Hotărâre a Consiliului Local

Strategia de Dezvoltare Locală Harmanesti 2021-2027

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 38
Data
30.09.2021
Descriere
Hotărârea nr. 38 din 30.09.2021 privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Hărmăneşti,judeţul Iaşi Strategia de Dezvoltare Locală Harmanesti 2021-2027
Emitent
Comuna Hărmănești, jud. Iași
Publicat online
30.09.2021
Pagini
164
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 38 din 30.09.2021, „Strategia de Dezvoltare Locală Harmanesti 2021-2027”, Comuna Hărmănești, jud. Iași. Sursa: https://primaria-harmanesti.ro/wp-content/uploads/2021/10/Strategia-de-Dezvoltare-Locală-Harmanesti-2021-2027.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/harmanesti/109875-strategia-de-dezvoltare-locala-harmanesti-2021-2027, 09.11.2026)

Fișier creat
07.12.2020
Fișier modificat
10.12.2020
Arhivat
09.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI 2021-2027

Pagina 2

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Cuvânt înainte Stimați locuitori ai comunei Hărmănești, Strategia de Dezvoltare Locală constituie tabloul general al problemelor și aspirațiilor comunității, a priorităților acesteia, un tablou neutru în raport cu promisiunile și orientările politice, dar care trebuie să constituie sursa principală a programelor politice supuse electoratului, întrucât este întocmit de comunitate. Este foarte important ca efortul de elaborare a strategiei să fie urmat de asumarea publică și constientă a acesteia. Acțiunile pe care le-am întreprins până acum și cele viitoare sunt făcute pentru a îmbunătăți viața locuitorilor comunei Hărmănești. Îmi doresc ca întreaga noastră comunitate să participe activ la crearea unei comune prospere, adaptată la standardele europene în care tinerii să-și dorească să rămână și să se dezvolte prin păstrarea valorilor și tradițiilor. Ca parte a comunității europene, Hărmănești are nevoie de o viziune clară pentru a putea orienta eforturile proprii și de o strategie care să sublinieze rolul important ce revine valorificării potentialului de absorbție a fondurilor europene. Provocarea la care trebuie să răspundă administrația publică și întreaga comunitate este aceea de a genera un ritm constant de dezvoltare economică, care să servească bunăstării locuitorilor comunei. În calitate de ales și reprezentant al dumneavoastră, vă multumesc pentru încrederea și sprijinul de care m-am bucurat până în acest moment și îmi exprim convingerea totală că și în viitor vom forma o adevarată echipă și împreună vom sarbători finalizarea tuturor proiectelor pe care ni le-am propus în aceasta Strategie de Dezvoltare Locală. Cu stimă, SECRIERU Ioan- Primar Comuna Hărmănești 1

Pagina 3

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 DATE CONTACT PRIMĂRIE Localitate: Sat Hărmăneștii Vechi Cod poștal: 707509 Județ: Iași Telefon: 0232-722000 Țară: România Fax: 0232-722000 E-mail: [email protected] REALIZAT DE: S.C. EURO CONSULTING S.R.L. Municipiul Iași, Șoseaua Arcu, Nr. 3, Bl. F4, Sc. A, Parter, Ap. 4 tel,fax : 0332/439107 email: [email protected] 2

Pagina 4

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 CUPRINS Nr. Denumire capitol Nr. Capitol Pagina Cuvânt înainte 1. Contextul elaborarii Strategiei de Dezvoltare Locală 4 1.1 Principii de Dezvoltare Locală 7 1.2 Etape principale în planificiarea strategiei 8 1.3 Principii de lucru 10 1.4 Context european, național și regional 11 1.5 Planul de Dezvoltare Regionala Nord-Est 26 – orizont 2021-2027 2. Descrierea Regiunii 28 2.1 Prezentarea generală a Regiunii de Nord-Est 30 2.2 Priorități și măsuri strategice pentru Regiunea Nord-Est 36 2.3 Prezentarea generală a Județului Iași 40 3. Profilul comunității 46 3.1 Localizarea comunei Hărmănești 46 3.2 Repere istorice și demografice 49 3.3 Elementele cadrului natural 49 4. Populația, ocuparea și nevoile sociale 55 4.1 Populația comunei Hărmănești 55 4.2 Educație,sănătate și servicii sociale 59 4.3 Infrastructura de utilități 67 4.4 Administrația locală a comunei Hărmănești 73 4.5 Politica de taxe a comunei Hărmănești 75 4.6 Cultura, viața religioasă și turismul din comuna Hărmănești 78 5. Analiza SWOT 84 5.1 Prezentarea metodologiei analizei SWOT 84 5.2 Analiza SWOT a comunei Hărmănești 93 6. Strategia de Dezvoltare socio-economică a comunei 97 Hărmănești 6.1 Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Hărmănești 97 6.2 Obiectivele Strategiei de Dezvoltare Locală 99 6.3 Direcții strategice de dezvoltare pentru perioada 2021-2027 105 6.4 Surse de finanțare identificate pentru perioada 2021-2027 111 7. Bibliografie 162 3

Pagina 5

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Capitolul 1: CONTEXTUL ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ Dezvoltarea durabilă înseamnă “A gândi global și a acționa local“. Dezvoltarea durabilă mai înseamnă recunoasterea faptului că economia, mediul și bunăstarea socială sunt interdependente si anume faptul că un mediu afectat din punct de vedere al calitătii va influenta negativ, mai repede sau mai târziu, dezvoltarea economică și mai ales calitatea vieții fiecăruia dintre noi. Dezvoltarea durabilă înseamnă si asigurarea satisfacerii nevoilor de bază ale oamenilor: locuințe, străzi sigure, oportunitatea de împlinire prin educație, informare, participare, sănătate și loc de muncă. Toate acestea necesită o economie robustă, sănătoasă, capabilă să creeze mjloacele necesare satisfacerii acestor nevoi, atât în prezent cât și pe viitor. Strategia de Dezvoltare Locală reprezintă un demers integrator cu privire la direcțiile de urmat pentru realizarea dezideratului de dezvoltare durabilă în comună. Acestă strategie va ajuta la stabilirea unei direcții unitare pentru comunitate în termenii obiectivelor sale operaționale și furnizează baza alocării resurselor necesare pentru orientarea acesteia spre atingerea acestor obiective. Un obiectiv specific al proiectului vizează creșterea capacității de a realiza o planificare strategică a comunei Hărmănești bazată pe prioritizarea acțiunilor și cheltuielilor bugetare și stabilirea unui dialog cu partenerii locali, prin elaborarea Strategiei de dezvoltare locală pentru perioada 2021-2027. Reprezentare grafică a întocmirii SDL 4

Pagina 6

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 În elaborarea Strategiei de Dezvoltare s-a pornit de la o evaluare a stării actuale a comunei, atât din punct de vedere cantitativ (date statistice furnizate de diferite instituții publice) cât și calitativ (focus grupuri cu reprezentanți ai sectorului public și privat și chestionare individuale aplicate cetățenilor comunei). Așadar această evaluare a pornit de la analiza Regiunii Nord Est și a județul Iași pentru a vedea unde se situează indicatorii și datele analizate a comunei Hărmănești în raport cu media județeană și cea regională. Analiza comunei Hărmănești a pornit de la prezentarea cadrului natural și a caracteristicilor specifice reliefului care caracterizează relieful comunei. Analiza indicatorilor economici, demografici și sociali a conturat specificul economic al comunei și tendințele actuale și viitoare ale populației. În baza analizei stării actuale a comunei Hărmănești a fost realizată analiza SWOT a principalelor sectoare economice pentru a avea o viziune asupra comunei în ansamblul său. Pe baza concluziilor etapei de evaluare a stării actuale precum și a analizei SWOT a teritoriului au fost formulate, în cadrul unei echipe multidisciplinare, obiectivele strategice precum și cele specifice care stabilesc direcțiile de acțiune pentru comuna Hărmănești în ansamblul său. Obiectivele propuse, precum și direcțiile de acțiune destinate a genera atingerea acestor obiective au făcut subiectul unui proces consistent de consultare publică deoarece strategia de dezvoltare locală reprezintă un instrument participativ care implică întreaga comunitate și care are drept scop asigurarea dezvoltării economice. Astfel, pe baza nevoilor identificate în urma auditului teritorial și luând în calcul dezideratele celor consultați, viziunea de dezvoltare a comunei Hărmănești este „Dezvoltare durabilă și echilibrată prin susținerea unui mediu economic stabil, sănătos, diversificat și prin creșterea calității vieții cetățenilor”. Un instrument important de verificare periodică a legitimității și relevanței Strategiei de Dezvoltare a localității este actualizarea periodică a listei de proiecte prioritare. Se recomandă ca la un interval de 12-18 luni, Autoritatea Publică Locală să evalueze fiecare proiect din lista de priorități pe baza unor criterii cum ar fi: • impactul estimat la nivelul comunei, • posibilitatea de a atrage sursele de finanțare, • orizontul de timp necesar pentru finalizarea investiției, etc. Pe baza analizei efectuate, Consiliul Local ia decizia de menținere sau actualizare a listei de proiecte prioritare. Strategia este definită drept cadrul care orientează alegerile, care determină natura și direcția unei comunități. Planurile strategice sunt documente elaborate pe termen lung, care se revizuiesc periodic și care pun în relație eforturile de planificare a acțiunilor. 5

Pagina 7

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Un astfel de exercițiu permite unei comunități să realizeze o prioritizare, o ierarhizare a problemelor în funcție de resursele disponibile. Principiile de bază folosite în planificarea strategică: • șansele comunității de a avea success sporesc în cazul când există un plan strategic care include folosirea oportunităților apărute în mediul exterior; • șansele comunității de a avea success sunt mai mari dacă liderii ei își proiectează perspectiva împreună cu membrii organizației astfel, încât toți să fie implicați în procesul de realizare a perspectivei. În cele mai multe cazuri, o strategie de dezvoltare locală este un demers pe termen lung, fiind o proiecție în viitor a comunității. Această viziune a comunității cu privire la dezvoltarea sa viitoare trebuie să fie împărtășită de toți actorii relevanți de la nivel local și transpusă într-un set de obiective specifice și un plan concret de acțiuni. Strategia nu este altceva decât un instrument care permite luarea unei decizii la un moment dat pe baza evaluărilor anterioare cu caracter justificativ. Planificarea strategică este un proces sistematic prin care comunitatea, fie ea o comună, un oraș, un municipiu sau o microregiune agreează anumite priorități, care sunt esențiale pentru îndeplinirea misiunii ei și se află în concordanță cu evoluția mediului înconjurător. Relația planificării cu alte procese decizionale Strategia de Dezvoltare Locală conține următoarele elemente: ❖ definirea zonei și a populației care fac obiectul strategiei; ❖ o analiză a necesităților de dezvoltare și a potențialului zonei, inclusiv o analiză a punctelor tari, slabe, oportunități și amenințări; 6

Pagina 8

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 ❖ o descriere a strategiei și a obiectivelor acesteia, o descriere a caracterului integrat și inovator de strategie și o ierarhie a obiectivelor, inclusiv ținte clare și măsurabile pentru realizări și rezultate; ❖ o descriere a procesului de implicare a comunității în elaborarea strategiei; ❖ un plan de acțiune care să demonstreze modul în care obiectivele sunt transpuse în acțiuni; ❖ o descriere a procedurilor de gestionare și monitorizare a strategiei, o descriere a procedurilor specifice de evaluare; ❖ planul financiar al strategiei. Principalele caracteristici ale unei planificări strategice de dezvoltare locală: ✓ Vizează dezvoltarea, sprijinindu-se atât pe practicile existente, cât și introducerea de noi oportunități pentru acțiune. ✓ Operează într-un teritoriu bine definit spațial și administrativ. ✓ Abordează problemele la nivel macro, și nu se concentrează pe problemele izolate. ✓ Sprijinul politic este o componentă esențială. ✓ Aduce elemente noi în domeniul tehnic, managerial și financiar, adaptând experiențele care s-au dovedit a fi de succes. ✓ Generează resurse, stabilind o legatură directă între planificare și implementare. 1.1 Principii de Dezvoltare Locală Față de etapele enumerate anterior, există o serie de principii ce trebuie respectate pe deplin în procesul de planificare a Strategiei de Dezvoltare Locală precum și în elaborarea de măsuri pentru a duce la îndeplinire obiectivele bine stabilite. ❖ Sustenabilitate – cu respectarea principiului durabilității, planificatorului Strategiei de dezvoltare locală poate asigura că proiectele implementate în baza măsurilor și obiectivelor Strategiei vor contribui la conservarea și dezvoltarea resurselor naturale și sociale locale, care oferă baza pentru economia locală pe termen lung. ❖ Egalitatea de șanse – integrarea socială și egalitatea de șanse constituie pilonul social al durabilității. În plus, oferind șanse egale, se pot genera oportunități de dezvoltare sporite pentru grupurile minoritare. ❖ Integrarea – este o consecință logică a unui proces transparent și deschis de planificare a dezvoltării locale. Conceptul justifică faptul că Strategia de 7

Pagina 9

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 dezvoltare locală este o strategie care acoperă un set complet de obiective de dezvoltare astfel cum sunt definite de o plajă larga de actori locali interesați. ❖ Inovarea - este un element esențial al planificării în care un plan de dezvoltare locală evoluează printr-o serie de consultări, discuții, dezbateri între actorii locali. Este o condiție prealabilă pentru măsurile de dezvoltare adaptată la nevoile societății rurale. ❖ Publicitatea – măsurile de publicitate și transparente de luare a deciziilor implică actorii locali în procesul de elaborare a strategiei de dezolvare locală, aceasta fiind un document care reflectă nevoile și prioritățile societății rurale. ❖ Legitimitatea – este strâns legată de conceptul de transparență și publicitate. ❖ Control, monitorizare și evaluare – stabilirea mecanismelor adecvate pentru monitorizarea și urmărirea punerii în aplicare a Strategiei de dezvoltare locală. 1.2 Etape principale în planificarea strategiei Procesul de planificare a Strategiei de Dezvoltare Locală a fost împărțit în două componente cheie: 1. Planificarea strategiei 2. Planificarea punerii în aplicare a strategiei Strategia este un instrument de planificare a obiectivelor care reflectă nevoile actuale ale comunității și atingerea acestora în viitor. Caracteristicile planificării strategice Orizontul temporal pentru care este conceput un plan strategic este foarte important, comunitățile putând opta pentru planuri concepute pentru cel mult un an (planuri pe termen scurt) până la planuri concepute pentru cel puțin cinci ani (planuri pe termen lung). Planificarea strategică este un proces de cooperare voluntară între factorii publici și privați care se implică să înfăptuiască un plan de intervenție pe termen mediu și lung. Metodologic este indicat ca fiecare localitate să elaboreze o strategie proprie de dezvoltare eonomică și socială, pentru a avea o imagine clară privind situația inițială și punctul în care se dorește să se ajungă într-un anumit orizont de timp. Strategiile de dezvoltare se elaborează pe perioade bine determinate de timp, de la un an la patru, șapte sau chiar mai mulți ani. În Uniunea Europeană se elaborează strategii pentru un ciclu de șapte ani, dar având în vedere faptul că aleșii locali își desfășoarea activitatea în cicluri electorale de patru ani, pot fi alese și orizonturi de timp mai scurte. 8

