Hotărâre a Consiliului Local
Strategia de Dezvoltare Locală Harmanesti 2021-2027
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 5,2 MB · modificat pe site: 04.10.2021
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local nr. 38 din 30.09.2021, „Strategia de Dezvoltare Locală Harmanesti 2021-2027”, Comuna Hărmănești, jud. Iași. Sursa: https://primaria-harmanesti.ro/wp-content/uploads/2021/10/Strategia-de-Dezvoltare-Locală-Harmanesti-2021-2027.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/harmanesti/109875-strategia-de-dezvoltare-locala-harmanesti-2021-2027, 09.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI
2021-2027
Pagina 2
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Cuvânt înainte
Stimați locuitori ai comunei Hărmănești,
Strategia de Dezvoltare Locală constituie tabloul general al problemelor și
aspirațiilor comunității, a priorităților acesteia, un tablou neutru în raport cu
promisiunile și orientările politice, dar care trebuie să constituie sursa principală a
programelor politice supuse electoratului, întrucât este întocmit de comunitate. Este
foarte important ca efortul de elaborare a strategiei să fie urmat de asumarea publică
și constientă a acesteia.
Acțiunile pe care le-am întreprins până acum și cele viitoare sunt făcute pentru
a îmbunătăți viața locuitorilor comunei Hărmănești.
Îmi doresc ca întreaga noastră comunitate să participe activ la crearea unei
comune prospere, adaptată la standardele europene în care tinerii să-și dorească să
rămână și să se dezvolte prin păstrarea valorilor și tradițiilor.
Ca parte a comunității europene, Hărmănești are nevoie de o viziune clară
pentru a putea orienta eforturile proprii și de o strategie care să sublinieze rolul
important ce revine valorificării potentialului de absorbție a fondurilor europene.
Provocarea la care trebuie să răspundă administrația publică și întreaga
comunitate este aceea de a genera un ritm constant de dezvoltare economică, care să
servească bunăstării locuitorilor comunei.
În calitate de ales și reprezentant al dumneavoastră, vă multumesc pentru
încrederea și sprijinul de care m-am bucurat până în acest moment și îmi exprim
convingerea totală că și în viitor vom forma o adevarată echipă și împreună vom
sarbători finalizarea tuturor proiectelor pe care ni le-am propus în aceasta Strategie
de Dezvoltare Locală.
Cu stimă,
SECRIERU Ioan- Primar Comuna Hărmănești
1
Pagina 3
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
DATE CONTACT PRIMĂRIE
Localitate: Sat Hărmăneștii Vechi Cod poștal: 707509
Județ: Iași Telefon: 0232-722000
Țară: România Fax: 0232-722000
E-mail: [email protected]
REALIZAT DE:
S.C. EURO CONSULTING S.R.L.
Municipiul Iași, Șoseaua Arcu, Nr. 3, Bl. F4, Sc. A, Parter, Ap. 4
tel,fax : 0332/439107
email: [email protected]
2
Pagina 4
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
CUPRINS
Nr. Denumire capitol Nr.
Capitol Pagina
Cuvânt înainte
1. Contextul elaborarii Strategiei de Dezvoltare Locală 4
1.1 Principii de Dezvoltare Locală 7
1.2 Etape principale în planificiarea strategiei 8
1.3 Principii de lucru 10
1.4 Context european, național și regional 11
1.5 Planul de Dezvoltare Regionala Nord-Est 26
– orizont 2021-2027
2. Descrierea Regiunii 28
2.1 Prezentarea generală a Regiunii de Nord-Est 30
2.2 Priorități și măsuri strategice pentru Regiunea Nord-Est 36
2.3 Prezentarea generală a Județului Iași 40
3. Profilul comunității 46
3.1 Localizarea comunei Hărmănești 46
3.2 Repere istorice și demografice 49
3.3 Elementele cadrului natural 49
4. Populația, ocuparea și nevoile sociale 55
4.1 Populația comunei Hărmănești 55
4.2 Educație,sănătate și servicii sociale 59
4.3 Infrastructura de utilități 67
4.4 Administrația locală a comunei Hărmănești 73
4.5 Politica de taxe a comunei Hărmănești 75
4.6 Cultura, viața religioasă și turismul din comuna Hărmănești 78
5. Analiza SWOT 84
5.1 Prezentarea metodologiei analizei SWOT 84
5.2 Analiza SWOT a comunei Hărmănești 93
6. Strategia de Dezvoltare socio-economică a comunei 97
Hărmănești
6.1 Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Hărmănești 97
6.2 Obiectivele Strategiei de Dezvoltare Locală 99
6.3 Direcții strategice de dezvoltare pentru perioada 2021-2027 105
6.4 Surse de finanțare identificate pentru perioada 2021-2027 111
7. Bibliografie 162
3
Pagina 5
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Capitolul 1:
CONTEXTUL ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ
Dezvoltarea durabilă înseamnă “A gândi global și a acționa local“. Dezvoltarea
durabilă mai înseamnă recunoasterea faptului că economia, mediul și bunăstarea
socială sunt interdependente si anume faptul că un mediu afectat din punct de vedere
al calitătii va influenta negativ, mai repede sau mai târziu, dezvoltarea economică și
mai ales calitatea vieții fiecăruia dintre noi. Dezvoltarea durabilă înseamnă si
asigurarea satisfacerii nevoilor de bază ale oamenilor: locuințe, străzi sigure,
oportunitatea de împlinire prin educație, informare, participare, sănătate și loc de
muncă. Toate acestea necesită o economie robustă, sănătoasă, capabilă să creeze
mjloacele necesare satisfacerii acestor nevoi, atât în prezent cât și pe viitor.
Strategia de Dezvoltare Locală reprezintă un demers integrator cu privire la
direcțiile de urmat pentru realizarea dezideratului de dezvoltare durabilă în comună.
Acestă strategie va ajuta la stabilirea unei direcții unitare pentru comunitate în
termenii obiectivelor sale operaționale și furnizează baza alocării resurselor necesare
pentru orientarea acesteia spre atingerea acestor obiective.
Un obiectiv specific al proiectului vizează creșterea capacității de a realiza o
planificare strategică a comunei Hărmănești bazată pe prioritizarea acțiunilor și
cheltuielilor bugetare și stabilirea unui dialog cu partenerii locali, prin elaborarea
Strategiei de dezvoltare locală pentru perioada 2021-2027.
Reprezentare grafică a întocmirii SDL
4
Pagina 6
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
În elaborarea Strategiei de Dezvoltare s-a pornit de la o evaluare a stării actuale
a comunei, atât din punct de vedere cantitativ (date statistice furnizate de diferite
instituții publice) cât și calitativ (focus grupuri cu reprezentanți ai sectorului public și
privat și chestionare individuale aplicate cetățenilor comunei).
Așadar această evaluare a pornit de la analiza Regiunii Nord Est și a județul Iași
pentru a vedea unde se situează indicatorii și datele analizate a comunei Hărmănești
în raport cu media județeană și cea regională.
Analiza comunei Hărmănești a pornit de la prezentarea cadrului natural și a
caracteristicilor specifice reliefului care caracterizează relieful comunei.
Analiza indicatorilor economici, demografici și sociali a conturat specificul
economic al comunei și tendințele actuale și viitoare ale populației.
În baza analizei stării actuale a comunei Hărmănești a fost realizată analiza
SWOT a principalelor sectoare economice pentru a avea o viziune asupra comunei în
ansamblul său.
Pe baza concluziilor etapei de evaluare a stării actuale precum și a analizei SWOT
a teritoriului au fost formulate, în cadrul unei echipe multidisciplinare, obiectivele
strategice precum și cele specifice care stabilesc direcțiile de acțiune pentru comuna
Hărmănești în ansamblul său.
Obiectivele propuse, precum și direcțiile de acțiune destinate a genera atingerea
acestor obiective au făcut subiectul unui proces consistent de consultare publică
deoarece strategia de dezvoltare locală reprezintă un instrument participativ care
implică întreaga comunitate și care are drept scop asigurarea dezvoltării economice.
Astfel, pe baza nevoilor identificate în urma auditului teritorial și luând în calcul
dezideratele celor consultați, viziunea de dezvoltare a comunei Hărmănești este
„Dezvoltare durabilă și echilibrată prin susținerea unui mediu economic stabil, sănătos,
diversificat și prin creșterea calității vieții cetățenilor”.
Un instrument important de verificare periodică a legitimității și relevanței Strategiei
de Dezvoltare a localității este actualizarea periodică a listei de proiecte prioritare.
Se recomandă ca la un interval de 12-18 luni, Autoritatea Publică Locală să
evalueze fiecare proiect din lista de priorități pe baza unor criterii cum ar fi:
• impactul estimat la nivelul comunei,
• posibilitatea de a atrage sursele de finanțare,
• orizontul de timp necesar pentru finalizarea investiției, etc.
Pe baza analizei efectuate, Consiliul Local ia decizia de menținere sau
actualizare a listei de proiecte prioritare.
Strategia este definită drept cadrul care orientează alegerile, care determină
natura și direcția unei comunități.
Planurile strategice sunt documente elaborate pe termen lung, care se
revizuiesc periodic și care pun în relație eforturile de planificare a acțiunilor.
5
Pagina 7
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Un astfel de exercițiu permite unei comunități să realizeze o prioritizare, o
ierarhizare a problemelor în funcție de resursele disponibile.
Principiile de bază folosite în planificarea strategică:
• șansele comunității de a avea success sporesc în cazul când există un plan
strategic care include folosirea oportunităților apărute în mediul exterior;
• șansele comunității de a avea success sunt mai mari dacă liderii ei își
proiectează perspectiva împreună cu membrii organizației astfel, încât toți să
fie implicați în procesul de realizare a perspectivei.
În cele mai multe cazuri, o strategie de dezvoltare locală este un demers pe
termen lung, fiind o proiecție în viitor a comunității.
Această viziune a comunității cu privire la dezvoltarea sa viitoare trebuie să fie
împărtășită de toți actorii relevanți de la nivel local și transpusă într-un set de obiective
specifice și un plan concret de acțiuni.
Strategia nu este altceva decât un instrument care permite luarea unei decizii la
un moment dat pe baza evaluărilor anterioare cu caracter justificativ.
Planificarea strategică este un proces sistematic prin care comunitatea, fie ea
o comună, un oraș, un municipiu sau o microregiune agreează anumite priorități, care
sunt esențiale pentru îndeplinirea misiunii ei și se află în concordanță cu evoluția
mediului înconjurător.
Relația planificării cu alte procese decizionale
Strategia de Dezvoltare Locală conține următoarele elemente:
❖ definirea zonei și a populației care fac obiectul strategiei;
❖ o analiză a necesităților de dezvoltare și a potențialului zonei, inclusiv o analiză
a punctelor tari, slabe, oportunități și amenințări;
6
Pagina 8
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
❖ o descriere a strategiei și a obiectivelor acesteia, o descriere a caracterului
integrat și inovator de strategie și o ierarhie a obiectivelor, inclusiv ținte clare
și măsurabile pentru realizări și rezultate;
❖ o descriere a procesului de implicare a comunității în elaborarea strategiei;
❖ un plan de acțiune care să demonstreze modul în care obiectivele sunt transpuse
în acțiuni;
❖ o descriere a procedurilor de gestionare și monitorizare a strategiei, o descriere
a procedurilor specifice de evaluare;
❖ planul financiar al strategiei.
Principalele caracteristici ale unei planificări strategice de dezvoltare locală:
✓ Vizează dezvoltarea, sprijinindu-se atât pe practicile existente, cât și
introducerea de noi oportunități pentru acțiune.
✓ Operează într-un teritoriu bine definit spațial și administrativ.
✓ Abordează problemele la nivel macro, și nu se concentrează pe problemele
izolate.
✓ Sprijinul politic este o componentă esențială.
✓ Aduce elemente noi în domeniul tehnic, managerial și financiar, adaptând
experiențele care s-au dovedit a fi de succes.
✓ Generează resurse, stabilind o legatură directă între planificare și
implementare.
1.1 Principii de Dezvoltare Locală
Față de etapele enumerate anterior, există o serie de principii ce trebuie
respectate pe deplin în procesul de planificare a Strategiei de Dezvoltare Locală precum
și în elaborarea de măsuri pentru a duce la îndeplinire obiectivele bine stabilite.
❖ Sustenabilitate – cu respectarea principiului durabilității, planificatorului
Strategiei de dezvoltare locală poate asigura că proiectele implementate în baza
măsurilor și obiectivelor Strategiei vor contribui la conservarea și dezvoltarea
resurselor naturale și sociale locale, care oferă baza pentru economia locală pe
termen lung.
❖ Egalitatea de șanse – integrarea socială și egalitatea de șanse constituie pilonul
social al durabilității. În plus, oferind șanse egale, se pot genera oportunități de
dezvoltare sporite pentru grupurile minoritare.
❖ Integrarea – este o consecință logică a unui proces transparent și deschis de
planificare a dezvoltării locale. Conceptul justifică faptul că Strategia de
7
Pagina 9
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
dezvoltare locală este o strategie care acoperă un set complet de obiective de
dezvoltare astfel cum sunt definite de o plajă larga de actori locali interesați.
❖ Inovarea - este un element esențial al planificării în care un plan de dezvoltare
locală evoluează printr-o serie de consultări, discuții, dezbateri între actorii
locali. Este o condiție prealabilă pentru măsurile de dezvoltare adaptată la
nevoile societății rurale.
❖ Publicitatea – măsurile de publicitate și transparente de luare a deciziilor implică
actorii locali în procesul de elaborare a strategiei de dezolvare locală, aceasta
fiind un document care reflectă nevoile și prioritățile societății rurale.
❖ Legitimitatea – este strâns legată de conceptul de transparență și publicitate.
❖ Control, monitorizare și evaluare – stabilirea mecanismelor adecvate pentru
monitorizarea și urmărirea punerii în aplicare a Strategiei de dezvoltare locală.
1.2 Etape principale în planificarea strategiei
Procesul de planificare a Strategiei de Dezvoltare Locală a fost împărțit în două
componente cheie:
1. Planificarea strategiei
2. Planificarea punerii în aplicare a strategiei
Strategia este un instrument de planificare a obiectivelor care reflectă nevoile
actuale ale comunității și atingerea acestora în viitor.
Caracteristicile planificării strategice
Orizontul temporal pentru care este conceput un plan strategic este foarte
important, comunitățile putând opta pentru planuri concepute pentru cel mult un an
(planuri pe termen scurt) până la planuri concepute pentru cel puțin cinci ani (planuri
pe termen lung).
Planificarea strategică este un proces de cooperare voluntară între factorii
publici și privați care se implică să înfăptuiască un plan de intervenție pe termen mediu
și lung.
Metodologic este indicat ca fiecare localitate să elaboreze o strategie proprie de
dezvoltare eonomică și socială, pentru a avea o imagine clară privind situația inițială și
punctul în care se dorește să se ajungă într-un anumit orizont de timp. Strategiile de
dezvoltare se elaborează pe perioade bine determinate de timp, de la un an la patru,
șapte sau chiar mai mulți ani.
În Uniunea Europeană se elaborează strategii pentru un ciclu de șapte ani, dar
având în vedere faptul că aleșii locali își desfășoarea activitatea în cicluri electorale de
patru ani, pot fi alese și orizonturi de timp mai scurte.
8
Pagina 10
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Strategiile de dezvoltare ale localităților trebuie să fie integrate în strategiile
județene și regionale, iar în același timp să țină cont de liniile directoare din cadrul
Planului Național de Dezvoltare al României pentru perioada 2021-2027 pentru a găsi
acoperire în instrumentele financiare disponibile pentru proiectele identificate ca fiind
prioritare.
Strategia este un document organic cu 4 nivele, fiecare aflându-se în strănsă
corelație cu toate celelelte, în centru întregii strategii aflându-se o VIZIUNE care
reprezintă aspirațiile și dezideratele comunității în ceea ce privește viitorul spre care
ne indreptam.
