Raport
Raportul primarului privind starea economico-sociala și de mediu a orasului Hârlău, pentru anul 2022
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 5,1 MB · modificat pe site: 24.07.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Raport, Orașul Hârlău, jud. Iași. Sursa: http://www.primaria-hirlau.ro/documente/rapoarte/Raport_primar2022.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/harlau/23695-raportul-primarului-privind-starea-economico-sociala-si-de-mediu-a-orasului, 06.11.2026)
În textul documentului, datele de identificare personală (CNP, seria și numărul actului de identitate) au fost ascunse.
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
5DSRUWXOSULPDUXOXLSULYLQG
VWDUHDHFRQRPLFRVRFLDOĆüLGH
PHGLXDRUDüXOXL+kUOĆXSHQWUX
DQXO
Pagina 2
- MAI 2023-
Pagina 3
&835,16
&DS,5DSRUWXOSULYLQGVWDUHD
HFRQRPLFĆüLVRFLDOĆDRUDVXOXL
+kUOĆXvQDQXO
&DS,,5DSRUWSULYLQGDFWLYLWDWHD
DSDUDWXOXLGHVSHFLDOLWDWHDO
3ULPDUXOXLRUDVXOXL+kUOĆXvQDQXO
Pagina 4
Pagina 5
Stimai ceteni ai oraului Hârlu
Anul 2022 a fost pentru oraul Hârlu o perioad cu multiple
provocri, dup o lung perioada, de peste patru ani, în care Bugetul de
Venituri i Cheltuieli al oraului a fost blocat de conjunctura, consider,
nelegal i total nedorit cauzat de finanatorul POSDRU i care a fost
preluat de subsemnatul în toat amploarea ei al începutul mandatului de
Primar i care m-a obligat în rezolvarea acesteia, dar, la iesirea din acest
marasm extrem de complex din punct de vedere legal – financiar –
admnistraia public Hârlu a fost pregtit s acceseze orice finanare
posibil la momentul respectiv din fonduri europene, din fonduri
guvernamentale, unele desfurate cu sprijinul Consiliului Judetean i a
Consiliului Local al orauluI Hârlu i altele finanate din bugetul local.
Eforturile susinute ale angajailor din cadrul aparatului de
specialitate, ale instituiilor subordonate Consiliului Local, ale aleilor locali
i ale întregii comuniti din Hârlu, în esen, s-au concretizat în rezultate
concrete . Unele dintre proiectele oraului Hârlu au fost finalizate, altele
sunt în curs de derulare, iar unele sunt în primele faze de lucru, ceea ce ne
conduce tot mai aproape de imaginea unui ora care tinde spre un nivel
european, din ce în ce mai reprezentativ pentru România.
Primria oraului Hârlu a continuat implementarea proiectelor de
infrastructur urban i în noua dimensiune care se doreste a fi
implementat, în asociere cu Biserica Sf. M. Mc. Gheorghe a proiectelui
de dezvoltare turistic – cultural - istoric: ”Consolidare, restaurare,
conservare si punere in valoare a ansamblului Curtii Domnesti din Harlau,
judetul Iasi, str. Logofat Tautu, nr. 8-10, orasul Harlau, judet Iasi” i
regenerare Urbana a Orasului Harlau prin reabilitarea centrale ale
oraului”, care va dinamiza foarte mult evoluia pozitiv a tuturor
aspectelor, de orice natur, ale comunitii locale.
Fondurile europene i naionale ce au fost atrase i care se vor
mutiplica în accesare în anul 2023 constituie, din punctul nostru de vedere,
un instrument fundamental pentru a aduce oraul la nivelul la care i-l
doresc cetenii din oraul Hârlu.
Consider c a existat o reprezentare corect i transparent a
intereselor locale care a fcut ca Hârlul s redevin un punct de reper în
activitatea ministerelor i a instituiilor cu domeniu de activitate legat de
necesitile comunitilor, astfel c oraul a devenit acum un reper pentru
investiiile din fonduri publice.
Pagina 6
Pentru anul 2022, având în vedere alocarea bugetar v reamintesc
o parte din proiectele care le-am efectuat în comunitate, astfel:
- Se implementeaz ”Proiectul Regional de dezvoltare a
infrastructurii de apă ܈i apă uzată din Jude܊ul Ia܈i în perioada
2014 -2020 – Contract 9 – Extinderea sistemului de apă ܈i
canalizare în Jude܊ul Ia܈i – Axa 7 Hârlău – Cotnari (Etapa I) în
care s-au identificat in teren traseul conductelor de alimentare cu apa
(L10,950 m) si canalizare (6,327 km), amplasarea statiilor de
pompare apa potabila (6 statii de pompare apa potabila), extindere
retea canalizare menajer (L 6.327 m) - valoare finan܊ată 79,4
milioane lei, iar valoare total lucrri în cadrul proiectului fiind de
220.872.276 lei.
- La Ministerului Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Administratiei s-au
depus spre finantare documentatiile aferente obiectivului de investitii
„Modernizare strazi in Orasul Harlau” proiect finantat prin
Programul National de Investitii Anghel Saligny” - valoarea
contractului finan܊at fiind de 11.638.592,99 lei. Valoarea total a
investiiei este de 16.784.041,41 lei.
- La Ministerului Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Administratiei s-au
depus spre finantare documentatiile aferente obiectivului de investitii
„Extinderea sistemului de distributie gaze naturale in Orasul
Harlau” proiect finantat prin Programul National de Investitii
„Anghel Saligny” - valoarea investitiei fiind de 4.193.507,25 lei
cu T.V.A.
- S-a semnat contractul de finantare pentru cresterea eficientei
infrastructurii de iluminat public finantare prin Administraie Fondului
de Mediu cu titlu proiectului: ”Modernizare iluminat public în ora܈ul
Hârlău, jude܊ul Ia܈i” - cu o valoare finan܊ată de 3.462.000 lei.
- Ministerului Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Administratiei s-au depus
spre finantare documentatiile aferente a trei obiective de investitii
finantate prin Planul National de Redresare si Rezilienta pe
componenta C10-Fondul Local pentru eficientizare energetica
dupa cum urmeaza:
- Scoala Gimnaziala Petru Rares – corp C1 nr. cad. 62022 (suprafata
construita la sol 784 mp, suprafata construita desfasurata 2352 mp,regim
de inaltime P+2E ) – valoare contract 6.062.340,50 lei cu T.V.A.
-Colegiul National Stefan cel Mare si Sfint corp C1 si Corp C2 nr. cad.
62020 (C1 - suprafata construita la sol 768 mp, suprafata construita
Pagina 7
desfasurata 2304 mp, regim de inaltime P+2E, C2 - suprafata construita la
sol 575 mp, suprafata construita desfasurata 1150 mp, regim de inaltime
P+1E ) – valoare contract 8.902.773,83 lei cu T.V.A.
- Primaria Orasului Harlau–corp C1 nr. cad 62089 (suprafata construita la
sol 527 mp, suprafata desfasurata 1260 mp regim de inaltime DEMISOL
PARTIAL+P+M i 6 staii de încrcare autovehicule electrice) - valoare
contract 4.126.384,36 lei cu T.V.A.
- Proiect integrat al oraului Hârlu în asociere cu Parohia Sf. M. Mc.
Gheorghe, derulat din anul 2022, ce urmeaz a fi depus prin ADR Nord –
Est pe Prioritatea 7 în valoare estimată de 7 milioane euro (compus din:
aprox. 5,5 mil.euro pentru unitatea de cult pentru obiectivul
„Consolidare, restaurare, conservare si punere in valoare a ansamblului
Curtii Domnesti din Harlau, judetul Iasi, str. Logofat Tautu, nr. 8-10) i
aprox.1,5 mil. Euro pentru administraia public Hârlu pentru obiectivul:
”Regenerare Urbana a Orasului Harlau - Reabilitarea parcurilor cu numar
cadastral 62229 (parcul din fata Bisericii Sf. Gheorghe ) si numar cadastral
62236 (Parcul central al oraului Hârlu)” – valorile nu sunt finale, urmând
în funcie de documentaiile ce urmeaz a fi elaborate s fie rediscutate
conform cerinelor finanatorului, executivului i Consiliului Local etc
În afar de aceste proiecte realizate, anul acesta aparatul de
specialitate al Primarului are ca prioritate principal pregtirea unor
documentaii pentru accesarea unor fonduri europene, guvernamentale sau
de orice alt natur disponibile în anii 2021 – 2027, aspecte care vor fi
consemnate în mod concret i detaliat în Strategia de Dezvoltare Integrat
a oraului Hârlu, judeul Iai, pentru perioada menionat, care urmeaz a
fi finalizat pân la nivelul lunii august 2023.
Cred cu toat convingerea c împreun putem ridica oraul Hârlu la
un nivel de civilizaie european, exist respectul nostru pentru cetenii
oraului Hârlu i suntem siguri c ne-ai oferit i ne vei oferi încrederea
necesar în toate momentele, indiferent de natura acestora, prin care vom
trece.
Vom continua investiiile începute i, cu siguran, vom demara alte
proiecte noi, toate în folosul exclusiv al cetenilor.
Cu deosebit consideraie,
Primarul oraului Hârlu
Ec. Gheorghi Curc
Pagina 8
Pagina 9
CAP. I. RAPORTUL PRIVIND STAREA SOCIO-ECONOMICĂ A
ORASUL HÂRLĂU ÎN ANUL 2022
Orasul Hârlău este al treilea centru urban ca mrime din judeul Iai.
Face parte din provincia istorica Moldova i este situat în partea de nordest a României si in nord – vestul Judetului Iasi, pe malul Bahluiului.
Prima atestare documentar dateaz din anul 1384 (1 mai), când
mama domnitorului Petru Muat îi stabilete curtea aici.
Suprafaa administrativ a orasului Hârlu este de 3511 ha, din care
525 ha intravilan. Din teritoriul administrativ fac parte si localitile
componente: Sat Pârcovaci.
DEMOGRAFIE
1. Structura demografică
Populaia dup domiciliu la data de 1 ianuarie a anului de referin reprezint
numrul persoanelor cu cetenie român i domiciliu pe teritoriul Romaniei, delimitat
dup criterii administrativ-teritoriale.
Populaia ce are domiciliul în oraul Hârlu era la 1 Ianuarie 2022 de 15.946 de
locuitori, conform celor mai recente date puse la dispoziie de Institutul Naional de
Statistic. Raportat la populaia total a judeului Iai, de 983.506 locuitori, aceasta
reprezint un procent de 1,62% i 0,7% din populaia României. Potrivit datelor
statistice, oraul Hârlu este al treilea ora ca mrime a populaiei din jude, situându-se
între municipiul Pacani i oraul Târgu Frumos, dup cum se poate observa în tabelul
de mai jos:
Tabel nr. … Ierarhia oraelor din judeul Iai dup numrul total de locuitori
1 Municipiul Iai 393.818
2 Municipiul Pacani 45.202
3 Oraul Hârlu 15.946
4 Oraul Târgu Frumos 14.045
5 Oraul Podu Iloaiei 11.523
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online
Populaia oraului Hârlu a înregistrat o cretere demografic constant în
intervalul 2015-2022, mai accelerat fa de creterea înregistrat la nivelul judeului,
datele indicând o cretere a populaiei cu domiciliul de 27,47% în anul 2022 fa de anul
Pagina 10
2015 i în acelai timp contrasteaz tendinei generale de scdere a populaiei la nivel
naional (în acelai interval populaia României a sczut cu 1,36%).
Tabel nr. … Evoluia populaiei dup domiciliu la 1 ianuarie, oraul Hârlu, 2015 - 2022
Evoluie
2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2015-
2022
Jude 91098 92219 93108 94236 95416 96897 97482 98350
ul 4 8 5 0 5 8 3 6 +7,96%
Iai
Orau 12509 12453 12697 13230 14103 15307 15506 15946
l +27,47
Hârl %
u
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online
Creterea numrului populaiei se datoreaz, în principal, solicitrilor cetenilor
români originari din Republica Moldova, care au solicitat eliberarea unui act de
identitate i stabilirea domiciliului pe raza administrativ – teritorial a oraului Hârlu,
situaii juridice monitorizate atent prin serviciile de specialitate ale primriei oraului
Hârlu.
Fig….Evoluia populaiei dup domiciliu la data de 1 ianuarie, în perioada 2015-2022,
oraul Hârlu
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online
– prelucrare date
Pagina 11
Pe de alt parte, populaia rezident înregistrat în urma recensmintelor din
2002 i 2011, indic prezena fenomenului de declin demografic la nivelul oraului
Hârlu, în ciuda stagnrii i respectiv creterii populaiei cu domiciliul din aceleai uniti
de analiz. Datele celor dou recensminte indic în intervalul 2002-2011 o scdere de
3,22% a populaiei rezidente în oraul Hârlu, comparativ cu creterea uoar de
1,51% a populaiei cu domiciliul, din acelai interval. Diferena este proporional i
pentru judeul Iai, pentru perioada menionat, populaia rezident sczând cu 5,45% -
comparativ cu creterea de 2,12% a populaiei cu domiciliul. Astfel se poate anticipa
faptul c datele culese la recensmântul din 2021 vor indica o situaie diferit de cea a
populaiei cu domiciliul i vor reflecta amploarea fenomenului de emigrare spre vestul
Europei i alte orae din ar. Astfel, putem meniona una din prioritile oricrei
administraii locale, i anume, crearea condiiilor pentru a pstra cetenii existeni în
ora i pentru a atrage noi locuitori.
Un indicator relevant determinat pe baza populaiei se refer la densitate,
aspect surprins în tabelul de mai jos, comparativ cu nivelul înregistrat la nivel judeean.
Tabelul - Analiza densitii populaiei, la nivelul oraului Hârlu , 1 ianuarie 2022
Nr. crt. Indicator Oraul Judeul România
Hârlu Iai
1. Populaia dup 22.009.796
domiciliu 15.946 983.506
2. Suprafaa (km²) 40,36 5.477,00 238.397
3. Densitate 92
(locuitori/km² ) 395 180
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
Conform informaiilor din tabelul de mai sus, se observ faptul c densitatea
oraului Hârlu este de 4 ori mai mare decât densitatea naional, respectiv de 2 ori mai
mare decât densitatea judeului Iai.
Structura popula܊iei pe sexe ܈i grupe de vârstă
În privina structurii de gen a populaiei oraului Hârlu, la 1 ianuarie 2022, din
totalul populaiei dup domiciliu, 52,1% sunt brbai (8.308 persoane) i 47,9% sunt
femei (7.638 persoane). Comparând populaia oraului Hârlu cu populaia urban din
Regiunea Nord-Est, se observ c distribuia pe sexe este relativ similar – 51,57% /
48,43% (brbai/femei) în mediul urban din regiune, respectiv 51,40% / 48,60%
(brbai/femei) în jude, ceea ce poate conduce la observaia c o pondere mai mare a
populaiei masculine este o caracteristic a mediilor urbane din regiune, inclusiv a
oraului Hârlu.
Pagina 12
Fig…. Structura pe sexe în oraele judeului Iai, ianuarie 2022
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
La nivel naional, repartiia este de 51,19% femei i 48,81% brbai, deci o
pondere mai mare pentru populaia de sex feminin. În celelalte orae din judeul Iai, se
observ o situaie echilibrat, cu valori apropiate în Pacani, Podul Iloaiei i Târgu
Frumos, iar în municipiul Iai, populaia de sex feminin are un procent puin mai ridicat.
Organizarea pe grupe de vârstă a judeului Iai evideniaz cea mai ridicat
pondere deinut de populaia adult (66,34%), valoare uor mai mare fa de valorile
de la nivelul Regiunii Nord-Est (63,04%), respectiv de la nivelul rii (62,79%). Populaia
vârstnic (+65 ani) reprezint 13,64% din totalul populaiei judeului, pondere inferioar
celei înregistrate la nivelul regiunii (15,07%) i celei înregistrate la nivelul rii (17,42%),
în timp ce în cazul populaiei tinere (0-19 ani), la nivel de jude se înregistreaz o
pondere mai mic (20,03%) fa de Regiunea Nord-Est (21,89%) i apropiat de cea la
nivel naional (19,79%).
Fig….. Ponderea populaiei pe grupe mari de vârst, 1 ianuarie 2022
Pagina 13
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online
– prelucrare date
Dup cum se observ, comparativ cu datele prezentate anterior la nivel de ar,
regiune i jude, în oraul Hârlu ponderea populaiei tinere este mai mare, la fel ca i
cea a populaiei adulte, rezultând într-o pondere mai redus a populaiei vârstnice. Se
observ c, fenomenul de îmbtrânire demografic este mai puin accentuat la nivelul
oraului Hârlu, reprezentând un avantaj fa de celelalte zone ale trii.
Piramida vârstelor popula܊iei reprezentând distribuia populaiei în funcie de
sex i categorie de
vârst, reflect atât evoluia populaiei ca urmare a deciziilor politice i dinamicilor
sociale din ultimele decenii dar indic i proiecii pentru viitor. Astfel, la nivelul oraului
Hârlu, se identific urmtoarele dinamici:
- Cei mai muli locuitori au între 25 i 54 de ani, majoritatea persoanelor fiind
nscute înainte de 1989, din care se evideniaz grupa de vârst 30-34 ca fiind cea mai
numeroas, urmat de grupa de vârst 35-39.
