Document
Vizualizează documentul pdf
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 5,8 MB · modificat pe site: 24.07.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Vizualizează documentul pdf”, Orașul Hârlău, jud. Iași. Sursa: http://www.primaria-hirlau.ro/documente/Strategia25.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/harlau/23694-vizualizeaza-documentul-pdf, 06.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE
TERITORIALĂ
HÂRLĂU 2023-2027
VERSIUNE ACTUALIZATĂ 2024
Pagina 2
STRATEGIA DE DEZVOLTARE
TERITORIALĂ
HÂRLĂU 2023-2027
UAT Orașul Hârlău
Pagina 3
CUPRINS
Partea I. SCOPUL STRATEGIEI, METODOLOGIA ȘI ARIA DE APLICARE................................................... 4
I. Scopul și necesitatea strategiei .......................................................................................................... 5
II. Metodologia de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Teritorială .................................................... 6
III. Principalele etape abordate în elaborarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială .......................... 7
IV. Contextul strategic....................................................................................................................... 12
Strategii relevante la nivel național ..................................................................................................... 12
Strategii sectoriale naționale ............................................................................................................... 18
Strategii relevante la nivel regional .................................................................................................... 22
Strategii relevante la nivel județean ................................................................................................... 24
Strategii relevante la nivel local.......................................................................................................... 26
PARTEA II – ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE .......................................................................................... 28
I. Structura demografică .................................................................................................................... 29
1. Evoluția populației din orașul Hârlău ........................................................................................ 29
2. Structura etnică și confesională a populației ..............................................................................32
3. Mișcarea naturală și migratorie a populației ..............................................................................33
II. Profil economic ................................................................................................................................45
1. Context economic național, regional și județean .......................................................................45
2. Profilul economic al orașului Hârlău ..........................................................................................56
3. Motoare economice și potențial de specializare ......................................................................... 61
4. Mediul și dinamica antreprenorială ........................................................................................... 68
5. Atragerea de investiții, servicii și infrastructura suport pentru afaceri și inovare ................... 73
6. Cercetare-dezvoltare-inovare ...................................................................................................... 73
7. Piața forței de muncă .................................................................................................................. 75
III. Profil spațial și funcțional .......................................................................................................... 82
1. Rețeaua de localități ................................................................................................................... 82
2. Relații teritoriale și navetism ..................................................................................................... 84
3. Zonificare funcțională și identificarea zonelor de dezvoltare ................................................... 87
IV. Infrastructura de transport și mobilitate .................................................................................... 91
1. Conectare la coridoarele majore de transport existente și propuse .......................................... 91
2. Accesibilitate rutieră ................................................................................................................... 92
3. Accesibilitate ferată..................................................................................................................... 93
4. Accesibilitate aeriană .................................................................................................................. 93
Pagina 4
5. Infrastructura pentru deplasări nemotorizate .......................................................................... 93
6. Transportul cu autobuzul ............................................................................................................95
V. Echiparea tehnico-edilitară ............................................................................................................ 96
1. Alimentare cu apă potabilă și rețeaua de canalizare ................................................................. 96
2. Managementul deșeurilor ...........................................................................................................97
3. Infrastructura de producere, transport și distribuție a energiei electrice și a gazului natural
100
4. Iluminatul public ....................................................................................................................... 101
5. Infrastructura de telecomunicații și telefonie........................................................................... 101
VI. Servicii publice........................................................................................................................... 104
1. Infrastructura și serviciile de educație...................................................................................... 104
2. Infrastructura de sănătate și serviciile medicale ....................................................................... 111
3. Infrastructura și serviciile de asistență socială ..........................................................................117
4. Zone dezavantajate din punct de vedere socio-economic și incluziune socială....................... 121
5. Infrastructura și serviciile culturale.......................................................................................... 124
6. Infrastructura și serviciile pentru tineret, sport și agrement .................................................. 129
7. Infrastructura și serviciile pentru turism ................................................................................. 131
VII. Mediu și schimbări climatice..................................................................................................... 146
1. Caracterizarea capitalului natural............................................................................................. 146
2. Rezervații naturale și arii protejate .......................................................................................... 148
3. Calitatea factorilor de mediu și poluarea (apă, aer, sol) .......................................................... 153
4. Schimbări climatice și riscuri de mediu ................................................................................... 161
VIII. Profil și capacitate administrativă ............................................................................................. 164
1. Administrația publică locală și structurile asociative existente ............................................... 164
2. Bugete locale (execuție bugetară, bugete operaționale, fonduri atrase) .................................. 165
3. Resurse umane și materiale ...................................................................................................... 173
4. Servicii publice digitale și relația cu cetățenii........................................................................... 178
IX. Consultarea publică ................................................................................................................... 181
X. Analiza SWOT ................................................................................................................................ 189
XI. Prioritizarea nevoilor și a problemelor identificate în cadrul analizei: .................................. 202
PARTEA III – STRATEGIA DE DEZVOLTARE ........................................................................................... 209
I. Strategia de Dezvoltare .................................................................................................................. 210
1. Viziunea de dezvoltare integrată ............................................................................................... 210
2. Stabilirea obiectivului general și a obiectivelor strategice ....................................................... 212
3. Stabilirea domeniilor de intervenție și a proiectelor de dezvoltare ......................................... 221
Pagina 5
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
Acțiuni principale și recomandări pentru implementarea strategiei: .............................................. 237
II. Cadrul pentru implementarea strategiei. Procedura pentru prioritizarea proiectelor pentru
perioada 2023-2027 .............................................................................................................................. 240
1. Procesul de prioritizare a proiectelor de dezvoltare teritorială .............................................. 240
2. Lista de proiecte prioritare ....................................................................................................... 254
PARTEA IV – IMPLEMENTAREA ȘI MONITORIZAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ 303
I. Implementarea, monitorizarea și evaluarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială ...................... 304
1. Contextul instituțional de implementare a Strategiei de Dezvoltare Teritorială.................... 304
2. Indicatorii de monitorizare și evaluare a implementării SDT ................................................ 305
3. Riscuri în implementarea SDT. Măsuri de atenuare ................................................................ 316
4. Cadrul partenerial pentru elaborarea și implementarea SDT ................................................. 317
Anexe: ..................................................................................................................................................... 318
3
Pagina 6
Partea I. SCOPUL STRATEGIEI,
METODOLOGIA ȘI ARIA DE
APLICARE
Pagina 7
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
I. Scopul și necesitatea strategiei
Scopul principal al strategiei de dezvoltare teritorială Hârlău 2023-2027 este fundamentarea teoretică,
validarea publică și expunerea sistematică a etapelor procesului de transformare a orașului Hârlău întrun centru urban modern, durabil și inovativ, care promovează calitatea vieții, dezvoltarea economică
echilibrată și protejarea patrimoniului cultural și natural. Acest lucru se va realiza prin implicarea și
sprijinul acordat mediului de afaceri, dezvoltarea turismului, îmbunătățirea infrastructurii, promovarea
energiei verzi, încurajarea industriei construcțiilor, extinderea serviciilor publice și colaborarea cu mediul
academic și instituțiile de cercetare.
Elaborarea acestei strategii este esențială pentru a răspunde provocărilor și oportunităților actuale și
viitoare cu care se confruntă orașul Hârlău. Fără o viziune clară și măsuri concrete, orașul riscă să
rămână în urmă față de alte comunități în ceea ce privește dezvoltarea și modernizarea. În acest context,
strategia de dezvoltare teritorială Hârlău 2023-2027 vine în întâmpinarea următoarelor nevoi specifice:
- Nevoile locuitorilor pentru servicii publice de calitate.
- Necesitatea de a atrage investiții și de a sprijini dezvoltarea afacerilor locale.
- Urgența de a proteja și valorifica patrimoniul cultural și natural al orașului.
- Imperativul unei dezvoltări urbane durabile și respectuoase față de mediu.
Strategia de dezvoltare teritorială Hârlău 2023-2027 se raportează la teritoriul UAT Orașul Hârlău și
constituie un instrument esențial care va permite orașului să navigheze cu încredere către un viitor
prosper, echilibrat și durabil. Dezvoltarea durabilă a comunității este parte integrantă și imperativă din
strategiile de creștere și de dezvoltare a comunităților, fiind în conformitate cu prevederile și strategiile
Uniunii Europene și ale Comisiei Europene, așa cum se va detalia în cadrul prezentului studiu la
capitolele de referință.
În contextul socio-economic european, corelat cu realitatea de la nivelul comunității, devine imperativă
realizarea unui studiu comprehensiv care să prezinte, pe lângă situația reală existentă, și identificarea
necesităților reale ale comunității, precum și identificarea de pârghii de soluționare a acestora.
Condiția de bază care se impune este ca aceste necesități ale comunității să poată fi corelate cu
prioritățile și cu obiectivele urmărite în domeniu de către Uniunea Europeană, pentru a putea astfel găsi
surse de finanțare prin proiecte care sunt corelate și care răspund acestor obiective.
Rezultatul acestui proces - Strategia de Dezvoltare Teritorială - reprezintă un document cu valențe
multiple:
• constituie un document programatic privind obiectivele strategice de atins prin dezvoltare, în
perioada de planificare vizată;
5
Pagina 8
• este un document de cercetare privind contextul și potențialul de dezvoltare calitativă a
sistemului complex al localității;
• reprezintă un document de analiză detaliată a principalilor parametri de stare ai ariei
administrative care constituie obiectul de referință al strategiei elaborate;
• reprezintă un ghid de orientare unitară a liderilor administrației publice locale, a comunității de
afaceri, investitorilor, dar și a comunității civile în ansamblu;
• acționează ca un garant al dezvoltării optimale prin care se sporește încrederea mediului de
afaceri în eficiența administrației publice locale și contribuie astfel la stimularea opțiunilor de a
investi în zonă;
• prin punerea în aplicare, acționează ca un instrument de lucru performant la dispoziția
autorităților locale pentru întărirea potențialului economic al localității, îmbunătățirea climatului
investițional și creșterea nivelului general de competitivitate;
• reprezintă un mijloc de coeziune al instituțiilor și întreprinderilor locale, precum și a
antreprenorilor și forței de muncă.
II. Metodologia de elaborare a Strategiei de
Dezvoltare Teritorială
Elaborarea strategiei s-a întocmit conform structurii propuse de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice
și Administrației – MDLPA în Metodologia de Elaborare a Strategiei de Dezvoltare Teritorială (Zonală
Periurbană / Metropolitană), a Anexei 2 din DCIDU - PR Nord-Est 2021-2027 – „Elemente de conținut
orientative pentru SDT” și a OUG 183/2022 privind stabilirea unor măsuri pentru finanțarea unor proiecte
de regenerare urbană.
Planificarea strategică este un proces laborios, constituit din mai multe etape de
consultare și analiză. Astfel, rezultatul final este stabilit prin participarea activă a
comunității la crearea unei imagini a propriului viitor și dezvoltarea durabilă a
condițiilor prezente, participare care ajută la identificarea și definirea direcțiilor de
dezvoltare și obiectivelor de atins pentru următorul orizont: 2027.
Elaborarea strategiei a debutat prin definirea etapelor de lucru și evaluarea situației curente de dezvoltare
a comunității din Hârlău, organizată în 10 domenii operaționale esențiale pentru dezvoltarea unei
comunități cu trăsăturile specifice orașului. Pentru fiecare din aceste domenii, expertul a formulat
concluzii preliminare privind acțiunile recomandate, care vor fi ulterior examinate în contextul priorităților
de investiții stabilite de comunitatea implicată. Se formează astfel imaginea de ansamblu asupra
condițiilor actuale socio-economice și de mediu la un nou set de proiecte de dezvoltare, conform proiecției
de perspectivă, care să corespundă așteptărilor comunității și ale altor factori interesați de dezvoltarea
localității.
Pagina 9
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
Setul de proiecte de dezvoltare propuse este stabilit în corelare cu programele și strategiile de dezvoltare
de la nivel european-național și regional, calibrând astfel strategia de dezvoltare de la nivel local.
Pe scurt, prezenta strategie are la bază și se fundamentează pe următoarele instrumente și
proceduri de lucru:
Analiza de conținut;
Analiza datelor statistice din surse organizate și realizate de expert;
Interviuri în profunzime cu factori decizionali și de opinie din structura domeniilor cheie analizate
în cadrul studiului;
Analiza SWOT;
Interpretări aferente unor studii, rapoarte, cercetări, documente de politică, strategie și norme
europene, naționale, regionale, județene și locale.
Realizarea procesului de planificare strategică prin actorii implicați
Realizarea procesului de planificare strategică urmărește punctual etapele cuprinse în
metodologia cadru de realizare a studiului la nivel local.
Etapa de identificare și de definire a contextului general de realizare a strategiei;
Analiza situației și oportunităților la nivel european și național corelate cu posibilitatea de
fructificare a acestora la nivel local;
Analiza necesităților acoperite de către UAT precum și a nevoilor reale ale zonei;
Identificarea beneficiarilor strategiei la nivelul comunității în prezent și previziunile pe orizontul
de planificare 2027;
Identificarea actorilor implicați în mecanismele socio-economice;
Identificarea mecanismelor sociale necesare pentru nevoile actuale și viitoare ale comunității.
Pentru ca acest document strategic să servească cu succes drept ghid în dezvoltarea localității
Hârlău, s-a urmărit ca acesta să aibă o structură bine definită și să fie orientat spre acțiune, având
direcții și obiective de dezvoltare precise, care să răspundă domeniilor operaționale evaluate în
cadrul primei etape și țintele stabilite după finalizarea analizei.
III. Principalele etape abordate în elaborarea
Strategiei de Dezvoltare Teritorială
7
Pagina 10
Strategia se fundamentează pe
date și informații obținute atât
de la Institutul Național de
Statistică, date și informații
statistice disponibile la nivelul
Comisiei Europene, cât și
informații obținute în urma unor
studii, rapoarte, cercetări,
strategii și norme locale,
județene, regionale, naționale.
În obținerea acestor informații,
au fost de asemenea implicați
angajații din cadrul Primăriei
Hârlău și populația locală.
