Document

Document, Comuna Heleșteni

Tip
Document
Emitent
Comuna Heleșteni, jud. Iași
Pagini
158 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, Comuna Heleșteni, jud. Iași. Sursa: https://comunahelesteni.ro/fisiere/strategii/strategie_dezvolare_HELESTENI.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/helesteni/112094-document-comuna-helesteni, 09.11.2026)

Fișier creat
23.01.2009
Fișier modificat
18.09.2012
Arhivat
09.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 - 2013

Pagina 2

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 CUPRINS Introducere 3 I. Cadrul regional de dezvoltare rurala 4 II. Prezentarea generala a comunei Helesteni 18 III. Dezvoltarea economico-sociala a comunei Helesteni 25 IV. Analiza SWOT 34 V. Obiectivele strategiei de dezvoltare locala a comunei Helesteni 44 VI. 52 Planul de dezvoltare strategica a comunei Helesteni VII. Viziunea privind dezvoltarea economico-sociala a comunei 59 Helesteni VIII. 84 Proiecte prioritare in perioada 2007 – 2013 2

Pagina 3

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 INTRODUCERE Strategia de dezvoltare economico - sociala durabila constituie un document necesar administratiei publice locale din comuna Helesteni pentru a proiecta dezvoltarea localitatii pe termen scurt si mediu. Identificarea problemelor, constituirea unui portofoliu de solutii posibile, aplicarea solutiilor celor mai potrivite cu ajutorul unor proiecte constituie drumul simplificat cel mai potrivit in politica de dezvoltare locala pentru ridicarea standardului de viata a cetatenilor comunitatii. Dupa aderarea la Uniunea Europeana Romania trebuie sa faca eforturi deosebite pentru integrare. La nivelul Uniunii Europene este elaborata o strategie de dezvoltare globala care prevede, printre altele, reducerea diferentelor de nivel de dezvoltare dintre regiuni si construirea unei piete comune de consum. Este necesar sa invatam sa traim in marea familie europeana, sa constientizam care ne sunt adevaratele nevoi si cum sa procedam pentru a le satisface: fericire, confort, sanatate, educatie, cultura etc. Odata elaborata o astfel de strategie este mult mai usor de stabilit o ordine de prioritati si de alocare optima a resurselor financiare care ... intotdeauna sunt insuficiente. De asemenea, pe baza strategiei se fundamenteaza si se justifica cererile de finantare pentru atragerea de resurse financiare nerambursabile din diferite fonduri speciale. De aceea este important sa se acorde o atentie deosebita elaborarii acestui document si sa se asigure o participare cat mai larga a cetatenilor la elaborarea lui si mai ales la aplicare. Prezenta lucrare a fost realizata la solicitarea Consiliului local si a Primariei Helesteni. 3

Pagina 4

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 I. CADRUL REGIONAL DE DEZVOLTARE RURALA 1.1 Caracteristici demo-geografice Regiunea Nord-Est este cea mai intinsa regiune a Romaniei, avand o suprafata de 36.850 kmp (15,46% din suprafata totala a tarii). Are granite externe cu Ucraina si Republica Moldova. In componenta sa sunt 6 judete: Bacau, Botosani, Neamt, Iasi, Suceava si Vaslui, unitati administrativ-teritoriale si unitati teritorialstatistice de nivel NUTS 3. Cu o populatie de 3.734.546 locuitori (17,25% din populatia Romaniei) si o densitate a populatiei de 101,3 locuitori/km2, Regiunea Nord-Est ocupa locul al doilea in ceea ce priveste densitatea dupa Regiunea Bucuresti-Ilfov). Populatia regiunii este localizata cu precadere in mediul rural (56,6%). Regiunea se caracterizeaza printr-o imbinare armonioasa intre toate formele de relief, 30% munti, 30% relieful subcarpatic, 40% podisului. Relieful bogat ofera zone de deal si campie care sunt adecvate unei game largi de culturi agricole, iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltarii turismului. 1.2 Forta de munca si migratia Populatia ocupata este apropiata mediei pe tara, de 33,8%. O pondere foarte mare o detine populatia ocupata in agricultura (42,7%), mai ales judetele Botosani (52,9%) si Vaslui (51,2%). Ponderea populatiei ocupate in industrie si servicii se afla sub media pe tara (23,5%), respectiv 19,4, judetele Botosani (15,1%) si Suceava (16,8%) avand cel mai mic grad de ocupare in industrie, iar judetul Vaslui (30,0%) in domeniul serviciilor. De asemenea, aceste judete se confrunta si cu o evidenta ramanere in urma a gradului de tehnologizare industriala si agrara, precum si cu un nivel redus de calificare a populatiei. In ultimii ani, a avut loc o scadere a ponderii populatiei ocupate (de la 64.2% in 2000 la 33,8% in 2005). O diminuare accelerata a populatiei ocupate a avut loc in judetul Botosani, unde, un procent mare al populatiei lucreaza in agricultura. (52,9%). Numeroase persoane in varsta de munca din aceasta regiune lucreaza temporar sau permanent in activitati economice in Bucuresti, Banat, Transilvania, Europa de Vest si Israel. In satele bucovinene, dupa plecarea populatiei tinere masculine apte de munca, se manifesta o tendinta de emigrare si a femeilor, pentru a munci in strainatate, astfel ca in multe localitati au ramas persoane varstnice si copii. In multe din aceste localitati activitatea de constructii este impresionanta, materia prima utilizata fiind lemnul. In acest fel s-au accentuat discrepantele intre 4

Pagina 5

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 localitatile regiunii din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare si indeosebi al dotarilor infrastructurale. Somajul inregistreaza o valoare superioara (6,8%) celei nationale (5,9%), judetul Vaslui ajungand la 10,1%. Rata somajului feminin are valori inferioare ratei somajului in toate judetele regiunii. Cauzele se pot gasi in existenta mai multor locuri de munca pentru femei (confectii si industria hoteliera) si a faptului ca numeroase femei lucreaza in strainatate. 1.3 Economia regionala Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltata a Romaniei (in 2004, PIB/locuitor reprezenta 69,2% din media nationala). In interiorul regiunii, cele mai sarace zone sunt sudul judetului Iasi, sud-estul judetului Neamt, estul judetului Bacau, judetele Botosani si Vaslui. In special vestul regiunii, care a fost in anii 60 – 70 obiectul unei industrializari fortate (mobila, chimie, materiale de constructii, constructii de masini, textile), a intrat intr-un proces de dezindustrializare in ultimii 10 ani (intreprinderi din ramura chimie, petrochimie, usoara, constructii de masini, mobila), ceea ce a agravat situatia economica, estul regiunii fiind traditional subdezvoltat. Indicele atractvitatii este cel mai scazut in aceasta regiune - 19,7 (cel mai mare grad de atractivitate fiind realizat, conform studiului, de Regiunea Nord-Vest, respectiv 39,8). Atractivitatea scazuta se manifesta si in volumul mic al investitiilor straine directe: 292 mil. EURO in 2005, reprezentand 1,3% din totalul investitiilor straine directe realizate in Romania. De asemenea, Regiunea Nord - Est are cel mai mic numar de IMM-uri la 1000 de locuitori, doar 13,1%, numarul total al IMM-urilor fiind de 49.078, microintreprinderile reprezentand 87,6% din total IMM-uri. La nivel intraregional, judetele Iasi (27,2%), Bacau (20,8%) si Suceava (18,8%) au cel mai mare numar de IMM-uri, la polul apus aflandu-se judetul Vaslui cu doar (8,5%). In regiune functioneaza 2 parcuri industriale (Bacau si Iasi), 1 in proprietate privata si 1 realizat in parteneriat public-privat. Acestea acopera o suprafata de 22,38 ha, de tip brownfield. Parcul industrial Bacau, bazat pe tehnologia informatiei si comunicatii, va asimila forta de munca disponibilizata si va dinamiza dezvoltarea acestui sector economic de varf la nivel regional. Astfel, se preconizeaza crearea a cca. 50 de noi locuri de munca directe pe durata fazei de implementare si cca. 200 pe durata fazei operationale. Parcul industrial Iasi este destinat industriilor de inalta tehnologie ce includ companii din domeniile IT si biotehnologiei. Se are in vedere stoparea migratiei fortei de munca tinere si specializate in aceste domenii, prin asigurarea de locuri de munca pentru absolventii din domeniu. 5

Pagina 6

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 In Regiunea Nord Est, activeaza un Centru Euroinfo (inca din anul 1999), un IRE (Innovation Relay Centre) in Iasi si 33 de centre de consultanta. De asemenea, cele trei incubatoare de afaceri existente asigura incubarea pentru 118 firme, contribuind la realizarea a 270 noi locuri de munca. Daca in celelalte judete ale Regiunii Nord-Est au aparut indicii ale unui inceput de reviriment economic, situatia economica este precara si instabila in judele Botosani, Iasi si Vaslui, desi aici activeaza numeroase intreprinderi textile care lucreaza in sistem lohn; cele mai mici perturbari ale cererii internationale duc la reduceri de salariu, trimitere in somaj sau chiar inchiderea intreprinderilor. De asemenea, exista zone de declin industrial si cu somaj ridicat, in special in arealele din jurul localitatilor urbane: Roman, Suceava, Falticeni, Radauti, Vaslui, Negresti, Husi, Buhusi, Darmanesti, Moinesti, Comanesti, Pascani, Hirlau, Tirgu Frumos, Tirgu Neamt, Botosani si Dorohoi, cu platformele industriale adiacente. In afara disparitatilor de dezvoltare vest–est, in Regiunea Nord-Est sunt evidente de asemenea disparitatile urban-rural in ce priveste gradul general de dezvoltare, dotarile infrastructurale de toate tipurile, gradul de atractivitate a investitilor. In acelasi timp se manifesta un alt fenomen ingrijorator, legat de declinul oraselor mici si mijlocii, indeosebi cele monoindustrirale, care tind sau chiar s-au decuplat de la procesul de crestere economica, nemaiputand sa-si indeplineasca functiile urbane. 1.4 Infrastructura Transport Infrastructura de drumuri, retele de apa si canalizare ridica probleme in majoritatea judetelor, dar cele mai afectate sunt judetele Botosani, Iasi, Vaslui. De asemenea aceste judete se confrunta si cu o evidenta ramanere in urma a gradului de tehnologizare industriala si agrara, un nivel redus de calificare a populatiei, precum si cu probleme de mediu, cauzate de lipsa resurselor de apa, vechile defrisari, alunecarile de teren considerabile, stratul freatic adanc. Densitatea drumurilor publice este de 36,3 km/km2, superioara mediei pe tara (33,5 km/km2), fiind mai ridicata in Iasi, Botosani, Vaslui si Bacau, pentru ca regiunea este strabatuta de o serie de coridoare europene (E85, E576, E574, E581, E583). Exista insa putine drumuri publice modernizate, ponderea acestora fiind mult inferioara mediei pe tara (25,1%), judetele Botosani si Iasi avand o pondere de 16,4%, respectiv 17,6%. Din cauza reliefului predominant muntos si judetele Neamt si Suceava se confrunta cu probleme de accesibilitate. Densitatea retelei de cale ferata este de 44,3/1000km2, regiunea fiind traversata de doua din cele noua magistrale feroviare ale tarii: V (BucurestiSuceava) si VI (Bucuresti-Iasi). 6

Pagina 7

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 In cadrul regiunii exista trei aeroporturi (Bacau, Iasi si Suceava) care deservesc curse interne si ocazional zboruri externe. Infrastructura existenta in momentul de fata nu permite nici unui aeroport din cele trei efectuarea de zboruri curente externe de pasageri si de marfa. Judetul Suceava dispune de 5 heliporturi, iar in judetul Iasi exista o aerobaza utilitara cu o experienta de 30 ani in domeniu si care are ca obiect de activitate zboruri utilitare si zboruri sanitare. Utilitati publice Atat reteaua de alimentare cu apa potabila, cat si cea de canalizare sunt insuficient dezvoltate, ponderea localitatilor cu retea de apa potabila fiind de 54,8%, comparativ cu media pe tara (61,0%), iar judetele Iasi si Vaslui avand o pondere a localitatilor cu retea de canalizare de doar 13,3%, respectiv 12,8%. De asemenea, capacitatea statiilor de epurare a apelor reziduale cat si capacitatea de depozitare a deseurilor sunt insuficiente, fata de cerintele actuale. Doar 13,8% din numarul total al localitatilor regiunii sunt conectate la reteaua de distributie a gazelor naturale, judetele Bacau, Iasi si Neamt, avand ponderea cea mai mare. In ceea ce priveste numarul localitatilor conectate la retelele de distributie a energiei termice, se constata o scadere continua a acestuia; 4,3% dintre localitatile din Regiunea Nord Est sunt conectate la reteaua de distributie a energiei termice, valori mai ridicate inregistrand judetele Neamt, Suceava si Iasi. De asemenea, aceste judete se confrunta si cu probleme de mediu, cauzate de lipsa resurselor de apa (consecinta a stratului freatic situat la adancime considerabila), vechile defrisari, alunecarile de teren considerabile. Mediu La nivelul regiunii principalele probleme de mediu sunt legate de: • proasta gestionare a deseurilor industriale si menajere (colectare neselectiva, gradul redus de revalorificare si/sau tratare a deseurilor, depozitare inadecvata sub aspectul amplasarii si amenajarii haldelor, existenta depozitelor de rumegus pe malurile cursurilor de apa, de-a lungul cailor rutiere); • dezafectarea unor foste intreprinderi de stat • despaduriri, cu implicatii in accentuarea alunecarilor de teren; • fenomenele de eroziune a solului care afecteaza, in principal, partea de est a regiunii; • poluarea locala sau zonala In unele judete se deruleaza (in diferite stadii) proiecte de realizare a unor modernizari ale sistemelor de alimentare cu apa (Iasi), modernizari, retehnologizari si dezvoltari ale unor statii de epurare orasenesti (Iasi, Suceava, Piatra Neamt, Roman), de colectare selectiva a deseurilor (Piatra Neamt), de conservare a biodiversitatii si reconstructie ecologica a Parcului National Ceahlau. 7