- Grupa de vârst 25-29 ani, mai sczut numeric decât grupa superioar de
vârst, marcheaz finalul politicii pro-nataliste, democratizarea României i întoarcerea
la un nivel al natalitii neinfluenat de factori coercitivi sau artificiali.
- O populaie tânr mai redus fa de cea adult, marcat de o scdere
brusc a grupei de vârst 20-24 de ani, iar contingentul grupelor urmtoare a continuat
s scad în decadele urmtoare, ca urmare a scderii natalitii dup 2000, cu excepia
unei uoare creteri în cadrul grupei 10-14 ani.
- Anul 1966 a marcat instaurarea politicii de cretere demografic prin
interzicerea metodelor de planificare a reproducerii, fapt vizibil în graficul de mai jos prin
creterea brusc a segmentului 50-54 ani fa de segmentul 55-59 ani;
- Un numr mic de locuitori peste 70 de ani, în contrast cu dinamicele
naionale, ca urmare a migraiei interne mai sczute înregistrate înainte de 1960, a
Pagina 14
mortalitii mai ridicate dar i o pondere mai mare a populaiei feminine, pe fondul
speranei de via mai crescute din rândul femeilor. La nivelul Uniunii Europene,
România înregistreaz cele mai mari diferene de speran de via între brbai i
femei, de pân la 7 ani.
Fig…. Piramida vârstelor populaiei, oraului Hârlu, la 1 ianuarie 2022
Pagina 15
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO –
Online – prelucrare date
Contingentul mai mare de populaie cu vârsta între 40 i 54 de ani fa de cel
al grupei de vârst 0-14 ani, va duce în anii urmtori la îmbtrânirea populaiei active i
la accentuarea dependenei demografice, crescând astfel presiunea asupra populaiei
active i deficitul de for de munc, rezultând probleme de natur economic i
social.
Raportul de dependen܊ă demografică, calculat pentru populaia cu domiciliul
în oraul Hârlu, ca raport dintre numrul persoanelor de vârst "dependent"
(persoane sub 15 ani i de peste 64 ani) i populaia în vârst de munc (15-64 ani)
exprimat la 100 de persoane, are o valoare de 36,78% i se situeaz sub media
judeean, regional sau naional. Valoarea indicatorului este în scdere fa de anul
2010 când avea valoarea de 39,04%. Situaia este favorabil în sensul în care
presiunea exercitat de populaia dependent asupra celei active nu este una major.
Raportul de dependen demografic reprezint povara economic pe care populaia
activ o poart, dei unele dintre persoanele definite ca dependente sunt active, iar alte
persoane care sunt în vârst de munc sunt întreinute.
Pagina 16
Fig....Raportul de dependen demografic – ora, jude, regiune, ar, 2010 -
2022
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online
– prelucrare date
Fenomenul de îmbtrânire a populaiei este un fenomen mondial, fiind prezent,
în mod deosebit, i în Europa, unde se înregistreaz un declin natural i o îmbtrânire
excesiv a populaiei. La nivelul Uniunii Europene, raportul dintre ponderea tinerilor i
cea a vârstnicilor s-a schimbat în favoarea celor din urm în anul 2005, atunci când
populaia tânr avea o pondere de 16,3% iar cea vârstnic de 16,6%, în timp ce în
România inversarea s-a produs mai târziu, în anul 20091. O situaie aparte României,
ale crei consecine vor începe s fie vizibile în urmtoarea decad, este generaia
„decreeilor”, nscui în urma politicilor pro-natalitate din perioada socialist ce
reprezint cel mai generos contingent de populaie, ce urmeaz s ating vârsta de
pensionare i va trebui s fie susinut financiar de contingentul actual al populaiei
tinere, semnificativ mai redus.
1 /ŶƐƚŝƚƵƚƵůEĂƜŝŽŶĂůĚĞ^ƚĂƚŝƐƚŝĐĉ͘dĞŶĚŝŶƜĞ^ŽĐŝĂůĞ͘ϮϬϭϵ
ŚƚƚƉƐ͗ͬͬŝŶƐƐĞ͘ƌŽͬĐŵƐͬƐŝƚĞƐͬĚĞĨĂƵůƚͬĨŝůĞƐͬĨŝĞůĚͬƉƵďůŝĐĂƚŝŝͬƚĞŶĚŝŶƚĞͺƐŽĐŝĂůĞ͘ƉĚĨ
Pagina 17
Indicele de îmbătrânire demografică, la 1 ianuarie 2022, calculat ca raport
între populaia de vârstnici de peste 65 ani i populaia de tineri sub 15 ani, pentru
oraul Hârlu, este de 60,72%, având o valoare mai mic decât cele înregistrate la nivel
judeean, regional i naional. Acest indicator prezint un raport pozitiv dintre tineri i
vârstnici i înseamn c la nivelul oraului exist aproximativ 61 de persoane vârstnice
la fiecare 100 de copii.
Dintre cele 4 entiti analizate (oraul, judeul, regiunea i ara), toate au
înregistrat o tendin cresctoare a indicelui de îmbtrânire demografic, în ultimii ani.
Exist o tendin din ce în ce mai accentuat de îmbtrânire a populaiei, îns oraul
Hârlu are valorile cele mai mici corespunztoare acestui indicator, înregistrând o
cretere de la 40,22% în 2010 la 60,72% în 2022.
Fig…Evoluia indicelui de îmbtrânire demografic, la 1 ianuarie 2022, populaia
dup domiciliu
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online
– prelucrare date
Tendina de îmbtrânire a populaiei are un profund impact asupra tuturor
generaiilor viitoare i asupra domeniilor de activitate economic i social: piaa muncii,
protecia social, educaia, cultura etc.
Rata de înlocuire a for܊ei de muncă a oraului Hârlu, 68,66%, înregistreaz o
valoare sczut comparativ cu nivelurile judeean i regional, dar mai mare decât media
naional. Acesta este calculat prin raportarea efectivului populaiei tinere la o treime
din persoanele în vârst de 15-64 de ani. Astfel la nivelul oraului Hârlu, peste 15 ani,
Pagina 18
la 100 de persoane active ce vor iei din câmpul muncii, vor intra aproximativ 68,66 de
persoane tinere, ceea ce va produce un deficit de 31,34 persoane.
În acelai timp, datele indic o tendin descendent mai puternic a indicatorului
în ultimii 6 ani, comparativ cu valoarea relativ constant la nivel naional sau de
descretere uoar la nivelul judeului i a regiunii. Valoarea sczând a ratei de
înlocuire a forei de munc reprezint o vulnerabilitate important a oraului Hârlu pe
termen mediu i lung întrucât, în lipsa unei politici de atragere de for de munc i/ sau
de consolidare a populaiei tinere, ridic problema unui deficit de for de munc de
aproximativ 30% în aproape 15 ani.
Fig…Evoluia ratei de înlocuire a forei de munc, la 1 ianuarie 2022, populaia
dup domiciliu
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO –
Online – prelucrare date
Structura etnică a popula܊iei, determinat doar în cadrul recensmintelor, pe
baz de autodeclarare, indic faptul c în 2011, 85,98% din locuitorii oraului Hârlu
Pagina 19
erau de etnie român, 5,78% erau de etnie rom, 0,06 % erau de alte etnii, iar pentru
8,18% nu erau informaii disponibile.
În ceea ce privete profilul confesional, majoritatea de 91,04% din populaia
recenzat era compus din cretini ortodoci, urmai de 0,31% de religie romanocatolic, 0,17% Martorii lui Iehova, 0,28% alte religii, iar pentru 8,20% nu erau informaii
disponibile.
2. Mi܈carea naturală ܈i migratorie a popula܊iei
Pentru analiza evoluiei unei populaii dintr-un spaiu dat, este necesar s-i
cunoatem structura, dar mai ales micarea ei, ce cuprinde dou componente:
micarea natural i micarea migratorie. Principalii indicatori ai micrii naturale sunt
natalitatea i mortalitatea, pe baza crora se calculeaz sporul natural, iar indicatorii
micrii migratorii sunt ratele de sosiri i plecri la mia de locuitori, dintr-un teritoriu dat,
pe baza crora se calculeaz sporul migrator. Prin însumarea celor dou sporuri aflm
cum se modific volumul populaiei respective la momentul de referin ales, obinând
sporul demografic, fie pozitiv, fie negativ.
Natalitatea este msurat prin rata natalitii care reprezint numrul de copii
nscui vii la 1000 locuitori într-o perioad determinat (1 an calendaristic, de regul).
În oraul Hârlu, pe baza datelor puse la dispoziie de INS, în anul 2021,
numrul nscuilor-vii a fost 161, ceea ce înseamn aproximativ 1,53% din totalul
judeului (10.512 nscui-vii) i aproximativ 0,41% din totalul Regiunii Nord-Est.
În perioada 2011-2021, numrul nscuilor-vii a oscilat atât la nivel local, cât i la
nivel judeean i regional. Oraul Hârlu a înregistrat o cretere de 15% de la începutul
perioadei de referin (140 nscui) la sfâritul acesteia (161 nscui). La nivelul
judeului Iai, creterea a fost de 22%, la nivelul regiunii, creterea e de 7,9%, iar la
nivel naional, s-a înregistrat o cretere de doar 0,3%. Dinamica numrului de nscui
vii, în perioada 2011-2021, la nivel local, judeean i regional, este prezentat în figura
de mai jos:
Fig…Evoluia numrului nscui vii 2011-2021 – ora, regiune, jude
Pagina 20
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
Rata natalită܊ii reprezint numrul de nscui-vii dintr-un an raportat la populaia
de la 1 iulie din statistica curent i se exprim în numr de nscui-vii la 1000 locuitori.
În 2021, rata natalitii în oraul Hârlu a fost de 10,25‰, valoarea fiind inferioar valorii
judeului Iai, îns superioar mediei regionale i naionale. În perioada 2011-2021, rata
natalitii în oraul Hârlu, are o evoluie oscilant, valoarea din 2021 fiind mai sczut
decât valoarea din anul 2011, dei natalitatea este în cretere, în aceeai perioad de
referin. Aceasta se datoareaz faptului c, numrul locuitorilor cu domiciliu a crescut
cu un procent mai mare decât numrul nscuilor-vii.
Situaia comparativ, la nivel local, judeean, regional i naional, este prezentat
în urmtoarea figur:
Fig…Evoluia ratei natalitii
Pagina 21
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online
– prelucrare date
Mortalitatea
În anul 2021, numrul de decese în oraul Hârlu a ajuns la 153 de persoane,
reprezentând aproximativ 1,32% din totalul judeean (11.587 persoane).
Privind perioada analizat, între 2011-2019, numrul deceselor a fost oscilant, în
2019 oraul Hârlu înregistrând valori mai sczute fa de anul 2011. În contextul
generat de pandemia COVID-19, care a afectat în mare msur populaia vulnerabil,
cu vârste înaintate, în anul 2021 s-au înregistrat 153 decese, cel mai mare numr de
decese din perioada analizat.
Situaia comparativ, la nivel local, judeean, regional i naional, este prezentat
în tabelul urmtor:
Tabel...... Evoluia numrului deceselor 2011-2021
2011 2013 2015 2017 2019 2021 Evoluie
2021/2011
Oras +53%
Hârlu 100 92 110 94 78 153
Jude Iasi 8146 8300 9123 9133 9051 11587 +42,24%
Regiunea +36,10%
Nord -
Est 40996 41873 44136 44189 44294 55799
Romania 251439 250466 262981 262811 261445 336063 +33,66%
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
Pagina 22
Rata mortalită܊ii reprezint numrul persoanelor decedate dintr-un an raportat la
populaia de la 1 iulie din statistica curent i se exprim în numr de decese la 1000
locuitori. În perioada 2011 – 2019, rata mortalitii nu a oscilat foarte mult, în 2019,
oraul Hârlu înregistrând valori mai sczute (5,33‰) fa de anul 2011 (7,99‰).
În 2021, rata mortalitii în oraul Hârlu a fost de 9,74 decese la 1000 locuitori,
fiind sub valorile înregistrate la nivel judeean, regional sau naional. Creterea
numrului de decese din anul 2021, generat de pandemia COVID-19, a determinat
creterea ratei mortaliti generale cu 21,9% fa de anul 2011.
Fig…Evoluia ratei mortalitii
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
Sporul natural
Dimensiunile natalitii i mortalitii determin i configureaz evoluia sporului
natural al unei populaii. Acesta se calculeaz ca diferena dintre numrul nscuilor-vii
i numrul persoanelor decedate, în anul de referin. În perioada 2011-2021, în oraul
Hârlu, sporul natural a fost oscilant, dar pozitiv. În anul 2021, sporul natural a fost de
+8, comparativ cu valorile negative înregistrate la nivel judeean, regional sau naional.
În anul 2021, pandemia COVID-19 îi pune amprenta, numrul mare de decese
înregistrate determinând un spor natural de 5 ori mai mic fa de valoarea anului 2011.
Totui, în perioada 2011 – 2019 sporul natural este în cretere, aspect pozitiv pentru
oraul Hârlu.
Tabel nr...... Evoluia sporului natural, 2011-2021 – ora, regiune, jude, ar
2011 2013 2015 2017 2019 2021
Pagina 23
Oras
Hârlu 40 66 26 66 100 8
Jude Iasi 458 2728 1218 1935 2536 -1075
Regiunea
Nord -
Est -4595 2668 -3740 -2683 -1163 -16518
Romania -55197 -35534 -56791 -47883 -45978 -139205
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
Rata sporului natural al popula܊iei este indicatorul care msoar diferena
algebric între rata natalitii i rata mortalitii generale a populaiei
În perioada 2011-2021, rata sporului natural în oraul Hârlu a fost de 0,51‰, în
scdere cu 84 puncte procentuale fa de 2011, când rata a fost de 3,19‰. În perioada
2011-2021, rata sporului natural în oraul Hârlu, are o evoluie oscilant, valoarea din
2021 fiind pozitiv, comparativ cu valorile negative înregistrate la nivel judeean,
regional sau naional. Faptul c rata sporului natural este pozitiv, adic numrul celor
nscui este mai mare decât numrul celor decedai, în fiecare an, înseamn c
populaia se regenereaz i volumul ei crete constant.
Fig…Evoluia ratei sporului natural al populaiei– ora, regiune, jude, ar
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
Nup܊ialitate ܈i divor܊ialitate
Pagina 24
În ceea ce privete cstoriile, situaia local este una favorabil. Între anii 20112021, numrul cstoriilor a fost oscilant, dar în cretere, în anul 2011 s-au oficiat în
oraul Hârlu, cu 121% mai multe cstorii fa de anul 2011. Procentul de cretere
este cu mult mai mare fa de cel de la nivel judeean (+35.89%), regional (+22.62%)
sau naional (+8.15%).
Tabel nr..Evoluia numrului cstoriilor, 2011-2021
2011 2013 2015 2017 2019 2021 Evoluie
2021/2011
Oras
Hârlu 52 60 58 84 71 115 +121.15%
Jude Iasi 4291 4587 5511 6325 6691 5831 +35.89%
Regiunea
Nord -
Est 18394 18889 21689 24102 23758 22554 +22.62%
Romania 105599 107507 125454 142613 128610 114207 +8.15%
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
Rata de nup܊ialitate este calculat prin raportarea numrului cstoriilor
încheiate într-un an calendaristic, la populaia dup domiciliu la 1 iulie anul respectiv. În
comparaie cu judeul Iai, cu regiunea Nord-Est i cu România, oraul Hârlu are o
rat mai crescut de nupialitate, care a înregistrat o tendin oscilant, dar în cretere,
atingând o valoare de 7,32 cstorii ce revin la 1000 locuitori în anul 2011, fa de 4,15
cstorii/1000 locuitori, în anul 2011.
Situaia comparativ, la nivel local, judeean, regional i naional, este prezentat
în figura urmtoare:
Fig…Evoluia ratei de nupialitate, 2011-2021
Pagina 25
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online
– prelucrare date
Divor܊uri
În oraul Hârlu, pe baza datelor puse la dispoziie de INS, în anul 2021,
numrul divorurilor a fost 22, ceea ce înseamn aproximativ 1,78% din totalul judeului
(1239 divoruri) i aproximativ 0,46% din totalul Regiunii Nord-Est.
În perioada 2011-2021, numrul divorurilor a oscilat atât la nivel local, cât i la
nivel judeean i regional. Oraul Hârlu a înregistrat o cretere de 22,22% de la
începutul perioadei de referin (18 divoruri) la sfâritul acesteia (22 nscui). La
nivelul judeului Iai, creterea a fost de 28,13%, la nivelul regiunii, au sczut cu
21,58%, iar la nivel naional, s-a înregistrat o scdere de 24,47%. Dinamica numrului
de divoruri, în perioada 2011-2021, la nivel local, judeean, regional i naional este
prezentat în tabelul de mai jos:
Tabel nr...Evoluia numarului divorurilor, 2011-2021
2011 2013 2015 2017 2019 2021 Evoluie
2021/2011
Oras
Hârlu 18 26 21 22 26 22 +22.22%
Jude Iasi 967 1094 1106 1103 1109 1239 +28.13%
Regiunea
Nord -
Est 6153 5154 5602 5595 5301 4825 -21.58%
Romania 35780 28507 31527 31147 30197 27024 -24.47%
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
Rata de divor܊ialitate, care se calculeaz prin raportarea numrului cstoriilor
desfcute în cursul unui an calendaristic la populaia dup domiciliu la 1 iulie anul
respectiv, are o rat mai crescut în comparaie cu judeul Iai, cu regiunea Nord-Est i
cu România. Totui, aceasta este mai sczut în anul 2021 fa de anul 2011, cu
2,77%, acest aspect datorându-se creterii populaiei dup domiciliu la 1 iulie.