Strategia de dezvoltare teritorială
s-a realizat la inițiativa orașului
Hârlău. Prin intermediul prezentei
Strategii se permite administrației
publice și celorlalți actori locali
(cetățeni, societăți comerciale
etc.) să își planifice acțiunile,
dezvoltarea și afacerile, astfel
încât să răspundă nevoilor locale
și să valorifice oportunitățile de dezvoltare identificate de Strategie.
Pentru a asigura eficiența eforturilor de elaborare a Strategiei, dar și pentru a se asigura caracterul
integrat al intervențiilor, s-a optat pentru o metodologie precisă, care a inclus elemente importante de
implicare directă a comunității locale, prin solicitarea de puncte de vedere, interviuri, plecând de la
ipoteza că reprezentanții și liderii locali au interesul, bazele și cunoștințele necesare pentru a reprezenta
diversele interese locale.
Condiții de implementare a strategiei:
acordul și susținerea planului de către cetățeni;
susținerea din partea sectorului privat a strategiei dezvoltării economice a serviciilor;
informarea permanentă a cetățenilor privind progresul implementării planului.
Implementarea exercițiului democratic de implicare constructivă în viața comunității și unicitatea acestui
gen de activitate în mediul local a dus la dezvoltarea acestui aspect metodologic:
Procesul de elaborare a strategiei a cuprins următoarele etape:
I. Analiza situației actuale în baza domeniilor operaționale identificate
Pagina 11
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
Această etapă incipientă a debutat cu realizarea unei analize a situației actuale în domeniile relevante la
nivelul UAT: profilul socio-demografic, profilul economic, profilul și capacitatea administrativă, profilul
spațial și funcțional, infrastructura de transport și mobilitatea, locuirea, serviciile publice, echiparea
tehnico-edilitară, dinamica dezvoltării urbane cu accent pe densitatea și structura urbană, piața
imobiliară, piața funciară, precum și mediul și schimbările climatice.
Aceste informații au fost obținute fie direct de la beneficiarii strategiei (angajații Primăriei și locuitorii
orașului) și din surse statistice oficiale. Pentru această etapă, principalul tip de activitate este culegerea
datelor care să permită o diagnoză cât mai clară a spațiului pentru care s-a elaborat planul de dezvoltare
locală.
De asemenea, s-a avut în vedere realizarea unei analize a elementelor fizico-geografice (forme de
relief, plasare geografică, factori de risc natural, zone naturale protejate etc.), populația (mărimea
populației, densitatea, evoluția și factori de creștere ai populației), locuințele (dotarea locuințelor cu apă
și gaze naturale, vechimea și siguranța locuințelor, materialele de construcție folosite etc.), echiparea
localității în sistem centralizat (apă, iluminat public, gaze naturale, racordarea la rețele de telefonie,
acces la căile de transport publice sau private), sociale (învățământ, comunicații, mortalitate infantilă
etc.), mediu și ecologie (apă, aer, sol, păduri). S-a urmărit, de asemenea, și identificarea atractivității
localității din punct de vedere al turismului, al posibilităților de petrecere a timpului liber, s-au identificat
spațiile verzi și evenimentele culturale specifice zonei.
Această cercetare s-a realizat cu aportul susținut al întregii echipe locale, constatându-se dificultăți, în
principal, datorită lipsei de integrare și coordonare a informațiilor locale, precum și lipsei unui mod
sistematic și computerizat de arhivare a datelor care să faciliteze sortarea și aranjarea multicriterială a
acestora.
Tot în această etapă se urmărește și analiza și monitorizarea agenților de dezvoltare locală (instituții
publice, organizații non-guvernamentale, întreprinzători privați, biserică, școală etc.).
Tehnica folosită a fost aceea a analizei datelor, dar și ancheta sociologică, sub aspect cantitativ
(chestionare) sau calitativ (interviuri, discuții telefonice). Astfel, aflăm atât gradul de implicare a agenților
enumerați pentru bunul mers al localității, dar și imaginea pe care aceștia o au la nivelul localității și în
exteriorul ei. De asemenea, culegerea datelor s-a făcut prin observații pe teren, interviuri, chestionare.
Un element deosebit de important în realizarea analizei, în special în ce privește consultarea publică, l-a
constituit faptul că UAT Hârlău deja deține un document strategic în vigoare, respectiv Strategia de
dezvoltare Locală a orașului Hârlău pentru perioada 2021-2027, aprobată prin HCL nr. 115 /
29.09.2022. În elaborarea Strategiei de dezvoltare Teritorială a fost avut în vedere cuprinsul SDL 20212027, în vederea unei armonizări a celor două documente strategice, iar pe de altă parte, a fost urmărită
completarea acesteia cu o abordare integrată, specifică Strategiei de dezvoltare Teritorială în corelare
cu datele și informațiile actualizate obținute pe parcursul elaborării prezentului document strategic.
II. Elaborarea analizei SWOT și stabilirea obiectivelor și direcțiilor pentru Strategia de
Dezvoltare Teritorială
9
Pagina 12
La finalul primei etape s-a elaborat analiza SWOT a localității, piatra de temelie pentru elaborarea
strategiei viitoare a localității. Analiza SWOT evidențiază punctele forte (Strengths), slabe
(Weaknesses), oportunitățile (Opportunities) și amenințările (Threats) existente la nivelul comunității. Au
fost de asemenea identificate forțele externe ce ar putea avea fie un efect pozitiv, fie mai puțin favorabil
în ce privește dezvoltarea ulterioară a localității.
În baza analizelor anterioare, s-a realizat identificarea obiectivelor strategice de dezvoltare care vor
dirija procesul de implementare a strategiei, cu implicarea activă a agenților de dezvoltare locală implicați
în procesul elaborării strategiei de dezvoltare, în corelare directă cu domeniile de intervenție pentru
dezvoltare. Aceste domenii vor fi utilizate cu prioritate și în enunțarea proiectelor propuse spre
prioritizare, respectiv implementare.
III. Selectarea proiectelor de regenerare urbană și dezvoltare durabilă a comunității
În această etapă se analizează posibilele proiecte de regenerare urbană ce vor fi incluse în strategia de
dezvoltare teritorială. Astfel, au fost purtate mai multe runde de discuții și o analiză constructivă cu
autoritățile publice locale, deoarece ele sunt cele care pot da răspuns privitor la fondurile disponibile în
bugetul local pentru inițierea și finalizarea proiectelor propuse.
S-au consultat, de asemenea, serviciile deconcentrate ale ministerelor, autorități județene, companiile
naționale care activează pe raza județului Iași și în orașul Hârlău, cu scopul de a alege eventuale
propuneri de proiecte ce pot contribui într-un efort sinergic la dezvoltarea localității.
Selectarea proiectelor de dezvoltare
s-a făcut cu o deosebită atenție la
caracterul integrat al acestora, în
corelare cu viziunea de dezvoltare a
orașului Hârlău ca model de
dezvoltare echilibrată, care
integrează cerințele moderne ale
urbanismului cu specificul local și cu
nevoile reale ale comunității. Fiecare
acțiune și proiect va fi gândit astfel
încât să contribuie la crearea unui
mediu de viață mai bun pentru toți
locuitorii. Astfel, s-au avut în vedere
prevederile OUG 183/2022 conform
căreia „categoriile de intervenții
generate de regenerarea urbană a
zonelor degradate și care sunt
derulate de unitățile administrativ-teritoriale sunt de importanță strategică în conceptul de optimizare,
conservare și valorificare a întregului capital urban existent, față de alte forme de intervenție generate de
comunitate și mediul privat, astfel încât să poată contribui la îmbunătățirea calității vieții și la creșterea
economică a orașului.”
Pagina 13
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
IV. Aplicarea procedurii de prioritizare a proiectelor
Pentru a realiza prioritizarea preliminară a intervențiilor incluse în cadrul portofoliului de proiecte al
Strategiei de Dezvoltare Teritorială, a fost constituită o analiză multicriterială, bazată pe indicatori de
măsurare a performanței, aceștia constituind variabilele în funcție de care s-a realizat evaluarea și
departajarea proiectelor. S-a urmărit ca fiecare variabilă să fie independentă și să măsoare aspecte
relevante, fiind în concordanță cu obiectivele, misiunea și viziunea stabilite în cadrul strategiei.
Astfel, această procedură a presupus parcurgerea mai multe sub-etape precum:
● Consultarea cetățenilor și a stakeholderilor interesați la nivel local
● Consultarea experților externi / aparatului tehnic din cadrul UAT
● Analiza disponibilității surselor de finanțare
● Acordarea unui punctaj pe baza raportării proiectelor la o serie de criterii secundare.
V. Construcția planului de acțiune în baza proiectelor prioritizate: fișele de proiect
Această etapă centralizează informațiile obținute în primele trei etape, acestea fiind mai mult corelate cu
partea de documentare și pregătire a documentului strategic. Construcția planului de acțiune se
fundamentează pe prezentarea detaliată a proiectelor prioritizate, în corelare cu toate resursele
financiare sau de alt tip ce sunt necesare pentru finalizarea fiecărui proiect, fie că este vorba de resurse
din bugetul local, bugetul județean, național sau european sau surse financiare externe ale agenților
economici. Deși în faza inițială pot fi identificate mai multe posibile scenarii de dezvoltare, în această
etapă sunt alese acelea care asigură orașului cele mai mari posibilități de progres și de creștere a
nivelului de trai la nivelul populației.
În vederea atragerii de finanțări nerambursabile, după etapa de prioritizare a nevoilor locale se va analiza
modul în care obiectivele propuse se corelează cu obiectivele existente la nivelul programelor europene.
Proiectul reprezintă un instrument sau oferă mijloacele necesare pentru atingerea unor obiective
strategice.
În continuarea acestei etape, după finalizarea procesului de consultare publică și aprobare a strategiei,
va avea loc definitivarea documentațiilor tehnice ale proiectelor (studii ce sunt necesare pentru fiecare
proiect – de fezabilitate, proiecte tehnice etc., graficul pentru implementarea proiectelor, derularea
programului financiar).
11
Pagina 14
IV. Contextul strategic
Prezenta Strategie de Dezvoltare Teritorială reprezintă un instrument
flexibil, capabil să se adapteze dinamic la evoluțiile și necesitățile orașului
Hârlău. Aceasta vizează consolidarea competitivității locale pe termen lung și
diminuarea inegalităților existente. Documentul a fost conceput ținând cont
de strategiile și politici sectoriale la nivel local, județean, regional și național,
având ca scop principal o creștere integrată și sustenabilă a orașului.
Strategii relevante la nivel național
Principalele documente strategice elaborate la nivel național, cu care s-a urmărit corelarea și
armonizarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială Hârlău 2023-2027 sunt următoarele:
1. Strategia Națională de Dezvoltare Urbană Integrată pentru Orașe Reziliente, Verzi, Incluzive și
Competitive 2022-2035 - Politica Urbană a României reprezintă primul document strategic la nivel
național dedicat dezvoltării urbane.
Politica Urbană a României identifică o paletă largă de probleme urbane pe care orașele trebuie
să le ia în considerare pentru a deveni în mod efectiv
a) verzi și reziliente,
b) productive și competitive,
c) echitabile și incluzive, și
d) bine guvernate.
Obiectivele prioritare reprezintă nucleul politicii naționale urbane din România, fiind direcțiile
esențiale ale politicii pentru a aduce beneficii integrate și contribuții simultane la obiectivele și viziunea
politicii.
Obiectivele prioritare ale acestui document strategic sunt următoarele:
OP 1: Sustenabilitatea spațială, care este alcătuit din patru obiective specifice ale politicii care
articulează centralitatea dimensiunii spațiale.
1. Consolidarea mediului favorabil pentru sustenabilitatea spațială
2. Limitarea și controlul expansiunii urbane
3. Revitalizarea zonelor urbane
4. Cartiere complete și conectivitate îmbunătățită
OP 2: Crearea de orașe locuibile și inteligente din punct de vedere climatic prin intensificarea
infrastructurii verzi și albastre pentru a atenua și a se adapta la pericolele urbane, care cuprinde trei
obiective specifice ale politicii, care articulează consacrarea scopului de orașe verzi și reziliente.
1. Atenuarea și adaptarea la riscurile urbane
2. Reducerea poluării aerului
Pagina 15
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
3. Îmbunătățirea mobilității urbane durabile
OP 3: Intensificarea activității economice prin furnizarea de medii de viață de calitate,
îmbunătățirea oportunităților de muncă și a locațiilor de afaceri bine deservite, care este alcătuit din
trei obiective specifice ale politicii care sunt orientate spre consacrarea scopului de orașe competitive
și productive.
I. Încurajarea parteneriatelor pentru creșterea forței de muncă calificate și promovarea inovației
II. Eliberarea de terenuri adecvate, clădiri și infrastructură conectivă, pentru spații de afaceri bine
deservite
III. Asigurarea infrastructurii sociale și fizice pentru îmbunătățirea calității vieții
OP 4: Îmbunătățirea condițiilor de viață, în special prin extinderea accesului la locuințe și servicii
publice, care este alcătuit din trei obiective specifice ale politicii care fac ca scopul de orașe echitabile
și incluzive să se materializeze.
1. Creșterea accesibilității suportabilității financiare a locuințelor și utilităților publice de calitate
2. Reducerea decalajului digital
3. Absorbția proactivă a noilor rezidenți urbani
4. Sprijin pentru ONG-uri
OP 5: Îmbunătățirea capacității publice și a cooperării între jurisdicții și sectoare, care este
alcătuit din patru obiective specifice ale politicii, care operaționalizează scopul de orașe bine
guvernate.
