Plan Urbanistic General (PUG)

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞUL HÎRLĂU - JUDEŢUL IAŞI (VOLUMUL I)

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Emitent
Orașul Hârlău, jud. Iași
Pagini
105
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), „REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAŞUL HÎRLĂU - JUDEŢUL IAŞI (VOLUMUL I)”, Orașul Hârlău, jud. Iași. Sursa: http://www.primaria-hirlau.ro/documente/urbanism/Mgen harlau-bun.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/harlau/25231-reactualizare-plan-urbanistic-general-orasul-hirlau-judetul-iasi-volumul-i, 06.11.2026)

Fișier creat
05.08.2026
Arhivat
06.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 1 S.C. TESS CONEX S.A.  Str. Silvestru 152  Ia[i 6600 Romania  Tel: 032 - 295.515;295.555 Fax: 032 –295555; 211.871 PROIECT NR. 10/ 2006 FAZA P.U.G. REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘUL HÎRLĂU - JUDEȚUL IAȘI VOLUMUL I MEMORIU GENERAL BENEFICIAR : CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI HÎRLĂU, JUDEȚUL IAȘI PROIECTANT : SC TESS CONEX SA IAȘI AUGUST 2007 MEMORIUL GENERAL

Pagina 2

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 2 COLECTIV DE ELABORARE • Șef proiect - Arh. Hen Iustin Constantin • Urbanism - Arh. Hen Iustin Constantin - Ing. Peiu Ivona Alina - Arh. Poiană Daniel Lucian • Echipare tehnico - edilitară - ing. Dorneanu Marina • Reambulare - C. Arh. Panțîru Mihai - St. Arh. Poșa Tudor - ing. Dorneanu Marina - Ing. Peiu Ivona Alina • Geotehnie - ing. Vosniuc Mircea • Desenatori - Ing. Peiu Ivona Alina - St. Arh. Poșa Tudor • Tehnoredactare - Ing. Peiu Ivona Alina MEMORIUL GENERAL

Pagina 3

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 3 CUPRINS PLAN URBANISTIC GENERAL VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL INTRODUCERE 1.1. Date de recunoaștere a documentației 1.2. Obiectul lucrării 1.3. Baza juridică 1.4. Sursele de documentare STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. Evoluție 2.2. Elemente ale cadrului natural 2.3. Relații în teritoriu 2.4. Activități economice 2.5. Populația. Elemente demografice și sociale 2.6. Circulație 2.7. Intravilan existent. Zone funcționale. Bilanț teritorial 2.8. Zone cu riscuri naturale 2.9. Echipare edilitară 2.10.Probleme de mediu 2.11.Necesități și opțiuni ale populației 2.12.Disfuncționalități PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 3.1. Studii de fundamentare 3.2. Evoluție posibilă, priorități 3.3. optimizarea relațiilor în teritoriu 3.4. Dezvoltarea activităților 3.5. Evoluția populației 3.6. Organizarea 3.7. Intravilan propus. Zonificare funcțională. Bilanț teritorial 3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale 3.9. Dezvoltarea echipării edilitare 3.10. Protecția mediului 3.11. Reglementări urbanistice 3.12. Obiective de utilitate publică CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE ANEXE ( scheme, cartograme, grafice ) MEMORIUL GENERAL

Pagina 4

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 4 VOLUMUL II - REGULAMENT LOCAL DE URBANISM DISPOZIȚII GENERALE 1. Rolul Regulamentului Local de Urbanism 2. Baza legală a elaborării 3. Domeniul de aplicare REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR 4. Reguli cu privire la păstrarea integrității mediului și protejarea patrimoniului natural și construit 5. Reguli cu privire la siguranța construcțiilor și la apărarea interesului public 6. Reguli de amplasare și retrageri minime obligatorii 7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii 8. Reguli cu privire la echiparea edilitară 9. Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenului și construcțiilor 10. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spații verzi și împrejmuiri ZONIFICAREA FUNCȚIONALĂ 11. Zone și subzone funcționale PREVEDERI LA NIVELUL ZONELOR FUNCȚIONALE DIN INTRAVILAN PREVEDERI PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR DIN EXTRAVILAN UNITAȚI TERITORIALE DE REFERINȚĂ MEMORIUL GENERAL

Pagina 5

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 5 PIESE DESENATE PLANȘA 1 ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU PLANȘA 2 SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI Hîrlău PLANȘA 2.1 SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI Părcovaci PLANȘA 3 REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE Hîrlău PLANȘA 3.1 REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE Părcovaci PLANȘA 4 REGLEMENTĂRI ECHIPAREA TEHNICO- EDILITARĂ Hîrlău PLANȘA 4.1 REGLEMENTĂRI ECHIPAREA TEHNICO- EDILITARĂ Părcovaci PLANȘA 5 PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR Hîrlău PLANȘA 5.1 PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR Părcovaci MEMORIUL GENERAL

Pagina 6

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 6 Volumul I - MEMORIU GENERAL DIAGNOZA SITUAȚIEI EXISTENTE - PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ 1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoaștere a documentației • Denumirea lucrării: Plan Urbanistic General al Orașului Hîrlău • Număr proiect: 10 / 2006 • Beneficiar: Consiliul Local al Orașului Hîrlău - județul Iași • Proiectant general: S.C. TESS CONEX S.A. Iași 1.2. Obiectul și scopul lucrării Obiectul studiului: - întocmire PUG pentru orașul Hîrlău și localitatea aparținătoare (Pîrcovaci), reprezentând strategia și cadrul de dezvoltare în perspectivă a unității administrativteritoriale. Planurile urbanistice generale au caracter de reglementare și răspund programului de amenajare a teritoriului și de dezvoltare a localităților ce compun unitatea teritorial – administrativă de bază. PUG se elaborează în scopul: • stabilirii direcțiilor, priorităților și reglementărilor de amenajare a teritoriului și dezvoltare urbanistică a localităților; • utilizării raționale și echilibrate a terenurilor necesare funcțiunilor urbanistice; • precizării zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundații, neomogenități geologice, reducerea vulnerabilității fondului construit existent); • evidențierea fondului valoros și a modului de valorificare a acestuia în folosul localității; • creșterea calității vieții, cu precădere în domeniile locuirii și serviciilor; • fundamentării realizării unor investiții de utilitate publică; • asigurării suportului reglementar pentru eliberarea certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire; • corelării intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spațiului. Materializarea propunerilor de amenajare și dezvoltare urbanistică, reglementare prin PUG, se face în timp, în funcție de fondurile prevăzute din bugetul propriu unităților teritorial administrative de bază, în corelare cu fondurile alocate de la bugetul statului sau ale unor întreprinzători. Dintre principalele obiective urmărite în cadrul PUG se menționează: • optimizarea relațiilor localităților cu teritoriul lor administrativ și județean; • valorificare potențialului natural, economic și uman; • organizarea și dezvoltarea căilor de comunicații; • stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan; • stabilirea și delimitarea zonelor construibile; MEMORIUL GENERAL

Pagina 7

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 7 • stabilirea și delimitarea zonelor funcționale; • stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară sau definitivă de construire; • stabilirea și delimitarea zonelor protejate și de protecție a acestora; • modernizarea și dezvoltarea echipării edilitare; • evidențierea deținătorilor terenurilor din intravilan; • stabilirea obiectivelor de utilitate publică; • stabilirea modului de utilizare a terenurilor și condițiilor de conformare și realizare a construcțiilor. În "Caietul de sarcini" și în Tema-program a Planului Urbanistic General al orașului Hîrlău, Consiliul Local al Orașului Hîrlău a formulat solicitări pentru includerea în proiect a următoarelor investiții: modernizări străzi în zona industrială a orașului Hîrlău; împietruire drumuri și ulițe-sat Pîrcovaci; construire pod în satul Pîrcovaci peste râul Bahlui în punctul Hrisculeni; construcție podețe în sat Pîrcovaci; extindere rețele de canalizare; extindere rețele de alimentare cu apă; modernizare hotel Răreșoaia; extindere și modernizare școală generalăsat Pîrcovaci; modernizare și extindere școli generale, liceu și grădinițe cu program prelungit; reabilitare și modernizare șosea centură; reabilitate, modernizare și dezvoltare a infrastructurii serviiciilor de sănătate; reabilitare, modernizare a rețelei de iluminat public; conectarea la internet a spitalului orășenesc; extindere, modernizare a rețelelor de transport a energiei electrice în vederea reducerii pierderilor în rețea; modernizare serviciu salubrizare și implementarea unui serviciu de reciclare și dezinsecție deratizare; efectuarea de lucrări de construcție pentru prevenirea inundațiilor; dezvoltarea de instrumente și formarea personalului în vederea îmbunătățirii managementului și cunoștințelor în cadrul instituțiilor publice; extindere, modernizare și reabilitare piața agro-alimentare, construire locuri de parcare și descărcare a produselor alimentare. Planul urbanistic general orientează aplicarea unor politici în scopul construirii și amenajării teritoriului localităților, politici ce își propun, între altele, restabilirea dreptului de proprietate și implementarea unor noi relații socio-economice în perioada de tranziție spre economia de piață și integrare europeană. 1.3. Baza juridică Prezentul PLAN URBANISTIC GENERAL (prescurtat în lucrare P.U.G.) s-a elaborat în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, specifice domeniului sau complementare acestuia. Dintre principalele acte normative, cu implicații asupra dezvoltării urbanistice, se menționează: În domeniul urbanismului • Legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul; • Legea nr. 71 / 1996 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea I: Căi de comunicație; • Legea nr. 171 / 1997 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea II: Apa; • Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea III: Zone protejate; • Legea nr. 351 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea IV: Rețeaua de localități; • Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea V: Zone de risc; • Codul civil român; MEMORIUL GENERAL

Pagina 8

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 8 • Hotărârea de Guvern nr. 525 / 1996, cu completările și modificările ulterioare, pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism; • Hotărârea de Guvern nr. 584 / 2001 privind amplasarea unor obiecte de mobilier urban. În domeniul construcțiilor • Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea în construcții; • Legea nr. 50 / 1991 republicată în 1997 și modificată prin Legea nr. 453 / 2001; • Normele de aplicare nr. 1943 / 2002 a Legii nr. 50 / 1991; • Legea nr. 114 / 1996 – republicată, a locuinței; • Ordonanța Guvernului nr. 63 / 2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții – I.S.C.; • Hotărârea de Guvern nr. 766 / 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea construcțiilor (Regulamente privind: activitatea de metrologie în construcții; conducerea și asigurarea calității în construcții; stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor; urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor; agrementul tehnic pentru produse, procedee și echipamente noi în construcții; autorizarea și acreditarea laboratoarelor de analize și încercări în construcții; certificarea de conformitate a calității produselor folosite în construcții); • Hotărâre de Guvern nr. 273 / 1994 pentru aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și insatlații aferente acestora; • Hotărâre de Guvern nr. 925 / 1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și construcțiilor; • Hotărâre de Guvern nr. 571 / 1998 privind aprobarea Categoriilor de construcții, instalații tehnologice și alte amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind prevenirea și stingerea incendiilor; • Ordinul comun nr. 34/N/M.30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MapN, MI și SRI pentru apobarea Precizărilor privind avizarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului, precum și a documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării construcțiilor; • Precizări comune ale MLPAT nr. 5122/NN/1999, MMPS nr. 1384/1999 și MT nr. 178/1999 privind modul de construire și virare de către investitori sau proprietari a cotei de 0,5% din valoarea devizului de construcții, cu corespondent în devizul general al lucrării, cotă aferentă Casei Sociale a Constructorilor. În domeniul administrației publice • Legea nr. 215 / 2001 a administrației publice locale; • Legea nr. 188 / 1999 privind statutul funcționarului public; • Legea nr. 326 / 2001 privind serviciile publice de gospodărie comunală; • Legea nr. 69 / 1991/1997 - privind administrația publică locală; • Legea nr. 219 / 1998 privind regimul concesiunilor; • Legea nr. 213 / 1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. În domeniul proprietății funciare • Legea nr. 54 / 1998 - privind circulația juridică a terenurilor; • Legea nr. 33 / 1994 - privind exproprierea pentru o cauză de utilitate publică; • Legea nr. 219 / 1998 - privind regimul concesiunilor; MEMORIUL GENERAL

Pagina 9

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 9 • Legea nr. 1 / 200 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18 / 1991 și ale Legii nr. 196 / 1997; • Legea nr.7 / 1995 privind cadastrul și publicitatea imobiliară. Actele normative complementare domeniului sunt: • Legea nr. 184 / 2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect; • Legea nr. 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice; • Legea nr. 137 / 1995 privind protecția mediului (modificată prin Legea nr. 159/1999); • Legea nr. 98 / 1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică; • Legea nr. 107 / 1996 a apelor; • Legea nr. 45 / 1994 a apărării naționale a României; • Legea nr. 106 / 1996 a protecției civile; • Legea nr. 27 / 1994 a taxelor și impozitelor locale, cu modificările și completările ulterioare; • Ordonanța Guvernului nr. 60 / 1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată și modificată cu Legea nr. 212 / 1997; modificată și completată cu Ordonanța Guvernului nr. 114 / 2000, apobată cu Legea nr. 26 / 2001; • Legea nr. 41 / 1995 - privind protecția patrimoniului național; • Ordonanța Guvernului nr. 43 / 1997 privind regimul juridic al drumurilor; • Ordonanța Guvernului nr. 47 / 1994 privind apărarea împotriva dezastrelor; • Ordonanța Guvernului nr. 2 / 2001 privind regimul juridic al contravențiilor; • Hotărârea de Guvern nr. 540 / 2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice; • Hotărârea de Guvern nr. 62 / 1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investiții și de dezvoltare, precum și a criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General; • Hotărârea de Guvern nr. 101 / 1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară; • Hotărârea de Guvern nr. 31 / 1996 pentru aprobarea metodologiei de avizare a documentațiilor de urabanism privind zone și stațiuni turistice și a documentațiilor tehnice privind construcțiile în domeniul turismului; • Hotărârea de Guvern nr. 28 / 2001 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii și Cultelor; • Ordinul Ministrului culturii și cultelor nr. 2041 / 2001 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Comisiei de Avizare a Lăcașurilor de Cult; • Ordinul Ministrului sănătății nr. 331 / 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare și autorizare sanitară; • Ordinul Ministrului de interne nr. 791 / 1998 privind aprobarea Normelor metodologice de avizare și autorizare privind prevenirea și stingerea incendiilor; • Ordinul Ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 799 / 1999 pentru aprobarea procedurii și competențelor de emitere a avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor; • Ordinul Ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 326 / 2001 privind abilitarea oficiilor de studii pedologice și agrochimice județene și a direcțiilor generale pentru agricultură și industrie alimentară județene, respectiv a Municipiului București, să îndeplinească atribuțiile prevăzute la articolul 74-103 din Legea nr. 18 / 1991, republicată; • Codul civil; MEMORIUL GENERAL

