Plan Urbanistic General (PUG)

21 Memoriu general

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Descriere
Anunt etapa II PUG -privind consultarea publică privind actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Hărmănești, județul Iași 21_Memoriu_general36_Proprietate_obiective_utilitate_publica_intravilan35_Reglementari_tehnico_edilitare_propuse 34_Reglementari_UTR 33_Reglementari_urbanistice_propus
Pe site-ul primăriei
21_Memoriu_general
Emitent
Comuna Hărmănești, jud. Iași
Pagini
82
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), „21 Memoriu general”, Comuna Hărmănești, jud. Iași. Sursa: https://primaria-harmanesti.ro/wp-content/uploads/2_1_-Memoriu_general.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/harmanesti/107843-21-memoriu-general, 09.11.2026)

Fișier creat
17.05.2026
Arhivat
09.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Județul Iași, municipiul Iași, strada Profesor Ion Inculeț nr.7, bl.675, sc.D, et.1, ap.5; Nr. Reg. Com. J22 – 1218 – 2002; Cod Unic de Înregistrare RO 14997119 Cont RO28BRDE240SV14607602400, RO17TREZ4065069XXX000918, e-mail: [email protected], 0745 304514 0332803917 PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI VOLUMUL I MEMORIU GENERAL DENUMIREA PLAN URBANISTIC GENERAL LUCRARII AL COMUNAULUI HARMANESTI BENEFICIAR COMUNA HARMANESTI PROIECTANT SC ATD PROIECT SRL URBANISM PROIECT NR. 08 / 2023

Pagina 2

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI COLECTIV DE ELABORARE 1. COLECTIV DE ELABORARE Arh. Poiană Daniel Lucian ȘEF PROIECT SC ATD Proiect SRL Arh. Poiană Daniel Lucian SC ATD Proiect SRL URBANISM Arh. Poiană Tudor Răzvan SC ATD Proiect SRL Ing. Pojar Stelian ECHIPARE EDILITARĂ SC ATD Proiect SRL Arh. Poiană Daniel Lucian DESENATORI, SC ATD Proiect SRL TEHNOREDACTARE Arh. Poiană Tudor Răzvan SC ATD Proiect SRL SC SCAN3D SRL TRANSPUNERE GIS Ing. Hugianu Rareș ELABORATORI STUDII , SUBPROIECTANTI, COLABORATORI STUDIU GEOTEHNIC SC RC GROPROIECT SRL Studiu anexat STUDIU DE GOSPODARIRE APE SC CONALID SRL Studiu anexat STUDIU ARHEOLOGIC Conf. Dr. Vasile Cotiugă Studiu anexat STUDIU ISTORIC SC ARHISTIL SRL Studiu anexat RIDICARE TOPOGRAFICA SC SCAN3D SRL Studiu anexat STUDIU PEDOLOGIC OSPA Iași Studiu anexat MEMORIU GENERAL 2

Pagina 3

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI CUPRINS PLAN URBANISTIC GENERAL PIESE SCRISE VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI 1.2. OBIECTUL LUCRARII 1.3. SURSE DOCUMENTARE 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. EVOLUTIE 2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL 2.3. RELATII IN TERITORIU 2.4. ACTIVITATI ECONOMICE 2.5. POPULATIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE 2.6. CIRCULATIE 2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL 2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE 2.9. ECHIPARE EDILITARA 2.10. PROBLEME DE MEDIU 2.11. DISFUNCTIONALITATI 2.12. NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA 3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE 3.2. EVOLUTIE POSIBILA, PRIORITATI 3.3. OPTIMIZAREA RELATIILOR ÎN TERITORIU 3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR 3.5. EVOLUTIA POPULATIEI 3.6. ORGANIZAREA CIRCULATIEI 3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCTIONALA. BILANT TERITORIAL 3.8. MASURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE 3.9. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE 3.10. PROTECTIA MEDIULUI 3.11. REGLEMENTARI URBANISTICE 3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA MEMORIU GENERAL 3

Pagina 4

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI 4. CONCLUZII - MASURI ÎN CONTINUARE 5. ANEXE ( scheme, cartograme, grafice ) VOLUMUL II - REGULAMENT LOCAL DE URBANISM I. DISPOZITII GENERALE 1 ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM 2 BAZA LEGALA A ELABORARII 3 DOMENIUL DE APLICARE II. REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR REGULI CU PRIVIRE LA PASTRAREA INTEGRITATII MEDIULUI SI 4 PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL SI CONSTRUIT REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANTA CONSTRUCTIILOR SI LA APARAREA 5 INTERESULUI PUBLIC 6 REGULI DE AMPLASARE SI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII 7 REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII 8 REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA EDILITARA REGULI CU PRIVIRE LA FORMA SI DIMENSIUNILE TERENULUI SI 9 CONSTRUCTIILOR REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE, SPATII VERZI SI 10 IMPREJMUIRI III. ZONIFICAREA FUNCTIONALA 11 ZONE SI SUBZONE FUNCTIONALE IV. PREVEDERI LA NIVELUL ZONELOR FUNCTIONALE DIN INTRAVILAN PREVEDERI PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR DIN V. EXTRAVILAN VI. UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA MEMORIU GENERAL 4

Pagina 5

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI PIESE DESENATE PLANSA 1 ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU PLANSA 2 SITUATIA EXISTENTA – DISFUNCTIONALITATI PLANSA 3 REGLEMENTARI URBANISTICE – ZONIFICARE PLANSA 3.1 UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA PLANSA 4 REGLEMENTARI - ECHIPARE EDILITARA PLANSA 5 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA Șef proiect, Arh. Poiană Daniel Lucian MEMORIU GENERAL 5

Pagina 6

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI Denumirea lucrării PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HĂRMĂNEȘTI Beneficiar COMUNA HĂRMĂNEȘTI Proiectant PUG SC ATD PROIECT SRL Număr proiect 08 / 2023 Data elaborării 2023 1.2. OBIECTUL LUCRARII Prin apariția Legii nr. 50/1991 republicată, privind "Autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor" s-a reglementat conținutul documentațiilor de urbanism, creându-se cadrul normativ - specific studierii dezvoltării localităților și concretizării resurselor în planuri de amenajare a teritoriului și planuri urbanistice. Lucrarea de față se referă la Planul Urbanistic General al comunei Hărmănești și stabilește obiectivele, acțiunile și măsurile de dezvoltare ale localităților componente ale comunei pentru următorii 5÷10 ani, pe baza analizelor multicriteriale a situației existente.  Solicitări ale temei program Printre principalele elemente ce au stat la baza elaborării Planului Urbanistic General sunt:  Mărirea intravilanului existent cu suprafețele necesare, pentru etapa dezvoltării funcțiunilor localității;  Materializarea urbanistică a programului de dezvoltare a localităților pe baza propunerilor colectivității locale;  Definirea și asigurarea cu amplasamente pentru obiectivele de utilitate publică;  Regandirea Regulamentului local de Urbanism în contextul dezvoltării din ultimii ani;  Posibilități de realizare a obiectivelor propuse în condițiile respectării dreptului de proprietate. În conținutul lucrării se vor regăsi tratate următoarele categorii de probleme:  Delimitarea intravilanului, respectiv a zonelor construite sau destinate construcțiilor;  Împărțirea teritoriului în zone funcționale și organizarea relațiilor dintre acestea în funcție de folosința principală și de natura activităților dominante;  Volumul și structura potențialului, resursele de muncă, aspecte sociale privind mobilitatea populației și ocuparea resurselor de muncă, repartiția și structura populației în cadrul localității;  Potențialul economic al localității, posibilitățile de dezvoltare;  Stabilirea reglementărilor specifice localității și a zonelor funcționale pentru amplasare și destinația construcțiilor, precum și a regimului de înălțime și a indicilor de control privind modul de ocupare și utilizare a terenului;  Evidențierea formei de proprietate asupra terenurilor, fixarea amplasamentelor rezervate obiectivelor de utilitate publică și altor lucrări de interes general;  Delimitarea zonelor cu interdicție definitivă sau temporară de construire;  Delimitarea zonelor sau subzonelor ce pot fi reabilitate prin operațiuni care pot fi inițiate și urmărite de primăria localității;  Dezvoltarea sistemului de rețele tehico-edilitare, în corelație cu necesitățile rezultate, asigurarea amplasamentelor pentru obiective specifice;  Reabilitarea, protecția și conservarea mediului, identificarea și eliminarea surselor de poluare, epurare a apelor, eliminarea deșeurilor, măsuri de protecția mediului, apei și solului. MEMORIU GENERAL 6

Pagina 7

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI Pe baza propunerilor de amenajare și dezvoltare, materialul oferă instrumente de lucru necesare urmăririi aplicării P.U.G. în principalele domenii. Prezentul PLAN URBANISTIC GENERAL - prescurtat în lucrare PUG s-a elaborat în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, specifice domeniului sau complementare acestuia. Dintre principalele acte normative, cu implicații asupra dezvoltării urbanistice, se menționează: Baza proiectării  Legea nr. 350 / 2001 republicată, privind amenajarea teritoriului și urbanismul -actualizată;  Hotărârea de Guvern nr. 525/1996, pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism actualizată; Actele normative complementare domeniului sunt:  Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea 1: Rețele de transport;  Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea 2: Apa, modificată prin Legea nr. 20/2006;  Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea 3: Zone protejate;  Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea 4: Rețeaua de localități;  Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea 5: Zone de risc;  Legea nr. 190/2009 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea 8: Zone cu resurse turistice;  Codul civil român;  Ordin 233/2016 privind normele de aplicare a Legii 350/2001  Legea nr. 50/1991 - actualizată 2014  Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea în construcții - actualizată 2015;  Legea 114/1996 a locuintei  Legea 153/2011 privind masuri de crestere a calitatii in constructii - actualizata  Ghidul privind elaborarea si aprobarea Regulamentelor locale de urbanism, indicativ GM-007-2000, aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 21/N/10.04.2000;  Ghidul privind metodologia de elaborare și conținutul cadru al Planului Urbanistic General indicativ GPO 38/99 aprobat cu ORDINUL MLPAT NR.13N/10.03.1999  Legea nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect republicată cu Legea nr. 43/2004;  Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului;  Ordinul ministrului Sănătății nr. 119/2014 privind Normele de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației modificat prin Ordinul nr. 1257/2023;  Legea 135/2014 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatiilor; privind mediul de viață al populației cu modificările și completările ulterioare;  Hotărârea de Guvern nr. 930/2005 privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară;  HGR nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor;  Legea nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică actualizată;  Legea nr. 26 / 1996 – Codul Sivic;  Legea nr. 18/1991 a fondului funciar;  Legea nr. 107/1996 a apelor actualizată  Ordinul Ministrului de interne nr. 3/2011 privind aprobarea Normelor metodologice de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu și protecția civilă;  OUG nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române actualizată;  Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă actualizată; MEMORIU GENERAL 7

Pagina 8

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI  Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice-actualizată;.  Ordonanta Guvernului Nr. 47/2000 privind stabilirea unor masuri de protectie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial (aprobata prin Legea nr. 564/2001) si Anexa la OG 47/2000 cu Metodologia privind continutul-cadru al planurilor de protectie si gestiune a monumentelor istorice inscrise in Lista patrimoniului mondial.  Ordinul comun nr. 214/RT/16/NN dinmartie 1999 al ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și al ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării teritoriului pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentațiilor și de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului;  Ordinul comun nr. 34/N/M.30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MapN, MI și SRI pentru apobarea Precizărilor privind avizarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului, precum și a documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării construcțiilor;  Ordinul 90/1991 - culori și semne convenționale. 1.3. SURSE DOCUMENTARE În scopul întocmirii prezentei documentații au fost cercetate o serie de surse documentare referitoare la stadiul actual al dezvoltarii comunei Hărmănești: a. Documentații de urbanism și de amenajarea teritoriului, și studii întocmite anterior sau concomitent cu elaborarea P.U.G.- ului:  Planul de Amenajare a Teritoriului Național - secțiunile I-V, VIII;  Planul de Amenajare a Teritoriului Județean – SC HABITAT PROIECT SA – 2006;  PUZ-uri și PUD-uri aprobate;  Planul Urbanistic General al comunei Todireni – SC ATRIUM AGD SRL Iași – 1998;  Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Hărmănești 2021-2027;  Studiu geotehnic PUG comuna Hărmănești județul Iași – SC RC Geoproiect SRL;  Studiu Pedologic și de Bonitare PUG comuna Hărmănești județul Iași – OJSPA Iași;  Studiu arheologic PUG comuna Hărmănești, jud. Iași - Conf. Dr. Vasile Cotiugă;  Studiu istoric de fundamentare pentru PUG comuna Hărmănești, jud. Iași - SC Arhistil SRL Iași;  Studiu de gospodărire a apelor PUG comuna Hărmănești, jud. Iași - SC CONALID SRL b. Surse statistice:  Date statistice de la Direcția Județeană de Statistică Iași;  Date puse la dispoziție de către Consiliul Local al comunei Hărmănești; c. Proiecte de investiții elaborate în domenii ce privesc dezvoltarea localităților; d. Suportul topografic al lucrării este format din:  Planuri sc. 1:25.000 și sc. 1:5.000.  Baza de date eterra furnizată de primăria Hărmănești;  Ortofotoplanuri ale comunei Hărmănești – ANCPI Iași; e. Documentații edilitare:  Ștefan Vintilă- „ Instalații sanitare și de gaze” E.D.P. –București 1995;  Theodor Mateescu -„Calculul instalațiilor sanitare apă, canal, gaze”- Ed. „Gheorghe Asachi” Iași, 1996;  V. Voinescu; ș.a. –„Îndrumătorul instalatorului” E.T. București, 1964;  Titu Costăchescu, ș.a. –„Ghid de proiectare instalații electrice pentru construcții”, 1978;  C. Bianchi – „Luminotehnica” vol I,I, -Ed. Teh. București, 1990;  SR 1343-1/2006 – „Alimentări cu apă. Determinarea cantităților de apă potabilă;  STAS 1478-90-Alimentarea cu apă la construcțiile civile și industriale;  STAS 1846-1/2006 – Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă de canalizare;  STAS 1846-2/2006 – Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă pluviale;  STAS 1795/1990- Canalizare interioara;  I22/1999 – Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aducțiune și a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare ale localitaților; MEMORIU GENERAL 8

