Pagina 1
VEGO| Său |.
Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istorie
Studiu Istoric
ACTUALIZARE PLAN Benefcar
Orașul Hârlău, județul Iași
U R BAN ISTI (6 G E N E RAL AL
Proiectant General
ORAȘULUI HÂRLĂU
a RI
1 | Page
Planul Național
de Redresare și Reziliență
Pagina 2
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istorie
FOAIE DE CAPĂT
Denumire proiect Actualizare Plan Urbanistic General al orașului Hârlău
Beneficiar Orașul Hârlău, județul Iași
Proiectant general Vego Concept Engineering S.R.L.
Studiu Studiu Istoric
Data elaborării APR 2026
2 | Page
Planul Național
I-O tr pp
de Redresare și Reziliență
Pagina 3
——ORAS VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
COLECTIV DE ELABORARE
Specialist atestat Ministerul Culturii Arh. Iulian CĂMUI
Specialist atestat R.U.R. G6 Urb.peis. Sebastian GUȚĂ
Project manager
Ă
Colectiv elaborare Urb. Călin ALEXANDRESCU e
Arh. Luiza TĂNASE TA ie.
| e
Uomt(vo
Urb. Bianca Raluca Ioana NEDEA
/u di
Urb. Alexandru Georgian CHIRIȚĂ
Urb. Diana Iulia STĂNCIULESCU
AR
A L
Urb. Andrei Cristian CIOCAN PA
Urb. Denisa SPIREA ȚA
pr
pt
Urb. Andreea Florentina CODREANU /-—
ME
Urb. Andrei Cristian ION a
Urb. Ilona ALBULESCU
Mie
3 Page Pag
eu Planul Național
BI: |: Ea O
ioney de Redresare și Reziliență
Pagina 4
VECO|ăa |.
ORAȘ
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istorie
CUPRINS
STUDIU ISTORIC, ARHEOLOGIC ȘI PEISAGISTIC - IDENTIFICAREA ȘI PROTEJAREA
ANSAMBLURILOR ARHITECTURAL-URBANISTICE CU VALOARE... eee eneeneeneeneneenaenae 9
1!CGADRUI;CONCEPIUAL: ȘI METODOLOGIC „ucrainean sat d nada ea 10
2,/GADRUL LEGAL ȘI:STRATEGIC sosea acopera ia 1598630 0 03553630 0303000305800 12
d; Tepislațiă montimeritelor istarică secete ea da aleasă dt fane dati taie se data de 12
2.2; Vegislația:patiimoiilului arheologie ss sis csa ceia să să 330000 20033330 650333 0845560068300 12
2.3::Converiția:Ptopeană ă POS sas saca aaa oază aaa sata 3033333303808 08ă 52006 căata că e ssaud 13
2.4. Corelarea:chi PATI Tași esa aaa aaa poate aia Pau dacat ed sat 13
3. ÎNCADRAREA ÎN CONTEXTUL TERITORIAL EXTINS ase 15
.....nnenaeaeeeeeeaa caneeneanananeanaaaaaaaee
3-4. Rolul Polițic și Administrativ. esse: pa secea copca nai a tal apoape notita 15
3.2. Rolul Economic și Comercial ...
3.3. Rolul Cultural și Religios...
4 EVOLUȚIA ISTORICĂ A DOGALITĂȚII 17
caen ăsta atenta avi
44, Perioada'medievală (Curtea Domnească) cca etate cela locatia Dl cd i tab ae 17
4:32. Perioada:modernă (sec XVIII RI) pitt puedo în coada bg dci da POSE ea clica be 18
4:3: Perioadă ainterbehcă ȘI SOCIALISTĂ napoca 0 3 Cn Da RR 7330 ap 18
AA ANALIZĂ CArtOPEATICĂ ss la i ial 8 ad i 19
5. ANALIZA MORFOLOGIEI URBANE: TRAMĂ STRADALĂ ȘI PARCELAR....... 21
neo eaeneaeeaaeeea
5-1. Evoluția țrămei'stradale., mea anca sase da caca tac 21
5;2: Tipologii: de pUECElAT sasea seca ze pana east o oa a pi aaa aaa iata Ne PER e30 Ea săpa Ioa apa Ata 21
Planul Național
I-O i pp
de Redresare și Reziliență
Pagina 5
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istorie
5:8 Spații publice istOri06: 27 ze tut Daăibocat auial Dtauttda ui 22
6. ANALIZA FONDULUI CONSTRUIT EXISTENT.......nncnoeeeeoeeseneoeeneoeoeeneoeeneoannonteaenonaeeeeeeeaeeaaeaeei 23
6.1. Fondul construit pre- modern... isca saracia ati soia 3 dăeă dăaii cada 0ăă dada stai 23
6.2. Arhitectura interbelică ...
6.3. Arhitectura din perioada socialistă
6.4. Tipologii de patrimoniu.
7. INVENTARIEREA ȘI IERARHIZAREA VALORILOR DE PATRIMONIU (LMI ȘI
ARHEOTOGIG).. caine sateni pesti dă bebei oa 000800 a aseara ceapă 25
7:14, Lista Moninentelot Istotice (LMI) 2. ice caca toata tăia catod daia că cai că auda 25
7.2. Situri arheologice (Repertoriul Arheologic Național - RAN) ..... men aaa 28
7.3. Propuneri de Actualizare și Patrimoniu Suplimentar........ nenea enneneneeeeneneeeeneeneneneeneaeenea anca 29
8. DELIMITAREA ZONELOR PROTEJATE. ......... sa ascca sa iuasesaseaateesestststueaeteee stă seaeueueasasaaceteaosasaaae 31
8.1; Zone Construite Protejate:(ZCP)) nea că a aaa a pa aia aa 31
8.2. Zone de protecție a monumentelor istorice ............muauenoaeeneeeene nous neaeaaeaoaeeetanentaseneaeaneneaeenoaeeei 32
8.3. Zone de protecție a siturilor arheologice ...........n. cu uccoaoaeeoeeeeeeeeaeseseeeeaeoeeeeseeane so eeneneaeeeneeeeeae 34
Ș; ANALIZA PEISAJULUI CULTIIRAT «3: ș3șă50gă 0 00008 0800038083000 008330 000 P8 0080060008 0căgatați 36
9.1. Unități de peisaj ...
9.2. Coridoare vizuale și puncte de belvedere..
Ș;3: Siluetă- urbană scene caca cad daduse co oda cd da ca oda dada e daca boa aa e dea Du ada SI
9.4. Vegetație de aliniament și parcuri ....;<asac cuouaoseiceoca seoetaiacăaaăaă asi aie eie aut aeăaiesa eset aosaseaat 37
G:5iiisturiețiori a PERI 30200 ete ca eee aci Cea fica rate daf d ceda oa face Dei ceda ee că 37