Pagina 10

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 10 • Codul silvic; • Ordinul ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului nr. 21/N/10.04.2000 pentru aprobarea Ghidului privind elaborarea și aprobarea Regulamentelor locale de Urbanism; • Ordinul ministrului Sănătății nr. 536 / 1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației; • Ordinul comun nr. 214/RT/16/NN/martie 1999 al ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și al ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării teritoriului pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentațiilor și de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism și de amenajare a teritorului. 1.4. Sursele de documentare Suportul topografic al lucrării constă în planșe reactualizate la nivelul trimestrului - I, 2007 după cum urmează: - încadrarea teritoriului administrativ Hîrlău în teritoriul județului Iași - scara 1 : 25.000 - planul cadastral al teritoriului administrativ Hîrlău - scara 1 : 10.000; - planurile cadastrale ale localităților - scara 1 : 2.000; - actualizare topografică pe localități prin intermediul imaginilor ortofotogrammetrice puse la dispoziție de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a județului Iași - scara 1 : 5.000. 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII TERITORIULUI 2.1. Istoric - evoluție - relații Orașul Hîrlău se înscrie într – un spațiu de străveche și continuă populare datorită marii varietăți a condițiilor și resurselor naturale. Desigur condițiile și resursele naturale reprezintă premise dar evoluția unei așezări depinde și de condițiile social istorice. Cercetări arheologice făcute atât în vatra orașului cât și în împrejurimi, au identificat urme ale viețuirii umane încă din paleoliticul superior (35 000 ÷ 10 000 de ani î. H.) și neolitic. Din epoca bronzului s-au descoperit fragmente ceramice în punctele: Valea Nicolina, Curtea Liceului, e.t.c. Așezări ale populației geto – dacice, individualizată încă de la începutul epocii fierului, sau identificat în punctele: Dealul Miriștii – Pîrcovaci, Curtea Domnească, e.t.c. Începutul Evului Mediu este pus în evidență prin așezări aparținând culturii Didu (sec. VIII÷IX) descoperite la țarina țiganilor și Dealul Miriștii – Pîrcovaci. Dezvoltarea economico – socială a comunităților românești a făcut posibilă apariția unor formațiuni politice prestatale. O astfel de formațiune, susțin unii istorici s-a constituit și în bazinul Bahluiului superior cu centrul la Hîrlău în sec. IVX. Această așezare apărută la un vad al Bahluiului, cu rol politico – militar, a constituit și un punct de schimburi comerciale, concentrând de asemenea și meșteșugari dar menținându – și funcția agricolă. Constituirea în 1359 și apoi consolidarea statului feudal Moldova a avut influențe pozitive asupra așezării. Comunitatea urbană de aici se bucura de anumite libertăți întrucât Hîrlăul, ca toate orașele Moldovei medievale, era situat pe loc domnesc. MEMORIUL GENERAL

Pagina 11

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 11 Reședința domnească de la Hîrlău începe să fie folosită frecvent de {tefan cel Mare. Domnitorul a intuit rolul strategic al Hîrlăului, prin poziția cvasicentrală în cadrul Moldovei medievale, reconstituind și dezvoltând vechea curte în anul 1486, iar în anul 1492 ridică și biserica Sf. Gheorghe. Structura administrativ teritorială cuprindea vatra și moșia târgului. Vatra târgului s-a dezvoltat dintr-un nucleu aflat lângă curtea domnească, unde era și piața, la încrucișarea actualei străzi Stefan cel Mare cu strada Bogdan Vodă și îngloba locuințe, prăvălii, ateliere meșteșugărești, curți și grădini. Moșia târgului era mai extinsă decât în prezent, incluzând și teritoriile pe care s-au format actualele sate Zagavia și Maxut (comuna Deleni). La Hîrlău era și reședința ținutului cu același nume, unul dintre cele mai întinse din Moldova, menționat pentru prima oară în 1548, dar care probabil a fost înființat în secolul al XVlea. Viața economică se remarcă prin activități meșteșugărești (olărit, confecționarea pietrelor de moară). Existau de asemenea, croitori, curelari. Pe Bahlui erau mori de apă iar în preajma curții domnești se găseau cuptoare de fier. Luase amploare activitatea comercială și agricultura. Însă, numeroasele invazii și-au avut un rol hptărâtor în declinul urbei. În 1650 Hîrlău a fost ars și prădat de cazaci și tătari, iar în 1711 ars și prădat de turci. Declinul politic și economic a determinat scăderea demografică și chiar restrângerea vetrei. La 15 februarie 1806, domnitorul Alexandru Moruzi dă un hrisov târgului Hîrlău care conținea privilegii pentru negustori și meșteșugarii străini ce doreau să se stabilească aici. Revoluția românescă de la 1821, marcând începutul unei noi epoci în istoria națională și Tratatul de la Adrianopole din 1829 care a abolit monopolul turcesc asupra comerțului în principate, au înviorat economia Moldovei. În această perioadă viața economică a orașului s-a bazat pe meșteșugărit și comerț, apoi pe agricultură. În epoca modernă Hîrlăul a fost martorul unor evenimente politice marcante. În anul 1831, orașul a cunoscut febra răscoalei țărănești datorită înăspririi vieții sătenilor prin impunerea legii clăcii. De asemenea, Hîrlăul a fost implicat în răscoala de la 1907 deoarece în oraș era reședința plasei Coșula, zguduită de ample mișcări țărănești și fiindcă aici locuiau Iorgu Constantinescu, administratorul moșiei Flămânzi. În noile condiții istorice de după Marea Unire din anul 1918 orașul Hîrlău cunoaște o consolidare a funcției industriale. Viața comercială este animată de târgurile săptămânale, iar viața culturală a cunoscut o evoluție pozitivă. În anul 1950, urmare a copierii modelului sovietic de administrații, Hîrlăul devine reședința unui raion cu 18 comune din cadrul regiunii Iași, dar pierde statutul de oraș, recăpătînd-ul în anul 1968, când noua împărțire administrativ-teritorială îl arondează la județul Iași. În perioada postbelică, baza economică s-a amplificat, accentul punându-se pe industrie. Caracteristica obiectivelor industriale constă în faptul că ele au secții ale unor întreprinderi din municipiul Iași și în viziunea politicii economice de atunci, se urmărea atât valorificarea unor resurse naturale din zonă, dar și cresterea de locuri de muncă într-un spațiu geografic care primise mai puține investiții. Noua situație de după decembrie 1989 a creat condiții pentru unele secții de a se organiza ca societăți comerciale. Actualmente, Hîrlău se prezintă ca un oraș de talie mică având și o localitate aparținătoare – Pîrcovaci, cu funcții compleze polarizând partea de nord-vest a județului Iași și o mică porțiune din sudul județului Botoșani. MEMORIUL GENERAL

Pagina 12

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 12 • Date privind evoluția în timp a unității teritorial - administrative Hârlău Până în anul 1968, anul reorganizării teritorial-administrative a țării, pe lângă funcția industrială și important nod de cale ferată pe care și-o menține și astăzi, orașul Hîrlău a mai îndeplinit și funcția administrativă de centru de raion. Astăzi funcția administrativă se rezumă doar la coordonarea activităților singurei localități aparținătoare. Din punct de vedere al relațiilor teritoriale și al evoluției structurilor administrative, orașul Hîrlău și comunele din zona sa de influență au depins administrativ de municipiul Iași decât după reîmpărțirea administrativeă din anul 1968. Configurația, suprafața și limitele administrative actuale au fost stabilite prin Legea nr. 2 / 1968 când s-a aplicat noua împărțire administrativ-teritorială a țării. În conformitate cu pr. nr. 13350/1995 "P.A.T.J. Iași", orașul Hîrlău are funcția de "Centru zonal intercomunal cu rol de servire la nivelul zonei immediate, cu funcțiuni și dotări publice mediu diversificate", reprezentând centrul urban cu rol de echilibru în dezvoltarea zonelor județului, datorită faptului că este un important centru economic, demografic, cu un număr însemnat de locuri de muncă, echipări și servicii diversificate. • Sistemul Hîrlău - Centrul de sistem: orașul Hîrlău - Suprafața: 40.612 ha (7,42% din total județ) - Populația: 47.920 locuitori, din care: • În centrul de sistem: 12.470 locuitori (26,02% din total sistem) • În localitățile polarizate: 35.450 locuitori (73,98% din total sistem) - Număr unități administrativ teritoriale componente: 1 oraș și 4 comune - Număr localități: 28, din care: • 1 oraș, 1 sat aparținător orașului și 26 sate componente ale comunelor. În ceea ce privește evoluția din ultima perioadă a suprafeții unității teritorial-administrative se observă o constanță a suprafeței totale, cu variațiuni în cadrul categoriilor de folosință determinate de necesitățile și oportunitățile locuitorilor din orașul Hîrlău, astfel: Nr. Suprafața (ha) Folosință crt. 2000 2001 2002 2003 2004 1 Suprafața totală - din care: 3674 3674 3674 3409 3409 2 Terenuri agricole - din care: 2692 2693 2674 2604 2509 3 Arabilă 1541 1493 1503 1491 1330 4 Pășuni- fânețe 1054 1075 1074 1056 1055 5 Vii 47 47 47 47 54 6 Livezi 50 78 50 10 70 7 Terenuri neagricole - din care: … … … … … 8 Păduri … … … … … 9 Alte suprafețe … … … … … Sursa: Caietul Statistic al orașului Hîrlău … lipsă date MEMORIUL GENERAL

Pagina 13

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 13 • Evoluția localității după 1990 În comparație cu prevederile Legii sistematizării nr. 58 / 1974 de desființare a unor localități, sau de reducere a suprafețelor intravilane în altele, care obliga dezvoltarea localităților pe suprafețe restrânse, indiferent de dinamica și potențialul propriu, după 1990, mai exact din momentul aplicării Legii nr. 18/1991 și a legilor reformei economice, se constată o abordare diferită, determinată de apariția proprietății private asupra terenurilor și încurajării inițiativei particulare prin apariția I.M.M.-urilor. Punerea în posesie a terenurilor către proprietari a fost momentul care, printre altele, a relansat activitatea de construcții de locuințe individuale, reprezentând o presiune puternică asupra administrației locale cu privire la extinderea intravilanelor localităților, precum și intervenții în zonele de locuințe cu obiective incompatibile din punct de vedere funcțional. De regulă aceste construcții noi s-au amplasat în lungul drumurilor principale (naționale, județene sau comunale), prelungind tentacular intrările în localități, departe de rețelele tehnico- edilitare, contrar principiilor urbanistice de dezvoltare durabilă. Acest mod de construire determină în prezent disfuncționalități suplimentare, datorită faptului că nici populația, dar nici administrația locală nu au înțeles rolul și necesitatea proiectelor de urbanism și a regulamentelor aferente. 2.2. Elemente ale cadrului natural • Caracteristicile reliefului Din punct de vedere geografic orașul Hîrlău este așezat în aria de contact a Podișului Sucevei (sectorul mai înalt cunoscut sub numele de Masivul Dealul Mare – Hîrlău) cu Cîmpia Moldovei, subunități ale Podișului Moldovei, cu condiții și resurse naturale variate, generând economii complementare. Vatra orașului s-a dezvoltat în partea de nord a depresiunii Hîrlău, pe cursul superior al Bahluiului în amonte de confluența pârâului Nicolina. Dealurile din jur (Dealul Pietrosu 205 m, Dealul Foișor 320m, Dealul Pietrăria 380m, Dealul Viilor 186m, Dealul lui Vodă 313m, Dealul Basarabia 421m, Dealul Sângeop 408m), conferă orașului Hîrlău valențe strategice, intuite și folosite de populația băștinașă încă din vechime, iar pădurile livezile și viile care le acoperă, sporesc pitorescul peisajelor. Din punct de vedere geomorfologic teritoriul orașului Hîrlău se află situat în unitatea “Câmpia Moldovei”, respectiv subunitățile “Câmpia Jijiei Inferioare” și “Culoarul Bahluiului”. Acest teritoriu se dezvoltă pe zona de șes a râului Bahlui ( terasa inferioară ), pe zona de racord dintre terasa terasa superioară a acestuia ( zona de platou ). Altitudinile absolute între care se înscriu acest teritoriu, variază între șesul Bahluiului și terasa superioară zona de platou de ordinul a 20 – 40 m. Subsolul geologic aparține sarmațianului mediu și este format dintr-un complex argilos- marnos, peste care se dezvoltă “pătura acoperitoare” a cuaternarului, constituită din depozite argilo-prăfoase argiloase, nisipuri cu pietriș, argile stratificate ( de tranziție ). • Caracteristici geotehnice Zona A – zonă de platou și versant cu pante sub 10 – 12%: • Aceste zone reprezintă vechi nivele de eroziune și depuneri ale râului Bahlui și a afluenților săi; • Permite scurgerea naturală a apelor din precipitații; MEMORIUL GENERAL

Pagina 14

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 14 • Terenul de fundare se află sub stratul de umplutură și este constituit dintr – un depozit loessoid – la partea superioară a versanților – format din prafuri nisipoase argiloase, nisipuri prăfoase sau argiloase, argile prăfoase sau nisipoase. în suprafață acest depozit este sensibil la umezire. Sub depozitul loessoid, se dezvoltă un depozit permeabil, alcătuit din nisipuri prăfoase, nisipuri argiloase și în bază de nisipuri cu pietriș și cochilii; • Zona oferă un teren bun pentru viitoarele construcții care pot fi de orice tip ( atât din punct de vedere al structurii de rezistență, cât și al regimului de înălțime ); • Recomandări: - Față de creasta terasei, construcțiile se vor amplasa la minim 20m distanță; - Construcțiile cu regim de înălțime P – P+2E: - Se vor funda direct pe teren neconsolidat, la o adâncime de fundare minimă de 1,50m față de C.T.A. - Presiunea limită, la cota de fundare: Plim = 160KPa - Se recomandă adoptarea unor fundații continue, rigidizarea cu o centură de beton armat la partea superioară; lățimea minimă a fundației va fi de 0,60m; - Se poate adopta atât subsol tehnic cât și subsul util; - Construcțiile cu regim de înălțime P+3E – P+5E - Se vor funda prin intermediul unei perne de pământ galben selectat ( din săpătură ), de minim 1,00m grosime; perna va fi evazată cu minim grosimea în afara perimetrului exterior al fundațiilor; - perna se va executa prin compactarea mecanică a unor straturi elementare de 10 – 20 cm grosime, folosind pământul galben loessoid, selectat din săpătură; acest pământ va fi adus în prealabil la umiditatea optimă de compactare (W opt. = 16…19%), după care, se va așterne în straturi, care vor fi compactate cu un cilindru compresor static (8 – 10t ), printr-un număr de 10 – 14 treceri succesive (pe fiecare strat elementar). Pământul galben va fi compactat până la obținerea unui grad mediu de compactare, D med.=98% (abatere – 2%). - Presiunea limită pe platforma amenajată din pământ galben loessoid va fi : Plim.=200…220Kpa, la o adâncime minimă de fundare de 1,50m față de C.T.A. - Se recomandă folosirea unor fundații continue, rigidizate cu centuri duble din beton armat; - Se poate adopta atât subsol tehnic cât și subsol util. - Construcțiile cu regim de înălțime P+5E – P+10E - Se vor funda pe o pernă amenajată din pământ galben loessoid (selectat din săpătură generală), având grosimea cuprinsă între 1,50-2,00m, combinată cu o compactare mecanică a fundului săpăturii generale; - Presiunea limită pe platforma amenajată va fi cuprinsă între Plim= 220…240Kpa; - Se recomandă fundații continue , tip “rețele de grinzi” sau “radier general”; - Subsolul va forma o cutie spațială rigidă, iar planșeele vor fi monolite, jucând rol de șaibe rigide; - Se poate adopta atât subsol tehnic cât și subsol util. - Raportul între lungimea și lățimea clădirilor va fi : L/1=1,50…2,00; - Lungimea maximă a tronsoanelor va fi de 30 – 35m; - Rețelele hidroedilitare se vor poza numai în canale de protecție, care se vor afla la minim 1,50m distanță, de fundațiile construcțiilor. - Conductele aflate sub pardoseala parterului, se vor monta în subsoluri tehnice, pentru a se asigura controlul lor permanent; MEMORIUL GENERAL

