Raport

Raportul primarului privind starea economico-sociala și de mediu a orasului Hârlău, pentru anul 2022

Tip
Raport
Descriere
Rapoarte Raportul primarului privind starea economico-sociala și de mediu a orasului Hârlău, pentru anul 2022 Raportul primarului privind starea economico-sociala și de mediu a orasului Hârlău, pentru anul 2021 Raportul primarului privind starea economico-sociala și de mediu a orasului Hârlău, pentr
Emitent
Orașul Hârlău, jud. Iași
Pagini
255 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Raport, Orașul Hârlău, jud. Iași. Sursa: http://www.primaria-hirlau.ro/documente/rapoarte/Raport_primar2022.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/harlau/23695-raportul-primarului-privind-starea-economico-sociala-si-de-mediu-a-orasului, 06.11.2026)

Fișier creat
06.06.2023
Fișier modificat
09.04.2026
Arhivat
06.11.2026

În textul documentului, datele de identificare personală (CNP, seria și numărul actului de identitate) au fost ascunse.

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

 5DSRUWXOSULPDUXOXLSULYLQG VWDUHDHFRQRPLFRVRFLDOĆüLGH PHGLXDRUDüXOXL+kUOĆXSHQWUX DQXO

Pagina 2

- MAI 2023-

Pagina 3

&835,16     &DS,5DSRUWXOSULYLQGVWDUHD HFRQRPLFĆüLVRFLDOĆDRUDVXOXL +kUOĆXvQDQXO &DS,,5DSRUWSULYLQGDFWLYLWDWHD DSDUDWXOXLGHVSHFLDOLWDWHDO 3ULPDUXOXLRUDVXOXL+kUOĆXvQDQXO        

Pagina 4

     

Pagina 5

 Stimai ceteni ai oraului Hârlu Anul 2022 a fost pentru oraul Hârlu o perioad cu multiple provocri, dup o lung perioada, de peste patru ani, în care Bugetul de Venituri i Cheltuieli al oraului a fost blocat de conjunctura, consider, nelegal i total nedorit cauzat de finanatorul POSDRU i care a fost preluat de subsemnatul în toat amploarea ei al începutul mandatului de Primar i care m-a obligat în rezolvarea acesteia, dar, la iesirea din acest marasm extrem de complex din punct de vedere legal – financiar – admnistraia public Hârlu a fost pregtit s acceseze orice finanare posibil la momentul respectiv din fonduri europene, din fonduri guvernamentale, unele desfurate cu sprijinul Consiliului Judetean i a Consiliului Local al orauluI Hârlu i altele finanate din bugetul local. Eforturile susinute ale angajailor din cadrul aparatului de specialitate, ale instituiilor subordonate Consiliului Local, ale aleilor locali i ale întregii comuniti din Hârlu, în esen, s-au concretizat în rezultate concrete . Unele dintre proiectele oraului Hârlu au fost finalizate, altele sunt în curs de derulare, iar unele sunt în primele faze de lucru, ceea ce ne conduce tot mai aproape de imaginea unui ora care tinde spre un nivel european, din ce în ce mai reprezentativ pentru România. Primria oraului Hârlu a continuat implementarea proiectelor de infrastructur urban i în noua dimensiune care se doreste a fi implementat, în asociere cu Biserica Sf. M. Mc. Gheorghe a proiectelui de dezvoltare turistic – cultural - istoric: ”Consolidare, restaurare, conservare si punere in valoare a ansamblului Curtii Domnesti din Harlau, judetul Iasi, str. Logofat Tautu, nr. 8-10, orasul Harlau, judet Iasi” i regenerare Urbana a Orasului Harlau prin reabilitarea centrale ale oraului”, care va dinamiza foarte mult evoluia pozitiv a tuturor aspectelor, de orice natur, ale comunitii locale. Fondurile europene i naionale ce au fost atrase i care se vor mutiplica în accesare în anul 2023 constituie, din punctul nostru de vedere, un instrument fundamental pentru a aduce oraul la nivelul la care i-l doresc cetenii din oraul Hârlu. Consider c a existat o reprezentare corect i transparent a intereselor locale care a fcut ca Hârlul s redevin un punct de reper în activitatea ministerelor i a instituiilor cu domeniu de activitate legat de necesitile comunitilor, astfel c oraul a devenit acum un reper pentru investiiile din fonduri publice.

Pagina 6

Pentru anul 2022, având în vedere alocarea bugetar v reamintesc o parte din proiectele care le-am efectuat în comunitate, astfel: - Se implementeaz ”Proiectul Regional de dezvoltare a infrastructurii de apă ‫܈‬i apă uzată din Jude‫܊‬ul Ia‫܈‬i în perioada 2014 -2020 – Contract 9 – Extinderea sistemului de apă ‫܈‬i canalizare în Jude‫܊‬ul Ia‫܈‬i – Axa 7 Hârlău – Cotnari (Etapa I) în care s-au identificat in teren traseul conductelor de alimentare cu apa (L10,950 m) si canalizare (6,327 km), amplasarea statiilor de pompare apa potabila (6 statii de pompare apa potabila), extindere retea canalizare menajer (L 6.327 m) - valoare finan‫܊‬ată 79,4 milioane lei, iar valoare total lucrri în cadrul proiectului fiind de 220.872.276 lei. - La Ministerului Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Administratiei s-au depus spre finantare documentatiile aferente obiectivului de investitii „Modernizare strazi in Orasul Harlau” proiect finantat prin Programul National de Investitii Anghel Saligny” - valoarea contractului finan‫܊‬at fiind de 11.638.592,99 lei. Valoarea total a investiiei este de 16.784.041,41 lei. - La Ministerului Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Administratiei s-au depus spre finantare documentatiile aferente obiectivului de investitii „Extinderea sistemului de distributie gaze naturale in Orasul Harlau” proiect finantat prin Programul National de Investitii „Anghel Saligny” - valoarea investitiei fiind de 4.193.507,25 lei cu T.V.A. - S-a semnat contractul de finantare pentru cresterea eficientei infrastructurii de iluminat public finantare prin Administraie Fondului de Mediu cu titlu proiectului: ”Modernizare iluminat public în ora‫܈‬ul Hârlău, jude‫܊‬ul Ia‫܈‬i” - cu o valoare finan‫܊‬ată de 3.462.000 lei. - Ministerului Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Administratiei s-au depus spre finantare documentatiile aferente a trei obiective de investitii finantate prin Planul National de Redresare si Rezilienta pe componenta C10-Fondul Local pentru eficientizare energetica dupa cum urmeaza: - Scoala Gimnaziala Petru Rares – corp C1 nr. cad. 62022 (suprafata construita la sol 784 mp, suprafata construita desfasurata 2352 mp,regim de inaltime P+2E ) – valoare contract 6.062.340,50 lei cu T.V.A. -Colegiul National Stefan cel Mare si Sfint corp C1 si Corp C2 nr. cad. 62020 (C1 - suprafata construita la sol 768 mp, suprafata construita

Pagina 7

desfasurata 2304 mp, regim de inaltime P+2E, C2 - suprafata construita la sol 575 mp, suprafata construita desfasurata 1150 mp, regim de inaltime P+1E ) – valoare contract 8.902.773,83 lei cu T.V.A. - Primaria Orasului Harlau–corp C1 nr. cad 62089 (suprafata construita la sol 527 mp, suprafata desfasurata 1260 mp regim de inaltime DEMISOL PARTIAL+P+M i 6 staii de încrcare autovehicule electrice) - valoare contract 4.126.384,36 lei cu T.V.A. - Proiect integrat al oraului Hârlu în asociere cu Parohia Sf. M. Mc. Gheorghe, derulat din anul 2022, ce urmeaz a fi depus prin ADR Nord – Est pe Prioritatea 7 în valoare estimată de 7 milioane euro (compus din: aprox. 5,5 mil.euro pentru unitatea de cult pentru obiectivul „Consolidare, restaurare, conservare si punere in valoare a ansamblului Curtii Domnesti din Harlau, judetul Iasi, str. Logofat Tautu, nr. 8-10) i aprox.1,5 mil. Euro pentru administraia public Hârlu pentru obiectivul: ”Regenerare Urbana a Orasului Harlau - Reabilitarea parcurilor cu numar cadastral 62229 (parcul din fata Bisericii Sf. Gheorghe ) si numar cadastral 62236 (Parcul central al oraului Hârlu)” – valorile nu sunt finale, urmând în funcie de documentaiile ce urmeaz a fi elaborate s fie rediscutate conform cerinelor finanatorului, executivului i Consiliului Local etc În afar de aceste proiecte realizate, anul acesta aparatul de specialitate al Primarului are ca prioritate principal pregtirea unor documentaii pentru accesarea unor fonduri europene, guvernamentale sau de orice alt natur disponibile în anii 2021 – 2027, aspecte care vor fi consemnate în mod concret i detaliat în Strategia de Dezvoltare Integrat a oraului Hârlu, judeul Iai, pentru perioada menionat, care urmeaz a fi finalizat pân la nivelul lunii august 2023. Cred cu toat convingerea c împreun putem ridica oraul Hârlu la un nivel de civilizaie european, exist respectul nostru pentru cetenii oraului Hârlu i suntem siguri c ne-ai oferit i ne vei oferi încrederea necesar în toate momentele, indiferent de natura acestora, prin care vom trece. Vom continua investiiile începute i, cu siguran, vom demara alte proiecte noi, toate în folosul exclusiv al cetenilor. Cu deosebit consideraie, Primarul oraului Hârlu Ec. Gheorghi Curc

Pagina 8

Pagina 9

CAP. I. RAPORTUL PRIVIND STAREA SOCIO-ECONOMICĂ A ORASUL HÂRLĂU ÎN ANUL 2022 Orasul Hârlău este al treilea centru urban ca mrime din judeul Iai. Face parte din provincia istorica Moldova i este situat în partea de nordest a României si in nord – vestul Judetului Iasi, pe malul Bahluiului. Prima atestare documentar dateaz din anul 1384 (1 mai), când mama domnitorului Petru Muat îi stabilete curtea aici. Suprafaa administrativ a orasului Hârlu este de 3511 ha, din care 525 ha intravilan. Din teritoriul administrativ fac parte si localitile componente: Sat Pârcovaci. DEMOGRAFIE 1. Structura demografică Populaia dup domiciliu la data de 1 ianuarie a anului de referin reprezint numrul persoanelor cu cetenie român i domiciliu pe teritoriul Romaniei, delimitat dup criterii administrativ-teritoriale. Populaia ce are domiciliul în oraul Hârlu era la 1 Ianuarie 2022 de 15.946 de locuitori, conform celor mai recente date puse la dispoziie de Institutul Naional de Statistic. Raportat la populaia total a judeului Iai, de 983.506 locuitori, aceasta reprezint un procent de 1,62% i 0,7% din populaia României. Potrivit datelor statistice, oraul Hârlu este al treilea ora ca mrime a populaiei din jude, situându-se între municipiul Pacani i oraul Târgu Frumos, dup cum se poate observa în tabelul de mai jos: Tabel nr. … Ierarhia oraelor din judeul Iai dup numrul total de locuitori 1 Municipiul Iai 393.818 2 Municipiul Pacani 45.202 3 Oraul Hârlu 15.946 4 Oraul Târgu Frumos 14.045 5 Oraul Podu Iloaiei 11.523 Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online Populaia oraului Hârlu a înregistrat o cretere demografic constant în intervalul 2015-2022, mai accelerat fa de creterea înregistrat la nivelul judeului, datele indicând o cretere a populaiei cu domiciliul de 27,47% în anul 2022 fa de anul

Pagina 10

2015 i în acelai timp contrasteaz tendinei generale de scdere a populaiei la nivel naional (în acelai interval populaia României a sczut cu 1,36%). Tabel nr. … Evoluia populaiei dup domiciliu la 1 ianuarie, oraul Hârlu, 2015 - 2022 Evoluie 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2015- 2022 Jude 91098 92219 93108 94236 95416 96897 97482 98350 ul 4 8 5 0 5 8 3 6 +7,96% Iai Orau 12509 12453 12697 13230 14103 15307 15506 15946 l +27,47 Hârl % u Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online Creterea numrului populaiei se datoreaz, în principal, solicitrilor cetenilor români originari din Republica Moldova, care au solicitat eliberarea unui act de identitate i stabilirea domiciliului pe raza administrativ – teritorial a oraului Hârlu, situaii juridice monitorizate atent prin serviciile de specialitate ale primriei oraului Hârlu. Fig….Evoluia populaiei dup domiciliu la data de 1 ianuarie, în perioada 2015-2022, oraul Hârlu Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date

Pagina 11

Pe de alt parte, populaia rezident înregistrat în urma recensmintelor din 2002 i 2011, indic prezena fenomenului de declin demografic la nivelul oraului Hârlu, în ciuda stagnrii i respectiv creterii populaiei cu domiciliul din aceleai uniti de analiz. Datele celor dou recensminte indic în intervalul 2002-2011 o scdere de 3,22% a populaiei rezidente în oraul Hârlu, comparativ cu creterea uoar de 1,51% a populaiei cu domiciliul, din acelai interval. Diferena este proporional i pentru judeul Iai, pentru perioada menionat, populaia rezident sczând cu 5,45% - comparativ cu creterea de 2,12% a populaiei cu domiciliul. Astfel se poate anticipa faptul c datele culese la recensmântul din 2021 vor indica o situaie diferit de cea a populaiei cu domiciliul i vor reflecta amploarea fenomenului de emigrare spre vestul Europei i alte orae din ar. Astfel, putem meniona una din prioritile oricrei administraii locale, i anume, crearea condiiilor pentru a pstra cetenii existeni în ora i pentru a atrage noi locuitori. Un indicator relevant determinat pe baza populaiei se refer la densitate, aspect surprins în tabelul de mai jos, comparativ cu nivelul înregistrat la nivel judeean. Tabelul - Analiza densitii populaiei, la nivelul oraului Hârlu , 1 ianuarie 2022 Nr. crt. Indicator Oraul Judeul România Hârlu Iai 1. Populaia dup 22.009.796 domiciliu 15.946 983.506 2. Suprafaa (km²) 40,36 5.477,00 238.397 3. Densitate 92 (locuitori/km² ) 395 180 Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Conform informaiilor din tabelul de mai sus, se observ faptul c densitatea oraului Hârlu este de 4 ori mai mare decât densitatea naional, respectiv de 2 ori mai mare decât densitatea judeului Iai. Structura popula‫܊‬iei pe sexe ‫܈‬i grupe de vârstă În privina structurii de gen a populaiei oraului Hârlu, la 1 ianuarie 2022, din totalul populaiei dup domiciliu, 52,1% sunt brbai (8.308 persoane) i 47,9% sunt femei (7.638 persoane). Comparând populaia oraului Hârlu cu populaia urban din Regiunea Nord-Est, se observ c distribuia pe sexe este relativ similar – 51,57% / 48,43% (brbai/femei) în mediul urban din regiune, respectiv 51,40% / 48,60% (brbai/femei) în jude, ceea ce poate conduce la observaia c o pondere mai mare a populaiei masculine este o caracteristic a mediilor urbane din regiune, inclusiv a oraului Hârlu.

