de responsabilitate: - Deținătorii/administratorii - îndesirea observațiilor și e lucrări hidrotehnice măsurătorilor care se fac pentru „urmărirea fenomenului și pentru prognoza evoiuției sale; Șeful Centrului Operativ - verificarea construcțiilor cu Șeful S.V.S.U, rol de apărare- se urmărește și se comunică în timp operativ. Primarul ingerea mărimilor de avertizare pentru precipita niveluri sau debite sau a mărimilor locale de apărare (faza 1 pentru cursurile de apă îndiguite, cota de ATENȚIE pentru cursurile de apă neîndiguite, pragul de ATENȚIE pentru baraje ). se centralizează datele și se întocmește raportul operativ cu Șeful Centrului Operativ efectele fenomenelor Primarul periculoase. Raportul se întocmește și se transmite zinic, sau la modificarea 35

Pagina 37

Situației, la Cenrul Operativ pentru Situații de Urgentă (fax | Șeful S.V.S.U. 214470, telefon 412121 sau 112) și la Grupul de Suport Primarul Tehnic (fax 410-011, telefon. | Primarul 410513) Primarul 2. LASITUATIA DE ALARMĂ = care este Primarul caracterizată printr-o evoluție a fenomenelor în direcția în | Primarul care poate conduce la un anume pericol (de exemplu: creșterea în continuarea | Șeful SV SU miveluritor pe cursul de apă, creșterea debitelor infiltrate | prin construcțiile Primarul | hidrotehnice de retenție și a | | antrenării de materiale din | corpul acestora, creșterea | Viceprimarul intensității precipitațiilor sau | Șeful S.V S.U a vitezei vântului, poluâri | Echipa dealarmaredin | Viceprimarul accidentale confirmate care | SV SI necesită intervenții și altele. - se informează imediat Centrul | Viceprimarul Primarul | | Operativ pentru Situații de Șeful SVS.U. | Urgentă (fax 214470, telefon 412121 sau 112) și la Grupul de Suport Tehnic (fax 410011. | Viceprimar Primarul telefon 410.513) despre ! Șefi centrului operati atingercasau depășirea Șeful $.VS.U. mărimilor de avertizare pentru precipitații. niveluri sau debite sau a mărimilor locale de apărare (faza IL pentru cursurile de apăindiguite, cota de INUNDAȚIE pentru | ursule apa neiniguite, | | | de pragul de ALERTĂ pentru baraje ) | - este alertat tot personalul S.V.S.U. și al formațiilor de | intervenție la inund - este convocat Comitetul Local pentru Situații de Urgență, se expune situația se fac propuneri Primarul și se iau hotăriile pe care. Șeful Centrului Operativ situația o impune. - pe baza hotărării C.L.S.U., primarul emite dispoziția de Primarul interventie, care poate fi verbală sau în formă scrisă. | Primarul - se stabilesc misiunile, raioanele sectoarele și obiectivele din responsabilitatea S.V-SU. și a formațiile de Primarul Primarul 36

Pagina 38

intervenție, timpul de intrare în Vicepriraarul dispozitiv, mijloacele cu care se acționează, locul centrului de conducere tervenției și este Șeful SVSU. comandantul - S.V-S.U. și formațiile de Primarul intervenție intră în dispozitiv, sunt anunțați operatorii economici cu care s-au încheiat convenții de intervenție să pună Viceprimarul 1a dispoziție fortele și Șeful SVS.U. | miitoacele necesare - suni verificate și pregătite Primarul locațiile, mijloacele și | materialele necesare evacuării Șeful SVS.L. populației și bunurilor acesteia din zonele periclitate de Viceprimar Primarul fenomenele periculoase. Șeful S.V.S.U. - se iau măsuri de evitare sau de eliminare a blocajelor cu | | plutitori și ghețuri. în special în Viceprimar | zonele de podurilor rutiere și Setul SV SU cale ferată, prizelor de apă, de i evacuare a apei din incinte; Viceprimar - este avertizată populația din ! Seful S.VS.U. zonele periclitata despre iinenta evacuării | - în funcție de cotele maxime Șetu centruluioperaiv trece la | prognozate, se suprainălțarca și consolidarea digurilor și a malurilor, în limita resurselor existente pe plan local. Se solicită asistență tehnic C.J.S.U. prin Grupul de Suport Tehnic. - se centralizează dateie și se întocmește raportul operativ cu efectele fenomenelor periculoase. Raportul se întocmește și se transmite zilnic, sau la modificarea situației, la Centrul Operat pentru Situații de Urgență (fax 214470, telefon 412121 sau 112) și la Grupul de Suport Tehnic (fax 410.011, telefon 410.513) | 3. La SITUAȚIADE PERICOL, care este declanșată în momentul în care pericolul devine iminent și este 37

