Document

Vizualizează documentul pdf

Tip
Document
Emitent
Orașul Hârlău, jud. Iași
Pagini
325 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Vizualizează documentul pdf”, Orașul Hârlău, jud. Iași. Sursa: http://www.primaria-hirlau.ro/documente/Strategia25.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/harlau/23694-vizualizeaza-documentul-pdf, 06.11.2026)

Fișier creat
11.03.2024
Fișier modificat
04.07.2026
Arhivat
06.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ HÂRLĂU 2023-2027 VERSIUNE ACTUALIZATĂ 2024

Pagina 2

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ HÂRLĂU 2023-2027 UAT Orașul Hârlău

Pagina 3

CUPRINS Partea I. SCOPUL STRATEGIEI, METODOLOGIA ȘI ARIA DE APLICARE................................................... 4 I. Scopul și necesitatea strategiei .......................................................................................................... 5 II. Metodologia de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Teritorială .................................................... 6 III. Principalele etape abordate în elaborarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială .......................... 7 IV. Contextul strategic....................................................................................................................... 12 Strategii relevante la nivel național ..................................................................................................... 12 Strategii sectoriale naționale ............................................................................................................... 18 Strategii relevante la nivel regional .................................................................................................... 22 Strategii relevante la nivel județean ................................................................................................... 24 Strategii relevante la nivel local.......................................................................................................... 26 PARTEA II – ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE .......................................................................................... 28 I. Structura demografică .................................................................................................................... 29 1. Evoluția populației din orașul Hârlău ........................................................................................ 29 2. Structura etnică și confesională a populației ..............................................................................32 3. Mișcarea naturală și migratorie a populației ..............................................................................33 II. Profil economic ................................................................................................................................45 1. Context economic național, regional și județean .......................................................................45 2. Profilul economic al orașului Hârlău ..........................................................................................56 3. Motoare economice și potențial de specializare ......................................................................... 61 4. Mediul și dinamica antreprenorială ........................................................................................... 68 5. Atragerea de investiții, servicii și infrastructura suport pentru afaceri și inovare ................... 73 6. Cercetare-dezvoltare-inovare ...................................................................................................... 73 7. Piața forței de muncă .................................................................................................................. 75 III. Profil spațial și funcțional .......................................................................................................... 82 1. Rețeaua de localități ................................................................................................................... 82 2. Relații teritoriale și navetism ..................................................................................................... 84 3. Zonificare funcțională și identificarea zonelor de dezvoltare ................................................... 87 IV. Infrastructura de transport și mobilitate .................................................................................... 91 1. Conectare la coridoarele majore de transport existente și propuse .......................................... 91 2. Accesibilitate rutieră ................................................................................................................... 92 3. Accesibilitate ferată..................................................................................................................... 93 4. Accesibilitate aeriană .................................................................................................................. 93

Pagina 4

5. Infrastructura pentru deplasări nemotorizate .......................................................................... 93 6. Transportul cu autobuzul ............................................................................................................95 V. Echiparea tehnico-edilitară ............................................................................................................ 96 1. Alimentare cu apă potabilă și rețeaua de canalizare ................................................................. 96 2. Managementul deșeurilor ...........................................................................................................97 3. Infrastructura de producere, transport și distribuție a energiei electrice și a gazului natural 100 4. Iluminatul public ....................................................................................................................... 101 5. Infrastructura de telecomunicații și telefonie........................................................................... 101 VI. Servicii publice........................................................................................................................... 104 1. Infrastructura și serviciile de educație...................................................................................... 104 2. Infrastructura de sănătate și serviciile medicale ....................................................................... 111 3. Infrastructura și serviciile de asistență socială ..........................................................................117 4. Zone dezavantajate din punct de vedere socio-economic și incluziune socială....................... 121 5. Infrastructura și serviciile culturale.......................................................................................... 124 6. Infrastructura și serviciile pentru tineret, sport și agrement .................................................. 129 7. Infrastructura și serviciile pentru turism ................................................................................. 131 VII. Mediu și schimbări climatice..................................................................................................... 146 1. Caracterizarea capitalului natural............................................................................................. 146 2. Rezervații naturale și arii protejate .......................................................................................... 148 3. Calitatea factorilor de mediu și poluarea (apă, aer, sol) .......................................................... 153 4. Schimbări climatice și riscuri de mediu ................................................................................... 161 VIII. Profil și capacitate administrativă ............................................................................................. 164 1. Administrația publică locală și structurile asociative existente ............................................... 164 2. Bugete locale (execuție bugetară, bugete operaționale, fonduri atrase) .................................. 165 3. Resurse umane și materiale ...................................................................................................... 173 4. Servicii publice digitale și relația cu cetățenii........................................................................... 178 IX. Consultarea publică ................................................................................................................... 181 X. Analiza SWOT ................................................................................................................................ 189 XI. Prioritizarea nevoilor și a problemelor identificate în cadrul analizei: .................................. 202 PARTEA III – STRATEGIA DE DEZVOLTARE ........................................................................................... 209 I. Strategia de Dezvoltare .................................................................................................................. 210 1. Viziunea de dezvoltare integrată ............................................................................................... 210 2. Stabilirea obiectivului general și a obiectivelor strategice ....................................................... 212 3. Stabilirea domeniilor de intervenție și a proiectelor de dezvoltare ......................................... 221

Pagina 5

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 Acțiuni principale și recomandări pentru implementarea strategiei: .............................................. 237 II. Cadrul pentru implementarea strategiei. Procedura pentru prioritizarea proiectelor pentru perioada 2023-2027 .............................................................................................................................. 240 1. Procesul de prioritizare a proiectelor de dezvoltare teritorială .............................................. 240 2. Lista de proiecte prioritare ....................................................................................................... 254 PARTEA IV – IMPLEMENTAREA ȘI MONITORIZAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ 303 I. Implementarea, monitorizarea și evaluarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială ...................... 304 1. Contextul instituțional de implementare a Strategiei de Dezvoltare Teritorială.................... 304 2. Indicatorii de monitorizare și evaluare a implementării SDT ................................................ 305 3. Riscuri în implementarea SDT. Măsuri de atenuare ................................................................ 316 4. Cadrul partenerial pentru elaborarea și implementarea SDT ................................................. 317 Anexe: ..................................................................................................................................................... 318 3

Pagina 6

Partea I. SCOPUL STRATEGIEI, METODOLOGIA ȘI ARIA DE APLICARE

Pagina 7

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 I. Scopul și necesitatea strategiei Scopul principal al strategiei de dezvoltare teritorială Hârlău 2023-2027 este fundamentarea teoretică, validarea publică și expunerea sistematică a etapelor procesului de transformare a orașului Hârlău întrun centru urban modern, durabil și inovativ, care promovează calitatea vieții, dezvoltarea economică echilibrată și protejarea patrimoniului cultural și natural. Acest lucru se va realiza prin implicarea și sprijinul acordat mediului de afaceri, dezvoltarea turismului, îmbunătățirea infrastructurii, promovarea energiei verzi, încurajarea industriei construcțiilor, extinderea serviciilor publice și colaborarea cu mediul academic și instituțiile de cercetare. Elaborarea acestei strategii este esențială pentru a răspunde provocărilor și oportunităților actuale și viitoare cu care se confruntă orașul Hârlău. Fără o viziune clară și măsuri concrete, orașul riscă să rămână în urmă față de alte comunități în ceea ce privește dezvoltarea și modernizarea. În acest context, strategia de dezvoltare teritorială Hârlău 2023-2027 vine în întâmpinarea următoarelor nevoi specifice: - Nevoile locuitorilor pentru servicii publice de calitate. - Necesitatea de a atrage investiții și de a sprijini dezvoltarea afacerilor locale. - Urgența de a proteja și valorifica patrimoniul cultural și natural al orașului. - Imperativul unei dezvoltări urbane durabile și respectuoase față de mediu. Strategia de dezvoltare teritorială Hârlău 2023-2027 se raportează la teritoriul UAT Orașul Hârlău și constituie un instrument esențial care va permite orașului să navigheze cu încredere către un viitor prosper, echilibrat și durabil. Dezvoltarea durabilă a comunității este parte integrantă și imperativă din strategiile de creștere și de dezvoltare a comunităților, fiind în conformitate cu prevederile și strategiile Uniunii Europene și ale Comisiei Europene, așa cum se va detalia în cadrul prezentului studiu la capitolele de referință. În contextul socio-economic european, corelat cu realitatea de la nivelul comunității, devine imperativă realizarea unui studiu comprehensiv care să prezinte, pe lângă situația reală existentă, și identificarea necesităților reale ale comunității, precum și identificarea de pârghii de soluționare a acestora. Condiția de bază care se impune este ca aceste necesități ale comunității să poată fi corelate cu prioritățile și cu obiectivele urmărite în domeniu de către Uniunea Europeană, pentru a putea astfel găsi surse de finanțare prin proiecte care sunt corelate și care răspund acestor obiective. Rezultatul acestui proces - Strategia de Dezvoltare Teritorială - reprezintă un document cu valențe multiple: • constituie un document programatic privind obiectivele strategice de atins prin dezvoltare, în perioada de planificare vizată; 5

Pagina 8

• este un document de cercetare privind contextul și potențialul de dezvoltare calitativă a sistemului complex al localității; • reprezintă un document de analiză detaliată a principalilor parametri de stare ai ariei administrative care constituie obiectul de referință al strategiei elaborate; • reprezintă un ghid de orientare unitară a liderilor administrației publice locale, a comunității de afaceri, investitorilor, dar și a comunității civile în ansamblu; • acționează ca un garant al dezvoltării optimale prin care se sporește încrederea mediului de afaceri în eficiența administrației publice locale și contribuie astfel la stimularea opțiunilor de a investi în zonă; • prin punerea în aplicare, acționează ca un instrument de lucru performant la dispoziția autorităților locale pentru întărirea potențialului economic al localității, îmbunătățirea climatului investițional și creșterea nivelului general de competitivitate; • reprezintă un mijloc de coeziune al instituțiilor și întreprinderilor locale, precum și a antreprenorilor și forței de muncă. II. Metodologia de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Teritorială Elaborarea strategiei s-a întocmit conform structurii propuse de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – MDLPA în Metodologia de Elaborare a Strategiei de Dezvoltare Teritorială (Zonală Periurbană / Metropolitană), a Anexei 2 din DCIDU - PR Nord-Est 2021-2027 – „Elemente de conținut orientative pentru SDT” și a OUG 183/2022 privind stabilirea unor măsuri pentru finanțarea unor proiecte de regenerare urbană. Planificarea strategică este un proces laborios, constituit din mai multe etape de consultare și analiză. Astfel, rezultatul final este stabilit prin participarea activă a comunității la crearea unei imagini a propriului viitor și dezvoltarea durabilă a condițiilor prezente, participare care ajută la identificarea și definirea direcțiilor de dezvoltare și obiectivelor de atins pentru următorul orizont: 2027. Elaborarea strategiei a debutat prin definirea etapelor de lucru și evaluarea situației curente de dezvoltare a comunității din Hârlău, organizată în 10 domenii operaționale esențiale pentru dezvoltarea unei comunități cu trăsăturile specifice orașului. Pentru fiecare din aceste domenii, expertul a formulat concluzii preliminare privind acțiunile recomandate, care vor fi ulterior examinate în contextul priorităților de investiții stabilite de comunitatea implicată. Se formează astfel imaginea de ansamblu asupra condițiilor actuale socio-economice și de mediu la un nou set de proiecte de dezvoltare, conform proiecției de perspectivă, care să corespundă așteptărilor comunității și ale altor factori interesați de dezvoltarea localității.

Pagina 9

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 Setul de proiecte de dezvoltare propuse este stabilit în corelare cu programele și strategiile de dezvoltare de la nivel european-național și regional, calibrând astfel strategia de dezvoltare de la nivel local. Pe scurt, prezenta strategie are la bază și se fundamentează pe următoarele instrumente și proceduri de lucru:  Analiza de conținut;  Analiza datelor statistice din surse organizate și realizate de expert;  Interviuri în profunzime cu factori decizionali și de opinie din structura domeniilor cheie analizate în cadrul studiului;  Analiza SWOT;  Interpretări aferente unor studii, rapoarte, cercetări, documente de politică, strategie și norme europene, naționale, regionale, județene și locale. Realizarea procesului de planificare strategică prin actorii implicați  Realizarea procesului de planificare strategică urmărește punctual etapele cuprinse în metodologia cadru de realizare a studiului la nivel local.  Etapa de identificare și de definire a contextului general de realizare a strategiei;  Analiza situației și oportunităților la nivel european și național corelate cu posibilitatea de fructificare a acestora la nivel local;  Analiza necesităților acoperite de către UAT precum și a nevoilor reale ale zonei;  Identificarea beneficiarilor strategiei la nivelul comunității în prezent și previziunile pe orizontul de planificare 2027;  Identificarea actorilor implicați în mecanismele socio-economice;  Identificarea mecanismelor sociale necesare pentru nevoile actuale și viitoare ale comunității. Pentru ca acest document strategic să servească cu succes drept ghid în dezvoltarea localității Hârlău, s-a urmărit ca acesta să aibă o structură bine definită și să fie orientat spre acțiune, având direcții și obiective de dezvoltare precise, care să răspundă domeniilor operaționale evaluate în cadrul primei etape și țintele stabilite după finalizarea analizei. III. Principalele etape abordate în elaborarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială 7