Pagina 9

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI  N086/2005- Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de stins incendii;  P66/2001-Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare a localităților din mediu rural;  GP106/2004-Ghid de proiectare, execuție și exploatare a lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare în mediul rural;  C90/83 – „Normativ privind condițiile de descărcare a apelor uzate în rețelele de canalizare a centrelor populate”;  Legea nr. 107/1996 a apelor republicată prin legea nr.112/2006;  PE106 – „ Normativ pentru proiectarea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune”;  I6/98 –„Normativ pentru proiectarea și executarea rețelelor și instalațiilor de utilizare a gazelor naturale”;  Normativ departamental nr. 3615-94 – „Proiectarea și construirea conductelor colectoare și de transport gaze naturale”. 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. EVOLUTIE Comuna Hărmănești și localitățile componente sunt situate în zona estică a județului Iași, având centrul administrativ situat de-a lungul căii de comunicație - DJ 281C, la o distanță de aproximativ 5 Km față de municipiul Pașcani și la 70 km față de municipiul Iași. În componența teritoriului administrativ al comunei Hărmănești intră localitățile: Hămăneștii Vechi, Hămăneștii Noi și Boldești.  Date privind evoluția în timp a unităților teritorial-administrative ce face obiectul PUG Comuna Hărmănești debutează ca teritoriu în 1848. Între 1848 și 1861 se menține ca teritoriu comunal. Din 1871 teritoriul se împarte între comuna Ruginoasa și Comuna Stroesti. Satul Hărmăneștii Vechi, este când localitate componentă a comunei Ruginoasa, când a comunei Vașcani. În 1892 redevine comună cu centrul în Hărmăneștii Vechi, înglobând satele Vlădeni și Pichetul. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Văscani făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Suceava și era formată din satele Vascani, Boldești, Hărmănești, Todirești-Bălușești, Stroești și Laiu, având în total 2720 de locuitori. Existau în comună trei școli mixte, cinci biserici ortodoxe românești și una lipovenească. Anuarul Socec din 1925 consemnează separarea unor sate care au format comuna Stroești, comuna Vascani rămânând cu satele Boldești, Hărmăneștii Noi, Hărmăneștii Vechi și Vașcani, care făcea parte din plasa Lespezi a aceluiași județ și în care trăiau 3258 de locuitori. Ființează astfel până în 1929. Între 1929 - 1931 teritoriul și localitățile sunt parte a comunei Ruginoasa. În 1931, comuna a primit denumirea de Hărmănești și făcea parte din județul Baia. În 1950, comuna a fost arondată raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, ea a trecut la județul Iași și a fost imediat desființată, satele ei trecând la comuna Todirești, cu excepția satului Vascani, care a trecut la comuna Ruginoasa. În 2004, în baza legii 84/2004 s-a reîmpărțit teritoriul comunei Todirești în comuna Todirești și comuna Hărmănești. Comuna Hărmănești a fost reînființată cu satele componente Hărmăneștii Vechi, Hărmăneștii Noi și Boldești.  Caracteristici semnificative ale teritoriului și localităților, repere în evoluția spațială a localităților După tipologia funcțională comuna Hărmănești face parte din grupa localităților rurale cu funcțiuni agricole și de cazare. Comuna Hărmănești face parte din zona de influență a municipiului Pașacani. Aceasta a rezultat din puterea reală de polarizare a localităților urbane și în funcție de situarea unităților administativ-teritoriale - comunele - în raport cu izocronele de deplasare de 30 și 60 minute. Comuna Hărmănești face parte din grupa comunelor situate în izocrona de 30'. MEMORIU GENERAL 9

Pagina 10

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI  Evoluția localităților înainte de anul 1990 Localitățile comunei sunt atestate din secolele al XV- lea și al XVI- lea fiind dezvoltate de-a lungul drumurilor comerciale ce legau localitățile medievale Iași, Cotnari, Pașcani și Hârlau. Ca formă urbană - ele sunt de tipul locatităților dezvoltate în lungul unui drum comercial. Pe teritoriul comunei Hărmănești au fost descoperite resturi ceramice din secolul al XIII- lea și începutul secolului al – XIV- lea. Satul Hămăneștii Vechi este situat în partea centrală a actualului teritoriu comunal, fiind dezvoltat de-a lungul DJ 281C (drum cu traseu medieval ce facea legatura între Hârlău - Cotnari, Todirești - Pașcani). Localitatea este atestata ca așezare din 1555. Numele așezării vine de la moșia boierului Herman. Asezarea s-a dezvoltat mai întii la intersecția drumurilor amintite. In apropiere s-a dezvoltat satul Bârlești. In anul 1802 satul Hărmănestii Vechi înglobeaza satul Bârlești. Localitatea se reâmparte după cum este atestată moșia boierului Herman (1845) în Bârlești - catun al satului Ruginoasa și Harmaneștii - sat al Mănăstirii Râșca iar apoi din 1871 cele 2 localități sunt considerate ca aceeași unitate rurală Hărmăneștii Vechi. Satul Hărmăneștii Noi este o localitate mai recentă datând din 1864 - înființată pe moșia Hărmăneștilor la eliberarea robilor țigani și este așezată pe valea pârâului cu același nume. Acesta se află la intersecția drumurilor DC 1778 și DC 1497 - ambele debușind în DJ 28 – Iași- Pascani. Acesta este situat la 10 km sud – vest de centrul comunei și la aproximativ 6 km de orașul Pașcani. Satul Boldești are atestarea cea mai veche 1411 - toponimia fiind dată dupa numele moșierului Boldescu. Acesta este așezat pe valea pârâului Hărmănești într-o regiune deluroasă, înconjurată de păduri. In prezent localitatea este situată la Nord de Hărmăneștii Vechi, cele 2 localități fiind contopite. Drumul comercial în lungul căruia s-a format este traseul medieval al drumului Iași – Ruginoasa – Pascani (DC 1502). In 1803 satul Boldești era mult mai mare având inglobat în el și satul Todirești. La sfârșitul secolului al XVIII-lea este amintită prima școală românească (1858). Evoluția localuităților după 1990 Până în anul 2004 teritoriul comunei Hărmănești cu localitățile componente: Hărmăneștii Vechi, Boldeti, Hărmăneștii Noi au facut parte din comuna Todirești. Separarea de comuna Todirești, a dus la crearea unui nou centru de comună - Horleștii Vechi, implicit a nevoilor pentru noi spații pentru administrația locala specifică: Primărie, Poliție, Banca, Poștă și astfel necesitatea conturării unei zone centrale mai bine dezvoltată. Urmărind evoluția în timp a comunei Hărmănești și a relațiilor ce s-au stabilit între aceasta și restul teritoriului județului Iași, în mod special a relațiilor cu municipiul Iași, putem afirma că teritoriul comunei face parte din zona de influență a municipiului Pașcani. Întreaga existență a zonei, precum și evoluția socio-economică de-a lungul istoriei sunt legate de situarea comunei pe una din principalele legături comerciale din Moldova și de apropierea de unul din cele mai importante centre ale Moldovei – municipiul Pașcani. După anul 1990 se înregistrează o stagnare a migrației către oraș a populației rurale, pentru ca în ultimii ani să se înregistreze o migrare inversă foarte mare, de la oraș la sat. 2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL  Așezare geografică Comuna Hărmănești este așezată în partea nord - estică a României, în ținutul Moldovei, în zona Podișului Central Moldovenesc, în zona central - vestică a județului Iași. Este învecinată la nord cu teritoriul comunelor Vânători și Todirești, la est și sud-est cu teritoriul comunei Ruginoasa, iar la vest și sud - vest cu teritoriul municipiului Pașcani. Teritoriul administrativ este străbătut în partea sudică de la est la vest de drumul național DN28 A și de la sud la nord de DJ 281 C.  Încadrarea în teritoriu și elemente de geomorfologie. Geologie. Din punct de vedere geologic, zona se află pe unitatea structurală majoră Platforma Moldovenească. Aceasta este unitatea geologică situată în fața Carpaților Orientali, de care este delimitată la suprafață de falia pericarpatică. Are o serie de trăsături de relief imprimate de litologia depozitelor constituente. Soclul este alcătuit din paragnaise plagioclazice și ortognaise roșii sau cenușii cu microclin. Totul este străbătut de filoane cu pegmatite. Pe aceste probe s-au făcut datări de vârstă absolută rezultând vârste cuprinse între 1390-1583 milioane de ani (Proterozoic). Cuvertura are o grosime însumată stratigrafic 2500-6000m. Depozitele constituente au vârste de la Vendian superior, apoi Paleozoică, Mezozoică și Neozoică (Meoțian). Pe MEMORIU GENERAL 10

Pagina 11

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI intervalul Vendian superior – Meoțian procesul de acumulare a evoluat în diverse bazine de sedimentare. Pe intervalul menționat procesul de sedimentare nu a fost continuu existând unele întreruperi. Funcție de acestea, care au generat lacune de sedimentare, au fost separate 3 cicluri mari de sedimentare: 1) ciclul Vendian – Devonian; 2) ciclul Berriassian – Paleocen (Eocen); 3) ciclul Badenian – Meoțian. La acestea se adaugă depozite Cuaternare, mai ales terasele ce însoțesc arterele hidrografice. Platforma Moldovenească este o platformă tipică la care fundamentul este acoperit cu o cuvertură groasă de câțiva mii de metri. Din întreaga cuvertura aflorează numai depozite Cenomaniene, Badeniene, Sarmațiene și Meoțiene. Podișul Moldovenesc, relief de dealuri și coline, s-a format pe fondul litologic al depozitelor sarmațiene (constituite predominant din argile si nisipuri cu unele intercalații de calcare și gresii) și al aranjamentului structural cvasiorizontal (ușoară înclinare NV-SE). Majoritatea dealurilor se prezinta ca platouri, formate pe seama rocilor mai dure (calcare și gresii), cum sunt platourile: Tansa-Repedea, Dealul Mare, Fălticeni etc. (cu înălțimea medie de 400m). Ușoara înclinare spre SE și intercalațiile grezo-calcaroase au favorizat, sub acțiunea apelor curgătoare, apariția de cueste. În partea de NE a Podișului Moldovei, în bazinul hidrografic al Jijiei, unde lipsesc gresiile și calcarele, eroziunea a fost mult mai activă, conducând la un relief de coline și dealuri domoale (150-200m), denumit Câmpia Moldovei. Aceasta se suprapune peste trei unități structurale: Platforma Moldovenească (până la falia Fălciu-Plopana), Platforma Bârladului (între faliile Fălciu-Plopana și Adjud-Oancea) și Platforma Covurluiului, prezentând fiecare câte un soclu cu formațiuni cutate acoperit de o cuvertură, cu formațiuni nedeformate prin cutări. Formațiunile întâlnite în zonă amplasamentului studiat aparțin Sarmațianului și Cuaternarului. Sarmațianul, din punct de vedere litologic este reprezentat aproape exclusiv, prin roci detritice ca argile, marne, nisipuri cu intercalații de gresii și calcare oolitice. Depozitele precuaternare, existente la zi în Câmpia Moldovei, sunt reprezentate printr-un complex argilo-marnos cu intercalații de nisipuri și gresii. Spre vest și sud de această unitate, către periferia bazinului hidrografic al Jijiei, peste aceste formațiuni se găsesc frecvent nisipuri, gresii și calcare oolitice. Cuaternarul, este reprezentat prin prundișuri, nisipuri, nisipuri argiloase, argile în varietăți și loessuri. Aceste depozite au structură diferențiată, printr-o sedimentare normală, ca de exemplu, în terase și șesuri. De remarcat, prezența loessurilor, care se găsesc în loc, dar și pe interfluviile sculpturale apărute în procesul de transformare naturală a complexului argilo-marnos. Depozitele cuaternare uneori împreună cu cele sarmatice se pot prezenta și sub forma unui amestec, mai mult sau mai puțin omogen, care îmbracă versanții deluviali și coluviali, sau se adună la baza lor în conuri de dejecție și glacisuri. Podișul Moldovei are fundament de platformă, iar nivelarea de suprafață s-a făcut pe roci sedimentare mio-pliocene dispuse monoclin, spre SSE. Nivelările prin eroziune, a culmilor superioare, au început în postsarmațian, de la nord spre sud, și s-au extins până în post villafranchian.  Caracteristicile reliefului Relieful actual al regiunii este de tip sculptural. Daca avem în vedere poziția stratelor geologice și constituția acestora sub aspect fizico-chimic, relativ neuniforme, care s-au comportat diferit pe parcursul modelării externe, aspectele structurale și litologice ale genezei reliefului sunt conforme. De asemenea pe seama produselor denundării generale, acumulate pe suprafețe întinse și la niveluri altitudinale diferite, s-au creat forme de relief de acumulare. Nu pot fi omise diversele forme de relief antropic. Din punct de vedere geomorfologic, arealul se încadrează în unitatea Podișului Moldovenesc la contactul cu subunitatea Câmpia Moldovei. În plan regional, Podișul Moldovenesc se suprapune peste trei unități structurale: Platforma Moldovenească (până la falia Fălciu-Plopana), Platforma Bârladului (între faliile FălciuPlopana și Adjud-Oancea) și Platforma Covurluiului, prezentând fiecare câte un soclu cu formațiuni cutate acoperit de o cuvertură, cu formațiuni nedeformate prin cutări. Fundamentul reprezintă etapa de geosinclinal, în care s-au manifestat intense procese geodinamice (orogeneza, metamorfism, magmatism), finalizată prin sisteme orogenetice distincte. Platforma Moldovenească este unitatea geologică situată în fața Carpaților Orientali, de care este delimitată la suprafață de falia pericarpatică. Are o serie de trăsături de relief imprimate de litologia depozitelor constituente. Din punct de vedere tectonic, zona se situează în extremitatea sud-vestică a Platformei Ruso - Moldovenești ce manifestă mișcări pozitive, de 5mm pe an. Tectonica Platforma Moldovenească, ca parte MEMORIU GENERAL 11

Pagina 12

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI componentă a Platformei Esteuropene, a trecut prin stadiul de geosinclinal în Arhaic Proterozoicul inferior, când se constituie nucleul vechi din roci cristaline cu grad înalt de metamorfism, la limita cu ultrametamorfismul și din roci magmatice ale soclului. Întrucât astfel de roci se formează la zeci de kilometrii adâncime rezultă că acestea au ajuns la suprafață prin intense procese de eroziune ce s-au manifestat în lungile perioade de evoluție ca arie continentală.  Rețeaua hidrografică Din punct de vedere hidrologic și hidrogeologic apele freatice sunt reprezentate prin strate acvifere descendente acumulate în depozitele sarmațiene și cuaternare, care sunt drenate natural prin secționarea lor de către văile râurilor și ies la zi sub formă de izvoare. Stratele acvifere sunt de adâncime (captive), și strate libere. În zona investigată geotehnic colectorale principale din zona amplasamentului sunt râul Siret și pârâul Hărmănești. Majoritatea torenților și arterelor hidrografice au curgere semipermanentă, aceasta fiind condiționată de cantitatea de ploi și zăpezi. Apele de suprafață din teritoriu comunei aparțin regimului hidrografic al râului Bahlui și sunt reprezentate prin pâraie cu debite anuale oscilante care în sezoanele bogate în precipitații, în special primavara și toamna pot conduce la eroziuni ale malurilor. Regimul hidrologic al acestor cursuri de apă se caracterizează printr-o alimentare predominant pluvială, ceea ce conduce la oscilații mari și neuniforme ale nivelelor hidrologice și ale debitelor. Cele mai mari scurgeri ale pâraielor menționate mai sus se produc primăvara la topirea zăpezii și vara în timpul ploilor torențiale, iar cele mai mici se produc iarna și toamna. În timpul scurgerilor mari, creșterile de nivele și debite au provocat innundații și exces de umiditate în luncile aferente. Apele de suprafata sunt reprezentate de lacurile de acumulare de la baza dealurilor: lacul Hărmănești și râul Hărmănești. Apele subterane sunt legate direct de constituența litologică, fiind cantonate la baza depozitelor cuaternare, în intercalațiile nisipoase ale orizontului poros permeabil din baza formațiunilor loessoide și au nivelul hidrostatic la adâncimi de 3 - 6 m. Apele subterane, strans legate de conditiile geologice si fizico-geografice sunt folosite in mare masura pentru alimentarea populatiei cu apa potabila si in alte scopuri, ele alimentand o serie de fantani. Cele mai importante strate acvifere apar in formatiunile sarmatice de la baza teraselor inalte. Aceste ape au debite bogate si calitati fizico-chimice bune. Doar cele din Hărmănești care se gasesc la adancimi de 20 m, contin cantitati mari de calcar motiv pentru care s-a realizat un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila a satului Hărmănești.  Clima Amplasamentul aparține zonei de climat temperat-continental cu puternice influențe baltice, ceea ce conferă un regim de precipitații bogat atât pe timpul iernii, cât și pe timpul verii și temperaturi cu 1-2° mai scăzute în comparație cu alte regiuni din Podișul Moldovei. Din observațiile meteorologice plurianuale se constată că din punct de vedere termic zona analizată este caracterizată prin temperaturi medii anuale de 9-10°C. Temperatura minima a aerului coboară pana la cca. -20°C în lunile de iarnă și atinge valori maxime de cca. +39°C în cele de vară. Cea mai caldă lună a anului este iulie (cu o temperatură medie de 18-190C), iar cea mai rece, ianuarie (-3,5 ÷ -20°C). Cantitățile de precipitații sunt destul de reduse, 500-700 mm/an, cu valori mai ridicate (600 - 700) în lunile de vară (iunie – iulie) si valori mai scăzute în lunile de iarna - începutul primăverii (ianuarie – februarie – martie). Neuniformitatea precipitațiilor mai este evidențiată fie printr-o frecvență și abundență excesivă, fie printrun deficit pluviometric. Astfel, vara mai ales, se produc averse torentiale, când într-un timp scurt se pot înregistra cantități ce pot depăși media lunii respective, dar și secete (cum este cazul anului 2003), cu ploi puține sau deloc. Ambele fenomene au consecințe negative, atât asupra terenurilor în pantă și descoperite, prin activarea eroziunilor; de asemeni, sunt afectate culturile agricole prin deficitul de umiditate. larna precipitațiile cad preponderent sub formă solidă, prima ninsoare producându-se în general la începutul lunii noiembrie, iar ultima în martie. Radiația solară globală are valori cuprinse între 110-115 Kcal/cm2/an în zona înaltă de podiș și 115-120 Kcal/cm /an în zonele de coastă și în zona joasă colinară din nord. Ca urmare, durata de strălucire a soarelui este 2 cuprinsă între 1900 -:- 2000 ore/an în zona înaltă și între 2000-:- 2100 ore/an în zona joasă. MEMORIU GENERAL 12