1. Creșterea eficienței guvernării prin capital uman și instrumente adecvate
2. Finanțare durabilă pentru stimularea investițiilor de capital
3. Integrare pe orizontală și verticală a planificării strategice și investițiilor
4. Consolidarea guvernanței participative
2. Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030
Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 include 17 obiective de
dezvoltare durabilă, care transpun obiectivele Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă asumată de
statele membre ONU, cu țintele aferente:
1. Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context;
2. Eradicarea foamei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și promovarea
unei agriculturi sustenabile;
3. Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă;
4. Garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare de-a lungul
vieții pentru toți;
5. Realizarea egalității de gen și întărirea rolului femeilor în societate;
6. Asigurarea disponibilității și gestionării durabile a apei și sanitație pentru toți;
7. Asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri accesibile, într-un mod sigur, durabil și
modern;
8. Promovarea unei creșteri economice susținute, deschisă tuturor și durabilă, a ocupării
depline și productive a forței de muncă și asigurarea de locuri de muncă decente pentru toți;
13
Pagina 16
9. Construirea unei infrastructuri reziliente, promovarea industrializării durabile și încurajarea
inovației;
10. Reducerea inegalităților în interiorul țării și între țări;
11. Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure,
reziliente și durabile;
12. Asigurarea unor modele de consum și producție durabile;
13. Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor;
14. Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor marine pentru o
dezvoltare durabilă;
15. Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre,
gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și repararea degradării
solului și stoparea pierderilor de biodiversitate;
16. Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la
justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate
nivelurile;
17. Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru
dezvoltare durabilă.
Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 susține dezvoltarea
României pe trei piloni principali, respectiv:
Echitatea socială – prin care națiunile în curs de dezvoltare trebuie să aibă posibilitatea de a-și
satisface nevoile de bază în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, alimentația, asigurarea energiei,
apei și canalizării;
Creșterea economică – la nivelul națiunilor în curs de dezvoltare pentru a se apropia de
calitatea vieții din țările dezvoltate;
Mediul – cu nevoia de a conserva și îmbunătății baza de resurse disponibile prin schimbarea
treptată a modului în care trebuie să se dezvolte și să fie folosite tehnologiile. Această abordare a fost
posibilă prin punerea în evidență a conceptului de „depășire a limitelor”. S-a conștientizat că resursele
naturale, de care societatea are nevoie și care sunt limitate, au fost depășite, creând în același timp un
dezechilibru ecologic la nivel planetar, prin creșterea economică iresponsabilă.
Pagina 17
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
Astfel, s-a constatat că numai prin susținerea simultană a celor trei piloni – social, economic și
de mediu – se poate ajunge la o dezvoltare durabilă și la un viitor comun la nivel global.
3. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României este documentul programatic pe termen lung prin
care este conturată viziunea de dezvoltare a teritoriului național pentru orizontul de timp 2035 și sunt
stabilite obiective de dezvoltare, măsuri, acțiuni și proiecte concrete la nivel teritorial. Strategia de
dezvoltare teritorială a României reprezintă viziunea asumată a Guvernului și Parlamentului României
privind dezvoltarea teritoriului național pentru orizontul de timp 2035: România 2035, o țară cu un teritoriu
funcțional, administrat eficient, care asigură condiții atractive de viață și locuire pentru cetățenii săi, cu un
rol important în dezvoltarea zonei de sud-est a Europei.
În cadrul Strategiei au fost identificate 5 obiective generale și obiectivele specifice aferente:
1. Asigurarea unei integrări funcționale a teritoriului național în spațiul european prin
sprijinirea interconectării eficiente a rețelelor energetice, de transporturi și broadband
• Dezvoltarea unei rețele de transport eficientă și diversificată capabilă să asigure gestionarea
fluxurilor de oameni și mărfuri generate de schimburile economice între teritoriul național și
piețele din spațiul european;
• Dezvoltarea și extinderea infrastructurii portuare și aeroportuare, precum și a legăturii acestora
cu centrele urbane naționale în scopul consolidării poziției României de nod logistic regional;
• Consolidarea infrastructurii de transport a energiei și conectarea acesteia la proiectele
paneuropene
cu impact regional și național.
2. Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor
publice în vederea asigurării unor spații urbane și rurale de calitate, atractive și incluzive
• Asigurarea unei echipări complete cu infrastructură de utilități publice a localităților urbane și
rurale;
• Asigurarea unei accesibilități crescute la nivelul teritoriului și a unei conectivități eficiente între
orașele mari și zona urbană funcțională;
• Creșterea atractivității spațiilor urbane și rurale prin îmbunătățirea funcțiilor rezidențiale,
dezvoltarea unor spații publice de calitate și a unor servicii de transport adaptate nevoilor și specificului
local;
• Furnizarea unor servicii sociale de calitate prin asigurarea unei diversificări a acestor servicii la
nivelul teritoriului și îmbunătățirea gradului de acces a populației.
3. Dezvoltarea unei rețele de localități competitive și coezive prin sprijinirea specializării
teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane
• Dezvoltarea unor centre urbane specializate și inteligente cu vocație de poli internaționali și
racordarea lor eficientă la rețeaua urbană europeană;
• Încurajarea dezvoltării zonelor urbane funcționale în jurul orașelor cu rol polarizator la nivelul
teritoriului;
• Consolidarea rolului localităților rurale cu potențial de polarizare în scopul asigurării unei
accesibilități crescute a populației rurale la servicii de interes general;
• Sprijinirea dezvoltării sistemelor urbane și a axelor de dezvoltare de la nivelul teritoriului prin
asigurarea unor intervenții integrate teritorial.
15
Pagina 18
4. Protejarea patrimoniului natural și construit și valorificarea elementelor de identitate
teritorială
• Protejarea patrimoniului și promovarea măsurilor de regenerare a capitalului natural;
• Protejarea și reabilitarea patrimoniului construit în scopul conservării identității naționale și
creșterii atractivității spațiilor culturale cu potențial turistic deosebit;
• Reducerea vulnerabilității zonelor supuse riscurilor naturale;
• Asigurarea echilibrului în dezvoltarea mediului rural și urban prin protejarea resurselor funciare
agricole și limitarea extinderii intravilanului localităților.
5. Creșterea capacității instituționale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială
• Consolidarea capacității structurilor de guvernanță la niveluri multiple și diversificarea formelor
de cooperare între structurile administrației publice;
• Consolidarea instrumentelor de planificare spațială și a instituțiilor cu rol în gestionarea și
planificarea proceselor de dezvoltare a teritoriului (sau de amenajare a teritoriului);
• Consolidarea capacității de cooperare și planificare în domeniul transfrontalier și transnațional.
De asemenea, au fost definite măsuri, acțiuni și exemple de proiecte pentru zone urbane, zone
rurale, zone montane, zone transfrontaliere și zona costieră.
SDTR instituie următoarele linii directoare de planificare:
• Încurajarea concentrării locuirii în interiorul intravilanului localităților și limitarea dezvoltării
urbane în zone care nu sunt deja echipate cu infrastructura tehnico-edilitară;
• Încurajarea concentrării activităților industriale în parcuri tehnologice din exteriorul localităților
și limitarea amplasării lor în intravilanul localităților;
• Încurajarea construirii în zone industriale deja utilizate (brownfields) și interzicerea construirii în
zone verzi;
• Încurajarea locuirii sustenabile în centrele istorice ale localităților orașelor;
• Dezvoltarea complementarității între zonele urbane și zonele rurale;
• Încurajarea dezvoltării care utilizează energie verde și interzicerea construirii de imobile care
utilizează în exploatare exclusiv combustibili fosili;
• Luarea măsurilor necesare pentru diminuarea efectelor negative ale riscurilor naturale și
industriale;
• Încurajarea transportului sustenabil și obligativitatea elaborării planurilor de mobilitate;
• Încurajarea planificării și proiectării de calitate și limitarea derogării de la planurile de dezvoltare
urbană și teritorială în vigoare;
• Încurajarea implicării cetățenilor și comunităților în elaborarea strategiilor de dezvoltare și
obligativitatea consultării publicului asupra fiecărei etape ale acestora.
4. Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 ani se bazează pe 11
proiecte interdisciplinare:
Proiect 1: Școala și educația în viziunea Academiei Române;
Proiect 2: Resursele naturale – rezerve strategice, ce folosim și ce lăsăm
generațiilor viitoare;
Proiect 3: Securitatea și eficiența energetică. Alocarea resurselor energetice
necesare în evoluția și dezvoltarea sistemului energetic pentru dezvoltarea României
în perioada 2017 – 2037;
Pagina 19
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
Proiect 4: Siguranța informatică – protecția cibernetică, protecția proprietății intelectuale în
proiecte și în publicarea electronică;
Proiect 5: Securitate și siguranță alimentară;
Proiect 6: Economia și calitatea vieții;
Proiect 7: Sănătatea – de la biologia moleculară la medicina personalizată de vârf în România –
repere pentru următoarele decenii;
Proiect 8: Proiectul european al Dunării / Strategia Națională a Dunării;
Proiect 9: Cultura românească între național, localizare în zona proximă și universal – Europa
multilingvistică, cultura electronică;
Proiect 10: România – societate a cunoașterii și a valorii adăugate la ceea ce are;
Proiect 11: România în era globalizării – spațiu și tradiție de întâlnire a civilizațiilor, de echilibru și
moderație;
6. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din România urmărește obiectivele generale ale
Mecanismului de Redresare si Reziliență (MRR), mecanism creat la nivelul Uniunii Europene (UE) ca
instrument financiar temporar pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de pandemia de
COVID-19. Regulile și principiile pe care se fundamentează implementarea PNRR sunt stabilite în
Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire
a Mecanismului de Redresare și reziliență 2021-2027, precum și în Decizia de punere în aplicare a
Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de Redresare și Reziliență.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din România cuprinde un pachet de reforme și
investiții publice care trebuie implementate până în anul 2026. Alocarea financiară totală pentru
România, este de 29,2 mld euro, din care 14,24 mld euro sub forma de granturi și 14.94 mld euro
sub formă de împrumuturi.
Mecanismul este gândit pe șase piloni („cei șase piloni”), și anume:
1. Tranziția verde;
2. Transformarea digitală;
3. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de
muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă
funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice;
4. Coeziune socială și teritorială;
5. Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională, în scopul, printre altele, al creșterii
nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză;
6. Politici pentru generația următoare, copii și tineret, cum ar fi educația și competențele.
7. Politica de coeziune 2021-2027. Implementarea politicii de coeziune 2021-2027 la nivel național se
va realiza prin intermediul a 16 programe, 8 naționale și 8 regionale, respectiv:
1. Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD);
2. Programul Operațional Transport (POT);
3. Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF);
4. Programul Operațional Sănătate (POS);
5. Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO);
6. Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS);
7. Programele Operaționale Regionale (POR);
8. Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT);
9. Programul Operațional Tranziție Justă (POTJ).
17
Pagina 20
Strategii sectoriale naționale
1. Masterplanul General de Transport (MPGT) este un document strategic care definește prioritățile
din punct de vedere al infrastructurii de transport din România, urmărind direcțiile și obiectivele trasate
de Uniunea Europeană în ceea ce privește transportul. MPGT se încadrează în orizontul de timp
2016-2030, conturând intervenții cu orizont 2020, cât și baza pentru intervențiile post 2020 și se
concentrează pe următoarele teme generale și obiective strategice:
●.1. Eficiență economică – sistemul de transport trebuie să fie eficient în ce privește operațiunile
de transport și utilizatorii acestuia. În mod specific, beneficiile sistemului de transport ar
trebui să depășească costurile;
●.2. Sustenabilitate – acest concept include sustenabilitatea financiară, economică și de mediu.
Modurile de transport așa numite durabile – feroviar, transport cu autobuzul și transport naval
– care sunt mai eficiente energetic și cu un grad mai scăzut de emisii trebuie dezvoltate în
mod prioritar;
●.3. Siguranța – investițiile în transporturi ar trebui să producă un sistem de transport mai sigur;
●.4. Impactul asupra mediului – sistemul de transport nu trebuie să aibă un impact negativ
asupra mediului;
●.5. Dezvoltarea economică – sistemul de transport trebuie configurat astfel încât să permită
dezvoltarea economică atât la nivel național, cât și la nivel regional. Investițiile în transporturi
trebuie, de asemenea, să favorizeze echitatea față de cetățenii României;
●.6. Finanțarea - există un deficit substanțial de finanțare a transporturilor în România. La nivelul
proiectelor, disponibilitatea fondurilor europene prin intermediul Fondurilor Structurale (FC,
FEDR, Connecting Europe Facility (CEF) și PPP) vor afecta oportunitatea implementării
acestora dar și prioritizarea lor. Programul general va trebui să se încadreze în limita unor
estimări realiste a fondurilor naționale și internaționale disponibile pe perioada planificată.1
MPGT prezintă 5 coridoare-cheie la nivel național, definite pe baza legăturilor între
principalele regiuni de dezvoltare, poli de creștere economică și centre industriale. Totodată,
acestea urmăresc conectarea principalelor puncte de trecere a frontierei cu rețeaua TEN-T (Core și
Comprehensive). Dintre acestea, județul Iași este conectat la următoarele coridoare:
Coridorul 3 – București – Regiunea NE (Moldova), care conectează sudul țării cu regiunea NE,
regiunile istorice Moldova și Bucovina dar și cu Ucraina și Republica Moldova. Regiunea NE se
caracterizează cu un potențial economic mare ce poate fi valorificat prin investiții în ramuri industriale,
agricole sau servicii. Coridorul tranzitează axa urbană cu o densitate mare a populație Ploiești –
Buzău – Focșani – Bacău– Suceava cu ramuri spre Vaslui, Piatra Neamț, Iași sau Botoșani. Coridorul
1
Ministerul Transporturilor, Master Plan General de Transport al României, 2016
Pagina 21
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
unește centre- economice importante, generatoare de trafic care justifică proiecte de infrastructură
rutieră modernă.
Coridorul 5 – Regiunea NE (Moldova) – Granița de Vest a Românei constituie legătura Moldovei
cu Transilvania și Europa peste Carpații Orientali. Reprezintă conexiunea est-vest a României și se
racordează la sectoare de autostradă construite deja sau aflate în diverse faze de implementare.
Conectează centre economice importante din Moldova (Iași, Pașcani, Bacău, Suceava) cu cele din
Transilvania (Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Zalău, Oradea) și mai departe, prin vama Borș, cu rețeaua
de autostrăzi europeană.
2. Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021-2027 prezintă o viziune generală
pentru anul 2027, urmărindu-se ca la nivelul acestui an creșterea ocupării de calitate, în condiții de
sustenabilitate, astfel încât, până la sfârșitul anului 2027, rata de ocupare a populației 20-64 ani să
fie de 75%. Atingerea obiectivului general se va realiza prin măsuri de activare a persoanelor inactive
apte de muncă, a șomerilor, în special a celor de lungă durată, a tinerilor, inclusiv NEETs, prin
asigurarea unor tranziții rapide și de calitate în ocupare pentru tinerii absolvenți, prin dezvoltarea
resurselor umane, prin stimularea culturii și a inițiativei antreprenoriale și prin stimularea creării de
noi oportunități și locuri de muncă.