Pagina 12

Fig…. Structura pe sexe în oraele judeului Iai, ianuarie 2022 Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date La nivel naional, repartiia este de 51,19% femei i 48,81% brbai, deci o pondere mai mare pentru populaia de sex feminin. În celelalte orae din judeul Iai, se observ o situaie echilibrat, cu valori apropiate în Pacani, Podul Iloaiei i Târgu Frumos, iar în municipiul Iai, populaia de sex feminin are un procent puin mai ridicat. Organizarea pe grupe de vârstă a judeului Iai evideniaz cea mai ridicat pondere deinut de populaia adult (66,34%), valoare uor mai mare fa de valorile de la nivelul Regiunii Nord-Est (63,04%), respectiv de la nivelul rii (62,79%). Populaia vârstnic (+65 ani) reprezint 13,64% din totalul populaiei judeului, pondere inferioar celei înregistrate la nivelul regiunii (15,07%) i celei înregistrate la nivelul rii (17,42%), în timp ce în cazul populaiei tinere (0-19 ani), la nivel de jude se înregistreaz o pondere mai mic (20,03%) fa de Regiunea Nord-Est (21,89%) i apropiat de cea la nivel naional (19,79%). Fig….. Ponderea populaiei pe grupe mari de vârst, 1 ianuarie 2022

Pagina 13

Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Dup cum se observ, comparativ cu datele prezentate anterior la nivel de ar, regiune i jude, în oraul Hârlu ponderea populaiei tinere este mai mare, la fel ca i cea a populaiei adulte, rezultând într-o pondere mai redus a populaiei vârstnice. Se observ c, fenomenul de îmbtrânire demografic este mai puin accentuat la nivelul oraului Hârlu, reprezentând un avantaj fa de celelalte zone ale trii. Piramida vârstelor popula‫܊‬iei reprezentând distribuia populaiei în funcie de sex i categorie de vârst, reflect atât evoluia populaiei ca urmare a deciziilor politice i dinamicilor sociale din ultimele decenii dar indic i proiecii pentru viitor. Astfel, la nivelul oraului Hârlu, se identific urmtoarele dinamici: - Cei mai muli locuitori au între 25 i 54 de ani, majoritatea persoanelor fiind nscute înainte de 1989, din care se evideniaz grupa de vârst 30-34 ca fiind cea mai numeroas, urmat de grupa de vârst 35-39. - Grupa de vârst 25-29 ani, mai sczut numeric decât grupa superioar de vârst, marcheaz finalul politicii pro-nataliste, democratizarea României i întoarcerea la un nivel al natalitii neinfluenat de factori coercitivi sau artificiali. - O populaie tânr mai redus fa de cea adult, marcat de o scdere brusc a grupei de vârst 20-24 de ani, iar contingentul grupelor urmtoare a continuat s scad în decadele urmtoare, ca urmare a scderii natalitii dup 2000, cu excepia unei uoare creteri în cadrul grupei 10-14 ani. - Anul 1966 a marcat instaurarea politicii de cretere demografic prin interzicerea metodelor de planificare a reproducerii, fapt vizibil în graficul de mai jos prin creterea brusc a segmentului 50-54 ani fa de segmentul 55-59 ani; - Un numr mic de locuitori peste 70 de ani, în contrast cu dinamicele naionale, ca urmare a migraiei interne mai sczute înregistrate înainte de 1960, a

Pagina 14

mortalitii mai ridicate dar i o pondere mai mare a populaiei feminine, pe fondul speranei de via mai crescute din rândul femeilor. La nivelul Uniunii Europene, România înregistreaz cele mai mari diferene de speran de via între brbai i femei, de pân la 7 ani. Fig…. Piramida vârstelor populaiei, oraului Hârlu, la 1 ianuarie 2022

Pagina 15

Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Contingentul mai mare de populaie cu vârsta între 40 i 54 de ani fa de cel al grupei de vârst 0-14 ani, va duce în anii urmtori la îmbtrânirea populaiei active i la accentuarea dependenei demografice, crescând astfel presiunea asupra populaiei active i deficitul de for de munc, rezultând probleme de natur economic i social. Raportul de dependen‫܊‬ă demografică, calculat pentru populaia cu domiciliul în oraul Hârlu, ca raport dintre numrul persoanelor de vârst "dependent" (persoane sub 15 ani i de peste 64 ani) i populaia în vârst de munc (15-64 ani) exprimat la 100 de persoane, are o valoare de 36,78% i se situeaz sub media judeean, regional sau naional. Valoarea indicatorului este în scdere fa de anul 2010 când avea valoarea de 39,04%. Situaia este favorabil în sensul în care presiunea exercitat de populaia dependent asupra celei active nu este una major. Raportul de dependen demografic reprezint povara economic pe care populaia activ o poart, dei unele dintre persoanele definite ca dependente sunt active, iar alte persoane care sunt în vârst de munc sunt întreinute.

Pagina 16

Fig....Raportul de dependen demografic – ora, jude, regiune, ar, 2010 - 2022 Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Fenomenul de îmbtrânire a populaiei este un fenomen mondial, fiind prezent, în mod deosebit, i în Europa, unde se înregistreaz un declin natural i o îmbtrânire excesiv a populaiei. La nivelul Uniunii Europene, raportul dintre ponderea tinerilor i cea a vârstnicilor s-a schimbat în favoarea celor din urm în anul 2005, atunci când populaia tânr avea o pondere de 16,3% iar cea vârstnic de 16,6%, în timp ce în România inversarea s-a produs mai târziu, în anul 20091. O situaie aparte României, ale crei consecine vor începe s fie vizibile în urmtoarea decad, este generaia „decreeilor”, nscui în urma politicilor pro-natalitate din perioada socialist ce reprezint cel mai generos contingent de populaie, ce urmeaz s ating vârsta de pensionare i va trebui s fie susinut financiar de contingentul actual al populaiei tinere, semnificativ mai redus. 1 /ŶƐƚŝƚƵƚƵůEĂƜŝŽŶĂůĚĞ^ƚĂƚŝƐƚŝĐĉ͘dĞŶĚŝŶƜĞ^ŽĐŝĂůĞ͘ϮϬϭϵ ŚƚƚƉƐ͗ͬͬŝŶƐƐĞ͘ƌŽͬĐŵƐͬƐŝƚĞƐͬĚĞĨĂƵůƚͬĨŝůĞƐͬĨŝĞůĚͬƉƵďůŝĐĂƚŝŝͬƚĞŶĚŝŶƚĞͺƐŽĐŝĂůĞ͘ƉĚĨ

Pagina 17

Indicele de îmbătrânire demografică, la 1 ianuarie 2022, calculat ca raport între populaia de vârstnici de peste 65 ani i populaia de tineri sub 15 ani, pentru oraul Hârlu, este de 60,72%, având o valoare mai mic decât cele înregistrate la nivel judeean, regional i naional. Acest indicator prezint un raport pozitiv dintre tineri i vârstnici i înseamn c la nivelul oraului exist aproximativ 61 de persoane vârstnice la fiecare 100 de copii. Dintre cele 4 entiti analizate (oraul, judeul, regiunea i ara), toate au înregistrat o tendin cresctoare a indicelui de îmbtrânire demografic, în ultimii ani. Exist o tendin din ce în ce mai accentuat de îmbtrânire a populaiei, îns oraul Hârlu are valorile cele mai mici corespunztoare acestui indicator, înregistrând o cretere de la 40,22% în 2010 la 60,72% în 2022. Fig…Evoluia indicelui de îmbtrânire demografic, la 1 ianuarie 2022, populaia dup domiciliu Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Tendina de îmbtrânire a populaiei are un profund impact asupra tuturor generaiilor viitoare i asupra domeniilor de activitate economic i social: piaa muncii, protecia social, educaia, cultura etc. Rata de înlocuire a for‫܊‬ei de muncă a oraului Hârlu, 68,66%, înregistreaz o valoare sczut comparativ cu nivelurile judeean i regional, dar mai mare decât media naional. Acesta este calculat prin raportarea efectivului populaiei tinere la o treime din persoanele în vârst de 15-64 de ani. Astfel la nivelul oraului Hârlu, peste 15 ani,

Pagina 18

la 100 de persoane active ce vor iei din câmpul muncii, vor intra aproximativ 68,66 de persoane tinere, ceea ce va produce un deficit de 31,34 persoane. În acelai timp, datele indic o tendin descendent mai puternic a indicatorului în ultimii 6 ani, comparativ cu valoarea relativ constant la nivel naional sau de descretere uoar la nivelul judeului i a regiunii. Valoarea sczând a ratei de înlocuire a forei de munc reprezint o vulnerabilitate important a oraului Hârlu pe termen mediu i lung întrucât, în lipsa unei politici de atragere de for de munc i/ sau de consolidare a populaiei tinere, ridic problema unui deficit de for de munc de aproximativ 30% în aproape 15 ani. Fig…Evoluia ratei de înlocuire a forei de munc, la 1 ianuarie 2022, populaia dup domiciliu Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Structura etnică a popula‫܊‬iei, determinat doar în cadrul recensmintelor, pe baz de autodeclarare, indic faptul c în 2011, 85,98% din locuitorii oraului Hârlu

Pagina 19

erau de etnie român, 5,78% erau de etnie rom, 0,06 % erau de alte etnii, iar pentru 8,18% nu erau informaii disponibile. În ceea ce privete profilul confesional, majoritatea de 91,04% din populaia recenzat era compus din cretini ortodoci, urmai de 0,31% de religie romanocatolic, 0,17% Martorii lui Iehova, 0,28% alte religii, iar pentru 8,20% nu erau informaii disponibile. 2. Mi‫܈‬carea naturală ‫܈‬i migratorie a popula‫܊‬iei Pentru analiza evoluiei unei populaii dintr-un spaiu dat, este necesar s-i cunoatem structura, dar mai ales micarea ei, ce cuprinde dou componente: micarea natural i micarea migratorie. Principalii indicatori ai micrii naturale sunt natalitatea i mortalitatea, pe baza crora se calculeaz sporul natural, iar indicatorii micrii migratorii sunt ratele de sosiri i plecri la mia de locuitori, dintr-un teritoriu dat, pe baza crora se calculeaz sporul migrator. Prin însumarea celor dou sporuri aflm cum se modific volumul populaiei respective la momentul de referin ales, obinând sporul demografic, fie pozitiv, fie negativ. Natalitatea este msurat prin rata natalitii care reprezint numrul de copii nscui vii la 1000 locuitori într-o perioad determinat (1 an calendaristic, de regul). În oraul Hârlu, pe baza datelor puse la dispoziie de INS, în anul 2021, numrul nscuilor-vii a fost 161, ceea ce înseamn aproximativ 1,53% din totalul judeului (10.512 nscui-vii) i aproximativ 0,41% din totalul Regiunii Nord-Est. În perioada 2011-2021, numrul nscuilor-vii a oscilat atât la nivel local, cât i la nivel judeean i regional. Oraul Hârlu a înregistrat o cretere de 15% de la începutul perioadei de referin (140 nscui) la sfâritul acesteia (161 nscui). La nivelul judeului Iai, creterea a fost de 22%, la nivelul regiunii, creterea e de 7,9%, iar la nivel naional, s-a înregistrat o cretere de doar 0,3%. Dinamica numrului de nscui vii, în perioada 2011-2021, la nivel local, judeean i regional, este prezentat în figura de mai jos: Fig…Evoluia numrului nscui vii 2011-2021 – ora, regiune, jude

Pagina 20

Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Rata natalită‫܊‬ii reprezint numrul de nscui-vii dintr-un an raportat la populaia de la 1 iulie din statistica curent i se exprim în numr de nscui-vii la 1000 locuitori. În 2021, rata natalitii în oraul Hârlu a fost de 10,25‰, valoarea fiind inferioar valorii judeului Iai, îns superioar mediei regionale i naionale. În perioada 2011-2021, rata natalitii în oraul Hârlu, are o evoluie oscilant, valoarea din 2021 fiind mai sczut decât valoarea din anul 2011, dei natalitatea este în cretere, în aceeai perioad de referin. Aceasta se datoareaz faptului c, numrul locuitorilor cu domiciliu a crescut cu un procent mai mare decât numrul nscuilor-vii. Situaia comparativ, la nivel local, judeean, regional i naional, este prezentat în urmtoarea figur: Fig…Evoluia ratei natalitii

Pagina 21

Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Mortalitatea În anul 2021, numrul de decese în oraul Hârlu a ajuns la 153 de persoane, reprezentând aproximativ 1,32% din totalul judeean (11.587 persoane). Privind perioada analizat, între 2011-2019, numrul deceselor a fost oscilant, în 2019 oraul Hârlu înregistrând valori mai sczute fa de anul 2011. În contextul generat de pandemia COVID-19, care a afectat în mare msur populaia vulnerabil, cu vârste înaintate, în anul 2021 s-au înregistrat 153 decese, cel mai mare numr de decese din perioada analizat. Situaia comparativ, la nivel local, judeean, regional i naional, este prezentat în tabelul urmtor: Tabel...... Evoluia numrului deceselor 2011-2021 2011 2013 2015 2017 2019 2021 Evoluie 2021/2011 Oras +53% Hârlu 100 92 110 94 78 153 Jude Iasi 8146 8300 9123 9133 9051 11587 +42,24% Regiunea +36,10% Nord - Est 40996 41873 44136 44189 44294 55799 Romania 251439 250466 262981 262811 261445 336063 +33,66% Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date

Pagina 22

Rata mortalită‫܊‬ii reprezint numrul persoanelor decedate dintr-un an raportat la populaia de la 1 iulie din statistica curent i se exprim în numr de decese la 1000 locuitori. În perioada 2011 – 2019, rata mortalitii nu a oscilat foarte mult, în 2019, oraul Hârlu înregistrând valori mai sczute (5,33‰) fa de anul 2011 (7,99‰). În 2021, rata mortalitii în oraul Hârlu a fost de 9,74 decese la 1000 locuitori, fiind sub valorile înregistrate la nivel judeean, regional sau naional. Creterea numrului de decese din anul 2021, generat de pandemia COVID-19, a determinat creterea ratei mortaliti generale cu 21,9% fa de anul 2011. Fig…Evoluia ratei mortalitii Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Sporul natural Dimensiunile natalitii i mortalitii determin i configureaz evoluia sporului natural al unei populaii. Acesta se calculeaz ca diferena dintre numrul nscuilor-vii i numrul persoanelor decedate, în anul de referin. În perioada 2011-2021, în oraul Hârlu, sporul natural a fost oscilant, dar pozitiv. În anul 2021, sporul natural a fost de +8, comparativ cu valorile negative înregistrate la nivel judeean, regional sau naional. În anul 2021, pandemia COVID-19 îi pune amprenta, numrul mare de decese înregistrate determinând un spor natural de 5 ori mai mic fa de valoarea anului 2011. Totui, în perioada 2011 – 2019 sporul natural este în cretere, aspect pozitiv pentru oraul Hârlu. Tabel nr...... Evoluia sporului natural, 2011-2021 – ora, regiune, jude, ar 2011 2013 2015 2017 2019 2021

Pagina 23

Oras Hârlu 40 66 26 66 100 8 Jude Iasi 458 2728 1218 1935 2536 -1075 Regiunea Nord - Est -4595 2668 -3740 -2683 -1163 -16518 Romania -55197 -35534 -56791 -47883 -45978 -139205 Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Rata sporului natural al popula‫܊‬iei este indicatorul care msoar diferena algebric între rata natalitii i rata mortalitii generale a populaiei În perioada 2011-2021, rata sporului natural în oraul Hârlu a fost de 0,51‰, în scdere cu 84 puncte procentuale fa de 2011, când rata a fost de 3,19‰. În perioada 2011-2021, rata sporului natural în oraul Hârlu, are o evoluie oscilant, valoarea din 2021 fiind pozitiv, comparativ cu valorile negative înregistrate la nivel judeean, regional sau naional. Faptul c rata sporului natural este pozitiv, adic numrul celor nscui este mai mare decât numrul celor decedai, în fiecare an, înseamn c populaia se regenereaz i volumul ei crete constant. Fig…Evoluia ratei sporului natural al populaiei– ora, regiune, jude, ar Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Nup‫܊‬ialitate ‫܈‬i divor‫܊‬ialitate

Pagina 24

În ceea ce privete cstoriile, situaia local este una favorabil. Între anii 20112021, numrul cstoriilor a fost oscilant, dar în cretere, în anul 2011 s-au oficiat în oraul Hârlu, cu 121% mai multe cstorii fa de anul 2011. Procentul de cretere este cu mult mai mare fa de cel de la nivel judeean (+35.89%), regional (+22.62%) sau naional (+8.15%). Tabel nr..Evoluia numrului cstoriilor, 2011-2021 2011 2013 2015 2017 2019 2021 Evoluie 2021/2011 Oras Hârlu 52 60 58 84 71 115 +121.15% Jude Iasi 4291 4587 5511 6325 6691 5831 +35.89% Regiunea Nord - Est 18394 18889 21689 24102 23758 22554 +22.62% Romania 105599 107507 125454 142613 128610 114207 +8.15% Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Rata de nup‫܊‬ialitate este calculat prin raportarea numrului cstoriilor încheiate într-un an calendaristic, la populaia dup domiciliu la 1 iulie anul respectiv. În comparaie cu judeul Iai, cu regiunea Nord-Est i cu România, oraul Hârlu are o rat mai crescut de nupialitate, care a înregistrat o tendin oscilant, dar în cretere, atingând o valoare de 7,32 cstorii ce revin la 1000 locuitori în anul 2011, fa de 4,15 cstorii/1000 locuitori, în anul 2011. Situaia comparativ, la nivel local, judeean, regional i naional, este prezentat în figura urmtoare: Fig…Evoluia ratei de nupialitate, 2011-2021

