Plan Urbanistic General (PUG)
21 Memoriu general
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 2,0 MB · modificat pe site: 26.05.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG), „21 Memoriu general”, Comuna Hărmănești, jud. Iași. Sursa: https://primaria-harmanesti.ro/wp-content/uploads/2_1_-Memoriu_general.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/harmanesti/107843-21-memoriu-general, 09.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Județul Iași, municipiul Iași, strada Profesor Ion Inculeț nr.7, bl.675, sc.D, et.1, ap.5; Nr. Reg. Com. J22 – 1218 – 2002; Cod Unic de Înregistrare RO 14997119
Cont RO28BRDE240SV14607602400, RO17TREZ4065069XXX000918, e-mail: [email protected], 0745 304514 0332803917
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA HARMANESTI
VOLUMUL I
MEMORIU GENERAL
DENUMIREA PLAN URBANISTIC GENERAL
LUCRARII AL COMUNAULUI HARMANESTI
BENEFICIAR COMUNA HARMANESTI
PROIECTANT
SC ATD PROIECT SRL
URBANISM
PROIECT NR. 08 / 2023
Pagina 2
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
COLECTIV DE ELABORARE
1. COLECTIV DE ELABORARE
Arh. Poiană Daniel Lucian
ȘEF PROIECT
SC ATD Proiect SRL
Arh. Poiană Daniel Lucian
SC ATD Proiect SRL
URBANISM
Arh. Poiană Tudor Răzvan
SC ATD Proiect SRL
Ing. Pojar Stelian
ECHIPARE EDILITARĂ
SC ATD Proiect SRL
Arh. Poiană Daniel Lucian
DESENATORI, SC ATD Proiect SRL
TEHNOREDACTARE Arh. Poiană Tudor Răzvan
SC ATD Proiect SRL
SC SCAN3D SRL
TRANSPUNERE GIS
Ing. Hugianu Rareș
ELABORATORI STUDII , SUBPROIECTANTI, COLABORATORI
STUDIU GEOTEHNIC SC RC GROPROIECT SRL Studiu anexat
STUDIU DE GOSPODARIRE APE SC CONALID SRL Studiu anexat
STUDIU ARHEOLOGIC Conf. Dr. Vasile Cotiugă Studiu anexat
STUDIU ISTORIC SC ARHISTIL SRL Studiu anexat
RIDICARE TOPOGRAFICA SC SCAN3D SRL Studiu anexat
STUDIU PEDOLOGIC OSPA Iași Studiu anexat
MEMORIU GENERAL 2
Pagina 3
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
CUPRINS PLAN URBANISTIC GENERAL
PIESE SCRISE
VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI
1.2. OBIECTUL LUCRARII
1.3. SURSE DOCUMENTARE
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII
2.1. EVOLUTIE
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
2.3. RELATII IN TERITORIU
2.4. ACTIVITATI ECONOMICE
2.5. POPULATIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE
2.6. CIRCULATIE
2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL
2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE
2.9. ECHIPARE EDILITARA
2.10. PROBLEME DE MEDIU
2.11. DISFUNCTIONALITATI
2.12. NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA
3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE
3.2. EVOLUTIE POSIBILA, PRIORITATI
3.3. OPTIMIZAREA RELATIILOR ÎN TERITORIU
3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR
3.5. EVOLUTIA POPULATIEI
3.6. ORGANIZAREA CIRCULATIEI
3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCTIONALA. BILANT TERITORIAL
3.8. MASURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE
3.9. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE
3.10. PROTECTIA MEDIULUI
3.11. REGLEMENTARI URBANISTICE
3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA
MEMORIU GENERAL 3
Pagina 4
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
4. CONCLUZII - MASURI ÎN CONTINUARE
5. ANEXE ( scheme, cartograme, grafice )
VOLUMUL II - REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
I. DISPOZITII GENERALE
1 ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM
2 BAZA LEGALA A ELABORARII
3 DOMENIUL DE APLICARE
II. REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR
REGULI CU PRIVIRE LA PASTRAREA INTEGRITATII MEDIULUI SI
4
PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL SI CONSTRUIT
REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANTA CONSTRUCTIILOR SI LA APARAREA
5
INTERESULUI PUBLIC
6 REGULI DE AMPLASARE SI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII
7 REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII
8 REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA EDILITARA
REGULI CU PRIVIRE LA FORMA SI DIMENSIUNILE TERENULUI SI
9
CONSTRUCTIILOR
REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE, SPATII VERZI SI
10
IMPREJMUIRI
III. ZONIFICAREA FUNCTIONALA
11 ZONE SI SUBZONE FUNCTIONALE
IV. PREVEDERI LA NIVELUL ZONELOR FUNCTIONALE DIN INTRAVILAN
PREVEDERI PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR DIN
V.
EXTRAVILAN
VI. UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA
MEMORIU GENERAL 4
Pagina 5
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
PIESE DESENATE
PLANSA 1 ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU
PLANSA 2 SITUATIA EXISTENTA – DISFUNCTIONALITATI
PLANSA 3 REGLEMENTARI URBANISTICE – ZONIFICARE
PLANSA 3.1 UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA
PLANSA 4 REGLEMENTARI - ECHIPARE EDILITARA
PLANSA 5 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA
Șef proiect,
Arh. Poiană Daniel Lucian
MEMORIU GENERAL 5
Pagina 6
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI
Denumirea lucrării PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HĂRMĂNEȘTI
Beneficiar COMUNA HĂRMĂNEȘTI
Proiectant PUG SC ATD PROIECT SRL
Număr proiect 08 / 2023
Data elaborării 2023
1.2. OBIECTUL LUCRARII
Prin apariția Legii nr. 50/1991 republicată, privind "Autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri
pentru realizarea locuințelor" s-a reglementat conținutul documentațiilor de urbanism, creându-se cadrul normativ
- specific studierii dezvoltării localităților și concretizării resurselor în planuri de amenajare a teritoriului și planuri
urbanistice.
Lucrarea de față se referă la Planul Urbanistic General al comunei Hărmănești și stabilește obiectivele,
acțiunile și măsurile de dezvoltare ale localităților componente ale comunei pentru următorii 5÷10 ani, pe baza
analizelor multicriteriale a situației existente.
Solicitări ale temei program
Printre principalele elemente ce au stat la baza elaborării Planului Urbanistic General sunt:
Mărirea intravilanului existent cu suprafețele necesare, pentru etapa dezvoltării funcțiunilor localității;
Materializarea urbanistică a programului de dezvoltare a localităților pe baza propunerilor colectivității
locale;
Definirea și asigurarea cu amplasamente pentru obiectivele de utilitate publică;
Regandirea Regulamentului local de Urbanism în contextul dezvoltării din ultimii ani;
Posibilități de realizare a obiectivelor propuse în condițiile respectării dreptului de proprietate.
În conținutul lucrării se vor regăsi tratate următoarele categorii de probleme:
Delimitarea intravilanului, respectiv a zonelor construite sau destinate construcțiilor;
Împărțirea teritoriului în zone funcționale și organizarea relațiilor dintre acestea în funcție de folosința
principală și de natura activităților dominante;
Volumul și structura potențialului, resursele de muncă, aspecte sociale privind mobilitatea populației și
ocuparea resurselor de muncă, repartiția și structura populației în cadrul localității;
Potențialul economic al localității, posibilitățile de dezvoltare;
Stabilirea reglementărilor specifice localității și a zonelor funcționale pentru amplasare și destinația
construcțiilor, precum și a regimului de înălțime și a indicilor de control privind modul de ocupare și
utilizare a terenului;
Evidențierea formei de proprietate asupra terenurilor, fixarea amplasamentelor rezervate obiectivelor
de utilitate publică și altor lucrări de interes general;
Delimitarea zonelor cu interdicție definitivă sau temporară de construire;
Delimitarea zonelor sau subzonelor ce pot fi reabilitate prin operațiuni care pot fi inițiate și urmărite de
primăria localității;
Dezvoltarea sistemului de rețele tehico-edilitare, în corelație cu necesitățile rezultate, asigurarea
amplasamentelor pentru obiective specifice;
Reabilitarea, protecția și conservarea mediului, identificarea și eliminarea surselor de poluare, epurare
a apelor, eliminarea deșeurilor, măsuri de protecția mediului, apei și solului.
MEMORIU GENERAL 6
Pagina 7
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
Pe baza propunerilor de amenajare și dezvoltare, materialul oferă instrumente de lucru necesare urmăririi
aplicării P.U.G. în principalele domenii.
Prezentul PLAN URBANISTIC GENERAL - prescurtat în lucrare PUG s-a elaborat în conformitate cu
prevederile actelor normative în vigoare, specifice domeniului sau complementare acestuia. Dintre principalele
acte normative, cu implicații asupra dezvoltării urbanistice, se menționează:
Baza proiectării
Legea nr. 350 / 2001 republicată, privind amenajarea teritoriului și urbanismul -actualizată;
Hotărârea de Guvern nr. 525/1996, pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism
actualizată;
Actele normative complementare domeniului sunt:
Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea 1:
Rețele de transport;
Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea 2:
Apa, modificată prin Legea nr. 20/2006;
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea 3: Zone
protejate;
Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea 4:
Rețeaua de localități;
Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea 5:
Zone de risc;
Legea nr. 190/2009 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea 8:
Zone cu resurse turistice;
Codul civil român;
Ordin 233/2016 privind normele de aplicare a Legii 350/2001
Legea nr. 50/1991 - actualizată 2014
Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea în construcții - actualizată 2015;
Legea 114/1996 a locuintei
Legea 153/2011 privind masuri de crestere a calitatii in constructii - actualizata
Ghidul privind elaborarea si aprobarea Regulamentelor locale de urbanism, indicativ GM-007-2000,
aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 21/N/10.04.2000;
Ghidul privind metodologia de elaborare și conținutul cadru al Planului Urbanistic General indicativ
GPO 38/99 aprobat cu ORDINUL MLPAT NR.13N/10.03.1999
Legea nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect republicată cu Legea nr.
43/2004;
Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului;
Ordinul ministrului Sănătății nr. 119/2014 privind Normele de igienă și sănătate publică privind mediul
de viață al populației modificat prin Ordinul nr. 1257/2023;
Legea 135/2014 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatiilor;
privind mediul de viață al populației cu modificările și completările ulterioare;
Hotărârea de Guvern nr. 930/2005 privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară;
HGR nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor;
Legea nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și
sănătate publică actualizată;
Legea nr. 26 / 1996 – Codul Sivic;
Legea nr. 18/1991 a fondului funciar;
Legea nr. 107/1996 a apelor actualizată
Ordinul Ministrului de interne nr. 3/2011 privind aprobarea Normelor metodologice de avizare și
autorizare privind securitatea la incendiu și protecția civilă;
OUG nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române actualizată;
Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă actualizată;
MEMORIU GENERAL 7
Pagina 8
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice-actualizată;.
Ordonanta Guvernului Nr. 47/2000 privind stabilirea unor masuri de protectie a monumentelor
istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial (aprobata prin Legea nr. 564/2001) si Anexa la
OG 47/2000 cu Metodologia privind continutul-cadru al planurilor de protectie si gestiune a
monumentelor istorice inscrise in Lista patrimoniului mondial.
Ordinul comun nr. 214/RT/16/NN dinmartie 1999 al ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului
și al ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării teritoriului pentru aprobarea procedurilor de
promovare a documentațiilor și de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism și de
amenajare a teritoriului;
Ordinul comun nr. 34/N/M.30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MapN, MI și SRI pentru apobarea
Precizărilor privind avizarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului, precum și a
documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării construcțiilor;
Ordinul 90/1991 - culori și semne convenționale.
1.3. SURSE DOCUMENTARE
În scopul întocmirii prezentei documentații au fost cercetate o serie de surse documentare referitoare la
stadiul actual al dezvoltarii comunei Hărmănești:
a. Documentații de urbanism și de amenajarea teritoriului, și studii întocmite anterior sau concomitent cu
elaborarea P.U.G.- ului:
Planul de Amenajare a Teritoriului Național - secțiunile I-V, VIII;
Planul de Amenajare a Teritoriului Județean – SC HABITAT PROIECT SA – 2006;
PUZ-uri și PUD-uri aprobate;
Planul Urbanistic General al comunei Todireni – SC ATRIUM AGD SRL Iași – 1998;
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Hărmănești 2021-2027;
Studiu geotehnic PUG comuna Hărmănești județul Iași – SC RC Geoproiect SRL;
Studiu Pedologic și de Bonitare PUG comuna Hărmănești județul Iași – OJSPA Iași;
Studiu arheologic PUG comuna Hărmănești, jud. Iași - Conf. Dr. Vasile Cotiugă;
Studiu istoric de fundamentare pentru PUG comuna Hărmănești, jud. Iași - SC Arhistil SRL Iași;
Studiu de gospodărire a apelor PUG comuna Hărmănești, jud. Iași - SC CONALID SRL
b. Surse statistice:
Date statistice de la Direcția Județeană de Statistică Iași;
Date puse la dispoziție de către Consiliul Local al comunei Hărmănești;
c. Proiecte de investiții elaborate în domenii ce privesc dezvoltarea localităților;
d. Suportul topografic al lucrării este format din:
Planuri sc. 1:25.000 și sc. 1:5.000.
Baza de date eterra furnizată de primăria Hărmănești;
Ortofotoplanuri ale comunei Hărmănești – ANCPI Iași;
e. Documentații edilitare:
Ștefan Vintilă- „ Instalații sanitare și de gaze” E.D.P. –București 1995;
Theodor Mateescu -„Calculul instalațiilor sanitare apă, canal, gaze”- Ed. „Gheorghe Asachi” Iași, 1996;
V. Voinescu; ș.a. –„Îndrumătorul instalatorului” E.T. București, 1964;
Titu Costăchescu, ș.a. –„Ghid de proiectare instalații electrice pentru construcții”, 1978;
C. Bianchi – „Luminotehnica” vol I,I, -Ed. Teh. București, 1990;
SR 1343-1/2006 – „Alimentări cu apă. Determinarea cantităților de apă potabilă;
STAS 1478-90-Alimentarea cu apă la construcțiile civile și industriale;
STAS 1846-1/2006 – Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă de canalizare;
STAS 1846-2/2006 – Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă pluviale;
STAS 1795/1990- Canalizare interioara;
I22/1999 – Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aducțiune și a rețelelor de
alimentare cu apă și canalizare ale localitaților;
MEMORIU GENERAL 8
Pagina 9
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
N086/2005- Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de stins incendii;
P66/2001-Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea lucrărilor de alimentare cu apă și
canalizare a localităților din mediu rural;
GP106/2004-Ghid de proiectare, execuție și exploatare a lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare
în mediul rural;
C90/83 – „Normativ privind condițiile de descărcare a apelor uzate în rețelele de canalizare a centrelor
populate”;
Legea nr. 107/1996 a apelor republicată prin legea nr.112/2006;
PE106 – „ Normativ pentru proiectarea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune”;
I6/98 –„Normativ pentru proiectarea și executarea rețelelor și instalațiilor de utilizare a gazelor
naturale”;
Normativ departamental nr. 3615-94 – „Proiectarea și construirea conductelor colectoare și de
transport gaze naturale”.
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII
2.1. EVOLUTIE
Comuna Hărmănești și localitățile componente sunt situate în zona estică a județului Iași, având centrul
administrativ situat de-a lungul căii de comunicație - DJ 281C, la o distanță de aproximativ 5 Km față de
municipiul Pașcani și la 70 km față de municipiul Iași.
În componența teritoriului administrativ al comunei Hărmănești intră localitățile: Hămăneștii Vechi,
Hămăneștii Noi și Boldești.
Date privind evoluția în timp a unităților teritorial-administrative ce face obiectul PUG
Comuna Hărmănești debutează ca teritoriu în 1848. Între 1848 și 1861 se menține ca teritoriu comunal.
Din 1871 teritoriul se împarte între comuna Ruginoasa și Comuna Stroesti. Satul Hărmăneștii Vechi, este când
localitate componentă a comunei Ruginoasa, când a comunei Vașcani. În 1892 redevine comună cu centrul în
Hărmăneștii Vechi, înglobând satele Vlădeni și Pichetul.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Văscani făcea parte din plasa Siretul de Sus
a județului Suceava și era formată din satele Vascani, Boldești, Hărmănești, Todirești-Bălușești, Stroești și Laiu,
având în total 2720 de locuitori. Existau în comună trei școli mixte, cinci biserici ortodoxe românești și una
lipovenească.
