Hotărâre a Consiliului Local
Hotărâre a Consiliului Local nr. 1 din 28.12.2017
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 2,8 MB · modificat pe site: 08.01.2020
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local nr. 1 din 28.12.2017, Comuna Heleșteni, jud. Iași. Sursa: https://comunahelesteni.ro/fisiere/hotarari/2018/HCL001.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/helesteni/112934-hotarare-a-consiliului-local-nr-1-din-28-12-2017, 09.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMÂNIA
Județul IAȘI
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI HELEȘTENI
Tel / fax 0232-716770 sau 0232-716768 |
HOTĂRÂREA NR. 1
privind aprobarea Planului de Analiza si Acoperire a Riscurilor
pe teritoriul comunei Helesteni pe anul 2018
Consiliul local al comunei Heleteni judetul lasi;
Având In vedere prevederile Legii nr. 481/2004 privind Protectia Civila, modificata si
completata cu Legea nr. 212/ 2006;
Avind in vedere prevederile art. 6 alin. (1) din O.M.A.1. nr, 132/2007, pentru aprobarea
Metodologiei de elaborare a Planului de analiza si acoperire a riscurilor si a Structurii cadru a
Planului de analiza si acoperire a riscurilor;
Având în vedere nota de fundamentare inregistrata la nr.5058 / 28.12.2017;
Având în vedere referatul de specialitate înregistrat la nr. 5059 din 28.12.2017;
Având in vedere Proiectul de hotarire privind aprobarea Planului de Analiza si Acoperire
a Riscurilor pe teritoriul comunei Heleșteni pe anul 2018
Având în vedere prevederile art. 6 din Legea nr. 52/2003, privind transparenta decizionala
în administratia publica locală;
Având în vedere prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de
interes public;
Avand in vedere avizul comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Locai;
Având în vedere prevederile ari. 36 (1) (6) lit. „a” din Legea nr. 215/2001 privind
administratia publica local,republicata ;
In temeiul art. 45 (1) si (3) din Legea 215/2001 privind administratia publica locala
„republicata ;
HOTĂRĂȘTE:
Art. Se aproba Planul de Analiza si Acoperire a Riscurilor pe teritoriul comunei
Heleșteni pe anul 2018, prevazut in anexa 1 care face parte integranta din prevederile prezentei
Hotarâri.
Art.2. Secretarul comunei Heleteni, va comunica un exemplar de pe. prezenta Institutiei
Prefectului judetului Iasi, pentru control si legalitate si va aduce la cunostinta locuitorilor
comunei prevederile prezentei hotarari prin afisare la sediul primariei și site-ul acesteia.
Data astăzi 29.01..2018.
Presedinte de sei Contrasemneaza,
Pleșca Secretar
7 Bortas Paul
Pagina 2
ROMANIA
Judetul IASI
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI HELESTENI
Tel/ fax 0232-716770 sau 0232-716768
e-mail www.primariahelesteni yahoo.com
ANEXA !
COMITETUL. LOCAL. PENTRU SITUATII DE URGENTA
la Hotarirea Consililui L.ocal
al Comunei Helesteni
Nr.1 / 29.01.2018
APROI
PREȘEDINTE 6.1.5, U
St z—D
PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A
RISCURILOR PE TERITORIUL
COMUNEI HELESTENI
-2018 -
SEF CENTRU OPERATIV Intocmit,
ȘEF S.V.S.U.
SECRETAI
BORTAS RADU PAUL BIATU VASILE
7
Pagina 3
CUPRINS
CAPITOLUL 1. Dispoziții generale
Secțiunea 1. Definiție. scop. obiective
a
Secțiunea a 2-a. Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor
2.1. Acte normative de referință. 4
2.2. Structuri organizatorice implicate 4
2.3. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu. 5
CAPITOLUL. 11. Caracteristicile unității admii strativ-teritoriale 6
Sectiunea |. Amplasare geografi
tici elimati
tea hidrografică ____
Populație __.
Căi de transport
Dezvoltare economi
Intrastructuri locale
pecific regional/loc
CAPITOLUL, MI. Analiza riscurilor generatoare de situații de urgență 14
_____
Secțiunea |. Analiza riscurilor naturale
Secțiunea a Analiza riscurilor tehnologice
_
ecțiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice
__
ecțiunea a 4-a. Analiza riscului de incendiu
Secțiunea a S-a. Analiza riscului social
Secțiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de
Secțiunea a 7-a. Zone cu rise crescut
___.
CAPITOLUL IV. Acoperirea riscurilor __....
tapele de realizare a acțiunilor 19
. Faze de urgență a acțiunilor 20
_______
Secțiunea a 4-a. Acțiunile de protecție-intervenție 20
Secțiunea a 5-a. Instruirea 2
Secțiunea a 6-a. Rcalizarca circuitul informațional-decizional și de cooperare 22
CAPITOLUL V. Resurse: umane. materiale. financiare 22
CAPITOLUL VI. Logistica acțiunilor 23
ANEXE dela 1 la 15 24
__
Pagina 4
CAPITOLUL 1. DISPOZIȚII GENERALE
Secțiunea 1. Definiție, scop, obiective
Definiție: Planul de analiză și acoperire a riscurilor din comuna Helesteni,
județul Iași, reprezintă documentul care cuprinde riscurile potențiale identificate Ja
nivelul celor 4 sate componente ale comunei (Helesteni, Harmaneasa, Oboroceni,
Movil ), măsurile, acțiunile și resursele necesare pentru managementul riscurilor
respective.
Scopul acestui plan este acela de a asigura cunoșterea de catre membrii
Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta și celorlalți factori implicati a sarcinilor
si atributiilor ce le revin pe timpul si dupa aparitia unei situatii de de
urgenta. a crea
un cadru unitar si coerent de actiune pentru prevenirea si gestionarea riscurilor
genereatoare de situatii de urgenta si de a asigura un raspuns optim in caz de
urgenta.
adecvat fiecarui tip de risc identificat.Planul trebuie sa permita luarea celor mai bune
decizii referitoare la :
- identificarea riscurilor
- prevenirea riscurilor:
- amplasarea și dimensionarea unităților operative;
- stabilirea concepției și elaborarea planurilor de intervenție în situații de
urgență;
- alocarea resurselor (forțelor și mijloacelor) necesare.
Obiectivele acestui plan sunt:
O. asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situatii de urgenta, prin evitarea
manifestarii acestora, reducerca frecventei de producere si limitarea
consecintelor acestora
o amplasarea și dimensionarea serviciului voluntar pentru situatii de urgenta și a
celorlalte lorțe destinate asigurării funcțiilor de Sprijin, privind prevenirea și
gestionarea situațiilor de urgență;
O. stabilirea concepției de intervenție în situații de urgență și elaborarea planurilor
operative ;
o. alocarea și optimizarea forțelor și mijloacelor necesare preveniri și gestionării
situațiilor de urgență;
o crearea unui cadru unitar de acțiune pentru prevenirea și managementul
riscurilor generatoare de situații de urgență;
Secțiunea a 2-a.
3
Pagina 5
Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor
2.1. Acte normative de referin!
- Legea nr. 481/2004 privind Protecția Civilă, modificată și completată cu |
212/2006 ;
- O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de
Urgență;
- H.G. nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura
organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative
pentru situații de urgență;
- H.G. nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de spri
pe care le asigură ministerele, celelalte organe centale și organizațiile
neguvernamentale privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență:
-O.U.G. nr. 191/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative
privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor pentru situații de urgență
- H.G. nr. 308/1995 privind organizarea și funcționarea activității de pregătire în
domeniul apărării civile;
- H.G. nr. 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităților
administrativ-teritoriale. instituțiilor publice și operatorilor economici din punct de
vedere al protecției civile, în funcție de tipurile de riscuri speciice;
- H.G. nr, 1,579P2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar d in
serviciile de urgență voluntare;
- O.M.A.I. nr. 638/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea
or de urgență generate de inundații, Ienomene meteorologice periculoase,
accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale;
-O.M.A.L. nr. 708/2005 privind comunicarea principalelor caracteristici ale
cutremurelor produse pe teritoriul României și convocarea, după caz, a structurilor
privind gestionarea riscului la cutremure;
-O.M.A.. nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind instruirea
salariaților în domeniul situațiilor de urgență;
-O.M.A.I. nr. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanță privind
structura organizatorică și dotarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență;
- Legea nr. 307/2006, privind apărarea împotriva incendiilor;
- OMA. nr. 1160/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea și
gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului de cutremure și/sau alunecări de
teren;
- O.M.AL. nr. 1.184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și
asigurarea activității de evacuare în situații de urgență
- O.M-AL. nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de
analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire
a riscurilor;
2.2. Structuri organizatorice implicate
4
Pagina 6
Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor
care, potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și
gestionarea situațiilor de urgență în profil teritorial și anume:
- Consiliul Local și Primăria comunei Helesteni
;
- Comitetul Local pentru Situații de Urgență;
- Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență;
- Postul de Poliție Helesteni ;
- Cabinetele medicale individuale ale medicilor de familie:
- Circumscripția sanitară veterinară din comună;
- Parohiile, școlile generale și grădinițele din satele componente ale comunei;
- Operatorii economici mai importanți, care dispun de mijloace de transport
auto;
- Ocolul silvic „care administrează fondul forestier;
- L.S.U.J. Iași și orice alte organe și organisme cu atribuții în domeniu:
2.3. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu
Principalele atribuții ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu
sunt:
1. Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor
negative
ale acestora;
- centralizarea datelor și informațiilor privind monitorizarea pericolelor
și riscurilor specifice. precum și ale efectelor negative ale acestora:
- evaluarea riscurilor specifice și a efectelor negative:
2. Informarea și avertizarea:
- educarea preventivă a populației și salariaților;
- avertizarea populației:
3. Planificarea și pregătirea resurseior și serviciilor;
4, Asigurarea comunicațiilor;
5. Căutarea, descarcerarea și salvarea persoanelor:
6. Evacuarea persoanelor. populației sau bunurilor periclitate;
7. Acordarea asistenței medicale de urgență;
8. Prevenirea îmbolnăvirilor în masă;
9. Localizarea și stingerea incendiilor;
10. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase;
11. Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție și persoanelor
evacuate;
12. Efectuarea lucrărilor de reabilitare la construcțiile, instalațiile și amenajările
afectate;
13. Asigurarea apei și hranei pentru persoanele și animalele afectate sau
evacuate;
14. Asigurarea cazării și adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate;
15. Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire și alte utilități;
16. Efectuarea depoluării și decontaminării;
17. Restabilirea și menținerea ordinii publice;
18. L.ogistica intervențiilor;
19. Reabilitarea zonei afectate;
20. Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri, asistență socială
și
religioasă;
Pagina 7
CAPITOLUL II.
CARACTERISTICILE UNIT, 1 ADMINISTRATIV - TERITORIALE
Secțiunea 1. Amplasare geografică și relief
ASEZARE GEOGRAFICA
Comuna Helesteni este situata in partea vestica a teritoriului adminis
judetului lasi, plasandu-se la 59 km de municipiul lasi pe DC 102, D] 208 G si DN
28.
Aceasta comuna se invecineaza:
- la nord comunele Ruginoasa si Tg. Frumos:
- la est -- comuna Strunga ;
- la sud — comunele Alexandru loan Cuza .
- la vest - comuna Stolniceni Prajescu.
Comuna Ilelesteni are o suprafata de 3.393 ha, o populatie de 2.649 locuitori
si cuprinde localitatile: Helesteni (centru de comuna). !larmaneasa. Movileni si
Oboroceni.
Teritoriul comunei se afla in bazinul hidrografic Siret.
Situat in nord vestul Podisului Moldovei. Podisul Sucevei este delimitat in vest,
fata de Carpati, prin seria de depresiuni de tip subcarpatic. pe aliniamentul
localitatilor: Straja, Marginea, Solca, Cacica, Paltinoasa; spre sud. de valea Moldovei
in continuare, peste Siret, de saua Ruginoasa: catre est, prin o serie de depresiuni de
contact dintre culmea Bour = Dealul Mare Campia Moldovei, pe aliniamentul
localitatilor: Tg, Frumos, Cotnari. Ilirlau, Flaminzi, Botosani, Dorohoi, Pomirla, iar
catre nord, limita Podisului Sucevei coincide cu hotarul tarii.
Petrogratic, acest podis este alcatuit dintr-o alternanta de argile, marne,
nisipuri, gresii, calcare oolitice si conglomerate, dispuse monoclimal, toate apartinand
sarmatianului inferior, la nord de paralela orasului Falticeni si sarmatianului superior
în sud.
Relieful podisului inregistreaza altitudini intre 190 m (confluenta Moldovei cu
Siretul) si 692 m (varful Ciungilor).
Peste 54 % din suprafata sa se situeaza la altitudini cuprinse intre 300 si 500 m,
35 % intre 200 - 300 m, 4 % depasesc 500 m, iar 5 % sub 200 m. Media ponderata
este de 342 m.
Media ponderata a densitatii retelei de vai este de 0,52 km/km?.
Media ponderata a energiei de relief este de 154 m.
Coeficientul varietati de relief este de 38,10.
Structura monoclimala si prezenta orizonturilor de roci dure determina
predominanta reliefului structural: cuesta Harmanesti, Lespezi, Tudora in masivul
Dealul Mare; suprafete structurale dispuse pe nivelul Broscaroaia - Lalu (nord de
Ruginoasa) si nivelul Singeap in Dealul Mare.
Pagina 8
Interfluviul dintre Suceava si Siret ca si cel dintre Suceava si Moldova,
corespund unor inaltimi deluroase de peste 500 m, ce apartin, primul, Dealurilor
Dragomirnei, iar cel de al doilea Platoului Tatarusi.
Spre est, aceste inaltimi domina culuarul Siretului, marginit spre stanga de cel
de al treilea alinialent de inaltimi, corespunzatoare culmii Siretului.
Suspendata cu 200 - 300 m deasupra vaii Siretului, aceasta culme este
fragmentata in masive deluroase distincte: Dealul Bour, Hopai, Crivat, Dealul Mare,
Holm etc.
Pe teritoriul comunei Helesteni cu inaltimi de peste 300 m mentionam: Dealul
Oboroceni, Dealul Dumbravii.
