Hotărâre a Consiliului Local

Planul de amenajament pastoral al comunei Hărmăneşti

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 34
Emitent
Comuna Hărmănești, jud. Iași
Pagini
34 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 34, „Planul de amenajament pastoral al comunei Hărmăneşti”, Comuna Hărmănești, jud. Iași. Sursa: https://primaria-harmanesti.ro/wp-content/uploads/2023/06/Planul-de-amenajaent-pastoral-al-comunei-Harmanesti.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/harmanesti/107972-planul-de-amenajament-pastoral-al-comunei-harmanesti, 09.11.2026)

Fișier creat
04.05.2023
Arhivat
09.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

PLANUL DE AMENAJAMENT PASTORAL AL COMUNEI HĂRMĂNEȘTI I. Planul de amenajament pastoral (I) pentru pajiștile din Comuna Hărmănești aflate în administrarea Consiliului Local Hărmănești a fost elaborat pentru suprafața de 244,069 ha și a fost aprobat prin HCL nr. 34/25.07.2019. Deținătorul legal al pajiștilor din Planul de amenajament pastoral (I) este U.A.T. Hărmănești. II. Planul de amenajament pastoral (II) pentru pajiștile din . Hărmănești care aparțin sectorului privat: persoanelor fizice din Comuna Hărmănești a fost elaborat pentru suprafața de 50,97 ha. 5

Pagina 2

CENTRALIZATOR SUPRAFEȚE IN PLANUL DE AMENAJAMENT PASTORAL (II) AL COMUNEI HĂRMĂNEȘTI II. Planul de amenajament pastoral (II) pentru pajiștile din Comuna Hărmănești aparțin sectorului privat: Nr. Pajiști crt. Specificare Total permanente 1. Persoane fizice și juridice 50,97 50,97 Total 50,97 50,97 6

Pagina 3

Calendarul lucrărilor pe pajiște, în acord cu legislația în vigoare IANUARIE Nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări. Se pot face doar în cazul terenurilor degradate și doar cu specii din flora locală. FEBRUARIE Acțiuni pe teren Continuarea curățirii pajiștilor, respectiv defrișarea vegetației lemnoase în "ferestrele" iernii, dacă vremea o permite. Vegetația nedorită trebuie adunată de pe pajiște. Transportul gunoiului de grajd și aplicarea lui. Utilizarea tradițională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maxim 40 kg azot substanța activă (N s.a.)/hectar a se vedea Caietul de Agro-mediu și climă - Măsura 10 /APIA (în cazul în care se accesează această măsură). Aplicarea amendamentelor pe sărături. Aplicarea îngrășămintelor chimice complexe din formele 16-16-16 sau 22-11-11 (NPK) pe pajiștile permanente, îndeosebi unde dorim să începem pășunatul mai devreme. Pe pajiștile care sunt sub angajament APIA, utilizarea pesticidelor și a fertilizanților chimici este interzisă. Desfundarea canalelor de desecare, acolo unde este cazul, dacă solul nu este acoperit. Interzicerea pășunatului, îndeosebi cu oile și caprele, pentru a preveni degradarea solului și rărirea prematură a covorului ierbos. MARTIE Acțiuni pe teren • Se continuă defrișarea vegetației lemnoase. • Împrăștierea mușuroaielor și nivelarea terenului. •Se continuă, unde este cazul, transportul și aplicarea gunoiului de grajd și al amendamentelor. • Eliminarea excesului de umiditate temporară prin canale de desecare și al excesului permanent prin drenaje. • Începe plantarea arborilor pentru eliminarea umidității (unde este cazul - plopi, salcie), umbră la animale sau delimitare tarlale (unde este cazul). • Continuă aplicarea îngrășămintelor chimice după topirea zăpezii (unde este cazul). 7

Pagina 4

• Se construiesc sau se refac drumurile de acces, pe pășune. • Se verifică sursa de apă, în vederea asigurării apei pentru adăpat pentru animale, din râuri sau fântâni. Se vor realiza: captări, amenajări specifice, puțuri, jgheaburi etc. • Se vor realiza (acolo unde este cazul) construcții ușoare pentru adăpostirea animalelor (tabere de vară). În cazul în care ele există se va trece la dezinfectarea și repararea acestora. Adăposturile vor fi dimensionate după numărul animalelor, iar acolo unde este cazul vor fi prevăzute cu instalații de colectare și distribuție a dejecțiilor și alte utilități. • Se vor repara și dezinfecta stânele, saivanele, etc. • Este interzisă tăierea gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a păsărilor sălbatice (15 martie – 30 iunie) – (GAEC 7). APRILIE Acțiuni pe teren • Încheierea acțiunilor de împrăștiere a mușuroaielor, defrișării vegetației lemnoase dăunătoare și nivelarea terenului. • Încheierea fertilizării cu gunoi de grajd și aplicarea amendamentelor. • Continuarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare (eliminarea excesului de umiditate). • Continuarea aplicării îngrășămintelor chimice (dacă este cazul). • Lucrări de supraînsămânțare a pajiștilor cu covor ierbos degradat (acolo unde este cazul). • Eliminarea crengilor uscate la arborii izolați de pe pășuni. • Finalizarea lucrărilor de plantare a arborilor pentru umbră, împrejmuiri sau desecări biologice (acolo unde este cazul). • Reparații la alimentările cu apă (puțuri, jgheaburi etc) podețe, drumuri, garduri de împrejmuire, adăposturi pentru animale, stâni și alte dotări pentru sezonul de pășunat; începerea sezonului de pășunat pe pășuni după data de 20 aprilie și respectarea pășunatului pe specii și categorii de animale. • Pășunatul începe când solul e bine zvântat. Pășunile inundate nu trebuie pășunate mai devreme de 2 săptămâni de la retragerea apelor. • Respectarea încărcăturii optime de animale la hectar. MAI • Utilizatorii de pajiști au obligația să respecte încărcătura minimă de animale pe hectar (0,3 UVM). Pășunatul se efectuează cu maxim 1,0 UVM (Unitate Vită Mare) - maxim o bovină la hectar si 6,6 UVM ovine — a se vedea tabele de conversie. • Trebuie să se asigure o densitate optimă pe întreaga suprafată (OP x suprafața pajiștii), pentru prevenirea pășunatului excesiv, care conduce la reducerea ratei de refacere a 8