Fig…. Evoluia ratei de divorialitate, 2011-2021
Pagina 26
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online
– prelucrare date
Migra܊ia
A doua component a dinamicii populaiei este reprezentat de micarea
migratorie cu cele dou componente ale sale: migraia intern i cea extern.
La baza migraiei, fenomen complex, stau o multitudine de cauze. Cauze
subiective, cum ar fi circumstanele economice nefavorabile, situaia politic i social
care pot provoca presiuni psihologice asupra individului, generând dorina indivizilor de
a cuta un loc de via care s le împlineasc aspiraiile. Cauze obiective, cum ar fi
piaa muncii care s-a globalizat i a cunoscut o cretere fr precedent, determin pe
de o parte nevoia atragerii de capital uman din exterior, iar pe de alt parte dorina de a
emigra spre societi care ofer împlinirea cerinelor indivizilor. Având în vedere aceste
considerente, odat cu deschiderea granielor, un segment important al populaiei a
ales s emigreze în cutarea unui loc de munc mai bine pltit, a unui trai decent i
modern.
România continu s fie o ar de emigrare, fenomenul de emigrare constituind
cea de-a doua cauz principal a reducerii populaiei rii. Soldul migraiei internaionale
în anul 2021 a fost negativ, numrul emigranilor depind numrul imigranilor cu puin
peste 16 mii persoane2. Datele existente din surse administrative nu acoper întregul
fenomen al emigraiei, existând o subevaluare sever a numrului de emigrani.
Migra܊ia pe fondul schimbării re܈edin܊ei
2 INS, Comunica de presă Nr. 210/30 august 2022, pag. 2
Pagina 27
În perioada 2011 – 2021, numrul stabilirilor cu re܈edin܊a pe teritoriul oraului
Hârlu a avut o evoluie oscilant, dar descendent, de la 138 stabiliri, la începutul
perioadei de referin, la 51 stabiliri, la sfâritul acesteia. Comparativ, la nivelul judeului
Iai, a crescut numrul stabilirilor cu reedina cu 74,3%, iar la nivelul regiunii, creterea
e mai mic, de 18,35%, fa de anul 2011.
În oraul Hârlu, pe baza datelor puse la dispoziie de INS, în anul 2021,
numrul plecărilor cu re܈edin܊a a fost de 188, ceea ce înseamn aproximativ 2,57%
din totalul judeului.
În perioada 2011-2021, numrul plecrilor cu reedina a oscilat atât la nivel
local, cât i la nivel judeean i regional. Oraul Hârlu a înregistrat o cretere de
82,52% de la începutul perioadei de referin (103 plecri cu reedina) la sfâritul
acesteia (188 plecri cu reedina). La nivelul judeului Iai, creterea a fost de 83,52%,
la nivelul regiunii, creterea e de 2,5%.
Dinamica numrului schimbrilor de reedin, în perioada 2011-2021, la nivel
local, judeean i regional, este prezentat în tabelul de mai jos:
Tabel nr. .... Evoluia schimbrilor de reedin
2011 2013 2015 2017 2019 2021
Stabiliri de reedin
Oras Hârlu 138 117 120 141 95 51
Jude Iai 6817 18381 18565 17481 16778 11882
Regiunea Nord -
Est 22126 33837 33496 33319 33468 26187
Plecri cu resedina
Oras Hârlu 103 165 188 225 225 188
Jude Iai 3993 6148 7003 8066 8815 7328
Regiunea Nord -
Est 29256 39172 37641 38083 38325 29988
Soldul schimbrilor de reedina
Oras Hârlu 35 -48 -68 -84 -130 -137
Jude Iai 2824 12233 11562 9415 7963 4554
Regiunea Nord -
Est -7130 -5335 -4145 -4764 -4857 -3801
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
În perioada 2011 – 2021, soldul migratoriu în funcie de schimbarea reedinei,
înregistrat ca diferen dintre numrul stabilirilor cu reedina pe teritoriul oraului
Hârlu i numrul plecrilor cu reedina de pe teritoriul oraului Hârlu, a evoluat în
sens ascendent în fiecare an, înregistrând valori negative în aproape toi anii analizai.
Valorile negative ale soldului migratoriu în funcie de schimbarea reedinei, înregistrate
Pagina 28
în perioada 2011 – 2021, indic tendine de diminuare a efectivului populaiei la nivelul
oraului Hârlu.
Evoluia soldului migratoriu în funcie de schimbarea reedinei înregistrat la
nivelul oraului Hârlu, în perioada 2011 – 2021, este reprezentat prin urmtoarea
figur:
Fig. nr.... Evoluia soldului schimbrilor de reedina, oraul Hârlu
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
Migra܊ia pe fondul schimbării de domiciliu (inclusiv migraĠia internaĠională)
Numrul total al stabilirilor cu domiciliul se refer la persoanele care au sosit
în localitate i fac dovada c au asigurat locuin în acea localitate (schimbrile de
domiciliu în cadrul aceleiai localiti nu sunt incluse, iar datele includ migraia
internaional).
În perioada 2011 – 2021, numrul stabilirilor cu domiciliul pe teritoriul oraului
Hârlu a avut o evoluie oscilant, dar cresctoare, de la 181 stabiliri, la începutul
perioadei de referin, la 761 stabiliri, la sfâritul acesteia. Comparativ, la nivelul
judeului Iai, a crescut numrul stabilirilor cu domiciliu cu 105,33%, iar la nivelul
regiunii, creterea e mai mic, de 61,41%, fa de anul 2011.
În oraul Hârlu, pe baza datelor puse la dispoziie de INS, în anul 2021,
numrul plecărilor cu domiciliu (inclusiv migraia extern) a fost de 362, ceea ce
înseamn aproximativ 1,58% din totalul judeului.
În perioada 2011-2021, numrul plecrilor cu domiciliu a crescut atât la nivel
local, cât i la nivel judeean i regional. Oraul Hârlu a înregistrat o cretere de
Pagina 29
85,64% de la începutul perioadei de referin (195 plecri cu domiciliu) la sfâritul
acesteia (362 plecri cu domiciliu). La nivelul judeului Iai, creterea a fost de 69,76%,
iar la nivelul regiunii, creterea e de 37,86%.
Dinamica numrului schimbrilor de domiciliu, în perioada 2011-2021, la nivel
local, judeean i regional, este prezentat în tabelul de mai jos:
Tabel nr.....Evoluia schimbrilor de domiciliu (inclusiv migraia internaional)
2011 2013 2015 2017 2019 2021
Stabiliri de domiciliul (inclusiv migraia internaional)
Oras Hârlu 181 198 202 730 1519 761
Jude Iasi 15299 29300 26747 27447 33316 31414
Regiunea Nord -
Est 54780 79624 74864 89290 101395 88418
Plecari cu domiciliul (inclusiv migraia internaional)
Oras Hârlu 195 217 303 273 436 362
Jude Iasi 13537 15713 17516 18702 21761 22981
Regiunea Nord -
Est 56831 62366 65236 69636 78887 78350
Soldul schimbarilor de domiciliu (inclusiv migraia internaional)
Oras Hârlu -14 -19 -101 457 1083 399
Jude Iasi 1762 13587 9231 8745 11555 8433
Regiunea Nord -
Est -2051 17258 9628 19654 22508 10068
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
În perioada 2011 – 2021, soldul schimbărilor de domiciliu, înregistrat ca
diferen dintre numrul stabilirilor cu domiciliu pe teritoriul oraului Hârlu i numrul
plecrilor cu domiciliu de pe teritoriul oraului Hârlu, a avut o evoluie oscilant,
înregistrând valori negative în primii ani analizai, i valori pozitive în ultimii ani. Valorile
pozitive ale soldului migratoriu în funcie de schimbarea domiciliului indic tendine de
majorare a efectivului populaiei la nivelul oraului Hârlu.
Evoluia soldului migratoriu în funcie de schimbarea domiciliului înregistrat la
nivelul oraului Hârlu, în perioada 2011 – 2021, este reprezentat prin urmtoarea
figur:
Fig. nr.... Evoluia soldului schimbrilor de domiciliu (inclusiv migraia
internaional)
Pagina 30
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
3. Zone dezavantajate din punct de vedere socio-economic ܈i incluziune
socială
Indicele dezvoltrii umane locale (IDUL), dezvoltat de Banca Mondial, msoar
capitalul total al localitilor, considerat din perspectiva dimensiunilor sale umane, de
stare de sntate, vitale i materiale, i permite compararea unor uniti teritoriale foarte
diferite, urbane i rurale, mari sau mici.
În anul 20183, indicele de dezvoltare uman local al oraului Hârlu era 51,6
ocupând astfel ultimul loc între cele 5 localiti urbane din judeul Iai, urmat de oraul
Podul Iloaiei, cu o valoare a IDUL – 54.2, având un nivel de dezvoltare mediu-inferior.
Guvernul României i Banca Mondial în studiul „Atlasul Zonelor Urbane
Marginalizate din România“ au definit zonele urbane „marginalizate“ ca fiind zone din
interiorul oraelor i municipiilor care
nu satisfac un standard corespunztor pe nici unul din cele trei criterii, adic: au deficit
de capital uman;
au un nivel sczut de ocupare formal; ofer condiii improprii de locuire.
Iar în ceea ce privete zonele urbane „dezavantajate“ sunt, prin definiie, zone
din interiorul oraelor i municipiilor care nu ating un standard corespunztor privind
capitalul uman (educaie, starea de sntate, mrimea i compoziia gospodriei),
ocuparea i condiiile de locuire.
Zone urbane marginalizate se gsesc în toate tipurile de orae, fie ele mici, medii
sau mari i în toate regiunile rii. Totui, ponderea populaiei ce triete în sectoare de
recensmânt marginalizate este de peste zece ori mai ridicat în oraele foarte mici (<
10.000 de locuitori) comparativ cu Bucureti. În 56 orae nu sunt identificate zone
marginalizate, dar în cinci orae (Aninoasa (judeul Hunedoara), Podu Iloaiei (judeul
3 Politica urbană a României, Anexa 1 la livrabilul aferent subactivităаii 2.1
Pagina 31
Iai), Budeti (judeul Clrai), Bneasa (judeul Constana) i tefneti (judeul
Botoani)) peste o treime (pân la 47%) din populaie triete în astfel de zone4.
Tabel nr….. Distribuia populaiei urbane în funcie de regiune i situarea în zone urbane
dezavantajate
% % % % % % Tota
în în zone în zone în zone în în l
Indicatori zone dezavanta dezavanta dezavanta zone alte urb
nedezavant jate pe jate pe jate pe marginali zone an
cheie
ajate locuire ocupare capital zate urba (%)
uman ne
Populaia 67,8 5,2 9,9 11,7 3,2 2,3 100
(populaia
rezident)
NordǦEst 59,6 5,7 12,5 14,8 4,3 3,1 100
SudǦEst 62,4 4,2 16,4 11,1 4,2 1,6 100
Sud 65,9 2,9 13,8 13,1 2,9 1,4 100
Muntenia
SudǦVest 62,8 2,2 20,4 10,6 2,5 1,5 100
Vest 63,8 5,4 9,4 14,8 3,7 2,9 100
NordǦVest 70,2 5,7 4,9 13,3 3,1 2,8 100
Centru 71,2 5,0 7,2 10,3 4,3 2,0 100
BucuretiǦ 78,9 7,9 1,7 7,7 1,2 2,7 100
Ilfov
Sursa: Atlasul zonelor urbane marginalizate, pag. 8
Regiunea Nord – Est alturi de regiunea Centru i Sud-Est se confrunt cu cele
mai mari rate ale populaiei marginalizate respectiv 4,3% ܈i 4,2%, în timp ce celelalte
regiuni prezint rate egale sau mai mici decât media naional de 3,2%.
Conform Atlasului zonelor urbane marginalizate din România, în judeul Iai,
68,23% din populaie triete în zone nedezavantajate dar exist i un procent de
3,58% din populaie ce triete în zone marginalizate. Din populaia dezavantajat,
10,98% este dezavantajat pe locuire, 2,77% pe ocupare, iar 6,84% pe capital uman. În
acelai timp, doar 30,56% din populaia oraului Hârlu nu triete în zone
dezavantajate, raportat la populaia stabil din 2011 (10.905). Din populaia
dezavantajat, 2,71% este dezavantajat din punct de vedere al locuirii i 26,24% din
punct de vedere al capitalului uman. 31,33% din populaia oraului Hârlu triete în
zone marginalizate.
4 Atlas zone urbane marginalizate, pag 7
Pagina 32
Indiferent de tipul din care fac parte, zonele urbane marginalizate (ZUM) sunt
adevrate pungi de excluziune social care concentreaz persoane cu nivel sczut de
capital uman (nivel sczut de educaie,
stare precar de sntate, numr ridicat de copii), cu nivel sczut de ocupare în
sectorul formal i condiii
precare de locuire. Populaia de etnie rrom este bine reprezentat la nivelul comunitii
oraului Hârlu, suferind de un fenomen de marginalizare i de excluziune social
generat în principal de prejudecile oamenilor. Cei mai expui acestor forme de
discriminare sunt copiii care încearc s urmeze formele de învmânt i unde sunt
expui direct contactului cu ali copii. Astfel, sunt necesare programe dedicate colilor
cu psihologi specializai pe psihologia copilului pentru a putea transmite mesaje corecte
i pentru a putea realiza incluziunea social a copilului rrom.
Zonele marginalizate i aezrile informale necesit o abordare adaptat la
condiiile de trai din comunitile identificate, atât prin investiii în infrastructura - de la
asigurarea serviciilor publice de baza la preuri accesibile, la managementul deeurilor
i la regenerarea fondului construit sau construirea de noi locuine sociale, cât i prin
programe de dezvoltare comunitar i integrare social – programe de recalificare,
asisten social, accesul la educaie. 5
Reprezentarea zonelor în teritoriu, pe tipul marginalizrii i tipul comunitilor
marginalizate, este redat în imaginile de mai jos:
Sursa: Atlasul zonelor urbane marginalizate, pag. 69
5 Politica Urbană a României, Livrabilul 3 – Contribuаii la Politica Urbană 2020-2035, Document însoаitor 8:
Marginalizare, sărăcie Юi excluzune în oraЮele româneЮti.
Pagina 33
Populaia care triete în zone marginalizate se regsete în zone de tip mahala
cu case (zona Nomazi), dar i în zone de tip ghetou în foste colonii de muncitori (zona
Eternitatea) i în zone tip ghetou cu blocuri.
4. Concluzii, provocări, resurse ܈i tendin܊e
Oraul Hârlu avea, la 1 ianuarie 2022, o populaie stabil de 15.946 locuitori,
dup domiciliu, reprezentând 1,62% din populaia judeului Iai i 0,7% din populaia
României. În perioada 2015-2022, populaia oraului Hârlu a crescut cu 27,47%, în
timp ce populaia României a sczut cu 1,36%. Aceast cretere se datoreaz, în
principal, solicitrilor cetenilor români originari din Republica Moldova, care au solicitat
stabilirea domiciliului în oraul Hârlu.
Ponderea populaiei tinere este mai mare, la fel ca i cea a populaiei adulte,
rezultând într-o pondere mai redus a populaiei vârstnice. Se observ c, fenomenul
de îmbtrânire demografic este mai puin accentuat la nivelul oraului Hârlu,
reprezentând un avantaj fa de celelalte zone ale rii.
Valoarea sczând a ratei de înlocuire a forei de munc, în ultimii 6 ani,
reprezint o vulnerabilitate important a oraului Hârlu pe termen mediu i lung
întrucât, în lipsa unei politici de atragere de for de munc i/ sau de consolidare a
populaiei tinere, ridic problema unui deficit de for de munc de aproximativ 30% în
aproape 15 ani.
În perioada 2011 – 2019 sporul natural este în cretere, aspect pozitiv pentru
oraul Hârlu, iar rata sporului natural este pozitiv, deci, numrul celor nscui este
mai mare decât numrul celor decedai, în fiecare an, înseamn c populaia se
regenereaz i volumul ei crete constant.
Valorile negative ale soldului migratoriu în funcie de schimbarea reedinei,
înregistrate în perioada 2011 – 2021, indic tendine de diminuare a efectivului
populaiei la nivelul oraului Hârlu.
Conform Atlasului zonelor urbane marginalizate din România, 30,56% din
populaia oraului Hârlu nu triete în zone dezavantajate, raportat la populaia stabil
din 2011 (10.905). Din populaia dezavantajat, 2,71% este dezavantajat din punct de
vedere al locuirii i 26,24% din punct de vedere al capitalului uman. 31,33% din
populaia oraului Hârlu triete în zone marginalizate.