Pagina 25

Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Divor‫܊‬uri În oraul Hârlu, pe baza datelor puse la dispoziie de INS, în anul 2021, numrul divorurilor a fost 22, ceea ce înseamn aproximativ 1,78% din totalul judeului (1239 divoruri) i aproximativ 0,46% din totalul Regiunii Nord-Est. În perioada 2011-2021, numrul divorurilor a oscilat atât la nivel local, cât i la nivel judeean i regional. Oraul Hârlu a înregistrat o cretere de 22,22% de la începutul perioadei de referin (18 divoruri) la sfâritul acesteia (22 nscui). La nivelul judeului Iai, creterea a fost de 28,13%, la nivelul regiunii, au sczut cu 21,58%, iar la nivel naional, s-a înregistrat o scdere de 24,47%. Dinamica numrului de divoruri, în perioada 2011-2021, la nivel local, judeean, regional i naional este prezentat în tabelul de mai jos: Tabel nr...Evoluia numarului divorurilor, 2011-2021 2011 2013 2015 2017 2019 2021 Evoluie 2021/2011 Oras Hârlu 18 26 21 22 26 22 +22.22% Jude Iasi 967 1094 1106 1103 1109 1239 +28.13% Regiunea Nord - Est 6153 5154 5602 5595 5301 4825 -21.58% Romania 35780 28507 31527 31147 30197 27024 -24.47% Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Rata de divor‫܊‬ialitate, care se calculeaz prin raportarea numrului cstoriilor desfcute în cursul unui an calendaristic la populaia dup domiciliu la 1 iulie anul respectiv, are o rat mai crescut în comparaie cu judeul Iai, cu regiunea Nord-Est i cu România. Totui, aceasta este mai sczut în anul 2021 fa de anul 2011, cu 2,77%, acest aspect datorându-se creterii populaiei dup domiciliu la 1 iulie. Fig…. Evoluia ratei de divorialitate, 2011-2021

Pagina 26

Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Migra‫܊‬ia A doua component a dinamicii populaiei este reprezentat de micarea migratorie cu cele dou componente ale sale: migraia intern i cea extern. La baza migraiei, fenomen complex, stau o multitudine de cauze. Cauze subiective, cum ar fi circumstanele economice nefavorabile, situaia politic i social care pot provoca presiuni psihologice asupra individului, generând dorina indivizilor de a cuta un loc de via care s le împlineasc aspiraiile. Cauze obiective, cum ar fi piaa muncii care s-a globalizat i a cunoscut o cretere fr precedent, determin pe de o parte nevoia atragerii de capital uman din exterior, iar pe de alt parte dorina de a emigra spre societi care ofer împlinirea cerinelor indivizilor. Având în vedere aceste considerente, odat cu deschiderea granielor, un segment important al populaiei a ales s emigreze în cutarea unui loc de munc mai bine pltit, a unui trai decent i modern. România continu s fie o ar de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de-a doua cauz principal a reducerii populaiei rii. Soldul migraiei internaionale în anul 2021 a fost negativ, numrul emigranilor depind numrul imigranilor cu puin peste 16 mii persoane2. Datele existente din surse administrative nu acoper întregul fenomen al emigraiei, existând o subevaluare sever a numrului de emigrani. Migra‫܊‬ia pe fondul schimbării re‫܈‬edin‫܊‬ei 2 INS, Comunica de presă Nr. 210/30 august 2022, pag. 2

Pagina 27

În perioada 2011 – 2021, numrul stabilirilor cu re‫܈‬edin‫܊‬a pe teritoriul oraului Hârlu a avut o evoluie oscilant, dar descendent, de la 138 stabiliri, la începutul perioadei de referin, la 51 stabiliri, la sfâritul acesteia. Comparativ, la nivelul judeului Iai, a crescut numrul stabilirilor cu reedina cu 74,3%, iar la nivelul regiunii, creterea e mai mic, de 18,35%, fa de anul 2011. În oraul Hârlu, pe baza datelor puse la dispoziie de INS, în anul 2021, numrul plecărilor cu re‫܈‬edin‫܊‬a a fost de 188, ceea ce înseamn aproximativ 2,57% din totalul judeului. În perioada 2011-2021, numrul plecrilor cu reedina a oscilat atât la nivel local, cât i la nivel judeean i regional. Oraul Hârlu a înregistrat o cretere de 82,52% de la începutul perioadei de referin (103 plecri cu reedina) la sfâritul acesteia (188 plecri cu reedina). La nivelul judeului Iai, creterea a fost de 83,52%, la nivelul regiunii, creterea e de 2,5%. Dinamica numrului schimbrilor de reedin, în perioada 2011-2021, la nivel local, judeean i regional, este prezentat în tabelul de mai jos: Tabel nr. .... Evoluia schimbrilor de reedin 2011 2013 2015 2017 2019 2021 Stabiliri de reedin Oras Hârlu 138 117 120 141 95 51 Jude Iai 6817 18381 18565 17481 16778 11882 Regiunea Nord - Est 22126 33837 33496 33319 33468 26187 Plecri cu resedina Oras Hârlu 103 165 188 225 225 188 Jude Iai 3993 6148 7003 8066 8815 7328 Regiunea Nord - Est 29256 39172 37641 38083 38325 29988 Soldul schimbrilor de reedina Oras Hârlu 35 -48 -68 -84 -130 -137 Jude Iai 2824 12233 11562 9415 7963 4554 Regiunea Nord - Est -7130 -5335 -4145 -4764 -4857 -3801 Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date În perioada 2011 – 2021, soldul migratoriu în funcie de schimbarea reedinei, înregistrat ca diferen dintre numrul stabilirilor cu reedina pe teritoriul oraului Hârlu i numrul plecrilor cu reedina de pe teritoriul oraului Hârlu, a evoluat în sens ascendent în fiecare an, înregistrând valori negative în aproape toi anii analizai. Valorile negative ale soldului migratoriu în funcie de schimbarea reedinei, înregistrate

Pagina 28

în perioada 2011 – 2021, indic tendine de diminuare a efectivului populaiei la nivelul oraului Hârlu. Evoluia soldului migratoriu în funcie de schimbarea reedinei înregistrat la nivelul oraului Hârlu, în perioada 2011 – 2021, este reprezentat prin urmtoarea figur: Fig. nr.... Evoluia soldului schimbrilor de reedina, oraul Hârlu Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Migra‫܊‬ia pe fondul schimbării de domiciliu (inclusiv migraĠia internaĠională) Numrul total al stabilirilor cu domiciliul se refer la persoanele care au sosit în localitate i fac dovada c au asigurat locuin în acea localitate (schimbrile de domiciliu în cadrul aceleiai localiti nu sunt incluse, iar datele includ migraia internaional). În perioada 2011 – 2021, numrul stabilirilor cu domiciliul pe teritoriul oraului Hârlu a avut o evoluie oscilant, dar cresctoare, de la 181 stabiliri, la începutul perioadei de referin, la 761 stabiliri, la sfâritul acesteia. Comparativ, la nivelul judeului Iai, a crescut numrul stabilirilor cu domiciliu cu 105,33%, iar la nivelul regiunii, creterea e mai mic, de 61,41%, fa de anul 2011. În oraul Hârlu, pe baza datelor puse la dispoziie de INS, în anul 2021, numrul plecărilor cu domiciliu (inclusiv migraia extern) a fost de 362, ceea ce înseamn aproximativ 1,58% din totalul judeului. În perioada 2011-2021, numrul plecrilor cu domiciliu a crescut atât la nivel local, cât i la nivel judeean i regional. Oraul Hârlu a înregistrat o cretere de

Pagina 29

85,64% de la începutul perioadei de referin (195 plecri cu domiciliu) la sfâritul acesteia (362 plecri cu domiciliu). La nivelul judeului Iai, creterea a fost de 69,76%, iar la nivelul regiunii, creterea e de 37,86%. Dinamica numrului schimbrilor de domiciliu, în perioada 2011-2021, la nivel local, judeean i regional, este prezentat în tabelul de mai jos: Tabel nr.....Evoluia schimbrilor de domiciliu (inclusiv migraia internaional) 2011 2013 2015 2017 2019 2021 Stabiliri de domiciliul (inclusiv migraia internaional) Oras Hârlu 181 198 202 730 1519 761 Jude Iasi 15299 29300 26747 27447 33316 31414 Regiunea Nord - Est 54780 79624 74864 89290 101395 88418 Plecari cu domiciliul (inclusiv migraia internaional) Oras Hârlu 195 217 303 273 436 362 Jude Iasi 13537 15713 17516 18702 21761 22981 Regiunea Nord - Est 56831 62366 65236 69636 78887 78350 Soldul schimbarilor de domiciliu (inclusiv migraia internaional) Oras Hârlu -14 -19 -101 457 1083 399 Jude Iasi 1762 13587 9231 8745 11555 8433 Regiunea Nord - Est -2051 17258 9628 19654 22508 10068 Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date În perioada 2011 – 2021, soldul schimbărilor de domiciliu, înregistrat ca diferen dintre numrul stabilirilor cu domiciliu pe teritoriul oraului Hârlu i numrul plecrilor cu domiciliu de pe teritoriul oraului Hârlu, a avut o evoluie oscilant, înregistrând valori negative în primii ani analizai, i valori pozitive în ultimii ani. Valorile pozitive ale soldului migratoriu în funcie de schimbarea domiciliului indic tendine de majorare a efectivului populaiei la nivelul oraului Hârlu. Evoluia soldului migratoriu în funcie de schimbarea domiciliului înregistrat la nivelul oraului Hârlu, în perioada 2011 – 2021, este reprezentat prin urmtoarea figur: Fig. nr.... Evoluia soldului schimbrilor de domiciliu (inclusiv migraia internaional)

Pagina 30

Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date 3. Zone dezavantajate din punct de vedere socio-economic ‫܈‬i incluziune socială Indicele dezvoltrii umane locale (IDUL), dezvoltat de Banca Mondial, msoar capitalul total al localitilor, considerat din perspectiva dimensiunilor sale umane, de stare de sntate, vitale i materiale, i permite compararea unor uniti teritoriale foarte diferite, urbane i rurale, mari sau mici. În anul 20183, indicele de dezvoltare uman local al oraului Hârlu era 51,6 ocupând astfel ultimul loc între cele 5 localiti urbane din judeul Iai, urmat de oraul Podul Iloaiei, cu o valoare a IDUL – 54.2, având un nivel de dezvoltare mediu-inferior. Guvernul României i Banca Mondial în studiul „Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România“ au definit zonele urbane „marginalizate“ ca fiind zone din interiorul oraelor i municipiilor care nu satisfac un standard corespunztor pe nici unul din cele trei criterii, adic: au deficit de capital uman; au un nivel sczut de ocupare formal; ofer condiii improprii de locuire. Iar în ceea ce privete zonele urbane „dezavantajate“ sunt, prin definiie, zone din interiorul oraelor i municipiilor care nu ating un standard corespunztor privind capitalul uman (educaie, starea de sntate, mrimea i compoziia gospodriei), ocuparea i condiiile de locuire. Zone urbane marginalizate se gsesc în toate tipurile de orae, fie ele mici, medii sau mari i în toate regiunile rii. Totui, ponderea populaiei ce triete în sectoare de recensmânt marginalizate este de peste zece ori mai ridicat în oraele foarte mici (< 10.000 de locuitori) comparativ cu Bucureti. În 56 orae nu sunt identificate zone marginalizate, dar în cinci orae (Aninoasa (judeul Hunedoara), Podu Iloaiei (judeul 3 Politica urbană a României, Anexa 1 la livrabilul aferent subactivităаii 2.1

Pagina 31

Iai), Budeti (judeul Clrai), Bneasa (judeul Constana) i tefneti (judeul Botoani)) peste o treime (pân la 47%) din populaie triete în astfel de zone4. Tabel nr….. Distribuia populaiei urbane în funcie de regiune i situarea în zone urbane dezavantajate % % % % % % Tota în în zone în zone în zone în în l Indicatori zone dezavanta dezavanta dezavanta zone alte urb nedezavant jate pe jate pe jate pe marginali zone an cheie ajate locuire ocupare capital zate urba (%) uman ne Populaia 67,8 5,2 9,9 11,7 3,2 2,3 100 (populaia rezident) NordǦEst 59,6 5,7 12,5 14,8 4,3 3,1 100 SudǦEst 62,4 4,2 16,4 11,1 4,2 1,6 100 Sud 65,9 2,9 13,8 13,1 2,9 1,4 100 Muntenia SudǦVest 62,8 2,2 20,4 10,6 2,5 1,5 100 Vest 63,8 5,4 9,4 14,8 3,7 2,9 100 NordǦVest 70,2 5,7 4,9 13,3 3,1 2,8 100 Centru 71,2 5,0 7,2 10,3 4,3 2,0 100 BucuretiǦ 78,9 7,9 1,7 7,7 1,2 2,7 100 Ilfov Sursa: Atlasul zonelor urbane marginalizate, pag. 8 Regiunea Nord – Est alturi de regiunea Centru i Sud-Est se confrunt cu cele mai mari rate ale populaiei marginalizate respectiv 4,3% ‫܈‬i 4,2%, în timp ce celelalte regiuni prezint rate egale sau mai mici decât media naional de 3,2%. Conform Atlasului zonelor urbane marginalizate din România, în judeul Iai, 68,23% din populaie triete în zone nedezavantajate dar exist i un procent de 3,58% din populaie ce triete în zone marginalizate. Din populaia dezavantajat, 10,98% este dezavantajat pe locuire, 2,77% pe ocupare, iar 6,84% pe capital uman. În acelai timp, doar 30,56% din populaia oraului Hârlu nu triete în zone dezavantajate, raportat la populaia stabil din 2011 (10.905). Din populaia dezavantajat, 2,71% este dezavantajat din punct de vedere al locuirii i 26,24% din punct de vedere al capitalului uman. 31,33% din populaia oraului Hârlu triete în zone marginalizate. 4 Atlas zone urbane marginalizate, pag 7

Pagina 32

Indiferent de tipul din care fac parte, zonele urbane marginalizate (ZUM) sunt adevrate pungi de excluziune social care concentreaz persoane cu nivel sczut de capital uman (nivel sczut de educaie, stare precar de sntate, numr ridicat de copii), cu nivel sczut de ocupare în sectorul formal i condiii precare de locuire. Populaia de etnie rrom este bine reprezentat la nivelul comunitii oraului Hârlu, suferind de un fenomen de marginalizare i de excluziune social generat în principal de prejudecile oamenilor. Cei mai expui acestor forme de discriminare sunt copiii care încearc s urmeze formele de învmânt i unde sunt expui direct contactului cu ali copii. Astfel, sunt necesare programe dedicate colilor cu psihologi specializai pe psihologia copilului pentru a putea transmite mesaje corecte i pentru a putea realiza incluziunea social a copilului rrom. Zonele marginalizate i aezrile informale necesit o abordare adaptat la condiiile de trai din comunitile identificate, atât prin investiii în infrastructura - de la asigurarea serviciilor publice de baza la preuri accesibile, la managementul deeurilor i la regenerarea fondului construit sau construirea de noi locuine sociale, cât i prin programe de dezvoltare comunitar i integrare social – programe de recalificare, asisten social, accesul la educaie. 5 Reprezentarea zonelor în teritoriu, pe tipul marginalizrii i tipul comunitilor marginalizate, este redat în imaginile de mai jos: Sursa: Atlasul zonelor urbane marginalizate, pag. 69 5 Politica Urbană a României, Livrabilul 3 – Contribuаii la Politica Urbană 2020-2035, Document însoаitor 8: Marginalizare, sărăcie Юi excluzune în oraЮele româneЮti.

Pagina 33

Populaia care triete în zone marginalizate se regsete în zone de tip mahala cu case (zona Nomazi), dar i în zone de tip ghetou în foste colonii de muncitori (zona Eternitatea) i în zone tip ghetou cu blocuri. 4. Concluzii, provocări, resurse ‫܈‬i tendin‫܊‬e Oraul Hârlu avea, la 1 ianuarie 2022, o populaie stabil de 15.946 locuitori, dup domiciliu, reprezentând 1,62% din populaia judeului Iai i 0,7% din populaia României. În perioada 2015-2022, populaia oraului Hârlu a crescut cu 27,47%, în timp ce populaia României a sczut cu 1,36%. Aceast cretere se datoreaz, în principal, solicitrilor cetenilor români originari din Republica Moldova, care au solicitat stabilirea domiciliului în oraul Hârlu. Ponderea populaiei tinere este mai mare, la fel ca i cea a populaiei adulte, rezultând într-o pondere mai redus a populaiei vârstnice. Se observ c, fenomenul de îmbtrânire demografic este mai puin accentuat la nivelul oraului Hârlu, reprezentând un avantaj fa de celelalte zone ale rii. Valoarea sczând a ratei de înlocuire a forei de munc, în ultimii 6 ani, reprezint o vulnerabilitate important a oraului Hârlu pe termen mediu i lung întrucât, în lipsa unei politici de atragere de for de munc i/ sau de consolidare a populaiei tinere, ridic problema unui deficit de for de munc de aproximativ 30% în aproape 15 ani. În perioada 2011 – 2019 sporul natural este în cretere, aspect pozitiv pentru oraul Hârlu, iar rata sporului natural este pozitiv, deci, numrul celor nscui este mai mare decât numrul celor decedai, în fiecare an, înseamn c populaia se regenereaz i volumul ei crete constant. Valorile negative ale soldului migratoriu în funcie de schimbarea reedinei, înregistrate în perioada 2011 – 2021, indic tendine de diminuare a efectivului populaiei la nivelul oraului Hârlu. Conform Atlasului zonelor urbane marginalizate din România, 30,56% din populaia oraului Hârlu nu triete în zone dezavantajate, raportat la populaia stabil din 2011 (10.905). Din populaia dezavantajat, 2,71% este dezavantajat din punct de vedere al locuirii i 26,24% din punct de vedere al capitalului uman. 31,33% din populaia oraului Hârlu triete în zone marginalizate.