Pagina 5

pășunii, scăderea producției de iarbă și a cantității de iarbă consumată de animale în ciclurile următoare de pășunat. • Planificarea succesiunii de pășunat a tarlalelor (pășunatul continuu) cu respectarea următoarelor criterii: a. conducerea turmelor pe un anumit traseu, care din când în când este modificat. astfel animalele nu stau în același loc, ci pășunează pe locuri diferite și în aceeași zi și în zile diferite; b. pășunatul în front - în acest caz animalele sunt dirijate în deplasarea lor pe pășune de către un cioban ce le permite înaintarea numai pe măsura consumării plantelor; c. pășunatul continuu (liber) intensiv simplificat unde parcelarea este redusă în mod substanțial la 1-2 parcele, delimitate prin bariere naturale (canal, albia unui rau, garduri de arbuști), drumuri, semne convenționale sau prin garduri, cu efect direct asupra diminuării cheltuielilor ocazionale de parcelare și alimentare cu apă. Se respectă pășunatul cu speciile de animale (oi, vaci, cai) stabilite anterior, pentru a preveni reducerea potențialului productiv al pajiștii și afectarea calității acesteia. IUNIE Acțiuni pe teren • Din a doua decadă a lunii se începe campania de combatere a principalelor buruieni din pajiști, respectiv plantele neconsumate de animale. • Începe recoltarea fânețelor și conservarea furajelor sub formă de siloz, semisiloz și fân, în funcție de regimul pluviometric și dotarea fermelor. • Nu se vor efectua lucrări mecanizate pe pajiștile sub angajament APIA. • Cositul trebuie efectuat până la 1 iulie, realizat în etape. O bandă necosită de 3 metri va fi lăsată pe marginile fiecărei parcele. Această bandă poate fi cosită după 1 septembrie. IULIE • Cositul poate începe doar după data de 1 iulie. • Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafața fâneței nu mai târziu de două săptămâni de la efectuarea cositului. • Cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia. O bandă necosită sau nepășunată de 3 metri va fi lăsată pe marginile fiecărei parcele. Aceasta bandă poate fi cosită / pașunată dupa 1 septembrie. • Folosirea mixtă - pășunatul permis dupa prima coasă. • larba cosită se adună în maxim 2 săptămâni de la cosire. 9

Pagina 6

AUGUST • Cositul resturilor neconsumate și împrăștierea dejecțiilor solide, după fiecare ciclu de pășunat. • Aplicarea fazială a azotului pentru pajiștile care nu sunt sub angajament APIA. • Agricultorii care utilizează pajiști permanente nu trebuie să ardă vegetația, iarba ramasă după cositul pajiștii, inclusiv miriștile arabile (GAEC 6), obiectivul acestei condiții fiind menținerea nivelului de materie organică din sol prin protejarea pajiștilor permanente. SEPTEMBRIE • Menținerea pajiștilor permanente, prin asigurarea unui nivel minim de pășunat de 0,3 UVM/ha și/sau cosirea lor cel puțin o dată pe an. • Se mențin particularitățile peisajelor, incluzând arborii în aliniament, în grup sau izolați și terasele existente pe terenul agricol. (GAEC 7). Se iau măsuri pentru evitarea instalării și extinderii speciilor de plante invazive pe terenul agricol (GAEC 7). • Niciun tip de îngrășământ nu poate fi aplicat pe terenuri acoperite de zăpadă, pe terenuri cu apă în exces sau pe terenuri înghețate. (Ordin Comun 1182/1270/2005, cerințe pentru zonele vulnerabile la nitrați). • Nu vor fi folosiți fertilizatori în apropierea resurselor de apă în conformitate cu următoarele indicații: 1. Fertilizator solid — nu mai aproape de 6 m de apă. 2. Fertilizator lichid — nu mai aproape de 30 m de apă. 3. In apropierea stațiilor de captare a apei potabile, nu va fi folosit nici un tip de fertilizator la o distanță mai mică de 100 m față de stația de captare a apei. OCTOMBRIE • La sfârșitul lunii animalele se pregătesc să iasă de pe pășune. NOIEMBRIE • Este interzis a se intra cu animalele în pajiște, plantele din covorul vegetal au nevoie de o perioadă de repaus. DECEMBRIE • Este interzis a se intra cu animalele în pajiște, plantele din covorul vegetal au nevoie de o perioadă de repaus. SPECIFICARE: Măsura 10 reprezintă Măsura de Agro-mediu și climă din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020, din cadrul Pilonului 2 /Axa 2 GAEC reprezintă Bune Practici Agricole și de Mediu, SAPS - Plățile Directe (pe suprafață) din cadrul Pilonului 1. 10

Pagina 7

ATENȚIE ! UTILIZAREA PESTICIDELOR ȘI A FERTILIZANȚILOR CHIMICI ESTE INTERZISĂ pe pajiștile care sunt sub angajament APIA (dacă se accesează Măsura 10 - Agro-mediu și climă, respectiv Măsura 11 – Agricultura ecologică). RECOMANDĂRI PRIVIND FOLOSIREA PAJIȘTILOR PRIN COSIT Fânul ocupă un loc important în alimentația animalelor, mai ales perioada de stabulație. În regiunile bogate în precipitații, cu suprafețe mari de pajiști, fânul poate reprezenta peste 40% din totalul furajelor din rație. Importanța fânului constă, în primul rând, în valoare nutritivă ridicată a acestuia. Astfel, 100 kg fân, de calitate superioară, alcătuită din graminee leguminoase valoroase, are o valoare nutritivă de până la 65 U.N. și 7 kg P.D., aceeași cantitate de fân, de calitate slabă, are valoare nutritivă redusă la jumătate, apropiată de aceea a paielor de cereale. Un fân de calitate mijlocie conține 15-17% apă, 8-9% substanțe proteice, 2-2,5% grăsimi, 23-28% celuloză, 39-43% substanțe extractive neazotate, 6% săruri minerale și cantități apreciabile de vitamine. Valoarea nutritivă a fânului variază foarte mult în funcție de compoziția floristică a pajiștii, epoca de recoltare, modul de pregătire și păstrare. Aceasta având importanță egală, în sensul că în cazul unei compoziții floristice valoroase fâneții, nu se poate obține un fân bun dacă recoltarea nu se face la timp, iar procesul de uscare nu se efectuează corespunzător. De asemenea, nu va rezulta fân de calitate superioară, oricâtă atenție s-ar acorda momentului de recoltare a pregătirii fânului, dacă fâneața este alcătuită din specii puțin valoroase. Datorită valorii nutrivive ridicate, fânul se folosește cu foarte bune rezultate în furajarea vacilor cu lapte, a tineretului, reproducătorilor ș.a., putând substitui o parte din nutrețurilor concentrate. Pe de altă parte, fânul este mult mai ieftin în comparație cu alte furaje (Motcă Gh. și col., 1994). Sursa principală de producerea fânului constituie suprafețe însemnate de pajiști permanente și temporare, dar și culturile de leguminoase perene, precum și culturile anuale de nutreț. Recoltarea fânețelor Principala problemă a cositului fânețelor o constituie epoca de recoltare, precum și înălțimea de recoltare, de care depinde productivitatea în anii următori și compoziția floristică. 11