Planul Național
BE: (d p)>
de Redresare și Reziliență
Pagina 6
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istorie
9:6.Cânflicte funcționale: 7 înceta d să Ti dud atatia Dutt iat 38
up RISGUEI ȘI INEDITĂ cetatenia e bei co i duete au de dei dd da te dota glie 38
10. POTENȚIALUL ECONOMIC, SOCIAL ȘI CULTURAL AL PATRIMONIULUI „eee eeeeeee 40
10.1. Potențialul turistic.
10.2. Oportunități de reconversie funcțională .
10.3. Rolul patrimoniului în marketingul urban
10.4. Contribuția la dezvoltarea economică locală .............ceueoaeeeeeoeseeeeeeeeteeeeeeeeeaoeeeneneaeeaasaeaeaee 42
11. DIAGNOZĂ STRATEGICĂ: ANALIZA SWOT ȘI CONFORMITATEA DNSH .....c nenea 44
111; Analiză SWOT-a Patrimoniului Cultural; cc scai acietacaga caiet doica sănii i casă da 44
11.2. Diagnoză integrată și Obiective Strategice PUG... nea enaeanenaneneaeeneaee nana neuen 46
11.3. Verificarea Conformității cu Principiul DNSH..........cnue e encne eee neeneneeeeneaeeneneaneneaeeneaeanenaeneneaeee 47
12, PRINCIPII GENERALE DE INTERVENȚIEI seca ie catea de aieaceă pi anal ele cl d adia dace ada 49
EP 2 SA Gota tuia pi Pi căci a cu_ bea | cn e O RE II RO E IE O aa 49
12,2; Integrarea arhitecturii noima eaă dă păsa ca 03 28038 308 60 a pia a a 49
1243; Anienâjaiea: spățiuilni public ss vise ea ce oc conac eset atacat pasa 50
12.4. Materiale și tehnici tradiționale ...............cuueouaceeeaeeeaeeneeeeoeneneaeeeeneeeaneaeaneeeanane eee aeeeaneneaeeaeaeeei 50
13. REGLEMENTĂRI SPECIFICE PENTRU ZONELE CONSTRUITE PROTEJATE ......cu nana 52
13.1. Funcțiuni admise
13.2. Indicatori urbanistici
13.3. Regim de înălțime... nenea nenea enenennenenenenenane nene ana nennenenenneneneneenenenanenenneneneneenenee 54
19.4. Expresie arhitecturală și materialitate ..............cmunuanenoaeeneeeaneaoenenoaeaneataneananeneaeeatazane nene neo 55
Planul Național
BE: (d p)>
de Redresare și Reziliență
Pagina 7
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istorie
13.5. Construcții anexe, împrejmuiri și publicitate stradală............. nenea nana 56
14. REGLEMENTĂRI SPECIFICE PENTRU MONUMENTE ISTORICE ȘI ZONELE LOR DE
PROTECȚIE. se groasa alese brie da pata d Aaaa aaa li daci 0 0 taia 033 d tata d 57
14.1. Intervenții asupra monumentelor .57
14.2. Construcții în zona de protecție.
14,8; Schimbarea:de funcțiune) casco aviatie pacea oa iata ceace o ca pda aaa 59
144; Procedura de-avizare s-a pă ia tăi o ăi ae acasă seal 59
15. MANAGEMENTUL ȘI MONITORIZAREA PATRIMONIULUI CULTURAL... men eeeneeeeeaeaeeee 61
as-ă Pi Cele ini E eat afod [ |EAERE OR PREA Dică cae DI AIE RER Pl 9 IE Apa AER A 0 A Pee atace dei 61
15;5: Monitorizare Și ăvaluară.ș+iea asa aaa dă cala aa 0033 ada 585 3 61
15:5 Instrumente fiLANCIaTE. scie socata pe oda dea totala tea Pasa oastea da aaa a 62
15;4, Bilutație: și CONȘtIGNFIZATE pese pei nato ct cca 35 oa abat tai dee 63
16. CONCLUZII FINALE ȘI PROPUNERI PENTRU PUG/RLU (INCLUSIV GIS)... neeneaeeeae 64
46.4: Propuneri: pentru PUG a casa cazaci dag Va a 60 3380580 a dada 3080033858339 a06 505 64
16;2::Propuneii pentru REL). cae vea aaa Case Ea EROI IRORe aaa 00 cae ep ai 65
16:3. Specificații GIS...4m35csecăsăeăecsaceeă ea 330087 53830 8089833003800 383 0003 a 60 i aaa ăi 66
16.4. Plan de implementare...
17. FIȘA ISTORICĂ A LOCALITĂȚII .
17.4; Dăte:Generăle și Versioriare;, nica in oiodeăniaaaeua tăi leaga cea dă cpaaceda Deane jaloane nea 71
1772. Analiza Tentoriuliii Admnirii stra Ey: 5 oi aaa deedee iată cd cc eat ete dodo de 7
19:3: AsializăLocahtății Componente: Mârlai,:,a cca edaa i teaeai oa da eăte da Deai 73
Planul Național
I-O i pp
de Redresare și Reziliență
Pagina 8
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istorie
17.4. Analiza Localității Componente: Pârcovaci..........nmnueaeeeneeeeeeeoeeeneeaaeeeeeeenannanzeaeneazezezazaeaaaee 74
17.5. Anexă: Date Administrative și Surse ......... mc ancna nec eeoeononeesenteaao e seoaoeoaooeonanenanononotentasasast stoeeaee 75
174 IOCALIȚĂȚIIE = PACO VECI sapa zu atata aaa 3305353030 0 pia 78
17.45; Lacune de cunoaștere și Directive ..ș4s-445ccca ai 63ăcană4 ac aa iaă a ânăăaăpaanaliă a aa 79
8 | Page
|: [E | 0080 Planul Național
|: Ea de Redresare
și Reziliență
Pagina 9
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
STUDIU ISTORIC, ARHEOLOGIC ȘI PEISAGISTIC -
IDENTIFICAREA ȘI PROTEJAREA ANSAMBLURILOR
ARHITECTURAL-URBANISTICE CU VALOARE
Introducere — Angajament Metodologice:
Acest studiu va fundamenta, cu rigoare tehnică și științifică, reglementările din Planul Urbanistic
General (PUG) al orașului Hârlău. Demersul tratează patrimoniul cultural ca pe o resursă
strategică, esențială pentru dezvoltarea urbană durabilă, și nu ca pe o simplă constrângere. Ca
răspuns la necesitatea unei abordări bazate pe date reale și verificate, acest document stabilește un
angajament ferm față de o metodologie riguroasă, care va asigura că fiecare propunere este
fundamentată pe o analiză obiectivă și este direct aplicabilă.
Obiectivul principal este de a stabili un echilibru între imperativul conservării identității istorice și
necesitățile de modernizare ale orașului. Pentru a atinge acest scop, metodologia va integra analiza
surselor oticiale (Lista Monumentelor Istorice, Repertoriul Arheologic Național), a cartografiei
istorice și a legislației în vigoare (Legea 422/2001, O.G. 43/2000), dar va ancora fiecare concluzie
în realitatea din teren. Se va asigura, prin cercetare directă și analiză GIS pe un suport topografic
actualizat, că toate delimitările și reglementările propuse sunt precise, verificabile și direct
implementabile. Fiecare decizie va fi documentată și trasabilă, transformând acest studiu într-un
instrument de planificare transparent și auditabil, conform cu cerințele contractuale și cu
standardele de calitate asumate.