Pagina 34
II. Profil economic
1. Context economic na܊ional, regional ܈i jude܊ean
Context economic na܊ional
În ultimii ani România face parte din economiile din Europa cu cea mai rapid
cretere economic, atingând un nivel de prosperitate impresionant în ultimele dou
decenii. Cu toate acestea, ocurile induse de pandemia COVID-19 i rzboiul din
Ucraina au scos în eviden deficienele structurale din economie. Printre acestea se
numr srcia persistent i disparitile în ceea ce privete oportunitile economice
între regiuni i între zonele urbane i cele rurale, rigiditile structurale ale pieelor
bunurilor i forei de munc, deficienele politicii fiscale i constrângerile instituionale
semnificative care împiedic utilizarea eficient a resurselor.
Produsul intern brut (P.I.B.) estimat, al României, pentru anul 2021 – date
semidefinitive a fost de 1187402,4 milioane lei preuri curente, în cretere – în termeni
reali – cu 5,8% fa de anul 2020. 6
Pe baza principalilor indicatori macroeconomici naionali se observ faptul c
România continu evoluia sa puternic din ultimii 15, cu scurte întreruperi în perioada
2009-2010 cauzat de precedenta criz financiar i economic global, precum i în
2020, cauzat de criza Covid 19.
Fig... Evoluia Produsului intern brut în perioada 2005-2021 - modificri fa de anul
precedent (%)
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, Comunicat de presă, Nr. 324 din 21.12.2022
6 INS Comunicat de presă, Nr. 324 din 21.12.2022, pag. 1
Pagina 35
Se observ c România face parte din categoria rilor europene care reuesc
s se redreseze rapid dup efectele pandemiei, având în vedere creterea cu 5,8% a
P.I.B. -ului în anul 2021, fa de anul 2020, atunci când a fost atins vârful crizei
economice provocate de pandemia de COVID-19.
Pe baza datelor Comunicatului INS, Nr. 324 din 21.12.2022, analizând formarea
Produsului Intern Brut, în 2021, cele mai importante ramuri economice care au
influienat favorabil indicatorul sunt: industria (20,5%), comer cu ridicata i cu
amnuntul; repararea autovehiculelor i motocicletelor; transport i depozitare; hoteluri
i restaurante (18,6%), administraie public i aprare; asigurri sociale din sistemul
public; învmânt; sntate i asisten social (14,1%). Cele mai mici contribuii la
formarea Produsului Intern Brut le-au avut: activitile de spectacole, culturale i
recreative; reparaii de produse de uz casnic i alte servicii (2,6%) i Intermedieri
financiare i asigurri (2,8%). În 2021, contribuia taxelor nete la formarea Produsului
Intern Brut este de 9,7%.
Comparativ cu anul 2021, cele mai importante modificri au înregistrat
urmtoarele ramuri econimice: Comer cu ridicata i cu amnuntul; repararea
autovehiculelor i motocicletelor; transport i depozitare; hoteluri i restaurante, care au
avut o cretere de +1,8% i Industria, care a crescut cu 1,3%.
În ceea ce privete produsului intern brut (P.I.B.) pe locuitor, tendina
ascendent din ultimul deceniu a fost întrerupt în cursul anului 2020, ca urmare a
crizei pandemice. Cu toate acestea, decalajul fa de zona euro a continuat s se
diminueze, pe fondul unei contracii de mai mic amploare a indicatorului în cazul
României. În cursul anului 2021, ca urmare a redresrii vizibile a activitii economice în
cazul ambelor economii, indicatorii au recuperat contraciile suferite, depind uor
valorile de dinaintea pandemiei de COVID-19. Conform datelor provizorii emise de
Institutul Naional de Statistic, P.I.B. pe locuitor în 2022 a ajuns la valoarea istoric de
74033,7 lei.
Tabel….Evoluia P.I.B. pe locuitor, 2010-2022, România, lei
Pagina 36
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
Dispersia P.I.B. pe cap de locuitor între statele membre ale UE este remarcabil.
În anul 2022, P.I.B. pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumprare (PPS)
a variat între 59% din media UE în Bulgaria i 261% în Luxemburg, potrivit datelor
Eurostat (estimri preliminare). Indicatorul României a urcat în anul 2022 la 77%, astfel
c ara noastr a ajuns la acelai nivel cu Ungaria i Portugalia. Totui, situm, înc,
partea a doua a clasamentului, cu doar cinci ri care au procente sub cel înregistrat de
România.
Pagina 37
Fig…. P.I.B. pe locuitor, 2022, EU =
100
Sursa: Eurostat, date provizorii, prelucrare date
Din datele publicate pentru anul 2021 de Eurostat reiese faptul c România se
afla în aceeai categorie cu Polonia, Ungaria, Portugalia i Letonia în ceea ce privete
P.I.B.-ul pe cap de locuitor. În aceste ri, indicatorul menionat s-a situat la peste 70 la
sut din nivelul zonei euro. Pe termen mai lung, putem spune c România a fcut cale
lung având în vedere c P.I.B.-ul pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de
cumprare al rii la aderarea în UE reprezenta mai puin de 40% din media UE, iar
pân la sfâritul anului 2021 valoarea era de 74%.
Pe baza datelor provizorii emise de INS, cifra totală a comerĠului exterior al
României a fost, în 2022, de 218.007 milione de euro, în cretere cu 26% fa de 2021,
exportul înregistrând 91.953 milione de euro – o cretere cu 23%, iar importul de
126.054 milioane de euro, în cretere cu 28%. Acesta a fost un an record din punct de
vedere al schimburilor comerciale ale României, atât pe partea de import, cât i pe
partea de export. Din punct de vedere al exportului, România se situeaz pe locul 15
Pagina 38
între cele 27 de state ale Uniunii Europene, iar deficitul balanei comerciale este de
34.101 milionane euro. Datorit exportului net negativ înregistrat an de an, volumul
importului de bunuri i servicii depind exportul, comerul exterior al României are o
contribuie negativ la creterea P.I.B..
Fig….Evoluia comerului internaional, România, 2018-2022, milioane euro
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
România a beneficiat de o cretere economic semnificativ prin aderarea la UE
în anul 2007, aceasta a promovat comerul internaional cu ceilali membri ai uniunii.
Principalul partener de afaceri al României este Germania. Acesta a contribuit, în anul
2022, cu 19,85% la export i cu 17,79% la importul României. Al doilea partener de
afaceri important este Italia. Acesta a participat în anul 2022 la exportul românesc cu
10,06%. Dimpotriv, la import participat cu 8,18%. Cooperarea reciproc dintre aceste
dou ri joac astfel un rol important pentru economia româneasc, dei importana
comerului cu Italia în ultimii ani a sczut uor. Pentru România este important i
colaborarea cu Ungaria care particip la comerul internaional – export cu 7,39% i, de
asemenea, Bulgaria care particip la comerul internaional - import cu 6,99%.
Tabel... Primii 10 parteneri de export i import din România, 2022
Exporturi Importuri
пara Cota de export пara Cota de import
Germania 19.85% Germania 17.79%
Italia 10.06% Italia 8.18%
Ungaria 7.39% Bulgaria 6.99%
Franta 6.01% Ungaria 6.50%
Pagina 39
Bulgaria 3.89% Polonia 5.90%
Polonia 3.81% China 5.85%
Olanda 3.52% Turcia 4.80%
Spania 3.10% Olanda 3.98%
Turcia 3.07% Franta 3.88%
Republica Ceha 2.89% Austria 3.17%
Total 63.58% 67.04%
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
O pondere important în structura importurilor i a exporturilor este deinut de
urmtoarele grupe de produse:
• Maini i echipamente de transport: 41.69% (export), 32.82% (import);
• Mrfuri manufacturate în principal dup materia prim: 16.69% (export), 17.84%
(import);
• Articole manufacturate diverse: 12.82% (export), 10.45% (import).
Conform analizei ”The Atlas of Economic”, realizat de Universiti Harvard,
economia României este cotat a fi a 19-a cea mai complex i sofisticat din lume, la
mic distan de Italia (locul 16), China (17) i Frana (18). Analiza a fost realizat pe
baza datelor anului 2020 iar indicatorul analizat – complexitatea unei economii -
analizeaz ce i cum produce i mai ales cât de sofisticate sunt produsele i serviciile
pe care o ar le export. Se remarc o ascensiune a României în ultimii ani în
clasament, de pe locul 39 la începutul anilor 2000, urcând pe locul 24 în 2017, pe 23,
21 i apoi 19, în fiecare dintre anii care au urmat. Cele mai importante exporturi de
bunuri ale României sunt reprezentate de produsele de complexitate ridicat i
moderat, automobile, piese auto, echipamente electrice, produse chimice etc.
Anul 2022 a marcat o nou cretere a deficitului de cont curent pân la 26,57
miliarde de euro, cu 9 miliarde euro mai mult decât în 2021. Deficitul de cont curent
scoate în eviden un dezechilibru structural la nivel de economii i investiii. Contul
curent include, pe lâng balana comercial i veniturile din producie i transferurile
unilaterale nete din strintate.
Context economic Regiunea Nord-Est
Produsul intern brut a avut o dinamic pozitiv în perioada 2016-2020, i în
special în anul 2017, înregistrând o cretere susinut atât la nivel regional cât i la
nivelul judeului Iai. Ultimele date statistice disponibile pentru produsul intern brut la
nivel regional i judeean sunt pentru anul 2020, date provizorii. Principalul motor al
creterii economice l-a constituit consumul individual al populaiei. Se observ faptul c,
în anul 2020, creterea P.I.B.-ului are valoarile cele mai mici din intervalul analizat,
acest fapt datorându-se efectelor crizei Covid 19.
Pagina 40
Tabel nr.… Evoluia P.I.B., Regiunea Nord-Est i Judeul Iai
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
Rata de cretere a produsului intern brut a fost pozitiv în întreaga perioad, cu
un ritm de cretere la nivel regional variabil în comparaie cu ritmul de cretere de la
nivelul judeului. Astfel, în anul 2017 rata de cretere la nivel regional a fost de 16,29%,
iar la nivelul judeului a fost de 22,34%, i se constituie în maxime pentru intregul
interval 2016-2020.
Aportul regiunii la produsul intern brut naional este redus i constant, în jurul
valorii de 10%. În 2020, regiunea ocupa locul 5 din 8 ca valoare a P.I.B.-ului, clasânduse astfel pe ultimele locuri la nivel naional, dup Regiunea Bucureti – Ilfov, Regiunea
Nord-Vest, Regiunea Sud-Muntenia i Regiunea Centru. Principalele cauze sunt:
- un nivel inferior al productivitii muncii în regiune fa de valoarea medie
naional, efect direct al nivelului sczut de competitivitate;
- dei nivelul de ocupare în regiune este relativ ridicat, într-o cot foarte ridicat
este asigurat de activitile practicate în agricultur, adesea caracterizate printr-o
valoare adaugat scazut i în unele cazuri dedicate autoconsumului.
Pentru perioada 2021-2025 exist o proiecie a acestui indicator realizat de
ctre Comisia Naional de Strategie i Prognoz în materialul intitulat „Proiecia
principalilor indicatori economico- sociali în profil teritorial 2021-2025 (ianuarie 2022)”.
Conform previziunii realizate, economia regional i cea a judeului Iai, ar urma ca,
începand cu anul 2021 s înregistreze anual rate de cretere pozitive, inferioare fa de
cele naionale.
Dei regiunea are cea mai mare populaie dintre toate regiunile i un nivel ridicat
al populaiei ocupate, aportul la Produsul Intern Brut naional este de aproximativ 10%,
constant în perioada 2016-2020. Contribuia celor 6 judee la formarea produsului intern
Pagina 41
brut regional difer sensibil, fiind în strâns corelaie cu greutatea economic i cu cea
demografic ale acestora. La nivelul anului 2020, cel mai mare aport la realizarea P.I.B.
regional îl aduc judeele Iai (31,92%) i Bacu (18,87%). Practic, cele dou judee
realizeaz jumtate din avuia regional. Judeele Suceava i Neam asigur aporturi de
18,35%, respectiv 13,25%, în timp ce cele mai mici aporturi sunt ale judeelor Botoani
(cu 9,39%) i Vaslui (cu 8,23%).
Fig….Contribuia judeelor la P.I.B. regional, 2020
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
Un alt indicator care furnizeaz informaii relevante cu privire la situaia
economic a regiunii este produsul intern brut regional pe locuitor, întrucât elimin
influena dimensiunii absolute a populaiei, facilitând comparaiile între diferite regiuni.
P.I.B.-ul pe cap de locuitor este un indicator economic general al nivelului de trai.
Fig….PIB pe locuitor pe regiuni, 2020, lei
Pagina 42
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
Din figura de mai sus se observ c Regiunea Nord-Est este ultima dintre
regiunile de dezvoltare ale Romaniei, în raport cu produsul intern brut pe locuitor.
Practic, indicele de disparitate pentru orizontul de timp analizat este de 3,5 ori mai mic
fa de Regiunea Bucureti-Ilfov. În acelai timp, urmtoarea regiune clasat (SudMuntenia) figureaz cu o valoare cu aproximativ 12,9 puncte procentuale mai mare fa
de cel al Regiunii Nord-Est.
Tabel nr....Evoluia PIB pe locuitor, 2016-2020, lei
2016 2017 2018 2019 20207
România 38164.9 43465.7 49223.3 54851.1 55361.2
Regiunea Nord-Est 23388 27341.1 31170.9 35092.8 36316.4
Indicele de
disparitate8 61.28% 62.90% 63.33% 63.98% 65.60%
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
În perioada 2016-2020, Produsul Intern Brut regional pe cap de locuitor a crescut
în termeni nominali de la 23.388 lei la 36.316,4 lei, urmând trendul existent la nivel
national. Analiza indicelui de disparitate al produsului intern brut regional pe locuitor
7 Date provizorii
8
Indicele de disparitate a fost calculat ca raport între produsul intern brut pe locuitor la nivel de regiune úi
produsul intern brut pe locuitor la nivel naĠional.
Pagina 43
pentru perioada 2016 – 2020, arat c valoarea acestui indicator are o evoluie
cresctoare, dar valorile sunt inferioare mediei naionale (indice naional = 100).
Structura economică a Regiunii Nord-Est a suferit modificri substaniale în
ultimii 15 ani. Ponderile unor sectoare economice de baz, precum agricultura, industria
extractiv, industria prelucrtoare grea s-au redus mult, crescând în schimb ponderea
altor ramuri economice i a celor din sectorul teriar, în particular.
Tabel….Evoluia structurii valorii adugate brute (VAB) la nivelul Regiunii Nord-Est,
2005-2020
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
Comparând contribuia adus de fiecare sector economic la constituirea valorii
adaugate brute regionale, în anul 2020 comparativ cu anul 2005, se constat c:
agricultura i-a redus semnificativ ponderea în valoarea adugat brut la nivel regional
de la 15,73% în 2005 la 7,47% în 2020. Dei ponderea populaiei ocupate în agricultur
rmâne ridicat (45%), contribuia acestei ramuri la valoarea adugat brut a fost în
anul 2020 de numai 7,47%, datorit nivelului sczut de productivitate, al practicrii în
mare msur a agriculturii de subzisten i autoconsumului. Ponderea industriei a
sczut, la nivel regional, de la 24,9% la 17,73%, având un nivel inferior fa de situaia
existent la nivel naional (22,05%). Sectorul serviciilor are o contribuie important la
formarea produsului intern brut regional, având o dezvoltare semnificativ în ultimii ani,
de la 52,38% (în 2005) la 66,63%, în 2020. Domeniile care au înregistrat cele mai mari
creteri sunt Informaii i comunicaii, Activiti profesionale, tiinifice i tehnice i
Administraie public i aprare.
În ultimii ani, potrivit datelor statistice la nivel regional, ponderea principal în
economia regiunii
Pagina 44
o dein micro-întreprinderile, întreprinderile mici i mijlocii. Majoritatea întreprinderilor
mari activeaz în industria prelucrtoare, construcii, transport i depozitare.
Economia Regiunii Nord-Est are un profil industrial în descretere ce poate fi
evideniat atât prin contribuia relativ sczut a industriei la formarea produsului intern
brut, cât i prin ponderea în scdere a populaiei ocupate în sectorul secundar al
economiei. Performana economic a Regiunii Nord-Est, din ultima perioad o plaseaz
pe una din ultimele zece poziii din Uniunea Europeana.
Context economic jude܊ul Ia܈i
La nivelul judeului Iai, PIB-ul regional era, la nivelul anului 2020, de 36.801,1
milioane lei, iar PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat o valoare de 46359,0 lei/locuitor.
Comparând cu celelalte judee ale regiunii se observ c judeul Iai este cel mai bine
dezvoltat jude al Regiunii Nord-Est, având un Produs Intern Brut mai mare decât toate
judeele componente ale acestei regiuni, în fiecare an al perioadei 2017-2020.
Analizând în continuare evoluia i structura Valorii Adugate Brute (VAB), ce
reflect în mod mai real performana economic a judeului Iai, observm aceeai
tendin de cretere în ultimii patru ani (2017-2020), pe baza datelor disponibile în
Anuarul statistic al Judeului Iai 2022. Astfel, în anul 2020, valoarea VAB a atins cifra
de 33.356,9 mil. lei, cu 29,99% mai mult decât în anul 2017, ceea ce reprezint un
câtig din perspectiva utilizrii resurselor. Totodat, aceast rat de cretere a VAB
denot un ritm de dezvoltare superior mediei naionale (+25,60%) i similar mediei
regionale (+30,79%).