Anuarul Socec din 1925 consemnează separarea unor sate care au format comuna Stroești, comuna
Vascani rămânând cu satele Boldești, Hărmăneștii Noi, Hărmăneștii Vechi și Vașcani, care făcea parte din plasa
Lespezi a aceluiași județ și în care trăiau 3258 de locuitori. Ființează astfel până în 1929.
Între 1929 - 1931 teritoriul și localitățile sunt parte a comunei Ruginoasa.
În 1931, comuna a primit denumirea de Hărmănești și făcea parte din județul Baia.
În 1950, comuna a fost arondată raionului Pașcani din regiunea Iași.
În 1968, ea a trecut la județul Iași și a fost imediat desființată, satele ei trecând la comuna Todirești, cu
excepția satului Vascani, care a trecut la comuna Ruginoasa.
În 2004, în baza legii 84/2004 s-a reîmpărțit teritoriul comunei Todirești în comuna Todirești și comuna
Hărmănești. Comuna Hărmănești a fost reînființată cu satele componente Hărmăneștii Vechi, Hărmăneștii Noi și
Boldești.
Caracteristici semnificative ale teritoriului și localităților, repere în evoluția spațială a localităților
După tipologia funcțională comuna Hărmănești face parte din grupa localităților rurale cu funcțiuni
agricole și de cazare.
Comuna Hărmănești face parte din zona de influență a municipiului Pașacani. Aceasta a rezultat din
puterea reală de polarizare a localităților urbane și în funcție de situarea unităților administativ-teritoriale -
comunele - în raport cu izocronele de deplasare de 30 și 60 minute. Comuna Hărmănești face parte din grupa
comunelor situate în izocrona de 30'.
MEMORIU GENERAL 9
Pagina 10
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
Evoluția localităților înainte de anul 1990
Localitățile comunei sunt atestate din secolele al XV- lea și al XVI- lea fiind dezvoltate de-a lungul
drumurilor comerciale ce legau localitățile medievale Iași, Cotnari, Pașcani și Hârlau. Ca formă urbană - ele sunt
de tipul locatităților dezvoltate în lungul unui drum comercial. Pe teritoriul comunei Hărmănești au fost descoperite
resturi ceramice din secolul al XIII- lea și începutul secolului al – XIV- lea.
Satul Hămăneștii Vechi este situat în partea centrală a actualului teritoriu comunal, fiind dezvoltat de-a
lungul DJ 281C (drum cu traseu medieval ce facea legatura între Hârlău - Cotnari, Todirești - Pașcani).
Localitatea este atestata ca așezare din 1555. Numele așezării vine de la moșia boierului Herman.
Asezarea s-a dezvoltat mai întii la intersecția drumurilor amintite. In apropiere s-a dezvoltat satul Bârlești. In anul
1802 satul Hărmănestii Vechi înglobeaza satul Bârlești. Localitatea se reâmparte după cum este atestată moșia
boierului Herman (1845) în Bârlești - catun al satului Ruginoasa și Harmaneștii - sat al Mănăstirii Râșca iar apoi
din 1871 cele 2 localități sunt considerate ca aceeași unitate rurală Hărmăneștii Vechi.
Satul Hărmăneștii Noi este o localitate mai recentă datând din 1864 - înființată pe moșia Hărmăneștilor
la eliberarea robilor țigani și este așezată pe valea pârâului cu același nume. Acesta se află la intersecția
drumurilor DC 1778 și DC 1497 - ambele debușind în DJ 28 – Iași- Pascani. Acesta este situat la 10 km sud –
vest de centrul comunei și la aproximativ 6 km de orașul Pașcani.
Satul Boldești are atestarea cea mai veche 1411 - toponimia fiind dată dupa numele moșierului
Boldescu. Acesta este așezat pe valea pârâului Hărmănești într-o regiune deluroasă, înconjurată de păduri. In
prezent localitatea este situată la Nord de Hărmăneștii Vechi, cele 2 localități fiind contopite. Drumul comercial
în lungul căruia s-a format este traseul medieval al drumului Iași – Ruginoasa – Pascani (DC 1502). In 1803
satul Boldești era mult mai mare având inglobat în el și satul Todirești. La sfârșitul secolului al XVIII-lea este
amintită prima școală românească (1858).
Evoluția localuităților după 1990
Până în anul 2004 teritoriul comunei Hărmănești cu localitățile componente: Hărmăneștii Vechi, Boldeti,
Hărmăneștii Noi au facut parte din comuna Todirești. Separarea de comuna Todirești, a dus la crearea unui nou
centru de comună - Horleștii Vechi, implicit a nevoilor pentru noi spații pentru administrația locala specifică:
Primărie, Poliție, Banca, Poștă și astfel necesitatea conturării unei zone centrale mai bine dezvoltată.
Urmărind evoluția în timp a comunei Hărmănești și a relațiilor ce s-au stabilit între aceasta și restul
teritoriului județului Iași, în mod special a relațiilor cu municipiul Iași, putem afirma că teritoriul comunei face parte
din zona de influență a municipiului Pașcani.
Întreaga existență a zonei, precum și evoluția socio-economică de-a lungul istoriei sunt legate de situarea
comunei pe una din principalele legături comerciale din Moldova și de apropierea de unul din cele mai importante
centre ale Moldovei – municipiul Pașcani.
După anul 1990 se înregistrează o stagnare a migrației către oraș a populației rurale, pentru ca în ultimii
ani să se înregistreze o migrare inversă foarte mare, de la oraș la sat.
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
Așezare geografică
Comuna Hărmănești este așezată în partea nord - estică a României, în ținutul Moldovei, în zona
Podișului Central Moldovenesc, în zona central - vestică a județului Iași. Este învecinată la nord cu teritoriul
comunelor Vânători și Todirești, la est și sud-est cu teritoriul comunei Ruginoasa, iar la vest și sud - vest cu
teritoriul municipiului Pașcani. Teritoriul administrativ este străbătut în partea sudică de la est la vest de drumul
național DN28 A și de la sud la nord de DJ 281 C.
Încadrarea în teritoriu și elemente de geomorfologie.
Geologie. Din punct de vedere geologic, zona se află pe unitatea structurală majoră Platforma
Moldovenească. Aceasta este unitatea geologică situată în fața Carpaților Orientali, de care este delimitată la
suprafață de falia pericarpatică. Are o serie de trăsături de relief imprimate de litologia depozitelor constituente.
Soclul este alcătuit din paragnaise plagioclazice și ortognaise roșii sau cenușii cu microclin. Totul este
străbătut de filoane cu pegmatite. Pe aceste probe s-au făcut datări de vârstă absolută rezultând vârste cuprinse
între 1390-1583 milioane de ani (Proterozoic). Cuvertura are o grosime însumată stratigrafic 2500-6000m.
Depozitele constituente au vârste de la Vendian superior, apoi Paleozoică, Mezozoică și Neozoică (Meoțian). Pe
MEMORIU GENERAL 10
Pagina 11
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
intervalul Vendian superior – Meoțian procesul de acumulare a evoluat în diverse bazine de sedimentare. Pe
intervalul menționat procesul de sedimentare nu a fost continuu existând unele întreruperi. Funcție de acestea,
care au generat lacune de sedimentare, au fost separate 3 cicluri mari de sedimentare: 1) ciclul Vendian –
Devonian; 2) ciclul Berriassian – Paleocen (Eocen); 3) ciclul Badenian – Meoțian. La acestea se adaugă depozite
Cuaternare, mai ales terasele ce însoțesc arterele hidrografice. Platforma Moldovenească este o platformă tipică
la care fundamentul este acoperit cu o cuvertură groasă de câțiva mii de metri. Din întreaga cuvertura aflorează
numai depozite Cenomaniene, Badeniene, Sarmațiene și Meoțiene.
Podișul Moldovenesc, relief de dealuri și coline, s-a format pe fondul litologic al depozitelor sarmațiene
(constituite predominant din argile si nisipuri cu unele intercalații de calcare și gresii) și al aranjamentului
structural cvasiorizontal (ușoară înclinare NV-SE). Majoritatea dealurilor se prezinta ca platouri, formate pe
seama rocilor mai dure (calcare și gresii), cum sunt platourile: Tansa-Repedea, Dealul Mare, Fălticeni etc. (cu
înălțimea medie de 400m). Ușoara înclinare spre SE și intercalațiile grezo-calcaroase au favorizat, sub acțiunea
apelor curgătoare, apariția de cueste. În partea de NE a Podișului Moldovei, în bazinul hidrografic al Jijiei, unde
lipsesc gresiile și calcarele, eroziunea a fost mult mai activă, conducând la un relief de coline și dealuri domoale
(150-200m), denumit Câmpia Moldovei. Aceasta se suprapune peste trei unități structurale: Platforma
Moldovenească (până la falia Fălciu-Plopana), Platforma Bârladului (între faliile Fălciu-Plopana și Adjud-Oancea)
și Platforma Covurluiului, prezentând fiecare câte un soclu cu formațiuni cutate acoperit de o cuvertură, cu
formațiuni nedeformate prin cutări.
Formațiunile întâlnite în zonă amplasamentului studiat aparțin Sarmațianului și Cuaternarului.
Sarmațianul, din punct de vedere litologic este reprezentat aproape exclusiv, prin roci detritice ca argile,
marne, nisipuri cu intercalații de gresii și calcare oolitice. Depozitele precuaternare, existente la zi în Câmpia
Moldovei, sunt reprezentate printr-un complex argilo-marnos cu intercalații de nisipuri și gresii. Spre vest și sud
de această unitate, către periferia bazinului hidrografic al Jijiei, peste aceste formațiuni se găsesc frecvent
nisipuri, gresii și calcare oolitice.
Cuaternarul, este reprezentat prin prundișuri, nisipuri, nisipuri argiloase, argile în varietăți și loessuri.
Aceste depozite au structură diferențiată, printr-o sedimentare normală, ca de exemplu, în terase și șesuri. De
remarcat, prezența loessurilor, care se găsesc în loc, dar și pe interfluviile sculpturale apărute în procesul de
transformare naturală a complexului argilo-marnos. Depozitele cuaternare uneori împreună cu cele sarmatice se
pot prezenta și sub forma unui amestec, mai mult sau mai puțin omogen, care îmbracă versanții deluviali și
coluviali, sau se adună la baza lor în conuri de dejecție și glacisuri.
Podișul Moldovei are fundament de platformă, iar nivelarea de suprafață s-a făcut pe roci sedimentare
mio-pliocene dispuse monoclin, spre SSE. Nivelările prin eroziune, a culmilor superioare, au început în
postsarmațian, de la nord spre sud, și s-au extins până în post villafranchian.
Caracteristicile reliefului
Relieful actual al regiunii este de tip sculptural. Daca avem în vedere poziția stratelor geologice și
constituția acestora sub aspect fizico-chimic, relativ neuniforme, care s-au comportat diferit pe parcursul modelării
externe, aspectele structurale și litologice ale genezei reliefului sunt conforme. De asemenea pe seama
produselor denundării generale, acumulate pe suprafețe întinse și la niveluri altitudinale diferite, s-au creat forme
de relief de acumulare. Nu pot fi omise diversele forme de relief antropic.
Din punct de vedere geomorfologic, arealul se încadrează în unitatea Podișului Moldovenesc la
contactul cu subunitatea Câmpia Moldovei. În plan regional, Podișul Moldovenesc se suprapune peste trei unități
structurale: Platforma Moldovenească (până la falia Fălciu-Plopana), Platforma Bârladului (între faliile FălciuPlopana și Adjud-Oancea) și Platforma Covurluiului, prezentând fiecare câte un soclu cu formațiuni cutate
acoperit de o cuvertură, cu formațiuni nedeformate prin cutări. Fundamentul reprezintă etapa de geosinclinal, în
care s-au manifestat intense procese geodinamice (orogeneza, metamorfism, magmatism), finalizată prin sisteme
orogenetice distincte.
Platforma Moldovenească este unitatea geologică situată în fața Carpaților Orientali, de care este
delimitată la suprafață de falia pericarpatică. Are o serie de trăsături de relief imprimate de litologia depozitelor
constituente.
Din punct de vedere tectonic, zona se situează în extremitatea sud-vestică a Platformei Ruso -
Moldovenești ce manifestă mișcări pozitive, de 5mm pe an. Tectonica Platforma Moldovenească, ca parte
MEMORIU GENERAL 11
Pagina 12
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
componentă a Platformei Esteuropene, a trecut prin stadiul de geosinclinal în Arhaic Proterozoicul inferior, când
se constituie nucleul vechi din roci cristaline cu grad înalt de metamorfism, la limita cu ultrametamorfismul și din
roci magmatice ale soclului. Întrucât astfel de roci se formează la zeci de kilometrii adâncime rezultă că acestea
au ajuns la suprafață prin intense procese de eroziune ce s-au manifestat în lungile perioade de evoluție ca arie
continentală.
Rețeaua hidrografică
Din punct de vedere hidrologic și hidrogeologic apele freatice sunt reprezentate prin strate acvifere
descendente acumulate în depozitele sarmațiene și cuaternare, care sunt drenate natural prin secționarea lor de
către văile râurilor și ies la zi sub formă de izvoare. Stratele acvifere sunt de adâncime (captive), și strate libere.
În zona investigată geotehnic colectorale principale din zona amplasamentului sunt râul Siret și pârâul
Hărmănești.
Majoritatea torenților și arterelor hidrografice au curgere semipermanentă, aceasta fiind condiționată de
cantitatea de ploi și zăpezi.
Apele de suprafață din teritoriu comunei aparțin regimului hidrografic al râului Bahlui și sunt
reprezentate prin pâraie cu debite anuale oscilante care în sezoanele bogate în precipitații, în special primavara
și toamna pot conduce la eroziuni ale malurilor. Regimul hidrologic al acestor cursuri de apă se caracterizează
printr-o alimentare predominant pluvială, ceea ce conduce la oscilații mari și neuniforme ale nivelelor hidrologice
și ale debitelor.
Cele mai mari scurgeri ale pâraielor menționate mai sus se produc primăvara la topirea zăpezii și vara în
timpul ploilor torențiale, iar cele mai mici se produc iarna și toamna. În timpul scurgerilor mari, creșterile de nivele
și debite au provocat innundații și exces de umiditate în luncile aferente. Apele de suprafata sunt reprezentate de
lacurile de acumulare de la baza dealurilor: lacul Hărmănești și râul Hărmănești.
Apele subterane sunt legate direct de constituența litologică, fiind cantonate la baza depozitelor
cuaternare, în intercalațiile nisipoase ale orizontului poros permeabil din baza formațiunilor loessoide și au nivelul
hidrostatic la adâncimi de 3 - 6 m.
Apele subterane, strans legate de conditiile geologice si fizico-geografice sunt folosite in mare masura
pentru alimentarea populatiei cu apa potabila si in alte scopuri, ele alimentand o serie de fantani. Cele mai
importante strate acvifere apar in formatiunile sarmatice de la baza teraselor inalte. Aceste ape au debite bogate
si calitati fizico-chimice bune. Doar cele din Hărmănești care se gasesc la adancimi de 20 m, contin cantitati mari
de calcar motiv pentru care s-a realizat un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila a satului Hărmănești.
Clima
Amplasamentul aparține zonei de climat temperat-continental cu puternice influențe baltice, ceea ce
conferă un regim de precipitații bogat atât pe timpul iernii, cât și pe timpul verii și temperaturi cu 1-2° mai scăzute
în comparație cu alte regiuni din Podișul Moldovei.
Din observațiile meteorologice plurianuale se constată că din punct de vedere termic zona analizată este
caracterizată prin temperaturi medii anuale de 9-10°C. Temperatura minima a aerului coboară pana la cca. -20°C
în lunile de iarnă și atinge valori maxime de cca. +39°C în cele de vară. Cea mai caldă lună a anului este iulie (cu
o temperatură medie de 18-190C), iar cea mai rece, ianuarie (-3,5 ÷ -20°C).