Pagina 8

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Educatie Avand in vedere ca din cele opt regiuni de dezvoltare, Regiunea NE detine cea mai mare pondere a populatiei si a elevilor (17,2% si respectiv 17,7% ), numarul unitatilor destinate procesului educational este mic, acesta reprezentand numai 10,19% din numarul unitatilor de invatamant pe ansamblul tarii. Trei judete Bacau (23,6%), Iasi (16,3%) si Suceava (14,4%) si detin aproximativ 60% din numarul total al scolilor existenta la nivel regional, avand cea mai numeroasa populatie scolara, comparativ cu celelalte 3 judete din regiune. Ele sunt in acelasi timp si centre universitare. Sanatate Regiunea Nord-Est detine 164 de unitati sanitare (spitale, policlinici, dispensare medicale, sanatorii TBC), reprezentand 12,07% din numarul total al unitatilor sanitare din Romania aflate in proprietate publica. Ele se afla intr-o stare precara, existand riscul ca multe unitati sa nu mai primeasca autorizatie de functionare. In plus, dotarile tehnice de care dispun sunt uzate atat fizic cat si moral si nu mai corespund cerintelor actuale. Necesarul de dotari tehnice pentru urmatoarea perioada este cel mai mare dintre toate regiunile. Servicii Sociale In Regiunea Nord-Est s-au inregistrat cel mai mare numar de nou nascuti de la nivelul intregii tari (5,4% din total national), dar institutiile pentru protectia copilului sunt insuficient dezvoltate. Aceasta situatie nu favorizeaza reintegrarea parintilor pe piata muncii. Judetele Iasi si Suceava nu dispun de nici o institutie de asistenta sociala. Zone problema Analiza mai detaliata a disparitatilor interne in dezvoltarea Regiunii Nord-Est, atat din punct de vedere al dezvoltarii economice, cat si al problemelor de mediu, evidentiaza urmatoarele tipuri de zone-problema: Areale rurale izolate, cu infrastructura slab dezvoltata: • zona rurala care acopera regiunea de confluenta dintre judetele Bacau, Vaslui, Iasi si Neamt, care se continua cu zona de vest a judetului Vaslui; • fasia adiacenta granitei dintre judetele Botosani si Iasi; • portiunea situata in extremitatea sud-estica a judetului Iasi si care continua in nord-estul judetului Vaslui, pe malul drept al raului Prut. • Zone cuprinzand grupuri izolate de localitati din sudul judetului Suceava Zone afectate de alunecari de teren si fenomene de eroziune: • in judetul Botosani aceste zone sunt situate in zona centrala si de sud; 8

Pagina 9

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 • in judetul Neamt: pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicaz si in nordul judetului; • in nordul si sudul judetul Iasi; • in judetul Vaslui, in bazinul afluentilor raului Barlad; • in judetul Bacau au fost identificate 13 zone expuse alunecarilor de teren, situate in partea centrala si de nord; • in sudul judetului Suceava, in raza localitatilor: Falticeni, Dolhasca etc. Zone afectate de inundatii sunt in bazinul raului Bistrita, in lunca Jijiei si Prutului, precum si in judetul Bacau, in zona bazinelor hidrografice ale raurilor Trotus, Siret, Tazlau, Bistrita, Zeletin. 1.5 Potential de dezvoltare Pe ansamblul Regiunii Nord - Est sunt evidente discrepantele ca nivel dar si ca potential de dezvoltare intre vestul mai dezvoltat al Regiunii si estul mult ramas in urma (judetele Botosani, Iasi, Vaslui). Sansa zonelor de est, limitrofe granitei de est a Uniunii Europene, Ucrainei si Moldovei, este sa se dezvolte ca areal de servicii de tranzit pentru produsele provenite din tarile fostei URSS (inmagazinare, innobilare si pregatire prin segmentare si impachetare etc). Pentru aceasta trebuie efectuate lucrari de infrastructura, de creare a unor zone cu facilitati specifice (parcuri logistice), asemanatoare celor din porturile Belgiei, Olandei si Germaniei, specializate in astfel de servicii. Datorita conditiilor favorabile de care dispune, a frumusetii locurilor, puritatii aerului, apelor, zonelor montane din judetele Bacau, Neamt si Suceava, precum si a inestimabilului patrimoniu cultural si religios existent, Regiunea Nord Est detine un potential turistic relativ ridicat, care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din tara si din strainatate. Alaturi de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, traditiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldovenesti, traditionalele degustari de vinuri din podgoriile Cotnari si Husi dau culoare locala pentru atragerea turistilor. Principalele tipuri de turism care pot fi practicate sunt: turismul cultural (muzeistic, etnografic, artistic), religios, balneo-terapeutic, de agrement, de tranzit, agroturism. Zona muntoasa si deluroasa din vestul regiunii (judetele Suceava, Neamt, Bacau) detin un potential turistic valoros, in mare parte (exceptand Bucovina) insuficient dezvoltat, dar care, cu masuri adecvate poate intra cu usurinta in circuitul turistic european, cu specializarea „turism religios” (Putna, Neamt, Sucevita, Moldovita, Voronet), Humor, Arbore, Agapia, Varatec, Dragomirna, Bistrita, Zamca, Secu, Sihastria, Casin), turism balneo-terapeutic (Vatra Dornei, 9

Pagina 10

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Campulung-Moldovenesc, Baltatesti, Oglinzi, Slanic Moldova, Targu Ocna), turism etnografic, agro-turism, turism rural, turism sportiv (alpinism, vanatoare, pescuit, sporturi extreme – zborul cu parapanta, rafting, orientare turistica, mountainbike, schi). Gradul de dotare a localitatilor si originalitatea landschaftului bucovinean cat si specificul deosebit al satelor, cu un grad inalt de civilizatie a populatiei, pot juca un rol in turismul de lunga durata, cu activitati sportive, agrement si pentru optimizarea sanatatii (Vatra Dornei, Solca, Cacica si pe Valea Bistritei si Moldovei). Domeniu economic traditional al regiunii, industria de prelucrare a lemnului a cunoscut o crestere semnificativa in ultimii ani (2001-2005), nu numai in ceea ce priveste numarul locurilor de munca (11.6% in 2004), dar mai ales privind cifra de afaceri (cu 100% mai mult decat in 2001). Cresterea ponderii industriei de mobila in totalul cifrei de afaceri evidentiaza orientarea spre o valorificare superioara a lemnului. De asemenea, industria textila a inregistrat o crestere spectaculoasa a cifrei de afaceri in anul 2004 (cu 150% fata de anul 2001), dar productivitatea este slaba datorita folosirii sistemului lohn care are o valoare adaugata mica. 1.6 Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord-Est Planul de Dezvoltare Regionala Nord Est (PDR Nord-Est) reprezinta cererea de finantare a regiunii, fiind instrumentul prin care regiunea isi promoveaza prioritatile si interesele in domeniul economic si social, reprezentand in acelasi timp contributia regiunii la elaborarea Planului National de Dezvoltare si a Programelor Operationale. Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord-Est a fost elaborata respectand principiul parteneriatului si avand la baza nevoile desprinse din Analiza socioeconomica a regiunii si Analiza SWOT. Regiunea Nord-Est, prima dintre cele opt regiuni de dezvoltare, sub aspectul marimii si al populatiei, se situeaza pe ultimul loc in Romania in raport cu produsul intern brut regional pe cap de locuitor, datorita pe de o parte nivelului scazut al productivitatii, iar pe de alta parte a unui nivel al infrastructurii fizice si de utilitati dintre cel mai scazute din punct de vedere cantitativ si calitativ. Totodata, regiunea a inregistrat pe orizonturi largi de timp cote inalte ale ratei somajului. Obiectivul general al Strategiei Regionale Nord-Est 2007-2013: 10

Pagina 11

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013  Reducerea decalajului existent fata de regiunile dezvoltate ale Romaniei prin cresterea gradului de competitivitate si atractivitate regional. Obiective specifice:  Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii fizice si sociale prezervand in acelasi timp conditiile de mediu;  Consolidarea mediului de afaceri prin cresterea competitivitatii si eficientei microintreprinderilor si IMM-urilor;  Realizarea de investitii si dezvoltarea de noi servicii turistice in vederea valorificarii potentialui turistic regional;  Dezvoltarea mediului rural in vederea cresterii nivelului de trai a locuitorilor;  Adaptarea calificarilor si a nivelului de calificare la cerintele pietii; Directii strategice de dezvoltare Strategia Regionala Nord Est 2007-2013 contine prioritati si masuri ce vor putea fi finantate din instrumente structurale prin Programul Operational Regional, Programe Operationale (Infrastructura de Transport, Infrastructura de Mediu, Cresterea Competitivitatii Economice, Dezvoltarea Resurselor Umane si Servicii Sociale, Dezvoltarea Capacitatii Administrative), Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurala, precum si din alte surse de finantare, avand urmatoarea structura: Prioritate 1 - Masura 1.1 - Modernizarea infrastructurii locale si regionale Infrastructura de transport rutier si mediul Masura 1.2 - Modernizarea garilor si a retelei feroviare Masura 1.3 - Modernizarea infrastructurii aeroportuare Masura 1.4 - Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de mediu Masura 1.5 - Dezvoltarea infrastructurii energetice Masura 1.6 - Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii educationale, sociale si de sanatate Masura 1.7 - Infiintarea centrelor de asistenta sociala Masura 1.8 - Reabilitare urbana Prioritate 2 - Masura 2.1 - Investitii pentru sprijinirea crearii IMM-urilor Sprijinirea si microintreprinderilor si dezvoltarii celor existente afacerilor Masura 2.2 - Servicii de consultanta in/si pentru dezvoltarea afacerilor in regiune Masura 2.3 - Cercetare, dezvoltare, inovare si dezvoltare 11

Pagina 12

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 tehnologica Prioritate 3 - Masura 3.1 - Investitii in turism Turism Masura 3.2 - Promovarea potentialului turistic Prioritate 4 - Masura 4.1 - Dezvoltarea infrastructurii rurale Dezvoltare Masura 4.2 - Diversificarea activitatilor economice rurala alternative din mediul rural Prioritate 5 - Masura 5.1 - Dezvoltarea formarii continue Dezvoltarea Masura 5.2 - Sprijin pentru dobandirea competentelor resurselor antreprenoriale umane si a Masura 5.3 - Dezvoltarea de servicii aferente sistemului serviciilor integrat de formare a categoriilor dezavantajate sociale Masura 5.4 - Sprijin pentru calificarea / reconversia profesionala a populatiei ocupate din mediul rural Masura 5.5 - Dezvoltarea formarii initiale Masura 5.6 - Intarirea capacitatii administrative si eficientizarea managementului fondurilor structurale Masura 5.7 - Dezvoltarea de servicii existente si infiintarea de noi servicii comunitare alternative PRIORITATE 1 - INFRASTRUCTURA SI MEDIUL Obiectivul prioritatii Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii fizice si sociale, prezervand in acelasi timp conditiile de mediu Masura 1.1 - Modernizarea infrastructurii locale si regionale de transport rutier Obiectivul masurii Reabilitarea si modernizarea infrastructurii rutiere in vederea asigurarii unui acces mai rapid si sigur catre zonele urbane, turistice, de afaceri si punctele de frontiera ale regiunii. 12

Pagina 13

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Masura 1.2 - Modernizarea garilor si a retelei feroviare Obiectivul masurii Reabilitarea si modernizarea garilor si unitatilor de triaj marfa in vederea asigurarii unui confort al pasagerilor si optimizarii transportului de marfuri in conformitate cu standardele europene. Masura 1.3 - Modernizarea infrastructurii aeroportuare Obiectivul masurii Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii aeroportuare in vederea sprijinirii mediului de afaceri si imbunatirii accesului la patrimoniul turistic regional. Masura 1.4 - Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de mediu Obiectivul masurii Imbunatatirea standardului de viata a locuitorilor si cresterea atractivitatii de investire in mediul urban prin crearea, extinderea si modernizarea infrastructurii de mediu. Masura 1.5 - Dezvoltarea infrastructurii energetice Obiectivul masurii Imbunatatirea standardului de viata a locuitorilor si cresterea atractivitatii de investire in mediul urban prin crearea, extinderea si modernizarea infrastructurii energetice. Masura 1.6 - Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii educationale, sociale si de sanatate Obiectivul masurii Imbunatatirea conditiilor de instruire, cresterea gradului de sanatate a populatiei regiunii si sprijinirea incluziunii sociale a categoriilor marginalizate si excluse social prin reabilitarea si modernizarea infrastructurii aferente acestor servicii. 13

Pagina 14

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Masura 1.7 - Infiintarea centrelor de asistenta sociala Obiectivul masurii Intarirea infrastructurii de servicii sociale. PRIORITATE 2 - SPRIJINIREA AFACERILOR Obiectivul prioritatii Consolidarea mediului de afaceri prin cresterea competitivitatii si eficientei microintreprinderilor si IMM-urilor. Masura 2.1 - Investitii pentru sprijinirea crearii IMM-urilor si microintreprinderilor si dezvoltarii celor existente Obiectivul masurii Infiintarea de noi firme si cresterea competitivitatii si a eficientei celor existente in vederea dezvoltarii sectoarelor cu potential de crestere economica din regiune. Masura 2.2 - Servicii de consultanta in/si pentru dezvoltarea afacerilor in regiune Obiectivele masurii • Imbunatatirea competentelor in afaceri, de marketing si promovare ale firmelor existente in vederea cresterii competitivitatii si a vanzarilor pe pietele interne, europene si internationale. • Pregatirea IMM-urilor din regiune pentru accesul produselor si serviciilor lor pe Piata Unica a UE si cresterea atractivitatii acestora in fata partenerilor de afaceri europeni. 14

Pagina 15

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Masura 2.3 - Cercetare, dezvoltare, inovare si transfer tehnologic Obiectivul masurii Crearea si dezvoltarea unui cadru stimulativ de desfasurare a activitatii de cercetare, dezvoltare si inovare si transferarea rezultatelor obtinute catre mediul de afaceri. PRIORITATE 3 - TURISM Obiectivul prioritatii Realizarea de investitii si dezvoltarea de noi servicii turistice in vederea valorificarii potentialui turistic regional. Masura 3.1 - Investitii in turism Obiectivul masurii Reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii de turism in vederea cresterii atractivitatii turistice regionale. Masura 3.2 - Promovarea potentialului turistic Obiectivul masurii Valorificarea potentialului turistic regional prin dezvoltarea de noi servicii turistice si de actiuni specifice. PRIORITATE 4 - DEZVOLTAREA RURALA Obiectivul prioritatii Dezvoltarea mediului rural in vederea cresterii nivelului de trai al locuitorilor. Masura 4.1 - Dezvoltarea infrastructurii rurale 15

Pagina 16

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Obiectivul masurii Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei rurale si cresterea atractivitatii acestor zone. Masura 4.2 Diversificarea activitatilor economice alternative din mediul rural Obiectivul masurii Cresterea contributiei zonelor rurale la economia regionala prin largirea sferei de activitati economice desfasurate. PRIORITATE 5 - DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE SI SERVICIILOR SOCIALE Obiectivul prioritatii Adaptarea calificarilor si a nivelelor de calificare la cerintele pietii si includerea sociala a categoriilor dezavantajate. Masura 5.1- Dezvoltarea formarii continue Obiectivul masurii Imbunatatirea sistemului de formare profesionala a angajatilor in vederea crearii unei forte de munca adaptate la cerintele pietii muncii, aflate in continua schimbare. Masura 5.2- Sprijin pentru dobandirea de competente antreprenoriale Obiectivul masurii Furnizarea de instruire in vederea cresterii educatiei antreprenoriale a managerilor de la toate nivelurile, a persoanelor angajate si somere pentru crearea de noi firme si pentru dezvoltarea afacerilor. Masura 5.3 - Dezvoltarea de servicii aferente sistemului integrat de formare a categoriilor dezavantajate 16