Tabel…Evoluia VAB 2017-2020, milioane lei
2017 2018 2019 2020 Evoluie
2020/2017
Judeul Iai 25.660,4 28.527 32.544,5 33.356,9 +29.99%
Regiunea NordEst 79.895,2 90.556,7 101.449,4 104.491,2 +30.79%
România 770.366,8 867.424,4 962.376,7 967.600 +25.60%
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
Structura VAB în anul 2020 în judeul Iai explic i evoluia pozitiv
considerabil observat. La nivel judeean, în anul 2020, cel mai mare aport la
constituirea VAB l-a avut sectorul Serviciilor cu o pondere de 74,42% - nivel superior
celui regional (66,63%) i cu 6% mai mult fa de nivelul din 2017. Urmeaz Industria,
care contribuie cu 13,92% la formarea VAB judeean, fiind un sector aflat în scdere în
perioada 2017-2020. Construciile contribuie la realizarea VAB cu 8,19%, fiind în
Pagina 45
cretere fa de anul 2017, având o valoare similar cu cea de la nivelul Regiunii NordEst. Agricultura i-a redus ponderea în valoarea adugat brut la nivel judeean de la
4,08% în 2017 la 3,47% în 2020, contribuind la tendina de descretere de la nivel
regional.
Fig…..Evoluia VAB, judeul Iai, 2017-2020
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, Anuarul statistic al Judeрului Iaоi 2022 –
prelucrare date
Structura economiei din punct de vedere al principalelor activiti economice
desfurate la nivel judeean este analizat în continuare, prin prisma unor indicatori,
precum: numrul de uniti locale active, cifra de afaceri, respectiv numrul mediu de
salariai. Astfel, din punct de vedere al numrului de întreprinderi active, principalele
activiti economice existente la nivelul judeului Iai în anul 2021 erau urmtoarele:
Comer cu ridicata i cu amnuntul; Repararea autovehiculelor i motocicletelor
- 5.661 uniti,
Pagina 46
Activiti profesionale, tiinifice i tehnice - 2.759 uniti,
Construcii - 2.626 uniti.
La nivelul anului 2021, principalele activiti economice din punct de vedere al
cifrei de afaceri erau urmtoarele:
Comer cu ridicata i cu amnuntul; Repararea autovehiculelor i motocicletelor
– 20.294 milioane lei,
Industria prelucrtoare - 8.378 milioane lei,
Construcii – 4.584 milioane lei.
Din punct de vedere al numrului de salariai, principalele activiti economice
derulate în anul 2020 în judeul Iai erau urmtoarele:
Comer cu ridicata i cu amnuntul; repararea autovehiculelor i motocicletelor
– 28.303 salariai,
Industrie – 24.597 salariai,
Construcii – 18.773 salariai.
2 Profilul economic
Profilul economic descrie cadrul general la care se raporteaz oraul Hârlu, din
punct de vedere al urmtoarelor elemente, aferente judeului Iai:
• Numrul companiilor active pe domenii de activitate, la nivel judeean;
• Evoluia cifrei de afaceri din unitile locale active, pe activitai, din jude;
Pentru definirea dinamicii fenomenului economic la nivelul comunitii, realizarea
analizei economice i sociale a oraului Hârlu se bazeaz pe raportul dintre populaia
activ implicat în activitatea economic pe de o parte i cifrele de afaceri la nivel de
sectoare economice pe de alt parte.
Numrul întreprinderilor reprezint un indicator care semnaleaz intensitatea
spiritului antreprenorial dintr-un anumit teritoriu. Astfel, în anul 2021, la nivelul judeului
Iai erau înregistrai 21.966 ageni economici, reprezentând 3,36% din totalul
întreprinderilor active de la nivel naional, dintre care:
• Microîntreprinderi - între 0 i 9 angajai: 19.966 firme
• Întreprinderi mici - între 10 i 49 angajai: 1.716 firme
• Întreprinderi mijlocii - între 50 i 249 angajai: 243 firme
• Întreprinderi mari - între 250 i 999 angajai: 41 firme.
Pagina 47
La nivelul judeului Iai, în mixul sectorial, comerul deine ponderea cea mai
mare, respectiv 25,77%, urmat de Activiti profesionale, stiintifice i tehnice, în
procent de 12,56%, i de Construcii, în procent de 11,95%.
Numrul întreprinderilor active pe activiti ale economiei naionale la nivelul
judeului Iai, a crescut în perioada 2017-2021, cu 28,3%, de la 17.121 firme la 21.966
firme în 2021.
Tabel.....Evoluia numrului întreprinderilor active pe activiti, jud. Iai, 2017-2021
Activiti ale economiei
2017 2018 2019 2020 2021
naionale
A Agricultura, silvicultura si
pescuit 482 473 447 473 507
B Industria extractiva 12 13 13 12 13
C Industria prelucratoare 1424 1514 1607 1761 1725
D Productia si furnizarea
de energie electrica si
termica, gaze, apa calda 21 18 15 16 19
E Distributia apei;
salubritate, gestionarea
deseurilor, activitati de
decontaminare 62 64 62 62 56
F Constructii 1630 1859 2057 2386 2626
G Comert cu ridicata si cu
amanuntul; repararea
autovehiculelor si
motocicletelor 5382 5471 5345 5558 5661
H Transport si depozitare 1236 1355 1438 1672 1906
I Hoteluri si restaurante 690 726 720 775 794
J Informatii si comunicatii 949 1062 1115 1298 1480
K Intermedieri financiare si
asigurari 248 249 232 225 254
L Tranzactii imobiliare 592 628 694 752 890
M Activitati profesionale,
stiintifice si tehnice 2060 2235 2354 2569 2759
N Activitati de servicii
administrative si activitati
de servicii suport 652 671 727 787 844
P Invatamant 192 215 253 293 331
Q Sanatate si asistenta
sociala 626 733 779 906 1023
R Activitati de spectacole,
culturale si recreative 389 396 345 389 365
S Alte activitati de servicii 474 539 623 683 713
TOTAL 17121 18221 18826 20617 21966
Pagina 48
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
Distribuia întreprinderilor active pe activiti ale economiei naionale se prezint
dup cum urmeaz:
Fig.... Ponderea întreprinderilor active pe activiti ale economiei naionale, judeul Iai,
2021
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
Valoarea cifrei de afaceri din unitile locale active, pe activitai ale economiei
naionale, în perioada 2017-2021 are o evoluie cresctoare, cu excepia anului 2020.
Astfel, la nivel total, cifra de afaceri a crescut în anul 2021 cu aproape 48% fa de anul
2017. În contextul generat de pandemia COVID-19, care a afectat i economia
Pagina 49
româneasc, în anul 2020 cifra de afaceri a avut valoarea cea mai mic din perioada
analizat, sczând fa de anul 2019 cu 1,44%.
Tabel.....Evoluia cifrei de afaceri din unitile locale active, pe activitai, jud. Iai, 2017-
2021, milioane lei
Activiti ale economiei
2017 2018 2019 2020 20219
naionale
B Industria extractiva 23 44 519 204 181
C Industria prelucratoare 7360 7860 8011 7251 8378
D Productia si furnizarea
de energie electrica si
termica, gaze, apa calda si
aer conditionat 172 161 202 175 214
E Distributia apei;
salubritate, gestionarea
deseurilor, activitati de
decontaminare 480 533 486 483 690
F Constructii 2232 2696 3986 4351 4584
G Comert cu ridicata si cu
amanuntul; repararea
autovehiculelor si
motocicletelor 13533 15933 17270 17514 20294
H Transport si depozitare 1349 1755 1941 1952 2385
I Hoteluri si restaurante 673 775 893 581 880
J Informatii si comunicatii 1645 2089 2467 2859 2955
Tranzactii imobiliare,
inchirieri si activitati de
servicii prestate in principal
intreprinderilor 2188 2499 2716 2615 2959
P Învatamant 32 41 48 49 64
Q Sanatate si asistenta
sociala 323 419 460 519 776
R+S Alte activitati de
servicii colective, sociale si
personale 374 433 576 452 598
TOTAL 30385 35238 39574 39005 44958
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
Din perspectiva cifrei de afaceri al întreprinderilor active, pe activiti ale
economiei naionale, la nivelul judeului Iai, comerul are o pondere de 45,14%, urmat
de Industria prelucrtoare cu o pondere de 18,64% i de Construcii o pondere de
10,20%.
9 Date provizorii
Pagina 50
3. Motoare economice ܈i poten܊ial de specializare
Unul dintre principalele motoare ale dezvoltrii economice în regiunea Nord-Est îl
reprezint întreprinderile mici i mijlocii (IMM-uri) care au înregistrat, începând cu anul
1990, o dezvoltare susinut, ajungând s reprezinte în anul 2021 aproximativ 99,83%
din numrul total de întreprinderi active i 80% din cifra de afaceri realizat de unitile
locale active la nivelul Regiunii Nord – Est. Acestea sunt o surs important de locuri de
munc, contribuie la dezvoltarea spiritului antreprenorial i inovativ, având astfel un rol
crucial în creterea competitivitii i a gradului de ocupare a forei de munc.
În condiiile în care IMM-urile dispun, în general, de resurse financiare limitate i
un spaiu redus de manevr economic, vulnerabilitatea acestora este mare, iar în
cazul unei crize economice gradul în care sunt afectate crete semnificativ. Una din
nevoile majore ale IMM-urile din regiune este creterea gradului de modernizare i
extinderea inovrii. Dei exist un interes declarat din partea întreprinderilor mici i
mijlocii pentru inovare i pentru modernizarea proceselor de producie, a produselor
realizate i a serviciilor oferite, capacitile financiare i organizatorice ale acestor
companii nu sunt suficiente pentru a le asigura accesul dorit la cele mai performante
tehnologii.
Analizând evoluia contribuiei sectoarelor economiei la valoarea adugat brut
la nivelul regiunii Nord-Est se observ10:
• Serviciile sunt în continu cretere i tind s fie majoritare în defavoarea
celorlalte domenii;
• Contribuia agriculturii, chiar i în judeele predominant agricole (Botoani,
Vaslui) este în scdere;
• Contribuia industriei, inclusiv în judeele cu centre industriale este în scdere;
• În domeniul serviciilor judeul Iai înregistreaz cea mai mare cretere, datorit
în special creterii contribuiei sectorului tehnologia informaiei i comunicaiilor,
activitilor profesionale, tiintifice i tehnice, intermedierilor financiare, tranzaciilor
imobiliare;
• Judeele Bacu i Suceava i-au mrit contribuia la VAB prin comer, activiti
profesionale, tiintifice i tehnice;
Studiul Bncii Mondiale11 încadreaz cele ase zone urbane funcionale din
regiune în trei categorii: municipiul Iai este pol regional, municipiile Bacu, Suceava i
Piatra Neam sunt poli judeeni, iar municipiile Botoani i Vaslui sunt poli locali. Polul
regional Iai este un ora universitar cu un flux constant de for de munc calificat ce
desfasoar activiti cu valoare adaugat ridicat, cu peste 50.000 navetiti zilnic i ce
deine masa economic necesar pentru a polariza dezvoltarea regiunii.
10 Planul de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2021-2027, pag 206
11 Orase Magnet-Migratie si Navetism in Romania
Pagina 51
Relaiile economice ale oraului Hârlu cu zona înconjurtoare (Deleni, Scobini,
Ceplenia, Cotnari) constituie suportul material al dezvoltrii centrului urban, ele asigur
cu materii prime unele ramuri ale industriei, cu produse agroalimentare, piaa urban i
în acelai timp, oraul acoper cu produse industriale necesarul spaiului rural.
La nivelul oraului Hârlu, aa cum a reieit din analiza Mediului i dinamicii
antreprenoriale, firmele cele mai performante în funcie de cifra de afaceri sunt în
domeniile Comer i Distribuia combustibililor gazoi, prin conducte.
Domeniul reprezentativ pentru economia oraului Hârlu, în proporie de 33,82%
(din totalul firmelor active în 2021), îl reprezint comerul, în toate formele acestuia. Din
aceast perspectiv, oraul nu se abate de la media naional a distribuiei dinamice a
modului de realizare a profitului în economia actual din România.
Ceea ce reprezint un factor economic puternic pozitiv este ponderea de 9,31%
a sectorului industrial în total economie la nivelul oraului, în ceea ce privete numrul
de firme active în 2021. Aceast pondere presupune în realitate faptul c la nivelul
oraului Hârlu se creeaz plus valoare real i trendul este unul pozitiv pe de o parte,
dar i reprezentativ la nivel naional, pe de alt parte. Industria este dominat de
sectorul confeciilor textile, care a inclus o mare parte din populaia activ la nivelul
comunitii. Mare parte din sectorul industriei textile s-a dezvoltat în sistem lohn,
producând în sub-antrepriz pentru companii din strintate, cu investiii strine în
tehnologie i în resursa uman. În prezent, companiile locale au început s îi dezvolte
propriile lor branduri, ceea ce a condus la apariia unor case de mod locale. Tot în
sectorul vestimentaiei sau al modei se încadreaz productorii de înclminte i de
pielrie pentru înclminte, care de asemenea lucreaz pentru firme din Uniunea
European în sistem lohn sau pentru piaa local.
Sectorul este urmat de industria alimentar, zona fiind una puternic productoare
de alimente i în principal având avantajul alimentelor ecologice, produsele fiind
comercializate atât pe piaa local, cât i la nivel judeean. Mobila i industria lemnului
sunt de asemenea bine reprezentate, zona fiind cunoscut pentru firmele productoare
mici de mobilier de grdin, mobilier pentru buctrii, dar i mobilier realizat la
comand.
Serviciile reprezint tot un sector bine definit la nivelul economiei locale, cu o
pondere de circa 27,46% din totalul numrului de salariai, ceea ce presupune o
dinamic foarte bun. Piaa serviciilor este una extrem de important atât pentru
populaia local, cât i prin faptul c prestatorii de anumite servicii se pot adresa i ctre
oraele apropiate, cu furnizarea de servicii proprii.
Sectorul IT este reprezentat în prezent numai de un procent mic, de 3% din
totalul firmelor active, dar cu o pondere a cifrei de afaceri de 7%. Trebuie luat în calcul
faptul c acesta este sectorul cu cel mai mare potenial de cretere i de dezvoltare în
perioada urmtoare. Crearea unui parc tehnologic în oraul Hârlu este de natur a
aduce în ora companiile din domeniul IT care sunt interesate de dezvoltare, deoarece
Pagina 52
le vor avea condiii optime pe de o parte, dar i for de munc pe de alt parte, format
din absolvenii din cadrul comunitii.
Sectorul de turism i restaurante concentreaz numai un procent de 2,57% din
total populaie angajat în sectorul privat. Este un procent relativ mic, ceea ce
înseamn c la nivelul oraului Hârlu, turismul are nevoie de investiii puternice în
promovarea zonei, pe de o parte, i atragerea de turiti, pe de alt parte. Astfel, trebuie
identificate pârghii clare de cretere a nivelului turismului în zon i de facilitare a
agenilor economici din domeniu pentru oferirea de servicii de cea mai bun calitate. Se
vor evidenia toate punctele forte ale comunitii, pornind de la istorie i terminând cu
resursele naturale care pot fi exploatate (cum ar fi piaa bio a productorilor locali).
Transporturile, atât de cltori, cât i de bunuri i mrfuri, depozitarea precum i
activitile conexe transporturilor ocup locul cel mai important în cadrul sectorului
serviciilor, zona fiind una de legtur între Iai, Botoani i Suceava.
Sectorul construciilor însumeaz un procent de 8,44% din totalul angajrilor. Nu
este un sector puternic reprezentat în zon, dar exist o posibilitate de cretere pe
termen mediu i lung, odat cu dezvoltarea economic durabil a întregii comuniti.
Sectorul construciilor este definit în principal de piaa lucrrilor de construcii, zona de
instalaii fiind mult prea puin reprezentat. Practic, nu exist înc o pia a prestrilor
de servicii în domeniul instalaiilor, fiind înc numai mici meseriai care lucreaz în
sisteme individuale.
Agricultura, silvicultura i pescuitul la nivelul oraului concentreaz un procent
mic, de 3,43% din totalul firmelor active. Este o pondere normal pentru o zon urban,
deoarece astfel de servicii se regsesc preponderent în zonele limitrofe rurale. Sectorul
agricultur, pescuit i piscicultur este definit în principal de cultura i cultivarea
plantelor ca i activitate dominant. Pe poziii egale, dar mult mai mici ca amploare, se
situeaz creterea animalelor i exploatarea forestier. Este cumva o realitate a zonei,
fiind una puternic axat pe cultura pomilor fructiferi. Din punct de vedere al cifrei de
afaceri, valoarea cea mai mare este în domeniul cultivrii plantelor, sectorul imediat
este cel al creterii i comercializrii animalelor.
Ca dinamic în timp, s-a constat o scdere în ultimii ani a numrului firmelor din
comer, pe fondul crizei i al reducerii nivelului veniturilor pe cap de locuitor. În sectorul
serviciilor, dinamica firmelor în timp este variat. Sectorul care a cunoscut cea mai bun
cretere în ultimii ai este cel al sntii, fiind înfiinate în zon atât farmacii, cât i
cabinete medicale noi, ceea ce se încadreaz în trendul normal de dezvoltare al rii.