Pagina 13

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI  Vegetația Vegetația naturală din teritoriul comunei aparține în cea mai mare parte zonei de silvostepa. Silvostepa este formata din pâlcuri izolate de pădure în amestec cu alte foioase și din pajiști de silvostepă constituite din colilie, pir, firută, bărboasă, trifoi, obsigă, păiuș, etc. Perimetrul silvic cuprinde cca 80% din terenul neagricol.  Fauna Fauna este legată direct de vegetație, întâlnindu-se biotopuri caracteristice silvostepei. Fauna silvostepei este în general săracă, fiind mult mai diminuată și de activitatea umană. Mai reprezentative sunt rozătoarele: popândăul, șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, ariciul, dihorul. Uneori se întalnesc și specii caracteristice pădurii: vulpea, caprioara, rareori mistretul. Păsările mai frecvente sunt reprezentate de prigorie, graur, ciocarlie, porumbel, turturică, guguștiuc, pupăză, cânepar, mărăcinar, vrabie, cioară, rândunică, lăstun, etc. Reptilele mai frecvente sunt reprezentate prin șarpe de casă, șopârla de câmp, iar amfibienii prin broaște.  Resurse minerale. Arealul care face obiectul prezentului Plan Urbanistic General nu are resurse minerale utile. În localitățile componente ale comunei Hărmănești există aflorimente unde sporadic se exploateaza argile pentru necesități strict locale.  Seismicitatea amplasamentului: Normativul P100–1/2013 “Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor de locuințe socialculturale, agrozootehnice și industriale” indică următoarele valori pentru coeficienții ag și TC (ag– coeficient seismic; TC–perioadă de colț [s]): o coeficient seismic ag = 0,25 g; o perioada de colț Tc = 0,70 s;  Categoria și riscul geotehnic. Conform criteriilor din Normativul NP 074/2002, teritoriul satelor componente ale comunei Hărmănești se încadrează în categoria geotehnică 2, iar riscul geotehnic este moderat.  Adâncimi de îngheț: Conform prevederi STAS 6054/77 adâncimea de îngheț a teritoriului administrativ Hărmănești este de 80.0 … 90.0cm de la suprafața terenului.  Încărcările date de vânt. Având în vedere precizările din STAS 10.101/20-90, comuna Hărmănești se încadrează în zona ,,C" a presiunii dinamice de bază stabili zate, care se caracterizează pri n: o viteza medie pe doua mnute v2m = 30m/s o presiunea dinamică de bază stabilizată la înălțimea de 10m:0,55kN/m 2  Încărcările date de zăpadă. Prin STAS I 0. 101/21- 92 comuna Hărmănești este încadrată în zona ,,C" în care greutatea de referință g, a greutății și grosimii stratului de zapadă la nivelul terenului plat are valorile: o 1,5 kN/mp pentru o perioadă de revenire de 10 ani; o 2,0 kN/mp pentru o perioadă de revenire de 20 ani; o 2,5 kN/mp pentru o perioada de revenire de 50 ani;  Stratificația primară pusă în evidență Studierea literaturii de specialitate și datele obținute în urma efectuării lucrărilor de investigație geotehnică au furnizat informațiile despre formațiunile geologice și parametrii geotehnici ai terenului din amplasament, necesare calculelor de proiectare. Din foraj au fost prelevate probe tulburate si netulburate, care au fost analizate în laborator, în conformitate cu standardele menționate în prima parte a studiului geotehnic. Cota la partea Cota la partea Grosime superioară a inferioară a strat LUCRAREA Strat stratului [m] stratului [m] [m] Descriere litologică Strat 1 0.00 -1.00 1.00 Umplutură de pământ, maroniu- închis. Foraj geotehnic Praf argilos, cafeniu, sensibil la umezire (PSU), F01 cu filme nisipoase cafenii, cu concrețiuni Strat 2 -1.00 -8.00 7.00 calcaroase și calcar diseminat, plasticitate medie, tare. MEMORIU GENERAL 13

Pagina 14

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI Strat 1 0.00 -1.30 1.30 Umplutură de pământ, maroniu - negricios. Argilă prăfoasă, maronie cu alternanțe maronii-negricioase, plasticitate medie, plastic Strat 2 -1.30 -3.40 2.10 vârtoasă. Foraj geotehnic Argilă nisipoasă, maroniu-cenușie, cu F02 concrețiuni calcaroase și calcar diseminat, cu Strat 3 -3.40 -8.00 4.60 plasticitate medie, plastic consistentă. Nivelul hidrostatic al apei subterane a fost interceptat la adâncimea de -4.00m și s-a stabilizat la -4.20m față de cota forajului. Strat 1 0.00 -0.90 0.90 Umplutură de pământ, maroniu- închis. Strat alternant de praf și praf argilos, cafeniu și Foraj geotehnic maroniu-cafeniu, sensibil la umezire PSU), cu F03 Strat 2 -0.90 -8.00 7.10 concrețiuni calcaroase și calcar diseminat, plasticitate medie, plastic vârtoasă. Strat 1 0.00 -1.10 1.10 Umplutură de pământ, maroniu- negricios. Strat 2 -1.10 -2.80 1.70 Argilă prăfoasă, maronie, plasticitate medie, plastic vârtoasă. Foraj geotehnic Argilă nisipoasă, maroniu-cenușie, cu F04 Strat 3 -2.80 -8.00 5.20 concrețiuni calcaroase și calcar diseminat, cu plasticitate medie, tare. Strat 1 0.00 -0.50 0.50 Sol vegetal. Foraj geotehnic Praf argilos, cafeniu, sensibil la umezire F05 Strat 2 -0.50 -8.00 7.50 (PSU), cu concrețiuni calcaroase și calcar diseminat, plasticitate medie, tare. Strat 1 0.00 -0.30 0.30 Sol vegetal. Praf și praf argilos, maroniu- cafeniu, sensibil Foraj geotehnic la umezire (PSU), cu concrețiuni calcaroase și F06 Strat 2 -0.30 -8.00 7.70 calcar diseminat, plasticitate medie, plastic vârtoasă spre tare. Strat 1 0.00 -0.40 0.40 Sol vegetal. Foraj geotehnic Praf argilos, maroniu-cafeniu, sensibil la F07 Strat 2 -0.40 -8.00 7.60 umezire (PSU), cu concrețiuni calcaroase și calcar diseminat, plasticitate medie, tare.  Parametrii caracteristici ai terenului de fundare Stabilirea parametrilor geotehnici caracteristice se realizează în concordanță cu conceptul stărilor limită și cu principiile cuprinse în standardul european SR EN 1997, partea 1 și partea 2, respectiv normativul NP 122/2010. În funcție de tipul de analiză sau structură (element de infrastructură) și în scopul de a obține un factor de siguranță corespunzător modelului de calcul adoptat, factorii parțiali prevăzuți în anexa A a SR EN 1997 – 1, vor fi puși în practică prin intermediul abordărilor de calcul. Parametrii caracteristici pentru fiecare strat in parte Investigație F01, F03, F05 - F07 Stratificație: Cota superioară: (m) 1,00; 0,90; 0,50; 0,30; 0,40 Cota inferioară: (m) 8,00; 8,00; 8,00; 8,00; 8,00 Strat alternant de praf și praf argilos, cafeniu și maroniu-cafeniu, sensibil la umezire (PSU), cu concrețiuni calcaroase și calcar diseminat, plasticitate medie, plastic vârtoasă. 1. Valori caracteristice estimate inferior asigurare 95% c φ Eoed (M2-3) γ Investigație kPa (⁰) (kPa) (kN/mc) geotehnică Xi Xi Xi X i F01 19.23 14.52 5860.00 18.17 F03 18.75 15.28 5370.00 17.77 F05 18.52 14.06 5821.00 17.69 F06 19.64 13.45 5493.00 18.79 F07 19.05 13.62 6037.00 17.82 MEMORIU GENERAL 14

Pagina 15

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI 2. Valori caracteristice prelucrate conform NP 122-2010 Valori caract. c φ Eoed (M2-3) γ kPa (⁰) (kPa) (kN/mc) ΣXi 95.19 70.93 28581.00 90.24 n 5 5 5 5 Xm 19.04 14.19 5716.20 18.05 Sx 0.43 0.74 275.79 0.45 Vx, calc 0.02 0.05 0.05 0.03 Vx, lim 0.40 0.10 0.30 0.05 kn (cf. NP122) 0.95 0.95 0.95 0.95 Xk,sup 19.45 14.89 5978.20 18.48 Xk,inf 18.63 13.48 5454.20 17.62 Investigație F02, F04 Stratificație: Cota superioară: (m) 1,30; 1,10 Cota inferioară: (m) 3,40; 2,80 Argilă prăfoasă, maronie cu alternanțe maronii-negricioase, plasticitate medie, plastic vârtoasă. 1. Valori caracteristice estimate inferior asigurare 95% c φ Eoed (M2-3) γ Investigație kPa (⁰) (kPa) (kN/mc) geotehnică Xi Xi Xi X i F02 21.67 13.86 6247.00 18.09 F04 20.74 15.39 5185.00 18.38 F04 20.74 15.39 5185.00 18.38 2. Valori caracteristice prelucrate conform NP 122-2010 Valori caract. c φ Eoed (M2-3) γ kPa (⁰) (kPa) (kN/mc) ΣXi 63.15 44.64 16617.00 54.85 n 3 3 3 3 Xm 21.05 14.88 5539.00 18.28 Sx 0.54 0.88 613.15 0.17 Vx, calc 0.03 0.06 0.11 0.01 Vx, lim 0.40 0.10 0.30 0.05 kn (cf. NP122) 1.69 1.69 1.69 1.69 Xk,sup 21.96 16.37 6575.22 18.57 Xk,inf 20.14 13.39 4502.78 18.00 Având în vedere normele in vigoare cu privire la stabilirea valorilor de calcul a parametrilor geotehnici, în etapele ulterioare de proiectare, proiectantul de specialitate va stabili valorile de calcul plecând de la valorile caracteristice și aplicând coeficienții parțiali de siguranță specifici lucrării.  Săpăturile pentru fundații – măsuri tehnice menite să asigure comportarea normală a infrastructurii construcțiilor La realizarea săpăturilor pentru fundațiile viitoarelor construcții de pe amplasament sunt recomandate a se lua următoarele măsuri: o declivitatea maximă a taluzului stabil să fie de 2:3; o programarea lucrărilor de săpături exceptând perioadele de îngheț sau / și de ploi; o evacuarea părții superficiale de material de umplutură pe adâncimi raționale; în funcție de cotele reliefului (morfologia terenului viitoarei platforme) se va organiza scurgerea gravitațională a apelor din precipitații în afara zonei viitoarei construcții, operațiune care va trebui să fie însoțită de asigurarea unor lucrări auxiliare simple (mici canale, rigole etc.) prin care să se împiedice afluxul de ape în interiorul săpăturilor; o terenul de pe taluzuri și de pe baza săpăturilor va trebui ferit de orice tulburări (mecanice sau datorate factorilor climatici); în cazul unor eventuale înmuieri însemnate, uscări excesive (exfolieri), remanieri prin săpare, îngheț, etc. ale materialului coeziv natural vor trebuie înlăturate părțile afectate și înlocuite cu material local (argilă - argilă prăfoasă compactată chiar și cu beton slab; o natura și starea terenului de la cota finală de fundare din săpături vor trebui examinate și avizate în comun de către proiectant, geotehnician, constructor și beneficiar, înainte de betonarea egalizărilor; în cazuri de dubii majore se vor reanaliza condițiile de teren. MEMORIU GENERAL 15

Pagina 16

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI În următoarele faze de proiectare se vor întocmi analize de stabilitate a săpăturii în ipotezele menționate mai sus. Săpăturile adânci mai mari de 3,00m se vor încadra în NP 120 – 2014. În acest sens se va realiza proiect de specialitate de proiectare geotehnica – conținut cadrul cf. NP 120 – 2014. În cazul săpăturilor adânci mai mari de 6,00m se va avea în vedere expertizarea amplasamentului la cerința tehnică Af.  Evaluarea capacității portante o Proiectarea la starea limită de exploatare - serviciu Calculul la starea limită de exploatare se face, după caz, pentru acțiunile sau combinațiile de acțiuni din grupările caracteristică, cvasipermanentă și frecventă, definite conform CR0. Verificarea la starea limită de exploatare trebuie să urmărească îndeplinirea a două condiții: o deplasările sau deformațiile posibile, calculate, să fie mai mici decât valorile limită admisibile ale deplasărilor fundațiilor și deformațiilor structurilor stabilite prin proiect; o verificarea criteriului privind limitarea încărcărilor transmise la teren, Pef,max ≤ Ppl pentru fundații încărcate centric, iar pentru fundații încărcate excentric Pef,max ≤ Ppl, Pef,max ≤ 1,2Ppl, Pef,max ≤ 1,4 Ppl Pef, max - este presiunea efectivă medie la baza fundației, calculată pentru grupările de acțiuni (efecte ale acțiunilor) definite conform CR 0, după caz (caracteristică, frecventă, cvasipermanentă); Ppl - este presiunea plastică, care reprezintă valoarea de calcul limită a presiunii pentru care în pământ apar zone plastice de extindere limitată. În cazul calcului la starea limită de exploatare coeficienții parțiali de rezistență pentru parametrii geotehnici au valoarea unitară (M = 1.0). Calculele au fost realizate prin luarea în considerare a lățimii tălpii fundației B=1.0m. Capacitatea portantă a terenului de fundare pentru fiecare foraj geotehnic Foraje Adâncimea ppl Stratificație teren geotehnice de fundare [m] [kPa] F01, F03, Strat alternant de praf și praf argilos, cafeniu și maroniu-cafeniu, sensibil la umezire (PSU), cu F05-F07 1.50 159 concrețiuni calcaroase și calcar diseminat, plasticitate medie, plastic vârtoasă. F02, F04 1.20 158 Argilă prăfoasă, maronie cu alternanțe maronii-negricioase, plasticitate medie, plastic vârtoasă. Capacitatea portantă a terenului de fundare la starea limită ultimă pentru fiecare foraj geotehnic Foraj Adâncimea pcr Stratificație teren geotehnice de fundare [m] [kPa] F01, F03, Strat alternant de praf și praf argilos, cafeniu și maroniu-cafeniu, sensibil la umezire (PSU), cu F05- F07 1.50 207 concrețiuni calcaroase și calcar diseminat, plasticitate medie, plastic vârtoasă. F02, F04 1.20 214 Argilă prăfoasă, maronie cu alternanțe maronii-negricioase, plasticitate medie, plastic vârtoasă. Dacă în urma activității de proiectare și dotare a construcției, rezultă utilaje ce funcționează în regim dinamic, fundațiile acestora și interacțiunea cu terenul de fundare se vor calcula cu respectarea normelor prevăzute în SR EN 1998-5:2006 Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremur. Partea 5: Fundații, structuri de susținere și aspecte geotehnice. Se va avea în vedere utilizarea sistemelor de sprijinire sau executarea săpăturilor în taluz pentru săpături ce depășesc adâncimea de 1,50m față de C.T.N. Clasa betoanelor și tipul de ciment ce se vor utiliza la execuția lucrărilor de infrastructură vor fi stabilite în funcție de clasele de expunere, așa cum este evidențiat în NE 012 – 2007. Valorile limită ale deplasărilor sau deformațiilor se vor consulta în normativul NP 112-2014. Proiectantul de specialitate poate adopta pe baza de calcule detaliate și alte valori mai mici față de cele din normativ. Se recomandă adoptarea rosturilor de tasare conform normelor în vigoare.  Recomandări constructive și de sistematizare a terenului Se va asigura protecția elementelor de construcție împotriva infiltrărilor apelor în raport cu categoria de umezire admisă, conform normativ C112/86. MEMORIU GENERAL 16