Obiectivele specifice ale strategiei sunt:
1. Integrarea durabilă pe piața muncii a forței de muncă disponibile;
2. Creșterea gradului de valorificare a potențialului economic al tinerilor (inclusiv a tinerilor
NEET);
3. Modernizarea și consolidarea instituțiilor pieței muncii în vederea creării unui mediu care să
conducă la susținerea unei piețe a muncii flexibile, funcționale și reziliente;
4. Consolidarea sistemului de formare profesională a adulților pentru o mai bună conectare la
cerințele pieței muncii.
3. Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome,
2022-2027, prezintă modalitatea de continuare a eforturilor Guvernului României în vederea
incluziunii populației aflată în situația de sărăcie și excludere socială și care să răspundă provocărilor
actuale. În cadrul acesteia sunt evidențiate cinci obiective:
1. Îmbunătățirea condițiilor de locuire și a infrastructurii în comunitățile vulnerabile cu romi;
2. Asigurarea accesului cetățenilor români de etnie romă la educație inclusivă de calitate;
3. Impulsionarea gradului de ocupare a romilor în concordanță cu cerințele pieței, astfel încât
să se evite segmentarea competențelor și a oportunităților și să se permită evoluția
profesională a acestora;
4. Îmbunătățirea stării de sănătate a membrilor comunităților vulnerabile de romi;
5. Susținerea cercetării, conservării și promovării patrimoniului cultural rom și al identității rome.
4. Strategia Națională de Sănătate, 2023-2030 este constituită din trei arii strategice de intervenție
care acoperă holistic protecția, promovarea sănătății și prevenția bolilor cetățenilor și a populației în
ansamblu (sănătatea publică), furnizarea adecvată a serviciilor de îngrijiri de sănătate de calitate
înaltă și a tehnologiilor medicale inovative, sigure și accesibile pacienților (servicii de sănătate) și
funcționarea optimă și coordonată a tuturor componentelor sistemului de sănătate (sistem de
sănătate inteligent, sustenabil și predictibil).
19
Pagina 22
În cadrul acesteia sunt evidențiate 11 obiective generale:
OG.1. Asigurarea sustenabilității și a rezilienței sistemului de sănătate publică
OG.2. Creșterea numărului de ani de viață sănătoși și creșterea calității vieții
OG.3. Reducerea mortalității și morbidității asociate bolilor transmisibile cu impact individual și
societal major
OG.4. Îmbunătățirea disponibilității, accesului echitabil și în timp util la servicii de sănătate și
tehnologii medicale sigure și cost-eficace
OG.5. Guvernanța sistemului de sănătate
OG.6. Asigurarea sustenabilității și a rezilienței financiare a sistemului de sănătate
OG.7. Asigurarea unei resurse umane adecvate, retenția și profesionalizarea acesteia
OG.8. Creșterea obiectivării, transparenței și responsabilizării sistemului de sănătate
OG.9. Coordonarea îngrijirii și integrarea serviciilor de sănătate
OG.10. Integrarea adecvată a cercetării și inovării pentru îmbunătățirea stării de sănătate
OG.11. Îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate prin investiții în infrastructura de sănătate
5. Master plan pentru dezvoltarea turismului național 2007-2026
Obiectivul Master Planului pentru dezvoltarea turismului din România este de a identifica punctele
slabe din industria turistică din România și de a trasa direcțiile strategice privind modul în care aceasta
poate fi restructurată și în care pot fi asigurate resursele necesare, precum și modul în care poate fi
regenerată pentru a putea concura în mod eficient pe piața mondială.
În Master plan au fost prezentate componentele din sistemul turistic care trebuie luate în considerare
pentru investiții, cum ar fi: Tururi și geoturism, Turism balnear, Turism activ și turism de tineret, Turism
cultural, Turism de afaceri, Turism rural și ecoturism, Educație și pregătire în turism, Cazare, Atracții,
Transport, Informare turistică, Marketingul destinațiilor, Controlul calității, Planificare, Mediu, Cadrul
juridic, Promovarea investițiilor și servicii de consultanță.
6. Strategia Națională privind Îmbătrânirea Activă (SNIA) vizează reducerea îmbătrânirii fizice
premature și încurajarea populației vârstnice de a participa activ în societate până la o vârsta cât mai
înaintată. Astfel, Strategia promovează principiile acceptate de ONU și de Comisia Europeană,
respectiv autoîmplinirea, participarea, independența, îngrijirea și demnitatea.
Totodată, această se bazează pe 3 obiective strategice, după cum urmează:
• Prelungirea și îmbunătățirea calității vieții persoanelor vârstnice;
• Promovarea participării sociale active și demne a persoanelor vârstnice;
• Obținerea unui grad mai ridicat de independență și siguranță pentru persoanele cu nevoi de
îngrijire de lungă durată.
Strategia Națională privind Îmbătrânirea Activă se află în strânsă legătură cu Strategia Națională de
Sănătate, fiind necesare pregătirea sistemului medical pentru deservirea populației vârstnice, cât și
întârzierea îmbătrânirii fizice și a apariției bolilor cronice.
7. Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022-
2027 reprezintă un factor catalizator al eforturilor și angajamentului Guvernului României asumate
pentru dezvoltarea durabilă a României în orizontul 2030 și totodată, pentru asigurarea unei vieți
echitabile, demne și prospere locuitorilor săi, oferind cadrul general de intervenție pentru atingerea
Pagina 23
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
coeziunii sociale și combaterea provocărilor complexe generate de sărăcie și excluziune socială și
accentuate de criza economică ce se întrevede în contextul pandemiei de SARS–CoV-2, acordând o
atenție specială incluziunii grupurilor vulnerabile.
8. Strategia Națională privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități 2021-2027 Această strategie
își propune să contribuie la ameliorarea condițiilor de viață pentru beneficiari - persoane cu dizabilități,
copii și adulți - și să susțină toți factorii implicați în acest demers: membri ai familiilor care au în îngrijire
persoane cu dizabilități, reprezentanți legali, personal implicat în această activitate, cadre didactice,
profesioniști în domeniu, reprezentanți ai mediului academic, ai instituțiilor pentru drepturile omului,
autorități centrale și locale. Obiectivul general al Strategiei este de a asigura participarea deplină și
efectivă a persoanelor cu dizabilități, bazată pe libertatea de decizie, în toate domeniile vieții și într-
un mediu accesibil și rezilient
9. Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027 exprimă
opțiunea fermă de a susține, de a recunoaște și de a recompensa excelența în cercetarea
fundamentală și cercetarea aplicativă, de a stimula dezvoltarea colaborării între mediul public și cel
privat, pentru a adresa provocările economice și societale, de a face știința, inovarea și
antreprenoriatul de inovare modele de succes pentru dezvoltarea sustenabilă a României în context
local, național și internațional.
Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă este structurată pe patru
obiective generale:
OG1. Dezvoltarea sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare;
OG2. Susținerea ecosistemelor de inovare asociate specializărilor inteligente;
OG3. Mobilizare către inovare;
OG4. Creșterea colaborării europene și internaționale.
Fiecărui obiectiv general îi corespund mai multe obiective specifice și direcții de acțiune.
Specializarea inteligentă pornește de la premisa că nici o regiune nu are suficiente resurse pentru
a putea fi competitivă în toate domeniile și de aceea este mult mai eficient să își identifice ariile în care
excelează și să își focalizeze atenția pe acestea în efortul de a promova soluții inovatoare. În acest
sens, fiecare regiune are un potențial unic, ancorat în specificul local, care poate fi propulsat prin
anumite măsuri care să își aducă contribuția la creșterea competitivității prin inovare. Inovarea se
desfășoară la nivelul regiunilor prin intermediul ecosistemului existent în domeniu, format din
universități, institute de cercetare, companii private care desfășoară activități de CDI, ONG-uri cu
preocupări în acest sector, centre de transfer tehnologic, parcuri industriale și high-tech, centre de
excelență.
10. Strategia Națională pentru Învățământ Terțiar (SNIT) contribuie la eforturile României de a se
alătura până în anul 2030 statelor europene cu economii avansate, acesta reprezentând obiectivul
principal al viziunii de dezvoltare al învățământului terțiar din România. Astfel, viziunea strategiei este
ca „în anul 2020, învățământul terțiar foarte performant va constitui motorul creșterii economice, va
contribui la creșterea productivității și va promova coeziunea socială, punând astfel fundamentele
unei economii bazate pe cunoaștere. Învățământul superior va pregăti specialiști care pot să dezvolte
o societate competitivă într-o economie globală. Instituțiile de învățământ superior vor putea să
21
Pagina 24
catalizeze creativitatea și inovarea în întreaga societate din România și, în special, să susțină
economia în dezvoltarea de produse și servicii“.
11. Strategia privind Digitalizarea Educației din România 2021 - 2027 În contextul obiectivelor
europene de digitalizare și specializare inteligentă, această strategie națională cuprinde domenii de
interes precum dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor și studenților; curriculum școlar pentru
meserii emergente; educația digitală pe tot parcursul vieții; formarea inițială și continuă a cadrelor
didactice pentru educație digitală; infrastructură și resurse tehnologice digitale; conectivitate; crearea
de resurse educaționale deschise; securitatea cibernetică, protecția datelor, siguranța online și etica
IT.
12. Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050. Viziunea acestei
strategii își propune modernizarea sectorului energetic în condiții de sustenabilitate și creștere
economică prin implementarea unui sistem de măsuri eficiente: construirea de noi capacități de
producție bazate pe tehnologii nepoluante; retehnologizarea și modernizarea capacităților de
producție existente și încadrarea lor în normele de mediu, transport și distribuție de energie;
încurajarea creșterii consumului intern în condiții de eficiență energetică; stimularea capacităților de
export.
Strategii relevante la nivel regional
1. Programul Regional Nord-Est 2021-2027: este un document strategic de programare care acoperă
domeniile: specializare inteligentă și inovare, IMM-uri, digitalizare, eficiență energetică, dezvoltare
urbană, mobilitate și conectivitate, biodiversitate, infrastructura educațională, turism și
cultură/patrimoniu cultural.
Strategia prezintă 7 axe prioritare, anume:
• Axa prioritară 1 - O regiune competitivă, mai inovativă
• Axa prioritară 2 - O regiune mai digitalizată
• Axa prioritară 3 - O regiune durabilă, prietenoasă cu mediul
• Axa prioritară 4 - O regiune accesibilă
• Axa prioritară 5 - O regiune educată
• Axa prioritară 6 - O regiune mai atractivă
• Axa prioritară 7 - Asistență tehnică
Pagina 25
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
2. Planul de Dezvoltare Regională Nord Est 2021-2027 reprezintă atât o reflectare a nevoilor de
dezvoltare a regiunii, în vederea reducerii cât mai rapide a decalajelor existente față de regiunile mai
dezvoltate din UE, cât și un instrument de prioritizare a investițiilor în regiune.
Obiectivul general al Planului de Dezvoltare Regională Nord Est 2021-2027 în reprezintă derularea
in regiune a unei dezvoltări echilibrate printr-un proces de creștere economică durabil, favorabil incluziunii
sociale, care să conducă la creșterea standardului de viață și reducerea decalajelor de dezvoltare intra
și inter regionale.
Prioritățile tematice ale strategiei de dezvoltare regională sunt:
1. Dezvoltarea unei economii competitive
2. Dezvoltarea capitalului uman
3. Protejarea mediului și optimizarea utilizării resurselor
4. Dezvoltarea unei infrastructuri moderne, inteligente, reziliente și durabile.
3. Planul Regional de Acțiune pentru Turism Nord – Est 2017 - 2023 (PRAT Nord-Est) elaborat de
către Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord – Est, este un document care asigură cadrul
strategic necesar dezvoltării turismului în Regiunea Nord-Est.
Obiectivul PRAT Nord-Est 2017-2023 îl constituie Dezvoltarea turistică durabilă, creșterea
competitivității și atractivități turistice a Regiunii Nord-Est prin valorificarea patrimoniului natural și
antropic și creșterea calității produselor și serviciilor turistice.
Direcțiile strategice de dezvoltare a turismului în Regiunea Nord-Est pentru perioada 2017-2023
sunt susținute prin punctele tari ale acestei zone și sunt propuse pentru a ameliora punctele slabe
ale regiunii în vederea creșterii competitivități pe piața turismului:
1. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii turistice
2. Dezvoltarea produselor turistice
3. Promovarea turistica
4. Dezvoltarea resurselor umane in sectorul turistic
5. Susținerea dezvoltării turismului durabil
4. Planul Regional de Acțiune pentru Cultură și Turism (PRACT) Nord-Est 2021 – 2027 analizează
la nivel regional și local nevoile, provocările și oportunitățile existente, propunând direcții strategice
de dezvoltare pentru cultură și turism în perioada de programare 2021-2027. Totodată, documentul
conține și portofoliul de proiecte propuse de partenerii locali și regionali.
5. Strategia pentru Cercetare și Inovare Regională prin Specializare Inteligentă RIS3 NORD-EST,
actualizată în luna august 2020, are rolul de coordonare a politicilor în domeniul cercetării-dezvoltării
și inovării în regiune pentru perioada 2021-2027.
Strategia a fost elaborată de către ADR Nord-Est într-un larg parteneriat regional cu actorii
relevanți din mediul academic, institute de cercetare, mediul de afaceri, administrație publică locală
și societate civilă utilizând mecanismul de descoperire antreprenorială. Scopul acestei strategii este
de a stabili domeniile în care se vor focusa investițiile aferente Obiectivului de Politică 1 al politicii de
coeziune “O Europă mai competitivă și inteligentă”, respectiv îndeplinirea condiției favorizante pentru
alocarea FEDR în cadrul Programului Operațional Regional 2021-2027.