Pagina 15

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 15 - Forma în plan a clădirilor va fi cât mai simplă, de preferat de formă pătrată sau dreptunghiulară, clădirile nu se vor cupla; - Pentru construcțiile cu subsol, se va respecta o adâncime minimă de fundare de 0,80m față de pardoseala acestuia; - Incintele săpăturilor pentru fundații se vor amenaja (prin pante, bașe de colectare) în așa fel, încât să se permită o colectare și o evacuare rapidă a unor eventuale ape din precipitații (sau organizare de șantier), pe toată durata de execuție a lucrărilor de infrastructură; - Săpăturile se vor executa în taluz cu următoarele pante: - Panta 2/1 – H săpătură  3m; - Panta 4/3 – H săpătură  3m; - Sistematizarea verticală și în plan a teritoriului, va trebui să îndepărteze apele din precipitații, la un emisar în funcțiune (la canalizare); - Între sistemul de colectare și îndepărtare a apelor din precipitații (jgheaburi, burlane, trotuare cu pantă, rigole etc.) se va menține permanent în stare de funcționare corespunzătoare; - În cadrul activității de exploatare a construcțiilor, se va avea în vedere și urmărirea comportării în timp a acestora, în conformitate cu recomandările normativelor P130 – 88 și C 61 – 74 și a standardului STAS 2745 – 90; - În proiectare și execuție, se vor avea în vedere următoarele norme în vigoare: P7- 92; C 169 – 88; C 56 –85; P 100 – 92;C 239 – 92; P 130 – 88; C 29 – 85; C 61 – 74; STAS 9850 – 90; STAS 2745 – 90; cât și “Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții” – 1993. Aceste norme vor fi completate cu măsurile specifice condițiilor locale precum și cu eventuale noi legiferări apărute între timp. Zona B – zonă de versant ( de coastă ) cu pante de peste 10 – 12%: • Versanții reprezintă zona de racord între terasa înaltă a bahluiului și terasa inferioară ( șesul acestui râu ); • Zonele de versanți cu pante de peste 10 – 12% sunt cele mai afectate de fenomene de eroziune și alunecări; ele vor trebui consolidate și apoi amenajate ca zone verzi; • Se recomandă în aceste zone să se evite amplasarea de noi construcții – fondul locativ rezumându-se la existent. La realizarea (sau la refacerea) tramei stradale de pe acești versanți, se vor prefera soluții care să nu conducă la modificări esențiale ale “cotelor roșii” existente, iar acolo unde nu este posibil acest lucru, se vor executa ziduri de sprijin. Denivelările pe versanți se vor sistematiza, asigurându-se astfel scurgerea rapidă a apelor din precipitații spre un emisar în funcțiune (canalizare); • În concluzie zonele de versant cu pante de peste 10 – 12% ce prezintă degradări erozionale sau fenomene de instabilitate, vor trebui consolidate, după care, pot fi amenajate ca zone verzi; Zona C – zonă de șes (terasa inferioară): • Zona de șes se prezintă sub forma unei terase de luncă, cu altitudini de cca 4 – 7m; • Din punct de vedere litologic șesul este constituit din depozite aluvionare, reprezentate în bază dintr-un depozit permeabil de pietriș cu nisip; saturat, de cca. 4m grosime. Peste acest depozit se află un orizont de nisipuri fine care trec spre suprafață în nisipuri prăfoase sau argiloase, cu intercalații de argilă de cca. 4 – 6m grosime. La suprafață se află o umplutură neomogenă a cărei grosime poate varia între 0,5 – 2,50m; • Apa subterană a fost identificată în prospecțiunile executate anterior în zonă , într 2 – 4m adâncime, față de cota terenului natural; MEMORIUL GENERAL

Pagina 16

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 16 • Analizată în laborator apa subterană din zona de șes prezintă fie agresivitate sulfatică foarte slabă, fie nu prezintă agresivitate asupra betoanelor confecționate cu ciment Portland; • Din cauza nivelului ridicat al apei subterane nu se recomandă adoptarea de subsoluri utile, iar subsolurile tehnice vor trebui hidroizalate corespunzător; • Pentru a rupe capilaritatea apei subteane se recomandă realizarea unui strat granular (balast, pietriș etc.) de maxim 25 – 30 cm. Grosime compactat corespunzător, sub cota de fundare a construcțiilor, ce se vor executa în această zonă; • Zonele de șes care au fost scoase de sub influența inundațiilor prin retenție de la Pîrcovaci au asigurată stabilitatea generală și permit “mobilarea” cu construcții; • În terenul de fundare al acestei zone pot exista zone cu incluziuni mâloase. Acestea vor trebui identificate (prin prospecțiuni geotehnice) curățate și apoi plombate cu material granular ( balast, pietriș, etc. ) compactat corespunzător; • Față de baza versanților se va respecta o zonă de gardă de minim 20m. • Construcții cu regim de înălțime P…P+4E - Se vor funda direct pe terenul prăfos – argilos aflat sub stratul de umplutură, la o adâncime minimă de fundare de 1,2m față de CTA, cu o presiune limită (la cota de fundare): Plim.=160…180Kpa; - Se recomandă adoptarea unor fundații continue, rigidizate printr-o centură de beton armat (la structuri pe cadre); - Pentru ruperea capilarității apei subterane se recomandă execuția unui strat granular (balast, pietriș etc) de cca. 25 – 30cm grosime, compactat corespunzător, peste care se va turna apoi betonul de egalizare; - Nu se recomandă subsol util (din cauza nivelului ridicat al apei subterane), iar subsolul tehnic va trebui foarte bine hidroizolat; - Se va verifica prin prospecțiuni geotehnice, existența unor eventuale zone mâloase în terenul bun de fundare. - în varianta unui teren dificil de fundare, construcțiile se vor funda pe o pernă de balast având 0,5 – 1,00m grosime, sub cota de fundare, realizată prin compactarea unor strate elementare de 20 – 25cm grosime, cu cilindrul compresor (10t), printr-un număr de 8 – 10 treceri succesive (pe fiecare strat) până la obținerea unui grad mediu de îndesare ID med. =0,75. Perna va fi evazată în afara conturului exterior al fundațiilor, cu minim grosimea ei: - Având în vedere nivelul ridicat al apei subterane, săpăturile se vor executa sub protecția epuismentelor și a sprijinirilor; - Presiunea limită pe platforme amenajate va fi: Plim.=190…210KPa; - Se vor adopta fundații continui, rigidizate cu două centuri din beton armat; - Umpluturile între fundații cât și cele exterioare, se vor executa cu pământ galben, adus din depozit intermediar. • Construcții cu regim de înălțime P+5E…P+10E - Se vor funda pe o pernă din balast, având grosimea de 1,50 – 2,50m, funcție de presiunea exercitată asupra terenului - Presiunea limită pe această pernă de pământ va fi: Plim = 230…250KPa; - Se recomandă adoptarea unor fundații pe tălpi (grinzi) încrucișate, iar subsolul va forma o cutie spațială rigidă; de asemenea, se poate adopta și radierul general. MEMORIUL GENERAL

Pagina 17

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 17 • În cazul în care diferite părți ale construcției se fundează la adâncimi diferite, se vor prevedea rosturi de tasare iar decalajul dintre corpuri nu va fi mai mare de 0,50m; • Lungimea tronsoanelor se recomandă a nu depăși 30 – 40m; • Sistematizarea verticală și în plan a teritoriului, va trebui să îndepărteze apele din precipitații, la un emisar în funcțiune (la canalizare); • Având în vedere nivelul ridicat al apei subterane, săpăturile se vor executa sub protecția epuismentelor și a sprijinirilor; • În cadrul activității de exploatare a construcțiilor, se va avea în vedere și urmărirea comportării în timp a acestora, în conformitate cu recomandările normativelor P130 – 88 și C 61 – 74 și a standardului STAS 2745 – 90; • În proiectare și execuție, se vor avea în vedere următoarele norme în vigoare: P7- 92; P10 – 86; C 169 – 88; C 56 –85; P 100 – 92;C29 – 77completat cu C 29 – 85; C 61 – 74; STAS 3300 –85; STAS 9850 – 90; STAS 3349/1-83; STAS 6054-77; STAS 2745-90 cât și “Regulamentul privind protecția și igiena muncii în construcții” – 1993. Aceste norme vor fi completate cu măsurile specifice condițiilor locale precum și cu eventuale noi legiferări apărute între timp. În concluzie zonele A și C sunt zonele ce permit pe viitor o “mobilare” cu construcții. Orice construcție ce se va amplasa în zona A va păstra o distanță de minim 20m față de creastă și orice construcție ce se va amplasa în zona C va păstra o zonă de gardă de minim 20m față de baza versanților. Versantul ce leagă albia minoră a râului Bahlui din satul Pîrcovaci de zona de terasă, în zonele afectate de alunecări, vor trebui efectuate lucrări de consolidări întrucât lucrările efectuate până acum nu au rezolvat problema stabilității acestuia. De asemenea fenomenele de alunecare și de eroziune ce s-au produs pe versanții aferenți – în zona satului Pîrcovaci – vor trebui studiate și consolidate în cel mai scurt timp posibil. • Rețeaua hidrografică Rețeaua hidrografică a zonei , este formată din râul Bahlui, respectiv afluienții săi sub formă de pâraie. Se menționează – cursul râului Bahlui nu este regularizat, implicit cele a pâraielor afluiente. Cursurile neregularizate încă, vor trebui regularizate, în scopul evitării pericolului inundațiilor. Prin lucrări antierozionale și de consolidare, se va asigura stabilitatea versanților în zona satului Pîrcovaci, pe zonele afectate de fenomenele de alunecare. În localitatea Pîrcovaci se întâlnesc și izvoare subterane de apă minerală în prezent neexploatate din punct de vedere economic. • Clima. Pentru teritoriul comunelor de pe versanții complexului: Tîncușa – Holm – Pietrăria – Hîrlău situate la altitudini cuprinse între cota 210 m – pe râul Bahlui și pe Miletin la Lătăi – și cota 540m pe culmea Holmului, clima se caracterizează prin precipitații în tot cursul anului și maximum de precipitații în cursul primăverii, având cantitatea anuală medie de 500 – 600mm. Precipitațiile din perioada de vegetație ( aprilie – septembrie inclusiv ) sunt de 300mm; diferența de 200 – 300 mm cad în restul anului, din care cea mai mare parte iarna sub formă de ploaie sau zăpadă. Perioadele de uscăciune sunt în lunile iunie – august și octombrie – noiembrie. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 8 – 9 grade C, media lunii cele mai calde (iulie) și minus 35 grade C media lunii cele mai reci (ianuarie). Vînturile dominante în general sînt: - Crivățul din direcția nord – est, MEMORIUL GENERAL

Pagina 18

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 18 - Austrul din direcția vest ( vânt cald ) Regiunea aparține provinciei climatice – după Kopen – cu climat boreal și respectiv zone climatice caracterizate prin D.f.b.x. în care: - D.f. – climat umed; - b. – temperatura lunii cele mai calde - 22 grade C; - x. – maximum de precipitații în timpul verii Indicile de ariditate este egal cu 29 după Em. De Marthonn. Pentru orașul Hîrlău sunt valabile toate cele mai de sus cu adaosul: - temperatura medie anuală – grade C și pe anotimpuri: - primăvara – 9 grade C; - vara – 20 grade C; - toamna – 10 grade C; - iarna – minus 25 grade C. - primul îngheț apare în general la 15 octombrie; - ultimul îngheț este în medie în jurul datei de 17 aprilie. • Riscuri naturale Teritoriul studiat se dezvoltă de o parte din șesul din stânga râului Bahlui, și pe terasa înaltă a acestui râu; racordarea între aceste zone, se face printr-un relief de coastă (versanți), a căror pante de racordare sunt relativ mari (10-30%). Pantele cele mai mari însă, se găsesc pe versantul ce leagă șesul Bahlui – de terasa înaltă – în special în zona localității Pîrcovaci; versantul este delimitat la bază, râul Bahlui, iar la cornișă de terasele superioare. Acești versanți prezintă pante de peste 30%. Atât cornișa cât și baza acestor versanți, sunt mobilate cu locuințe (acolo unde pantele au permis amplasarea lor). Apa antonată în stratul permeabil din terase, apare la zi sub formă de izvoare de coastă, determinând menținerea unui potențial ridicat al declanșării de alunecări. Prospecțiunile geotehnice executate anterior au identificat în special pentru localitatea Hîrlău, numeroase accidente subterane ( umpluturi neomogene; beciuri; hrube; conducte vechi etc.) până la adâncimea de 3-4 m în zona centrală, ceea ce scoate în evidență perioade succesive în dezvoltarea orașului. De asemenea, în șesul Bahluiului pe terasa inferioară a acestuia, se întălnesc vechi cursuri și meandre părăsite ale acestui râu. 2.3. Relații în teritoriu După cum am menționat, analizele și elaborarea Planului Urbanistic General al orașului Hîrlău s-a subordonat Planului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN), Secțiunilor aprobate prin lege (Secțiunea I - Căi de comunicație, Secțiunea II - Apa, Secțiunea III - Zone protejate naturale și construite, Secțiunea IV - Rețeaua de localități, Secțiunea V - Zone de riscuri naturale). Acest proiect strategic s-a subordonat și Planul de Amenajare al Teritoriului Județului Iași, continuând detalierea problemelor de amenajare teritorială, aflate ierarhic în amonte, constituind pachetul de principii directoare ce se transmit planului urbanistic general. Din punct de vedere administrativ, județul Iași este un teritoriu care cuprinde o rețea urbană formată din două municipii - Iași și Pașcani, două orașe - Târgu-Frumos și Hârlău și o rețea de localități rurale formată din 95 de comune ce cuprind 420 de sate. Centrul administrativ al județului Iași este municipiul Iași care are rolul de principal centru economic, social, cultural-științific. Municipiul Pașcani are în teritoriul său administrativ 5 localități componente (Blăgești, Boșteni, Sodomeni, Gâștești, și Lunca), în timp ce orașul Hîrlău are în componența teritoriului său administrativ o singură localitate – Pîrcovaci. MEMORIUL GENERAL

Pagina 19

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 19 Orașul Hîrlău generează relații administrative în zona de influență prin amplasarea unor instituții juridice (judecătorie) și al unor sedii de instituții de interes local. Prin posibila propunere de creare a unui oficiu prefectural, relațiile și rolul administrativ ale orașului Hîrlău, vor crește prin atragerea în sfera lui de influență a unei zone mai largi. • Sistem zonal intercomunal cu rol de servire la nivelul zonei imediate Prin funcțiile și rolul dobândit în teritoriu, orașul Hîrlău reprezintă un sistemul zonal intercomunal cu rol de servire la nivelul zonei imediate, fiind centrul urban, pol de echilibru în dezvoltarea zonelor din partea de nord a județului. În conformitate cu PATN Secțiunea IV - Rețeaua de localități, orașul Hîrlău este clasificat de RANG III, datorită faptului că este un important centru economic, demografic, cu un număr însemnat de locuri de muncă, echipări și servicii diversificate. Amplasat pe traseul unor importante căi de circulație (rutiere și feroviare), deservește prin dotări și servicii această zonă. Analiza zonei de influență are la bază următoarele criterii: numărul de locuitori, limita arealului școlar, sanitar, arealul localităților care aprovizionează piața cu produse agroalimentare din izocronele de 30 min. și 60 min. 5.0. Elemente și nivel de dotare ale localităților urbane de rangul III 5.1. Populație: - de regulă de la circa 5.000 la circa 30.000 de locuitori; - din zona de influență: între circa 5.000 și 40.000 de locuitori 5.2. Rază de servire: - circa 10-20 km 5.3. Accesul la căile de comunicație: acces direct la drum național sau județean, la centrul de rang superior și legături facile cu localitățile din zona de influență 5.4. Funcțiuni economice:- capacități de producție din domeniul secundar (industrie prelucrătoare și construcții), terțiar (servicii sociale și comerciale) și primar (industrie extractivă, agricultură, piscicultură, silvicultură) 5.5. Nivel de dotare-echipare: - administrație publică, autorități - primărie, judecătorie, parchet, tribunal, notariat, sedii judecătorești și asociații: pentru diferite asociații; - educație: - învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal; - sănătate, asistență socială: - spital general sau secție-spital, maternitate, dispensar policlinic, stație de salvare, creșă, farmacie, cămin de bătrâni; - cultură: - casă de cultură, cinematograf, bibliotecă publică, muzee, sală de expoziții, club etc. - comerț, prestări de servicii: - magazine universale și magazine specializate, piață agroalimentară; - turism: - hotel de două stele cu minimum 50 de locuri; - finanțe-bănci, asigurări: - sucursale sau filiale de bănci, instituții de credit și societăți de asigurare, C.E.C.; - sport, agrement: - terenuri, eventual stadion mic, săli de sport, eventual pentru competiții locale, grădini publice și alte spații verzi amenajate; - protecția mediului: - serviciu de protecție a mediului; - alimentare cu apă și canalizare: - rețele de alimentare cu apă, sistem colector de canalizare, stație de epurare; - culte: - lăcaș de cult; MEMORIUL GENERAL