Pagina 10

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Strategiile de dezvoltare ale localităților trebuie să fie integrate în strategiile județene și regionale, iar în același timp să țină cont de liniile directoare din cadrul Planului Național de Dezvoltare al României pentru perioada 2021-2027 pentru a găsi acoperire în instrumentele financiare disponibile pentru proiectele identificate ca fiind prioritare. Strategia este un document organic cu 4 nivele, fiecare aflându-se în strănsă corelație cu toate celelelte, în centru întregii strategii aflându-se o VIZIUNE care reprezintă aspirațiile și dezideratele comunității în ceea ce privește viitorul spre care ne indreptam. MACRO-OBIECTIVELE constitue următorul nivel, reprezentând la rândul lui aspectele cele mai importante de care comunitatea trebuie să țină seama în demersul său vizionar. AXELE STRATEGICE reprezintă un nivel intermediar între operativitate și programare al strategiei, cu alte cuvinte o reprezentare a obiectivelor de dezvoltare pe termen mediu. Principalele caracteristici ale unei planificări strategice de dezvoltare locală sunt: ➢ Vizează dezvoltarea, sprijinindu-se atât pe practicile existente, cât și introducerea de noi oportunități pentru acțiune; ➢ Operează într-un teritoriu bine definit spațial și administrativ; ➢ Abordează problemele la nivel macro, și nu se concentrează pe problemele izolate; ➢ Sprijinul politic este o componentă esențială; ➢ Aduce elemente noi în domeniul tehnic, managerial și financiar, adaptând experiențe care s-au dovedit a fi de succes; ➢ Generează resurse, stabilind o legătură directă între planificare și implementare. Etapele planificării strategice Așa cum am mai precizat planificarea presupune luarea de decizii cu privire la: Ce trebuie făcut? Când trebuie făcut? Unde trebuie făcut? De către cine trebuie făcut? Cum trebuie făcut? Cu ce resurse trebuie făcut? Pentru a răspunde la toate aceste întrebări într-o planificare strategică este necesară respectarea anumitor etape. De cele mai multe ori metodologia de lucru folosită la elaborarea unei strategii de dezvoltare locală se desfășoară pe baza a 4 mari faze: 9

Pagina 11

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 • Redactarea Viziunii, Misiunii și principiilor de lucru • Analizele diagnostic • Analiza strategică și formularea Planurilor de Acțiune • Redactarea documentului final. 1.3 Principii de lucru În ceea ce privește elaborarea unei structuri durabile trebuie avute în vedere următoarele principii ce vizează o dezvoltare durabilă și echilibrată din punct de vedere regional: ✓ Promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări socio/economice echilibrate și de îmbunătățire a competitivității. Deciziile și investițiile cu efecte teritoriale se orientează prin rapoarte la un model de dezvoltare policentrică, atât la nivel european cât și la nivel național și regional. ✓ Promovarea încurajării dezvoltării generate de funcțiunile urbane și de îmbunătățire a relațiilor dintre orașe și sate. Parteneriatele oraș-sat au jucat și vor juca în continuare un rol important, mai ales în domeniul unei structuri echilibrate de dezvoltare a rețelelor de transporturi publice, al revitalizării și diversificării economiei zonelor rurale, al creșterii productivității infrastructurilor, al dezvoltării spațiilor de agrement pentru populația urbană, al protecției și valorificării patromoniului natural și cultural. ✓ Promovarea unor condiții de accesibilitate mai echilibrate. O politică de amenajare din punct de vedere regional trebuie să asigure o mai bună interconexiune și eliminarea carențelor în materie de legături intraregionale. ✓ Facilitarea accesului la informație și cunoaștere. Apariția societății informaționale este fenomenul cel mai semnificativ al remodelării societății globale și a structurilor sale teritoriale. Trebuie acordată o atenție deosebită tuturor regiunilor pentru ca accesul la informție să nu fie limitat de constrângeri fizice sau de altă natură. ✓ Reducerea degradării mediului. Politica de amenajare trebuie să acorde o atenție deosebită practicilor agricole și silvicole mai puțin distrugătoare, promovării sistemelor de transport și de enrgie și reabilitarea acestora, regenerarea mediului din zonele afectate de activități industriale poluante. ✓ Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare. Valorificarea patrimoniului cultural ce crește atractivitatea regională și locală pentru investitori, pentru turism și populație este un factor decisiv de dezvoltare economică și contribuie la omogenizarea identității regionale. 10

Pagina 12

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 1.4 Context european, național și regional Obiectivul Strategiei Europa 2020 a fost acela de a se asigura că redresarea economică a Uniunii Europene (UE) în urma crizei economice și financiare este susținută de o serie de reforme în vederea punerii unor baze solide pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă până în 2020. Pentru realizarea acestei ambiții, UE și-a stabilit 5 mari obiective de atins până în 2020 cel târziu, obiective susținute de 7 inițiative emblematice la nivel european și în țările UE: Uniunea inovării, Tineretul în mișcare, agenda digitală pentru Europa, o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, o politică industrială adaptată erei globalizării, strategia pentru noi competențe și noi locuri de muncă și Platforma europeană de combatere a sărăciei. La nivel european, piața unică, bugetul UE și politica externă europeană constituie instrumente suplimentare pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020. Strategia Europa 2020 este pusă în aplicare prin orientări generale pentru politicile economice ale țărilor UE și ale UE în ansamblu. Țările UE au fost invitate să transpună obiectivele Europa 2020 în obiective naționale. Comisia Europeană este responsabilă cu monitorizarea progreselor. Obiectivele 20/20/20 au fost stabilite și preluate în ultimii ani de toate țările membre UE și reeșalonate spre obiective mai noi și mai ambițioase către un orizont de timp mai mare 2030 și se referă la o nouă strategie de eficientizare energetică. Cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 În iulie 2019, Institutul European de Inovare și Tehnologie, organism independent al UE, creat în 2008, care consolidează capacitatea de inovare a Europei, a propus obiectivele pentru Strategia de inovare pentru perioada 2021-2027, a căror implementare va fi urmărită prin următorul program al UE de cercetare și inovare Orizont Europa (2021-2027): 11

Pagina 13

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Obiectiv 1: Creșterea impactului regional al comunităților de cunoaștere și inovare Obiectiv 2: Stimularea capacității de inovare a învățământului superior Obiectiv 3: Lansarea noilor CCI-uri (Comunități de cunoaștere și inovare) Strategia europeană pentru tineret 2019 – 2027 recunoaște că tinerii sunt dornici să își ia în mâini propriile destine, să stabilească relații cu ceilalți și să le acorde sprijin și că ar trebui acordată o atenție deosebită tinerilor care riscă să fie marginalizați pe baza potențialelor surse de discriminare, cum ar fi originea etnică, genul, orientarea sexuală, handicapul, religia, convingerile sau opinia politică ale acestora. Au fost definite 11 obiective europene pentru tineret care prezintă o viziune pentru o Europă care le permite tinerilor să își realizeze pe deplin potențialul și identifică domenii intersectoriale care afectează viețile tinerilor și indică care sunt provocările care trebuie abordate: • #1 - O Uniune Europeană mai conectată cu tinerii / Connecting EU with Youth • #2 - Egalitate pentru toate genurile / Equality of All Genders • #3 – Societăți incluzive / Inclusive Societies • #4 - Informare și dialog constructiv / Information and Constructive Dialogue • #5 – Sănătate mintală și bunăstare / Mental Health and Wellbeing • #6 – Dezvoltarea tinerilor în mediul rural / Moving Rural Youth Forward • #7 – Locuri de muncă de calitate pentru toți / Quality Employment for All • #8 – Învățământ de calitate / Quality Learning • #9 – Spații ale tinerilor și participare pentru toți / Space and Participation for All • #10 – O Europă verde și durabilă / Sustainable Green Europe • #11 – Organizații de / pentru tineret și programe europene / Youth Organisations and European Programmes În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Politica de Coeziune a Uniunii Europene propune 5 priorități investiționale: Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale 12

Pagina 14

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE. La nivel național, România a realizat primele analize pe baza Raportului de Țară 2019 – Anexa D: Orientări în materie de investiții privind finanțarea politicii de coeziune în perioada 2021-2027, pe marginea cărora au fost trasate și prioritățile naționale pentru finanțarea din Fondurile Europene post 2020. Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 include 17 obiective de dezvoltare durabilă, cu ținte clare pentru 2030: România, în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și Uniunii Europene (UE), și-a exprimat adeziunea la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei 2030, adoptată prin Rezoluția Adunării Generale a ONU, în cadrul Summit-ului ONU pentru Dezvoltare Durabilă din septembrie 2015. Concluziile Consiliului UE, adoptate în data de 20 iunie 2017, „Un viitor durabil al Europei: răspunsul UE la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă” reprezintă documentul politic asumat de statele membre ale UE privind implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Strategia susține dezvoltarea României pe trei piloni principali, respectiv economic, social și de mediu. Strategia este orientată către cetățean și se centrează pe inovație, optimism, reziliență și încrederea că statul servește nevoile fiecărui 13

Pagina 15

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 cetățean, într-un mod echitabil, eficient și într-un mediu curat, în mod echilibrat și integrat. Dezvoltarea Durabilă reprezintă, în contextul românesc, dorința realizării unui echilibru, o sinteză între aspirațiile cetățeanului născut liber, societatea de care depinde și prin care se definește și contextul care permite realizarea de sine. Acest echilibru pornește de la om, actor central care caută un echilibru individual și condiții favorabile pentru a se realiza. Condițiile favorabile sunt influențate de societatea care trebuie să îl susțină și să îl motiveze și de mediul prin care se regăsește și își poate găsi echilibrul. Rolul statului în contextul dezvoltării durabile este să ajute la realizarea acestui echilibru, nu doar pentru cetățenii de acum, dar și pentru generațiile viitoare. Dacă în ultimii zece ani țintele României erau stabilite în raport cu evoluția economiei mondiale și în concordanță cu politicile UE, acum atât România, cât și UE trebuie să-și reproiecteze prioritățile pe termen mediu și lung pentru atingerea obiectivelor din Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată în cadrul Summitului Organizației Națiunilor Unite, în septembrie 2015. Aceasta este o cale sigură prin care se poate realiza un viitor mai bun generațiilor viitoare. România, alături de alte 192 de state, și-a asumat stabilirea cadrului național pentru susținerea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care include un set de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă și Agenda de Acțiune de la Addis-Abeba. Planul de acțiune global, pe care România alege să-l susțină în următorii ani, se adresează ameliorării sărăciei, combaterii inegalităților, injustiției sociale și protejării planetei până în anul 2030. Este un plan de acțiune pentru oameni, planetă și prosperitate, prin care se urmărește consolidarea unui climat de siguranță și libertate, în care „nimeni nu va fi lăsat în urmă”. Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a rezultat în urma unui proces internațional îndelungat de analiză, care recunoaște că problemele globale se pot rezolva doar prin soluții la nivel global. Modificarea percepției și conștientizarea evoluției fără precedent a societății, creșterea natalității la scară globală, a accelerării economiilor țărilor în curs de dezvoltare și a disparităților sociale au pus în evidență limitele creșterii planetare. Cei trei piloni prin care Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă se structurează au fost definiți în Raportul Comisiei Brundtland (1987): 1. ECHITATEA SOCIALĂ – prin care națiunile în curs de dezvoltare trebuie să aibă posibilitatea de a-și satisface nevoile de bază în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, alimentația, asigurarea energiei, apei și canalizării; 2. CREȘTEREA ECONOMICĂ – la nivelul națiunilor în curs de dezvoltare pentru a se apropia de calitatea vieții din țările dezvoltate; 3. MEDIUL – cu nevoia de a conserva și îmbunătății baza de resurse disponibile prin schimbarea treptată a modului în care trebuie să se dezvolte și să fie folosite tehnologiile. 14

Pagina 16

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Cele 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă (ODD) cuprinse în Agenda 2030 sunt: Obiectivul 1: Fără sărăcie Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context Strategia își propune reducerea numărului cetățenilor care trăiesc în sărăcie severă și relativă în toate dimensiunile acesteia, potrivit definițiilor naționale. Documentul are în vedere diminuarea numărului de persoane care trăiesc sub pragul de sărăcie, stimularea participării pe piața muncii a persoanelor apte de muncă, dezvoltarea sistemului de protecție și asistență socială. Potrivit documentului, România înregistrează o pondere ridicată a persoanelor care suferă de deprivare materială severă, raportată la media UE. Conform datelor INS din 2016, procentajul de persoane încadrate în această categorie era de 23,8%. Rata sărăciei relative în perioada 2007-2016 (stabilită la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent) a fost evaluată de INS la 24,6%-25,3%, față de nivelul mediu din UE de 16,6%-17,3%. Conform Eurostat, în 2016, 49,2% dintre copiii din România, cu vârste cuprinse între de 0 și 17 ani, prezentau risc de excluziune socială, comparativ cu media UE de 26,4%, țara noastră înregistrând cel mai mare număr de astfel de cazuri. Coeficientul GINI, care măsoară gradul inegalității în societate, a fost, de asemenea, în creștere în România. Ținte 2030: ▪ Eradicarea sărăciei extreme pentru toți cetățenii; ▪ Reducerea cu cel puțin jumătate a numărului de cetățeni care trăiesc în sărăcie relativă; ▪ Consolidarea sistemului național unitar al serviciilor de intervenție de urgență, reabilitare ulterioară și compensare a pierderilor în caz de calamități naturale, accidente industriale sau evenimente climatice extreme. Obiectivul 2: Foamete zero Eradicarea foamei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și promovarea unei agriculturi sustenabile Strategia vizează dezvoltarea unui sector agroalimentar durabil și competitiv pentru îmbunătățirea calității vieții și asigurării unor condiții de viață în mediul rural apropiate de cele din mediul urban, promovarea producției autohtone și ecologice și valorificarea produselor tradiționale și montane cu valoare adăugată. 15

Pagina 17

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Ținte 2030: ▪ Finalizarea cadastrului agricol; ▪ Dublarea ponderii agriculturii în PIB-ul României, față de anul 2018; ▪ Menținerea și rentabilizarea unor ocupații și metode tradiționale de valorificare a plantelor medicinale și fructelor de pădure în zona montană. Menținerea tradițiilor locale prin creșterea numărului de produse cu caracteristici specifice în ceea ce privește originea geografică. Obiectivul 3: Sănătate și bunăstare Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă Strategia are în vedere reducerea ratei mortalității materne și infantile, diminuarea incidenței îmbolnăvirilor de boli infecțioase și cronice, respectiv prevenirea și tratarea abuzului de substanțe nocive și a bolilor mintale. Obiectivul 4: Educație de calitate Garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți Strategia se adresează, în principal, următoarelor domenii: accesul tuturor copiilor la educație timpurie, învățământ primar și secundar echitabil și calitativ, care să conducă la rezultate relevante și eficiente, creșterea substanțială a numărului de tineri și adulți care dețin competențe profesionale relevante, care să faciliteze angajarea la locuri de muncă decente și antreprenoriatul. Asigură faptul că toți elevii dobândesc cunoștințele și competențele necesare pentru promovarea dezvoltării durabile. Ținte 2030: ▪ Reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educațional; ▪ Învățământ axat pe competențe și centrat pe nevoile elevului, căruia să îi fie oferită o mai mare libertate în definirea priorităților de studiu, prin măsuri precum creșterea ponderii de materii opționale; ▪ Organizarea învățământului profesional și tehnic în campusuri special amenajate și dotate; pregătirea personalului didactic bine calificat; ▪ Creșterea nivelului de educație financiară a cetățenilor. 16