Pagina 17

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Obiectivul masurii Furnizarea de instruire categoriilor dezavantajate si excluse social in vederea cresterii gradului de includere sociala si dezvoltarii de abilitati si competente pentru integrarea acestora pe piata muncii. Masura 5.4 - Sprijin pentru calificarea/reconversia profesionala a populatiei active din mediul rural Obiectivul masurii Formarea populatiei active din mediul rural in vederea reconversiei profesionale. Masura 5.5 - Dezvoltarea formarii initiale Obiectivul masurii Imbunatatirea nivelului de instruire si a abilitatilor profesionale si tehnice a elevilor in vederea integrarii lor pe piata muncii. Masura 5.6 - Intarirea capacitatii administrative si eficientizarea managementului fondurilor structurale Obiectivul masurii Imbunatatirea capacitatii de absorbtie a fondurilor alocate prin programele de finantare externe si, in special, pregatirea pentru accesarea fondurilor structurale si de coeziune . Masura 5.7- Dezvoltarea de servicii existente si infiintarea de noi servicii comunitare alternative Obiectivul masurii Evitarea institutionalizarii copiilor si persoanelor adulte si sprijinirea intereselor copiilor, tinerilor si adultilor asistati social in vederea integrarii lor in societate. II. PREZENTAREA GENERALA A COMUNEI HELESTENI 17

Pagina 18

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 2.1 Asezare geografica Teritoriul administrativ al comunei Helesteni este situat in partea central – vestica a judetului Iasi. Legatura cu municipiul Iasi se realizeaza prin DJ 208 G, DN 28 A si E 387. Comuna este situata la 6 km de comuna Ruginoasa, la aproximativ 68 km distanta de municipiul Iasi, 18 km distanta fata de orasul Targu Frumos si 18 km distanta fata de orasul Pascani. In prezent comuna nu dispune de statie C.F.R. Relatiile directe cu municipul Iasi se faciliteaza prin statia Ruginoasa, pe linia Iasi – Pascani. Comuna se invecineaza cu urmatoarele teritorii comunale:  La nord, cu teritoriile comunelor Ruginoasa si Targu Frumos;  La est, cu teritoriile comunelor Strunga si Targu Frumos;  La sud, cu teritoriile comunelor Strunga si Al. I. Cuza;  La vest, cu teritoriile comunelor A.I. Cuza si Stolniceni - Prajescu; 2.2 Relieful Teritoriul administrativ Helesteni este situat, din punct de vedere fizicogeografic, in partea de sud-est a Podisului Sucevei in Saua Ruginoasa-Strunga. Altitudinea maxima in cadrul teritoriului zonei este de 358.3m in Dealul Barcu, la vest de localitatea Harmaneasa, iar cea minima (206.8m) in partea de vest a teritoriului, pe terasa Siretului. Energia de relief este de cca. 150m. Din punct de vedere al genezei, se disting doua tipuri de relief: sculptural si acumulativ. Lipsa orizonturilor de roci dure aproape de suprafata terenului a dus la lipsa formelor de relief structural. Relieful sculptural ocupa cea mai mare parte a teritoriului, ingloband atat interfluviile cat si versantii cu diferite inclinari, modelati de procese de spalare, de eroziune torentiala sau de alunecari. Aparitia si dezvoltarea acestui tip de relief se datoreaza in cea mai mare masura factorilor exogeni si in special eroziunii si proceselor deluviale care au modelat un teritoriu alcatuit dintr-un complex de roci argilo-marnoase. Versantii sculpturali au ponderea cea mai mare in cadrul reliefului comunei Helesteni si sunt puternic fasonati de procesele geomorfologice actuale. In majoritatea cazurilor, formatiunile argilonisipoase sarmatiene de la suprafata sunt 18

Pagina 19

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 alterate si transformate in luturi de panta cu caracter eluvial sau sunt acoperite de glacisuri coluviale si deluvii de alunecare. In cadrul interfluviilor sculpturale mentionam: - Dealul Barcu (358.3 m), care se prelungeste pana la sud de localitatea Oboroceni unde are altitudinea de 272.0 m. Acest interfluviu are o latime de cca.1000 m. Partea sa superioara este acoperita cu depozite loessoide, sub care se afla intercalatii de prundisuri cu nisipuri. - Dealul Suha (264.Om) in partea de nord-vest, iar la nord de satul Helesteni întalnim o serie de interfluvii din care cel mai important este Dealul Dumbravioara (320m). Aceastea apartin in cea mai mare parte comunei Ruginoasa si au o usoara inclinare spre sud. Au o latime de 500-l000m, si sunt acoperite cu depozite loessoide. - Platoul Movileni (334.5 m) in partea de vest, care apatine numai partial comunei Helesteni. Alaturi de interfluviile sculpturale, o importanta deosebita in cadrul reliefului o au versantii cu intreaga gama de procese geomorfologice ce actioneaza asupra lor. Versantul stang al vaii Siretului, are o lungime de cca. 2 km pe teritoriul comunei Helesteni, o panta de cca. 15% si expozitie vestica. Pe teritoriul Helesteni, exista o serie de vai mai mici, afluente Siretului pe partea stanga a acestuia. Dintre acestea, valea paraului Barcu este cea mai dezvoltata. Versantul drept al acesteia are expozitie estica. Lungimea pe teritoriul Helesteni este de cca. 2.9 km, jar latimea de cca. 0.6 km. Energia de relief este de 20 m, pantele au o declivitate de 5-15%, solurile de pe acest versant find astfel slab si moderat erodate. Versantul stang al vaii Barcu are expozitie vestica in cea mai mare parte. Lungimea este de 3.7 km, iar latimea este cuprinsa intre 0.2 km in partea de nord si 0.95 km in partea de sud. Energia de relief este de 48m in partea de nord si de 120m in partea de sud. pana la confluenta cu paraul Vatasnita, versantul stang al vaii Barcu are o inclinare slaba si moderata si este folosit ca arabil. La sud de confluenta, versantul este mai abrupt, cu pante si valori pana la 20%, este afectat de alunecari active si este folosit ca pasune. Valea paraului Vatasnita este a doua ca marime de pe teritoriul comunei Helesteni. Este orientata de la nord la sud pana la intrarea în satul Helesteni. De la iesirea din satul Helesteni si pana la confluenta cu paraul Barcu este orientata de la est la vest. Versantul drept, în întregime, si versantul stang al acestei vai pana la intrarea în satul Helesteni, sunt îngusti, cu inclinare slaba, cu soluri slab-moderat erodate si folosinta arabil. Versantul stang, de la iesirea din satul Helesteni si pana la confluenta cu paraul Barcu este mai puternic inclinat, este afectat de alunecari active si este folosit ca pasune. In afara de versantii descrisi anterior, pe teritoriul Helesteni mai intalnim o serie de versanti al unor vai mai scurte, uniformi sau cu alunecari, cu eroziune 19

Pagina 20

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 areolara de la slaba pana la foarte puternica si cu eroziune în adancime sub forma de ogase. 2.3 Clima Datorita pozitiei geografice a teritoriului administrativ Helesteni, clima sa are un caracter continental, influentata în mare masura de prezenta maselor anticiclonilor atlantic si continental. In timpul verii predomina timpul secetos, cu temperaturi ridicate. Iarna, predomina masele de aer venite dinspre nord-est si nord, cu manifestari frecvente ale viscolului. Temperatura medie anuala, pentru intervalul 1896 — 1970 este de 8,3 °C, la statia Roman. Media lunii cele mai reci ( ianuarie) este de -4,9° C, iar a lunii cele mai calde (iulie) de 19,9°C. Temperaturi minime absolute a caror valoare scade sub 0°C se înregistreaza din a doua decada a lunii septembrie, cel mai timpuriu si, se pot prelungi pana în a doua decada a lunii mai, cel mai tarziu. Bruma se produce de obicei in intervalele septembrie-octombrie si martiemai si afecteaza în special vaile si baza versantilor. Numarul zilelor ,,rara inghet’’ este de 167, a celor de înghet este de 127.8, iar a zilelor de iarna, de 43.3 anual. Suma medie a precipitatiilor anuale este de 529.0 mm, la statia Roman. Numarul zilelor cu precipitatii mai mari de 1 mm este de 78.2 anual. Lunile cele mai bogate în precipitatii sunt iunie si iulie, iar cele mai sarace, februarie si martie. In sezonul cald, precipitatiile au uneori un pronuntat caracter torential, în special vara, cand se înregistreaza averse de o intensitate deosebita. Seceta apare obisnuit la sfarsitul lunii iulie si începutul lunii august si se prelungeste pana în septembrie. Perioade de seceta apar si în lunile mai — iunie. Grindina se produce, in general, cu cea mai mare frecventa in lunile iunie si iulie, dar se poate produce si in august. Analizandu-se frecventa vanturilor pe directii, se constata ca vantul dominant este cel din sector nordic (cu o frecventa de 28.7%), dupa care urmeaza vantul din sud (19%). Perioade mai scurte bat vanturile din est si vest. 16% din timp este calm. Vanturile, în aceasta zona, se orienteaza în lungul vaii Siretului. Nebulozitatea variaza între 5.9 în luna mai si 4.6 în luna august. Numarul mediu al zilelor cu cer senin este de 89.9. Numarul zilelor cu cer acoperit este de 152.6. 20

Pagina 21

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Ca urmare a unui regim pluviometric redus în ultimii ani, se manifesta un accentuat deficit de umiditate, care influenteaza negativ procesele pedogenetice, prin încetinirea proceselor fizice, biologice si biochimice. 2.4 Solurile Solurile dominante sunt cele din grupa cernoziomului levigat si solurilor cenusii inchise, iar pe sesuri domina solurile aluviale, lacovistile de coasta si saloneturi de coasta. Acestea sunt afectate de alunecari sau de procese de eroziune, datorate reliefului inclinat si stratului de argila. Pentru a mari fertilitatea solurilor erodate si a celor saraturate este necesar sa se aplice masuri antierozionale complexe si sa se administreze amendamente cu fosfogips. 2.5 Reteaua hidrografica Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Helesteni apartine bazinului Siret. O suprafata mica din partea de est apartine bazinului superior al Bahluietului. Valea Siretului domina cea mai mare parte a teritoriului colectand apa paraielor Barcu, Vatasnita, Oborogeni si Farcaseni. In partea de est a teritoriului se afla obarsia paraului Crivesti afluent al Bahluietului. Comuna nu este strabatuta de ape curgatoare, ci toate apele se formeaza din izvoare locale. Datorita asezarii geografice si a formei de relief, apele existente si torentii ce se formeaza in urma precipitatiilor atmosferice (ploi sau zapada), in satele Helesteni, Harmaneasa si Oboroceni isi vor directiona si varsa albiile in raul Siret, iar cele din satul Movileni, in Bahluiet. Acest lucru este accentuat de terenul comunei care coboara spre vest spre Siret si spre est spre Bahluiet, afluent al raului Bahlui. Cea mai mare apa care influenteaza comuna este raul Siret. Acest rau trece la 4 – 5 km departare de comuna, prin partea vestica a acesteia, dupa care se indeparteaza curgand catre sud. Cursul lui este meandrat, datorita pantei foarte mici a terenului. Fiind un rau carpatic, are un depit bogat si relativ constant. Regimul scurgerii inregistreaza maxime primavara si vara, iar toamna si iarna debitul este scazut. 2.6 Vegetatia 21

Pagina 22

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Din punct de vedere al florei, teritoriul Helesteni este caracterizat de doua zone:  Zona de silvostepa care cuprinde terasa si versantul Siretului, partea de nord si de est a teritoriului si partea de sud a satului Oborogeni;  Zona de padure care cuprinde formele de relief mai inalte din partea centrala a teritoriului. 2.7 Resurse naturale Resursele naturale din zona localitatii Helesteni sunt relativ modeste, putand fi mentionate urmatoarele:  Resursele geologice reprezentate in principal prin argile sarmatiene si luturi cuaternare, utilizate si valorficate pe plan local pentru lucrari gospodaresti. Piatra pentru constructii se aduce de la pietraria de la Costesti, care este buna pentru constructia de fantani.  Resursele reliefului sunt reprezentate in principal prin terasele Siretului, interfluviile colinare si versantii accesibili, care ofera terenuri foarte bune pentru constructii si agricultura. Posibilitati de valorificare viitoare are si lunca Siretului, ca si sesurile afluentilor, cu masurile hidrotehnice prevazute.  Resursele hidrologice sunt insuficient valorificate, in teritoriu existand zone de balta neamenajate si posibilitati de inundatie.  Resursele hidrogeologice sunt relativ sarace si in majoritate cu calitati necorespunzatoare, desi sunt valorificate pe plan local pentru alimentari cu apa (fantani, captari).  Resursele climatice sunt valorificate alaturi de cele pedologice, in agricultura, existand posibilitati de valorificare in perspectiva a energiei solare si chiar a celei eoliene.  Resursele pedologice sunt reprezentate in principal de solurile cernoziomice levigate si de panta, valorificate in agricultura, cu posibilitati de utilizare pentru tot felul de culturi agricole. 2.8 Mediul inconjurartor In teritoriul comunei Helesteni, problemele mediului inconjurartor se refera in principal la urmatoarele aspecte negative: 22

Pagina 23

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013  Existenta fenomenelor de eroziune torentiala, alunecari de teren, exces de umiditate, inundatii, saraturi, care afecteaza local zone de versant si de ses, limitand posibilitatile de utilizare rationala a terenurilor respective, producand totodata pagube agriculturii si locuitorilor;  Evacuari necorespunzatoare de ape uzate, neepurate, cu consecinte asupra calitatii apelor;  Depozitarea intamplatoare a deseurilor menajere in sate, inexistenta unui sistem de canalizare; localnicii folosesc closete amplasate in curti si surse de apa fara perimetre de protectie, acestea putand duce atat la usoare impurificari ale apei cat si la ocuparea nerationala a unor terenuri; Toate aceste aspecte negative sunt locale, accidentale, si de mica intensitate, neinfluentand esential calitatea factorilor de mediu. 2.9 Organizarea administrativa Comuna Helesteni are in componenta sa satele: o Helesteni - centrul comunal, o Harmaneasa, la vest de satul Helesteni; o Movileni, la sud –est de satul Helesteni; o Oboroceni la sud – vest de satul Helesteni. 2.10 Populatia Conform recensamantului din anul 2002, populatia comunei Helesteni inregistra 2654 locuitori, toti fiind de etnie romana. In ceea ce priveste structura populatiei dupa religie, 2205 locuitori erau de religie ortodoxa, 187 romano – catolica, 35 penticostala, 1 baptista, 2 adventista de ziua a saptea, 210 crestina dupa evanghelie, 11 crestina de rit vechi, 3 fara religie. Dupa numarul populatiei, comuna este o asezare de marime medie, ce se situeaza in grupa comunelor mijlocii. In prezent, populatia comunei Helesteni inregistreaza 2654 persoane. Populatie: Copii – (pescolari, scolari) 867 2654 Din Populatie activa (apta de munca) 1325 care: Pensionari 472 Populatie inactiva (inapta de munca) 25 23