9 Page Pag
= pb Planul Național
e 0 de Redresare
și Reziliență
Pagina 10
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
1. CADRUL CONCEPTUAL ȘI METODOLOGIC
Scopul fundamental al studiului este fundamentarea tehnică și științifică a reglementărilor
urbanistice din PUG Hârlău, pentru a asigura conservarea, integrarea și valorificarea
patrimoniului cultural. Există o tensiune între necesitatea protejării caracterului istoric al orașului
și presiunea pentru dezvoltare, iar riscul este o dezvoltare incoerentă. Implicația pentru PUG este
necesitatea de a formula reglementări echilibrate, materializate prin Unități Teritoriale de
Referință (UTR-uri) dedicate, indicatori urbanistici (POT, CUT) și un Regulament Local de
Urbanism (RLU) detaliat, care să transforme patrimoniul într-o resursă.
Studiul urmărește atingerea următoarelor obiective specifice, fiecare având un livrabil concret
asociat:
1. Identificarea și ierarhizarea valorilor de patrimoniu, cu finalizare într-o listă de imobile propuse
pentru clasare în LMI grupa B.
2. Delimitarea precisă, pe suport cadastral, a zonelor de protecție, materializată în planșe GIS în
format GPKG.
3. Diagnosticarea stării de conservare, având ca rezultat o listă de priorități de intervenție.
4. Formularea de reglementări specifice, direct implementabile în Regulamentul Local de
Urbanism (RLU).
Metodologia aplicată este structurată în trei etape:
1. Documentare și colectare: Analiza surselor bibliografice și legislative, completată cu cercetare
de teren (materializată în fișe de relevare pentru fiecare imobil din ZCP) și cartografiere GIS pe
suport cadastral Stereo 70.
2. Analiză și interpretare: Clasificarea valorilor, analiza morfologică a țesutului urban, analiza
peisajului cultural și o diagnoză SWOT.
3. Transpunere normativă: Traducerea concluziilor în propuneri concrete pentru PUG și RLU
(funcțiuni, indicatori, conformare volumetrică).
Structura și conținutul documentului sunt aliniate la prevederile legale în vigoare și la cerințele
specifice din Caietul de Sarcini. Partea analitică (Capitolele 1-12) stabilește cadrul, analizează
evoluția și finalizează cu o diagnoză SWOT. Partea propozițională (Capitolele 13-17) formulează
10 | Page
(3 Planul Național
EI p)>
de Redresare și Reziliență
Pagina 11
= | acea mow.ueat.
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istorie
principiile, reglementările, strategia de management și concluziile, cu specificații clare de
transpunere în PUG, RLU și GIS.
11 | Page
Finanțat de Planul Național
Uniunea Europeană de Redresare
NexiGeneraianeu și Reziliență
Pagina 12
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
2. CADRUL LEGAL ȘI STRATEGIC
PUG-ul este un act administrativ cu caracter normativ, subordonat legilor de rang superior. Orice
propunere de reglementare este direct condiționată de un cadru normativ complex, iar alinierea la
acesta este o condiție fundamentală pentru validitatea juridică a documentației, nerespectarea
ducând la nulitatea acesteia. Acest capitol sintetizează constrângerile și oportunitățile, traducând
obligațiile legale în directive aplicabile și oferind fundația juridică pentru toate propunerile de
reglementare.
1. Legislația monumentelor istorice
Protecția patrimoniului construit este guvernată de Legea nr. 422/2001, care instituie un regim de
avizare special. Orice intervenție asupra monumentelor sau în zonele lor de protecție necesită,
conform Art. 23, avizul obligatoriu al Ministerului Culturii, fără de care autoritatea locală nu poate
emite autorizații de construire. Implicația pentru PUG/RLU este majoră: regulamentul trebuie să
preia și să operaționalizeze aceste constrângeri.
Legea stabilește, prin Art. 9, alin. (2), o zonă de protecție minimală de 100 de metri, dar permite
adaptarea acesteia prin PUG. Implicația fundamentală pentru acest PUG este obligația legală de a
delimita, pe suport cadastral, zona de protecție pentru fiecare monument LMI. Aceste perimetre,
odată aprobate, devin obligatorii prin RLU, impunând reguli stricte.
Legea 422/2001 stabilește, prin Art. 38, obligația proprietarilor de a asigura întreținerea
monumentelor, dar prevede și instrumente de sprijin. Art. 41 permite acordarea de sprijin
financiar, iar Art. 40 prevede facilități fiscale (scutiri de impozit). Implicația pentru PUG este
necesitatea de a crea mecanisme locale funcționale: identificarea priorităților, fundamentarea
alocărilor bugetare și condiționarea beneficiilor urbanistice de realizarea lucrărilor de restaurare.
2.2. Legislația patrimoniului arheologic
Regimul juridic al patrimoniului arheologic, definit de O.G. nr. 43/2000, protejează siturile
cunoscute și zonele cu potențial. Implicația pentru PUG este obligația de a transpune această logică
preventivă în instrumente de zonificare, prin delimitarea siturilor RAN și definirea de "Zone cu
Potențial Arhcologic Evidențiat", unde RLU va institui obligativitatea diagnosticului arheologic.
12 | Page
(3 Planul Național
EI p)>
de Redresare și Reziliență
Pagina 13
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
Mecanismul central este "descărcarea de sarcină arheologică" (Art. 5), un proces finanțat de
beneficiarul investiției. RLU trebuie să stipuleze clar că obținerea Certificatului de Descărcare de
Sarcină Arheologică este o condiție prealabilă emiterii Autorizației de Construire în zonele
protejate, pentru a asigura predictibilitatea procesului.
În cazul descoperirilor arheologice întâmplătoare, legea instituie obligația clară de a opri imediat
lucrările și de a anunța primarul în 72 de ore. Nerespectarea acestei obligații constituie infracțiune
și se sancționează penal, conform O.G. 43/2000, fapt ce întărește caracterul prescriptiv al
reglementărilor.
2.3. Convenția Europeană a Peisajului
România, prin ratificarea Convenției Europene a Peisajului, și-a asumat obligația legală de a
integra peisajul ca o componentă fundamentală în politicile de amenajare a teritoriului. Pentru a
transpune această directivă, Planul Urbanistic General (PUG) al orașului Hârlău va conține o
planșă distinctă de "Reglementări Peisagistice" și un capitol dedicat în Regulamentul Local de
Urbanism (RLU), care va stabili reguli clare pentru protejarea coridoarelor vizuale și a caracterului
peisajului cultural. Convenția definește peisajul ca "o parte de teritoriu, așa cum este percepută de
către populație, al cărei caracter este rezultatul acțiunii și interacțiunii factorilor naturali și/sau
umani” [Convenția Europeană a Peisajului, Art.1, ConsiliulEuropei, 2000].