Cantitățile de precipitații sunt destul de reduse, 500-700 mm/an, cu valori mai ridicate (600 - 700) în lunile
de vară (iunie – iulie) si valori mai scăzute în lunile de iarna - începutul primăverii (ianuarie – februarie – martie).
Neuniformitatea precipitațiilor mai este evidențiată fie printr-o frecvență și abundență excesivă, fie printrun deficit pluviometric. Astfel, vara mai ales, se produc averse torentiale, când într-un timp scurt se pot înregistra
cantități ce pot depăși media lunii respective, dar și secete (cum este cazul anului 2003), cu ploi puține sau deloc.
Ambele fenomene au consecințe negative, atât asupra terenurilor în pantă și descoperite, prin activarea
eroziunilor; de asemeni, sunt afectate culturile agricole prin deficitul de umiditate.
larna precipitațiile cad preponderent sub formă solidă, prima ninsoare producându-se în general la
începutul lunii noiembrie, iar ultima în martie.
Radiația solară globală are valori cuprinse între 110-115 Kcal/cm2/an în zona înaltă de podiș și 115-120
Kcal/cm /an în zonele de coastă și în zona joasă colinară din nord. Ca urmare, durata de strălucire a soarelui este
2
cuprinsă între 1900 -:- 2000 ore/an în zona înaltă și între 2000-:- 2100 ore/an în zona joasă.
MEMORIU GENERAL 12
Pagina 13
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
Vegetația
Vegetația naturală din teritoriul comunei aparține în cea mai mare parte zonei de silvostepa. Silvostepa
este formata din pâlcuri izolate de pădure în amestec cu alte foioase și din pajiști de silvostepă constituite din
colilie, pir, firută, bărboasă, trifoi, obsigă, păiuș, etc. Perimetrul silvic cuprinde cca 80% din terenul neagricol.
Fauna
Fauna este legată direct de vegetație, întâlnindu-se biotopuri caracteristice silvostepei.
Fauna silvostepei este în general săracă, fiind mult mai diminuată și de activitatea umană.
Mai reprezentative sunt rozătoarele: popândăul, șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, ariciul, dihorul.
Uneori se întalnesc și specii caracteristice pădurii: vulpea, caprioara, rareori mistretul.
Păsările mai frecvente sunt reprezentate de prigorie, graur, ciocarlie, porumbel, turturică, guguștiuc,
pupăză, cânepar, mărăcinar, vrabie, cioară, rândunică, lăstun, etc.
Reptilele mai frecvente sunt reprezentate prin șarpe de casă, șopârla de câmp, iar amfibienii prin broaște.
Resurse minerale.
Arealul care face obiectul prezentului Plan Urbanistic General nu are resurse minerale utile. În localitățile
componente ale comunei Hărmănești există aflorimente unde sporadic se exploateaza argile pentru necesități
strict locale.
Seismicitatea amplasamentului:
Normativul P100–1/2013 “Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor de locuințe
socialculturale, agrozootehnice și industriale” indică următoarele valori pentru coeficienții ag și TC (ag– coeficient
seismic; TC–perioadă de colț [s]):
o coeficient seismic ag = 0,25 g;
o perioada de colț Tc = 0,70 s;
Categoria și riscul geotehnic.
Conform criteriilor din Normativul NP 074/2002, teritoriul satelor componente ale comunei
Hărmănești se încadrează în categoria geotehnică 2, iar riscul geotehnic este moderat.
Adâncimi de îngheț:
Conform prevederi STAS 6054/77 adâncimea de îngheț a teritoriului administrativ Hărmănești este de
80.0 … 90.0cm de la suprafața terenului.
Încărcările date de vânt.
Având în vedere precizările din STAS 10.101/20-90, comuna Hărmănești se încadrează în zona
,,C" a presiunii dinamice de bază stabili zate, care se caracterizează pri n:
o viteza medie pe doua mnute v2m = 30m/s
o presiunea dinamică de bază stabilizată la înălțimea de 10m:0,55kN/m 2
Încărcările date de zăpadă.
Prin STAS I 0. 101/21- 92 comuna Hărmănești este încadrată în zona ,,C" în care greutatea de
referință g, a greutății și grosimii stratului de zapadă la nivelul terenului plat are valorile:
o 1,5 kN/mp pentru o perioadă de revenire de 10 ani;
o 2,0 kN/mp pentru o perioadă de revenire de 20 ani;
o 2,5 kN/mp pentru o perioada de revenire de 50 ani;
Stratificația primară pusă în evidență
Studierea literaturii de specialitate și datele obținute în urma efectuării lucrărilor de investigație geotehnică
au furnizat informațiile despre formațiunile geologice și parametrii geotehnici ai terenului din amplasament,
necesare calculelor de proiectare. Din foraj au fost prelevate probe tulburate si netulburate, care au fost analizate
în laborator, în conformitate cu standardele menționate în prima parte a studiului geotehnic.
Cota la partea Cota la partea Grosime
superioară a inferioară a strat
LUCRAREA Strat stratului [m] stratului [m] [m] Descriere litologică
Strat 1 0.00 -1.00 1.00 Umplutură de pământ, maroniu- închis.
Foraj geotehnic Praf argilos, cafeniu, sensibil la umezire (PSU),
F01 cu filme nisipoase cafenii, cu concrețiuni
Strat 2 -1.00 -8.00 7.00 calcaroase și calcar diseminat, plasticitate
medie, tare.
MEMORIU GENERAL 13
Pagina 14
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
Strat 1 0.00 -1.30 1.30 Umplutură de pământ, maroniu - negricios.
Argilă prăfoasă, maronie cu alternanțe
maronii-negricioase, plasticitate medie, plastic
Strat 2 -1.30 -3.40 2.10
vârtoasă.
Foraj geotehnic Argilă nisipoasă, maroniu-cenușie, cu
F02 concrețiuni calcaroase și calcar diseminat, cu
Strat 3 -3.40 -8.00 4.60
plasticitate medie, plastic consistentă.
Nivelul hidrostatic al apei subterane a fost interceptat la adâncimea de -4.00m și s-a stabilizat la -4.20m față de
cota forajului.
Strat 1 0.00 -0.90 0.90 Umplutură de pământ, maroniu- închis.
Strat alternant de praf și praf argilos, cafeniu și
Foraj geotehnic maroniu-cafeniu, sensibil la umezire PSU), cu
F03 Strat 2 -0.90 -8.00 7.10 concrețiuni calcaroase și calcar diseminat,
plasticitate medie, plastic vârtoasă.
Strat 1 0.00 -1.10 1.10 Umplutură de pământ, maroniu- negricios.
Strat 2 -1.10 -2.80 1.70 Argilă prăfoasă, maronie, plasticitate medie,
plastic vârtoasă.
Foraj geotehnic Argilă nisipoasă, maroniu-cenușie, cu
F04 Strat 3 -2.80 -8.00 5.20 concrețiuni calcaroase și calcar diseminat, cu
plasticitate medie, tare.
Strat 1 0.00 -0.50 0.50 Sol vegetal.
Foraj geotehnic Praf argilos, cafeniu, sensibil la umezire
F05 Strat 2 -0.50 -8.00 7.50 (PSU), cu concrețiuni calcaroase și calcar
diseminat, plasticitate medie, tare.
Strat 1 0.00 -0.30 0.30 Sol vegetal.
Praf și praf argilos, maroniu- cafeniu, sensibil
Foraj geotehnic la umezire (PSU), cu concrețiuni calcaroase și
F06 Strat 2 -0.30 -8.00 7.70 calcar diseminat, plasticitate medie, plastic
vârtoasă spre tare.
Strat 1 0.00 -0.40 0.40 Sol vegetal.
Foraj geotehnic Praf argilos, maroniu-cafeniu, sensibil la
F07 Strat 2 -0.40 -8.00 7.60 umezire (PSU), cu concrețiuni calcaroase și
calcar diseminat, plasticitate medie, tare.
Parametrii caracteristici ai terenului de fundare
Stabilirea parametrilor geotehnici caracteristice se realizează în concordanță cu conceptul stărilor limită și
cu principiile cuprinse în standardul european SR EN 1997, partea 1 și partea 2, respectiv normativul NP
122/2010.
În funcție de tipul de analiză sau structură (element de infrastructură) și în scopul de a obține un factor de
siguranță corespunzător modelului de calcul adoptat, factorii parțiali prevăzuți în anexa A a SR EN 1997 – 1, vor fi
puși în practică prin intermediul abordărilor de calcul.
Parametrii caracteristici pentru fiecare strat in parte
Investigație F01, F03, F05 - F07
Stratificație: Cota superioară: (m) 1,00; 0,90; 0,50; 0,30; 0,40 Cota inferioară: (m) 8,00; 8,00; 8,00; 8,00;
8,00
Strat alternant de praf și praf argilos, cafeniu și maroniu-cafeniu, sensibil la umezire (PSU), cu concrețiuni calcaroase și
calcar diseminat, plasticitate medie, plastic vârtoasă.
1. Valori caracteristice estimate inferior asigurare 95%
c φ Eoed (M2-3) γ
Investigație kPa (⁰) (kPa) (kN/mc)
geotehnică Xi Xi Xi X
i
F01 19.23 14.52 5860.00 18.17
F03 18.75 15.28 5370.00 17.77
F05 18.52 14.06 5821.00 17.69
F06 19.64 13.45 5493.00 18.79
F07 19.05 13.62 6037.00 17.82
MEMORIU GENERAL 14
Pagina 15
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
2. Valori caracteristice prelucrate conform NP 122-2010
Valori caract. c φ Eoed (M2-3) γ
kPa (⁰) (kPa) (kN/mc)
ΣXi 95.19 70.93 28581.00 90.24
n 5 5 5 5
Xm 19.04 14.19 5716.20 18.05
Sx 0.43 0.74 275.79 0.45
Vx, calc 0.02 0.05 0.05 0.03
Vx, lim 0.40 0.10 0.30 0.05
kn (cf. NP122) 0.95 0.95 0.95 0.95
Xk,sup 19.45 14.89 5978.20 18.48
Xk,inf 18.63 13.48 5454.20 17.62
Investigație F02, F04
Stratificație: Cota superioară: (m) 1,30; 1,10 Cota inferioară: (m) 3,40; 2,80
Argilă prăfoasă, maronie cu alternanțe maronii-negricioase, plasticitate medie, plastic vârtoasă.
1. Valori caracteristice estimate inferior asigurare 95%
c φ Eoed (M2-3) γ
Investigație kPa (⁰) (kPa) (kN/mc)
geotehnică Xi Xi Xi X
i
F02 21.67 13.86 6247.00 18.09
F04 20.74 15.39 5185.00 18.38
F04 20.74 15.39 5185.00 18.38
2. Valori caracteristice prelucrate conform NP 122-2010
Valori caract. c φ Eoed (M2-3) γ
kPa (⁰) (kPa) (kN/mc)
ΣXi 63.15 44.64 16617.00 54.85
n 3 3 3 3
Xm 21.05 14.88 5539.00 18.28
Sx 0.54 0.88 613.15 0.17
Vx, calc 0.03 0.06 0.11 0.01
Vx, lim 0.40 0.10 0.30 0.05
kn (cf. NP122) 1.69 1.69 1.69 1.69
Xk,sup 21.96 16.37 6575.22 18.57
Xk,inf 20.14 13.39 4502.78 18.00
Având în vedere normele in vigoare cu privire la stabilirea valorilor de calcul a parametrilor geotehnici, în
etapele ulterioare de proiectare, proiectantul de specialitate va stabili valorile de calcul plecând de la valorile
caracteristice și aplicând coeficienții parțiali de siguranță specifici lucrării.
Săpăturile pentru fundații – măsuri tehnice menite să asigure comportarea normală a
infrastructurii construcțiilor
La realizarea săpăturilor pentru fundațiile viitoarelor construcții de pe amplasament sunt recomandate a
se lua următoarele măsuri:
o declivitatea maximă a taluzului stabil să fie de 2:3;
o programarea lucrărilor de săpături exceptând perioadele de îngheț sau / și de ploi;
o evacuarea părții superficiale de material de umplutură pe adâncimi raționale; în funcție de cotele reliefului
(morfologia terenului viitoarei platforme) se va organiza scurgerea gravitațională a apelor din precipitații în
afara zonei viitoarei construcții, operațiune care va trebui să fie însoțită de asigurarea unor lucrări
auxiliare simple (mici canale, rigole etc.) prin care să se împiedice afluxul de ape în interiorul săpăturilor;
o terenul de pe taluzuri și de pe baza săpăturilor va trebui ferit de orice tulburări (mecanice sau datorate
factorilor climatici); în cazul unor eventuale înmuieri însemnate, uscări excesive (exfolieri), remanieri prin
săpare, îngheț, etc. ale materialului coeziv natural vor trebuie înlăturate părțile afectate și înlocuite cu
material local (argilă - argilă prăfoasă compactată chiar și cu beton slab;
o natura și starea terenului de la cota finală de fundare din săpături vor trebui examinate și avizate în
comun de către proiectant, geotehnician, constructor și beneficiar, înainte de betonarea egalizărilor; în
cazuri de dubii majore se vor reanaliza condițiile de teren.
MEMORIU GENERAL 15
Pagina 16
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
În următoarele faze de proiectare se vor întocmi analize de stabilitate a săpăturii în ipotezele menționate
mai sus. Săpăturile adânci mai mari de 3,00m se vor încadra în NP 120 – 2014. În acest sens se va realiza
proiect de specialitate de proiectare geotehnica – conținut cadrul cf. NP 120 – 2014. În cazul săpăturilor adânci
mai mari de 6,00m se va avea în vedere expertizarea amplasamentului la cerința tehnică Af.
Evaluarea capacității portante
o Proiectarea la starea limită de exploatare - serviciu
Calculul la starea limită de exploatare se face, după caz, pentru acțiunile sau combinațiile de acțiuni din
grupările caracteristică, cvasipermanentă și frecventă, definite conform CR0.
Verificarea la starea limită de exploatare trebuie să urmărească îndeplinirea a două condiții:
o deplasările sau deformațiile posibile, calculate, să fie mai mici decât valorile limită admisibile ale
deplasărilor fundațiilor și deformațiilor structurilor stabilite prin proiect;
o verificarea criteriului privind limitarea încărcărilor transmise la teren, Pef,max ≤ Ppl pentru fundații
încărcate centric, iar pentru fundații încărcate excentric Pef,max ≤ Ppl, Pef,max ≤ 1,2Ppl, Pef,max ≤ 1,4 Ppl
Pef, max - este presiunea efectivă medie la baza fundației, calculată pentru grupările de acțiuni (efecte ale
acțiunilor) definite conform CR 0, după caz (caracteristică, frecventă, cvasipermanentă);
Ppl - este presiunea plastică, care reprezintă valoarea de calcul limită a presiunii pentru care în pământ
apar zone plastice de extindere limitată.
În cazul calcului la starea limită de exploatare coeficienții parțiali de rezistență pentru parametrii
geotehnici au valoarea unitară (M = 1.0).
Calculele au fost realizate prin luarea în considerare a lățimii tălpii fundației B=1.0m.
Capacitatea portantă a terenului de fundare pentru fiecare foraj geotehnic
Foraje Adâncimea ppl Stratificație teren
geotehnice de fundare
[m] [kPa]
F01, F03, Strat alternant de praf și praf argilos, cafeniu și maroniu-cafeniu, sensibil la umezire (PSU), cu
F05-F07 1.50 159 concrețiuni calcaroase și calcar diseminat, plasticitate medie,
plastic vârtoasă.
F02, F04 1.20 158 Argilă prăfoasă, maronie cu alternanțe maronii-negricioase, plasticitate medie, plastic
vârtoasă.
Capacitatea portantă a terenului de fundare la starea limită ultimă pentru fiecare foraj geotehnic
Foraj Adâncimea pcr Stratificație teren
geotehnice de fundare
[m] [kPa]
F01, F03, Strat alternant de praf și praf argilos, cafeniu și maroniu-cafeniu, sensibil la umezire (PSU), cu
F05- F07 1.50 207 concrețiuni calcaroase și calcar diseminat, plasticitate medie,
plastic vârtoasă.
F02, F04 1.20 214 Argilă prăfoasă, maronie cu alternanțe maronii-negricioase, plasticitate medie, plastic
vârtoasă.