23
Pagina 26
Strategia de Specializare Inteligentă a regiunii Nord-Est stabilește un număr de 6 domenii de
specializare inteligentă ale regiunii, respectiv:
• Agro-alimentar
• Textile și noi materiale avansate
• Biotehnologii
• Mediu și Energie
• Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor (IT&C)
• Turism pentru stil de viață sănătos
Prioritățile orizontale pentru specializarea regională sunt:
P.1. Dezvoltarea competențelor de inovare în rândul noilor generații
P.2. Sprijinirea întreprinderilor inovative din Regiunea Nord-Est
P.3 Sprijinirea inițiativelor de clusterizare și internaționalizare.
6. Planul General Regional de Servicii Sanitare 2021-2027 Regiunea Nord Est este un document
strategic, ce trasează liniile directoare de optimizare a serviciilor medicale, pe termen mediu, în
scopul asigurării accesului populației la serviciile medicale necesare și a sustenabilității financiare.
Pentru sprijinirea implementării, în perioada 2020-2027, se vor derula de către Ministerul Sănătății
acțiuni în scopul pregătirii planurilor de reorganizare locală, elaborării modelului de organizare și
finanțare a serviciilor medicale de spitalizare continuă, inclusiv pentru spitalele regionale de urgență,
actualizarea legislației în vigoare pentru aplicarea tarifelor pentru servicii medicale la nivelul costurilor
reale în spitalizarea continuă, ambulatorie și spitalizarea de zi.
În cadrul documentului programatic, sunt regăsite o serie de scenarii propuse pentru
restructurarea sectorului spitalicesc din județul Iași, care vizează mai multe instituții sanitare, printre
care și Spitalul Orășenesc Hârlău.
Strategii relevante la nivel
județean
1. Strategia de dezvoltare a județului Iași 2021 – 2027 reprezintă un instrument de planificare
strategică, pe termen mediu și lung, care are ca scop identificarea direcțiilor prioritare de intervenție
pentru o perioadă delimitată de timp, 2021-2027, și urmărește utilizarea și alocarea optimă a
resurselor disponibile pentru a asigura coeziunea la nivel local și pentru a maximiza oportunitățile
sustenabile de dezvoltare.
Pagina 27
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
Obiectele strategice de dezvoltare a județului Iași sunt:
OSD1: Dezvoltarea economică bazată pe cunoaștere și pe stimularea antreprenoriatului
(economic, social și cultural) la nivel local și regional
OSD2: Creșterea calității vieții
OSD3: Dezvoltarea turismului sustenabil, al sectorului cultural și industriilor creative în conexiune
cu valorificarea patrimoniului cultural
OSD4: Dezvoltarea teritorială echilibrată, coordonată și sustenabilă la nivel de județ
OSD5: Creșterea capacității administrative la nivelul administrațiilor publice locale și a
administrației județene.
Totodată, în cadrul Strategiei de dezvoltare a județului Iași 2021 – 2027 s-a avut în vedere
constituirea portofoliului de proiecte prioritare, prin consultarea autorităților publice locale și a altor actori
județeni asupra proiectelor propuse spre implementare în perioada de programare 2021-2027.
Pentru orașul Hârlău, următoarele proiecte sunt cuprinse în cadrul Strategiei de
dezvoltare a județului Iași 2021 – 2027:
Tabel 1: Portofoliul de proiecte prioritare aferente Strategiei de dezvoltare a județului Iași 2021 – 2027
pentru orașul Hârlău (Sursa: Strategia de dezvoltare a județului Iași 2021 – 2027)
Beneficiar Titlu Proiect Prioritate Obiectiv strategic Surse de finanțare
CONSILIUL Reabilitarea și conservarea obiectivelor Prioritatea 1 - Obiectiv strategic 1.7 - PNRR POR NordJUDEȚEAN turistice din neolitic (Cucuteni) – epoca antică Dezvoltarea unei Sprijinirea valorificării Est 2021- 2027
IAȘI (cetatea geto-dacică existentă din secolul IV – economii competitive potențialului turistic Buget local
III I.H - Cotnari) – evul mediu (Curtea existent
domnească și biserica din Hârlău)
CONSILIUL Înființare de parcuri tematice, prin reconstituiri: Prioritatea 1 - Obiectiv strategic 1.7 PNRR POR NordJUDEȚEAN - parcul arheologic Cucuteni (reconstituirea Dezvoltarea unei Sprijinirea valorificării Est 2021- 2027
IAȘI unui sat neolitic); - parcul arheologic Cotnari economii competitive potențialului turistic Buget local
(reconstituirea cetății dacice de pe dealul existent
Cătălina); - Curtea domnească de la Hârlău; -
Parcul WW2 (reconstituirea liniei frontului de la
Heleșteni; Dealul Mare – Dumești, etc); -
Muzeul satului Moldovenesc
HÂRLĂU Consolidare, restaurare, conservare și punere Prioritatea 1 - Obiectiv strategic 1.7 - POR Nord-Est
în valoare a ansamblului Curții Domnești din Dezvoltarea unei Sprijinirea valorificării 2021- 2027 PNDL II
Hârlău str. Logofăt Tăutu nr. 8-10 , localitatea economii competitive potențialului turistic Buget local
Hârlău existent
HÂRLĂU Realizarea unui centru de primiri urgențe și Prioritatea 2 - Obiectiv strategic 2.4 - PNRR POS 2021-
dotarea cu aparatură medicală performantă la Dezvoltarea capitalului Creșterea accesului la 2027 POR Nord-Est
spitalul Orășenesc Hârlău uman un act și sistem medical 2021- 2027 PNDL II
de calitate eficient,
modern
HÂRLĂU Reabilitarea bisericii Sf. Dumitru localitatea Prioritatea 1 - Obiectiv strategic 1.7 - POR Nord-Est
Hârlău, Jud. Iași Dezvoltarea unei Sprijinirea valorificării 2021- 2027 PNDL II
economii competitive potențialului turistic Buget local
existent
25
Pagina 28
HÂRLĂU Reabilitarea și consolidarea corpului Prioritatea 2 - Obiectiv strategic 2.4 - PNRR POS 2021-
administrativ cât și a secției de interne și Dezvoltarea capitalului Creșterea accesului la 2027 POR Nord-Est
chirurgie a spitalului Orășenesc Hârlău uman un act și sistem medical 2021- 2027 PNDL II
(monument istoric categorie B, construit în anul de calitate eficient, CNI Buget local
1858) modern
HÂRLĂU Reabilitarea clădirilor publice din Orașul Hârlău Prioritatea 3 - Obiectiv strategic 3.1 - POR Nord-Est
și satul Pârcovaci - biblioteca, sediul primăriei Protejarea mediului și Sprijinirea și 2021- 2027 PNDL II
Orașului Hârlău, grădinițe, școli gimnaziale, optimizarea utilizării promovarea eficienței Buget local
Colegiul Național Stefan cel Mare și Liceul resurselor energetice
Tehnologic
HÂRLĂU Reabilitarea și modernizarea drumurilor locale Prioritatea 4 - Obiectiv strategic 4.1 - PNDL II POR Nord-
din satul Pârcovaci, Orașul Hârlău Dezvoltarea unei Creșterea accesibilității, Est 2021- 2027
infrastructuri moderne, conectivității și POT 2021-2027
inteligente și reziliente siguranței prin Programul Anghel
și durabile realizarea de investiții în Saligny CNI Buget
infrastructura de local
transport
HÂRLĂU Reabilitarea și modernizarea străzilor din Prioritatea 4 - Obiectiv strategic 4.5 - PNDL II POR Nord-
Orașul Hârlău, Jud. Iași Dezvoltarea unei Asigurarea condițiilor de Est 2021- 2027
infrastructuri moderne, dezvoltare în mediul POT 2021-2027
inteligente și reziliente urban, prin realizarea
și durabile de investiții în
infrastructura locală
HÂRLĂU Extinderea rețelelor de utilități publice de pe Prioritatea 4 - Obiectiv strategic 4.5 - PNRR PNS 2023-
raza UAT Hârlău (alimentare cu apă, energie Dezvoltarea unei Asigurarea condițiilor de 2027 Programul
electrică și gaze naturale în satul Pîrcovaci, infrastructuri moderne, dezvoltare în mediul Anghel Saligny
Orașul Hârlău) inteligente și reziliente urban, prin realizarea PODD 2021-2027
și durabile de investiții în POR Nord-Est
infrastructura locală 2021- 2027 CNI
PNDL II Buget local
Strategii relevante la nivel local
Strategia de Dezvoltare Teritorială a orașului Hârlău 2023-2027 are în vedere viziunea de
dezvoltare definită la nivel județean și regional, cu accent pe dezvoltarea locală bazată pe
cunoaștere, protecția mediului și incluziunea socială.
La momentul elaborării SDT, este în vigoare Strategia de dezvoltare Locală a orașului
Hârlău pentru perioada 2021-2027, aprobată prin HCL nr. 115 / 29.09.2022.
Strategia de Dezvoltare Locală a orașului Hârlău pentru perioada 2023-2027 este documentul
principal care stabilește obiectivele pentru perioada 2023-2027, la nivelul orașului Hârlău și prezintă
acțiunile pe care administrația locală le va iniția pentru a crea condițiile necesare dezvoltării viitoare a
orașului, precum și proiectele și oportunitățile pe care ni le oferă integrarea României în Uniunea
Europeană.
SDL a orașului Hârlău propune un număr de 13 Obiective specifice stabilite pentru a asigura
dezvoltarea durabilă pentru perioada 2023-2027 la nivelul Orașului Hârlău, având ca obiectiv general:
Pagina 29
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
„Crearea unui comunități urbane dinamice și orientate către progres economic și social, urmărind
dezvoltarea durabilă și creșterea nivelului general de trai prin creșterea calității serviciilor locale
și atragerea de fonduri europene.”
Cele 13 obiective specifice ale SDL Hârlău, sunt:
✓ Obiectivul specific 1: Transformarea Orașului Hârlău într-un Smart City atractiv deopotrivă
pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri
✓ Obiectivul specific 2: Dezvoltarea mediului de afaceri la nivelul orașului Hârlău în vederea
creșterii numărului de locuri de muncă
✓ Obiectivul specific 4: Sprijinirea dezvoltării sectorului nonguvernamental pentru dezvoltarea
societății civile în vederea creșterii numărului de locuri de muncă
✓ Obiectivul specific 5: Sprijinirea dezvoltării utilizării energiilor regenerabile și creșterea
eficienței energetice
✓ Obiectivul specific 6: Dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii
✓ Obiectivul specific 7: Investiția verde pentru un oraș de viitor
✓ Obiectivul specific 8: Investiții durabile pentru cultură și sănătate
✓ Obiectivul specific 9: Campanie integrată de promovare a orașului și atragere de investiții
străine
✓ Obiectivul specific 10: Dezvoltarea structurii de educație și de învățământ precum și
creșterea numărului de tineri care termină școala și creșterea nivelului academic al acestora
✓ Obiectivul specific 11: Reducerea sărăciei și a excluziunii sociale
✓ Obiectivul specific 12: Creșterea nivelului cercetării în științele sociale și economice, precum
și la nivel de industrie
✓ Obiectivul specific 13: Crearea unei Strategii Integrate Interdisciplinare de Gestionare
Rapidă a Situațiilor de Criză
În elaborarea Strategiei de dezvoltare Teritorială Hârlău 2023-2027 s-a ținut cont de cuprinsul SDL 20212027, în vederea unei armonizări a celor două documente strategice, iar pe de altă parte, a fost urmărită
completarea acesteia cu o abordare integrată, focalizată pe implementarea conceptului de regenerare
urbană, specifică metodologiei de elaborare a Strategiei de dezvoltare Teritorială, în corelare cu datele
și informațiile actualizate obținute pe parcursul elaborării prezentului document strategic.
27
Pagina 30
PARTEA II – ANALIZA SITUAȚIEI
EXISTENTE
Pagina 31
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
I. Structura demografică
1. Evoluția populației din
orașul Hârlău
Populația ce are domiciliul în orașul Hârlău era la 1
Ianuarie 2022 de 15.946 de locuitori, conform celor
mai recente date puse la dispoziție de Institutul
Național de Statistică. Raportată la populația totală a
județului Iași, de 983.506 locuitori, aceasta reprezintă
un procent de 1,62% din populația județului și 0,7%
din populația României. Potrivit datelor statistice,
orașul Hârlău este al treilea oraș ca mărime a
populației din județ, situându-se între municipiul
Pașcani și orașul Târgu Frumos, după cum se poate
observa în tabelul de mai jos:
Tabel 2: Ierarhia orașelor din județul Iași după
numărul total de locuitori (Sursa: Institutul Național de
Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online)
1 Municipiul Iași 393.818
2 Municipiul Pașcani 45.202
3 Orașul Hârlău 15.946
4 Orașul Târgu 14.045
Frumos
5 Orașul Podu Iloaiei 11.523
29
Pagina 32
Populația orașului Hârlău a
înregistrat o creștere 8500 8308
demografică constantă în 8300
8076
intervalul 2015-2022, mai 8100 7954
accelerată față de 7900
7638
creșterea înregistrată la
nr. locuitori
7700 7430
nivelul județului, datele 7500 7353
Masculin
indicând o creștere a 7300
7195
Feminin
populației cu domiciliul de 7100 6908
27,47% în anul 2022 față 6900
6657
de anul 2015 și în același 6700
timp contrastează tendinței 6500
6573
generale de scădere a 2018 2019 2020 2021 2022
populației la nivel național an
(în același interval
populația României a
Figura 1: Evoluția numărului de locuitori pentru orașul Hârlău și Județul Iași, în perioada 2015-
scăzut cu 1,36%). 2022 (Sursa date: INSSE)
Creșterea numărului
populației este o urmare, în principal, a solicitărilor cetățenilor români originari din Republica Moldova
pentru eliberarea unui act de identitate și stabilirea domiciliului pe raza administrativ teritorialǎ a orașului
Hârlǎu, situații juridice monitorizate atent prin serviciile de specialitate ale Primarului orașului Hârlǎu, cu
referire la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Hârlǎu.