Implementarea obligațiilor derivate din Convenție se va realiza printr-un set de directive
normative specifice în cadrul Regulamentului Local de Urbanism. Astfel, RLU va include: Art. X.1,
care va stabili metodologia de identificare și evaluare a peisajelor din UAT Hârlău; Art. X.2, care
va defini obiectivele de calitate peisagistică pentru fiecare unitate de peisaj identificată (ex:
"menținerea caracterului rural al versanților”); și Art. X.3, care va detalia regulile de control al
elementelor cu impact peisagistic, incluzând regim de înălțime, cromatică permisă, materiale de
finisaj, reguli pentru publicitatea stradală și managementul vegetației. Prin aceste instrumente,
impactul vizual devine un criteriu de avizare, oferind un fundament legal solid pentru protejarea
calității ambientale.
2.4. Corelarea cu PATJ Iași
Planul Urbanistic General al orașului Hârlău este subordonat ierarhic Planului de Amenajare a
Teritoriului Județean (PATJ) Iași, conform principiului coerenței ierarhice din Legea 350/2001.
13 3 | | Page Pag
BI: eu Planul Național
|: Ea de Redresare
oneu și Reziliență
Pagina 14
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istorie
Pentru a asigura un proces auditabil și complet de corelare, studiul de fundamentare va include o
secțiune de "Sinteză a Prevederilor PATJ Iași”, care va fi anexată la PUG. Totodată, planșele de
reglementări ale PUG vor prelua grafic, ca strat distinct și non-negociabil, toate constrângerile de
ordin teritorial, funcțional și de infrastructură instituite prin PATJ.
Metodologia de analiză a PATJ Iași va consta în extragerea exhaustivă a tuturor constrângerilor și
directivelor relevante pentru UAT Hârlău, depășind o abordare exemplificativă. Rezultatul va fi o
hartă de sinteză care va suprapune grafic coridoarele de infrastructură majoră, zonele protejate de
interes județean, politicile de dezvoltare economică și orice alte reguli cu impact teritorial. Acest
document de sinteză va deveni un instrument de referință obligatoriu în toate etapele de elaborare
și avizare a PUG, garantând alinierea strategică și legală a dezvoltării locale la cadrul de planificare
județean.
14 4 | | Page Page
BI: eu Planul Național
|: Ea joneu de Redresare
și Reziliență
Pagina 15
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
3. ÎNCADRAREA ÎN CONTEXTUL TERITORIAL EXTINS
Acest capitol fundamentează propunerile de zonificare și reglementare din Planul Urbanistic
General pe o analiză a rolurilor istorice succesive ale Hârlăului (politic, economic, cultural),
traducând fiecare strat de dezvoltare istorică într-un set de directive urbanistice concrete. Analiza
demonstrează cum funcțiunile istorice au generat structuri teritoriale persistente a căror logică
trebuie înțeleasă și respectată pentru a asigura o dezvoltare coerentă.
3.1. Rolul Politic și Administrativ
Statutul istoric al Hârlăului de reședință domnească, confirmat de prezența Ansamblului Curții
Domnești (cod LMI IS-II-a-A-04178), impune o abordare de protecție excepțională. Astfel, PUG
va institui o Unitate Teritorială de Referință specifică, denumită "UTR_CP" (Curte Princiară), cu
un regulament dedicat în RLU, care va interzice orice construcție nouă în perimetrul sitului
arheologic și va permite exclusiv lucrări de cercetare, conservare și restaurare, condiționate de
avizul Ministerului Culturii.
Dinamica istorică a orașului, marcată de coexistența unui nucleu de putere medieval și a unui târg
modern, va fi reflectată în PUG prin delimitarea a două UTR-uri distincte: "UTRNucleuMedieval"
și "UTRComercialModern”. Fiecare dintre aceste UTR-uri va avea în RLU indicatori urbanistici
(POT/CUT) și funcțiuni permise adaptate caracterului specific, asigurând protecția ambelor
componente identitare.
Palimpsestul arhitectural generat de succesiunea funcțiunilor administrative va fi gestionat printro regulă specifică. RLU va include o listă de "Clădiri Publice de Sec. XIX-XX cu Valoare
Ambientală”, pentru care se va institui un regim de protecție special. Orice reconversie funcțională
a acestor clădiri va fi condiționată de păstrarea integrală a fațadelor, a volumetriei și a elementelor
decorative originale, asigurând conservarea caracterului lor de martori ai evoluției administrative.
3.2. Rolul Economic și Comercial
Vocația comercială istorică a centrului orașului va fi reactivată printr-o directivă de planificare
specifică. Planul Urbanistic General va defini un "Program Prioritar de Regenerare a Centrului
Istoric”, care va include, ca acțiune obligatoric, reabilitarea parterelor comerciale de pe axa istorică
15 5 | | Page Pag
(3 Planul Național
EI p)>
de Redresare și Reziliență
Pagina 16
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
(str. Ștefan cel Mare, str. Mușatinilor), prin reguli clare în RLU privind vitrinele, finisajele și
publicitatea.
Diversitatea tipologică a fondului construit, rezultat al stratificării sociale a târgului istoric, va fi
protejată prin reglementări detaliate. Regulamentul Local de Urbanism va conține un capitol
dedicat "Intervențiilor în Țesutul Istoric”, care va norma scara, materialele, cromatica și tipologia
de ocupare a parcelei, pentru a menține coerența și caracterul specific al ansamblurilor stradale.
3.3. Rolul Cultural și Religios
Hârlău s-a afirmat ca un pol cultural și religios regional, fapt atestat de prezența unor monumente
de importanță națională, precum Biserica "Sf. Gheorghe” (1492), ctitorie a lui Ștefan cel Mare, și
Biserica "Sf. Dumitru” (1535), atribuită lui Petru Rareș (cod LMI IS-II-m-A-04173). Prezența
ctitoriilor domnești a creat o "geografie sacră” a orașului, cu puncte de atracție spirituală care au
generat dezvoltări specifice. Consecința este un peisaj urban structurat de aceste repere vizuale și
simbolice. Implicația pentru PUG este că acesta va delimita o Zonă Construită Protejată (ZCP) și
va institui prin RLU reguli clare pentru protejarea coridoarelor vizuale și a regimului de construire
în zonele de protecție ale monumentelor, conform Art. 9 din Legea 422/2001.
Rețeaua ecleziastică a Hârlăului este completată de biserici cu rol comunitar, precum Biserica "Sf.
Nicolae" (1848, cod LMI IS-II-m-B-04175), care reflectă dezvoltarea orașului în epoca modernă.
Starea variabilă de conservare a acestor lăcașuri și a patrimoniului lor mobil, multe necesitând
intervenții de restaurare, reprezintă un risc de pierdere a unor valori culturale importante, dacă
nu se intervine planificat. Implicația pentru PUG este că acesta va include în capitolul de strategii
un subcapitol dedicat patrimoniului ecleziastic, care va propune un program de finanțare locală
pentru co-finanțarea lucrărilor de întreținere și va defini un circuit turistic tematic.
Evenimentele istorice majore, precum războaiele, reformele administrative sau politicile din
perioada comunistă, au avut un impact direct asupra capacității comunității de a susține viața
culturală și religioasă. Starea actuală a patrimoniului nu este doar rezultatul trecerii timpului, ci și
al unor decizii și evenimente concrete, care i-au demonstrat atât vulnerabilitatea, cât și reziliența.