Pagina 24

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 2.11 Repere istorice In partea de sud - vest a judetului Iasi se afla comuna Helesteni, la o departare de aproximativ 70 de km de capitala judetului, municipiul Iasi. Actuala comuna si dupa reforma administrativa din 1968, ramane neschimbata pastrandu-si numele si satele componente. In trecut, pana la raionarea din 1950 a apartinut de fostul judet Roman, fiind situat in partea cea mai de nord a judetului, la o departare de 35 km de oarsul Roman, capitala judetului, megiesindu-se la nord cu fostul judet Baia (comuna Ruginoasa si Costesti). Dupa raionare face intai parte din raionul Targul Frumos, aflandu-se in partea de vest a raionului si la o departare de 14 km de resedinta raionului Targu Frumos. Din anul 1960 desfiintandu-se raionul Targu Frumos, comuna trece in raionul Pascani, ocupand o pozitie in centrul raionului la o departare de 18 km. Ambele raionane au facut parte din fosta regiune Iasi. Este situata la 5 km sud de comuna Ruginoasa si soseaua republicana asfaltata Iasi – Targu frumos –Pascani – Motoc si cam la jumatatea drumului dintre Targu Frumos – Pascani si nord la 6 km de Strunga si soseaua republicana tot asfaltata Iasi – Roman. “Pe aici e din timpuri stravechi drumul de trecere peste Dealul Mare si Codrii Cirligaturii, din valea Bahluiului in cea a Siretului. De aici si numele de Strunga” (M. Costachescu Doc. Mold. V. I. pag.91) III. DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALA A COMUNEI HELESTENI 3.1 Resurse umane 24

Pagina 25

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 La nivelul comunei Helesteni, populatia activa este reprezentata de 1325 de persoane. Principalele activitati in care sunt angajati locuitorii comunei sunt: comert, transport, depozitare, comunicatii, activitati financiare, bancare si asigurari, administratie publica, invatamant, sanatate si asistenta publica, hoteluri si restaurante. Ocupatia de baza a locuitorilor comunei Helesteni este agricultura. Pentru a folosi resursele umane existente este necesar ca in urmatorii ani sa se dezvolte activitatile neagricole locale ce pot absorbi un numar mai mare de persoane din satele comopente ale comunei. In general, datele referitoare la ocuparea populatiei sunt neconcludente atat prin modul de stabilire, dar mai ales in ceea ce priveste tendintele ce se profileaza in perspectiva. In concluzie, analiza demografica a relevat o situatie destul de incurajatoare pentru perspectivele comunei Helesteni, mai ales prin evolutia in ultimii ani in ciuda prabusirii atator activitati economice. 3.2 Sanatate In comuna Helesteni asistenta medicala este asigurata de un dispensar uman, iar asistenta sanitar veterinara este asigurata de un dispensar veterinar. 3.3 Invatamant Infrastructura educationala din comuna Helesteni este formata din doua scoli si doua gradinite. 3.4 Cultura 25

Pagina 26

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Pe teritoriul comunei isi desfasoara activitatea un camin cultural situat in localitatea Helesteni. Comuna Helesteni dispune de trei biblioteci, dintre care o biblioteca comunala si doua scolare. EVENIMENTE LOCALE • Targul saptamanal In fiecare zi de Miercuri • Hramul ,,Sf. Gheorghe’’- pentru biserica Oboroceni Vale 23 aprilie • Hramul ,,Adormirea Maicii Domnului’’ pentru biserica De Inaltare Oboroceni Deal • Hramul ,,Adormirea Maicii Domnului’’ pentru biserica De Inaltare Movileni • Hramul ,, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril’’ pentru 14 noiembrie biserica Helesteni • Ziua comunei Helesteni Prima dumunica din luna Octombrie 3.5 Culte Biserici exista in fiecare sat al comunei: • Biserica ortodoxa in localitatea Helesteni; • Biserica ortodoxa in localitatea Movileni; • Biserica catolica in localitatea Oborogeni; • Biserica ortodoxa in localitatea Oborogeni; 26

Pagina 27

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 • Casa parohiala in localitatea Helesteni; • Casa parohiala in localitatea Oborogeni; • Casa de rugaciuni evanghelica in localitatea Oborogeni; • Casa de rugaciuni in localitatea Harmaneasa. Biserica ortodoxa “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” din satul Helesteni a fost construita in anul 1780 (in apropiere de cea veche) din piatra si caramida si acoperita cu tabla zincata, asa cum se poate citi si din inscriptia ce se gaseste in pridvor pe peretele dinspre nord. Ctitorul bisericii este Clucerul Mihai Sturza care stapanea mosia Helestenilor. Biserica este in forma de cruce avand lungimea de 23,50 m si inaltimea de 8,50 m si inaltimea de 25 m. In interiorul pronausului, in dreapta, intr-o nisa boltita se afla mormantul ctitorilor biserici vechi. Biserica nu este pictata. In biserica se gasesc diferite obiecte cu valoare istorica sau documentara. Se gasesc diferite carti de cult emise incepand cu anul 1747, majoritatea lor fiind din secolul al XVIII – lea si al XIX – lea. Astfel exista un Triodion din 1747, o eveanghelie din piele din 1760, un Liturghier, un Apostol legat in piele din 1784, un Triodion din 1789 si un Tripicen din 1816. 27

Pagina 28

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Biserica ortodoxa “Adormirea Maicii Domnului” din satul Oborogeni nu are Pisani, dar sunt indemnuri facute de preotii din trecut pe inventarul bisericii, apoi pe clopotul mijlociu al bisericii care poarta grevat anul 1803. Se crede ca biserica a fost cladita pe locul unui vechi schit de catre Ionita Sandu Sturza. In biserica nu se afla obiecte de valoare si documente istorice intrucat la desfiintarea schitului in 1872 calugarii au luat toate cartile si odoarele. Dupa desfiintarea schitului biserica a fost deservita de preoti de mir. Parohia Oborogeni a luat fiinta in 1889, primul paroh fiind preotul Vasile Gherasim (escu). Pe peretii din stanga naosului sunt pictati ctitorii bisericii. Troita din curtea bisericii “Adormirea Maicii Domnului” din satul Oborogeni a fost ridicata de dascalul Constantin Moise, din Oborogeni in amintirea eroilor cazuti in razboiul pentru reintregirea neamului. 28

Pagina 29

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 3.6 Asistenta sociala Subordonat Consiliului Local Helesteni functioneaza Compartimentul de Asistenta Sociala, Centrul de zi ,,Sf. Nicolae”. In cadrul centrului de zi ,,Sf. Nicolae” se acorda asistenta socio-psihoeducativa pentru copii proveniti din familii defavorizate social. Protectia copilului este asigurata pe timpul frecventarii centrului de zi beneficiind de acest servicu pe perioada in care familia se afla intr-o situatie de criza. Dupa incheierea acordarii serviciului cazul este monitonzat timp de trei luni pentru a preveni institutionalizarea copilului si consolidarea rezultatelor obtinute in urma implicarii acestuia in activitatile educative Fiecare caz este evaluat de catre specialistii centrului si ai Consiliului Local Helesteni utilizandu-se proceduri de evaluare a particularitatilor sociale, medicale, juridice (anchete sociale) pentru a se identifica familiile a caror situatie socioeconomica nu le ofera posibilitatea de a asigura un climat adecvat dezvoltarii copilului conform exigentelor Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, Declaratiei Universale a drepturilor Copilului si legislatiei in vigoare privind protectia acestuia. 3.7 Infrastructura edilitara Localitatile componente ale comunei Helesteni sunt racordate integral la Sistemul Energetic National. 29

Pagina 30

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Localitatile din comuna Helesteni nu dispun de un sistem centralizat de alimentare cu apa. Pentru alimentarea cu apa potabila locuitorii comunei utilizeaza apa din fantani. Comuna nu dispune de retele de canalizare. Locuitorii comunei folosesc closete uscate, de cele mai multe ori rudimentare, care constituie surse de infectare si de poluare. Comuna Helesteni nu dispune in prezent de un sistem centralizat de incalzire centrala. Locuintele si dotarile social culturale, precum si obiectivele industriale existente pe teritoriul comunei utilizeaza pentru caldura sursele locale de incalzire – sobe cu combustibili solizi (lemne), deseuri agricole, carbuni. Pe teritoriul comunei nu exista o platforma pentru gunoi special amenajata. Depozitarea gunoaielor se face liber si necontrolat, in spatii ce nu respecta normele sanitare in vigoare, constituind in acest fel un focar de infectie si de poluare. Comuna este nu este racordata la magistrala de gaze naturale. Zona Helesteni se afla in aria de acoperire a retelelor de telefonie mobila. Locuitorii comunei beneficiaza de telefonie fixa, televiziune prin cablu si acces la internet intr-un procent ridicat. 3.8 Infrastructura de transport Comuna Helesteni este situata la 6 km de comuna Ruginoasa, la aproximativ 68 km distanta de municipiul Iasi, 18 km distanta fata de orasul Targu Frumos si 18 km distanta fata de orasul Pascani Intre Helesteni si celelalte localitati ale comunei, precum si cu cele invecinate din zona de polarizare, circulatia se face pe drumul judetean, pe drumurile comunale si satesti: DJ 208 G Helesteni spre Targu Frumos, DC 102 Ruginoasa – Helesteni. In prezent, comuna nu dispune de statie CFR. Relatiile directe cu municipiul Iasi, se faciliteaza prin statia Ruginoasa, pe linia Iasi – Pascani. Suprafata totala a drumurilor judetene, comunale si satesti este de 37,45 km, care se afla in diferite stari tehnice. Drumurile comunale sunt asfaltate pe o distanta de 2.5 km. (7%), dar modernizarea drumurilor locale face parte din proiectele prioritate ale comunei in perioada 2008 – 2013. Satul Helesteni are o retea stradala in lungime de 8 km. Satul Harmaneasa are o retea stradala in lungime de 6.8 km. Satul Oborogeni are o retea stradala in lungime de 7.5 km. Satul Movileni are o retea stradala in lungime de 5.5 km. 30

Pagina 31

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Comuna Helesteni se afla pozitionata in apropierea unor orase importante ceea ce ii creste potentialul: • Iasi – 18 km, cale de acces: DJ 208 G si DN 28 A; • Targu Frumos – 18 km, cale de acces: DJ 208 G si DN 28 A; • Iasi – 78 km, cale de acces: DJ 208 G, DN 28 A si E 387. Distanta din centrul comunei pana la cele mai importante cai de acces: • DN 28 A – 60km; • Autostrada – 18 km; • Gara – 6 km; • Calea ferata industriala – 6 km; 3.9 Situatia economica Agricultura Agricultura reprezinta ocupatia de baza a locuitorilor comunei Helesteni. Suprafata totala a teritoriului administrativ al comunei este de 3450 ha. Pe principalele categorii de folosinta, suprafata fondului funciar al comunei se structureaza astfel: Principalele categorii de SUPARAFATA folosinta ha Arabil 2560 Pasune 614 Padure 12 Vii 16 Livezi - Luciu de apa 23,5 Suprafata totala 3450 31

Pagina 32

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Suprafata teritorial administrativa a comunei Helesteni 0,50% 0,37% 0,73% 19,04% Arabil Pasune Padure Vii 79,37% Luciu de apa Suprafata agricola a are o pondere insemnata in suprafata totala a comunei. Analizand distributia teritoriala pe folosinte in teritoriul administrativ al comunei, se remarca existenta suprafetelor masive de teren arabil, insotite de pasuni, suprafete cultivate cu vita de vie si cu o orientare a fasiilor de paduri legate de cursurile de apa si relief. Structura pe folosinte a fondului funciar pune in evidenta favorabilitatea deosebita pentru cultura cerelalelor, a legumelor si respectiv pentru zootehnie. Solurile din comuna sunt favorabile pentru culturile: grau, porumb, soia, floarea soarelui, legume si vita de vie. Cultura Suprafete Cantitatea de cultivate produs obtinuta anul trecut la ha (ha) Kg/ha Grau 200 5000 Porumb 726 4500 Floarea soarelui 103 2000 Orz 2 3000 Orzoaica 6 3000 Leguminoase pt. boabe 13 800 Soia 56 2500 Cartofi 107 18000 32

Pagina 33

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Principalele culturi agricole 6 107 56 Grau 13 2 200 Porumb 103 Floarea soarelui Orz Orzoaica Leguminoase pt. boabe Soia 726 Cartofi Suprafata cultivata cu vita de vie se intinde pe 16 ha – soiuri hibride. La nivelul localitatii Helesteni, legumicultura se practica doar in gospodarii. In anul 2007 s-au cultivat 60 ha cu legume, dar suprafata cultivata se poate extinde. Clima permite cultivarea legumelor, insa este nevoie de investitii in sisteme de irigatii. Pe langa acestea se doreste realizarea de investitii in tehnologie moderna de cultivare, solarii, centre de colectare si prelucrare a produselor. De asemenea se ofera conditii favorabile si pentru cresterea animalelor: ovine, porcine, bovine, cabaline. In comuna Helesteni, cresterea animalelor se practica doar la nivelul gospodariilor. Specii NUMAR Pasari 11800 Bovine 829 Caprine 68 Ovine 4458 Porcine 760 Cabaline 481 Familii de 65 albine Altele 360 33