Pagina 39

necesară luarea unor măsuri excepționale pentru limitarea efectelor inundațiilor (evacuarea populației, a animalelor, a unor bunuri materiale, măsuri deosebite în inundațiilor, restricții de circulație pe unele drumuri și poduri, ete.) de Urgență (fax 214470, telefon 412121 sau 112) și la Grupul de Suport Tehnic (fax 410.011, telefon 410.513) despre atingereasau depășirea mărimilor de avertizare pentru precipitații, niveluri sau debite sau a mărirnilor locale de apărare (faza III pentru cursurile de apă îndiguite, cota de PERICOL, pentru cursurile de apă neindiguite, pragul de PERICOL pentru baraje ) - se solicită acordul Prefectului Judeflui Iași pentru declararea stării de alertă la nivelul tocalității - dacă este posibileste convocat Comitetul Local expune situația se fac propuneri se iau hotăriile pe care ituația o impune. - dacă situația o impune se solicită Prefectului Județului ași aprobarea pentru executarea evacuării din zonele amenințate, - este anunțată populația din zonele amenințate pentru a trece la autocvacuare, se instalează dispozitivul de evacuare. - se alarmeză populașia din zona periclitată prin transmiterea semnalului CALAMITATE NATURALĂ, prin intermediul sirenei, a 38

Pagina 40

clopotelor de Îa Biserici sau a mijloacelor mobile. - după primirea ordinului de evacuare semnat de președintele Comitetului Național pentru Situații de Urgență, se emit deciziile de evacuare pentru instituțiile publice și operatorii economi - se trece la punerea în aplicare a Planului de evacuare în situații de urgență a localității, parțial sau total în funcție de situația creată. - dacă situația o impune, se solicită sprijinul Comitetului Județean pentru Situații de Ureena. a Inspeotentuui | pentru Situații de Urgență și a | Grupului de Suport Tehnic. - S.V.S.U. participă la acțiunile de evacuare și căutare salvare, | în cooperare cu forțele specializate (servi: profesioniste. Poliție de Prontieră, Jandarmi, Poliție, Ambulanță, ONG. ). - SSI. și formațiile de intervenție locale participă la acțiunile operative desfășurate de specialiștii unităților dejinătoare de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor (S.G.A. Iași. A.N.LE. RAIAC). - SVS.U. și formațiile de intervenție locale pariicipă la | acțiunile de localizare a apelor | revărsate, precum și a celor provenite din — infiltrații și scurgeri de pe versanți și le dirijează în albiile cursurilor de apă. gravitațional sau prin pompare: - se asigură condițiile de trai pentru populația | evacuată (cazare, hrană, apă, asistență medicală prioritar — pentru categoriile vulnerabile de catățeni - copii, bătrâni, bolnavi). = se centralizează datele șise | întocmește raportul operativ cu efectele fenomenelor periculoase. Raportul se întocmește și se transmite zilnic, sau la modificarea 39