Pagina 17

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI Pe perioada de execuție cât și în timpul exploatării construcțiilor, se vor adopta obligatoriu măsuri specifice pentru protejarea terenului contra umezirii, astfel: o Sistematizarea verticală și în plan a amplasamentului pentru asigurarea colectării și evacuării rapide către un emisar a apelor din precipitații, prin prevederea unor pante de minimum 2%; se va realiza inițial sistematizarea necesară pentru lucrările de execuție, urmând ca celelalte lucrări de sistematizare să se termine odată cu punerea în funcțiune a obiectivului; în cazul platformelor de construcții pe terenuri cu pante mai mari de 1:5, se vor prevedea măsuri de protecție împotriva apelor care se scurg de pe versanți, prin șanțuri de gardă a căror secțiune să asigure scurgerea debitului maxim al apelor meteorice; platformele de construcție situate pe versanți se vor nivela în terase cu pante de maximum 1:1, care se vor proteja prin diferite soluții tehnologice (brazde, înierbare, îmbrăcăminți din materiale locale, geosintetice etc.); o Colectarea și evacuarea rapidă a apei din precipitații pe toată durata execuției săpăturilor prin amenajări adecvate (pante, puțuri, instalații de pompare etc.); în situația în care la cota de fundare se constată existența unui strat de pământ afectat de precipitații, acesta va fi îndepărtat imediat înainte de turnarea betonului; o Evitarea stagnării apelor în jurul construcțiilor, atât în perioada execuției cât și pe toată durata exploatării, prin soluții constructive adecvate (trotuare, compactarea terenului în jurul construcțiilor, execuția de straturi etanșe din argilă, pante corespunzătoare, rigole, cavalieri etc.); o Evitarea perturbării echilibrului hidrogeologic fără a realiza lucrări care pot bara căile natural de scurgerea a apei către emisarii naturali și artificiali în funcțiune conducând la ridicarea nivelului apei subterane; nu vor fi străpunse orizonturi impermeabile aflate deasupra pânzei freatice; o Protecția rețelelor purtătoare de apă sau rezervoare, in caz de necesitate, prin prevederea unor soluții de impermeabilizare a terenului; o Evitarea pierderilor de apa din rețelele edilitare si instalații; o Execuția excavațiilor pe porțiuni cu protejarea imediată a acestora; o Execuția umpluturilor în jurul fundațiilor și pereților subsolurilor pe măsură ce acestea sunt realizate. Pentru construcții liniare – drumuri, aducțiune de apă, canalizare, pentru efectuarea calculelor de evaluare a capacității portante a terenului, se vor lua în considerare elementele prevăzute în Normativul PD 177/2001 – Normativ privind dimensionarea sistemelor rutiere suple și semirigide. Dimensionarea structurii de rezistență a drumului se va realiza de către proiectantul de specialitate, în funcție de caracteristicile terenului de fundare, zonei climaterice, regimul hidrologic și traficul actual și de perspectivă. Structura rutieră proiectată se va verifica la acțiunea de îngheț – dezgheț conform STAS 1709/1-90 și STAS 1709/2-90. Pentru proiectarea geotehnică se vor respecta prevederile din SR EN 1997-1:2004 și după caz, cu eratele, amendamentele și anexele naționale asociate, SR EN 1998-5:2004 și după caz, cu eratele, amendamentele și anexele naționale asociate, NP 074/2014, NP 122/2010 etc. Datorită condițiilor geotehnice în ceea ce privește natura terenului de fundare este recomandat să se acorde o atenție deosebită condițiilor hidrologice și hidrogeologice la proiectarea noului sistemului rutier.  Riscuri naturale Conform legii 575/2001, arealul amplasamentului, se încadrează din punct de vedere al riscului de alunecări de teren în zona cu risc ridicat, cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de terende tip primare. Pe amplasamentul studiat nu au fost identificate zone cu forme de alunecări de teren. Din punct de vedere al riscului la inundații, amplasamentul aparține zonei cu o cantitate maximă de precipitații căzută în 24 de ore, estimată a fi între <100mm cu posibilitatea apariției unor inundații ca urmare a deversării de râuri sau scurgeri de pe versanți. Intensitatea seismică a zonei amplasamentului echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului României, este 7.1 pentru amplasamentul studiat. Suprafețele investigate nu prezintă aspecte și particularități semnificative care să impună luarea unor măsuri speciale de amenajare a terenului majoritatea zonelor fiind plane, dar, izolat, se pot identifica suprafețe de teren cu aspect vălurit și ebulmente ceea ce pune în evidență alunecări de teren, de tip curgere lentă ajunse la un stadiu de echilibru limită natural prin așezarea maselor de pământ alunecate. În interiorul UAT Hărmănești nu au fost observate forme accentuate de eroziune, alunecări de teren active sau posibilitate de inundare a terenului. MEMORIU GENERAL 17

Pagina 18

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI Pârâul Hărmănești are curgere semipermanentă, aceasta fiind condiționată de cantitatea de ploi și zăpezi. În imediata vecinătate a râurilor și văilor, ce pot reprezenta riscuri de inundare, se va vor solicita informații de la Apele Române iar amenajarea cursurilor de apă se va realiza doar de instituții autorizate în acest sens. Terenurile, în afara unor procese relativ continue care le deteriorează și le degradează, sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urmări grave asupra lor și importante pagube materiale, uneori și cu pierderi de vieți omenești. În general, sunt considerate riscuri naturale acele evenimente care schimbă într-un timp relativ scurt și cu un grad apreciabil de violență o stare de echilibru existentă. În literatura de specialitate din acest domeniu, nu prea dezvoltată și destul de fragmentată, sunt considerate riscuri naturale, afectând și teritoriul comunei Hărmănești , următoarele: o inundațiile provocate de rețeaua apelor interioare, datorită ploilor, topirii zăpezilor, ruperii sau distrugerii accidentale a unor lucrări hidrotehnice (caracter antropic), blocarea scurgerii apelor datorită ghețurilor, împotmolire; o cutremurele de origine tectonică; o alunecările de teren, prăbușirile, avalanșele de pământ sau roci. Efectele distructive ale acestor fenomene pot fi evitate sau în mare măsură, atenuate. La nivelul actual al cunoștințelor științifice, deși nu este posibil de prevăzut exact timpul lor de producere, se poate determina destul de precis locul unde ele se vor produce, în fapt, cu excepția cutremurelor, celelalte sunt previzibile cel puțin cu câteva ore înainte. Se știe, spre exemplu, care sunt zonele inundabile, zonele de mare seismicitate (gradul 7 și peste) sau cele cu alunecări. Acest lucru poate permite adoptarea de măsuri eficiente de protecție. Conform Ordinului comun al MLPAT nr. 62/N, MAPPN nr.1955 și DAPL nr. 190/288 din 31 iulie 1998, zonele expuse la riscuri naturale sunt reprezentate cu prioritate de alunecări de teren și inundații. Identificarea, inventarierea și delimitarea acestor zone în conformitate cu ordinul menționat face obiectul unor studii specifice și colaborări ale tuturor factorilor implicați. În județul Iași nu s-a întocmit un astfel de studiu. În aceste condiții identificarea și delimitarea zonelor cu riscuri naturale s-a făcut pe baza datelor și informațiilor existente la această dată. În perioada actuală în zonele amplasamentelor se constată următoarele: o Unele amplasamente prezintă zone cu fenomene de instabilitate în activitate, o Zone cu pericol de inundabilitate sau cu umiditate excesivă, Măsurile imediate propuse sunt următoarele: o Delimitarea terenurilor alunecate și inundabile, inclusiv a zonelor de influență și instituirea perimetrelor cu interdicții de construire. o Inventarierea construcțiilor cuprinse în zonele de interdicție, cu stabilirea regimului juridic și economic al terenurilor afectate. Alte măsuri secundare de utilizare rațională a terenurilor supuse alunecărilor sunt: o Evitarea supraîncărcării cu construcții grele a căror fundație este instalată superficial; săparea debleurilor și a altor lucrări de artă pentru șosele și căi ferate; înlăturarea pe cât posibil sau reducerea circulatiei de tonaj greu etc.; se taie arborii prea grei care nu au o rădăcină pivotantă care să străbată întregul deluviu de alunecare; o Evitarea înghețului, dezghețului și crăparea solului prin acoperirea cu ierburi și plantații adecvate regiunii. 2.3. RELATII IN TERITORIU  Încadrarea în rețeaua de localități Teritoriului administrativ al comunei Hărmănești este situat în partea centrală a județului Iași, în vecinătatea estică a municipiului Pașcani și este străbătut de paralela 47°27’ latitudine N și de meridianul de 26°8’ longitudine E. Acesta se învecinează: o la nord – cu teritoriul comunelor Vânători și Todirești; o la est – cu teritoriul comunei Ruginoasa; o la vest – cu teritoriul municipiului Pașcani; o la sud – cu teritoriul municipiului Pașcani și cu teritoriul comunei Ruginoasa Cele 3 vetre de localități sunt dezvoltate în general de-a lungul principalelor căi de comunicație rutieră. Centrul politico - administrativ al comunei Hărmănești , este localitatea Hărmăneștii Vechi. MEMORIU GENERAL 18

Pagina 19

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI Ca și celelalte localități ale teritoriului administrativ, Hărmăneștii Vechi face parte din localitățile rurale situate în zona de deplasare de 15 minute față de municipiul Pașcani, având cu acesta și relații de subordonare pe linie administrativă. Legătura cu cel mai important centru din județ - municipiul Iași, este asigurată de traseul rutier DN 28A și DN 28 (DE 583) și traseul de cale ferată Pașcani - Iași, distanța față de acesta fiind de aproximativ 70 Km. În prezent funcțiile de bază ale localității sunt funcția agricolă și funcția de cazare a populației proprii. Legăturile cu localitățile învecinate sunt asigurate de:  DN 28A care face legătura între Tg. Frumos - municipiul Pașcani și se racordează în localitatea Moțca cu DN28 (DE 85).  DJ 281 C care face legătura între DN28A în zona satului Hărmăneștii Noi, străbate localitățile Blăgelști, Hărmăneștii Vechi, Boldești, Todirești, Stroești, Băiceni, Coasta Măgurii, Cârjoaia, și se racordează la DN 28 B în zona satului Cotnari.  DC 123 care face legatura între DN 28 A în zona localității Hărmăneștii Noi și DJ 281 C.  DC 124 care face legatura între DJ 281 C în zona localității Boldești și DC 121 în zona localității Vașcani din comuna Ruginoasa. Relațiile cu principala localitate de influență, municipiul Pașcani, sunt constituite în principal din deplasările pentru muncă, pentru aprovizionarea cu produse comerciale și de larg consum, de comercializarea pe piața municipiului de produse agroalimentare obținute în gospodăriile individuale, precum și pentru utilizarea dotărilor acestuia (spital, liceu, judecătorie, centre comerciale, etc). Municipiul Pașcani este situat la 5 Km față de Hărmăneștii Noi și la 7 Km față de centrul de comună Hărmăneștii Vechi. Acesta reprezintă centrul polarizator pentru forța de muncă din comună. El este principala piață de desfacere pentru mica industrie sau producția rezultată din activitățile agrare și de creștere a animalelor. În același sens, tot ca centru polarizator pentru desfacerea produselor de mică industrie și produse agrare privite ca materii prime, este orasul Iași, - situat la cca 70 Km față de centrul de comună. Se menține o legătură puternică cu localitatea Todirești, fostul centru de comună situat pe principala cale de circulație DJ 281C între Hărmăneștii Vechi, Todirești și Cotnari. Relațiile în teritoriu cu celelalte comune învecinate - Vânători și Ruginoasa sunt la nivelul schimburilor locale de produse, servicii forță de muncă, fără ca vreo comună sa devină centru polarizator pentru celelalte. Ruginoasa și Pașcani, atrag populația la târgurile de mărfuri, produse agrare, materiale, tărguri ce se țin săptămanal.  Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei Teritoriul localității Hărmăneștii Vechi este situat în partea centrală a teritoriului administrativ. Localitatea este dezvoltată de o parte și de alta a drumului comunal DJ281 C, care face legătura cu satul Boldești și comuna Todirești în partea de nord și cu municipiul Pașcani în partea de sud. Prin DC123 se realizează legătura cu localitatea Hărmăneștii Noi. Satul Hărmăneștii Noi este situat în partea de sudică a teritoriului administrativ pe traseul DN28A și DC123. Satul Boldești este situat în partea central nord-estică a teritoriului administrativ pe traseul DC 124. 2.4. ACTIVITATI ECONOMICE Localitățile sunt în raza de influență a Municipiului Pașcani, dezvoltarea unor culturi cum ar fi sfecla de zahăr, grâul, proumbul fiind influențate de capacitatea de achizitionare și prelucrare a zonei industriale Pașcani. De asemeni creșterea animalelor este influențată pozitiv de zona industrială Pașcani (KOSAROM) precum și de micile unități de prelucrare din zonă - comuna Todirești, Comuna Vânători, comuna Ruginoasa. Relațiile economice ale comunei Hărmănești cu municipiul Pașcani, constituie suportul material al dezvoltării mediului rural. În conturarea zonei de influență, relațiile economice au devenit fundamentale, realizând legătura materială dintre spațiul rural și cel urban. Ele se caracterizează printr-o complexitate tot mai accentuată și printr-o stabilitate ce depășește cu mult relațiile demografice, social culturale, politico-administrative. Această stabilitate rezultă din relațiile de complementaritate care există între potențialul economic al orașelor și cel al localităților din zona de influență. MEMORIU GENERAL 19