Pagina 8

Epoca de recoltare a fânețelor are o influență foarte mare asupra cantității și calității fânului. Recoltarea fânețelor cu întârziere, ceea ce are loc frecvent în practică, prezintă numeroase neajunsuri. Astfel, fânul recoltat cu întârziere are un conținut scăzut în proteină, săruri minerale și vitamine, dar cu un conținut mai ridicat în celuloză, ceea ce reduce consumabilitatea și digestibilitatea nutrețului. Refacerea plantelor după cositul cu întârziere se face mai greu, deoarece coincide cu o perioadă secetoasă și ca atare se reduce producția recoltei următoare. De asemenea și producția din anul următor va avea de suferit, deoarece nu se poate acumula din vreme rezerva de hrană pentru anotimpul rece. Recoltarea timpurie a fânețelor prezintă avantajul obținerii unui fân bogat în proteine, cu un conținut redus de celuloză, un grad ridicat de consumabilitate și digestibilitate, dar cu o producție redusă la unitatea de suprafață. Prin repetarea recoltării timpurii, mai mulți ani consecutivi, are loc dispariția treptată a gramineelor și leguminoaselor valoroase. Din cele prezentate rezultă că, la stabilirea epocii optime de recoltare a fânețelor, trebuie să se țină seama de producție și de calitatea nutrețului, efectuându-se recoltarea atunci când se realizează cea mai mare producție de proteină la hectar, respectiv cea mai mare producție de U.N. la hectar. Acest obiectiv se realizează atunci când gramineele sunt în faza de înspicare-începutul înfloririi, iar leguminoasele se află în faza de îmbobocire. Rezultă că epoca de recoltare a fânețelor se stabilește în funcție de specia dominantă. Alegerea epocii optime de recoltare pentru fân este mai dificilă pe pajiștile permanente cu ritm de dezvoltare diferit, cum ar fi pajiștile dominate de Agrostis tenuis + Agrostis stolonifera + Poa pratensis. În această situație, recoltarea se va efectua în funcție de gramineea mai timpurie, în cazul de față a speciei Poa pratensis, deși gramineea tardivă, Agrostis tenuis, are o înălțime mică. Adesea, recoltele următoare (a doua și a treia) sunt dominate de speciile tardive. La otavă, se ține seama de specia care are o pondere cea mai mare în structura recoltei, respectiv Agrostis tenuis și A. Stolonifera. Dacă recoltarea se efectuează an de an în perioada optimă specifică, cu timpul, se constată scăderea producției și înrăutățirea compoziției floristice datorită lipsei posibilităților de autoînsămânțare a speciilor valoroase din pajiști, iar speciile nevaloroase, care își încheie ciclul evolutiv mai devreme, diseminează și provoacă înrăutățirea compoziției floristice. De aceea, pajiștile trebuie cosite pentru fân la epoci diferite (la înspicare, la înflorire, la maturitatea semințelor). Pajiștile care realizează 2-3 coase pe an, se vor împărți în 4-6 parcele. În cadrul rotației epocii de recoltare, se compensează calitatea slabă a fânului obținut de pe parcelele care se recoltează târziu, cu calitatea foarte bună a fânului provenit de pe parcelele care se recoltează timpuriu. 12

Pagina 9

De asemenea, ținând seama de neajunsurile semnalate, se recomandă schimbarea modului de folosire, pe durata unui an, sau pe o perioadă mai îndelungată, adică folosirea fâneței prin pășunat (folosirea alternativă a pajiștilor). Același lucru poate să fie realizat într-o singură perioadă de vegetație (folosită mixtă), așa cum practică în țara noastră, pe mari suprafețe de fânețe. Aceste fânețe se pășunează primăvara, după care animalele sunt deplasate pe pășuni de munte și alpine. În toamnă, animalele revin pe aceste suprafețe, pășunând otava. Cu toate că acest sistem prezintă unele neajunsuri, datorită insuficienței nutrețurilor primăvara devreme, este practicat pe scară largă. Este necesar însă, primăvara, pășunatul acestor fânețe să fie de scurtă durată, cu o încărcătură redusă de animale, iar pentru suplinirea necesarului de nutreț, crearea de rezerve de fân sau nutreț însilozat, ori semănatul din toamnă a unor culturi, cum ar fi: rapița, secara, raigrasul aristat sau borceagul de toamnă. Înalțimea de recoltare a fânețelor. Înălțimea de sol la care se recoltează plantele influențează și calitatea fânului. Dacă recoltatul se face prea aproape de sol (ras), plantele se refac mai încet, deoarece rezervele de hrană depozitate la partea inferioară a tulpinilor se epuizează, iar cu timpul unele specii pot să dispară din covorul ierbos. Dacă recoltarea se va face prea sus, se obține o producție mai mică de fân, iar calitatea fânului va fi mai slabă, nefiind recoltate o parte din organele plantelor cu talie joasă (lăstarii scurți și frunzele gramineelor, în special). Înălțimea de recoltare a fânețelor este de 4 - 5 cm de la suprafața solului în cazul fânețelor de mare producție, ultima coasă se va face la 7 - 8 cm de la suprafață pentru a permite plantelor să acumuleze rezerve de hrană necesare pentru a rezerva condițiilor nefavorabile din iarnă. În tabelul următor se reprezintă pierderile de fân în funcție de înălțimea de recoltare a fânețelor. Pierderile de fân în funcție de înălțimea de recoltare a fânețelor Înălțimea de Producția de Pierderi de fân Fâneață cosit (cm) fân (kg/ha) Kg/ha % 4-5 2180 - - De stepă 6-7 1790 390 22 8-10 1330 850 40 4-5 2000 - - De munte 6-7 1770 230 12 11-12 1440 560 28 4-7 1820 - - De pădure 9-12 1300 400 26 13

Pagina 10

La întocmirea situațiilor de lucrări pentru lucrările prevăzute în amenajament se vor include conform normativelor, fazele care au fost necesare executării acestor lucrări. La finalul executării lucrărilor se va face recepția lor. PENTRU FIECARE TRUP DE PAJIȘTE TREBUIE SĂ EXISTE UN CAIET DE LUCRĂRI, CARE SĂ CUPRINDĂ TOATE DATELE NECESARE CU PRIVIRE LA LUCRĂRILE EXECUTATE, RESPECTIV DENUMIREA LUCRĂRII EXECUTATE, DATA EFECTUĂRII, SUPRAFAȚA PE CARE S-A EFECTUAT LUCRAREA. Constituie contravenții următoarele fapte: a) pășunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajiști în afara perioadei de pășunat; b) introducerea pe pajiști a unor specii de animale, altele decât cele stabilite prin contract; c) neîndeplinirea de către deținătorii sau utilizatorii de pajiști a obligațiilor prevăzute în contract; d) circulația pe pajiști cu orice alte mijloace de transport, inclusiv cu atelaje, decât cele folosite pentru activități agricole de cel care utilizează pajiștea; e) nerespectarea bunelor condiții agricole și de mediu; f) arderea vegetației pajiștilor permanente; g) concesionarea/închirierea pajiștilor aflate în domeniul public sau privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor unor persoane care nu sunt îndreptățite; h) amplasarea pe pajiște a unor obiective de investiții altele decât cele care deservesc activități agricole; i) scoaterea din circuitul agricol a terenurilor având categoria de folosință pajiște fără aprobările legale în vigoare; j) încălcarea prevederilor privind prețul concesiunii/închirierii se stabilește ținând cont de echilibrul financiar dintre valoarea producției de iarbă disponibilă și obligațiile care îi sunt impuse utilizatorului pajiștii permanente prin cheltuielile cu implementarea amenajamentului pastoral; k) neinițierea procedurii de concesionare/închiriere a pajiștilor până la data de 1 martie a fiecărui an; l) neverificarea respectării încărcăturii optime de animale/ha/an, în vederea stabilirii disponibilului de pajiști ce pot face obiectul concesionării/închirierii; m) neîndeplinirea atribuțiilor cu privire la elaborarea și realizarea amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente; 14