Pagina 20

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 20 - transport-comunicații: - autogară, eventual gară, poștă, centrală telefonică; - ordine, securitate: - sedii de poliție și de jandarmerie. Așa cum s-a arătat și în "Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Iași", sistemul periurban al orașului Hîrlău realizat la nivelul anului 1998, pe intensitatea relațiilor și intercondiționărilor posibile, vizează următoarele comune: Populația zonei de influență a orașului Hîrlău Nr. Comuna Populația crt. 1 Ceplenița 4572 2 Cotnari 7946 3 Deleni 10375 4 Scobinți 7533 5 Total populație comune 30426 6 Orașul Hîrlău 11268 14 TOTAL SISTEM 41694 Sursa: P.A.T.Z. Hîrlău • Relații economice Industria orașului Hîrlău este reprezentată de o serie de unități de importanță zonală: S.C. CONSRUCT HÎRLĂU S.A., S.C. GAZ NORD EST S.A., S.C. 3 STARS INTERNAȚIONAL S.A., la care se adaugă și alte unități comerciale, cât și de trasport și service. Relațiile economice ale orașului Hîrlău cu zona înconjurătoare, dar mai ales comunele din sistemul periurban Hîrlău (Deleni, Scobinți, Ceplenița, Cotnari) constituie suportul material al dezvoltării centrului urban, ele asigură cu materii prime unele ramuri ale industriei, cu produse agroalimentare, piața urbană și în același timp, orașul acoperă cu produse industriale necesarul spațiului rural. În conturarea zonei de influență, relațiile economice au devenit fundamentale, realizând legătura materială între spațiul rural și cel urban. Ele se caracterizează printr-o complexitate tot mai accentuată și printr-o stabilitate ce depășește cu mult relațiile demografice, social culturale, politice, administrative. Această stabilitate rezultă din relațiile de complementaritate care există între potențialul economic al orașului și cel al zonei înconjurătoare. Principalele tipuri de relații economice care se realizează între oraș și teritoriu sunt cele existente între industria orașului și resursele naturale ale ariei adiacente, între consumul agroalimentar urban și agricultura spațiului rural, între industria orașului și intreprinderile din mediul rural. Se formează astfel zonele agricole preorășenești, specializate în obținerea unor produse perisabile și de consum zilnic: lapte și produse lactate, carne, legume, etc. • Relații social - culturale Datorită poziției sale geografice, orașul Hîrlău este situat într-o zonă lipsită de localități urbane pe o rază mai mare de 30 - 40 km. Din aceste considerente, locuitorii proveniți din mediul rural apelează, periodic, la dotările existente în oraș, determinând acest tip de relații socio - culturale. MEMORIUL GENERAL

Pagina 21

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 21 Din punct de vedere al dotărilor de învățământ, orașul Hîrlău deține toate tipurile de unități de învățământ, mai puțin învățământ universitar: învățământ preșcolar, învățământ primar, gimnazial și liceal. Municipiul Iași aflat la cca. 75 km de orașul Hîrlău poate oferi următoarele servicii în activitatea de învățământ : ➢ învățământul superior, care deservește nu numai zonele de influență rurală ci oferă și servicii de nivel internațional, național și local pe tipuri: - universitar - știință, - universitar - medicină, - universitar - tehnic, - universitar - agronomic, - academic - artistic, - teologie (romano - catolic). Toate instituțiile de învățământ superior, au și colegii cu învățământ la zi cu durata de 3 ani. Spațiile de învățământ au și dotările conexe (cazare, cantine, terenuri de sport, etc.). ➢ învățământul mediu, dezvoltat pe diferite profile (artă, sport, pedagogic etc) este punct de atracție pentru populația cu vârstă școlară din comunele periurbane Iași-ului. Atracția învățământului mediu se extinde pe întreaga zonă a Moldovei. ➢ învățământul tehnic de maiștrii și postliceal de specialitate, reprezintă un punct de atracție a elevilor din zonele rurale deoarece dispune de dotarea și echiparea necesară. Unitățile de sănătate sunt reprezentate de un spital, o policlinică, o serie de cabinete medicale private și cabinete stomatologice private. Alte dotări urbane ale orașului Hârlău, ce susțin și completează rolul în teritoriu sunt: casa de cultură, un cinematograf, biblioteca orășenească, palatul copiilor, muzeu de istorie, teren sportiv, ș.a. • Relații pe sisteme și căi de comunicație Apariția și dezvoltarea căilor de comunicație pe teritoriul zonei periurbane este strâns legată de evoluția condițiilor social-economice. Mediul natural a exercitat și el o influență, mai mare sau mai mică, în special în desfășurarea traseelor. Schimbul de produse, transportul unor produse de largă utilitate și transportul de călători au condiționat apariția și dezvoltarea unor drumuri care traversau teritoriul zonei periurbane în toate direcțiile. Traseele au fost influențate de configurația reliefului, multe din drumuri dezvoltându-se de-a lungul unor vechi rute comerciale. Odată cu dezvoltarea orașului Hîrlău - deci cu intensificarea legăturilor dintre oraș și restul teritoriului județului - rețeaua de drumuri s-a îndesit, au început îmbunătățirile și modernizările în funcție de trafic și de felul mijloacelor de transport. Diversificarea profilului economic al zonei periurbane, în strânsă legătură cu cerințele orașului Hîrlău, a conferit căilor de comunicație și transporturilor un rol important, o funcție necesară și permanentă în relațiile zonă - oraș. - Relațiile rutiere ale orașului Hîrlău cu zona înconjurătoare sunt deservite de o rețea de drumuri naționale, județene și comunale. Dacă se iau în considerație categoriile de drumuri, atunci se înregistrează unele deosebiri și aspecte particulare, care se reflectă, în primul rând, în calitatea și cantitatea transporturilor de mărfuri și călători, în timpul consumat pentru deplasare sau pentru transport. Sistemul rutier principal este format de drumurile naționale DN 28B, care asigură relațiile rutiere pe direcțiile nord - sud. MEMORIUL GENERAL

Pagina 22

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 22 În total rețeaua de drumuri din zonă este compusă din un drum național (DN 28B), 4 drumuri județene (DJ 281, DJ 281A, DJ 281C, DJ 281D) și 10 drumuri comunale (DC 153, DC 154, DC 150, DC 145, DC 145A, DC 155, DC 156, DC 135, DC 144, DC 151). În cadrul sistemului generat de orașul Hîrlău există în momentul de față un număr de 26 sate, grupate în 4 comune. Din aceste localități, 5 sunt așezate pe traseele drumurilor naționale, 20 pe drumuri județene și 26 pe drumuri comunale. Analiza rețelei de drumuri care străbat zona periurbană a orașului Hîrlău, scoate în evidență necesitatea acordării unei atenții pentru întreținerea arterelor modernizate și modernizarea altor trasee cu mare solicitare. Este important să amintim, de asemenea, că pe rețeaua de drumuri naționale, județene și comunale, există și zone afectate temporar de fenomene ale naturii cum sunt: alunecările de teren, viiturile sau înzăpezirile. Cele 4 comune ale zonei periurbane dispun de cel puțin două drumuri clasificate de acces la rețeaua rutieră, ceea ce evidențiază că gradul de accesibiliate rutier este bun și nu există, de regulă comune izolate. Totuși, unele dintre acestea sunt dezavantajate de faptul că starea acestor drumuri împiedică accesul rapid la drumurile modernizate (exemplu: comuna Cotnari, etc.). - Rețeaua feroviară care străbate teritoriul periurban este, de asemenea, legată în primul rând de regiunile din afara zonei periurbane. Prin caracterul lor, căile ferate au, pentru zona periurbană, importanță mai mult pentru transportul de călători și mult mai puțin pentru cele de mărfuri. Transportul feroviar din sistemul Hîrlău, se desfășoară pe o singură linie magistrală (607): Podu Iloaiei – Hîrlău. Nr. Viteza maxim de Traseu Secții de Lungime Tip de poduri Nr. TN cu circulație de cale Felul liniilor circulație în km instalații și SAT+BAT ferată CĂL. MF podețe Podu Iloaiei 607 41 SBW +CC simpl. neelectr. 24 1 50 50 Hîrlău Cu excepția stației Hîrlău, traficul de călători și mărfuri se realizează prin o stație deschisă pentru toate tipurile de trafic (Cotnari) și 2 halte care deservesc numai traficul de călători (Hodora și Bădeni). 2.4. Potențial economic - Aspecte generale Procesul de remodelare a structurilor economice naționale, tranziția spre o economie de piață care implică o restructurare complexă de proprietate, de ramuri, de tehnologie etc., cât și liberalizarea prețurilor au efecte puternice asupra ansamblului economic. Industria dezvoltată cu precădere în cele patru centre urbane ale județului, cunoaște în prezent impactul măsurilor și transformărilor ce au loc la nivelul economiei cât și impactul factorilor de natură conjuncturală. Este de remarcat faptul că strategiile de dezvoltare ale județului au în vedere accentuarea dezvoltării sectorului de servicii, care treptat, cel puțin în mediul urban, poate deveni, în timp, sectorul cu ponderea cea mai ridicată în valoarea produsului intern. Fenomenele regresive care au survenit după 1989, au contribuit la stagnarea, sau chiar la dispariția unor activități cu caracter industrial, care au fost implantate în mediul rural cu scopul de a valorifica mai eficient resursele naturale cât și cele umane. MEMORIUL GENERAL

Pagina 23

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 23 Cel mai mult are de suferit agricultura aflată în plin proces de reașezare al proprietății. Schimbarea relațiilor (sociale, economice) va dura încă o perioadă (de altfel, greu de stabilit în timp), ceea ce face mai dificilă analiza, dar mai ales prognozarea evoluției activităților în economia județului. De un regim aparte se bucură în continuare tratarea rețelei de localități din zona de contact cu orașul Hîrlău. Analiza de detaliu a relațiilor dintre oraș și spațiul rural adiacent se face pe baza a numeroase cercetări de teren, a interpretării de date statistice, a caracteristicilor și funcțiilor economice, a poziției geografice, dar mai ales prin urmărirea deplasărilor pentru muncă și a aprovizionării cu produse agroindustriale. Relațiile economice ale orașului cu zona înconjurătoare constituie suportul material al dezvoltării centrului urban, prin ele asigurându-se materii prime pentru unele ramuri ale industriei, produse agroalimentare pe piața urbană și în sens opus, orașul asigură produsele industriale și serviciile necesare spațiului rural. În conturarea zonei de influență, relațiile economice au devenit fundamentale, realizând legătura materială între spațiul rural și cel urban. Ele se caracterizează printr-o complexitate tot mai accentuată și printr-o stabilitate ce depășește cu mult relațiile demografice, social culturale, politice, administrative. Această stabilitate rezultă din relațiile de complementaritate care există între potențialul economic al orașului și cel al zonei înconjurătoare. Se formează astfel zonele agricole preorășenești, specializate în obținerea unor produse perisabile și de consum zilnic: lapte și produse lactate, carne, legume, etc. 2.4.1. Evoluția și caracteristicile sectorului primar Orașul Hîrlău are în teritoriul administrativ, o suprafață totală care permite desfășurarea unui complex de funcțiuni și activități. Activitățile agricole sunt preponderente în localitatea rurală aparținătoare de orașul Hîrlău, care se constituie într-un important pol în susținerea aprovizionării pieței și a ramurilor industriale prelucrătoare. Structura fondului funciar în anul 2006 Nr. Suprafața Structură % în total crt. ha 1. Suprafața - total (ha) 3511 100,00 2. Suprafața agricolă (ha) 2862 81,51 2.1. - Suprafață arabilă (ha) 1622 56,67 2.2. - Suprafață livezi (ha) 15 0,52 2.3. - Suprafață vii (ha) 50 1,75 2.4. - Suprafață pășuni - fânețe(ha) 1175 41,06 3. Păduri și alte terenuri forestiere (ha) 389 11,08 4. Ape (ha) 39 1,11 5. Curți construcții (ha) 118 3,36 6. Neproductibil (ha) 34 0,97 7. Drumuri și căi ferate (ha) 69 1,97 Sursa: Primăria Hîrlău MEMORIUL GENERAL

Pagina 24

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 24 Condițiile naturale din zonă ne indică, că solurile sunt favorabile pentru majoritatea plantelor de cultură și anume: grâu, porumb (hibrizi mai timpurii), plante medicinale, plante furajere etc. Produsele agricole care caracterizează profilul vegetal al zonei sunt: cerealele - sfecla de zahăr - cartoful. în general suprafețele cele mai mari revin culturii porumbului și cerealelor păioase. Evoluția suprafețelor ocupate cu principalele culturi și a producțiilor totale în perioada 2000 - 2004 Anul Specificația 2000 2001 2002 2003 2004 Suprafața cultivată cu grâu și secară - ha 288 545 177 7 - Producția totală de grâu și secară - tone 613 1696 468 - - Suprafața cultivată cu porumb boabe - ha 627 420 633 871 - Producția totală de porumb boabe - tone 1244 842 2452 1743 - Suprafața cultivată cu cartofi - ha 50 45 50 45 - Producția totală de cartofi - tone 500 247 318 338 - Suprafața cultivată cu floarea soarelui - ha 5 - 60 179 - Producția totală la floarea soarelui - tone 5 - 115 149 - Suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr - ha 15 5 31 10 - Producția totală la sfeclă de zahăr - tone 90 40 408 200 - Suprafața cultivată cu legume - ha 150 155 155 170 - Producția totală de legume - tone 2885 1665 1508 1703 - Sursa: Caietul statistic al localității Hîrlău Se poate observa o anumită variabilitate a suprafețelor ocupate de principalele culturi. Producțiile totale diferă de la un an la altul, destul de mult, acestea urmând cursul favorabil sau nefavorabil al condițiilor climatice, cât și conjunctura creată după anul 1989 (se resimte regresul general al agriculturii). Zootehnia și producția zootehnică s-a diminuat mult după anul 1989. Anterior anului 1989 efectivele de animale, în special, cele de bovine erau crescute în unitățile de producție agricole (CAP, unități de stat). Prin desființarea unora dintre unitățile agricole, sau ridicarea activității, sarcina creșterii șeptelului de animale s-a deplasat în gospodăriile populației. În general, creșterea efectivelor în gospodăriile populației nu a compensat reducerile din sectorul cooperatist și cel de stat. Evoluția efectivelor de animale în perioada 2000 - 2004 Nr. Anul Efective crt. 2000 2001 2002 2003 2004 1 Bovine - total 779 718 616 788 - 2 în gospodăriile populației 779 718 616 788 - 3 Porcine - total 1616 1319 1619 1734 - MEMORIUL GENERAL