Dacă în urma activității de proiectare și dotare a construcției, rezultă utilaje ce funcționează în regim
dinamic, fundațiile acestora și interacțiunea cu terenul de fundare se vor calcula cu respectarea normelor
prevăzute în SR EN 1998-5:2006 Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremur. Partea 5: Fundații,
structuri de susținere și aspecte geotehnice.
Se va avea în vedere utilizarea sistemelor de sprijinire sau executarea săpăturilor în taluz pentru săpături
ce depășesc adâncimea de 1,50m față de C.T.N.
Clasa betoanelor și tipul de ciment ce se vor utiliza la execuția lucrărilor de infrastructură vor fi stabilite în
funcție de clasele de expunere, așa cum este evidențiat în NE 012 – 2007.
Valorile limită ale deplasărilor sau deformațiilor se vor consulta în normativul NP 112-2014.
Proiectantul de specialitate poate adopta pe baza de calcule detaliate și alte valori mai mici față de cele
din normativ. Se recomandă adoptarea rosturilor de tasare conform normelor în vigoare.
Recomandări constructive și de sistematizare a terenului
Se va asigura protecția elementelor de construcție împotriva infiltrărilor apelor în raport cu categoria de
umezire admisă, conform normativ C112/86.
MEMORIU GENERAL 16
Pagina 17
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
Pe perioada de execuție cât și în timpul exploatării construcțiilor, se vor adopta obligatoriu măsuri
specifice pentru protejarea terenului contra umezirii, astfel:
o Sistematizarea verticală și în plan a amplasamentului pentru asigurarea colectării și evacuării rapide către
un emisar a apelor din precipitații, prin prevederea unor pante de minimum 2%; se va realiza inițial
sistematizarea necesară pentru lucrările de execuție, urmând ca celelalte lucrări de sistematizare să se
termine odată cu punerea în funcțiune a obiectivului; în cazul platformelor de construcții pe terenuri cu
pante mai mari de 1:5, se vor prevedea măsuri de protecție împotriva apelor care se scurg de pe versanți,
prin șanțuri de gardă a căror secțiune să asigure scurgerea debitului maxim al apelor meteorice;
platformele de construcție situate pe versanți se vor nivela în terase cu pante de maximum 1:1, care se
vor proteja prin diferite soluții tehnologice (brazde, înierbare, îmbrăcăminți din materiale locale,
geosintetice etc.);
o Colectarea și evacuarea rapidă a apei din precipitații pe toată durata execuției săpăturilor prin amenajări
adecvate (pante, puțuri, instalații de pompare etc.); în situația în care la cota de fundare se constată
existența unui strat de pământ afectat de precipitații, acesta va fi îndepărtat imediat înainte de turnarea
betonului;
o Evitarea stagnării apelor în jurul construcțiilor, atât în perioada execuției cât și pe toată durata exploatării,
prin soluții constructive adecvate (trotuare, compactarea terenului în jurul construcțiilor, execuția de
straturi etanșe din argilă, pante corespunzătoare, rigole, cavalieri etc.);
o Evitarea perturbării echilibrului hidrogeologic fără a realiza lucrări care pot bara căile natural de scurgerea
a apei către emisarii naturali și artificiali în funcțiune conducând la ridicarea nivelului apei subterane; nu
vor fi străpunse orizonturi impermeabile aflate deasupra pânzei freatice;
o Protecția rețelelor purtătoare de apă sau rezervoare, in caz de necesitate, prin prevederea unor soluții de
impermeabilizare a terenului;
o Evitarea pierderilor de apa din rețelele edilitare si instalații;
o Execuția excavațiilor pe porțiuni cu protejarea imediată a acestora;
o Execuția umpluturilor în jurul fundațiilor și pereților subsolurilor pe măsură ce acestea sunt realizate.
Pentru construcții liniare – drumuri, aducțiune de apă, canalizare, pentru efectuarea calculelor de
evaluare a capacității portante a terenului, se vor lua în considerare elementele prevăzute în Normativul PD
177/2001 – Normativ privind dimensionarea sistemelor rutiere suple și semirigide. Dimensionarea structurii de
rezistență a drumului se va realiza de către proiectantul de specialitate, în funcție de caracteristicile terenului de
fundare, zonei climaterice, regimul hidrologic și traficul actual și de perspectivă. Structura rutieră proiectată se va
verifica la acțiunea de îngheț – dezgheț conform STAS 1709/1-90 și STAS 1709/2-90.
Pentru proiectarea geotehnică se vor respecta prevederile din SR EN 1997-1:2004 și după caz, cu
eratele, amendamentele și anexele naționale asociate, SR EN 1998-5:2004 și după caz, cu eratele,
amendamentele și anexele naționale asociate, NP 074/2014, NP 122/2010 etc.
Datorită condițiilor geotehnice în ceea ce privește natura terenului de fundare este recomandat să se
acorde o atenție deosebită condițiilor hidrologice și hidrogeologice la proiectarea noului sistemului rutier.
Riscuri naturale
Conform legii 575/2001, arealul amplasamentului, se încadrează din punct de vedere al riscului de
alunecări de teren în zona cu risc ridicat, cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de terende tip primare.
Pe amplasamentul studiat nu au fost identificate zone cu forme de alunecări de teren. Din punct de
vedere al riscului la inundații, amplasamentul aparține zonei cu o cantitate maximă de precipitații căzută în 24 de
ore, estimată a fi între <100mm cu posibilitatea apariției unor inundații ca urmare a deversării de râuri sau
scurgeri de pe versanți.
Intensitatea seismică a zonei amplasamentului echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea
seismică a teritoriului României, este 7.1 pentru amplasamentul studiat.
Suprafețele investigate nu prezintă aspecte și particularități semnificative care să impună luarea unor
măsuri speciale de amenajare a terenului majoritatea zonelor fiind plane, dar, izolat, se pot identifica suprafețe de
teren cu aspect vălurit și ebulmente ceea ce pune în evidență alunecări de teren, de tip curgere lentă ajunse la un
stadiu de echilibru limită natural prin așezarea maselor de pământ alunecate.
În interiorul UAT Hărmănești nu au fost observate forme accentuate de eroziune, alunecări de teren
active sau posibilitate de inundare a terenului.
MEMORIU GENERAL 17
Pagina 18
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
Pârâul Hărmănești are curgere semipermanentă, aceasta fiind condiționată de cantitatea de ploi și
zăpezi. În imediata vecinătate a râurilor și văilor, ce pot reprezenta riscuri de inundare, se va vor solicita informații
de la Apele Române iar amenajarea cursurilor de apă se va realiza doar de instituții autorizate în acest sens.
Terenurile, în afara unor procese relativ continue care le deteriorează și le degradează, sunt supuse
efectelor unor riscuri naturale cu urmări grave asupra lor și importante pagube materiale, uneori și cu pierderi de
vieți omenești. În general, sunt considerate riscuri naturale acele evenimente care schimbă într-un timp relativ
scurt și cu un grad apreciabil de violență o stare de echilibru existentă. În literatura de specialitate din acest
domeniu, nu prea dezvoltată și destul de fragmentată, sunt considerate riscuri naturale, afectând și teritoriul
comunei Hărmănești , următoarele:
o inundațiile provocate de rețeaua apelor interioare, datorită ploilor, topirii zăpezilor, ruperii sau
distrugerii accidentale a unor lucrări hidrotehnice (caracter antropic), blocarea scurgerii apelor datorită
ghețurilor, împotmolire;
o cutremurele de origine tectonică;
o alunecările de teren, prăbușirile, avalanșele de pământ sau roci.
Efectele distructive ale acestor fenomene pot fi evitate sau în mare măsură, atenuate. La nivelul actual al
cunoștințelor științifice, deși nu este posibil de prevăzut exact timpul lor de producere, se poate determina destul
de precis locul unde ele se vor produce, în fapt, cu excepția cutremurelor, celelalte sunt previzibile cel puțin cu
câteva ore înainte. Se știe, spre exemplu, care sunt zonele inundabile, zonele de mare seismicitate (gradul 7 și
peste) sau cele cu alunecări. Acest lucru poate permite adoptarea de măsuri eficiente de protecție.
Conform Ordinului comun al MLPAT nr. 62/N, MAPPN nr.1955 și DAPL nr. 190/288 din 31 iulie 1998,
zonele expuse la riscuri naturale sunt reprezentate cu prioritate de alunecări de teren și inundații.
Identificarea, inventarierea și delimitarea acestor zone în conformitate cu ordinul menționat face obiectul
unor studii specifice și colaborări ale tuturor factorilor implicați. În județul Iași nu s-a întocmit un astfel de studiu. În
aceste condiții identificarea și delimitarea zonelor cu riscuri naturale s-a făcut pe baza datelor și informațiilor
existente la această dată.
În perioada actuală în zonele amplasamentelor se constată următoarele:
o Unele amplasamente prezintă zone cu fenomene de instabilitate în activitate,
o Zone cu pericol de inundabilitate sau cu umiditate excesivă,
Măsurile imediate propuse sunt următoarele:
o Delimitarea terenurilor alunecate și inundabile, inclusiv a zonelor de influență și instituirea perimetrelor
cu interdicții de construire.
o Inventarierea construcțiilor cuprinse în zonele de interdicție, cu stabilirea regimului juridic și economic
al terenurilor afectate.
Alte măsuri secundare de utilizare rațională a terenurilor supuse alunecărilor sunt:
o Evitarea supraîncărcării cu construcții grele a căror fundație este instalată superficial; săparea
debleurilor și a altor lucrări de artă pentru șosele și căi ferate; înlăturarea pe cât posibil sau reducerea
circulatiei de tonaj greu etc.; se taie arborii prea grei care nu au o rădăcină pivotantă care să străbată
întregul deluviu de alunecare;
o Evitarea înghețului, dezghețului și crăparea solului prin acoperirea cu ierburi și plantații adecvate
regiunii.
2.3. RELATII IN TERITORIU
Încadrarea în rețeaua de localități
Teritoriului administrativ al comunei Hărmănești este situat în partea centrală a județului Iași, în
vecinătatea estică a municipiului Pașcani și este străbătut de paralela 47°27’ latitudine N și de meridianul de
26°8’ longitudine E. Acesta se învecinează:
o la nord – cu teritoriul comunelor Vânători și Todirești;
o la est – cu teritoriul comunei Ruginoasa;
o la vest – cu teritoriul municipiului Pașcani;
o la sud – cu teritoriul municipiului Pașcani și cu teritoriul comunei Ruginoasa
Cele 3 vetre de localități sunt dezvoltate în general de-a lungul principalelor căi de comunicație rutieră.
Centrul politico - administrativ al comunei Hărmănești , este localitatea Hărmăneștii Vechi.
MEMORIU GENERAL 18
Pagina 19
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
Ca și celelalte localități ale teritoriului administrativ, Hărmăneștii Vechi face parte din localitățile rurale
situate în zona de deplasare de 15 minute față de municipiul Pașcani, având cu acesta și relații de subordonare
pe linie administrativă.
Legătura cu cel mai important centru din județ - municipiul Iași, este asigurată de traseul rutier DN 28A și
DN 28 (DE 583) și traseul de cale ferată Pașcani - Iași, distanța față de acesta fiind de aproximativ 70 Km.
În prezent funcțiile de bază ale localității sunt funcția agricolă și funcția de cazare a populației proprii.
Legăturile cu localitățile învecinate sunt asigurate de:
DN 28A care face legătura între Tg. Frumos - municipiul Pașcani și se racordează în localitatea Moțca
cu DN28 (DE 85).
DJ 281 C care face legătura între DN28A în zona satului Hărmăneștii Noi, străbate localitățile
Blăgelști, Hărmăneștii Vechi, Boldești, Todirești, Stroești, Băiceni, Coasta Măgurii, Cârjoaia, și se
racordează la DN 28 B în zona satului Cotnari.
DC 123 care face legatura între DN 28 A în zona localității Hărmăneștii Noi și DJ 281 C.
DC 124 care face legatura între DJ 281 C în zona localității Boldești și DC 121 în zona localității
Vașcani din comuna Ruginoasa.
Relațiile cu principala localitate de influență, municipiul Pașcani, sunt constituite în principal din
deplasările pentru muncă, pentru aprovizionarea cu produse comerciale și de larg consum, de comercializarea pe
piața municipiului de produse agroalimentare obținute în gospodăriile individuale, precum și pentru utilizarea
dotărilor acestuia (spital, liceu, judecătorie, centre comerciale, etc).
Municipiul Pașcani este situat la 5 Km față de Hărmăneștii Noi și la 7 Km față de centrul de comună
Hărmăneștii Vechi. Acesta reprezintă centrul polarizator pentru forța de muncă din comună. El este principala
piață de desfacere pentru mica industrie sau producția rezultată din activitățile agrare și de creștere a
animalelor. În același sens, tot ca centru polarizator pentru desfacerea produselor de mică industrie și
produse agrare privite ca materii prime, este orasul Iași, - situat la cca 70 Km față de centrul de comună.
Se menține o legătură puternică cu localitatea Todirești, fostul centru de comună situat pe
principala cale de circulație DJ 281C între Hărmăneștii Vechi, Todirești și Cotnari.
Relațiile în teritoriu cu celelalte comune învecinate - Vânători și Ruginoasa sunt la nivelul schimburilor
locale de produse, servicii forță de muncă, fără ca vreo comună sa devină centru polarizator pentru celelalte.
Ruginoasa și Pașcani, atrag populația la târgurile de mărfuri, produse agrare, materiale, tărguri ce se țin
săptămanal.
Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei
Teritoriul localității Hărmăneștii Vechi este situat în partea centrală a teritoriului administrativ. Localitatea
este dezvoltată de o parte și de alta a drumului comunal DJ281 C, care face legătura cu satul Boldești și comuna
Todirești în partea de nord și cu municipiul Pașcani în partea de sud.
Prin DC123 se realizează legătura cu localitatea Hărmăneștii Noi.
Satul Hărmăneștii Noi este situat în partea de sudică a teritoriului administrativ pe traseul DN28A și
DC123.
Satul Boldești este situat în partea central nord-estică a teritoriului administrativ pe traseul DC 124.
2.4. ACTIVITATI ECONOMICE
Localitățile sunt în raza de influență a Municipiului Pașcani, dezvoltarea unor culturi cum ar fi sfecla de
zahăr, grâul, proumbul fiind influențate de capacitatea de achizitionare și prelucrare a zonei industriale Pașcani.
De asemeni creșterea animalelor este influențată pozitiv de zona industrială Pașcani (KOSAROM) precum și de
micile unități de prelucrare din zonă - comuna Todirești, Comuna Vânători, comuna Ruginoasa.
Relațiile economice ale comunei Hărmănești cu municipiul Pașcani, constituie suportul material al
dezvoltării mediului rural. În conturarea zonei de influență, relațiile economice au devenit fundamentale, realizând
legătura materială dintre spațiul rural și cel urban. Ele se caracterizează printr-o complexitate tot mai accentuată
și printr-o stabilitate ce depășește cu mult relațiile demografice, social culturale, politico-administrative. Această
stabilitate rezultă din relațiile de complementaritate care există între potențialul economic al orașelor și cel al
localităților din zona de influență.
MEMORIU GENERAL 19
Pagina 20
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
Profilul economic al comunei
Activitatea de bază specifică zonei este agricultura, fiind ocupația de bază a locuitorilor comunei.
Profilul socio-economic actual al comunei Hărmănești și al localităților componente este determinat în
principal de funcția agricolă. În plan secund se remarcă dezvoltarea activităților comerciale și de prestări servicii.
Efectivele de animale sunt crescute în totalitate în sistem gospodăresc.
Forța de muncă. Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2022 numărul mediu al salariaților
(numărul de salariați angajați cu contracte individuale de muncă, plătiți de întreprindere pentru o durată medie
normală a timpului de lucru) din comuna Hărmănești era de 82.
Conform Institutului Național de Statistică, în luna ianuarie 2022, erau înregistrați 112 de șomeri la nivel
local, din care 66 persoane erau de sex masculin și 46 persoane de sex feminin. Per ansamblu, în perioada 2012
- 2022, trendul înregistrat de numărul de șomeri din comună este unul descendent. Astfel, de la 213 șomeri
înregistrați în anul 2016 s-a ajuns la 112 șomeri în anul 2022.
Ponderea șomerilor înregistrați la nivelul localității Hărmănești în ianuarie 2022 era de 7,10%.