Secțiunea 2. CARACTERISTICI CLIMATICE
Particularitatea climatica decurge din situarea podisului sub influenta curentil
de aer nord = vestici. manifestata prin vanturi dominante de nord - vest. precipita
bogate (600 — 800 mm) si temperaturi medii moderate (5 - 8C). Suma temperaturilor
medii zilnice pozitive se cifreaza la 3000 -- 3400*C, cea mai redusa din intreg Podisul
Moldovei. iar numarul mediu annual de zile senine este de 80 100. “Temperaturile
medii de vara scad de la est (20”) catre vest (16”). Iarna. de asemenea se constata 5*
în vest si 4" în est, ccea ce arata rolul moderator al influentei nord vesti
inghetul dureaza intre 140 180 zile.
Secțiunea 3. RETEAUA HIDROGRAFICA
Bazinul Siretului. dezvoltat asimetric, isi ci pele de pe versantii estici ai
Carpatilor Orientali care, spre deosebire de cei vestici, au umiditatea mai slaba.
datorita caracterului descendent al maselor de aer oceanic ce si-au lasat o mare
parte
din vaporii de apa la traversarea culmilor muntoase. lxceptie face nordica,
partea
aflata direct sub influenta unor mase de aer nordice baltice, mai umede. Cu toate
acestea, precipitatiile din zona montana fiind bogate, Siretul primeste suficiente ape
prin afluentii din Carpati care, rand pe rand de la izvoare si pana la varsare, ii maresc
debitul si ii compenseaza pierderile cauzate prin infiliratie si evaporare. Ca urmare, la
varsare ajunge cu un volum mediu de apa de 190 me/s, cel mai mare debit al unui rau
intern din tara noastra, Referitor la repartitia sezoniera a scurgerii medii se observa
mai intai ca volumul maxim al acesteia se inregistreaza primavara (45 - 50 %4),
viiturile insa producandu-se mai tarziu (aprilie - mai).
Vara, datorita precipitațiilor abundente din nord ca si acelor care se produc în
mod obisnuit in Carpatii Orientali, scurgerea se mentine destul de ridicata (25 = 35
%) fata de sezonul de iarna cand inghetul de lunga durata impiedica formarea
scurgerii superficiale, volumul ei fiind în general de 10 — 15 %.
In conditiile vecinatatii obcinelor si a precipitațiilor bogate, reteaua
hidrografica ce apartine bazinului Sucevei si Moldovei, prezinta un regim al scurgerii
medii asemanator cu ce] al Carpatilor Orientali, cu valori maxime primavara (aprilie
mai) si ridicate vara.
Reteaua hidrografica este formata din cursul de apa Tigancilor si afluentii sai
Vatasnita si Dupa Fintina.
Pagina 9
Secțiunea a 4-a. Populația
Populația la recensământul Populației și Locuințelor din 18 martie 2002:
NR SAT
SAT Nr. locuințe
“ielesteni
Harman
Oboroceni
Movileni
B) Populație total. conform datelor de la recensămîntul din 1992 -2664 locuitori
Structura demografica
- Grupa de vîrstă 0-4 de ani -: 163 locuitori
- Grupa de 241 locuitori
= Grupa de vîrstă 10-14 de ani — 175 locuitori
Grupa de virstă 15-19 ani -64 locuitori
- Grupa de vîrstă 19 -24 de ani - 175 locuitori
- Grupa de virstă 25 -29 de ani ISilocuitori
Cirupa de virstă 30 -34 de ani 149 locuitori
Grupa de vi -39 de ani 156 locuitori
- Grupa de vîrstă 40-44 de ani 122 locuitori
- Grupa de vârstă 45 -49 de ani 103 locuitori
Grupa de vîrstă 50 - 55 de ani 140 locuitori
Grupa de vîrstă 55 - 59 de ani — 205 locuitori
- Grupa de vîrstă 60 - 64 de ani — 231 locuitori
- Grupa de vîrstă 65 - 69 de ani - 173 locuit
- Grupa de vîrstă 70 - 74 de ani — 164 locuitori
- Grupa de vîrstă 75 - 79 de ani — 110 locuitori
- Grupa de vîrstă 80 - 85 de ani - 43 locuitori
- Grupa de virstă peste 85 de ani — 99 locuitori
Densitatea populatiei este de 78,00 loc/ kmp.
C) Miscarea naturală a populatiei. Din analiza datelor recensamintelor din 1992 si
2002, rezulta că populația a crescut continuu, fiind totusi afectat de migratie (soldul
migrator este negativ).
Secțiunea a S-a. Căi de transport
Lungimea totală a drumurilor din comuna Helesteni este de 10 km. Starea
tehnică a rețelei de drumuri este urmatoarea legeturi cu drumuri natioanale si
judetene.
Localizare Situatia existentă
D.C. 99 — Dj. 208.D. HELESTENI — 8 Km | Modernizat asfaltat
D. C. 99- DJ.208.G. - OBOROCENI — 2km | Modernizat asfaltat
8
Pagina 10
Localitatea nu dispune de retea feroviara si nici de facilități pentru transportul aerian.
Art. 13. -Reteaua electrică. Teritoriul comunei HEI.ESTENI este străbătut în
extremitatea nordica de rețeaua de înaltă tensiune de 220 kv. O ramificație de linie de
medie tensiune asigură alimentarea a 7 posturi de transformare cu o putere instalată
de 1717 kva. Rețelele de joasă tensiune care asigură alimentarea consumatorilor
casnici, a instituțiilor și agenților economici au o lungime de cca. 32 km. Gradul de
electrificare a consumatorilor casnici este de peste 98 % existând în continuare cereri
de racordare la reteaua electrică, de la tinerii care-și construiesc locuințe.
Art. 14. -Rețeaua de telecomunicații, activitatea de poștă. Comuna Helesteni este
conectată la rețeaua telefonică. Liniile de conectare a localităților măsoară cca.
3,5km. în localitatea Helesteni care are 98 abonați cca. 2,5 km. linie de legătură la
,
Harmaneasa care are 62 abonați, 1,5 km.linie de legatura Movileni cu 31 abonati si
4,5 km. linie de legatura a localitatea Oboroceni cu 86 abonati. Activitatea de poștă
asigură distribuirea efectelor poștale (corespondențe, colete. mandate poștale.
mandate de pensii etc.).
Art. 15. -Alte echipări ale teritoriului:
- transportul auto este foarte. folosit, dar prin localitatile comunei Ilelesteni trece
ul autobuzelor $. Codreanu A. si SC AGAPE „SRI. Al.
C. $. spre comuna
CUZA- RUGINOASA ( $ perechi de curse). precum și noile trasee de microbuze;
- Comuna IIelesteni este echipata cu retea de televiziune prin cablu, respectiv in
satele:Helesteni. Hlarmancasa, Oboroceni, cu o lungime de aproximativ 6 Km. 250 de
abonati.
- Pe teritorul comunei ]lelesteni in partea de S-I: este amplasata antena Vodafone.
- legătura între satele componente se face cu mijloacele hipo
proprietate particulară, dar cel mai adesea distanțele sunt străbătute cu piciorul;
Secțiunea a 6-a. Dezvoltare economică
Art.16. — (1) Fondul funciar (terenuri agricole, suprafețe împădurite):
Modul de folosință Suprafața în total în total
i
agricol județ
Pagina 11
Livezi
Total agricol
2
04 :
Total neagricol 125 3,68
|
Total general 5
i
Total general 3389 100.00 ă
Suprafața teritoriului administrativ al comunei Helesteni este de 3389 ha. din care
3201 ha. (94.4 %) tond funciar agricol. 125 ha. (3.68 %) fond funciar neagricol.
În cadrul terenului agricol. cea mai mare suprafată revine terenului arabi] (27 15ha -
74%), urmat de pășuni (551 ha - 16 %), Fânețele (72 ha — 2,2%), viile (21 ha- 0.6
%) ocupă suprafețe de teren reduse.
(2) Aspecte privind intravilanul actual. Suprafața teritoriului intravilan este de 251
ha. ceca ce reprezintă 7,4 % din totalul suprafeței administrative.
Construcți ile ocupă în intravilan suprafața de 62 ha.. ceea ce reprezintă 40%
din total supra intravilan. Pe un locuitor revine în medie 1.2 ha teren agricol.
Potențialul productiv al pământului exprimat în note de bonitare este pentru
majoritatea culturitor superior mediei pe județ.
-note de bonitare naturală
“Cultura
IGrâu
2 'Orz de toamr
3
E
ii | _
5 “Floarea soarelui
6 Sfecla de zahăr
7 Pomi 35
8 i s2
Pagina 12
Art.17. -Poducția agricolă vegetală. Cu toate că pe teritoriul comunei sunt terenuri
bune pentru agricultură producțiile sunt sub potențialul zonei.
Mai mult de 50,0 % din suprafața cultivată este destinată culturii porumbului,
structura culturilor de câmp fiind dezechilibrată ceea ce face imposibilă practicarea
unei rotații corespunzătoare a culturilor. Suprafața maximă irigabilă culturile
pentru
de câmp este estimată la cca. 275 ha în condițiile refacerii acumulărilor.
Art. 18. - Producția agricolă animalieră a cunoscut o diminuare după 1990, în
special la bovine care s-au redus sub aspectul efectivelor odată cu desființarea
sectorului zootehnic al C. A. P. Efectivele de ovine și porcine au crescut într-o
oarecare măsură, dar se consideră că și în aceste cazuri producția este asigurată doar
pentru nevoile gospodăriei și mai puțin pentru comercializare. Asigurarea cu lapte.
este considerată nemulțumitoare având in vedere că o vacă în lactație revine la 5
cca.
persoane.
Densitatea animalelor este moderată fiind de eca. 60 L:VM/100 ha arabil +
pășuni
! fânete și respectiv 310 UVM/100 ha pășune, ceca ce indică posibilitatea de
creștere
a efectivelor.
Producția animalieră a sfârșitul anului. tteetive
Specii Total gospodă
ale populației
818
492
Caprine
Cabaline
Păsări total
Din care: ouătoare
Familii de albine
Iepuri de casă de casă 1
Deși ponderea pajiștilor și fânețelor este destul de mare în cadrul patrimoniului
funciar al comunei acestea nu asigură cantități suficiente de furaje, practic fiind
supuse fenomenelor degenerative (eroziuni pe coaste și inundări în zonele de
șes).
Art. 19. -Servicii pentru agricultură. Comuna are servicii de mecanizare asigurate
de către persoane fizice care dețin tractoare și câteva societăți cu capital privat.
N
Pagina 13
În comună existau la începutul anului 2007 cca. 24 tractoare și 5 combine
pentru cereale. Tractoarele fac parte din categoria celor de putere medie (65C.P.).
Încărcătura medie pe un tractor este de cca. 60 ha teren arabil (sub media pe județ -
cca. 80 ha), iar la combine încărcătura este de cca. 240 ha teren arabil. Deși se
apreciază ca gradul de dotare cu mașini agricole este satisfăcător, practic parcul este
cu uzură înaintată (cca. 70,0%) ceea ce impune o majorare a parcului de tractoare
(eca.5.0 %) și o înlocuire a structurii actuale de mașini și agregate mecanice în
proporție de 70,0 %. Serviciile de asistență tehnică sunt asigurate de Centrul Agricol,
ser e sanitar veterinare de către Dispensarul sanitar-veterinar, iar însămânțarea
artificială a animalelor este asigurată de un punct de însămânțări.
Art. 20. -Activități neagricole și industriale, sunt slab reprezentate în economia
comunei. Cele mai dezvoltate sunt cele legate de procesarea producției agricole și
prelucrarea unor resurse locale:
Art. 21. -Alte activități cu caracter economic. Rețeaua comercială are prin
Cooperativa de consum 2 magazine de desfacere cu amănuntul și 2 unii
alimentație publică la care se adaugă un număr de SRI.-uri
specializate în comerț.
Secțiunea a 7-a. Infrastructuri locale
Art.
urmează:
Denumire indictor __Anul de
|
- Învământ 1995/96
007/2008
Unităti de învătământ - total
"Copii înscriși în grădinițe
__
în învățământul preșcolar
__
în învățământul primar, gimnazial '22
9 ]
“primar
pa ă
“gimnazial
Baza materială
| |
- săli de clasă și cabinete școlare nr. 18 |
- laboratoare școlare nr. 1
- ateliere școlare
12
Pagina 14
(2) Sănăratea. Serviciile în domeniul sănătății sunt asigurate de un dispensar
comunal cu un staționar cu 2 paturi În comună î își desfășoară activitatea 2 medici (2
medicină generală, ) și 3 cadre cu pregătire medie.
Din total S persoane sunt navetiste (2 din municipiul Iași). Pe un medie revin în
medie 1332 persoane nivel destul de crescut, dar toate cazurile de sănătate sunt
grave
afluite către municipiul Pascani.
În medie pe ultimii S ani s-au asigurat cca. 10000 9000
consultații și cca.
tratamente/an. A fecțiunile cele mai frecvente sunt cele gastrice (ulcere) ceea ce indică
un nivel crescut al carențelor alimentare. Comuna Helesteni își menține un
spor
natural pozitiv. (3.4 la mia de locuitori).
.(3). Alte aspecte socio - culturale Comuna Helesteni dispune de 1 biblioteca
comunala. 2 biblioteci scolare.. Viața religioasă se desfășoară în 4 biserici ortodoxe
care slujesc cca. 92,0 % din populație. | biserica catolica si 2 case de adunare a
cultului crestin dupa evanghelie.
Concluziile care se trag din analiza acti ților economice și sociale din comuna
Helesteni sunt:
- profilul economic al comunci este predominant agricol:
- are un rol în col rea și depozitarea produselor agricole din zonă;
- asigură la un nivel făcător necesitățile sociale și spirituale ale populației.
a) locuri de adunare si cazare pentru sinistrati.
In planul de evacuare în situatii de urgenta sunt stabilite urmatoarele locatii
pentru
evacuare
= Școala Generală Helesteni
- Școala Generală Oboroceni
- Centrul de zi Harmaneasa
Secțiunea a 8-a. Specific regional/local
Nu au fost identificate riscuri transfrontaliere.
CAPITOLUL III.
ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAȚII DE
URGENȚĂ
Comuna Helesteni poate fi afectată de următoarele riscuri:
1.1. seisme ( cutremure de pământ )
Dezastre complementare cutremurelor;
inundatii
- incendii
- explozii
1.2. incendii locuinte
13
Pagina 15
1.3. fenomene meteorologice periculoase (furtuni, tornade, secetă, îngheț,
înzăpeziri)
1.4. accidente majore cu pe căile de comunicații rutiere , inclusiv cu implicarea de
substante periculoase, in special produse petroliere.