Pagina 25

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 25 4 în gospodăriile populației 1616 1319 1619 1734 - 5 Ovine 4836 5038 4991 6043 - 6 în gospodăriile populației 4802 5038 4991 6043 - 7 Păsări - total 10500 9920 7110 9235 - 8 în gospodăriile populației 10500 9920 7110 9235 - Sursa: Caietul statistic al orașului Hârlău Producția agricolă zootehnică totală este redată în tabelul următor, în care principala remarcă este scăderea constantă a producției, doar la carne o mica crestere în 2002, iar la lână și ouă în 2003. Evoluția producției zootehnice în perioada 2000 - 2004 Anul Producția zootehnică 2000 2001 2002 2003 2004 Producția de carne total (sacrificări) - tone gr. vie 314 220 254 216 - Producția de lapte de vacă - hl fizic 15770 12656 10483 10160 - Producția de lână - kg fizic 7500 6680 6680 7410 - Producția de ouă - mii buc 1658 1141 900 957 - Sursa: Caietul statistic al orașului Hîrlău Suprafața de pădure în perimetrul administrativ al orașului Hîrlău este de 389 ha. Trupurile de pădure sunt compacte în parte de vest a teritoriului administrativ. Administrarea suprafeței de pădure revine în cea mai mare parte Ocolului Silvic Hîrlău. Valoarea economică a pădurilor este redusă, parțial pot fi folosite pentru agrement (mai ales în zona Pîrcovaci). Evoluția numărului mediu de salariați în orașul Hîrlău în perioada 2000 - 2004 Nr. Salariați 2000 2001 2002 2003 2004 Crt. 1 Total pers. salariate - din care: 3743 3749 3374 3163 2673 2 Agricultură 70 91 35 33 40 3 Industria prelucrătoare 2273 2193 1543 1539 1288 4 Energie electrică și termică, gaze și apă 110 104 113 114 104 5 Construcții 96 159 175 175 49 6 Comerț 287 227 358 358 346 7 Transp.,depozitare,poștă,comunicații 58 86 52 43 43 8 Financiare,bancare și de asig. 40 24 51 33 33 9 Administrație publică 104 99 101 105 95 10 Învățământ 283 293 280 229 229 11 Sănătate și asistență socială 225 232 355 232 165 12 Alte activități 197 241 311 302 281 Sursă: Caietul statistic al orașului Hîrlău - persoane – Statistic, numărul total de salariați declarat de firmele care au ca obiect de activitate de bază agricultura din 2000 - 2001 indică o creștere de 21 de salariați, 2001 - 2003 din bilanțuri indicând o scădere a numarului de salariați, iar în 2004 având o mică crestere față de anul 2003 cu cca. 7 salariați. MEMORIUL GENERAL

Pagina 26

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 26 2.4.2. Caracteristicile unităților/agenților economici din sectorul primar Anterior anului 1989, activitățile agricole erau organizate în unități cooperatiste și intercooperatiste (C.A.P., A.E.I.) și unități de stat (I.A.S.). Serviciile pentru mecanizarea agriculturii erau asigurate de S.M.A.-uri. Activitățile aferente silviculturii, îmbunătățirilor funciare și serviciile sanitar-veterinare sunt coordonate de organisme de stat (regii autonome, inspectorate, etc.). Situația agenților pe activități și formă juridică în anul 2005 Număr agenți economici Nr. Activitatea de bază conform Forma juridică pe crt. CAEN soc. soc. pe Alte activități SRL agricole acțiuni forme 1 TOTAL 2 Cultura cerealelor 1 - - 1 - 3 Creșterea porcinelor 1 - - 1 - 4 Creșterea păsărilor 1 - - 1 - Silvicultură și exploatare 5 1 - - 1 - forestieră Sursa: Lista firmelor din România - Borg Design La nivelul anului 2005 în orașului Hîrlău își desfășoară activitatea doar o firmă, care a declarat ca obiect de activitate de bază agricultura. Număr agenți economici Domeniu de Forma juridică activitate Total PF AF OC RA SCS SNC SRL SA AGRICULTURĂ 1 - - - - - - 1 - Sursa: Lista firmelor din România - Borg Design Unități de producție agricolă, servicii pentru agricultură și silvicultură - 2005 Nr. Cifra de Nr. Unități Activitatea crt. afaceri (RON) salariați 1. NOVA MEM S.R.L. Hîrlău Creșterea păsărilor 315344 1 SUIN COMPANY C.I.P. S.R.L. 2. Creștera porcinelor … … Pîrcovaci Cultivarea cerealelor, AGRO STAR COTEANU S.R.L. 3. porumbului și a altor … … Hîrlău plante n.c.a. Silvicultură și exploatare 4. IUL & VLAD S.R.L. Pîrcovaci 166918 5 forestieră Sursa: Lista firmelor din România - Borg Design … lipsă date MEMORIUL GENERAL

Pagina 27

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 27 2.4.3. Evoluția și caracteristicile sectorului secundar O dezvoltare susținută au cunoscut ramurile industriale care au beneficiat de pe urma integrării pe orizontală, datorită accesului facil la materii prime și posibilității de aprovizionare la costuri semnificativ reduse. Este cazul societăților din industria de prelucrare a lemnului, cât și a altor societăți din domeniul producției de textile, confecții și tricotaje. În Topul Firmelor Ieșene pe 2005, realizat de Camera de Comerț și Industrie Iași, zona periurbană Hîrlău este prezentă cu trei companii private, care au atins excelența în diferite domenii. Astfel, Gaz Nord Est S.A., cu sediu social în orașul Hîrlău, ocupă locul 2 la domeniul Industrie, grupa de activități Producerea, transportul și distribuția energiei electrice, termice, a gazelor naturale și a apei, categoria Întreprinderi mici, având ca obiect de activitate codul CAEN 4022 - Distribuția și comercializarea combustibililor gazoși, prin conducte. Firma Valcon S.R.L. este de asemenea prezentă, având sediu social în satul Pârcovaci. Firma ocupă locul 7 la domeniul Industrie, grupa de activități Industria lemnului si a produselor din lemn, a celulozei, hârtiei și a produselor din hârtie, silvicultură și exploatare forestieră, categoria Microîntreprinderi, având ca obiect de activitate codul CAEN 2051 - Fabricarea altor produse din lemn. O altă companie reprezentativă pentru zona periurbană este Nathalie D S.R.L., o firmă româno-britanică, specializată în confecții și tricotaje, a cărei producție este destinată în totalitate exportului. Firma are un număr de salariați de 350 persoane. Toate acestea configurează orașului Hîrlău imaginea unui centru industrial cu profil mixt, având mai multe ramuri economice dominante. Conform datelor Registrului Comerțului Iași, la nivelul orașului Hîrlău erau înregistrate în 1 decembrie 2006 un număr de 382 de societăți, din care 57% sunt societăți cu răspundere limitată, iar 30% asociații familiale. Număr de Forma de organizare societăți Societăți cu răspundere 218 limitată Societăți pe acțiuni 19 Asociații familiale 114 AFJ (Asociații ) 24 Organizații cooperatiste 4 Regii autonome 3 Total 382 Sursa: P.A.T.Z. Hîrlău Disfuncțiile create în circuitul producție - desfacere, tendințele de restructurare a marilor unități industriale a creat probleme în sfera socialului prin generarea de șomaj. După anul 1989, din activitățile industriale au fost disponibilizate importante resurse de muncă care, într-o primă etapă, au beneficiat de drepturi de șomaj, ulterior trecând, în special, în sectorul privat care s-a dovedit a avea forță de absorție, mai ales în sectorul terțiar (comerț, servicii etc.) În prezent, asistăm la reașezarea activităților industriale. Pe de o parte, asistăm la restructurarea marilor unități industriale, iar pe de altă parte, la apariția unor noi capacități de producție mai mici, mai flexibile, adaptate cerințelor actuale ale pieții. Deși mica industrie și activitățile meșteșugărești sunt într-un oarecare regres, au create premise de revigorare. Parțial, veniturile populației provin și din practicarea meșteșugurilor (mai ales în spațiul rural) ca activități complementare. MEMORIUL GENERAL

Pagina 28

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 28 2.4.4. Caracteristicile unităților / agenților economici din sectorul secundar Anterior anului 1989, numărul de unități, care aveau ca obiect de activitate producția industrială, era destul de redus. În cea mai mare parte, industria era reprezentată de unitățile mari ce aparțineau sectorului de stat și unitățile sectorului cooperatist. Situația firmelor industriale în funcție de activitatea de bază, conform CAEN, este prezentată în tabelul de mai jos: Situația agenților pe activități în anul 2005 Număr agenți economici Nr. Activitatea de bază conform Pe crt. CAEN O.C. R.A. S.C.S. S.R.L. S.A. activități Industria textilă și produselor 1 4 - - - 3 1 textile Industria pielăriei și 2 2 - - - 2 - încălțămintei Industria de prelucrare a 3 7 - - - 6 1 lemnului Industria construcțiilor metalice 4 2 - - - 2 - și a produselor din metal 5 Alte activități industriale 4 - - - 4 - Energie electrică, termică, gaze 6 1 - - - - 1 și apă 7 Construcții 15 - - - 14 1 Total 35 - - - 31 4 Sursa: Lista firmelor din România - Borg Design Redăm în continuare o listă cu principalele unități, după mărimea cifrei de afaceri, care își desfășoară activitatea în sectorul secundar, ale orașului Hîrlău, în anul 2005. Cifra de Nr. Număr Denumire unitate afaceri crt. salariați (RON) 1. 3 STARS INTERNAȚIONAL S.R.L. 8590260 739 2. NATHALIE'D S.R.L. 3571649 350 3. ADIGE S.R.L. 2116090 50 4. CONSTRUCT HÎRLĂU S.A. 1679779 65 5. INDSERV HÎRLĂU S.A. 1631068 67 6. GAZ NORD EST S.A. 1402357 13 7. TRANSTIN S.R.L. 1393821 40 Sursa: Lista firmelor din România - Borg Design - S.C. 3 STARS INTERNAȚIONAL S.R.L. - suprafața de 4819,20 mp. Activitatea de bază constă în fabricarea de articole de îmbrăcăminte, principalele produse fiind confecții damă; - S.C. NATHALIE'D S.R.L. - suprafața de 102057,67 mp. Activitatea de bază constă în fabricarea de articole de îmbrăcăminte; MEMORIUL GENERAL

Pagina 29

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 29 - S.C. ADIGE S.R.L. - suprafața de 47424,75 mp. Activitatea de bază constă în producția de mobilier; - S.C. CONSTRUCT HÎRLĂU S.A.- suprafața de 27000 mp. Activitatea de bază fiind de construcții de clădiri și lucrări de geniu; - S.C. INDSERV HÎRLĂU S.A.- activitatea de bază a acestei firme fiind de fabricarea produselor din lemn; - S.C. GAZ NORD ESTE S.A. - activitatea de bază a acestei firme constă în distribuția și comercializarea combustibililor gazoși prin conducte; - S.C. TRANSTIN S.R.L. - activitatea de bază constă în transporturi terestre de călători pe bază de grafic. Evoluția și situația actuală a sectorului terțiar Presiunea demografică, transformarea radicală a modului de viață, politica de dezvoltare extensivă a industriei a contribuit esențial la creșterea permanentă a activităților din sectorul terțiar. După anul 1989, sectorul cel mai dinamic este comerțul, care s-a adaptat cel mai ușor economiei de piață. Ritmul accelerat de privatizare în domeniul comerțului a făcut ca ponderea sectorului privat să devină preponderentă. Investițiile pentru construirea de noi spații de vânzare, sau de modernizare a celor existente, respectiv dotarea specifică, au crescut permanent. Concurența se manifestă cel mai evident în acest sector în care se întâlnesc marii producători, dar și unitățile mai mici create din inițiativă privată. Din punct de vedere al formei de proprietate cea mai mare parte a acestora sunt cu capital privat românesc aportul investițiilor străine în acest domeniu fiind redus. În baza noii clasificări a ramurilor economiei naționale (CAEN), serviciile nu mai sunt împărțite în servicii materiale și nemateriale. Concret, serviciile materiale (nu toate) care țin de protecția unor întreprinderi sunt clasificate în ramura de producție respectivă. Se încadrează în sectorul terțiar, în sfera comerțului, reparațiile de articole personale și gospodărești. Sunt incluse aici repararea de bunuri personale și casnice, când nu este combinată cu producerea, vânzarea cu ridicata sau cu amănuntul a acestor bunuri. Am putea asimila aceste servicii cu cele executate în special de cooperația meșteșugărească sau cu activitățile micilor meseriași. Statistic se urmăresc doar acele activități care se desfășoară în cadrul unor societăți indiferent de proprietate sau formă juridică. lnexistența unor manifestări care să pună în evidentă tradițiile și obiceiurile specifice regiunii. Activitatea micilor meseriași care prestează servicii de genul celor amintite face obiectul urmăririi de către organele fiscale, care încasează impozitele aferente și care sunt vărsate la bugetul de stat. În categoria serviciilor, în sensul enunțat, intră și acele activități cu efecte financiare din cadrul administrației de stat. Se includ aici serviciile de administrație care urmăresc administrarea fondurilor publice și a debitelor publice, administrația fiscală, activitățile de justiție, activitățile de ordine publică care prin activitatea instituțiilor ce le produc au o contribuție la formarea bugetului de stat. Concret putem include aici: corpul de control instituit la nivelul primăriei orașului, Judecătoria Hîrlău, o serie de alte instituții a căror activitate se soldează cu venituri pentru buget. Alături de aceste instituții aparținătoare statului și considerate de regulă bugetare, după anul 1989 s-a creat posibilitatea privatizării unor servicii care de asemenea aduc sume importante la bugetul de stat. Putem include aici activitatea de notariat și avocatura și chiar activități legate de sănătate (cabinetele medicale particulare). MEMORIUL GENERAL

Pagina 30

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 30 Dintre firmele de servicii, la nivelu anului 2005, pot fi menționate: Denumire firmă Cifră de afaceri (RON) Nr. salariați 1. DANY DOR TRADING 50859 3 2. STOMPAZ 17056 1 3. TRANSTIN 1393821 40 4. PROJECT LOPIS 49051 1 CONSTRUCȚII, SERVICII ÎN CONSTRUCȚII Sectorul construcțiilor este relativ bun reprezentat la nivelul orașului, cu toate ca a suferit, ca și celelalte sectoare, un puternic regres după 1989, ceea ce a condus la diminuarea personalului salariat. Tendința de reducere a fost mai puțin accentuată după anul 1998 înregistrându-se o ușoară revigorare, reflectată de creșterea numărului de salariați. Dintre firmele reprezentative în domeniu, la nivelu anului 2005, pot fi menționate: Denumire firmă Cifră de afaceri (RON) Nr. salariați 1. CONSTRUCT HÎRLĂU S.A. 1679779 65 2. VILA EXIM S.R.L. 27433 4 3. PETRUMI S.R.L. 151605 3 4. NARCIS CON S.R.L. 43858 4 5. M.GH.P. S.R.L. 410497 3 6. RODAS PRO GRUP S.R.L. 11099 1 7. PAVEROM S.R.L. 8232 1 COMERȚ Cel mai dinamic domeniu din ultimii ani a fost comerțul. Acest fapt se verifică pe deplin atunci când ne referim la numărul societăților de profil care s-au creat din inițiativă privată. Nu poate fi contestată nici evoluția sub aspect calitativ și cantitativ a ofertei comerțului de toate tipurile. Tot atât de vizibil este însă și faptul că puterea de cumpărare a locuitorilor s-a redus continuu, efectele cele mai puternice înregistrându-se în special în sfera bunurilor de folosință îndelungată. Conform datelor din Lista firmelor din România - Borg Design la nivelul orașului Hîrlău își desfășoara activitatea un număr de 95 de firme care au declarat ca domeniu principal de activitate comerțul. Ponderea semnificativă o dețin firmele cu capital privat românesc, investițiile străine fiind slab reprezentate în acest domeniu. O situație mai detaliată a firmelor care desfășoară activitate de comerț, conform clasificării CAEN, la nivelul orașului Hîrlău este prezentată în tabelul de mai jos: MEMORIUL GENERAL