Structura geologică a zonei, formată din depozitele sarmațianului inferior și mediu (marne, gresii, argile și
nisipuri) sunt exploatate mai mult local. Doar nisipurile aluvionare și pietrișurile din Valea Siretului sunt folosite în
construcții. Luturile loessoide care altă dată erau folosite la olărit, la fabicarea cărămizilor și teracotei, în prezent
sunt folosite doar la prepararea chirpicilor.
Apele subterane asigură populația cu apă potabilă, alimentând fântânile.
Solurile fertile au o bogată vegetație de ierburi, în parte înlocuită de culturi de cereale și plante de nutreț.
Agricultura
Fond funciar. După întindere comuna se află în grupa comunelor de dimensiuni mici ale județului Iași.
Suprafața teritoriului administrativ al comunei Hărmănești este de 2782,62 ha, din care 2096,99 ha (75,36%)
fond funciar agricol și 685,63 ha (24,64%) fond funciar neagricol.
Situația fondului funciar înregistrat în anul 2014 – comuna Hărmănești
Nr. crt. Folosință Suprafața (ha) Structura (%)
1. Suprafața totală – din care: 2782,62 100 -
2. Terenuri agricole – din care: 2096,99 75,36 100,00
3. Arabile 1782,99 64,08 85,03
4. Pășuni 244,00 8,77 11,64
5. Fânețe 15,00 0,54 0,72
6. Vii 30,00 1,08 1,43
7. Livezi 25,00 0,90 1,19
8. Terenuri neagricole – din care: 685,63 24,64 100,00
9. Păduri 454,00 16,32 66,22
10. Ape, bălți 34,00 1,22 4,96
11. Drumuri 56,00 2,01 8,17
12. Construcții 136,63 4,91 19,93
13. Neproductiv 5,00 0,18 0,73
Sursa: insse. ro. - 2023
Potențialul productiv al zonei. Teritoriul comunei Hărmănești se încadrează după studiile efectuate de
O.J.S.P.A. Iași, în următoarele stări calitative:
Zona de fertilitate III pentru arabil și pentru grădini de legume și zarzavaturi;
Zona de favorabilitate IV pentru vii și livezi și V pentru pășuni fânețe.
Dintre plantele de cultură primul loc îl ocupă porumbul și grâul cu 70% din terenul arabil.
Cu toate că există condiții prielnice pentru cultivarea legumelor și sfeclei de zahăr, acestea ocupă
suprafețe nesemnificative, din cauza slabei preocupări pentru aceste culturi care ar putea aduce venituri
importante locuitorilor comunei și implicit bugetului local.
Producție vegetală. Pentru majoritatea culturilor de câmp potențialul productiv al pământului exprimat în
note de bonitate este peste media pe județ cu până la 36%. La pășuni și fânețe potențialul este de 37 de puncte.
Zootehnia. Producția agricolă animalieră a înregistrat o diminuare după 1990, mai ales în ceea ce
privește bovinele. Efectivele de ovine și porcine au înregistrat creșteri, însă în cazul acestora se consideră că
producția este asigurată doar pentru nevoile gospodăriei și mai puțin pentru comercializare.
MEMORIU GENERAL 20
Pagina 21
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
SILVICULTURA ȘI GOSPODĂRIREA APELOR
Silvicultura. Teritoriul administrativ are un perimetru silvic de 454 ha, reprezentând 61.63% din terenurile
neagricole. Datorită ponderii terenurilor neproductive din cadrul perimetrelor neagricole - 5,00 ha reprezentând
0,67% și a unor fenomene degenerative complexe a terenului agricol: eroziune, alunecări, ravene ce afectează și
terenul agricol, este posibil pe viitor extinderea perimetrelor silvice antiezozionale și recuperarea terenurilor
neproductive prin împăduriri. Pădurea este administrată de Ocolul Silvic Pașcani.
Exploatarea apelor. Conform evidenței cadastrale în teritoriul administrativ există 34 ha de luciu de apă,
cu o pondere ridicată a apelor cuprinse în acumularea Heleșteni. Acest iaz se află în proprietatea Consiliului
Local și este concesionat în vederea practicării pisciculturii.
Zona este favorabilă pentru dezvoltarea pisciculturii, element ce poate contribui și la dezvoltarea
turismului în zonă.
ACTIVITATI NEAGRICOLE
Activitățile neagricole și industriale sunt slab reprezentate în economia comunei. Cele mai dezvoltate sunt
cele legate de procesarea producției agricole și prelucrarea unor resurse locale.
De–a lungul timpului au fost înființate pe teritoriul comunei numeroase societăți comerciale având obiecte
de activitate destul de diversificate, între acestea predominând activitatea de comerț și mecanică.
Marea majoritate a firmelor din comună au ca obiect de activitate comerțul, cea mai intensă activitate
economică înregistrându-se în satele Hărmăneștii Vechi și Hărmăneștii Noi.
Pe teritoriul comunei Hărmănești funcționează un număr de 15 agenți economici - de societăți cu
răspundere limitată, persoane fizice autorizate, asociații familiale, obiectele principale de activitate ale acestor
agenți economici fiind: comerțul, transporturi rutiere de marfuri, dezasamblarea mașinilor.
După cum se poate observa, mediul de afaceri local este dominat de comerț, iar domeniile precum
producție și servicii sunt slab reprezentate.
Având în vedere așezarea geografică a comunei trebuie să amintim că aceasta face parte din Grupul de
Acțiune Locală (GAL) SIRET – MOLDOVA alături de comunele: Ceplenița, Cotnari, Lespezi, Valea Seacă,
Todirești și Vânători.
Pentru întreaga lume contextul economic actual este problematic, însă la sat el este trasat în câteva
nuanțe triste, înșiruite pe principiul cauză-efect: lipsa locurilor de muncă, migrația populației, familii dezbinate,
degradarea școlii și a sistemului sanitar, pământuri aflate în paragină și, de cele mai multe ori, sărăcie lucie.
Marea majoritate a localnicilor sunt agricultori.
Evident, și această comună este afectată de lipsa locurilor de muncă, de aici derivând multe alte
probleme, însă Hărmănești se bucură de apropierea de municipiul Pașcani, beneficiind mai ușor decât alte
comune de facilități, investiții sau parteneriate.
2.5. POPULATIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE
După numărul populației, comuna Hărmănești este o așezare de mărime mică a județului Iași.
Pentru a folosi resursele umane existente este necesar ca în următorii ani să se dezvolte într-un ritm
accentuat, activitățile neagricole locale și să se asigure condiții mai bune pentru populația localităților componente
și a localităților învecinate de a se deplasa la lucru și în alte localități. Surplusul de forță de muncă existent va
putea fi folosit îndeosebi în unele sectoare de activitate din municipiul Pașcani.
Numărul și evoluția populației
Dinamica evoluției populației a înregistrat o ușoară creștere a numărului de locuitori în perioada 2012 -
2022, populația totală crescând de la 2395 la 2566 persoane, valoare care poziționează comuna Hărmănești pe
zona de jos în ierarhia unităților teritorial administrative ale județului Iași în ceea ce privește numărul populației.
Evoluția populației comunei Hărmănești în perioada 2012 - 2022
AN
SEX
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Masculin 1254 1262 1290 1296 1307 1330 1328 1331 1340 1337 1335
Feminin 1141 1150 1172 1178 1201 1217 1221 1228 1238 1239 1231
Total 2395 2412 2462 2474 2508 2547 2549 2559 2578 2576 2566
Sursa: insse. ro. - 2023
MEMORIU GENERAL 21
Pagina 22
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
Evoluția populației comunei Hărmănești în perioada 2012 - 2022
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Masculin feminin Total
Populația pe sexe si grupe de vârstă - 2022
Grupa de vârsta Populația stabilă
F M total
Hărmănești
2566 1335 1231
0-4 ani 116 62 54
5-9 ani 126 73 53
10-14 ani 167 92 75
15-19 ani 199 106 93
20-24 ani 161 80 81
25-29 ani 189 104 85
30-34 ani 184 106 78
36-39 ani 165 89 76
40-44 ani 169 91 78
45-49 ani 206 110 96
50-54 ani 225 108 117
55-59 ani 141 74 67
60-64 ani 114 63 51
65-69 ani 91 44 47
70-74 ani 94 43 51
75-79 ani 61 28 33
80-84 ani 67 22 45
85 ani și peste 91 40 51
Sursa: insse. ro. - 2023
Mișcarea naturală și migratorie
Din analiza realizată rezultă că în perioada 2012 – 2022 atât sporul natural cât și cel migratoriu au avut
cursuri descendente.
Densitatea brută - 2566 locuitori / 262,110 ha în intravilan existent, este de cca 10 locuitori la ha.
Densitatea netă a locuitorilor - 2566 locuitori / 141,860 ha în zona pentru locuințe este 18 locuitori la ha.
o Mișcarea naturală a populației in perioada 2012 - 2022
Natalitatea arată frecvența sau intensitatea nașterilor în interiorul unei populații, fiind un fenomen
complex, în același timp biologic și social, influențat de o serie de factori legați între ei: economici, politici, socioculturali. În anul 2022, la nivelul comunei Hărmănești au fost înregistrați 24 de născuți vii. În ceea ce privește
mortalitatea, numărul de decese raportat în anul 2022 a fost de 42.
Sporul natural este indicatorul care relevă creșterea sau diminuarea naturală a populației, reflectând
echilibrul între cele două componente ale mișcării naturale: natalitatea și mortalitatea.
MEMORIU GENERAL 22
Pagina 23
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
Hărmănești 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Nascuti vii 22 21 25 21 18 35 21 23 23 26 24
Nascuti morți - - - - - 1 - - - - -
Decedati 20 27 30 27 26 21 23 26 19 28 42
Decedați sub 1 an - - - 1 - 1 - 1 - - -
Casatorii 9 15 11 15 13 18 21 13 14 17 7
Divorturi 2 1 1 3 4 3 3 3 3 4 4
Stabiliri de resedinta 9 7 6 11 9 11 10 8 15 4 13
Plecari cu resedinta 14 14 13 17 14 16 25 29 20 14 21
Stabiliri de domiciliul 51 57 78 55 62 50 47 49 28 45 50
Plecari cu domiciliul 36 32 20 29 19 43 37 39 32 35 43
Emigranti definitivi 1 1 1 - - 7 1 - 1 3 3
Imigranti definitivi 1 - - 5 - 4 1 2 1 1 1
Sursa: insse. ro. - 2023
o Mișcarea migratorie reprezintă fenomenul de deplasare a populației în teritoriu, care presupune
depășirea unei granițe administrativ – teritoriale. Populația comunei își modifică numărul nu numai ca urmare a
intrărilor și ieșirilor determinate de nașteri și decese, ci și în urma imigrărilor și emigrărilor. Mișcarea migratorie
externă este determinată de schimbarea domiciliului în altă țară sau din altă țară în România.
Soldul migratoriu (soldul schimbărilor de reședință și soldul schimbărilor de domiciliu) are o contribuție
semnificativă, pe lângă sporul natural pozitiv, la creșterea populației stabile a comunei Hărmănești .
În anul 2022, conform înscrisurilor din actele de identitate și din fișele de evidență ale populației, s-au
înregistrat 21 de plecări cu reședința din comuna Hărmănești , în timp ce 13 persoane și-au stabilit reședința în
comună.
Soldul schimbărilor de reședință sau soldul migrației flotante (indicator care reprezintă diferența algebrică
între numărul persoanelor sosite și plecate într-o unitate administrativ-teritorială pentru care viza de stabilire a
reședinței este valabilă la data de 1 ianuarie sau 1 iulie) este de -8 persoane în anul 2022.
Conform INSS, în anul 2022 s-au stabilit cu domiciliul în Hărmănești 50 persoane și au plecat cu
domiciliul din această localitate 43 persoane. Astfel, soldul schimbărilor de domiciliu este de 7 persoane. Acest
indicator relevă o creștere scăzută a populației comunei Hărmănești din ultimii ani.
În ceea ce privește migrația externă, fluxul înregistrat în ultimii ani este foarte scăzut. Astfel, în anul 2022,
3 persoane au emigrat în străinătate pornind din comuna Hărmănești, și o persoană a imigrat în această comună.
Analizând indicatorii de mișcare a populației, se observă faptul că localitatea Hărmănești prezintă un
interes scăzut, tinerii alegând să își stabilească domiciliul în alte localități în general orașe și municipii.
Din punct de vedere demografic, județul Iași înregistrează o scădere a ratei sporului natural în perioada
de referință 2010-2020, cu toate acestea, comuna Hărmănești reflectă o polaritate diferită, având în anul 2020 un
spor natural pozitiv de 183, în condițiile în care bilanțul la nivelul celor 93 de comune care fac parte din județul Iași
este unul negativ. (-1215 în anul 2020 conform datelor furnizate de pe site-ul INS).
Numarul mediu al salariatilor
Sexe 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Total 56 57 59 56 60 78 82 78 77 79 82
Sursa: insse. ro. - 2023
Numărul șomerilor inregistrati
Sexe 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Masculin 136 125 128 130 122 122 109 77 76 78 66
Feminin 77 73 77 69 74 79 70 67 52 54 46
Total 213 198 205 199 196 201 179 144 128 132 112
Sursa: insse. ro. - 2023
MEMORIU GENERAL 23
Pagina 24
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
Ponderea șomerilor inregistrati
Sexe 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Masculin 18,30 16,60 16,40 16,20 14,90 14,50 12,90 9,10 9,00 9,30 7,80
Feminin 12,20 11,60 12,00 10,40 10,80 11,10 9,70 9,40 7,20 7,40 6,20
Total 15,50 14,30 14,40 13,60 13,00 13,00 11,40 9,20 8,20 8,40 7,10
Sursa: insse. ro. - 2023
Structura pe naționalități evidentiază un procent de 98,5 % români și 1,5% ruși.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor aparțin religiei creștin-ortodoxe - 90,3%,
populația de religie - creștină pe rit vechi - 1,4%, populația de religie adventistă - 0,7%.
Structura socio-profesională evidențiază faptul că 39% din populație este reprezentată de populația
activă. Din populația activă 55% lucrează în agricultură. Din populația inactivă pensionarii reprezintă 28%, copii și
populația până în 18 ani ocupată în procesul de școlarizare reprezintă 65% și șomeri sau fără ocupație 7% din
populatia inactivă.
În comuna Hărmănești, în anul 2022 s-au înregistrat 7 de cupluri care s-au căsătorit și 8 cupluri care au
divorțat.
În anul 2021 în comună era înregistrată o singură persoană sancționată definitiv și aflată în penitenciar.
În anul 2021 în localitățile comunei se găseau un număr de 879 de locuințe.
2.6. CIRCULATIE
CIRCULATIA RUTIERA
Rețeaua rutieră a comunei este formată din drumuri naționale, județene, comunale și locale, în lungime
totală de aproximativ 65,50 Km, aflată în diferite stări tehnice.
Gradul de vascularizare rutieră este de 0,56 Km drumuri naționale, județene și comunale la 100ha
suprafața totală, cu 47% mai mare decât media pe județ.
Teritoriuladministrativ al comunei Hărmănești este străbătut de următoarele căi de comunicație:
o DN 28A face legătura între Tg. Frumos - municipiul Pașcani și se racordează în localitatea Moțca cu
DN28 (DE 85). Acest drum are o lungime totală de 37,852 km și traversează de la est la vest pe o
lungime de aproximativ 3km partea de sud a comunei Hărmănești prin zona satului Hărmăneștii Noi.
Este un drum asfaltat aflat în stare bună, având 2 benzi de circulație - câte una pe sens.
o DJ 281 C face legătura între DN28A în zona satului Hărmăneștii Noi, străbate localitățile Blăgelști,
Hărmăneștii Vechi, Boldești, Todirești, Stroești, Băiceni, Coasta Măgurii, Cârjoaia, și se racordează la
DN 28 B în zona satului Cotnari. Acest drum are o lungime totală de 25,955 km și traversează de la
sud la nord comuna pe o lungime de aproximativ 7km. Este un drum asfaltat aflat în stare bună, având
2 benzi de circulație - câte una pe sens.
o DC 123, face legatura între DN 28 A în zona localității Hărmăneștii Noi și DJ 281 C. Acest drum are o
lungime totală de 2,20 km. Este un drum cu două benzi de circulație - câte una pe sens, asfaltat și
aflat în stare bună.
o DC 124, face legatura între DJ 281 C în zona localității Boldești și DC 121 în zona localității Vașcani
din comuna Ruginoasa. Acest drum are o lungime totală de 7,70 km. Este un drum cu două benzi de
circulație - câte una pe sens, pietruit și din pământ și aflat în stare proastă.
o Drumuri sătești de interes local ce debușează în DN 28 sunt în general drumuri cu profile transversale
subdimensionate, necesitând intervenții atât pentru lărgirea lor cât și pentru modernizarea lor.