Pagina 18

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Obiectivul 5: Egalitate de gen Realizarea egalității de gen și întărirea rolului femeilor și al fetelor în societate Strategia își propune prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor, în sfera publică și cea privată, asigurarea participării echilibrate și efective a femeilor și a egalității de șanse la ocuparea posturilor de conducere la toate nivelurile de luare a deciziilor în viața politică, economică și publică. Obiectivul 6: Apă curată și sanitație Asigurarea disponibilității și gestionării durabile a apei și sanitație pentru toți Strategia vizează creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare și a serviciilor publice, alinierea României la cerințele și standardele UE privind gestionarea apei potabile, apelor uzate, deșeurilor și creșterea eficienței de utilizare a apei în toate sectoarele. Ținte 2030: ▪ Creșterea substanțială a eficienței folosirii apei în activitățile industriale, comerciale și agricole; extinderea reutilizării raționale a apelor tratate și reciclate în perspectiva atingerii obiectivelor economiei circulare; ▪ Conectarea gospodăriilor populației din orașe, comune și sate compacte la rețeaua de apă potabilă și canalizare în proporție de cel puțin 90%. Obiectivul 7: Energie curată și la prețuri accesibile Asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri accesibile, într-un mod sigur, durabil și modern. Pentru a susține pe termen lung așteptările consumatorilor, sectorul energetic românesc trebuie să devină mai robust din punct de vedere economic, mai avansat și mai flexibil din punct de vedere tehnologic și mai puțin poluant. 17

Pagina 19

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Ținte 2030: ▪ Asigurarea securității cibernetice a platformelor de monitorizare a rețelelor de producție, transport și distribuție a energiei electrice și gazelor naturale; ▪ Decuplarea creșterii economice de procesul de epuizare a resurselor și de degradare a mediului prin sporirea considerabilă a eficienței energetice (cu minimum 27% comparativ cu scenariul de status-quo) și folosirea extinsă a schemei EU ETS în condiții de piață previzibile și stabile; ▪ Creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă și a combustibililor cu conținut scăzut de carbon în sectorul transporturilor (autovehicule electrice), inclusiv combustibili alternativi. Obiectivul 8: Muncă decentă și creștere economică Promovarea unei creșteri economice susținute, deschisă tuturor și durabilă, a ocupării depline și productive a forței de muncă și asigurarea de locuri de muncă decente pentru toți. Strategia urmărește susținerea creșterii economice pe locuitor și promovarea sectoarelor productive și diverificarea produselor cu valoare adăugată, crearea locurilor de muncă decente, antreprenoriatul, creșterea întreprinderilor micro, mici și mijlocii, modernizarea tehnologică și inovarea, asigurarea muncii decente pentru toți cetățenii, inclusiv pentru tineri și persoanele cu dizabilități, renumerarea egală pentru munca de valoare egală, accesul la finanțare. Se susține un turism durabil care creează locuri de muncă și promovează diversitatea culturală, produsele locale și respectul pentru tradiții și mediul în care trăim. Ținte 2030: ▪ Păstrarea în continuare a unui ritm al creșterii PIB superior față de media UE pentru a susține efortul de reducere a decalajelor în comparație cu țările europene avansate, paralel cu aplicarea principiilor dezvoltării durabile și îmbunătățirea constantă a nivelului de trai al populației; ▪ Promovarea unor politici orientate spre dezvoltare care susțin activitățile productive, crearea locurilor de muncă decente, antreprenorialul prin start-up, creativitatea și inovația, și care încurajează formalizarea și creșterea întreprinderilor micro, mici și mijlocii, inclusiv prin acces la servicii financiare. Obiectivul 9: Industrie, inovație și infrastructură Construirea unor infrastructuri reziliente, promovarea industrializării durabile și încurajarea inovației 18

Pagina 20

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Strategia propune dezvoltarea infrastructurii calitative, fiabile, sigure și durabile, pentru a sprijini dezvoltarea economică și bunăstarea pentru toți, integrarea întreprinderilor mici și mijlocii în lanțuri valorice și pe piețe externe, modernizarea infrastructurii și reabilitarea durabilă a industriilor pentru utilizarea eficientă a resurselor, prin adoptarea tehnologiilor și proceselor industriale curate și ecologice, întărirea cercetării științifice și colaborarea cu mediul privat, modernizarea capacităților tehnologice ale sectoarelor industriale, încurajarea inovațiilor și creșterea semnificativă a numărului de angajați în cercetare și dezvoltare. Ținte 2030: ▪ Reabilitarea industriilor pentru a deveni durabile, cu eficiență sporită în utilizarea resurselor și adoptare sporită a tehnologiilor și proceselor industriale curate și ecologice, toate țările luând măsuri în conformitate cu capacitățile respective ale acestora; ▪ Stimularea cu precădere a economiei digitale și investițiilor industriale care se situează în zona mai profitabilă a lanțului valoric, care fructifică și rezultatele eforturilor naționale de cercetare-dezvoltare-inovare și care se adresează unor piețe stabile și în creștere. Obiectivul 10: Inegalități reduse Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și între țări Strategia propune reducerea decalajelor, eliminarea discriminărilor de orice fel și politici de realizare progresivă a unei egalități sporite, în special fiscale, salariale, educaționale și de protecție socială. Coeficientul GINI este indicatorul care măsoară gradul de inegalitate a veniturilor disponibile ale unei populații – când este 0% reprezintă egalitate deplină și când este 100% reprezintă inegalitate absolută. Conform Eurostat, în anul 2008, acest coeficient a fost de 35,9% pentru România, comparativ cu 31,0% media UE, iar în 2016 a fost de 34,7%, comparativ cu 30,8%. În ceea ce privește inegalitățile între rural și urban, conform INS, 46,2% din cetățenii României trăiau în mediu rural în 2015. Potrivit Eurostat, media UE era de 28%. Pentru decalajul socio-economic dintre mediul urban și rural, indicatorul reprezentativ este „riscul sărăciei sau a excluziunii sociale”. Eurostat subliniază faptul că, în 2016, în România, în mediul urban, rata riscului de sărăcie era de 24,3%, în timp ce în mediul rural era la 51,7%. Media UE era de 23,6% în mediul urban și 25,5% în mediul rural. 19

Pagina 21

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Obiectivul 11: Orașe și comunități durabile Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile Strategia vizează asigurarea condițiilor pentru o viață demnă a cetățenilor din comunitățile urbane și rurale prin accesul la locuințe și servicii de bază adecvate, sigure și la prețuri accesibile; accesul la transport public eficient, la prețuri echitabile și accesibile pentru toți; promovarea conceptului de smart-city; consolidarea eforturilor de protecție și salvgardare a patrimoniului cultural; reducerea impactului negativ asupra mediului în orașe, inclusiv prin acordarea unei atenții deosebite calității aerului și mediului în general. Ținte 2030: ▪ Reducerea semnificativă a pierderilor economice provocate de inundații și alunecările de teren, îmbunătățirea răspunsului colectiv și întărirea capacității de adaptare și revenire la nivel funcțional în cel mai scurt timp după producerea evenimentului, reducerea impactului inundațiilor sau a poluărilor generate de inundații și ale alunecărilor de teren asupra ecosistemelor, inclusiv prin îmbunătățirea constantă a cadrului legislativ; ▪ Elaborarea și punerea în aplicare a unui program general de planificare spațială și amenajare a teritoriului în corelare cu strategiile sectoriale la nivel național prin aplicarea conceptului de dezvoltare spațială policentrică și echilibrată, care să susțină coeziunea teritorială; ▪ Educarea și responsabilizarea populației pentru situații de risc seismic. Obiectivul 12: Consum și producție responsabile Asigurarea unor modele de consum și producție durabile Strategia propune trecerea etapizată la un nou model de dezvoltare prin introducerea unor elemente ale economiei circulare, creșterea productivități resurselor, reducerea risipei de alimente și a deșeurilor, prin: diminuarea generării, de consumuri la toate nivelurile sale; reciclare și reutilizare; încurajarea companiilor să adopte practici durabile și să integreze informațiile privind durabilitatea activităților lor în ciclul de raportare; promovarea practicilor durabile de achiziții publice; conștientizarea cetățenilor asupra a ce înseamnă un stil de viață în armonie cu natura. 20

Pagina 22

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Ținte 2030: ▪ Înjumătățirea pe cap de locuitor a risipei de alimente la nivel de vânzare cu amănuntul și de consum și reducerea pierderilor de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și de aprovizionare, inclusiv a pierderilor post-recoltare; ▪ Reciclarea în proporție de 55% a deșeurilor municipale până în 2025 și 60% până în 2030; ▪ Reciclarea în proporție de 65% a deșeurilor de ambalaje până în 2025 (materiale plastice 50%; lemn 25%; metale feroase 70%, aluminiu 50%, sticlă 70%, hârtie și carton 75%) și 70% până în 2030 (materiale plastice 55%; lemn 30%; metale feroase 80%, aluminiu 60%, sticlă 75%, hârtie și carton 85%); ▪ Colectarea separată a deșeurilor menajere periculoase până în 2022, a deșeurilor biologice până în 2023 și materialele textile până în 2025. Obiectivul 13: Acțiune în domeniul schimbărilor climatice Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor Strategia vizează consolidarea capacității de adaptare și reziliență a României pentru a combate pericolele legate de schimbările climatice și dezastrele naturale prin integrarea măsurilor de diminuare și de adaptare la acestea atât în strategiile, cât și în politicile naționale și în planificarea și creșterea nivelului de educație și conștientizare. Obiectivul 14: Viață acvatică Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă Strategia își propune prevenirea și reducerea poluării marine, gestionarea și protecția durabilă a ecosistemelor marine, conservarea zonelor costiere și asigurarea unui pescuit durabil. Obiectivul 15: Viața terestră Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate 21

Pagina 23

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Strategia are în vedere conservarea și utilizarea durabilă a ecosistemelor terestre, managementul durabil al pădurilor, combaterea deșertificării, restaurarea terenurilor și solurilor degradate, inclusiv a terenurilor afectate de deșertificare, secetă și inundații, dezvoltarea infrastructurii verzi, conservarea și protejarea zonelor umede, asigurarea conservării ecosistemelor montane, susținerea cercetării în domeniu, gestionarea durabilă a pădurilor, eliminarea defrișărilor abuzive și a tăierilor rase, tranziția către o economie circulară. Obiectivul 16: Pace, justiție și instituții eficiente Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile Strategia are în vedere dezvoltarea capitalui social, promovarea toleranței, eradicarea violenței asupra copiilor și reducerea semnificativă a tuturor formelor de violență, diminuarea corupției, dezvoltarea instituțiilor eficiente și transparente la toate nivelurile, asigurarea procesului decizional receptiv, inclusiv participarea și reprezentarea cetățenilor la toate nivelurile și asigurarea accesului public la informații și protejarea libertăților fundamentale. Obiectivul 17: Parteneriate pentru realizarea obiectivelor Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă În vederea sprijinirii acestui obiectiv, prin strategie, România înțelege să-și susțină angajamentele internaționale, aderarea la Zona Euro, la spațiul Schengen și la Organizația pentru Dezvoltare și Cooperare Economică și să joace un rol proactiv pe plan european și internațional. Pentru ca dezvoltarea durabilă să reușească în România și, prin urmare Agenda 2030, împreună cu angajamentele Uniunii Europene, această strategie este construită în jurul cetățeanului și nevoilor generațiilor viitoare. 22

Pagina 24

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 PE PLAN ECONOMIC este nevoie de garantarea unei creșteri economice pe termen lung de care să beneficieze cetățenii României. Deși economia unei țări adeseori se măsoară prin cifre, care nu iau în considerare potențialul cetățeanului, transformarea economiei într-una durabilă și competitivă necesită un nou mod de acțiune care să se centreze pe inovație, optimism și reziliența cetățenilor. O asemenea abordare va crea o cultură a antreprenoriatului în care cetățeanul se poate realiza material și aspirațional. SUB ASPECT SOCIAL este nevoie de o societate coezivă, care să beneficieze de îmbunătățirea sistemului de educație și sănătate, de reducerea inegalităților dintre bărbați și femei, dintre mediul urban și rural, care să conducă la promovarea unei societăți deschise, în care cetățenii se pot simți apreciați și sprijiniți. E nevoie de cultivarea rezilienței populației, în așa fel încât cetățeanul, într-un cadru instituțional echitabil, să își poată realiza visurile acasă. În același timp, statul trebuie să ajute la sporirea potențialului cetățeanului prin abordarea problemelor legate de sănătate, de educație și de limitele pieței libere, probleme la care se poate răspunde prin politici publice, rezultatul fiind un nivel de trai cât mai ridicat pentru toți cetățenii. Sporirea capitalului social – crearea unui simț civic definit prin încredere între cetățeni - va conduce la deblocarea potențialului cetățenilor români pentru a se realiza prin forțe proprii, asigurând totodată și dezvoltarea durabilă a comunităților lor. CONȘTIENTIZAREA IMPORTANȚEI MEDIULUI a crescut semnificativ în ultimii ani, atât în ceea ce privește mediul natural, cât și la cel antropic. Protejarea naturii este responsabilitatea tuturor datorită impactului biunivoc om – mediu, dar și o oportunitate a cetățenilor de a se uni într-un scop nobil, prin conștientizarea acestei responsabilități. Realizarea unui mediu antropic durabil poate fi atins prin cultivarea unui sentiment de apartenență și de comunitate, care să elimine simțul singurătății cetățeanului, factor de risc în realizarea potențialului personal și, în ultimă instanță, a funcționării comunitare. POLITICA DE LA NIVEL EUROPEAN Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de vedere economic și una dintre cele mai competitive. Cu toate acestea, existența unor disparități semnificative privind prosperitatea și productivitatea între statele membre și între regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore. Obiectivele principale de dezvoltare, la nivel european, pentru perioada 20212027 OP 1 „O Europă mai inteligentă” OP 2 „O Europă mai verde” OP 3 „O Europă mai conectată OP 4 „O Europă mai socială” OP 5 „O Europă mai apropiată de cetățenii săi” 23

Pagina 25

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Implementarea politicii de coeziune 2021 - 2027 în România se desfășoară sub egida celor 5 priorități investiționale stabilite la nivelul UE ce vor viza: o O EUROPĂ MAI INTELIGENTĂ „O Europă mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente” („OP 1”) prin: a. dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate; b. fructificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor și al guvernelor; c. impulsionarea creșterii și competitivității IMM-urilor; d. dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat; o O EUROPĂ MAI VERDE „O Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon prin promovarea tranziției către o energie nepoluantă și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor” („OP 2”) prin: a. promovarea măsurilor de eficiență energetică; 24