Pagina 20

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI  Profilul economic al comunei Activitatea de bază specifică zonei este agricultura, fiind ocupația de bază a locuitorilor comunei. Profilul socio-economic actual al comunei Hărmănești și al localităților componente este determinat în principal de funcția agricolă. În plan secund se remarcă dezvoltarea activităților comerciale și de prestări servicii. Efectivele de animale sunt crescute în totalitate în sistem gospodăresc. Forța de muncă. Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2022 numărul mediu al salariaților (numărul de salariați angajați cu contracte individuale de muncă, plătiți de întreprindere pentru o durată medie normală a timpului de lucru) din comuna Hărmănești era de 82. Conform Institutului Național de Statistică, în luna ianuarie 2022, erau înregistrați 112 de șomeri la nivel local, din care 66 persoane erau de sex masculin și 46 persoane de sex feminin. Per ansamblu, în perioada 2012 - 2022, trendul înregistrat de numărul de șomeri din comună este unul descendent. Astfel, de la 213 șomeri înregistrați în anul 2016 s-a ajuns la 112 șomeri în anul 2022. Ponderea șomerilor înregistrați la nivelul localității Hărmănești în ianuarie 2022 era de 7,10%. Structura geologică a zonei, formată din depozitele sarmațianului inferior și mediu (marne, gresii, argile și nisipuri) sunt exploatate mai mult local. Doar nisipurile aluvionare și pietrișurile din Valea Siretului sunt folosite în construcții. Luturile loessoide care altă dată erau folosite la olărit, la fabicarea cărămizilor și teracotei, în prezent sunt folosite doar la prepararea chirpicilor. Apele subterane asigură populația cu apă potabilă, alimentând fântânile. Solurile fertile au o bogată vegetație de ierburi, în parte înlocuită de culturi de cereale și plante de nutreț.  Agricultura Fond funciar. După întindere comuna se află în grupa comunelor de dimensiuni mici ale județului Iași. Suprafața teritoriului administrativ al comunei Hărmănești este de 2782,62 ha, din care 2096,99 ha (75,36%) fond funciar agricol și 685,63 ha (24,64%) fond funciar neagricol. Situația fondului funciar înregistrat în anul 2014 – comuna Hărmănești Nr. crt. Folosință Suprafața (ha) Structura (%) 1. Suprafața totală – din care: 2782,62 100 - 2. Terenuri agricole – din care: 2096,99 75,36 100,00 3. Arabile 1782,99 64,08 85,03 4. Pășuni 244,00 8,77 11,64 5. Fânețe 15,00 0,54 0,72 6. Vii 30,00 1,08 1,43 7. Livezi 25,00 0,90 1,19 8. Terenuri neagricole – din care: 685,63 24,64 100,00 9. Păduri 454,00 16,32 66,22 10. Ape, bălți 34,00 1,22 4,96 11. Drumuri 56,00 2,01 8,17 12. Construcții 136,63 4,91 19,93 13. Neproductiv 5,00 0,18 0,73 Sursa: insse. ro. - 2023 Potențialul productiv al zonei. Teritoriul comunei Hărmănești se încadrează după studiile efectuate de O.J.S.P.A. Iași, în următoarele stări calitative:  Zona de fertilitate III pentru arabil și pentru grădini de legume și zarzavaturi;  Zona de favorabilitate IV pentru vii și livezi și V pentru pășuni fânețe. Dintre plantele de cultură primul loc îl ocupă porumbul și grâul cu 70% din terenul arabil. Cu toate că există condiții prielnice pentru cultivarea legumelor și sfeclei de zahăr, acestea ocupă suprafețe nesemnificative, din cauza slabei preocupări pentru aceste culturi care ar putea aduce venituri importante locuitorilor comunei și implicit bugetului local. Producție vegetală. Pentru majoritatea culturilor de câmp potențialul productiv al pământului exprimat în note de bonitate este peste media pe județ cu până la 36%. La pășuni și fânețe potențialul este de 37 de puncte. Zootehnia. Producția agricolă animalieră a înregistrat o diminuare după 1990, mai ales în ceea ce privește bovinele. Efectivele de ovine și porcine au înregistrat creșteri, însă în cazul acestora se consideră că producția este asigurată doar pentru nevoile gospodăriei și mai puțin pentru comercializare. MEMORIU GENERAL 20

Pagina 21

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI  SILVICULTURA ȘI GOSPODĂRIREA APELOR Silvicultura. Teritoriul administrativ are un perimetru silvic de 454 ha, reprezentând 61.63% din terenurile neagricole. Datorită ponderii terenurilor neproductive din cadrul perimetrelor neagricole - 5,00 ha reprezentând 0,67% și a unor fenomene degenerative complexe a terenului agricol: eroziune, alunecări, ravene ce afectează și terenul agricol, este posibil pe viitor extinderea perimetrelor silvice antiezozionale și recuperarea terenurilor neproductive prin împăduriri. Pădurea este administrată de Ocolul Silvic Pașcani. Exploatarea apelor. Conform evidenței cadastrale în teritoriul administrativ există 34 ha de luciu de apă, cu o pondere ridicată a apelor cuprinse în acumularea Heleșteni. Acest iaz se află în proprietatea Consiliului Local și este concesionat în vederea practicării pisciculturii. Zona este favorabilă pentru dezvoltarea pisciculturii, element ce poate contribui și la dezvoltarea turismului în zonă.  ACTIVITATI NEAGRICOLE Activitățile neagricole și industriale sunt slab reprezentate în economia comunei. Cele mai dezvoltate sunt cele legate de procesarea producției agricole și prelucrarea unor resurse locale. De–a lungul timpului au fost înființate pe teritoriul comunei numeroase societăți comerciale având obiecte de activitate destul de diversificate, între acestea predominând activitatea de comerț și mecanică. Marea majoritate a firmelor din comună au ca obiect de activitate comerțul, cea mai intensă activitate economică înregistrându-se în satele Hărmăneștii Vechi și Hărmăneștii Noi. Pe teritoriul comunei Hărmănești funcționează un număr de 15 agenți economici - de societăți cu răspundere limitată, persoane fizice autorizate, asociații familiale, obiectele principale de activitate ale acestor agenți economici fiind: comerțul, transporturi rutiere de marfuri, dezasamblarea mașinilor. După cum se poate observa, mediul de afaceri local este dominat de comerț, iar domeniile precum producție și servicii sunt slab reprezentate. Având în vedere așezarea geografică a comunei trebuie să amintim că aceasta face parte din Grupul de Acțiune Locală (GAL) SIRET – MOLDOVA alături de comunele: Ceplenița, Cotnari, Lespezi, Valea Seacă, Todirești și Vânători. Pentru întreaga lume contextul economic actual este problematic, însă la sat el este trasat în câteva nuanțe triste, înșiruite pe principiul cauză-efect: lipsa locurilor de muncă, migrația populației, familii dezbinate, degradarea școlii și a sistemului sanitar, pământuri aflate în paragină și, de cele mai multe ori, sărăcie lucie. Marea majoritate a localnicilor sunt agricultori. Evident, și această comună este afectată de lipsa locurilor de muncă, de aici derivând multe alte probleme, însă Hărmănești se bucură de apropierea de municipiul Pașcani, beneficiind mai ușor decât alte comune de facilități, investiții sau parteneriate. 2.5. POPULATIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE După numărul populației, comuna Hărmănești este o așezare de mărime mică a județului Iași. Pentru a folosi resursele umane existente este necesar ca în următorii ani să se dezvolte într-un ritm accentuat, activitățile neagricole locale și să se asigure condiții mai bune pentru populația localităților componente și a localităților învecinate de a se deplasa la lucru și în alte localități. Surplusul de forță de muncă existent va putea fi folosit îndeosebi în unele sectoare de activitate din municipiul Pașcani.  Numărul și evoluția populației Dinamica evoluției populației a înregistrat o ușoară creștere a numărului de locuitori în perioada 2012 - 2022, populația totală crescând de la 2395 la 2566 persoane, valoare care poziționează comuna Hărmănești pe zona de jos în ierarhia unităților teritorial administrative ale județului Iași în ceea ce privește numărul populației.  Evoluția populației comunei Hărmănești în perioada 2012 - 2022 AN SEX 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Masculin 1254 1262 1290 1296 1307 1330 1328 1331 1340 1337 1335 Feminin 1141 1150 1172 1178 1201 1217 1221 1228 1238 1239 1231 Total 2395 2412 2462 2474 2508 2547 2549 2559 2578 2576 2566 Sursa: insse. ro. - 2023 MEMORIU GENERAL 21

Pagina 22

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI  Evoluția populației comunei Hărmănești în perioada 2012 - 2022 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Masculin feminin Total  Populația pe sexe si grupe de vârstă - 2022 Grupa de vârsta Populația stabilă F M total Hărmănești 2566 1335 1231 0-4 ani 116 62 54 5-9 ani 126 73 53 10-14 ani 167 92 75 15-19 ani 199 106 93 20-24 ani 161 80 81 25-29 ani 189 104 85 30-34 ani 184 106 78 36-39 ani 165 89 76 40-44 ani 169 91 78 45-49 ani 206 110 96 50-54 ani 225 108 117 55-59 ani 141 74 67 60-64 ani 114 63 51 65-69 ani 91 44 47 70-74 ani 94 43 51 75-79 ani 61 28 33 80-84 ani 67 22 45 85 ani și peste 91 40 51 Sursa: insse. ro. - 2023  Mișcarea naturală și migratorie Din analiza realizată rezultă că în perioada 2012 – 2022 atât sporul natural cât și cel migratoriu au avut cursuri descendente. Densitatea brută - 2566 locuitori / 262,110 ha în intravilan existent, este de cca 10 locuitori la ha. Densitatea netă a locuitorilor - 2566 locuitori / 141,860 ha în zona pentru locuințe este 18 locuitori la ha. o Mișcarea naturală a populației in perioada 2012 - 2022 Natalitatea arată frecvența sau intensitatea nașterilor în interiorul unei populații, fiind un fenomen complex, în același timp biologic și social, influențat de o serie de factori legați între ei: economici, politici, socioculturali. În anul 2022, la nivelul comunei Hărmănești au fost înregistrați 24 de născuți vii. În ceea ce privește mortalitatea, numărul de decese raportat în anul 2022 a fost de 42. Sporul natural este indicatorul care relevă creșterea sau diminuarea naturală a populației, reflectând echilibrul între cele două componente ale mișcării naturale: natalitatea și mortalitatea. MEMORIU GENERAL 22

Pagina 23

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI Hărmănești 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Nascuti vii 22 21 25 21 18 35 21 23 23 26 24 Nascuti morți - - - - - 1 - - - - - Decedati 20 27 30 27 26 21 23 26 19 28 42 Decedați sub 1 an - - - 1 - 1 - 1 - - - Casatorii 9 15 11 15 13 18 21 13 14 17 7 Divorturi 2 1 1 3 4 3 3 3 3 4 4 Stabiliri de resedinta 9 7 6 11 9 11 10 8 15 4 13 Plecari cu resedinta 14 14 13 17 14 16 25 29 20 14 21 Stabiliri de domiciliul 51 57 78 55 62 50 47 49 28 45 50 Plecari cu domiciliul 36 32 20 29 19 43 37 39 32 35 43 Emigranti definitivi 1 1 1 - - 7 1 - 1 3 3 Imigranti definitivi 1 - - 5 - 4 1 2 1 1 1 Sursa: insse. ro. - 2023 o Mișcarea migratorie reprezintă fenomenul de deplasare a populației în teritoriu, care presupune depășirea unei granițe administrativ – teritoriale. Populația comunei își modifică numărul nu numai ca urmare a intrărilor și ieșirilor determinate de nașteri și decese, ci și în urma imigrărilor și emigrărilor. Mișcarea migratorie externă este determinată de schimbarea domiciliului în altă țară sau din altă țară în România. Soldul migratoriu (soldul schimbărilor de reședință și soldul schimbărilor de domiciliu) are o contribuție semnificativă, pe lângă sporul natural pozitiv, la creșterea populației stabile a comunei Hărmănești . În anul 2022, conform înscrisurilor din actele de identitate și din fișele de evidență ale populației, s-au înregistrat 21 de plecări cu reședința din comuna Hărmănești , în timp ce 13 persoane și-au stabilit reședința în comună. Soldul schimbărilor de reședință sau soldul migrației flotante (indicator care reprezintă diferența algebrică între numărul persoanelor sosite și plecate într-o unitate administrativ-teritorială pentru care viza de stabilire a reședinței este valabilă la data de 1 ianuarie sau 1 iulie) este de -8 persoane în anul 2022. Conform INSS, în anul 2022 s-au stabilit cu domiciliul în Hărmănești 50 persoane și au plecat cu domiciliul din această localitate 43 persoane. Astfel, soldul schimbărilor de domiciliu este de 7 persoane. Acest indicator relevă o creștere scăzută a populației comunei Hărmănești din ultimii ani. În ceea ce privește migrația externă, fluxul înregistrat în ultimii ani este foarte scăzut. Astfel, în anul 2022, 3 persoane au emigrat în străinătate pornind din comuna Hărmănești, și o persoană a imigrat în această comună. Analizând indicatorii de mișcare a populației, se observă faptul că localitatea Hărmănești prezintă un interes scăzut, tinerii alegând să își stabilească domiciliul în alte localități în general orașe și municipii. Din punct de vedere demografic, județul Iași înregistrează o scădere a ratei sporului natural în perioada de referință 2010-2020, cu toate acestea, comuna Hărmănești reflectă o polaritate diferită, având în anul 2020 un spor natural pozitiv de 183, în condițiile în care bilanțul la nivelul celor 93 de comune care fac parte din județul Iași este unul negativ. (-1215 în anul 2020 conform datelor furnizate de pe site-ul INS).  Numarul mediu al salariatilor Sexe 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Total 56 57 59 56 60 78 82 78 77 79 82 Sursa: insse. ro. - 2023  Numărul șomerilor inregistrati Sexe 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Masculin 136 125 128 130 122 122 109 77 76 78 66 Feminin 77 73 77 69 74 79 70 67 52 54 46 Total 213 198 205 199 196 201 179 144 128 132 112 Sursa: insse. ro. - 2023 MEMORIU GENERAL 23

Pagina 24

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI  Ponderea șomerilor inregistrati Sexe 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Masculin 18,30 16,60 16,40 16,20 14,90 14,50 12,90 9,10 9,00 9,30 7,80 Feminin 12,20 11,60 12,00 10,40 10,80 11,10 9,70 9,40 7,20 7,40 6,20 Total 15,50 14,30 14,40 13,60 13,00 13,00 11,40 9,20 8,20 8,40 7,10 Sursa: insse. ro. - 2023 Structura pe naționalități evidentiază un procent de 98,5 % români și 1,5% ruși. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor aparțin religiei creștin-ortodoxe - 90,3%, populația de religie - creștină pe rit vechi - 1,4%, populația de religie adventistă - 0,7%. Structura socio-profesională evidențiază faptul că 39% din populație este reprezentată de populația activă. Din populația activă 55% lucrează în agricultură. Din populația inactivă pensionarii reprezintă 28%, copii și populația până în 18 ani ocupată în procesul de școlarizare reprezintă 65% și șomeri sau fără ocupație 7% din populatia inactivă. În comuna Hărmănești, în anul 2022 s-au înregistrat 7 de cupluri care s-au căsătorit și 8 cupluri care au divorțat. În anul 2021 în comună era înregistrată o singură persoană sancționată definitiv și aflată în penitenciar. În anul 2021 în localitățile comunei se găseau un număr de 879 de locuințe. 2.6. CIRCULATIE  CIRCULATIA RUTIERA Rețeaua rutieră a comunei este formată din drumuri naționale, județene, comunale și locale, în lungime totală de aproximativ 65,50 Km, aflată în diferite stări tehnice. Gradul de vascularizare rutieră este de 0,56 Km drumuri naționale, județene și comunale la 100ha suprafața totală, cu 47% mai mare decât media pe județ. Teritoriuladministrativ al comunei Hărmănești este străbătut de următoarele căi de comunicație: o DN 28A face legătura între Tg. Frumos - municipiul Pașcani și se racordează în localitatea Moțca cu DN28 (DE 85). Acest drum are o lungime totală de 37,852 km și traversează de la est la vest pe o lungime de aproximativ 3km partea de sud a comunei Hărmănești prin zona satului Hărmăneștii Noi. Este un drum asfaltat aflat în stare bună, având 2 benzi de circulație - câte una pe sens. o DJ 281 C face legătura între DN28A în zona satului Hărmăneștii Noi, străbate localitățile Blăgelști, Hărmăneștii Vechi, Boldești, Todirești, Stroești, Băiceni, Coasta Măgurii, Cârjoaia, și se racordează la DN 28 B în zona satului Cotnari. Acest drum are o lungime totală de 25,955 km și traversează de la sud la nord comuna pe o lungime de aproximativ 7km. Este un drum asfaltat aflat în stare bună, având 2 benzi de circulație - câte una pe sens. o DC 123, face legatura între DN 28 A în zona localității Hărmăneștii Noi și DJ 281 C. Acest drum are o lungime totală de 2,20 km. Este un drum cu două benzi de circulație - câte una pe sens, asfaltat și aflat în stare bună. o DC 124, face legatura între DJ 281 C în zona localității Boldești și DC 121 în zona localității Vașcani din comuna Ruginoasa. Acest drum are o lungime totală de 7,70 km. Este un drum cu două benzi de circulație - câte una pe sens, pietruit și din pământ și aflat în stare proastă. o Drumuri sătești de interes local ce debușează în DN 28 sunt în general drumuri cu profile transversale subdimensionate, necesitând intervenții atât pentru lărgirea lor cât și pentru modernizarea lor. Pe drumurile comunei circulă toate categoriile de mașini. Conform Studiilor efectuate rețeaua rutieră a comunei totalizează 50,50Km în intravilan și 16,00 Km de drumuri în extravilan . Din constatările efectuate în teren s-au constatat o serie de disfuncționalități referitoare la drumurile ce străbat teritoriul cominei Hărmănești: o Mare parte a drumurilor din intravilanul localității nu corespund nici din punct de vedere al caracteristicilor în profil transversal și a asigurării vizibilității la intersecții; o Unele sectoare din drumurile comunei sunt în stare proastă, cu îmbrăcăminte necorespunzătoare sau degradată; o Intersecțiile străzilor principale cu drumurilor secundare sunt în mare parte neamenajate și nesemnalizate, necesitând lucrări specifice pentru asigurarea circulației în condiții de siguranță; MEMORIU GENERAL 24