Pagina 34

II. Profil economic 1. Context economic na‫܊‬ional, regional ‫܈‬i jude‫܊‬ean Context economic na‫܊‬ional În ultimii ani România face parte din economiile din Europa cu cea mai rapid cretere economic, atingând un nivel de prosperitate impresionant în ultimele dou decenii. Cu toate acestea, ocurile induse de pandemia COVID-19 i rzboiul din Ucraina au scos în eviden deficienele structurale din economie. Printre acestea se numr srcia persistent i disparitile în ceea ce privete oportunitile economice între regiuni i între zonele urbane i cele rurale, rigiditile structurale ale pieelor bunurilor i forei de munc, deficienele politicii fiscale i constrângerile instituionale semnificative care împiedic utilizarea eficient a resurselor. Produsul intern brut (P.I.B.) estimat, al României, pentru anul 2021 – date semidefinitive a fost de 1187402,4 milioane lei preuri curente, în cretere – în termeni reali – cu 5,8% fa de anul 2020. 6 Pe baza principalilor indicatori macroeconomici naionali se observ faptul c România continu evoluia sa puternic din ultimii 15, cu scurte întreruperi în perioada 2009-2010 cauzat de precedenta criz financiar i economic global, precum i în 2020, cauzat de criza Covid 19. Fig... Evoluia Produsului intern brut în perioada 2005-2021 - modificri fa de anul precedent (%) Sursa: Institutul Naрional de Statistică, Comunicat de presă, Nr. 324 din 21.12.2022 6 INS Comunicat de presă, Nr. 324 din 21.12.2022, pag. 1

Pagina 35

Se observ c România face parte din categoria rilor europene care reuesc s se redreseze rapid dup efectele pandemiei, având în vedere creterea cu 5,8% a P.I.B. -ului în anul 2021, fa de anul 2020, atunci când a fost atins vârful crizei economice provocate de pandemia de COVID-19. Pe baza datelor Comunicatului INS, Nr. 324 din 21.12.2022, analizând formarea Produsului Intern Brut, în 2021, cele mai importante ramuri economice care au influienat favorabil indicatorul sunt: industria (20,5%), comer cu ridicata i cu amnuntul; repararea autovehiculelor i motocicletelor; transport i depozitare; hoteluri i restaurante (18,6%), administraie public i aprare; asigurri sociale din sistemul public; învmânt; sntate i asisten social (14,1%). Cele mai mici contribuii la formarea Produsului Intern Brut le-au avut: activitile de spectacole, culturale i recreative; reparaii de produse de uz casnic i alte servicii (2,6%) i Intermedieri financiare i asigurri (2,8%). În 2021, contribuia taxelor nete la formarea Produsului Intern Brut este de 9,7%. Comparativ cu anul 2021, cele mai importante modificri au înregistrat urmtoarele ramuri econimice: Comer cu ridicata i cu amnuntul; repararea autovehiculelor i motocicletelor; transport i depozitare; hoteluri i restaurante, care au avut o cretere de +1,8% i Industria, care a crescut cu 1,3%. În ceea ce privete produsului intern brut (P.I.B.) pe locuitor, tendina ascendent din ultimul deceniu a fost întrerupt în cursul anului 2020, ca urmare a crizei pandemice. Cu toate acestea, decalajul fa de zona euro a continuat s se diminueze, pe fondul unei contracii de mai mic amploare a indicatorului în cazul României. În cursul anului 2021, ca urmare a redresrii vizibile a activitii economice în cazul ambelor economii, indicatorii au recuperat contraciile suferite, depind uor valorile de dinaintea pandemiei de COVID-19. Conform datelor provizorii emise de Institutul Naional de Statistic, P.I.B. pe locuitor în 2022 a ajuns la valoarea istoric de 74033,7 lei. Tabel….Evoluia P.I.B. pe locuitor, 2010-2022, România, lei

Pagina 36

Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Dispersia P.I.B. pe cap de locuitor între statele membre ale UE este remarcabil. În anul 2022, P.I.B. pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumprare (PPS) a variat între 59% din media UE în Bulgaria i 261% în Luxemburg, potrivit datelor Eurostat (estimri preliminare). Indicatorul României a urcat în anul 2022 la 77%, astfel c ara noastr a ajuns la acelai nivel cu Ungaria i Portugalia. Totui, situm, înc, partea a doua a clasamentului, cu doar cinci ri care au procente sub cel înregistrat de România.

Pagina 37

Fig…. P.I.B. pe locuitor, 2022, EU = 100 Sursa: Eurostat, date provizorii, prelucrare date Din datele publicate pentru anul 2021 de Eurostat reiese faptul c România se afla în aceeai categorie cu Polonia, Ungaria, Portugalia i Letonia în ceea ce privete P.I.B.-ul pe cap de locuitor. În aceste ri, indicatorul menionat s-a situat la peste 70 la sut din nivelul zonei euro. Pe termen mai lung, putem spune c România a fcut cale lung având în vedere c P.I.B.-ul pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumprare al rii la aderarea în UE reprezenta mai puin de 40% din media UE, iar pân la sfâritul anului 2021 valoarea era de 74%. Pe baza datelor provizorii emise de INS, cifra totală a comerĠului exterior al României a fost, în 2022, de 218.007 milione de euro, în cretere cu 26% fa de 2021, exportul înregistrând 91.953 milione de euro – o cretere cu 23%, iar importul de 126.054 milioane de euro, în cretere cu 28%. Acesta a fost un an record din punct de vedere al schimburilor comerciale ale României, atât pe partea de import, cât i pe partea de export. Din punct de vedere al exportului, România se situeaz pe locul 15

Pagina 38

între cele 27 de state ale Uniunii Europene, iar deficitul balanei comerciale este de 34.101 milionane euro. Datorit exportului net negativ înregistrat an de an, volumul importului de bunuri i servicii depind exportul, comerul exterior al României are o contribuie negativ la creterea P.I.B.. Fig….Evoluia comerului internaional, România, 2018-2022, milioane euro Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date România a beneficiat de o cretere economic semnificativ prin aderarea la UE în anul 2007, aceasta a promovat comerul internaional cu ceilali membri ai uniunii. Principalul partener de afaceri al României este Germania. Acesta a contribuit, în anul 2022, cu 19,85% la export i cu 17,79% la importul României. Al doilea partener de afaceri important este Italia. Acesta a participat în anul 2022 la exportul românesc cu 10,06%. Dimpotriv, la import participat cu 8,18%. Cooperarea reciproc dintre aceste dou ri joac astfel un rol important pentru economia româneasc, dei importana comerului cu Italia în ultimii ani a sczut uor. Pentru România este important i colaborarea cu Ungaria care particip la comerul internaional – export cu 7,39% i, de asemenea, Bulgaria care particip la comerul internaional - import cu 6,99%. Tabel... Primii 10 parteneri de export i import din România, 2022 Exporturi Importuri пara Cota de export пara Cota de import Germania 19.85% Germania 17.79% Italia 10.06% Italia 8.18% Ungaria 7.39% Bulgaria 6.99% Franta 6.01% Ungaria 6.50%

Pagina 39

Bulgaria 3.89% Polonia 5.90% Polonia 3.81% China 5.85% Olanda 3.52% Turcia 4.80% Spania 3.10% Olanda 3.98% Turcia 3.07% Franta 3.88% Republica Ceha 2.89% Austria 3.17% Total 63.58% 67.04% Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date O pondere important în structura importurilor i a exporturilor este deinut de urmtoarele grupe de produse: • Maini i echipamente de transport: 41.69% (export), 32.82% (import); • Mrfuri manufacturate în principal dup materia prim: 16.69% (export), 17.84% (import); • Articole manufacturate diverse: 12.82% (export), 10.45% (import). Conform analizei ”The Atlas of Economic”, realizat de Universiti Harvard, economia României este cotat a fi a 19-a cea mai complex i sofisticat din lume, la mic distan de Italia (locul 16), China (17) i Frana (18). Analiza a fost realizat pe baza datelor anului 2020 iar indicatorul analizat – complexitatea unei economii - analizeaz ce i cum produce i mai ales cât de sofisticate sunt produsele i serviciile pe care o ar le export. Se remarc o ascensiune a României în ultimii ani în clasament, de pe locul 39 la începutul anilor 2000, urcând pe locul 24 în 2017, pe 23, 21 i apoi 19, în fiecare dintre anii care au urmat. Cele mai importante exporturi de bunuri ale României sunt reprezentate de produsele de complexitate ridicat i moderat, automobile, piese auto, echipamente electrice, produse chimice etc. Anul 2022 a marcat o nou cretere a deficitului de cont curent pân la 26,57 miliarde de euro, cu 9 miliarde euro mai mult decât în 2021. Deficitul de cont curent scoate în eviden un dezechilibru structural la nivel de economii i investiii. Contul curent include, pe lâng balana comercial i veniturile din producie i transferurile unilaterale nete din strintate. Context economic Regiunea Nord-Est Produsul intern brut a avut o dinamic pozitiv în perioada 2016-2020, i în special în anul 2017, înregistrând o cretere susinut atât la nivel regional cât i la nivelul judeului Iai. Ultimele date statistice disponibile pentru produsul intern brut la nivel regional i judeean sunt pentru anul 2020, date provizorii. Principalul motor al creterii economice l-a constituit consumul individual al populaiei. Se observ faptul c, în anul 2020, creterea P.I.B.-ului are valoarile cele mai mici din intervalul analizat, acest fapt datorându-se efectelor crizei Covid 19.

Pagina 40

Tabel nr.… Evoluia P.I.B., Regiunea Nord-Est i Judeul Iai Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Rata de cretere a produsului intern brut a fost pozitiv în întreaga perioad, cu un ritm de cretere la nivel regional variabil în comparaie cu ritmul de cretere de la nivelul judeului. Astfel, în anul 2017 rata de cretere la nivel regional a fost de 16,29%, iar la nivelul judeului a fost de 22,34%, i se constituie în maxime pentru intregul interval 2016-2020. Aportul regiunii la produsul intern brut naional este redus i constant, în jurul valorii de 10%. În 2020, regiunea ocupa locul 5 din 8 ca valoare a P.I.B.-ului, clasânduse astfel pe ultimele locuri la nivel naional, dup Regiunea Bucureti – Ilfov, Regiunea Nord-Vest, Regiunea Sud-Muntenia i Regiunea Centru. Principalele cauze sunt: - un nivel inferior al productivitii muncii în regiune fa de valoarea medie naional, efect direct al nivelului sczut de competitivitate; - dei nivelul de ocupare în regiune este relativ ridicat, într-o cot foarte ridicat este asigurat de activitile practicate în agricultur, adesea caracterizate printr-o valoare adaugat scazut i în unele cazuri dedicate autoconsumului. Pentru perioada 2021-2025 exist o proiecie a acestui indicator realizat de ctre Comisia Naional de Strategie i Prognoz în materialul intitulat „Proiecia principalilor indicatori economico- sociali în profil teritorial 2021-2025 (ianuarie 2022)”. Conform previziunii realizate, economia regional i cea a judeului Iai, ar urma ca, începand cu anul 2021 s înregistreze anual rate de cretere pozitive, inferioare fa de cele naionale. Dei regiunea are cea mai mare populaie dintre toate regiunile i un nivel ridicat al populaiei ocupate, aportul la Produsul Intern Brut naional este de aproximativ 10%, constant în perioada 2016-2020. Contribuia celor 6 judee la formarea produsului intern

Pagina 41

brut regional difer sensibil, fiind în strâns corelaie cu greutatea economic i cu cea demografic ale acestora. La nivelul anului 2020, cel mai mare aport la realizarea P.I.B. regional îl aduc judeele Iai (31,92%) i Bacu (18,87%). Practic, cele dou judee realizeaz jumtate din avuia regional. Judeele Suceava i Neam asigur aporturi de 18,35%, respectiv 13,25%, în timp ce cele mai mici aporturi sunt ale judeelor Botoani (cu 9,39%) i Vaslui (cu 8,23%). Fig….Contribuia judeelor la P.I.B. regional, 2020 Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Un alt indicator care furnizeaz informaii relevante cu privire la situaia economic a regiunii este produsul intern brut regional pe locuitor, întrucât elimin influena dimensiunii absolute a populaiei, facilitând comparaiile între diferite regiuni. P.I.B.-ul pe cap de locuitor este un indicator economic general al nivelului de trai. Fig….PIB pe locuitor pe regiuni, 2020, lei

Pagina 42

Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Din figura de mai sus se observ c Regiunea Nord-Est este ultima dintre regiunile de dezvoltare ale Romaniei, în raport cu produsul intern brut pe locuitor. Practic, indicele de disparitate pentru orizontul de timp analizat este de 3,5 ori mai mic fa de Regiunea Bucureti-Ilfov. În acelai timp, urmtoarea regiune clasat (SudMuntenia) figureaz cu o valoare cu aproximativ 12,9 puncte procentuale mai mare fa de cel al Regiunii Nord-Est. Tabel nr....Evoluia PIB pe locuitor, 2016-2020, lei 2016 2017 2018 2019 20207 România 38164.9 43465.7 49223.3 54851.1 55361.2 Regiunea Nord-Est 23388 27341.1 31170.9 35092.8 36316.4 Indicele de disparitate8 61.28% 62.90% 63.33% 63.98% 65.60% Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date În perioada 2016-2020, Produsul Intern Brut regional pe cap de locuitor a crescut în termeni nominali de la 23.388 lei la 36.316,4 lei, urmând trendul existent la nivel national. Analiza indicelui de disparitate al produsului intern brut regional pe locuitor 7 Date provizorii 8 Indicele de disparitate a fost calculat ca raport între produsul intern brut pe locuitor la nivel de regiune úi produsul intern brut pe locuitor la nivel naĠional.

Pagina 43

pentru perioada 2016 – 2020, arat c valoarea acestui indicator are o evoluie cresctoare, dar valorile sunt inferioare mediei naionale (indice naional = 100). Structura economică a Regiunii Nord-Est a suferit modificri substaniale în ultimii 15 ani. Ponderile unor sectoare economice de baz, precum agricultura, industria extractiv, industria prelucrtoare grea s-au redus mult, crescând în schimb ponderea altor ramuri economice i a celor din sectorul teriar, în particular. Tabel….Evoluia structurii valorii adugate brute (VAB) la nivelul Regiunii Nord-Est, 2005-2020 Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Comparând contribuia adus de fiecare sector economic la constituirea valorii adaugate brute regionale, în anul 2020 comparativ cu anul 2005, se constat c: agricultura i-a redus semnificativ ponderea în valoarea adugat brut la nivel regional de la 15,73% în 2005 la 7,47% în 2020. Dei ponderea populaiei ocupate în agricultur rmâne ridicat (45%), contribuia acestei ramuri la valoarea adugat brut a fost în anul 2020 de numai 7,47%, datorit nivelului sczut de productivitate, al practicrii în mare msur a agriculturii de subzisten i autoconsumului. Ponderea industriei a sczut, la nivel regional, de la 24,9% la 17,73%, având un nivel inferior fa de situaia existent la nivel naional (22,05%). Sectorul serviciilor are o contribuie important la formarea produsului intern brut regional, având o dezvoltare semnificativ în ultimii ani, de la 52,38% (în 2005) la 66,63%, în 2020. Domeniile care au înregistrat cele mai mari creteri sunt Informaii i comunicaii, Activiti profesionale, tiinifice i tehnice i Administraie public i aprare. În ultimii ani, potrivit datelor statistice la nivel regional, ponderea principal în economia regiunii