Pagina 26

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 b. promovarea energiei din surse regenerabile; c. dezvoltarea la nivel local a unor sisteme energetice, rețelele și sisteme de stocare inteligente; d. promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor și a rezilienței în urma dezastrelor; e. promovarea gestionării durabile a apelor; f. promovarea tranziției la o economie circulară; g. dezvoltarea biodiversității, a infrastructurii verzi în mediul urban și reducerea poluării; o O EUROPĂ MAI CONECTATĂ „O Europă mai conectată prin dezvoltarea mobilității și a conectivității TIC regionale” („OP 3) prin: a. îmbunătățirea conectivității digitale; b. dezvoltarea unei rețele TEN-T durabile, reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente, sigure și intermodale; c. dezvoltarea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere; d. promovarea mobilității urbane multimodale durabile; o O EUROPĂ MAI SOCIALĂ „O Europă mai socială prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale” („OP 4”) prin: a. sporirea eficienței piețelor forței de muncă și facilitarea accesului la locuri de muncă de calitate prin dezvoltarea inovării și a infrastructurii sociale; b. îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și favorabile incluziunii în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii; c. îmbunătățirea integrării socio-economice a comunităților marginalizate, a migranților și a grupurilor dezavantajate prin măsuri integrate care să includă asigurarea de locuințe și servicii sociale; d. asigurarea accesului egal la asistență medicală prin dezvoltarea infrastructurii, inclusiv la asistență medicală primară; o O EUROPĂ MAI APROPIATĂ DE CETĂȚENII SĂI „O Europă mai aproape de cetățeni prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a zonelor urbane, rurale și de coastă și a inițiativelor locale” („OP 5”) prin: a. promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic și al mediului, a patrimoniului cultural și a securității în zonele urbane; 25

Pagina 27

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 b. promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic și al mediului la nivel local, a patrimoniului cultural și a securității, inclusiv în zonele rurale și de coastă și inclusiv prin dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității. POLITICA DE LA NIVEL NAȚIONAL La nivel național, Orizontul 2030 vizează “Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al țărilor UE” Prin îndeplinirea acestui obiectiv strategic se va asigura, pe termen mediu și lung, o creștere economică ridicată și, în consecință, o reducere semnificativă a decalajelor economico-sociale dintre România și celelalte state membre ale UE. Așadar, Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă A României 2030 își propune apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al țărilor UE. 1.5 Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est – orizont 2020-2027 Arhitectura programelor operaționale prin intermediul cărora va fi administrat bugetul alocat României în perioada 2021 – 2027 este semnificativ modificată față de sistemul aplicat în exercitiul 2013-2020. În cadrul politicii de coeziune vor opera 9 tipuri de programe, Programul Operațional Regional urmând a fi gestionat descentralizat la nivelul Agențiilor de Dezvoltare Regională din fiecare dintre cele 8 regiuni ale țării: Trebuie avut în vedere că Planul Național de Dezvoltare Rurală va fi abandonat, ca și concept, în exercițiul 2021-2027, în condițiile în care va exista un nou concept al Politicii Agricole Comune (PAC). Se păstrează cei doi piloni, plățile directe și cel de dezvoltare rurală, dar se topesc într-un nou concept anume acela de 'Plan Strategic Național', care va aduna la un loc cele două culoare de alimentare europeană, înțelegând FEGA și FEADR. Obiectivele specifice, comune ale PAC sunt: ✓ Creșterea competitivității; ✓ Reechilibrarea lanțului alimentar; ✓ Venituri echitabile pentru fermieri; ✓ Siguranța alimentară și bunăstarea animalelor; ✓ Dezvoltarea zonelor rurale; ✓ Sprijinirea reînnoirii generaționale; ✓ Conservarea peisajelor și a biodiversității; ✓ Combaterea schimbarilor climatice; ✓ Managementul durabil al resurselor; 26

Pagina 28

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Principalul obiectiv urmărit pentru noua Politică Agricolă Comună este trecerea de la conformitate la performanță. Pentru perioada 2021-2027 atenția va fi îndreptată spre dezvoltarea serviciilor oferite populației. Ca o consecință directă a înfăptuirii acestui deziderent, comunitatea locală va dispune de servicii publice de calitate, va avea acces la utilitățile publice de bază și la o infrastructură modernizată. În același timp se dorește orientarea atenției înspre sprijinirea inițiativelor locale în vederea creșterii economice durabile. În acest sens prioritare vor fi îmbunătățirea competitivității sectorului agricol, diversificarea structurală în cadrul sistemelor agricole și non-agricole, îmbunătățirea condițiilor pentru fermele mici și dezvoltarea piețelor locale. La nivelul județului, Strategia de Dezvoltare Economică și Socială are drept orizont de timp anul 2020, neexistând documente strategice finalizate pentru programarea actuală. Strategia de dezvoltare a Comunei Hărmănești se raportează la documentele regionale similare și contribuie la consolidarea strategiei de la nivelul regiunii de nordest. Strategia de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2021-2027 își propune Derularea în Regiunea Nord-Est a unui proces de creștere economică durabilă, favorabil creșterii competitivității economice și incluziunii sociale, care să conducă la o diminuare a decalajelor existente față de celelalte regiuni ale României. Prioritățile de dezvoltare de la nivelul regiunii sunt: ▪ Prioritatea 1 – Dezvoltarea unei economii competitive ▪ Prioritatea 2 – Dezvoltarea capitalului uman ▪ Prioritatea 3 – Protejarea mediului si optimizarea utilizarii resurselor ▪ Prioritatea 4 - Dezvoltarea unei infrastructuri modern, inteligente reziliente si durabile Nota: Având în vedere că în perioada curentă sunt în curs de elaborare sau de aprobare o serie de strategii sectoriale sau regionale, se recomadă actualizarea Strategiei de dezvoltare locală, pentru asigurarea intercorelării cu noile strategii. 27

Pagina 29

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Capitolul 2. DESCRIEREA REGIUNII ❖ Nord-Est este o regiune de dezvoltare a României, creată în 1998. Regiunile de dezvoltare din România nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate juridică. Regiunile, județele și/sau localitățile din județe care fac parte din regiuni diferite se pot asocia în scopul realizării unor obiective de interes comun, interregionale și/sau interjudețene. Din punct de vedere teritorial – administrativ, Regiunea Nord-Est se învecinează la nord cu Ucraina, la est cu Republica Moldova, la sud cu Regiunea Sud-Est (județele Vrancea și Galați), la vest cu Regiunea Centru (județele Covasna, Harghita și Mureș) și Regiunea Nord-Vest (județele Bistrița Năsăud și Maramureș). Regiunea Nord-Est este cea mai întinsă regiune de dezvoltare a României, o unitate teritorial-statistică de nivelul al doilea (NUTS 2), conform clasificării EUROSTAT. Grupează 6 județe - unități administrativ teritoriale de nivelul al treilea (NUTS 3): Bacău, Botoșani, Neamț, Iași, Suceava și Vaslui. Are o suprafață de 36.850 kmp, reprezentând 15,46% din suprafața totală a țării, iar granițele externe ale regiunii sunt cu Ucraina și Republica Moldova. In regiune exista un singur punct rutier de trecere a frontierei catre Ucraina, Siret (SV) si unul feroviar, Vicsani (SV). Catre Republica Moldova exista patru puncte rutiere de trecere a frontierei: Radauti-Prut (BT), Stanca (BT), Sculeni (IS) si Albita (VS) si doua feroviare - Ungheni (IS) si Falciu (VS), ultimul fiind momentan neoperational. Transportul feroviar în Regiunea de Dezvoltare Nord – Est se desfășoară pe căi feroviare simple sau duble, electrificate sau neelectrificate, asigurând transportul de pasageri și mărfuri pe magistralele principale: București – Bacău – Roman – Suceava - Ucraina – magistrala principală 500 și București – Bârlad – Vaslui – Iași – Ungheni - Republica Moldova – magistrala principală 600. Accesul aerian în Regiunea de Dezvoltare Nord – Est este asigurat de aeroporturile internaționale Bacău și Iași și aeroportul Suceava. Euroregiuni Județele Suceava și Botoșani fac parte din Euroregiunea Carpatica, care include unități administrative din Polonia, Slovacia, Ungaria, Ucraina și România. Aceste două județe se invecinează la nord cu orașul Chernivtsi (Cernauți) din Ucraina. Celelalte județe din România care fac parte din această euroregiune sunt Bihor, Sălaj, Satu Mare, Maramureș și Harghita. Totodată, județele Suceava și Botoșani fac parte și din Euroregiunea Prutul de Sus alături de 7 raioane și municipiul Bălti din Republica Moldova, orașul Chernivtsi (Cernauti) și Ivano-Frankivsk din Ucraina. Județele Iași și 28

Pagina 30

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Vaslui fac parte din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru alături de 21 de raioane din Republica Moldova. Cooperările dintre Regiunea Nord-Est și tările cu care se învecinează constituie un prim pas important în dezvoltarea relațiilor de schimb și a legaturilor culturale și economice cu acestea. Ținand cont de faptul că atât Republica Moldova, cât și Ucraina au semnat Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, poziția regiunii Nord-Est reprezintă un factor decisiv în sprijinirea dezvoltarii transfrontaliere și înlesnirea parcursului pe care tările vecine îl au de străbătut spre integrarea europeană. Aspecte cheie • Tările vecine (Ucraina și Republica Moldova) nu fac parte din Uniunea Europeană, fapt care îngreunează dezvoltarea unor axe de transport coerente la nivel European, cu implicații negative pentru Regiunea Nord-Est; • Absența unei conexiuni rutiere între Romania și Republica Moldova în dreptul orașului Ungheni; • Regiunea Nord-Est se află amplasată pe granita de est a Uniunii Europene, 184,2 km reprezentând granița cu Ucraina (terestră și fluvială) și 562,3 km graniță cu 29

Pagina 31

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Republica Moldova (în întregime fluvială – formată de râul Prut), existând relații culturale și istorice cu țarile vecine; • În regiune există un punct de trecere a frontierei rutier și unul feroviar spre Ucraina și 4 puncte de trecere a frontierei rutiere și unul feroviar spre Republica Moldova; • Cel mai apropiat oraș de dimensiuni mai mari aflat la mai puțin de 50 de km de graniță este Cernauti (236 mii locuitori), iar orașele de peste 500 mii locuitori aflate în vecinătatea regiunii sunt: Chișinău (690 mii) – 130 km, București (1,9 mil.) – 230 km, Odesa (1 mil.) – 270 km, Lviv (717 mii) – 300 km; • Patru dintre județele regiunii fac parte din trei Euroregiuni transfrontaliere; • Programele Operationale Comune cu Ucraina și Republica Moldova au inclus în perioada de programare 2014-2020, în aria de eligibilitate 4 județe din Regiunea NordEst. 2.1 Prezentarea generală a regiunii de Nord-Est Regiunea Nord-Est este regiunea de dezvoltare cu cea mai mare suprafață din România, fiind amplasată în partea de nord-est a țării. În cadrul Uniunii Europene, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est reprezintă una din regiunile situate la limita estică ale acesteia, alături de Regiunea Sud-Est și alte regiuni de dezvoltare din alte state. Ca întindere, regiunea acoperă o suprafață de 36.850 km2 (15,46% din suprafața totală a țării), cele mai întinse județe fiind Suceava, cu o suprafață de 8553 km2 și Bacău cu 6621 km2 . Harta Regiunii Nord-Est 30

Pagina 32

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Analizând formele majore de relief, constatam că regiunea este împărțită în 3 zone: zona montană carpatică în vest, ocupând 28% din teritoriu, zona subcarpatică în partea mediana spre sud, cu 12% din teritoriu zona de podis și campie în est, ocupând cea mai mare suprafată – 60% din teritoriu. Județele Botoșani, Iași și Vaslui se află integral în aceasta ultimă zonă. Relieful bogat oferă zone de deal și câmpie care sunt adecvate unei game largi de culture agricole, iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltării turismului. Județele din vestul regiunii dispun de o gamă mult mai variată de resurse naturale. Pe ansamblul Regiunii Nord – Est sunt evidente discrepanțele ca nivel dar și ca potențial de dezvoltare între vestul mai dezvoltat al Regiunii și estul mult rămas în urmă (județele Botoșani, Vaslui, Iași). Cele mai importante resurse naturale din regiune sunt: materiale de construcții, gaze naturale, sare, turbă, mangan, sulfuri polimetalice, ape minerale carbogazoase, ape minerale etc. Regiunea Nord-Est dispune atât de potențial în producerea de energie solară, cât și de potențial în producerea de energie eoliană și biomasă. Județele cu cel mai ridicat potențial în energia solară și biomasă sunt cele din partea de est: Vaslui, Iași,Botoșani. Regiunea Nord-Est înregistrează un nivel ridicat în ceea ce privește independența energetică, inclusiv utilizarea surselor regenerabile de energie, însă eficiența energetică (utilizarea rațională a energiei) este o zonă unde sunt necesare măsuri de ameliorare. Diferitele tipuri de relief creează zone climatice cu diferențe semnificative între cele muntoase și cele de deal și de câmpie. Regiunea este străbătută de opt cursuri importante de apa, care drenează teritoriul pe direcția Nord-Sud, întreaga hidrografie aparținând bazinelor hidrografice a Siretului (42.890 kmp) și Prutului (10.990 kmp). Acesta din urmă, reprezintă granița naturală cu Republica Moldova, pe o distanta de cca. 562,3 km. Apele subterane sunt cantonate la diferite adâncimi în scoarța superficială în funcție de condițiile de geneză , fiind întâlnite ape freatice și ape de adâncime. Din punct de vedere biogeografic, fauna și flora regiunii de Nord-Est fac parte din: • regiunea alpină în partea de vest (vestul județelor Suceava, Neamț și Bacău); • regiunea continentală în partea centrală și de nord-est (estul județelor Suceava, Neamț și Bacău, județele Botoșani, Iași și parțial județul Vaslui); • regiunea stepică în estul și sudul județului Vaslui. 31

Pagina 33

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Analizele climatice asupra României din ultimii 40 de ani, pun în evidență scăderea cantităților anuale de precipitații, mai ales în zonele sudice și sud-estice ale țării, arii cu risc mare pentru fenomenul de secetă datorită și temperaturilor mai ridicate. Această tendintă manifestă o creștere în vestul și nordul Moldovei. Un aspect important este faptul că zona montană, care prezintă în mod normal un bilanț puternic pozitiv al apei, a înregistrat, în ultimii ani valori neobisnuit de coborâte ale cantitatilor de precipitatii. Acest lucru are un impact negativ nu numai pe plan local, ci si la nivel de tara, unde influentele economice si sociale sunt legate, îndeosebi, de producția de energie electrică, de irigații. În ceea ce privește riscul de cutremur în regiunea Nord-Est, cel mai afectate de un cutremur puternic ar putea fi județele Vaslui, Bacău și Iași, unda seismică diminuandu-se spre nord-vest, partea montană a județului Suceava având cel mai puțin de suferit. În regiunea Nord-Est, zonele cu cea mai mare susceptibilitate la alunecări de teren sunt Colinele Tutovei (Bacău și Vaslui), Obcina Mestecaniș (Suceava) și aliniamente din munții Trascău, Gosmanu, Nemira și Vrancei. Regiunea Nord-Est este organizată în 6 județe, 17 municipii, 29 orașe și 112 localități componente ale muncipiilor și orașelor. Principalele orase Iași, puternic centru industrial și totodată unul dintre cele mai importante centre universitare, de cultură, artă, tradiție și spiritualitate din Romania, a fost vreme de secole capitala Moldovei. Bacău, renumit în Evul Mediu ca punct vamal și centru comercial, în prezent este de asemenea un important centru industrial și universitar, cu o economie puternică, dimanică și cu numeroase investiții străine. Suceava și Piatra Neamț, orașe care nu și-au pierdut din farmecul istoric, au devenit centrele unei industrii turistice în dezvoltare și importante puncte de plecare în călătoria spirituală de vizitare a mânăstirilor sau pentru plimbarile montane pe care le oferă Carpații. Botoșani și Vaslui, vechi centre comerciale și agricole, aceste orașe au fost martori ai unor importante evenimente istorice și loc de origine pentru artiști, scriitori și muzicieni români celebri. În prezent Botoșani și Vaslui sunt centre importante pentru dezvoltarea regională, în ceea ce priveste industria textilă și prelucratoare. Mediul rural al acestei regiuni este format din 506 comune și 2.414 sate. 32