Pagina 34

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Efectivul de animale la nivelul comunei Helesteni 12000 11800 10000 8000 4458 6000 4000 829 760 360 2000 68 481 65 0 Pasari Bovine Caprine Ovine Porcine Cabaline Familii Altele de albine Pomicultura dispune de conditii mai putin favorabile in aceasta comuna, pomii fructiferi fiind intalniti razlet in gospodariile oamenilor. Zona este favorabila pentru dezvoltarea pisciculturii, element ce ajuta si la dezvoltarea serviciului turistic. Comuna asigura prin unitatile sale agricole ca si prin productiile proprii aprovizionarea municipiului Iasi cu unele produse agroalimentare perisabile. Silvicultura Padurile si stufarisurile ocupa o suprafata de 12 ha. Padurea este administrata de Ocolul silvic Podu Iloaiei. Obiectivul principal economic il constituie productia de lemn pentru constructii rurale, precum si pentru lemn de foc, datorita deficitului de lemn de foc din zona si calitatii inferioare a materialului lemnos rezultat. Activitatea industriala Activitatea industriala este slab reprezentata in zona. Pe teritoriul comunei functioneaza brutaria SC HARMANEASA SA care este amplasata in zona agroindustriala a localitatii Helesteni. 34

Pagina 35

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 In comuna activeaza o moara de grau si una de porumb, amplasate in localitatile Oborogeni, respectiv Movileni, presa de ulei, atelier de confectii pentru barbati. La nivelul comunei isi desfasoara activitatea cca. 20 de mestesugari specializati in diverse meserii. Comert In comuna Helesteni isi desfasoara activitatea PF-uri avand ca domeniu de activitate comert si prestari servicii, SRL-uri, etc. Intreprinzatori locali Denumire Domeniu de activitate SC.NEKY TEX Confectii AF ZAUR LAURA Zootehnie AF BORTAS Zootehnie, STEFAN morarit AF SOFRAC Zootehnie RADUCU Cultura plantelor de camp PF BORTAS MIREL Cultura plantelor de camp PF CIOBANU Cultura plantelor de GABRIEL camp PF PRISECARU Cresterea ovinelor MARICEL SA AGRO-ZOO Cultura plantelor de HELESTENI camp MOVILENI AF PLESCA IONEL Tamplarie AF TUDOR VASILE Morarit AF COZMA Foraje fantani DUMITRU 35

Pagina 36

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 AF CARBUNE Comert DANIEL SC RAZESII SRL Comert AF APREUTESEI Comert GELU SC DANA EVE SRL Comert AF SIMA COSTICA Comert PF SEREDUC Comert AURELIA SC JORA C+E SRL Comert SC ANGELIUM SRL Comert Turism Desi comuna Helesteni beneficiaza de un relief bogat in puncte de atractie si peisaje frumoase, in prezent nu exista o zona de agrement oficializata. Locuitori isi petrc timpul liber in zona iazurilor. Pe teritoriul comunei se pot desfasura activitati de pescuit sportiv. La nivelul zonei exista posibilitati multiple de a se investi in turism, existand potential de dezvoltare si a agroturismului. Obiective turistice: • Zona de tumuli funerari; • Biserici construite in anii 1860 declarate monumente istorice. Zona Helesteni este protejata istoric prin Hotarare de Guvern. 36

Pagina 37

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Localitatea Helesteni este centrul administrativ al comunei cu acelasi nume, avand functia dominant agricola, functia administrativa si social – culturala la nivel de centru de comuna, precum si functia de cazare a populatiei care lucreaza atat pe teritoriul comunei, cat si in afara ei. Comuna beneficiaza de avantajul oferit de vecinatatea imediata fata de localitatea Ruginoasa. 37

Pagina 38

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 IV. ANALIZA SWOT Pentru elaborarea strategiei de dezvoltare s-a impus analiza profunda a situatiei existente in domeniile vietii economice si sociale ale comunei. Colaborarea cu actorii locali a permis dezvoltarea unei viziuni parteneriale asupra particularitatilor economice si sociale ale comunei, prin construirea arborelui problemelor si efectuarea analizelor SWOT. Analizele locale au fost reunite si organizate conform prioritatilor judetene de dezvoltare, fiind utilizate ca baza de plecare in definirea analizei SWOT si a analizei sociale, economice si institutionale la nivel local. Utilizarea unei astfel de analize permite identificarea, pe de o parte, a disparitatilor existente in dezvoltarea economica si sociala a comunei, iar pe de alta parte, faciliteaza formarea unei imagini clare a colaborarii cu actorii locali in ceea ce priveste necesitatile de dezvoltare ale localitatii. Necesitatea sprijinirii acestor initiative sub forma colaborarilor parteneriale reprezinta un proces continuu aflat in stransa legatura cu dezvoltarea unor retele si structuri parteneriale de viitor. 1. AGRICULTURA PUNCTE TARI  privatizarea firmelor cu capital de stat din domeniul agricol;  prezenta fondurilor europene ce pot fi absorbite in vederea impulsionarii afacerilor in agricultura;  existenta solurilor fertile;  conditii favorabile pentru productia agricola;  existenta fortei de munca calificata in agricultura;  resurse termice care permit cultivarea unor plante termofile si practicarea unor culturi succesive;  conditii favorabile pentru viticultura;  suprafata totala a comunei este de 3450 ha, din care 2560 ha teren arabil, vii 16 ha, 23.5 ha livezi, pasune 614 ha, padure 12 ha;  practicarea unei agriculturi ecologice;  traditii in cresterea animalelor; 1. AGRICULTURA 38

Pagina 39

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 PUNCTE SLABE  fragmentarea suprafetelor agricole ce conduce la practicarea unei agriculturi traditionale slab competitive economic;  desfiintarea marilor unitati productive si de cercetare de tip agricol de unde rezulta productivitatea relativ scazuta a muncii in agricultura;  existenta unor suprafete cu destinatie agricola necultivate timp de mai multi ani consecutivi;  investitii insuficiente in agricultura;  degradarea sistemului de irigatii, inexistenta instalatiilor moderne de irigare si pierderi mari de apa pe reteaua de aductiune;  organizarea ineficienta a filierelor pe produs si numarul mic de contracte de preluare a productiei;  lipsa unui sistem centralizat de desfacere al produselor agricole;  temerile producatorilor in ceea ce priveste piata de desfacere a produselor agro-alimentare din gospodarie;  utilaje agricole insuficiente pentru efectuarea la timp a lucrarilor agricole;  imbatranirea fortei de munca in agricultura;  pensii mici pentru agricultori. 1. AGRICULTURA OPORTUNITATI  conditii favorabile de obtinere a produselor ecologice, ce pot fi exportate in conditii deosebit de avantajoase;  facilitati legislative privind arendarea suprafetelor agricole;  existenta unor asociatii profesionale si a unor organisme de sprijin a producatorilor;  accesarea fondurilor europene pentru finantarea agriculturii;  existenta cadrului legislativ pentru intemeierea si dezvoltarea exploatarilor agricole.  sprijinul oferit de Oficiul Judetean pentru Consultanta Agricola din judetul Iasi cu privirea la accesarea fondurilor europene  existenta Planului National Strategic pentru Dezvoltare Rurala; 1. AGRICULTURA AMENINTARI 39

Pagina 40

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013  eroziunea si degradarea calitatii solurilor ce poate conduce la scaderea randamentului;  frecventa ridicata a perioadelor secetoase in agricultura;  riscul sporit de inundatii;  numar insuficient de tractoare si masini agricole care determina imposibilitatea incadrarii in perioadele optime de executare a lucrarilor;  pierderi de apa din reteaua de irigatii pot conduce la ridicarea nivelului apei freatice;  degradarea solurilor;  capacitatile reduse de prelucrare a productiei agricole;  preocuparea insuficienta pentru exploatarea rationala a islazurilor, concretizata in randamentul scazut al acestora si posibilitatea extinderii imbolnavirilor la animale;  numarul de concurenti in crestere pentru produsele agroalimentare de pe piata Uniunii Europene.  cadrul legislativ instabil;  slaba informare a agricultorilor cu privire la normele europene; 2. MEDIU SI INFRASTRUCTURA RURALA PUNCTE TARI  orase importante apropiate: Iasi – 68 km, Pascani – 18 km, Targu Frumos – 18 km;  localitati apartinatoare: Helesteni, Harmaneasa, Oborogeni si Movileni;  cai de acces: DJ208G, DN28A, DC 102;  retea de electricitate de care dispun 100% din gospodarii;  retea de iluminat public;  retea de telefonie fixa;  acces internet;  cablu TV;  eforturi ale autoritatilor locale de aplicare riguroasa a legislatiei privind protectia mediului. 2. MEDIU SI INFRASTRUCTURA RURALA PUNCTE SLABE 40

Pagina 41

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013  insuficienta dezvoltare a utilitatilor de baza si a serviciilor publice;  infrastructura de transport relativ slab dezvoltata, fata de exigentele si cerintele actuale concrete ale aderarii la U.E.;  gestionare deseurilor, necorespunzatoare;  colectarea neselectionata a deseurilor, in vederea reciclarii, refolosirii, recuperarii sau valorificarii lor;  rampa de deseuri, neconforma cu cerintele UE;  educatia ecologica este superficiala. 2. MEDIU SI INFRASTRUCTURA RURALA OPORTUNITATI  modernizarea drumurilor comunale;  alimentarea cu apa a comunei,  realizarea retelei de canalizare si a statiei de epurare;  realizarea retelei de gaze naturale;  organizarea sistemului de colectare selectiva, a spatiului de depozitare temporara si transportul deseurilor;  inchiderea platformelor de gunoi;  construire poduri si podete;  lucrari de reabilitare a retelei de iluminat public in comuna;  montarea unui post de transformare in comuna in vederea imbunatatirii parametrilor curentului electric;  dotarea cu utilaje si echipamente pentru serviciul de gospodarire comunala si salubritate;  lucrari de regularizare a albiei paraului si aparari de maluri pentru prevenirea si reducerea consecintelor distructive ale inundatiilor;  dotari pentru interventii in caz de situatii de urgenta;  dotari ale administratiei locale;  lucrari de reabilitare si mansardare a sediului primariei;  dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol;  infiintarea unui parc eolian;  regenerarea comunitatii rurale;  accesarea de fonduri destinate dezvoltarii infrastructurii rurale; 2. MEDIU SI INFRASTRUCTURA RURALA AMENINTARI 41

Pagina 42

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013  mentalitatea de indiferenta fata de protectia mediului.  lipsa resurselor materiale pentru indeplinirea obiectivelor de investitii propuse;  lipsa informatiei in legatura cu programele de finantare europeana;  migratia fortei de munca spre zone atractive din punct de vedere economic;  neadaptarea la transferul de tehnologie si de know-how;  lipsa culturii antreprenoriale;  riscul ca firmele din comuna sa nu faca fata competitiei de pe piata unica;  fenomenul economiei subterane;  lipsa capitatului de sustinere a activitatilor economice;  migratia tinerilor cu potential in zonele urbane. 3. ECONOMIE PUNCTE TARI  existenta in localitate a agentilor economici, care ajuta la dezvoltarea localitatii si la crearea de noi locuri de munca;  obtinerea produselor ecologice prin existenta potentialului;  preocuparea pentru introducerea tehnologiilor noi si pentru activitatea de cercetare-dezvoltare; 3. ECONOMIE PUNCTE SLABE  absenta implementarii sistemului de calitate in cadrul proceselor de productie si a produselor;  lipsa canalelor de colectare a produselor agricole;  informarea succinta cu privire la normele europene.  resurse financiare la nivel local, insuficiente pentru sustinerea /promovarea unor investitii;  folosirea unor tehnologii vechi, cu productivitate si eficienta economica scazuta; 3. ECONOMIE OPORTUNITATI  existenta resurselor locale, putin sau necorespunzator valorificate in prezent;  cresterea capacitatii anteprenoriale; 42

Pagina 43

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013  atragerea unor noi investitori in comuna prin facilitatile pe care administratia locala le pune la dispozitie;  oportunitati de finantare ale Uniunii Europene;  dezvoltarea cooperarii locale;  cresterea competitivitatii sectorului IMM;  diversificarea activitatilor economice;  posibilitatea accesarii creditelor cu dobanda subventionata pentru crearea de noi locuri de munca in mediul rural;  programe guvernamentale in derulare de sustinere a sectorului IMM. 3. ECONOMIE AMENINTARI  legislatia in continua schimbare;  oferte de creditare greu accesibile;  datorita infrastructurii sociale neadecvate, raportate la potentialul comunei investitorii au un interes scazut pentru inceperea afacerilor in comuna;  cresterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pietei muncii, economiei locale si asistentei sociale in perspectiva;  receptivitate si flexibilitate scazuta a populatiei locale la cerintele noi ale pietei care determina in timp decalaje economice mari. 4. SANATATE PUNCTE TARI  existenta unui Dispensar uman;  program zilnic al medicilor;  populatia comunei este inscrisa la medicii din comuna;  dispensarele dispun de personal calificat. 4. SANATATE PUNCTE SLABE  existenta unui aparat de urgenta dotat precar;  slaba educatie sanitara a comunitatii;  numarul crescut al persoanelor care lucreaza la negru, neputand beneficia de servicii medicale gratuite; 43

Pagina 44

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013  preturile ridicate la medicamente. 4. SANATATE OPORTUNITATI  reabilitarea si dotarea corespunzatoare a dispensarului uman;  evaluarea starii de sanatate a pacientilor din comuna, prin Programul national de evaluare a sanatatii populatiei;  realizarea unor cursuri de igiena si educatie sexuala pentru comunitate;  servicii de plening familial. 4. SANATATE AMENINTARI  imposibilitatea unor pacienti de a plati anumite servicii medicale;  slaba receptivitate a pacientilor la programele nationale de sanatate;  cresterea numarului bolnavilor cronici. 5. RESURSE UMANE PUNCTE TARI  existenta resurselor umane intr-un volum si o calificare ce pot asigura dezvoltarea activitatii economico-sociale;  se acorda mare atentie seviciilor sociale;  disponibilitatea de a munci in conditii de motivare adecvata;  ospitalitatea recunoscuta a locuitorilor;  rata infractionalitatii extrem de redusa 5. RESURSE UMANE PUNCTE SLABE  existenta somajului de lunga durata, care conduce la descalificarea si descurajarea fostilor angajati;  numar mare al persoanelor care nu au ocupatie;  insuficienta informare a populatiei cu privire la programele de calificare si reconversie existente in judet; 44

Pagina 45

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013  adaptarea mai lenta a populatiei rurale mature si varstnice la schimbarile si provocarile lumii actuale, in general, si la fenomenul mobilitatii si reconversiei profesionale, in special;  migrarea persoanelor tinere spre mediul urban si strainatate, mai cu seama a celor cu pregatire profesionala inalta;  capacitatea financiara relativ scazuta a locuitorilor zonei. 5. RESURSE UMANE OPORTUNITATI  atragerea de programe cu finantare europeana pentru stimularea ocuparii fortei de munca;  adaptarea programelor de invatamant la cerintele economiei de piata;  existenta unor reglementari ce acorda facilitati angajatorilor care creeaza noi locuri de munca pentru someri, tineri absolventi etc 5. RESURSE UMANE AMENINTARI  declinul demografic si imbatranirea populatiei comunitatii;  cresterea somajului in randul absolventilor de liceu;  migrarea fortei de munca;  amplificarea pregatirii teoretice a fortei de munca in detrimentul aspectelor aplicative;  cresterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pietei muncii, economiei locale si asistentei sociale in perspectiva; 6. INVATAMANT SI CULTURA PUNCTE TARI  existenta in comuna a doua scoli si doua gradinite;  existenta unui camin cultural;  comuna mai detine si cinci biserici;  management scolar adecvat in unitatile de invatamant public;  reducerea numarului de elevi ce revin la un cadru didactic;  implementarea programelor de integrare a copiilor de etnie in unitatile invatamantului obligatoriu; 45