Pagina 31

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 31 Situația agenților economici pe activități și formă juridică în anul 2005 - comerț Număr agenți economici Nr. Activitatea de bază conform CAEN Forma juridică crt. Total SA SRL Alte forme 1. Comerț cu ridicata 19 - 19 - 2. Comerț cu amănuntul 74 - 72 2 3. Comerț piese auto 2 - 2 - TOTAL 95 - 93 2 Sursa: Lista firmelor din România - Borg Design Dintre firmele reprezentative din domeniul comerțului pot fi menționate: Denumire firmă Cifră de afaceri (RON) Nr. salariați 1. RAZANA S.R.L. 5107361 69 2. RAREȘ COMPANY S.R.L. 1317948 10 3. MAVEF S.R.L. 217021 4 4. BAREDI S.R.L. 422196 5 5. SONYA IMPEX S.R.L. 2879747 8 6. TIBICOM S.R.L. 624787 3 7. ANDALINA S.R.L. 2122045 11 8. CIORCI S.R.L. 1041476 8 9. GOLD ALIS S.R.L. 61224 1 10. ANELIA COM S.R.L. 175184 2 TRANSPORTURI Infrastructura rutieră a orașului Hîrlău este reprezentată de: Rețeaua de drumuri naționale de pe teritoriul orașului Hîrlău este reprezentată de drumul național DN 28B - Tg. Frumos - Hîrlău - Botoșani și se află în întreținerea Primăriei. Rețeaua de drumuri județene are rolul de a asigura, pe de o parte, legăturile rutiere între principalele localități ale județului și pe de altă parte, de a colecta și dirija, către drumurile naționale traficul rutier local ce se desfășoară pe drumurile comunale. Pentru orașul Hîrlău acestea sunt reprezentate de Dj 281 ( DJ 208 - Sirețel - Sticlăria -Fetești - Zagavia - Hîrlău - Bădeni - Ceplenița - Belcești - Erbiceni - DJ 282D) și DJ 281A (DJ 281(Hîrlău) - Maxut - Deleni). Rețeaua de drumuri comunale este reprezentată de o serie de drumuri precum: DC 150 Hîrlău - Pîrcovaci, DC 145 Hîrlău - Scobinți - Buhalnița, DC 145A Hîrlău - Zagavia. În interiorul ariei periurbane Hîrlău, transportul rutier în comun este realizat de compania de transport Transtin, cu sediul în Hîrlău, care asigură deplasarea și transportul călătorilor între orașul Hîrlău și localitățile rurale înconjurătoare, prin 2 până la 4 curse pe zi. Mai mult, compania Transtin asigură și legătura între zona periurbană Hîrlău și orașele Iași, Tg. Frumos, Pașcani și localitățile de pe aceste trasee. MEMORIUL GENERAL

Pagina 32

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 32 În baza datelor din Lista firmelor din România - Borg Design la nivelul anului 2005 numărul firmelor din orașul Hîrlău care desfășoară activități de transport este de 7. Situația agenților economici pe activități și forma juridică în anul 2005 - Transporturi - Număr agenți economici Număr de Nr. Activitatea de bază Forma juridică salariați crt. conform CAEN Total SA SRL 1. Transport 7 0 7 84 Sursa: Lista firmelor din România - Borg Design Firmele din domeniul transportului, la nivelul anul 2005, apărute în Lista firmelor din România - Borg Design, sunt: - AXA CONSTRUCT S.R.L. - Pîrcovaci - firmă specializată în transportul rutier de mărfuri. În anul 2005 înregistrând o cifră de afaceri de 6781 RON, având un singur angajat; - TRANSTIN S.R.L. - Hîrlău - firmă specializată în transportul terestru de călători, pe bază de grafic. În anul 2005 firma dispunea de 40 de salariați, înregistrând o cifră de afaceri de 1393821 RON. - TRANSNEL S.R.L. - Hîrlău - firmă specializată în transportul rutier de mărfuri. Înregistând în anul 2005 o cifră de afaceri de 4475 RON, având un singur angajat. - ARBOROM S.R.L. - Pîrcovaci - firmă specializată în transportul rutier de mărfuri; - ION TRANS COMPANY S.R.L. - Pîrcovaci - firmă specializată în transportul terestru de călători, ocazional; - EURO TRADE INVEST S.R.L. - Hîrlău - firmă specializată în transportul rutier de mărfuri; - ADRIATICA S.R.L. - Hîrlău - firmă specializată în transportul terestru de călători, ocazional. POȘTĂ ȘI TELECOMUNICAȚII Serviciile de telecomunicații sunt asigurate atât de instalații de telecomunicații fixe cât și mobile. Serviciile publice sunt asigurate, în regim de monopol privat de operatorul național ROMTELECOM. Orașul Hîrlău dispune de o centrală telefonică automată, care asigură necesarul pentru 1818 de abonați în anul 2003, față de 1990 abonați în anul 2002. Rețeaua telefonică magistrală este cu fibre optice, iar liniile telefonice la abonați sunt cu cabluri coaxiale . Rețelele de intercomunicație existente sunt realizate cu linii aeriene, cabluri din cupru și fibră optică. Rețelele de telecomunicații subterane afectate de scurgerile de apă de la conductele defecte precum și cele din cabluri de cupru de înaltă și joasă frecvență, cablu coaxial, rețele de telecomunicație de acces vechi necesită intervenții în vederea înlocuirii lor. Locuitorii orașului Hîrlău beneficiaza de servicii radio- 2677 abonamente, televiziune – 4869 abonamente si televiziune prin cablu. Alți operatori: SNCFR, E-ON Electrica (cu rețea TRUNKING la frecvența de 450 MHz). Centralele telefonice proprii asigură serviciile interne ale acestor societăți pe liniile proprii de telecomunicații și prin interconectare cu cele ale ROMTELECOM. Pe teritoriul zonei studiate există 4 operatori privați de telefonie mobilă care au apărut pe piață după anul 1990 și anume: Orange, Connex-Vodafone, Cosmorom șI Zapp. Dialog și Connex operează în banda de frecvență 900 MHz . În ultimii ani au apărut pe piată firme de cablu TV( Astral, RDS ) care oferă abonaților și servicii de telefonie. MEMORIUL GENERAL

Pagina 33

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 33 Cei 4 operatori de GSM vor finaliza introducerea sistemului HSCSD care permite alocarea simultană a mai multor canale radio unui singur apel de date, viteza de transfer obținută ajungând până la 38,4 Kbps prin folosirea a maximum 4 canale radio de 9,6 Kbps sau până la 57,6 Kbps prin utilizarea a max 4 canale radio de 14,4 Kbps. Sistemul HSCSD permite accesul facil la internet, e-mail, acces la baze de date, transfer de fișiere. ORANGE a introdus tehnologia GPRS, care va oferi într-o primă fază o notă de transfer de aproximativ 100 Kbps și acces instantaneu la orice serviciu oferit de internetul "fix". Tehnologia presupune fragmentarea datelor în pachete în timpul transmisiei și folosirea în comun de către foarte mulți utilizatori a unei singure lățimi de bandă. Sistemul permite transferul datelor de trei ori mai rapid decât pe liniile telefonice fixe și de zece ori mai rapid decât în cazul sistemelor cu comutare de circuite ale rețelelor GSM. Situația agenților economici pe activități și forma juridică în anul 2005 - Poștă și telecomunicații - Număr agenți economici Nr. Activitatea de bază Forma juridică crt. conform CAEN Total SA SRL 1. Poștă și telecomunicații 3 - 3 Sursa: Lista firmelor din România - Borg Design ACTIVITĂȚI FINANCIAR - BANCARE ȘI ASIGURĂRI O primă categorie de instituții este cea care se ocupă de activități financiare și bancare (cu excepția activităților de asigurări și ale caselor de pensii). Sunt incluse aici filialele mai multor bănci (Bankcoop, CEC, etc.). În categoria instituțiilor de asigurări de stat sunt incluse sucursalele ASIROM. În cadrul instituțiilor cu capital privat au fost incluse acele instituții care prestează activități de asigurări pentru: accidente, boală, bunuri, automobile, incendii, calamități naturale, transporturi etc. Este vizată aici unitatea de asigurări UNITA, dar trebuie evidențiat faptul că funcționează și instituții care fac asigurări, dar nu această activitate este cea de bază. O altă categorie de instituții o constituie aceea care desfășoară activități auxiliare ale instituțiilor financiare. Este evidențiată activitatea caselor de schimb valutar. TRANZACȚII IMOBILIARE ȘI ALTE SERVICII PRESTATE ÎN SPECIAL ÎNTREPRINDERILOR Tranzacțiile imobiliare, conform Clasificării Activităților din Economia Națională (CAEN) cuprind: dezvoltare (promovare) imobiliară, cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare, închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate, administrarea imobilelor pe bază de tarife sau contract. Având în vedere aceeași metodologie stabilită de CAEN, există posibilitatea ca și alte unități (societăți) să aibă în statutul lor de funcționare activitatea de tranzacții imobiliare, dar această activitate să nu aducă cifra de afaceri cea mai mare și, deci, nu este activitate de bază ceea ce face mai greu de depistat asemenea societăți. MEMORIUL GENERAL

Pagina 34

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 34 Situația agenților economici pe activități și forma juridică în anul 2005 Număr agenți economici Nr. Activitatea de bază conform Forma juridică crt. CAEN Total OC SA SRL Tranzacții imobiliare, închirieri 1. și activități de servicii prestate 3 - - 3 în principal întreprinderilor Sursa: Lista firmelor din România - Borg Design Conform Listei firmelor din România - Borg Design, la nivelul anului 2005 firmele care intră în această categorie sunt: - GRAND IMOBIL S.R.L. - activitatea de bază: agentie imobiliară având o cifră de afaceri de 116654 RON; - BARTER CLUB S.R.L. - alte activități de servicii prestate în principal intreprinderilor; - ONIS SIM CONSULTING S.R.L. - alte activități de servicii prestate în principal intreprinderilor. Este posibilă o evoluție odată cu creșterea tranzacțiilor legate de vânzarea - cumpărarea terenurilor. O altă activitate o reprezintă cea de închiriere a mașinilor și echipamentelor fără operator și a bunurilor personale și gospodărești (închirierea autoturismelor, altor mijloace de transport, a mașinilor agricole, a mașinilor și echipamentelor de birou, bunuri gospodărești etc). O altă categorie de servicii se referă la: activitățile juridice, activități de contabilitate, revizie contabilă, consultații fiscale, activități de studiere a pieței, activități de cercetare, explorare, prospectare geologică și de cartografiere, activități de testări și analize tehnice etc. Activitățile din domeniul socialului (administrație publică, învățământ, cultură, artă și sport, sănătate etc.) au cunoscut și ele modificări după anul 1989. TURISMUL POTENȚAL TURISTIC Aprecierea potențialului turistic al unei zone se poate face, în principal, pe baza potențialului natural - pe de-o parte - și a celui antropic - pe de alta, - considerate ca grupe de valori de sine stătătoare, distincte ale teritoriului. Atunci când vorbim de o zonă cu potențial turistic ridicat, înglobăm firește în acest concept, atât cadrul natural al respectivei zone, cât și cel creat de om. Elementul natural cel mai atractiv din punct de vedere turistic îl reprezintă zonele cu păduri, în special cele care sunt în apropiere, alcătuit dintr-o varietate de specii. Orașul Hîrlău se bucură de frumusețea dealurile din jur (Dealul Pietrosu 205 m, Dealul Foișor 320m, Dealul Pietrăria 380m, Dealul Viilor 186m, Dealul lui Vodă 313m, Dealul Basarabia 421m, Dealul Sângeop 408m), iar pădurile livezile și viile care le acoperă, sporesc pitorescul peisajelor. Resursele subsolului influențează indirect turismul, menționăm astfel apele minerale din localitatea Pîrcovaci. Ca obiectiv turistic trebuie menționată rezervația ihtiologică Acumularea Pîrcovaci (HCJ 8/1994, Legea 5/2000), biotop pentru conservarea unor specii valoroase de salmonide și genofond piscicol pentru numeroase alte specii autohtone. MEMORIUL GENERAL

Pagina 35

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 35 Elementele cadrului natural nu se manifestă separat. Ele formează un subsistem distinct, adică mediul natural, cu un impact major în alegerea unei destinații turistice. Aceeași importanță o are și în promovarea unui nou produs turistic, toți investitorii fiind de la început interesați de ambianța în care își vor pune în aplicare planurile de valorificare turistică a spațiului. Potențialul antropic este definit ca totalitatea resurselor turistice generate de activitatea antropică, reprezentate, pe de o parte, de elemente derivate din spiritualitatea umană, incluzând vestigii arheologice, monumente istorice, de arhitectură sau de artă, patrimoniul etnofolcloric, iar pe de altă parte, de potențialul tehnico – economic. În orașul Hîrlău se află înregistrate ca fiind monumente istorice următoarele: • 24 B 497 - Str. G.Doja 3 - Casa de cultură (fostă casă), înc. sec. XIX; • 24 B 498 - Str. Mihai Eminescu 14 - Casa Grigoriu, sec. 1/2 XIX; • 24 B 499 - Str. Eternității - Paraclisul Caselor Ghica; la capatul străzii la marginea de NE a orașului; • 24 B 500 - Str. Vasile Ghiorghiu 13 - Casa parohială a bisericii "Sf. Dumitru", sf. sec. XIX; • 24 B 501 - Str. Petru Rareș 40 - Casa sf. sec. XIX; • 24 B 502 - B-dul Republicii - Primăria (fostă casă Zoltman), înc. sec. XIX; • 24 B 503 - Str. Ștefan cel Mare 53 - Biserica "Sf. Dumitru" - 1535, cu transformări 1779; • 24 B 504 - Str. Ștefan cel Mare 55 - Palatul Copiilor (fostă casă), înc. sec. XX; • 24 B 505 - Str. Ștefan cel Mare 110 - {coală generală, înc. sec. XX; • 24 B 506 - Str. Ștefan cel Mare 112 - Biserica "Sf. Nicolae" Munteni, 1848; • 24 B 507 - Str. Logofăt Tăutu 1 - Casa Tăutu, sec. XVII - XVIII; • 24 B 508 - Str. Logofăt Tăutu 8 - Casa parohială a Bisericii "Sf. Gheorghe", sf. sec. XIX; • 24 B 509 - Str. Logofăt Tăutu 10 - Ansamblul Curții Domnești, sec. XIV - XVII; Biserica "Sf. Gheorghe - Domnească, 1492, 1530; ruinele curții domnești, a. 1384, reclădită 1486 și a. 1624; • 24 B 510 - Str. 23 August 5 - Casa Dorneanu, sec. 2/2 XIX; • 24 B 511 - Str. 23 August F.N. - Spitalul Vechi 1858. DOTARI TURISTICE Una din unitățile de cazare turistică la nivelul orașului Hîrlău este Hanul Răreșoaia. Hanul Răreșoaia este un hotel de 2 stele, oferind un număr de 48 de locuri de cazare. Acest Han a fost inaugurat în anul 1975, în prezent aflându-se în stare proastă. O altă unitate de cazare turistică, se află limitrof localității Pîrcovaci, pe teritoriul admjinistrativ al comunei Deleni, reprezentat printr-un mic sat de vacanță. Aici pe perioada verii se organizează diverse tabere. Analiza situației existente în domeniul turismului a permis identificarea unor puncte slabe dintre care pot fi menționate: - insuficienta dezvoltare și promovare a potențialului turistic existent; - lipsa de noi capacități de cazare pentru turiști care să corespundă standardelor internaționale având în vedere; - slaba calitate a serviciilor aferente acestei activități, etc. CONCLUZII Cel mai important aport al terțiarului este acela că are în continuare capacitatea de absorbție a unei părți a forței de muncă, care este disponibilizată, de regulă, din sectorul secundar (industrie). Dacă ne raportăm la mărimea agenților economici din sectorul terțiar al orașului luând în considerare numărul de salariați se observă numărul redus de personal pe agent economic (dar și numărul mare de agenți) fapt, de altfel caracteristic acestui sector de activitate. MEMORIUL GENERAL