Pagina 34

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Din tabelul de mai jos se observă faptul că în județul Suceava sunt cele mai multe centre urbane, adică 16, urmat de județul Bacău cu 8 centre urbane, 7 în județul Botoșani și câte 5 centre urbane în județele Iași, Neamț și Vaslui. Organizarea administrativă a teritoriului Unitate Suprafață Număr Număr Localități Număr Număr teritorială totală(ha) municipii orașe componente comune sate ale municipiilor și oraselor Bacău 662.052 3 5 19 85 491 Botoșani 498.569 2 5 17 71 333 Iași 547.558 2 3 11 93 418 Neamț 589.614 2 3 16 78 344 Suceava 855.350 5 11 33 98 379 Vaslui 531.840 3 2 16 81 449 Regiunea N-E 3.684.983 17 29 112 506 2.414 Conform Strategiei de dezvoltare teritorială a Romaniei 2030, la nivel național, o serie de teritorii pot fi încadrate în categoria axelor de dezvoltare (definite ca fașii, culoare sau coridoare care concentrează asezări umane, activitați antropice sau fluxuri de materie, energie și informație), datorat avantajului competitiv câștigat de pe urma unei accesibilități ridicate fată de ariile învecinate. Dintre acestea menționam pe cele care figurează și în regiune: - Axe cu potențial de dezvoltare interregionale: Iași – Bacău – Brasov; - Axe cu potential de dezvoltare la nivel intraregional: în lungul coridoarelor hidrografice - Văile Siretului, Bistriței sau Trotușului; în lungul coridoarelor geomorfologice, așa cum este cazul culoarului depresiunilor intramontane din Carpații Orientali: aliniamentul Vatra Dornei – Campulung Moldovenesc – Gura Humorului. Datorită costurilor scăzute și a forței de munca bine calificate, Regiunea NordEst este una din cele mai avantajoase zone pentru investiții din Europa. Conform datelor statistice existente în baza de date Tempo Online, la 1 ianuarie 2019, Regiunea NordEst avea o populație rezidentă de 3.198.564 locuitori, reprezentând 16,48% din populația totală a țării. Sub acest aspect, dintre cele opt regiuni de dezvoltare, Regiunea Nord-Est are cel mai mare număr de locuitori, cu o densitate medie a populației de 88 locuitori/kmp. În comparație cu datele publicate în urma Recensământului Populației din 2011, populația regiunii a scăzut cu 3,14%. 33

Pagina 35

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 În graficul următor este prezentată evoluția populației în perioada 2012-2019 la nivel național, respectiv regional, pe total și pe medii de rezidență conform datelor statistice. Rata de creștere a populației în România și în Regiunea Nord-Est, pe medii de rezidență, 2012-2019, % Analizând populația ocupată civilă pe activități ale economiei naționale, se observă că învățământul și sănătatea (inclusiv serviciile sociale) sunt activități în care județe din Regiunea Nord-Est se afla în prima jumătate a clasamentului la nivel național, astfel: - în ceea ce privește învățământul, Iașul se află pe locul II, iar Suceava și Bacău pe locul VI, respectiv VII; - în ceea ce privește sănătatea și asistența socială, Iașul se află pe locul I, iar Bacău și Suceava pe locul XI, respectiv XII. La nivelul Regiunii Nord-Est, în anul 2018, rata de ocupare a tinerilor (15-24 de ani) atinge un nivel care o plasează în fruntea clasamentului (35,4%), depășind și media națională. Însă regiunea înregistrează 11,25% din numărul mediu de salariați existenți la nivel național și un salariu nominal mediu net lunar ce o plasează pe penultimul loc la nivel național. Regiunea Nord-Est rămâne cea mai săracă regiune din România, înregistrând un PIB/cap de locuitor care o plasează printre regiunile cu venituri mici din Uniunea Europeană. Totodata, deși numeroase zone dispun de oportunități (energii regenerabile, potențial agricol și zootehnic ridicat), datorită gradului redus de atractivitate nu reușesc să atragă investițiile necesare care să valorifice aceste oportunități și implicit să contribuie la relansarea economică. 34

Pagina 36

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Cele mai multe din orașele mici și mijlocii ale regiunii se confruntă cu un nivel scazut de atractivitate datorat unei complex de factori economici, sociali, de mediu. Mai mult, fenomenul migratoriu are loc și în rândul tinerilor absolvenți de liceu care dețin o calificare – mulți fiind plecați în căutarea unui loc de muncă în alte State Membre ale Uniunii Europene. Cele 6 județe care compun Regiunea Nord-Est au o contribuție diferită la formarea PIB-ului regional, astfel că, în anul 2017, doar 2 dintre acestea înregistrează performanțe economice semnificative în acest sens. Este vorba despre județele Iași și Bacău, ale căror rezultate sunt net superioare celorlalte 4 județe: Suceava, Neamț, Botoșani și Vaslui. Regiunea Nord-Est este strabatută de o serie de coridoare rutiere europene, după cum urmează: • București – Bacău – Roman – Suceava - Siret (punct de control și trecere a frontierei) – E 85 • Suceava - Vatra Dornei – Cluj Napoca (E 576) care face legatura cu E 60: Cluj NapocaOradea • Bacău – Brașov – Pitești - E 574 (care face legatura cu E 70: Craiova – Vidin - Skopje) • Bucuresti – Bârlad – Albița (punct de trecere a frontierei) – Chișinău – E 581 care străbate județul Vaslui • Roman- Târgu Frumos cu ramificație către Botoșani (E 58) și Iași – Sculeni (punct de trecere a frontierei) (E 583) Sub aspect calitativ, cel mai important indicator îl constituie ponderea drumurilor modernizate în total drumuri publice. La nivel regional, ponderea este de 42,8% fiind apropiată de cea națională (44,2%). Pe categorii de drumuri, ponderea drumurilor modernizate (nivel regional) este de 39,2% pentru drumurile naționale, 44% pentru drumurile județene și numai 22,1% pentru cele comunale. Regiunea Nord-Est are un potențial turistic ridicat datorită condițiilor favorabile de care dispune, a frumuseții locurilor, purității aerului, apelor, zonelor montane din județele Bacău, Neamț și Suceava, precum și a inestimabilului patrimoniu cultural și religios existent. Regiunea de Dezvoltare Nord - Est din punct de vedere turistic este cunoscută prin: - patrimoniul cultural – religios din nordul regiunii inclus în UNESCO; - centrele vechi și patrimoniul cultural din Iași; - patrimoniul religios din zona Neamț; - podgoriile Cotnari și Huși; - stațiunile Vatra Dornei, Gura Humorului, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Câmpulung Moldovenesc, Piatra Neamț, Târgu Neamț; - zonele montane Ceahlău, Rarău, Călimani; - gastronomia și ospitalitatea zonei; - tradițiile și meșteșugurile. 35

Pagina 37

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 O importanță deosebită pentru eficientizarea sectorului agricol o prezintă Grupurile de Acțiune Locale (GAL), în Regiunea Nord Est există 47 GAL-uri. Acestea sunt structuri parteneriale de tip public-privat, care își propun ca în baza unei strategii de dezvoltare locală să dezvolte zona în care au fost instituite. 2.2 Prioritățile și măsurile strategice pentru Regiunea Nord-Est în perioada 2021-2027 Actualizarea Strategiei de Dezvoltare Durabile a Muncipiului Iași și implicit a comunelor aparținătoare, apare ca o necesitate în contextul noului cadru financiar multianual al Uniunii Europene. De altfel, noua perioadă de programare a generat actualizarea strategiilor de dezvoltare la nivel european, național, regional și județean. 36

Pagina 38

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Ținând cont de faptul că o abordare integrată a planificării urbane este posibilă doar în contextul mai amplu al liniilor directoare trasate la niveluri administrative superioare, au fost luate în calcul următoarele demersuri strategice: ✓ Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 a Uniunii Europene, Mecanismele financiare asociate sau partenere Uniunii Europene; ✓ Politica de coeziune 2021 – 2027 a Uniunii Europene; ✓ Strategia Europa adoptată în cadrul Consiliului European; ✓ Acordul de Parteneriat 2021 – 2027 cu România, adoptat de Comisia Europeană; ✓ Programele de finanțare ale Guvernului României; ✓ Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice; ✓ Master Planul General de Transport al României, emis de Guvernul României și Ministerul Transporturilor; ✓ Planul de Amenajare a Teritoriului Național, ale cărui secțiuni sunt aprobate prin lege de către Parlamentul României; ✓ Planul de Dezvoltare Regională 2014 – 2020 al Regiunii Nord - Est; ✓ Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Iași; ✓ Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Iași. Obiectivele strategice ale județului Iași pentru următoarea perioadă se clasifică în obiective strategice verticale și orizontale. Obiectivele strategice verticale vizează: 1. Creșterea competitivității sectoarelor agro-alimentar și forestier și dezvoltarea rurală 2. Dezvoltarea mediului de afaceri local și accelerarea procesului de reconversie industrial 3. Valorificarea resurselor energetice regenerabile 4. Promovarea convergenței economice și creșterea incluziunii sociale Obiectivele strategice orizontale vizează: 1. Creșterea productivității economiei prin dezvoltarea resurselor umane 2. Extinderea capacității infrastructurii de a sprijini economia cu scopul îmbunătățirii calității vieții în județul Iași 3. Creșterea capacității administrației ieșene de a contribui la dezvoltarea durabilă a județului 4. Îmbunătățirea serviciilor de sănătate și educație 5. Protejarea mediului și asigurarea dezvoltării durabile. 37

Pagina 39

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 La conturarea obiectivelor de dezvoltare și ulterior, la identificarea resurselor și conturarea proiectelor în vederea dezvoltării regiunii, se ține cont de provocările reale și nevoile resursei umane, astfel: Prioritate Măsuri strategice Obiective strategică Dezvoltarea 1. Îmbunătățirea deprinderilor - Îmbunătățirea pregătirii resurselor practice ale elevilor forței de muncă cu scopul de umane 2. Îmbunătățirea pregătirii forței a răspunde cât mai bine de muncă cu scopul de a cerințelor de pe piața răspunde cât mai bine muncii; cerințelor de pe piața muncii - Dezvoltarea spritilui 3. Instruirea populației ocupate și antreprenorial și neocupate în vederea îmbunătățirea calității dezvoltării spiritului managementului în regiune; antreprenorial și al afacerilor - Dezvoltarea resurselor în 4. Dezvoltarea spiritului mediul rural; antreprenorial și îmbunătățirea - Pregătirea resurselor uamne managementului în regiune pentru meserii specifice, 5. Instruire specifică a cerute pe piața muncii. comunităților rurale 6. Instruire spcifică pentru turism 7. Instruire privind conservarea și ocrotirea mediului 38

Pagina 40

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Dezvoltarea 1. Sprijinirea și promovarea IMM- - Identificarea priorităților de IMM-urilor urilor prin activități specifice dezvoltare și alocare 2. Sprijinirea creării IMM-urilor în eficientă a resurselor; sfera serviciilor și producției - Sprijinirea programelor de 3. Rețele de informații pentru modernizare și afaceri retehnologizare - Crearea de parcuri industriale și tehnologice; - Asistență tehnică și sprijin financiar pentru introducerea de tehnologii noi pe infrastructurile existente; - Organizarea Formului IMM- urilor din regiunea Nord-Est, organizarea de întâlniri- dezbateri Mediu 1. Reducerea efectului negativ a - Scăderea nivelului emisiilor activităților industriale asupra de poluanți în mediu; mediului - Reducerea numărului de 2. Realizarea programului de accidente ecologice; gestiune a deșeurilor urbane și - Protecția terenurilor; industriale cu accent pe - Îmbunătățirea deversărilor reciclarea și refolosirea prin sistemul de canalizare; produselor și materialelor - Creșterea gradului de 3. Reabilitarea zonelor afectate revalorificare a deșeurilor de calamități naturale folosite 4. Reconstrucția capitalului natural în zonele deteriorate Dezvoltarea 1. Dezvoltarea infrastructurii de - Creșterea confortului și zonelor utilități în mediul rural îmbunătățirea condițiilor rurale 2. Dezvoltarea activităților de viață; economice în mediul rural - Atragerea de noi investitori; - Crearea de noi locuri de muncă în mediul rural/regiune; - Eliminarea disparităților dintre mediul rural șu urban Turism 1. Dezvoltarea și modernizarea - Creșterea numărului de bazei turistice existente și vizitatori au regiunii Nord- încurajarea de noi investiții Est; 2. Promovarea potențialului -Creșterea volumului turistic al zonei învestițiilor în infrastructura 3. Dezvoltarea agroturismului turistică; 39

Pagina 41

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 - Lărgirea gamei de servicii oferite; -Valorificarea turistică a unor obiective greu accesibile sau chiar inaccesibile (schituri vechi, așezări istorice); Servicii 1. Dezvoltarea de programe în -Înființarea unor centre de sociale scopul ocrotirii minorilor și asistență și consiliere; bătrânilor -Sprijinirea înființării unor 2. Dezvoltarea de programe în cabinete de planning scopul ocrotirii copiilor și familial; femeilor împotriva violenței -Crearea de oportunități din familie pentru persoanele 3. Dezvoltarea de programe în defavorizate; rândul populației cu privire la -Crearea de oportunități planningul familial pentru femeile rămase fără 4. Dezvoltarea de programe loc de muncă în scopul pentru alte grupuri reintegrării lor pe piața defavorizate muncii. Infrastructura 1. Reabilitarea/modernizarea - Reabilitarea/modernizarea drumurilor de acces spre infrastructurii de transport; zonele industriale, turistice și - Crearea de siteme/rețele de munte de servicii de consultanță 2. Dezvoltarea infrastructurii în pentru IMM-uri; domeniul cercetării și - Extinderea/modernizarea societății informaționale rețelelor de distribuție a 3. Dezvoltarea infrastructurii de apei, gazului metan, afaceri energiei termice; 4. Dezvoltarea infrastructurii de - Crearea sau modernizarea utilități în mediul urban stațiilor de epurare și 5. Investiții strategice tratare a apelor uzate pentru o mai bună protecție a mediului. 2.3 Prezentarea generală a județului Iași Situat în nord-estul României, județul Iași face parte din Regiunea de dezvoltare Nord-Est, alături de județele Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău și Vaslui. Delimitat la est de râul Prut și de granița României cu Republica Moldova, județul Iași asigură o importantă punte de legătură funcțională, economică dar și socială între țara noastră și spațiul estic, extracomunitar. Totodată, această poziționare geografică „la est de vest, la vest de est” îi conferă o serie de caracteristici distincte, care decurg direct din situarea în cea mai 40