Pe drumurile comunei circulă toate categoriile de mașini. Conform Studiilor efectuate rețeaua rutieră
a comunei totalizează 50,50Km în intravilan și 16,00 Km de drumuri în extravilan .
Din constatările efectuate în teren s-au constatat o serie de disfuncționalități referitoare la drumurile ce
străbat teritoriul cominei Hărmănești:
o Mare parte a drumurilor din intravilanul localității nu corespund nici din punct de vedere al
caracteristicilor în profil transversal și a asigurării vizibilității la intersecții;
o Unele sectoare din drumurile comunei sunt în stare proastă, cu îmbrăcăminte necorespunzătoare sau
degradată;
o Intersecțiile străzilor principale cu drumurilor secundare sunt în mare parte neamenajate și
nesemnalizate, necesitând lucrări specifice pentru asigurarea circulației în condiții de siguranță;
MEMORIU GENERAL 24
Pagina 25
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
o Intersecțiile străzilor principale cu DN28A (DE 583), sunt în mare parte amenajate și semnalizate, în
zona intersecției cu drumul către Hărmăneștii Noi fiind necesare lucrări specifice pentru asigurarea
circulației în condiții de siguranță;
o Străzile în marea lor majoritate sunt iluminate;
o Nu există zone cu locuri de parcare amenajate, parcarea realizându-se în general pe carosabil;
o Străzile neasfaltate necesită îmbrăcăminte definitivă pe măcar 50m în adâncime la intersecțiile cu
drumurile principale, deoarece acestea se încarcă cu noroi, periclitând siguranța circulației;
Comuna Hărmănești nu dispune de stație de distribuție a carburanților, cea mai apropiată stație fiind
situată la aproximativ 8 km în municipiul Pașcani
Transportul în comun se realizează cu microbuze din centrul de comună, în general spre Pașcani, sau
până la DN 28A. De la DN 28A sunt legaturi cu autobuze spre Ruginoasa, Târgu Frumos și Iași. In comună exista
3 stații de transport în comun dotate cu adapost pentru calători. Serviciile pentru transportul de călători sunt
asigurate de firme private de transport auto.
CIRCULATIA FEROVIARA
Teritoriul administrativ al Comuna Hărmănești nu este traversat de trasee de cale farată.
Cea mai apropiată stație CFR se află în municipiul Pașcani la aproximativ 7 km.
CIRCULATIA AERIANA
Cel mai apropiat aeroport față de comuna Hărmănești este situat în municipiul Iași la aproximativ 70 km.
Din analiza Planului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) - Secțiunea I - Rețele de transport,
aprobată prin Legea nr.363/2006 rezultă că pe teritoriul comunei Valea Lupului nu sunt propuse lucrări noi sau de
modernizare a infrastructurii rutiere, feroviare sau aeriene.
2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL
In anul 2002 a fost emisa aprobarea prin HCL 13/18.07.2002 a Planului Urbanistic General al comunei
Todirești. In anul 2004, în baza Legii 84 a fost înființată comuna Hărmănești, comuna folosind în continuare PUG
comuna Todirești până în prezent în baza unor prelungiri a termenelor de valabilitate a Planului Urbanistic
General, ultima prelungire fiind cea dată cu HCL nr. 39/25.08.2022.
În anul 2006 s-a elaborat un Plan Urbanistic General pentru comuna Hărmănești. În cadrul acestuia au
fost cuprinse și extinederile de intravilan pentru localitățile componente. Nu s-au obținut avizele de extindere a
noului intravilan, în schimb construcția de locuințe și dotări, de mică industrie, s-au dezvoltat și în zonele
preconizate de extinere conform acestui PUG.
Conform Planului Urbanistic General în vigoare, aprobat prin HCL 13/18.07.2002, suprafața teritoriului
intravilan existent însumând 297,110 ha se prezintă astfel:
01. Hărmăneștii Vechi 185,040 ha,
02. Hărmăneștii Noi 63,720 ha;
03. Boldești 48,350 ha;
Prin planimetrarea digitală a limitelor intravilane, s-a constatat că suprafața de intravilan a satului
Hărmăneștii Vechi a fost calculată eronat, suprafața reală a acestuia fiind de 150,040 ha, cu 35,00 ha mai puțin,
suprafața totală a teritoriului intravilan existent devenind 262,11 ha.
După aprobarea Planului Urbanistic General au mai fost aprobate două Planuri Urbanistice Zonale
însumând 1,099 ha, suprafața totală a teritoriului intravilan existent devenind 263,209 ha.
Pe trupuri, suprafata de 263,209 ha a teritoriului intravilan existent se prezinta astfel:
01. Hărmăneștii Vechi 150,040 ha
T1 Trup localitatea de reședință 149,390 ha;
T1.1 Trup separat Hărmăneștii Vechi 0,650 ha;
02. Hărmăneștii Noi 64,819 ha
T2 Trup localitate Hărmăneștii Noi 63,600 ha;
T2.1 Trup separat Hărmăneștii Noi 0,120 ha;
T2.2 Trup separat Hărmăneștii Noi - PUZ 0,189 ha;
T2.3 Trup separat Hărmăneștii Noi - PUZ 0,910 ha;
MEMORIU GENERAL 25
Pagina 26
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
03. Boldești 48,350 ha
T3 Trup localitate Boldești 48,350 ha;
Bilanțul zonelor funcționale în intravilanul existent
Total intravilan
Hărmăneștii Hărmăneștii
Boldești Suprafata % din total
ZONE FUNCTIONALE Noi Vechi
(ha) intravilan
1 Zona locuinte și functiuni complementare 65,610 20,120 34,168 119,898 45,552
2 Zona unități industriale și depozitare 0,520 4,069 0,000 4,589 1,743
3 Zona unități agricole 2,440 0,000 0,000 2,440 0,927
4 Zona institutii publice și servicii 2,600 1,000 0,370 3,970 1,508
5 Zona căi de comunicatie rutiera 9,100 10,100 3,920 23,120 8,784
6 Zona spatii verzi, complexe sportive, protecții 3,200 0,390 2,142 5,732 2,178
7 Zona constr. aferente lucr. tehnico -edilitare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
8 Zona gospodarie comunala, cimitire 0,640 0,400 0,640 1,680 0,638
9 Zona destinatie speciala 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
10 Terenuri libere 64,680 28,740 5,860 99,280 37,719
11 Ape 1,250 0,000 1,250 2,500 0,950
12 Paduri 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
13 Terenuri neproductive 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL INTRAVILAN PROPUS 150,040 64,819 48,350 263,209 100,000
Bilanțul zonelor funcționale în intravilanul existent se prezintă astfel:
Zona pentru locuințe ocupă 45,552% din teritoriul intravilan și este formată în mare majoritate din
locuințe cu nivel mic de înalțime - 1-2 niveluri. Starea clădirilor de locuit poate fi considerată în general medie -
bună. Dacă casele vechi au un caracter rural, cele noi, mai bine utilate, făcute în ultimii ani – în special cele din
zonele nou construite, au caracter semiurban și sunt realizate din materiale durabile.
După anul 1990 se observă o dezvoltare a fondului construit al locuințelor din localitate.
Se observă două tendințe majore: Prima constă în ocuparea unor terenuri în zona extinderilor stabilite in
planburile urbanistice anterioare, în special de-a lungul căilor de comunicație, cea de a doua tendință a fost de
ocupare a unor parcele libere din interiorul intravilanului sau printr-un proces de divizare a parcelelor existente.
În anul 2021 locuitorii comunei erau organizați în 879 locuinte cu o suprafață locuibilă de 35981 mp
Evoluția locuințelor în perioada 2011 – 2021:
An 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Locuinte 855 857 864 869 877 877 877 877 879 879 879
Suprafata
34351 34489 35045 35319 35888 35888 35888 35888 35981 35981 35981
locuibila (mp)
Autorizatii de
20 6 5 3 5 2 6 3 4 5 10
construire
Sursa: insse. ro. - 2023
Habitatul este format într-o măsură mai mică din case țărănești specifice Câmpiei Moldovei și într-o mai
mare măsură din case noi, fără a avea o tratare arhitectură unitară.
Activitățile neagricole locale au o dezvoltare modestă, comuna păstrându-și și în prezent un profil de
cazare, fapt reflectat și în structura socio-profesională a populației.
Zona pentru instituții publice și servicii ocupă doar 1,508% din teritoriul intravilan.
Învățământul.
Din punct de vedere al educației, pe teritoriul comunei se află urmatoarele dotări:
o Școala Gimnazială Hărmăneștii Vechi - asigura invățamântul preuniversitar clasa pregatitoare -
clasele I-VIII de pe raza întregii comune;
o Grădinița Hărmăneștii Noi;
o Grădinița Hărmăneștii Vechi;
o Bibliotecă publică, în anul 2021 cu un număr de 2215 volume și 130 de cititori activi.
MEMORIU GENERAL 26
Pagina 27
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
o Cămin cultural în satul Hărmăneștii Vechi;
o Cămin cultural în satul Hărmăneștii Noi;
o Teren de fotbal în satul Hărmăneștii Vechi;
o O bază sportiva în curs de execuție în satul Boldești
Numărul total al sălilor de clasă este de 11 din care 4 pentru învățământul preșcolar și 7 pentru
învățământul gimnazial;
Numărul total de elevi din comuna Hărmănești indiferent de insuituție (urban, rural, stat, privat):
Totalul elevilor în anul 2021 245 - din care:
o Copii înscriși în grădinițe 48;
o Elevi înscriși în învățământul preuniversitar 197;
o Elevi înscriși în învățământul primar 98;
o Elevi înscriși în învățământul gimnazial 99;
o Elevi înscriși în învățământul liceal 0;
o Elevi înscriși în învățământul postliceal 0;
În ceea ce privește evoluția populației școlare se observă o tendință de scădere a populației școlare.
Cadre didactice:
Total cadre didactice 16 - din care
o Cadre didactice preșcolari 3;
o Cadre didactice învățământ primar 6;
o Cadre didactice învățământ gimnazial 7;
Sursa: insse. ro. - 2023
Deși destui dintre copii sunt nevoiți să facă naveta zilnic pentru a ajunge la școală și grădinițe, transportul
este asigurat și ce e poate cel mai important este că aceste unități de învățământ întrunesc standarde civilizate
de desfășurare a activității, fiind dotate cu apă, centrală termică, toalete, mobilier și material didactic.
Rețeaua sanitară în anul 2021 beneficia de:
o Un cabinet stomatologic
o Un cabinet de medic de familie
o O farmacie
o Cadre medicale 6 din care:
- medic de familie (proprietate privată) 1
- farmaciști 3
- personal sanitar mediu 2
Viața religioasă
Viața religioasă este facilitată de existența în cadrul comunei a 3 biserici ortodoxe și a uneia penticostale.
o Biserica ortodoxă din localitatea Hărmăneștii Vechi cu hramurile Sfântul Ierarh Nicolae și
Archiepiscopul de Mira Lichiei;
o Biserica Penticostală Betel din localitatea Hărmăneștii Vechi;
o Biserica ortodoxă din localitatea Hărmăneștii Noi cu hramul Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și
Gavriil și al tuturor cereștilor puteri;
o Biserica din lemn din localitatea Boldești cu hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de mir.
Comerț, alimentație pu blică, prestări servicii
Sunt reprezentate izolat, fără a crea vreun nucleu central sau a fi răspândite după arii de necesitate
conform normelor. Este necesară stimularea dezvoltării comerțului și serviciilor si rezervarea unor zone
prioritare de dezvoltare a acestora.
Zona unităților industriale și agricole ocupă 1,743%, respectiv – 0,927% din teritoriul intravilan și este
formată din vechile sedii ale CAP-urilor și SMA – urilor în care își desfășoară activitatea firme private;
Zona de gospodărie comunală și cimitire ocupă 0,638% din teritoriul intravilan este formată de fapt din
cimitirele aflate în intravilan.
Zona căilor de comunicație rutieră reprezintă 8,784% din teritoriul intravilan și este formată din străzile
comunei. Din cauza reliefului frământat pe care sunt amplasate satele, rețeaua locală de străzi prezintă trasee
lungi și neregulate, precum și porțiuni cu profile longitudinale și transversale necorespunzătoare, lipsite de
îmbrăcăminți și de șanțuri.
MEMORIU GENERAL 27
Pagina 28
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
Terenurile agricole ocupă cca 37,719% din teritoriul intravilan și sunt aferente gospodăriilor proprietate
privată ale populației care are din cultivarea acestora și sursa principală de hrană, dar și o sursă de câștig.
Terenurile ocupate de ape din teritoriul intravilan sunt formate din pâraiele care traversează intravilanele
comunei Hărmănești . Acestea reprezentă 0,95% din teritoriul intravilan existent.
Bilanțul teritorial al suprafețelor existente - din teritoriul administrativ al comunei Hărmănești se
prezintă astfel:
Bilanț teritorial al suprafețelor existente - din teritoriul administrativ al comunei Hărmănești
Teritoriul CATEGORII DE FOLOSINȚĂ
administrativ al Neagricol
unității de bază Agricol Păduri Ape Drumuri Curți con. Neprod. TOTAL
Extravilan 1996,03 454,00 31,50 32,88 0,00 5,00 2519,41
Intravilan 100,96 0,00 2,50 23,12 136,63 0,00 263,21
TOTAL 2096,99 454,00 34,00 56,00 136,63 5,00 2782,62
% din total 75,36 16,32 1,22 2,01 4,91 0,18 100%
2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE
Din punct de vedere al tipului unității administrativ-teritoriale, comuna Hărmănești se încadrează în
categoria zonelor de risc rural
Conform Ordinului comun al MLPAT nr. 62/N, MAPPN nr.1955 și DAPL nr. 190/288 din 31 iulie 1998,
zonele expuse la riscuri naturale sunt reprezentate cu prioritate de alunecări de teren și inundații.
Identificarea, inventarierea și delimitarea acestor zone în conformitate cu ordinul menționat se face prin
grija consiliilor județene și locale pe baza:
Cercetărilor de teren
Studiilor geotehnice privind construibilitatea terenurilor și condițiile de fundare a construcțiilor;
Concluziilor studiilor de specialitate, întocmite în acest scop;
Detalierii macrozonării teritoriului țării cuprinsă în secțiunea PATN;
Informațiilor de la localnici privind evoluția fenomenelor, ritmicitatea și amploarea lor;
Terenurile, în afara unor procese relativ continue care le deteriorează și le degradează, sunt supuse
efectelor unor riscuri naturale cu urmări grave asupra lor cu importante pagube materiale, uneori și cu pierderi de
vieți omenești. În general, sunt considerate riscuri naturale acele evenimente care schimbă într-un timp relativ
scurt și cu un grad apreciabil de violență o stare de echilibru existentă.
Pe teritoriul comunei Hărmănești există o serie de zone cu cu fenomene de instabilitate în activitate,
zone cu pericol de inundabilitate sau cu umiditate excesivă, zone ce au fost identificate în teren și marcate în
planșa 2 - de situație existentă.
În literatura de specialitate din acest domeniu, sunt considerate riscuri naturale, care pot afecta și teritoriul
comunei Hărmănești , următoarele fenomene:
Cutremurele de origine tectonică provocate de fenomene de faliere a scoarței terestre;
Acest fenomen poate avea ca efect: avarii la strucurile de rezistență ale clădirilor, infrastructurii, rețelelor
de utilități și / sau distrugeri parțiale sau totale ale unor clădiri, pierderi de vieți omenești;
Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a V-a Zone de risc natural,
comuna Hărmănești se află situată în zonă cu intensitate seismică 71 pe scara MSK, cu perioadă medie de
revenire de cca 50 de ani.