Pagina 10

Strategia se fundamentează pe date și informații obținute atât de la Institutul Național de Statistică, date și informații statistice disponibile la nivelul Comisiei Europene, cât și informații obținute în urma unor studii, rapoarte, cercetări, strategii și norme locale, județene, regionale, naționale. În obținerea acestor informații, au fost de asemenea implicați angajații din cadrul Primăriei Hârlău și populația locală. Strategia de dezvoltare teritorială s-a realizat la inițiativa orașului Hârlău. Prin intermediul prezentei Strategii se permite administrației publice și celorlalți actori locali (cetățeni, societăți comerciale etc.) să își planifice acțiunile, dezvoltarea și afacerile, astfel încât să răspundă nevoilor locale și să valorifice oportunitățile de dezvoltare identificate de Strategie. Pentru a asigura eficiența eforturilor de elaborare a Strategiei, dar și pentru a se asigura caracterul integrat al intervențiilor, s-a optat pentru o metodologie precisă, care a inclus elemente importante de implicare directă a comunității locale, prin solicitarea de puncte de vedere, interviuri, plecând de la ipoteza că reprezentanții și liderii locali au interesul, bazele și cunoștințele necesare pentru a reprezenta diversele interese locale. Condiții de implementare a strategiei:  acordul și susținerea planului de către cetățeni;  susținerea din partea sectorului privat a strategiei dezvoltării economice a serviciilor;  informarea permanentă a cetățenilor privind progresul implementării planului. Implementarea exercițiului democratic de implicare constructivă în viața comunității și unicitatea acestui gen de activitate în mediul local a dus la dezvoltarea acestui aspect metodologic: Procesul de elaborare a strategiei a cuprins următoarele etape: I. Analiza situației actuale în baza domeniilor operaționale identificate

Pagina 11

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 Această etapă incipientă a debutat cu realizarea unei analize a situației actuale în domeniile relevante la nivelul UAT: profilul socio-demografic, profilul economic, profilul și capacitatea administrativă, profilul spațial și funcțional, infrastructura de transport și mobilitatea, locuirea, serviciile publice, echiparea tehnico-edilitară, dinamica dezvoltării urbane cu accent pe densitatea și structura urbană, piața imobiliară, piața funciară, precum și mediul și schimbările climatice. Aceste informații au fost obținute fie direct de la beneficiarii strategiei (angajații Primăriei și locuitorii orașului) și din surse statistice oficiale. Pentru această etapă, principalul tip de activitate este culegerea datelor care să permită o diagnoză cât mai clară a spațiului pentru care s-a elaborat planul de dezvoltare locală. De asemenea, s-a avut în vedere realizarea unei analize a elementelor fizico-geografice (forme de relief, plasare geografică, factori de risc natural, zone naturale protejate etc.), populația (mărimea populației, densitatea, evoluția și factori de creștere ai populației), locuințele (dotarea locuințelor cu apă și gaze naturale, vechimea și siguranța locuințelor, materialele de construcție folosite etc.), echiparea localității în sistem centralizat (apă, iluminat public, gaze naturale, racordarea la rețele de telefonie, acces la căile de transport publice sau private), sociale (învățământ, comunicații, mortalitate infantilă etc.), mediu și ecologie (apă, aer, sol, păduri). S-a urmărit, de asemenea, și identificarea atractivității localității din punct de vedere al turismului, al posibilităților de petrecere a timpului liber, s-au identificat spațiile verzi și evenimentele culturale specifice zonei. Această cercetare s-a realizat cu aportul susținut al întregii echipe locale, constatându-se dificultăți, în principal, datorită lipsei de integrare și coordonare a informațiilor locale, precum și lipsei unui mod sistematic și computerizat de arhivare a datelor care să faciliteze sortarea și aranjarea multicriterială a acestora. Tot în această etapă se urmărește și analiza și monitorizarea agenților de dezvoltare locală (instituții publice, organizații non-guvernamentale, întreprinzători privați, biserică, școală etc.). Tehnica folosită a fost aceea a analizei datelor, dar și ancheta sociologică, sub aspect cantitativ (chestionare) sau calitativ (interviuri, discuții telefonice). Astfel, aflăm atât gradul de implicare a agenților enumerați pentru bunul mers al localității, dar și imaginea pe care aceștia o au la nivelul localității și în exteriorul ei. De asemenea, culegerea datelor s-a făcut prin observații pe teren, interviuri, chestionare. Un element deosebit de important în realizarea analizei, în special în ce privește consultarea publică, l-a constituit faptul că UAT Hârlău deja deține un document strategic în vigoare, respectiv Strategia de dezvoltare Locală a orașului Hârlău pentru perioada 2021-2027, aprobată prin HCL nr. 115 / 29.09.2022. În elaborarea Strategiei de dezvoltare Teritorială a fost avut în vedere cuprinsul SDL 20212027, în vederea unei armonizări a celor două documente strategice, iar pe de altă parte, a fost urmărită completarea acesteia cu o abordare integrată, specifică Strategiei de dezvoltare Teritorială în corelare cu datele și informațiile actualizate obținute pe parcursul elaborării prezentului document strategic. II. Elaborarea analizei SWOT și stabilirea obiectivelor și direcțiilor pentru Strategia de Dezvoltare Teritorială 9

Pagina 12

La finalul primei etape s-a elaborat analiza SWOT a localității, piatra de temelie pentru elaborarea strategiei viitoare a localității. Analiza SWOT evidențiază punctele forte (Strengths), slabe (Weaknesses), oportunitățile (Opportunities) și amenințările (Threats) existente la nivelul comunității. Au fost de asemenea identificate forțele externe ce ar putea avea fie un efect pozitiv, fie mai puțin favorabil în ce privește dezvoltarea ulterioară a localității. În baza analizelor anterioare, s-a realizat identificarea obiectivelor strategice de dezvoltare care vor dirija procesul de implementare a strategiei, cu implicarea activă a agenților de dezvoltare locală implicați în procesul elaborării strategiei de dezvoltare, în corelare directă cu domeniile de intervenție pentru dezvoltare. Aceste domenii vor fi utilizate cu prioritate și în enunțarea proiectelor propuse spre prioritizare, respectiv implementare. III. Selectarea proiectelor de regenerare urbană și dezvoltare durabilă a comunității În această etapă se analizează posibilele proiecte de regenerare urbană ce vor fi incluse în strategia de dezvoltare teritorială. Astfel, au fost purtate mai multe runde de discuții și o analiză constructivă cu autoritățile publice locale, deoarece ele sunt cele care pot da răspuns privitor la fondurile disponibile în bugetul local pentru inițierea și finalizarea proiectelor propuse. S-au consultat, de asemenea, serviciile deconcentrate ale ministerelor, autorități județene, companiile naționale care activează pe raza județului Iași și în orașul Hârlău, cu scopul de a alege eventuale propuneri de proiecte ce pot contribui într-un efort sinergic la dezvoltarea localității. Selectarea proiectelor de dezvoltare s-a făcut cu o deosebită atenție la caracterul integrat al acestora, în corelare cu viziunea de dezvoltare a orașului Hârlău ca model de dezvoltare echilibrată, care integrează cerințele moderne ale urbanismului cu specificul local și cu nevoile reale ale comunității. Fiecare acțiune și proiect va fi gândit astfel încât să contribuie la crearea unui mediu de viață mai bun pentru toți locuitorii. Astfel, s-au avut în vedere prevederile OUG 183/2022 conform căreia „categoriile de intervenții generate de regenerarea urbană a zonelor degradate și care sunt derulate de unitățile administrativ-teritoriale sunt de importanță strategică în conceptul de optimizare, conservare și valorificare a întregului capital urban existent, față de alte forme de intervenție generate de comunitate și mediul privat, astfel încât să poată contribui la îmbunătățirea calității vieții și la creșterea economică a orașului.”

Pagina 13

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 IV. Aplicarea procedurii de prioritizare a proiectelor Pentru a realiza prioritizarea preliminară a intervențiilor incluse în cadrul portofoliului de proiecte al Strategiei de Dezvoltare Teritorială, a fost constituită o analiză multicriterială, bazată pe indicatori de măsurare a performanței, aceștia constituind variabilele în funcție de care s-a realizat evaluarea și departajarea proiectelor. S-a urmărit ca fiecare variabilă să fie independentă și să măsoare aspecte relevante, fiind în concordanță cu obiectivele, misiunea și viziunea stabilite în cadrul strategiei. Astfel, această procedură a presupus parcurgerea mai multe sub-etape precum: ● Consultarea cetățenilor și a stakeholderilor interesați la nivel local ● Consultarea experților externi / aparatului tehnic din cadrul UAT ● Analiza disponibilității surselor de finanțare ● Acordarea unui punctaj pe baza raportării proiectelor la o serie de criterii secundare. V. Construcția planului de acțiune în baza proiectelor prioritizate: fișele de proiect Această etapă centralizează informațiile obținute în primele trei etape, acestea fiind mai mult corelate cu partea de documentare și pregătire a documentului strategic. Construcția planului de acțiune se fundamentează pe prezentarea detaliată a proiectelor prioritizate, în corelare cu toate resursele financiare sau de alt tip ce sunt necesare pentru finalizarea fiecărui proiect, fie că este vorba de resurse din bugetul local, bugetul județean, național sau european sau surse financiare externe ale agenților economici. Deși în faza inițială pot fi identificate mai multe posibile scenarii de dezvoltare, în această etapă sunt alese acelea care asigură orașului cele mai mari posibilități de progres și de creștere a nivelului de trai la nivelul populației. În vederea atragerii de finanțări nerambursabile, după etapa de prioritizare a nevoilor locale se va analiza modul în care obiectivele propuse se corelează cu obiectivele existente la nivelul programelor europene. Proiectul reprezintă un instrument sau oferă mijloacele necesare pentru atingerea unor obiective strategice. În continuarea acestei etape, după finalizarea procesului de consultare publică și aprobare a strategiei, va avea loc definitivarea documentațiilor tehnice ale proiectelor (studii ce sunt necesare pentru fiecare proiect – de fezabilitate, proiecte tehnice etc., graficul pentru implementarea proiectelor, derularea programului financiar). 11

Pagina 14

IV. Contextul strategic Prezenta Strategie de Dezvoltare Teritorială reprezintă un instrument flexibil, capabil să se adapteze dinamic la evoluțiile și necesitățile orașului Hârlău. Aceasta vizează consolidarea competitivității locale pe termen lung și diminuarea inegalităților existente. Documentul a fost conceput ținând cont de strategiile și politici sectoriale la nivel local, județean, regional și național, având ca scop principal o creștere integrată și sustenabilă a orașului. Strategii relevante la nivel național Principalele documente strategice elaborate la nivel național, cu care s-a urmărit corelarea și armonizarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială Hârlău 2023-2027 sunt următoarele: 1. Strategia Națională de Dezvoltare Urbană Integrată pentru Orașe Reziliente, Verzi, Incluzive și Competitive 2022-2035 - Politica Urbană a României reprezintă primul document strategic la nivel național dedicat dezvoltării urbane. Politica Urbană a României identifică o paletă largă de probleme urbane pe care orașele trebuie să le ia în considerare pentru a deveni în mod efectiv a) verzi și reziliente, b) productive și competitive, c) echitabile și incluzive, și d) bine guvernate. Obiectivele prioritare reprezintă nucleul politicii naționale urbane din România, fiind direcțiile esențiale ale politicii pentru a aduce beneficii integrate și contribuții simultane la obiectivele și viziunea politicii. Obiectivele prioritare ale acestui document strategic sunt următoarele: OP 1: Sustenabilitatea spațială, care este alcătuit din patru obiective specifice ale politicii care articulează centralitatea dimensiunii spațiale. 1. Consolidarea mediului favorabil pentru sustenabilitatea spațială 2. Limitarea și controlul expansiunii urbane 3. Revitalizarea zonelor urbane 4. Cartiere complete și conectivitate îmbunătățită OP 2: Crearea de orașe locuibile și inteligente din punct de vedere climatic prin intensificarea infrastructurii verzi și albastre pentru a atenua și a se adapta la pericolele urbane, care cuprinde trei obiective specifice ale politicii, care articulează consacrarea scopului de orașe verzi și reziliente. 1. Atenuarea și adaptarea la riscurile urbane 2. Reducerea poluării aerului

Pagina 15

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 3. Îmbunătățirea mobilității urbane durabile OP 3: Intensificarea activității economice prin furnizarea de medii de viață de calitate, îmbunătățirea oportunităților de muncă și a locațiilor de afaceri bine deservite, care este alcătuit din trei obiective specifice ale politicii care sunt orientate spre consacrarea scopului de orașe competitive și productive. I. Încurajarea parteneriatelor pentru creșterea forței de muncă calificate și promovarea inovației II. Eliberarea de terenuri adecvate, clădiri și infrastructură conectivă, pentru spații de afaceri bine deservite III. Asigurarea infrastructurii sociale și fizice pentru îmbunătățirea calității vieții OP 4: Îmbunătățirea condițiilor de viață, în special prin extinderea accesului la locuințe și servicii publice, care este alcătuit din trei obiective specifice ale politicii care fac ca scopul de orașe echitabile și incluzive să se materializeze. 1. Creșterea accesibilității suportabilității financiare a locuințelor și utilităților publice de calitate 2. Reducerea decalajului digital 3. Absorbția proactivă a noilor rezidenți urbani 4. Sprijin pentru ONG-uri OP 5: Îmbunătățirea capacității publice și a cooperării între jurisdicții și sectoare, care este alcătuit din patru obiective specifice ale politicii, care operaționalizează scopul de orașe bine guvernate. 1. Creșterea eficienței guvernării prin capital uman și instrumente adecvate 2. Finanțare durabilă pentru stimularea investițiilor de capital 3. Integrare pe orizontală și verticală a planificării strategice și investițiilor 4. Consolidarea guvernanței participative 2. Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 include 17 obiective de dezvoltare durabilă, care transpun obiectivele Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă asumată de statele membre ONU, cu țintele aferente: 1. Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context; 2. Eradicarea foamei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și promovarea unei agriculturi sustenabile; 3. Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă; 4. Garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți; 5. Realizarea egalității de gen și întărirea rolului femeilor în societate; 6. Asigurarea disponibilității și gestionării durabile a apei și sanitație pentru toți; 7. Asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri accesibile, într-un mod sigur, durabil și modern; 8. Promovarea unei creșteri economice susținute, deschisă tuturor și durabilă, a ocupării depline și productive a forței de muncă și asigurarea de locuri de muncă decente pentru toți; 13

Pagina 16

9. Construirea unei infrastructuri reziliente, promovarea industrializării durabile și încurajarea inovației; 10. Reducerea inegalităților în interiorul țării și între țări; 11. Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile; 12. Asigurarea unor modele de consum și producție durabile; 13. Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor; 14. Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă; 15. Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate; 16. Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile; 17. Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă. Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 susține dezvoltarea României pe trei piloni principali, respectiv: Echitatea socială – prin care națiunile în curs de dezvoltare trebuie să aibă posibilitatea de a-și satisface nevoile de bază în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, alimentația, asigurarea energiei, apei și canalizării; Creșterea economică – la nivelul națiunilor în curs de dezvoltare pentru a se apropia de calitatea vieții din țările dezvoltate; Mediul – cu nevoia de a conserva și îmbunătății baza de resurse disponibile prin schimbarea treptată a modului în care trebuie să se dezvolte și să fie folosite tehnologiile. Această abordare a fost posibilă prin punerea în evidență a conceptului de „depășire a limitelor”. S-a conștientizat că resursele naturale, de care societatea are nevoie și care sunt limitate, au fost depășite, creând în același timp un dezechilibru ecologic la nivel planetar, prin creșterea economică iresponsabilă.