Urmtorul sector în care s-au înregistrat creteri este cel al transporturilor de persoane
i de mrfuri. În majoritatea celorlalte sectoare s a înregistrat o evoluie relativ constant
sau cu fluctuaii mici.
La nivelul industriei se constat o evoluie constat a numrului de firme pe
majoritatea sectoarelor de activitate, fr creteri sau scderi. Aceasta denot pe de o
Pagina 53
parte o industrie stabil în zon, care nu a fost afectat de criz, în acest sector agenii
economici reuind s se menin pe pia.
Faptul c nu au aprut multe firme noi în ultima perioad este explicabil din punct
de vedere economic, datorit crizei i pandemiei care a redus mult oportunitile de
afaceri, mai ales pe piaa local.
Regiunea Nord-Est a elaborat Strategia de Specializare Inteligentă (RIS3) prin
care au fost identificate domenii i nie cu potenial de specializare inteligent. Acest
proces s-a bazat atât pe analiza i interpretarea utilizarea datelor statistice relevante cât
i pe utilizarea rezultatelor întâlnirilor de descoperire antreprenorial, reunind actori din
mediul economic, actori din sfera cercetrii i entiti ce intermediaz legtura între
Cercetare i Economie.
Urmrind o abordare aprofundat la nivel sectorial (la nivel de clas CAEN), s-au
identificat urmatoarele domenii/sectoare cu potenial de specializare inteligent:
• Agro-alimentar
• Textile i noi materiale avansate
• Biotehnologii
• Mediu i Energie
• Tehnologia Informaiilor i Comunicaiilor (IT&C)
• Turism pentru stil de via sntos
Astfel, se pleac de la ideea c o regiune nu poate obine performane notabile
în toate domeniile tiinei, tehnologiei i inovrii, fiind necesar un proces atent de
prioritizare, care s in cont de nevoile i resursele de care dispune respectiva regiune.
Un indicator care msoar spiritul antreprenorial al unei regiuni, este numrul
IMM-urilor/1000 de locuitori. Acesta ofer posibilitatea aprecierii atractivitii zonei
pentru investitori i spiritului de iniiativ al populaiei. Astfel, în 2021, densitatea
antreprenorial, în oraul Hârlu, a fost de 13,16 IMM-uri/1000 locuitori. Valoarea este
mai mic decât media judeean i decât densitatea la nivel regional. Comparativ cu
media naional, oraul Hârlu se afl cu mult sub numrul mediu de firme la 1000 de
locuitori.
Fig….Densitatea antreprenorial, 2021
Numr firme active Numr locuitori Densitatea
antreprenorial
Oraul Hârlu 204 15.506 13.16
Jude Iai 21.966 974.823 22.53
Regiunea Nord -
Est 72.382 3.997.748 18.11
Romania 653.744 22.120.471 29.55
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date
Pagina 54
Competitivitate ܈i atractivitate
Pentru a evalua performana potenial a oraelor din România, au fost dezvoltai
doi indici - un indice competitiv (concentrându-se pe performana real) i un indice
general de atractivitate (concentrându-se pe performana potenial). Cel mai competitiv
ora din România este Bucuretiul, cel mai mare ora care concureaz în prezent pe
picior de egalitate în ceea ce privete productivitatea cu alte orae primare din UE. Este
urmat de polii de cretere naionali (orae precum Cluj-Napoca, Iai, Timioara) i alte
centre economice importante. Oraele secundare competitive au de asemenea un rol
esenial pentru o performan regional mai puternic, deoarece propag creterea i
dezvoltarea ctre localitile învecinate.
Indicii de competitivitate ܈i de atractivitate, la nivelul anului 2018, prezentai
de Baza de date urbane, sunt prezentai în tabelul de mai jos.
Tabel…. Indice de competitivitate i de atractivitate
Indice de Poziia în Indice de Poziia în
Localitate competitivitate clasamentul atractivitate clasamentul
naional12 naional
Municipiul Iai 4.03 5 5.24 3
Municipiul 0.67 195 0.81 139
Pacani
Oraul Târgu 0.61 228 0.45 294
Frumos
Oraul Podu 0.53 261 0.60 219
Iloaiei
Oraul Hârlu 0.45 300 0.73 166
Sursa: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/
Se observ faptul c oraul Hârlu are valoarea cea mai mic în comparaie cu
celelalte localitai urbane din judeul Iai, în ce privete Indicele de competitivitate, i se
afl pe locul 300 la nivel naional. În acelai timp, oraul Hârlu este pe locul 3, pe baza
Indicelui de atractivitate, la nivel judeean i pe locul 166 la nivel naional.
Indicele de atractivitate sectorială a fost calculat pentru ramurile industriale i
serviciile care vor oferi o cretere pe termen lung, la nivel naional, deoarece
dependena de piaa european este foarte mare. Din datele oferite de Baza de date
urbane – Citadini, valorile acestui indicator pentru diverse ramuri ale economiei se
prezint astfel:
Tabel nr…. Indicele de atractivitate sectorial
Automotive Industria chimic Echipamente electrice
Localitate Indice de Rankin Indice de Rankin Indice de Rankin
atractivitate g atractivitate g atractivitate g
12 Din 319 de localităаi urbane analizate
Pagina 55
Municipiu 1.58049077 2.65600591 2.40757451
l Iai 6 19 4 5 9 17
Oraul 0.44934330 0.44934330 0.52136787
Hârlu 1 148 1 151 1 199
Municipiu 1.03261806 0.61893747 1.24773977
l Pacani 4 34 6 85 9 36
Oraul
Târgu 0.44157669 0.44157669 0.60210085
Frumos 8 155 8 161 4 144
Oraul
Podu 0.45004633 0.45619104 0.89090730
Iloaiei 3 146 1 147 7 62
IT&C Transport & Logistic
Localitate Indice de Ranking Indice de Ranking
atractivitate atractivitate
Municipiul
Iai 17.19086089 3 4.316986742 8
Oraul
Hârlu 0.310016879 129 0.649542558 177
Municipiul
Pacani 0.486800656 58 0.868389075 82
Oraul
Târgu
Frumos 0.331665187 107 0.752763576 124
Oraul
Podu
Iloaiei 0.255282346 240 0.903488312 62
Sursa: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/
Astfel, aa cum se observ din tabelul de mai sus, cea mai atractiv industrie din
oraul Hârlu este Transport & Logistic, cu un indice de atractivitate de 0,649,
ocupând poziia 177 din 319 localiti urbane analizate la nivel naional. Urmtoarea
industrie atractiv din oraul Hârlu este cea a Echipamentelor electrice, cu un indice
de atractivitate de 0,521. Industria IT&C ocup cel mai mare loc dintre cele 5 industrii
analizate, ocupând locul 129 din cele 319 localiti analizate.
În acelai timp, se observ c municipiul Iai se regsete în top 5 localiti, în
cazul a 2 industrii, Industria chimic, locul 5 i IT&C, locul 3.
Pagina 56
4. Mediul ܈i dinamica antreprenorială
Informaiile despre situaia mediului de afaceri din oraul Hârlu s-au cules
folosind datele de pe site-ul listafirme.ro împreun cu informaiile furnizate pe
mfinante.gov.ro. O problem referitoare la aceste date este dat de faptul c ANAF
poate face publice doar datele referitoare la societile comerciale. Exist foarte multe
Persoane Fizice Autorizate, Întreprinderi Individuale i Întreprinderi Familiale, îns
veniturile obinute de acestea sunt asimilate veniturilor obinute de persoane fizice, iar
acestea nu sunt considerate date publice.
Statisticile seleciilor sunt limitate la firmele care au depus bilan la sfâritul anului
2021 întrucât criteriile se refer la raportrile din acesta. Sunt cuprinse doar societile
comerciale care au sediul social în oraul Hârlu, îns nu sunt incluse activitile
firmelor care au puncte de lucru în Hârlu, îns au sediul social în alt localitate.
În anul 2021, în oraul Hârlu, erau active 204 firme, din care 33 de firme aveau
sediul social în satul Pârcovaci, reprezentând aproape 1% din totalul judeean. Acestea
furnizau locuri de munc pentru 699 salariai, în medie, i generau o cifr de afaceri
total de 34.816.450 euro.
În ceea ce privete tipul întreprinderilor în funcie de dimensiunea acestora, în
2021 cele mai multe întreprinderi din oraul Hârlu erau microîntreprinderi, mai exact
97,54%, urmate la distan mare de întreprinderile mici. Nu existau întreprinderi mijlocii
sau mari. Dup tipul acestora, distribuia pentru anul 2021, este urmtoarea:
• Microîntreprinderi - 199 firme aveau sub 9 angajai i o cifr de afaceri sub pragul
de 2 milioane Euro.
• Întreprinderi mici – 5 firme aveau între 10 i 49 de angajai i o cifr de afaceri
sub pragul de 10 milioane Euro.
Comparativ cu anul 201813, când în oraul Hârlu erau 671 angajai i o cifr de
afaceri de 29.427.662 euro, în anul 2021 numrul angajailor a crescut cu 5,36%, iar
cifra de afaceri cu 19,35%.
Potrivit informaiilor puse la dispoziie de ctre Oficiul Registrului Comerului de
pe lâng Tribunalul Iai, în perioada 2018 - 2022, numrul firmelor înmatriculate cu
sediul social pe raza oraului Hârlu (SRL, PFA, II, IF) prezint o evoluie ascendent.
Cele mai puine firme s-au înmatriculat în anul 2020 i 2021 (41 firme), iar cele mai
multe s-au înmatriculat în anul 2022 (52 firme).
În ceea ce privete numrul firmelor radiate din oraul Hârlu, în perioada 2018 -
2022, datele furnizate de Oficiul Registrului Comerului de pe lâng Tribunalul Iai ne
indic faptul c în perioada respectiv au fost radiate, în total, 106 firme, cele mai multe
firme au fost radiate în 2019 (31 firme) i cele mai puine în anul 2022 (14 firme).
13 Anexa nr. 3 - Dinamica economică a oraúelor din România, din Politica urbană a României 2020, pag 174
Pagina 57
Fig….Evoluia numrului de înfiinri i radieri firme, 2018-2022
Sursa: Adresa nr. 29736 / 09.05.2023, Oficiul Registrului Comerрului de pe lângă
Tribunalul Iaоi
Conform Anexa nr. 3 - Dinamica economic a oraelor din România, din Politica
urban a României oraul Hârlu era plasat, în anul 2018, în categoria localitilor cu
venituri medii spre mici, conform metodei Atlas a Bncii Mondiale14 de calculare a
nivelului de dezvoltare i bazat pe nivelul Venitului Naional Brut pe cap de locuitor
(1.999 dolari), fiind singurul ora din judeul Iai de acest nivel. În acelai timp este
considerat localitate slab dezvoltat, din punct de vedere al dezvoltrii, conform
Produsului Intern Brut pe cap de locuitor calculat la standardul puterii de cumprare
pentru 2018, a crui valoare este de 3.601 euro.
Tabel …. Indicatori de performa economic, 2018
Localitate Populaie VNB/Cap de Nivel de PIB/Cap Tip de
în 2018 locuitor dezvoltare de localitate
(Atlas $) 2018 locuitor 2018
2018 (PPS €)
2018
Municipiul Iai 374.600 $15,256 VENIT MARE € TRANZITIE
27,485
14 Banca Mondială. Metoda Atlas. What is the World Bank Atlas method? – World Bank Data Help Desk
Pagina 58
Municipiul 43.256 $6,115 VENIT MEDIU € 11,016 SLAB
Pacani SPRE MARE DEZVOLTAT
Oraul Târgu 14.493 $5,537 VENIT MEDIU € 9,976 SLAB
Frumos SPRE MARE DEZVOLTAT
Oraul Podu 11.061 $5,128 VENIT MEDIU € 9,239 SLAB
Iloaiei SPRE MARE DEZVOLTAT
Oraul Hârlu 13.213 $1,999 VENIT MEDIU € 3,601 SLAB
SPRE MIC DEZVOLTAT
Sursa: Anexa nr. 3 - Dinamica economică a oraúelor din România, din
Politica urbană a României 2020
Ca i form juridic, din cele 204 de firme din oraul Hârlu, în anul 2021:
• 198 erau de tip Societate cu Rspundere Limitat (SRL);
• 4 erau de tip Societate pe Aciuni (SA);
• 1 era de tip Cooperativ de Consum;
• 1 era Cooperativ Meteugreasc.
În 2021, majoritatea firmelor din oraul Hârlu activau în sectorul comerului, cu
69 firme active. Al doilea sector predominant este cel al transportului, cu 40 firme active,
urmat de industria construciilor, cu 27 firme active. Cele mai puine firme activeaz în
domeniul produciei i furnizarea de energie electric i termic, gaze, ap cald i cel
al distribuiei apei; salubritate, gestionarea deeurilor, câte o firm activ.
Fig.... Ponderea întreprinderilor active pe activiti ale economiei naionale, oraul
Hârlu, 2021
Pagina 59
Sursa: https://mfinante.gov.ro/- prelucrare date
În 2021, din cele 5 întreprinderi mici, 2 activau în domeniul Industriei
prelucrtoare, 2 în domeniul Comerului cu ridicata i cu amnuntul i 1 activa în
domeniul Produciei i furnizarea de energie electric i termic, gaze, ap cald i aer
condiionat.
Tabel…. Cele 5 întreprinderi mici din oraul Hârlu, 2021
Denumire CAEN Denumire CAEN Forma juridic Valoare Numr
firm cifr de salariai
afaceri - lei
Cultivarea cerealelor
(exclusiv orez), SOCIETATE CU
plantelor RASPUNDERE
leguminoase si a LIMITATA
plantelor 11
producatoare de
SC ADIGE 111 seminte oleaginoase 12.815.023
SC 150 Activitati in ferme SOCIETATE CU 10.254.143
Pagina 60
AGRICOLA mixte (cultura RASPUNDERE
PRUT vegetala combinata LIMITATA 17
cu cresterea
animalelor)
GAZ NORD 3522 Distributia SOCIETATE PE 13.240.496 33
EST SA combustibililor ACIUNI
gazosi, prin conducte
SC GRUP 4639 Comert cu ridicata SOCIETATE CU 11.740.835 15
VSN IMPEX nespecializat de RASPUNDERE
produse alimentare, LIMITATA
bauturi si tutun
SC NOVA 4673 Comert cu ridicata al 15.031.469 42
MEM materialului lemnos SOCIETATE CU
si al materialelor de RASPUNDERE
constructii si LIMITATA
echipamentelor
sanitare
Sursa: https://mfinante.gov.ro/- prelucrare date
În ceea ce privete performana firmelor din oraul Hârlu, o serie de firme se
remarc fie prin dimensiunea cifrei de afaceri, fie prin numrul de angajai sau profit:
• SC NOVA MEM SRL, are o vechime de 21 de ani, are un numr mediu
de salariai de 42 de persoane i a înregistrat în 2021 o cifr de afaceri în
cretere fa de anul 2020 cu 20%;
• GAZ NORD EST SA, are o vechime de 21 de ani, are un numr mediu de
salariai de 33 de persoane i a înregistrat în 2021 o cifr de afaceri în
cretere fa de anul 2020 cu 44%;
• SC ETATEX MOD CONFECTII, are o vechime de 4 ani, are un numr
mediu de salariai de 47 de persoane, fiind întreprinderea cu cei mai muli
angajai din oraul Hârlu, la nivelul anului 2021;
• SC ADIGE SRL are o vechime de 19 ani, are un numr mediu de salariai
de 11 de persoane i a înregistrat în 2021 un profit net în valoare de
6.165.771 lei, cel mai mare dintre firmele din oraul Hârlu;
• SC AGRICOLA PRUT SRL, are o vechime de 17 ani, are un numr mediu
de salariai de 17 de persoane i a înregistrat în 2021 o cifr de afaceri în
cretere fa de anul 2020 cu 50%;
Tabel nr... Top firme din oraul Hârlu, în funcie de cifra de afaceri i profit, 2021
Nr. Cifra de afaceri Profit net
clasament
1 SC NOVA MEM SRL SC ADIGE SRL
15.031.469 lei 6.165.771 lei
Comer cu ridicata al materialului Cultivarea cerealelor, plantelor
lemnos si al materialelor de leguminoase i a plantelor
construcii i echipamentelor productoare de semine
Pagina 61
sanitare oleaginoase
2 GAZ NORD EST SA SC AGRICOLA PRUT SRL
13.240.496 lei 3.178.011 lei
Distribuia combustibililor gazoi, Activiti în ferme mixte
prin conducte
3 SC ADIGE SRL GAZ NORD EST SA
12.815.023 lei 1.262.426 lei
Cultivarea cerealelor, plantelor Distribuia combustibililor gazoi,
leguminoase i a plantelor prin conducte
producatoare de semine
oleaginoase
4 SC GRUP VSN IMPEX SRL SC NOVA MEM SRL
11.740.835 lei 873.741 lei
Comer cu ridicata nespecializat de Comer cu ridicata al materialului
produse alimentare, buturi i lemnos i al materialelor de
tutun construcii i echipamentelor
sanitare
5 SC AGRICOLA PRUT SRL SC NEXT START SRL
10.254.143 lei 816.617 lei
Activiti în ferme mixte Activiti de telecomunicaii prin
reele cu cablu
Sursa: https://mfinante.gov.ro/- prelucrare date
Din tabelul de mai sus, se observ c primele 5 firme dup valoarea cifrei de
afaceri cumuleaz 36,75% din totalul cifrei de afaceri din oraul Hârlu.