Tabel 3: Numărul de locuitori pentru orașul Hârlău și Județul Iași, în perioada 2015-2022 (Sursa date:
INSSE)
Evoluție
2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2015-
2022
Județul 910984 922198 931085 942360 954165 968978 974823 983506
Iași +7,96%
Orașul 12509 12453 12697 13230 14103 15307 15506 15946
Hârlău +27,47%
În privința structurii de gen a populației orașului Hârlău, la 1 ianuarie 2022, din totalul populației după
domiciliu, 52,1% sunt bărbați (8.308 persoane) și 47,9% sunt femei (7.638 persoane). Comparând
populația orașului Hârlău cu populația urbană din Regiunea Nord-Est, se observă că distribuția pe sexe
este relativ similară – 51,57%/48,43% (bărbați/femei) în
mediul urban din regiune, respectiv 51,40%/48,60%
(bărbați/femei) în județ, ceea ce poate conduce la
observația că o pondere mai mare a populației masculine
este o caracteristică a mediilor urbane din regiune,
inclusiv a orașului Hârlău.
Pagina 33
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
15% 10% 5% 0% 5% 10%
Masculin % Feminin %
Figura 2: Piramida pe grupe de vârstă și sexe a populației din orașul Hârlău, din anul 2022
Masculin Feminin
52.10%
51.91%
50.42%
50.41%
50.07%
49.93%
49.59%
49.58%
48.09%
47.90%
HÂRLĂU IAȘI PAȘCANI PODU TĂRGU
ILOAIEI FRUMOS
Figura 23: Evoluția populației în perioada 2018-2022 pentru orașul Hârlău, jud. Iași
(interogare bază de date: INSSE)
31
Pagina 34
Piramida pe grupe de vârstă și sexe reflectă o situație a unei regiuni dezvoltate, cu o populație adultă
numeroasă, urmată de o populație tânără. Populația celor în vârstă este scăzută, în comparație cu
celelalte grupe demografice. Graficul piramidei de vârstă reflectă perioada politicilor pronataliste din anii
1967-1989, cea mai numeroasă categorie de vârstă fiind cea a persoanelor de 55-35 de ani.
Conform Eurostat, creșterea ponderii relative a persoanelor vârstnice poate fi explicată prin sporirea
longevității, tendință care a devenit vizibilă de câteva decenii, pe măsură ce speranța de viață a crescut;
această evoluție este deseori numită „îmbătrânirea vârfului” piramidei demografice. Pe de altă parte,
nivelurile constant scăzute ale fertilității de-a lungul mai multor ani au contribuit la îmbătrânirea populației,
numărul din ce în ce mai mic de nașteri ducând la o scădere a procentului de tineri din totalul. Acest
proces este cunoscut sub denumirea de „îmbătrânirea bazei” piramidei demografice, putându-se observa
îngustarea bazei piramidelor demografice.
2. Structura etnică și confesională a populației
Structura etnică
Structura etnică a populației orașului Hârlău este dominată de către etnia
română. Alături de populația românească se detașează etnia rromă.
Tabel 4: Structura etnică a populației orașului Hârlău
UAT Populaț Româ Rro Germa Maghia Evre Ruși, Moldove Altel
ia totală ni mi ni ri i lipove ni e
ni
Orașul 11268 10761 484 1 2 10 2 2 6
Hârlău
Zona 41696 41145 521 1 5 10 2 4 8
Periurbană
Structura confesională
Tabel 5: Structura confesională a populației orașului Hârlău
Unitatea Populația Ortod Romano- Greco- Reformat Creștină de rit
administrativă totală oxă catolică catolică ă vechi
Orașul Hârlău 11268 11143 50 1 1 0
Pagina 35
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
Zona Periurbană 41696 40669 502 1 2 34
Sursa: P.A.T.Z. Hârlău
Se constată faptul că sub aspectul structurii confesionale, populația este foarte
omogenă, cu o largă majoritate a ortodocșilor, urmat de
credincioșii romano-catolici.
De remarcat, de asemenea, și lipsa din această
structură a credincioșilor religiei mozaice, care în trecut
aveau o pondere importantă, dar care, după evenimentele din timpul celui de Al Doilea Război Mondial
a scăzut dramatic. În prezent, această comunitate nu se regăsește în structura confesională a populației.
3. Mișcarea naturală și migratorie a populației
Pentru analiza evoluției unei populații dintr-un spațiu dat, este necesar să-i cunoaștem structura, dar mai
ales mișcarea ei, ce cuprinde două componente: mișcarea naturală și mișcarea migratorie. Principalii
indicatori ai mișcării naturale sunt natalitatea și mortalitatea, pe baza cărora se calculează sporul natural,
iar indicatorii mișcării migratorii sunt ratele de sosiri și plecări la mia de locuitori, dintr-un teritoriu dat, pe
baza cărora se calculează sporul migrator. Prin însumarea celor două sporuri aflăm cum se modifică
volumul populației respective la momentul de referință ales, obținând sporul demografic, fie pozitiv, fie
negativ.
Natalitatea
Natalitatea este măsurată prin rata natalității care reprezintă numărul de copii născuți vii la 1000 locuitori
într-o perioadă determinată (1 an calendaristic, de regulă).
În orașul Hârlău, pe baza datelor puse la dispoziție de INS, în anul 2021, numărul născuților-vii a fost
161, ceea ce înseamnă aproximativ 1,53% din totalul județului (10.512 născuți-vii) și aproximativ 0,41%
din totalul Regiunii Nord-Est.
În perioada 2011-2021, numărul născuților-vii a oscilat atât la nivel local, cât și la nivel județean și
regional. Orașul Hârlău a înregistrat o creștere de 15% de la începutul perioadei de referință (140
născuți) la sfârșitul acesteia (161 născuți). La nivelul județului Iași, creșterea a fost de 22%, la nivelul
regiunii, creșterea e de 7,9%, iar la nivel național, s-a înregistrat o creștere de doar 0,3%. Numărul
mediu de născuți vii din ultimii 30 de ani este de 171, situația anului în studiu fiind situată nu cu
mult sub această medie: 161 născuți vii.
33
Pagina 36
250
numărul de persoane
200
150
100
50
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020
an
născuți vii decese
Figura 4: Evoluția numărului de născuți-vii și decedați – oraș Hârlău, județul Iași între anii 1990-2021 (Sursa date: Institutul
Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date)
Dinamica numărului de născuți vii, în perioada 2011-2021, la nivel local, județean și regional, este
prezentată în figura de mai jos:
50000
44541
43131
45000 40396 41506
39281
40000 36401
35000 Oras Hârlău
30000 Județ Iasi
25000
Regiunea Nord -Est
20000
15000 11028 10341 11068 11587 10512
8604
10000
5000 140 158 136 160 178 161
0
ANUL 2011 ANUL 2013 ANUL 2015 ANUL 2017 ANUL 2019 ANUL 2021
Figura 5: Evoluția numărului născuți vii 2011-2021 – oraș, regiune, județ (Sursa date: Institutul Național de Statistică,
interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date)
Rata natalității
Rata natalității reprezintă numărul de născuți-vii dintr-un an raportat la populația de la 1 iulie din
statistica curentă și se exprimă în număr de născuți-vii la 1000 locuitori. În 2021, rata natalității în orașul
Hârlău a fost de 10,25‰, valoarea fiind inferioară valorii județului Iași, însă superioară mediei regionale
Pagina 37
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
și naționale. În perioada 2011-2021, rata natalității în orașul Hârlău, are o evoluție oscilantă, valoarea din
2021 fiind mai scăzută decât valoarea din anul 2011, deși natalitatea este în creștere, în aceeași perioadă
de referință. Aceasta se datorează faptului că, numărul locuitorilor cu domiciliu a crescut cu un procent
mai mare decât numărul născuților-vii.
Situația comparativă, la nivel local, județean, regional și național, este prezentată în următoarea figură:
13.00
12.00
11.00
10.00
9.00
8.00
7.00
6.00
Anul 2011 Anul 2013 Anul 2015 Anul 2017 Anul 2019 Anul 2021
Oras Hârlău 11.18 12.61 10.89 12.31 12.17 10.25
Județ Iasi 9.94 12.46 11.28 11.82 12.05 10.73
Regiunea Nord -Est 9.39 11.45 10.28 10.50 10.79 9.82
Romania 8.74 9.61 9.25 9.67 9.70 8.92
Figura 6: Evoluția ratei natalității (Sursa: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date)
Mortalitatea
În anul 2021, în orașul Hârlău s-au înregistrat 153 de decese ( reprezentând aproximativ 1,32% din totalul
județean (11.587 persoane)) – numărul maxim de decese înregistrate în ultimii 30 de ani, suprapus peste
pandemia de Covid-19, și mult peste media ultimilor 30 de ani (perioada 1991-2021) de 96 decese.
Situația comparativă, la nivel local, județean, regional și național, este prezentată în tabelul următor:
Tabel 6: Evoluția numărului deceselor 2011-2021 (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare
Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date)
2011 2013 2015 2017 2019 2021 Evoluție
2021/2011
Oras +53%
Hârlău 100 92 110 94 78 153
Județ Iasi 8146 8300 9123 9133 9051 11587 +42,24%
Regiunea +36,10%
Nord - Est 40996 41873 44136 44189 44294 55799
Romania 251439 250466 262981 262811 261445 336063 +33,66%
35
Pagina 38
Rata mortalității
Reprezintă numărul persoanelor decedate dintr-un an raportat la populația de la 1 iulie din statistica
curentă și se exprimă în număr de decese la 1000 locuitori. În perioada 2011 – 2019, rata mortalității nu
a oscilat foarte mult, în 2019, orașul Hârlău înregistrând valori mai scăzute (5,33‰) față de anul 2011
(7,99‰).
În 2021, rata mortalității în orașul Hârlău a fost de 9,74 decese la 1000 locuitori, fiind sub valorile
înregistrate la nivel județean, regional sau național. Creșterea numărului de decese din anul 2021,
generată de pandemia COVID-19, a determinat creșterea ratei mortalități generale cu 21,9% față de anul
2011.
Oras Hârlău Județ Iasi Regiunea Nord -Est Romania
16.00
14.00
12.00
10.00
8.00
6.00
4.00
Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2011 2013 2015 2017 2019 2021
Oras Hârlău 7.99 7.35 8.81 7.23 5.33 9.74
Județ Iasi 9.41 9.38 9.95 9.75 9.41 11.83
Regiunea Nord -Est 10.57 10.76 11.23 11.18 11.08 13.95
Romania 11.20 11.20 11.80 11.83 11.77 15.22
Figura 7: Evoluția ratei mortalității (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date)
Sporul natural
Dimensiunile natalității și mortalității determină și configurează evoluția sporului natural al unei populații.
Acesta se calculează ca diferența dintre numărul născuților-vii și numărul persoanelor decedate, în anul
de referință. În perioada 2011-2021, în orașul Hârlău, sporul natural a fost oscilant, dar pozitiv. În anul
2021, sporul natural a fost de +8, comparativ cu valorile negative înregistrate la nivel județean, regional
sau național. În anul 2021, pandemia COVID-19 își pune amprenta, numărul mare de decese înregistrate
determinând un spor natural de 5 ori mai mic față de valoarea anului 2011. Totuși, în perioada 2011 –
2019 sporul natural este în creștere, aspect pozitiv pentru orașul Hârlău.
Pagina 39
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
Tabel 7: Evoluția sporului natural, 2011-2021 – oraș, regiune, județ, țară (Sursa date: Institutul Național
de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date)
2011 2013 2015 2017 2019 2021
Oras 40 66 26 66 100 8
Hârlău
Județ 458 2728 1218 1935 2536 -1075
Iasi
Regiunea -4595 2668 -3740 -2683 -1163 -16518
Nord -
Est
Romania -55197 -35534 -56791 -47883 -45978 -139205
Rata sporului natural al populației este indicatorul care măsoară diferența algebrică între rata natalității
și rata mortalității generale a populației.
În perioada 2011-2021, rata sporului natural în orașul Hârlău a fost de 0,51‰, în scădere cu 84
puncte procentuale față de 2011, când rata a fost de 3,19‰. În perioada 2011-2021, rata sporului natural
în orașul Hârlău, are o evoluție oscilantă, valoarea din 2021 fiind pozitivă, comparativ cu valorile negative
înregistrate la nivel județean, regional sau național. Faptul că rata sporului natural este pozitivă, adică
numărul celor născuți este mai mare decât numărul celor decedați, în fiecare an, înseamnă că populația
se regenerează și volumul ei crește constant.
8.00
6.00
4.00
2.00
0.00
-2.00
-4.00
-6.00
-8.00
Anul 2011 Anul 2013 Anul 2015 Anul 2017 Anul 2019 Anul 2021
Oras Hârlău 3.19 5.27 2.08 5.08 6.84 0.51
Județ Iasi 0.53 3.08 1.33 2.07 2.64 -1.10
Regiunea Nord -Est -1.18 0.69 -0.95 -0.68 -0.29 -4.13
Romania -2.46 -1.59 -2.55 -2.16 -2.07 -6.31
Figura 8: Evoluția ratei sporului natural al populației– oraș, regiune, județ, țară
37
Pagina 40
Rata totală de fertilitate (RTF)
Poate fi utilizată ca o estimare a factorului de creștere a fertilității într-o populație, de exemplu, dacă
populația fertilă se înlocuiește sau nu. Pentru orașul Hârlău, rata totală a fertilității este de aproximativ
1.4 născuți vii ce revin la o femeie de vârstă fertilă (15-49 de ani). Pentru a asigura creșterea
demografică a unei regiuni, trebuie luat în calcul ca RTF să depășească valoarea de 2,1. În cazul
orașului Hârlău se înregistrează, deci, o scădere demografică, accentuată totodată și de un bilanț
migratoriu negativ.
Nupțialitate și divorțialitate
Căsătorii
În ceea ce privește căsătoriile, situația locală este una favorabilă. Între anii 2011-2021, numărul
căsătoriilor a fost oscilant, dar în creștere, în anul 2021 s-au oficiat în orașul Hârlău, cu 121% mai multe
căsătorii față de anul 2011. Procentul de creștere este cu mult mai mare față de cel de la nivel județean
(+35.89%), regional (+22.62%) sau național (+8.15%).