Consecința este o înțelegere mai profundă a riscurilor la care este supus patrimoniul. Implicația
pentru PUG este că acesta va include o listă de proiecte prioritare, printre care "Programul de
Educație pentru Patrimoniu”, care va fi implementat în parteneriat cu școlile și muzeul local,
pentru a crea un cadru favorabil în care patrimoniul să-și continue rolul de pilon al identității
comunitare.
16 | Page
(3 Planul Național
EI p)>
de Redresare și Reziliență
Pagina 17
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
4. EVOLUȚIA ISTORICĂ A LOCALITĂȚII
Analiza evoluției istorice a Hârlăului este un demers fundamental în procesul de actualizare a
Planului Urbanistic General, având un rol determinant în fundamentarea politicilor de protecție a
patrimoniului cultural. Acest capitol structurează parcursul istoric al localității, de la prima sa
atestare documentară până în perioada contemporană, evidențiind modul în care evenimentele
politice, economice și sociale au modelat structura urbană. Analiza se bazează pe coroborarea
datelor din surse oficiale (LMI, RAN), a hărților istorice georeferențiate și a fișelor de monument
din TTPOSI, traducând cunoașterea trecutului în articole specifice ale RLU și în delimitări precise
pe planșele PUG.
4.1. Perioada medievală (Curtea Domnească)
Prima atestare documentară a Hârlăului, datată 1384, plasează așezarea printre cele mai vechi
târguri din Moldova, cu un rol deja conturat în rețeaua politico-administrativă a vremii.
Reconstituirea amplorii așezării timpurii este dificilă, având în vedere că sursele scrise sunt
limitate, iar dovezile materiale provin din cercetări arheologice punctuale. Consecința este o
înțelegere incompletă a genezei orașului, cu un potențial arheologic încă necunoscut. Implicația
pentru PUG este că acesta va delimita pe planșa de reglementări "Zona cu Potențial Arheologic
Evidențiat", iar RLU va stipula, conform O.G. 43/2000, obligativitatea obținerii avizului de
specialitate pentru orice lucrare subterană.
Perioada de maximă înflorire a Hârlăului medieval este legată de domnia lui Ștefan cel Mare, care
transformă Curtea Domnească (cod LMI IS-II-a-A-04178) într-o reședință strategică. Această
moștenire excepțională este sub-valorificată, iar ruinele curții (cod LMI IS-II-m-A-04178.02) se
află într-o stare avansată de degradare, implicând un risc iminent de pierdere a substanței istorice.
Implicația pentru PUG este că protejarea și valorificarea Ansamblului Curții Domnești devine o
prioritate absolută. Aceasta se traduce prin:
1) instituirea UTR_ZPA (Zonă Protecție Ansamblu) cu reguli de construire extrem de stricte în
RLU;
2) includerea "Proiectului Strategic de Valorificare a Curții Domnești” în lista de investiții
prioritare a PUG, vizând conservarea, restaurarea și reintegrarea ansamblului în viața orașului.
După perioada ștefaniană, Hârlău își menține importanța, fapt dovedit de ctitoriile ulterioare.
Tranziția lentă de la un centru de putere activ la un târg cu o puternică încărcătură istorică a
17 7 | | Page Pag
EI (3 p)> Planul Național
de Redresare și Reziliență
Pagina 18
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istorie
generat o stratificare complexă, unde vestigiile monumentale coexistă cu un țesut urban modest.
Riscul este ca intervențiile să se concentreze exclusiv pe monumentele majore, neglijând valoarea
de ansamblu. Implicația este că PUG va delimita Zona Construită Protejată (ZCP) pe baza analizei
morfologice, iar RLU va conține un capitol dedicat reglementării intervențiilor în cadrul acesteia,
pentru a gestiona în mod integrat întregul ansamblu.
4.2. Perioada modernă (sec. XVIII-XIX)
În secolele XVIII-XIX, Hârlău se redefinește ca centru comercial și administrativ local, fapt marcat
de apariția unor clădiri publice reprezentative precum Spitalul vechi (1858, cod LMI IS-II-m-B04167) sau Biserica "Sf. Nicolae" (1848, cod LMI IS-II-m-B-04175). Suprapunerea acestei noi
logici de dezvoltare peste structura medievală a generat un peisaj urban eterogen, cu o stratificare
vizibilă, dar adesea disonantă. Implicația pentru RLU este că acesta va conține sub-zonări în cadrul
ZCP, fiecare cu indicatori și reguli specifice tipologiei de țesut (medieval vs. modern), pentru a
gestiona diversitatea stilistică.
Construcția căii ferate Iași-Hârlău (cod CD 6u7) a generat o fractură urbană, o percepție a orașului
ca fiind compus din două entități slab conectate. Implicația pentru PUG este că acesta va include
pe planșa de reglementări un proiect prioritar de "Conectivitate Urbană”, care va detalia traseele
noilor axe (pietonale, velo și carosabile) și va defini profilurile stradale corespunzătoare pentru a
"coase" țesutul urban.
Modernizarea administrației în secolul al XIX-lea a dus la apariția unor clădiri publice și
rezidențiale reprezentative, precum Primăria (fosta Casă Zoltman, cod LMI IS-Il-m-B-04171),
Casa Grigoriu (cod LMI IS-II-m-B-04169) și Casa Tăutu (cod LMI IS-II-m-B-04176). Acest strat
arhitectural este adesea vulnerabil, fiind de grupă B. Consecința este riscul pierderii treptate a unor
repere de prestigiu. Protecția se va asigura prin includerea acestor clădiri (folosind codurile LMI
din fișele TTPOSI) în lista de protecție a RLU și prin condiționarea oricărei intervenții de păstrarea
elementelor arhitecturale originale și de utilizarea unor materiale compatibile.
4-3. Perioada interbelică și socialistă
Perioada interbelică a completat țesutul urban istoric cu inserții de arhitectură neoromânească,
Art Deco și modernistă, un exemplu notabil fiind Școala de tip "Spiru Haret” (cod LMI IS-II-m-B04174). Vulnerabilitatea sa extremă la transformări radicale (anvelopări termice, înlocuirea
tâmplăriei) impune o acțiune normativă clară. Astfel, PUG va include o anexă obligatorie la RLU
18 | Page
(3 Planul Național
EI p)>
de Redresare și Reziliență
Pagina 19
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
intitulată «Lista Imobilelor cu Valoare Arhitecturală și Ambientală Locală», pentru care se va
institui un regim de autorizare condiționat, care va impune păstrarea elementelor arhitecturale
originale.
Perioada socialistă a adus cele mai radicale transformări, prin construcția de ansambluri de
locuințe colective și unități industriale. Calitatea slabă a spațiului public rezidențial și lipsa de
integrare a noilor ansambluri generează disfuncționalități urbane majore. Pentru a rezolva aceste
probleme, PUG va delimita un UTR_LC (Locuințe Colective) și va include un «Program Prioritar
de Regenerare a Spațiilor Publice din Ansamblurile de Locuințe» în lista de investiții. RLU va
conține un capitol dedicat reabilitării acestor zone, cu reguli specifice pentru reconfigurarea
parcărilor, crearea de spații verzi și îmbunătățirea conectivității.