Pagina 42

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 săracă regiune a României și a Uniunii Europene, la interferența cu influențele culturale venite din zona estică. Județul Iași se întinde pe o suprafață de 5.476 km2, ocupând 2,3 % din suprafața României. Județul Iași este traversat de drumul European E 583 și se află la o distanță de 400 km de București, capitala României, la 150 km distanță de Chișinău, capitala Republicii Moldova și la 600 km distanță față de Kiev, capitala Republicii Ucraina. Componența administrativă a județului Iași cuprinde: ● 2 municipii: Iași și Pașcani; ● 3 orașe: Târgu Frumos, Hârlău și Podu Iloaiei; ● 93 de comune; ● 418 sate. Municipiul Iași este cel mai important oraș din Moldova și unul dintre cele mai importante centre culturale din România. Are cea mai veche universitate (1860) din țară și până la Unirea Principatelor Române, în 1859, avea aceeași importanță ca și Bucureștiul. Ca mărime, județul Iași este al 23-lea județ ca mărime din România. Suprafața totală a județului Iași este de 5.475,58 km 2, reprezentând 2,3% din terioriul țării și 14,86% din suprafața totală a Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, din care: 69,45% suprafață agricolă; 17,82% suprafață cu păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră; 41

Pagina 43

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 2, 54% suprafață cu apă și bălți; 10,19% terenuri cu altă destinație. Din punct de vedere hidrografic, Județul Iași este acoperit de 2 bazine hidrografice – Prut și Siret; toate datele legate de aceste bazine sunt raportate Direcției Apelor Siret-Bacău și Direcției Apelor Prut-Iași. Lungimea rețelei hidrografice din județul Iași este de 2.322 km, iar densitatea medie a rețelei hidrografice este de 0,42km/km2. Din densitatea totală a arterelor hidrografice de 1,5 km/km2 numai 30% au o scurgere permanentă, celelalte fiind semipermanente și intermitente. Pe teritoriul Iași, bazinele hidrografice ale râurilor Prut, Bârlad și Siret ocupă suprafețele de 3. 551 km2, respectiv 1.031 km2 și 912 km2. Din punct de vedere climatologic, teritoriul Iași aparține în cea mai mare parte sectorului cu climă continentală și parțial districetelor de nor și sud ale ținutului climatic al podișului Moldovei și al depresiunii Jijia. Dintre componentele peisajului geografic, relieful de dealuri, de podiș, ariile depresionare, incliv culoarele de văi principale, joacă un rol deosebit în crearea de diferențieri în câmpul de repartiție teritorială a caracteristicilor climatice. Regimul climatic are o pronunțată nuanță de continentalitate influențată iarna de anticiclonul continental termic eurasiatic, iar în perioada caldă de anticiclonul dinamic al Azorelor. Vara predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate, iar iarna se simte din plin efectul maselor de aer venite dinspre nord-est și nord. Secetele, brumele târzii de primăvară și timpurii de toamnă, aversele de ploaie însoțite de căderi de grindină, completează trăsăturile regimului climatic continental. Trăsăturile circulației generale a atmosferei sunt condiționate de advecția aerului maritim din vest, care este continentalizat, și a celui continental de nord-est, est și nord. Sunt frecvente pătrunderile de aer din părțile posterioare ale ciclonilor care se deplasează din vestul Europei. Datorită caracteristicilor condițiilor naturale, fondul pedologic agricol este afectat de o serie de factori limitativi: eroziuni, alunecări de teren, exces de umiditate, aciditate, inundabilitate, tasare. La nivelul județului Iași se constată o deterioare a tuturor factorilor de degradare a solului, fenomenele de eroziune și alunecările de tern accentuându-se față de fenomenele de defrișare. Resursele naturale ale județului sunt de interes local (nisipuri, pietrișuri, argile, ape minerale etc.). Vegetația naturală este specifică silvo – stepei, iar cea silvică este reprezentată de păduri de foioase. Fauna include specii de interes cinegetic: capra roșie, mistrețul, lupul, vulpea, iepurele, păsări de penaj ș.a. Localizarea principalelor resurse naturale este următoarea: - ape minerale sulfuroase și feruginoase: Strunga, Nicolina; - calcare: Bărbătești, Costești, Ipatele, Păun, Schitu Duca, Deleni, Strunga; - argile: Vlădiceni; 42

Pagina 44

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Bogăția solului este dată de existența a peste 380,3 mii ha teren agricol, din care: 67,2% teren arabil (255,7 mii ha); 28,3 % pășuni și fânețe (107,8 mii ha) ha; 4,4 % vii și livezi (16, 8 mii ha). Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră însumează aproximativ 99.000 ha, apele 12,6 mii ha, drumuri și clădiri 27,8 mii ha (statistică 2009 ) Structura populației : Conform INS - Direcția județeană de statistica Iași, după mediul de locuire, populația județului Iași, este astfel structurată: Structura populației județului Iași pe medii de locuire 2018 2017 2016 0 100000 200000 300000 400000 500000 600000 700000 800000 900000 1000000 rural urban total Sursa: Institutul Național de statistică,Direcția Județeană de statistică Iași – Statistici judetene https://iasi.insse.ro/produse-si-servicii/statistici-judetene/ Se remarcă faptul ca județul Iași deține cel mai mare număr de monumente istorice din Regiunea Nord-Est, reprezentând 41% din totalul monumentelor. La nivel național, județul Iași ocupa locul 3 (1.634 monumente), după București (2.651) și județul Cluj (1.791). Municipiul Iași este polul de creștere al Regiunii Nord-Est și cel mai bine dezvoltat municipiu din regiune. Totodată, este motorul economic al județului Iași. La nivel de judet, se disting trei paliere de dezvoltare principale, fiecare cu propriul său parcurs de dezvoltare: 43

Pagina 45

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 ❖ Municipiul Iași și zona sa de influență – forță motrice a dezvoltării și generator de dezvoltare, trebuie sprijinit astfel încât beneficiile de natură economică și socială concentrate în mod natural în această zonă să se propage în restul județului, pentru a îmbunătăți semnificativ economia locală, inclusiv în mediul rural, nivelul de trai al locuitorilor și calitatea mediului natural și construit din tot județul. ❖ Orașele din județul Iași (Pașcani, Hîrlău, Târgu Frumos, Podu Iloaiei) – poli urbani esențiali pentru o dezvoltare echilibrată, trebuie sprijiniți pentru a le facilita regenerarea economică și revitalizarea urbană, cu scopul de a crea oportunități și de a dinamiza inițiativa antreprenorială locală, și de a crește accesul locuitorilor județului la servicii publice de bază calitative. ❖ Spațiul rural – zonă de intervenție cu nevoi specifice, transcende limitele granițelor administrative ale județului Iași și trebuie văzută în manieră integrată cu teritoriile județelor vecine, în acțiuni comune, concertate. Trebuie sprijinită în special pentru îmbunătățirea calității vieții locuitorilor, formalizarea și diversificarea activităților economice, încurajarea asociativității și crearea de oportunități de muncă, valorificarea sustenabilă a potențialului agricol și a mediului natural. Domeniile de excelență ale regiunii, care se disting prin potențialul lor inovativ, „dezvoltare tehnologică” și poziționarea pe piețele europene a produselor regionale sunt: agricultura, industria farmaceutică, industria alimentară și a bunurilor de consum (confecții), turismul și IT&C. Regiunea dispune de un valoros capital uman, sistemele de educație ale adulților, de formare continuă a adulților și învățământul universitar fiind recunoscute la nivel național și internațional. Județul este privilegiat de statutul de capitală a Moldovei, precum și de legături consistente la nivel transfrontalier, în special cu Republica Moldova, oportunități de creștere economică pe baza resurselor umane înalt calificate și de un patrimoniu cultural extrem de valoros. În oglindă, se înregistrează un grad scăzut de accesibilitate la nivel județean, o infrastructură de utilități corespunzătoare și o dinamică moderată a mediului de afaceri. O privire de ansamblu a distribuției bugetelor alocate aparatului central și instituțiilor aflate sub autoritatea Consiliului Județean Iași reflectă faptul că cea mai mare parte a fondurilor disponibile sunt utilizate pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare și mai puțin pentru finanțarea unor investiții. Pentru suplimentarea fondurilor disponibile pentru investiții, Fondurile Structurale și de Investiții aferente perioadei de programare bugetară a Uniunii Europene 2014-2020 au reprezentat o oportunitate importantă pentru autoritățile locale. 44

Pagina 46

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Principalele priorități strategice naționale incluse spre finanțare din Fondurile Structurale și de Investiții au fost depuse pe urmatoarele programe operaționale: Iar din fonduri guvernamentale autoritățile locale și județene din județ au semnat, până acum, 201 de contracte de finanțare în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Programul vizează investiții în special în infrastructură, sisteme de alimentare cu apă, construirea sau reabilitarea de unități școlare, dotarea de dispensare, înființarea de rețele de canalizare etc. 45

Pagina 47

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Capitolul 3. PROFILUL COMUNITĂȚII 3.1 Localizarea comunei Hărmănești Comuna Hărmănești face parte din Regiunea de Nord-Est, fiind așezată în partea estică a României, în nord-vestul județului Iași, având o suprafață de 3.080 ha. Așezarea comunei Hărmănești în cadrul județului Iași Comuna Hărmănești este străbătută de paralela 47°27’ latitudine N și de meridianul de 26°8’ longitudine E. În ceea ce privește regiunea de Nord-Est, este important de specificat că populația acesteia este localizată cu precădere în mediul rural (56,6%). Regiunea se caracterizează printr-o îmbinare armonioasă între toate formele de relief, 30% munți, 30% relieful subcarpatic, 40% podișului. Relieful bogat oferă zone de deal și câmpie care sunt adecvate unei game largi de culturi agricole, iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltării turismului. Comuna Hărmănești este străbătută de drumul județean DJ 281C care traversează: Blăgești (DN 28A) – Hărmăneștii Noi – Hărmăneștii Vechi – Boldești – Todirești – Stroești – Băiceni – Coasta Măgurii – Cârjoaia – Cotnari (DN 28B) drum asfaltat. Comuna Hărmănești se află la marginea sudică a zonei de influență a municipiului Pașcani. Comuna Hărmănești este situată în partea vestică a teritoriului administrativ al județului Iași, plasându-se la 70 km de municipiul Iași pe DJ 281 C și DN 28 A la o distanță de 25 km de E 583 și se învecinează:  la nord – comunele Vânători și Todirești;  la est – comuna Ruginoasa; 46

Pagina 48

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027  la sud – Ruginoasa;  la vest – municipiul Pașcani. Comuna Hărmănești se întinde pe o suprafață de 3.080 ha, din care 337 ha este cuprinsă în intravilan. Comuna Hărmănești are în componența sa 3 sate: ✓ Hărmăneștii Vechi, Hărmăneștii Noi și Boldești. Hărmănești Vechi - este centrul de comună fiind situat la 10 Km Est de Pașcani, pe șoseaua spre Cotnari. Satul a fost moșie a Mănăstirii Rișca și se spune că Mitropolitul Veniamin Costachi ar fi reconstruit satul și biserica peste vechile ruine (1500–1550). Hărmăneștii Noi – satul este așezat la 5 km Sud-Vest de centrul de comună Hărmăneștii Vechi. 47

Pagina 49

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Boldești - satul este așezat la 4 km est de centrul de comună Hărmăneștii Vechi. Distribuția satelor componente pe teritoriul comunei 48

Pagina 50

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 3.2 Repere istorice și demografice Localitatea Hărmănești este amintită documentar în anul 1522. Numele așezării vine de la moșia boierului Herman. Până în secolul al XVIII-lea, teritoriul comunei și locuitorii au făcut parte din diferite domenii nobiliare. La sfârșitul secolului al XVIII-lea este amintită prima școală românească (1858). Satul Boldești este înființat în anul 1599, numele lui provenind de la Boldea (situat pe valea pârâului, într-o zonă de dealuri și păduri). Satul Hărmăneștii Noi, așezat pe valea pârâului cu același nume, este o așezare nouă, înființată în anul 1864 pe moșia Hărmănești. Satul Hărmăneștii Vechi, situat pe valea superioară a pârâului cu același nume este înființat în anul 1551, numele provenind de la numele boierului Hărman sau Herman Din anul 1925 face parte din plasa Pașcani, în anul 1968 este desființată și reînființată în anul 2004. În comuna Hărmănești au fost descoperite resturi ceramice din sec. al XIII – lea și începutul sec. al – XIV - lea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Văscani făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Suceava și era formată din satele Vascani, Boldești, Hărmănești, Todirești-Bălușești, Stroești și Laiu, având în total 2720 de locuitori. Existau în comună trei școli mixte, cinci biserici ortodoxe românești și una lipovenească. În anul 1871 include și satele Ciumalul și Drăgoteni. Anuarul Socec din 1925 consemnează separarea unor sate care au format comuna Stroești, comuna Vascani rămânând cu satele Boldești, Hărmăneștii Noi, Hărmăneștii Vechi și Vașcani, care făcea parte din plasa Lespezi a aceluiași județ și în care trăiau 3258 de locuitori. Odată cu inaugurarea căii ferate Ițcani-Pașcani-Roman, în decembrie 1869, s-a dat în folosință și stația din Pașcani, care a însemnat un moment important în dezvoltarea târgului Hărmănești. În 1931, comuna a primit denumirea de Hărmănești; ea făcea parte din județul Baia. În 1950, comuna a fost arondată raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, ea a trecut la județul Iași și a fost imediat desființată, satele ei trecând la comuna Todirești, cu excepția satului Vascani, care a trecut la comuna Ruginoasa. Comuna a fost reînființată în 2004, când satele ei actuale s-au desprins din comuna Todirești. 3.3 Elementele cadrului natural Sub raportul reliefului, teritoriul comunei Hărmănești face parte din unitatea geografică a Podișului Moldovenesc. În general acest teritoriu aparține părții de sud-est a subunității geomorfologice a Podișului Sucevei. Această subunitate este reprezentată 49

Pagina 51

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 printr-o porțiune din partea sudică a Dealului Mare Hârlau și o mică parte din Interfluviul Moldova-Siret, despărțite de valea-Siretului. Comuna Hărmănești este situată în Podișul Sucevei care este delimitat în vest, față de Carpați, prin seria de depresiuni de tip subcarpatic, pe aliniamentul localităților: Straja, Marginea, Solca, Cacica, Păltinoasa; spre sud, de valea Moldovei și în continuare, peste Siret, de șaua Ruginoasa; către est, prin o serie de depresiuni de contact dintre culmea Bour – Dealul Mare și Câmpia Moldovei, pe aliniamentul localităților:Tg. Frumos, Cotnari, Hîrlău, Flămînzi, Botoșani, Dorohoi, Pomirla, iar către nord, limita Podișului Sucevei coincide cu hotarul țării. Petrografic, acest podiș este alcătuit dintr-o alternanță de argile, marne, nisipuri, gresii, calcare eolitice si conglomerate, dispuse monoclinal, toate aparținând sarmațianului inferior, la nord de paralela orașului Fălticeni și sarmațianului superior în sud. Relieful podișului înregistrează altitudini între 190 m (confluența Moldovei cu Siretul) și 692 m (vârful Ciungilor). Peisaje comuna Hărmănești Datorită poziției sale geografice, caracteristicile reliefului, precum și influențelor maselor anticiclonale atlantice și continentale, clima comunei Hărmănești are un caracter temperat-continental. Media anuală a precipitatiilor este de 550 mm, regimul ploilor caracterizându-se prin cantități mari în iunie (70- 80 mm în medie) și mici iarna și în martie (20 -30 mm în medie). Caracteristice sunt și ploile de vară de tip aversă, când într-un interval scurt pot cădea cantități mari de precipitații, care pot depăși media lunii iunie, precum și 50