1.5. epidemii
1.6. epizootii
].7. căderi de obiecte cosmice
1.8. accidente minore/majore și avarii mari la rețelele de alimentare cu energie
electrica și de telecomunicații.
Secțiunea 1. Analiza riscurilor naturale
A. Fenomene meteorologice periculoase.
1.Inundații
Cauze
1. Precipitațiile masive — ploi torentiale, pot duce la creșterea bruscă și
imprevizibilă a nivelelor si debitelor pe cursurile de apă piriul Tigancilor si Vatasnita.
2.Accidente la construcțiile hidrotehnice. Situatia se prezinta astfel:
Piriul Ligancilor si Vatasnita poate duce la acumularea debitului de apa al celor
2 iazuri existentețiazul liganime si iazul Boscoteni)dar nu afecteaza gospodariile
populatiei deoarece barajele sunt la golire.
Furtuni, tornade, secetă. îngheț. înzăpeziri ete.
Furtunile, ploile torentiale, caderile de grindina si inizapezi nt fenomene in
general greu predictibile, nu pot fi cunoscute cu mult timp înainte — timpul de
avertizare si primire a informatiei variind intre 36 de ore si 2 ore, de S.R.P.V.Bacau..
prin reteaua de instiintare a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta. Pot [i afectate
oricare din localitățile comunei, terenurile agricole, locuințele și instituțiile publice și
dacă situația o impune, se organizează evacuarea persoanelor, animalelor și bunurilor!
din zonele afectate. Seceta este un fenomen predictibil. cu o perioada rezonabila de
timp inainte, iar efectele ei pot fi diminuate prin faptul ca in localitate exista un mare
număr de acumulări. Inzapeziriie sunt fenomene care pot fi prognozate intr-o perioada
de timp rezonabila (12 — 36 de ore); zonele in care se pot produce inzapeziri sunt
situate pe d.c .99, D.].208 D Ruginoasa-Helesteni si D.J.208 G.Helesteni-AL.I.Cuza.
Incendii de pădure
Posibilitatea producerii incendiilor de pădure (circa 40ha) pe teritoriul comunei
Strunga in apropierea satului Movileni,comuna Helesteni, creste foarte mult în
perioadele de secetă, in special primavara si vara.Factorii favorizanti sunt vintul si
existenta vegetatiei uscate si a culturilor agricole in imediata apropiere a a
suprafetelor impadurite. Pot fi afectate suprafețele împădurite, vegetația uscată sau
culturile de cereale păioase, fără a fi afecta constructiile de locuit, elementele de
infrastructură sau alte construcții ale instituțiilor publice, care situate Ja distanță de
trupurile de pădure.
Avalanșe
14
Pagina 16
Posibilitatea producerii acestora, este extrem de redusă, numai în cazul
înregistrării unor cantități de zăpadă record si numai pe versantii abrupli, in zone
nelocuite.
d) fenomene distructive de origine geologică
d.1.Cutremure
Comuna Helesteni poate fi afectata de cutremurele produse in zona seismogena
Vrancea (| max prognozat 7,5 pe scara Richter ) intensitate maxim asteptata VII
pe
scara MSK. Efectele prognozate sunt asupra cladirilor, infrastructurii, retelelor de
utilitati (energie electrica și telecomunicatii). In acelasi timp poate fi insotit de de
dezastre complementare, in special alunecari de teren. Din analiza fondului construit,
rezulta urmatoarele :
- din totalul de 1098 de cladiri existente, dar mai mult de 80 % sunt anterioare
anului 1977, multe din ele fiind executate fara respectarea normativelor de proiectare
antiseismica a cladirilor.
- Mai mult decit atit, mare parte din ele au suportat efectele ismelor din anii
precedenti (1990, 1986, 1977, chiar 1940).
Jtimul seism major -1977 nu a produs victime sau pagube materiale
importante.
Totusi este de asteptat ca un seism cu intensitatea maxima sa
prognozata
produca avarii sau chiar distrugeri la fondul locuit.
stimam ca intr-un procent de 2-5% (circa 10) -25) din cladirile construite
inainte de anul 1977 ar putea suferi avarii usoare sau medii, iar circa 1% (5 locuințe)
ar putea chiar sa sufere prabusiri partiale sau totale, cu posibilitatea de a raniti,
aparea
morti sau persoane imobilizate sub darimaturi.
Lotodata există posibilitatea avaricrii retelelor de distributie a energiei electrice
precum si a retelei de telefonie fixa si mobila,
4.2. Alunecări de teren
Zonele predispuse la alunecari sunt :
Pantele mai accentuate ale versanților adiacenți Dealul Barcu, în
sud vestul localității Harmaneasa..
Suprafața afectată de alunecări de teren active este de 25 ha, fără a în
pune
pericol în momentul de față locuințe sau obiective economico — sociale.
Secțiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice
Riscurile tehnologice sunt accidente, avarii, explozii și incendii:
a) industriale. Nu este cazul, in zona nu se desfasoara activitati cu scuri
tehnologice.
b) de transport și depozitare produse periculoase. Nu este cazul, localitatea
nefiind tranzitată de căi de comunicație pe care se efectuează transporturi de
substanțe periculoase.
bl) Transportul rutier. Riscul este scăzut de faptul ca Jocalitatea este tranzitată doar
de Drumuri judetiene secundare si drumuri locale (comunale și sătești), iar traficul
15
Pagina 17
rutier este redus. Situatia cea mai dificila care poate fi prognozata este accident cu
implicarea unor mijloace de transport in comun . Riscul de producere este mai mare
în zonele cu vizibilitate scazuta ( în special pe D.]208 D..
b2) Transportul feroviar.Nu exista, intrucit comuna nu este traversata de rute de
transport feroviare
b3) Transportul fluvial și maritim. Nu este cazul.
b4) Transportul aerian. Nu este cazul
b5) Transportul prin rețele magistrale Nu este cazul
c) nucleare. Nu este cazul.
d) poluare ape.Pe teritoriul comunei nu se desfasoara activitati care sa genereze
un risc major de producere a poluarii
e) prăbușiri de construcții, instalații sau amenajări. Nu este cazul.
D) eșecul utilităților publice. L-a alimentarea cu energie electrică, rețelele de
telefonie fixă și mobilă.
s) căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos. Nu s-au inregistrat cazuri
h) muniție ncexplodată. Risc mediu avind in vedere ca in ani precedenti numărul
mare de intervenții — în medie 1 -2 pe an.
Secțiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice
Riscurile biologice:
a) Riscul de unor epidemii este mediu . avind în veder
de produc
Densitatea populației este sub medie (78 loc pe Kmp) si repartitia
populatici.
- personalul medical existent in comuna (| medici si 4 cadru cu
pregatire medie.
- absenta surselor de risc (spitale de boli contagioase, laboratoare
epidemiologice, colonii de muncitori ).
Procedurile de interventie in caz de epidemie vor îi detaliate intr-un plan separat,
care va fi anexa la prezentul plan.
b) Riscul de producere a epizoolilor este mediu, avind în vedere ca. pe teritoriul
comunei nu mai exista comunitati mari de animale.Fermele existente pe teritoriul
localitatii sunt profilate pe cresterea ovinelor, bovinelor si caprinelor, dar nici una nu
are mai mult de 200 de capete. Totusi trebuie apreciat ca exista si factori care maresc
riscul de producere a epizootilor, cu referire directa la gripa aviara, cum ar fi faptul
numărul mare de acumulări si rutele de migratie a pasarilor salbatice.
In localitate exista personal de specialitate pentru aplicarea masurilor preventive si
de carantina necesare in cazul aparitiei epizootilor. (medic si tehnician veterinar). În
ultimii ani nu s-au produs epizootii
Secțiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu
Din analiza situatiei operative rezulta ca in ultimii 3 ani, la nivelul comunei sau produs 2 incendii, în anul 2006. Incendiile s-au produs la gospodarii ale populație
(locuințe și anexe gospodaresti ).
Se poate aprecia ca riscul de producere a incendiilor la gospodariile cetatenesti
este mai mare in perioada sezonului rece, datorita exploatarii necorespunzatoare a
instalatiilor de incalzire locala (sobe) si primavara, la furaje si vegetatie, seceta si
vintul puternic fiind factori favorizanti. Un risc crescut il prezinta si incendiile la
16
Pagina 18
culturile agricole de cereale paioase, in special vara, pe timpul recoltării și imediat
dupa aceasta.. Componenta preventiva a serviciului voluntar pentru situatii de urgenta
are un rol important in prevenirea incendiilor, în special Ja gospodăriile cetățenești.
Secțiunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale
Riscurile sociale au o probabilitate mica de manifestare, întrucit raza
pe
comunei nu există manifestări cu afluență mare de public. Până în nu am avut
prezent
evenimente care să se fie constituit în riscuri sociale. Nu exista riscuri legate de
migratia fortei de munca.
Secțiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri
Intrucit cu exceptia fenomenului de seceta nu s-au produs efecte ale altor tipuri
de situatii de urgenta, in perioada analizata nu s-au inregistrat actiuni de interventie
ale fortelor profesioniste sau ale Serviciului voluntar pentru situatii de Urgenta.
Secțiunea a 7-a. Zone cu rise crescut
Zene de risc crescut pot fi considerate
- terenurile limitrofe albiei Pîrîul Vatasnita poate afecta satul [ lelesteni
1,5 ha teren pasune .
Zona aval de acumularea iaz Tiganime
coala Generală Flelesteni datorită numărului mare de care se
persoane pot
afla în elădiri pe timpul producerii unor situații de urgență, în special cutremur
sau
incendii (232 elevi)
Din punct de vedere al tipului unității administrativ-teritoriale, comuna
HELESTENI se incadreaza in categoria zonelor de risc rural,
CAPITOLUL IV. ACOPERIREA RISCURILOR
Secțiunea 1. Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție
Monitorizarea, evidența, gestionarea și evaluarea riscurilor, organizarea și
desfășurarea intervenției la producerea unor tipuri de risc pe teritoriul comunei
Helesteni, este atributul Comitetului Local pentru Situații de Urgență, Centrului
Operativ cu activitate temporară, Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta în
cooperare cu Inspectoratul pentru Situații de Urgențe Județean Iași prin Centrul
Operațional și Secretariatul “Tehnic Permanent, între care s-a stabilit un flux
informațional decizional pentru informare și raportare a situațiilor de risc produse
pe
teritoriul nostru de competență.
Elaborarea conceptiei de desfasurare a actiunilor de protectie interventie
pentru
situatiile de urgenta generate de riscurile identificate in plan teritorial prin acest plan
se va realiza astfel:
-pentru inundatii si fenomene meteorologice periculoase, conform planului de
aparare intocmit Ja nivelul comunei si a planului de evacuare, anexe la acest plan.
-pentru seceta si poluari accidentale pe cursurile de apa, conform planului de
aparare intocmit la nivelul comunei, anexa la acest plan.
-pentru cutremur si alunecari de teren, conform planului de aparare intocmit la
nivelul comunei, anexa la acest plan.
17
Pagina 19
-pentru accident pe caile de comunicatii in care sunt mijloace auto care
transporta substante periculoase , conform fiselor din Ghidul A.D.R.
-pentru orice alta situatie care implica evacuarea de persoane, animale si/sau si
bunuri, conform planului de evacuare in situatii de urgenta, anexa la acest plan.
-pentru epizootii conform planului de masuri intocmit la nivelul localitatii in
anul 2006, anexa la acest plan
-pentru epidemii, planul de aparare va fi intocmit dupa aparitia actului
normativ al Ministerului Sanatatii Publice. Planul va fi anexat la prezentul plan.
-pentru incendii, conform Dosarului privind interventia Serviciului voluntar
pentru situatii de urgenta Helesteni.
Activitatea de prevenire a situatiilor de urgenta pe teritoriul comunei, se va efectua
de catre membrii Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta Helesteni , conform
Programului de masuri in vederea acordarii asistentei pentru prevenirea situatiilor de
urgenta la gospodariile populatiei , a graficului controalelor la gospodariile populatiei
si a graficului activitatilor de informare publica. Aceste documente intocmite de catre
setul serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta. se constituie in anexe la acest
plan.
Secțiunea a 2-a. Etapele de realizare a acțiunilor
Desfășurarea intervenției, indiferent de situatia de urgenta produsa, cuprinde
următoarele operațiuni principale:
a)- alertarea și/sau alarmarea S$.V. Helesteni și a altor unități de intervenție
vecine sau cu care se coopereaza ($.V.S.U. Ruginoasa, A.I. Cuza.Strunga, S.D.N.
lasi. ). Timpul mediu de alertare a Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta
este de maximum 10 minute din momentul primirii informatici despre situatia de
urgenta produsa .Alertarea membrilor $.V.S.U. se face conform tabelului nominal
existent, de catre persoana care asigura permanenta la sediul primariei sau seful
serviciului voluntar pentru situații de urgență.
b)- informarea personalului de conducere asupra situației reale și iminența
producerii unui dezastru. Se realizeaza de catre seful s ciului voluntar pentru
situatii de urgenta, pe baza informatiilor preliminare obtinute de catre echipa de
cercetare -cautare sau de la membrii S.V.S.U. din localitatea in care s-a produs
situatia de urgenta.
c)- deplasarea la locul intervenției. Timpul maxim de raspuns pentru S.V.S.U.
este de maxim de 20 minute pentru obiectivele cele mai indepartate din cadrul
localitatii (satul Oboroceni si Movileni) .
d)- intrarea în acțiune a forțelor, amplasarea mijloacelor și realizarea
dispozitivului preliminar de intervenție. Se face conform planurilor operative
intocmite la nivelul comunei, anexe la acest plan si a situatiei concrete din teren.
c)- transmiterea dispozițiilor preliminare pentru interventie.
f)- recunoașterea raionului (obiectivului) in care s-a produs situatia de urgenta,
analiza situației, luarea deciziei și darea ordinului de intervenție. Recunoasterea se
face de catre catre formatia de interventie, salvare si prim ajutor din localitatea in care
s-a produs situatia de urgenta, sau de catre echipa de cautare salvare. In functie de
specificul situatiei de urgenta produse, recunoașterea se poate face si cu forte
specializate ale 1.].P.F. Iași sau Postului de Politie Helesteni. Dispozitia pentru
interventie se ia de catre presedintele C.L.S.U. Helesteni (inlocuitorul legal), pe baza
18
Pagina 20
informatiilor primite in urma recunosterii situatiei din teren. Ordinul de interventie
se
da de catre comandantul interventiei, persoană nominalizată de președintele C...S.U.