Pagina 25

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI o Intersecțiile străzilor principale cu DN28A (DE 583), sunt în mare parte amenajate și semnalizate, în zona intersecției cu drumul către Hărmăneștii Noi fiind necesare lucrări specifice pentru asigurarea circulației în condiții de siguranță; o Străzile în marea lor majoritate sunt iluminate; o Nu există zone cu locuri de parcare amenajate, parcarea realizându-se în general pe carosabil; o Străzile neasfaltate necesită îmbrăcăminte definitivă pe măcar 50m în adâncime la intersecțiile cu drumurile principale, deoarece acestea se încarcă cu noroi, periclitând siguranța circulației; Comuna Hărmănești nu dispune de stație de distribuție a carburanților, cea mai apropiată stație fiind situată la aproximativ 8 km în municipiul Pașcani Transportul în comun se realizează cu microbuze din centrul de comună, în general spre Pașcani, sau până la DN 28A. De la DN 28A sunt legaturi cu autobuze spre Ruginoasa, Târgu Frumos și Iași. In comună exista 3 stații de transport în comun dotate cu adapost pentru calători. Serviciile pentru transportul de călători sunt asigurate de firme private de transport auto.  CIRCULATIA FEROVIARA Teritoriul administrativ al Comuna Hărmănești nu este traversat de trasee de cale farată. Cea mai apropiată stație CFR se află în municipiul Pașcani la aproximativ 7 km.  CIRCULATIA AERIANA Cel mai apropiat aeroport față de comuna Hărmănești este situat în municipiul Iași la aproximativ 70 km. Din analiza Planului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) - Secțiunea I - Rețele de transport, aprobată prin Legea nr.363/2006 rezultă că pe teritoriul comunei Valea Lupului nu sunt propuse lucrări noi sau de modernizare a infrastructurii rutiere, feroviare sau aeriene. 2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL In anul 2002 a fost emisa aprobarea prin HCL 13/18.07.2002 a Planului Urbanistic General al comunei Todirești. In anul 2004, în baza Legii 84 a fost înființată comuna Hărmănești, comuna folosind în continuare PUG comuna Todirești până în prezent în baza unor prelungiri a termenelor de valabilitate a Planului Urbanistic General, ultima prelungire fiind cea dată cu HCL nr. 39/25.08.2022. În anul 2006 s-a elaborat un Plan Urbanistic General pentru comuna Hărmănești. În cadrul acestuia au fost cuprinse și extinederile de intravilan pentru localitățile componente. Nu s-au obținut avizele de extindere a noului intravilan, în schimb construcția de locuințe și dotări, de mică industrie, s-au dezvoltat și în zonele preconizate de extinere conform acestui PUG. Conform Planului Urbanistic General în vigoare, aprobat prin HCL 13/18.07.2002, suprafața teritoriului intravilan existent însumând 297,110 ha se prezintă astfel: 01. Hărmăneștii Vechi 185,040 ha, 02. Hărmăneștii Noi 63,720 ha; 03. Boldești 48,350 ha; Prin planimetrarea digitală a limitelor intravilane, s-a constatat că suprafața de intravilan a satului Hărmăneștii Vechi a fost calculată eronat, suprafața reală a acestuia fiind de 150,040 ha, cu 35,00 ha mai puțin, suprafața totală a teritoriului intravilan existent devenind 262,11 ha. După aprobarea Planului Urbanistic General au mai fost aprobate două Planuri Urbanistice Zonale însumând 1,099 ha, suprafața totală a teritoriului intravilan existent devenind 263,209 ha. Pe trupuri, suprafata de 263,209 ha a teritoriului intravilan existent se prezinta astfel: 01. Hărmăneștii Vechi 150,040 ha  T1 Trup localitatea de reședință 149,390 ha;  T1.1 Trup separat Hărmăneștii Vechi 0,650 ha; 02. Hărmăneștii Noi 64,819 ha  T2 Trup localitate Hărmăneștii Noi 63,600 ha;  T2.1 Trup separat Hărmăneștii Noi 0,120 ha;  T2.2 Trup separat Hărmăneștii Noi - PUZ 0,189 ha;  T2.3 Trup separat Hărmăneștii Noi - PUZ 0,910 ha; MEMORIU GENERAL 25

Pagina 26

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI 03. Boldești 48,350 ha  T3 Trup localitate Boldești 48,350 ha; Bilanțul zonelor funcționale în intravilanul existent Total intravilan Hărmăneștii Hărmăneștii Boldești Suprafata % din total ZONE FUNCTIONALE Noi Vechi (ha) intravilan 1 Zona locuinte și functiuni complementare 65,610 20,120 34,168 119,898 45,552 2 Zona unități industriale și depozitare 0,520 4,069 0,000 4,589 1,743 3 Zona unități agricole 2,440 0,000 0,000 2,440 0,927 4 Zona institutii publice și servicii 2,600 1,000 0,370 3,970 1,508 5 Zona căi de comunicatie rutiera 9,100 10,100 3,920 23,120 8,784 6 Zona spatii verzi, complexe sportive, protecții 3,200 0,390 2,142 5,732 2,178 7 Zona constr. aferente lucr. tehnico -edilitare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 8 Zona gospodarie comunala, cimitire 0,640 0,400 0,640 1,680 0,638 9 Zona destinatie speciala 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 10 Terenuri libere 64,680 28,740 5,860 99,280 37,719 11 Ape 1,250 0,000 1,250 2,500 0,950 12 Paduri 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 13 Terenuri neproductive 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 TOTAL INTRAVILAN PROPUS 150,040 64,819 48,350 263,209 100,000 Bilanțul zonelor funcționale în intravilanul existent se prezintă astfel: Zona pentru locuințe ocupă 45,552% din teritoriul intravilan și este formată în mare majoritate din locuințe cu nivel mic de înalțime - 1-2 niveluri. Starea clădirilor de locuit poate fi considerată în general medie - bună. Dacă casele vechi au un caracter rural, cele noi, mai bine utilate, făcute în ultimii ani – în special cele din zonele nou construite, au caracter semiurban și sunt realizate din materiale durabile. După anul 1990 se observă o dezvoltare a fondului construit al locuințelor din localitate. Se observă două tendințe majore: Prima constă în ocuparea unor terenuri în zona extinderilor stabilite in planburile urbanistice anterioare, în special de-a lungul căilor de comunicație, cea de a doua tendință a fost de ocupare a unor parcele libere din interiorul intravilanului sau printr-un proces de divizare a parcelelor existente. În anul 2021 locuitorii comunei erau organizați în 879 locuinte cu o suprafață locuibilă de 35981 mp  Evoluția locuințelor în perioada 2011 – 2021: An 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Locuinte 855 857 864 869 877 877 877 877 879 879 879 Suprafata 34351 34489 35045 35319 35888 35888 35888 35888 35981 35981 35981 locuibila (mp) Autorizatii de 20 6 5 3 5 2 6 3 4 5 10 construire Sursa: insse. ro. - 2023 Habitatul este format într-o măsură mai mică din case țărănești specifice Câmpiei Moldovei și într-o mai mare măsură din case noi, fără a avea o tratare arhitectură unitară. Activitățile neagricole locale au o dezvoltare modestă, comuna păstrându-și și în prezent un profil de cazare, fapt reflectat și în structura socio-profesională a populației. Zona pentru instituții publice și servicii ocupă doar 1,508% din teritoriul intravilan.  Învățământul. Din punct de vedere al educației, pe teritoriul comunei se află urmatoarele dotări: o Școala Gimnazială Hărmăneștii Vechi - asigura invățamântul preuniversitar clasa pregatitoare - clasele I-VIII de pe raza întregii comune; o Grădinița Hărmăneștii Noi; o Grădinița Hărmăneștii Vechi; o Bibliotecă publică, în anul 2021 cu un număr de 2215 volume și 130 de cititori activi. MEMORIU GENERAL 26

Pagina 27

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI o Cămin cultural în satul Hărmăneștii Vechi; o Cămin cultural în satul Hărmăneștii Noi; o Teren de fotbal în satul Hărmăneștii Vechi; o O bază sportiva în curs de execuție în satul Boldești Numărul total al sălilor de clasă este de 11 din care 4 pentru învățământul preșcolar și 7 pentru învățământul gimnazial; Numărul total de elevi din comuna Hărmănești indiferent de insuituție (urban, rural, stat, privat): Totalul elevilor în anul 2021 245 - din care: o Copii înscriși în grădinițe 48; o Elevi înscriși în învățământul preuniversitar 197; o Elevi înscriși în învățământul primar 98; o Elevi înscriși în învățământul gimnazial 99; o Elevi înscriși în învățământul liceal 0; o Elevi înscriși în învățământul postliceal 0; În ceea ce privește evoluția populației școlare se observă o tendință de scădere a populației școlare. Cadre didactice: Total cadre didactice 16 - din care o Cadre didactice preșcolari 3; o Cadre didactice învățământ primar 6; o Cadre didactice învățământ gimnazial 7; Sursa: insse. ro. - 2023 Deși destui dintre copii sunt nevoiți să facă naveta zilnic pentru a ajunge la școală și grădinițe, transportul este asigurat și ce e poate cel mai important este că aceste unități de învățământ întrunesc standarde civilizate de desfășurare a activității, fiind dotate cu apă, centrală termică, toalete, mobilier și material didactic.  Rețeaua sanitară în anul 2021 beneficia de: o Un cabinet stomatologic o Un cabinet de medic de familie o O farmacie o Cadre medicale 6 din care: - medic de familie (proprietate privată) 1 - farmaciști 3 - personal sanitar mediu 2  Viața religioasă Viața religioasă este facilitată de existența în cadrul comunei a 3 biserici ortodoxe și a uneia penticostale. o Biserica ortodoxă din localitatea Hărmăneștii Vechi cu hramurile Sfântul Ierarh Nicolae și Archiepiscopul de Mira Lichiei; o Biserica Penticostală Betel din localitatea Hărmăneștii Vechi; o Biserica ortodoxă din localitatea Hărmăneștii Noi cu hramul Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri; o Biserica din lemn din localitatea Boldești cu hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de mir.  Comerț, alimentație pu blică, prestări servicii Sunt reprezentate izolat, fără a crea vreun nucleu central sau a fi răspândite după arii de necesitate conform normelor. Este necesară stimularea dezvoltării comerțului și serviciilor si rezervarea unor zone prioritare de dezvoltare a acestora. Zona unităților industriale și agricole ocupă 1,743%, respectiv – 0,927% din teritoriul intravilan și este formată din vechile sedii ale CAP-urilor și SMA – urilor în care își desfășoară activitatea firme private; Zona de gospodărie comunală și cimitire ocupă 0,638% din teritoriul intravilan este formată de fapt din cimitirele aflate în intravilan. Zona căilor de comunicație rutieră reprezintă 8,784% din teritoriul intravilan și este formată din străzile comunei. Din cauza reliefului frământat pe care sunt amplasate satele, rețeaua locală de străzi prezintă trasee lungi și neregulate, precum și porțiuni cu profile longitudinale și transversale necorespunzătoare, lipsite de îmbrăcăminți și de șanțuri. MEMORIU GENERAL 27

Pagina 28

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI Terenurile agricole ocupă cca 37,719% din teritoriul intravilan și sunt aferente gospodăriilor proprietate privată ale populației care are din cultivarea acestora și sursa principală de hrană, dar și o sursă de câștig. Terenurile ocupate de ape din teritoriul intravilan sunt formate din pâraiele care traversează intravilanele comunei Hărmănești . Acestea reprezentă 0,95% din teritoriul intravilan existent. Bilanțul teritorial al suprafețelor existente - din teritoriul administrativ al comunei Hărmănești se prezintă astfel: Bilanț teritorial al suprafețelor existente - din teritoriul administrativ al comunei Hărmănești Teritoriul CATEGORII DE FOLOSINȚĂ administrativ al Neagricol unității de bază Agricol Păduri Ape Drumuri Curți con. Neprod. TOTAL Extravilan 1996,03 454,00 31,50 32,88 0,00 5,00 2519,41 Intravilan 100,96 0,00 2,50 23,12 136,63 0,00 263,21 TOTAL 2096,99 454,00 34,00 56,00 136,63 5,00 2782,62 % din total 75,36 16,32 1,22 2,01 4,91 0,18 100% 2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE Din punct de vedere al tipului unității administrativ-teritoriale, comuna Hărmănești se încadrează în categoria zonelor de risc rural Conform Ordinului comun al MLPAT nr. 62/N, MAPPN nr.1955 și DAPL nr. 190/288 din 31 iulie 1998, zonele expuse la riscuri naturale sunt reprezentate cu prioritate de alunecări de teren și inundații. Identificarea, inventarierea și delimitarea acestor zone în conformitate cu ordinul menționat se face prin grija consiliilor județene și locale pe baza:  Cercetărilor de teren  Studiilor geotehnice privind construibilitatea terenurilor și condițiile de fundare a construcțiilor;  Concluziilor studiilor de specialitate, întocmite în acest scop;  Detalierii macrozonării teritoriului țării cuprinsă în secțiunea PATN;  Informațiilor de la localnici privind evoluția fenomenelor, ritmicitatea și amploarea lor; Terenurile, în afara unor procese relativ continue care le deteriorează și le degradează, sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urmări grave asupra lor cu importante pagube materiale, uneori și cu pierderi de vieți omenești. În general, sunt considerate riscuri naturale acele evenimente care schimbă într-un timp relativ scurt și cu un grad apreciabil de violență o stare de echilibru existentă. Pe teritoriul comunei Hărmănești există o serie de zone cu cu fenomene de instabilitate în activitate, zone cu pericol de inundabilitate sau cu umiditate excesivă, zone ce au fost identificate în teren și marcate în planșa 2 - de situație existentă. În literatura de specialitate din acest domeniu, sunt considerate riscuri naturale, care pot afecta și teritoriul comunei Hărmănești , următoarele fenomene:  Cutremurele de origine tectonică provocate de fenomene de faliere a scoarței terestre; Acest fenomen poate avea ca efect: avarii la strucurile de rezistență ale clădirilor, infrastructurii, rețelelor de utilități și / sau distrugeri parțiale sau totale ale unor clădiri, pierderi de vieți omenești; Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a V-a Zone de risc natural, comuna Hărmănești se află situată în zonă cu intensitate seismică 71 pe scara MSK, cu perioadă medie de revenire de cca 50 de ani. Conform STAS 11100/1-77 corelat cu normativ P100/92, rezultă că teritoriul comunei Hărmănești este amplasat în zona „C” de seismicitate, caracterizată prin: o coeficient seismic de calcul Ks = 0,12; o Tc – perioadă de colț = 0,7 secunde o Msk – grad seismic asimilat = 71 Valorile intensității seismice sunt mari, întreaga activitate fiind dependentă de focarul Vrancea. o perioada de colț Tc = 0,7 s; o grad seismic asimilat ( MSK): VII MEMORIU GENERAL 28