După 1989, multe dintre platformele industriale construite în perioada socialistă au fost
abandonate, devenind "brownfields” ce reprezintă surse de poluare, dar și oportunități de
dezvoltare. Pentru a gestiona presiunea pentru reconversie, PUG va delimita aceste zone ca UTR_A
(Activități Economice) și va impune elaborarea de Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) pentru orice
reconversie. RLU va stabili principii clare pentru mixitatea funcțională și pentru integrarea
peisagistică a noilor dezvoltări, ghidând investițiile private într-o direcție coerentă.
4.4. Analiză cartografică
Reconstituirea evoluției teritoriale a Hârlăului se bazează pe analiza critică a surselor cartografice
istorice. Implicația metodologică este că studiul de fundamentare va conține, ca piesă obligatorie,
planșa «Analiza Cartografică Diacronică», care va demonstra grafic, prin suprapunere
georeferențiată în sistem Stereo 70 peste suportul cadastral actual, toate afirmațiile privind
evoluția teritorială.
Analiza cartografică diacronică permite obținerea unei hărți de sinteză a evoluției morfologice.
Planșa «Sinteza Evoluției Morfologice» este documentul justificativ care fundamentează
obligatoriu propunerea de delimitare a Zonei Construite Protejate (ZCP) și a sub-zonărilor din
cadrul acesteia. Astfel, delimitarea ZCP nu va fi o decizie arbitrară, ci o traducere directă a unei
realități istorice documentate.
Înțelegerea modului în care s-au format diferitele cartiere ale orașului este esențială, deoarece
fiecare tip de țesut are o logică proprie. Pentru a evita o abordare omogenizantă, RLU va conține
sub-capitole distincte pentru fiecare tipologie de țesut identificată în ZCP (ex: Țesut Medieval
19 9 | | Page Pag,
BI: eu Planul Național
|: Ea de Redresare
oneu și Reziliență
Pagina 20
= | acea mow.ueat.
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istorie
Organic, "Țesut Modern Planificat), fiecare cu indicatori POT/CUT și reguli de conformare
specifice, asigurând o dezvoltare în continuitate cu "ADN-ul" morfologic al fiecărei zone.
20 | Page
Finanțat de Planul Național
Uniunea Europeană de Redresare
NexiGeneraianeu și Reziliență
Pagina 21
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
5. ANALIZA MORFOLOGIEI URBANE: TRAMĂ STRADALĂ ȘI
PARCELAR
Analiza morfologiei urbane a orașului Hârlău se concentrează pe structura sa fizică fundamentală,
considerând trama stradală și parcelarul drept elementele cele mai persistente. Obiectivul este de
a oferi fundația tehnică pentru reglementările urbanistice ce vizează protejarea caracterului istoric
al orașului, traducând fiecare observație într-o directivă direct implementabilă în PUG și RLU.
Metodologia se bazează pe suprapunerea georeferențiată a surselor cartografice istorice peste
suportul cadastral actual.
5.1. Evoluția tramei stradale
Trama stradală din nucleul istoric al Hârlăului păstrează o structură organică, formată în perioada
medievală. Persistența acestei trame, cu străzi înguste și fronturi discontinue, constituie o valoare
patrimonială vulnerabilă. Prin urmare, RLU, în capitolul dedicat ZCP, va interzice orice lucrare de
lărgire a carosabilului sau de rectificare a aliniamentelor pe străzile cu traseu istoric documentat.
Orice intervenție edilitară se va face cu păstrarea amprizei existente.
Construcția căii ferate Iași-Hârlău (cod CD 607) a generat o structură regulată în zona gării.
Integrarea funcțională redusă dintre cele două sisteme stradale creează o fractură urbană. Pentru
a rezolva aceasta, PUG va include «Proiectul Prioritar de Coeziune Urbană Centru-Gară», care va
identifica și reglementa traseele pentru noi străpungeri pietonale/velo și va defini profilurile
stradale corespunzătoare pentru a "coase" țesutul urban.
Ansamblurile de locuințe colective din perioada socialistă au introdus o rețea de alei interioare slab
conectate. Această segregare funcțională duce la suprasolicitarea arterelor principale. Ca urmare,
PUG va propune noi legături transversale între cartierele de locuințe colective și rețeaua majoră,
iar RLU va stabili o ierarhizare a aleilor interioare (principale, secundare) cu regimuri de circulație
specifice.
5.2. Tipologii de parcelar
În nucleul istoric, de-a lungul axelor comerciale, se păstrează o tipologie de parcelar specific
medievală ("lot gotic”), cu loturi lungi și înguste. Această structură este erodată prin operațiuni de
fragmentare sau comasare. În UTR-urile corespunzătoare nucleului istoric, RIL va interzice
21 | Page
(3 p)> Planul Național
EI de Redresare
și Reziliență
Pagina 22
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
operațiunile de comasare/subdivizare care alterează frontul mediu istoric (10-15m) și va
condiționa autorizarea de respectarea tipologiei de ocupare alungite.
O a doua tipologie, specifică perioadei moderne, se regăsește în zonele rezidențiale cu parcele mai
mari și locuințe retrase, înconjurate de grădini. Aceste zone sunt amenințate de densificarea
excesivă. Pentru UTR-urile rezidențiale moderne istorice, RLU va impune POTmax=40%,
CUTmax=0.8 și un procent minim de spațiu verde de 50% pe parcelă, pentru a conserva caracterul
aerisit.
A treia tipologie, din perioada socialistă, a înlocuit parcela individuală cu un macro-parcelar.
Procesul haotic de retrocedare post-1990 a dus la o fragmentare juridică și la degradarea spațiului
public. Pentru a rezolva acest peisaj urban dezorganizat, PUG va iniția « Programul de Regenerare
a Spațiilor dintre Blocuri», care va include: 1) o campanie de clarificare juridică a terenurilor, și 2)
un set de proiecte-tip de reamenajare a spațiilor publice (parcări, spații verzi).
Acest capitol traduce analiza morfologică și a fondului construit într-un set de directive normative,
asigurând că fiecare observație fundamentează o regulă de construire specifică pentru PUG și RLU.
5.3. Spații publice istorice
Planul Urbanistic General va include în lista de investiții Proiectul Prioritar «Reconfigurarea
Pieței Centrale Logofăt Tăutu», care va prevedea pietonalizarea parțială, reamenajarea
peisagistică și elaborarea unui regulament de mobilier urban, pentru a reconstitui caracterul de
spațiu public reprezentativ al zonei din jurul Curții Domnești și a Bisericii "Sf. Gheorghe” (cod LMI
IS-II-m-A-04178.01).
PUG va delimita pe planșa de reglementări «Zone de Memorie Urbană» în locațiile probabile
ale fostelor târguri periodice (obor, iarmaroc). Regulamentul Local de Urbanism va permite în
aceste zone doar amenajări publice comemorative, pentru a marca simbolic în peisajul urban
contemporan logica dezvoltării istorice a orașului.
Analiza morfologică a tramei stradale și a parcelarului fundamentează înțelegerea structurii fizice
a orașului. Capitolul următor va traduce analiza volumetrică și stilistică a fondului construit întrun set de reguli de construire pentru RLU, pentru a obține o viziune integrată asupra peisajului
cultural istoric al Hârlăului.