Pagina 41

situației, Ja Centrul Operati pentru Situații de Urgență (fax 214470, telefon 412121 sau 112) și la Grupul de Suport Tehnic (fax 410.011, telefon 410.513). Acțiuni care trebuie 2) repunerea în funcțiune a întreprinse pentru instalațiilor de alimentare cu | Furnizorii de utilități revenirea la starea de apă, de evacuare a apelor | S:VS-U. normalitate reziduale industriale și | Formațiile de intervenție menajere care au fost afectate, și evacuarea apelor din | A-S.P.. A.N.S.V medicii de precum și bâltiri de pe! familie terenurile agricole, prin săparea | Șef centru operativ unor canale de scurgere și prin Primarul instalarea de agregate de Administratorii lucrărilor b) aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare; | | Furnizorii de servi €) stabilirea pagubelor fizice | — _ și valorice determinate de Furnizorii de servicii | inundații, fenomene | meteorologice periculoase. | imarut și poluări accidentale și a! măsurilor necesare pentru | refacerea obiectivelor afectate; | Administratorii lucrărilor d) refacerea căilor del SVSU. comunicații și a podurilor, ! . . refacerea instalațiilor de; Șeful Centrului operativ a [i pompare apelor: e) refacerea liniilor de telecomunicații și de transport a energiei electrice: P) repararea și punerea în funcțiune a conductelor de apă, buri, gaze, petrol, avariate sau distruse; g) repunerea în funcțiune a obiectivelor | social-economice afectate; 4) sprijinirea populației pentru refacerea sau repararea gospodăriilor proprietate personală, avariate sau distruse; i) demolarea lucrărilor hidrotehnice provizorii — de apărare, care împiedică desfășurarea | normală a acuviățilr și | recuperarea materialelor care mai pot fi folosite, refacerea terasamentelor degradate, remedierea avariilor la lucrările hidrotehnice. i) După încetarea fenomenelor 40

Pagina 42

periculoase periculoase, se intocmește și se transmite rapoartul de sinteză 9.2.b) Pentru cutremur și alunecări de teren Nr. | Etape ale acțiunilor de | Activități care se execută Cine asigură Cine ! Cn. | intervenție în aplicare | verifică punerea a măsurilor 1. Ț La declanșarea î. Alerarea SV SU- evenimentelor 2. Convocarea Comitetului Local pentru | periculoase Situații de Uraență. 3. Verificarea fluxului informațional decizional (se verifică legăturile cu Centrul Operațional al C.J.S.U.. cu Grupul de Suport Tehnic, cu Inspectoratul Județean în Construcții „eu C.L.S.U vecine, cu centrele operative ale furnizorilor de utilități elecricitate, gaz, apă, telecomunicații). În situația în care legăturile telefonice mu fancționează. se stabilesc contactele prin orice mijtoace posibile - curieri, radio, etc, Se trece receptorul radio din reteaua radio Neptun (acolo unde acesta cxistă) pe recepție permanentă. 4. Recepționarea comunicatului Institutului "Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului, privind parametri cutremurului de pământ, 5. Organizarea cercetării raioanelor afectate și darea dispozițiilor preliminare pentru S.V S.U,Se stabilesc pentru formațiunile cu care se execută cercetarea, raioanele, sectoarele și obiectivele care vor i cercetate, ce se urmărește pe timpul cercetări 6. Executarea cerecetării Echipele din cadrul S.V.S.U. vor determina: a) zonele afectate și delimitarea acestora; ) necesitatea deblocării-salvării persoanelor și acordării primului ajutor; e) clădirile prăbușite sau în pragul colapsului; 4) reelele tehnico-edilitare avariate: telecomunicații, gaz metan, apă, energie electrică și termică etc.; ile produse și/sau iminența producerii unor evenimente în lanț; 1 distrugerile sau blocările căilor de acces; z) contaminările chimice sau Li