Tabel 8: Evoluția numărului căsătoriilor, 2011-2021 (Sursa date: Institutul Național de Statistică,
interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date)
2011 2013 2015 2017 2019 2021 Evoluție
2021/2011
Oraș 52 60 58 84 71 115 +121.15%
Hârlău
Județ 4291 4587 5511 6325 6691 5831 +35.89%
Iași
Regiunea 18394 18889 21689 24102 23758 22554 +22.62%
Nord -
Est
România 105599 107507 125454 142613 128610 114207 +8.15%
Rata de nupțialitate
Este calculată prin raportarea numărului căsătoriilor încheiate într-un an calendaristic, la populația după
domiciliu la 1 iulie anul respectiv. În comparație cu județul Iași, cu regiunea Nord-Est și cu România,
orașul Hârlău are o rată mai crescută de nupțialitate, care a înregistrat o tendință oscilantă, dar în
creștere, atingând o valoare de 7,32 căsătorii ce revin la 1000 locuitori în anul 2011, față de 4,15
căsătorii/1000 locuitori, în anul 2011.
Situația comparativă, la nivel local, județean, regional și național, este prezentată astfel:
Tabel 9: Evoluția ratei de nupțialitate, 2011-2021 (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare
Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date)
2011 2013 2015 2017 2019 2021 Evoluție
2021/2011
Oras 18 26 21 22 26 22 +22.22%
Hârlău
Pagina 41
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
Județ 967 1094 1106 1103 1109 1239 +28.13%
Iasi
Regiunea 6153 5154 5602 5595 5301 4825 -21.58%
Nord -
Est
Romania 35780 28507 31527 31147 30197 27024 -24.47%
Divorțuri
În orașul Hârlău, pe baza datelor puse la dispoziție de INS, în anul 2021, numărul divorțurilor a fost 22,
ceea ce înseamnă aproximativ 1,78% din totalul județului (1239 divorțuri) și aproximativ 0,46% din totalul
Regiunii Nord-Est.
În perioada 2011-2021, numărul divorțurilor a oscilat atât la nivel local, cât și la nivel județean și regional.
Orașul Hârlău a înregistrat o creștere de 22,22% de la începutul perioadei de referință (18 divorțuri)
la sfârșitul acesteia (22 divorțuri). La nivelul județului Iași, creșterea a fost de 28,13%, la nivelul regiunii,
au scăzut cu 21,58%, iar la nivel național, s-a înregistrat o scădere de 24,47%.
Tabel 10: Dinamica numărului de divorțuri, în perioada 2011-2021, la nivel local, județean, regional și
național (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date)
2011 2013 2015 2017 2019 2021 Evoluție
2021/2011
Oras 18 26 21 22 26 22 +22.22%
Hârlău
Județ 967 1094 1106 1103 1109 1239 +28.13%
Iasi
Regiunea 6153 5154 5602 5595 5301 4825 -21.58%
Nord -
Est
Romania 35780 28507 31527 31147 30197 27024 -24.47%
Rata de divorțialitate
Care se calculează prin raportarea numărului căsătoriilor desfăcute în cursul unui an calendaristic la
populația după domiciliu la 1 iulie anul respectiv, are o rată mai crescută în comparație cu județul Iași, cu
regiunea Nord-Est și cu România. Totuși, aceasta este mai scăzută în anul 2021 față de anul 2011, cu
2,77%, acest aspect datorându-se creșterii populației după domiciliu la 1 iulie.
39
Pagina 42
2.20
2.00
1.80
1.60
1.40
1.20
1.00
Anul 2011 Anul 2013 Anul 2015 Anul 2017 Anul 2019 Anul 2021
Oras Hârlău 1.44 2.08 1.68 1.69 1.78 1.40
Județ Iasi 1.12 1.24 1.21 1.18 1.15 1.27
Regiunea Nord -Est 1.59 1.32 1.43 1.42 1.33 1.21
Romania 1.59 1.27 1.41 1.40 1.36 1.22
Figura 9: Evoluția ratei de divorțialitate, 2011-2021 (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date
TEMPO – Online – prelucrare date)
140
120
100
NUMĂRUL
80
60
40
20
0
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
ANUL
casatorii divorțuri
Figura 10: Evoluția nupțialității și a divorțialității – oraș Hârlău, județul Iași între anii 1990-2021 (Sursa date: Institutul
Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date)
Migrația
A doua componentă a dinamicii populației este reprezentată de mișcarea migratorie cu cele două
componente ale sale: migrația internă și cea externă.
La baza migrației, fenomen complex, stau o multitudine de cauze. Cauze subiective, cum ar fi
circumstanțele economice nefavorabile, situația politică și socială care pot provoca presiuni psihologice
asupra individului, generând dorința indivizilor de a căuta un loc de viață care să le împlinească aspirațiile.
Pagina 43
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
Cauze obiective, cum ar fi piața muncii care s-a globalizat și a cunoscut o creștere fără precedent,
determină pe de o parte nevoia atragerii de capital uman din exterior, iar pe de altă parte dorința de a
emigra spre societăți care oferă împlinirea cerințelor indivizilor. Având în vedere aceste considerente,
odată cu deschiderea granițelor, un segment important al populației a ales să emigreze în căutarea unui
loc de muncă mai bine plătit, a unui trai decent și modern.
România continuă să fie o țară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de-a doua
cauză principală a reducerii populației țării. Soldul migrației internaționale în anul 2021 a fost negativ,
numărul emigranților depășind numărul imigranților cu puțin peste 16 mii persoane2. Datele existente din
surse administrative nu acoperă întregul fenomen al emigrației, existând o subevaluare severă a
numărului de emigranți.
Migrația pe fondul schimbării reședinței
În perioada 2011 – 2021, numărul stabilirilor cu reședința pe teritoriul orașului Hârlău a avut o
evoluție oscilantă, dar descendentă, de la 138 stabiliri, la începutul perioadei de referință, la 51 stabiliri,
la sfârșitul acesteia. Comparativ, la nivelul județului Iași, a crescut numărul stabilirilor cu reședința cu
74,3%, iar la nivelul regiunii, creșterea e mai mică, de 18,35%, față de anul 2011.
În orașul Hârlău, pe baza datelor puse la dispoziție de INS, în anul 2021, numărul plecărilor cu
reședința a fost de 188, ceea ce înseamnă aproximativ 2,57% din totalul județului.
Tabel 11: Dinamica numărului schimbărilor de reședință, în perioada 2011-2021, la nivel local, județean
și regional (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online –
prelucrare date)
2011 2013 2015 2017 2019 2021
Stabiliri de reședință
Oras 138 117 120 141 95 51
Hârlău
Județ 6817 18381 18565 17481 16778 11882
Iași
Regiunea 22126 33837 33496 33319 33468 26187
Nord -Est
2
INS, Comunica de presă Nr. 210/30 august 2022, pag. 2
41
Pagina 44
Plecări cu resedința
50
0
-50
-100
-150
Anul 2011 Anul 2013 Anul 2015 Anul 2017 Anul 2019 Anul 2021
Oras Hârlău 35 -48 -68 -84 -130 -137
Figura 11: Evoluția soldului migratoriu în funcție de schimbarea reședinței înregistrat la nivelul orașului
Hârlău, în perioada 2011 – 2021 (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date
Oras 103 165 188 225 225 188
Hârlău
Județ 3993 6148 7003 8066 8815 7328
Iași
Regiunea 29256 39172 37641 38083 38325 29988
Nord -Est
Soldul schimbărilor de reședința
Oras 35 -48 -68 -84 -130 -137
Hârlău
Județ 2824 12233 11562 9415 7963 4554
Iași
Regiunea -7130 -5335 -4145 -4764 -4857 -3801
Nord -Est
În perioada 2011-2021, numărul plecărilor cu reședința a oscilat atât la nivel local, cât și la nivel
județean și regional. Orașul Hârlău a înregistrat o creștere de 82,52% de la începutul perioadei de
referință (103 plecări cu reședința) la sfârșitul acesteia (188 plecări cu reședința). La nivelul județului Iași,
creșterea a fost de 83,52%, la nivelul regiunii, creșterea e de 2,5%.
În perioada 2011 – 2021, soldul migratoriu în funcție de schimbarea reședinței, înregistrat ca
diferență dintre numărul stabilirilor cu reședința pe teritoriul orașului Hârlău și numărul plecărilor cu
reședința de pe teritoriul orașului Hârlău, a evoluat în sens ascendent în fiecare an, înregistrând valori
negative în aproape toți anii analizați. Valorile negative ale soldului migratoriu în funcție de schimbarea
reședinței, înregistrate în perioada 2011 – 2021, indică tendințe de diminuare a efectivului populației la
nivelul orașului Hârlău.
Migrația pe fondul schimbării de domiciliu (inclusiv migrația internațională)
Numărul total al stabilirilor cu domiciliul se referă la persoanele care au sosit în localitate și
fac dovada că au asigurată locuință în acea localitate (schimbările de domiciliu în cadrul aceleiași
localități nu sunt incluse, iar datele includ migrația internațională).
În perioada 2011 – 2021, numărul stabilirilor cu domiciliul pe teritoriul orașului Hârlău a avut
o evoluție oscilantă, dar crescătoare, de la 181 stabiliri, la începutul perioadei de referință, la 761 stabiliri,
Pagina 45
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
la sfârșitul acesteia. Comparativ, la nivelul județului Iași, a crescut numărul stabilirilor cu domiciliu cu
105,33%, iar la nivelul regiunii, creșterea e mai mică, de 61,41%, față de anul 2011.
În orașul Hârlău, pe baza datelor puse la dispoziție de INS, în anul 2021, numărul plecărilor cu
domiciliu (inclusiv migrația externă) a fost de 362, ceea ce înseamnă aproximativ 1,58% din totalul
județului.
În perioada 2011-2021, numărul plecărilor cu domiciliu a crescut atât la nivel local, cât și la nivel
județean și regional. Orașul Hârlău a înregistrat o creștere de 85,64% de la începutul perioadei de
referință (195 plecări cu domiciliu) la sfârșitul acesteia (362 plecări cu domiciliu). La nivelul județului Iași,
creșterea a fost de 69,76%, iar la nivelul regiunii, creșterea e de 37,86%.
Dinamica numărului schimbărilor de domiciliu, în perioada 2011-2021, la nivel local, județean și
regional, este prezentată în tabelul de mai jos:
Tabel 12: Evoluția schimbărilor de domiciliu (inclusiv migrația internațională) (Sursa date: Institutul
Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date)
2011 2013 2015 2017 2019 2021
Stabiliri de domiciliul (inclusiv migrația internațională)
Oras Hârlău 181 198 202 730 1519 761
Județ Iasi 15299 29300 26747 27447 33316 31414
Regiunea Nord - 54780 79624 74864 89290 101395 88418
Est
Plecari cu domiciliul (inclusiv migrația internațională)
Oras Hârlău 195 217 303 273 436 362
Județ Iasi 13537 15713 17516 18702 21761 22981
Regiunea Nord - 56831 62366 65236 69636 78887 78350
Est
Soldul schimbarilor de domiciliu (inclusiv migrația internațională)
Oras Hârlău -14 -19 -101 457 1083 399
Județ Iasi 1762 13587 9231 8745 11555 8433
Regiunea Nord - -2051 17258 9628 19654 22508 10068
Est
În perioada 2011 – 2021, soldul schimbărilor de domiciliu, înregistrat ca diferență dintre
numărul stabilirilor cu domiciliu pe teritoriul orașului Hârlău și numărul plecărilor cu domiciliu de pe
teritoriul orașului Hârlău, a avut o evoluție oscilantă, înregistrând valori negative în primii ani analizați, și
valori pozitive în ultimii ani. Valorile pozitive ale soldului migratoriu în funcție de schimbarea domiciliului
indică tendințe de majorare a efectivului populației la nivelul orașului Hârlău.
43
Pagina 46
1200
1000
800
600
400
200
0
-200
Anul 2011 Anul 2013 Anul 2015 Anul 2017 Anul 2019 Anul 2021
Oras Hârlău -14 -19 -101 457 1083 399
Figura 12: Evoluția soldului migratoriu în funcție de schimbarea domiciliului înregistrat la nivelul orașului Hârlău, în perioada
2011 – 2021 (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date)
Pagina 47
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
II. Profil economic
1. Context economic național, regional și județean
Context economic național
În ultimii ani România face parte din economiile din Europa cu cea mai rapidă creștere
economică, atingând un nivel de prosperitate impresionant în ultimele două decenii. Cu toate acestea,
șocurile induse de pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina au scos în evidență deficiențele
structurale din economie. Printre acestea se numără sărăcia persistentă și disparitățile în ceea ce
privește oportunitățile economice între regiuni și între zonele urbane și cele rurale, rigiditățile structurale
ale piețelor bunurilor și forței de muncă, deficiențele politicii fiscale și constrângerile instituționale
semnificative care împiedică utilizarea eficientă a resurselor.
Produsul intern brut (P.I.B.) estimat, al României, pentru anul 2021 – date definitive, a fost de
1189,089 miliarde lei prețuri curente, în creștere - în termeni reali - cu 5,7% față de anul 2020.3
Pe baza principalilor indicatori macroeconomici naționali se observă faptul că România continuă
evoluția sa puternică din ultimii 15 ani, cu scurte întreruperi în perioada 2009-2010 cauzată de precedenta
criză financiară și economică globală, precum și în 2020, cauzată de criza Covid 19.
9.3%
8.0% 8.2%
7.2%
6.0% 5.8%
4.7% 4.5%
4.1% 3.9%
3.2%2.9%
1.9%
0.3%
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
-3.9% -3.7%
-5.5%
Figura 13: Evoluția Produsului intern brut în perioada 2005-2021 – modificări față de anul precedent (%)
(Sursa: Institutul Național de Statistică, Comunicat de presă, Nr. 324 din 21.12.2022)
3
https://www.agerpres.ro/economic-intern/2023/10/12/ins-cresterea-economica-a-romaniei-a-fost-de-5-7-in2021-date-definitive--1185163
45
Pagina 48
Se observă că România face parte din categoria țărilor europene care reușesc să se redreseze
rapid după efectele pandemiei, având în vedere creșterea cu 5,8% a P.I.B. -ului în anul 2021, față de
anul 2020, atunci când a fost atins vârful crizei economice provocate de pandemia de COVID-19.