Pagina 46

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 6. INVATAMANT SI CULTURA PUNCTE SLABE  populatia scolarizata in invatamantul primar si invatamantul gimnazial in scadere datorita scaderii demografice a populatiei;  existenta in localitati a unor cladiri scolare afectate de uzura fizica avansata;  gradul de acoperire relativ ridicat a posturilor didactice din scoli cu cadre suplinitoare;  dezvoltarea relativ slaba a bazei materiale pentru desfasurarea activitatilor de educatie fizica. 6. INVATAMANT SI CULTURA OPORTUNITATI  reabilitarea si modernizarea scolilor;  reabilitarea si modernizarea caminului cultural;  construirea unei sali de sport;  organizarea de cursuri de formare si reconversie profesionala in comuna;  accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea profesionala a persoanelor active din comuna;  cresterea nivelului de pregatire profesionala a fortei de munca;  implementarea unor poiecte care sa stimuleze implicare rromilor in activitati aducatoare de venitui;  monitorizarea starii ocupationale a populatiei. 6. INVATAMANT SI CULTURA AMENINTARI  imbatranirea populatei din comuna;  reducerea populatiei scolare datorata declinului natalitatii;  tendinta de reducere a exigentei in procesul de evaluare didactica;  buget inca insuficient alocat invatamantului public generand fenomene de dotare materiala la limita necesarului unitatilor sau recurgerea la finantare paralela prin aportul familiilor. 46

Pagina 47

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 V. OBIECTIVELE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI Obiectivele principale ale dezvoltarii comunei Helesteni constau in:  dezvoltarea infrastructurii de baza si asigurarea accesului neingradit al populatiei si agentilor economici la aceasta infrastructura (apa, electricitate, distributie gaze, cai de transport);  protectia mediului inconjurator;  regenerare urbana (regenerarea capitalului natural in special a terenurilor si a resurselor de apa contaminate si afectate, precum si dezvoltarea capitalului construit pentru optimizarea conditiilor de locuit) 47

Pagina 48

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013  intarirea coeziunii sociale, a solidaritatii comunitare, reducerea saraciei. Dezvoltarea comunei Helesteni se va intemeia pe comunicare, transparenta actului de conducere publica, precum si pe un proces de invatare continua, care sa conduca la intarirea solidaritatii comunitare si cresterea gradului de coeziune sociala. Principiile managementului comunitatii Principiile de management pentru administratia unei comunitati rurale consta in aplicarea celor cinci obiective, conform principiilor dezvoltarii economico - sociale durabile. Avand in vedere ca o asezare umana nu este un sistem inchis, iar realizarea celor cinci obiective generale se intemeiaza pe aplicarea unui management care sa conduca la dezvoltare si/sau la regenerare urbana, politicile si planificarea strategica urbana, precum si realizarea programelor si proiectelor se vor face cu respectarea urmatoarelor principii: ○ dezvoltarea durabila, astfel incat pe termen lung sa se produca schimbari majore de cultura si atitudine in ceea ce priveste utilizarea resurselor de catre populatie si operatorii de piata; ○ intarirea capacitatii institutionale: prin management eficient, definirea serviciilor publice in raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltarii economico - sociale durabile, precum si cu doleantele si cerintele comunitatii; ○ twining rural (retea) in scopul schimbului de informatii intre comune cu privire la utilizarea celor mai bune practici (in managementul comunitatii rurale sau managementul de proiect); ○ realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public-privat; ○ realizarea acelor programe si proiecte pe care sectorul privat nu le poate realiza; ○ integrarea politicilor atat pe orizontala, pentru a se realiza un efect sinergic simultan intre sectoare, cat si pe verticala, avand in vedere corelarea si integrarea politicilor de dezvoltare ale comunei cu politicile de dezvoltare ale judetului si ale regiunii din care face parte; ○ managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale, financiare si umane, precum si integrarea fluxurilor de resurse energetice si materiale intr-un ciclu natural; ○ utilizarea mecanismelor de piata pentru a atinge tinta durabilitatii; ○ descentralizarea managementului in sectorul energetic; ○ proiectarea durabila arhitectonica in temeiul caruia se stabilesc reguli privitoare la materialele de constructii, design-ul unei cladiri, bioclimatul, densitatea cladirilor intr-un areal, orientarea spatiala a cladirilor, „structuri verzi” in jurul cladirilor, microclimat, eficienta energetica; 48

Pagina 49

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 ○ realizarea unui program sau proiect fara a afecta cultura unei comunitati, ori pentru a recupera mostenirea culturala a unei comunitati si/sau traditiile intregii comunitati locale; ○ evitarea dezvoltarii serviciilor publice, daca acestea nu servesc unei nevoi locale; ○ fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare in baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatiala; ○ analiza capacitatii tehnice de executie; ○ evaluarea eficientei utilizarii resurselor financiare si umane; ○ evaluarea viabilitatii unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale obtinute; ○ identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia; corespondenta intre lansarea unui program sau proiect si nevoile comunitatii; ○ evaluarea nevoilor comunitatilor sarace si a capacitatii municipalitatii de a asigura accesul acestora la locuinta, locuri de munca si serviciile publice de baza; ○ protectia mediului inconjurator; ○ realizarea unui program sau proiect in parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui program sau proiect de catre sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investitii, daca exista oportunitatea de a obtine profituri viitoare; ○ asigurarea publicitatii informatiilor cu impact in investitii (informatii topografice, informatii statistice privind economia locala si regionala, regulamentul de urbanism, planul de urbanism general si planurile de urbanism zonal); ○ promovarea unei politici care sa favorizeze dezvoltarea activitatilor economice generatoare de venituri si de locuri de munca pe teritoriul comunei in scopul cresterii veniturilor si nivelului de viata a populatiei precum si a veniturilor primariei pentru sustinerea proiectelor in interesul comunitatii. Principiile strategiei de dezvoltare durabila :  durabilitate- conditii mai bune de trai pentru populatia defavorizata precum si un minim de conditii necesare pentru un trai decent, sanatatea si bunastarea tuturor;  competitivitate- permite dezvoltarea economiei proprii in context regional, national si chiar international, promovarea unui sector privat productiv si competitiv;  sprijin financiar- facilitarea accesului la o varietate de surse financiare pentru a satisface nevoile de investitii si dezvoltare;  o buna administrare- reactia eficienta si efectiva la problemele comunitatii prin responsabilizarea autoritatilor locale si parteneriatul cu societatea civila. 49

Pagina 50

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Strategia de dezvoltare durabila este caracterizata de cel putin sapte trasaturi care se recomanda managerilor de la nivel local responsabili cu acest domeniu. Cele sapte caracteristi ale strategiei sunt: imagine asupra viitorului, creativitate, flexibilitate, activitate, create pentru actiune, orientate spre schimbare, orientate spre castig viabil. Principiile de realizare sau de reabilitare a unei zone de locuit potrivit planului de urbanism general, conform Agendei Habitat de la Istambul, 1996: ● planificarea integrata a zonei de locuit astfel incat sa cuprinda cladiri de locuit (individuale sau colective), cladiri cu destinatie comerciala, parcari, scoli si infrastructura edilitara necesara pentru nevoile zilnice ale rezidentilor; ● zona de locuit va avea un centru care combina functiunile comerciale, cu cele civice, culturale si de agrement; ● zona va contine spatii deschise in forma de scuar, spatii de verdeata sau parcuri; ● spatiile deschise vor avea un design care sa incurajeze prezenta rezidentilor si pentru a intari relatiile in cadrul comunitatii sau comunitatilor din acea zona functionala; ● vor fi proiectate spatiile pietonale si de circulatie cu bicicleta. ● terenurile naturale - forestiere, cu vegetatie florala sau cu luciu de apa vor fi pastrate pe cat posibil sau integrate in parcuri; ● comunitatile vor respecta regulile de conservare a resurselor si de reducere a deseurilor; ● comunitatile vor utiliza in mod rational resursele de apa. ● orientarea strazilor si plasamentul cladirilor vor contribui la cresterea eficientei energetice. ● se va delimita o zona de intravilan in afara teritoriului comunei in care se vor dezvolta activitatile economice; astfel, se va reduce impactul factorilor cu risc de imbolnavire pentru populatie rezultate din activitati economice. De asemenea se va putea realiza o infrastructura eficienta de utilitati pentru sustinerea acestor activitati. ELEMENTE DE STRATEGIE A. POPULATIA SI NEVOILE SOCIALE a. Demografie Probleme • imbatranirea accentuata a populatiei, 50

Pagina 51

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 • depopularea datorita migratiei, in special a tinerilor, cu studii medii sau superioare, spre centrele urbane, Obiective pe termen mediu si lung • conditii de viata atractiva pentru tineri, atat pentru cei din localitate cat si pentru cei din exterior (care ar dori sa se stabileasca in comuna), • conditii si facilitati pentru familiile tinere cu copii. b. Starea de sanatate si servicii medicale Probleme • cadre medicale si auxiliare insuficiente, • dotari ale dispensarelor medicale necoresponzatoare si invechite care ingreuneaza sau impiedica diagnosticarea, • dificultati privind accesul la medicamente si tratament (distante mari de parcurs, resurse limitate ale dispensarului din comuna). Obiective pe termen mediu si lung • acces facil la servicii medicale de calitate, prompte si suficiente, • populatie educata privind starea generala de sanatate si modalitatile de a duce o viata sanatoasa, • eliminarea factorilor de perturbare a calitatii vietii c. Starea de ocupare a fortei de munca Probleme • nivel ridicat al somajului, • mentalitatea fata de schimbare si reconversie profesionala. Obiective pe termen mediu si lung • locuri de munca suficiente si in domenii variate de activitate, cu venituri indestulatoare pentru satisfacerea nevoilor de trai, • posibilitatea de a urma cursuri de reconversie profesionala in domenii cautate pe piata fortei de munca. d. Educatia Probleme • infrastructura uzata, necorespunzatoare desfasurarii actului educational, • constrangeri materiale datorita bugetelor mici alocate de catre autoritati pentru sustinerea actului educational, • lipsa posibilitatii de formare continua pentru adulti, • grad redus de asociativitate, 51

Pagina 52

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 • starea precara a bazelor sportive necesare practicarii sporturilor individuale si colective, • importanta minora acordata de sistemul educational activitatilor sportive organizate. Obiective pe termen mediu si lung • posibilitatea neingradita de implinire individuala prin educatie, • acces la un sistem educational perfomant, flexibil si adaptat conditiilor din mediul rural, • infrastructura si baza materiala suficienta si capabila sa satisfaca nevoile legate de actul educational, • posibilitatea de formare continua pentru adulti. • practicarea de sporturi individuale si de masa, cu baze materiale corespunzatoare. e. Cultura Probleme • infrastructura si baza materiala in declin, • resurse financiare insuficiente pentru practicarea si revitalizarea unor obiceiuri si forme de exprimare culturala traditionale, • acces dificil sau restrictiv la surse de informare (mass-media, carti, internet etc.), • abandonul practicilor traditionale in favoarea “modernitatii”. Obiective pe termen mediu si lung • practici traditionale revitalizate si capabile de a fi transmise nealterate generatiilor viitoare, • practici traditionale puse in valoare, • aces facil la surse de informatie traditionale sau moderne, • infrastructura corespunzatoare cerintelor unei societati in perpetua miscare. B. INFRASTRUCTURA a. Dotari edilitare Probleme • cladirile administrative necesita reparatii si dotari moderne, • servicii publice deficitare sau inexistente datorita lipsei infrastrucurii necesare Obiective pe termen mediu si lung 52

Pagina 53

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 • dotari edilitare functionale si capabile sa deserveasca cetatenii localitatii in conditii civilizate, • dotari edilitare extinse pentru diversificarea serviciilor publice arondate spatiului rural. b. Drumuri si transport Probleme • stare tehnica neorespunzatoare a drumurilor judetene si comunale, • fonduri locale insuficiente pentru construirea si intretinerea drumurilor, • dependenta financiara de fondurile alocate de la bugetul Consiliului Judetean, • transport public slab dezvoltat. Obiective pe termen mediu si lung • retea de drumuri functionala care sa deserveasca nevoile curente ale locuitorilor si activitatilor economice fara sa afecteze starea mediului inconjurator, • sistem de transport modern care sa coreleze transportul feroviar si cel rutier (de persoane sau de marfuri). c. Alimentare cu apa curenta, canalizare si epurare Probleme • sistemul de alimentare cu apa curenta si canalizare nu exista, • deversarea apelor reziduale menajere in locuri neamanjate (cursuri de apa afectate, infiltratii in sol). Obiective pe termen mediu si lung • populatie informata asupra riscurilor cauzate de deversarea apelor uzate in locuri neamenajate, asupra utilizarii durabile a resurselor de apa si a prevenirii poluarilor, • realizarea unui sistem de epurare a apelor uzate, • sistem de furnizare a apei curente si de canalizare capabile sa deserveasca locuitorii comunei. C. ECONOMIA a. Agricultura Probleme • resurse financiare insuficiente, investitii putine, • utilaje agricole invechite, rudimentare si tehnologii neperformante, 53

Pagina 54

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 • media de varsta ridicata a celor ce se ocupa de activitati agricole, • parcelarea terenului (suprafetele agricole nu pot fi intotdeauna lucrate mecanizat) si probleme legate de posesiune, • degenerarea raselor animalelor si servicii medicale veterinare sporadice, • perpetuarea monoculturilor (cartof, paioase) datorita fertilitatii scazute a solului, • scaderea productiilor medii la aproape toate culturile, • piata de desfacere redusa. Obiective pe termen mediu si lung • practici de agricultura durabila, adaptate conditiilor climaterice si solului din comuna, • activitati agricole diversificate si generatoare de venit la bugetul local, • asocierea producatorilor, • imbunatatirea practicilor agricole, • politici de marketing eficiente. b. Comertul si serviciile Probleme • unitati comerciale mici, cu profit mic, • diversitate redusa, majoritatea fiind orientate spre alimentatie publica – magazine alimentare si baruri, • orientare in majoritate spre clientii locali, • activitati de marketing reduse, • valorificare slaba a resurselor locale. Obiective pe termen mediu si lung • diversificarea obiectului de activitate al firmelor, • utilizarea eficienta a resurselor locale, • promovarea unor tehnici eficiente de marketing, • orientarea partiala spre turisti ca potentiali clienti. D. Mediul inconjurator a. Poluarea solului, apei si a aerului Probleme • degradarea solului, • poluarea apei datorate lipsei unui sistem de epurare a apelor uzate, • sistem de gestionare a deseurilor ineficient, 54