MACRO-OBIECTIVELE constitue următorul nivel, reprezentând la rândul lui
aspectele cele mai importante de care comunitatea trebuie să țină seama în demersul
său vizionar.
AXELE STRATEGICE reprezintă un nivel intermediar între operativitate și
programare al strategiei, cu alte cuvinte o reprezentare a obiectivelor de dezvoltare
pe termen mediu.
Principalele caracteristici ale unei planificări strategice de dezvoltare locală sunt:
➢ Vizează dezvoltarea, sprijinindu-se atât pe practicile existente, cât și
introducerea de noi oportunități pentru acțiune;
➢ Operează într-un teritoriu bine definit spațial și administrativ;
➢ Abordează problemele la nivel macro, și nu se concentrează pe problemele
izolate;
➢ Sprijinul politic este o componentă esențială;
➢ Aduce elemente noi în domeniul tehnic, managerial și financiar, adaptând
experiențe care s-au dovedit a fi de succes;
➢ Generează resurse, stabilind o legătură directă între planificare și
implementare.
Etapele planificării strategice
Așa cum am mai precizat planificarea presupune luarea de decizii cu privire la:
Ce trebuie făcut?
Când trebuie făcut?
Unde trebuie făcut?
De către cine trebuie făcut?
Cum trebuie făcut?
Cu ce resurse trebuie făcut?
Pentru a răspunde la toate aceste întrebări într-o planificare strategică este
necesară respectarea anumitor etape. De cele mai multe ori metodologia de lucru
folosită la elaborarea unei strategii de dezvoltare locală se desfășoară pe baza a 4 mari
faze:
9
Pagina 11
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
• Redactarea Viziunii, Misiunii și principiilor de lucru
• Analizele diagnostic
• Analiza strategică și formularea Planurilor de Acțiune
• Redactarea documentului final.
1.3 Principii de lucru
În ceea ce privește elaborarea unei structuri durabile trebuie avute în vedere
următoarele principii ce vizează o dezvoltare durabilă și echilibrată din punct de vedere
regional:
✓ Promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări
socio/economice echilibrate și de îmbunătățire a competitivității. Deciziile și
investițiile cu efecte teritoriale se orientează prin rapoarte la un model de
dezvoltare policentrică, atât la nivel european cât și la nivel național și regional.
✓ Promovarea încurajării dezvoltării generate de funcțiunile urbane și de
îmbunătățire a relațiilor dintre orașe și sate. Parteneriatele oraș-sat au jucat și
vor juca în continuare un rol important, mai ales în domeniul unei structuri
echilibrate de dezvoltare a rețelelor de transporturi publice, al revitalizării și
diversificării economiei zonelor rurale, al creșterii productivității
infrastructurilor, al dezvoltării spațiilor de agrement pentru populația urbană,
al protecției și valorificării patromoniului natural și cultural.
✓ Promovarea unor condiții de accesibilitate mai echilibrate. O politică de
amenajare din punct de vedere regional trebuie să asigure o mai bună
interconexiune și eliminarea carențelor în materie de legături intraregionale.
✓ Facilitarea accesului la informație și cunoaștere. Apariția societății
informaționale este fenomenul cel mai semnificativ al remodelării societății
globale și a structurilor sale teritoriale.
Trebuie acordată o atenție deosebită tuturor regiunilor pentru ca accesul la
informție să nu fie limitat de constrângeri fizice sau de altă natură.
✓ Reducerea degradării mediului. Politica de amenajare trebuie să acorde o
atenție deosebită practicilor agricole și silvicole mai puțin distrugătoare,
promovării sistemelor de transport și de enrgie și reabilitarea acestora,
regenerarea mediului din zonele afectate de activități industriale poluante.
✓ Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare. Valorificarea
patrimoniului cultural ce crește atractivitatea regională și locală pentru
investitori, pentru turism și populație este un factor decisiv de dezvoltare
economică și contribuie la omogenizarea identității regionale.
10
Pagina 12
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
1.4 Context european, național și regional
Obiectivul Strategiei Europa 2020 a fost acela de a se asigura că redresarea
economică a Uniunii Europene (UE) în urma crizei economice și financiare este susținută
de o serie de reforme în vederea punerii unor baze solide pentru creștere economică și
crearea de locuri de muncă până în 2020.
Pentru realizarea acestei ambiții, UE și-a stabilit 5 mari obiective de atins până
în 2020 cel târziu, obiective susținute de 7 inițiative emblematice la nivel european și
în țările UE: Uniunea inovării, Tineretul în mișcare, agenda digitală pentru Europa, o
Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, o politică industrială
adaptată erei globalizării, strategia pentru noi competențe și noi locuri de muncă și
Platforma europeană de combatere a sărăciei.
La nivel european, piața unică, bugetul UE și politica externă europeană
constituie instrumente suplimentare pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa
2020.
Strategia Europa 2020 este pusă în aplicare prin orientări generale pentru
politicile economice ale țărilor UE și ale UE în ansamblu. Țările UE au fost invitate să
transpună obiectivele Europa 2020 în obiective naționale. Comisia Europeană este
responsabilă cu monitorizarea progreselor.
Obiectivele 20/20/20 au fost stabilite și preluate în ultimii ani de toate țările
membre UE și reeșalonate spre obiective mai noi și mai ambițioase către un orizont de
timp mai mare 2030 și se referă la o nouă strategie de eficientizare energetică.
Cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030
În iulie 2019, Institutul European de Inovare și Tehnologie, organism independent
al UE, creat în 2008, care consolidează capacitatea de inovare a Europei, a propus
obiectivele pentru Strategia de inovare pentru perioada 2021-2027, a căror
implementare va fi urmărită prin următorul program al UE de cercetare și inovare
Orizont Europa (2021-2027):
11
Pagina 13
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Obiectiv 1: Creșterea impactului regional al comunităților de cunoaștere și inovare
Obiectiv 2: Stimularea capacității de inovare a învățământului superior
Obiectiv 3: Lansarea noilor CCI-uri (Comunități de cunoaștere și inovare)
Strategia europeană pentru tineret 2019 – 2027 recunoaște că tinerii sunt
dornici să își ia în mâini propriile destine, să stabilească relații cu ceilalți și să le acorde
sprijin și că ar trebui acordată o atenție deosebită tinerilor care riscă să fie
marginalizați pe baza potențialelor surse de discriminare, cum ar fi originea etnică,
genul, orientarea sexuală, handicapul, religia, convingerile sau opinia politică ale
acestora.
Au fost definite 11 obiective europene pentru tineret care prezintă o viziune
pentru o Europă care le permite tinerilor să își realizeze pe deplin potențialul și
identifică domenii intersectoriale care afectează viețile tinerilor și indică care sunt
provocările care trebuie abordate:
• #1 - O Uniune Europeană mai conectată cu tinerii / Connecting EU with Youth
• #2 - Egalitate pentru toate genurile / Equality of All Genders
• #3 – Societăți incluzive / Inclusive Societies
• #4 - Informare și dialog constructiv / Information and Constructive Dialogue
• #5 – Sănătate mintală și bunăstare / Mental Health and Wellbeing
• #6 – Dezvoltarea tinerilor în mediul rural / Moving Rural Youth Forward
• #7 – Locuri de muncă de calitate pentru toți / Quality Employment for All
• #8 – Învățământ de calitate / Quality Learning
• #9 – Spații ale tinerilor și participare pentru toți / Space and Participation for
All
• #10 – O Europă verde și durabilă / Sustainable Green Europe
• #11 – Organizații de / pentru tineret și programe europene / Youth
Organisations and European Programmes
În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Politica de
Coeziune a Uniunii Europene propune 5 priorități investiționale:
Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și
sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii
O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de
la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și
combaterea schimbărilor climatice
O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale
12
Pagina 14
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale
și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a
incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate
O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de
dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE.
La nivel național, România a realizat primele analize pe baza Raportului de
Țară 2019 – Anexa D: Orientări în materie de investiții privind finanțarea politicii de
coeziune în perioada 2021-2027, pe marginea cărora au fost trasate și prioritățile
naționale pentru finanțarea din Fondurile Europene post 2020.
Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 include 17
obiective de dezvoltare durabilă, cu ținte clare pentru 2030:
România, în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și
Uniunii Europene (UE), și-a exprimat adeziunea la cele 17 Obiective de Dezvoltare
Durabilă (ODD) ale Agendei 2030, adoptată prin Rezoluția Adunării Generale a ONU, în
cadrul Summit-ului ONU pentru Dezvoltare Durabilă din septembrie 2015. Concluziile
Consiliului UE, adoptate în data de 20 iunie 2017, „Un viitor durabil al Europei:
răspunsul UE la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă” reprezintă documentul politic
asumat de statele membre ale UE privind implementarea Agendei 2030 pentru
Dezvoltare Durabilă.
Strategia susține dezvoltarea României pe trei piloni principali, respectiv
economic, social și de mediu. Strategia este orientată către cetățean și se centrează
pe inovație, optimism, reziliență și încrederea că statul servește nevoile fiecărui
13
Pagina 15
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
cetățean, într-un mod echitabil, eficient și într-un mediu curat, în mod echilibrat și
integrat.
Dezvoltarea Durabilă reprezintă, în contextul românesc, dorința realizării unui
echilibru, o sinteză între aspirațiile cetățeanului născut liber, societatea de care
depinde și prin care se definește și contextul care permite realizarea de sine. Acest
echilibru pornește de la om, actor central care caută un echilibru individual și condiții
favorabile pentru a se realiza. Condițiile favorabile sunt influențate de societatea care
trebuie să îl susțină și să îl motiveze și de mediul prin care se regăsește și își poate găsi
echilibrul. Rolul statului în contextul dezvoltării durabile este să ajute la realizarea
acestui echilibru, nu doar pentru cetățenii de acum, dar și pentru generațiile viitoare.
Dacă în ultimii zece ani țintele României erau stabilite în raport cu evoluția
economiei mondiale și în concordanță cu politicile UE, acum atât România, cât și UE
trebuie să-și reproiecteze prioritățile pe termen mediu și lung pentru atingerea
obiectivelor din Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată în cadrul Summitului Organizației Națiunilor Unite, în septembrie 2015. Aceasta este o cale sigură prin
care se poate realiza un viitor mai bun generațiilor viitoare.
România, alături de alte 192 de state, și-a asumat stabilirea cadrului național
pentru susținerea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care include un set de 17
Obiective de Dezvoltare Durabilă și Agenda de Acțiune de la Addis-Abeba. Planul de
acțiune global, pe care România alege să-l susțină în următorii ani, se adresează
ameliorării sărăciei, combaterii inegalităților, injustiției sociale și protejării planetei
până în anul 2030. Este un plan de acțiune pentru oameni, planetă și prosperitate, prin
care se urmărește consolidarea unui climat de siguranță și libertate, în care „nimeni nu
va fi lăsat în urmă”.
Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a rezultat în urma unui proces
internațional îndelungat de analiză, care recunoaște că problemele globale se pot
rezolva doar prin soluții la nivel global. Modificarea percepției și conștientizarea
evoluției fără precedent a societății, creșterea natalității la scară globală, a accelerării
economiilor țărilor în curs de dezvoltare și a disparităților sociale au pus în evidență
limitele creșterii planetare.
Cei trei piloni prin care Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă se structurează
au fost definiți în Raportul Comisiei Brundtland (1987):
1. ECHITATEA SOCIALĂ – prin care națiunile în curs de dezvoltare trebuie să aibă
posibilitatea de a-și satisface nevoile de bază în ceea ce privește ocuparea forței de
muncă, alimentația, asigurarea energiei, apei și canalizării;
2. CREȘTEREA ECONOMICĂ – la nivelul națiunilor în curs de dezvoltare pentru a
se apropia de calitatea vieții din țările dezvoltate;
3. MEDIUL – cu nevoia de a conserva și îmbunătății baza de resurse disponibile
prin schimbarea treptată a modului în care trebuie să se dezvolte și să fie folosite
tehnologiile.
14
Pagina 16
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Cele 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă (ODD) cuprinse în Agenda 2030 sunt:
Obiectivul 1: Fără sărăcie
Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context
Strategia își propune reducerea numărului cetățenilor care
trăiesc în sărăcie severă și relativă în toate dimensiunile
acesteia, potrivit definițiilor naționale. Documentul are în
vedere diminuarea numărului de persoane care trăiesc sub
pragul de sărăcie, stimularea participării pe piața muncii a
persoanelor apte de muncă, dezvoltarea sistemului de protecție
și asistență socială.
Potrivit documentului, România înregistrează o pondere
ridicată a persoanelor care suferă de deprivare materială severă, raportată la media
UE. Conform datelor INS din 2016, procentajul de persoane încadrate în această
categorie era de 23,8%. Rata sărăciei relative în perioada 2007-2016 (stabilită la nivelul
de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent) a fost evaluată de INS
la 24,6%-25,3%, față de nivelul mediu din UE de 16,6%-17,3%. Conform Eurostat, în 2016,
49,2% dintre copiii din România, cu vârste cuprinse între de 0 și 17 ani, prezentau risc
de excluziune socială, comparativ cu media UE de 26,4%, țara noastră înregistrând cel
mai mare număr de astfel de cazuri. Coeficientul GINI, care măsoară gradul inegalității
în societate, a fost, de asemenea, în creștere în România.
Ținte 2030: ▪ Eradicarea sărăciei extreme pentru toți cetățenii;
▪ Reducerea cu cel puțin jumătate a numărului de cetățeni care trăiesc în
sărăcie relativă;
▪ Consolidarea sistemului național unitar al serviciilor de intervenție de
urgență, reabilitare ulterioară și compensare a pierderilor în caz de calamități naturale,
accidente industriale sau evenimente climatice extreme.
Obiectivul 2: Foamete zero
Eradicarea foamei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea
nutriției și promovarea unei agriculturi sustenabile
Strategia vizează dezvoltarea unui sector agroalimentar durabil
și competitiv pentru îmbunătățirea calității vieții și asigurării
unor condiții de viață în mediul rural apropiate de cele din
mediul urban, promovarea producției autohtone și ecologice și
valorificarea produselor tradiționale și montane cu valoare
adăugată.
15
Pagina 17
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Ținte 2030: ▪ Finalizarea cadastrului agricol;
▪ Dublarea ponderii agriculturii în PIB-ul României, față de anul 2018;
▪ Menținerea și rentabilizarea unor ocupații și metode tradiționale de
valorificare a plantelor medicinale și fructelor de pădure în zona montană. Menținerea
tradițiilor locale prin creșterea numărului de produse cu caracteristici specifice în ceea
ce privește originea geografică.
Obiectivul 3: Sănătate și bunăstare
Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice
vârstă
Strategia are în vedere reducerea ratei mortalității materne și
infantile, diminuarea incidenței îmbolnăvirilor de boli
infecțioase și cronice, respectiv prevenirea și tratarea abuzului
de substanțe nocive și a bolilor mintale.
Obiectivul 4: Educație de calitate
Garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de
învățare de-a lungul vieții pentru toți
Strategia se adresează, în principal, următoarelor
domenii: accesul tuturor copiilor la educație timpurie,
învățământ primar și secundar echitabil și calitativ, care să
conducă la rezultate relevante și eficiente, creșterea
substanțială a numărului de tineri și adulți care dețin
competențe profesionale relevante, care să faciliteze angajarea
la locuri de muncă decente și antreprenoriatul. Asigură faptul că
toți elevii dobândesc cunoștințele și competențele necesare
pentru promovarea dezvoltării durabile.
Ținte 2030: ▪ Reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educațional;
▪ Învățământ axat pe competențe și centrat pe nevoile elevului, căruia să
îi fie oferită o mai mare libertate în definirea priorităților de studiu, prin măsuri precum
creșterea ponderii de materii opționale;
▪ Organizarea învățământului profesional și tehnic în campusuri special
amenajate și dotate; pregătirea personalului didactic bine calificat; ▪ Creșterea
nivelului de educație financiară a cetățenilor.