Pagina 44

o dein micro-întreprinderile, întreprinderile mici i mijlocii. Majoritatea întreprinderilor mari activeaz în industria prelucrtoare, construcii, transport i depozitare. Economia Regiunii Nord-Est are un profil industrial în descretere ce poate fi evideniat atât prin contribuia relativ sczut a industriei la formarea produsului intern brut, cât i prin ponderea în scdere a populaiei ocupate în sectorul secundar al economiei. Performana economic a Regiunii Nord-Est, din ultima perioad o plaseaz pe una din ultimele zece poziii din Uniunea Europeana. Context economic jude‫܊‬ul Ia‫܈‬i La nivelul judeului Iai, PIB-ul regional era, la nivelul anului 2020, de 36.801,1 milioane lei, iar PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat o valoare de 46359,0 lei/locuitor. Comparând cu celelalte judee ale regiunii se observ c judeul Iai este cel mai bine dezvoltat jude al Regiunii Nord-Est, având un Produs Intern Brut mai mare decât toate judeele componente ale acestei regiuni, în fiecare an al perioadei 2017-2020. Analizând în continuare evoluia i structura Valorii Adugate Brute (VAB), ce reflect în mod mai real performana economic a judeului Iai, observm aceeai tendin de cretere în ultimii patru ani (2017-2020), pe baza datelor disponibile în Anuarul statistic al Judeului Iai 2022. Astfel, în anul 2020, valoarea VAB a atins cifra de 33.356,9 mil. lei, cu 29,99% mai mult decât în anul 2017, ceea ce reprezint un câtig din perspectiva utilizrii resurselor. Totodat, aceast rat de cretere a VAB denot un ritm de dezvoltare superior mediei naionale (+25,60%) i similar mediei regionale (+30,79%). Tabel…Evoluia VAB 2017-2020, milioane lei 2017 2018 2019 2020 Evoluie 2020/2017 Judeul Iai 25.660,4 28.527 32.544,5 33.356,9 +29.99% Regiunea NordEst 79.895,2 90.556,7 101.449,4 104.491,2 +30.79% România 770.366,8 867.424,4 962.376,7 967.600 +25.60% Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Structura VAB în anul 2020 în judeul Iai explic i evoluia pozitiv considerabil observat. La nivel judeean, în anul 2020, cel mai mare aport la constituirea VAB l-a avut sectorul Serviciilor cu o pondere de 74,42% - nivel superior celui regional (66,63%) i cu 6% mai mult fa de nivelul din 2017. Urmeaz Industria, care contribuie cu 13,92% la formarea VAB judeean, fiind un sector aflat în scdere în perioada 2017-2020. Construciile contribuie la realizarea VAB cu 8,19%, fiind în

Pagina 45

cretere fa de anul 2017, având o valoare similar cu cea de la nivelul Regiunii NordEst. Agricultura i-a redus ponderea în valoarea adugat brut la nivel judeean de la 4,08% în 2017 la 3,47% în 2020, contribuind la tendina de descretere de la nivel regional. Fig…..Evoluia VAB, judeul Iai, 2017-2020 Sursa: Institutul Naрional de Statistică, Anuarul statistic al Judeрului Iaоi 2022 – prelucrare date Structura economiei din punct de vedere al principalelor activiti economice desfurate la nivel judeean este analizat în continuare, prin prisma unor indicatori, precum: numrul de uniti locale active, cifra de afaceri, respectiv numrul mediu de salariai. Astfel, din punct de vedere al numrului de întreprinderi active, principalele activiti economice existente la nivelul judeului Iai în anul 2021 erau urmtoarele:  Comer cu ridicata i cu amnuntul; Repararea autovehiculelor i motocicletelor - 5.661 uniti,

Pagina 46

 Activiti profesionale, tiinifice i tehnice - 2.759 uniti,  Construcii - 2.626 uniti. La nivelul anului 2021, principalele activiti economice din punct de vedere al cifrei de afaceri erau urmtoarele:  Comer cu ridicata i cu amnuntul; Repararea autovehiculelor i motocicletelor – 20.294 milioane lei,  Industria prelucrtoare - 8.378 milioane lei,  Construcii – 4.584 milioane lei. Din punct de vedere al numrului de salariai, principalele activiti economice derulate în anul 2020 în judeul Iai erau urmtoarele:  Comer cu ridicata i cu amnuntul; repararea autovehiculelor i motocicletelor – 28.303 salariai,  Industrie – 24.597 salariai,  Construcii – 18.773 salariai. 2 Profilul economic Profilul economic descrie cadrul general la care se raporteaz oraul Hârlu, din punct de vedere al urmtoarelor elemente, aferente judeului Iai: • Numrul companiilor active pe domenii de activitate, la nivel judeean; • Evoluia cifrei de afaceri din unitile locale active, pe activitai, din jude; Pentru definirea dinamicii fenomenului economic la nivelul comunitii, realizarea analizei economice i sociale a oraului Hârlu se bazeaz pe raportul dintre populaia activ implicat în activitatea economic pe de o parte i cifrele de afaceri la nivel de sectoare economice pe de alt parte. Numrul întreprinderilor reprezint un indicator care semnaleaz intensitatea spiritului antreprenorial dintr-un anumit teritoriu. Astfel, în anul 2021, la nivelul judeului Iai erau înregistrai 21.966 ageni economici, reprezentând 3,36% din totalul întreprinderilor active de la nivel naional, dintre care: • Microîntreprinderi - între 0 i 9 angajai: 19.966 firme • Întreprinderi mici - între 10 i 49 angajai: 1.716 firme • Întreprinderi mijlocii - între 50 i 249 angajai: 243 firme • Întreprinderi mari - între 250 i 999 angajai: 41 firme.

Pagina 47

La nivelul judeului Iai, în mixul sectorial, comerul deine ponderea cea mai mare, respectiv 25,77%, urmat de Activiti profesionale, stiintifice i tehnice, în procent de 12,56%, i de Construcii, în procent de 11,95%. Numrul întreprinderilor active pe activiti ale economiei naionale la nivelul judeului Iai, a crescut în perioada 2017-2021, cu 28,3%, de la 17.121 firme la 21.966 firme în 2021. Tabel.....Evoluia numrului întreprinderilor active pe activiti, jud. Iai, 2017-2021 Activiti ale economiei 2017 2018 2019 2020 2021 naionale A Agricultura, silvicultura si pescuit 482 473 447 473 507 B Industria extractiva 12 13 13 12 13 C Industria prelucratoare 1424 1514 1607 1761 1725 D Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda 21 18 15 16 19 E Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare 62 64 62 62 56 F Constructii 1630 1859 2057 2386 2626 G Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor 5382 5471 5345 5558 5661 H Transport si depozitare 1236 1355 1438 1672 1906 I Hoteluri si restaurante 690 726 720 775 794 J Informatii si comunicatii 949 1062 1115 1298 1480 K Intermedieri financiare si asigurari 248 249 232 225 254 L Tranzactii imobiliare 592 628 694 752 890 M Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 2060 2235 2354 2569 2759 N Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 652 671 727 787 844 P Invatamant 192 215 253 293 331 Q Sanatate si asistenta sociala 626 733 779 906 1023 R Activitati de spectacole, culturale si recreative 389 396 345 389 365 S Alte activitati de servicii 474 539 623 683 713 TOTAL 17121 18221 18826 20617 21966

Pagina 48

Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Distribuia întreprinderilor active pe activiti ale economiei naionale se prezint dup cum urmeaz: Fig.... Ponderea întreprinderilor active pe activiti ale economiei naionale, judeul Iai, 2021 Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Valoarea cifrei de afaceri din unitile locale active, pe activitai ale economiei naionale, în perioada 2017-2021 are o evoluie cresctoare, cu excepia anului 2020. Astfel, la nivel total, cifra de afaceri a crescut în anul 2021 cu aproape 48% fa de anul 2017. În contextul generat de pandemia COVID-19, care a afectat i economia

Pagina 49

româneasc, în anul 2020 cifra de afaceri a avut valoarea cea mai mic din perioada analizat, sczând fa de anul 2019 cu 1,44%. Tabel.....Evoluia cifrei de afaceri din unitile locale active, pe activitai, jud. Iai, 2017- 2021, milioane lei Activiti ale economiei 2017 2018 2019 2020 20219 naionale B Industria extractiva 23 44 519 204 181 C Industria prelucratoare 7360 7860 8011 7251 8378 D Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat 172 161 202 175 214 E Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare 480 533 486 483 690 F Constructii 2232 2696 3986 4351 4584 G Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor 13533 15933 17270 17514 20294 H Transport si depozitare 1349 1755 1941 1952 2385 I Hoteluri si restaurante 673 775 893 581 880 J Informatii si comunicatii 1645 2089 2467 2859 2955 Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor 2188 2499 2716 2615 2959 P Învatamant 32 41 48 49 64 Q Sanatate si asistenta sociala 323 419 460 519 776 R+S Alte activitati de servicii colective, sociale si personale 374 433 576 452 598 TOTAL 30385 35238 39574 39005 44958 Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Din perspectiva cifrei de afaceri al întreprinderilor active, pe activiti ale economiei naionale, la nivelul judeului Iai, comerul are o pondere de 45,14%, urmat de Industria prelucrtoare cu o pondere de 18,64% i de Construcii o pondere de 10,20%. 9 Date provizorii

Pagina 50

3. Motoare economice ‫܈‬i poten‫܊‬ial de specializare Unul dintre principalele motoare ale dezvoltrii economice în regiunea Nord-Est îl reprezint întreprinderile mici i mijlocii (IMM-uri) care au înregistrat, începând cu anul 1990, o dezvoltare susinut, ajungând s reprezinte în anul 2021 aproximativ 99,83% din numrul total de întreprinderi active i 80% din cifra de afaceri realizat de unitile locale active la nivelul Regiunii Nord – Est. Acestea sunt o surs important de locuri de munc, contribuie la dezvoltarea spiritului antreprenorial i inovativ, având astfel un rol crucial în creterea competitivitii i a gradului de ocupare a forei de munc. În condiiile în care IMM-urile dispun, în general, de resurse financiare limitate i un spaiu redus de manevr economic, vulnerabilitatea acestora este mare, iar în cazul unei crize economice gradul în care sunt afectate crete semnificativ. Una din nevoile majore ale IMM-urile din regiune este creterea gradului de modernizare i extinderea inovrii. Dei exist un interes declarat din partea întreprinderilor mici i mijlocii pentru inovare i pentru modernizarea proceselor de producie, a produselor realizate i a serviciilor oferite, capacitile financiare i organizatorice ale acestor companii nu sunt suficiente pentru a le asigura accesul dorit la cele mai performante tehnologii. Analizând evoluia contribuiei sectoarelor economiei la valoarea adugat brut la nivelul regiunii Nord-Est se observ10: • Serviciile sunt în continu cretere i tind s fie majoritare în defavoarea celorlalte domenii; • Contribuia agriculturii, chiar i în judeele predominant agricole (Botoani, Vaslui) este în scdere; • Contribuia industriei, inclusiv în judeele cu centre industriale este în scdere; • În domeniul serviciilor judeul Iai înregistreaz cea mai mare cretere, datorit în special creterii contribuiei sectorului tehnologia informaiei i comunicaiilor, activitilor profesionale, tiintifice i tehnice, intermedierilor financiare, tranzaciilor imobiliare; • Judeele Bacu i Suceava i-au mrit contribuia la VAB prin comer, activiti profesionale, tiintifice i tehnice; Studiul Bncii Mondiale11 încadreaz cele ase zone urbane funcionale din regiune în trei categorii: municipiul Iai este pol regional, municipiile Bacu, Suceava i Piatra Neam sunt poli judeeni, iar municipiile Botoani i Vaslui sunt poli locali. Polul regional Iai este un ora universitar cu un flux constant de for de munc calificat ce desfasoar activiti cu valoare adaugat ridicat, cu peste 50.000 navetiti zilnic i ce deine masa economic necesar pentru a polariza dezvoltarea regiunii. 10 Planul de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2021-2027, pag 206 11 Orase Magnet-Migratie si Navetism in Romania

Pagina 51

Relaiile economice ale oraului Hârlu cu zona înconjurtoare (Deleni, Scobini, Ceplenia, Cotnari) constituie suportul material al dezvoltrii centrului urban, ele asigur cu materii prime unele ramuri ale industriei, cu produse agroalimentare, piaa urban i în acelai timp, oraul acoper cu produse industriale necesarul spaiului rural. La nivelul oraului Hârlu, aa cum a reieit din analiza Mediului i dinamicii antreprenoriale, firmele cele mai performante în funcie de cifra de afaceri sunt în domeniile Comer i Distribuia combustibililor gazoi, prin conducte. Domeniul reprezentativ pentru economia oraului Hârlu, în proporie de 33,82% (din totalul firmelor active în 2021), îl reprezint comerul, în toate formele acestuia. Din aceast perspectiv, oraul nu se abate de la media naional a distribuiei dinamice a modului de realizare a profitului în economia actual din România. Ceea ce reprezint un factor economic puternic pozitiv este ponderea de 9,31% a sectorului industrial în total economie la nivelul oraului, în ceea ce privete numrul de firme active în 2021. Aceast pondere presupune în realitate faptul c la nivelul oraului Hârlu se creeaz plus valoare real i trendul este unul pozitiv pe de o parte, dar i reprezentativ la nivel naional, pe de alt parte. Industria este dominat de sectorul confeciilor textile, care a inclus o mare parte din populaia activ la nivelul comunitii. Mare parte din sectorul industriei textile s-a dezvoltat în sistem lohn, producând în sub-antrepriz pentru companii din strintate, cu investiii strine în tehnologie i în resursa uman. În prezent, companiile locale au început s îi dezvolte propriile lor branduri, ceea ce a condus la apariia unor case de mod locale. Tot în sectorul vestimentaiei sau al modei se încadreaz productorii de înclminte i de pielrie pentru înclminte, care de asemenea lucreaz pentru firme din Uniunea European în sistem lohn sau pentru piaa local. Sectorul este urmat de industria alimentar, zona fiind una puternic productoare de alimente i în principal având avantajul alimentelor ecologice, produsele fiind comercializate atât pe piaa local, cât i la nivel judeean. Mobila i industria lemnului sunt de asemenea bine reprezentate, zona fiind cunoscut pentru firmele productoare mici de mobilier de grdin, mobilier pentru buctrii, dar i mobilier realizat la comand. Serviciile reprezint tot un sector bine definit la nivelul economiei locale, cu o pondere de circa 27,46% din totalul numrului de salariai, ceea ce presupune o dinamic foarte bun. Piaa serviciilor este una extrem de important atât pentru populaia local, cât i prin faptul c prestatorii de anumite servicii se pot adresa i ctre oraele apropiate, cu furnizarea de servicii proprii. Sectorul IT este reprezentat în prezent numai de un procent mic, de 3% din totalul firmelor active, dar cu o pondere a cifrei de afaceri de 7%. Trebuie luat în calcul faptul c acesta este sectorul cu cel mai mare potenial de cretere i de dezvoltare în perioada urmtoare. Crearea unui parc tehnologic în oraul Hârlu este de natur a aduce în ora companiile din domeniul IT care sunt interesate de dezvoltare, deoarece

Pagina 52

le vor avea condiii optime pe de o parte, dar i for de munc pe de alt parte, format din absolvenii din cadrul comunitii. Sectorul de turism i restaurante concentreaz numai un procent de 2,57% din total populaie angajat în sectorul privat. Este un procent relativ mic, ceea ce înseamn c la nivelul oraului Hârlu, turismul are nevoie de investiii puternice în promovarea zonei, pe de o parte, i atragerea de turiti, pe de alt parte. Astfel, trebuie identificate pârghii clare de cretere a nivelului turismului în zon i de facilitare a agenilor economici din domeniu pentru oferirea de servicii de cea mai bun calitate. Se vor evidenia toate punctele forte ale comunitii, pornind de la istorie i terminând cu resursele naturale care pot fi exploatate (cum ar fi piaa bio a productorilor locali). Transporturile, atât de cltori, cât i de bunuri i mrfuri, depozitarea precum i activitile conexe transporturilor ocup locul cel mai important în cadrul sectorului serviciilor, zona fiind una de legtur între Iai, Botoani i Suceava. Sectorul construciilor însumeaz un procent de 8,44% din totalul angajrilor. Nu este un sector puternic reprezentat în zon, dar exist o posibilitate de cretere pe termen mediu i lung, odat cu dezvoltarea economic durabil a întregii comuniti. Sectorul construciilor este definit în principal de piaa lucrrilor de construcii, zona de instalaii fiind mult prea puin reprezentat. Practic, nu exist înc o pia a prestrilor de servicii în domeniul instalaiilor, fiind înc numai mici meseriai care lucreaz în sisteme individuale. Agricultura, silvicultura i pescuitul la nivelul oraului concentreaz un procent mic, de 3,43% din totalul firmelor active. Este o pondere normal pentru o zon urban, deoarece astfel de servicii se regsesc preponderent în zonele limitrofe rurale. Sectorul agricultur, pescuit i piscicultur este definit în principal de cultura i cultivarea plantelor ca i activitate dominant. Pe poziii egale, dar mult mai mici ca amploare, se situeaz creterea animalelor i exploatarea forestier. Este cumva o realitate a zonei, fiind una puternic axat pe cultura pomilor fructiferi. Din punct de vedere al cifrei de afaceri, valoarea cea mai mare este în domeniul cultivrii plantelor, sectorul imediat este cel al creterii i comercializrii animalelor. Ca dinamic în timp, s-a constat o scdere în ultimii ani a numrului firmelor din comer, pe fondul crizei i al reducerii nivelului veniturilor pe cap de locuitor. În sectorul serviciilor, dinamica firmelor în timp este variat. Sectorul care a cunoscut cea mai bun cretere în ultimii ai este cel al sntii, fiind înfiinate în zon atât farmacii, cât i cabinete medicale noi, ceea ce se încadreaz în trendul normal de dezvoltare al rii. Urmtorul sector în care s-au înregistrat creteri este cel al transporturilor de persoane i de mrfuri. În majoritatea celorlalte sectoare s a înregistrat o evoluie relativ constant sau cu fluctuaii mici. La nivelul industriei se constat o evoluie constat a numrului de firme pe majoritatea sectoarelor de activitate, fr creteri sau scderi. Aceasta denot pe de o