Pagina 17

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 Astfel, s-a constatat că numai prin susținerea simultană a celor trei piloni – social, economic și de mediu – se poate ajunge la o dezvoltare durabilă și la un viitor comun la nivel global. 3. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României este documentul programatic pe termen lung prin care este conturată viziunea de dezvoltare a teritoriului național pentru orizontul de timp 2035 și sunt stabilite obiective de dezvoltare, măsuri, acțiuni și proiecte concrete la nivel teritorial. Strategia de dezvoltare teritorială a României reprezintă viziunea asumată a Guvernului și Parlamentului României privind dezvoltarea teritoriului național pentru orizontul de timp 2035: România 2035, o țară cu un teritoriu funcțional, administrat eficient, care asigură condiții atractive de viață și locuire pentru cetățenii săi, cu un rol important în dezvoltarea zonei de sud-est a Europei. În cadrul Strategiei au fost identificate 5 obiective generale și obiectivele specifice aferente: 1. Asigurarea unei integrări funcționale a teritoriului național în spațiul european prin sprijinirea interconectării eficiente a rețelelor energetice, de transporturi și broadband • Dezvoltarea unei rețele de transport eficientă și diversificată capabilă să asigure gestionarea fluxurilor de oameni și mărfuri generate de schimburile economice între teritoriul național și piețele din spațiul european; • Dezvoltarea și extinderea infrastructurii portuare și aeroportuare, precum și a legăturii acestora cu centrele urbane naționale în scopul consolidării poziției României de nod logistic regional; • Consolidarea infrastructurii de transport a energiei și conectarea acesteia la proiectele paneuropene cu impact regional și național. 2. Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spații urbane și rurale de calitate, atractive și incluzive • Asigurarea unei echipări complete cu infrastructură de utilități publice a localităților urbane și rurale; • Asigurarea unei accesibilități crescute la nivelul teritoriului și a unei conectivități eficiente între orașele mari și zona urbană funcțională; • Creșterea atractivității spațiilor urbane și rurale prin îmbunătățirea funcțiilor rezidențiale, dezvoltarea unor spații publice de calitate și a unor servicii de transport adaptate nevoilor și specificului local; • Furnizarea unor servicii sociale de calitate prin asigurarea unei diversificări a acestor servicii la nivelul teritoriului și îmbunătățirea gradului de acces a populației. 3. Dezvoltarea unei rețele de localități competitive și coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane • Dezvoltarea unor centre urbane specializate și inteligente cu vocație de poli internaționali și racordarea lor eficientă la rețeaua urbană europeană; • Încurajarea dezvoltării zonelor urbane funcționale în jurul orașelor cu rol polarizator la nivelul teritoriului; • Consolidarea rolului localităților rurale cu potențial de polarizare în scopul asigurării unei accesibilități crescute a populației rurale la servicii de interes general; • Sprijinirea dezvoltării sistemelor urbane și a axelor de dezvoltare de la nivelul teritoriului prin asigurarea unor intervenții integrate teritorial. 15

Pagina 18

4. Protejarea patrimoniului natural și construit și valorificarea elementelor de identitate teritorială • Protejarea patrimoniului și promovarea măsurilor de regenerare a capitalului natural; • Protejarea și reabilitarea patrimoniului construit în scopul conservării identității naționale și creșterii atractivității spațiilor culturale cu potențial turistic deosebit; • Reducerea vulnerabilității zonelor supuse riscurilor naturale; • Asigurarea echilibrului în dezvoltarea mediului rural și urban prin protejarea resurselor funciare agricole și limitarea extinderii intravilanului localităților. 5. Creșterea capacității instituționale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială • Consolidarea capacității structurilor de guvernanță la niveluri multiple și diversificarea formelor de cooperare între structurile administrației publice; • Consolidarea instrumentelor de planificare spațială și a instituțiilor cu rol în gestionarea și planificarea proceselor de dezvoltare a teritoriului (sau de amenajare a teritoriului); • Consolidarea capacității de cooperare și planificare în domeniul transfrontalier și transnațional. De asemenea, au fost definite măsuri, acțiuni și exemple de proiecte pentru zone urbane, zone rurale, zone montane, zone transfrontaliere și zona costieră. SDTR instituie următoarele linii directoare de planificare: • Încurajarea concentrării locuirii în interiorul intravilanului localităților și limitarea dezvoltării urbane în zone care nu sunt deja echipate cu infrastructura tehnico-edilitară; • Încurajarea concentrării activităților industriale în parcuri tehnologice din exteriorul localităților și limitarea amplasării lor în intravilanul localităților; • Încurajarea construirii în zone industriale deja utilizate (brownfields) și interzicerea construirii în zone verzi; • Încurajarea locuirii sustenabile în centrele istorice ale localităților orașelor; • Dezvoltarea complementarității între zonele urbane și zonele rurale; • Încurajarea dezvoltării care utilizează energie verde și interzicerea construirii de imobile care utilizează în exploatare exclusiv combustibili fosili; • Luarea măsurilor necesare pentru diminuarea efectelor negative ale riscurilor naturale și industriale; • Încurajarea transportului sustenabil și obligativitatea elaborării planurilor de mobilitate; • Încurajarea planificării și proiectării de calitate și limitarea derogării de la planurile de dezvoltare urbană și teritorială în vigoare; • Încurajarea implicării cetățenilor și comunităților în elaborarea strategiilor de dezvoltare și obligativitatea consultării publicului asupra fiecărei etape ale acestora. 4. Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 ani se bazează pe 11 proiecte interdisciplinare: Proiect 1: Școala și educația în viziunea Academiei Române; Proiect 2: Resursele naturale – rezerve strategice, ce folosim și ce lăsăm generațiilor viitoare; Proiect 3: Securitatea și eficiența energetică. Alocarea resurselor energetice necesare în evoluția și dezvoltarea sistemului energetic pentru dezvoltarea României în perioada 2017 – 2037;

Pagina 19

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 Proiect 4: Siguranța informatică – protecția cibernetică, protecția proprietății intelectuale în proiecte și în publicarea electronică; Proiect 5: Securitate și siguranță alimentară; Proiect 6: Economia și calitatea vieții; Proiect 7: Sănătatea – de la biologia moleculară la medicina personalizată de vârf în România – repere pentru următoarele decenii; Proiect 8: Proiectul european al Dunării / Strategia Națională a Dunării; Proiect 9: Cultura românească între național, localizare în zona proximă și universal – Europa multilingvistică, cultura electronică; Proiect 10: România – societate a cunoașterii și a valorii adăugate la ceea ce are; Proiect 11: România în era globalizării – spațiu și tradiție de întâlnire a civilizațiilor, de echilibru și moderație; 6. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din România urmărește obiectivele generale ale Mecanismului de Redresare si Reziliență (MRR), mecanism creat la nivelul Uniunii Europene (UE) ca instrument financiar temporar pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Regulile și principiile pe care se fundamentează implementarea PNRR sunt stabilite în Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de Redresare și reziliență 2021-2027, precum și în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de Redresare și Reziliență. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din România cuprinde un pachet de reforme și investiții publice care trebuie implementate până în anul 2026. Alocarea financiară totală pentru România, este de 29,2 mld euro, din care 14,24 mld euro sub forma de granturi și 14.94 mld euro sub formă de împrumuturi. Mecanismul este gândit pe șase piloni („cei șase piloni”), și anume: 1. Tranziția verde; 2. Transformarea digitală; 3. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială și teritorială; 5. Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională, în scopul, printre altele, al creșterii nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză; 6. Politici pentru generația următoare, copii și tineret, cum ar fi educația și competențele. 7. Politica de coeziune 2021-2027. Implementarea politicii de coeziune 2021-2027 la nivel național se va realiza prin intermediul a 16 programe, 8 naționale și 8 regionale, respectiv: 1. Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD); 2. Programul Operațional Transport (POT); 3. Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF); 4. Programul Operațional Sănătate (POS); 5. Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO); 6. Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS); 7. Programele Operaționale Regionale (POR); 8. Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT); 9. Programul Operațional Tranziție Justă (POTJ). 17

Pagina 20

Strategii sectoriale naționale 1. Masterplanul General de Transport (MPGT) este un document strategic care definește prioritățile din punct de vedere al infrastructurii de transport din România, urmărind direcțiile și obiectivele trasate de Uniunea Europeană în ceea ce privește transportul. MPGT se încadrează în orizontul de timp 2016-2030, conturând intervenții cu orizont 2020, cât și baza pentru intervențiile post 2020 și se concentrează pe următoarele teme generale și obiective strategice: ●.1. Eficiență economică – sistemul de transport trebuie să fie eficient în ce privește operațiunile de transport și utilizatorii acestuia. În mod specific, beneficiile sistemului de transport ar trebui să depășească costurile; ●.2. Sustenabilitate – acest concept include sustenabilitatea financiară, economică și de mediu. Modurile de transport așa numite durabile – feroviar, transport cu autobuzul și transport naval – care sunt mai eficiente energetic și cu un grad mai scăzut de emisii trebuie dezvoltate în mod prioritar; ●.3. Siguranța – investițiile în transporturi ar trebui să producă un sistem de transport mai sigur; ●.4. Impactul asupra mediului – sistemul de transport nu trebuie să aibă un impact negativ asupra mediului; ●.5. Dezvoltarea economică – sistemul de transport trebuie configurat astfel încât să permită dezvoltarea economică atât la nivel național, cât și la nivel regional. Investițiile în transporturi trebuie, de asemenea, să favorizeze echitatea față de cetățenii României; ●.6. Finanțarea - există un deficit substanțial de finanțare a transporturilor în România. La nivelul proiectelor, disponibilitatea fondurilor europene prin intermediul Fondurilor Structurale (FC, FEDR, Connecting Europe Facility (CEF) și PPP) vor afecta oportunitatea implementării acestora dar și prioritizarea lor. Programul general va trebui să se încadreze în limita unor estimări realiste a fondurilor naționale și internaționale disponibile pe perioada planificată.1 MPGT prezintă 5 coridoare-cheie la nivel național, definite pe baza legăturilor între principalele regiuni de dezvoltare, poli de creștere economică și centre industriale. Totodată, acestea urmăresc conectarea principalelor puncte de trecere a frontierei cu rețeaua TEN-T (Core și Comprehensive). Dintre acestea, județul Iași este conectat la următoarele coridoare: Coridorul 3 – București – Regiunea NE (Moldova), care conectează sudul țării cu regiunea NE, regiunile istorice Moldova și Bucovina dar și cu Ucraina și Republica Moldova. Regiunea NE se caracterizează cu un potențial economic mare ce poate fi valorificat prin investiții în ramuri industriale, agricole sau servicii. Coridorul tranzitează axa urbană cu o densitate mare a populație Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău– Suceava cu ramuri spre Vaslui, Piatra Neamț, Iași sau Botoșani. Coridorul 1 Ministerul Transporturilor, Master Plan General de Transport al României, 2016