Pagina 11

n) neaplicarea amenajamentului pastoral în condițiile prevederilor prezentei ordonanțe de urgență. Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează: a) cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoana fizică, respectiv cu amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei pentru persoana juridică, faptele prevăzute la lit. f); b) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei pentru persoana fizică, respectiv cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei pentru persoana juridică, faptele prevăzute la lit. a), d), e) și n); c) cu amendă de la 250 lei la 500 lei pentru persoana fizică, respectiv cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei pentru persoana juridică, faptele prevăzute la lit. b) și c); d) cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, faptele prevăzute la lit. g); e) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, fapta prevăzută la lit. h); f) cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei pentru faptele prevăzute la lit. k), l) și m). Contravenția prevăzută la alin. litera h) se sancționează și cu sancțiunea complementară constând în desființarea lucrărilor și aducerea terenului în starea inițială pe cheltuiala contravenientului. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoanele împuternicite de structurile centrale și locale cu atribuții în domeniu, aflate în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, de către primar și persoanele împuternicite de acesta, precum și de către polițiștii de frontieră pentru faptele constatate în zona specifică de competență. Combaterea și distrugerea buruienii Ambrozia Având în vedere prevederile HG nr. 17/2021 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 707/2018, prevederile Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii Ambrozia și prevederile H.G. nr. 707/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.62/2018 privind combaterea buruienii Ambrozia, trebuie să se acorde o atenție deosebită la verificarea tuturor terenurilor agricole și neagricole, identificarea zonelor infestate cu buruiana Ambrozia și combaterea necondiționată a acesteia. Potrivit prevederilor art. 3 din H.G.nr. 17/2021, verificarea și identificarea terenurilor infestate cu buruiana ambrozia de pe raza teritorială a unităților administrativ-teritoriale se efectuează de către autoritățile administrației publice locale, prin agenții agricoli angajați sau persoanele din cadrul acestora, desemnate prin dispoziție a primarului. 15

Pagina 12

Verificarea și identificarea terenurilor infestate cu buruiana Ambrozia se declanșează primăvara după răsărirea acestei buruieni și se încheie până cel târziu la data de 20 mai a fiecărui an, când se poate constata o diferențiere vegetativă față de celelalte specii de buruieni. În urma verificărilor realizate de persoanele desemnate, potrivit prevederilor legale, autoritățile administrației publice locale întocmesc centralizatorul cu suprafețele de teren pe care s-a constatat existența buruienii Ambrozia (conform modelului prevăzut în anexa nr.1 din H.G. nr. 707/2018) până la data de 25 mai a fiecărui an (conform H.G. nr.707/2018, art.3, alin 2). Pe baza centralizatorului, autoritățile administratiei publice locale transmit somații (conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 din H.G. nr.707/2018) pentru distrugerea buruienii Ambrozia către toți deținătorii de terenuri persoane fizice/juridice, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și bazinelor piscicole unde au fost identificate focare de infestare cu buruiana Ambrozia. Somațiile se transmit până cel târziu la data de 5 iunie a fiecărui an (potrivit art. 3 alin. 3 din H.G.nr.707/2018). După transmiterea somațiilor de către autoritățile administrației publice locale, verificarea și constatarea nerespectării de către proprietarii sau deținătorii de terenuri, beneficiarii lucrărilor de construcții, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole a dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, cu modificările ulterioare, denumită în continuare lege, se fac de către autoritățile administrației publice locale pe a căror rază teritorială se face controlul, prin personal împuternicit prin dispoziție a primarului, de către polițiști locali sau de către comisari ai Gărzii Naționale de Mediu (Art. 4, alin. 1 din HG nr. 17 / 2021). Verificarea nerespectării de către proprietarii sau deținătorii de terenuri, beneficiarii lucrărilor de construcții, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole a dispozițiilor art. 1 din lege și aplicarea sancțiunilor potrivit prevederilor art. 3 din lege se fac de către autoritățile administrației publice locale pe a căror rază teritorială se face controlul, prin personal împuternicit prin dispoziție a primarului, de către polițiști locali sau de către comisari ai Gărzii Naționale de Mediu., după cum urmează: a) prin proces-verbal de verificare, constatare și aplicare a sancțiunii contravenționale, care se încheie de către personalul împuternicit prin dispoziție a primarului din cadrul autorităților administrației publice locale și polițiștii locali; 16

Pagina 13

b) prin proces-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1.005/2012 privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu, cu modificările și completările ulterioare, care se încheie de către comisari ai Gărzii Naționale de Mediu (Art. 4, alin. 2 din HG nr. 17 / 2021). Autoritățile administrației publice locale supraveghează pe toată perioada de vegetație aplicarea metodelor de combatere a buruienii Ambrozia (Art. 7, alin.1, 3 din H.G.nr.707/2018. Autoritățile administrației publice locale pe a căror rază teritorială se face controlul, prin personalul împuternicit prin dispoziție a primarului, polițiștii locali sau comisarii Gărzii Naționale de Mediu se deplasează în localitățile unde a fost semnalată existența unor terenuri infestate cu buruiana ambrozia, în baza centralizatorului întocmit anterior și efectuează: ➢ primul control în perioada 1-15 iulie a fiecărui an și ulterior, în situația în care buruiana ambrozia a răsărit mai târziu, ca urmare a condițiilor climatice nefavorabile din primăvară; dacă se constată nerespectarea prevederilor legale întocmesc un proces- verbal, aplicând sancțiunea «Avertisment». Procesul-verbal se redactează în trei exemplare originale, din care un exemplar este transmis contravenientului, un exemplar este transmis primăriei pe raza căreia s-a constatat existența terenului infestat și un exemplar rămâne la instituția din care face parte agentul constatator (Art. 10, alin. 1,2, 3 din HG nr. 17 / 2021). ➢ al doilea control asupra terenurilor contravenienților sancționați cu sancțiunea «Avertisment» în perioada 16 iulie - 31 octombrie a fiecărui an. În situația în care la data efectuării controlului se constată nerespectarea prevederilor legale de către cei sancționați cu «Avertisment», se încheie un nou proces-verbal în trei exemplare originale și aplică sancțiunile prevăzute la art. 3 alin. (2) din lege. La cel de-al doilea control se realizează imagini video/foto datate și relaționate cu indicatori stabili din locație și cu suprafețele infestate, care se arhivează. După primirea procesului-verbal, contravenientul achită amenda potrivit prevederilor art. 28 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare (Art. 11, alin. 1,2, 3, 4 din HG nr. 17 / 2021). Procesul-verbal se redactează în trei exemplare originale, din care un exemplar este transmis contravenientului, un exemplar este transmis primăriei pe raza căreia s-a constatat 17

Pagina 14

existența terenului infestat și un exemplar rămâne la instituția din care face parte agentul constatator. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale sau Ministerul Sănătății pot solicita autorităților administrației publice locale, poliției locale sau Gărzii Naționale de Mediu efectuarea unor controale tematice suplimentare pe raza localităților unde a fost semnalată prezența unor focare de infestare a terenurilor cu buruiana ambrozia, sancțiunile aplicându-se corespunzător prevederilor prezentelor norme metodologice. Verificarea autorităților administrației publice locale care nu respectă sau nu aplică măsurile prevăzute din lege se realizează de către specialiști desemnați de prefect, care au și competența de a sancționa nerespectarea prevederilor legii. Specialiștii desemnați de prefect desfășoară permanent activități de verificare și control, în perioada 1 august - 31 octombrie a fiecărui an. (Art. 13, alin. 1,2, 3, din HG nr. 17 / 2021). 18