16
Pagina 18
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Obiectivul 5: Egalitate de gen
Realizarea egalității de gen și întărirea rolului femeilor și al fetelor în
societate
Strategia își propune prevenirea și combaterea violenței
împotriva femeilor și fetelor, în sfera publică și cea privată,
asigurarea participării echilibrate și efective a femeilor și a
egalității de șanse la ocuparea posturilor de conducere la toate
nivelurile de luare a deciziilor în viața politică, economică și
publică.
Obiectivul 6: Apă curată și sanitație
Asigurarea disponibilității și gestionării durabile a apei și sanitație pentru
toți
Strategia vizează creșterea calității vieții prin dezvoltarea
infrastructurii de apă și canalizare și a serviciilor publice,
alinierea României la cerințele și standardele UE privind
gestionarea apei potabile, apelor uzate, deșeurilor și creșterea
eficienței de utilizare a apei în toate sectoarele.
Ținte 2030: ▪ Creșterea substanțială a eficienței folosirii apei în activitățile industriale,
comerciale și agricole; extinderea reutilizării raționale a apelor tratate și reciclate în
perspectiva atingerii obiectivelor economiei circulare;
▪ Conectarea gospodăriilor populației din orașe, comune și sate compacte la
rețeaua de apă potabilă și canalizare în proporție de cel puțin 90%.
Obiectivul 7: Energie curată și la prețuri accesibile
Asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri accesibile, într-un mod
sigur, durabil și modern.
Pentru a susține pe termen lung așteptările consumatorilor,
sectorul energetic românesc trebuie să devină mai robust din
punct de vedere economic, mai avansat și mai flexibil din punct
de vedere tehnologic și mai puțin poluant.
17
Pagina 19
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Ținte 2030: ▪ Asigurarea securității cibernetice a platformelor de monitorizare a
rețelelor de producție, transport și distribuție a energiei electrice și gazelor naturale;
▪ Decuplarea creșterii economice de procesul de epuizare a resurselor și
de degradare a mediului prin sporirea considerabilă a eficienței energetice (cu
minimum 27% comparativ cu scenariul de status-quo) și folosirea extinsă a schemei EU
ETS în condiții de piață previzibile și stabile;
▪ Creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă și a combustibililor cu
conținut scăzut de carbon în sectorul transporturilor (autovehicule electrice), inclusiv
combustibili alternativi.
Obiectivul 8: Muncă decentă și creștere economică
Promovarea unei creșteri economice susținute, deschisă tuturor și durabilă,
a ocupării depline și productive a forței de muncă și asigurarea de locuri de muncă
decente pentru toți.
Strategia urmărește susținerea creșterii economice pe locuitor și
promovarea sectoarelor productive și diverificarea produselor cu
valoare adăugată, crearea locurilor de muncă decente,
antreprenoriatul, creșterea întreprinderilor micro, mici și
mijlocii, modernizarea tehnologică și inovarea, asigurarea
muncii decente pentru toți cetățenii, inclusiv pentru tineri și
persoanele cu dizabilități, renumerarea egală pentru munca de
valoare egală, accesul la finanțare. Se susține un turism durabil
care creează locuri de muncă și promovează diversitatea culturală, produsele locale și
respectul pentru tradiții și mediul în care trăim.
Ținte 2030: ▪ Păstrarea în continuare a unui ritm al creșterii PIB superior față de media
UE pentru a susține efortul de reducere a decalajelor în comparație cu țările europene
avansate, paralel cu aplicarea principiilor dezvoltării durabile și îmbunătățirea
constantă a nivelului de trai al populației;
▪ Promovarea unor politici orientate spre dezvoltare care susțin activitățile
productive, crearea locurilor de muncă decente, antreprenorialul prin start-up,
creativitatea și inovația, și care încurajează formalizarea și creșterea întreprinderilor
micro, mici și mijlocii, inclusiv prin acces la servicii financiare.
Obiectivul 9: Industrie, inovație și infrastructură
Construirea unor infrastructuri reziliente, promovarea industrializării
durabile și încurajarea inovației
18
Pagina 20
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Strategia propune dezvoltarea infrastructurii calitative, fiabile,
sigure și durabile, pentru a sprijini dezvoltarea economică și
bunăstarea pentru toți, integrarea întreprinderilor mici și mijlocii
în lanțuri valorice și pe piețe externe, modernizarea
infrastructurii și reabilitarea durabilă a industriilor pentru
utilizarea eficientă a resurselor, prin adoptarea tehnologiilor și
proceselor industriale curate și ecologice, întărirea cercetării
științifice și colaborarea cu mediul privat, modernizarea
capacităților tehnologice ale sectoarelor industriale, încurajarea inovațiilor și creșterea
semnificativă a numărului de angajați în cercetare și dezvoltare.
Ținte 2030: ▪ Reabilitarea industriilor pentru a deveni durabile, cu eficiență sporită în
utilizarea resurselor și adoptare sporită a tehnologiilor și proceselor industriale curate
și ecologice, toate țările luând măsuri în conformitate cu capacitățile respective ale
acestora;
▪ Stimularea cu precădere a economiei digitale și investițiilor industriale
care se situează în zona mai profitabilă a lanțului valoric, care fructifică și rezultatele
eforturilor naționale de cercetare-dezvoltare-inovare și care se adresează unor piețe
stabile și în creștere.
Obiectivul 10: Inegalități reduse
Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și între țări
Strategia propune reducerea decalajelor, eliminarea
discriminărilor de orice fel și politici de realizare progresivă a
unei egalități sporite, în special fiscale, salariale, educaționale și
de protecție socială.
Coeficientul GINI este indicatorul care măsoară gradul de
inegalitate a veniturilor disponibile ale unei populații – când este
0% reprezintă egalitate deplină și când este 100% reprezintă
inegalitate absolută. Conform Eurostat, în anul 2008, acest coeficient a fost de 35,9%
pentru România, comparativ cu 31,0% media UE, iar în 2016 a fost de 34,7%, comparativ
cu 30,8%.
În ceea ce privește inegalitățile între rural și urban, conform INS, 46,2% din
cetățenii României trăiau în mediu rural în 2015. Potrivit Eurostat, media UE era de
28%. Pentru decalajul socio-economic dintre mediul urban și rural, indicatorul
reprezentativ este „riscul sărăciei sau a excluziunii sociale”. Eurostat subliniază faptul
că, în 2016, în România, în mediul urban, rata riscului de sărăcie era de 24,3%, în timp
ce în mediul rural era la 51,7%. Media UE era de 23,6% în mediul urban și 25,5% în
mediul rural.
19
Pagina 21
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Obiectivul 11: Orașe și comunități durabile
Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise
tuturor, sigure, reziliente și durabile
Strategia vizează asigurarea condițiilor pentru o viață
demnă a cetățenilor din comunitățile urbane și rurale prin
accesul la locuințe și servicii de bază adecvate, sigure și la
prețuri accesibile; accesul la transport public eficient, la prețuri
echitabile și accesibile pentru toți; promovarea conceptului de
smart-city; consolidarea eforturilor de protecție și salvgardare a
patrimoniului cultural; reducerea impactului negativ asupra
mediului în orașe, inclusiv prin acordarea unei atenții deosebite calității aerului și
mediului în general.
Ținte 2030: ▪ Reducerea semnificativă a pierderilor economice provocate de inundații
și alunecările de teren, îmbunătățirea răspunsului colectiv și întărirea capacității de
adaptare și revenire la nivel funcțional în cel mai scurt timp după producerea
evenimentului, reducerea impactului inundațiilor sau a poluărilor generate de inundații
și ale alunecărilor de teren asupra ecosistemelor, inclusiv prin îmbunătățirea constantă
a cadrului legislativ;
▪ Elaborarea și punerea în aplicare a unui program general de planificare
spațială și amenajare a teritoriului în corelare cu strategiile sectoriale la nivel național
prin aplicarea conceptului de dezvoltare spațială policentrică și echilibrată, care să
susțină coeziunea teritorială;
▪ Educarea și responsabilizarea populației pentru situații de risc seismic.
Obiectivul 12: Consum și producție responsabile
Asigurarea unor modele de consum și producție durabile
Strategia propune trecerea etapizată la un nou model de
dezvoltare prin introducerea unor elemente ale economiei
circulare, creșterea productivități resurselor, reducerea risipei
de alimente și a deșeurilor, prin: diminuarea generării, de
consumuri la toate nivelurile sale; reciclare și reutilizare;
încurajarea companiilor să adopte practici durabile și să
integreze informațiile privind durabilitatea activităților lor în
ciclul de raportare; promovarea practicilor durabile de achiziții publice;
conștientizarea cetățenilor asupra a ce înseamnă un stil de viață în armonie cu natura.
20
Pagina 22
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Ținte 2030: ▪ Înjumătățirea pe cap de locuitor a risipei de alimente la nivel de vânzare
cu amănuntul și de consum și reducerea pierderilor de alimente de-a lungul lanțurilor
de producție și de aprovizionare, inclusiv a pierderilor post-recoltare;
▪ Reciclarea în proporție de 55% a deșeurilor municipale până în 2025 și 60%
până în 2030;
▪ Reciclarea în proporție de 65% a deșeurilor de ambalaje până în 2025
(materiale plastice 50%; lemn 25%; metale feroase 70%, aluminiu 50%, sticlă 70%, hârtie
și carton 75%) și 70% până în 2030 (materiale plastice 55%; lemn 30%; metale feroase
80%, aluminiu 60%, sticlă 75%, hârtie și carton 85%);
▪ Colectarea separată a deșeurilor menajere periculoase până în 2022, a
deșeurilor biologice până în 2023 și materialele textile până în 2025.
Obiectivul 13: Acțiune în domeniul schimbărilor climatice
Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a
impactului lor
Strategia vizează consolidarea capacității de adaptare și
reziliență a României pentru a combate pericolele legate de
schimbările climatice și dezastrele naturale prin integrarea
măsurilor de diminuare și de adaptare la acestea atât în
strategiile, cât și în politicile naționale și în planificarea și
creșterea nivelului de educație și conștientizare.
Obiectivul 14: Viață acvatică
Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor
marine pentru o dezvoltare durabilă
Strategia își propune prevenirea și reducerea poluării marine,
gestionarea și protecția durabilă a ecosistemelor marine,
conservarea zonelor costiere și asigurarea unui pescuit durabil.
Obiectivul 15: Viața terestră
Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor
terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și
repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate
21
Pagina 23
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Strategia are în vedere conservarea și utilizarea durabilă
a ecosistemelor terestre, managementul durabil al pădurilor,
combaterea deșertificării, restaurarea terenurilor și solurilor
degradate, inclusiv a terenurilor afectate de deșertificare,
secetă și inundații, dezvoltarea infrastructurii verzi, conservarea
și protejarea zonelor umede, asigurarea conservării
ecosistemelor montane, susținerea cercetării în domeniu,
gestionarea durabilă a pădurilor, eliminarea defrișărilor abuzive și a tăierilor rase,
tranziția către o economie circulară.
Obiectivul 16: Pace, justiție și instituții eficiente
Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă,
a accesului la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile
și incluzive la toate nivelurile
Strategia are în vedere dezvoltarea capitalui social,
promovarea toleranței, eradicarea violenței asupra copiilor și
reducerea semnificativă a tuturor formelor de violență,
diminuarea corupției, dezvoltarea instituțiilor eficiente și
transparente la toate nivelurile, asigurarea procesului decizional
receptiv, inclusiv participarea și reprezentarea cetățenilor la
toate nivelurile și asigurarea accesului public la informații și
protejarea libertăților fundamentale.
Obiectivul 17: Parteneriate pentru realizarea obiectivelor
Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului
global pentru dezvoltare durabilă
În vederea sprijinirii acestui obiectiv, prin strategie,
România înțelege să-și susțină angajamentele internaționale,
aderarea la Zona Euro, la spațiul Schengen și la Organizația
pentru Dezvoltare și Cooperare Economică și să joace un rol
proactiv pe plan european și internațional.
Pentru ca dezvoltarea durabilă să reușească în România
și, prin urmare Agenda 2030, împreună cu angajamentele Uniunii
Europene, această strategie este construită în jurul cetățeanului
și nevoilor generațiilor viitoare.
22
Pagina 24
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
PE PLAN ECONOMIC este nevoie de garantarea unei creșteri economice pe
termen lung de care să beneficieze cetățenii României. Deși economia unei țări
adeseori se măsoară prin cifre, care nu iau în considerare potențialul cetățeanului,
transformarea economiei într-una durabilă și competitivă necesită un nou mod de
acțiune care să se centreze pe inovație, optimism și reziliența cetățenilor. O asemenea
abordare va crea o cultură a antreprenoriatului în care cetățeanul se poate realiza
material și aspirațional.
SUB ASPECT SOCIAL este nevoie de o societate coezivă, care să beneficieze de
îmbunătățirea sistemului de educație și sănătate, de reducerea inegalităților dintre
bărbați și femei, dintre mediul urban și rural, care să conducă la promovarea unei
societăți deschise, în care cetățenii se pot simți apreciați și sprijiniți. E nevoie de
cultivarea rezilienței populației, în așa fel încât cetățeanul, într-un cadru instituțional
echitabil, să își poată realiza visurile acasă. În același timp, statul trebuie să ajute la
sporirea potențialului cetățeanului prin abordarea problemelor legate de sănătate, de
educație și de limitele pieței libere, probleme la care se poate răspunde prin politici
publice, rezultatul fiind un nivel de trai cât mai ridicat pentru toți cetățenii. Sporirea
capitalului social – crearea unui simț civic definit prin încredere între cetățeni - va
conduce la deblocarea potențialului cetățenilor români pentru a se realiza prin forțe
proprii, asigurând totodată și dezvoltarea durabilă a comunităților lor.
CONȘTIENTIZAREA IMPORTANȚEI MEDIULUI a crescut semnificativ în ultimii ani,
atât în ceea ce privește mediul natural, cât și la cel antropic. Protejarea naturii este
responsabilitatea tuturor datorită impactului biunivoc om – mediu, dar și o oportunitate
a cetățenilor de a se uni într-un scop nobil, prin conștientizarea acestei
responsabilități. Realizarea unui mediu antropic durabil poate fi atins prin cultivarea
unui sentiment de apartenență și de comunitate, care să elimine simțul singurătății
cetățeanului, factor de risc în realizarea potențialului personal și, în ultimă instanță, a
funcționării comunitare.
POLITICA DE LA NIVEL EUROPEAN
Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de
vedere economic și una dintre cele mai competitive. Cu toate acestea, existența unor
disparități semnificative privind prosperitatea și productivitatea între statele membre
și între regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore.