Pagina 43

radioactive ale mediului Ț I) posibilitatea apariției unor dezastre complementare — în special alunecări de i la construcțiile hidrotehnice). La acțiunile de inspecție post seism vor fi angrenați și reprezentanți ai structurilor specializate din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice locale, precum și ale regiilor autonome, societăților și administrațiilor/e ompariilor naționale cu atribuții și responsabilități în domeniu - furnizorii de viltăți, căt și ONG-urile abilitate . 17. Se centralizează rezultatele obținute în |. urma cerecetării raioanelor afectate de cutremur sau alunecări de teren. Se întocmește raportul operativ preliminar Care se transmite Centrului Operațional al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență în care vor fi precizate: - estimarea numărului de victime (număr de mori răniți, dispăruți persoane surprinse sub darâmături. persoane rămase fără adapost) - pagube materiale (număr de clădiri distruse sau avariate, căi de comunicație blocate, efectele asupra rețelelor de vtlități). - zonele în care se impune evacuarea populației. necesarul de forțe și mijloace pentru tervențic. în special forțe specializate în asigurarea comunicațiilor. căutarea supraviețuitorilor, deblocarea căilor de comunicații, asistență medical, asigurarea | ordinii publice evacuare, asigurarea condițiilor e trai pentru populația sinistrată- Raportul va fi transmis prin mijloacele de radi i dotarea proprie sau a rețelelor de urgență 1ocale sau naționale - FRR sau curieri, dacă rețeaua de comunicații nu funcționează. | 8. Comitetului Local pentru Situații de Urgență se întrunește în ședință și analizează situația, pe baza informațiilor din raioanele afectate. După analiza situației, memmbrii C.L.S.U. fac estimări ale situației și se adoptă hotătărârea CLSU. 9. Pe baza hotărârii C.L.S.U,, se solicită acordul Prefectului Județului Iași pentru deciararea stării de alenă la nivelul localității, dacă unul dintre paremetrii următori au atins, sau există pericolul să a

Pagina 44

atingă următcarele valori Număr de vieți omenești pierdute, persoane dispărute | <= 50. = Număr de răniți <- 150 - Număr de persoane fără locuință <= 200 - Număr de locuințe afectate <= 1000. 10. Se emite și se transmite către | S.V.S.U. dispoziția pentru intervenție, | verbal sau scris. Această dispoziție va cuprinde în mod obligatoriu : | - Raioanele și obiectivele pentru intervenție. cu nomi | responsabilitățitor. | - Locul în se va concentra efortul acțiunilor pentru intervenție. - Modul în care sc vor desfășura acțiunile de intervenție. pe urgențe. - Organizarea pe schimburi a | acțiunilor de intervenție. în | a celor de deblocare salvare. - Locul în care se vu instala | punctul de conducere a acțiunilor de intervenție. - Va fi nominalizat comandantul | intervenției. - Modul în care se vor inainta rapoartele de intervenție și periodicitatea acestora. - Forțe cu care se cooperează în raion, | Anexa 10. - Schema fluxului informațional-decizional; Sunt stabilite in planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la constructiile hidrotehnice, in planul de aparare impotriva efectelor unui seism si alunecari de teren, in planul de evacuare in situatii de si în urgenta planul de masuri pentru epizoootii. Anexa 11. - Locuri/spații de evacuare în caz de și dotarea urgență acestora; 48

Pagina 45

Sunt detaliate in planul de evacuare in situatii de urgenta al localitatii. Anexa 12. - Planificarea exercițiilor/aplicațiilor, conform reglementărilor. Planificarea exercitiilor si aplicatiilor este prevazuta în planul de pregatire profesionala al S.V.S.U. Anexa 13. - Rapoarte lunare de informare și analiză către prefect/1.].S.U.; Anexa 14, - Situația resurselor, tabelul cu stocul de mijloace și materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilități locale și cu sprijin de la Comitetul pentru situații de urgență ierarhic superior (1.J.S.U. sau C.J.S.U.); Situatia resurselor si tabelele cu stocurile de mijloace si materiale sunt detaliate în planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la constructiile hidrotehnice, în planul de aparare impotriva efectelor unui seism si alunccari de teren, in planul de evacuare în situatii de urgenta si în planul de masuri pentru cpizoootii. Anexa 15. - Reguli de comportare în cazul producerii unei situații de urgență. LI PENTRU INCENDII 1. Reguli si masuri de prevenire la grajduri, magazii si alte dependinte: a) este interzis a se intra an aceste constructii cu lumanari, chibrituri aprinse sau lampi de petrol, iluminatul realizandu-se cu corpuri de iluminat electrice prevazute cu globuri de protectie sau cu felinare de vant an stare buna; cablurile eicctrice vor fi pozate numai pe materiale incombustibiie; b) se interzice fumatul sau accesul cu foc deschis an aceste spatii; c) usile grajdurilor vor fi construite fara praguri si se vor deschide spre exterior. Nu este permisa blocarea usilor cu diferite obiecte sau materiale;