Pagina 15

U.A.T. Hărmănești – persoane fizice/juridice, JUD. IAȘI Parcela de Tarla Valori medii pe tarlale Recomandări pentru parcela de fertilizare fertilizare Ingraș. Ingraș. chimice (subst. activă) organice P Carbo Indice Denu- K Humus N P2O5 K2O nr Ha nr pH pp -nati azot mire ppm % Total Total m % I.N t/ha Total Total tone kg/ha kg kg/ha kg/ha kg kg 1 1 Ps+Fn 1 7,4 73 401 3,02 1,16 50 - - 2 -//- Fânețe -//- 7,6 102 535 60 - - 3 5 Fânețe 5 7,5 69 400 60 - - 4 6 Pășune 6 7,5 69 400 2,89 1,35 60 - - 5 16 Pășune 16 7,4 92 505 2,97 50 - - 17+1 6 Fânețe 17+18 7,3 86 399 70 - - 8 7 27 Pășune 27 7,5 92 289 70 - - 8 33 Pășune 33 7,1 75 400 3,20 60 - - 9 51 Pășune 51 7,3 86 377 60 - - 10 54 -//-//- 54 7,5 92 289 2,93 1,27 70 - - 71+7 11 Fânețe 71+73 7,5 96 560 2,99 0,93 70 - - 3 12 76 Pășune 76 7,3 76 470 70 - - 13 79 -//-//- 79 7,4 67 329 3,05 60 - - 14 80 Fn+Ps 80 7,5 70 459 70 - - 15 94 Pășune 94 7,3 78 450 60 -- - 19

Pagina 16

16 95 -//-//- 95 7,2 79 345 3,05 70 - - 17 96 -//-//- 96 7,4 67 430 3,16 70 - - 18 97 Pășune 97 7,2 85 375 60 - Total 50,97 -*Parcelele din T2 și T3 se găsesc în T1, parcela din T5 este în T95, parcela din T7 este în T1, parcelele din T9 sunt în T5, parcelele din T10 sunt în T6, parcela din T12 este în T17, parcela din T13 este în T17, parcela din T14 este în T16, parcela din T15 este în T17, parcela din T16 este în T17, parcela din T19 este în T17, parcela din T21 este în T1, parcela din T22 este în T18, parcela din T24 este în T17, parcelele din T25 sunt în T5, parcela din T34 este în T51, parcela din T35 este în T54, parcela din T49 este în T17, parcelele din T75 sunt în T80, parcela din T77 este în T76, parcela din T78 este în T80, parcela din T81 este în T27, parcela din T84 este în T94, parcela din T98 este în T97, parcela din T110 este în T33 . - Recolta scontată masă verde (Ps) este de 8.000-10.000 kg/ha, iar pentru fânețe de 2.000-2.500 kg/ha fân. - Doza de îngrășăminte organice recomandată este de 15-20 t/ha o dată la 3-4 ani. - Cand se administrează îngrășăminte organice, dozele de îngrășăminte chimice (NPK) se micșorează proporțional cu cantitatea administrată, conținutul mediu de substanțe nutritive fiind de :0,5% N ; O,25% P2O5 ; O,6 % K2O . - Dozele de îngrășăminte chimice recomandate se pot aplica după efectuarea lucrărilor de punere în valoare a pajistilor. 20

Pagina 17

Lista unităților de sol (US) și caracterizarea acestora CLASA PROTISOLURI US1_Aluviosol entic-calcaric-gleic, proxicalcaric, endogleic, lut argilos/lut mediu, dezvoltat pe depozite fluviale. CLASA CERNISOLURI US2_Faeoziom cambic, lut mediu / lut mediu, dezvoltat pe materiale eluvialedeluviale, cu eroziune neapreciabilă-slabă în suprafață. CLASA LUVISOLURI US3_Preluvosol stagnic, epihipostagnic, lutonisipos mediu / lut mediu, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune slabă în suprafață. CLASA HIDRISOLURI US4_Gleiosol calcaric, argilă lutoasă / argilă lutoasă, dezvoltat pe materiale fluviale. COMPLEXE DE SOLURI US5_Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate și semistabilizate format din: - Faeoziom cambic-greic-stagnic, lut mediu / lutoargilos mediu, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune slabă-moderată în suprafață..........................(80%); - Antrosol erodic-cernic, proxicalcaric, lut mediu / lut mediu, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune excesivă în suprafață.....................................(20%). US6_Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate format din: - Faeoziom argic-greic, lut argilos / lut mediu, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune slabă-moderată în suprafață..........................................(75%); - Preluvosol stagnic, epihipostagnic, lut mediu / lutoargilos mediu, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune slabă-moderată în suprafață.....................(25%). 21

Pagina 18

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 1 Denumire sol: Aluviosol entic-calcaric-gleic, proxicalcaric, endogleic, lut argilos/lut mediu, dezvoltat pe depozite fluviale. Formula de sol: AS en-ka-gc / G2 – k1 - TT/LL – Tf – t/ Nr. profilul de sol: 1 Suprafața US: 2.39 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Hărmănești Răspândire: Tarla 97 (parțial), 94 (parțial), 96 (parțial). Aspectul suprafeței terenului: Uniform Condițiile naturale în care apare: S-a format pe șes slab dezvoltat, apa freatică 1.5-2.0 m, materiale fluviale. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip: Ao (0 – 20 cm) – lut argilos; brun cenușiu deschis (2.5Y 6/2) în stare umedă și galben pal (2.5Y 7/4) în stare uscată; reavăn; structura mic grăunțoasă slab dezvoltată; friabil în stare umedă; dur în stare uscată; moderat plastic; pori mici și mijlocii frecvenți; trecere treptată. CGox (20 – 70 cm) – lutos; brun roșcat (5 YR 5/4) cu pete brun roșcate (5 YR-4/4) în stare umedă; jilav; masiv; plastic; adeziv; bobovine mici; trecere treptată. CGr (70 – 100 cm) – lut argilos; ruginiu vinețiu (5 Y 5/6) cu pete cenușii (5 GY 5/2) în stare umedă; jilav; masiv; moderat compact; bobovine mici; CaCO3 sub formă de vinișoare frecvente. Fizico-chimice ➢ Reacția solului este slab alcalină (pH = 7.8); ➢ Conținut mic în humus (2.20%); ➢ Conținut mic în azot total (N = 0.115 %); ➢ Conținut mijlociu în fosfor mobil (P = 35 ppm); ➢ Conținut mijlociu în potasiu mobil (K = 180 ppm). 22