Pagina 21

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 unește centre- economice importante, generatoare de trafic care justifică proiecte de infrastructură rutieră modernă. Coridorul 5 – Regiunea NE (Moldova) – Granița de Vest a Românei constituie legătura Moldovei cu Transilvania și Europa peste Carpații Orientali. Reprezintă conexiunea est-vest a României și se racordează la sectoare de autostradă construite deja sau aflate în diverse faze de implementare. Conectează centre economice importante din Moldova (Iași, Pașcani, Bacău, Suceava) cu cele din Transilvania (Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Zalău, Oradea) și mai departe, prin vama Borș, cu rețeaua de autostrăzi europeană. 2. Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021-2027 prezintă o viziune generală pentru anul 2027, urmărindu-se ca la nivelul acestui an creșterea ocupării de calitate, în condiții de sustenabilitate, astfel încât, până la sfârșitul anului 2027, rata de ocupare a populației 20-64 ani să fie de 75%. Atingerea obiectivului general se va realiza prin măsuri de activare a persoanelor inactive apte de muncă, a șomerilor, în special a celor de lungă durată, a tinerilor, inclusiv NEETs, prin asigurarea unor tranziții rapide și de calitate în ocupare pentru tinerii absolvenți, prin dezvoltarea resurselor umane, prin stimularea culturii și a inițiativei antreprenoriale și prin stimularea creării de noi oportunități și locuri de muncă. Obiectivele specifice ale strategiei sunt: 1. Integrarea durabilă pe piața muncii a forței de muncă disponibile; 2. Creșterea gradului de valorificare a potențialului economic al tinerilor (inclusiv a tinerilor NEET); 3. Modernizarea și consolidarea instituțiilor pieței muncii în vederea creării unui mediu care să conducă la susținerea unei piețe a muncii flexibile, funcționale și reziliente; 4. Consolidarea sistemului de formare profesională a adulților pentru o mai bună conectare la cerințele pieței muncii. 3. Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome, 2022-2027, prezintă modalitatea de continuare a eforturilor Guvernului României în vederea incluziunii populației aflată în situația de sărăcie și excludere socială și care să răspundă provocărilor actuale. În cadrul acesteia sunt evidențiate cinci obiective: 1. Îmbunătățirea condițiilor de locuire și a infrastructurii în comunitățile vulnerabile cu romi; 2. Asigurarea accesului cetățenilor români de etnie romă la educație inclusivă de calitate; 3. Impulsionarea gradului de ocupare a romilor în concordanță cu cerințele pieței, astfel încât să se evite segmentarea competențelor și a oportunităților și să se permită evoluția profesională a acestora; 4. Îmbunătățirea stării de sănătate a membrilor comunităților vulnerabile de romi; 5. Susținerea cercetării, conservării și promovării patrimoniului cultural rom și al identității rome. 4. Strategia Națională de Sănătate, 2023-2030 este constituită din trei arii strategice de intervenție care acoperă holistic protecția, promovarea sănătății și prevenția bolilor cetățenilor și a populației în ansamblu (sănătatea publică), furnizarea adecvată a serviciilor de îngrijiri de sănătate de calitate înaltă și a tehnologiilor medicale inovative, sigure și accesibile pacienților (servicii de sănătate) și funcționarea optimă și coordonată a tuturor componentelor sistemului de sănătate (sistem de sănătate inteligent, sustenabil și predictibil). 19

Pagina 22

În cadrul acesteia sunt evidențiate 11 obiective generale: OG.1. Asigurarea sustenabilității și a rezilienței sistemului de sănătate publică OG.2. Creșterea numărului de ani de viață sănătoși și creșterea calității vieții OG.3. Reducerea mortalității și morbidității asociate bolilor transmisibile cu impact individual și societal major OG.4. Îmbunătățirea disponibilității, accesului echitabil și în timp util la servicii de sănătate și tehnologii medicale sigure și cost-eficace OG.5. Guvernanța sistemului de sănătate OG.6. Asigurarea sustenabilității și a rezilienței financiare a sistemului de sănătate OG.7. Asigurarea unei resurse umane adecvate, retenția și profesionalizarea acesteia OG.8. Creșterea obiectivării, transparenței și responsabilizării sistemului de sănătate OG.9. Coordonarea îngrijirii și integrarea serviciilor de sănătate OG.10. Integrarea adecvată a cercetării și inovării pentru îmbunătățirea stării de sănătate OG.11. Îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate prin investiții în infrastructura de sănătate 5. Master plan pentru dezvoltarea turismului național 2007-2026 Obiectivul Master Planului pentru dezvoltarea turismului din România este de a identifica punctele slabe din industria turistică din România și de a trasa direcțiile strategice privind modul în care aceasta poate fi restructurată și în care pot fi asigurate resursele necesare, precum și modul în care poate fi regenerată pentru a putea concura în mod eficient pe piața mondială. În Master plan au fost prezentate componentele din sistemul turistic care trebuie luate în considerare pentru investiții, cum ar fi: Tururi și geoturism, Turism balnear, Turism activ și turism de tineret, Turism cultural, Turism de afaceri, Turism rural și ecoturism, Educație și pregătire în turism, Cazare, Atracții, Transport, Informare turistică, Marketingul destinațiilor, Controlul calității, Planificare, Mediu, Cadrul juridic, Promovarea investițiilor și servicii de consultanță. 6. Strategia Națională privind Îmbătrânirea Activă (SNIA) vizează reducerea îmbătrânirii fizice premature și încurajarea populației vârstnice de a participa activ în societate până la o vârsta cât mai înaintată. Astfel, Strategia promovează principiile acceptate de ONU și de Comisia Europeană, respectiv autoîmplinirea, participarea, independența, îngrijirea și demnitatea. Totodată, această se bazează pe 3 obiective strategice, după cum urmează: • Prelungirea și îmbunătățirea calității vieții persoanelor vârstnice; • Promovarea participării sociale active și demne a persoanelor vârstnice; • Obținerea unui grad mai ridicat de independență și siguranță pentru persoanele cu nevoi de îngrijire de lungă durată. Strategia Națională privind Îmbătrânirea Activă se află în strânsă legătură cu Strategia Națională de Sănătate, fiind necesare pregătirea sistemului medical pentru deservirea populației vârstnice, cât și întârzierea îmbătrânirii fizice și a apariției bolilor cronice. 7. Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022- 2027 reprezintă un factor catalizator al eforturilor și angajamentului Guvernului României asumate pentru dezvoltarea durabilă a României în orizontul 2030 și totodată, pentru asigurarea unei vieți echitabile, demne și prospere locuitorilor săi, oferind cadrul general de intervenție pentru atingerea

Pagina 23

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 coeziunii sociale și combaterea provocărilor complexe generate de sărăcie și excluziune socială și accentuate de criza economică ce se întrevede în contextul pandemiei de SARS–CoV-2, acordând o atenție specială incluziunii grupurilor vulnerabile. 8. Strategia Națională privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități 2021-2027 Această strategie își propune să contribuie la ameliorarea condițiilor de viață pentru beneficiari - persoane cu dizabilități, copii și adulți - și să susțină toți factorii implicați în acest demers: membri ai familiilor care au în îngrijire persoane cu dizabilități, reprezentanți legali, personal implicat în această activitate, cadre didactice, profesioniști în domeniu, reprezentanți ai mediului academic, ai instituțiilor pentru drepturile omului, autorități centrale și locale. Obiectivul general al Strategiei este de a asigura participarea deplină și efectivă a persoanelor cu dizabilități, bazată pe libertatea de decizie, în toate domeniile vieții și într- un mediu accesibil și rezilient 9. Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027 exprimă opțiunea fermă de a susține, de a recunoaște și de a recompensa excelența în cercetarea fundamentală și cercetarea aplicativă, de a stimula dezvoltarea colaborării între mediul public și cel privat, pentru a adresa provocările economice și societale, de a face știința, inovarea și antreprenoriatul de inovare modele de succes pentru dezvoltarea sustenabilă a României în context local, național și internațional. Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă este structurată pe patru obiective generale: OG1. Dezvoltarea sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare; OG2. Susținerea ecosistemelor de inovare asociate specializărilor inteligente; OG3. Mobilizare către inovare; OG4. Creșterea colaborării europene și internaționale. Fiecărui obiectiv general îi corespund mai multe obiective specifice și direcții de acțiune. Specializarea inteligentă pornește de la premisa că nici o regiune nu are suficiente resurse pentru a putea fi competitivă în toate domeniile și de aceea este mult mai eficient să își identifice ariile în care excelează și să își focalizeze atenția pe acestea în efortul de a promova soluții inovatoare. În acest sens, fiecare regiune are un potențial unic, ancorat în specificul local, care poate fi propulsat prin anumite măsuri care să își aducă contribuția la creșterea competitivității prin inovare. Inovarea se desfășoară la nivelul regiunilor prin intermediul ecosistemului existent în domeniu, format din universități, institute de cercetare, companii private care desfășoară activități de CDI, ONG-uri cu preocupări în acest sector, centre de transfer tehnologic, parcuri industriale și high-tech, centre de excelență. 10. Strategia Națională pentru Învățământ Terțiar (SNIT) contribuie la eforturile României de a se alătura până în anul 2030 statelor europene cu economii avansate, acesta reprezentând obiectivul principal al viziunii de dezvoltare al învățământului terțiar din România. Astfel, viziunea strategiei este ca „în anul 2020, învățământul terțiar foarte performant va constitui motorul creșterii economice, va contribui la creșterea productivității și va promova coeziunea socială, punând astfel fundamentele unei economii bazate pe cunoaștere. Învățământul superior va pregăti specialiști care pot să dezvolte o societate competitivă într-o economie globală. Instituțiile de învățământ superior vor putea să 21

Pagina 24

catalizeze creativitatea și inovarea în întreaga societate din România și, în special, să susțină economia în dezvoltarea de produse și servicii“. 11. Strategia privind Digitalizarea Educației din România 2021 - 2027 În contextul obiectivelor europene de digitalizare și specializare inteligentă, această strategie națională cuprinde domenii de interes precum dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor și studenților; curriculum școlar pentru meserii emergente; educația digitală pe tot parcursul vieții; formarea inițială și continuă a cadrelor didactice pentru educație digitală; infrastructură și resurse tehnologice digitale; conectivitate; crearea de resurse educaționale deschise; securitatea cibernetică, protecția datelor, siguranța online și etica IT. 12. Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050. Viziunea acestei strategii își propune modernizarea sectorului energetic în condiții de sustenabilitate și creștere economică prin implementarea unui sistem de măsuri eficiente: construirea de noi capacități de producție bazate pe tehnologii nepoluante; retehnologizarea și modernizarea capacităților de producție existente și încadrarea lor în normele de mediu, transport și distribuție de energie; încurajarea creșterii consumului intern în condiții de eficiență energetică; stimularea capacităților de export. Strategii relevante la nivel regional 1. Programul Regional Nord-Est 2021-2027: este un document strategic de programare care acoperă domeniile: specializare inteligentă și inovare, IMM-uri, digitalizare, eficiență energetică, dezvoltare urbană, mobilitate și conectivitate, biodiversitate, infrastructura educațională, turism și cultură/patrimoniu cultural. Strategia prezintă 7 axe prioritare, anume: • Axa prioritară 1 - O regiune competitivă, mai inovativă • Axa prioritară 2 - O regiune mai digitalizată • Axa prioritară 3 - O regiune durabilă, prietenoasă cu mediul • Axa prioritară 4 - O regiune accesibilă • Axa prioritară 5 - O regiune educată • Axa prioritară 6 - O regiune mai atractivă • Axa prioritară 7 - Asistență tehnică

Pagina 25

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 2. Planul de Dezvoltare Regională Nord Est 2021-2027 reprezintă atât o reflectare a nevoilor de dezvoltare a regiunii, în vederea reducerii cât mai rapide a decalajelor existente față de regiunile mai dezvoltate din UE, cât și un instrument de prioritizare a investițiilor în regiune. Obiectivul general al Planului de Dezvoltare Regională Nord Est 2021-2027 în reprezintă derularea in regiune a unei dezvoltări echilibrate printr-un proces de creștere economică durabil, favorabil incluziunii sociale, care să conducă la creșterea standardului de viață și reducerea decalajelor de dezvoltare intra și inter regionale. Prioritățile tematice ale strategiei de dezvoltare regională sunt: 1. Dezvoltarea unei economii competitive 2. Dezvoltarea capitalului uman 3. Protejarea mediului și optimizarea utilizării resurselor 4. Dezvoltarea unei infrastructuri moderne, inteligente, reziliente și durabile. 3. Planul Regional de Acțiune pentru Turism Nord – Est 2017 - 2023 (PRAT Nord-Est) elaborat de către Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord – Est, este un document care asigură cadrul strategic necesar dezvoltării turismului în Regiunea Nord-Est. Obiectivul PRAT Nord-Est 2017-2023 îl constituie Dezvoltarea turistică durabilă, creșterea competitivității și atractivități turistice a Regiunii Nord-Est prin valorificarea patrimoniului natural și antropic și creșterea calității produselor și serviciilor turistice. Direcțiile strategice de dezvoltare a turismului în Regiunea Nord-Est pentru perioada 2017-2023 sunt susținute prin punctele tari ale acestei zone și sunt propuse pentru a ameliora punctele slabe ale regiunii în vederea creșterii competitivități pe piața turismului: 1. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii turistice 2. Dezvoltarea produselor turistice 3. Promovarea turistica 4. Dezvoltarea resurselor umane in sectorul turistic 5. Susținerea dezvoltării turismului durabil 4. Planul Regional de Acțiune pentru Cultură și Turism (PRACT) Nord-Est 2021 – 2027 analizează la nivel regional și local nevoile, provocările și oportunitățile existente, propunând direcții strategice de dezvoltare pentru cultură și turism în perioada de programare 2021-2027. Totodată, documentul conține și portofoliul de proiecte propuse de partenerii locali și regionali. 5. Strategia pentru Cercetare și Inovare Regională prin Specializare Inteligentă RIS3 NORD-EST, actualizată în luna august 2020, are rolul de coordonare a politicilor în domeniul cercetării-dezvoltării și inovării în regiune pentru perioada 2021-2027. Strategia a fost elaborată de către ADR Nord-Est într-un larg parteneriat regional cu actorii relevanți din mediul academic, institute de cercetare, mediul de afaceri, administrație publică locală și societate civilă utilizând mecanismul de descoperire antreprenorială. Scopul acestei strategii este de a stabili domeniile în care se vor focusa investițiile aferente Obiectivului de Politică 1 al politicii de coeziune “O Europă mai competitivă și inteligentă”, respectiv îndeplinirea condiției favorizante pentru alocarea FEDR în cadrul Programului Operațional Regional 2021-2027. 23