Pagina 46

d) incalzirea grajdurilor este admisa numai cu sobe cu acumulare de caldura, iar aprinderea si alimentarea focului trebuie sa se faca numai din exterior; e) se interzice depozitarea in magazii sau an alte dependinte a oricarui fel de carburant in cantitate mai mare decat cea stabilita de reglementarile in vigoare; f) este interzisa folosirea afumatorilor improvizate, care prezinta pericol de incendiu, an magazii, suri sau instalate an apropierea materialelor combustibile. 2. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire la depozite de furaje, paie si alte materiale: a) furajele, paiele si alte materiale combustibile vor fi depozitate, dupa posibilitati, cat mai departe de casa, bucatarii de vara, cuptoare, magazii etc.; b) este interzisa folosirea focului deschis sau a mijloacelor de iluminat cu flacara deschisa pe langa furaje si materiale combustibile; c) focurile deschise facute in curti, la o distanta mai mare de 10 m fata de depozitele de furaje, paie si alte materiale, trebuie atent supravegheate, in locuri special amenajate (gropi), iar pe timp de vant sunt interzise. 3. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire la folosirea bucatariilor de vara, cuptoarelor si masinilor de gatit: a) este interzis a se instala cuptoare, masini de gatit sau bucatarii de vara improvizate în apropierea grajdurilor, surilor, locurilor de depozitare a furajelor si a altor materiale combustibile; b) este interzis a se scoate burlanele de metal pe fereastra sau pe sub streasina fara sa fic izolate pe partile combustibile ale constructiei. Izolatia se face pe o distanta de 40 cm de o parte si de alta a locului de trecere, prin lasarea unei distante de 15 cm antre fata exterioara a burlanului si elementele combustibile, precum si prin imbracarea burlanului cu un strat gros de 5 cm din vata de sticla tencuita sau cu un strat echivalent de azbest. Cand acoperisul este construit din material combustibil, nu este permisa scoaterea burlanului sub streasina; c) este interzisa aruncarea la antamplare, pe langa furaje, suri, grajduri sau alte materiale combustibile, a cenusii. Cenusa se va depozita antr-o groapa anume amenajata, dupa ce mai antai a fost stins cu apa jaraticul ramas an ea. 4. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor la instalarea si folosirea sobelor: a) sobele de metal nu trebuie sa fie instalate la o distanta mai mica de 1 m fata de peretii din lemn sau din alte materiale ce se pot aprinde usor. Cand peretii de scandura sunt izolati, distanta poate fi de 70 cm. Izolarea se face 45

Pagina 47

prin captusirea peretelui cu caramizi asezate pe muchie, pe o suprafata care sa depaseasca cu 50 cm dimensiunile sobei, vertical si orizontal; b) este interzis ca sobele de metal sa fie asezate direct pe dusumeaua de scanduri. Daca analtimea picioarelor sobelor depaseste 25 cm, ele vor fi asezate pe un postament de caramida an grosime de 7 cm. Daca picioarele sobelor au inaltimea sub 25 cm, postamentul va avea grosimea de 25 cm. Postamentul trebuie sa depaseasca perimetrul sobei cu 25 cm, iar an fata usii cu 50 cm; c) nu este permis sa se foloseasca sobe cu usitele defecte; d) este interzis a se aprinde focul an soba cu benzina sau cu alte lichide inflamabile, an asemenea conditii incat sa prezinte pericol de incendiu, ori sa se arda an soba lemne lungi, netaiate, care pe timpul arderii nu intra an antregime an soba; e) sobele de caramida vor avea pe dusumea, an fata usilor, o tabla metalica cu dimensiunile de 70x50 cm; f) nu este permis sa se puna la uscat la mai putin de | m departare de sobele metalice haine, rufe sau alte obiecte casnice care se pot aprinde usor, De asemenea, astfel de obiecte nu trebuie sa se puna pe sobele de zid sau an imediata lor apropiere; £) focul in sobe nu trebuie lasat fara supraveghere sau an grija copiilor; h) se va urmari ca sobele de metal sau de caramida sa nu se incalzeasca peste masura, deoarece pot aprinde usor obiectele din jur. 5. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor la instalarea si folosirea cosurilor si burlanelor: a) cosurile de zid vor fi izolate fata de elementele combustibile ale planseelor si acoperisurilor astfel: + la trecerea prin planseu, prin ingrosarea zidariei de caramida a cosurilor la 25 cm. In spatiul dintre cos si planseu se introduc un strat de azbest sau doua straturi de pasla imbibate cu argila; * la trecerea prin acoperis, prin lasarea unei distante de cel putin 10 cm antre fata exterioara a zidariei cosului si elementele acoperisului, iar golul produs se anchide cu un sort de tabla; b) nu este permis ca an cosuri sa fie zidite elemente combustibile ale acoperisului, planseului etc.; c) cosurile se prelungesc deasupra acoperisului cu 0,5-0,8 m; d) cosurile de zid vor fi permanent antretinute fara crapaturi si curatate. Este interzis a se folosi cosurile de zid netencuite; e) burlanele din metal nu vor fi instalate la o distanta mai mica de 70 cm fata de peretii de scandura sau paianta. 46