Pagina 19

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 2 Denumire sol: Faeoziom cambic, lut mediu / lut mediu, dezvoltat pe materiale eluvialedeluviale, cu eroziune neapreciabilă-slabă în suprafață. Formula de sol: FZ cb / LL/LL – Sp/Ss – m/e10-11 Nr. profilul de sol: 5 Suprafața US: 3.43 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Hărmănești Răspândire: Tarla 76 (parțial), 51, 54, 27, 16 (parțial). Aspectul suprafeței terenului: Uniform Condițiile naturale în care apare: S-a format pe culmi interfluviale, apa freatică mai mare de 5 m, materiale eluviale-deluviale. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip: Am (0 – 27 cm) – lutos, brun cenușiu foarte închis (10YR 2/2) în stare umedă și brun cenușiu închis (10YR 4/2) în stare uscată; reavăn; structură distrusă prin lucrările agricole; slab compact; pori mici și mijlocii frecvenți; trecere treptată. AB (27 – 65 cm) – lutos; brun gălbui (10YR 5/4) în stare umedă și brun pal (10YR 6/3) în stare uscată; reavăn; poliedric subangular mic-mediu; slab compact; trecere treptată. Bv (65 – 90 cm) – lutos; brun gălbui (10 YR 5/6) în stare umedă și galben brun (10YR 6/6) în stare uscată; reavăn; poliedric subangular mare la poliedric angular; friabil în stare umedă, dur în stare uscată; moderat plastic și adeziv în stare umedă; trecere treptată. Fizico-chimice ➢ Reacția solului este slab acidă (pH = 6.7) în primul orizont; ➢ Conținut mic în humus (2.70%); ➢ Conținut mic în azot total (N = 0.140 %); ➢ Conținut mic în fosfor mobil (P = 12 ppm); ➢ Conținut mic în potasiu mobil (K = 130 ppm). 23

Pagina 20

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 3 Denumire sol: Preluvosol stagnic, epihipostagnic, lutonisipos mediu / lut mediu, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune slabă în suprafață. Formula de sol: EL st / W2 - LN/LL – Sp – m/e11 Nr. profilul de sol: 6 Suprafața US: 0.67 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Hărmănești Răspândire: Tarla 16 (parțial), 17+18 (parțial). Aspectul suprafeței terenului: Uniform Condițiile naturale în care apare: S-a format pe culmi interfluviale, apa freatică mai mare de 5 m, materiale eluviale-deluviale. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip: Aț (0 – 17 cm) – lut nipos mijlociu, brun (10YR 4/3) în stare umedă și brun gălbui (10YR 5/4) în stare uscată; reavăn; grăunțos mic; friabil în stare umedă; dur în stare uscată; pori mici și mijlocii frecvenți; rădăcini subțiri foarte frecvente; coprolite; trecere treptată. Ao (17 – 28 cm) – lut nipos mijlociu, brun (10YR 4.5/3) în stare umedă și brun gălbui (10YR 5/4) în stare uscată; reavăn; grăunțos-mic poliedric; friabil în stare umedă; dur în stare uscată; pori mici și mijlocii frecvenți; rădăcini subțiri frecvente; trecere treptată. ABw (28 – 55 cm) – lutos; brun gălbui (10YR 5/4) în stare umedă și brun gălbui deschis (10YR 6/4) în stare uscată; reavăn; poliedric abangular mic; cervotocine; rădăcini subțiri rare; trecere treptată. Btw (55 – 80 cm) – lutos; brun gălbui (10YR 5/4) în stare umedă și brun gălbui deschis (10YR 6/4) în stare uscată; jilav; prismatic slab dezvoltat; pete ferice rare; cervotocine și crotovine; rădăcini subțiri rare; trecere treptată. 24

Pagina 21

Fizico-chimice ➢ Reacția solului este slab acidă (pH = 6.2) în primul orizont; ➢ Conținut mic în humus (1.89%); ➢ Conținut foarte mic în azot total (N = 0.097 %); ➢ Conținut mare în fosfor mobil (P = 40 ppm); ➢ Conținut mic în potasiu mobil (K = 70 ppm). UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 4 Denumire sol: Gleiosol calcaric, argilă lutoasă / argilă lutoasă, dezvoltat pe materiale fluviale. Formula de sol: GS ka / k1 - AL/AL – Tf – a/ Nr. profilul de sol: 3 Suprafața US: 9.45 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Hărmănești Răspândire: Tarla 97 (parțial), 94 (parțial), 76 (parțial), 73+71, 1 (parțial), 95 (parțial). Aspectul suprafeței terenului: Uniform Condițiile naturale în care apare: S-a format pe văi înguste, apa freatică 0.8-1.2 m, materiale fluviale. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip: 25

Pagina 22

Aț (0 – 17 cm) – argilă lutoasă, negru (5Y 2.5/1) în stare umedă și negru cenușiu închis (5Y 3/2) în stare uscată; reavăn; poliedric mediu; moderat compact; plastic; adeziv; rădăcini subțiri frecvente; efervescență slabă-moderată; trecere treptată. ACGox (17 – 45 cm) – argilă lutoasă; cenușiu oliv închis (5Y 3/2) cu pete brun roșcate (5 YR 4/3) în stare umedă și cenușiu oliv (5Y 4/2) cu pete brun roșcate (5 YR 4/4) în stare uscată; jilav; structură masivă; plastic; adeziv; efervescență puternică în masă; CaCO3 sub formă de eflorescențe; bobovine mici și punctuațiuni ferimanganice; rădăcini subțiri rare; trecere treptată. CGr (45 – 75 cm) – argilă lutoasă; cenușiu oliv (5 Y 5/3) cu pete roșcate gălbui (5Y 4/5) în stare umedă; jilav-umed; masiv; efervescență puternică în masă; CaCO3 sub formă de eflorescențe. Fizico-chimice ➢ Reacția solului este slab alcalină (pH = 8.3) în primul orizont; ➢ Conținut mic în humus (1.45%); ➢ Conținut extrem de mic în azot total (N = 0.098 %); 26

Pagina 23

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 5 Denumire sol: Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate și semistabilizate format din: - Faeoziom cambic-greic-stagnic, lut mediu / lutoargilos mediu, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune slabă-moderată în suprafață..........................(80%); - Antrosol erodic-cernic, proxicalcaric, lut mediu / lut mediu, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune excesivă în suprafață.....................................(20%). Formula de sol: FZ cb-gr-st / W2 - LL/TT – Sp – t/e11-12 AT er-cz / k1 - LL/LL – Sp – m/e14-15 Nr. profilul de sol: 2, 4 Suprafața US: 28.08 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Hărmănești Răspândire: Tarla 96 (parțial), 95 (parțial), 94 (parțial), 80, 79, 33. Aspectul suprafeței terenului: Neuniform Condițiile naturale în care apare: S-a format pe versanți, apa freatică >5 m, materiale deluviale. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip Faeoziom cambic-greic-stagnic: Am (0 – 20 cm) – lutos, brun cenușiu foarte închis (10YR 3/2) în stare umedă și brun cenușiu închis (10YR 4/2) în stare uscată; reavăn; structură distrusă prin lucrările agricole; slab compact; pori mici și mijlocii frecvenți; trecere treptată. 27