Pagina 52

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 secetele, când mai multe luni cad ploi foarte puține sau deloc. Temperatura medie multianuală este de 9 – 10 grade Celsius, cu un maxim în luna iulie (media este de 25 – 30 grade Celsius si un minim mediu în ianuarie de -5 și -6 grade Celsius). Amplitudinea medie termica anuala este de 23-24 grade Celsius. Din punct de vedere seismic teritoriul comunei Hărmănești este situată în zona seismică E având coeficient de intensitate seismică KS= 0,12 și perioada de colț Tc = 0,7 secunde. Adâncimea maximă de îngheț pe teritoriul comunei Hărmănești este de 1,10 m. Înfățisarea generală a reliefului este dominată de prezența înălțimilor de pe stânga Siretului, cum sunt dealurile Hărmăneștilor - Dealul Mare - Deal Harmanesti (402m alt) și Deal Bobeica (376m) și de terasele care apar foarte clar pe dreapta Siretului.Valea Siretului, în acest sector are o altitudine de 220 m și cu versanții înclinați. Prin amplasarea sa pe culoarul Siretului, între Pașcani și dealurile Cucuteni, comuna Hărmănești are un relief deluros, colinar, aluvionar și cu terase. Relieful sculptural Acest tip de relief apare datorită factorilor externi asupra suprafeței inițiale a podișului. Factorii externi au scos la iveală în unele locuri pături mai dure, formând dealuri înalte ca dealurile care străjuiesc satele comunei Hărmănești: Dealul Mare - Deal Harmanesti (402m alt), Deal Bobeica (376m). Procesele structurale sunt strâns legate de rețeaua hidrografică care drenează relieful înalt formând văi adânci de peste 100 m, dintre care cea mai importantă este valea Siretului care străbate teritoriul de la nord la sud. Procesele geomorfologice actuale apar pe versantii vailor si pe fruntile teraselor. Ele sunt favorizate de pante de peste 4-5° si faciesul argilos de la partea inferioară a văilor și de apariția unor straturi acvifere de la baza calcarelor și gresiilor sarmatice. Relieful de acumulare Este forma caracteristica pentru teritoriul comunei Hărmănești, fiind reprezentata de valea Siretului, care apare cu versanti in trepte, uneori destul de largi. Sesurile sunt utilizate in principal ca fanete si pasuni, doar sesul Siretului fiind utilizat partial si pentru culturi. Pentru ameliorarea unor fenomene nefavorabile ale cadrului natural, in teritoriu s-au executat lucrari de regularizari care ar trebui continuate (inclusiv continuarea lucrarilor de combatere a fenomenelor de alunecare). Clima Datorită poziției sale geografice, comuna Hărmănești are un climat temperat- continental destul de pronunțat, integrându-se în ținutul climatic al dealurilor înalte. Particularitatea climatica decurge din situarea podisului sub influenta curentilor de aer nord – vestici, manifestata prin vanturi dominante de nord – vest, precipitatii 51

Pagina 53

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 bogate (600 – 800 mm) si temperaturi medii moderate (5 – 8oC). Vânturile suflă dominant dinspre N, NV și NE, cu o frecvență de 28,7%, cu o viteză de 3,5 m/s. Suma temperaturilor medii zilnice pozitive se cifreaza la 30 – 34oC, cea mai redusa din intreg Podisul Moldovei, iar numarul mediu anual de zile senine este de 80 – 100. Temperaturile medii de vara scad de la est (20o C) catre vest (16o C). Iarna, de asemenea se constata –5oC in vest si –4oC in est, ceea ce arata rolul moderator al influentei nord – vestice, iar inghetul dureaza intre 140 – 180 zile. Hidrografia Comuna Hărmănești este bogată atât în ape de suprafață cât și în ape subterane. Apele subterane, strans legate de conditiile geologice si fizico-geografice sunt folosite in mare masura pentru alimentarea populatiei cu apa potabila si in alte scopuri, ele alimentand cca. 60 de fantani. Cele mai importante strate acvifere apar in formatiunile sarmatice de la baza teraselor inalte. Aceste ape au debite bogate si calitati fizico-chimice bune. Doar cele din Hărmănești care se gasesc la adancimi de 20 m, contin cantitati mari de calcar motiv pentru care s-a realizat un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila a satului Hărmănești. Apele de suprafata sunt reprezentate de lacurile de acumulare de la baza dealurilor: lacul Hărmănești și râul Hărmănești. Resurse naturale Rezerva minerala cea mai valoroasa este nisipul cuarțos care a fost folosit pana in anul 1944 pentru fabricarea sticlei. De asemenea, în comuna Hărmănești se exploatează nisipul și prundișul din albia râului Siret atât pentru construcții la nivel local cât și în afara comunei. Din terasele de 20-30m si 30-60 m altitudine relativă se exploatează gresie calcaroasă folosită de localnici la construcția fântanilor și a beciurilor și din ce în ce mai puțin la construcția caselor. De asemenea, argila și lutul au constituit obiectul unor exploatări pentru ceramică. În ceea ce privește solurile, factorii pedoclimatici au favorizat formarea solurilor argiluviale podzolite și cernozimuri levigate slab și moderat în locurile mai înalte, iar pe șesul Siretului soluri aluviale și lăcoviște, care conferă condiții bune pentru culturile de grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, plante de nutreț și altele. Solurile de platouri și de pe pantele dealurilor permit culturi de pomi fructiferi și mai puțin viță de vie. Teritoriul comunei Hărmănești are două utilizări principale, fiind compus din terenul agricol și cel neagricol, fiecare categorie având mai multe feluri de folosințe. Astfel, terenul agricol cuprinde terenul arabil – suportul unei largi palete de culturi agricole, vii, pajiști naturale. Cel neagricol cuprinde suprafețele ocupate cu vegetație forestieră, ape, construcții și drumuri. 52

Pagina 54

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 După studiile efectuate de O.J.S.P.A. Iași, teritoriul comunei se încadrează în următorele stări calitative: - zone de fertilitate: arabil III, grădini de legume și zarzavat III; - zone de favorabilitate: vii IV, livezi IV, fânețe IV; Structura geologică a zonei, formată din depozitele sarmațianului inferior și mediu (marne, gresii, argile și nisipuri) sunt exploatate mai mult local. Doar nisipurile aluvionare și pietrișurile din Valea Siretului sunt folosite în construcții. Luturile loessoide care altă dată erau folosite la olărit, la fabicarea cărămizilor și teracotei, în prezent sunt folosite doar la prepararea chirpicilor. Apele subterane asigură populația cu apă potabilă, alimentând fântânile. Solurile fertile au o bogată vegetație de ierburi, în parte înlocuită de culturi de cereale și plante de nutreț. Comuna are zone afectate de alunecări de teren datorită neexploatării acestor terase cu plantații specifice: vie, salcâm. - Suprafața teritoriului pe care se desfășoară comuna La nivelul anului 2018, suprafața comunei Hărmănești se prezintă astfel: Suprafața: 3080 ha Intravilan: 337 ha Extravilan: 2743 ha Nr. locuințe: 877 În creștere față de anul 2011 când înregistrate erau 802 locuințe. Activitatea de bază specifică zonei este agricultura, fiind ocupația de bază a locuitorilor comunei. Totalul suprafeței agricole a comunei Hărmănești este de 1790 ha astfel: ❖ Suprafața arabilă (ha) în comună- 1476 ha ❖ Suprafața pomicolă și viticolă (ha) în comună- 55 ha ❖ Pășuni și fânețe (ha) în comună- 259 ha Dintre plantele de cultură primul loc îl ocupă porumbul și grâul cu 70% din terenul arabil. Cu toate că există condiții prielnice pentru cultivarea legumelor și sfeclei de zahăr, acestea ocupă suprafețe nesemnificative, din cauza slabei preocupări pentru aceste culturi care ar putea aduce venituri importante locuitorilor comunei și implicit bugetului local. Producție vegetală Pentru majoritatea culturilor de câmp potențialul productiv al pământului exprimat în note de bonitate este peste media pe județ cu până la 36%. La pășuni și fânețe potențialul este de 37 de puncte. 53

Pagina 55

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Zootehnia Producția agricolă animalieră a înregistrat o diminuare după 1990, mai ales în ceea ce privește bovinele. Efectivele de ovine și porcine au înregistrat creșteri, însă în cazul acestora se consideră că producția este asigurată doar pentru nevoile gospodăriei și mai puțin pentru comercializare. Piscicultura Zona este favorabilă pentru dezvoltarea pisciculturii, element ce poate contribui și la dezvoltarea turismului în zonă. Activitățile neagricole și industriale sunt slab reprezentate în economia comunei. Cele mai dezvoltate sunt cele legate de procesarea producției agricole și prelucrarea unor resurse locale: - în localitatea Hărmăneștii Vechi: moară de porumb - în localitatea Hărmăneștii Noi: moară de capacitate mică În comună funcționeză o farmacie care asigură necesarul de medicamente pentru populație. Activitățile de poștă și telecomunicații sunt asigurate de Ghișeul de poștă Hărmănești și rețeaua telefonică fixă și mobilă. Serviciile pentru transportul de călători sunt asigurate de firme private de transport auto. De–a lungul timpului au fost înființate pe teritoriul comunei numeroase societăți comerciale având obiecte de activitate destul de diversificate, între acestea predominând activitatea de comerț și mecanică. După cum se poate observa, mediul de afaceri local este dominat de comerț, dar la fel de bine reprezentate sunt și activitățile agricole, iar domeniile precum producție și servicii sunt slab reprezentate. Având în vedere așezarea geografică a comunei trebuie să amintim că aceasta face parte din Grupul de Acțiune Locală (GAL) SIRET –MOLDOVA alături de comunele: Ceplenița, Cotnari, Lespezi, Valea Seacă, Todirești și Vânători. Harta teritoriului GAL SIRET-MOLDOVA 54

Pagina 56

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Capitolul 4. POPULAȚIA, OCUPAREA ȘI NEVOILE SOCIALE 4.1 Populația comunei Hărmănești Comuna are în componență următoarele sate: • Hărmăneștii Vechi • Hărmaneștii Noi • Boldești Conform Recensământului realizat în 2011 și a datelor publicate pe www.innsse.ro populația totală a comunei este de 2183 locuitori, din care 1122 de sex masculin și 1061 de sex feminin. Structura populației poate fi privită din mai multe puncte de vedere: pe sexe, pe categorii de vârstă, pe naționalitate, după ocupații etc. Conform https://iasi.insse.ro/-AnuarIasi 2019 la 1 iulie 2018 populatia comunei Hărmănești este in creștere față de 2011, respectiv 2554 locuitori. În ceea ce privește numărul de locuitori, Hărmănești este una dintre cele mai mici comune din județul Iași, ocupând locul al 82 lea din 93 de comune, cea mai mare fiind Holboca iar cea mai mică Cucuteni. Structura populației pe grupe de vârstă Acest tip de structură este important atât din punct de vedere demografic cât și economic. Structura pe grupe de vârstă a populației comunei Hărmănești, la recensământul din 2011 se prezenta astfel: Grupa de vârstă 553, 25% 637, 29% 0-19 ani 20-59 ani peste 60 ani 993, 46% După cum se poate observa, ponderea cea mai mare în totalul populației o deține populația de vârstă medie, putându-se considera că Hărmănești se caracterizează ca o comună cu o populație matură. Procentul de 25 % al populatiei cu vârstă peste 60 de ani evidențiază o problema majoră a comunei Hărmănești și anume îmbătrânirea demografică, care în timp poate duce la depopulare. 55

Pagina 57

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Structura populației pe sexe La nivelul anului 2018 conform https://iasi.insse.ro/-AnuarIasi 2019 structura pe sexe a populației comunei este una echilibrată, respectiv populația masculină înregistra un număr de 1330 iar cea feminină de 1224. Structura etnică Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Hărmănești se ridică la 2183 de locuitori majoritatea de naționalitate română, 95,74 % respectiv 2090 de persoane, restul de 4,26% respectiv 93 de persoane fiind de apartenență etnică necunoscută. Structura populației în funcție de apartenența confesională Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși: 2.007 persoane (91,93%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi 5 persoane (0,23%). Alte apartenența confesională: 1,19% penticostali, 0,32% greco-catolici, 0.60% adventiști de ziua a șaptea și 1,09% martori ai lui Iehova. În tabelul următor se prezintă populația comunei Hărmănești pe categorie de vârstă și sexe conform datelor INS de la recensământul din anul 2011 și observăm că segmentul predominant este cel cu vârsta până la 44 ani, iar segmentul cu cea mai mică populație este cel cu vârsta peste 85 de ani. Ambele Masculin Feminin sexe 2183 1122 1061 GRUPA DE Sub 5 132 64 68 VÂRSTĂ 5-9 175 93 82 (ani) 10 - 14 164 85 79 15 - 19 166 92 74 20 - 24 118 75 43 25 - 29 108 60 48 30 - 34 118 59 59 35 - 39 135 76 59 40 - 44 170 84 86 45 - 49 117 61 56 50 - 54 125 74 51 55 - 59 102 54 48 60 - 64 115 50 65 65 - 69 84 40 44 70 - 74 133 57 76 75-79 106 50 56 80-84 71 30 41 85 ani 44 18 26 Populația stabilă pe sexe si grupe de varsta 56

Pagina 58

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Miscarea naturală a populației 25 20 15 Nascuți vii Decese 21 22 21 Căsătorii 10 Divorțuri 5 3 0 NASCUȚI VII DECESE CĂSĂTORII DIVORȚURI Starea civilă a populației La nivelul anului 2011,tendința în comuna Hărmănești păstrează linia situației naționale în ceea ce privește starea civilă a populației, care are o tendința de oficializare a a căsătoriilor tot mai rară și o rată a divorțurilor tot mai ridicată. Astfel procentul cel mai ridicat a fost înregistrat în cazul personelor căsătorite respectiv, 46,59%, în timp ce procentul divorțurilor a fost unul nesemnificativ, de 2,47%. Procentul celor necăsătoriți este ridicat, 40,86% iar a celor văduvi de 10,03%. Populația stabilă pe sexe și stare civilă 29 DIVORTAT(A) 25 54 163 VADUV(A) 56 219 506 CASATORIT(A) 511 1017 363 NECASATORIT(A) 529 892 0 200 400 600 800 1000 1200 Feminin Masculin Ambele sexe 57

Pagina 59

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Forța de muncă La finalul anului 2018, situația șomerilor înregistrați la nivelul comunei Hărmănești se prezenta astfel: Șomeri înregistrați PERSOANE CARE NU BENEFICIAZA DE DREPTURI 145 BANEȘTI 3 ȘOMERI INDEMNIZAȚI 69 DIN CARE FEMEI 148 TOTAL ȘOMERI 0 20 40 60 80 100 120 140 160 Șomeri înregistrați 58