Obiectivele principale de dezvoltare, la nivel european, pentru perioada 20212027
OP 1 „O Europă mai inteligentă”
OP 2 „O Europă mai verde”
OP 3 „O Europă mai conectată
OP 4 „O Europă mai socială”
OP 5 „O Europă mai apropiată de cetățenii săi”
23
Pagina 25
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Implementarea politicii de coeziune 2021 - 2027 în România se desfășoară sub
egida celor 5 priorități investiționale stabilite la nivelul UE ce vor viza:
o O EUROPĂ MAI INTELIGENTĂ
„O Europă mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice
inovatoare și inteligente” („OP 1”) prin:
a. dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate;
b. fructificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor și al
guvernelor;
c. impulsionarea creșterii și competitivității IMM-urilor;
d. dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și
antreprenoriat;
o O EUROPĂ MAI VERDE
„O Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon prin promovarea tranziției
către o energie nepoluantă și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei
circulare, a adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor”
(„OP 2”) prin:
a. promovarea măsurilor de eficiență energetică;
24
Pagina 26
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
b. promovarea energiei din surse regenerabile;
c. dezvoltarea la nivel local a unor sisteme energetice, rețelele și sisteme de stocare
inteligente;
d. promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor și a rezilienței
în urma dezastrelor;
e. promovarea gestionării durabile a apelor;
f. promovarea tranziției la o economie circulară;
g. dezvoltarea biodiversității, a infrastructurii verzi în mediul urban și reducerea
poluării;
o O EUROPĂ MAI CONECTATĂ
„O Europă mai conectată prin dezvoltarea mobilității și a conectivității TIC
regionale” („OP 3) prin:
a. îmbunătățirea conectivității digitale;
b. dezvoltarea unei rețele TEN-T durabile, reziliente în fața schimbărilor climatice,
inteligente, sigure și intermodale;
c. dezvoltarea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente în fața
schimbărilor climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului
la TEN-T și a mobilității transfrontaliere;
d. promovarea mobilității urbane multimodale durabile;
o O EUROPĂ MAI SOCIALĂ
„O Europă mai socială prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale”
(„OP 4”) prin:
a. sporirea eficienței piețelor forței de muncă și facilitarea accesului la locuri de
muncă de calitate prin dezvoltarea inovării și a infrastructurii sociale;
b. îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și favorabile incluziunii în
educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii;
c. îmbunătățirea integrării socio-economice a comunităților marginalizate, a
migranților și a grupurilor dezavantajate prin măsuri integrate care să includă
asigurarea de locuințe și servicii sociale;
d. asigurarea accesului egal la asistență medicală prin dezvoltarea infrastructurii,
inclusiv la asistență medicală primară;
o O EUROPĂ MAI APROPIATĂ DE CETĂȚENII SĂI
„O Europă mai aproape de cetățeni prin promovarea dezvoltării durabile și integrate
a zonelor urbane, rurale și de coastă și a inițiativelor locale” („OP 5”) prin:
a. promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic și al mediului, a
patrimoniului cultural și a securității în zonele urbane;
25
Pagina 27
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
b. promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic și al mediului la
nivel local, a patrimoniului cultural și a securității, inclusiv în zonele rurale și de coastă
și inclusiv prin dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității.
POLITICA DE LA NIVEL NAȚIONAL
La nivel național, Orizontul 2030 vizează “Apropierea semnificativă a României de
nivelul mediu din acel an al țărilor UE”
Prin îndeplinirea acestui obiectiv strategic se va asigura, pe termen mediu și lung,
o creștere economică ridicată și, în consecință, o reducere semnificativă a decalajelor
economico-sociale dintre România și celelalte state membre ale UE.
Așadar, Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă A României 2030 își
propune apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al țărilor UE.
1.5 Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est – orizont 2020-2027
Arhitectura programelor operaționale prin intermediul cărora va fi administrat
bugetul alocat României în perioada 2021 – 2027 este semnificativ modificată față de
sistemul aplicat în exercitiul 2013-2020.
În cadrul politicii de coeziune vor opera 9 tipuri de programe, Programul
Operațional Regional urmând a fi gestionat descentralizat la nivelul Agențiilor de
Dezvoltare Regională din fiecare dintre cele 8 regiuni ale țării:
Trebuie avut în vedere că Planul Național de Dezvoltare Rurală va fi abandonat,
ca și concept, în exercițiul 2021-2027, în condițiile în care va exista un nou concept al
Politicii Agricole Comune (PAC). Se păstrează cei doi piloni, plățile directe și cel de
dezvoltare rurală, dar se topesc într-un nou concept anume acela de 'Plan Strategic
Național', care va aduna la un loc cele două culoare de alimentare europeană,
înțelegând FEGA și FEADR.
Obiectivele specifice, comune ale PAC sunt:
✓ Creșterea competitivității;
✓ Reechilibrarea lanțului alimentar;
✓ Venituri echitabile pentru fermieri;
✓ Siguranța alimentară și bunăstarea animalelor;
✓ Dezvoltarea zonelor rurale;
✓ Sprijinirea reînnoirii generaționale;
✓ Conservarea peisajelor și a biodiversității;
✓ Combaterea schimbarilor climatice;
✓ Managementul durabil al resurselor;
26
Pagina 28
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Principalul obiectiv urmărit pentru noua Politică Agricolă Comună este trecerea
de la conformitate la performanță.
Pentru perioada 2021-2027 atenția va fi îndreptată spre dezvoltarea serviciilor
oferite populației. Ca o consecință directă a înfăptuirii acestui deziderent, comunitatea
locală va dispune de servicii publice de calitate, va avea acces la utilitățile publice de
bază și la o infrastructură modernizată.
În același timp se dorește orientarea atenției înspre sprijinirea inițiativelor locale
în vederea creșterii economice durabile. În acest sens prioritare vor fi îmbunătățirea
competitivității sectorului agricol, diversificarea structurală în cadrul sistemelor
agricole și non-agricole, îmbunătățirea condițiilor pentru fermele mici și dezvoltarea
piețelor locale.
La nivelul județului, Strategia de Dezvoltare Economică și Socială are drept
orizont de timp anul 2020, neexistând documente strategice finalizate pentru
programarea actuală.
Strategia de dezvoltare a Comunei Hărmănești se raportează la documentele
regionale similare și contribuie la consolidarea strategiei de la nivelul regiunii de nordest.
Strategia de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2021-2027 își propune Derularea în
Regiunea Nord-Est a unui proces de creștere economică durabilă, favorabil creșterii
competitivității economice și incluziunii sociale, care să conducă la o diminuare a
decalajelor existente față de celelalte regiuni ale României.
Prioritățile de dezvoltare de la nivelul regiunii sunt:
▪ Prioritatea 1 – Dezvoltarea unei economii competitive
▪ Prioritatea 2 – Dezvoltarea capitalului uman
▪ Prioritatea 3 – Protejarea mediului si optimizarea utilizarii resurselor
▪ Prioritatea 4 - Dezvoltarea unei infrastructuri modern, inteligente reziliente si
durabile
Nota: Având în vedere că în perioada curentă sunt în curs de elaborare sau
de aprobare o serie de strategii sectoriale sau regionale, se recomadă actualizarea
Strategiei de dezvoltare locală, pentru asigurarea intercorelării cu noile strategii.
27
Pagina 29
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Capitolul 2.
DESCRIEREA REGIUNII
❖ Nord-Est este o regiune de dezvoltare a României, creată în 1998.
Regiunile de dezvoltare din România nu sunt unități administrativ-teritoriale și
nu au personalitate juridică. Regiunile, județele și/sau localitățile din județe care fac
parte din regiuni diferite se pot asocia în scopul realizării unor obiective de interes
comun, interregionale și/sau interjudețene.
Din punct de vedere teritorial – administrativ, Regiunea Nord-Est se învecinează
la nord cu Ucraina, la est cu Republica Moldova, la sud cu Regiunea Sud-Est (județele
Vrancea și Galați), la vest cu Regiunea Centru (județele Covasna, Harghita și Mureș) și
Regiunea Nord-Vest (județele Bistrița Năsăud și Maramureș).
Regiunea Nord-Est este cea mai întinsă regiune de dezvoltare a României, o
unitate teritorial-statistică de nivelul al doilea (NUTS 2), conform clasificării
EUROSTAT. Grupează 6 județe - unități administrativ teritoriale de nivelul al treilea
(NUTS 3): Bacău, Botoșani, Neamț, Iași, Suceava și Vaslui.
Are o suprafață de 36.850 kmp, reprezentând 15,46% din suprafața totală a țării,
iar granițele externe ale regiunii sunt cu Ucraina și Republica Moldova.
In regiune exista un singur punct rutier de trecere a frontierei catre Ucraina,
Siret (SV) si unul feroviar, Vicsani (SV). Catre Republica Moldova exista patru puncte
rutiere de trecere a frontierei: Radauti-Prut (BT), Stanca (BT), Sculeni (IS) si Albita (VS)
si doua feroviare - Ungheni (IS) si Falciu (VS), ultimul fiind momentan neoperational.
Transportul feroviar în Regiunea de Dezvoltare Nord – Est se desfășoară pe căi
feroviare simple sau duble, electrificate sau neelectrificate, asigurând transportul de
pasageri și mărfuri pe magistralele principale: București – Bacău – Roman – Suceava -
Ucraina – magistrala principală 500 și București – Bârlad – Vaslui – Iași – Ungheni -
Republica Moldova – magistrala principală 600.
Accesul aerian în Regiunea de Dezvoltare Nord – Est este asigurat de
aeroporturile internaționale Bacău și Iași și aeroportul Suceava.
Euroregiuni
Județele Suceava și Botoșani fac parte din Euroregiunea Carpatica, care include
unități administrative din Polonia, Slovacia, Ungaria, Ucraina și România. Aceste două
județe se invecinează la nord cu orașul Chernivtsi (Cernauți) din Ucraina. Celelalte
județe din România care fac parte din această euroregiune sunt Bihor, Sălaj, Satu Mare,
Maramureș și Harghita. Totodată, județele Suceava și Botoșani fac parte și din
Euroregiunea Prutul de Sus alături de 7 raioane și municipiul Bălti din Republica
Moldova, orașul Chernivtsi (Cernauti) și Ivano-Frankivsk din Ucraina. Județele Iași și
28
Pagina 30
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Vaslui fac parte din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru alături de 21 de raioane din
Republica Moldova.
Cooperările dintre Regiunea Nord-Est și tările cu care se învecinează constituie
un prim pas important în dezvoltarea relațiilor de schimb și a legaturilor culturale și
economice cu acestea. Ținand cont de faptul că atât Republica Moldova, cât și Ucraina
au semnat Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, poziția regiunii Nord-Est
reprezintă un factor decisiv în sprijinirea dezvoltarii transfrontaliere și înlesnirea
parcursului pe care tările vecine îl au de străbătut spre integrarea europeană.
Aspecte cheie
• Tările vecine (Ucraina și Republica Moldova) nu fac parte din Uniunea Europeană,
fapt care îngreunează dezvoltarea unor axe de transport coerente la nivel European,
cu implicații negative pentru Regiunea Nord-Est;
• Absența unei conexiuni rutiere între Romania și Republica Moldova în dreptul
orașului Ungheni;
• Regiunea Nord-Est se află amplasată pe granita de est a Uniunii Europene, 184,2
km reprezentând granița cu Ucraina (terestră și fluvială) și 562,3 km graniță cu
29
Pagina 31
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Republica Moldova (în întregime fluvială – formată de râul Prut), existând relații
culturale și istorice cu țarile vecine;
• În regiune există un punct de trecere a frontierei rutier și unul feroviar spre
Ucraina și 4 puncte de trecere a frontierei rutiere și unul feroviar spre Republica
Moldova;
• Cel mai apropiat oraș de dimensiuni mai mari aflat la mai puțin de 50 de km de
graniță este Cernauti (236 mii locuitori), iar orașele de peste 500 mii locuitori aflate în
vecinătatea regiunii sunt: Chișinău (690 mii) – 130 km, București (1,9 mil.) – 230 km,
Odesa (1 mil.) – 270 km, Lviv (717 mii) – 300 km;
• Patru dintre județele regiunii fac parte din trei Euroregiuni transfrontaliere;
• Programele Operationale Comune cu Ucraina și Republica Moldova au inclus în
perioada de programare 2014-2020, în aria de eligibilitate 4 județe din Regiunea NordEst.
2.1 Prezentarea generală a regiunii de Nord-Est
Regiunea Nord-Est este regiunea de dezvoltare cu cea mai mare suprafață din
România, fiind amplasată în partea de nord-est a țării.
În cadrul Uniunii Europene, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est reprezintă una din
regiunile situate la limita estică ale acesteia, alături de Regiunea Sud-Est și alte regiuni
de dezvoltare din alte state.
Ca întindere, regiunea acoperă o suprafață de 36.850 km2 (15,46% din suprafața
totală a țării), cele mai întinse județe fiind Suceava, cu o suprafață de 8553 km2 și
Bacău cu 6621 km2 .
Harta Regiunii Nord-Est
30
Pagina 32
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Analizând formele majore de relief, constatam că regiunea este împărțită în 3
zone:
zona montană carpatică în vest, ocupând 28% din teritoriu,
zona subcarpatică în partea mediana spre sud, cu 12% din teritoriu
zona de podis și campie în est, ocupând cea mai mare suprafată – 60% din
teritoriu.
Județele Botoșani, Iași și Vaslui se află integral în aceasta ultimă zonă.
Relieful bogat oferă zone de deal și câmpie care sunt adecvate unei game largi
de culture agricole, iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile
dezvoltării turismului.
Județele din vestul regiunii dispun de o gamă mult mai variată de resurse
naturale.
Pe ansamblul Regiunii Nord – Est sunt evidente discrepanțele ca nivel dar și ca
potențial de dezvoltare între vestul mai dezvoltat al Regiunii și estul mult rămas în
urmă (județele Botoșani, Vaslui, Iași).
Cele mai importante resurse naturale din regiune sunt: materiale de construcții,
gaze naturale, sare, turbă, mangan, sulfuri polimetalice, ape minerale carbogazoase,
ape minerale etc.
Regiunea Nord-Est dispune atât de potențial în producerea de energie solară, cât
și de potențial în producerea de energie eoliană și biomasă.
Județele cu cel mai ridicat potențial în energia solară și biomasă sunt cele din
partea de est: Vaslui, Iași,Botoșani.
Regiunea Nord-Est înregistrează un nivel ridicat în ceea ce privește independența
energetică, inclusiv utilizarea surselor regenerabile de energie, însă eficiența
energetică (utilizarea rațională a energiei) este o zonă unde sunt necesare măsuri de
ameliorare.
Diferitele tipuri de relief creează zone climatice cu diferențe semnificative între
cele muntoase și cele de deal și de câmpie.
Regiunea este străbătută de opt cursuri importante de apa, care drenează
teritoriul pe direcția Nord-Sud, întreaga hidrografie aparținând bazinelor hidrografice
a Siretului (42.890 kmp) și Prutului (10.990 kmp). Acesta din urmă, reprezintă granița
naturală cu Republica Moldova, pe o distanta de cca. 562,3 km.
Apele subterane sunt cantonate la diferite adâncimi în scoarța superficială în
funcție de condițiile de geneză , fiind întâlnite ape freatice și ape de adâncime.
Din punct de vedere biogeografic, fauna și flora regiunii de Nord-Est fac parte
din:
• regiunea alpină în partea de vest (vestul județelor Suceava, Neamț și Bacău);
• regiunea continentală în partea centrală și de nord-est (estul județelor Suceava,
Neamț și Bacău, județele Botoșani, Iași și parțial județul Vaslui);
• regiunea stepică în estul și sudul județului Vaslui.
31
Pagina 33
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Analizele climatice asupra României din ultimii 40 de ani, pun în evidență
scăderea cantităților anuale de precipitații, mai ales în zonele sudice și sud-estice ale
țării, arii cu risc mare pentru fenomenul de secetă datorită și temperaturilor mai
ridicate. Această tendintă manifestă o creștere în vestul și nordul Moldovei.
Un aspect important este faptul că zona montană, care prezintă în mod normal
un bilanț puternic pozitiv al apei, a înregistrat, în ultimii ani valori neobisnuit de
coborâte ale cantitatilor de precipitatii. Acest lucru are un impact negativ nu numai pe
plan local, ci si la nivel de tara, unde influentele economice si sociale sunt legate,
îndeosebi, de producția de energie electrică, de irigații.
În ceea ce privește riscul de cutremur în regiunea Nord-Est, cel mai afectate de
un cutremur puternic ar putea fi județele Vaslui, Bacău și Iași, unda seismică
diminuandu-se spre nord-vest, partea montană a județului Suceava având cel mai puțin
de suferit.
În regiunea Nord-Est, zonele cu cea mai mare susceptibilitate la alunecări de
teren sunt Colinele Tutovei (Bacău și Vaslui), Obcina Mestecaniș (Suceava) și
aliniamente din munții Trascău, Gosmanu, Nemira și Vrancei.