£)- evacuarea, salvarea și/sau protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor. In
functie de situația creată se pune in aplicare planul de avacuare în integralitatea
lui,
sau partial, pentru zona afectata. Alarmarea populatiei din zona de pericol se face de
catre echipa de alarmare, cu ajutorul sirenei si a clopotelor bisericilor din satele
componente.
h)- realizarea, adaptarea și finalizarea dispozitivului de intervenție la situația
concretă. Se realizeaza conform ordinului de interventie dat de comandantul actiun
conform planurilor de interventie intocmite si situatiei concrete din teren.
i)- manevra de forțe;
|)- localizarea și limitarea efectelor evenimentului/dezastrului. Se face conform
planurilor operative intocmite, care constituie anexe la acest plan.
k)- înlăturarea unor efecte negative ale cvenimentului/dezastrului:
I)- regruparea forțelor și a mijloacelor după îndeplinirea misiunii:
m)- stabiliea cauzei producerii evenimentului și a condițiilor care au favorizat
evoluția acestuia;
n)- întocmirea procesului verbal de intervenție și a raportului de intervenție:
o) retragerea forțelor și mijloacelor de la locul acțiunii la locul de dislocare
permanentă:
p)- restabilirea capacității de intervenție:
qy- informarea [.].S.U. și sau președintelui CSU.
7)- analiza intervențiilor și evidențierea măsurilor de prevenire sau optimizare
necesare.
Secțiunea a 3-a. Faze de urgență a acțiunilor
_
In funcție de locul, natura, amploarea și evoluția evenimentului, intervențiile
serviciilor pentru situații de urgență sunt organizate astfel :
a)- urgența | - asigurată de S.V.S.U. Helesteni si formatiile de interventie stabilite
prin planul de aparare impotriva inundatiilor fenomenelor meteorologice periculoase,
b) urgența a II-a - asigurată de subunitățile [.S.U.J. Pascani:
c)- urgența a III-a — asigurată de subunitatile [S.U.J lasi
..
d) urgența a IV-a - asigurată de grupări operative, dislocate Ia ordinul I.(.S.U.,
în cazul unor intervenții de amploare și de iungă durată.
Secțiunea a 4-a. Acțiunile de protecție-intervenție
Forțele de intervenție specializate acționează conform domeniului lor de
competență, pentru:
a) salvarea și/sau protejarea oamenilor, animalelor și bunurilor, evacuarea și
transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente, medicamente
și materiale de primă necesitate;
b) acordarea primului ajutor medical și psihologic, precum și participarea la
evacuarea populației, instituțiilor publice și operatorilor economici afectați;
c) aplicarea măsurilor privind ordinea publică pe timpul producerii situației de
urgență specifice;
d) dirijarea și îndrumarea circulației pe direcțiile și în zonele stabilite ca
accesibile;
19
Pagina 21
e) diminuarea și/sau eliminarea avariilor la rețele și clădiri cu funcțiuni esențiale, a
căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecția civilă: stațiile de
pompieri și sediile poliției, spitale și alte construcții aferente serviciilor sanitare care
Sunt dotate cu secții de chirurgie și de urgență, clădirile instituțiilor cu
responsabilitate în gestionarea situațiilor de urgență, în apărarea și securitatea
națională, stațiile de producere și distribuție a energiei și/sau care asigură servicii
esențiale pentru celelalte categorii de clădiri menționate, garajele de vehicule ale
serviciilor de urgență de diferite categorii, rezervoare de apă și stații de pompare
esențiale pentru situații de urgență, clădiri care conțin gaze toxice, explozivi și alte
substanțe periculoase, precum și pentru căi de transport, clădiri pentru învățământ:
£) limitarea proporțiilor situației de urgență specifice și înlăturarea efectelor
acesteia cu mijloacele din dotare.
Modul concret in care se executa actiunile de interventie. precum si procedurile de
interventie sunt detaliate in planurile de interventie intocmite la nivelul localitatii
care constituie anexe la acest plan.
Secțiunea a 5-a. Instruirea
1. Pregătirea Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta se face pe baza
Dosarului privind pregatirea personalului, care cuprinde:
1. Planul de pregatire profesionala anuala si lunara. pe teme si exercitii
de evidenta a participa la pregatirea profesionala si
calificativele obtinute
3. Planificarea exercitiilor si aplicatiilor.
Pregatirea membrilor serviciului voluntar pentru situatii de urgenta se face de catre
setul de serviciu. sub coordonarea nemijlocita a primarului. La actiunile de pregatire
a serviciului voluntar pentru situatii de urgenta pot participa si ofiteri din cadrul
Inspectiei de Prevenire a [.S.U.J. lasi.
II. Pregătirea în domeniul situațiilor de urgență se va realiza pe niveluri de
competență, structuri funcționale și pe categorii de personal, pe baza Planului de
pregatire in domeniul situatiilor de urgenta, intocmit anual de catre seful centrului
operativ si aprobat de presedintele C.]..S.U, Helesteni .Planul de pregatire constituie
anexa la prezentul plan si prevede:
a) pregătirea personalului de conducere din cadrul administrației publice locale cu
atribuții în domeniul managementului situațiilor de urgență; (presedintele,
vicepresedintele C.L..S.U. si seful centrului operativ cu activitate temporara) se va
face la Centrul Zonal de Pregatire Bacau, pe baza planificarii transmise de catre
1.S.U.]. Iasi
b) pregătirea membrilor comitetului local pentru situații de urgență, centrului
operative, si a sefului S.V.S.U. face pe baza Ordinului Prefectului Judetului lasi
privind pregatirea in domeniul Situatiilor de Urgenta;
c) pregătirea salariaților și a populației neîncadrate în muncă.
1.Pregătirea salariaților din cadrul Primariei se realizează prin pe baza graficului si
tematici de instruire anuala , prin instructaje și antrenamente, în funcție de tipurile de
risc la care sunt expuși. Instruirea în domeniul situațiilor de urgență se certifică prin
înscrisuri realizate, după caz, în fișa individuală de instructaj în domeniul situațiilor
de urgență, în registrul de predare-primire a schimbului sau în procesele-verbale de
instruire. Fișele individuale de instructaj se întocmesc pentru toate persoanele
20
Pagina 22
angajate. După efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fișelor
individuale de instructaj, înscrisul efectuându-se cu pastă sau cu cerneală. După
completare, fișa individuală de instructaj în domeniul situațiilor de urgență se
semnează de persoana instruită și de către persoanele care au efectuat și au verificat
instructajul.
Modul de evaluare a pregătirii personalului. se face prin intermediului testărilor
scrise, verificărilor practice dar și cu ocazia aplicațiilor, exercițiilor și concursurilor
specifice.
2.Populația se instruiește prin participarea la exercițiile de alarmare publică, la
exercițiile de evacuare, participarea la adunarile cetatenesti, prin intermediul
actiunilor de informare publica derulate de S.V.S.U. Helesteni, prin intermediul
mass-media și prin acțiunile derulate de organizațiile neguvernamentale, potrivit
specificului acestora.
Primarul, care este și președintele C.L.S.U. și conducerile instituțiilor publice
au obligația de a asipura cunoașterea de către forțele destinate intervenției. și
precum
de către populație a modalităților de acțiune conform prezentului plan de analiză și
acoperire a riscurilor .
Seci nea a 6-a. Realizarea circuitul informațional-decizional și de
cooperare
Sistemul informațional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate
observării. detectării. măsurării, înregistrării, stocării și prelucrării datelor specifice,
alarmării, notificări. culegerii și transmiterii informațiilor și a deciziilor de către
factorii implicați în acțiunile de prevenire și gestionare a unei situații de urgență
Informarea sccretariatului permanent al C.J.S.U. asupra locului producerii unei
situații de urgență specifică, evoluției acesteia, efectelor negative produse, și
precum
lor luate, se realizează prin rapoarte operative
.
Primarul și C.L..S.U., precum și conducerile instituțiilor amplasate în zonele de
rise au obligația să asigure preluarea datelor și aventizărilor meteorologice și
hidrologice, în vederea declanșării acțiunilor preventive și de intervenție.
Fluxul informational decizional, precum si continutul si periodicitatea
transmiterii rapoartelor operative si de interventie sunt stabilit prin planurile operative
intocmite pe tipuri de riscuri si care constituie anexe la prezentul plan.
CAPITOLUL V. RESURSE UMANE, MATERIALE ȘI
FINANCIARE
1. Alocarea resurselor materiale și financiare necesare desfășurării activității de
analiză și acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin
Planul de asigurare cu resurse umane, materiale și financiare pentru gestionarea
situațiilor de iirgență, aprobat de C.I..S.U si care constituie anexa ia prezentul plan.
Consiliul iocal prevede anual, în bugetul propriu, fondurile necesare
pentru
asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare analizei și acoperirii
riscurilor din comuna Ielesteni.
2. În funcție de categoriile de riscuri identificate, mecanismele și de
condițiile
producere/manifestare, de amploarea și efectele posibile ale acestora, au fost stabilite
în componența Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență forțele și mijloace
necesare de prevenire și combatere a riscurilor, astfel
21
Pagina 23
a) Compartimentul de specialisti pentru prevenire.
b) Formatii de interventie, salvare si prim ajutor.
Activitățile preventive planificate, organizate și desfășurate în scopul acoperirii
riscurilor:
- controale și inspecții de prevenire la gospodăi le populației, agenților
economici și instituțiile publici
- asistența tehnică de specialitate pentru prevenirea incendiilor;
- informarea preventivă și pregătirea populației pentru apărare;
- constatarea și sancționarea încălcărilor dispozițiilor legale.
Pe lângă Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta, in functie de specificul
si amploarea situatiei, mai pot acționa, după caz, în condițiile legii: unitățile poliției,
jandarmeriei și poliției de frontieră, unitățile specializate/detașamente din cadrul
Ministerului Apărării Naționale, unitățile pentru asistența medicală de urgență ale
Ministerului Sănătății, organizațiile nonguvernamentale specializate în acțiuni de
salvare. unitățile și formațiunile sanitare și de inspecție sanitar-veterinară, formațiuni
de pază a persoanelor și a bunurilor, precum și detașamente și echipe din cadrul
serviciilor publice descentralizate și societăților comerciale specializate, incluse în
planurile de apărare și dotate cu forțe și mijloace de intervenție, formațiunile de
voluntari ai societății civile specializați în intervenția în situații de urgență și
organizați în ONG-uri cu activități specifice,
Forțele auxiliare se stabilesc din rândul populației și salariaților, formațiunilor
de voluntari, alele decât cele instruite special pentru situații de urgență, care
acționează conform sarcinilor stabilite pentru echipele specializate de protecție civilă
organizate la operatorii economici și societățile comerciale în planul de apărare
specific.
CAPITOLUL VI. LOGISTICA ACȚIUNILOR
Sistemul forțelor și mijloacelor de intervenție în cazut producerii unei situații
de urgență sunt stabilite prin planurile de apărare spec întocmite la nivelul
localitatii, pe tipuri de riscuri. Forțele și mijloacele de intervenție se organizează, se
stabilesc și se pregătesc din timp și acționează conform sarcinilor stabilite prin
planurile de apărare specifice.
Logistica acțiunilor de pregătire teoretică și practică, de prevenire și gestionare
a situației de urgență specifice se asigură de către autoritățile, instituțiile și operatorii
economici cu atribuții în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri și resurse necesare.
Responsabilitatea asigurării fondurilor financiare pentru pregătirea și
desfășurarea acțiunilor de intervenție inclusiv pentru asigurarea asistenței medicale
persoanelor care au avut de suferit și pentru asigurarea condițiilor de trai sinistraților,
revine Consiliului local Helesteni.
Situația cu necesarui de fonduri financiare se prezintă spre aprobare Consiliului
jocai. Asigurarea materială, a acțiunilor de înlăturare a urmărilor situatiilor de urgenta
se realizează prin grija primăriei, operatorilor economici si persoanelor fizice cu care
s-au incheiat contracte de prestari servicii și prin cereri către operatorii economici
elaborate din timp de către Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregătirea
Teritoriului pentru Apărare.
ANEXE:
22
Pagina 24
Anexa 1. - Lista autorităților și factorilor care au responsabilități în analiza și
acoperirea riscurilor în comuna Helesteni (conform modelului din Anexa 2 la
nr.
O.M.A..I. nr. 132/29.01.2007);
Anexa 2. - Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR
(conform modelului din Anexa nr. 3 la O.M..A.1. nr. 132/29.01.2007);
Anexa 4. - Riscuri potențiale în localități/județe vecine care afecta de
pot zona
competență a unității administrativ-teritoriale;
Anexa 5. - Hărți de risc;
Anexa 6. - Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de
reducere a frecvenței de producere ori de limitare a consecințelor acestora,
pe tipuri
de riscuri;
Anexa 7. - Sisteme existe te de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori
critice și de alarmare a populației în cazul evacuării;
Anexa 8. - Tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei
situații de urgență (seism, inundație, alunecare de teren, accident tehnologic etc.);
Anexa 9. - Planuri și proceduri de intervenție;
Anexa 10. - Schema fluxului informațional-decizional;
Anexa 11. - Locuri/spații de evacuare în caz de urgență și dotarea
acestora;
Anexa 12, - Planificarea exercițiilor/aplicațiilor, conform reglementărilor;
Anexa 13. - Rapoarte lunare de informare și analiză către prefect/1.].S.U.;
Anexa 14. - Situația resurselor, tabelul cu stocul de mijloace și materiale de
apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilități locale și cu
sprijin de la Comitetul pentru situații de urgență ierarhic superior (L.J.S.U.
sau
C.J.S.U.);
Anexa 15. - Reguli de comportare în cazul producerii unei situații de
urgență.
Anexa nr.]
23
Pagina 25
Lista cu autoritatile si factorii responsabili
in analiza si acoperirea riscurilor in localitatea Helesteni.
Nr. Denumire | Coordonate autoritate Persoana de contact Atribuții ]
cr. autoritate Adresă, număr de
telefon
î” | Primăria Comuna Helesteni, Conform fisei nr.