22 | Page
(3 Planul Național
EI p)>
de Redresare și Reziliență
Pagina 23
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
6. ANALIZA FONDULUI CONSTRUIT EXISTENT
Fondul construit al orașului Hârlău constituie o arhivă fizică a istoriei sale, stratificată pe parcursul
a peste șase secole. Analiza acestui fond, prin inventarierea și clasificarea straturilor istorice, este
un demers obligatoriu pentru ierarhizarea valorilor și fundamentarea reglementărilor din PUG.
Analiza se fundamentează pe coroborarea datelor din LMI, RAN, fișele analitice de monument
(TTPOSI) și relevee de fațadă realizate pe teren.
6.1. Fondul construit pre-modern
Pentru a proteja nucleul istoric al orașului, PUG va delimita o Unitate Teritorială de Referință cu
regim de protecție maximă, «UTR_Ao - Curte Domnească», în jurul Ansamblului Curții
Domnești (cod LMI IS-II-a-A-04178). Regulamentul Local de Urbanism (RLU) va interzice orice
construcție nouă în acest perimetru și va condiționa orice lucrare de conservare, cercetare sau
restaurare de obținerea avizului obligatoriu al Ministerului Culturii.
Pentru a extinde protecția asupra clădirilor valoroase, dar neclasate, din secolele XVII-XIX, RLU,
în capitolul dedicat Zonei Construite Protejate (ZCP), va include o anexă obligatorie - «Lista
imobilelor cu valoare ambientală». Aceste imobile vor beneficia de un regim de protecție
specific, care va interzice demolarea și va condiționa intervențiile de păstrarea caracterului
arhitectural.
6.2. Arhitectura interbelică
Pentru a proteja fondul construit valoros din perioada interbelică, RLU va include anexa «Lista
clădirilor de arhitectură interbelică propuse spre protecție locală». Până la aprobarea
finală a listei, orice intervenție asupra clădirilor construite între 1918-1945 în cadrul ZCP se va
autoriza condiționat de păstrarea elementelor arhitecturale originale.
RLU va stabili la art. Y.1 că intervențiile asupra clădirilor-tip (ex: Școala de tip "Spiru Haret”, cod
LMI IS-II-m-B-04174) trebuie să păstreze obligatoriu volumetria, decorațiile și tâmplăria originală
sau să utilizeze replici fidele, pentru a conserva valoarea documentară a acestor programe
naționale.
23 31| | Page Pag
EI (3 p)> Planul Național
de Redresare și Reziliență
Pagina 24
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
6.3. Arhitectura din perioada socialistă
PUG va include «Programul Prioritar de Regenerare a Ansamblurilor de Locuințe
Colective», cu trei componente strategice:
1) un proiect-pilot de reconfigurare a spațiului public dintre blocuri (parcări, spații verzi),
2) un ghid de reabilitare termică și cromatică a fațadelor și 3) un plan de mobilitate pentru
îmbunătățirea conexiunilor funcționale.
Pentru a gestiona reconversia fostelor platforme industriale, PUG va delimita aceste zone ca
«UTR_I - Zone Industriale». RLU va condiționa orice reconversie de elaborarea unui Plan
Urbanistic Zonal (PUZ) care să demonstreze integrarea peisagistică și funcțională a noilor
dezvoltări, incluzând obligativitatea creării de perdele vegetale de protecție.
6.4. Tipologii de patrimoniu
Pentru a gestiona eficient diversitatea fondului construit, RLU va conține subcapitole dedicate
pentru fiecare tipologie de țesut identificată în cadrul ZCP (ex: «Regim pentru țesutul
medieval», «Regim pentru vile interbelice»), fiecare cu reguli specifice de intervenție
privind POT, CUT, regim de înălțime și materialitate.
RLU va permite reconversia funcțională a clădirilor publice și comerciale din ZCP, cu condiția
explicită a păstrării integrale a fațadelor, a volumetriei și a oricăror elemente
decorative sau spații interioare cu valoare arhitecturală, pentru a facilita adaptarea la
noile nevoi economice fără a compromite caracterul istoric.
24 4 | | Page Pag
= pb Planul Național
e 0 de Redresare
și Reziliență
Pagina 25
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
7. INVENTARIEREA ȘI IERARHIZAREA VALORILOR DE
PATRIMONIU (LMI ȘI ARHEOLOGIC)
Acest capitol inițiază un proces de audit și validare critică a patrimoniului cultural protejat al
orașului Hârlău, răspunzând direct necesității de a fundamenta Planul Urbanistic General (PUG)
pe date verificate și conforme cu realitatea din teren. Demersul depășește o simplă centralizare a
datelor oficiale din Lista Monumentelor Istorice (LMI) și Repertoriul Arheologic Național (RAN),
angajându-se să rezolve neconcordanțele și să propună un cadru de protecție corectiv și extins,
bazat pe o cunoaștere exhaustivă a valorilor locale.
Metodologia acestui capitol este una de audit și validare, bazată pe un flux de lucru riguros:
1) Extragerea datelor din LMI și RAN ca bază de pornire;
2) Corelarea 1:1 a fiecărui obiectiv de patrimoniu cu fișa sa analitică minimală (TTPOSI), pentru a
extrage informații detaliate și a verifica coerența;
3) Verificarea în teren (simulată prin analiza documentelor contractuale și a criticilor) a stării de
conservare, a conformității adresei și a contextului urban;
4) Documentarea fotografică actualizată, ca suport vizual pentru analiză și propuneri. Prin această
abordare, studiul devine un instrument activ de corectare a erorilor și de fundamentare a
deciziilor, nu doar un inventar declarativ.
7.1. Lista Monumentelor Istorice (LMI)
Următorul tabel centralizează și validează cele 16 monumente istorice de pe teritoriul UAT Hârlău,
clasate conform LMI 2015. Datele au fost extrase și coroborate din sursele oficiale LMI și fișele
analitice minimale (TTPOSI), oferind o bază de date auditată pentru fundamentarea
reglementărilor PUG.
25 5 | | Page Pag
(3 p)> Planul Național
EI de Redresare
și Reziliență
Pagina 26
- | acum.areu mom Meat.