Pagina 29

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI  Inundațiile provocate de ploi torențiale, topiri bruște de zăpadă, accidente produse la lucrările existente pe cursurile râurilor – rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizării cursurilor de apă și / sau erori umane legate de exploatarea construcțiilor hidrotehnice și de obturarea albiei râurilor prin depozitarea de diverse materiale etc; La producerea de inundații obiectivele afectate pot fi: clădiri, drumuri, poduri, podețe, căi ferate, rețele tehnico-edilitare, baraje, diguri, suprafețe din intravilan și extravilan, pierderi de vieți omenești; Pe raza comunei Hărmănești nu există lucrări hidrotehnice. Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a V-a Zone de risc natural, comuna Hărmănești se află situată în zonă afectată de inundații datorită scurgerii pe torenți. Cantitatea maximă de precipitații căzute în 24 de ore în perioada 1901-1997 a fost de maxim 100mm.  Alunecările de teren provocate de precipitații atmosferice care pot provoca reactivarea unor alunecări vechi și apariția alunecărilor noi; eroziunea apelor curgătoare cu acțiune permanentă la baza versanților; acțiunea înghețului și a dezghețului; acțiunea cutremurelor care reactivează alunecările vechi și declanșează alunecări primare; săpături executate pe versanți sau la baza lor; defrișarea abuzivă a plantațiilor și a pădurilor, care produce declanșarea energiei versanților La alunecări de teren: obiectivele care pot fi afectate sunt: rețelele tehnico - edilitare, poduri, podețe, drumuri, și suprafețe din intravilan și extravilan. Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a V-a Zone de risc natural, în macrozonarea teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări de teren, comuna Hărmănești se află situată în zonă cu risc ridicat - mare, fiind afectată de alunecări primare. Pe teritoriul administrativ, în zona intravilanelor au fost identificate mici suprafețe de teren predispuse la alunecări de teren, suprafețe ce au fost marcate în planșele de situație existentă.  Furtuni, tornade, secetă, îngheț, înzăpeziri etc. Furtunile, ploile torențiale, căderile de grindină și înzăpezirile sunt fenomene în general greu predictibile, nu pot fi cunoscute cu mult timp înainte - timpul de avertizare și primire a informației realizându-se prin rețeaua de înștiințare a Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Pot fi afectate oricare din zonele comunei, terenurile agricole, locuințele și instituțiile publice și dacă situația o impune, se organizează evacuarea persoanelor, animalelor și bunurilor din zonele afectate. Seceta este un fenomen predictibil, cu o perioadă rezonabilă de timp înainte, iar efectele ei pot fi diminuate prin faptul că în localitate există un mare număr de acumulări. Înzăpezirile sunt fenomene care pot fi prognozate într-o perioadă de timp rezonabilă (12 – 36 de ore);  Incendii de pădure. Posibilitatea producerii incendiilor de pădure, este mică în perioadele de secetă, în special primăvara și vara. Pot fi afectate suprafețele împădurite, vegetația uscată sau culturile de cereale păioase, fără a fi afectate construcțiile de locuit, elementele de infrastructură sau alte construcții ale instituțiilor publice, care sunt situate la distanță de trupurile de pădure.  Avalanșe. Posibilitatea producerii acestora, este extrem de redusă, numai în cazul înregistrării unor cantități de zăpadă record și numai pe versanții abrupți, în zone nelocuite.  Riscurile biologice. Riscul de producere a unor epidemii este mic, având în vedere: o absența surselor de risc (spitale boli contagioase, laboratoare epidemiologice, etc). o personalul medical existent în zona comunei Hărmănești . Riscul de producere a epizootiilor este mic, având în vedere că pe teritoriul comunei nu mai există comunități mari de animale. Totuși trebuie apreciat că există și factori care măresc riscul de producere a epizootiilor, cu referire directa la gripa aviară, cum ar fi acumulările și rutele de migrație a păsărilor sălbatice. În comună și în vecinătatea acesteia în municipiul Iași, există personal de specialitate pentru aplicarea măsurilor preventive și de carantină necesare în cazul apariției epizootiilor, (medic și tehnician veterinar). În ultimii ani nu sau produs epizootii.  Riscurile de incendiu. Se poate aprecia ca riscul de producere a incendiilor la gospodăriile cetățenești este mai mare în perioada sezonului rece, datorită exploatării necorespunzatoare a instalațiilor de încălzire locală (sobe) și primavara, la furaje și vegetație, seceta și vântul puternic fiind factori favorizanți. Un risc crescut îl prezintă și incendiile la culturile agricole de cereale păioase, în special vara, pe timpul recoltării și imediat după aceasta.. Componenta preventivă a serviciului voluntar pentru situații de urgență are un rol important în prevenirea incendiilor, în special la gospodăriile cetățenești. MEMORIU GENERAL 29

Pagina 30

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI  Emisii radioactive naturale. Pe teritoriul comunei Hărmănești nu au fost semnalate fenomene de emisii radioactive naturale.  Riscurile sociale. Riscurile sociale au o probabilitate mică de manifestare, întrucât pe raza comunei nu există manifestări cu afluență mare de public. Până în prezent nu au fost evenimente care să se fi constituit în riscuri sociale. Nu există riscuri legate de migratia forței de muncă. Efectele distructive ale acestor fenomene pot fi evitate sau în mare măsură, atenuate. La nivelul actual al cunoștințelor științifice, deși nu este posibil de prevăzut exact timpul lor de producere, se poate determina destul de precis locul unde ele se vor produce, în fapt, cu excepția cutremurelor, celelalte sunt previzibile cel puțin cu câteva ore înainte. Se știe, spre exemplu, care sunt zonele inundabile, zonele de mare seismicitate sau cele cu alunecări. Acest lucru poate permite adoptarea de măsuri eficiente de protecție. 2.9. ECHIPARE EDILITARA 2.9.1. Gospodărirea apelor Conform evidenței cadastrale în comună există 34,00 ha de luciu de apă. Apele de suprafata sunt reprezentate de lacurile de acumulare de la baza dealurilor: lacul Hărmănești și râul Hărmănești. Apele subterane, sunt folosite în mare măsură pentru alimentarea populației cu apă potabilă și în alte scopuri, ele alimentand o serie de fantani. Aceste ape au debite bogate si calitati fizico-chimice bune. Doar cele din Hărmănești care se gasesc la adancimi de 20 m, contin cantitati mari de calcar motiv pentru care s-a realizat un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila a satului Hărmănești. Disfuncționalități:  Poluarea resurselor de apă subterană și de suprafață;  Efecte distructive înregistrate ca urmare a curgerii în regim torențial a apelor. 2.9.2. Alimentare cu apă Rețeaua de aprovizionare cu apă este realizată prin intermediul captării de la Boldești, din statia de tratare și pompare din Boldești. Rețeaua existentă aprovizionează cu apă potabilă pe direcția DJ 281C și a DC 124 gospodariile din satele Boldești și Hărmăneștii Vechi. Locuitorii din comună folosesc pentru consumul casnic, și apă din straturile acvifere, prin intermediul fântânilor săpate de tip rural, care oferă cantități limitate de apă, mai cu seamă în perioadele secetoase ale anului, neputând să satisfacă astfel necesarul de apă și pentru care nu există program de control și monitorizare, gradul de nepotabilitate chimică fiind de 8% și bacteriologică de 50 %. Potabilitatea apelor din fântâni va putea fi îmbunătățită prin măsuri de evitare a poluării solului și apelor din pânza freatică prin înlocuirea foselor septice cu sistem centralizat de canalizare și stație de epurare, sau prin realizarea numai de bazine vidanjabile etanșe pentru deversarea apelor uzate menajere și eliminarea foselor septice actuale. În prezent gestiunea serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare este administrată de Asociația Regională a Serviciilor de Apă Canal Iași (ARSACIS). Disfuncționalități:  Lipsa în unele zone a unor rețele de alimentare cu apă;  Utilizarea în scop potabil a apei de izvor necorespunzătoare prin exploatarea izvoarelor, apei freatice (subterane) fără posibilitatea controlului sanitar al apei furnizate; 2.9.3. Canalizare Prin implementarea proiectelor cu finanțare europeană, au fost realizate lucrări pentru un sistem centralizat de canalizare și tratare a apelor uzate compus din colector secundar DN 200 – 4671,52 ml, colector principal DN 250 -1715,90 ml, 4 stații de pompare ape uzate și stație de epurare mecano - biologică de 100 mc. În zonele neechipate cu sistem de canalizare a apelor menajere sunt folosite fose septice vidanjabile. Apele meteorice de pe acoperișurile caselor nu sunt canalizate, colectarea și scurgerea lor realizându-se la „zi”. Apele pluviale de pe suprafețele sistematizate nu beneficiază de un sistem centralizat de colectarea apelor pluviale, scurgerea realizându-se la nivelul străzilor. O serie de drumuri nu au practicate șanțuri colectoare adiacente, iar cele existente nu sunt întreținute și sunt într-o stare necorespunzătoare. Disfuncționalități:  Existența haznalelor din unele gospodarii, conduce la poluarea mediului înconjurator și a solului din localitate. MEMORIU GENERAL 30

Pagina 31

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI  Lipsa unui sistem centralizat de canalizare complet pentru colectarea apelor pluviale. Aceasta se efectueaza necorespunzator în special în zonele joase ale comunei, datorita absentei rigolelor si a santurilor de scurgere, sau a întretinerii necorespunzatoare a celor existente. 2.9.4. Alimentarea cu energie electrică Pe raza comunei Hărmănești există rețele de linii electrice aeriene de înaltă tensiune, tensiune medie și joasă tensiune. Alimentarea cu energie electrică se face din axul LEA 20 Kw prin intermediul mai multor posturi de transformare. Rețeaua electrică de medie tensiune este realizată din linie electrică aeriană cu posturi de transformare racordate în sistem radial. Rețeaua de distribuție de medie tensiune – 20 Kw – este aeriană, pe stâlpi din beton iar în unele locuri există racorduri subterane, fiind amplasată pe marginea drumurilor, în cea mai mare parte, dar și trecând prin curți și terenuri cu altă destinație. Rețelele de joasă tensiune care asigură alimentarea consumatorilor casnici, a instituțiilor și agenților economici au o lungime de circa 18 km. Gradul de electrificare a consumatorilor casnici este de peste 96% existând în continuare cereri de racordare la rețeaua electrică, de la persoanele care își construiesc locuințe. Pentru gospodăriile individuale, alimentarea cu energie electrică este realizată in general aerian din rețeaua electrică de joasă tensiune. Pentru construcțiile noi branșamentele se realizează subteran, prin montarea firidei de branșament la limita de proprietate. Rețeaua de iluminat public a comunei Hărmănești a fost înființată prin Programului Național de Dezvoltare Locală – II. Prin acest proiect au fost înlocuite aparatele de iluminat existente și s-a completat cu aparate de iluminat LED 30W care au un consum mai mic de energie. Rețeaua este executată pe stâlpi comuni cu rețeaua electrică de distribuție publică și este alimentată din aceleași posturi de transformare. Lungimea totală a drumurilor locale deservite de iluminatul public este de aproximativ 16 km. În general starea tehnică a rețelei de alimentare cu energie electrică a comunei Hărmănești poate fi considerată satisfăcătoare. Disfuncționalități:  În unele zone rețeaua electrică existentă nu are capacitatea de a prelua aparate electrocasnice.  Unele locuințe și anexe, nu respectă distanțele față de liniile electrice aeriene impuse de normativul P.E.104/1993 față de liniile electrice aeriene de medie și înaltă tensiune. 2.9.5. Alimentarea cu căldură Comuna Hărmănești nu dispune de serviciu centralizat de alimentare cu energie termică. În prezent alimentarea cu căldură a construcțiilor din comuna Hărmănești este asigurată de sisteme individuale de producere a agentului termic pentru încălzire și apă caldă:  Centrale termice individuale, pe bază de combustibil solid - lemn, cărbune și combustibil lichid-petrol, motorină;  Aparatură de încălzit pe bază de energie electrică,  Sobe cu combustibil solid – lemn și sobe cu combustibil lichid - motorină; Disfuncționalități:  Inexistența rețelelor de distribuție a gazelor naturale, conducând la folosirea unor sisteme de încălzire poluante. 2.9.6. Alimentarea cu gaze naturale În prezent comuna Hărmănești nu dispune de alimentare cu gaze naturale. Prepararea hranei se realizează cu sobe alimentate cu dcombustibil solid - lemne sau cu combustibil lichid, precum și cu sobe tip aragaz alimentate cu butelii cu gaz lichefiat. 2.9.7. Telecomunicații Rețeaua de telefonie fixă, telefonie mobilă și internet este asigurată de mai mulți operatori: Tektelekom, RCS-RDS, Orange și Vodafone. Comuna Hărmănești este traversată și de rețeaua de telefonie și fibră optică, existând posibilitatea racărdării la aceasta în toate satele comunei. În comună circa 60% din gospodării dețin în medie un abonament telefonic, la rețele fixe sau mobile. Disfuncționalități:  Parte din cablurile necesare telecomunicațiilor sunt pozate aerian pe stîlpii de iluminat stradali. MEMORIU GENERAL 31

Pagina 32

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI 2.9.8. Gospodărire comunală Comuna Hărmănești face parte din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubritate Iași (ADIS) și prin intermediul proiectului „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Iași” implementat de Consiliului Județean Iași. Aceasta asigură colectarea și transportul deșeurile de la utilizatorii casnici și non-casnici de pe raza comunei Hărmănești. Problema deșeurilor devine acută datorită creșterii cantității acestora. În comună există 4 puncte de colectare selectivă a deșeurilor: două în satul Hărmăneștii Vechi, una în satul Hărmăneștii Noi și una în satul Boldești. În comună nu există depozite de deșeuri industriale. Disfuncționalități:  În comună există cimitire amplasate în fiecare din intravilanele satelor componente.  Platformele pentru colectare selectivă a gunoiului nu sunt realizăte corespunzător. Pe viitor dacă se va avea în vedere extinderea suprafeței cimitirelor sau înființarea altor cimitire, va fi obligatoriu păstrarea distanțelor de protecție sanitară, conform prevederilor OMS nr. 119/2014 privind Normele de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației completat cu Ordinul nr. 1378/2018 actualizate. 2.10. PROBLEME DE MEDIU SITUAȚIA EXISTENTĂ Cadrul natural. Elementele cadrului natural: relief, condiții geotehnice, condiții hidrologice, climă, spații verzi, cursuri și oglinzi de apă, sunt prezentate detaliat în capitolul 2.2 – Elemente ale cadrului natural Resurse naturale ale solului și subsolului Teritoriul comunei Hărmănești are două utilizări principale, fiind compus din terenul agricol și cel neagricol, fiecare categorie având mai multe feluri de folosințe. Astfel, terenul agricol cuprinde terenul arabil – suportul unei largi palete de culturi agricole, vii, pajiști naturale. Cel neagricol cuprinde suprafețele ocupate cu vegetație forestieră, ape, construcții și drumuri. Solurile de platouri și de pe pantele dealurilor permit culturi de pomi fructiferi și mai puțin viță de vie. Rezerva minerala cea mai valoroasa este nisipul cuarțos care a fost folosit pâna în anul 1944 pentru fabricarea sticlei. De asemenea, în comuna Hărmănești se exploatează nisipul și prundișul din albia râului Siret atât pentru construcții la nivel local cât și în afara comunei. Din terasele de 20-30m si 30-60 m altitudine relativă se exploatează gresie calcaroasă folosită de localnici la construcția fântanilor și a beciurilor și din ce în ce mai puțin la construcția caselor. De asemenea, argila și lutul au constituit obiectul unor exploatări pentru ceramică. În ceea ce privește solurile, factorii pedoclimatici au favorizat formarea solurilor argiluviale podzolite și cernozimuri levigate slab și moderat în locurile mai înalte, iar pe șesul Siretului soluri aluviale și lăcoviște, care conferă condiții bune pentru culturile de grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, plante de nutreț și altele. Pădurea reprezintă o importantă resursă naturală a comunei, atât pentru produsele pe care le oferă (resurse forestiere, cinegetice ș.a.) cât și pentru rolul complex pe care îl are în ameliorarea climatului și regimului hidrologic al apelor, protecția solului, precum si pentru potențialul turistic și de agrement. Prezența pădurii a influențat pozitiv mediul menținând și conservând cât mai aproape de starea naturală multe din componentele acestuia. Aerul curat al pădurii poate fi folosit ca factor natural de cură. Conservarea mediului natural reprezintă unul dintre principiile de bază ale dezvoltării durabile, fiind un indicator al gradului de preocupare pentru identificarea căilor pentru asigurarea echilibrului între progresul economic și conservarea habitatului natural. Riscuri naturale. Pe teritoriul comunei Hărmănești există o serie de zone cu cu fenomene de instabilitate în activitate, zone cu pericol de inundabilitate sau cu umiditate excesivă, zone ce au fost identificate în teren și marcate în planșa 2 de situație existentă și care au fost prezentate detaliat în capitolul 2.8 – riscuri naturale Monumente naturale Pe cuprinsul teritoriului administrativ al comuneiHărmănești nu se găsesc arii protejate cuprinse în Situl natura 2000. Rezrvații forestiere Pe teritoriul comunei Hărmănești nu se întâlnesc rezervații forestiere cuprinse în Situl Natura 2000, dar există un perimetru de pădure în suprafață de 454 ha. MEMORIU GENERAL 32