Regiunea Nord-Est este organizată în 6 județe, 17 municipii, 29 orașe și 112 localități
componente ale muncipiilor și orașelor.
Principalele orase
Iași, puternic centru industrial și totodată unul dintre cele mai importante centre
universitare, de cultură, artă, tradiție și spiritualitate din Romania, a fost vreme de
secole capitala Moldovei.
Bacău, renumit în Evul Mediu ca punct vamal și centru comercial, în prezent este de
asemenea un important centru industrial și universitar, cu o economie puternică,
dimanică și cu numeroase investiții străine.
Suceava și Piatra Neamț, orașe care nu și-au pierdut din farmecul istoric, au devenit
centrele unei industrii turistice în dezvoltare și importante puncte de plecare în
călătoria spirituală de vizitare a mânăstirilor sau pentru plimbarile montane pe care le
oferă Carpații.
Botoșani și Vaslui, vechi centre comerciale și agricole, aceste orașe au fost martori ai
unor importante evenimente istorice și loc de origine pentru artiști, scriitori și
muzicieni români celebri. În prezent Botoșani și Vaslui sunt centre importante pentru
dezvoltarea regională, în ceea ce priveste industria textilă și prelucratoare.
Mediul rural al acestei regiuni este format din 506 comune și 2.414 sate.
32
Pagina 34
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Din tabelul de mai jos se observă faptul că în județul Suceava sunt cele mai multe
centre urbane, adică 16, urmat de județul Bacău cu 8 centre urbane, 7 în județul
Botoșani și câte 5 centre urbane în județele Iași, Neamț și Vaslui.
Organizarea administrativă a teritoriului
Unitate Suprafață Număr Număr Localități Număr Număr
teritorială totală(ha) municipii orașe componente comune sate
ale municipiilor
și oraselor
Bacău 662.052 3 5 19 85 491
Botoșani 498.569 2 5 17 71 333
Iași 547.558 2 3 11 93 418
Neamț 589.614 2 3 16 78 344
Suceava 855.350 5 11 33 98 379
Vaslui 531.840 3 2 16 81 449
Regiunea N-E 3.684.983 17 29 112 506 2.414
Conform Strategiei de dezvoltare teritorială a Romaniei 2030, la nivel național,
o serie de teritorii pot fi încadrate în categoria axelor de dezvoltare (definite ca fașii,
culoare sau coridoare care concentrează asezări umane, activitați antropice sau fluxuri
de materie, energie și informație), datorat avantajului competitiv câștigat de pe urma
unei accesibilități ridicate fată de ariile învecinate.
Dintre acestea menționam pe cele care figurează și în regiune:
- Axe cu potențial de dezvoltare interregionale: Iași – Bacău – Brasov;
- Axe cu potential de dezvoltare la nivel intraregional: în lungul coridoarelor
hidrografice - Văile Siretului, Bistriței sau Trotușului; în lungul coridoarelor
geomorfologice, așa cum este cazul culoarului depresiunilor intramontane din Carpații
Orientali: aliniamentul Vatra Dornei – Campulung Moldovenesc – Gura Humorului.
Datorită costurilor scăzute și a forței de munca bine calificate, Regiunea NordEst este una din cele mai avantajoase zone pentru investiții din Europa.
Conform datelor statistice existente în baza de date Tempo Online, la 1 ianuarie
2019, Regiunea NordEst avea o populație rezidentă de 3.198.564 locuitori,
reprezentând 16,48% din populația totală a țării. Sub acest aspect, dintre cele opt
regiuni de dezvoltare, Regiunea Nord-Est are cel mai mare număr de locuitori, cu o
densitate medie a populației de 88 locuitori/kmp.
În comparație cu datele publicate în urma Recensământului Populației din 2011,
populația regiunii a scăzut cu 3,14%.
33
Pagina 35
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
În graficul următor este prezentată evoluția populației în perioada 2012-2019 la
nivel național, respectiv regional, pe total și pe medii de rezidență conform datelor
statistice.
Rata de creștere a populației în România și în Regiunea Nord-Est, pe medii de
rezidență, 2012-2019, %
Analizând populația ocupată civilă pe activități ale economiei naționale, se
observă că învățământul și sănătatea (inclusiv serviciile sociale) sunt activități în care
județe din Regiunea Nord-Est se afla în prima jumătate a clasamentului la nivel
național, astfel:
- în ceea ce privește învățământul, Iașul se află pe locul II, iar Suceava și Bacău
pe locul VI, respectiv VII;
- în ceea ce privește sănătatea și asistența socială, Iașul se află pe locul I, iar
Bacău și Suceava pe locul XI, respectiv XII.
La nivelul Regiunii Nord-Est, în anul 2018, rata de ocupare a tinerilor (15-24 de
ani) atinge un nivel care o plasează în fruntea clasamentului (35,4%), depășind și media
națională.
Însă regiunea înregistrează 11,25% din numărul mediu de salariați existenți la
nivel național și un salariu nominal mediu net lunar ce o plasează pe penultimul loc la
nivel național.
Regiunea Nord-Est rămâne cea mai săracă regiune din România, înregistrând un
PIB/cap de locuitor care o plasează printre regiunile cu venituri mici din Uniunea
Europeană.
Totodata, deși numeroase zone dispun de oportunități (energii regenerabile,
potențial agricol și zootehnic ridicat), datorită gradului redus de atractivitate nu
reușesc să atragă investițiile necesare care să valorifice aceste oportunități și implicit
să contribuie la relansarea economică.
34
Pagina 36
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Cele mai multe din orașele mici și mijlocii ale regiunii se confruntă cu un nivel
scazut de atractivitate datorat unei complex de factori economici, sociali, de mediu.
Mai mult, fenomenul migratoriu are loc și în rândul tinerilor absolvenți de liceu care
dețin o calificare – mulți fiind plecați în căutarea unui loc de muncă în alte State
Membre ale Uniunii Europene.
Cele 6 județe care compun Regiunea Nord-Est au o contribuție diferită la
formarea PIB-ului regional, astfel că, în anul 2017, doar 2 dintre acestea înregistrează
performanțe economice semnificative în acest sens.
Este vorba despre județele Iași și Bacău, ale căror rezultate sunt net superioare
celorlalte 4 județe: Suceava, Neamț, Botoșani și Vaslui.
Regiunea Nord-Est este strabatută de o serie de coridoare rutiere europene, după
cum urmează:
• București – Bacău – Roman – Suceava - Siret (punct de control și trecere a frontierei)
– E 85
• Suceava - Vatra Dornei – Cluj Napoca (E 576) care face legatura cu E 60: Cluj NapocaOradea
• Bacău – Brașov – Pitești - E 574 (care face legatura cu E 70: Craiova – Vidin - Skopje)
• Bucuresti – Bârlad – Albița (punct de trecere a frontierei) – Chișinău – E 581 care
străbate județul Vaslui
• Roman- Târgu Frumos cu ramificație către Botoșani (E 58) și Iași – Sculeni (punct de
trecere a frontierei) (E 583)
Sub aspect calitativ, cel mai important indicator îl constituie ponderea
drumurilor modernizate în total drumuri publice. La nivel regional, ponderea este de
42,8% fiind apropiată de cea națională (44,2%). Pe categorii de drumuri, ponderea
drumurilor modernizate (nivel regional) este de 39,2% pentru drumurile naționale, 44%
pentru drumurile județene și numai 22,1% pentru cele comunale.
Regiunea Nord-Est are un potențial turistic ridicat datorită condițiilor favorabile
de care dispune, a frumuseții locurilor, purității aerului, apelor, zonelor montane din
județele Bacău, Neamț și Suceava, precum și a inestimabilului patrimoniu cultural și
religios existent.
Regiunea de Dezvoltare Nord - Est din punct de vedere turistic este cunoscută prin:
- patrimoniul cultural – religios din nordul regiunii inclus în UNESCO;
- centrele vechi și patrimoniul cultural din Iași;
- patrimoniul religios din zona Neamț;
- podgoriile Cotnari și Huși;
- stațiunile Vatra Dornei, Gura Humorului, Slănic Moldova, Târgu Ocna,
Câmpulung Moldovenesc, Piatra Neamț, Târgu Neamț;
- zonele montane Ceahlău, Rarău, Călimani;
- gastronomia și ospitalitatea zonei;
- tradițiile și meșteșugurile.
35
Pagina 37
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
O importanță deosebită pentru eficientizarea sectorului agricol o prezintă
Grupurile de Acțiune Locale (GAL), în Regiunea Nord Est există 47 GAL-uri.
Acestea sunt structuri parteneriale de tip public-privat, care își propun ca în
baza unei strategii de dezvoltare locală să dezvolte zona în care au fost instituite.
2.2 Prioritățile și măsurile strategice pentru Regiunea Nord-Est
în perioada 2021-2027
Actualizarea Strategiei de Dezvoltare Durabile a Muncipiului Iași și implicit a
comunelor aparținătoare, apare ca o necesitate în contextul noului cadru financiar
multianual al Uniunii Europene. De altfel, noua perioadă de programare a generat
actualizarea strategiilor de dezvoltare la nivel european, național, regional și județean.
36
Pagina 38
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Ținând cont de faptul că o abordare integrată a planificării urbane este posibilă
doar în contextul mai amplu al liniilor directoare trasate la niveluri administrative
superioare, au fost luate în calcul următoarele demersuri strategice:
✓ Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 a Uniunii Europene, Mecanismele
financiare asociate sau partenere Uniunii Europene;
✓ Politica de coeziune 2021 – 2027 a Uniunii Europene;
✓ Strategia Europa adoptată în cadrul Consiliului European;
✓ Acordul de Parteneriat 2021 – 2027 cu România, adoptat de Comisia Europeană;
✓ Programele de finanțare ale Guvernului României;
✓ Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, emisă de Ministerul Dezvoltării
Regionale și Administrației Publice;
✓ Master Planul General de Transport al României, emis de Guvernul României și
Ministerul Transporturilor;
✓ Planul de Amenajare a Teritoriului Național, ale cărui secțiuni sunt aprobate prin
lege de către Parlamentul României;
✓ Planul de Dezvoltare Regională 2014 – 2020 al Regiunii Nord - Est;
✓ Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Iași;
✓ Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Iași.
Obiectivele strategice ale județului Iași pentru următoarea perioadă se clasifică
în obiective strategice verticale și orizontale.
Obiectivele strategice verticale vizează:
1. Creșterea competitivității sectoarelor agro-alimentar și forestier și dezvoltarea
rurală
2. Dezvoltarea mediului de afaceri local și accelerarea procesului de reconversie
industrial
3. Valorificarea resurselor energetice regenerabile
4. Promovarea convergenței economice și creșterea incluziunii sociale
Obiectivele strategice orizontale vizează:
1. Creșterea productivității economiei prin dezvoltarea resurselor umane
2. Extinderea capacității infrastructurii de a sprijini economia cu scopul îmbunătățirii
calității vieții în județul Iași
3. Creșterea capacității administrației ieșene de a contribui la dezvoltarea durabilă a
județului
4. Îmbunătățirea serviciilor de sănătate și educație
5. Protejarea mediului și asigurarea dezvoltării durabile.
37
Pagina 39
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
La conturarea obiectivelor de dezvoltare și ulterior, la identificarea resurselor și
conturarea proiectelor în vederea dezvoltării regiunii, se ține cont de provocările reale
și nevoile resursei umane, astfel:
Prioritate Măsuri strategice Obiective
strategică
Dezvoltarea 1. Îmbunătățirea deprinderilor - Îmbunătățirea pregătirii
resurselor practice ale elevilor forței de muncă cu scopul de
umane 2. Îmbunătățirea pregătirii forței a răspunde cât mai bine
de muncă cu scopul de a cerințelor de pe piața
răspunde cât mai bine muncii;
cerințelor de pe piața muncii - Dezvoltarea spritilui
3. Instruirea populației ocupate și antreprenorial și
neocupate în vederea îmbunătățirea calității
dezvoltării spiritului managementului în regiune;
antreprenorial și al afacerilor - Dezvoltarea resurselor în
4. Dezvoltarea spiritului mediul rural;
antreprenorial și îmbunătățirea - Pregătirea resurselor uamne
managementului în regiune pentru meserii specifice,
5. Instruire specifică a cerute pe piața muncii.
comunităților rurale
6. Instruire spcifică pentru turism
7. Instruire privind conservarea și
ocrotirea mediului
38
Pagina 40
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Dezvoltarea 1. Sprijinirea și promovarea IMM- - Identificarea priorităților de
IMM-urilor urilor prin activități specifice dezvoltare și alocare
2. Sprijinirea creării IMM-urilor în eficientă a resurselor;
sfera serviciilor și producției - Sprijinirea programelor de
3. Rețele de informații pentru modernizare și
afaceri retehnologizare
- Crearea de parcuri
industriale și tehnologice;
- Asistență tehnică și sprijin
financiar pentru
introducerea de tehnologii
noi pe infrastructurile
existente;
- Organizarea Formului IMM-
urilor din regiunea Nord-Est,
organizarea de întâlniri-
dezbateri
Mediu 1. Reducerea efectului negativ a - Scăderea nivelului emisiilor
activităților industriale asupra de poluanți în mediu;
mediului - Reducerea numărului de
2. Realizarea programului de accidente ecologice;
gestiune a deșeurilor urbane și - Protecția terenurilor;
industriale cu accent pe - Îmbunătățirea deversărilor
reciclarea și refolosirea prin sistemul de canalizare;
produselor și materialelor - Creșterea gradului de
3. Reabilitarea zonelor afectate revalorificare a deșeurilor
de calamități naturale folosite
4. Reconstrucția capitalului
natural în zonele deteriorate
Dezvoltarea 1. Dezvoltarea infrastructurii de - Creșterea confortului și
zonelor utilități în mediul rural îmbunătățirea condițiilor
rurale 2. Dezvoltarea activităților de viață;
economice în mediul rural - Atragerea de noi investitori;
- Crearea de noi locuri de
muncă în mediul
rural/regiune;
- Eliminarea disparităților
dintre mediul rural șu urban
Turism 1. Dezvoltarea și modernizarea - Creșterea numărului de
bazei turistice existente și vizitatori au regiunii Nord-
încurajarea de noi investiții Est;
2. Promovarea potențialului -Creșterea volumului
turistic al zonei învestițiilor în infrastructura
3. Dezvoltarea agroturismului turistică;
39
Pagina 41
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
- Lărgirea gamei de servicii
oferite;
-Valorificarea turistică a unor
obiective greu accesibile sau
chiar inaccesibile (schituri
vechi, așezări istorice);
Servicii 1. Dezvoltarea de programe în -Înființarea unor centre de
sociale scopul ocrotirii minorilor și asistență și consiliere;
bătrânilor -Sprijinirea înființării unor
2. Dezvoltarea de programe în cabinete de planning
scopul ocrotirii copiilor și familial;
femeilor împotriva violenței -Crearea de oportunități
din familie pentru persoanele
3. Dezvoltarea de programe în defavorizate;
rândul populației cu privire la -Crearea de oportunități
planningul familial pentru femeile rămase fără
4. Dezvoltarea de programe loc de muncă în scopul
pentru alte grupuri reintegrării lor pe piața
defavorizate muncii.
Infrastructura 1. Reabilitarea/modernizarea - Reabilitarea/modernizarea
drumurilor de acces spre infrastructurii de transport;
zonele industriale, turistice și - Crearea de siteme/rețele
de munte de servicii de consultanță
2. Dezvoltarea infrastructurii în pentru IMM-uri;
domeniul cercetării și - Extinderea/modernizarea
societății informaționale rețelelor de distribuție a
3. Dezvoltarea infrastructurii de apei, gazului metan,
afaceri energiei termice;
4. Dezvoltarea infrastructurii de - Crearea sau modernizarea
utilități în mediul urban stațiilor de epurare și
5. Investiții strategice tratare a apelor uzate
pentru o mai bună protecție
a mediului.