Pagina 26

Strategia de Specializare Inteligentă a regiunii Nord-Est stabilește un număr de 6 domenii de specializare inteligentă ale regiunii, respectiv: • Agro-alimentar • Textile și noi materiale avansate • Biotehnologii • Mediu și Energie • Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor (IT&C) • Turism pentru stil de viață sănătos Prioritățile orizontale pentru specializarea regională sunt: P.1. Dezvoltarea competențelor de inovare în rândul noilor generații P.2. Sprijinirea întreprinderilor inovative din Regiunea Nord-Est P.3 Sprijinirea inițiativelor de clusterizare și internaționalizare. 6. Planul General Regional de Servicii Sanitare 2021-2027 Regiunea Nord Est este un document strategic, ce trasează liniile directoare de optimizare a serviciilor medicale, pe termen mediu, în scopul asigurării accesului populației la serviciile medicale necesare și a sustenabilității financiare. Pentru sprijinirea implementării, în perioada 2020-2027, se vor derula de către Ministerul Sănătății acțiuni în scopul pregătirii planurilor de reorganizare locală, elaborării modelului de organizare și finanțare a serviciilor medicale de spitalizare continuă, inclusiv pentru spitalele regionale de urgență, actualizarea legislației în vigoare pentru aplicarea tarifelor pentru servicii medicale la nivelul costurilor reale în spitalizarea continuă, ambulatorie și spitalizarea de zi. În cadrul documentului programatic, sunt regăsite o serie de scenarii propuse pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Iași, care vizează mai multe instituții sanitare, printre care și Spitalul Orășenesc Hârlău. Strategii relevante la nivel județean 1. Strategia de dezvoltare a județului Iași 2021 – 2027 reprezintă un instrument de planificare strategică, pe termen mediu și lung, care are ca scop identificarea direcțiilor prioritare de intervenție pentru o perioadă delimitată de timp, 2021-2027, și urmărește utilizarea și alocarea optimă a resurselor disponibile pentru a asigura coeziunea la nivel local și pentru a maximiza oportunitățile sustenabile de dezvoltare.

Pagina 27

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 Obiectele strategice de dezvoltare a județului Iași sunt: OSD1: Dezvoltarea economică bazată pe cunoaștere și pe stimularea antreprenoriatului (economic, social și cultural) la nivel local și regional OSD2: Creșterea calității vieții OSD3: Dezvoltarea turismului sustenabil, al sectorului cultural și industriilor creative în conexiune cu valorificarea patrimoniului cultural OSD4: Dezvoltarea teritorială echilibrată, coordonată și sustenabilă la nivel de județ OSD5: Creșterea capacității administrative la nivelul administrațiilor publice locale și a administrației județene. Totodată, în cadrul Strategiei de dezvoltare a județului Iași 2021 – 2027 s-a avut în vedere constituirea portofoliului de proiecte prioritare, prin consultarea autorităților publice locale și a altor actori județeni asupra proiectelor propuse spre implementare în perioada de programare 2021-2027. Pentru orașul Hârlău, următoarele proiecte sunt cuprinse în cadrul Strategiei de dezvoltare a județului Iași 2021 – 2027: Tabel 1: Portofoliul de proiecte prioritare aferente Strategiei de dezvoltare a județului Iași 2021 – 2027 pentru orașul Hârlău (Sursa: Strategia de dezvoltare a județului Iași 2021 – 2027) Beneficiar Titlu Proiect Prioritate Obiectiv strategic Surse de finanțare CONSILIUL Reabilitarea și conservarea obiectivelor Prioritatea 1 - Obiectiv strategic 1.7 - PNRR POR NordJUDEȚEAN turistice din neolitic (Cucuteni) – epoca antică Dezvoltarea unei Sprijinirea valorificării Est 2021- 2027 IAȘI (cetatea geto-dacică existentă din secolul IV – economii competitive potențialului turistic Buget local III I.H - Cotnari) – evul mediu (Curtea existent domnească și biserica din Hârlău) CONSILIUL Înființare de parcuri tematice, prin reconstituiri: Prioritatea 1 - Obiectiv strategic 1.7 PNRR POR NordJUDEȚEAN - parcul arheologic Cucuteni (reconstituirea Dezvoltarea unei Sprijinirea valorificării Est 2021- 2027 IAȘI unui sat neolitic); - parcul arheologic Cotnari economii competitive potențialului turistic Buget local (reconstituirea cetății dacice de pe dealul existent Cătălina); - Curtea domnească de la Hârlău; - Parcul WW2 (reconstituirea liniei frontului de la Heleșteni; Dealul Mare – Dumești, etc); - Muzeul satului Moldovenesc HÂRLĂU Consolidare, restaurare, conservare și punere Prioritatea 1 - Obiectiv strategic 1.7 - POR Nord-Est în valoare a ansamblului Curții Domnești din Dezvoltarea unei Sprijinirea valorificării 2021- 2027 PNDL II Hârlău str. Logofăt Tăutu nr. 8-10 , localitatea economii competitive potențialului turistic Buget local Hârlău existent HÂRLĂU Realizarea unui centru de primiri urgențe și Prioritatea 2 - Obiectiv strategic 2.4 - PNRR POS 2021- dotarea cu aparatură medicală performantă la Dezvoltarea capitalului Creșterea accesului la 2027 POR Nord-Est spitalul Orășenesc Hârlău uman un act și sistem medical 2021- 2027 PNDL II de calitate eficient, modern HÂRLĂU Reabilitarea bisericii Sf. Dumitru localitatea Prioritatea 1 - Obiectiv strategic 1.7 - POR Nord-Est Hârlău, Jud. Iași Dezvoltarea unei Sprijinirea valorificării 2021- 2027 PNDL II economii competitive potențialului turistic Buget local existent 25

Pagina 28

HÂRLĂU Reabilitarea și consolidarea corpului Prioritatea 2 - Obiectiv strategic 2.4 - PNRR POS 2021- administrativ cât și a secției de interne și Dezvoltarea capitalului Creșterea accesului la 2027 POR Nord-Est chirurgie a spitalului Orășenesc Hârlău uman un act și sistem medical 2021- 2027 PNDL II (monument istoric categorie B, construit în anul de calitate eficient, CNI Buget local 1858) modern HÂRLĂU Reabilitarea clădirilor publice din Orașul Hârlău Prioritatea 3 - Obiectiv strategic 3.1 - POR Nord-Est și satul Pârcovaci - biblioteca, sediul primăriei Protejarea mediului și Sprijinirea și 2021- 2027 PNDL II Orașului Hârlău, grădinițe, școli gimnaziale, optimizarea utilizării promovarea eficienței Buget local Colegiul Național Stefan cel Mare și Liceul resurselor energetice Tehnologic HÂRLĂU Reabilitarea și modernizarea drumurilor locale Prioritatea 4 - Obiectiv strategic 4.1 - PNDL II POR Nord- din satul Pârcovaci, Orașul Hârlău Dezvoltarea unei Creșterea accesibilității, Est 2021- 2027 infrastructuri moderne, conectivității și POT 2021-2027 inteligente și reziliente siguranței prin Programul Anghel și durabile realizarea de investiții în Saligny CNI Buget infrastructura de local transport HÂRLĂU Reabilitarea și modernizarea străzilor din Prioritatea 4 - Obiectiv strategic 4.5 - PNDL II POR Nord- Orașul Hârlău, Jud. Iași Dezvoltarea unei Asigurarea condițiilor de Est 2021- 2027 infrastructuri moderne, dezvoltare în mediul POT 2021-2027 inteligente și reziliente urban, prin realizarea și durabile de investiții în infrastructura locală HÂRLĂU Extinderea rețelelor de utilități publice de pe Prioritatea 4 - Obiectiv strategic 4.5 - PNRR PNS 2023- raza UAT Hârlău (alimentare cu apă, energie Dezvoltarea unei Asigurarea condițiilor de 2027 Programul electrică și gaze naturale în satul Pîrcovaci, infrastructuri moderne, dezvoltare în mediul Anghel Saligny Orașul Hârlău) inteligente și reziliente urban, prin realizarea PODD 2021-2027 și durabile de investiții în POR Nord-Est infrastructura locală 2021- 2027 CNI PNDL II Buget local Strategii relevante la nivel local Strategia de Dezvoltare Teritorială a orașului Hârlău 2023-2027 are în vedere viziunea de dezvoltare definită la nivel județean și regional, cu accent pe dezvoltarea locală bazată pe cunoaștere, protecția mediului și incluziunea socială. La momentul elaborării SDT, este în vigoare Strategia de dezvoltare Locală a orașului Hârlău pentru perioada 2021-2027, aprobată prin HCL nr. 115 / 29.09.2022. Strategia de Dezvoltare Locală a orașului Hârlău pentru perioada 2023-2027 este documentul principal care stabilește obiectivele pentru perioada 2023-2027, la nivelul orașului Hârlău și prezintă acțiunile pe care administrația locală le va iniția pentru a crea condițiile necesare dezvoltării viitoare a orașului, precum și proiectele și oportunitățile pe care ni le oferă integrarea României în Uniunea Europeană. SDL a orașului Hârlău propune un număr de 13 Obiective specifice stabilite pentru a asigura dezvoltarea durabilă pentru perioada 2023-2027 la nivelul Orașului Hârlău, având ca obiectiv general:

Pagina 29

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 „Crearea unui comunități urbane dinamice și orientate către progres economic și social, urmărind dezvoltarea durabilă și creșterea nivelului general de trai prin creșterea calității serviciilor locale și atragerea de fonduri europene.” Cele 13 obiective specifice ale SDL Hârlău, sunt: ✓ Obiectivul specific 1: Transformarea Orașului Hârlău într-un Smart City atractiv deopotrivă pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri ✓ Obiectivul specific 2: Dezvoltarea mediului de afaceri la nivelul orașului Hârlău în vederea creșterii numărului de locuri de muncă ✓ Obiectivul specific 4: Sprijinirea dezvoltării sectorului nonguvernamental pentru dezvoltarea societății civile în vederea creșterii numărului de locuri de muncă ✓ Obiectivul specific 5: Sprijinirea dezvoltării utilizării energiilor regenerabile și creșterea eficienței energetice ✓ Obiectivul specific 6: Dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii ✓ Obiectivul specific 7: Investiția verde pentru un oraș de viitor ✓ Obiectivul specific 8: Investiții durabile pentru cultură și sănătate ✓ Obiectivul specific 9: Campanie integrată de promovare a orașului și atragere de investiții străine ✓ Obiectivul specific 10: Dezvoltarea structurii de educație și de învățământ precum și creșterea numărului de tineri care termină școala și creșterea nivelului academic al acestora ✓ Obiectivul specific 11: Reducerea sărăciei și a excluziunii sociale ✓ Obiectivul specific 12: Creșterea nivelului cercetării în științele sociale și economice, precum și la nivel de industrie ✓ Obiectivul specific 13: Crearea unei Strategii Integrate Interdisciplinare de Gestionare Rapidă a Situațiilor de Criză În elaborarea Strategiei de dezvoltare Teritorială Hârlău 2023-2027 s-a ținut cont de cuprinsul SDL 20212027, în vederea unei armonizări a celor două documente strategice, iar pe de altă parte, a fost urmărită completarea acesteia cu o abordare integrată, focalizată pe implementarea conceptului de regenerare urbană, specifică metodologiei de elaborare a Strategiei de dezvoltare Teritorială, în corelare cu datele și informațiile actualizate obținute pe parcursul elaborării prezentului document strategic. 27

Pagina 30

PARTEA II – ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

Pagina 31

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 I. Structura demografică 1. Evoluția populației din orașul Hârlău Populația ce are domiciliul în orașul Hârlău era la 1 Ianuarie 2022 de 15.946 de locuitori, conform celor mai recente date puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică. Raportată la populația totală a județului Iași, de 983.506 locuitori, aceasta reprezintă un procent de 1,62% din populația județului și 0,7% din populația României. Potrivit datelor statistice, orașul Hârlău este al treilea oraș ca mărime a populației din județ, situându-se între municipiul Pașcani și orașul Târgu Frumos, după cum se poate observa în tabelul de mai jos: Tabel 2: Ierarhia orașelor din județul Iași după numărul total de locuitori (Sursa: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online) 1 Municipiul Iași 393.818 2 Municipiul Pașcani 45.202 3 Orașul Hârlău 15.946 4 Orașul Târgu 14.045 Frumos 5 Orașul Podu Iloaiei 11.523 29

Pagina 32

Populația orașului Hârlău a înregistrat o creștere 8500 8308 demografică constantă în 8300 8076 intervalul 2015-2022, mai 8100 7954 accelerată față de 7900 7638 creșterea înregistrată la nr. locuitori 7700 7430 nivelul județului, datele 7500 7353 Masculin indicând o creștere a 7300 7195 Feminin populației cu domiciliul de 7100 6908 27,47% în anul 2022 față 6900 6657 de anul 2015 și în același 6700 timp contrastează tendinței 6500 6573 generale de scădere a 2018 2019 2020 2021 2022 populației la nivel național an (în același interval populația României a Figura 1: Evoluția numărului de locuitori pentru orașul Hârlău și Județul Iași, în perioada 2015- scăzut cu 1,36%). 2022 (Sursa date: INSSE) Creșterea numărului populației este o urmare, în principal, a solicitărilor cetățenilor români originari din Republica Moldova pentru eliberarea unui act de identitate și stabilirea domiciliului pe raza administrativ teritorialǎ a orașului Hârlǎu, situații juridice monitorizate atent prin serviciile de specialitate ale Primarului orașului Hârlǎu, cu referire la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Hârlǎu. Tabel 3: Numărul de locuitori pentru orașul Hârlău și Județul Iași, în perioada 2015-2022 (Sursa date: INSSE) Evoluție 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2015- 2022 Județul 910984 922198 931085 942360 954165 968978 974823 983506 Iași +7,96% Orașul 12509 12453 12697 13230 14103 15307 15506 15946 Hârlău +27,47% În privința structurii de gen a populației orașului Hârlău, la 1 ianuarie 2022, din totalul populației după domiciliu, 52,1% sunt bărbați (8.308 persoane) și 47,9% sunt femei (7.638 persoane). Comparând populația orașului Hârlău cu populația urbană din Regiunea Nord-Est, se observă că distribuția pe sexe este relativ similară – 51,57%/48,43% (bărbați/femei) în mediul urban din regiune, respectiv 51,40%/48,60% (bărbați/femei) în județ, ceea ce poate conduce la observația că o pondere mai mare a populației masculine este o caracteristică a mediilor urbane din regiune, inclusiv a orașului Hârlău.