Comunei ! Dudetul Iași, Cod Primar
Helesteni 1707245, Tel. și Fax | Tel. 0232/716768
0232/716770, Email: — | Privat: 0728/ 326251
| Adresă
primaria sat Oboroceni, com
helesteni(A)yahoo.com. | .Helesteni, jud Iasi
|
Viceprimar |
|
|] Tel. și Fax 0232/716768 ; Conform fisei nr.2
! Privat: 0725564291 |
|]
| | Adresă sat Oboroceni com |!
| |
Helesteni, jud lasi i
!
Secretar
i Tel. Eax 0232/716770 | Conform |
și fiscinră
Privat: 0724082227 |
Adresă sat Helesteni. com. |
| Helesteni.jud. tasi
|
|
Șef Serviciu Situații de |
| |
i Urgență Conform fiseine4
“Tel. și Fax 0232/716770
Privat:0725564290
i Adresă sat Miclauseni
| com Butea, jud lasi
—
2 | Post Poliție Comuna Helesteni, ÎN
Helesteni Judetul Iași, Cod Șet Post Poliție
107245, Tel. Tel.0232/716790
1023277
Școala !Comui ste
Generală Judetul Iași, Cod |
Helesteni 107245, Tel. și Fax
0232/716780, Tel. și Fax 0232/716780
Privat: 0766309059
Adresă sat Oboroceni, com
|
Helesteni, jud Iasi |
Dispensarul | Comuna Helesteni, | Ibanescu Magdalena
uman Helesteni | Judetul Iași, Cod Medic
707245, Tel. 0721274042
Tel.0232/716753, Lo Iasi
24
Pagina 26
Anexa nr. 2
Atributiile autoritatilor si responsabililor cuprinsi in Planul de analiza si acoperire a
riscurilor din comuna Helesteni.
AUTORITATEA : PRIMAR -presedinte al Fisa nr |.
Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta.
GESTIONAREA RISCURILOR.
a)Monitorizarea permanenta a parametrilor Tele0. 1. Cotele de aparare pe cursurile de apa neindiguite
seismici, de mediu si hidrografic si transmiterea datelor 2. Pragurile critice la precipitatii
Ja autoritatilor compelente ! 3. Fazele de aparare la acumularile proprii
“Structura rapoartelor de interventie este prevazuta în planul de
aparare la inundatii.
La atingerea valorilor critice se informeaza C.0. ale C.J.S.U,
si al S.G.A. lasi, conform fluxului informational din plan.
) Controlul preventiv al autoritatii pe domeniide In domeniul prevenirii sitatiilor de urgenta specifice
(conform Regulamentului OMAI | coordoneaza
competenta aprobat cu activitatea de control a S.V.S.U.
160 din 2007) a)la gospodariile populatie de 2 ori an, primavara si toamna
pe
b) la unitatile de invatamant: ) data pe an, în luna septembrie.
e) institutiile publice din subordinea consiliului local 1 data pe
|
an.
| a) anterior si adunarilor
pe timpul sau manifesariler publice.
cind se desfasoara
e) la solicitarea conducatorilor operatorilor economici din
sectorul de competenta. cu care s-au ancheiat contracte de
| interventie- la cerere
Informeaza in Consiliul Local semestrial si 1.SU.J. anual. pe
i
impul controlului, |
informarea a populatiei în domeniul __ i
|[E) preventiva asupra pericolelor ! pericolelor potent ic (a locuinte gospodarii. si |
| specifice si asupra comportamentului de adoptat în cazul institutiilor din subordinea consiliului local si modul
precum
unui pericol de comportare în situatii de urgenta
(conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 1 data pe an.
[2007)
Coarda acuta SETE o tar
Mira de nivel- pentru fiecare acumulare
Autoturism
competenta (conform Regulamentului aprobat cu OMAI Carnete cu constatari pe timpul controlului
160 din 2007)
c) Informarea preventiva a populatie; asupra pericolelor Pliante
specifice si asupra comportamentului de adoptat în cazul Afise
unui pericol
(conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din
2007)
d) Exercitii si aplicati Sunt stabilite în documentele S.V-S-U.
TI. INTERVENTIE
a) alarmare Se informeaza asupra situatiei create
1 decizia de alarmare a populatiei din zona de pericol
Dispune alertarea S.V.S.U,
Dispune convocarea C.L.S.U.
Mijloace - fax, telefon, sirena electrica, autoturism
Timp de intrare în actiune maximurn 20 minute
b) actiuni de cautare,salvare, descarcerare Da dispozitia de interventie comandantului actiunii
Verifica raportul de interventie
€) asistenta medicala Sunt stabilite în planurile operative
d)actiuni de indepartare a pericolului produs Sun stabilite în planurile operative:
e)Actiuni de limitare a consecintelor unui pericol Sunt stabilite în planurile operative
25
Pagina 27
AUTORITATEA : PRIMĂRIE Fisa nr 2.
VICEPRIMAR — vicepresedinte al Comitetului
Local pentru Situatii de Urgenta.
GESTIONAREA RISCURILOR
a)Monitorizarea permanenta a parametrilor Indeplineste atributiile din fisa nr. L, în absenta
meteo, seismici, de mediu si hidrografici si primarului
transmiterea datelor la autoritatilor competente
b) Controlul preventiv al autoritatii pe Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, în absenta
domeniide competenta (conform primarului
Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din
2007)
c) Informarea preventiva a populatiei asupra indeplineste atributiile din fisa n. |, în absenta
| pericolelor specifice si asupra primarului
| comportamentului de adoptat in cazul unui
pericol
| (conform Regulamentului aprobat cu OMAI
|.160 din 2007)
d) Exercitii si aplicatii Indeplineste atributiile din fisa nr. 1. în absentă
primarului ____.
RESURSE NECESARE
p
a)Monitorizarea permanenla a parametrilor Indeplineste atributiile din fisa nr. [. în absenta
meteo, seismici. de mediu si hidrografici si primarului
| tansmiterea datelor la autoritatilor competente
b) Controlul preventiv al autoritatii pe "indeplineste atributiile din fisa nr. [, în absenta
domeniide competenta (conform primarului
Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din
|2007_
— atributiile din
) Informarea preventiva a populatiei asupra Indeplineste fisa nr. |, în absenta
pericolelor specifice si asupra primarului
|
comportamentului de adoptat in cazul unui
pericol
(conform Regulamentului aprobat cu OMAI
160 din 2007)
d) Exercitii si aplicatii indeplineste atributiile din fisa nr. I, în absenta
primarului
III. INTERVENTIE
a) alarmare îndeplineste atributiile din fisa nr. |, în absenta
primarului
D) actiuni de cautare salvare, descarcerare Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, în absenta
primarului
c) asistenta medicala indeplineste atributiile din fisa nr. I, în absenta
primarului
|Ohaciuni de indepartarea pericolului produs îndeplineste atributiile din fisa n. În absenta
|
primarului
C)Actiuni de limitare a consecintelor unui Indeplineste atributiile din fisa nr. |, în absenta
pericol primarului
AUTORITATEA _: PRIMĂRIE [ Fisa nr 3-
26
Pagina 28
SECRETAR — SEF CENTRU OPERATIV
PENTRU SITUATII DE_URGENTA
GESTIONAREA RISCURILOR.
a)Monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, 1. Cotele de aparare pe cursurile de apa
seismici, de mediu si hidrografici si transmiterea neindiguite
datelor la autoritatilor competente 2. Pragurile critice la precipitatii
3. Fazele de aparare la acumularile proprii
Centralizeaza datele si intocmeste rapoartele
sinteza
Structura rapoartelor este prevazuta în planul de
aparare la inundatii si in planul de aparare la seism
si alunecari de teren
b) Controlul preventiv al autoritatii pe domeniide | Nu
competenta (conform Regulamentului aprobat cu
OMAI 160 din 2007)
C) Informarea preventiva a populatiei asupra Nu
pericolelor specifice si asupra comportamentului
| | de cazul unui
adoptat în pericol
| (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160
din 2007)
d) Exercitii si aplicatii
Ta)Monitorizarea permanenta â păramctilor meteo, ivelmetru Î buc
seismici. de mediu si hidrografici si transmiterea
| datelor la autoritatilor competi
fb) Controlul preventiv al autoritații pe domeniide
|
competenta (conform Regulamentului aprobat cu
JOMAI 160 din 2007),
c) informarea a populatici asupra
preventiva
pericolelor specifice si asupra comportamentului
de adoptat in cazul unui pericol
| (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160
din 2007)
Exercitii si apl Intocmeste planul de pregatire în domeniul
situatiilor de urgenta
Intocmeste documentele de organizare a
_aplicatiilor
III. INTERVENTIE,
a) alarmare Intocmeste planurile operative
Intocmeste rapoartele operative
Convoaca, din dispozitia primarului, C.L.S.U.
b) actiuni de cautare, salvare, descarcerare Intocmeste planurile operative
Intocmeste rapoartele operative
C) asistenta medicala. Intocmeste planurile operative
Intocmeste rapoartele |
operative
djactiuni de indepartare a pericolului produs Intocmeste planurile operative
Intocmeste rapoartele operative
eActiuni de limitare a consecintelor unui pericol Întocmeste planurile operative
Intocmeste rapoartele operative
AUTORITATEA : PRIMĂRIE
27
Pagina 29
SEF SERVICIU VOLUNTAR PENTRU SIT. URGENTA Fisa n 4.
GESTIONAREA RISCURILOR.
)Monitorizarea permanenta a parametrilor meleo, selsmici, - Cotele de aparare pe cursurii
de mediu si hidrogrefici si transmiterea datelor la 2. Pragurile critice la precipitat
autoritatilor competente 3. Fazele de aparare Ia acumularile proprii
b) Controlul preventiv 2] autoritati pe domentide: 1n domeniul prevenirii itatiilor de urgenta specifice
competenta (conform Regulamentului aprobat cu OMAI Planifica si conduce nemijlocit activitatea de control a
160 din 2007) SVSU.
a)la gospodariile populatie de 2 ori pe an, primavara si
toamna |
b) la unitatile de invatamant: 1 data pe an, în luna
septembrie.
) institutiile publice din subordinea consiliului local 1 data
pe an.
4) anterior si pe timpul adunarilor sau manifestarilor publice-
cind se desfasoara
e) la solicitarea conducatorilor operatorilor economici din
seetoul de competenta. cu care s-au ancheia oniracie de
| la
înterventie- cerere
înformeaza primarul saptamina! si SU... anual pe timpu!
|
controlului,
c) informarea preventiva e populătici asupra pericolele, în domeniul pericolelor potentiale la locuinte si gospodarii,
specifice si asupra comportamentului de adoptat în cazul ! si institutiilor din subordinea consiliului local. precum si
unui pericol modul de comportare in situatii de urgenta.
(conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) 1 data pe an.
d) Exercitii si aplicat Coordoneaza activitatea servicului voluntar __
[RESURSE NECESARE:
Ta)Monitorizarea permanentă 3 parametrilor meteo. SoismIci- "Pluviometru si nivelmetru 1 buc,
| de mediu si hidrografici si transmiterea datelor la - pentru fiecare acumulare
autoritatilor competente
'b) Controlul preventiv al autoritatii pe domeniide Autoturisra
compelenta (conform Regulamentului aprobat cu OMAI Camete cu constatari pe timpul controlului
160 din 2007)
__. _ a
C) informarea preventiva a populatiei asupra pericolelor
specifice si asupra comportamentului de adoptat în cazul
|
unui pericoi
(conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007)
d) Exercitii si aplicatii
ÎII. INTERVENTIE
2) alarmare
Da dispozotie echipei de alarmare pentru actionarea
sistemului de alarmare al localitatii
Mijloace - fax, telefon, sirena electrica, autoturism
Timp de intrare in actiune maximum 10 minute |
B) actiuni de cautare salvare, descarcerare Conduce actiunile de înterventie, conform prevederilor |
planurilor operative de la serviciu si dispozitiei de |
interventie a presedintelui. C.L.S.U. |
Solicita forte în sprijin, daca situatia o
Intocmeste raportul de interventi
asistenta medicala Conduce actiunile de interventie, conform prevederilor
planurilor operative de la serviciu si dispozitiei de
interventie a presedintelui C.L.S.U.
Solicita forte în sprijin, daca situatia o impune
Iatoceeste raportul de interventie
| d)actiuni de indepartare a pericolului produs | Conduce actiunile de interventie, conform prevederilor
de a
planurilor operative la serviciu si dispozitiei de
erventie a presedintelui C.L.S.U.
Solicita forte în sprijin, daca situatia o impune
Intocmeste raportul de interventie,
eActiuni de limitare a consecintelor unui pericol Conduce actiunile de interventie, conform prevederilor
planurilor operative de la serviciu si dispozitiei de
interventie a presedintelui C.L.S.U.
Solicita forte în sprijin, daca situatia o impune
Intocmește raportul de interventie.
28
Pagina 30
e!
Hjeun sao
emiqesuodsaa 3p 17 :oteydope ap 18 | 15
eaezioaud E2UIp10 ad tunoazd nuizoud 2[a4aWu109 huaAdo)ul
- "o|uag10uy wlenyis vețaeyo0os 9] euorieN etienuis
no nypioruiop 31$2jIQEIS ajuansguu nzuad *oezdope ax 3p ap 18 putarad
gzeauuras 16 ap ad !n|nuiaysiS 9513
“gjuaăan e] “In 10[3)aj1ui09 atopetaaveuu ajiunniezado gapuonoud aouj
3p |N3ouui0A ațayuatejnăau 10147480 “ițzodsip 3ȚoWuauinoop
ap 18 teinisaoe INp102e o 16 nes aJa)uauoduroa earealAni2e IPULOJUI
NI2IAJ95 aJoupas *ajowiesâozd eaue20Au02 easomuusuten axsavefia.d aj4azzon| eoreoepai au/pro ej aJesa13 pays
10[jeniS FoJjun.uy “a[aZAAE E 1$ oțoiunpat ap pulntad nes
£ E] Hemqesuodsau aonpuoo gun 16 atsaurtud EIn2ax3 ganâise :oueqoade gzeoznyip A0SAUId0UI
3p ȘOEOAUOA. 'apuanuejd gzeauuias piuaflan (4 (9 pnduui (p 10[al33104d (2 oAnoodsou (3 gAnelado
exouy nazuonsaă 15 a1ds |
i 10[20%072]23 mele op! Pi SEE osszo|
| RI ELITE /ze70 | zezo BoLoIL!