Pagina 36

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 36 Funcțiunile economice ale satelor componente Dezvoltarea industrială a orașului Hîrlău a făcut ca satul component Pîrcovaci să fie considerat ca o localitate dormitor a forței de muncă care făcea naveta zilnic către întreprinderi. Această localitate nu a beneficiat de investiții pentru activități industriale, populația neocupată în unitățile orașului având ca ocupație de bază agricultura. Reducerea activităților industriale din economia orașului Hîrlău, a condus la disponibilizarea, în primul rând a forței de muncă ce făcea naveta. Se poate considera că au crescut interrelațiile dintre oraș și localitatea aparținătoare. Pe de o parte, satul Pîrcovaci continuă să furnizeze produse agricole către piața orașului, pe de altă parte prezența slabă a activităților de prelucrare locale determină o deplasare continuă spre oraș, care asigură cea mai mare parte a mărfurilor alimentare și nealimentare necesare consumului populației. Se constată prezența, destul de redusă, a unor mici unități de prelucrare a produselor agricole, unități de comerț etc. care asigură parțial necesitățile de consum locale. 2.4.5. Disfuncționalități Atât unitățile cu profil agricol, cât și cele cu profil industrial, și-au redus efectivele în urma redimensionării activității. Pe de altă parte, sectorul serviciilor și în special, comerțul, a absorbit o parte a celor disponibilizați din activitățile productive. Cea mai mare reducere de personal s-a produs în activitățile industriale. Problemele sociale create prin disponibilizările succesive a personalului din industrie au fost, într-o oarecare măsură atenuate și de posibilitățile create prin Legea fondului funciar, salariații navetiști din localitățile componente (sate), revenind la practicarea agriculturii pe terenurile proprietate personală. Disfuncția care derivă din această situație este slabă valorificare a unei forțe de muncă edificate. O disfuncție mai puțin controlabilă și care a avut o evoluție ascendentă este utilizarea forței de muncă disponibilizate din unitățile industriale mari ale municipiului sub forma "muncii la negru" în unități nou înființate din inițiativă privată, ceea ce conduce la manifestarea a două efecte: utilizarea forței de muncă calificate sub potențialul ei real și sustragerea utilizatorilor unei asemenea categorii de forță de muncă de la plata impozitelor către bugetul statului. 2.5. Populația. Elemente demografice și sociale 2.5.1. Potențialul uman - evoluția anterioară și situația actuală În anul 2004, populația orașului Hîrlău , cât și restul zonei periurbane se cifra la 42.126 de locuitori, dintre care aproape trei pătrimi (72,1%) trăiau în mediul rural. Se constată, urmărind evoluția populației în intervalul 1966 - 2002, o creștere a acesteia cu 23%, evoluție care se înscrie în evoluția de ansamblu care s-a manifestat la nivelul județului Iași, și în general în Moldova. Zona Periurbană este compusă din orașul Hîrlău, care constituie centrul polarizator al zonei, și de un număr de patru comune din izocrona de 30', respectiv Deleni, Scobinți, Ceplenița și Cotnari. Dina Unitatea administrativ- Populația la recensământ mica teritorială 1966 1977 1992 2002 2004 2004/1966 Orașul Hîrlău 6017 7500 11708 11268 11756 195,4% Comuna Ceplenița 4730 4845 4528 4572 4651 98,4% MEMORIUL GENERAL

Pagina 37

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 37 Comuna Cotnari 7917 8149 7528 7946 7888 99,6% Comuna Deleni 8396 8914 9674 10375 10407 124% Comuna Scobinți 7075 7145 6939 7533 424 104,9% Total Zona Periurbană 34135 36553 40377 41694 42126 123,4% Sursa: P.A.T.Z. Hîrlău Față de anul 1966 populația orașului Hîrlău în anul 2004 aproape s-a dublat. Anterior anului 1966, populația acestui teritoriu a cunoscut o scădere în timpul celui de al Doilea Război Mondial și a perioadei consecutive acestuia, marcată de lipsa hranei și condiții precare de locuire. Un moment important în evoluția zonei analizate îl constituie recăpătarea de către Hîrlău a statutului de oraș, în anul 1968, pierdut prin reorganizarea administrativă din 1950. Evoluția populației în perioada 2000 - 2005 Populația la Anul Masculin Feminin 1 iulie 2000 12146 5982 6164 2001 11869 5838 6031 2002 11522 5707 5815 2003 11522 5719 5803 2004 11756 5833 5923 2005 11856 5871 5985 Sursa: Caietul statistic al orașului Hîrlău Între anii 2000 - 2005 populația este constantă. În anul 2005 față de anul 2000, populația a scăzut cu cca. 290 de persoane. Mișcarea naturală și mișcarea migratorie între anii 2000 - 2005 a orașului Hîrlău MI{CAREA NATURALĂ MI{CAREA MIGRATORIE Anul Spor Spor Natalitate Decedați Sosiți Plecați natural migrator 2000 173 99 74 78 151 -73 2001 203 99 104 58 170 -112 2002 160 95 65 88 168 -80 2003 131 80 51 87 181 -94 2004 195 95 100 106 191 -85 2005 187 97 90 91 102 -11 Sursa: Caietul statistic al orașului Hîrlău În ansamblu, putem afirma că sporul natural din orașul Hîrlău are o creștere relativ lentă, dar constantă a populației. Se remarcă faptul că fluxul intrărilor este mai redus ca intensitate comparativ cu cel al ieșirilor din orașul Hîrlău. 2.5.2. Structura populației pe principalele grupe de vârstă În ceea ce privește structura pe grupe de vârstă și pe sexe, aceasta este redată în cele ce urmează, la nivelul anului 2004, din orașul Hîrlău: Vârsta ORA{ HÎRLĂU MEMORIUL GENERAL

Pagina 38

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 38 Masculin Feminin 0 - 4 ani 399 389 5 - 9 ani 384 390 10 - 14 ani 441 477 15 - 19 ani 644 582 20 - 24 ani 598 458 25 - 29 ani 593 525 30 - 34 ani 469 447 35 - 39 ani 418 490 40 - 44 ani 344 406 45 - 49 ani 418 419 50 - 54 ani 362 405 55 - 59 ani 208 248 60 - 64 ani 159 146 65 - 69 ani 156 187 70 - 74 ani 115 152 75 - 79 ani 85 114 80 - 84 ani 30 54 Peste 85 ani 10 34 Sursa: P.A.T.Z. Hîrlău Din punct de vedere al structurii pe sexe, populația în orașul Hîrlău se caracterizează printr-o predominare a populației de sex feminin, fiind cu 90 persoane mai mare decât populația de sex masculin. 2.5.3. Structura etnică și confesională a populației Structura etnică Structura etnică a populației orașului Hîrlău este dominată de către etnia română. Alături de populația românească se detașează etnia rromă. Unitatea Populația Români Rromi Germani Maghiari Evrei Ruși, Moldoveni Altele administrativă totală lipoveni Orașul 11268 10761 484 1 2 10 2 2 6 Hârlău Zona 41696 41145 521 1 5 10 2 4 8 Periurbană Sursa: P.A.T.Z. Hîrlău Structura confesională Unitatea Populația Ortodoxă Romano- Greco- Reformată Creștină de administrativă totală catolică catolică rit vechi Orașul Hîrlău 11268 11143 50 1 1 0 Zona Periurbană 41696 40669 502 1 2 34 Sursa: P.A.T.Z. Hîrlău MEMORIUL GENERAL

Pagina 39

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 39 Se constată faptul că sub aspectul structurii confesionale, populația este foarte omogenă, cu o largă majoritate a ortodocșilor, urmat de credincioșii romano-catolici. De remarcat, de asemenea, și lipsa din această structură a credincioșilor religiei mozaice, care în trecut aveau o pondere importantă, dar care după evenimentele din timpul celui de Al Doilea Război Mondial a scăzut dramatic. Însă această comunitate nu se regăsește în structura confesională a populației. 2.5.4. Resursele de muncă și populația ocupată Populația activă Din punct de vedere economic, populația activă cuprinde toate persoanele în vârstă de 15 ani și peste, apte de muncă, care în perioada de referință au constituit forța de muncă disponibilă (utilizată sau neutilizată) pentru producerea de bunuri și servicii în economia națională. Populația activă cuprinde atât populația ocupată, cât și populația neocupată aflată în căutarea unui loc de muncă și persoanele neocupate care au declarat că se află în căutarea primului loc de muncă. O apreciere mai corectă a stării resurselor de muncă poate fi făcută comparând populația din două subgrupe distincte - 20-39 ani și 40-59 ani, la nivelul zonei periurbane: 20-39 ani 40-59 ani Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Rural 5135 4046 9181 2969 2829 5798 Urban 2078 1920 3998 1332 1478 2810 Zona periurbană 7213 5966 13179 4301 4307 8608 Sursa: P.A.T.Z. Hîrlău Constatăm faptul că în ambele medii cele două subgrupe ale populației apte de muncă se regăsesc într-un raport echilibrat, în care predomină vârstele adulte din eșalonul inferior. Structura populației ocupate pe ramurile economiei naționale - orașul Hîrlău - 2000-2004 Numărul mediu al salariaților pe ramuri de activitate în intervalul 2000 - 2004: Nr. Salariați 2000 2001 2002 2003 2004 Crt. 1 Total pers. salariate - din care: 3743 3749 3374 3163 2673 2 Agricultură 70 91 35 33 40 3 Industria prelucrătoare 2273 2193 1543 1539 1288 4 Energie electrică și termică, gaze și apă 110 104 113 114 104 5 Construcții 96 159 175 175 49 6 Comerț 287 227 358 358 346 7 Transp.,depozitare,poștă,comunicații 58 86 52 43 43 8 Financiare,bancare și de asig. 40 24 51 33 33 9 Administrație publică 104 99 101 105 95 10 Învățământ 283 293 280 229 229 11 Sănătate și asistență socială 225 232 355 232 165 12 Alte activități 197 241 311 302 281 Sursă: Caietul statistic al orașului Hîrlău - persoane - MEMORIUL GENERAL

Pagina 40

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 40 Din anul 2000 până în anul 2004 se constată o scădere cu cca. 1070 de salariați, mai ales în industria prelucrătoare având o scădere de 985 de salariați. 2.5.5. Evoluția șomajului în orașul Hîrlău Disponibilul de forță de muncă este calculat de către A.J.O.F.M. ca fiind populația cu vârsta cuprinsă între 18-62 de ani care participă la activități productive retribuite, conform legislației în vigoare. Populația aptă de muncă în anul 2006, în orașul Hîrlău este de 7.476 de persoane. Șomajul este un fenomen care afectează în continuare populația întregului județ, manifestându-se și în zona periurbană Hîrlău, deși la cote mai reduse față de perioada 19901995, când rata șomajului a atins un maxim – peste 16% în 1994 la nivel de județ. Creșterea rapidă a șomajului de după 1990 a fost o consecință a închiderii unităților industriale neperformante, cantonate în principal în oraș, dar și a unităților agricole de stat din mediul rural, fiind astfel disponibilizată o forță de muncă importantă. La nivelul anului 2006, rata șomajului se cifrează la 6,91% pentru întregul județ, diferențiindu-se pe medii și pe sexe. Informațiile de la A.J.O.F.M. Iași arată că în cadrul șomerilor predomină net populația masculină, cu o pondere de 65% din totalul șomerilor înregistrați. Pentru zona periurbană Hîrlău, situația șomajului la data de 31.10.2006 se prezenta astfel: Unitate Număr șomeri Populația stabilă Pondere administrativă înregistrați 18-62 ani șomeri în pop. stabilă (%) Orașul Hîrlău 744 7476 10,0 Zona Periurbană 1825 24293 7,5 Sursa: P.A.T.Z. Hîrlău Este necesar de menționat că datele statistice cuprind doar șomerii înregistrați ca atare la Oficiul Forțelor de Muncă, astfel încât la aceștia se adaugă șomerii din oraș sau din rural neînregistrați, precum și o parte din activii care apar ca fiind ocupați în agricultură din mediul rural („șomajul ascuns”). Pe de altă parte, o parte din șomerii înregistrați pot lucra fără forme legale, fie în zonă, fie în străinătate, chiar dacă figurează în cadrul populației șomere. Ponderea șomerilor din totalul populației apte de muncă are deci un caracter orientativ, dar din analiza datelor putem concluziona că economia în orașul Hîrlău este insuficient dezvoltată, neavând capacitatea de a absorbi forța de muncă locală. 2.5.6. Disfuncționalități privind evoluția demografică O primă categorie de probleme o reprezintă corelările dintre economic și demografic. Sub acest aspect nu există compatibilitate între perioada interbelică și cea care a urmat până în 1989. în mai mică măsură, dar numai pe termen scurt, există și o anumită incompatibilitate de cauză - efect și în perioada începută din 1990. Considerând evoluția demografică și structurile existente ale populației la nivelul teritoriului polarizat de orașul Hîrlău se pot evidenția, în special în mediul rural, involuții majore, ca urmare a industrializării forțate și a migrațiilor care au însoțit-o. În fond, fiecare centru, de sistem reflectă în mare măsură situația din întregul sistem și orice disproporție structurală sau conjuncturală, poate avea efecte negative. A doua categorie de probleme și poate cea mai gravă, este reprezentată de metodologia de apreciere a populației, ca și lipsa de corelare între elementele de mișcare naturală și migratorie și populația rezultantă. MEMORIUL GENERAL

Pagina 41

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 41 Este foarte dificil de apreciat o curbă reală a evoluției populației în condițiile în care recensămintele din anii 1956 și 1992 sunt net diferențiate metodologic de cele din 1966 și 1977. 2.6. Circulația 2.6.1. Căi de comunicații rutiere 2.6.1.1. Rețeaua de căi de comunicație rutiere din orașul Hârlău Orașul Hîrlău este situat la 75 km spre nord-est de reședința județului Iași, pe valea râului Bahlui. Drumurile clasificate conf. H.G. 540/2000 ce aparțin teritoriului administrativ Hîrlău sunt: • Drumul național DN 28B Tg. Frumos – Hîrlău – Botoșani • Drumul județean DJ 281A Hîrlău - Maxut - Deleni • Drumul comunal DC 150 Hîrlău - Pîrcovaci • Drumul comunal DC 145 Hîrlău - Scobinți - Buhalnița • Drumul comunal DC 145 A Hîrlău - Zagavia 2.6.1.2. Organizarea circulației rutiere în localitățile orașului Hîrlău Trama stradală existentă - Hîrlău Trama stradală existentă are următoarele caracteristici: Configurația în plan: este dezvoltat de o parte și de alta a drumului național DN 28B, cu precădere în partea de sud. DN 28B se intersectează și cu drumul județean DJ 281A, în rest sunt străzi paralele și transversale pe traseul drumului național DN 28B. Ierarhizare: - există în această tramă o arteră principală constituită din DN 28B care vine dinspre Tg. Frumos, străbate orașul Hîrlău și se îndreaptă spre Botoșani; - restul străzilor, atât DJ 281A cât și alte străzi sunt de circulație în diferite zone ale orașul Hîrlău și de acces la locuințele individuale. Natura îmbrăcăminților și starea tehnică: - DN 28B și DJ 281A sunt drumuri asfaltate, dar care necesită în mare parte refăcută îmbrăcămintea pe întreaga lungime; - o parte din celelalte drumuri sunt asfaltate, dar trebuind îmbrăcămintea refăcută, iar celelalte nemodernizate, respectiv din pământ și pietriș, fiind greu circulabile pe timp nefavorabil. Deplasarea pe aceste drumuri se face: - pe jos; - cu mijloace de transport hipo (căruțe); - cu mijoace de transport auto; - cu autotransport (curse microbuze asigurate de compania de transport Transtin pentru deplasarea și transportul călătorilor între orașul Hîrlău și localitățile rurale înconjurătoare, cât și cu orașele Tg. Frumos, Pașcani, Iași, etc.). Trama stradală existentă - satul Pîrcovaci Trama stradală existentă a satului Pîrcovaci are următoarele caracteristici: Configurația în plan: satul este dezvoltat de o parte și de alta în lungul drumului comunal DC 150, cu ulițe paralele și transversale pe traseul acestui drum. MEMORIUL GENERAL