Pagina 33

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 85 ani si peste 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 10-14 ani 5- 9 ani 0- 4 ani 15% 10% 5% 0% 5% 10% Masculin % Feminin % Figura 2: Piramida pe grupe de vârstă și sexe a populației din orașul Hârlău, din anul 2022 Masculin Feminin 52.10% 51.91% 50.42% 50.41% 50.07% 49.93% 49.59% 49.58% 48.09% 47.90% HÂRLĂU IAȘI PAȘCANI PODU TĂRGU ILOAIEI FRUMOS Figura 23: Evoluția populației în perioada 2018-2022 pentru orașul Hârlău, jud. Iași (interogare bază de date: INSSE) 31

Pagina 34

Piramida pe grupe de vârstă și sexe reflectă o situație a unei regiuni dezvoltate, cu o populație adultă numeroasă, urmată de o populație tânără. Populația celor în vârstă este scăzută, în comparație cu celelalte grupe demografice. Graficul piramidei de vârstă reflectă perioada politicilor pronataliste din anii 1967-1989, cea mai numeroasă categorie de vârstă fiind cea a persoanelor de 55-35 de ani. Conform Eurostat, creșterea ponderii relative a persoanelor vârstnice poate fi explicată prin sporirea longevității, tendință care a devenit vizibilă de câteva decenii, pe măsură ce speranța de viață a crescut; această evoluție este deseori numită „îmbătrânirea vârfului” piramidei demografice. Pe de altă parte, nivelurile constant scăzute ale fertilității de-a lungul mai multor ani au contribuit la îmbătrânirea populației, numărul din ce în ce mai mic de nașteri ducând la o scădere a procentului de tineri din totalul. Acest proces este cunoscut sub denumirea de „îmbătrânirea bazei” piramidei demografice, putându-se observa îngustarea bazei piramidelor demografice. 2. Structura etnică și confesională a populației Structura etnică Structura etnică a populației orașului Hârlău este dominată de către etnia română. Alături de populația românească se detașează etnia rromă. Tabel 4: Structura etnică a populației orașului Hârlău UAT Populaț Româ Rro Germa Maghia Evre Ruși, Moldove Altel ia totală ni mi ni ri i lipove ni e ni Orașul 11268 10761 484 1 2 10 2 2 6 Hârlău Zona 41696 41145 521 1 5 10 2 4 8 Periurbană Structura confesională Tabel 5: Structura confesională a populației orașului Hârlău Unitatea Populația Ortod Romano- Greco- Reformat Creștină de rit administrativă totală oxă catolică catolică ă vechi Orașul Hârlău 11268 11143 50 1 1 0

Pagina 35

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 Zona Periurbană 41696 40669 502 1 2 34 Sursa: P.A.T.Z. Hârlău Se constată faptul că sub aspectul structurii confesionale, populația este foarte omogenă, cu o largă majoritate a ortodocșilor, urmat de credincioșii romano-catolici. De remarcat, de asemenea, și lipsa din această structură a credincioșilor religiei mozaice, care în trecut aveau o pondere importantă, dar care, după evenimentele din timpul celui de Al Doilea Război Mondial a scăzut dramatic. În prezent, această comunitate nu se regăsește în structura confesională a populației. 3. Mișcarea naturală și migratorie a populației Pentru analiza evoluției unei populații dintr-un spațiu dat, este necesar să-i cunoaștem structura, dar mai ales mișcarea ei, ce cuprinde două componente: mișcarea naturală și mișcarea migratorie. Principalii indicatori ai mișcării naturale sunt natalitatea și mortalitatea, pe baza cărora se calculează sporul natural, iar indicatorii mișcării migratorii sunt ratele de sosiri și plecări la mia de locuitori, dintr-un teritoriu dat, pe baza cărora se calculează sporul migrator. Prin însumarea celor două sporuri aflăm cum se modifică volumul populației respective la momentul de referință ales, obținând sporul demografic, fie pozitiv, fie negativ. Natalitatea Natalitatea este măsurată prin rata natalității care reprezintă numărul de copii născuți vii la 1000 locuitori într-o perioadă determinată (1 an calendaristic, de regulă). În orașul Hârlău, pe baza datelor puse la dispoziție de INS, în anul 2021, numărul născuților-vii a fost 161, ceea ce înseamnă aproximativ 1,53% din totalul județului (10.512 născuți-vii) și aproximativ 0,41% din totalul Regiunii Nord-Est. În perioada 2011-2021, numărul născuților-vii a oscilat atât la nivel local, cât și la nivel județean și regional. Orașul Hârlău a înregistrat o creștere de 15% de la începutul perioadei de referință (140 născuți) la sfârșitul acesteia (161 născuți). La nivelul județului Iași, creșterea a fost de 22%, la nivelul regiunii, creșterea e de 7,9%, iar la nivel național, s-a înregistrat o creștere de doar 0,3%. Numărul mediu de născuți vii din ultimii 30 de ani este de 171, situația anului în studiu fiind situată nu cu mult sub această medie: 161 născuți vii. 33

Pagina 36

250 numărul de persoane 200 150 100 50 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 an născuți vii decese Figura 4: Evoluția numărului de născuți-vii și decedați – oraș Hârlău, județul Iași între anii 1990-2021 (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date) Dinamica numărului de născuți vii, în perioada 2011-2021, la nivel local, județean și regional, este prezentată în figura de mai jos: 50000 44541 43131 45000 40396 41506 39281 40000 36401 35000 Oras Hârlău 30000 Județ Iasi 25000 Regiunea Nord -Est 20000 15000 11028 10341 11068 11587 10512 8604 10000 5000 140 158 136 160 178 161 0 ANUL 2011 ANUL 2013 ANUL 2015 ANUL 2017 ANUL 2019 ANUL 2021 Figura 5: Evoluția numărului născuți vii 2011-2021 – oraș, regiune, județ (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date) Rata natalității Rata natalității reprezintă numărul de născuți-vii dintr-un an raportat la populația de la 1 iulie din statistica curentă și se exprimă în număr de născuți-vii la 1000 locuitori. În 2021, rata natalității în orașul Hârlău a fost de 10,25‰, valoarea fiind inferioară valorii județului Iași, însă superioară mediei regionale

Pagina 37

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 și naționale. În perioada 2011-2021, rata natalității în orașul Hârlău, are o evoluție oscilantă, valoarea din 2021 fiind mai scăzută decât valoarea din anul 2011, deși natalitatea este în creștere, în aceeași perioadă de referință. Aceasta se datorează faptului că, numărul locuitorilor cu domiciliu a crescut cu un procent mai mare decât numărul născuților-vii. Situația comparativă, la nivel local, județean, regional și național, este prezentată în următoarea figură: 13.00 12.00 11.00 10.00 9.00 8.00 7.00 6.00 Anul 2011 Anul 2013 Anul 2015 Anul 2017 Anul 2019 Anul 2021 Oras Hârlău 11.18 12.61 10.89 12.31 12.17 10.25 Județ Iasi 9.94 12.46 11.28 11.82 12.05 10.73 Regiunea Nord -Est 9.39 11.45 10.28 10.50 10.79 9.82 Romania 8.74 9.61 9.25 9.67 9.70 8.92 Figura 6: Evoluția ratei natalității (Sursa: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date) Mortalitatea În anul 2021, în orașul Hârlău s-au înregistrat 153 de decese ( reprezentând aproximativ 1,32% din totalul județean (11.587 persoane)) – numărul maxim de decese înregistrate în ultimii 30 de ani, suprapus peste pandemia de Covid-19, și mult peste media ultimilor 30 de ani (perioada 1991-2021) de 96 decese. Situația comparativă, la nivel local, județean, regional și național, este prezentată în tabelul următor: Tabel 6: Evoluția numărului deceselor 2011-2021 (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date) 2011 2013 2015 2017 2019 2021 Evoluție 2021/2011 Oras +53% Hârlău 100 92 110 94 78 153 Județ Iasi 8146 8300 9123 9133 9051 11587 +42,24% Regiunea +36,10% Nord - Est 40996 41873 44136 44189 44294 55799 Romania 251439 250466 262981 262811 261445 336063 +33,66% 35

Pagina 38

Rata mortalității Reprezintă numărul persoanelor decedate dintr-un an raportat la populația de la 1 iulie din statistica curentă și se exprimă în număr de decese la 1000 locuitori. În perioada 2011 – 2019, rata mortalității nu a oscilat foarte mult, în 2019, orașul Hârlău înregistrând valori mai scăzute (5,33‰) față de anul 2011 (7,99‰). În 2021, rata mortalității în orașul Hârlău a fost de 9,74 decese la 1000 locuitori, fiind sub valorile înregistrate la nivel județean, regional sau național. Creșterea numărului de decese din anul 2021, generată de pandemia COVID-19, a determinat creșterea ratei mortalități generale cu 21,9% față de anul 2011. Oras Hârlău Județ Iasi Regiunea Nord -Est Romania 16.00 14.00 12.00 10.00 8.00 6.00 4.00 Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2011 2013 2015 2017 2019 2021 Oras Hârlău 7.99 7.35 8.81 7.23 5.33 9.74 Județ Iasi 9.41 9.38 9.95 9.75 9.41 11.83 Regiunea Nord -Est 10.57 10.76 11.23 11.18 11.08 13.95 Romania 11.20 11.20 11.80 11.83 11.77 15.22 Figura 7: Evoluția ratei mortalității (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date) Sporul natural Dimensiunile natalității și mortalității determină și configurează evoluția sporului natural al unei populații. Acesta se calculează ca diferența dintre numărul născuților-vii și numărul persoanelor decedate, în anul de referință. În perioada 2011-2021, în orașul Hârlău, sporul natural a fost oscilant, dar pozitiv. În anul 2021, sporul natural a fost de +8, comparativ cu valorile negative înregistrate la nivel județean, regional sau național. În anul 2021, pandemia COVID-19 își pune amprenta, numărul mare de decese înregistrate determinând un spor natural de 5 ori mai mic față de valoarea anului 2011. Totuși, în perioada 2011 – 2019 sporul natural este în creștere, aspect pozitiv pentru orașul Hârlău.

Pagina 39

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 Tabel 7: Evoluția sporului natural, 2011-2021 – oraș, regiune, județ, țară (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date) 2011 2013 2015 2017 2019 2021 Oras 40 66 26 66 100 8 Hârlău Județ 458 2728 1218 1935 2536 -1075 Iasi Regiunea -4595 2668 -3740 -2683 -1163 -16518 Nord - Est Romania -55197 -35534 -56791 -47883 -45978 -139205 Rata sporului natural al populației este indicatorul care măsoară diferența algebrică între rata natalității și rata mortalității generale a populației. În perioada 2011-2021, rata sporului natural în orașul Hârlău a fost de 0,51‰, în scădere cu 84 puncte procentuale față de 2011, când rata a fost de 3,19‰. În perioada 2011-2021, rata sporului natural în orașul Hârlău, are o evoluție oscilantă, valoarea din 2021 fiind pozitivă, comparativ cu valorile negative înregistrate la nivel județean, regional sau național. Faptul că rata sporului natural este pozitivă, adică numărul celor născuți este mai mare decât numărul celor decedați, în fiecare an, înseamnă că populația se regenerează și volumul ei crește constant. 8.00 6.00 4.00 2.00 0.00 -2.00 -4.00 -6.00 -8.00 Anul 2011 Anul 2013 Anul 2015 Anul 2017 Anul 2019 Anul 2021 Oras Hârlău 3.19 5.27 2.08 5.08 6.84 0.51 Județ Iasi 0.53 3.08 1.33 2.07 2.64 -1.10 Regiunea Nord -Est -1.18 0.69 -0.95 -0.68 -0.29 -4.13 Romania -2.46 -1.59 -2.55 -2.16 -2.07 -6.31 Figura 8: Evoluția ratei sporului natural al populației– oraș, regiune, județ, țară 37