2.3 Prezentarea generală a județului Iași
Situat în nord-estul României, județul Iași face parte din Regiunea de dezvoltare
Nord-Est, alături de județele Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău și Vaslui.
Delimitat la est de râul Prut și de granița României cu Republica Moldova, județul
Iași asigură o importantă punte de legătură funcțională, economică dar și socială între
țara noastră și spațiul estic, extracomunitar.
Totodată, această poziționare geografică „la est de vest, la vest de est” îi
conferă o serie de caracteristici distincte, care decurg direct din situarea în cea mai
40
Pagina 42
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
săracă regiune a României și a Uniunii Europene, la interferența cu influențele culturale
venite din zona estică.
Județul Iași se întinde pe o suprafață de 5.476 km2, ocupând 2,3 % din suprafața
României.
Județul Iași este traversat de drumul European E 583 și se află la o distanță de
400 km de București, capitala României, la 150 km distanță de Chișinău, capitala
Republicii Moldova și la 600 km distanță față de Kiev, capitala Republicii Ucraina.
Componența administrativă a județului Iași cuprinde:
● 2 municipii: Iași și Pașcani;
● 3 orașe: Târgu Frumos, Hârlău și Podu Iloaiei;
● 93 de comune;
● 418 sate.
Municipiul Iași este cel mai important oraș din Moldova și unul dintre cele mai
importante centre culturale din România. Are cea mai veche universitate (1860) din
țară și până la Unirea Principatelor Române, în 1859, avea aceeași importanță ca și
Bucureștiul.
Ca mărime, județul Iași este al 23-lea județ ca mărime din România.
Suprafața totală a județului Iași este de 5.475,58 km 2, reprezentând 2,3% din
terioriul țării și 14,86% din suprafața totală a Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, din care:
69,45% suprafață agricolă;
17,82% suprafață cu păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră;
41
Pagina 43
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
2, 54% suprafață cu apă și bălți;
10,19% terenuri cu altă destinație.
Din punct de vedere hidrografic, Județul Iași este acoperit de 2 bazine
hidrografice – Prut și Siret; toate datele legate de aceste bazine sunt raportate Direcției
Apelor Siret-Bacău și Direcției Apelor Prut-Iași.
Lungimea rețelei hidrografice din județul Iași este de 2.322 km, iar densitatea
medie a rețelei hidrografice este de 0,42km/km2. Din densitatea totală a arterelor
hidrografice de 1,5 km/km2 numai 30% au o scurgere permanentă, celelalte fiind
semipermanente și intermitente. Pe teritoriul Iași, bazinele hidrografice ale râurilor
Prut, Bârlad și Siret ocupă suprafețele de 3. 551 km2, respectiv 1.031 km2 și 912 km2.
Din punct de vedere climatologic, teritoriul Iași aparține în cea mai mare parte
sectorului cu climă continentală și parțial districetelor de nor și sud ale ținutului
climatic al podișului Moldovei și al depresiunii Jijia.
Dintre componentele peisajului geografic, relieful de dealuri, de podiș, ariile
depresionare, incliv culoarele de văi principale, joacă un rol deosebit în crearea de
diferențieri în câmpul de repartiție teritorială a caracteristicilor climatice.
Regimul climatic are o pronunțată nuanță de continentalitate influențată iarna
de anticiclonul continental termic eurasiatic, iar în perioada caldă de anticiclonul
dinamic al Azorelor. Vara predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate, iar iarna
se simte din plin efectul maselor de aer venite dinspre nord-est și nord. Secetele,
brumele târzii de primăvară și timpurii de toamnă, aversele de ploaie însoțite de căderi
de grindină, completează trăsăturile regimului climatic continental. Trăsăturile
circulației generale a atmosferei sunt condiționate de advecția aerului maritim din
vest, care este continentalizat, și a celui continental de nord-est, est și nord. Sunt
frecvente pătrunderile de aer din părțile posterioare ale ciclonilor care se deplasează
din vestul Europei.
Datorită caracteristicilor condițiilor naturale, fondul pedologic agricol este
afectat de o serie de factori limitativi: eroziuni, alunecări de teren, exces de umiditate,
aciditate, inundabilitate, tasare.
La nivelul județului Iași se constată o deterioare a tuturor factorilor de degradare
a solului, fenomenele de eroziune și alunecările de tern accentuându-se față de
fenomenele de defrișare.
Resursele naturale ale județului sunt de interes local (nisipuri, pietrișuri, argile,
ape minerale etc.). Vegetația naturală este specifică silvo – stepei, iar cea silvică este
reprezentată de păduri de foioase.
Fauna include specii de interes cinegetic: capra roșie, mistrețul, lupul, vulpea,
iepurele, păsări de penaj ș.a.
Localizarea principalelor resurse naturale este următoarea:
- ape minerale sulfuroase și feruginoase: Strunga, Nicolina;
- calcare: Bărbătești, Costești, Ipatele, Păun, Schitu Duca, Deleni, Strunga;
- argile: Vlădiceni;
42
Pagina 44
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Bogăția solului este dată de existența a peste 380,3 mii ha teren agricol, din
care: 67,2% teren arabil (255,7 mii ha); 28,3 % pășuni și fânețe (107,8 mii ha) ha; 4,4
% vii și livezi (16, 8 mii ha). Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră însumează
aproximativ 99.000 ha, apele 12,6 mii ha, drumuri și clădiri 27,8 mii ha (statistică
2009 )
Structura populației :
Conform INS - Direcția județeană de statistica Iași, după mediul de locuire,
populația județului Iași, este astfel structurată:
Structura populației județului Iași pe medii de locuire
2018
2017
2016
0 100000 200000 300000 400000 500000 600000 700000 800000 900000 1000000
rural urban total
Sursa: Institutul Național de statistică,Direcția Județeană de statistică Iași –
Statistici judetene https://iasi.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/
Se remarcă faptul ca județul Iași deține cel mai mare număr de monumente
istorice din Regiunea Nord-Est, reprezentând 41% din totalul monumentelor. La nivel
național, județul Iași ocupa locul 3 (1.634 monumente), după București (2.651) și
județul Cluj (1.791).
Municipiul Iași este polul de creștere al Regiunii Nord-Est și cel mai bine dezvoltat
municipiu din regiune. Totodată, este motorul economic al județului Iași.
La nivel de judet, se disting trei paliere de dezvoltare principale, fiecare cu
propriul său parcurs de dezvoltare:
43
Pagina 45
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
❖ Municipiul Iași și zona sa de influență – forță motrice a dezvoltării și generator
de dezvoltare, trebuie sprijinit astfel încât beneficiile de natură economică și socială
concentrate în mod natural în această zonă să se propage în restul județului, pentru a
îmbunătăți semnificativ economia locală, inclusiv în mediul rural, nivelul de trai al
locuitorilor și calitatea mediului natural și construit din tot județul.
❖ Orașele din județul Iași (Pașcani, Hîrlău, Târgu Frumos, Podu Iloaiei) – poli
urbani esențiali pentru o dezvoltare echilibrată, trebuie sprijiniți pentru a le facilita
regenerarea economică și revitalizarea urbană, cu scopul de a crea oportunități și de a
dinamiza inițiativa antreprenorială locală, și de a crește accesul locuitorilor județului
la servicii publice de bază calitative.
❖ Spațiul rural – zonă de intervenție cu nevoi specifice, transcende limitele
granițelor administrative ale județului Iași și trebuie văzută în manieră integrată cu
teritoriile județelor vecine, în acțiuni comune, concertate. Trebuie sprijinită în special
pentru îmbunătățirea calității vieții locuitorilor, formalizarea și diversificarea
activităților economice, încurajarea asociativității și crearea de oportunități de muncă,
valorificarea sustenabilă a potențialului agricol și a mediului natural.
Domeniile de excelență ale regiunii, care se disting prin potențialul lor inovativ,
„dezvoltare tehnologică” și poziționarea pe piețele europene a produselor regionale
sunt: agricultura, industria farmaceutică, industria alimentară și a bunurilor de consum
(confecții), turismul și IT&C.
Regiunea dispune de un valoros capital uman, sistemele de educație ale
adulților, de formare continuă a adulților și învățământul universitar fiind recunoscute
la nivel național și internațional.
Județul este privilegiat de statutul de capitală a Moldovei, precum și de legături
consistente la nivel transfrontalier, în special cu Republica Moldova, oportunități de
creștere economică pe baza resurselor umane înalt calificate și de un patrimoniu
cultural extrem de valoros. În oglindă, se înregistrează un grad scăzut de accesibilitate
la nivel județean, o infrastructură de utilități corespunzătoare și o dinamică moderată
a mediului de afaceri.
O privire de ansamblu a distribuției bugetelor alocate aparatului central și
instituțiilor aflate sub autoritatea Consiliului Județean Iași reflectă faptul că cea mai
mare parte a fondurilor disponibile sunt utilizate pentru acoperirea cheltuielilor de
funcționare și mai puțin pentru finanțarea unor investiții.
Pentru suplimentarea fondurilor disponibile pentru investiții, Fondurile
Structurale și de Investiții aferente perioadei de programare bugetară a Uniunii
Europene 2014-2020 au reprezentat o oportunitate importantă pentru autoritățile
locale.
44
Pagina 46
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Principalele priorități strategice naționale incluse spre finanțare din Fondurile
Structurale și de Investiții au fost depuse pe urmatoarele programe operaționale:
Iar din fonduri guvernamentale autoritățile locale și județene din județ au
semnat, până acum, 201 de contracte de finanțare în cadrul Programului Național de
Dezvoltare Locală (PNDL). Programul vizează investiții în special în infrastructură,
sisteme de alimentare cu apă, construirea sau reabilitarea de unități școlare, dotarea
de dispensare, înființarea de rețele de canalizare etc.
45
Pagina 47
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Capitolul 3.
PROFILUL COMUNITĂȚII
3.1 Localizarea comunei Hărmănești
Comuna Hărmănești face parte din Regiunea de Nord-Est, fiind așezată în
partea estică a României, în nord-vestul județului Iași, având o suprafață de 3.080 ha.
Așezarea comunei Hărmănești în cadrul județului Iași
Comuna Hărmănești este străbătută de paralela 47°27’ latitudine N și de
meridianul de 26°8’ longitudine E.
În ceea ce privește regiunea de Nord-Est, este important de specificat că
populația acesteia este localizată cu precădere în mediul rural (56,6%). Regiunea se
caracterizează printr-o îmbinare armonioasă între toate formele de relief, 30% munți,
30% relieful subcarpatic, 40% podișului. Relieful bogat oferă zone de deal și câmpie care
sunt adecvate unei game largi de culturi agricole, iar zonele de munte cu peisaje
spectaculoase sunt favorabile dezvoltării turismului.
Comuna Hărmănești este străbătută de drumul județean DJ 281C care
traversează: Blăgești (DN 28A) – Hărmăneștii Noi – Hărmăneștii Vechi – Boldești –
Todirești – Stroești – Băiceni – Coasta Măgurii – Cârjoaia – Cotnari (DN 28B) drum asfaltat.
Comuna Hărmănești se află la marginea sudică a zonei de influență a municipiului
Pașcani.
Comuna Hărmănești este situată în partea vestică a teritoriului administrativ al
județului Iași, plasându-se la 70 km de municipiul Iași pe DJ 281 C și DN 28 A la o
distanță de 25 km de E 583 și se învecinează:
la nord – comunele Vânători și Todirești;
la est – comuna Ruginoasa;
46
Pagina 48
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
la sud – Ruginoasa;
la vest – municipiul Pașcani.
Comuna Hărmănești se întinde pe o suprafață de 3.080 ha, din care 337 ha este
cuprinsă în intravilan.
Comuna Hărmănești are în componența sa 3 sate:
✓ Hărmăneștii Vechi, Hărmăneștii Noi și Boldești.
Hărmănești Vechi - este centrul de comună fiind situat la 10 Km Est de Pașcani,
pe șoseaua spre Cotnari. Satul a fost moșie a Mănăstirii Rișca și se spune că Mitropolitul
Veniamin Costachi ar fi reconstruit satul și biserica peste vechile ruine (1500–1550).
Hărmăneștii Noi – satul este așezat la 5 km Sud-Vest de centrul de comună
Hărmăneștii Vechi.
47
Pagina 49
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Boldești - satul este așezat la 4 km est de centrul de comună Hărmăneștii Vechi.
Distribuția satelor componente pe teritoriul comunei
48
Pagina 50
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
3.2 Repere istorice și demografice
Localitatea Hărmănești este amintită documentar în anul 1522. Numele așezării
vine de la moșia boierului Herman. Până în secolul al XVIII-lea, teritoriul comunei și
locuitorii au făcut parte din diferite domenii nobiliare.
La sfârșitul secolului al XVIII-lea este amintită prima școală românească (1858).
Satul Boldești este înființat în anul 1599, numele lui provenind de la Boldea
(situat pe valea pârâului, într-o zonă de dealuri și păduri). Satul Hărmăneștii Noi, așezat
pe valea pârâului cu același nume, este o așezare nouă, înființată în anul 1864 pe moșia
Hărmănești. Satul Hărmăneștii Vechi, situat pe valea superioară a pârâului cu același
nume este înființat în anul 1551, numele provenind de la numele boierului Hărman sau
Herman Din anul 1925 face parte din plasa Pașcani, în anul 1968 este desființată și
reînființată în anul 2004.
În comuna Hărmănești au fost descoperite resturi ceramice din sec. al XIII – lea
și începutul sec. al – XIV - lea.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Văscani făcea parte
din plasa Siretul de Sus a județului Suceava și era formată din satele Vascani, Boldești,
Hărmănești, Todirești-Bălușești, Stroești și Laiu, având în total 2720 de locuitori.
Existau în comună trei școli mixte, cinci biserici ortodoxe românești și una
lipovenească. În anul 1871 include și satele Ciumalul și Drăgoteni.
Anuarul Socec din 1925 consemnează separarea unor sate care au format comuna
Stroești, comuna Vascani rămânând cu satele Boldești, Hărmăneștii Noi, Hărmăneștii
Vechi și Vașcani, care făcea parte din plasa Lespezi a aceluiași județ și în care trăiau
3258 de locuitori.
Odată cu inaugurarea căii ferate Ițcani-Pașcani-Roman, în decembrie 1869, s-a
dat în folosință și stația din Pașcani, care a însemnat un moment important în
dezvoltarea târgului Hărmănești.
În 1931, comuna a primit denumirea de Hărmănești; ea făcea parte din județul
Baia.
În 1950, comuna a fost arondată raionului Pașcani din regiunea Iași.
În 1968, ea a trecut la județul Iași și a fost imediat desființată, satele ei trecând
la comuna Todirești, cu excepția satului Vascani, care a trecut la comuna Ruginoasa.
Comuna a fost reînființată în 2004, când satele ei actuale s-au desprins din
comuna Todirești.
3.3 Elementele cadrului natural
Sub raportul reliefului, teritoriul comunei Hărmănești face parte din unitatea
geografică a Podișului Moldovenesc. În general acest teritoriu aparține părții de sud-est
a subunității geomorfologice a Podișului Sucevei. Această subunitate este reprezentată
49
Pagina 51
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
printr-o porțiune din partea sudică a Dealului Mare Hârlau și o mică parte din Interfluviul
Moldova-Siret, despărțite de valea-Siretului.
Comuna Hărmănești este situată în Podișul Sucevei care este delimitat în vest,
față de Carpați, prin seria de depresiuni de tip subcarpatic, pe aliniamentul localităților:
Straja, Marginea, Solca, Cacica, Păltinoasa; spre sud, de valea Moldovei și în continuare,
peste Siret, de șaua Ruginoasa; către est, prin o serie de depresiuni de contact dintre
culmea Bour – Dealul Mare și Câmpia Moldovei, pe aliniamentul localităților:Tg. Frumos,
Cotnari, Hîrlău, Flămînzi, Botoșani, Dorohoi, Pomirla, iar către nord, limita Podișului
Sucevei coincide cu hotarul țării. Petrografic, acest podiș este alcătuit dintr-o alternanță
de argile, marne, nisipuri, gresii, calcare eolitice si conglomerate, dispuse monoclinal,
toate aparținând sarmațianului inferior, la nord de paralela orașului Fălticeni și
sarmațianului superior în sud. Relieful podișului înregistrează altitudini între 190 m
(confluența Moldovei cu Siretul) și 692 m (vârful Ciungilor).