Pagina 24

AmeBw (20 – 50 cm) – lutos; brun cenușiu (10YR 5/2) în stare umedă și brun pal (10YR 6/3) în stare uscată; reavăn; grăunțos – mic poliedric abangular; slab compact; trecere treptată. Bvw (50 – 80 cm) – lutos; brun gălbui (10 YR 5/4) în stare umedă și galben brun (10YR 6/6) în stare uscată; reavăn; poliedric subangular mare; friabil în stare umedă, dur în stare uscată; slab plastic și adeziv în stare umedă; trecere treptată. BvCn (80 – 100 cm) – lutos; brun gălbui (10 YR 5/6) în stare umedă și galben brun (10YR 6/8) în stare uscată; reavăn; poliedric angular mare; nu face efervescență; crotovine. Fizico-chimice ➢ Reacția solului este slab acidă (pH = 6.2) în primul orizont; ➢ Conținut mic în humus (3.0%); ➢ Conținut moderat în azot total (N = 0.156 %); ➢ Conținut foarte mare în fosfor mobil (P = 131 ppm); ➢ Conținut moderat în potasiu mobil (K = 188 ppm). Profil de tip Antrosol erodic-cernic: ACkț (0 – 15 cm) – lut mediu, brun gălbui (10YR 5/4) în stare umedă și galben bruniu (10YR 6/6) în stare uscată; reavăn; structură distrusă de lucrările agricole; slab compact; pori mici și mijlocii frecvenți; efervescență slab-moderată în masă; trecere treptată. Cca (15 – 50 cm) – lut mediu; galben albicios (2.5 Y 7/6) în stare umedă și galben (2.5 Y 8/6) în stare uscată; reavăn; masiv; efervescență excesivă în masă; CaCO3 sub formă de eflorescențe și pseudomicelii. Fizico-chimice ➢ Reacția solului este slab alcalină (pH = 8.0) în primul orizont; ➢ Conținut mic în humus (2.05%); ➢ Conținut mic în azot total (N = 0.115 %); 28

Pagina 25

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 6 Denumire sol: Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate format din: - Faeoziom argic-greic, lut argilos / lut mediu, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune slabă-moderată în suprafață..........................................(75%); - Preluvosol stagnic, epihipostagnic, lut mediu / lutoargilos mediu, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune slabă-moderată în suprafață.....................(25%). Formula de sol: FZ ar-gr / TT/LL – Sp – m/e11-12 EL st / W2 - LL/TT – Sp – t/e11-12 Nr. profilul de sol: 7 Suprafața US: 6.95 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Hărmănești Răspândire: Tarla 1 (parțial), 5, 6, 17+18 (parțial). Aspectul suprafeței terenului: Neuniform Condițiile naturale în care apare: S-a format pe versanți, apa freatică >5 m, materiale deluviale. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip: Aț (0 – 10 cm) – lutoargilos, brun foarte închis (10YR 2/2) în stare umedă și brun cenușiu (10YR 5/2) în stare uscată; reavăn; structură distrusă prin lucrările agricole; slab compact; pori mici și mijlocii frecvenți; trecere treptată. Ame (10 – 28 cm) – lutoargilos; brun cenușiu închis (10YR 3.5/2) în stare umedă și brun cenușiu închis (10YR 4/2) în stare uscată; pudrat albicios la partea inferioară; reavăn; glomerular-grăunțos mic; plastic și adeziv în stare umedă; rădăcini frecvente; trecere treptată. 29

Pagina 26

AB (38 – 50 cm) – lutos; brun gălbui (10YR 5/4) în stare umedă și brun pal (10YR 6/3) în stare uscată; reavăn; mic poliedric abangular; slab compact; trecere treptată. Bt (50 – 100 cm) – lutos; galben (2.5 Y 7/6) în stare umedă; reavăn; poliedric angular mediu-mare; moderat plastic și adeziv în stare umedă; puncte ferimanganice frecvente. Fizico-chimice ➢ Reacția solului este slab acidă (pH = 6.8) în primul orizont; ➢ Conținut mic în humus (3.15%); ➢ Conținut mic în azot total (N = 0.150 %); ➢ Conținut mare în fosfor mobil (P = 42 ppm); ➢ Conținut mijlociu în potasiu mobil (K = 178 ppm). 30

Pagina 27

Vegetația Din punct de vedere geobotanic, teritoriul comunei Hărmănești aparține la două zone: Zona de silvostepă care cuprinde terasele Siretului din partea de sud-vest a teritoriului; Zona de pădure care cuprinde partea de nord-vest a teritoriului. Pajiștile de silvostepă. Apar în zonele de alunecări din partea de sud-est a teritoriului și sunt alcătuite din Festuca pseudovina și infiltrații slabe de Festuca vallesiaca, iar dintre leguminoase apar Lotus corniculatus, Medicao falcata și Medicago lupulina. Zona de pădure cuprinde: - Subetajul fagului reprezentat prin pădurile din nordul teritoriului, în care fagul se asociază cu gorunul (Quercus petraea), carpenul (Carpinus betulus), teiul (Tilia cordata), arțarul (Acer platonoides, ulmul (Ulmus montana), frasinul (Fraxinus excelsior). Pajiștile sunt dominate de păiușcă (Agrostis tenuis), păiuș (Festuca pratensis), timoftică (Pleum pratensis). -Subetajul de gorun – stejar, ocupă majoritatea masivelor păduroase de pe teritoriu, în care stejarul (Quercus robur) formează arborete, asociindu-se cu carpenul (Carpinus betulus), teiul (Tilia cordata), gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior). - Vegetația intrazonală este reprezentată prin pajiști de luncă, constituite din asociații cu Agropyrum repens, Lolium perene, Alopecurus pratensis, Agrostis alba, Poa pratensis iar în zonele mlăștinoase, specii de Carex, Juncus, Scirpus. - Vegetația cultivată este reprezentată prin grâu de toamnă, porumb, orz, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, cartof, legume, vița de vie, pomi fructiferi. Influența antropică Influența activității omului asupra solurilor are aspecte variate, de la luarea în cultură a terenurilor prin înlăturarea vegetației naturale, până la aplicarea de măsuri și lucrări de îmbunătățiri funciare și de ameliorare a solurilor. Influența înlăturării sau înlocuirii vegetației naturale Prin desțelenirea terenurilor se produce o frânare a procesului de acumulare a humusului, iar pe terenurile în pantã, se accelereazã eroziunea solurilor. Prin defrișarea pădurilor și modificarea echilibrului natural s-au declanșat procese geomorfologice actuale de alunecări de teren, eroziune în suprafață și adâncime, etc. 31