Pagina 40

Rata totală de fertilitate (RTF) Poate fi utilizată ca o estimare a factorului de creștere a fertilității într-o populație, de exemplu, dacă populația fertilă se înlocuiește sau nu. Pentru orașul Hârlău, rata totală a fertilității este de aproximativ 1.4 născuți vii ce revin la o femeie de vârstă fertilă (15-49 de ani). Pentru a asigura creșterea demografică a unei regiuni, trebuie luat în calcul ca RTF să depășească valoarea de 2,1. În cazul orașului Hârlău se înregistrează, deci, o scădere demografică, accentuată totodată și de un bilanț migratoriu negativ. Nupțialitate și divorțialitate Căsătorii În ceea ce privește căsătoriile, situația locală este una favorabilă. Între anii 2011-2021, numărul căsătoriilor a fost oscilant, dar în creștere, în anul 2021 s-au oficiat în orașul Hârlău, cu 121% mai multe căsătorii față de anul 2011. Procentul de creștere este cu mult mai mare față de cel de la nivel județean (+35.89%), regional (+22.62%) sau național (+8.15%). Tabel 8: Evoluția numărului căsătoriilor, 2011-2021 (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date) 2011 2013 2015 2017 2019 2021 Evoluție 2021/2011 Oraș 52 60 58 84 71 115 +121.15% Hârlău Județ 4291 4587 5511 6325 6691 5831 +35.89% Iași Regiunea 18394 18889 21689 24102 23758 22554 +22.62% Nord - Est România 105599 107507 125454 142613 128610 114207 +8.15% Rata de nupțialitate Este calculată prin raportarea numărului căsătoriilor încheiate într-un an calendaristic, la populația după domiciliu la 1 iulie anul respectiv. În comparație cu județul Iași, cu regiunea Nord-Est și cu România, orașul Hârlău are o rată mai crescută de nupțialitate, care a înregistrat o tendință oscilantă, dar în creștere, atingând o valoare de 7,32 căsătorii ce revin la 1000 locuitori în anul 2011, față de 4,15 căsătorii/1000 locuitori, în anul 2011. Situația comparativă, la nivel local, județean, regional și național, este prezentată astfel: Tabel 9: Evoluția ratei de nupțialitate, 2011-2021 (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date) 2011 2013 2015 2017 2019 2021 Evoluție 2021/2011 Oras 18 26 21 22 26 22 +22.22% Hârlău

Pagina 41

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 Județ 967 1094 1106 1103 1109 1239 +28.13% Iasi Regiunea 6153 5154 5602 5595 5301 4825 -21.58% Nord - Est Romania 35780 28507 31527 31147 30197 27024 -24.47% Divorțuri În orașul Hârlău, pe baza datelor puse la dispoziție de INS, în anul 2021, numărul divorțurilor a fost 22, ceea ce înseamnă aproximativ 1,78% din totalul județului (1239 divorțuri) și aproximativ 0,46% din totalul Regiunii Nord-Est. În perioada 2011-2021, numărul divorțurilor a oscilat atât la nivel local, cât și la nivel județean și regional. Orașul Hârlău a înregistrat o creștere de 22,22% de la începutul perioadei de referință (18 divorțuri) la sfârșitul acesteia (22 divorțuri). La nivelul județului Iași, creșterea a fost de 28,13%, la nivelul regiunii, au scăzut cu 21,58%, iar la nivel național, s-a înregistrat o scădere de 24,47%. Tabel 10: Dinamica numărului de divorțuri, în perioada 2011-2021, la nivel local, județean, regional și național (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date) 2011 2013 2015 2017 2019 2021 Evoluție 2021/2011 Oras 18 26 21 22 26 22 +22.22% Hârlău Județ 967 1094 1106 1103 1109 1239 +28.13% Iasi Regiunea 6153 5154 5602 5595 5301 4825 -21.58% Nord - Est Romania 35780 28507 31527 31147 30197 27024 -24.47% Rata de divorțialitate Care se calculează prin raportarea numărului căsătoriilor desfăcute în cursul unui an calendaristic la populația după domiciliu la 1 iulie anul respectiv, are o rată mai crescută în comparație cu județul Iași, cu regiunea Nord-Est și cu România. Totuși, aceasta este mai scăzută în anul 2021 față de anul 2011, cu 2,77%, acest aspect datorându-se creșterii populației după domiciliu la 1 iulie. 39

Pagina 42

2.20 2.00 1.80 1.60 1.40 1.20 1.00 Anul 2011 Anul 2013 Anul 2015 Anul 2017 Anul 2019 Anul 2021 Oras Hârlău 1.44 2.08 1.68 1.69 1.78 1.40 Județ Iasi 1.12 1.24 1.21 1.18 1.15 1.27 Regiunea Nord -Est 1.59 1.32 1.43 1.42 1.33 1.21 Romania 1.59 1.27 1.41 1.40 1.36 1.22 Figura 9: Evoluția ratei de divorțialitate, 2011-2021 (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date) 140 120 100 NUMĂRUL 80 60 40 20 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 ANUL casatorii divorțuri Figura 10: Evoluția nupțialității și a divorțialității – oraș Hârlău, județul Iași între anii 1990-2021 (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date) Migrația A doua componentă a dinamicii populației este reprezentată de mișcarea migratorie cu cele două componente ale sale: migrația internă și cea externă. La baza migrației, fenomen complex, stau o multitudine de cauze. Cauze subiective, cum ar fi circumstanțele economice nefavorabile, situația politică și socială care pot provoca presiuni psihologice asupra individului, generând dorința indivizilor de a căuta un loc de viață care să le împlinească aspirațiile.

Pagina 43

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 Cauze obiective, cum ar fi piața muncii care s-a globalizat și a cunoscut o creștere fără precedent, determină pe de o parte nevoia atragerii de capital uman din exterior, iar pe de altă parte dorința de a emigra spre societăți care oferă împlinirea cerințelor indivizilor. Având în vedere aceste considerente, odată cu deschiderea granițelor, un segment important al populației a ales să emigreze în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit, a unui trai decent și modern. România continuă să fie o țară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de-a doua cauză principală a reducerii populației țării. Soldul migrației internaționale în anul 2021 a fost negativ, numărul emigranților depășind numărul imigranților cu puțin peste 16 mii persoane2. Datele existente din surse administrative nu acoperă întregul fenomen al emigrației, existând o subevaluare severă a numărului de emigranți. Migrația pe fondul schimbării reședinței În perioada 2011 – 2021, numărul stabilirilor cu reședința pe teritoriul orașului Hârlău a avut o evoluție oscilantă, dar descendentă, de la 138 stabiliri, la începutul perioadei de referință, la 51 stabiliri, la sfârșitul acesteia. Comparativ, la nivelul județului Iași, a crescut numărul stabilirilor cu reședința cu 74,3%, iar la nivelul regiunii, creșterea e mai mică, de 18,35%, față de anul 2011. În orașul Hârlău, pe baza datelor puse la dispoziție de INS, în anul 2021, numărul plecărilor cu reședința a fost de 188, ceea ce înseamnă aproximativ 2,57% din totalul județului. Tabel 11: Dinamica numărului schimbărilor de reședință, în perioada 2011-2021, la nivel local, județean și regional (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date) 2011 2013 2015 2017 2019 2021 Stabiliri de reședință Oras 138 117 120 141 95 51 Hârlău Județ 6817 18381 18565 17481 16778 11882 Iași Regiunea 22126 33837 33496 33319 33468 26187 Nord -Est 2 INS, Comunica de presă Nr. 210/30 august 2022, pag. 2 41

Pagina 44

Plecări cu resedința 50 0 -50 -100 -150 Anul 2011 Anul 2013 Anul 2015 Anul 2017 Anul 2019 Anul 2021 Oras Hârlău 35 -48 -68 -84 -130 -137 Figura 11: Evoluția soldului migratoriu în funcție de schimbarea reședinței înregistrat la nivelul orașului Hârlău, în perioada 2011 – 2021 (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date Oras 103 165 188 225 225 188 Hârlău Județ 3993 6148 7003 8066 8815 7328 Iași Regiunea 29256 39172 37641 38083 38325 29988 Nord -Est Soldul schimbărilor de reședința Oras 35 -48 -68 -84 -130 -137 Hârlău Județ 2824 12233 11562 9415 7963 4554 Iași Regiunea -7130 -5335 -4145 -4764 -4857 -3801 Nord -Est În perioada 2011-2021, numărul plecărilor cu reședința a oscilat atât la nivel local, cât și la nivel județean și regional. Orașul Hârlău a înregistrat o creștere de 82,52% de la începutul perioadei de referință (103 plecări cu reședința) la sfârșitul acesteia (188 plecări cu reședința). La nivelul județului Iași, creșterea a fost de 83,52%, la nivelul regiunii, creșterea e de 2,5%. În perioada 2011 – 2021, soldul migratoriu în funcție de schimbarea reședinței, înregistrat ca diferență dintre numărul stabilirilor cu reședința pe teritoriul orașului Hârlău și numărul plecărilor cu reședința de pe teritoriul orașului Hârlău, a evoluat în sens ascendent în fiecare an, înregistrând valori negative în aproape toți anii analizați. Valorile negative ale soldului migratoriu în funcție de schimbarea reședinței, înregistrate în perioada 2011 – 2021, indică tendințe de diminuare a efectivului populației la nivelul orașului Hârlău. Migrația pe fondul schimbării de domiciliu (inclusiv migrația internațională) Numărul total al stabilirilor cu domiciliul se referă la persoanele care au sosit în localitate și fac dovada că au asigurată locuință în acea localitate (schimbările de domiciliu în cadrul aceleiași localități nu sunt incluse, iar datele includ migrația internațională). În perioada 2011 – 2021, numărul stabilirilor cu domiciliul pe teritoriul orașului Hârlău a avut o evoluție oscilantă, dar crescătoare, de la 181 stabiliri, la începutul perioadei de referință, la 761 stabiliri,

Pagina 45

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 la sfârșitul acesteia. Comparativ, la nivelul județului Iași, a crescut numărul stabilirilor cu domiciliu cu 105,33%, iar la nivelul regiunii, creșterea e mai mică, de 61,41%, față de anul 2011. În orașul Hârlău, pe baza datelor puse la dispoziție de INS, în anul 2021, numărul plecărilor cu domiciliu (inclusiv migrația externă) a fost de 362, ceea ce înseamnă aproximativ 1,58% din totalul județului. În perioada 2011-2021, numărul plecărilor cu domiciliu a crescut atât la nivel local, cât și la nivel județean și regional. Orașul Hârlău a înregistrat o creștere de 85,64% de la începutul perioadei de referință (195 plecări cu domiciliu) la sfârșitul acesteia (362 plecări cu domiciliu). La nivelul județului Iași, creșterea a fost de 69,76%, iar la nivelul regiunii, creșterea e de 37,86%. Dinamica numărului schimbărilor de domiciliu, în perioada 2011-2021, la nivel local, județean și regional, este prezentată în tabelul de mai jos: Tabel 12: Evoluția schimbărilor de domiciliu (inclusiv migrația internațională) (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date) 2011 2013 2015 2017 2019 2021 Stabiliri de domiciliul (inclusiv migrația internațională) Oras Hârlău 181 198 202 730 1519 761 Județ Iasi 15299 29300 26747 27447 33316 31414 Regiunea Nord - 54780 79624 74864 89290 101395 88418 Est Plecari cu domiciliul (inclusiv migrația internațională) Oras Hârlău 195 217 303 273 436 362 Județ Iasi 13537 15713 17516 18702 21761 22981 Regiunea Nord - 56831 62366 65236 69636 78887 78350 Est Soldul schimbarilor de domiciliu (inclusiv migrația internațională) Oras Hârlău -14 -19 -101 457 1083 399 Județ Iasi 1762 13587 9231 8745 11555 8433 Regiunea Nord - -2051 17258 9628 19654 22508 10068 Est În perioada 2011 – 2021, soldul schimbărilor de domiciliu, înregistrat ca diferență dintre numărul stabilirilor cu domiciliu pe teritoriul orașului Hârlău și numărul plecărilor cu domiciliu de pe teritoriul orașului Hârlău, a avut o evoluție oscilantă, înregistrând valori negative în primii ani analizați, și valori pozitive în ultimii ani. Valorile pozitive ale soldului migratoriu în funcție de schimbarea domiciliului indică tendințe de majorare a efectivului populației la nivelul orașului Hârlău. 43

Pagina 46

1200 1000 800 600 400 200 0 -200 Anul 2011 Anul 2013 Anul 2015 Anul 2017 Anul 2019 Anul 2021 Oras Hârlău -14 -19 -101 457 1083 399 Figura 12: Evoluția soldului migratoriu în funcție de schimbarea domiciliului înregistrat la nivelul orașului Hârlău, în perioada 2011 – 2021 (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date)

Pagina 47

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 II. Profil economic 1. Context economic național, regional și județean Context economic național În ultimii ani România face parte din economiile din Europa cu cea mai rapidă creștere economică, atingând un nivel de prosperitate impresionant în ultimele două decenii. Cu toate acestea, șocurile induse de pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina au scos în evidență deficiențele structurale din economie. Printre acestea se numără sărăcia persistentă și disparitățile în ceea ce privește oportunitățile economice între regiuni și între zonele urbane și cele rurale, rigiditățile structurale ale piețelor bunurilor și forței de muncă, deficiențele politicii fiscale și constrângerile instituționale semnificative care împiedică utilizarea eficientă a resurselor. Produsul intern brut (P.I.B.) estimat, al României, pentru anul 2021 – date definitive, a fost de 1189,089 miliarde lei prețuri curente, în creștere - în termeni reali - cu 5,7% față de anul 2020.3 Pe baza principalilor indicatori macroeconomici naționali se observă faptul că România continuă evoluția sa puternică din ultimii 15 ani, cu scurte întreruperi în perioada 2009-2010 cauzată de precedenta criză financiară și economică globală, precum și în 2020, cauzată de criza Covid 19. 9.3% 8.0% 8.2% 7.2% 6.0% 5.8% 4.7% 4.5% 4.1% 3.9% 3.2%2.9% 1.9% 0.3% 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 -3.9% -3.7% -5.5% Figura 13: Evoluția Produsului intern brut în perioada 2005-2021 – modificări față de anul precedent (%) (Sursa: Institutul Național de Statistică, Comunicat de presă, Nr. 324 din 21.12.2022) 3 https://www.agerpres.ro/economic-intern/2023/10/12/ins-cresterea-economica-a-romaniei-a-fost-de-5-7-in2021-date-definitive--1185163 45