Peisaje comuna Hărmănești
Datorită poziției sale geografice, caracteristicile reliefului, precum și
influențelor maselor anticiclonale atlantice și continentale, clima comunei Hărmănești
are un caracter temperat-continental.
Media anuală a precipitatiilor este de 550 mm, regimul ploilor caracterizându-se
prin cantități mari în iunie (70- 80 mm în medie) și mici iarna și în martie (20 -30 mm în
medie).
Caracteristice sunt și ploile de vară de tip aversă, când într-un interval scurt pot
cădea cantități mari de precipitații, care pot depăși media lunii iunie, precum și
50
Pagina 52
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
secetele, când mai multe luni cad ploi foarte puține sau deloc. Temperatura medie
multianuală este de 9 – 10 grade Celsius, cu un maxim în luna iulie (media este de 25 –
30 grade Celsius si un minim mediu în ianuarie de -5 și -6 grade Celsius). Amplitudinea
medie termica anuala este de 23-24 grade Celsius.
Din punct de vedere seismic teritoriul comunei Hărmănești este situată în zona
seismică E având coeficient de intensitate seismică KS= 0,12 și perioada de colț Tc = 0,7
secunde. Adâncimea maximă de îngheț pe teritoriul comunei Hărmănești este de 1,10
m.
Înfățisarea generală a reliefului este dominată de prezența înălțimilor de pe
stânga Siretului, cum sunt dealurile Hărmăneștilor - Dealul Mare - Deal Harmanesti (402m
alt) și Deal Bobeica (376m) și de terasele care apar foarte clar pe dreapta Siretului.Valea
Siretului, în acest sector are o altitudine de 220 m și cu versanții înclinați.
Prin amplasarea sa pe culoarul Siretului, între Pașcani și dealurile Cucuteni,
comuna Hărmănești are un relief deluros, colinar, aluvionar și cu terase.
Relieful sculptural
Acest tip de relief apare datorită factorilor externi asupra suprafeței inițiale a
podișului. Factorii externi au scos la iveală în unele locuri pături mai dure, formând
dealuri înalte ca dealurile care străjuiesc satele comunei Hărmănești: Dealul Mare - Deal
Harmanesti (402m alt), Deal Bobeica (376m). Procesele structurale sunt strâns legate
de rețeaua hidrografică care drenează relieful înalt formând văi adânci de peste 100 m,
dintre care cea mai importantă este valea Siretului care străbate teritoriul de la nord
la sud.
Procesele geomorfologice actuale apar pe versantii vailor si pe fruntile teraselor.
Ele sunt favorizate de pante de peste 4-5° si faciesul argilos de la partea inferioară a
văilor și de apariția unor straturi acvifere de la baza calcarelor și gresiilor sarmatice.
Relieful de acumulare
Este forma caracteristica pentru teritoriul comunei Hărmănești, fiind
reprezentata de valea Siretului, care apare cu versanti in trepte, uneori destul de largi.
Sesurile sunt utilizate in principal ca fanete si pasuni, doar sesul Siretului fiind
utilizat partial si pentru culturi.
Pentru ameliorarea unor fenomene nefavorabile ale cadrului natural, in teritoriu
s-au executat lucrari de regularizari care ar trebui continuate (inclusiv continuarea
lucrarilor de combatere a fenomenelor de alunecare).
Clima
Datorită poziției sale geografice, comuna Hărmănești are un climat temperat-
continental destul de pronunțat, integrându-se în ținutul climatic al dealurilor înalte.
Particularitatea climatica decurge din situarea podisului sub influenta curentilor
de aer nord – vestici, manifestata prin vanturi dominante de nord – vest, precipitatii
51
Pagina 53
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
bogate (600 – 800 mm) si temperaturi medii moderate (5 – 8oC). Vânturile suflă
dominant dinspre N, NV și NE, cu o frecvență de 28,7%, cu o viteză de 3,5 m/s. Suma
temperaturilor medii zilnice pozitive se cifreaza la 30 – 34oC, cea mai redusa din intreg
Podisul Moldovei, iar numarul mediu anual de zile senine este de 80 – 100.
Temperaturile medii de vara scad de la est (20o C) catre vest (16o C). Iarna, de
asemenea se constata –5oC in vest si –4oC in est, ceea ce arata rolul moderator al
influentei nord – vestice, iar inghetul dureaza intre 140 – 180 zile.
Hidrografia
Comuna Hărmănești este bogată atât în ape de suprafață cât și în ape subterane.
Apele subterane, strans legate de conditiile geologice si fizico-geografice sunt
folosite in mare masura pentru alimentarea populatiei cu apa potabila si in alte scopuri,
ele alimentand cca. 60 de fantani. Cele mai importante strate acvifere apar in
formatiunile sarmatice de la baza teraselor inalte. Aceste ape au debite bogate si
calitati fizico-chimice bune. Doar cele din Hărmănești care se gasesc la adancimi de 20
m, contin cantitati mari de calcar motiv pentru care s-a realizat un sistem centralizat
de alimentare cu apa potabila a satului Hărmănești.
Apele de suprafata sunt reprezentate de lacurile de acumulare de la baza
dealurilor: lacul Hărmănești și râul Hărmănești.
Resurse naturale
Rezerva minerala cea mai valoroasa este nisipul cuarțos care a fost folosit pana
in anul 1944 pentru fabricarea sticlei. De asemenea, în comuna Hărmănești se
exploatează nisipul și prundișul din albia râului Siret atât pentru construcții la nivel
local cât și în afara comunei. Din terasele de 20-30m si 30-60 m altitudine relativă se
exploatează gresie calcaroasă folosită de localnici la construcția fântanilor și a
beciurilor și din ce în ce mai puțin la construcția caselor.
De asemenea, argila și lutul au constituit obiectul unor exploatări pentru
ceramică. În ceea ce privește solurile, factorii pedoclimatici au favorizat formarea
solurilor argiluviale podzolite și cernozimuri levigate slab și moderat în locurile mai
înalte, iar pe șesul Siretului soluri aluviale și lăcoviște, care conferă condiții bune pentru
culturile de grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, plante de nutreț și altele.
Solurile de platouri și de pe pantele dealurilor permit culturi de pomi fructiferi
și mai puțin viță de vie.
Teritoriul comunei Hărmănești are două utilizări principale, fiind compus din
terenul agricol și cel neagricol, fiecare categorie având mai multe feluri de folosințe.
Astfel, terenul agricol cuprinde terenul arabil – suportul unei largi palete de culturi
agricole, vii, pajiști naturale. Cel neagricol cuprinde suprafețele ocupate cu vegetație
forestieră, ape, construcții și drumuri.
52
Pagina 54
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
După studiile efectuate de O.J.S.P.A. Iași, teritoriul comunei se încadrează în
următorele stări calitative:
- zone de fertilitate: arabil III, grădini de legume și zarzavat III;
- zone de favorabilitate: vii IV, livezi IV, fânețe IV;
Structura geologică a zonei, formată din depozitele sarmațianului inferior și
mediu (marne, gresii, argile și nisipuri) sunt exploatate mai mult local. Doar nisipurile
aluvionare și pietrișurile din Valea Siretului sunt folosite în construcții. Luturile
loessoide care altă dată erau folosite la olărit, la fabicarea cărămizilor și teracotei, în
prezent sunt folosite doar la prepararea chirpicilor.
Apele subterane asigură populația cu apă potabilă, alimentând fântânile.
Solurile fertile au o bogată vegetație de ierburi, în parte înlocuită de culturi de
cereale și plante de nutreț.
Comuna are zone afectate de alunecări de teren datorită neexploatării acestor
terase cu plantații specifice: vie, salcâm.
- Suprafața teritoriului pe care se desfășoară comuna
La nivelul anului 2018, suprafața comunei Hărmănești se prezintă astfel:
Suprafața: 3080 ha
Intravilan: 337 ha
Extravilan: 2743 ha
Nr. locuințe: 877
În creștere față de anul 2011 când înregistrate erau 802 locuințe.
Activitatea de bază specifică zonei este agricultura, fiind ocupația de bază a locuitorilor
comunei.
Totalul suprafeței agricole a comunei Hărmănești este de 1790 ha astfel:
❖ Suprafața arabilă (ha) în comună- 1476 ha
❖ Suprafața pomicolă și viticolă (ha) în comună- 55 ha
❖ Pășuni și fânețe (ha) în comună- 259 ha
Dintre plantele de cultură primul loc îl ocupă porumbul și grâul cu 70% din terenul
arabil.
Cu toate că există condiții prielnice pentru cultivarea legumelor și sfeclei de
zahăr, acestea ocupă suprafețe nesemnificative, din cauza slabei preocupări pentru
aceste culturi care ar putea aduce venituri importante locuitorilor comunei și implicit
bugetului local.
Producție vegetală
Pentru majoritatea culturilor de câmp potențialul productiv al pământului exprimat
în note de bonitate este peste media pe județ cu până la 36%. La pășuni și fânețe
potențialul este de 37 de puncte.
53
Pagina 55
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Zootehnia
Producția agricolă animalieră a înregistrat o diminuare după 1990, mai ales în ceea
ce privește bovinele. Efectivele de ovine și porcine au înregistrat creșteri, însă în cazul
acestora se consideră că producția este asigurată doar pentru nevoile gospodăriei și mai
puțin pentru comercializare.
Piscicultura
Zona este favorabilă pentru dezvoltarea pisciculturii, element ce poate contribui
și la dezvoltarea turismului în zonă.
Activitățile neagricole și industriale sunt slab reprezentate în economia comunei.
Cele mai dezvoltate sunt cele legate de procesarea producției agricole și prelucrarea
unor resurse locale:
- în localitatea Hărmăneștii Vechi: moară de porumb
- în localitatea Hărmăneștii Noi: moară de capacitate mică
În comună funcționeză o farmacie care asigură necesarul de medicamente pentru
populație.
Activitățile de poștă și telecomunicații sunt asigurate de Ghișeul de poștă
Hărmănești și rețeaua telefonică fixă și mobilă.
Serviciile pentru transportul de călători sunt asigurate de firme private de
transport auto.
De–a lungul timpului au fost înființate pe teritoriul comunei numeroase societăți
comerciale având obiecte de activitate destul de diversificate, între acestea
predominând activitatea de comerț și mecanică.
După cum se poate observa, mediul de afaceri local este dominat de comerț, dar
la fel de bine reprezentate sunt și activitățile agricole, iar domeniile precum producție
și servicii sunt slab reprezentate.
Având în vedere așezarea geografică a comunei trebuie să amintim că aceasta
face parte din Grupul de Acțiune Locală (GAL) SIRET –MOLDOVA alături de comunele:
Ceplenița, Cotnari, Lespezi, Valea Seacă, Todirești și Vânători.
Harta teritoriului GAL
SIRET-MOLDOVA
54
Pagina 56
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Capitolul 4.
POPULAȚIA, OCUPAREA ȘI NEVOILE SOCIALE
4.1 Populația comunei Hărmănești
Comuna are în componență următoarele sate:
• Hărmăneștii Vechi
• Hărmaneștii Noi
• Boldești
Conform Recensământului realizat în 2011 și a datelor publicate pe
www.innsse.ro populația totală a comunei este de 2183 locuitori, din care 1122 de sex
masculin și 1061 de sex feminin.
Structura populației poate fi privită din mai multe puncte de vedere: pe sexe,
pe categorii de vârstă, pe naționalitate, după ocupații etc.
Conform https://iasi.insse.ro/-AnuarIasi 2019 la 1 iulie 2018 populatia
comunei Hărmănești este in creștere față de 2011, respectiv 2554 locuitori.
În ceea ce privește numărul de locuitori, Hărmănești este una dintre cele mai
mici comune din județul Iași, ocupând locul al 82 lea din 93 de comune, cea mai mare
fiind Holboca iar cea mai mică Cucuteni.
Structura populației pe grupe de vârstă
Acest tip de structură este important atât din punct de vedere demografic cât și
economic.
Structura pe grupe de vârstă a populației comunei Hărmănești, la recensământul
din 2011 se prezenta astfel:
Grupa de vârstă
553, 25% 637, 29% 0-19 ani
20-59 ani
peste 60 ani
993, 46%
După cum se poate observa, ponderea cea mai mare în totalul populației o deține
populația de vârstă medie, putându-se considera că Hărmănești se caracterizează ca o
comună cu o populație matură. Procentul de 25 % al populatiei cu vârstă peste 60 de
ani evidențiază o problema majoră a comunei Hărmănești și anume îmbătrânirea
demografică, care în timp poate duce la depopulare.
55
Pagina 57
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Structura populației pe sexe
La nivelul anului 2018 conform https://iasi.insse.ro/-AnuarIasi 2019 structura pe
sexe a populației comunei este una echilibrată, respectiv populația masculină înregistra
un număr de 1330 iar cea feminină de 1224.
Structura etnică
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Hărmănești se
ridică la 2183 de locuitori majoritatea de naționalitate română, 95,74 % respectiv 2090
de persoane, restul de 4,26% respectiv 93 de persoane fiind de apartenență etnică
necunoscută.
Structura populației în funcție de apartenența confesională
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși: 2.007
persoane (91,93%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi 5 persoane (0,23%). Alte
apartenența confesională: 1,19% penticostali, 0,32% greco-catolici, 0.60% adventiști de
ziua a șaptea și 1,09% martori ai lui Iehova.
În tabelul următor se prezintă populația comunei Hărmănești pe categorie de
vârstă și sexe conform datelor INS de la recensământul din anul 2011 și observăm că
segmentul predominant este cel cu vârsta până la 44 ani, iar segmentul cu cea mai mică
populație este cel cu vârsta peste 85 de ani.
Ambele Masculin Feminin
sexe
2183 1122 1061
GRUPA DE Sub 5 132 64 68
VÂRSTĂ 5-9 175 93 82
(ani)
10 - 14 164 85 79
15 - 19 166 92 74
20 - 24 118 75 43
25 - 29 108 60 48
30 - 34 118 59 59
35 - 39 135 76 59
40 - 44 170 84 86
45 - 49 117 61 56
50 - 54 125 74 51
55 - 59 102 54 48
60 - 64 115 50 65
65 - 69 84 40 44
70 - 74 133 57 76
75-79 106 50 56
80-84 71 30 41
85 ani 44 18 26
Populația stabilă pe sexe si grupe de varsta
56
Pagina 58
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Miscarea naturală a populației
25
20
15 Nascuți vii
Decese
21 22 21 Căsătorii
10
Divorțuri
5
3
0
NASCUȚI VII DECESE CĂSĂTORII DIVORȚURI
Starea civilă a populației
La nivelul anului 2011,tendința în comuna Hărmănești păstrează linia situației
naționale în ceea ce privește starea civilă a populației, care are o tendința de
oficializare a a căsătoriilor tot mai rară și o rată a divorțurilor tot mai ridicată. Astfel
procentul cel mai ridicat a fost înregistrat în cazul personelor căsătorite respectiv,
46,59%, în timp ce procentul divorțurilor a fost unul nesemnificativ, de 2,47%. Procentul
celor necăsătoriți este ridicat, 40,86% iar a celor văduvi de 10,03%.