Pagina 28

Influența lucrărilor solului Executarea corectã a lucrărilor solului are o influență pozitivă în ceea ce privește porozitatea, permeabilitatea, regimul de apã și aer, activitatea biologicã și mobilizarea substanțelor nutritive din rezerva solului. Pe versanți, executarea lucrărilor pe contur, agroterasarea, afânarea adâncă, etc., se opun scurgerii apei pe pantă, protejează solul împotriva eroziunii în suprafață, contribuie la refacerea acestuia. Pe terenurile cu exces de umiditate de suprafață, arătura cu subsolaj sau afânarea adâncă, au ca efect eliminarea excesului de apă. Arătura de desfundare (la înființarea plantațiilor pomicole sau de viticole) duce la modificarea solurilor pe adâncimea de desfundare. Executarea incorectă a lucrărilor solului este însoțită de manifestarea unor influențe negative, dintre care menționăm: - executarea pe versanți a lucrărilor pe linia de cea mai mare pantă duce la accelerarea eroziunii în suprafață sau a eroziunii în adâncime; - defrișarea viilor terasate și lipsa de întreținere a lucrărilor de combatere a eroziunii solului existente (agroterase, benzi înierbate), duce la distrugerea în timp a acestor lucrări; - lucrarea solului prea umed sau prea uscat duce la formarea de brazde, curele și respectiv bulgãri mari, proces însoțit de deteriorarea structurii. Influența structurii și rotația culturilor Cultivarea pe terenurile în pantã a păioaselor și evitarea prășitoarelor, introducerea în asolament a culturilor perene (amelioratoare), contribuie la stăvilirea eroziunii solurilor. Rezultate bune privind ameliorarea solurilor saline și alcalice se obțin prin cultivarea de plante rezistente la astfel de condiții: orzul, meiul, iarba de Sudan, etc. Cultivarea an de an pe acelasi sol a unei singure plante sau a unui număr redus de plante, duce la secătuirea solului în anumite elemente nutritive, la cumularea efectului remanent al unor pesticide, etc. Influența îngrășămintelor, amendamentelor și pesticidelor Aplicarea corectă a îngrășămintelor influențează favorabil proprietățile solului, astfel : • dezvoltarea mai bună a vegetației înseamnă sistem radicular mai bogat, deci materie organică mai multă pentru sol, posibilități sporite de formare a humusului, refacerea structurii solului, ameliorarea însușirilor fizice, chimice și biologice ale solului; 32

Pagina 29

• îngrășămintele organice acționează direct prin aportul de substanțe nutritive, intensifică activitatea microbiologică, mărirește conținutul de humus, îmbunătățește însușirile fizice și ameliorează solurile acide. Folosirea incorectă a îngrășămintelor (felul acestora, doza, modul de aplicare) poate duce la efecte negative în ce privește proprietățile solului, astfel; • aplicarea în cantitãți prea mari a dejecțiilor, folosirea apelor uzate fãrã ca în prealabil sã fie trecute prin amenajãri speciale, duc la poluarea solului; • aplicarea sistematică de cantități mari de îngrășăminte cu azot poate duce la concentrații nocive de nitrați și nitriți în sol și în plante, pe seama cărora se pot forma alte substanțe și mai toxice și chiar cancerigene; • aplicarea neuniformă a îngrășămintelor duce la formarea de vetre, cu repercursiuni negative atât asupra producției, cât și a solului. Amendarea solurilor urmărește neutralizarea sau corectarea reacției prea acide sau prea alcaline a acestora. Amendarea incorectă provoacă o înrăutățire a însușirilor solului. Folosirea gipsului, în loc de oxid sau carbonat de calciu pe solurile acide duce la transformarea acidității potențiale în aciditatea actuală. Utilizarea carbonatului de calciu în loc de sulfat de calciu pe solurile alcalice și alcalizate provoacã o intensificare a alcalinitătii, datorită formării de carbonat de sodiu, ca urmare a schimbului Ca-Na. Prin erbicidare se înlătură prașilele și se menajează structura solului. Folosirea nerațională a pesticidelor duce la poluarea solului și a apelor freatice. Influența irigației Pe suprafața teritoriului nu se găsește un sistem de irigații. Deficitul de umiditate înregistrat în ultimii ani, ca urmare a unui regim pluviometric redus și a unor temperaturi estivale ridicate, au dus la accentuarea deficitului de umiditate astfel că unele culturi agricole au fost afectate. Sub rezerva necesității unor studii, inclusiv pedologice, pentru a evalua necesitatea irigației semnalăm unele aspecte negative ale acesteia: ▪ apa de irigației să fie de calitate pentru a nu sărătura sau polua solul; ▪ aplicarea necontrolată a irigației poate destabiliza structura solului și poate modifica bilanțul apelor subterane; ▪ se pot produce modificări fizice: creșterea compactității, micșorarea porozității și a vitezei de infiltrație a apei; 33

Pagina 30

▪ modificări chimice: mărirea capacității de schimb cationic, antrenarea nitraților din îngrășăminte, solubilizarea unor elemente, etc.; ▪ accelerarea proceselor biochimice din sol. Influența lucrărilor de prevenire și combatere a eroziunii Pe suprafața teritoriului au fost executate o serie de lucrări de combatere a eroziunii solului: benzi înierbate, agroterase, nivelări de alunecări, care au avut un efect favorabil în combaterea eroziunii și alunecãrilor. Lipsa de întreținere a acestor lucrări în momentul actual, duce la diminuarea efectului acestora pânã la anulare. Influența amenajărilor pentru plantații de viti-pomicole Înființarea plantațiilor de vii și pomi, necesită lucrări de mobilizare adâncă a solului, de nivelare, modelare, terasare, ceea ce provoacă o schimbare radicală a învelișului de sol. 34

Pagina 31

. Capacitatea de pășunat Conform datelor corespunzătoare pajiștilor din sectorul privat – persoane fizice în U.A.T. Hărmănești s-a calculat capacitatea de pășunat actuală. Datele rezultate sunt prezentate în următorul tabel. După aplicarea lucrărilor de îmbunătățire propuse în prezentul plan de amenajament estimăm o îmbunătățire a tuturor indicatorilor productivi și calitativi de peste 20%. Astfel, în prezent încărcarea cu UVM este de 0,75/ha pe toate trupurile de pajiște. Din datele rezultate din tabel rezultă, după aplicarea tuturor lucrărilor, o încărcătură medie de 38,23 UVM la o suprafață de 50,97 ha. Valorile capacității de pășunat Trupul Suprafața Producția Coeficient Producția Producția de pajiște parcelei de masă de folosire de masă totală de de exploatare Încărcare cu UVM *) verde (t/ha) (%) verde utilă masă verde (ha) (t/ha) (t) ZAF* /1 ha Total 1 2 3 4 5 6 7 8 9 (col. 3 x (col. 2 xcol.3) (col. 5 /0,05) (col. 7 / DSP) (col. 2 x col. 8) col. 4) 1 50,97 9 75 6,75 458,73 135 0,75 38,23 Total 50,97 38,23 * producție medie masă verde (t/ha) pe trup, conform studiu OSPA 2022 * ZAF - număr de zile animal furajat pe pășune; DSP - durată sezon pășunat – 180 zile - 0,05 - cantitatea de masă verde, în tone, consumată efectiv de un UVM/zi. Notă: *) Suprafață pajiște persoane fizice. 35

Pagina 32

Lucrări de îngrijire și îmbunătățire a pajiștii Pentru îngrijirea și îmbunătățirea pajiștii aparținând sectorului privat – persoane fizice și persoane juridice din U.A.T. Hărmănești sunt necesare următoarele lucrări: ➢ combaterea vegetației neconsumată prin cosire; ➢ strângerea pietrelor și resturilor vegetale; ➢ tăierea arboretelor, scoaterea cioatelor; ➢ înlăturarea vegetației arbustive; ➢ combaterea plantelor dăunătoare și toxice; ➢ împrăștierea mușuroaielor; ➢ fertilizarea cu îngrășăminte chimice sau organice. Hărțile ce se atașează amenajamentului Prezentul proiect de amenajament pastoral (II) are anexate următoarele hărți: - Planuri cadastrale scara 1: 10.000. - Studiu OSPA 2022. - Ortofotoplanul cu suprafața de pajiști permanente pentru sectorul privat – persoane fizice. 36

Pagina 33

37

Pagina 34

38