Pagina 55

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 • necunoasterea normelor de mediu si a legislatiei in vigoare, • educatie ecologica redusa. Obiective pe termen mediu si lung • promovarea practicilor de agricultura ecologica, • realizarea unor cursuri de educatie ecologica, • curatarea cursurilor de apa si a domeniului public, • montarea de cosuri de gunoi pe domeniul public, • crearea unor mecanisme de colectare selectiva a deseurilor, • realizarea unei statii de depozitare a deseurilor (zonala), • impadurirea suprafetelor degradate. VI. PLANUL DE DEZVOLTARE STRATEGICA A COMUNEI HELESTENI Planul de dezvoltare strategica al comunei Helesteni cuprinde perioada 2007 - 2013 si este corelat cu perioada de planificare stabilita la nivelul Uniunii Europene adoptata la nivel national si regional. El cuprinde obiectivele propuse a se realiza in localitate pentru rezolvarea problemelor si nevoilor care au fost identificate precum si resursele umane, materiale si financiare necesare pentru punerea lor in practica. Pentru perioada de tranzitie care urmeaza in procesul de integrare europeana s-a impartit aceasta perioada in doua etape: - etapa de soc (2007 - 2009) pentru rezolvarea problemelor stringente si adaptarea la exigentele de functionare in familia europeana si 55

Pagina 56

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 - etapa de lansare (2010 - 2013) cand se vor putea pune in practica concepte competitive privind dezvoltarea locala si de valorificare a potentialului local. Deoarece perioada vizata este caracterizata printr-o mutatie si o schimbare profunda, nu se pot construi scenarii predictibile cu valabilitate pana in anul 2013. De aceea, prin acest document vom face o planificare a proiectelor de derulat avand ca fundament conceptiile actuale si documentele de programare elaborate la nivel national si regional, urmand ca in decursul anilor 2008 - 2009 sa se faca o evaluare a contextului nou in care evolueaza societatea romaneasca in curs de integrare, particularitatile comunei Helesteni si sa se procedeze la o replanificare strategica. Este important ca aceasta etapizare sa fie comunicata din aceasta faza pentru ca grupurile de actiune care vor primi responsabilitati cu privire la aplicarea strategiei sa fie pregatite sa culeaga datele de referinta necesare reevaluarilor care se vor impune. Prioritatile pe care le are in vedere planul strategic de dezvoltare sunt: - intarirea institutionala a administratiei publice locale; - completarea infrastructurii urbane; -dezvoltarea economica: sustinerea spiritului antreprenorial si sprijinirea investitiilor pentru crearea si dezvoltarea unui nucleu economic atat de necesar comunitatii; - dezvoltarea sociala: activitati educative cu populatia adulta cu privire la statutul de cetatean european; - introducerea conceptelor ecologice in urbanism si exploatarea resurselor locale; Pentru managementul ciclului de proiect se prevad urmatoarele etape de abordare strategica: - programare: aceasta etapa a inceput inainte de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana si se va incheia pana la aparitia ghidurilor de aplicare a programelor operationale care reglementeaza modalitatile de accesare a fondurilor europene. Prezenta Strategie este produsul acestei etape de programare si reglementeaza modalitatea locala de abordare a dezvoltarii locale in toate domeniile valabile pentru comuna Helesteni. Exista si alte documente care se elaboreaza in aceasta etapa necesare pentru aplicatii in proiecte. - initiere: in aceasta etapa se elaboreaza propunerile de proiecte, documentatiile si cererile de finantare esalonate pe toata perioada planificata in functie de capacitatea a comunei de a acoperi efortul financiar necesar aplicatiilor (argumentarea este acoperita de regula N+2/N+3 de absorbtie a fondurilor). Sunt solicitati sa propuna proiecte atat institutiile publice cat si intreprinzatorii, 56

Pagina 57

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 organizatiile nonguvernamentale si persoanele fizice care doresc sa aplice un proiect de finantare si sunt eligibile pe domeniul in care doresc sa faca aplicatia. De asemenea, sunt incurajate parteneriatele atat pe criteriul public- privat cat si pe criterii teritoriale si de interese pentru punerea in practica a celor mai potrivite idei de proiecte necesare dezvoltarii comunitatii. - implementare: in aceasta etapa se aplica proiectele de finantare aprobate respectandu-se rigorile impuse de finantator. Perioada se va putea prelungi pana in anul 2015 conform regulii N+2 invocate mai sus). Se construiesc obiective, se fac dotari, se lucreaza cu grupuri de oameni in activitati legate de aceste investitii si dotari, se realizeaza integrarea economica si sociala a localitatii in marea familie europeana. - evaluare: aplicarea proiectelor este insotita de monitorizare, control si evaluare. Se masoara impactul produs de obiectivele economice si sociale realizate asupra nivelului de dezvoltare a comunitatii si se incepe proiectia urmatoarei etape de dezvoltare planificata. Ciclul de proiect se aplica pe toata perioada prognozata, dar se pot concepe si cicluri mai mici de evaluare si replanificare pas cu pas in limite impuse de flexibilitatea instrumentelor de operare ale Autoritatilor de management pentru fiecare program operational la nivel national. OBIECTIVELE SI ACTIUNILE PROPUSE INFRASTRUCTURA RURALA SI MEDIU Obiectiv Actiune Valoare Termen de investitie realizare (EURO) 57

Pagina 58

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Modernizarea drumurilor satesti si comunale in satele Helesteni, 2200000 2008 - 2013 Harmaneasa, Oboroceni pe o distanta de 15 Km Modernizarea drumurilor satesti si 3000000 2008 - 2013 comunale in satele Modernizarea Helesteni, infrastructurii Harmaneasa, de transport Oboroceni pe o distanta de 20 Km Construirea unui pod in satul 355000 2008 - 2013 Harmaneasa Modernizarea sistemului 2700000 2008 - 2013 rutier Realizarea de alei pietonale in 200000 2008 - 2013 comuna 58

Pagina 59

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Realizarea Crearea si retelei de modernizarea alimentare cu infrastructurii apa in satele edilitare Helesteni, 4000000 2008 - 2013 Harmaneasa, Oboroceni, Movileni pe o distanta de 60 km Realizarea retelei de canalizare in satele 3000000 Helesteni, 2008-2013 Harmaneasa, Oboroceni, Movileni pe o distanta de 60 km Realizarea statiei de epurare si 2008 - 2013 tratare a apelor 2500000 reziduale Montarea unor posturi de transformare in satele Helesteni, 30000 2008 - 2013 Harmaneasa, Oboroceni, Movileni in vederea imbunatatirii parametrilor curentului electric Lucrari de reabilitare a retelei de 59

Pagina 60

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Realizarea retelei de alimentare cu gaz in satele Helesteni, 3000000 2008 - 2013 Harmaneasa, Oboroceni, Movileni pe o distanta de 98 km Lucrari de Stabilizarea regularizare a zonei albiei paraului 100000 2008-20013 Harmaneasa pe o distanta de 0,5 Km si aparari de maluri Lucrari de regularizare a albiei paraului 500000 Tigancilor- 2008 - 2013 Helesteni pe o distanta de 0,5 Km si aparari de maluri 60

Pagina 61

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Inchiderea platformelor de 100000 2008 - 2013 gunoi Organizarea sistemului de colectare selectiva, a spatiului de 150000 2008 - 2013 depozitare Organizarea temporara si sistemului de transporul colectare a deseurilor deseurilor Dotarea cu utilaje si echipamente pentru serviciul 100000 2008 - 2013 de gospodarire comunala si salubritate (masina de colectare, pubele) Siguranta si Dotari pentru protectia interventii in locuitorilor caz de situatii comunei de urgenta (autospeciala PSI, buldo – 191000 2008 - 2013 excavator, vola, tractor cu remorca si alte dotari) Amenajarea si dotarea unui Asigurarea centru de joaca spatiilor de si recreere joaca pentru pentru copiii 50000 2008 - 2013 copii comunei in satele Helesteni, 61

Pagina 62

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Harmaneasa, Oboroceni si Movileni Modernizarea si Lucrari de dotarea reabilitare si cladirilor mansardare a 150000 2008 - 2013 administrative sediului primariei Dotari administratie locala 20000 2008 - 2013 (calculatoare, copiatoare xerox, etc) Asigurarea Construirea protectiei unui complex sociale social care sa persoanelor cuprinda un 300000 2008 - 2013 defavorizate camin azil pentru batranii comunei si dotarea acestuia cu mobilier Lucrari de Facilitarea cadastru accesarii imobiliar fondurilor intravilan si 20000 2008 - 2013 nationale si extravilan internationale reactualizare PUG ECONOMIE Amenajare Construirea spatii pentru unui complex agrement turistic si de 2000000 2008 – 2013 agrement in sat Helesteni si in Helesteni ,,Boscoteni ” EDUCATIE SI CULTURA 62

Pagina 63

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Reabilitarea Scolii de Arte si Infrastructura si Meserii 223000 2008-2013 baza materiala Helesteni suficienta si capabila sa Reabilitarea satisfaca scolii Generale 500000 2008 - 2013 nevoile legate Oborogeni de actul Reabilitarea educational Scolii Generale 150000 2008 - 2013 Movileni Dotarea cu 200000 2008 - 2013 mobilier a scolilor si a gradinitelor Practicarea de Infiintare sala sporturi de sport in individuale si cadrul scolilor 700000 2007 - 2008 de masa, cu din localitatile baze materiale Helesteni si corespunzatoar Oborogeni e Amenajarea baza sportiva in 550000 2008 - 2013 satul Oborogeni Reabilitarea Revigorarea caminului activitatilor 30000 cultural din 2008 - 2013 culturale comuna Helesteni Reabilitarea bisericilor din Revigorarea satele mediului Helesteni, 900000 2008 - 2013 spiritual Oboroceni si Movileni SANATATE Acces facil la servicii Reabilitarea si medicale de dotarea calitate, corespunzatoar 200000 2008-2013 63

Pagina 64

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 prompte si ea suficiente dispensarului AGRICULTURA Stimularea Asistenta - 2008-2013 transformarii acordata gospodariilor fermierilor in taranesti in vederea ferme familiale intocmirii de cu caracter proiecte viabile comercial pentru obtinerea de finantare nerambursabila pentru modernizarea exploatatiilor Infiintarea de centre de colectare si sortare a legumelor si fructelor Incurajarea si Sprijinirea sprijinirea valorificarii parteneriatului productiei public - privat 2008-2013 agricole prin in vederea masuri de piata achizitionarii produselor agricole de baza, prin infiintarea in spatii dezafectate a unor centre de preluare 64

Pagina 65

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Organizarea de cursuri de calificare in Implementarea diverse meserii tehnicilor agricole, in asa agricole fel incat toti cei moderne si care lucreaza in performante domeniu sa 2008-2013 prin cunoasca perfectionarea noutatile continua a tehnologice, pregatirii legislatia profesionale nationala si comunitara in domeniu. 65

Pagina 66

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 VII. VIZIUNEA PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMICO- SOCIALA A COMUNEI HELESTENI 7.1 Viziunea privind dezvoltarea economico-sociala a comunei Helesteni "Dezvoltarea durabila si echilibrata a comunei Helesteni prin crearea si sustinerea unui mediu economico-social competitiv, stabil, sanatos si diversificat, care sa asigure cresterea economica continua si cresterea calitatii vietii cetatenilor comunei”. Comuna Helesteni va deveni una din zonele cele mai dezvoltate din punct de vedere economic si social, prin mai buna valorificare a resurselor locale, revigorarea traditiilor, dezvoltarea turismului rural, crearea/reabilitarea infrastructurilor de tip urban si punerea in valoare a pozitionarii geografice, in deplin respect fata de mediul inconjurator. 7.2 Viziunea locuitorilor comunei Helesteni privind dezvoltarea economicosociala a comunei In contextul dezvoltarii locale, Strategia de Dezvoltare Locala reprezinta un ghid cuprinzator care exprima valorile comunitatii si stabileste obiectivele de dezvoltare, conturand viziunea asupra viitorului localitatii Helesteni, indicand directii de dezvoltare si punctand traiectoria evolutiei printr-o succesiune de proiecte ce urmeaza a se concretiza intr-o lista finala de actiuni. Un important instrument de lucru pe intreaga perioada de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Locala a fost planul de consultare a comunitatii locale care a permis implicarea directa a populatiei. Printr-o serie de activitati de informare cat si de sondare a opiniei publice, urmate de activitatea de consultare prin organizarea unei dezbateri publice pe tema proiectului de strategie, s-a initiat, pe plan local, un permanent parteneriat ce va permite participarea comunitatii pana in cele mai inalte nivele de decizie. Acest plan de consultare a permis prelucrarea proiectului de strategie initial astfel incat acesta sa poata fi asumat de intreaga comunitate locala. Au fost utilizate o serie de instrumente de informare precum: materiale de promovare, chestionare, dar au fost organizate si puncte de informare si sesiuni de documentare asupra proiectului de strategie. Pe tot parcursul implementarii planului de consultare a comunitatii locale a fost respectata Legea 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica. 66

Pagina 67

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Stabilirea directiilor prioritare de dezvoltare durabila a comunei Helesteni a avut la baza viziunea locuitorilor comunei privind dezvoltarea economico-sociala a acesteia. In urma efectuarii unui sondaj de opinie au fost aplicate chestionare referitoare la necesitatea realizarii unor proiecte in perioada 2007-2013 pentru dezvoltarea economico-sociala a comunei. Chestionarele au fost aplicate unui procent de 10% din populatia comunei. Rezultatele chestionarului privind Strategia de dezvoltare locala a comunei Helesteni sunt sintetizate mai jos. 1. In ce masura considerati necesara realizarea proiectului de MODERNIZARE A DRUMURILOR SATESTI SI COMUNALE DIN SATELE HELESTENI, HARMANEASA SI OBOROGENI PE O DISTANTA DE 15 KM pentru dezvoltarea socio-economica a comunei Helesteni? Foarte mare Mare Oarecare Mica Foarte mica NS/NR masura masura masura masura masura 97,00% 3,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% MODERNIZAREA DRUMURILOR SATESTI SI COMUNALE DIN SATELE HELESTENI, HARMANEASA SI OBOROGENI PE O DISTANTA DE 15 KM 0% 0% 0% 3% 0% 97% Foarte important Important Oarecare importanta Putina importanta Lipsit de importanta NS/NR 67