2U0p E | —
Uj 15
țosoape Esoapy wunuod mansa! tua2020q0 tunmoD| poop as pra3s22H unwio) 1u21528H
Hinqraye «4 | — | | aeș
i ops0 0
no pjauny —ararțadooțA |
utinpsur aaa seaprout aenad aguutad I3959PH vuguutid I02)S92H —1E92192$ eraguud 12352121
10[anyon435 <10pan3on295 | | !
€ Ape12do
e[eurmou aNovapas2ad 21oyuțpo62adoo1A n.guao
pIquau eniouny “n's"79 “n'sTo j9$
|
tjuouoduo pjezprouț navă
oumuaad VUIH NILNYISNOD ATIAVWA NVIVAL SVLUoa
uns BUN "Da -"1nvd
319 Sunysuu | | +9 |
IN i |_'2 _“€
Pagina 31
JOȚtagI9)OW up o 10]1E2E)0% uj no 18 J0[IgIz104 UI
nud atu) nanuod alanuao e103500£ eunwga) e103590e erme3o| tagunogu! oxgonpuoa zdnse E10IE3E
25130 [nyeve)aa2as |e1ouo0) ap *9X29|Nz3a ad *oVen[nzaa
annuțiap eoreoyjde uouzuuIad *ayey|nz2a eoseoijde uoueuuad giuizazd Ane1ado gyuizaudai ESTEAIȚA
nz0dns no (n[ne107o2dsuj giuoBn 10]HrZnțou0o osozguun urjuoui ar osaaguun uțjuauu 3] areo 10[HiZn[au02
Joeyuoo ap iu5pu0a53335 J0|Wizn[ou02 uapuod53103 :in[nyaui0o gzeouuoși od 353
eonezijeau ap 1$ gĂuavduu02 15 tgjuajadui02 0peațun E
|mound jnzpeo ejuaăa[ *un3eqzap ayeadope 3 *onygqzop ayeydope ajaiuppos *umpqzap SRO
oysouguuan up 3p e] 3p ap 3Anie13do ej 16 40) pE
gundise juotreuniad oirieny!s 91eoziajo4 “anneaado 10Jaura|qoud 1ojtansguu 10țowajqozd 10jtansgua a|aa2012s 10jatuajgoud 10[EIRSETI
(4! (f uienuS su 15 AJae0)2o5 15 pdronied Ș
| | | | i „i ! ; |
Ea PEezo 9%gsigue O6ZH9SS7L0 1ze20 950740! ZE20 OSL91L zpopzzizLo
| | | | |
ii teaser anod song 1s masa] eunuo) 133s2fPH 1$ ro)5af9H eunuo) MaypSar2Hă
asod O | | 3sod |
eagurid ua _ M2IsoHi 328 Wu03s219H 121p21A
atinod 'Ipv atiuod 2404! vurqeo
RS|u | u | ui
NSA'SRS aqua “n'sTo5 RAQUIIA “n's"T9 aqua -0s">
|
ATISVA NOZIND AHOVALIANA Ei nasueql euorepâtA
NAVIA "ERIIIA
|
| |_“S | |__'9 _“£
Pagina 32
up i tu, no up no 18 1 no 18
ygonpuoo eudnse J0ȚIIE2ZN0M wzovgonpuoo 10141Pag3o4 e4nyg39] rguui0șu) uougonpuoo eun1g83] vzunoguț muoutonpuoo 1011818104 tunig8a| 1azuroguj mozgonpuoo
e10]503 eudnse e101so0e eudnse ex015aoe cadnse 210599 eidnse
ad “VE ad *99e9]nz34 ad od *93Ey zuza) ad
Ape10do eyuizaudoa nzaa vaueo)pde Anezado gyuizaudau eazeonjde juaueuuod gujzaud Aezado guuizoudoa eozeoide juoueuizad purzaud AneJaclo gyuizoudu Na juaueuud yuizaud Aneiado gyuizaudau
aj a a] 3] 9] jde 3|
EZeauu10y axa 1ouoo osaxguun gzeaunioy areo 10Ț2n[2u00 osaxguzin urjuaui +injn3auiuu0o zeouuoyi nsuoa a1eo osoaguuan uruauu tinpnsosnuuoa gz62uL0yu! ax 10J1IZNȚAu09 osouguuin urjuauu :1nynaaatuu0o 3122
ad 18 ad 1$ :auuapuodsa10o ad xi ad 1U3puod53105 gzeauozui ad a
ofiieuun *giuayadui0o 1$ *giuayadui02 18 *pjuoduioo
'onnizqzap avedope *ainaggzap oxeadope o[aiuipas “aanygqzap ayeydope atalurpaă ți a0jtizatun *99N18Q73p a3edope 3jaiuipoă
16 3p aAmpe1ado | ap ei tazapaA 18 0 ap dAȚEado ej
10]iunsgtu 10Țu s0țtanseuu opiansguu ap 10 10|ou1a|Q0a unse gd
10fauiajqo:d 0fauuiațaoud 9Jarz029s afanu29 gdhonued 10Juia]qoad ajare07925 gdtorued: atound inansu ajare03325 3
| 1 | | 18 | | 16 : | 1$ ! | Ț
7
raszo oscoe esogogooLo Teo esezss SEO zâ86S8s6L0
| | | | i | | zezo zz0 | | |
| | | ! |
Sotunză vuansoun MUaNSalH
1vs! MU2XS2RRH La se ves ES masaH
| | | u | | | | | | | ;
__ ms
iii assuodsi Ou9v Nasa OUdV ÎNVWUVH
10723410 1055 IS upauu piei 1395912 a2w1su09 1e307 mpv DOZ 1an vsv
d | ia | Is j DS
Și uj uy u u
AS T a naquoW „neserro aqua n's"T> za. naquroAl so PR naqur2A n's"To cupe
2 |
eroeauczanoa Atu
umuol 90105 noa 1J0S oua Po si
|
ÎN “6 | [i uL zi
Pagina 33
10l44g1g10y u na 10pzgaou up 7o 18 no 18 10|uIg1z104 tu no
guniogul s0ygonpuoa exdnse esoysooe eanng82] uguuzogut oxgonpuoo eudnse e10Js30e aim vaguogu! maongonpuoo zadnse 2anyg3a] vagusaogut oggonpuoo idnse eonsaoe eanag3a]
ad “aIe)jnzaa ad “a puurzau ad giuizaud ad *9
gyurzaud Ane1ado pyuizaudai vaseoyjde Juoueuusod Anyezodo yuizoudoa eaueoujde Juarzad Apye1ado gyuizaudaa guaueuu12d Agezaddo șyuizoudo; paeonțde uoueurad
s0jHiznj2u03 asasguun uriuou 3] axeo osauzuLin aj ao uțjuauu osasguuun urjuoul
gzeauLtoy IuapuSaGaio3 gzeouuoy ad ]9u0o upjudui*]us9odiuoo gzeouuoy ad uapuod53109 :n|nzyiuzoo gzeauuoji î “3IUapizodsăio5
*3Vnugqz3p 4 *Ș)uay2du03 10yr “aInygq72p 15 *7juovaduu09 1$ iuovoduu02
udope Aero aveylope aApizzado ajaiurpos aveydope SAȚiaiao
3p ap ap e] ap
J0[auofqoid J0junsguu 3|auzo)oas Iu 10[aur2]qoud J0jiunseuu farao)aas 32120735 3foaiua5 gdionut 10J1ansguu a[a120y0a5
15 | 15 | 18 3panua5
Tae ocs 1ze20 ozaL| 1720 P6L94,
| | | | | i | ze
as Masa] ms MI395912H ss U23S2H
| | i | SI | |
1oona3e E -AXGN DIS - ausuedsia
'3y evaeurțad 1U03s242Hi 3432924 euetațad Moasol2Hi “upy '9'S XAL AEULI3)2A auutoA YU9)5912H
w | up us u
naqur2p -0s9 naquW “n:s%o Raquu2A sui, “n's"To DAQUL2W "ns"To
|
cuv
emumd euutu) upurysuc) EABON AUISEA
e [Ti SL 9
Pagina 34
Anexa 4
Riscuri potențiale în localități/județe vecine care pot afecta zona de
competență a unității administrativ-teritoriale;
Nu există.
Efectele posibile ale manifestarii acestui tip de risc si procedurile de
interventie sunt detaliate in planul de aparare impotriva inundatiilor,
fenomenelor meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la
constructiile hidrotehnice
Anexa 5. - Hărți de risc
Hartile de risc sunt detaliate in planul de aparare impotriva inundatiilor,
fenomenelor meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la
constructiile hidrotehnice, in planul de aparare impotriva efectelor unui
seism si alunecari de teren, precum si in planul de evacuare.
Anexa 6. - Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de
reducere a frecvenței de producere ori de limitare a consecințelor
acestora, pe tipuri de riscuri.
Masurile de prevenire, reducere a frecventei de producere sau de limitare
a riscurilor sunt detaliate in planul de aparare impotriva inundatiilor,
fenomenelor meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la
constructiile hidrotehnice, in planul de aparare impotriva efectelor unui
seism si alunecari de teren, in planul de evacuare in situatii de urgenta si
în planul de masuri pentru epizoootii. Pentru incendii, măsurile
preventive sunt detaliate în documentele existente la S.V.S.U., conform
O.M.A.I. 718 din 2005 și O.M.A..1. 160 din 2007.
Anexa 7. - Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii
unor valori critice și de alarmare a populației în cazul evacuării;
Sistemul de alarmare a populatiei: SIRENA amplasata pe cladirea
Primariei Helesteni si clopotele bisericilor din satele componente.
Anexa 8. - Tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de
producerea unei situații de urgență (seism, inundație, alunecare de teren,
accident tehnologic etc.)
Sunt prezentate in planul de aparare impotriva inundatiilor,
fenomenelor meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la
3
Pagina 35
constructiile hidrotehnice, in planul de aparare impotriva efectelor unui
seism si alunecari de teren, in planul de evacuare,
Anexa 9. - Planuri și proceduri de intervenție.
9.1. Planuri
Sunt intocmite la nivelul localitatii:
planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la
constructiile hidrotehnice,
planul de aparare impotriva efectelor unui seism si alunecari
de teren,
planul de evacuare in situatii de urgenta
planul de masuri pentru epizocotii.
9.2. Proceduri de intervenție
9.2.a) În cazul producerii inundațiilor
Etape ale acțiunilor de | Activități ități care se execut "Cine asigură punerea în "eine veritică |
Aa2 | japli măsur
| - _—|
primirea - institu crviciului de - Șeful Centrului Operativ
avenizărilor | permanență la sediul primăriei | și șeful S.V S.L'.
hidromeieorologice. | (se întocmește raful sunt
| instruite persoanele care asigură | -- Șeful Centrului Operativ
serviciul de permanență). și șeful S.V S.U.
- verificarea fluxului
| |
informațional decizional (se
| verifică legăturile cu Centrul | = Șeful Centrului Operativ
ional al C..S.U. cu
Centrul Operativ al D.A. Siret, | - Șeful S.VS.U.
| cu C.L.S.U vecine, cu centrele
operative subordonaie) |
- sunt informați membrii
|cusu.
- se retransmite avertizarea la
| instituțiile în Primarul
cu atribuții
| eesti narea ilor de - Șeful S.V.S.|
urgență pe plan local (Postul de
Politie, școli, operatorii
| economici care pun la - Șeful S.V.S.U.
| dispoziție forțe și mijloace, în. | - Viceprimarul și șeful
special pentru intervenție svsu.
operative și evacuare), șefii
| Eormaiilor de intervenție din
componente, la |
V-a
deținătorii administratorii de
lucrări hidrotehnice.
| în funcție de conținutul
avenizării, se avertizează cu
34
Pagina 36
prioritate populația și
obiectivele aflate în zonele de
risc la inundații din revărsări de
cursuri de apă, scurgeri de pe
versanți și accidente la
construcții hidrotehnice, așa
cum sunt le delimitate
planurile locale de apărare,
precum și populația aflată în
zonele de risc pentru
producerea fenomenelor
meteorologice periculoase.
- se verifică funcționarea
sistemului de alarmare a
populației
- se pregătește stocul cu
materiale și mijloace de
| intervenție. astfel încît acesta să
poată fi folosit în timpul cel
mai scurt,
- se verifică starea lucrărilor de
apărare impotriva inundațiilor
i a lucrărilor hidrotehnice
+
| La declanșari ta si Primarul
fenomenelor ATENȚIE (reprezintă o
periculoase situație deosebită, dar nu
| neapărat un pericol) - se Șeful S.V.S.U.
supraveghează permanent
zonele de ris - Personalul voluntar
- instruirea membrilor 5.V.S.U. - Șefii formaților de
și ai formațiilor de intervenție, intervenție din localitățile
stabilirea sectoarelor și afate în zonele de rise
raioanelor de responsabilitate: - Deținătorii/administratorii
- îndesirea observațiilor și e lucrări hidrotehnice
măsurătorilor care se fac pentru
„urmărirea fenomenului și
pentru prognoza evoiuției sale; Șeful Centrului Operativ
- verificarea construcțiilor cu Șeful S.V.S.U,
rol de apărare- se urmărește și
se comunică în timp operativ. Primarul
ingerea mărimilor de
avertizare pentru precipita
niveluri sau debite sau a
mărimilor locale de apărare
(faza 1 pentru cursurile de apă
îndiguite, cota de ATENȚIE
pentru cursurile de apă
neîndiguite, pragul de
ATENȚIE pentru baraje ).
se centralizează datele și se
întocmește raportul operativ cu Șeful Centrului Operativ
efectele fenomenelor Primarul
periculoase. Raportul se
întocmește și se transmite
zinic, sau la modificarea
35
Pagina 37
Situației, la Cenrul Operativ
pentru Situații de Urgentă (fax | Șeful S.V.S.U.
214470, telefon 412121 sau
112) și la Grupul de Suport Primarul
Tehnic (fax 410-011, telefon. | Primarul
410513)
Primarul
2. LASITUATIA DE
ALARMĂ = care este Primarul
caracterizată printr-o evoluție
a fenomenelor în direcția în | Primarul
care poate conduce la un
anume pericol (de exemplu:
creșterea în continuarea | Șeful SV SU
miveluritor pe cursul de apă,
creșterea debitelor infiltrate
| prin construcțiile Primarul
| hidrotehnice de retenție și a |
| antrenării de materiale din
| corpul acestora, creșterea | Viceprimarul
intensității precipitațiilor sau | Șeful S.V S.U
a vitezei vântului, poluâri | Echipa dealarmaredin | Viceprimarul
accidentale confirmate care | SV SI
necesită intervenții și altele.