Pe baza datelor Comunicatului INS, Nr. 324 din 21.12.2022, analizând formarea Produsului
Intern Brut, în 2021, cele mai importante ramuri economice care au influențat favorabil indicatorul sunt:
industria (20,5%), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor;
transport și depozitare; hoteluri și restaurante (18,6%), administrație publică și apărare; asigurări sociale
din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială (14,1%). Cele mai mici contribuții la
formarea Produsului Intern Brut le-au avut: activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparații de
produse de uz casnic și alte servicii (2,6%) și Intermedieri financiare și asigurări (2,8%). În 2021,
contribuția taxelor nete la formarea Produsului Intern Brut este de 9,7%.
Comparativ cu anul 2021, cele mai importante modificări au înregistrat următoarele ramuri
economice: Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și
depozitare; hoteluri și restaurante, care au avut o creștere de +1,8% și Industria, care a crescut cu 1,3%.
În ceea ce privește produsului intern brut (P.I.B.) pe locuitor, tendința ascendentă din ultimul
deceniu a fost întreruptă în cursul anului 2020, ca urmare a crizei pandemice. Cu toate acestea, decalajul
față de zona euro a continuat să se diminueze, pe fondul unei contracții de mai mică amploare a
indicatorului în cazul României. În cursul anului 2021, ca urmare a redresării vizibile a activității
economice în cazul ambelor economii, indicatorii au recuperat contracțiile suferite, depășind ușor valorile
de dinaintea pandemiei de COVID-19. Conform datelor provizorii emise de Institutul Național de
Statistică, P.I.B. pe locuitor în 2022 a ajuns la valoarea istorică de 74033,7 lei.
80000
70000
60000
50000
40000
30000
20000
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
PIB pe locuitor 29145 30970.2 31598 33584.1 35946.7 38166.1 43465.7 49223.3 54851.1 55361.2 62082.2 74033.7
Figura 14: Evoluția P.I.B. pe locuitor, 2010-2022, România, lei (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de
date TEMPO – Online – prelucrare date)
Pagina 49
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
Dispersia P.I.B. pe cap de locuitor între statele membre ale UE este remarcabilă. În anul 2022,
P.I.B. pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPS) a variat între 59% din media
UE în Bulgaria și 261% în Luxemburg, potrivit datelor Eurostat (estimări preliminare). Indicatorul
României a urcat în anul 2022 la 77%, astfel că țara noastră a ajuns la același nivel cu Ungaria și
Portugalia. Totuși, situăm, încă, partea a doua a clasamentului, cu doar cinci țări care au procente sub
cel înregistrat de România.
Luxembourg 261
Ireland 234
Denmark 136
Netherlands 130
Austria 125
Belgium 121
Sweden 119
Germany 117
Finland 109
Euro area 104
Malta 102
France 101
Italy 96
Slovenia 92
Cyprus 92
Czechia 91
Lithuania 90
Estonia 87
Spain 85
Poland 79
Romania 77
Portugal 77
Hungary 77
Latvia 74
Croatia 73
Greece 68
Slovakia 67
Bulgaria 59
0 50 100 150 200 250 300
Figura 15: P.I.B. pe locuitor, 2022, EU = 100 (Sursa date: Eurostat, date provizorii, prelucrare date)
Din datele publicate pentru anul 2021 de Eurostat reiese faptul că România se afla în aceeași
categorie cu Polonia, Ungaria, Portugalia și Letonia în ceea ce privește P.I.B.-ul pe cap de locuitor. În
aceste țări, indicatorul menționat s-a situat la peste 70 la sută din nivelul zonei euro. Pe termen mai lung,
putem spune că România a făcut cale lungă având în vedere că P.I.B.-ul pe cap de locuitor exprimat în
paritatea puterii de cumpărare al țării la aderarea în UE reprezenta mai puțin de 40% din media UE, iar
până la sfârșitul anului 2021 valoarea era de 74%.
Pe baza datelor provizorii emise de INS, cifra totală a comerțului exterior al României a fost,
în 2022, de 218.007 milioane de euro, în creștere cu 26% față de 2021, exportul înregistrând 91.953
milioane de euro – o creștere cu 23%, iar importul de 126.054 milioane de euro, în creștere cu 28%.
47
Pagina 50
Acesta a fost un an record din punct de vedere al schimburilor comerciale ale României, atât pe partea
de import, cât și pe partea de export. Din punct de vedere al exportului, România se situează pe locul 15
între cele 27 de state ale Uniunii Europene, iar deficitul balanței comerciale este de 34.101 milioane euro.
Datorită exportului net negativ înregistrat an de an, volumul importului de bunuri și servicii depășind
exportul, comerțul exterior al României are o contribuție negativă la creșterea P.I.B..
140000
120000
100000
80000
60000
40000
20000
0
-20000
-40000
-60000
2018 2019 2020 2021 2022
Export 67723 69002 62174 74705 91953
Import 82840 86297 80570 98379 126054
Sold -15117 -17295 -18396 -23674 -34101
Export Import Sold
Figura 16: Evoluția comerțului internațional, România, 2018-2022, milioane euro (Sursa: Institutul Național de Statistică,
interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date)
România a beneficiat de o creștere economică semnificativă prin aderarea la UE în anul 2007,
aceasta a promovat comerțul internațional cu ceilalți membri ai uniunii. Principalul partener de afaceri al
României este Germania. Acesta a contribuit, în anul 2022, cu 19,85% la export și cu 17,79% la importul
României. Al doilea partener de afaceri important este Italia. Acesta a participat în anul 2022 la exportul
românesc cu 10,06%. Dimpotrivă, la import participat cu 8,18%. Cooperarea reciprocă dintre aceste două
țări joacă astfel un rol important pentru economia românească, deși importanța comerțului cu Italia în
ultimii ani a scăzut ușor. Pentru România este importantă și colaborarea cu Ungaria care participă la
comerțul internațional – export cu 7,39% și, de asemenea, Bulgaria care participă la comerțul
internațional - import cu 6,99%.
Tabel 13: Primii 10 parteneri de export și import din România, 2022 Sursa: Institutul Național de Statistică,
interogare Baza de date TEMPO – Online – prelucrare date
Exporturi Importuri
Țara Cota de Țara Cota de
export import
Germania 19.85% Germania 17.79%
Pagina 51
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
Italia 10.06% Italia 8.18%
Ungaria 7.39% Bulgaria 6.99%
Franta 6.01% Ungaria 6.50%
Bulgaria 3.89% Polonia 5.90%
Polonia 3.81% China 5.85%
Olanda 3.52% Turcia 4.80%
Spania 3.10% Olanda 3.98%
Turcia 3.07% Franta 3.88%
Republica Ceha 2.89% Austria 3.17%
Total 63.58% Total 67.04%
O pondere importantă în structura importurilor și a exporturilor este deținută de următoarele
grupe de produse:
• Mașini și echipamente de transport: 41.69% (export), 32.82% (import);
• Mărfuri manufacturate în principal după materia primă: 16.69% (export), 17.84% (import);
• Articole manufacturate diverse: 12.82% (export), 10.45% (import).
Conform analizei ”The Atlas of Economic”, realizată de Universități Harvard, economia României
este cotată a fi a 19-a cea mai complexă și sofisticată din lume, la mică distanță de Italia (locul 16), China
(17) și Franța (18). Analiza a fost realizată pe baza datelor anului 2020 iar indicatorul analizat –
complexitatea unei economii - analizează ce și cum produce și mai ales cât de sofisticate sunt produsele
și serviciile pe care o țară le exportă. Se remarcă o ascensiune a României în ultimii ani în clasament,
de pe locul 39 la începutul anilor 2000, urcând pe locul 24 în 2017, pe 23, 21 și apoi 19, în fiecare dintre
anii care au urmat. Cele mai importante exporturi de bunuri ale României sunt reprezentate de produsele
de complexitate ridicată și moderată, automobile, piese auto, echipamente electrice, produse chimice
etc.
Anul 2022 a marcat o nouă creștere a deficitului de cont curent până la 26,57 miliarde de euro,
cu 9 miliarde euro mai mult decât în 2021. Deficitul de cont curent scoate în evidență un dezechilibru
structural la nivel de economii și investiții. Contul curent include, pe lângă balanța comercială și veniturile
din producție și transferurile unilaterale nete din străinătate.
Context economic Regiunea Nord-Est
Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a României sub aspectul numărului
de locuitori și al suprafeței deținute. Ca întindere, regiunea acoperă 15,46% din suprafața totală a țării,
cele mai întinse județe fiind Suceava, cu o suprafață de 8.553 km2, și Bacău, cu 6.621 km2.
49
Pagina 52
Produsul intern brut a avut o dinamică pozitivă în perioada 2016-2020, și în special în anul
2017, înregistrând o creștere susținută atât la nivel regional cât și la nivelul județului Iași. Ultimele date
statistice disponibile pentru produsul intern brut la nivel regional și județean sunt pentru anul 2020, date
provizorii. Principalul motor al creșterii economice l-a constituit consumul individual al populației. Se
observă faptul că, în anul 2020, creșterea P.I.B.-ului are valorile cele mai mici din intervalul analizat,
acest fapt datorându-se efectelor crizei Covid 19.
25.00%
22.34%
20.00%
16.29%
15.00% 14.07%
13.36%
12.06%
11.18%
Regiunea Nord-Est
10.00%
6.63% Judetul Iasi
5.86%
5.00%
2.71%
2.25%
0.00%
2016 2017 2018 2019 2020
Figura 17: Evoluția P.I.B., Regiunea Nord-Est și Județul Iași (Sursa date: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de
date TEMPO – Online – prelucrare date)
Rata de creștere a produsului intern brut a fost pozitivă în întreaga perioadă, cu un ritm de
creștere la nivel regional variabil în comparație cu ritmul de creștere de la nivelul județului. Astfel, în anul
2017 rata de creștere la nivel regional a fost de 16,29%, iar la nivelul județului a fost de 22,34%, și se
constituie în maxime pentru întregul interval 2016-2020.
Aportul regiunii la produsul intern brut național este redus și constant, în jurul valorii de 10%. În
2020, regiunea ocupă locul 5 din 8 ca valoare a P.I.B.-ului, clasându-se astfel pe ultimele locuri la nivel
național, după Regiunea București – Ilfov, Regiunea Nord-Vest, Regiunea Sud-Muntenia și Regiunea
Centru. Principalele cauze sunt:
- un nivel inferior al productivității muncii în regiune față de valoarea medie națională, efect direct
al nivelului scăzut de competitivitate;
- deși nivelul de ocupare în regiune este relativ ridicat, într-o cotă foarte ridicată este asigurat de
activitățile practicate în agricultură, adesea caracterizate printr-o valoare adăugată scăzută și în unele
cazuri dedicate autoconsumului.
Pentru perioada 2021-2025 există o proiecție a acestui indicator realizată de către Comisia
Națională de Strategie și Prognoză în materialul intitulat „Proiecția principalilor indicatori economicosociali în profil teritorial 2021-2025 (ianuarie 2022)”. Conform previziunii realizate, economia regională și
Pagina 53
Strategia de Dezvoltare Teritorială HÂRLĂU 2023-2027
cea a județului Iași, ar urma ca, începând cu anul 2021 să înregistreze anual rate de creștere pozitive,
inferioare față de cele naționale.
Deși regiunea are cea mai mare populație dintre toate regiunile și un nivel ridicat al populației
ocupate, aportul la Produsul Intern Brut național este de aproximativ 10%, constant în perioada 20162020. Contribuția celor 6 județe la formarea produsului intern brut regional diferă sensibil, fiind în strânsă
corelație cu greutatea economică și cu cea demografică ale acestora. La nivelul anului 2020, cel mai
mare aport la realizarea P.I.B. regional îl aduc județele Iași (31,92%) și Bacău (18,87%). Practic, cele
două județe realizează jumătate din avuția regională. Județele Suceava și Neamț asigură aporturi de
18,35%, respectiv 13,25%, în timp ce cele mai mici aporturi sunt ale județelor Botoșani (cu 9,39%) și
Vaslui (cu 8,23%).
8.23%
9.39%
Iasi Bacau
31.92%
Suceava Neamt 13.25%
Botosani Vaslui
18.35%
18.87%
Figura 18: Contribuția județelor la P.I.B. regional, 2020 (Sursa: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date
TEMPO – Online – prelucrare date)
Un alt indicator care furnizează informații relevante cu privire la situația economică a regiunii
este produsul intern brut regional pe locuitor, întrucât elimină influența dimensiunii absolute a
populației, facilitând comparațiile între diferite regiuni. P.I.B.-ul pe cap de locuitor este un indicator
economic general al nivelului de trai.
51
Pagina 54
140000
126821.8
120000
100000
80000
60000 55614.1 52629.5 51985.6
43413.4 42591.4 41698
40000 36316.4
20000
0
Regiunea Regiunea Regiunea Regiunea Regiunea Regiunea Regiunea Regiunea
Bucuresti - Vest Centru Nord -Vest Sud-Est Sud -Vest - Sud - Nord - Est
Ilfov Oltenia Muntenia
Figura 19: PIB pe locuitor pe regiuni, 2020, lei (Sursa: Institutul Național de Statistică, interogare Baza de date TEMPO – Online
– prelucrare date)
Din figura de mai sus se observă că Regiunea Nord-Est este ultima dintre regiunile de dezvoltare
ale României, în raport cu produsul intern brut pe locuitor. Practic, indicele de disparitate pentru orizontul
de timp analizat este de 3,5 ori mai mic față de Regiunea București-Ilfov. În același timp, următoarea
regiune clasată (Sud-Muntenia) figurează cu o valoare cu aproximativ 12,9 puncte procentuale mai mare
față de cel al Regiunii Nord-Est.
Tabel 14: Evoluția PIB pe locuitor, 2016-2020, lei (Sursa: Institutul Național de Statistică, interogare Baza
de date TEMPO – Online – prelucrare date)
2016 2017 2018 2019 20204
România 38164.9 43465.7 49223.3 54851.1 55361.2
Regiunea Nord-Est 23388 27341.1 31170.9 35092.8 36316.4
Indicele de 61.28% 62.90% 63.33% 63.98% 65.60%
disparitate5
În perioada 2016-2020, Produsul Intern Brut regional pe cap de locuitor a crescut în termeni
nominali de la 23.388 lei la 36.316,4 lei, urm
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.