Analizând cifra de afaceri realizat, se observ c din valoarea total realizat la
nivelul oraului, de 171 milioane lei, principalele aporturi le aduc comerul cu 51,94%,
industria Agricultur, silvicultur i pescuit cu 14%, Producia i furnizarea de energie
electric i termic, gaze, ap cald cu 7,71%. Practic, cele trei domenii de activitate
formeaz aproape trei sferturi din valoarea total a cifrei de afaceri realizat la nivelul
oraului Hârlu.
5. Atragerea de investi܊ii, servicii ܈i infrastructura suport pentru afaceri ܈i
inovare
Investiiile strine directe (ISD) reprezint una dintre principalele surse de
stimulare a dezvoltrii întreprinderilor private, având un efect multiplicator prin creterea
vertical în economia rezident. Complementar cu investiiile publice, ISD reprezint
cea mai mare surs de finanare extern pentru majoritatea rilor în curs de dezvoltare.
ISD au, de asemenea, un potenial semnificativ de a transforma economiile prin crearea
de locuri de munc mai bine pltite i mai stabile în rile gazd. 15 România are în mod
obiectiv nevoie de investiii strine directe, care s completeze i s poteneze capitalul
15 ZĂƉŽƌƚƵůƉƌŝǀŝŶĚĐŽŵƉĞƚŝƚŝǀŝƚĂƚĞĂŝŶǀĞƐƚŝƜŝŝůŽƌŐůŽďĂůĞϮϬϭϳͬϮϬϭϴ͕ĂŶĐĂDŽŶĚŝĂůĉ͕ϮϬϭϴ
Pagina 62
autohton, pentru a susine creterea competitivitii i eficienei resurselor activelor i
capabilitilor.
La nivel naional, distribuia soldului investiiilor strine directe (ISD) pe regiuni de
dezvoltare, în anul 2021, este redat grafic în figura de mai jos.
Fig… Distribuia pe regiuni de dezvoltare a soldului total ISD, 2021
Sursa: Banca naрională a româniei, Investiрiile străine directe în România în anul
2021
Volumul cel mai ridicat de ISD a fost atras de regiunea de dezvoltare Bucureti -
Ilfov (sold la 31 decembrie 2021 în valoare de 62 694 milioane euro, reprezentând 62,5
la sut din totalul soldului ISD), urmat de regiunea Centru (8 774 milioane euro, 8,7 la
sut) i de regiunea Vest (7 494 milioane euro, 7,5 la sut). În contrast, cele mai
sczute valori ale investiiilor strine se regsesc în regiunea Nord-Est (2 969 milioane
euro) i în regiunea Sud-Vest – Oltenia (1 949 milioane euro).
În ceea ce privete investiiile strine directe (ISD) aferente judeului Iai, analiza
este efectuat pe baza informaiilor furnizate de ctre Banca Naional a României, în
cadrul raportului anual ”Investiiile strine directe în România (2021), situaie redat în
tabelul de mai jos:
Tabel .....Repartizarea soldului ISD în întreprinderile cu cel puin 20 de salariai i în
întreprinderile atipice*, 2017-2021, milioane euro
2017 2018 2019 2020 2021 Variaie
2021/2020
România 71 173 75 502 82 528 87 083 96 821 +11.18%
Jud. Iai 469 460 454 515 543 +5.44%
Sursa: Banca naрională a româniei, Investiрiile străine directe în România în anul
2021
Pagina 63
*Întreprinderi atipice – conform cercetrii BNR, acele întreprinderi având sub 20 de
salariai, dar cu cifra de afaceri sau capitalul social de peste 30 de milioane lei sau care
au atras credite pe termen lung de la investitorii strini direci sau de la companii
nerezidente din grupul acestora în valoare de minimum 15 milioane lei.
Se observ o serie de fluctuaii ale soldului ISD, în intervalul de analiz, în
întreprinderile cu cel puin 20 de salariai i în întreprinderile atipice din judeul Iai, anul
2021 marcând o cretere cu 28 milioane euro (+5,44%), sub creterea de 11,18% de la
nivel naional. Judeul Iai se afl pe locul 20, la nivelul anului 2021, în ceea ce privete
aportul la soldul ISD (din total 42 de judee).
La nivelul lunii decembrie 2022, datele ONRC indicau c în judeul Iai exist un
total de 244.215 de societi cu participare strin la capital, cu 3,11% mai multe fa de
aceeai perioad a anului 2021. Valoarea capitalului social subscris al acestor firme
ajungea la 31 decembrie 2022, la suma de 52.316.285,2 mii euro.
Pe baza informaiilor Bazei de date urbane – Citadini, la nivelul anului 2020, nu
existau firme cu participare strin la capital în oraul Hârlu.
Dezvoltarea economic la nivel local este sprijinit prin crearea de structuri de
afaceri în cadrul crora firmele se bucur de anumite faciliti i servicii specifice. În
ultimii 15-20 ani, în judeul Iai, au fost realizate investiii pentru crearea de infrastructuri
de sprijin a afacerilor, cofinanate din fonduri comunitare, naionale sau finanate din
resurse private. La ora actual, la nivel teritorial, exist o palet diversificat de structuri
de sprijin a afacerilor: parcuri industriale si tehnologice, parcuri tiinifice, centre de
sprijinire a afacerilor, incubatoare de afaceri, hub-uri pentru crearea i dezvoltarea de
start-up-uri, centre expoziionale.
Geografic, infrastructura de afaceri este inegal rspândit la nivelul judeului,
majoritatea dintre acestea sunt amplasate în municipiul Iai sau în zona metropolitan.
Pentru a impulsiona dezvoltarea unor noi afaceri în jude trebuie avute în vedere
extinderea infrastructurii actuale de sprijinire a afacerilor precum i diversificarea gamei
de servicii oferite de ctre aceasta.
Parcul industrial este definit prin Legea 186/2013, privind constituirea i
funcionarea parcurilor industriale, ca “zona delimitat în cadrul creia se desfasoar
activiti economice, de cercetare tiintific, de valorificare a cercetrii tiinifice i/sau
de dezvoltare tehnologic, agroindustriale, logistice i inovative, industriale etc., intr-un
regim de faciliti specific.” Prevederile aceleiai legi confer dezvoltatorilor, faciliti de
natura scutirilor de la plata impozitului pe terenuri, impozitului pe cldiri sau scutiri de la
plata taxelor pentru eliberarea autorizaiei de construcii, precum i o serie de alte
faciliti specifice.
Ca instrumente de dezvoltare regional i local, parcurile industriale au ca scop
atragerea de investiii i reprezint o direcie strategic important a României,
susinut la nivel guvernamental. În 2014, prin Hotrârea Guvernului nr. 959/2014, a
fost înfiinat un Comitet interministerial pentru stimularea i facilitarea înfiinrii de noi
Pagina 64
parcuri industriale, care include un reprezentant al Ministerului Economiei, Dezvoltrii
Regionale i Administraiei Publice, Finanelor Publice, Fondurilor Europene i Educaiei
Naionale.
La nivelul judeului Iai exist urmtoarele parcuri industriale:
Parcul Miroslava I Acesta a fost primul parc industrial din jude, înfiinat de ctre
primria comunei Miroslava, fiind situat la aproximativ 8 km de reedina de jude. Titlul
de parc industrial a fost obinut prin ordinul Ministerului Dezvoltrii , Lucrrilor Publice i
Administraiei nr. 350/2015 privind acordarea titlului de parc industrial societii
Miroslava Industrial Parc SRL, societate comercial cu capital majoritar de stat,
principalul asociat fiind Comuna Miroslava prin Consiliul Local. Parcul are o întindere de
aproximativ 46 de hectare, gradul de ocupare fiind de 100%. Proiectul a fost dezvoltat
în jurul fabricii Delphi (actualul BorgWarner).
Parcul Miroslava II, care se afl în spatele fabricii Antibiotice. Suprafaa
acestuia este de circa 25 de hectare, primul rezident fiind productorul german
Mennekes. Compania a finalizat construirea unei fabrici (producia de cabluri pentru
încrcarea vehiculelor electrice) i dorete s mai construiasc una (staii de încrcare
pentru vehicule electrice).
Parcul Le܊cani Al treilea parc industrial din jude este amenajat de ctre
Consiliul Judeean la Lecani. Acesta este amplasat în apropierea parcurilor industriale
Miroslava (la 3 km), se întinde pe o suprafa de circa 18 hectare, având acces direct la
drumul european E583. Un alt aspect important care ofer oportuniti de dezvoltare
parcului se refer la faptul c la limita nordic este prevzut traseul autostrzii Ungheni
- Iai - Tg Neam, tronson aflat acum în faza de proiectare.
Parcul Industrial Transagropolis se afl la ieirea din Lecani spre Roman, iar
proiectul a constat în construirea de spaii de depozitare a legumelor i fructelor, de
spaii pentru liniile de procesare i desfacere i un centru suport pentru afaceri. Acest
proiect a fost implementat de Consiliul Judeean prin fonduri europene (19 milioane de
lei).
Parcul Industrial Solo Acest parc se afl pe raza localitii Lecani fiind un
proiect privat implementat de Grupul Tester i finalizat în anul 2014. La mijlocul lunii
martie 2021, parcul a fost preluat de ctre compania de investiii Oresa. Parcul „Solo”
se afl vizavi de parcul industrial pe care vrea s-l amenajeze administraia judeean.
Investiia în amenajarea parcului a ajuns la 6,4 milioane euro, iar unul dintre beneficiari
este compania american Lear Corporation, firm care, alturi de BorgWarner, se
numr printre cei mai mari angajatori privai din jude. Ambele companii numr fiecare
câteva mii de angajai.
Incubatoarele de afaceri susin, într-o manier practic, dezvoltarea iniiativelor
antreprenoriale, ajutându-le s supravieuiasc i s creasc în perioada de început,
când acestea sunt cele mai vulnerabile. Programele lor ofer companiilor client servicii
de asisten pentru afaceri i resurse adaptate firmelor tinere. Cele mai comune
Pagina 65
obiective ale programelor de incubaie sunt crearea de locuri de munc într-o
comunitate, îmbuntirea climatului antreprenorial al unei comuniti, pstrarea
afacerilor într-o comunitate, construirea sau accelerarea creterii într-o industrie local
i diversificarea economiilor locale.
Parcul ùtiintific úi Tehnologic TEHNOPOLIS vine în sprijinul companiilor
recent înfiinate prin incubatorul su de afaceri ce funcioneaz din anul 2007, pân în
prezent realizându-se incubarea aproximativ a 60 de ageni economici. ntrucât acest
incubator îi desfoar activitatea în cadrul unui parc tiin ific i tehnologic, este
necesar ca firmele incubate s aib o component a activit ii axat pe inovare ori pe
realizarea de transfer tehnologic. Particular pentru firmele ce doresc s fie incubate aici,
trebuie avute în vedere i domeniile de activitate stabilite în cadrul Tehnopolis:
tehnologia informaiei, industria audio-vizualului, bio-tehnologii i industria alimentar.
Creative Industries Hub Iaúi ofer spaii de lucru, birouri cu suprafee cuprinse
între 20 i 30 mp, dar i spaii de lucru dotate cu mobilier, laptop sau imprimant.
Cldirea este dotat cu o conexiune la internet de mare vitez, iar rezidenii au acces la
sal de edine sau de conferine. Pe lâng spaiile de lucru, firmele rezidente vor
beneficia i de servicii de consultan în planificarea afacerii i formarea unei companii,
asisten în organizarea, coordonarea i dezvoltarea companiei, de servicii de
contabilitate, servicii juridice precum asisten i consultan în drept civil, societar,
dreptul muncii, redactarea de contracte i regulamente, de servicii de training
antreprenorial, asisten IT i e-business, de servicii de mentorat, coaching direct i
consiliere managerial, dar i de consultan în obinerea de finanri, granturi - fonduri
UE i capital. Cldirea este administrat de ctre firma Total Prim Expert, membru al
Camerei de Comer i Industrie Iai, adresându-se în principal industriilor creative
precum advertising, arhitectur, arte i antichiti, meteuguri, design, mod, film,
video i fotografie, software, jocuri i publishing electronic, muzic, arte vizuale i
performing arts, publishing, dar i Televiziune i radio.
În Strategia de dezvoltare Hârlu, se menioneaz, printre proiectele propuse i
crearea unui Incubator de Afaceri la nivelul oraului, care va fi conectat cu viitoarea
zon industrial i cu parcul tehnologic al oraului.
Scopul este de a oferi aici un climat de cretere i de pornire pentru firmele noi,
unde sa aib spaii disponibile pentru activitatea de început, cu achitarea unor chirii
modice i cu acces la servicii conexe de consultan i suport logistic specifice unui
incubator de afaceri. Incubatorul de afaceri va permite testarea pentru viabilitatea
economic în condiiile reale ale economiei de pia pentru noile firme i le va oferi o
posibilitate de dezvoltare i de cretere mai facil i ulterior integrarea în piaa real prin
conexiunile dezvoltate în etapa de incubare.
Pagina 66
6.Cercetare-dezvoltare-inovare
Domeniul cercetrii-dezvoltarii-inovrii (CDI), transfer tehnologic (TT) i IT este
determinant pentru avansul în tiin, pentru gsirea de soluii la provocrile societii,
pentru dezvoltarea i utilizarea tehnologiilor cu impact asupra calitii vieii, creterii
productivitii i competitivitii, crerii locurilor de munc sustenabile.
În anul 2021, Romania a cheltuit doar 0,48% din produsul intern brut pentru
activitile de cercetare i dezvoltare, nivel în uoar cretere fa de anul 2020.
Atingerea intei de 3% stabilit prin Strategia de la Lisabona este în prezent extrem de
îndepartat, fiind necesar în viitor o cretere considerabil a contribuiei sectorului
privat la cheltuielile de cercetare i dezvoltare.
Tabel nr. Evoluia cheltuielilor cu activitatea de cercetare-dezvoltare, 2017-2021,
milioane lei
Regiune 2017 2018 2019 2020 2021 Dinamica
%
2021/2020
România 4317,1 4769,3 5065,3 4964,5 5616,6 +13,14%
Iai 115,3 150,8 282,9 273,6 270,2 -1,24%
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online
Valoarea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea a crescut în ultimii ani atât la
nivel naional, cât i la nivelul judeului Iai, îns este redus, comparativ cu media de la
nivelul UE. Comparativ cu anul 2017, valoarea total a cheltuielilor din activitatea de
cercetare-dezvoltare de la nivel naional în anul 2021 a crescut cu 30%, fiind de 5616,6
milioane lei, conform datelor INS. În judeul Iai, în anul 2021, s-a folosit 4,81% (270,2
milioane lei) din totalul cheltuielilor cu activitatea de cercetare-dezvoltare de la nivel
naional, valoarea fiind mai mult decât dubl fa de cea din anul 2017, dei a sczut cu
1,24% fa de 2020.
Conform datelor INS, ponderea majoritar a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare
aparine cheltuielilor curente (242,3 milioane lei – 89,67% din total, la nivelul anului
2021), cheltuielile de capital ocupând 10,33% din totalul cheltuielilor de cercetaredezvoltare (27,8 milioane lei).
Analiza numrului de salariai din activitatea de cercetare-dezvoltare în perioada
2017-2021 este efectuat în tabelul de mai jos:
Tabel nr….. Evoluia numrului de salariai din activitatea de cercetare-dezvoltare,
2017-2021
Regiune 2017 2018 2019 2020 2021 Dinamica
%
2021/2020
România 44801 44733 43973 45304 47011 +3,77%
Iai 2786 2875 3139 3454 3578 +3,59%
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online
Pagina 67
În ceea ce privete numrul de salariai din activitatea de cercetare-dezvoltare,
acesta a avut o evoluie oscilant la nivel naional, în intervalul de analiz, dar a crescut
cu 3,77% în anul 2021 fa de anul 2020. Numrul salariailor din activitatea de
cercetare-dezvoltare din judeul Iai a avut o cretere constant în perioada 2017-2021,
aici fiind angajai 7,61% din totalul salariailor de la nivel naional.
În funcie de ocupaia salariailor din activitatea de cercetare-dezvoltare, la nivel
judeean, situaia este redat în figura de mai jos:
Fig Evoluia numrului de salariai din activitatea de cercetare-dezvoltare, la nivel
judeean
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online
Se observ c, în anul 2021 comparativ cu anul 2020, numrul de cercettori a
crescut cu 4,06%, în timp ce salariaii - tehnicieni i asimilai au înregistrat o cretere cu
4,39%, iar alte categorii de salariai au sczut cu 0,56%. De asemenea, ca i pondere
în totalul salariailor din activitatea de cercetare-dezvoltare, cercettorii reprezint
categoria majoritar (86,72% în anul 2021), în timp ce salariaii încadrai ca tehnicieni i
asimilai ocup ponderea cea mai redus (3.32%).