Conform STAS 11100/1-77 corelat cu normativ P100/92, rezultă că teritoriul comunei Hărmănești este
amplasat în zona „C” de seismicitate, caracterizată prin:
o coeficient seismic de calcul Ks = 0,12;
o Tc – perioadă de colț = 0,7 secunde
o Msk – grad seismic asimilat = 71
Valorile intensității seismice sunt mari, întreaga activitate fiind dependentă de focarul Vrancea.
o perioada de colț Tc = 0,7 s;
o grad seismic asimilat ( MSK): VII
MEMORIU GENERAL 28
Pagina 29
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
Inundațiile provocate de ploi torențiale, topiri bruște de zăpadă, accidente produse la lucrările
existente pe cursurile râurilor – rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizării cursurilor de apă și / sau
erori umane legate de exploatarea construcțiilor hidrotehnice și de obturarea albiei râurilor prin depozitarea de
diverse materiale etc; La producerea de inundații obiectivele afectate pot fi: clădiri, drumuri, poduri, podețe, căi
ferate, rețele tehnico-edilitare, baraje, diguri, suprafețe din intravilan și extravilan, pierderi de vieți omenești;
Pe raza comunei Hărmănești nu există lucrări hidrotehnice.
Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a V-a Zone de risc natural,
comuna Hărmănești se află situată în zonă afectată de inundații datorită scurgerii pe torenți. Cantitatea maximă
de precipitații căzute în 24 de ore în perioada 1901-1997 a fost de maxim 100mm.
Alunecările de teren provocate de precipitații atmosferice care pot provoca reactivarea unor
alunecări vechi și apariția alunecărilor noi; eroziunea apelor curgătoare cu acțiune permanentă la baza
versanților; acțiunea înghețului și a dezghețului; acțiunea cutremurelor care reactivează alunecările vechi și
declanșează alunecări primare; săpături executate pe versanți sau la baza lor; defrișarea abuzivă a plantațiilor și
a pădurilor, care produce declanșarea energiei versanților
La alunecări de teren: obiectivele care pot fi afectate sunt: rețelele tehnico - edilitare, poduri, podețe,
drumuri, și suprafețe din intravilan și extravilan.
Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a V-a Zone de risc natural, în
macrozonarea teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări de teren, comuna Hărmănești se află situată
în zonă cu risc ridicat - mare, fiind afectată de alunecări primare.
Pe teritoriul administrativ, în zona intravilanelor au fost identificate mici suprafețe de teren predispuse la
alunecări de teren, suprafețe ce au fost marcate în planșele de situație existentă.
Furtuni, tornade, secetă, îngheț, înzăpeziri etc. Furtunile, ploile torențiale, căderile de grindină și
înzăpezirile sunt fenomene în general greu predictibile, nu pot fi cunoscute cu mult timp înainte - timpul de
avertizare și primire a informației realizându-se prin rețeaua de înștiințare a Inspectoratului pentru Situații de
Urgență. Pot fi afectate oricare din zonele comunei, terenurile agricole, locuințele și instituțiile publice și dacă
situația o impune, se organizează evacuarea persoanelor, animalelor și bunurilor din zonele afectate. Seceta este
un fenomen predictibil, cu o perioadă rezonabilă de timp înainte, iar efectele ei pot fi diminuate prin faptul că în
localitate există un mare număr de acumulări. Înzăpezirile sunt fenomene care pot fi prognozate într-o perioadă
de timp rezonabilă (12 – 36 de ore);
Incendii de pădure. Posibilitatea producerii incendiilor de pădure, este mică în perioadele de secetă,
în special primăvara și vara. Pot fi afectate suprafețele împădurite, vegetația uscată sau culturile de cereale
păioase, fără a fi afectate construcțiile de locuit, elementele de infrastructură sau alte construcții ale instituțiilor
publice, care sunt situate la distanță de trupurile de pădure.
Avalanșe. Posibilitatea producerii acestora, este extrem de redusă, numai în cazul înregistrării unor
cantități de zăpadă record și numai pe versanții abrupți, în zone nelocuite.
Riscurile biologice. Riscul de producere a unor epidemii este mic, având în vedere:
o absența surselor de risc (spitale boli contagioase, laboratoare epidemiologice, etc).
o personalul medical existent în zona comunei Hărmănești .
Riscul de producere a epizootiilor este mic, având în vedere că pe teritoriul comunei nu mai există
comunități mari de animale. Totuși trebuie apreciat că există și factori care măresc riscul de producere a
epizootiilor, cu referire directa la gripa aviară, cum ar fi acumulările și rutele de migrație a păsărilor sălbatice. În
comună și în vecinătatea acesteia în municipiul Iași, există personal de specialitate pentru aplicarea măsurilor
preventive și de carantină necesare în cazul apariției epizootiilor, (medic și tehnician veterinar). În ultimii ani nu sau produs epizootii.
Riscurile de incendiu. Se poate aprecia ca riscul de producere a incendiilor la gospodăriile
cetățenești este mai mare în perioada sezonului rece, datorită exploatării necorespunzatoare a instalațiilor de
încălzire locală (sobe) și primavara, la furaje și vegetație, seceta și vântul puternic fiind factori favorizanți. Un risc
crescut îl prezintă și incendiile la culturile agricole de cereale păioase, în special vara, pe timpul recoltării și
imediat după aceasta.. Componenta preventivă a serviciului voluntar pentru situații de urgență are un rol
important în prevenirea incendiilor, în special la gospodăriile cetățenești.
MEMORIU GENERAL 29
Pagina 30
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
Emisii radioactive naturale. Pe teritoriul comunei Hărmănești nu au fost semnalate fenomene de
emisii radioactive naturale.
Riscurile sociale. Riscurile sociale au o probabilitate mică de manifestare, întrucât pe raza comunei
nu există manifestări cu afluență mare de public. Până în prezent nu au fost evenimente care să se fi constituit în
riscuri sociale. Nu există riscuri legate de migratia forței de muncă.
Efectele distructive ale acestor fenomene pot fi evitate sau în mare măsură, atenuate. La nivelul actual al
cunoștințelor științifice, deși nu este posibil de prevăzut exact timpul lor de producere, se poate determina destul
de precis locul unde ele se vor produce, în fapt, cu excepția cutremurelor, celelalte sunt previzibile cel puțin cu
câteva ore înainte. Se știe, spre exemplu, care sunt zonele inundabile, zonele de mare seismicitate sau cele cu
alunecări. Acest lucru poate permite adoptarea de măsuri eficiente de protecție.
2.9. ECHIPARE EDILITARA
2.9.1. Gospodărirea apelor
Conform evidenței cadastrale în comună există 34,00 ha de luciu de apă. Apele de suprafata sunt
reprezentate de lacurile de acumulare de la baza dealurilor: lacul Hărmănești și râul Hărmănești.
Apele subterane, sunt folosite în mare măsură pentru alimentarea populației cu apă potabilă și în alte
scopuri, ele alimentand o serie de fantani. Aceste ape au debite bogate si calitati fizico-chimice bune. Doar cele
din Hărmănești care se gasesc la adancimi de 20 m, contin cantitati mari de calcar motiv pentru care s-a realizat
un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila a satului Hărmănești.
Disfuncționalități:
Poluarea resurselor de apă subterană și de suprafață;
Efecte distructive înregistrate ca urmare a curgerii în regim torențial a apelor.
2.9.2. Alimentare cu apă
Rețeaua de aprovizionare cu apă este realizată prin intermediul captării de la Boldești, din statia de
tratare și pompare din Boldești. Rețeaua existentă aprovizionează cu apă potabilă pe direcția DJ 281C și a DC
124 gospodariile din satele Boldești și Hărmăneștii Vechi.
Locuitorii din comună folosesc pentru consumul casnic, și apă din straturile acvifere, prin intermediul
fântânilor săpate de tip rural, care oferă cantități limitate de apă, mai cu seamă în perioadele secetoase ale
anului, neputând să satisfacă astfel necesarul de apă și pentru care nu există program de control și monitorizare,
gradul de nepotabilitate chimică fiind de 8% și bacteriologică de 50 %.
Potabilitatea apelor din fântâni va putea fi îmbunătățită prin măsuri de evitare a poluării solului și apelor
din pânza freatică prin înlocuirea foselor septice cu sistem centralizat de canalizare și stație de epurare, sau prin
realizarea numai de bazine vidanjabile etanșe pentru deversarea apelor uzate menajere și eliminarea foselor
septice actuale. În prezent gestiunea serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare este administrată de
Asociația Regională a Serviciilor de Apă Canal Iași (ARSACIS).
Disfuncționalități:
Lipsa în unele zone a unor rețele de alimentare cu apă;
Utilizarea în scop potabil a apei de izvor necorespunzătoare prin exploatarea izvoarelor, apei freatice
(subterane) fără posibilitatea controlului sanitar al apei furnizate;
2.9.3. Canalizare
Prin implementarea proiectelor cu finanțare europeană, au fost realizate lucrări pentru un sistem
centralizat de canalizare și tratare a apelor uzate compus din colector secundar DN 200 – 4671,52 ml, colector
principal DN 250 -1715,90 ml, 4 stații de pompare ape uzate și stație de epurare mecano - biologică de 100 mc.
În zonele neechipate cu sistem de canalizare a apelor menajere sunt folosite fose septice vidanjabile.
Apele meteorice de pe acoperișurile caselor nu sunt canalizate, colectarea și scurgerea lor realizându-se
la „zi”. Apele pluviale de pe suprafețele sistematizate nu beneficiază de un sistem centralizat de colectarea apelor
pluviale, scurgerea realizându-se la nivelul străzilor. O serie de drumuri nu au practicate șanțuri colectoare
adiacente, iar cele existente nu sunt întreținute și sunt într-o stare necorespunzătoare.
Disfuncționalități:
Existența haznalelor din unele gospodarii, conduce la poluarea mediului înconjurator și a solului din
localitate.
MEMORIU GENERAL 30
Pagina 31
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
Lipsa unui sistem centralizat de canalizare complet pentru colectarea apelor pluviale. Aceasta se
efectueaza necorespunzator în special în zonele joase ale comunei, datorita absentei rigolelor si a
santurilor de scurgere, sau a întretinerii necorespunzatoare a celor existente.
2.9.4. Alimentarea cu energie electrică
Pe raza comunei Hărmănești există rețele de linii electrice aeriene de înaltă tensiune, tensiune medie și
joasă tensiune.
Alimentarea cu energie electrică se face din axul LEA 20 Kw prin intermediul mai multor posturi de
transformare. Rețeaua electrică de medie tensiune este realizată din linie electrică aeriană cu posturi de
transformare racordate în sistem radial.
Rețeaua de distribuție de medie tensiune – 20 Kw – este aeriană, pe stâlpi din beton iar în unele locuri
există racorduri subterane, fiind amplasată pe marginea drumurilor, în cea mai mare parte, dar și trecând prin
curți și terenuri cu altă destinație.
Rețelele de joasă tensiune care asigură alimentarea consumatorilor casnici, a instituțiilor și agenților
economici au o lungime de circa 18 km. Gradul de electrificare a consumatorilor casnici este de peste 96%
existând în continuare cereri de racordare la rețeaua electrică, de la persoanele care își construiesc locuințe.
Pentru gospodăriile individuale, alimentarea cu energie electrică este realizată in general aerian din
rețeaua electrică de joasă tensiune. Pentru construcțiile noi branșamentele se realizează subteran, prin montarea
firidei de branșament la limita de proprietate.
Rețeaua de iluminat public a comunei Hărmănești a fost înființată prin Programului Național de
Dezvoltare Locală – II. Prin acest proiect au fost înlocuite aparatele de iluminat existente și s-a completat cu
aparate de iluminat LED 30W care au un consum mai mic de energie. Rețeaua este executată pe stâlpi comuni
cu rețeaua electrică de distribuție publică și este alimentată din aceleași posturi de transformare. Lungimea totală
a drumurilor locale deservite de iluminatul public este de aproximativ 16 km.
În general starea tehnică a rețelei de alimentare cu energie electrică a comunei Hărmănești poate fi
considerată satisfăcătoare.
Disfuncționalități:
În unele zone rețeaua electrică existentă nu are capacitatea de a prelua aparate electrocasnice.
Unele locuințe și anexe, nu respectă distanțele față de liniile electrice aeriene impuse de normativul
P.E.104/1993 față de liniile electrice aeriene de medie și înaltă tensiune.
2.9.5. Alimentarea cu căldură
Comuna Hărmănești nu dispune de serviciu centralizat de alimentare cu energie termică.
În prezent alimentarea cu căldură a construcțiilor din comuna Hărmănești este asigurată de sisteme
individuale de producere a agentului termic pentru încălzire și apă caldă:
Centrale termice individuale, pe bază de combustibil solid - lemn, cărbune și combustibil lichid-petrol,
motorină;
Aparatură de încălzit pe bază de energie electrică,
Sobe cu combustibil solid – lemn și sobe cu combustibil lichid - motorină;
Disfuncționalități:
Inexistența rețelelor de distribuție a gazelor naturale, conducând la folosirea unor sisteme de încălzire
poluante.
2.9.6. Alimentarea cu gaze naturale
În prezent comuna Hărmănești nu dispune de alimentare cu gaze naturale.
Prepararea hranei se realizează cu sobe alimentate cu dcombustibil solid - lemne sau cu combustibil
lichid, precum și cu sobe tip aragaz alimentate cu butelii cu gaz lichefiat.
2.9.7. Telecomunicații
Rețeaua de telefonie fixă, telefonie mobilă și internet este asigurată de mai mulți operatori: Tektelekom,
RCS-RDS, Orange și Vodafone.
Comuna Hărmănești este traversată și de rețeaua de telefonie și fibră optică, existând posibilitatea
racărdării la aceasta în toate satele comunei.
În comună circa 60% din gospodării dețin în medie un abonament telefonic, la rețele fixe sau mobile.
Disfuncționalități:
Parte din cablurile necesare telecomunicațiilor sunt pozate aerian pe stîlpii de iluminat stradali.
MEMORIU GENERAL 31
Pagina 32
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
2.9.8. Gospodărire comunală
Comuna Hărmănești face parte din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubritate Iași
(ADIS) și prin intermediul proiectului „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Iași” implementat de
Consiliului Județean Iași. Aceasta asigură colectarea și transportul deșeurile de la utilizatorii casnici și non-casnici
de pe raza comunei Hărmănești. Problema deșeurilor devine acută datorită creșterii cantității acestora.
În comună există 4 puncte de colectare selectivă a deșeurilor: două în satul Hărmăneștii Vechi, una în
satul Hărmăneștii Noi și una în satul Boldești. În comună nu există depozite de deșeuri industriale.
Disfuncționalități:
În comună există cimitire amplasate în fiecare din intravilanele satelor componente.
Platformele pentru colectare selectivă a gunoiului nu sunt realizăte corespunzător.
Pe viitor dacă se va avea în vedere extinderea suprafeței cimitirelor sau înființarea altor cimitire, va fi
obligatoriu păstrarea distanțelor de protecție sanitară, conform prevederilor OMS nr. 119/2014 privind Normele de
igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației completat cu Ordinul nr. 1378/2018 actualizate.
2.10. PROBLEME DE MEDIU
SITUAȚIA EXISTENTĂ
Cadrul natural. Elementele cadrului natural: relief, condiții geotehnice, condiții hidrologice, climă, spații
verzi, cursuri și oglinzi de apă, sunt prezentate detaliat în capitolul 2.2 – Elemente ale cadrului natural
Resurse naturale ale solului și subsolului
Teritoriul comunei Hărmănești are două utilizări principale, fiind compus din terenul agricol și cel
neagricol, fiecare categorie având mai multe feluri de folosințe. Astfel, terenul agricol cuprinde terenul arabil –
suportul unei largi palete de culturi agricole, vii, pajiști naturale. Cel neagricol cuprinde suprafețele ocupate cu
vegetație forestieră, ape, construcții și drumuri.
Solurile de platouri și de pe pantele dealurilor permit culturi de pomi fructiferi și mai puțin viță de vie.
Rezerva minerala cea mai valoroasa este nisipul cuarțos care a fost folosit pâna în anul 1944 pentru
fabricarea sticlei. De asemenea, în comuna Hărmănești se exploatează nisipul și prundișul din albia râului Siret
atât pentru construcții la nivel local cât și în afara comunei. Din terasele de 20-30m si 30-60 m altitudine relativă
se exploatează gresie calcaroasă folosită de localnici la construcția fântanilor și a beciurilor și din ce în ce mai
puțin la construcția caselor.