Pagina 48

6. Respectarea regulilor de prevenire a incendiilor la folosirea energiei electrice: a) este interzisa folosirea instalatiilor si aparatelor electrice defecte sau improvizate, cu conductori neizolati, cu prize sau intrerupatoare defecte, doze si derivatii fara capace etc.; b) este interzisa anlocuirea sigurantelor electrice cu sarma, cuie etc. Sigurantele arse vor fi anlocuite numai de electrician autorizat; €) nu este permisa lasarea sub tensiune, fara supraveghere, a niciunui fel de aparat electric: fier de calcat, resou, radiator etc.; d) este interzisa executarea sau modificarea instalatiilor electrice de catre persoane neautorizate; e) fiarele de calcat vor fi asezate pe timpul folosirii pe suporti de sarma sau de caramida. 7. Respectarea regulilor de prevenire si stingere a incendiilor la folosirea lampilor de iluminat si de gatit cu lichide inflamabile, precum si la folosirea acestor lichide: 2) lampile de iluminat si de gatit cu petrol trebuie sa fie an stare buna, rezervorul nu trebuie sa fie spart, sa aiba scurgeri, iar umplerea rezervoarelor trebuie sa se faca cand lampile sunt stinse: b) este interzisa asezarea lampilor de iluminat sau de gatit in apropierea obiectelor care se pot aprinde usor sau an locuri unde din neglijenta ar putea fi rasturnate, dand nastere la incendii; c) lampile de iluminat sau de gatit nu trebuie lasate fara supraveghere pe timpul functionarii lor; d) este interzis sa se depoziteze in locuinte lichide inflamabile an cantitati mai mari de 25 litri. Aceasta cantitate se va pastra an bidoane adecvate (metalice) bine anchise si la locuri ferite de posibilitatea incendierii; e) curatarea cu substante usor inflamabile a parchetelor, a dusumelelor, a hainelor etc. nu este permisa an ancaperi unde este aprins focul. 8. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire privitoare la folosirea buteliilor de gaze lichefiate (aragaz): a) este interzisa folosirea flacarii pentru verificarea etanseitatii buteliei, garniturilor, regulatorului si furtunului; b) buteliile de gaze lichefiate nu se vor folosi fara regulator de presiune, cu garnituri deteriorate, cu furtun de cauciuc ce prezinta porozitati, crapaturi sau largiri la capete; c) buteliile de gaze lichefiate nu se vor pastra an apropierea surselor de caldura sau sub actiunea directa a razelor solare. Distanta dintre butelie si masina de aragaz va fi de 1 m, iar fata de o sursa de caldura cu o flacara deschisa, de cel putin 2 m; Ei