Pagina 53

parte o industrie stabil în zon, care nu a fost afectat de criz, în acest sector agenii economici reuind s se menin pe pia. Faptul c nu au aprut multe firme noi în ultima perioad este explicabil din punct de vedere economic, datorit crizei i pandemiei care a redus mult oportunitile de afaceri, mai ales pe piaa local. Regiunea Nord-Est a elaborat Strategia de Specializare Inteligentă (RIS3) prin care au fost identificate domenii i nie cu potenial de specializare inteligent. Acest proces s-a bazat atât pe analiza i interpretarea utilizarea datelor statistice relevante cât i pe utilizarea rezultatelor întâlnirilor de descoperire antreprenorial, reunind actori din mediul economic, actori din sfera cercetrii i entiti ce intermediaz legtura între Cercetare i Economie. Urmrind o abordare aprofundat la nivel sectorial (la nivel de clas CAEN), s-au identificat urmatoarele domenii/sectoare cu potenial de specializare inteligent: • Agro-alimentar • Textile i noi materiale avansate • Biotehnologii • Mediu i Energie • Tehnologia Informaiilor i Comunicaiilor (IT&C) • Turism pentru stil de via sntos Astfel, se pleac de la ideea c o regiune nu poate obine performane notabile în toate domeniile tiinei, tehnologiei i inovrii, fiind necesar un proces atent de prioritizare, care s in cont de nevoile i resursele de care dispune respectiva regiune. Un indicator care msoar spiritul antreprenorial al unei regiuni, este numrul IMM-urilor/1000 de locuitori. Acesta ofer posibilitatea aprecierii atractivitii zonei pentru investitori i spiritului de iniiativ al populaiei. Astfel, în 2021, densitatea antreprenorial, în oraul Hârlu, a fost de 13,16 IMM-uri/1000 locuitori. Valoarea este mai mic decât media judeean i decât densitatea la nivel regional. Comparativ cu media naional, oraul Hârlu se afl cu mult sub numrul mediu de firme la 1000 de locuitori. Fig….Densitatea antreprenorial, 2021 Numr firme active Numr locuitori Densitatea antreprenorial Oraul Hârlu 204 15.506 13.16 Jude Iai 21.966 974.823 22.53 Regiunea Nord - Est 72.382 3.997.748 18.11 Romania 653.744 22.120.471 29.55 Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date

Pagina 54

Competitivitate ‫܈‬i atractivitate Pentru a evalua performana potenial a oraelor din România, au fost dezvoltai doi indici - un indice competitiv (concentrându-se pe performana real) i un indice general de atractivitate (concentrându-se pe performana potenial). Cel mai competitiv ora din România este Bucuretiul, cel mai mare ora care concureaz în prezent pe picior de egalitate în ceea ce privete productivitatea cu alte orae primare din UE. Este urmat de polii de cretere naionali (orae precum Cluj-Napoca, Iai, Timioara) i alte centre economice importante. Oraele secundare competitive au de asemenea un rol esenial pentru o performan regional mai puternic, deoarece propag creterea i dezvoltarea ctre localitile învecinate. Indicii de competitivitate ‫܈‬i de atractivitate, la nivelul anului 2018, prezentai de Baza de date urbane, sunt prezentai în tabelul de mai jos. Tabel…. Indice de competitivitate i de atractivitate Indice de Poziia în Indice de Poziia în Localitate competitivitate clasamentul atractivitate clasamentul naional12 naional Municipiul Iai 4.03 5 5.24 3 Municipiul 0.67 195 0.81 139 Pacani Oraul Târgu 0.61 228 0.45 294 Frumos Oraul Podu 0.53 261 0.60 219 Iloaiei Oraul Hârlu 0.45 300 0.73 166 Sursa: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ Se observ faptul c oraul Hârlu are valoarea cea mai mic în comparaie cu celelalte localitai urbane din judeul Iai, în ce privete Indicele de competitivitate, i se afl pe locul 300 la nivel naional. În acelai timp, oraul Hârlu este pe locul 3, pe baza Indicelui de atractivitate, la nivel judeean i pe locul 166 la nivel naional. Indicele de atractivitate sectorială a fost calculat pentru ramurile industriale i serviciile care vor oferi o cretere pe termen lung, la nivel naional, deoarece dependena de piaa european este foarte mare. Din datele oferite de Baza de date urbane – Citadini, valorile acestui indicator pentru diverse ramuri ale economiei se prezint astfel: Tabel nr…. Indicele de atractivitate sectorial Automotive Industria chimic Echipamente electrice Localitate Indice de Rankin Indice de Rankin Indice de Rankin atractivitate g atractivitate g atractivitate g 12 Din 319 de localităаi urbane analizate

Pagina 55

Municipiu 1.58049077 2.65600591 2.40757451 l Iai 6 19 4 5 9 17 Oraul 0.44934330 0.44934330 0.52136787 Hârlu 1 148 1 151 1 199 Municipiu 1.03261806 0.61893747 1.24773977 l Pacani 4 34 6 85 9 36 Oraul Târgu 0.44157669 0.44157669 0.60210085 Frumos 8 155 8 161 4 144 Oraul Podu 0.45004633 0.45619104 0.89090730 Iloaiei 3 146 1 147 7 62 IT&C Transport & Logistic Localitate Indice de Ranking Indice de Ranking atractivitate atractivitate Municipiul Iai 17.19086089 3 4.316986742 8 Oraul Hârlu 0.310016879 129 0.649542558 177 Municipiul Pacani 0.486800656 58 0.868389075 82 Oraul Târgu Frumos 0.331665187 107 0.752763576 124 Oraul Podu Iloaiei 0.255282346 240 0.903488312 62 Sursa: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ Astfel, aa cum se observ din tabelul de mai sus, cea mai atractiv industrie din oraul Hârlu este Transport & Logistic, cu un indice de atractivitate de 0,649, ocupând poziia 177 din 319 localiti urbane analizate la nivel naional. Urmtoarea industrie atractiv din oraul Hârlu este cea a Echipamentelor electrice, cu un indice de atractivitate de 0,521. Industria IT&C ocup cel mai mare loc dintre cele 5 industrii analizate, ocupând locul 129 din cele 319 localiti analizate. În acelai timp, se observ c municipiul Iai se regsete în top 5 localiti, în cazul a 2 industrii, Industria chimic, locul 5 i IT&C, locul 3.

Pagina 56

4. Mediul ‫܈‬i dinamica antreprenorială Informaiile despre situaia mediului de afaceri din oraul Hârlu s-au cules folosind datele de pe site-ul listafirme.ro împreun cu informaiile furnizate pe mfinante.gov.ro. O problem referitoare la aceste date este dat de faptul c ANAF poate face publice doar datele referitoare la societile comerciale. Exist foarte multe Persoane Fizice Autorizate, Întreprinderi Individuale i Întreprinderi Familiale, îns veniturile obinute de acestea sunt asimilate veniturilor obinute de persoane fizice, iar acestea nu sunt considerate date publice. Statisticile seleciilor sunt limitate la firmele care au depus bilan la sfâritul anului 2021 întrucât criteriile se refer la raportrile din acesta. Sunt cuprinse doar societile comerciale care au sediul social în oraul Hârlu, îns nu sunt incluse activitile firmelor care au puncte de lucru în Hârlu, îns au sediul social în alt localitate. În anul 2021, în oraul Hârlu, erau active 204 firme, din care 33 de firme aveau sediul social în satul Pârcovaci, reprezentând aproape 1% din totalul judeean. Acestea furnizau locuri de munc pentru 699 salariai, în medie, i generau o cifr de afaceri total de 34.816.450 euro. În ceea ce privete tipul întreprinderilor în funcie de dimensiunea acestora, în 2021 cele mai multe întreprinderi din oraul Hârlu erau microîntreprinderi, mai exact 97,54%, urmate la distan mare de întreprinderile mici. Nu existau întreprinderi mijlocii sau mari. Dup tipul acestora, distribuia pentru anul 2021, este urmtoarea: • Microîntreprinderi - 199 firme aveau sub 9 angajai i o cifr de afaceri sub pragul de 2 milioane Euro. • Întreprinderi mici – 5 firme aveau între 10 i 49 de angajai i o cifr de afaceri sub pragul de 10 milioane Euro. Comparativ cu anul 201813, când în oraul Hârlu erau 671 angajai i o cifr de afaceri de 29.427.662 euro, în anul 2021 numrul angajailor a crescut cu 5,36%, iar cifra de afaceri cu 19,35%. Potrivit informaiilor puse la dispoziie de ctre Oficiul Registrului Comerului de pe lâng Tribunalul Iai, în perioada 2018 - 2022, numrul firmelor înmatriculate cu sediul social pe raza oraului Hârlu (SRL, PFA, II, IF) prezint o evoluie ascendent. Cele mai puine firme s-au înmatriculat în anul 2020 i 2021 (41 firme), iar cele mai multe s-au înmatriculat în anul 2022 (52 firme). În ceea ce privete numrul firmelor radiate din oraul Hârlu, în perioada 2018 - 2022, datele furnizate de Oficiul Registrului Comerului de pe lâng Tribunalul Iai ne indic faptul c în perioada respectiv au fost radiate, în total, 106 firme, cele mai multe firme au fost radiate în 2019 (31 firme) i cele mai puine în anul 2022 (14 firme). 13 Anexa nr. 3 - Dinamica economică a oraúelor din România, din Politica urbană a României 2020, pag 174

Pagina 57

Fig….Evoluia numrului de înfiinri i radieri firme, 2018-2022 Sursa: Adresa nr. 29736 / 09.05.2023, Oficiul Registrului Comerрului de pe lângă Tribunalul Iaоi Conform Anexa nr. 3 - Dinamica economic a oraelor din România, din Politica urban a României oraul Hârlu era plasat, în anul 2018, în categoria localitilor cu venituri medii spre mici, conform metodei Atlas a Bncii Mondiale14 de calculare a nivelului de dezvoltare i bazat pe nivelul Venitului Naional Brut pe cap de locuitor (1.999 dolari), fiind singurul ora din judeul Iai de acest nivel. În acelai timp este considerat localitate slab dezvoltat, din punct de vedere al dezvoltrii, conform Produsului Intern Brut pe cap de locuitor calculat la standardul puterii de cumprare pentru 2018, a crui valoare este de 3.601 euro. Tabel …. Indicatori de performa economic, 2018 Localitate Populaie VNB/Cap de Nivel de PIB/Cap Tip de în 2018 locuitor dezvoltare de localitate (Atlas $) 2018 locuitor 2018 2018 (PPS €) 2018 Municipiul Iai 374.600 $15,256 VENIT MARE € TRANZITIE 27,485 14 Banca Mondială. Metoda Atlas. What is the World Bank Atlas method? – World Bank Data Help Desk

Pagina 58

Municipiul 43.256 $6,115 VENIT MEDIU € 11,016 SLAB Pacani SPRE MARE DEZVOLTAT Oraul Târgu 14.493 $5,537 VENIT MEDIU € 9,976 SLAB Frumos SPRE MARE DEZVOLTAT Oraul Podu 11.061 $5,128 VENIT MEDIU € 9,239 SLAB Iloaiei SPRE MARE DEZVOLTAT Oraul Hârlu 13.213 $1,999 VENIT MEDIU € 3,601 SLAB SPRE MIC DEZVOLTAT Sursa: Anexa nr. 3 - Dinamica economică a oraúelor din România, din Politica urbană a României 2020 Ca i form juridic, din cele 204 de firme din oraul Hârlu, în anul 2021: • 198 erau de tip Societate cu Rspundere Limitat (SRL); • 4 erau de tip Societate pe Aciuni (SA); • 1 era de tip Cooperativ de Consum; • 1 era Cooperativ Meteugreasc. În 2021, majoritatea firmelor din oraul Hârlu activau în sectorul comerului, cu 69 firme active. Al doilea sector predominant este cel al transportului, cu 40 firme active, urmat de industria construciilor, cu 27 firme active. Cele mai puine firme activeaz în domeniul produciei i furnizarea de energie electric i termic, gaze, ap cald i cel al distribuiei apei; salubritate, gestionarea deeurilor, câte o firm activ. Fig.... Ponderea întreprinderilor active pe activiti ale economiei naionale, oraul Hârlu, 2021

Pagina 59

Sursa: https://mfinante.gov.ro/- prelucrare date În 2021, din cele 5 întreprinderi mici, 2 activau în domeniul Industriei prelucrtoare, 2 în domeniul Comerului cu ridicata i cu amnuntul i 1 activa în domeniul Produciei i furnizarea de energie electric i termic, gaze, ap cald i aer condiionat. Tabel…. Cele 5 întreprinderi mici din oraul Hârlu, 2021 Denumire CAEN Denumire CAEN Forma juridic Valoare Numr firm cifr de salariai afaceri - lei Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), SOCIETATE CU plantelor RASPUNDERE leguminoase si a LIMITATA plantelor 11 producatoare de SC ADIGE 111 seminte oleaginoase 12.815.023 SC 150 Activitati in ferme SOCIETATE CU 10.254.143

Pagina 60

AGRICOLA mixte (cultura RASPUNDERE PRUT vegetala combinata LIMITATA 17 cu cresterea animalelor) GAZ NORD 3522 Distributia SOCIETATE PE 13.240.496 33 EST SA combustibililor ACIUNI gazosi, prin conducte SC GRUP 4639 Comert cu ridicata SOCIETATE CU 11.740.835 15 VSN IMPEX nespecializat de RASPUNDERE produse alimentare, LIMITATA bauturi si tutun SC NOVA 4673 Comert cu ridicata al 15.031.469 42 MEM materialului lemnos SOCIETATE CU si al materialelor de RASPUNDERE constructii si LIMITATA echipamentelor sanitare Sursa: https://mfinante.gov.ro/- prelucrare date În ceea ce privete performana firmelor din oraul Hârlu, o serie de firme se remarc fie prin dimensiunea cifrei de afaceri, fie prin numrul de angajai sau profit: • SC NOVA MEM SRL, are o vechime de 21 de ani, are un numr mediu de salariai de 42 de persoane i a înregistrat în 2021 o cifr de afaceri în cretere fa de anul 2020 cu 20%; • GAZ NORD EST SA, are o vechime de 21 de ani, are un numr mediu de salariai de 33 de persoane i a înregistrat în 2021 o cifr de afaceri în cretere fa de anul 2020 cu 44%; • SC ETATEX MOD CONFECTII, are o vechime de 4 ani, are un numr mediu de salariai de 47 de persoane, fiind întreprinderea cu cei mai muli angajai din oraul Hârlu, la nivelul anului 2021; • SC ADIGE SRL are o vechime de 19 ani, are un numr mediu de salariai de 11 de persoane i a înregistrat în 2021 un profit net în valoare de 6.165.771 lei, cel mai mare dintre firmele din oraul Hârlu; • SC AGRICOLA PRUT SRL, are o vechime de 17 ani, are un numr mediu de salariai de 17 de persoane i a înregistrat în 2021 o cifr de afaceri în cretere fa de anul 2020 cu 50%; Tabel nr... Top firme din oraul Hârlu, în funcie de cifra de afaceri i profit, 2021 Nr. Cifra de afaceri Profit net clasament 1 SC NOVA MEM SRL SC ADIGE SRL 15.031.469 lei 6.165.771 lei Comer cu ridicata al materialului Cultivarea cerealelor, plantelor lemnos si al materialelor de leguminoase i a plantelor construcii i echipamentelor productoare de semine