- se informează imediat Centrul | Viceprimarul Primarul
| |
Operativ pentru Situații de Șeful SVS.U.
| Urgentă (fax 214470, telefon
412121 sau 112) și la Grupul de
Suport Tehnic (fax 410011. | Viceprimar Primarul
telefon 410.513) despre ! Șefi centrului operati
atingercasau depășirea Șeful $.VS.U.
mărimilor de avertizare pentru
precipitații. niveluri sau debite
sau a mărimilor locale de
apărare (faza IL pentru
cursurile de apăindiguite, cota
de INUNDAȚIE pentru |
ursule apa neiniguite, | |
| de
pragul de ALERTĂ pentru
baraje ) |
- este alertat tot personalul
S.V.S.U. și al formațiilor de |
intervenție la inund
- este convocat Comitetul Local
pentru Situații de Urgență, se
expune situația se fac propuneri Primarul
și se iau hotăriile pe care. Șeful Centrului Operativ
situația o impune.
- pe baza hotărării C.L.S.U.,
primarul emite dispoziția de Primarul
interventie, care poate fi
verbală sau în formă scrisă. | Primarul
- se stabilesc misiunile,
raioanele sectoarele și
obiectivele din responsabilitatea
S.V-SU. și a formațiile de Primarul Primarul
36
Pagina 38
intervenție, timpul de intrare în Vicepriraarul
dispozitiv, mijloacele cu care se
acționează, locul centrului de
conducere tervenției și este Șeful SVSU.
comandantul
- S.V-S.U. și formațiile de Primarul
intervenție intră în dispozitiv,
sunt anunțați operatorii
economici cu care s-au încheiat
convenții de intervenție să pună Viceprimarul
1a dispoziție fortele și Șeful SVS.U.
| miitoacele necesare
- suni verificate și pregătite Primarul
locațiile, mijloacele și
| materialele necesare evacuării Șeful SVS.L.
populației și bunurilor acesteia
din zonele periclitate de Viceprimar Primarul
fenomenele periculoase. Șeful S.V.S.U.
- se iau măsuri de evitare sau de
eliminare a blocajelor cu
|
| plutitori și ghețuri. în special în Viceprimar
| zonele de
podurilor rutiere și Setul SV SU
cale ferată, prizelor de apă, de
i evacuare a apei din incinte; Viceprimar
- este avertizată populația din ! Seful S.VS.U.
zonele periclitata despre
iinenta evacuării
| - în funcție de cotele maxime Șetu centruluioperaiv
trece la |
prognozate, se
suprainălțarca și consolidarea
digurilor și a malurilor, în
limita resurselor existente pe
plan local. Se solicită asistență
tehnic
C.J.S.U. prin Grupul de Suport
Tehnic.
- se centralizează dateie și se
întocmește raportul operativ cu
efectele fenomenelor
periculoase. Raportul se
întocmește și se transmite
zilnic, sau la modificarea
situației, la Centrul Operat
pentru Situații de Urgență (fax
214470, telefon 412121 sau
112) și la Grupul de Suport
Tehnic (fax 410.011, telefon
410.513)
| 3. La SITUAȚIADE
PERICOL, care este
declanșată în
momentul în care
pericolul devine
iminent și este
37
Pagina 39
necesară luarea unor
măsuri excepționale
pentru limitarea
efectelor inundațiilor
(evacuarea populației,
a animalelor, a unor
bunuri materiale,
măsuri deosebite în
inundațiilor, restricții
de circulație pe unele
drumuri și poduri,
ete.)
de Urgență (fax 214470, telefon
412121 sau 112) și la Grupul de
Suport Tehnic (fax 410.011,
telefon 410.513) despre
atingereasau depășirea
mărimilor de avertizare pentru
precipitații, niveluri sau debite
sau a mărirnilor locale de
apărare (faza III pentru
cursurile de apă îndiguite, cota
de PERICOL, pentru cursurile
de apă neindiguite, pragul de
PERICOL pentru baraje )
- se solicită acordul Prefectului
Judeflui Iași pentru declararea
stării de alertă la nivelul
tocalității
- dacă este posibileste
convocat Comitetul Local
expune situația se fac propuneri
se iau hotăriile pe care
ituația o impune.
- dacă situația o impune se
solicită Prefectului Județului
ași aprobarea pentru
executarea evacuării din zonele
amenințate,
- este anunțată populația din
zonele amenințate pentru a
trece la autocvacuare, se
instalează dispozitivul de
evacuare.
- se alarmeză populașia din
zona periclitată prin
transmiterea semnalului
CALAMITATE NATURALĂ,
prin intermediul sirenei, a
38
Pagina 40
clopotelor de Îa Biserici sau a
mijloacelor mobile.
- după primirea ordinului de
evacuare semnat de
președintele Comitetului
Național pentru Situații de
Urgență, se emit deciziile de
evacuare pentru instituțiile
publice și operatorii economi
- se trece la punerea în aplicare
a Planului de evacuare în
situații de urgență a localității,
parțial sau total în funcție de
situația creată.
- dacă situația o impune, se
solicită sprijinul Comitetului
Județean pentru Situații de
Ureena. a Inspeotentuui
|
pentru Situații de Urgență și a
| Grupului de Suport Tehnic.
- S.V.S.U. participă la acțiunile
de evacuare și căutare salvare,
| în cooperare cu forțele
specializate (servi:
profesioniste. Poliție de
Prontieră, Jandarmi, Poliție,
Ambulanță, ONG. ).
- SSI. și formațiile de
intervenție locale participă la
acțiunile operative desfășurate
de specialiștii unităților
dejinătoare de lucrări cu rol de
apărare împotriva inundațiilor
(S.G.A. Iași. A.N.LE. RAIAC).
- SVS.U. și formațiile de
intervenție locale pariicipă la |
acțiunile de localizare a apelor
|
revărsate, precum și a celor
provenite din — infiltrații și
scurgeri de pe versanți și le
dirijează în albiile cursurilor de
apă. gravitațional sau prin
pompare:
- se asigură condițiile de trai
pentru populația | evacuată
(cazare, hrană, apă, asistență
medicală prioritar — pentru
categoriile vulnerabile de
catățeni - copii, bătrâni,
bolnavi).
= se centralizează datele șise |
întocmește raportul operativ cu
efectele fenomenelor
periculoase. Raportul se
întocmește și se transmite
zilnic, sau la modificarea
39
Pagina 41
situației, Ja Centrul Operati
pentru Situații de Urgență (fax
214470, telefon 412121 sau
112) și la Grupul de Suport
Tehnic (fax 410.011, telefon
410.513).
Acțiuni care trebuie 2) repunerea în funcțiune a
întreprinse pentru instalațiilor de alimentare cu | Furnizorii de utilități
revenirea la starea de apă, de evacuare a apelor | S:VS-U.
normalitate reziduale industriale și | Formațiile de intervenție
menajere care au fost afectate,
și evacuarea apelor din | A-S.P.. A.N.S.V medicii de
precum
și bâltiri de pe! familie
terenurile agricole, prin săparea | Șef centru operativ
unor canale de scurgere și prin Primarul
instalarea de agregate de
Administratorii lucrărilor
b) aplicarea măsurilor
sanitaro-epidemice necesare; | | Furnizorii de servi
€) stabilirea pagubelor fizice |
— _
și valorice determinate de Furnizorii de servicii
|
inundații, fenomene |
meteorologice periculoase. | imarut
și
poluări accidentale și a!
măsurilor necesare pentru |
refacerea obiectivelor afectate; | Administratorii lucrărilor
d) refacerea căilor del SVSU.
comunicații și a podurilor, !
. .
refacerea instalațiilor de; Șeful Centrului operativ
a [i
pompare apelor:
e) refacerea liniilor de
telecomunicații și de transport a
energiei electrice:
P) repararea și punerea în
funcțiune a conductelor de apă,
buri, gaze, petrol, avariate sau
distruse;
g) repunerea în funcțiune a
obiectivelor | social-economice
afectate;
4) sprijinirea populației
pentru refacerea sau repararea
gospodăriilor proprietate
personală, avariate sau distruse;
i) demolarea lucrărilor
hidrotehnice provizorii — de
apărare, care împiedică
desfășurarea | normală a
acuviățilr și |
recuperarea
materialelor care mai pot fi
folosite, refacerea
terasamentelor degradate,
remedierea avariilor la lucrările
hidrotehnice.
i) După încetarea fenomenelor
40
Pagina 42
periculoase periculoase, se
intocmește și se transmite
rapoartul de sinteză
9.2.b) Pentru cutremur și alunecări de teren
Nr. | Etape ale acțiunilor de | Activități care se execută Cine asigură Cine
!
Cn. | intervenție în aplicare | verifică
punerea
a măsurilor
1. Ț La declanșarea î. Alerarea SV SU-
evenimentelor 2. Convocarea Comitetului Local pentru
| periculoase Situații de Uraență.
3. Verificarea fluxului informațional
decizional (se verifică legăturile cu
Centrul Operațional al C.J.S.U.. cu
Grupul de Suport Tehnic, cu
Inspectoratul Județean în Construcții
„eu C.L.S.U vecine, cu centrele
operative ale furnizorilor de utilități
elecricitate, gaz, apă, telecomunicații).
În situația în care legăturile telefonice
mu fancționează. se stabilesc contactele
prin orice mijtoace posibile - curieri,
radio, etc, Se trece receptorul radio din
reteaua radio Neptun (acolo unde acesta
cxistă) pe recepție permanentă.
4. Recepționarea comunicatului
Institutului
"Național de Cercetare Dezvoltare
pentru Fizica Pământului, privind
parametri cutremurului de pământ,
5. Organizarea cercetării raioanelor
afectate și darea dispozițiilor
preliminare pentru S.V S.U,Se stabilesc
pentru formațiunile cu care se execută
cercetarea, raioanele, sectoarele și
obiectivele care vor i cercetate, ce se
urmărește pe timpul cercetări
6. Executarea cerecetării Echipele din
cadrul S.V.S.U. vor determina:
a) zonele afectate și delimitarea
acestora;
) necesitatea deblocării-salvării
persoanelor și acordării primului ajutor;
e) clădirile prăbușite sau în pragul
colapsului;
4) reelele tehnico-edilitare avariate:
telecomunicații, gaz metan, apă, energie
electrică și termică etc.;
ile produse
și/sau iminența producerii unor
evenimente în lanț;
1 distrugerile sau blocările căilor de
acces;
z) contaminările chimice sau
Li
Pagina 43
radioactive ale mediului Ț
I) posibilitatea apariției unor dezastre
complementare — în special alunecări de
i la construcțiile hidrotehnice).
La acțiunile de inspecție post seism vor fi
angrenați și reprezentanți ai structurilor
specializate din cadrul serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor și ale
celorlalte organe ale administrației
publice locale, precum și ale regiilor
autonome, societăților și administrațiilor/e
ompariilor naționale cu atribuții și
responsabilități în domeniu - furnizorii de
viltăți, căt și ONG-urile abilitate .
17. Se centralizează rezultatele obținute în
|. urma cerecetării raioanelor afectate de
cutremur sau alunecări de teren. Se
întocmește raportul operativ preliminar
Care se transmite Centrului Operațional
al Comitetului Județean pentru Situații
de Urgență în care vor fi precizate:
- estimarea numărului de victime (număr
de mori răniți, dispăruți persoane
surprinse sub darâmături. persoane rămase
fără adapost)
- pagube materiale (număr de clădiri
distruse sau avariate, căi de comunicație
blocate, efectele asupra rețelelor de
vtlități).
- zonele în care se impune evacuarea
populației.
necesarul de forțe și mijloace pentru
tervențic. în special forțe specializate
în asigurarea comunicațiilor. căutarea
supraviețuitorilor, deblocarea căilor de
comunicații, asistență medical, asigurarea
|
ordinii publice evacuare, asigurarea
condițiilor e trai pentru populația
sinistrată- Raportul va fi transmis prin
mijloacele de radi i
dotarea proprie sau a rețelelor de urgență
1ocale sau naționale - FRR sau curieri,
dacă rețeaua de comunicații nu
funcționează. |
8. Comitetului Local pentru Situații de
Urgență se întrunește în ședință și
analizează situația, pe baza informațiilor
din raioanele afectate. După analiza
situației, memmbrii C.L.S.U. fac estimări
ale situației și se adoptă hotătărârea
CLSU.
9. Pe baza hotărârii C.L.S.U,, se solicită
acordul Prefectului Județului Iași pentru
deciararea stării de alenă la nivelul
localității, dacă unul dintre paremetrii
următori au atins, sau există pericolul să
a
Pagina 44
atingă următcarele valori
Număr de vieți omenești
pierdute, persoane dispărute
| <= 50.
= Număr de răniți <- 150
- Număr de persoane fără locuință
<= 200
- Număr de locuințe afectate <=
1000.
10. Se emite și se transmite către |
S.V.S.U. dispoziția pentru intervenție,
| verbal sau scris. Această dispoziție va
cuprinde în mod obligatoriu :
|
- Raioanele și obiectivele pentru
intervenție. cu nomi
| responsabilitățitor.
| - Locul în se va concentra
efortul acțiunilor pentru
intervenție.
- Modul în care sc vor desfășura
acțiunile de intervenție. pe
urgențe.
- Organizarea pe schimburi a |
acțiunilor de intervenție. în
|
a celor de deblocare
salvare.
- Locul în care se vu instala |
punctul de conducere a
acțiunilor de intervenție.
- Va fi nominalizat comandantul |
intervenției.
- Modul în care se vor inainta
rapoartele de intervenție și
periodicitatea acestora.
- Forțe cu care se cooperează în
raion, |
Anexa 10. - Schema fluxului informațional-decizional;
Sunt stabilite in planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la constructiile
hidrotehnice, in planul de aparare impotriva efectelor unui seism si
alunecari de teren, in planul de evacuare in situatii de si în
urgenta planul
de masuri pentru epizoootii.
Anexa 11. - Locuri/spații de evacuare în caz de și dotarea
urgență
acestora;
48
Pagina 45
Sunt detaliate in planul de evacuare in situatii de urgenta al localitatii.