Pagina 48

Se observă că România face parte din categoria țărilor europene care reușesc să se redreseze rapid după efectele pandemiei, având în vedere creșterea cu 5,8% a P.I.B. -ului în anul 2021, față de anul 2020, atunci când a fost atins vârful crizei economice provocate de pandemia de COVID-19. Pe baza datelor Comunicatului INS, Nr. 324 din 21.12.2022, analizând formarea Produsului Intern Brut, în 2021, cele mai importante ramuri economice care au influențat favorabil indicatorul sunt: industria (20,5%), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (18,6%), administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială (14,1%). Cele mai mici contribuții la formarea Produsului Intern Brut le-au avut: activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii (2,6%) și Intermedieri financiare și asigurări (2,8%). În 2021, contribuția taxelor nete la formarea Produsului Intern Brut este de 9,7%. Comparativ cu anul 2021, cele mai importante modificări au înregistrat următoarele ramuri economice: Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante, care au avut o creștere de +1,8% și Industria, care a crescut cu 1,3%. În ceea ce privește produsului intern brut (P.I.B.) pe locuitor, tendința ascendentă din ultimul deceniu a fost întreruptă în cursul anului 2020, ca urmare a crizei pandemice. Cu toate acestea, decalajul față de zona euro a continuat să se diminueze, pe fondul unei contracții de mai mică amploare a indicatorului în cazul României. În cursul anului 2021, ca urmare a redresării vizibile a activității economice în cazul ambelor economii, indicatorii au recuperat contracțiile suferite, depășind ușor valorile de dinaintea pandemiei de COVID-19. Conform datelor provizorii emise de Institutul Național de Statistică, P.I.B. pe locuitor în 2022 a ajuns la valoarea istorică de 74033,7 lei. 80000 70000 60000 50000 40000 30000 20000 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 PIB pe locuitor 29145 30970.2 31598 33584.1 35946.7 38166.1 43465.7 49223.3 54851.1 55361.2 62082.2 74033.7 Figura 14: Evoluția P.I.B. pe locuitor, 2010-2022, România, lei (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date)

Pagina 49

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 Dispersia P.I.B. pe cap de locuitor între statele membre ale UE este remarcabilă. În anul 2022, P.I.B. pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPS) a variat între 59% din media UE în Bulgaria și 261% în Luxemburg, potrivit datelor Eurostat (estimări preliminare). Indicatorul României a urcat în anul 2022 la 77%, astfel că țara noastră a ajuns la același nivel cu Ungaria și Portugalia. Totuși, situăm, încă, partea a doua a clasamentului, cu doar cinci țări care au procente sub cel înregistrat de România. Luxembourg 261 Ireland 234 Denmark 136 Netherlands 130 Austria 125 Belgium 121 Sweden 119 Germany 117 Finland 109 Euro area 104 Malta 102 France 101 Italy 96 Slovenia 92 Cyprus 92 Czechia 91 Lithuania 90 Estonia 87 Spain 85 Poland 79 Romania 77 Portugal 77 Hungary 77 Latvia 74 Croatia 73 Greece 68 Slovakia 67 Bulgaria 59 0 50 100 150 200 250 300 Figura 15: P.I.B. pe locuitor, 2022, EU = 100 (Sursa date: Eurostat, date provizorii, prelucrare date) Din datele publicate pentru anul 2021 de Eurostat reiese faptul că România se afla în aceeași categorie cu Polonia, Ungaria, Portugalia și Letonia în ceea ce privește P.I.B.-ul pe cap de locuitor. În aceste țări, indicatorul menționat s-a situat la peste 70 la sută din nivelul zonei euro. Pe termen mai lung, putem spune că România a făcut cale lungă având în vedere că P.I.B.-ul pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare al țării la aderarea în UE reprezenta mai puțin de 40% din media UE, iar până la sfârșitul anului 2021 valoarea era de 74%. Pe baza datelor provizorii emise de INS, cifra totală a comerțului exterior al României a fost, în 2022, de 218.007 milioane de euro, în creștere cu 26% față de 2021, exportul înregistrând 91.953 milioane de euro – o creștere cu 23%, iar importul de 126.054 milioane de euro, în creștere cu 28%. 47

Pagina 50

Acesta a fost un an record din punct de vedere al schimburilor comerciale ale României, atât pe partea de import, cât și pe partea de export. Din punct de vedere al exportului, România se situează pe locul 15 între cele 27 de state ale Uniunii Europene, iar deficitul balanței comerciale este de 34.101 milioane euro. Datorită exportului net negativ înregistrat an de an, volumul importului de bunuri și servicii depășind exportul, comerțul exterior al României are o contribuție negativă la creșterea P.I.B.. 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 -20000 -40000 -60000 2018 2019 2020 2021 2022 Export 67723 69002 62174 74705 91953 Import 82840 86297 80570 98379 126054 Sold -15117 -17295 -18396 -23674 -34101 Export Import Sold Figura 16: Evoluția comerțului internațional, România, 2018-2022, milioane euro (Sursa: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date) România a beneficiat de o creștere economică semnificativă prin aderarea la UE în anul 2007, aceasta a promovat comerțul internațional cu ceilalți membri ai uniunii. Principalul partener de afaceri al României este Germania. Acesta a contribuit, în anul 2022, cu 19,85% la export și cu 17,79% la importul României. Al doilea partener de afaceri important este Italia. Acesta a participat în anul 2022 la exportul românesc cu 10,06%. Dimpotrivă, la import participat cu 8,18%. Cooperarea reciprocă dintre aceste două țări joacă astfel un rol important pentru economia românească, deși importanța comerțului cu Italia în ultimii ani a scăzut ușor. Pentru România este importantă și colaborarea cu Ungaria care participă la comerțul internațional – export cu 7,39% și, de asemenea, Bulgaria care participă la comerțul internațional - import cu 6,99%. Tabel 13: Primii 10 parteneri de export și import din România, 2022 Sursa: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date Exporturi Importuri Țara Cota de Țara Cota de export import Germania 19.85% Germania 17.79%

Pagina 51

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 Italia 10.06% Italia 8.18% Ungaria 7.39% Bulgaria 6.99% Franta 6.01% Ungaria 6.50% Bulgaria 3.89% Polonia 5.90% Polonia 3.81% China 5.85% Olanda 3.52% Turcia 4.80% Spania 3.10% Olanda 3.98% Turcia 3.07% Franta 3.88% Republica Ceha 2.89% Austria 3.17% Total 63.58% Total 67.04% O pondere importantă în structura importurilor și a exporturilor este deținută de următoarele grupe de produse: • Mașini și echipamente de transport: 41.69% (export), 32.82% (import); • Mărfuri manufacturate în principal după materia primă: 16.69% (export), 17.84% (import); • Articole manufacturate diverse: 12.82% (export), 10.45% (import). Conform analizei ”The Atlas of Economic”, realizată de Universități Harvard, economia României este cotată a fi a 19-a cea mai complexă și sofisticată din lume, la mică distanță de Italia (locul 16), China (17) și Franța (18). Analiza a fost realizată pe baza datelor anului 2020 iar indicatorul analizat – complexitatea unei economii - analizează ce și cum produce și mai ales cât de sofisticate sunt produsele și serviciile pe care o țară le exportă. Se remarcă o ascensiune a României în ultimii ani în clasament, de pe locul 39 la începutul anilor 2000, urcând pe locul 24 în 2017, pe 23, 21 și apoi 19, în fiecare dintre anii care au urmat. Cele mai importante exporturi de bunuri ale României sunt reprezentate de produsele de complexitate ridicată și moderată, automobile, piese auto, echipamente electrice, produse chimice etc. Anul 2022 a marcat o nouă creștere a deficitului de cont curent până la 26,57 miliarde de euro, cu 9 miliarde euro mai mult decât în 2021. Deficitul de cont curent scoate în evidență un dezechilibru structural la nivel de economii și investiții. Contul curent include, pe lângă balanța comercială și veniturile din producție și transferurile unilaterale nete din străinătate. Context economic Regiunea Nord-Est Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a României sub aspectul numărului de locuitori și al suprafeței deținute. Ca întindere, regiunea acoperă 15,46% din suprafața totală a țării, cele mai întinse județe fiind Suceava, cu o suprafață de 8.553 km2, și Bacău, cu 6.621 km2. 49

Pagina 52

Produsul intern brut a avut o dinamică pozitivă în perioada 2016-2020, și în special în anul 2017, înregistrând o creștere susținută atât la nivel regional cât și la nivelul județului Iași. Ultimele date statistice disponibile pentru produsul intern brut la nivel regional și județean sunt pentru anul 2020, date provizorii. Principalul motor al creșterii economice l-a constituit consumul individual al populației. Se observă faptul că, în anul 2020, creșterea P.I.B.-ului are valorile cele mai mici din intervalul analizat, acest fapt datorându-se efectelor crizei Covid 19. 25.00% 22.34% 20.00% 16.29% 15.00% 14.07% 13.36% 12.06% 11.18% Regiunea Nord-Est 10.00% 6.63% Judetul Iasi 5.86% 5.00% 2.71% 2.25% 0.00% 2016 2017 2018 2019 2020 Figura 17: Evoluția P.I.B., Regiunea Nord-Est și Județul Iași (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date) Rata de creștere a produsului intern brut a fost pozitivă în întreaga perioadă, cu un ritm de creștere la nivel regional variabil în comparație cu ritmul de creștere de la nivelul județului. Astfel, în anul 2017 rata de creștere la nivel regional a fost de 16,29%, iar la nivelul județului a fost de 22,34%, și se constituie în maxime pentru întregul interval 2016-2020. Aportul regiunii la produsul intern brut național este redus și constant, în jurul valorii de 10%. În 2020, regiunea ocupă locul 5 din 8 ca valoare a P.I.B.-ului, clasându-se astfel pe ultimele locuri la nivel național, după Regiunea București – Ilfov, Regiunea Nord-Vest, Regiunea Sud-Muntenia și Regiunea Centru. Principalele cauze sunt: - un nivel inferior al productivității muncii în regiune față de valoarea medie națională, efect direct al nivelului scăzut de competitivitate; - deși nivelul de ocupare în regiune este relativ ridicat, într-o cotă foarte ridicată este asigurat de activitățile practicate în agricultură, adesea caracterizate printr-o valoare adăugată scăzută și în unele cazuri dedicate autoconsumului. Pentru perioada 2021-2025 există o proiecție a acestui indicator realizată de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză în materialul intitulat „Proiecția principalilor indicatori economicosociali în profil teritorial 2021-2025 (ianuarie 2022)”. Conform previziunii realizate, economia regională și

Pagina 53

Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027 cea a județului Iași, ar urma ca, începând cu anul 2021 să înregistreze anual rate de creștere pozitive, inferioare față de cele naționale. Deși regiunea are cea mai mare populație dintre toate regiunile și un nivel ridicat al populației ocupate, aportul la Produsul Intern Brut național este de aproximativ 10%, constant în perioada 20162020. Contribuția celor 6 județe la formarea produsului intern brut regional diferă sensibil, fiind în strânsă corelație cu greutatea economică și cu cea demografică ale acestora. La nivelul anului 2020, cel mai mare aport la realizarea P.I.B. regional îl aduc județele Iași (31,92%) și Bacău (18,87%). Practic, cele două județe realizează jumătate din avuția regională. Județele Suceava și Neamț asigură aporturi de 18,35%, respectiv 13,25%, în timp ce cele mai mici aporturi sunt ale județelor Botoșani (cu 9,39%) și Vaslui (cu 8,23%). 8.23% 9.39% Iasi Bacau 31.92% Suceava Neamt 13.25% Botosani Vaslui 18.35% 18.87% Figura 18: Contribuția județelor la P.I.B. regional, 2020 (Sursa: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date) Un alt indicator care furnizează informații relevante cu privire la situația economică a regiunii este produsul intern brut regional pe locuitor, întrucât elimină influența dimensiunii absolute a populației, facilitând comparațiile între diferite regiuni. P.I.B.-ul pe cap de locuitor este un indicator economic general al nivelului de trai. 51

Pagina 54

140000 126821.8 120000 100000 80000 60000 55614.1 52629.5 51985.6 43413.4 42591.4 41698 40000 36316.4 20000 0 Regiunea Regiunea Regiunea Regiunea Regiunea Regiunea Regiunea Regiunea Bucuresti - Vest Centru Nord -Vest Sud-Est Sud -Vest - Sud - Nord - Est Ilfov Oltenia Muntenia Figura 19: PIB pe locuitor pe regiuni, 2020, lei (Sursa: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date) Din figura de mai sus se observă că Regiunea Nord-Est este ultima dintre regiunile de dezvoltare ale României, în raport cu produsul intern brut pe locuitor. Practic, indicele de disparitate pentru orizontul de timp analizat este de 3,5 ori mai mic față de Regiunea București-Ilfov. În același timp, următoarea regiune clasată (Sud-Muntenia) figurează cu o valoare cu aproximativ 12,9 puncte procentuale mai mare față de cel al Regiunii Nord-Est. Tabel 14: Evoluția PIB pe locuitor, 2016-2020, lei (Sursa: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date) 2016 2017 2018 2019 20204 România 38164.9 43465.7 49223.3 54851.1 55361.2 Regiunea Nord-Est 23388 27341.1 31170.9 35092.8 36316.4 Indicele de 61.28% 62.90% 63.33% 63.98% 65.60% disparitate5 În perioada 2016-2020, Produsul Intern Brut regional pe cap de locuitor a crescut în termeni nominali de la 23.388 lei la 36.316,4 lei, urm

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.