Pagina 61

sanitare oleaginoase 2 GAZ NORD EST SA SC AGRICOLA PRUT SRL 13.240.496 lei 3.178.011 lei Distribuia combustibililor gazoi, Activiti în ferme mixte prin conducte 3 SC ADIGE SRL GAZ NORD EST SA 12.815.023 lei 1.262.426 lei Cultivarea cerealelor, plantelor Distribuia combustibililor gazoi, leguminoase i a plantelor prin conducte producatoare de semine oleaginoase 4 SC GRUP VSN IMPEX SRL SC NOVA MEM SRL 11.740.835 lei 873.741 lei Comer cu ridicata nespecializat de Comer cu ridicata al materialului produse alimentare, buturi i lemnos i al materialelor de tutun construcii i echipamentelor sanitare 5 SC AGRICOLA PRUT SRL SC NEXT START SRL 10.254.143 lei 816.617 lei Activiti în ferme mixte Activiti de telecomunicaii prin reele cu cablu Sursa: https://mfinante.gov.ro/- prelucrare date Din tabelul de mai sus, se observ c primele 5 firme dup valoarea cifrei de afaceri cumuleaz 36,75% din totalul cifrei de afaceri din oraul Hârlu. Analizând cifra de afaceri realizat, se observ c din valoarea total realizat la nivelul oraului, de 171 milioane lei, principalele aporturi le aduc comerul cu 51,94%, industria Agricultur, silvicultur i pescuit cu 14%, Producia i furnizarea de energie electric i termic, gaze, ap cald cu 7,71%. Practic, cele trei domenii de activitate formeaz aproape trei sferturi din valoarea total a cifrei de afaceri realizat la nivelul oraului Hârlu. 5. Atragerea de investi‫܊‬ii, servicii ‫܈‬i infrastructura suport pentru afaceri ‫܈‬i inovare Investiiile strine directe (ISD) reprezint una dintre principalele surse de stimulare a dezvoltrii întreprinderilor private, având un efect multiplicator prin creterea vertical în economia rezident. Complementar cu investiiile publice, ISD reprezint cea mai mare surs de finanare extern pentru majoritatea rilor în curs de dezvoltare. ISD au, de asemenea, un potenial semnificativ de a transforma economiile prin crearea de locuri de munc mai bine pltite i mai stabile în rile gazd. 15 România are în mod obiectiv nevoie de investiii strine directe, care s completeze i s poteneze capitalul 15 ZĂƉŽƌƚƵůƉƌŝǀŝŶĚĐŽŵƉĞƚŝƚŝǀŝƚĂƚĞĂŝŶǀĞƐƚŝƜŝŝůŽƌŐůŽďĂůĞϮϬϭϳͬϮϬϭϴ͕ĂŶĐĂDŽŶĚŝĂůĉ͕ϮϬϭϴ

Pagina 62

autohton, pentru a susine creterea competitivitii i eficienei resurselor activelor i capabilitilor. La nivel naional, distribuia soldului investiiilor strine directe (ISD) pe regiuni de dezvoltare, în anul 2021, este redat grafic în figura de mai jos. Fig… Distribuia pe regiuni de dezvoltare a soldului total ISD, 2021 Sursa: Banca naрională a româniei, Investiрiile străine directe în România în anul 2021 Volumul cel mai ridicat de ISD a fost atras de regiunea de dezvoltare Bucureti - Ilfov (sold la 31 decembrie 2021 în valoare de 62 694 milioane euro, reprezentând 62,5 la sut din totalul soldului ISD), urmat de regiunea Centru (8 774 milioane euro, 8,7 la sut) i de regiunea Vest (7 494 milioane euro, 7,5 la sut). În contrast, cele mai sczute valori ale investiiilor strine se regsesc în regiunea Nord-Est (2 969 milioane euro) i în regiunea Sud-Vest – Oltenia (1 949 milioane euro). În ceea ce privete investiiile strine directe (ISD) aferente judeului Iai, analiza este efectuat pe baza informaiilor furnizate de ctre Banca Naional a României, în cadrul raportului anual ”Investiiile strine directe în România (2021), situaie redat în tabelul de mai jos: Tabel .....Repartizarea soldului ISD în întreprinderile cu cel puin 20 de salariai i în întreprinderile atipice*, 2017-2021, milioane euro 2017 2018 2019 2020 2021 Variaie 2021/2020 România 71 173 75 502 82 528 87 083 96 821 +11.18% Jud. Iai 469 460 454 515 543 +5.44% Sursa: Banca naрională a româniei, Investiрiile străine directe în România în anul 2021

Pagina 63

*Întreprinderi atipice – conform cercetrii BNR, acele întreprinderi având sub 20 de salariai, dar cu cifra de afaceri sau capitalul social de peste 30 de milioane lei sau care au atras credite pe termen lung de la investitorii strini direci sau de la companii nerezidente din grupul acestora în valoare de minimum 15 milioane lei. Se observ o serie de fluctuaii ale soldului ISD, în intervalul de analiz, în întreprinderile cu cel puin 20 de salariai i în întreprinderile atipice din judeul Iai, anul 2021 marcând o cretere cu 28 milioane euro (+5,44%), sub creterea de 11,18% de la nivel naional. Judeul Iai se afl pe locul 20, la nivelul anului 2021, în ceea ce privete aportul la soldul ISD (din total 42 de judee). La nivelul lunii decembrie 2022, datele ONRC indicau c în judeul Iai exist un total de 244.215 de societi cu participare strin la capital, cu 3,11% mai multe fa de aceeai perioad a anului 2021. Valoarea capitalului social subscris al acestor firme ajungea la 31 decembrie 2022, la suma de 52.316.285,2 mii euro. Pe baza informaiilor Bazei de date urbane – Citadini, la nivelul anului 2020, nu existau firme cu participare strin la capital în oraul Hârlu. Dezvoltarea economic la nivel local este sprijinit prin crearea de structuri de afaceri în cadrul crora firmele se bucur de anumite faciliti i servicii specifice. În ultimii 15-20 ani, în judeul Iai, au fost realizate investiii pentru crearea de infrastructuri de sprijin a afacerilor, cofinanate din fonduri comunitare, naionale sau finanate din resurse private. La ora actual, la nivel teritorial, exist o palet diversificat de structuri de sprijin a afacerilor: parcuri industriale si tehnologice, parcuri tiinifice, centre de sprijinire a afacerilor, incubatoare de afaceri, hub-uri pentru crearea i dezvoltarea de start-up-uri, centre expoziionale. Geografic, infrastructura de afaceri este inegal rspândit la nivelul judeului, majoritatea dintre acestea sunt amplasate în municipiul Iai sau în zona metropolitan. Pentru a impulsiona dezvoltarea unor noi afaceri în jude trebuie avute în vedere extinderea infrastructurii actuale de sprijinire a afacerilor precum i diversificarea gamei de servicii oferite de ctre aceasta. Parcul industrial este definit prin Legea 186/2013, privind constituirea i funcionarea parcurilor industriale, ca “zona delimitat în cadrul creia se desfasoar activiti economice, de cercetare tiintific, de valorificare a cercetrii tiinifice i/sau de dezvoltare tehnologic, agroindustriale, logistice i inovative, industriale etc., intr-un regim de faciliti specific.” Prevederile aceleiai legi confer dezvoltatorilor, faciliti de natura scutirilor de la plata impozitului pe terenuri, impozitului pe cldiri sau scutiri de la plata taxelor pentru eliberarea autorizaiei de construcii, precum i o serie de alte faciliti specifice. Ca instrumente de dezvoltare regional i local, parcurile industriale au ca scop atragerea de investiii i reprezint o direcie strategic important a României, susinut la nivel guvernamental. În 2014, prin Hotrârea Guvernului nr. 959/2014, a fost înfiinat un Comitet interministerial pentru stimularea i facilitarea înfiinrii de noi

Pagina 64

parcuri industriale, care include un reprezentant al Ministerului Economiei, Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice, Finanelor Publice, Fondurilor Europene i Educaiei Naionale. La nivelul judeului Iai exist urmtoarele parcuri industriale: Parcul Miroslava I Acesta a fost primul parc industrial din jude, înfiinat de ctre primria comunei Miroslava, fiind situat la aproximativ 8 km de reedina de jude. Titlul de parc industrial a fost obinut prin ordinul Ministerului Dezvoltrii , Lucrrilor Publice i Administraiei nr. 350/2015 privind acordarea titlului de parc industrial societii Miroslava Industrial Parc SRL, societate comercial cu capital majoritar de stat, principalul asociat fiind Comuna Miroslava prin Consiliul Local. Parcul are o întindere de aproximativ 46 de hectare, gradul de ocupare fiind de 100%. Proiectul a fost dezvoltat în jurul fabricii Delphi (actualul BorgWarner). Parcul Miroslava II, care se afl în spatele fabricii Antibiotice. Suprafaa acestuia este de circa 25 de hectare, primul rezident fiind productorul german Mennekes. Compania a finalizat construirea unei fabrici (producia de cabluri pentru încrcarea vehiculelor electrice) i dorete s mai construiasc una (staii de încrcare pentru vehicule electrice). Parcul Le‫܊‬cani Al treilea parc industrial din jude este amenajat de ctre Consiliul Judeean la Lecani. Acesta este amplasat în apropierea parcurilor industriale Miroslava (la 3 km), se întinde pe o suprafa de circa 18 hectare, având acces direct la drumul european E583. Un alt aspect important care ofer oportuniti de dezvoltare parcului se refer la faptul c la limita nordic este prevzut traseul autostrzii Ungheni - Iai - Tg Neam, tronson aflat acum în faza de proiectare. Parcul Industrial Transagropolis se afl la ieirea din Lecani spre Roman, iar proiectul a constat în construirea de spaii de depozitare a legumelor i fructelor, de spaii pentru liniile de procesare i desfacere i un centru suport pentru afaceri. Acest proiect a fost implementat de Consiliul Judeean prin fonduri europene (19 milioane de lei). Parcul Industrial Solo Acest parc se afl pe raza localitii Lecani fiind un proiect privat implementat de Grupul Tester i finalizat în anul 2014. La mijlocul lunii martie 2021, parcul a fost preluat de ctre compania de investiii Oresa. Parcul „Solo” se afl vizavi de parcul industrial pe care vrea s-l amenajeze administraia judeean. Investiia în amenajarea parcului a ajuns la 6,4 milioane euro, iar unul dintre beneficiari este compania american Lear Corporation, firm care, alturi de BorgWarner, se numr printre cei mai mari angajatori privai din jude. Ambele companii numr fiecare câteva mii de angajai. Incubatoarele de afaceri susin, într-o manier practic, dezvoltarea iniiativelor antreprenoriale, ajutându-le s supravieuiasc i s creasc în perioada de început, când acestea sunt cele mai vulnerabile. Programele lor ofer companiilor client servicii de asisten pentru afaceri i resurse adaptate firmelor tinere. Cele mai comune

Pagina 65

obiective ale programelor de incubaie sunt crearea de locuri de munc într-o comunitate, îmbuntirea climatului antreprenorial al unei comuniti, pstrarea afacerilor într-o comunitate, construirea sau accelerarea creterii într-o industrie local i diversificarea economiilor locale. Parcul ùtiintific úi Tehnologic TEHNOPOLIS vine în sprijinul companiilor recent înfiinate prin incubatorul su de afaceri ce funcioneaz din anul 2007, pân în prezent realizându-se incubarea aproximativ a 60 de ageni economici. ntrucât acest incubator îi desfoar activitatea în cadrul unui parc tiin ific i tehnologic, este necesar ca firmele incubate s aib o component a activit ii axat pe inovare ori pe realizarea de transfer tehnologic. Particular pentru firmele ce doresc s fie incubate aici, trebuie avute în vedere i domeniile de activitate stabilite în cadrul Tehnopolis: tehnologia informaiei, industria audio-vizualului, bio-tehnologii i industria alimentar. Creative Industries Hub Iaúi ofer spaii de lucru, birouri cu suprafee cuprinse între 20 i 30 mp, dar i spaii de lucru dotate cu mobilier, laptop sau imprimant. Cldirea este dotat cu o conexiune la internet de mare vitez, iar rezidenii au acces la sal de edine sau de conferine. Pe lâng spaiile de lucru, firmele rezidente vor beneficia i de servicii de consultan în planificarea afacerii i formarea unei companii, asisten în organizarea, coordonarea i dezvoltarea companiei, de servicii de contabilitate, servicii juridice precum asisten i consultan în drept civil, societar, dreptul muncii, redactarea de contracte i regulamente, de servicii de training antreprenorial, asisten IT i e-business, de servicii de mentorat, coaching direct i consiliere managerial, dar i de consultan în obinerea de finanri, granturi - fonduri UE i capital. Cldirea este administrat de ctre firma Total Prim Expert, membru al Camerei de Comer i Industrie Iai, adresându-se în principal industriilor creative precum advertising, arhitectur, arte i antichiti, meteuguri, design, mod, film, video i fotografie, software, jocuri i publishing electronic, muzic, arte vizuale i performing arts, publishing, dar i Televiziune i radio. În Strategia de dezvoltare Hârlu, se menioneaz, printre proiectele propuse i crearea unui Incubator de Afaceri la nivelul oraului, care va fi conectat cu viitoarea zon industrial i cu parcul tehnologic al oraului. Scopul este de a oferi aici un climat de cretere i de pornire pentru firmele noi, unde sa aib spaii disponibile pentru activitatea de început, cu achitarea unor chirii modice i cu acces la servicii conexe de consultan i suport logistic specifice unui incubator de afaceri. Incubatorul de afaceri va permite testarea pentru viabilitatea economic în condiiile reale ale economiei de pia pentru noile firme i le va oferi o posibilitate de dezvoltare i de cretere mai facil i ulterior integrarea în piaa real prin conexiunile dezvoltate în etapa de incubare.

Pagina 66

6.Cercetare-dezvoltare-inovare Domeniul cercetrii-dezvoltarii-inovrii (CDI), transfer tehnologic (TT) i IT este determinant pentru avansul în tiin, pentru gsirea de soluii la provocrile societii, pentru dezvoltarea i utilizarea tehnologiilor cu impact asupra calitii vieii, creterii productivitii i competitivitii, crerii locurilor de munc sustenabile. În anul 2021, Romania a cheltuit doar 0,48% din produsul intern brut pentru activitile de cercetare i dezvoltare, nivel în uoar cretere fa de anul 2020. Atingerea intei de 3% stabilit prin Strategia de la Lisabona este în prezent extrem de îndepartat, fiind necesar în viitor o cretere considerabil a contribuiei sectorului privat la cheltuielile de cercetare i dezvoltare. Tabel nr. Evoluia cheltuielilor cu activitatea de cercetare-dezvoltare, 2017-2021, milioane lei Regiune 2017 2018 2019 2020 2021 Dinamica % 2021/2020 România 4317,1 4769,3 5065,3 4964,5 5616,6 +13,14% Iai 115,3 150,8 282,9 273,6 270,2 -1,24% Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online Valoarea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea a crescut în ultimii ani atât la nivel naional, cât i la nivelul judeului Iai, îns este redus, comparativ cu media de la nivelul UE. Comparativ cu anul 2017, valoarea total a cheltuielilor din activitatea de cercetare-dezvoltare de la nivel naional în anul 2021 a crescut cu 30%, fiind de 5616,6 milioane lei, conform datelor INS. În judeul Iai, în anul 2021, s-a folosit 4,81% (270,2 milioane lei) din totalul cheltuielilor cu activitatea de cercetare-dezvoltare de la nivel naional, valoarea fiind mai mult decât dubl fa de cea din anul 2017, dei a sczut cu 1,24% fa de 2020. Conform datelor INS, ponderea majoritar a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare aparine cheltuielilor curente (242,3 milioane lei – 89,67% din total, la nivelul anului 2021), cheltuielile de capital ocupând 10,33% din totalul cheltuielilor de cercetaredezvoltare (27,8 milioane lei). Analiza numrului de salariai din activitatea de cercetare-dezvoltare în perioada 2017-2021 este efectuat în tabelul de mai jos: Tabel nr….. Evoluia numrului de salariai din activitatea de cercetare-dezvoltare, 2017-2021 Regiune 2017 2018 2019 2020 2021 Dinamica % 2021/2020 România 44801 44733 43973 45304 47011 +3,77% Iai 2786 2875 3139 3454 3578 +3,59% Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online

Pagina 67

În ceea ce privete numrul de salariai din activitatea de cercetare-dezvoltare, acesta a avut o evoluie oscilant la nivel naional, în intervalul de analiz, dar a crescut cu 3,77% în anul 2021 fa de anul 2020. Numrul salariailor din activitatea de cercetare-dezvoltare din judeul Iai a avut o cretere constant în perioada 2017-2021, aici fiind angajai 7,61% din totalul salariailor de la nivel naional. În funcie de ocupaia salariailor din activitatea de cercetare-dezvoltare, la nivel judeean, situaia este redat în figura de mai jos: Fig Evoluia numrului de salariai din activitatea de cercetare-dezvoltare, la nivel judeean Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online Se observ c, în anul 2021 comparativ cu anul 2020, numrul de cercettori a crescut cu 4,06%, în timp ce salariaii - tehnicieni i asimilai au înregistrat o cretere cu 4,39%, iar alte categorii de salariai au sczut cu 0,56%. De asemenea, ca i pondere în totalul salariailor din activitatea de cercetare-dezvoltare, cercettorii reprezint categoria majoritar (86,72% în anul 2021), în timp ce salariaii încadrai ca tehnicieni i asimilai ocup ponderea cea mai redus (3.32%). În ceea ce privete infrastructura de CDI, în cadrul Strategiei de Cercetare i Inovare pentru Specializare Inteligent a Regiunii Nord-Est au fost identificate urmtoarele instituii: • entită‫܊‬i de inovare ‫܈‬i transfer tehnologic La nivelul judeului Iai, exist 4 entiti de inovare i transfer tehnologic, prezentate în tabelul de mai jos.