Anexa 12. - Planificarea exercițiilor/aplicațiilor, conform
reglementărilor.
Planificarea exercitiilor si aplicatiilor este prevazuta în planul de
pregatire profesionala al S.V.S.U.
Anexa 13. - Rapoarte lunare de informare și analiză către
prefect/1.].S.U.;
Anexa 14, - Situația resurselor, tabelul cu stocul de mijloace și
materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din
disponibilități locale și cu sprijin de la Comitetul pentru situații de urgență
ierarhic superior (1.J.S.U. sau C.J.S.U.);
Situatia resurselor si tabelele cu stocurile de mijloace si materiale sunt
detaliate în planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la constructiile
hidrotehnice, în planul de aparare impotriva efectelor unui seism si
alunccari de teren, in planul de evacuare în situatii de urgenta si în planul
de masuri pentru cpizoootii.
Anexa 15. - Reguli de comportare în cazul producerii unei situații de
urgență.
LI PENTRU INCENDII
1. Reguli si masuri de prevenire la grajduri, magazii si alte dependinte:
a) este interzis a se intra an aceste constructii cu lumanari, chibrituri
aprinse sau lampi de petrol, iluminatul realizandu-se cu corpuri de iluminat
electrice prevazute cu globuri de protectie sau cu felinare de vant an stare
buna; cablurile eicctrice vor fi pozate numai pe materiale incombustibiie;
b) se interzice fumatul sau accesul cu foc deschis an aceste spatii;
c) usile grajdurilor vor fi construite fara praguri si se vor deschide spre
exterior. Nu este permisa blocarea usilor cu diferite obiecte sau materiale;
Pagina 46
d) incalzirea grajdurilor este admisa numai cu sobe cu acumulare de
caldura, iar aprinderea si alimentarea focului trebuie sa se faca numai din
exterior;
e) se interzice depozitarea in magazii sau an alte dependinte a oricarui fel
de carburant in cantitate mai mare decat cea stabilita de reglementarile in
vigoare;
f) este interzisa folosirea afumatorilor improvizate, care prezinta pericol
de incendiu, an magazii, suri sau instalate an apropierea materialelor
combustibile.
2. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire la depozite de furaje,
paie si alte materiale:
a) furajele, paiele si alte materiale combustibile vor fi depozitate, dupa
posibilitati, cat mai departe de casa, bucatarii de vara, cuptoare, magazii etc.;
b) este interzisa folosirea focului deschis sau a mijloacelor de iluminat cu
flacara deschisa pe langa furaje si materiale combustibile;
c) focurile deschise facute in curti, la o distanta mai mare de 10 m fata de
depozitele de furaje, paie si alte materiale, trebuie atent supravegheate, in
locuri special amenajate (gropi), iar pe timp de vant sunt interzise.
3. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire la folosirea bucatariilor
de vara, cuptoarelor si masinilor de gatit:
a) este interzis a se instala cuptoare, masini de gatit sau bucatarii de vara
improvizate în apropierea grajdurilor, surilor, locurilor de depozitare a
furajelor si a altor materiale combustibile;
b) este interzis a se scoate burlanele de metal pe fereastra sau pe sub
streasina fara sa fic izolate pe partile combustibile ale constructiei. Izolatia
se face pe o distanta de 40 cm de o parte si de alta a locului de trecere, prin
lasarea unei distante de 15 cm antre fata exterioara a burlanului si elementele
combustibile, precum si prin imbracarea burlanului cu un strat gros de 5 cm
din vata de sticla tencuita sau cu un strat echivalent de azbest. Cand
acoperisul este construit din material combustibil, nu este permisa scoaterea
burlanului sub streasina;
c) este interzisa aruncarea la antamplare, pe langa furaje, suri, grajduri sau
alte materiale combustibile, a cenusii. Cenusa se va depozita antr-o
groapa
anume amenajata, dupa ce mai antai a fost stins cu apa jaraticul ramas an ea.
4. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor
la instalarea si folosirea sobelor:
a) sobele de metal nu trebuie sa fie instalate la o distanta mai mica de 1 m
fata de peretii din lemn sau din alte materiale ce se pot aprinde usor. Cand
peretii de scandura sunt izolati, distanta poate fi de 70 cm. Izolarea se face
45
Pagina 47
prin captusirea peretelui cu caramizi asezate pe muchie, pe o suprafata care
sa depaseasca cu 50 cm dimensiunile sobei, vertical si orizontal;
b) este interzis ca sobele de metal sa fie asezate direct pe dusumeaua de
scanduri. Daca analtimea picioarelor sobelor depaseste 25 cm, ele vor fi
asezate pe un postament de caramida an grosime de 7 cm. Daca picioarele
sobelor au inaltimea sub 25 cm, postamentul va avea grosimea de 25 cm.
Postamentul trebuie sa depaseasca perimetrul sobei cu 25 cm, iar an fata usii
cu 50 cm;
c) nu este permis sa se foloseasca sobe cu usitele defecte;
d) este interzis a se aprinde focul an soba cu benzina sau cu alte lichide
inflamabile, an asemenea conditii incat sa prezinte pericol de incendiu, ori sa
se arda an soba lemne lungi, netaiate, care pe timpul arderii nu intra an
antregime an soba;
e) sobele de caramida vor avea pe dusumea, an fata usilor, o tabla
metalica cu dimensiunile de 70x50 cm;
f) nu este permis sa se puna la uscat la mai putin de | m departare de
sobele metalice haine, rufe sau alte obiecte casnice care se pot aprinde usor,
De asemenea, astfel de obiecte nu trebuie sa se puna pe sobele de zid sau an
imediata lor apropiere;
£) focul in sobe nu trebuie lasat fara supraveghere sau an grija copiilor;
h) se va urmari ca sobele de metal sau de caramida sa nu se incalzeasca
peste masura, deoarece pot aprinde usor obiectele din jur.
5. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor
la instalarea si folosirea cosurilor si burlanelor:
a) cosurile de zid vor fi izolate fata de elementele combustibile ale
planseelor si acoperisurilor astfel:
+ la trecerea prin planseu, prin ingrosarea zidariei de caramida a cosurilor
la 25 cm. In spatiul dintre cos si planseu se introduc un strat de azbest sau
doua straturi de pasla imbibate cu argila;
* la trecerea prin acoperis, prin lasarea unei distante de cel putin 10 cm
antre fata exterioara a zidariei cosului si elementele acoperisului, iar golul
produs se anchide cu un sort de tabla;
b) nu este permis ca an cosuri sa fie zidite elemente combustibile ale
acoperisului, planseului etc.;
c) cosurile se prelungesc deasupra acoperisului cu 0,5-0,8 m;
d) cosurile de zid vor fi permanent antretinute fara crapaturi si curatate.
Este interzis a se folosi cosurile de zid netencuite;
e) burlanele din metal nu vor fi instalate la o distanta mai mica de 70 cm
fata de peretii de scandura sau paianta.
46
Pagina 48
6. Respectarea regulilor de prevenire a incendiilor la folosirea energiei
electrice:
a) este interzisa folosirea instalatiilor si aparatelor electrice defecte sau
improvizate, cu conductori neizolati, cu prize sau intrerupatoare defecte,
doze si derivatii fara capace etc.;
b) este interzisa anlocuirea sigurantelor electrice cu sarma, cuie etc.
Sigurantele arse vor fi anlocuite numai de electrician autorizat;
€) nu este permisa lasarea sub tensiune, fara supraveghere, a niciunui fel
de aparat electric: fier de calcat, resou, radiator etc.;
d) este interzisa executarea sau modificarea instalatiilor electrice de catre
persoane neautorizate;
e) fiarele de calcat vor fi asezate pe timpul folosirii pe suporti de sarma
sau de caramida.
7. Respectarea regulilor de prevenire si stingere a incendiilor la folosirea
lampilor de iluminat si de gatit cu lichide inflamabile, precum si la folosirea
acestor lichide:
2) lampile de iluminat si de gatit cu petrol trebuie sa fie an stare buna,
rezervorul nu trebuie sa fie spart, sa aiba scurgeri, iar umplerea rezervoarelor
trebuie sa se faca cand lampile sunt stinse:
b) este interzisa asezarea lampilor de iluminat sau de gatit in apropierea
obiectelor care se pot aprinde usor sau an locuri unde din neglijenta ar putea
fi rasturnate, dand nastere la incendii;
c) lampile de iluminat sau de gatit nu trebuie lasate fara supraveghere pe
timpul functionarii lor;
d) este interzis sa se depoziteze in locuinte lichide inflamabile an cantitati
mai mari de 25 litri. Aceasta cantitate se va pastra an bidoane adecvate
(metalice) bine anchise si la locuri ferite de posibilitatea incendierii;
e) curatarea cu substante usor inflamabile a parchetelor, a dusumelelor, a
hainelor etc. nu este permisa an ancaperi unde este aprins focul.
8. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire privitoare la folosirea
buteliilor de gaze lichefiate (aragaz):
a) este interzisa folosirea flacarii pentru verificarea etanseitatii buteliei,
garniturilor, regulatorului si furtunului;
b) buteliile de gaze lichefiate nu se vor folosi fara regulator de presiune,
cu garnituri deteriorate, cu furtun de cauciuc ce prezinta porozitati, crapaturi
sau largiri la capete;
c) buteliile de gaze lichefiate nu se vor pastra an apropierea surselor de
caldura sau sub actiunea directa a razelor solare. Distanta dintre butelie si
masina de aragaz va fi de 1 m, iar fata de o sursa de caldura cu o flacara
deschisa, de cel putin 2 m;
Ei
Pagina 49
d) este interzis a se folosi buteliile in pozitie culcata sau inclinata; ele se
vor folosi doar in pozitie verticala. Nu este permisa incalzirea buteliilor.
Aprinderea focului, in cazul folosirii gazelor lichefiate, se va face
respectandu-se principiul "gaz pe flacara”;
€) este interzisa trecerea (transvazarea) gazului din butelie an orice alte
recipiente.
9. Respectarea regulilor de prevenire si stingere a incendiilor in podurile
caselor:
a) este interzisa construirea de boxe de lemn sau depozitarea de materiale
lemnoase, furaje ori de alte materiale combustibile in podurile caselor;
b) nu este permisa folosirea podurilor pentru bucatarii sau spalatorii;
c) este interzisa folosirea afumatorilor improvizate in poduri;
d) este interzisa folosirea pentru iluminatul in poduri a lumanarilor etc.;
pentru iluminat se vor folosi felinare de vant in stare buna de functionare.
or si supravegherea lor pentru a nu provoca incendii:
nu trebuie lasati singuri in incaperi in care sunt sobe de incalzit
sau de gatit, lampi cu petrol pentru iluminat ori gatit in stare de functionare;
b) copiii nu trebuie lasati sa se joace cu focul (lampi, lumanari, chibrituri,
brichete, artificii etc.). Asemenea mijloace nu trebuie lasate la indemana lor.
11. Respectarea regulilor privind protectia impotriva inundatiilor in zonele
unde acest risc se manifesta cu precadere:
a) curatarea si intretinerea santurilor si rigolelor;
b) interzicerea blocarii sau obturarii podurilor ori podetelor cu materiale
care ar impiedica scurgerea apei.
12. Respectarea regulilor si modului de comportare stabilite de autoritati
pentru diferite situatii de urgenta, in functie de riscurile identificate in plan
teritorial.
Reguli de pregătire antiseismică, protecție, comportare și acțiune a
populației
în caz de cutremur și/sau alunecări de teren
a) Cunoștințe despre clădirile și spațiile în care locuim sau lucrăm,
privind
- evenimentele seismice precedente și acțiunile lor asupra clădirii
- aplicarea măsurilor și acțiunilor de evitare a distrugerilor parțiale sau
totale asupra clădirilor în cazul declanșării unui cutremur puternic și anume
pentru:
48
Pagina 50
» executarea tuturor lucrărilor de întreținere și reparații curente pentru a
menține caracteristicile de rezistență pe întreaga durată de
exploatare/serviciu a clădirii;
* conștientizarea riscurilor la care s-ar expune dacă ar efectua modificări
1a clădire fără un aviz privind proiectul intervenției și autorizațiile legale din
partea unui expert; toate modificările efectuate se înscriu în cartea tehnică a
construcției;
- efectuarea unei expertize tehnice asupra clădirii, de către un expert
autorizat sau de către un institut specializat conform prevederilor legale;
» executarea lucrărilor de consolidare, refacere și reparații atât la clădire
cât și la instalațiile aferente clădirii: apă, gaze, încălzire, electricitate,
canalizare, etc. numai pe baza raportului de expertiză și a proiectelor
autorizate;
- respectarea unor principii simple și sigure pentru execuția de
clădiri rezistente în localități rurale, respectiv a cerințelor
legale privind calitatea construcțiilor în zone urbane, precum
și luarea măsurilor privind reabilitarea clădirilor în
conformitate cu normele actuale;
- interzicerea intervenției asupra structurii clădirii - ex. lărgirea unor
camere, mutarea pereților, practicarea de goluri, supraetajarea, săparea de
pivnițe sau garaje etc. -, fără a avea un proiect întocmit de un specialist
atestat pentru astfel de lucrări și toate autorizațiile necesare, deoarece altfel,
se pot declanșa, cu sau fără seisme, procese de degradare rapidă sau chiar
bruscă a clădirii, care pot periclita viața!
- întocmirea proiectelor de consolidare și execuția acestora precum și
recepția lucrărilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind
calitatea în construcții, cu modificările ulterioare și ale regulamentelor în
vigoare;
- cunoașterea de către asociațiile de proprietari/locatari ale clădirilor
multietajate - tip bloc -, a modului în care firmele cu sediul în apartamente
respectă măsurile de protecție antiseismică, precum și pe cele de prevenire a
unor. incendii, explozii, deversări de materiale combustibile, toxice și
chimice. În aceste spații se interzice depozitarea de materiale planșee,
pe
peste sarcina pentru care au fost proiectate. Dacă firma este în locuința
personală cu 1-2 niveluri, se vor aplica toate măsurile de protecție pentru a
nu afecta clădirile învecinate în cazul producerii unui cutremur, alunecare de
teren, prin declanșarea de explozii, incendii etc.;
EL]
Pagina 51
- interzicerea depozitării de materiale combustibile, explozive, substanțe
toxice etc. în clădiri de locuit; amplasarea și fixarea obiectelor grele se va
face după
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.