În ceea ce privete infrastructura de CDI, în cadrul Strategiei de Cercetare i
Inovare pentru Specializare Inteligent a Regiunii Nord-Est au fost identificate
urmtoarele instituii:
• entită܊i de inovare ܈i transfer tehnologic
La nivelul judeului Iai, exist 4 entiti de inovare i transfer tehnologic,
prezentate în tabelul de mai jos.
Pagina 68
Tabelul nr…… Entiti de inovare i transfer tehnologic, judeul Iai, anul 2020
Denumire Tip de Servicii
unitate/institut
Centrul de Centru de Sectorul principal pentru care CTT GCS furnizeaz
Transfer transfer servicii de transfer tehnologic este sectorul
Tehnologic - tehnologic industrial, având drept int industriile productoare
Gemini CAD sau utilizatoare de sisteme tehnologice software &
Systems (CTT- hardware, echipamente automatizate, roboi
GCS) industriali, sisteme mecatronice, cu focus pe
industria de textilepielrie i adiacente
Centrul de Centru de Serviciile de transfer tehnologic oferite de Centru
Transfer transfer se înscriu în sfera serviciilor de cercetare în
Tehnologic - tehnologic domenii precum Ingineria mediului, Inginerie
CTT chimic, Textile inovatoare i complexe, Inginerie
POLYTECH electric i optic, Mecatronic i robotic, precum
i în sfera serviciilor de tip suport cu privire la
consultana pentru afaceri
Centrul de Centru de Serviciile de transfer tehnologic oferite de Centru
Transfer transfer se înscriu în sfera serviciilor de acces la propria
Tehnologic ALL tehnologic infrastructur de comunicare, servicii specializate
GREEN de inovare i transfer tehnologic, servicii de
asisten managerial în vederea obinerii de
fonduri în cadrul unor programe naionale i
internaionale, identificarea partenerilor din mediul
universitar i de cercetare, asigurarea accesului la
baze de date specializate, servicii de management
de proiect etc., precum i servicii logistice diverse
Centrul de Centru de servicii i produse specifice (ex. prezentarea,
Transfer transfer diseminarea i promovarea rezultatelor cercetrilor
Tehnologic tehnologic tiinifice i de dezvoltare tehnologic de vârf,
iTransfer inclusiv prin intermediuplatformei iTransfer.space,
(CTTiT), Iai inventarierea i realizarea unei baze de date
cuprinzând partenerii pentru transferul produselor
i serviciilor oferite de iTransfer, activiti de
mentorat, realizare de sisteme software,
evenimente de brokeraj etc.) i produse i servicii
de asisten i consultan (ex. informare
tehnologic, asisten i consultan pentru
realizarea de modele experimentale i prototipuri,
pentru exploatarea drepturilor de proprietate
intelectual, pentru inovare i transfer tehnologic,
realizarea de studii de fezabilitate i studii tehnice
etc.).
Sursa: Strategia de Cercetare оi Inovare pentru Specializare Inteligentă a Regiunii
Nord-Est (ediрia 3, revizia 1: 2021)
Pagina 69
• clustere
La nivel judeean exist 7 clustere din totalul de 10 clustere existente la nivelul
Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, i anume16:
Clusterul Regional Inovativ de Imagistic Molecular i Structural Nord-Est
(IMAGOMOL),
Clusterul ICONIC - Interactive Cluster of New Media Industry,
Clusterul Regional Inovativ EURONEST IT&C Hub,
Clusterul de biotehnologie BioROne
Clusterul „Breasla Constructorilor Ieeni”,
Clusterul Regional de Agricultur Biologic BioNEst,
Carpathian Furniture Cluster.
Singurul sector din domeniul de cercetare – dezvoltare al oraului Hârlu îl
reprezint piaa telecomunicaiilor, care s-a dezvoltat firesc i echilibrat la nivel naional,
odat cu progresul tehnologic al ultimilor ani i cu creterea nevoii de comunicare a
indivizilor. Prin crearea unui parc tehnologic în viitorul apropiat va fi posibil sprijinirea
dezvoltrii acestui sector, deoarece este un puternic motor de cretere economic pe
de o parte, dar i de pstrare a tinerilor în localitate, pe de alt aparte.
7. Pia܊a for܊ei de muncă
Desfurarea oricrei activiti economice, precum i creterea eficienei
acesteia, implic nu numai aspecte tehnico-economice, ci i pe cele sociale, legate în
principal de fora de munc sub toate aspectele sale. Datele statistice, dar i toate
teoriile economice demonstreaz c între populaie i economie se manifest
întotdeauna o anumit corelaie, c acestea nu evolueaz independent una fa de
cealalt, ci împreun, influenându-se reciproc continuu.
Populaia, prin numrul i structura sa, printr-o serie de caracteristici ale sale
(cum ar fi: nivelul de instruire, comportamentul vis-a-vis de munc, experiena
acumulat, bagajul de cunotine, modul de utilizare a timpului de munc, sperana de
via, veniturile totale etc.) influeneaz ritmul i direcia dezvoltrii economice a unei
ri i regiuni. Implicaia se manifest îns i în sens invers, cci, la rândul su i nivelul
dezvoltrii economice induce anumite influene asupra evoluiei numrului i structurii
populaiei.
16
Strategia de Cercetare Юi Inovare pentru Specializare Inteligentă a Regiunii Nord-Est (ediаia 3, revizia 1:
2021)
Pagina 70
Din datele oferite de Institutul Naional de Statistic se poate remarca o situaie
nefavorabil la nivelul oraului Hârlu, numrul mediu al salariailor crescând în
perioada 2017-2019, ulterior numrul sczând sub valoarea din 2017, ca urmare a
crizei cauzate de COVID 19. Comparativ cu valoarea la nivel judeean, oraul Hârlu
deine 1,11% din totalul numrului mediu al salariailor.
Fig....Evoluia numrului mediu al salariailor 2017 – 2021, oraul Hârlu
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online
Raportat la populaia apt de munc din oraul Hârlu, în anul 2021 numrul
salariailor cu loc de munc în localitate constituia aproximativ 18,06% din populaia
total cu vârsta între 20 i 64 de ani. În raport cu populaia total a oraului Hârlu,
salariaii reprezint 12,14% din numrul total al locuitorilor oraului.
Cei mai importani 5 angajatori din oraul Hârlu, dup numrul de angajai, sunt:
1. SC ETATEX MOD CONFECTII, 47 angajai, CAEN: Fabricarea altor articole
de îmbracaminte
2. SC NOVA MEM SRL, 42 angajai, CAEN: Comer cu ridicata al materialului
lemnos i al materialelor de construcii i echipamentelor sanitare
3. SC DEJIDA SRL, 42 angajai, CAEN: Fabricarea altor articole de
îmbrcminte
4. SC GAZ NORD EST SA, 33 angajai, CAEN: Distribuia combustibililor gazoi,
prin conducte
5. SC BAMSE COM SRL, 33 angajai, CAEN: Comer cu amnuntul al altor
bunuri noi, în magazine specializate.
Fig....Evoluia numrului de omeri, pe sexe, în perioada 2018-2022, în oraul
Hârlu
Pagina 71
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online
Se constat o serie de fluctuaii în evoluia numrului de omeri, având o
tendin descresctoare pân în anul 2019, urmat de o tendin cresctoare, în anii
2020 i 2021, ca urmare a crizei sanitare Covid 19, dup care în anul 2022, valorile sau diminuat. La nivelul anului 2022, ponderea omerilor de sex masculin era de 49,45%
din total. Comparativ cu valoarea la nivel judeean, oraul Hârlu deine 2,14% din total
omerilor.
Ponderea omerilor înregistrai în totalul resurselor de munc, pentru anul 2022,
are valoarea de 1,7%, fiind mai mic decât valoarea înregistrat în anul 2021 (2,2%).
Dei a înregistrat valori oscilante în intervalul analizat, se observ o tendin
descresctoare a acestui indicator, de la 2,7% în anul 2018 la 1,7% în anul 2022.
Fig....Evoluia ponderii omerilor, în perioada 2018-2022
Pagina 72
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online
Din figura de mai sus se observ faptul c ponderea omerilor în oraul Hârlu,
în anul 2022, este la fel ca valoarea de la nivel naional, dar superioar valorii de la
nivelul judeului.
Datele centralizate de ctre specialitii AJOFM Iai relev faptul c cei mai mari
angajatori ai anului 2021 au fost companiile care activeaz în domenii precum retail,
pharma, IT, construcii. Aceste domenii au cumulat mai mult de 65% din numrul de
locuri de munc vacante pentru care angajatorii au postat anunuri pe platforma
ANOFM în perioada ianuarie – decembrie 2021.
La nivelul oraului Hârlu, situaia omerilor înregistrai i angajai, este
prezentat în tabelul de mai jos:
Tabel nr…. Situaia omerilor înregistrai i angajai
Anul Total omeri angajai în judeul Total omeri angajai în oraul
Iai Hârlu
2020 8213 70
2021 7801 79
Sursa: Raportul primarului privind starea economico-socială úi de mediu a oraúului
Hârlău, pentru anul 2021
Tinerii NEET sunt definii în România ca fiind tinerii cu vârsta cuprins între 16 i
24 de ani care nu au un loc de munc, nu urmeaz o form de învmânt i nu
particip la activiti de formare profesional. La nivelul oraului Hârlu, 54,26% dintre
tinerii cu vârsta cuprins între 16-24 ani se încadrau în categoria NEET, confom datelor
Recensmântului Populaiei i al Locuinelor din 2011, o proporie mult mai mare fa
de media naional cu 4,3 puncte sau fa de valoarea din municipiu Iai, 18,65%.
Pagina 73
8. Concluzii, provocări, resurse ܈i tendin܊e
România face parte din categoria rilor europene care reuesc s se redreseze
rapid dup efectele pandemiei, având o cretere cu 5,8% a P.I.B. -ului în anul 2021, fa
de anul 2020 i o valoare istoric a produsului intern brut (P.I.B.) pe locuitor, în anul
2022, de 74033,7 lei.
Dei regiunea are cea mai mare populaie dintre toate regiunile i un nivel ridicat
al populaiei ocupate, aportul la Produsul Intern Brut naional este de aproximativ 10%,
constant în perioada 2016-2020. Regiunea Nord-Est este ultima dintre regiunile de
dezvoltare ale Romaniei, în raport cu produsul intern brut pe locuitor.
Economia Regiunii Nord-Est are un profil industrial în descretere ce poate fi
evideniat atât prin contribuia relativ sczut a industriei la formarea produsului intern
brut, cât i prin ponderea în scdere a populaiei ocupate în sectorul secundar al
economiei. Performana economic a Regiunii Nord-Est, din ultima perioad o plaseaz
pe una din ultimele zece poziii din Uniunea Europeana.
În anul 2021, la nivelul judeului Iai erau înregistrai 21.966 ageni economici,
reprezentând 3,36% din totalul întreprinderilor active de la nivel naional. Comerul
deine ponderea cea mai mare, respectiv 25,77%, urmat de Activiti profesionale,
stiintifice i tehnice, în procent de 12,56%, i de Construcii, în procent de 11,95%. Din
perspectiva cifrei de afaceri al întreprinderilor active, pe activiti ale economiei
naionale, la nivelul judeului Iai, comerul are o pondere de 45,14%, urmat de Industria
prelucrtoare cu o pondere de 18,64% i de Construcii o pondere de 10,20%.
Cele mai multe întreprinderi din oraul Hârlu sunt microîntreprinderi, mai exact
97,54%, urmate la distan mare de întreprinderile mici. Nu exist întreprinderi mijlocii
sau mari.
Principalele aporturi la realizarea cifrei de afaceri la nivel local le aduc comerul
cu 51,94%, industria Agricultur, silvicultur i pescuit cu 14%, Producia i furnizarea
de energie electric i termic, gaze, ap cald cu 7,71%. Practic, cele trei domenii de
activitate formeaz aproape trei sferturi din valoarea total a cifrei de afaceri realizat la
nivelul oraului Hârlu.
Oraul Hârlu înregistreaz valori sczute ale indicilor de competitivitate i de
atractivitate, se afl pe locul 300 din 319 localiti urbane analizate, în ce privete
Indicele de competitivitate i pe locul 166, pe baza Indicelui de atractivitate. Cea mai
atractiv industrie din oraul Hârlu este Transport & Logistic, cu un indice de
atractivitate de 0,649, ocupând poziia 177 din 319 localiti urbane analizate la nivel
naional.
Pagina 74
Oraul Hârlu este considerat localitate slab dezvoltat, din punct de vedere al
dezvoltrii, conform Produsului Intern Brut pe cap de locuitor calculat la standardul
puterii de cumprare pentru 2018, a crui valoare este de 3.601 euro.
Se remarc o situaie nefavorabil la nivelul oraului Hârlu, numrul mediu al
salariailor sczând în anul 2021 sub valoarea din 2017, ca urmare a crizei cauzate de
COVID 19. Comparativ cu valoarea la nivel judeean, oraul Hârlu deine doar 1,11%
din totalul numrului mediu al salariailor.
Referitor la activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare, judeul Iai reprezint
principalul pol de competitivitate, reunind peste 50% din totalul unitilor care activeaz
în acest sector la nivel regional, peste 75% din totalul numrului de salariai i peste
85% din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare-inovare alocate la nivel regional. De
asemenea, judeul Iai deine cea mai extins infrastructur de cercetare-dezvoltareinovare.
VI Servicii publice
1. Infrastructura ܈i serviciile de educa܊ie
La nivelul oraului Hârlu, conform datelor disponibile la INS, numărul
institu܊iilor de învă܊ământ a rmas constant în perioada 2015 – 2021. Totui, fa de
anul 2010, numrul acestora a sczut de la 6 uniti la 5, datorit reducerii numrului de
instituii pentru educaia precolar. Aceast situaie statistic îns face referire la uniti
de învmânt cu personalitate juridic, astfel c numrul total de uniti de învmânt
este mai mare prin însumarea celor arondate.
Tabel…Evoluia numrului unitilor de învmânt în oraul Hârlu, 2010-2021
Niveluri de educaie 2010 2021
Precolar 2 1
Primar i gimnazial
(inclusiv invatamantul
special) 2 2
Liceal 2 2
Total 6 5
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online
Conform Hotrârii Consiliului Local al oraului Hârlu nr. 2 din 28.01.2021,
reeaua colar avizat la nivelul oraului Hârlu a fost format, pentru anul colar 2021
-2022, din urmtoarele instituii de învtmant:
Pagina 75
• Colegiul Naional ”Stefan cel Mare” Hârlu;
• Grdinia cu Program Prelungit Hrlu ( cu unitatea de învmânt
arondat Grdinia cu Program Normal Hrlu);
• Liceul Tehnologic Hârlu;
• coala Gimnazial ”Petru Rare” Hârlu;
• coala Gimnazial Pârcovaci;
• coala Primar ”Happy Stars” – unitate de învmânt particular;
• Clubul copiilor Hârlu – unitate de învmânt pentru activiti extracolare
arondat Palatului Copiilor Iai.
Popula܊ia ܈colară
Conform datelor disponibile la Institutul Naional de Statistic, în oraul Hârlu se
observ o scdere a efectivelor colare totale (preuniversitar i precolar) între 2017 i
2021, de la 3.548 de persoane, la 3.313 elevi. Acest trend demografic negativ se
regsete i la nivelul total al populaiei judeului Iai, precum i la nivel naional.
Fig….Evoluia populaiei colare, pe niveluri de educaie, oraul Hârlu, 20172021
Pagina 76
Sursa: Institutul Naрional de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online
Nivelurile de instruire cele mai afectate de scderea numrului de elevi sunt
învmântul primar, ce a înregistrat o depreciere de aproximativ 15,64% între 2017 i
2021, i cel profesional, unde s-a înregistrat o rat de scdere de 12,78%. i numrul
elevilor din învmântul liceal a sczut, cu 4,88%, dar numrul elevilor din
învmântul precolar a crescut cu aproximativ 10%.
Pe lâng tendina demografic negativ, o alt cauz a efectivelor colare în
scdere este abandonul colar de la nivelul oraului Hârlu. Principalele cauze ale
abandonului colar:
• elevi care provin din familii cu prini plecai în strintate;
• elevi care provin din familii de rromi, declarai sau nu;
• starea material precar a familiilor din care provin elevii;
• demersuri sporadice i ineficiente din partea unor cadre didactice sau
conductori de uniti colare pentru atragerea i meninerea elevilor la
cursuri.
Fenomenul de abandon colar continu s fie îngrijortor în cadrul Liceului
Tehnologic Hirlu. Pentru coala Gimnazial ”Petru Rare” Hârlu, rata abandon colar
Pagina 77
2021, la nivel primar a fost de 2,99% iar la nivel gimnazial, de 1,40%. Pe parcursul
anului 2021, coala Gimnazial ”Petru Rare” Hârlu a fost una din cele 11 coli pilot
din ar pentru proiectul M.A.T.E (Creerea Mecanismului de Avertizare Timpurie a
Fenomenului de abandon colar), iniiat de Banca Mondial în parteneriat cu Ministerul
Educaiei. Pe parcursul programului toi profesorii dirigini i echipa managerial au
parcurs cursuri specifice eliminrii fenomenului de abandon colar, inclusiv cursuri
organizate de Universitatea Cambridge.
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.