Pagina 68

Tabelul nr…… Entiti de inovare i transfer tehnologic, judeul Iai, anul 2020 Denumire Tip de Servicii unitate/institut Centrul de Centru de Sectorul principal pentru care CTT GCS furnizeaz Transfer transfer servicii de transfer tehnologic este sectorul Tehnologic - tehnologic industrial, având drept int industriile productoare Gemini CAD sau utilizatoare de sisteme tehnologice software & Systems (CTT- hardware, echipamente automatizate, roboi GCS) industriali, sisteme mecatronice, cu focus pe industria de textilepielrie i adiacente Centrul de Centru de Serviciile de transfer tehnologic oferite de Centru Transfer transfer se înscriu în sfera serviciilor de cercetare în Tehnologic - tehnologic domenii precum Ingineria mediului, Inginerie CTT chimic, Textile inovatoare i complexe, Inginerie POLYTECH electric i optic, Mecatronic i robotic, precum i în sfera serviciilor de tip suport cu privire la consultana pentru afaceri Centrul de Centru de Serviciile de transfer tehnologic oferite de Centru Transfer transfer se înscriu în sfera serviciilor de acces la propria Tehnologic ALL tehnologic infrastructur de comunicare, servicii specializate GREEN de inovare i transfer tehnologic, servicii de asisten managerial în vederea obinerii de fonduri în cadrul unor programe naionale i internaionale, identificarea partenerilor din mediul universitar i de cercetare, asigurarea accesului la baze de date specializate, servicii de management de proiect etc., precum i servicii logistice diverse Centrul de Centru de servicii i produse specifice (ex. prezentarea, Transfer transfer diseminarea i promovarea rezultatelor cercetrilor Tehnologic tehnologic tiinifice i de dezvoltare tehnologic de vârf, iTransfer inclusiv prin intermediuplatformei iTransfer.space, (CTTiT), Iai inventarierea i realizarea unei baze de date cuprinzând partenerii pentru transferul produselor i serviciilor oferite de iTransfer, activiti de mentorat, realizare de sisteme software, evenimente de brokeraj etc.) i produse i servicii de asisten i consultan (ex. informare tehnologic, asisten i consultan pentru realizarea de modele experimentale i prototipuri, pentru exploatarea drepturilor de proprietate intelectual, pentru inovare i transfer tehnologic, realizarea de studii de fezabilitate i studii tehnice etc.). Sursa: Strategia de Cercetare оi Inovare pentru Specializare Inteligentă a Regiunii Nord-Est (ediрia 3, revizia 1: 2021)

Pagina 69

• clustere La nivel judeean exist 7 clustere din totalul de 10 clustere existente la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, i anume16: Clusterul Regional Inovativ de Imagistic Molecular i Structural Nord-Est (IMAGOMOL), Clusterul ICONIC - Interactive Cluster of New Media Industry, Clusterul Regional Inovativ EURONEST IT&C Hub, Clusterul de biotehnologie BioROne Clusterul „Breasla Constructorilor Ieeni”, Clusterul Regional de Agricultur Biologic BioNEst, Carpathian Furniture Cluster. Singurul sector din domeniul de cercetare – dezvoltare al oraului Hârlu îl reprezint piaa telecomunicaiilor, care s-a dezvoltat firesc i echilibrat la nivel naional, odat cu progresul tehnologic al ultimilor ani i cu creterea nevoii de comunicare a indivizilor. Prin crearea unui parc tehnologic în viitorul apropiat va fi posibil sprijinirea dezvoltrii acestui sector, deoarece este un puternic motor de cretere economic pe de o parte, dar i de pstrare a tinerilor în localitate, pe de alt aparte. 7. Pia‫܊‬a for‫܊‬ei de muncă Desfurarea oricrei activiti economice, precum i creterea eficienei acesteia, implic nu numai aspecte tehnico-economice, ci i pe cele sociale, legate în principal de fora de munc sub toate aspectele sale. Datele statistice, dar i toate teoriile economice demonstreaz c între populaie i economie se manifest întotdeauna o anumit corelaie, c acestea nu evolueaz independent una fa de cealalt, ci împreun, influenându-se reciproc continuu. Populaia, prin numrul i structura sa, printr-o serie de caracteristici ale sale (cum ar fi: nivelul de instruire, comportamentul vis-a-vis de munc, experiena acumulat, bagajul de cunotine, modul de utilizare a timpului de munc, sperana de via, veniturile totale etc.) influeneaz ritmul i direcia dezvoltrii economice a unei ri i regiuni. Implicaia se manifest îns i în sens invers, cci, la rândul su i nivelul dezvoltrii economice induce anumite influene asupra evoluiei numrului i structurii populaiei. 16 Strategia de Cercetare Юi Inovare pentru Specializare Inteligentă a Regiunii Nord-Est (ediаia 3, revizia 1: 2021)

Pagina 70

Din datele oferite de Institutul Naional de Statistic se poate remarca o situaie nefavorabil la nivelul oraului Hârlu, numrul mediu al salariailor crescând în perioada 2017-2019, ulterior numrul sczând sub valoarea din 2017, ca urmare a crizei cauzate de COVID 19. Comparativ cu valoarea la nivel judeean, oraul Hârlu deine 1,11% din totalul numrului mediu al salariailor. Fig....Evoluia numrului mediu al salariailor 2017 – 2021, oraul Hârlu Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online Raportat la populaia apt de munc din oraul Hârlu, în anul 2021 numrul salariailor cu loc de munc în localitate constituia aproximativ 18,06% din populaia total cu vârsta între 20 i 64 de ani. În raport cu populaia total a oraului Hârlu, salariaii reprezint 12,14% din numrul total al locuitorilor oraului. Cei mai importani 5 angajatori din oraul Hârlu, dup numrul de angajai, sunt: 1. SC ETATEX MOD CONFECTII, 47 angajai, CAEN: Fabricarea altor articole de îmbracaminte 2. SC NOVA MEM SRL, 42 angajai, CAEN: Comer cu ridicata al materialului lemnos i al materialelor de construcii i echipamentelor sanitare 3. SC DEJIDA SRL, 42 angajai, CAEN: Fabricarea altor articole de îmbrcminte 4. SC GAZ NORD EST SA, 33 angajai, CAEN: Distribuia combustibililor gazoi, prin conducte 5. SC BAMSE COM SRL, 33 angajai, CAEN: Comer cu amnuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate. Fig....Evoluia numrului de omeri, pe sexe, în perioada 2018-2022, în oraul Hârlu

Pagina 71

Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online Se constat o serie de fluctuaii în evoluia numrului de omeri, având o tendin descresctoare pân în anul 2019, urmat de o tendin cresctoare, în anii 2020 i 2021, ca urmare a crizei sanitare Covid 19, dup care în anul 2022, valorile sau diminuat. La nivelul anului 2022, ponderea omerilor de sex masculin era de 49,45% din total. Comparativ cu valoarea la nivel judeean, oraul Hârlu deine 2,14% din total omerilor. Ponderea omerilor înregistrai în totalul resurselor de munc, pentru anul 2022, are valoarea de 1,7%, fiind mai mic decât valoarea înregistrat în anul 2021 (2,2%). Dei a înregistrat valori oscilante în intervalul analizat, se observ o tendin descresctoare a acestui indicator, de la 2,7% în anul 2018 la 1,7% în anul 2022. Fig....Evoluia ponderii omerilor, în perioada 2018-2022

Pagina 72

Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online Din figura de mai sus se observ faptul c ponderea omerilor în oraul Hârlu, în anul 2022, este la fel ca valoarea de la nivel naional, dar superioar valorii de la nivelul judeului. Datele centralizate de ctre specialitii AJOFM Iai relev faptul c cei mai mari angajatori ai anului 2021 au fost companiile care activeaz în domenii precum retail, pharma, IT, construcii. Aceste domenii au cumulat mai mult de 65% din numrul de locuri de munc vacante pentru care angajatorii au postat anunuri pe platforma ANOFM în perioada ianuarie – decembrie 2021. La nivelul oraului Hârlu, situaia omerilor înregistrai i angajai, este prezentat în tabelul de mai jos: Tabel nr…. Situaia omerilor înregistrai i angajai Anul Total omeri angajai în judeul Total omeri angajai în oraul Iai Hârlu 2020 8213 70 2021 7801 79 Sursa: Raportul primarului privind starea economico-socială úi de mediu a oraúului Hârlău, pentru anul 2021 Tinerii NEET sunt definii în România ca fiind tinerii cu vârsta cuprins între 16 i 24 de ani care nu au un loc de munc, nu urmeaz o form de învmânt i nu particip la activiti de formare profesional. La nivelul oraului Hârlu, 54,26% dintre tinerii cu vârsta cuprins între 16-24 ani se încadrau în categoria NEET, confom datelor Recensmântului Populaiei i al Locuinelor din 2011, o proporie mult mai mare fa de media naional cu 4,3 puncte sau fa de valoarea din municipiu Iai, 18,65%.

Pagina 73

8. Concluzii, provocări, resurse ‫܈‬i tendin‫܊‬e România face parte din categoria rilor europene care reuesc s se redreseze rapid dup efectele pandemiei, având o cretere cu 5,8% a P.I.B. -ului în anul 2021, fa de anul 2020 i o valoare istoric a produsului intern brut (P.I.B.) pe locuitor, în anul 2022, de 74033,7 lei. Dei regiunea are cea mai mare populaie dintre toate regiunile i un nivel ridicat al populaiei ocupate, aportul la Produsul Intern Brut naional este de aproximativ 10%, constant în perioada 2016-2020. Regiunea Nord-Est este ultima dintre regiunile de dezvoltare ale Romaniei, în raport cu produsul intern brut pe locuitor. Economia Regiunii Nord-Est are un profil industrial în descretere ce poate fi evideniat atât prin contribuia relativ sczut a industriei la formarea produsului intern brut, cât i prin ponderea în scdere a populaiei ocupate în sectorul secundar al economiei. Performana economic a Regiunii Nord-Est, din ultima perioad o plaseaz pe una din ultimele zece poziii din Uniunea Europeana. În anul 2021, la nivelul judeului Iai erau înregistrai 21.966 ageni economici, reprezentând 3,36% din totalul întreprinderilor active de la nivel naional. Comerul deine ponderea cea mai mare, respectiv 25,77%, urmat de Activiti profesionale, stiintifice i tehnice, în procent de 12,56%, i de Construcii, în procent de 11,95%. Din perspectiva cifrei de afaceri al întreprinderilor active, pe activiti ale economiei naionale, la nivelul judeului Iai, comerul are o pondere de 45,14%, urmat de Industria prelucrtoare cu o pondere de 18,64% i de Construcii o pondere de 10,20%. Cele mai multe întreprinderi din oraul Hârlu sunt microîntreprinderi, mai exact 97,54%, urmate la distan mare de întreprinderile mici. Nu exist întreprinderi mijlocii sau mari. Principalele aporturi la realizarea cifrei de afaceri la nivel local le aduc comerul cu 51,94%, industria Agricultur, silvicultur i pescuit cu 14%, Producia i furnizarea de energie electric i termic, gaze, ap cald cu 7,71%. Practic, cele trei domenii de activitate formeaz aproape trei sferturi din valoarea total a cifrei de afaceri realizat la nivelul oraului Hârlu. Oraul Hârlu înregistreaz valori sczute ale indicilor de competitivitate i de atractivitate, se afl pe locul 300 din 319 localiti urbane analizate, în ce privete Indicele de competitivitate i pe locul 166, pe baza Indicelui de atractivitate. Cea mai atractiv industrie din oraul Hârlu este Transport & Logistic, cu un indice de atractivitate de 0,649, ocupând poziia 177 din 319 localiti urbane analizate la nivel naional.

Pagina 74

Oraul Hârlu este considerat localitate slab dezvoltat, din punct de vedere al dezvoltrii, conform Produsului Intern Brut pe cap de locuitor calculat la standardul puterii de cumprare pentru 2018, a crui valoare este de 3.601 euro. Se remarc o situaie nefavorabil la nivelul oraului Hârlu, numrul mediu al salariailor sczând în anul 2021 sub valoarea din 2017, ca urmare a crizei cauzate de COVID 19. Comparativ cu valoarea la nivel judeean, oraul Hârlu deine doar 1,11% din totalul numrului mediu al salariailor. Referitor la activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare, judeul Iai reprezint principalul pol de competitivitate, reunind peste 50% din totalul unitilor care activeaz în acest sector la nivel regional, peste 75% din totalul numrului de salariai i peste 85% din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare-inovare alocate la nivel regional. De asemenea, judeul Iai deine cea mai extins infrastructur de cercetare-dezvoltareinovare. VI Servicii publice 1. Infrastructura ‫܈‬i serviciile de educa‫܊‬ie La nivelul oraului Hârlu, conform datelor disponibile la INS, numărul institu‫܊‬iilor de învă‫܊‬ământ a rmas constant în perioada 2015 – 2021. Totui, fa de anul 2010, numrul acestora a sczut de la 6 uniti la 5, datorit reducerii numrului de instituii pentru educaia precolar. Aceast situaie statistic îns face referire la uniti de învmânt cu personalitate juridic, astfel c numrul total de uniti de învmânt este mai mare prin însumarea celor arondate. Tabel…Evoluia numrului unitilor de învmânt în oraul Hârlu, 2010-2021 Niveluri de educaie 2010 2021 Precolar 2 1 Primar i gimnazial (inclusiv invatamantul special) 2 2 Liceal 2 2 Total 6 5 Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online Conform Hotrârii Consiliului Local al oraului Hârlu nr. 2 din 28.01.2021, reeaua colar avizat la nivelul oraului Hârlu a fost format, pentru anul colar 2021 -2022, din urmtoarele instituii de învtmant:

Pagina 75

• Colegiul Naional ”Stefan cel Mare” Hârlu; • Grdinia cu Program Prelungit Hrlu ( cu unitatea de învmânt arondat Grdinia cu Program Normal Hrlu); • Liceul Tehnologic Hârlu; • coala Gimnazial ”Petru Rare” Hârlu; • coala Gimnazial Pârcovaci; • coala Primar ”Happy Stars” – unitate de învmânt particular; • Clubul copiilor Hârlu – unitate de învmânt pentru activiti extracolare arondat Palatului Copiilor Iai. Popula‫܊‬ia ‫܈‬colară Conform datelor disponibile la Institutul Naional de Statistic, în oraul Hârlu se observ o scdere a efectivelor colare totale (preuniversitar i precolar) între 2017 i 2021, de la 3.548 de persoane, la 3.313 elevi. Acest trend demografic negativ se regsete i la nivelul total al populaiei judeului Iai, precum i la nivel naional. Fig….Evoluia populaiei colare, pe niveluri de educaie, oraul Hârlu, 20172021

Pagina 76

Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online Nivelurile de instruire cele mai afectate de scderea numrului de elevi sunt învmântul primar, ce a înregistrat o depreciere de aproximativ 15,64% între 2017 i 2021, i cel profesional, unde s-a înregistrat o rat de scdere de 12,78%. i numrul elevilor din învmântul liceal a sczut, cu 4,88%, dar numrul elevilor din învmântul precolar a crescut cu aproximativ 10%. Pe lâng tendina demografic negativ, o alt cauz a efectivelor colare în scdere este abandonul colar de la nivelul oraului Hârlu. Principalele cauze ale abandonului colar: • elevi care provin din familii cu prini plecai în strintate; • elevi care provin din familii de rromi, declarai sau nu; • starea material precar a familiilor din care provin elevii; • demersuri sporadice i ineficiente din partea unor cadre didactice sau conductori de uniti colare pentru atragerea i meninerea elevilor la cursuri. Fenomenul de abandon colar continu s fie îngrijortor în cadrul Liceului Tehnologic Hirlu. Pentru coala Gimnazial ”Petru Rare” Hârlu, rata abandon colar

Pagina 77

2021, la nivel primar a fost de 2,99% iar la nivel gimnazial, de 1,40%. Pe parcursul anului 2021, coala Gimnazial ”Petru Rare” Hârlu a fost una din cele 11 coli pilot din ar pentru proiectul M.A.T.E (Creerea Mecanismului de Avertizare Timpurie a Fenomenului de abandon colar), iniiat de Banca Mondial în parteneriat cu Ministerul Educaiei. Pe parcursul programului toi profesorii dirigini i echipa managerial au parcurs cursuri specifice eliminrii fenomenului de abandon colar, inclusiv cursuri organizate de Universitatea Cambridge.

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.