Pagina 60

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 4.2 Educație, sănătate și servicii sociale. Într-o perioadă plină de semne de întrebare există o certitudine - avem nevoie de educație, pentru prezentul nostru și pentru viitorul urmașilor noștri. Educația viitorului nu se poate alimenta din experiența trecutului. Viitorul oricărei societăți depinde de capacitatea generațiilor actuale de a se îngriji de sănătatea și bunăstarea următoarei generații. Copii de azi sunt cetățenii, angajații și părinții de mâine. Dacă investim în mod înțelept în copii și familie, răsplata generației de mâine va fi capacitatea de a trai ca adulți productivi și responsabili. Dacă nu reușim să oferim copiilor ceea ce au nevoie pentru a pune bazele solide ale unei vieți sănătoase, punem în joc siguranța și prosperitatea noastră. Rețeaua sistemului educațional în comuna Hărmănești în anul 2020 acoperă învățământul preuniversitar: grădinițe și o scoală cu clasele CP și I-VIII. La nivelul comunei Hărmănești funcționează unitatea de învățământ cu personalitate juridică, ȘCOALA GIMNAZIALĂ HĂRMĂNEȘTII VECHI -Clasele CP-VIII situată în satul Hărmăneștii Vechi căruia îi sunt arondate grădinițele cu program normal: - GRĂDINIȚA HĂRMĂNEȘTII VECHI - GRĂDINIȚA HĂRMĂNEȘTII NOI. GRĂDINIȚA HĂRMĂNEȘTII VECHI Grădiniță sat Hărmăneștii Vechi 59

Pagina 61

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 GRĂDINIȚA HĂRMĂNEȘTII NOI Grădiniță sat Hărmăneștii Noi ȘCOALA GIMNAZIALĂ HĂRMĂNEȘTII VECHI- asigura invățamântul preuniversitar clasa pregatitoare-clasele I-VIII de pe raza întregii comune. 60

Pagina 62

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 În ceea ce privește evoluția populației școlare din 2014 până în 2020, se observă o scădere cu a populației școlare. Distribuția populației școlare, pe niveluri de educație în comuna Hărmănești 198 ELEVI INSCRISI IN INVATAMANTUL PRIMAR 207 SI GIMNAZIAL 338 57 COPII INSCRISI IN GRADINITE 52 70 0 50 100 150 200 250 300 350 400 2020 2018 2014 Deși destui dintre copii sunt nevoiți să facă naveta zilnic pentru a ajunge la școală și grădinițe, transportul este asigurat și ce e, poate, cel mai important este că aceste unități de învățământ întrunesc standarde civilizate de desfășurare a activității, fiind dotate cu apă, centrală termică, toalete, mobilier și material didactic. Comuna Hărmănești deține un teren de fotbal în satul Hărmăneștii vechi și o bază sportiva în construcție în satul Boldești. Bază sportivă sat Boldești Prin eforturile comunității, pentru renovarea și dotarea unităților de învățământ au fost depuse proiecte obținându-se fonduri europene și guvernamentale: 61

Pagina 63

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Reabilitare și modernizare Scoală Gimnazială Hărmăneștii Vechi, comuna Hărmănești, jud. Iași. Proiect finanțat în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală - etapa IIfinalizat la 28.05.2020 prin care a fost reabilitată, modernizată și dotată scoala în suprafață de 731 mp cu regim de înălțime parter. Școala Gimnazială Hărmăneștii Vechi Înlocuire sistem clasic de încalzire cu pompe de caldură sol-apa și panouri solare pentru preparare apă caldă menajeră, Grădinița localitate Hărmăneștii Vechi, com. Hărmănești, jud. Iași - puțuri de mare adâncime, serpentine de sol cu 2 circuite/ puț, conducte de distribuție tur-retur, cămin de vane și instalații termo - mecanice. Proiect finanțat din fonduri guvernamentale prin Administrația Fondului pentru Mediu, finalizat la 30.12.2014. 62

Pagina 64

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Reabilitare Grădinița cu program normal din localitatea Hărmăneștii Noi, com. Hărmănești, jud. Iași – Proiect finanțat în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală - etapa Ifinalizat la 28.03.2019 prin care a fost reabilitată și modernizată grădinița din sat Hărmăneștii Noi în suprafață de 526,25 mp cu regim de înălțime parter. Reabilitarea și dotarea grădiniței constă în lucrări de consolidare și modernizare a imobilului: sălii de grupă spațioase, dotarea cu mobilier specific gradiniței, băi pentru preșcolari și cadre didactice, vestiar, spațiu polivalent, cabinet medical, centrală termică, instalații de încălzire. Clădirea este dotată cu instalație de detectare, semnalizare și avertizare incediu. Grădinița Hărmăneștii Noi 63

Pagina 65

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Achiziție echipamente necesare desfășurarii activității didactice în comuna Hărmănești, județul Iași. Proiect depus spre finantare prin Programul Operațional Competitivitate- Axa prioritară 2 - Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitive, Prioritate de interveție - 2c. - Consolidarea aplicațiilor TIC pentru eguvernare, e-învățare, e-incluziune, e-cultură, e-sănătate. Proiectul propune dotarea cu tablete de uz scolar cu internet inclus pentru toți copii din comună arondați școlii Gimnaziale Hărmaneștii Vechi și laptopuri pentru profesori în vederea bunei desfășurări a activității didactice asigurând accesul la procesul de învațare în mediul on-line. Achiziție microbuz transport persoane Microbuzul va fi achiziționat din bugetul local. Proiectul presupune achiziționarea unui microbuz transport persoane cu 19+1+1 locuri ce va deservi în principal transportul elevilor. Construire sală de sport în sat Hărmăneștii Vechi, comuna Hărmănești, județul Iași. A fost depusă solicitarea de includere în Programul National de Constructii de Interes Public sau Social, Subprogramul “Sali de sport”- Compania Naționlă de Investiții S.A.( CNI), proiectul fiind inclus în Lista de sinteză. Sănătate și servicii sociale Traversăm o perioadă în care ne confruntăm cu creșterea costurilor serviciilor medicale și creșterea impactului bolilor asupra întregii populații a țării. Deși sloganul „este mai ieftin să previi decât să tratezi” poate părea demodat, noi credem că este mai adevărat decât oricând. Este necesar să facem educație pentru sănătate și să promovăm sănătatea în România în concordanță cu standardele internaționale, în special ale Uniunii Europene. Până în 1990, promovarea sănătății și educația pentru sănătate erau asimilate cu „educația sanitară”. Educarea cetățenilor, ca mijloc de dezvoltare a cunoștințelor și schimbarea comportamentului într-un stil de viață nou, favorabil sănătății este unul dintre scopurile principale ale programului național de educație pentru sănătate. În abordarea acestui domeniu, România ia în considerare legislația EU, conform căreia „scopul promovării sănătății este de a îmbunătăți standardele generale de sănătate în comunitate prin îmbunătățirea cunoștințelor despre factorii de risc și încurajarea populației să adopte comportamente și stiluri de viață sănătoase. Acestea se vor face prin măsuri de informare, educație și pregătire profesională, în domeniile: 64

Pagina 66

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 nutriție, consumul de alcool, tutun și droguri, exercițiul fizic, sănătate mintală, comportamentul sexual și folosirea medicamentelor”. Promovarea sănătății este un termen care presupune o abordare multidimensională de îmbunătățire a stării de sănătate, care include activități de educație, activități de promovare a unor schimbări comportamentale și de stil de viață, politici și măsuri legislative. Din punctul de vedere al unităților sanitare, în centrul de comuna, satul Hărmănești Vechi funcționează un cabinet medical în care își desfașoară activitatea cadre medicale specializate, pe lângă care funcționează o farmacie. Cabinet medical si Farmacie Pentru viitorul apropiat administrația locală își propune asigurarea accesului la servicii medicale de calitate, la un dispensar cu toate dotarile necesare funcționarii pentru locuitorii comunei. 65

Pagina 67

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Serviciile sociale Dezvoltarea serviciilor de asistență socială, modernizarea serviciilor de educație și de sănătate au o influență semnificativă asupra creșterii calității vieții membrilor colectivității. Accentuarea problemelor economice cât și scăderea nivelului de trai, populația în curs de îmbătrânire și gradul ridicat de sărăcie impun creșterea capacității de furnizare a serviciilor sociale și socio-medicale. În ultimii ani, la nivel național, domeniul asistenței sociale s-a dezvoltat semnificativ, atât sub aspect cantitativ dar, mai ales, calitativ. La nivelul comunității, un grup social care necesită atenție deosebită este format din copii și adolescenți, mai ales cei ai căror părinți sunt plecați în străinătate. În ceea ce privește educația aceasta presupune accesul la infrastructură modernă, dotări corespunzătoare și obținerea unei susțineri în înregistrarea de performanță la concursurile și competițiile naționale și internaționale. De asemenea educația trebuie să cuprindă pe lângă educația tinerilor și educația adulților în vederea calificării / recalificării profesionale. Dintre proiectele pe care comuna le are în implementare este și o construcție nouă cu caracter social- sunt începute lucrările de execuție cu termen de finalizare 2021. Construire centru îngrijire copii în satul Hărmăneștii Vechi. Proiect cu Finanțare europeană, FEADR, Măsura 3.2.2.-Proiect integrat privind realizarea investițiilor. Caracteristici constructie: regim de înalțime parter, suprafața 436 mp. Lucrari - Construire centru îngrijire copii în satul Hărmăneștii Vechi 66

Pagina 68

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 4.3 Infrastructură și utilități Alimentare cu energie electrică Pe raza comunei Hărmănești există rețea de linii electrice aeriene de înaltă tensiune, tensiune medie și joasă tensiune. Rețelele de joasă tensiune care asigură alimentarea consumatorilor casnici, a instituțiilor și agenților economici au o lungime de circa 18 km. Gradul de electrificare a consumatorilor casnici este de peste 96% existând în continuare cereri de racordare la rețeaua electrică, de la persoanele care își construiesc locuințe. Alimentarea cu energie electrică se face din axul LEA 20 Kw prin intermediul mai multor posturi de transformare. Rețeaua electrică de medie tensiune este realizată din linie electrică aeriană cu posturi de transformare racordate în sistem radial. Rețeaua de distribuție de medie tensiune – 20 Kw – este aeriană, pe stâlpi din beton iar în unele locuri există racorduri subterane, fiind amplasată pe marginea drumurilor, în cea mai mare parte, dar și trecând prin curți și terenuri cu altă destinație. Rețele de distribuție de joasă tensiune, în sistem aerian pe stâlpi, respectă riguros traseul de pe marginea drumurilor, reprezentând linii electrice aeriene, racordate la posturile de transformare. Pentru gospodăriile individuale, alimentarea cu energie electrică se face din rețeaua electrică de joasă tensiune pentru cele noi, subteran, prin montarea firidei de branșament la limita de proprietate. Rețeaua electrică de iluminat public este executată pe stâlpi comuni cu rețeaua electrică de distribuție publică și este alimentată din aceleași posturi de transformare. Lungimea totală a drumurilor locale deservite de iluminatul public este de 16 km. Este implementat un proiect privind modernizarea iluminatului public în comună, au fost schimbate lampile din comună cu un sistem modern, iluminat pe LED-uri. A fost nevoie de aproximativ 300 de lămpi pentru a moderniza acest segment în toată comuna. Prin acest proiect se economisesc bani la bugetul comunei din reducerea consumului la energie. Alimentare cu apă și canalizare Comuna Hărmănești are în derulare proiecte de realizare a rețelei de apă și a sistemului de canalizare. Au fost finalizare lucrările pentru sistem de canalizare și tratare a apelor uzate în satul Hărmăneștii Vechi și satul Boldești fiind realizate: 67

Pagina 69

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Stație de epurare mecano-biologică de 100 mc, o stație de pompare ape uzate, colector principal DN 250 -1715,90 ml, colector secundar DN 200 – 4671,52 ml. Extinderea sistemului de canalizare al comunei Hărmănești în localitatea Hărmăneștii Vechi cu lungime de 4319 m și localitatea Boldești cu lungime de 4111 m și 4 stații de pompare ape uzate ( 1 Boldești și 3 Hărmăneștii Vechi). Prin implementarea proiectului cu Finantare europeana, FEADR, Măsura 3.2.2.- Proiect integrat privind realizarea investitiilor vor fi finalizate lucrările : Alimentare cu apă în satul Hărmăneștii Noi- lucrările presupun conducta de aducțiune cu lungime de 650 m, conductă de transport apă cu lungime de 825 m si rezervor de apă 150 mc. Rețea de canalizare și stație de epurare ape uzate în satul Hărmăneștii Noi, s-a realizat extinderea sistemului de canalizare al comunei în satul Hărmăneștii Noi: rețea de canalizare cu lungime de 4888 ml, lungime refulare 2136 ml, o stație de pompare ape uzate și 142 camine. În prezent gestiunea serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare este administrată de Asociația Regională a Serviciilor de Apă Canal Iași (ARSACIS). Alimentarea cu gaze Pe teritoriul administrativ al comunei nu există un sistem centralizat de alimentare cu gaze naturale a comunei. Prepararea hranei se realizează cu sobe de lemne sau cu combustibil lichid, precum și cu sobe tip aragaz, cu butelii de gaz lichefiat. Administrația locala va face demersurile pentru aducțiune gaz în perioada imediat următoare. Alimentarea cu caldură Energia termică este asigurată cu sobe cu lemne și cu centrale termice alimentate cu combustibil solid. Gospodărire comunală Această zonă este reprezentată de următoarele elemente: - Cimitire: cimitirele existente sunt amplasate atât lângă curtea bisericilor, de regulă în intravilanul localităților, sau în trupuri separate; - Platforme pentru colectare gunoiului: aceste dotări, acolo unde există, nu sunt realizăte corespunzător însă se fac eforturi pentru alinierea la legislația de mediu în vigoare. - Serviciile de salubritate nu deservesc toată populația, lipsesc fondurile și infrastructura adecvată pentru colectarea selectivă. 68

Pagina 70

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI HĂRMĂNEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021-2027 Telefonie și cablu TV Comuna Hărmănești este conectată la rețeaua telefonică. Liniile de conectare a localităților măsoara aproximativ 11,5 km. În comună circa 60% din gospodării dețin în medie un abonament telefonic, la rețele fixe sau mobile. În ceea ce privește rețeaua de cablu TV, acesta acoperă toate satele comunei. Infrastructura de transport Densitatea rețelei de drumuri publice – este un indicator de măsurare a accesibilității. Dezvoltarea teritorială echilibrată a economiilor și comunităților rurale este puternic condiționată de existența unei rețele de drumuri care să asigure un minim de mobilitate a populației și a resurselor, respectiv care sa asigure legatura cu mediul exterior localității. Prin drumurile și calea ferată existente, comuna are legături directe pentru transport de călători și mărfuri cu municipiul Pașcani (7 km), municipiul Iași, reședința județului în care se află (80 km), orașul Suceava (40 km) și cu București (390 km). Starea tehnică a rețelei de drumuri este diversă. Astfel: ➢ Drumu

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.