Pagina 68

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 O mare parte din populatia intervievata (97%) a raspuns ca este necesara in foarte mare masura realizarea proiectului de MODERNIZARE A DRUMURILOR SATESTI SI COMUNALE DIN SATELE HELESTENI, HARMANEASA SI OBOROGENI PE O DISTANTA DE 15 KM pentru dezvoltarea socio-economica a comunei. 2. In ce masura considerati necesara realizarea proiectului de MODERNIZARE A DRUMURILOR SATESTI SI COMUNALE DIN SATELE HELESTENI, HARMANEASA SI OBOROGENI PE O DISTANTA DE 20 KM pentru dezvoltarea socio-economica a comunei Helesteni? Foarte mare Mare Oarecare Mica Foarte mica NS/NR masura masura masura masura masura 17,00% 82,00% 1,00% 0,00% 0,00% 0,00% MODERNIZAREA DRUMURILOR SATESTI SI COMUNALE DIN SATELE HELESTENI, HARMANEASA SI OBOROGENI PE O DISTANTA DE 20 KM 0% 0% 0% 1% 17% 82% Foarte important Important Oarecare importanta Putina importanta Lipsit de importanta NS/NR 68

Pagina 69

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 In urma aplicarii chestionarelor, 99% din respondenti considera ca realizarea proiectului de MODERNIZARE A DRUMURILOR SATESTI SI COMUNALE DIN SATELE HELESTENI, HARMANEASA SI OBOROGENI PE O DISTANTA DE 20 KM este necesara in mare masura pentru dezvoltarea socioeconomica a comunei Helesteni. 3. In ce masura considerati necesara realizarea proiectului de CONSTRUIRE A UNUI POD IN SATUL HARMANEASA pentru dezvoltarea socio-economica a comunei Helesteni? Foarte Foarte Mare Oarecare Mica mare mica NS/NR masura masura masura masura masura 78,00% 22,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% CONSTRUIREA UNUI POD IN SATUL HARMANEASA 0% 0% 0% 0% 22% 78% Foarte important Important Oarecare importanta Putina importanta Lipsit de importanta NS/NR 69

Pagina 70

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Proiectul de CONSTRUIRE A UNUI POD IN SATUL HARMANEASA este considerat necesar in mare masura de catre o mare parte a populatiei intervievate (78%). 4. In ce masura considerati necesara realizarea proiectului de REABILITARE A CAMINULUI CULTURAL DIN LOCALITATEA HELESTENI pentru dezvoltarea socio-economica a comunei Helesteni? Foarte mare Mare Oarecare Mica Foarte mica NS/NR masura masura masura masura masura 78,00% 22,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% REABILITAREA CAMINULUI CULTURAL DIN LOCALITATEA HELESTENI 0% 0% 0% 0% 22% 78% Foarte important Important Oarecare importanta Putina importanta Lipsit de importanta NS/NR Majoritatea subiectilor chestionari (100%) considera ca proiectul de REABILITARE A CAMINULUI CULTURAL DIN LOCALITATEA HELESTENI pentru dezvoltarea socio-economica a comunei Helesteni este necesar in mare masura. 70

Pagina 71

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 5. In ce masura considerati necesara realizarea proiectului de REALIZARE A RETELEI DE ALIMENTARE CU APA IN SATELE HELESTENI, HARMANEASA, OBOROCENI, MOVILENI PE O DISTNTA DE 60 KM pentru dezvoltarea socio-economica a comunei Helesteni? Foarte mare Mare Oarecare Mica Foarte mica NS/NR masura masura masura masura masura 79,00% 21,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% REALIZAREA RETELEI DE ALIMENTARE CU APA IN SATELE HELESTENI, HARMANEASA, OBOROCENI, MOVILENI PE O DISTNTA DE 60 KM 0% 0% 0% 21% 0% 79% Foarte important Important Oarecare importanta Putina importanta Lipsit de importanta NS/NR In urma aplicarii chestionarelor, 100% din respondenti considera ca realizarea proiectului de REALIZARE A RETELEI DE ALIMENTARE CU APA IN SATELE HELESTENI, HARMANEASA, OBOROCENI, MOVILENI PE O DISTNTA DE 60 KM este necesara in mare masura pentru dezvoltarea socioeconomica a comunei Helesteni. 6. In ce masura considerati necesara realizarea proiectului de REALIZARE A RETELEI DE CANALIZARE IN SATELE HELESTENI, HARMANEASA, OBOROCENI, MOVILENI PE O DISTNTA DE 60 KM pentru dezvoltarea socio-economica a comunei Helesteni? 71

Pagina 72

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Foarte mare Mare Oarecare Mica Foarte mica NS/NR masura masura masura masura masura 21,00% 47,00% 10,00% 3,00% 6,00% 13,00% REALIZAREA RETELEI DE CANALIZARE IN SATELE HELESTENI, HARMANEASA, OBOROCENI, MOVILENI PE O DISTNTA DE 60 KM 0% 0% 0% 0% 63% 37% Foarte important Important Oarecare importanta Putina importanta Lipsit de importanta NS/NR O mare parte a populatiei intervievate (63%) considera ca realizarea proiectului de REALIZARE A RETELEI DE CANALIZARE IN SATELE HELESTENI, HARMANEASA, OBOROCENI, MOVILENI PE O DISTNTA DE 60 KM este necesara in foarte mare masura pentru dezvoltarea socioeconomica a comunei Helesteni, iar 37% au raspuns ca este necesara in mare masura. 7. In ce masura considerati necesara realizarea proiectului de REALIZARE A STATIEI DE EPURARE SI TRATARE A APELOR REZIDUALE pentru dezvoltarea socio-economica a comunei Helesteni? 72

Pagina 73

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 Foarte mare Mare Oarecare Mica Foarte mica NS/NR masura masura masura masura masura 75,00% 25,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% REALIZARE A STATIEI DE EPURARE SI TRATARE A APELOR REZIDUALE 0% 0% 0% 0% 75% 25% Foarte important Important Oarecare importanta Putina importanta Lipsit de importanta NS/NR Proiectul de REALIZARE A STATIEI DE EPURARE SI TRATARE A APELOR REZIDUALE este considerat necesar in mare masura de majoritatea populatiei intervievate (100%). 8. In ce masura considerati necesara realizarea proiectului de MODERNIZARE A SISTEMULUI RUTIER pentru dezvoltarea socio-economica a comunei Helesteni? Foarte mare Mare Oarecare Mica Foarte mica NS/NR masura masura masura masura masura 96,00% 4,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 73

Pagina 74

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 MODERNIZAREA SISTEMULUI RUTIER 0% 0% 0% 4% 0% 96% Foarte important Important Oarecare importanta Putina importanta Lipsit de importanta NS/NR MODERNIZAREA SISTEMULUI RUTIER este considerata necesara in foarte mare masura pentru dezvoltarea socio-economica a comunei Helesteni de catre majoritatea locuitorilor chestionati (96%). 9. In ce masura considerati necesara realizarea proiectului de LUCRARI DE REGULARIZARE A ALBIEI PARAULUI HARMANEASA PE O DISTANTA DE 0,5 KM SI APARARI DE MALURI pentru dezvoltarea socioeconomica a comunei Helesteni? Foarte mare Mare Oarecare Mica Foarte mica NS/NR masura masura masura masura masura 39,00% 61,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 74

Pagina 75

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 LUCRARI DE REGULARIZARE A ALBIEI PARAULUI HARMANEASA PE O DISTANTA DE 0,5 KM SI APARARI DE MALURI 0% 0% 0% 0% 61% 39% Foarte important Important Oarecare importanta Putina importanta Lipsit de importanta NS/NR Din totalul subiectilor intervievati, 100% au raspuns ca proiectul de LUCRARI DE REGULARIZARE A ALBIEI PARAULUI HARMANEASA PE O DISTANTA DE 0,5 KM SI APARARI DE MALURI este necesar in mare masura pentru dezvoltarea socio-economica a comunei. 10. In ce masura considerati necesara realizarea proiectului de LUCRARI DE REGULARIZARE A ALBIEI PARAULUI TIGANCILOR-HELESTENI PE O DISTANTA DE 0,5 KM SI APARARI DE MALURI pentru dezvoltarea socio-economica a comunei Helesteni? Foarte mare Mare Oarecare Mica Foarte mica NS/NR masura masura masura masura masura 47,00% 53,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 75

Pagina 76

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 LUCRARI DE REGULARIZARE A ALBIEI PARAULUI TIGANCILOR - HELESTENI PE O DISTANTA DE 0,5 KM SI APARARI DE MALURI 0% 0% 0% 0% 53% 47% Foarte important Important Oarecare importanta Putina importanta Lipsit de importanta NS/NR Majoritatea respondentilor (100%) considera ca proiectul de LUCRARI DE REGULARIZARE A ALBIEI PARAULUI TIGANCILOR -HELESTENI PE O DISTANTA DE 0,5 KM SI APARARI DE MALURI este necesar in mare masura pentru dezvoltarea socio-economica a comunei. 11. In ce masura considerati necesara realizarea proiectului de REABILITARE A SCOLII DE ARTE SI MESERII DIN LOCALITATEA HELESTENI pentru dezvoltarea socio-economica a comunei Helesteni? Foarte mare Mare Oarecare Mica Foarte mica NS/NR masura masura masura masura masura 69,00% 31,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 76

Pagina 77

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 REABILITAREA SCOLII DE ARTE SI MESERII HELESTENI 0% 0% 0% 0% 31% 69% Foarte important Important Oarecare importanta Putina importanta Lipsit de importanta NS/NR In urma aplicarii chestionarelor, 100% din respondenti considera ca realizarea proiectului de REABILITARE A SCOLII DE ARTE SI MESERII DIN LOCALITATEA HELESTENI este necesara in mare masura pentru dezvoltarea socio-economica a comunei Helesteni. 12. In ce masura considerati necesara realizarea proiectului de REABILITARE A SCOLII GENERALE OBOROGENI pentru dezvoltarea socio-economica a comunei Helesteni? Foarte mare Mare Oarecare Mica Foarte mica NS/NR masura masura masura masura masura 39,00% 61,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 77

Pagina 78

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 REABILITAREA SCOLII GENERALE OBOROGENI 0% 0% 0% 61% 0% 39% Foarte important Important Oarecare importanta Putina importanta Lipsit de importanta NS/NR Proiectul de REABILITARE A SCOLII GENERALE OBOROGENI este considerat necesar in mare masura pentru dezvoltarea socio-economica a comunei Helesteni de majoritatea locuitorilor chestionati (100%). 13. In ce masura considerati necesara realizarea proiectului de REABILITARE A SCOLII GENERALE MOVILENI pentru dezvoltarea socio-economica a comunei Helesteni? Foarte mare Mare Oarecare Mica Foarte mica NS/NR masura masura masura masura masura 98,00% 2,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 78

Pagina 79

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 REABILITAREA SCOLII GENERALE MOVILENI 0% 2% 0% 0% 0% 98% Foarte important Important Oarecare importanta Putina importanta Lipsit de importanta NS/NR Proiectul de REABILITAREA SCOLII GENERALE MOVILENI este considerat necesar in mare masura pentru dezvoltarea socio-economica a comunei Helesteni de catre o mare parte a locuitorilor chestionati (98%). 14. In ce masura considerati necesara realizarea proiectului de DOTARE CU MOBILIER A SCOLILOR SI A GRADINITELOR pentru dezvoltarea socioeconomica a comunei Helesteni? Foarte mare Mare Oarecare Mica Foarte mica NS/NR masura masura masura masura masura 45,00% 55,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 79

Pagina 80

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 DOTAREA CU MOBILIER A SCOLILOR SI A GRADINITELOR 0% 0% 0% 0% 45% 55% Foarte important Important Oarecare importanta Putina importanta Lipsit de importanta NS/NR Proiectul de DOTARE CU MOBILIER A SCOLILOR SI A GRADINITELOR este considerat necesar in mare masura pentru dezvoltarea socio-economica a comunei Helesteni de catre majoritatea subiectilor chestionati (100%). 15. In ce masura considerati necesara realizarea proiectului de ORGANIZARE A SISTEMULUI DE COLECTARE SELECTIVA, A SPATIULUI DE DEPOZITARE TEMPORARA SI TRANSPORTUL DESEURILOR pentru dezvoltarea socio-economica a comunei Helesteni? Foarte mare Mare Oarecare Mica Foarte mica NS/NR masura masura masura masura masura 83,00% 17,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 80

Pagina 81

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 ORGANIZAREA SISTEMULUI DE COLECTARE SELECTIVA, A SPATIULUI DE DEPOZITARE TEMPORARA SI TRANSPORTUL DESEURILOR 0% 0% 0% 17% 0% 83% Foarte important Important Oarecare importanta Putina importanta Lipsit de importanta NS/NR O mare parte din populatia intervievata (83%) a raspuns ca este necesara in foarte mare masura realizarea proiectului de ORGANIZARE A SISTEMULUI DE COLECTARE SELECTIVA, A SPATIULUI DE DEPOZITARE TEMPORARA SI TRANSPORTUL DESEURILOR pentru dezvoltarea socioeconomica a comunei. 16. In ce masura considerati necesara realizarea proiectului de INCHIDERE A PLATFORMELOR DE GUNOI pentru dezvoltarea socio-economica a comunei Helesteni? Foarte mare Mare Oarecare Mica Foarte mica NS/NR masura masura masura masura masura 44,00% 56,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 81

Pagina 82

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 INCHIDEREA PLATFORMELOR DE GUNOI 0% 0% 0% 0% 44% 56% Foarte important Important Oarecare importanta Putina importanta Lipsit de importanta NS/NR In urma aplicarii chestionarelor, 100% din respondenti considera ca realizarea proiectului de INCHIDERE A PLATFORMELOR DE GUNOI este necesara in mare masura pentru dezvoltarea socio-economica a comunei Helesteni. 17. In ce masura considerati necesara realizarea proiectului de REALIZARE A RETELEI DE ALIMENTARE CU GAZ IN SATELE HELESTENI, HARMANEASA, OBOROCENI, MOVILENI PE O DISTANTA DE 98 KM pentru dezvoltarea socio-economica a comunei Helesteni? Foarte Foarte Mare Oarecare Mica mare mica NS/NR masura masura masura masura masura 67,00% 33,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 82

Pagina 83

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI HELESTENI 2007 – 2013 REALIZAREA RETELEI DE ALIMENTARE CU GAZ IN SATELE HELESTENI, HARMANEASA, OBOROCENI, MOVILENI PE O DISTANTA DE 98 KM 0% 0% 0%

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.