Pagina 49

d) este interzis a se folosi buteliile in pozitie culcata sau inclinata; ele se vor folosi doar in pozitie verticala. Nu este permisa incalzirea buteliilor. Aprinderea focului, in cazul folosirii gazelor lichefiate, se va face respectandu-se principiul "gaz pe flacara”; €) este interzisa trecerea (transvazarea) gazului din butelie an orice alte recipiente. 9. Respectarea regulilor de prevenire si stingere a incendiilor in podurile caselor: a) este interzisa construirea de boxe de lemn sau depozitarea de materiale lemnoase, furaje ori de alte materiale combustibile in podurile caselor; b) nu este permisa folosirea podurilor pentru bucatarii sau spalatorii; c) este interzisa folosirea afumatorilor improvizate in poduri; d) este interzisa folosirea pentru iluminatul in poduri a lumanarilor etc.; pentru iluminat se vor folosi felinare de vant in stare buna de functionare. or si supravegherea lor pentru a nu provoca incendii: nu trebuie lasati singuri in incaperi in care sunt sobe de incalzit sau de gatit, lampi cu petrol pentru iluminat ori gatit in stare de functionare; b) copiii nu trebuie lasati sa se joace cu focul (lampi, lumanari, chibrituri, brichete, artificii etc.). Asemenea mijloace nu trebuie lasate la indemana lor. 11. Respectarea regulilor privind protectia impotriva inundatiilor in zonele unde acest risc se manifesta cu precadere: a) curatarea si intretinerea santurilor si rigolelor; b) interzicerea blocarii sau obturarii podurilor ori podetelor cu materiale care ar impiedica scurgerea apei. 12. Respectarea regulilor si modului de comportare stabilite de autoritati pentru diferite situatii de urgenta, in functie de riscurile identificate in plan teritorial. Reguli de pregătire antiseismică, protecție, comportare și acțiune a populației în caz de cutremur și/sau alunecări de teren a) Cunoștințe despre clădirile și spațiile în care locuim sau lucrăm, privind - evenimentele seismice precedente și acțiunile lor asupra clădirii - aplicarea măsurilor și acțiunilor de evitare a distrugerilor parțiale sau totale asupra clădirilor în cazul declanșării unui cutremur puternic și anume pentru: 48

Pagina 50

» executarea tuturor lucrărilor de întreținere și reparații curente pentru a menține caracteristicile de rezistență pe întreaga durată de exploatare/serviciu a clădirii; * conștientizarea riscurilor la care s-ar expune dacă ar efectua modificări 1a clădire fără un aviz privind proiectul intervenției și autorizațiile legale din partea unui expert; toate modificările efectuate se înscriu în cartea tehnică a construcției; - efectuarea unei expertize tehnice asupra clădirii, de către un expert autorizat sau de către un institut specializat conform prevederilor legale; » executarea lucrărilor de consolidare, refacere și reparații atât la clădire cât și la instalațiile aferente clădirii: apă, gaze, încălzire, electricitate, canalizare, etc. numai pe baza raportului de expertiză și a proiectelor autorizate; - respectarea unor principii simple și sigure pentru execuția de clădiri rezistente în localități rurale, respectiv a cerințelor legale privind calitatea construcțiilor în zone urbane, precum și luarea măsurilor privind reabilitarea clădirilor în conformitate cu normele actuale; - interzicerea intervenției asupra structurii clădirii - ex. lărgirea unor camere, mutarea pereților, practicarea de goluri, supraetajarea, săparea de pivnițe sau garaje etc. -, fără a avea un proiect întocmit de un specialist atestat pentru astfel de lucrări și toate autorizațiile necesare, deoarece altfel, se pot declanșa, cu sau fără seisme, procese de degradare rapidă sau chiar bruscă a clădirii, care pot periclita viața! - întocmirea proiectelor de consolidare și execuția acestora precum și recepția lucrărilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare și ale regulamentelor în vigoare; - cunoașterea de către asociațiile de proprietari/locatari ale clădirilor multietajate - tip bloc -, a modului în care firmele cu sediul în apartamente respectă măsurile de protecție antiseismică, precum și pe cele de prevenire a unor. incendii, explozii, deversări de materiale combustibile, toxice și chimice. În aceste spații se interzice depozitarea de materiale planșee, pe peste sarcina pentru care au fost proiectate. Dacă firma este în locuința personală cu 1-2 niveluri, se vor aplica toate măsurile de protecție pentru a nu afecta clădirile învecinate în cazul producerii unui cutremur, alunecare de teren, prin declanșarea de explozii, incendii etc.; EL]

Pagina 51

- interzicerea depozitării de materiale combustibile, explozive, substanțe toxice etc. în clădiri de locuit; amplasarea și fixarea obiectelor grele se va face după

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.