Pagina 42

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 42 Ierarhizare: - există în această tramă o arteră principală constituită din DC 150 care vine dinspre trama stradală a orașului Hîrlău și străbate satul Pîrcovaci; - restul străzilor (ulițe) sunt de acces la locuințele individuale și sunt mai înguste în general (au un profil redus). Natura îmbrăcăminților și starea tehnică: - DC 150 este drum asfaltat care necesită refacerea îmbrăcăminții pe întreaga lungime; - celelalte drumuri sunt din pământ și sunt greu circulabile pe timp nefavorabil. Deplasarea pe aceste drumuri se face: - preponderent pe jos; - cu mijloace de transport hipo (căruțe); - cu mijloace de transport auto. 2.6.1.3. Obiective și priorități cuprinse în planurile de amenajarea teritoriului Infrastructura în orașul Hîrlău este necorespunzătoare. Principalele aspecte rezultate din analiza stării drumurilor de pe raza orașului Hîrlău sunt: • Durata de exploatare a drumurilor este cu mult depășită; • Drumuri cu sectoare nemodernizate, multe chiar din pământ; • Baza tehnico-materială a unităților de drumuri este depășită din punct de vedere tehnic. Starea actuală a drumurilor locale necesită elaborarea unui vast program de lucrări de întreținere și de construcții montaj, care să asigure fondurile necesare unei dotări tehnice la nivelul țărilor dezvoltate, asigurarea bazei materiale în cantități suficiente și de calitate. • Intersecțiile străzilor principale atât cu D.N, D.J. sau D.C., cât si a drumurilor secundare cu străzile principale (în extravilan clasificate drumuri comunale) sunt în totalitate necorespunzătoare. Străzile, necesitând îmbracăminte definitivă pe măcar 50 m în adâncime la intersecțiile cu drumurile principale, acestea se încarcă cu noroi, periclitând siguranța circulației; • Podurile care asigură legăturile peste pâraiele din teritoriul localității Pîrcovaci sunt în cea mai mare parte depășite ca gabarit și în stări avansate de deteriorare, necesitând redimensionări și reparații. Conform P.A.T.J. – toate drumurile naționale și județene au capacitatea de circulație depășită. Având în vedere aceste aspecte, măsurile ce urmează a fi intreprinse în domeniul infrastructurii în orașul Hîrlău sunt: • Asigurarea fondurilor pentru crearea unor rețele rutiere care să facă legătura directă cu zonele de importanță economică și socială din estul și vestul localității; • Atragerea de fonduri pentru modernizarea drumurilor; • Se urmărește și atragerea de investitori străini în acest domeniu; • Stabilirea unor obligații orășenești pentru întreținerea drumurilor și podurilor în traversarea localității; • Perceperea unor taxe și amenzi mult mai substanțiale pentru cei ce aduc prejudicii patrimoniului rutier. Rețele rutiere care deservesc orașul Hîrlău se află în continuă stare de degradare impunându-se măsuri urgente pentru refacerea viabilității lor. Principalele obiective de investiții propuse a se realiza în domeniul infrastructurii în perspectiva anilor viitori sunt: 1. Modernizări străzi în zona industrială a orașului Hîrlău. MEMORIUL GENERAL

Pagina 43

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 43 2. Împietruire drumuri și ulițe sat Pîrcovaci. 3. Construire pod în satul Pîrcovaci peste râul Bahlui în punctul Hrisculeni. 4. Construcție podețe în sat Pîrcovaci. Pe teritoriul orașului Hîrlău trece și traseul de cale ferată Podu Iloaiei – Hîrlău - linie simplă neelectrificată – și este deservită de gara Hîrlău. Conform P.A.T.N. – este prevăzut în investițiile următoare – extinderea traseului de cale ferată cu distanța Hîrlău – Botoșani. 2.6.2. Rețeaua de căi ferate Traseul de cale ferată 607: Podul Iloaiei – Hîrlău linie neelectrificată simplă, cu o lungime totală de 41 km, cale ferată ce asigură legătura dintre orașul Hîrlău și magistrala CF 606 (Iași - Pașcani) în dreptul localității Podul Iloaiei. Aceasta este o cale de circulație de interes local. Principala disfuncționalitate rezidă în faptul că după anul 1989 lucrările de extindere spre municipiul Botoșani a acestui tronson de cale ferată s-au oprit în zona localități Deleni (județul Iași) în principal din lipsa fondurilor necesare. Având în vedere reculul înregistrat în majoritatea ramurilor economiei naționale și reducerea circulației mărfurilor și a călătorilor pe calea ferată, care a generat costuri tot mai ridicate în ceea ce privește întreținerea și transportul pe calea ferată, fapt ce a condus la declinul accentuat al transportului pe cale ferată și degradarea infrastructuri aferente. Din analiza Planului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) - Secțiunea I - Căi de comunicație, aprobată prin Legea nr.71/1996 rezultă că prin teritoriul orașul Hîrlău nu sunt prevăzute lucrări majore în ceea ce privește infrastructura de cale ferată. În Planul de Amenajare a Teritoriului Județean sunt prevăzute următoarele probleme: - finalizarea lucrărilor de extindere spre municipiul Botoșani. 2.7. Intravilan existent - Zone funcționale Intravilanul localității reprezintă suprafața ce cuprinde totalitatea clădirilor și terenurilor destinate locuirii, dotării social-culturale și serviciilor populației, unităților economice, circulației și transporturilor, spațiilor verzi și de sport, lucrărilor edilitare, ca și al altor activități ce se desfășoară în orașul Hîrlău. 2.7.1. ZONE FUNCȚIONALE - ZONA ACTIVITĂȚILOR DE TIP INDUSTRIAL {I DEPOZITARE Cea mai mare parte din unitățile care au activități industriale și de depozitare se găsesc în zona industrială a orașului Hîrlău în partea de sud - est, de o parte și de alta a căii ferate. Unele din principalele unități existente pe teritoriul orașului Hîrlău sunt: - S.C. Construct Hîrlău S.A. - suprafața 27000 mp cu acces auto și feroviar, având domeniul de activitate: construcții; - S.C. Pan - Moris 2004 S.R.L. - având acces auto, domeniul de activitate: producție panificație; - S.C. Nathalie D' S.R.L. - suprafața 102057,67 mp cu acces auto, având domeniul de activitate: fabricare articole îmbrăcăminte; - S.C. Adige S.R.L. - suprafața 47424,75 mp cu acces auto, având domeniul de activitate: producere mobilier; MEMORIUL GENERAL

Pagina 44

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 44 - S.C. Crețu Company S.R.L. - suprafață 486 mp cu acces auto, având domeniul de activitate: construcții și panificație; - S.C. 3 Stars Internațional S.A. - suprafață 4819,20 mp cu acces auto, având domeniul de activitate: confecții textile. - ZONA ACTIVITĂȚILOR AGRO-ZOOTEHNICE Pe teritoriul orașului Hîrlău se găsesc o serie de unități agricole (cum ar fi: sere, ferme, unități prestatoare de servicii pentru agricultură (S.C. "AGROMEC" S.A. Hârlău), un centru de reproducere și selecție animale. - ZONA DE LOCUINȚE Zona de locuințe, constituită în timp, s-a grupat ca funcțiune dominantă în cartiere, care prezintă cele mai bune condiții de construibilitate în oraș, precum și în satul aparținător. Principalii indicatori ai locuirii în orașul Hîrlău: Indicatori 1992 2002 Număr locuințe 3063 3329 Număr camere de locuit 7194 32396 Suprafața locuibilă 97176 511572 Sursa: P.A.T.Z. Hîrlău - ZONA CĂILOR DE COMUNICAȚIE ȘI TRANSPORTURI Zona căilor de comunicație rutiere și amenajări aferente, cu funcția de a stabili relații cu zonele preorășenești și cu județele vecine ce sunt asigurate de principalele artere de circulație: • Drumul național DN 28B Tg. Frumos – Hîrlău – Botoșani • Drumul județean DJ 281A Hîrlău - Maxut - Deleni • Drumul comunal DC 150 Hîrlău - Pârcovaci • Drumul comunal DC 145 Hîrlău - Scobinți - Buhalnița • Drumul comunal DC 145 A Hîrlău - Zagavia Penetrările în orașul Hîrlău ale acestor artere de circulație se fac pe următoarele străzi: Drumul național DN 28 B intră dinspre Tg. Frumos pe str. Nicolae Iorga și iese spre Botoșani pe str. Bogdan Vodă, ambele asfaltate. Situația centralizată a orașului Hîrlău pe drumul național DN 28B: Nr Denumirea Tipul Km. Km . crt. localității localității intrare ieșire 1 Hîrlău oraș 25+600 28+990 Sursa: P.A.T.J. Hîrlău Drumul județean DJ 281A intră dinspre Deleni prin str. Primăverii, asfaltată. Drumul comunal DC 150 intră dinspre Pîrcovaci prin str. Stejari, asfaltată. Drumul comunal DC 145 intră dinspre Scobinți pe o stradă ce se intersectează cu str. Logofăt Tăutu. Aceste trasee rutiere și rețeaua interioară de străzi din oraș și localitățile înconjurătoare generează zona căilor de comunicații rutiere și transporturi. MEMORIUL GENERAL

Pagina 45

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 45 - ZONA DESTINATĂ SPAȚIILOR VERZI ȘI SPORT În cadrul orașului Hîrlău se remarcă următoarele categorii de spații verzi și sport: - parcul orașului care ocupă o poziție centrală, aflat la limita centrului orașului; - fâșiile plantate în lungul străzii {tefan cel Mare formează o caracteristică a orașului; - zona stadionului. - ZONA ACTIVITĂȚILOR DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ Pe teritoriul administrativ Hîrlău se găsesc 4 cimitire astfel: - în satul Pîrcovaci: - un cimitir ortodox; - în orașul Hîrlău: - un cimitir ortodox aflat la capatul străzii Eternitatea; - un cimitir al eroilor aflat lângă cimitirul ortodox; - 2 cimitire evreiești - unul lângă cimitirul eroilor, iar celălalt între strada Stejari și strada Tătăranu. Groapa de gunoi a orasului se află la cca. 2000 m spre est față de intravilanul orașului. - ZONA ACTIVITĂȚILOR DIN DOMENIUL INSTITUȚIILOR {I SERVICIILOR PUBLICE Repartiția instituțiilor și serviciilor de interes public a fost determinată de funcția orașului în cadrul județului, de configurarea și delimitarea zonelor de locuit și de relațiile ce s-au stabilit cu celelalte zone funcționale. Aceste obiective își desfășoară activitatea pe amplasamente, dispersate în teritoriul orașului. Din punct de vedere al învătământului, pe teritoriul orașului se află următoarele dotări : • Școală generală - Petru Rareș - Hîrlău; • Liceul Ștefan cel Mare - Hîrlău; • Școala generală cl. I - VIII - Hîrlău; • Școala profesională + ateliere șc. profesională - Hîrlău; • Grup Școlar tehnic "Hîrlău" - Hîrlău; • Grădiniță nr.1 cu program normal - Hîrlău; • Școală generală - Hîrlău; • Grădiniță cu program prelungit - Hîrlău; • Școală generală - Pîrcovaci; • Grădiniță - Pîrcovaci. Din constatările făcute pe teren a rezultat că starea de întreținere a clădirilor este acceptabilă, dar totuși acestea necesitând unele reparații curente. Pe teritoriul orașului Hîrlău se mai găsesc: - o bibliotecă orășenească - Hîrlău, plus alte biblioteci aflate în cadrul școlilor; - două cămine culturale: unul în Hîrlău, iar celălat în Pîrcovaci; - un cinematograf aflat în Hîrlău. Rețeaua sanitară beneficiază de: - medici în sectorul public - 16; - medici în sectorul privat - 6; - stomatologi în sectorul privat - 4; - farmaciști în sectorul privat - 2; - personal mediu sanitar în sectorul public - 70; - personal mediu sanitar în sectorul privat - 8; - cabinete medicale în sectorul public - 8; - cabinete medicale în sectorul privat - 6; - cabinete stomatologice în sectorul privat -4 MEMORIUL GENERAL

Pagina 46

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 46 Asistență socială - în această categorie găsim: - casa pensionarilor de ajutor reciproc; - cămin spital, unde se află și capela Sf. Pantelimon; - forțele de muncă. Viața religioasă este facilitată în cadrul orașului Hîrlău și a localității componente Pîrcovaci de: - biserică ortodoxă - 4, din care una în satul Pîrcovaci; - biserică catolică - 1; - sinagogă - 1; - adventiști de a 7 zi (sâmbetiști) - 1; - sala regatului a martorilor lui Iehova - 1. Monumente istorice și de arhitectură Pe teritoriul orașului Hîrlău există monumente istorice înscrise în “Lista monumentelor istorice”, cum ar fi: • 24 B 497 - Str. G.Doja 3 - Casa de cultură (fostă casă), înc. sec. XIX; • 24 B 498 - Str. Mihai Eminescu 14 - Casa Grigoriu, sec. 1/2 XIX; • 24 B 499 - Str. Eternității - Paraclisul Caselor Ghica; la capatul străzii la marginea de NE a orașului; • 24 B 500 - Str. Vasile Ghiorghiu 13 - Casa parohială a bisericii "Sf. Dumitru", sf. sec. XIX; • 24 B 501 - Str. Petru Rareș 40 - Casa sf. sec. XIX; • 24 B 502 - B-dul Republicii - Primăria (fostă casă Zoltman), înc. sec. XIX; • 24 B 503 - Str. Ștefan cel Mare 53 - Biserica "Sf. Dumitru" - 1535, cu transformări 1779; • 24 B 504 - Str. Ștefan cel Mare 55 - Palatul Copiilor (fostă casă), înc. sec. XX; • 24 B 505 - Str. Ștefan cel Mare 110 - {coală generală, înc. sec. XX; • 24 B 506 - Str. Ștefan cel Mare 112 - Biserica "Sf. Nicolae" Munteni, 1848; • 24 B 507 - Str. Logofăt Tăutu 1 - Casa Tăutu, sec. XVII - XVIII; • 24 B 508 - Str. Logofăt Tăutu 8 - Casa parohială a Bisericii "Sf. Gheorghe", sf. sec. XIX; • 24 B 509 - Str. Logofăt Tăutu 10 - Ansamblul Curții Domnești, sec. XIV - XVII; Biserica "Sf. Gheorghe - Domnească, 1492, 1530; ruinele curții domnești, a. 1384, reclădită 1486 și a. 1624; • 24 B 510 - Str. 23 August 5 - Casa Dorneanu, sec. 2/2 XIX; • 24 B 511 - Str. 23 August F.N. - Spitalul Vechi 1858. Bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în intravilanul existent Suprafața (ha) Procent Zone %din total funcționale Hârlău Pârcovaci Total intravilan Locuințe și funcțiuni complementare 85,23 69,36 154,59 29,89 Unități industriale și depozite 14,11 2,60 16,71 3,23 Unități agro-zootehnice 8,87 0,05 8,92 1,72 Instituții și servicii publice 6,89 0,97 7,86 1,52 Căi de comunicații și transport din care: rutier 14,92 6,47 21,39 4,14 feroviar 7,93 - 7,93 1,53 Spații verzi, sport, agrement 19,28 - 19,28 3,73 Construcții tehnico-edilitare 0,39 - 0,39 0,08 Gospodărie comunală, cimitire 2,51 0,95 3,46 0,67 Terenuri libere, agricole 90,60 161,85 252,45 48,80 MEMORIUL GENERAL

Pagina 47

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL ORAȘ HÎRLĂU 47 Suprafața (ha) Procent Zone %din total funcționale Hârlău Pârcovaci Total intravilan CAT 2,81 21,49 24,30 4,70 TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 253,54 263,74 517,28 100,00 2.8. Zone cu riscuri naturale Nu există un studiu special pentru inventarierea și delimitarea zonelor cu riscuri naturale din teritoriul ora

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.