Populația stabilă pe sexe și stare civilă
29
DIVORTAT(A) 25
54
163
VADUV(A) 56
219
506
CASATORIT(A) 511
1017
363
NECASATORIT(A) 529
892
0 200 400 600 800 1000 1200
Feminin Masculin Ambele sexe
57
Pagina 59
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Forța de muncă
La finalul anului 2018, situația șomerilor înregistrați la nivelul comunei
Hărmănești se prezenta astfel:
Șomeri înregistrați
PERSOANE CARE NU BENEFICIAZA DE DREPTURI 145
BANEȘTI
3
ȘOMERI INDEMNIZAȚI
69
DIN CARE FEMEI
148
TOTAL ȘOMERI
0 20 40 60 80 100 120 140 160
Șomeri înregistrați
58
Pagina 60
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
4.2 Educație, sănătate și servicii sociale.
Într-o perioadă plină de semne de întrebare există o certitudine - avem nevoie
de educație, pentru prezentul nostru și pentru viitorul urmașilor noștri.
Educația viitorului nu se poate alimenta din experiența trecutului. Viitorul
oricărei societăți depinde de capacitatea generațiilor actuale de a se îngriji de
sănătatea și bunăstarea următoarei generații. Copii de azi sunt cetățenii, angajații și
părinții de mâine. Dacă investim în mod înțelept în copii și familie, răsplata generației
de mâine va fi capacitatea de a trai ca adulți productivi și responsabili. Dacă nu reușim
să oferim copiilor ceea ce au nevoie pentru a pune bazele solide ale unei vieți
sănătoase, punem în joc siguranța și prosperitatea noastră.
Rețeaua sistemului educațional în comuna Hărmănești în anul 2020 acoperă
învățământul preuniversitar: grădinițe și o scoală cu clasele CP și I-VIII.
La nivelul comunei Hărmănești funcționează unitatea de învățământ cu
personalitate juridică, ȘCOALA GIMNAZIALĂ HĂRMĂNEȘTII VECHI -Clasele CP-VIII situată
în satul Hărmăneștii Vechi căruia îi sunt arondate grădinițele cu program normal:
- GRĂDINIȚA HĂRMĂNEȘTII VECHI
- GRĂDINIȚA HĂRMĂNEȘTII NOI.
GRĂDINIȚA HĂRMĂNEȘTII VECHI
Grădiniță sat Hărmăneștii Vechi
59
Pagina 61
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
GRĂDINIȚA HĂRMĂNEȘTII NOI
Grădiniță sat Hărmăneștii Noi
ȘCOALA GIMNAZIALĂ HĂRMĂNEȘTII VECHI- asigura invățamântul preuniversitar
clasa pregatitoare-clasele I-VIII de pe raza întregii comune.
60
Pagina 62
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
În ceea ce privește evoluția populației școlare din 2014 până în 2020, se observă
o scădere cu a populației școlare.
Distribuția populației școlare, pe niveluri de educație
în comuna Hărmănești
198
ELEVI INSCRISI IN INVATAMANTUL PRIMAR
207
SI GIMNAZIAL
338
57
COPII INSCRISI IN GRADINITE 52
70
0 50 100 150 200 250 300 350 400
2020 2018 2014
Deși destui dintre copii sunt nevoiți să facă naveta zilnic pentru a ajunge la școală
și grădinițe, transportul este asigurat și ce e, poate, cel mai important este că aceste
unități de învățământ întrunesc standarde civilizate de desfășurare a activității, fiind
dotate cu apă, centrală termică, toalete, mobilier și material didactic.
Comuna Hărmănești deține un teren de fotbal în satul Hărmăneștii vechi și o bază
sportiva în construcție în satul Boldești.
Bază sportivă sat Boldești
Prin eforturile comunității, pentru renovarea și dotarea unităților de învățământ
au fost depuse proiecte obținându-se fonduri europene și guvernamentale:
61
Pagina 63
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Reabilitare și modernizare Scoală Gimnazială Hărmăneștii Vechi, comuna
Hărmănești, jud. Iași.
Proiect finanțat în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală - etapa IIfinalizat la 28.05.2020 prin care a fost reabilitată, modernizată și dotată scoala în
suprafață de 731 mp cu regim de înălțime parter.
Școala Gimnazială Hărmăneștii Vechi
Înlocuire sistem clasic de încalzire cu pompe de caldură sol-apa și panouri
solare pentru preparare apă caldă menajeră, Grădinița localitate Hărmăneștii
Vechi, com. Hărmănești, jud. Iași - puțuri de mare adâncime, serpentine de sol cu
2 circuite/ puț, conducte de distribuție tur-retur, cămin de vane și instalații termo -
mecanice.
Proiect finanțat din fonduri guvernamentale prin Administrația Fondului pentru
Mediu, finalizat la 30.12.2014.
62
Pagina 64
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Reabilitare Grădinița cu program normal din localitatea Hărmăneștii Noi,
com. Hărmănești, jud. Iași –
Proiect finanțat în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală - etapa Ifinalizat la 28.03.2019 prin care a fost reabilitată și modernizată grădinița din sat
Hărmăneștii Noi în suprafață de 526,25 mp cu regim de înălțime parter.
Reabilitarea și dotarea grădiniței constă în lucrări de consolidare și modernizare a
imobilului: sălii de grupă spațioase, dotarea cu mobilier specific gradiniței, băi pentru
preșcolari și cadre didactice, vestiar, spațiu polivalent, cabinet medical, centrală
termică, instalații de încălzire.
Clădirea este dotată cu instalație de detectare, semnalizare și avertizare incediu.
Grădinița Hărmăneștii Noi
63
Pagina 65
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Achiziție echipamente necesare desfășurarii activității didactice în comuna
Hărmănești, județul Iași.
Proiect depus spre finantare prin Programul Operațional Competitivitate- Axa
prioritară 2 - Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală
competitive, Prioritate de interveție - 2c. - Consolidarea aplicațiilor TIC pentru eguvernare, e-învățare, e-incluziune, e-cultură, e-sănătate.
Proiectul propune dotarea cu tablete de uz scolar cu internet inclus pentru toți
copii din comună arondați școlii Gimnaziale Hărmaneștii Vechi și laptopuri pentru
profesori în vederea bunei desfășurări a activității didactice asigurând accesul la
procesul de învațare în mediul on-line.
Achiziție microbuz transport persoane
Microbuzul va fi achiziționat din bugetul local.
Proiectul presupune achiziționarea unui microbuz transport persoane cu 19+1+1
locuri ce va deservi în principal transportul elevilor.
Construire sală de sport în sat Hărmăneștii Vechi, comuna Hărmănești,
județul Iași.
A fost depusă solicitarea de includere în Programul National de Constructii de
Interes Public sau Social, Subprogramul “Sali de sport”- Compania Naționlă de
Investiții S.A.( CNI), proiectul fiind inclus în Lista de sinteză.
Sănătate și servicii sociale
Traversăm o perioadă în care ne confruntăm cu creșterea costurilor serviciilor
medicale și creșterea impactului bolilor asupra întregii populații a țării. Deși sloganul
„este mai ieftin să previi decât să tratezi” poate părea demodat, noi credem că este
mai adevărat decât oricând. Este necesar să facem educație pentru sănătate și să
promovăm sănătatea în România în concordanță cu standardele internaționale, în
special ale Uniunii Europene.
Până în 1990, promovarea sănătății și educația pentru sănătate erau asimilate
cu „educația sanitară”.
Educarea cetățenilor, ca mijloc de dezvoltare a cunoștințelor și schimbarea
comportamentului într-un stil de viață nou, favorabil sănătății este unul dintre
scopurile principale ale programului național de educație pentru sănătate.
În abordarea acestui domeniu, România ia în considerare legislația EU, conform
căreia „scopul promovării sănătății este de a îmbunătăți standardele generale de
sănătate în comunitate prin îmbunătățirea cunoștințelor despre factorii de risc și
încurajarea populației să adopte comportamente și stiluri de viață sănătoase. Acestea
se vor face prin măsuri de informare, educație și pregătire profesională, în domeniile:
64
Pagina 66
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
nutriție, consumul de alcool, tutun și droguri, exercițiul fizic, sănătate mintală,
comportamentul sexual și folosirea medicamentelor”.
Promovarea sănătății este un termen care presupune o abordare
multidimensională de îmbunătățire a stării de sănătate, care include activități de
educație, activități de promovare a unor schimbări comportamentale și de stil de viață,
politici și măsuri legislative.
Din punctul de vedere al unităților sanitare, în centrul de comuna, satul
Hărmănești Vechi funcționează un cabinet medical în care își desfașoară activitatea
cadre medicale specializate, pe lângă care funcționează o farmacie.
Cabinet medical si Farmacie
Pentru viitorul apropiat administrația locală își propune asigurarea accesului la
servicii medicale de calitate, la un dispensar cu toate dotarile necesare funcționarii
pentru locuitorii comunei.
65
Pagina 67
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Serviciile sociale
Dezvoltarea serviciilor de asistență socială, modernizarea serviciilor de educație
și de sănătate au o influență semnificativă asupra creșterii calității vieții membrilor
colectivității.
Accentuarea problemelor economice cât și scăderea nivelului de trai, populația
în curs de îmbătrânire și gradul ridicat de sărăcie impun creșterea capacității de
furnizare a serviciilor sociale și socio-medicale.
În ultimii ani, la nivel național, domeniul asistenței sociale s-a dezvoltat
semnificativ, atât sub aspect cantitativ dar, mai ales, calitativ. La nivelul comunității,
un grup social care necesită atenție deosebită este format din copii și adolescenți, mai
ales cei ai căror părinți sunt plecați în străinătate.
În ceea ce privește educația aceasta presupune accesul la infrastructură
modernă, dotări corespunzătoare și obținerea unei susțineri în înregistrarea de
performanță la concursurile și competițiile naționale și internaționale. De asemenea
educația trebuie să cuprindă pe lângă educația tinerilor și educația adulților în vederea
calificării / recalificării profesionale.
Dintre proiectele pe care comuna le are în implementare este și o construcție
nouă cu caracter social- sunt începute lucrările de execuție cu termen de finalizare
2021.
Construire centru îngrijire copii în satul Hărmăneștii Vechi.
Proiect cu Finanțare europeană, FEADR, Măsura 3.2.2.-Proiect integrat privind
realizarea investițiilor. Caracteristici constructie: regim de înalțime parter, suprafața
436 mp.
Lucrari - Construire centru îngrijire copii în satul Hărmăneștii Vechi
66
Pagina 68
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
4.3 Infrastructură și utilități
Alimentare cu energie electrică
Pe raza comunei Hărmănești există rețea de linii electrice aeriene de înaltă
tensiune, tensiune medie și joasă tensiune.
Rețelele de joasă tensiune care asigură alimentarea consumatorilor casnici, a
instituțiilor și agenților economici au o lungime de circa 18 km. Gradul de electrificare
a consumatorilor casnici este de peste 96% existând în continuare cereri de racordare
la rețeaua electrică, de la persoanele care își construiesc locuințe.
Alimentarea cu energie electrică se face din axul LEA 20 Kw prin intermediul mai
multor posturi de transformare. Rețeaua electrică de medie tensiune este realizată din
linie electrică aeriană cu posturi de transformare racordate în sistem radial.
Rețeaua de distribuție de medie tensiune – 20 Kw – este aeriană, pe stâlpi din
beton iar în unele locuri există racorduri subterane, fiind amplasată pe marginea
drumurilor, în cea mai mare parte, dar și trecând prin curți și terenuri cu altă
destinație.
Rețele de distribuție de joasă tensiune, în sistem aerian pe stâlpi, respectă
riguros traseul de pe marginea drumurilor, reprezentând linii electrice aeriene,
racordate la posturile de transformare.
Pentru gospodăriile individuale, alimentarea cu energie electrică se face din
rețeaua electrică de joasă tensiune pentru cele noi, subteran, prin montarea firidei de
branșament la limita de proprietate.
Rețeaua electrică de iluminat public este executată pe stâlpi comuni cu rețeaua
electrică de distribuție publică și este alimentată din aceleași posturi de transformare.
Lungimea totală a drumurilor locale deservite de iluminatul public este de 16 km.
Este implementat un proiect privind modernizarea iluminatului public în comună,
au fost schimbate lampile din comună cu un sistem modern, iluminat pe LED-uri. A fost
nevoie de aproximativ 300 de lămpi pentru a moderniza acest segment în toată comuna.
Prin acest proiect se economisesc bani la bugetul comunei din reducerea consumului la
energie.
Alimentare cu apă și canalizare
Comuna Hărmănești are în derulare proiecte de realizare a rețelei de apă și a
sistemului de canalizare.
Au fost finalizare lucrările pentru sistem de canalizare și tratare a apelor uzate
în satul Hărmăneștii Vechi și satul Boldești fiind realizate:
67
Pagina 69
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Stație de epurare mecano-biologică de 100 mc, o stație de pompare ape uzate,
colector principal DN 250 -1715,90 ml, colector secundar DN 200 – 4671,52 ml.
Extinderea sistemului de canalizare al comunei Hărmănești în localitatea
Hărmăneștii Vechi cu lungime de 4319 m și localitatea Boldești cu lungime de 4111 m
și 4 stații de pompare ape uzate ( 1 Boldești și 3 Hărmăneștii Vechi).
Prin implementarea proiectului cu Finantare europeana, FEADR, Măsura 3.2.2.-
Proiect integrat privind realizarea investitiilor vor fi finalizate lucrările :
Alimentare cu apă în satul Hărmăneștii Noi- lucrările presupun conducta de
aducțiune cu lungime de 650 m, conductă de transport apă cu lungime de 825 m si
rezervor de apă 150 mc.
Rețea de canalizare și stație de epurare ape uzate în satul Hărmăneștii Noi, s-a
realizat extinderea sistemului de canalizare al comunei în satul Hărmăneștii Noi: rețea
de canalizare cu lungime de 4888 ml, lungime refulare 2136 ml, o stație de pompare
ape uzate și 142 camine.
În prezent gestiunea serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare este
administrată de Asociația Regională a Serviciilor de Apă Canal Iași (ARSACIS).
Alimentarea cu gaze
Pe teritoriul administrativ al comunei nu există un sistem centralizat de
alimentare cu gaze naturale a comunei. Prepararea hranei se realizează cu sobe de
lemne sau cu combustibil lichid, precum și cu sobe tip aragaz, cu butelii de gaz
lichefiat.
Administrația locala va face demersurile pentru aducțiune gaz în perioada
imediat următoare.
Alimentarea cu caldură
Energia termică este asigurată cu sobe cu lemne și cu centrale termice
alimentate cu combustibil solid.
Gospodărire comunală
Această zonă este reprezentată de următoarele elemente:
- Cimitire: cimitirele existente sunt amplasate atât lângă curtea
bisericilor, de regulă în intravilanul localităților, sau în trupuri separate;
- Platforme pentru colectare gunoiului: aceste dotări, acolo unde există,
nu sunt realizăte corespunzător însă se fac eforturi pentru alinierea la
legislația de mediu în vigoare.
- Serviciile de salubritate nu deservesc toată populația, lipsesc fondurile
și infrastructura adecvată pentru colectarea selectivă.
68
Pagina 70
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027
Telefonie și cablu TV
Comuna Hărmănești este conectată la rețeaua telefonică. Liniile de conectare a
localităților măsoara aproximativ 11,5 km. În comună circa 60% din gospodării dețin în
medie un abonament telefonic, la rețele fixe sau mobile. În ceea ce privește rețeaua
de cablu TV, acesta acoperă toate satele comunei.
Infrastructura de transport
Densitatea rețelei de drumuri publice – este un indicator de măsurare a
accesibilității. Dezvoltarea teritorială echilibrată a economiilor și comunităților rurale
este puternic condiționată de existența unei rețele de drumuri care să asigure un minim
de mobilitate a populației și a resurselor, respectiv care sa asigure legatura cu mediul
exterior localității.
Prin drumurile și calea ferată existente, comuna are legături directe pentru
transport de călători și mărfuri cu municipiul Pașcani (7 km), municipiul Iași, reședința
județului în care se află (80 km), orașul Suceava (40 km) și cu București (390 km).
Starea tehnică a rețelei de drumuri este diversă. Astfel:
➢ Drumu
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.