De asemenea, argila și lutul au constituit obiectul unor exploatări pentru ceramică. În ceea ce privește
solurile, factorii pedoclimatici au favorizat formarea solurilor argiluviale podzolite și cernozimuri levigate slab și
moderat în locurile mai înalte, iar pe șesul Siretului soluri aluviale și lăcoviște, care conferă condiții bune pentru
culturile de grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, plante de nutreț și altele.
Pădurea reprezintă o importantă resursă naturală a comunei, atât pentru produsele pe care le oferă
(resurse forestiere, cinegetice ș.a.) cât și pentru rolul complex pe care îl are în ameliorarea climatului și regimului
hidrologic al apelor, protecția solului, precum si pentru potențialul turistic și de agrement.
Prezența pădurii a influențat pozitiv mediul menținând și conservând cât mai aproape de starea naturală
multe din componentele acestuia.
Aerul curat al pădurii poate fi folosit ca factor natural de cură.
Conservarea mediului natural reprezintă unul dintre principiile de bază ale dezvoltării durabile, fiind un
indicator al gradului de preocupare pentru identificarea căilor pentru asigurarea echilibrului între progresul
economic și conservarea habitatului natural.
Riscuri naturale.
Pe teritoriul comunei Hărmănești există o serie de zone cu cu fenomene de instabilitate în activitate,
zone cu pericol de inundabilitate sau cu umiditate excesivă, zone ce au fost identificate în teren și marcate în
planșa 2 de situație existentă și care au fost prezentate detaliat în capitolul 2.8 – riscuri naturale
Monumente naturale
Pe cuprinsul teritoriului administrativ al comuneiHărmănești nu se găsesc arii protejate cuprinse în Situl
natura 2000.
Rezrvații forestiere
Pe teritoriul comunei Hărmănești nu se întâlnesc rezervații forestiere cuprinse în Situl Natura 2000, dar
există un perimetru de pădure în suprafață de 454 ha.
MEMORIU GENERAL 32
Pagina 33
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
MONUMENTA ISTORICE SI DE ARHITECTURA
Pe teritoriul comunei Hărmănești nu se întâlnesc obiective înscrise în Lista monumentelor istorice.
Ca obiective, dar neînscrise în Lista monumentelor istorice, în comună pot fi vizitate:
Biserica Sf. Nicolae din satul Hărmăneștii Vechi construită in anii 1551 – 1600;
Cimitirul și Monumentul soldaților sovietici din 1944.
Monumentului eroilor din 1914 – 1918;
Biserica de lemn Sf. Dimitrie din localitatea Boldești;
Biserica din localitatea Hărmăneștii Noi;
SITURI ARHEOLOGICE
Pe teritoriul comunei Hărmănești se întâlnesc următoarele situri arheologice:
Situl arheologic Boldești – Vatra satului
În vatra satului, cu ocazia săpării unei gropi din curtea locuitorului V. Milian s-au descoperit două piese de
bronz, un vârf de lance cu aripioare rotunjite spre bază, cu nervură mediană și tub pentru coadă, precum și o
lamă de cuțit, piese care pot fi încadrate în cultura Noua și Hallstatt.
Cercetarea din luna mai 2026, s-a îndreptat spre a identifica curtea fostului locuitor V. Milian, pentru a
cunoaște locul descoperirii și a verifica arheologic zona descoperirii vechi. După ce s-a identificat curtea fostului
locuitor (astăzi aparținând fiului său, care și-a adus aminte de descoperirile arheologice), curte aflată pe partea
stângă a Pârâului lui Curcă, s-a realizat o cercetare arheologică la suprafață pe terenul din jur. Aici, pe panta sudvestică a Dealului Chiliei, de-a lungul pârâului, pe o lungime de cca 750 m și o lățime de 250 m, deci, o suprafață
de cca 18,50 ha, s-a descoperit, alături de un nucleu de silex, materiale ceramice din perioada hallstattiană, din
secolul al IV-lea d.Hr. și din perioada medievală, secolele XVII-XVIII.
Pentru protecția acestui sit, afectat de construcțiile rezidențiale de pe malul stâng al pârâului, s-a propus
o zona de protecție care ține seama de limitele parcelelor agricole, spre nord, est și vest (acestea fiind plasate pe
malul drept al Pârâului lui Curcă), precum și de cele ale curților din sat, spre sud, în total, o suprafață de cca 14
ha.
Situl arheologic Boldești – La NE de Biserică
În încercarea de a găsi situl din punctul Vatra satului, s-a mers spre zona centrală a satului, unde se află
Biserica „Sf. Dumitru”, la drumul principal, considerând că aici ar fi fost vatra satului. Casa locuitorului V. Milian se
găsește pe malul stâng al Pârâului lui Curcă, astfel că cercetarea arheologică de suprafață de la NE de Biserică,
pe panta sud-vestică a Dealului Chiliei, pe partea dreaptă a Pârâului Boldeștiu (denumire locală a pârâului
Velnița, care curge spre Hărmănești, unde este numit pârâul Hărmănești), a dus la identificarea unui sit
arheologic nou, cu materiale ceramice specifice Hallstatt-ului timpuriu răspândite pe o suprafață de cca 7 ha.
Pentru protecția acestui sit, se propune o zona de protecție care ține seama atât de limitele parcelelor
agricole (spre est și sud-est, unde acestea erau foarte îndepărtate, limita zonei de protecție traversează parcelele
agricole, care sunt foarte lungi), de cele ale curților din sat, dar și de limita geografică dată de pârâul Boldeștiu, în
total, o suprafață de cca 15 ha.
Situl arheologic Boldești–Sub Pădure
În cercetarea realizată de-a lungul văii Pârâului lui Curcă, spre izvoarele acestuia, pe partea dreaptă a
acestuia, pe panta estică a Dealului lui Curcă, în marginea de est a Pădurii Hărmănești s-a descoperit un sit nou,
care după materialul ceramic de la suprafața terenului poate fi încadrat la sfârșitul epocii bronzului sau la
începutul epocii fierului, fragmentele ceramice provenind de la vase lucrate la mână, dintr-o pastă grosieră, cu
cioburi pisate în compoziție, de culoare gălbuie-roșiatică la exterior și negară la interior, cu suprafața interioară
netezită, pentru ca cea exterioară să fie netezită sau acoperită cu un strat subțire de barbotină.
Întrucât se afla la marginea pădurii, se propune numele Sub Pădure, așezarea aflându-se pe partea
dreaptă a Pârâului lui Curcă. Foarte probabil, aceasta se întinde și pe terenul ocupat de pădure, estimându-se
suprafața sitului la cca 7,20 ha.
Pentru protecția acestui sit se propune o zona de protecție de cca 30,5 ha, care ține seama de limitele
parcelelor agricole spre nord-est, est și sud-est, iar spre sud-vest, vest și nord-vest, în parcela silvică (Pădurea
Hărmănești), la cca 120 m de presupusa limită a sitului.
MEMORIU GENERAL 33
Pagina 34
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
Situl arheologic Boldești – În Sârbi
Situl a fost descoperit la nord-est de satul Boldești, de-o parte și de alta a limitei cu comuna Ruginoasa,
făcând parte din ambele comune, pe teritoriul administrativ al ambelor comune, Hărmănești și Ruginoasa, pe
partea dreaptă a pârâului Velnița, care curge dinspre Todirești spre Boldești și Hărmănești (unde se numește
pârâul Hărmănești), pe panta sud-estică a Dealului Chiliei, în locul numit de localnici În Sârbi.
Astfel, pe o suprafață de cca 5 ha s-a descoperit, prin cercetare la suprafața terenului, fragmente ceramice
lucrate la mână care se pot încadra în perioada La Tène târziu. Alături de materiale ceramice, am recoltat și o
potcoavă de fier, ruginită, care, după formă și mărime, ar putea fi datată chiar în perioada medievală, secolele
XVII-XVIII (nu este exclus să fie și o potcoavă modernă, care, după mărime, să fi fost de la un măgar).
Pentru protecția acestui sit, se propune o zona de 11,7ha, care ține seama de limitele parcelelor agricole.
Situl arheologic Boldești – Pe Bulhac
Situl a fost semnalat pentru prima dată în 1952, de către geograful I. Gugiuman, fiind trecut în repertoriul
arheologic al Moldovei din 1970 la satul Dumbrăvița, com. Ruginoasa, jud. Iași, atunci, în punctul La Bulhac, pe
pantele de la nord-estul Iazului Bulhacu s-au descoperit fragmente ceramice din neoliticul dezvoltat (eneolitic),
dintr-o fază neprecizată a culturii Cucuteni.
În 1980, cu ocazia cercetărilor de teren pentru realizarea repertoriului arheologic al județului Iași, Marcel
Tănăsachi identifica deasupra satului Boldești, comuna Todirești la aceea vreme, la est de sat, pe panta unui
deal, mai multe piese de silex, pe care le atribuia paleoliticului superior, probabil aurignacianului, precum și un
fragment de vas de factură cucuteniană. Și pentru că toponimul, Pe Bulhac, fusese prezentat în repertoriul
Moldovei la satul Dumbrăvița, chiar dacă situl a fost identificat de autorul repertoriului județului Iași „deasupra
satului Boldești”, și el îl atribuie, eronat, satului Dumbrăvița, com. Ruginoasa (RAJI, II, p. 353, pct. LXIV.2.A).
În 2018, la momentul realizării Studiului arheologic de fundamentare a documentației de urbanism pentru
PUG com. Ruginoasa, s-a realizat o cercetare de teren pentru identificarea sitului care se află în partea de nord a
satului Dumbrăvița, pe partea stângă a drumului care merge de la Dumbrăvița spre Todirești, pe marginea
platoului Bulhac, deasupra satului Boldești. Cu aceea ocazie, chiar dacă situl era plasat la satul Dumbrăvița, s-a
stabilit că acesta se află în administrativul satului Boldești, com. Hărmănești, urmând să fie schimbată adresa.
Cercetarea din 2018, dar și din luna mai 2026, a dus la identificare sitului deasupra satului Boldești, pe un
promontoriu desprins din platoul Bulhac, care apare ca un interfluviu în bazinul de recepție al pârâului Valea
Mărului (cum îi spun localnicii), cu pante abrupte spre nord, vest și sud, legat de platou spre est. Pe sit, cu o
suprafață de aproximativ 3 ha, s-a descoperit mai multe materiale arheologice ceramice, provenind de la vase de
provizii de mari dimensiuni, precum și de la vase mai mici. O parte din fragmente sunt lucrate dintr-o pastă de
bună calitate, în amestec cu nisip, arsă la roșu, provenind de la vase aparținând culturii Cucuteni. Din păcate, nici
un fragment de acest tip nu a păstrat pictura, fapt care a împiedicat atribuirea așezării uneia dintre cele trei faze
ale culturii Cucuteni.
Alte fragmente ceramice, provenind de la vase de provizii, cu fundul drept, sunt lucrate dintr-o pastă
grosieră, în amestec cu cioburi sfărmate de mari dimensiuni, arse la roșu. După formă și pastă, fragmentele par a
proveni de la vase ce pot fi incluse în a doua epocă a fierului, Latène, probabil secolele III-II î.Hr. Un fragment
ceramic, subțire, este lucrat dintr-o pastă omogenă, destul de bine frământată, fiind de culoare cenușie, care se
încadrează tipologic în varietatea ceramică specifică secolelor II-IV d.Hr.
Pentru protecția sitului, se propune o suprafață de cca 6 ha, a cărei limite urmează atât pe cele ale
parcelelor agricole, cât și configurația terenului.
Situl arheologic Hărmăneștii Vechi – Pe Corhane
Identificarea pe teren a Stațiunii Marginea, din dealul Hărmăneștilor, care, după descoperitorul său,
geograful Victor Tufescu, se află „deasupra abruptului format din stânci groase”, de unde ies la suprafața
terenului „o mulțime de cioburi pictate și nepictate, silexuri, oase de mamifere etc.” (Tufescu, O regiune de vie
circulație: „Poarta Târgului-Frumos”, BSRG, LIX, 1940, p. 354, nota 1) este una foarte dificilă. Deosebit este faptul
că în repertoriul arheologic al Moldovei din 1970, autorii acestuia nu prezintă descoperirile din punctul Marginea,
despre care este evident că geograful Neculai Zaharia cunoștea nota din articolul publicat în 1940. Mai mult, N.
Zaharia a realizat cercetări de teren în satul Hărmăneștii Vechi, identificând situl La Ruină.
În repertoriul arheologic al județului Iași din 1984 este menționată descoperirea lui V. Tufescu, fără a fi
verificată pe teren, aceasta fiind plasată la satul Hărmăneștii Noi, pe Dealul Hărmăneștilor și chiar cartată în harta
arheologică a comunei Todirești.
MEMORIU GENERAL 34
Pagina 35
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA HARMANESTI
Deosebit este faptul că în harta arheologică a comunei Todirești este trecut Dealul Hărmănești în dreptul
satului Hărmăneștii Noi, la nord-est de acesta, fără însă a identifica în hărțile antebelice, interbelice și post-belice
acest deal. De altfel, în zona respectivă este plasat Dealul Puciosu. Mai mult, localnicii nu au precizat un loc
anume numit Dealul Hărmănești și nici nu cunoșteau toponimul Marginea.
Cercetarea de teren având în vedre identificarea toponimului Marginea din dealul Hărmăneștilor,
așezarea cucuteniană fiind plasată deasupra abruptului format din stânci grase. Pe teren, acest „abrupt”, cu
stânci groase, se ridică în partea de sud-est a satului, peste pârâul Hărmănești, desprins din ceea ce se numește
Șaua Ruginoasa prin acțiunea pârâului Valea Puiești, care se varsă în pârâul Hărmănești. Aici, pe platoul numit
Pe Corhane (toponim pe care îl preferăm în locul celui de Marginea), într-o zonă afectată de alunecări de teren,
dar și de lucrări genistice, s-a identificat materiale ceramice la suprafața terenului, provenind de la vase lucrate la
mână. Câteva dintre acestea sunt lucrate dintr-o pastă destul de grosieră, arsă la roșu, tipică pentru așa-numita
ceramică Cucuteni C, de altfel, și decorul – șiruri de alveole rotunde dispuse în șiruri sub gâtul vasului, precum și
buza vasului crestată - este tipic pentru această ceramică cucuteniană. Alături de aceste fragmente ceramice, s-a
identificat și câteva dintr-o pastă buna, tipică pentru cultura Cucuteni, fără decor pictat însă, precum și fragmente
ceramice de la vase lucrate dintr-o pastă grosieră, friabilă, de culoare neagră-cenușie, cu cioburi pisate în
amestec, care par a dovedi o locuire post Cucuteni, de la începutul epocii bronzului sau de la sfârșitul acesteia.
Deosebit este faptul că în colecția școlii din Hărmăneștii Vechi există o ceramică cucuteniană pictată,
care nu este exclus să provină și din acest sit situat deasupra satului Hărmăneștii Vechi.
Pe baza răspândirii materialelor ceramice, dar și pe topografia zonei, s-a estimat o suprafață a sitului de
cca 12 ha, pentru care se propune o zonă de protecție de cca 25 ha, care ține seama și de limitele parcelelor
agricole, dar în special de topografia zonei
Situl arheologic Hărmăneștii Vechi – Panta de SE a Dealului lui Curcă
În cercetarea de teren s-a căutat identificarea sitului din punctul La Ruină (La Temelii), sit prezent în
repertoriul arheologic al Moldovei din 1970, precum și în repertoriul arheologic al județului Iași. Acesta este plasat
în imașul de pe Dealul Hărmăneștilor, între Hărmănești și Boldești, în apropierea șoselei care duce spre Băiceni;
aici se puteau observa resturile de la o zidărie veche, care ar fi provenit, după tradiția locală, de la o veche
biserică săsească. Puținele fragmente ceramice identificate în apropierea ruinelor de către Neculai Zaharia par a
proveni de la sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul secolului al XIV-lea d.Hr.
În teritoriul dintre satele Hărmănești și Boldești, în zona șoselei, pe panta sud-estică a Dealului lui
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.