Pagina 33

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI MONUMENTA ISTORICE SI DE ARHITECTURA Pe teritoriul comunei Hărmănești nu se întâlnesc obiective înscrise în Lista monumentelor istorice. Ca obiective, dar neînscrise în Lista monumentelor istorice, în comună pot fi vizitate:  Biserica Sf. Nicolae din satul Hărmăneștii Vechi construită in anii 1551 – 1600;  Cimitirul și Monumentul soldaților sovietici din 1944.  Monumentului eroilor din 1914 – 1918;  Biserica de lemn Sf. Dimitrie din localitatea Boldești;  Biserica din localitatea Hărmăneștii Noi; SITURI ARHEOLOGICE Pe teritoriul comunei Hărmănești se întâlnesc următoarele situri arheologice:  Situl arheologic Boldești – Vatra satului În vatra satului, cu ocazia săpării unei gropi din curtea locuitorului V. Milian s-au descoperit două piese de bronz, un vârf de lance cu aripioare rotunjite spre bază, cu nervură mediană și tub pentru coadă, precum și o lamă de cuțit, piese care pot fi încadrate în cultura Noua și Hallstatt. Cercetarea din luna mai 2026, s-a îndreptat spre a identifica curtea fostului locuitor V. Milian, pentru a cunoaște locul descoperirii și a verifica arheologic zona descoperirii vechi. După ce s-a identificat curtea fostului locuitor (astăzi aparținând fiului său, care și-a adus aminte de descoperirile arheologice), curte aflată pe partea stângă a Pârâului lui Curcă, s-a realizat o cercetare arheologică la suprafață pe terenul din jur. Aici, pe panta sudvestică a Dealului Chiliei, de-a lungul pârâului, pe o lungime de cca 750 m și o lățime de 250 m, deci, o suprafață de cca 18,50 ha, s-a descoperit, alături de un nucleu de silex, materiale ceramice din perioada hallstattiană, din secolul al IV-lea d.Hr. și din perioada medievală, secolele XVII-XVIII. Pentru protecția acestui sit, afectat de construcțiile rezidențiale de pe malul stâng al pârâului, s-a propus o zona de protecție care ține seama de limitele parcelelor agricole, spre nord, est și vest (acestea fiind plasate pe malul drept al Pârâului lui Curcă), precum și de cele ale curților din sat, spre sud, în total, o suprafață de cca 14 ha.  Situl arheologic Boldești – La NE de Biserică În încercarea de a găsi situl din punctul Vatra satului, s-a mers spre zona centrală a satului, unde se află Biserica „Sf. Dumitru”, la drumul principal, considerând că aici ar fi fost vatra satului. Casa locuitorului V. Milian se găsește pe malul stâng al Pârâului lui Curcă, astfel că cercetarea arheologică de suprafață de la NE de Biserică, pe panta sud-vestică a Dealului Chiliei, pe partea dreaptă a Pârâului Boldeștiu (denumire locală a pârâului Velnița, care curge spre Hărmănești, unde este numit pârâul Hărmănești), a dus la identificarea unui sit arheologic nou, cu materiale ceramice specifice Hallstatt-ului timpuriu răspândite pe o suprafață de cca 7 ha. Pentru protecția acestui sit, se propune o zona de protecție care ține seama atât de limitele parcelelor agricole (spre est și sud-est, unde acestea erau foarte îndepărtate, limita zonei de protecție traversează parcelele agricole, care sunt foarte lungi), de cele ale curților din sat, dar și de limita geografică dată de pârâul Boldeștiu, în total, o suprafață de cca 15 ha.  Situl arheologic Boldești–Sub Pădure În cercetarea realizată de-a lungul văii Pârâului lui Curcă, spre izvoarele acestuia, pe partea dreaptă a acestuia, pe panta estică a Dealului lui Curcă, în marginea de est a Pădurii Hărmănești s-a descoperit un sit nou, care după materialul ceramic de la suprafața terenului poate fi încadrat la sfârșitul epocii bronzului sau la începutul epocii fierului, fragmentele ceramice provenind de la vase lucrate la mână, dintr-o pastă grosieră, cu cioburi pisate în compoziție, de culoare gălbuie-roșiatică la exterior și negară la interior, cu suprafața interioară netezită, pentru ca cea exterioară să fie netezită sau acoperită cu un strat subțire de barbotină. Întrucât se afla la marginea pădurii, se propune numele Sub Pădure, așezarea aflându-se pe partea dreaptă a Pârâului lui Curcă. Foarte probabil, aceasta se întinde și pe terenul ocupat de pădure, estimându-se suprafața sitului la cca 7,20 ha. Pentru protecția acestui sit se propune o zona de protecție de cca 30,5 ha, care ține seama de limitele parcelelor agricole spre nord-est, est și sud-est, iar spre sud-vest, vest și nord-vest, în parcela silvică (Pădurea Hărmănești), la cca 120 m de presupusa limită a sitului. MEMORIU GENERAL 33

Pagina 34

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI  Situl arheologic Boldești – În Sârbi Situl a fost descoperit la nord-est de satul Boldești, de-o parte și de alta a limitei cu comuna Ruginoasa, făcând parte din ambele comune, pe teritoriul administrativ al ambelor comune, Hărmănești și Ruginoasa, pe partea dreaptă a pârâului Velnița, care curge dinspre Todirești spre Boldești și Hărmănești (unde se numește pârâul Hărmănești), pe panta sud-estică a Dealului Chiliei, în locul numit de localnici În Sârbi. Astfel, pe o suprafață de cca 5 ha s-a descoperit, prin cercetare la suprafața terenului, fragmente ceramice lucrate la mână care se pot încadra în perioada La Tène târziu. Alături de materiale ceramice, am recoltat și o potcoavă de fier, ruginită, care, după formă și mărime, ar putea fi datată chiar în perioada medievală, secolele XVII-XVIII (nu este exclus să fie și o potcoavă modernă, care, după mărime, să fi fost de la un măgar). Pentru protecția acestui sit, se propune o zona de 11,7ha, care ține seama de limitele parcelelor agricole.  Situl arheologic Boldești – Pe Bulhac Situl a fost semnalat pentru prima dată în 1952, de către geograful I. Gugiuman, fiind trecut în repertoriul arheologic al Moldovei din 1970 la satul Dumbrăvița, com. Ruginoasa, jud. Iași, atunci, în punctul La Bulhac, pe pantele de la nord-estul Iazului Bulhacu s-au descoperit fragmente ceramice din neoliticul dezvoltat (eneolitic), dintr-o fază neprecizată a culturii Cucuteni. În 1980, cu ocazia cercetărilor de teren pentru realizarea repertoriului arheologic al județului Iași, Marcel Tănăsachi identifica deasupra satului Boldești, comuna Todirești la aceea vreme, la est de sat, pe panta unui deal, mai multe piese de silex, pe care le atribuia paleoliticului superior, probabil aurignacianului, precum și un fragment de vas de factură cucuteniană. Și pentru că toponimul, Pe Bulhac, fusese prezentat în repertoriul Moldovei la satul Dumbrăvița, chiar dacă situl a fost identificat de autorul repertoriului județului Iași „deasupra satului Boldești”, și el îl atribuie, eronat, satului Dumbrăvița, com. Ruginoasa (RAJI, II, p. 353, pct. LXIV.2.A). În 2018, la momentul realizării Studiului arheologic de fundamentare a documentației de urbanism pentru PUG com. Ruginoasa, s-a realizat o cercetare de teren pentru identificarea sitului care se află în partea de nord a satului Dumbrăvița, pe partea stângă a drumului care merge de la Dumbrăvița spre Todirești, pe marginea platoului Bulhac, deasupra satului Boldești. Cu aceea ocazie, chiar dacă situl era plasat la satul Dumbrăvița, s-a stabilit că acesta se află în administrativul satului Boldești, com. Hărmănești, urmând să fie schimbată adresa. Cercetarea din 2018, dar și din luna mai 2026, a dus la identificare sitului deasupra satului Boldești, pe un promontoriu desprins din platoul Bulhac, care apare ca un interfluviu în bazinul de recepție al pârâului Valea Mărului (cum îi spun localnicii), cu pante abrupte spre nord, vest și sud, legat de platou spre est. Pe sit, cu o suprafață de aproximativ 3 ha, s-a descoperit mai multe materiale arheologice ceramice, provenind de la vase de provizii de mari dimensiuni, precum și de la vase mai mici. O parte din fragmente sunt lucrate dintr-o pastă de bună calitate, în amestec cu nisip, arsă la roșu, provenind de la vase aparținând culturii Cucuteni. Din păcate, nici un fragment de acest tip nu a păstrat pictura, fapt care a împiedicat atribuirea așezării uneia dintre cele trei faze ale culturii Cucuteni. Alte fragmente ceramice, provenind de la vase de provizii, cu fundul drept, sunt lucrate dintr-o pastă grosieră, în amestec cu cioburi sfărmate de mari dimensiuni, arse la roșu. După formă și pastă, fragmentele par a proveni de la vase ce pot fi incluse în a doua epocă a fierului, Latène, probabil secolele III-II î.Hr. Un fragment ceramic, subțire, este lucrat dintr-o pastă omogenă, destul de bine frământată, fiind de culoare cenușie, care se încadrează tipologic în varietatea ceramică specifică secolelor II-IV d.Hr. Pentru protecția sitului, se propune o suprafață de cca 6 ha, a cărei limite urmează atât pe cele ale parcelelor agricole, cât și configurația terenului.  Situl arheologic Hărmăneștii Vechi – Pe Corhane Identificarea pe teren a Stațiunii Marginea, din dealul Hărmăneștilor, care, după descoperitorul său, geograful Victor Tufescu, se află „deasupra abruptului format din stânci groase”, de unde ies la suprafața terenului „o mulțime de cioburi pictate și nepictate, silexuri, oase de mamifere etc.” (Tufescu, O regiune de vie circulație: „Poarta Târgului-Frumos”, BSRG, LIX, 1940, p. 354, nota 1) este una foarte dificilă. Deosebit este faptul că în repertoriul arheologic al Moldovei din 1970, autorii acestuia nu prezintă descoperirile din punctul Marginea, despre care este evident că geograful Neculai Zaharia cunoștea nota din articolul publicat în 1940. Mai mult, N. Zaharia a realizat cercetări de teren în satul Hărmăneștii Vechi, identificând situl La Ruină. În repertoriul arheologic al județului Iași din 1984 este menționată descoperirea lui V. Tufescu, fără a fi verificată pe teren, aceasta fiind plasată la satul Hărmăneștii Noi, pe Dealul Hărmăneștilor și chiar cartată în harta arheologică a comunei Todirești. MEMORIU GENERAL 34

Pagina 35

PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI Deosebit este faptul că în harta arheologică a comunei Todirești este trecut Dealul Hărmănești în dreptul satului Hărmăneștii Noi, la nord-est de acesta, fără însă a identifica în hărțile antebelice, interbelice și post-belice acest deal. De altfel, în zona respectivă este plasat Dealul Puciosu. Mai mult, localnicii nu au precizat un loc anume numit Dealul Hărmănești și nici nu cunoșteau toponimul Marginea. Cercetarea de teren având în vedre identificarea toponimului Marginea din dealul Hărmăneștilor, așezarea cucuteniană fiind plasată deasupra abruptului format din stânci grase. Pe teren, acest „abrupt”, cu stânci groase, se ridică în partea de sud-est a satului, peste pârâul Hărmănești, desprins din ceea ce se numește Șaua Ruginoasa prin acțiunea pârâului Valea Puiești, care se varsă în pârâul Hărmănești. Aici, pe platoul numit Pe Corhane (toponim pe care îl preferăm în locul celui de Marginea), într-o zonă afectată de alunecări de teren, dar și de lucrări genistice, s-a identificat materiale ceramice la suprafața terenului, provenind de la vase lucrate la mână. Câteva dintre acestea sunt lucrate dintr-o pastă destul de grosieră, arsă la roșu, tipică pentru așa-numita ceramică Cucuteni C, de altfel, și decorul – șiruri de alveole rotunde dispuse în șiruri sub gâtul vasului, precum și buza vasului crestată - este tipic pentru această ceramică cucuteniană. Alături de aceste fragmente ceramice, s-a identificat și câteva dintr-o pastă buna, tipică pentru cultura Cucuteni, fără decor pictat însă, precum și fragmente ceramice de la vase lucrate dintr-o pastă grosieră, friabilă, de culoare neagră-cenușie, cu cioburi pisate în amestec, care par a dovedi o locuire post Cucuteni, de la începutul epocii bronzului sau de la sfârșitul acesteia. Deosebit este faptul că în colecția școlii din Hărmăneștii Vechi există o ceramică cucuteniană pictată, care nu este exclus să provină și din acest sit situat deasupra satului Hărmăneștii Vechi. Pe baza răspândirii materialelor ceramice, dar și pe topografia zonei, s-a estimat o suprafață a sitului de cca 12 ha, pentru care se propune o zonă de protecție de cca 25 ha, care ține seama și de limitele parcelelor agricole, dar în special de topografia zonei  Situl arheologic Hărmăneștii Vechi – Panta de SE a Dealului lui Curcă În cercetarea de teren s-a căutat identificarea sitului din punctul La Ruină (La Temelii), sit prezent în repertoriul arheologic al Moldovei din 1970, precum și în repertoriul arheologic al județului Iași. Acesta este plasat în imașul de pe Dealul Hărmăneștilor, între Hărmănești și Boldești, în apropierea șoselei care duce spre Băiceni; aici se puteau observa resturile de la o zidărie veche, care ar fi provenit, după tradiția locală, de la o veche biserică săsească. Puținele fragmente ceramice identificate în apropierea ruinelor de către Neculai Zaharia par a proveni de la sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul secolului al XIV-lea d.Hr. În teritoriul dintre satele Hărmănești și Boldești, în zona șoselei, pe panta sud-estică a Dealului lui

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.