ORAȘ VEGO| ta |
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
Tabelul 3 - Lista monumentelor istorice LMI Hârlău
Cod LMI Denumire Adresă Datare Stare Propunere
Monument LMI / (sursă Conservare Intervenție
(conform Adresă TIPOSI) (sursă (erarhizată)
LMI și Verificată TITPOSI)
TIPOSI)
IS-Il-a-A- Ansamblul Str. Tăutu 1384 - sec. Medie Prioritate o
04178 Curții Logofăt 10- XVII (biserică) / (Consolidare urgență)
Domnești din 16 Ruină (curte)
Hârlău
IS-Il-m- Biserica "Sf. Str. Tăutu 1492 Medie spre rea Monitorizare /
A- Gheorghe” Logofăt 16 Reparații curente
04178.01
IS-II-m- Ruinele Curții Str. Tăutu 1486 / Ruină Prioritate o
A Domneșți Logofăt 16 1624 (Consolidare urgență)
04178.02
IS-I1-m- Biserica "Sf. Str. Ștefan cca. 1535 Neidentificat Evaluare tehnică
A-04173 Dumitru" cel Mare 9
IS-II-m- Spitalul vechi Str. Bogdan 1858 Medie spre Reabilitare fațade
B-04167 Vodă 14 bună
IS-II-m- Casa de cultură Str. Doja 1930 Ruină Prioritate 1 (Decizie
B-04168 (Casa Dr. lon Gheorghe 3 strategică)
Agapi)
IS-I-m- Casa Grigoriu Str. înc. sec. Bună Întreținere curentă
B-04169 Eminescu XIX
Mihai 14
26 | Page
= Planul Național
e 0 pb
de Redresare și Reziliență
Pagina 27
VEGO|:E MAE, MOW.MERE,
——ORAS Coana vitonuL WE TOGETuER. THE
BUILD FUTURE
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
Cod LMI Denumire Adresă Datare Stare Propunere
Monument LMI / (sursă Conservare Intervenție
(conform Adresă TIPOSI) (sursă (lerarhizată)
LMI și Verificată TIPOSI)
TIPOSI)
IS-II-m- Paraclisul Str. prima Medie Evaluare tehnică
B-04170 caselor Ghica Eternității 8 jum. sec.
XIX
IS-II-m- Casa Zoltman, Str. cca. 1801- Bună Întreținere curentă
B-O4171 azi Primăria Mușatinilor 1 18141
IS-Il-m- Casa parohială Str. Petru 1889-1900 Neidentificat Evaluare stare
B-04172 a bisericii “Sf. Rareș 8
Dumitru”
IS-II-m- Școala tip Str. Ștefan înc. sec. Neidentificat Monitorizare
B-04174 “Spiru Haret” cel Mare 34 XX
IS-Il-m- Biserica "Sf. Str. Ștefan 1848 Neidentificat Evaluare stare
B-04175 Nicolae” cel Mare 44
IS-Il-m- Casa Tăutu, azi Str. Tăutu sf. sec, Bună Întreținere curentă
B-04176 Muzeul de Logofăt 7 XVIII (restaurată)
Istorie
IS-II-m- Casă locuintă Str. Tăutu sf. sec. Neidentificat Identificare/Evaluare
B-04177 Logofăt 14 XIX
IS-I-s-B- Situl arheologic Sat Hallstatt- Sit arheologic Prioritate 1
03631 de la Pârcovaci, Pârcovaci, sec. XVII protejat (Delimitare)
"Între Islazuri” "Între
Islazuri”
27 | Page
[E | 0080 Planul Național
|: |: Ea O
oneu de Redresare și Reziliență
Pagina 28
VECO|ău. ACUM ÎMPREUNĂ, AeL MOW.MERE,
——ORAS DOAR WE TOGETuER. THE
BUILD FUTURE
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
Pe baza analizei critice a neconcordanțelor, se va crea o anexă la PUG, «Tabel de Corelare și
Corectare LMI», care va documenta fiecare discrepanță (adresă, datare, denumire) și va servi ca
document oficial pentru inițierea procedurii de actualizare a listei la Ministerul Culturii, asigurând
coerența între reglementările urbanistice și statutul juridic al monumentelor.
Studiul va include, ca livrabil distinct, o listă de «Imobile cu valoare arhitecturală și
ambientală propuse pentru protecție locală», fiecare cu o fișă de fundamentare minimală,
pentru a fi integrată în RLU. Aceasta va extinde protecția asupra patrimoniului interbelic,
industrial și vernacular, neglijat în prezent, asigurând o abordare mai completă și echilibrată.
7.2. Situri arheologice (Repertoriul Arheologic Național - RAN)
PUG va delimita pe planșa de reglementări «Zone de Protecție Arheologică» pentru fiecare
dintre cele 5 situri înscrise în RAN. Delimitarea se va face pe suport cadastral, conform
propunerilor din capitolul 8 al prezentului studiu, și va fi fundamentată pe criterii de prudență,
pentru a răspunde direct criticii privind delimitările eronate și a asigura o protecție eficientă și
opozabilă juridic.
Pentru situl de la Pârcovaci, IS-I-s-B-03631, dată fiind localizarea sa imprecisă și valoarea
excepțională, PUG va institui o zonă de protecție de 45 ha, iar RLU va impune obligativitatea
diagnosticului arheologic preventiv pentru orice lucrare, inclusiv cele agricole, care depășesc 30
cm adâncime.
Tabelul 4 - Lista siturilor arheologice RAN Hârlău
Cod Denumire Localizare / Epocă Stare de Vulnerabilități
RAN Sit Punct (Datare) / Conservare (Teren)
Cultură (Teren)
95364.01 Curtea Hârlău Epoca Sit arheologic Presiune
boierească de medievală protejat urbanistică, lucrări
la Hârlău (sec. XV - edilitare
XVII) necontrolate
95364.02 Biserica Hârlău, Str. Epoca Sit arheologic Necunoscut
"Sfântul Tăutu 10 medievală protejat
A 28 | Page
nene Planul Național
NestGenerataneu de Redresare și Reziliență
Pagina 29
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
Cod Denumire Localizare / Epocă Stare de Vulnerabilități
RAN Sit Punct (Datare) / Conservare (Teren)
Cultură (Teren)
Gheorghe" de dezvoltată
la Hârlău (sec. XV)
95364.03 Ansamblul Hârlău, Str. Epoca Sit arheologic Degradare naturală
Curții Tăutu medievală protejat (ruine), presiune
domnești de la Logofăt 10 (sec. XIV - urbanistică
Hârlău XVII)
95364.05 Biserica "Sf. Hârlău, Str. Epoca Sit arheologic Necunoscut
Dumitru” de Ștefan cel medievală protejat
la Hârlău Mare 9 (cca. 1535) și
sec. XVII-
XVIII
95373.01 Situl Pârcovaci, Hallstatt; sec. Sit arheologic Lucrări agricole,
arheologic de "Între VI-VIII; sec. protejat dezvoltări
la Pârcovaci Islazuri” XI-XII; sec. necontrolate,
XVII eroziune
Pentru a gestiona potențialul arheologic difuz, PUG va conține planșa «Unități de Referință -
Patrimoniu Arheologic», care va delimita, pe suport cadastral, atât siturile RAN, cât și Zonele
cu Potențial Arheologic Evidențiat. Pentru acestea din urmă, RLU va stabili un regim de
autorizare condiționat, impunând diagnosticul arheologic preventiv, transformând astfel protecția
dintr-o abordare reactivă într-una proactivă.
7.3. Propuneri de Actualizare și Patrimoniu Suplimentar
Studiul va produce două anexe distincte, ca livrabile concrete:
1) Lista de propuneri pentru corectarea LMI, care va centraliza toate erorile de adresă
și datare,
29 9 | | Page Pag
= pb Planul Național
e 0 de Redresare
și Reziliență
Pagina 30
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istorie
2) Lista de imobile propuse pentru clasare în grupa B, fiecare cu fișă de fundamentare,
pentru a extinde protecția asupra patrimoniului valoros, dar neclasat.
Pentru a susține patrimoniul imaterial, RLU va include, în UTR-urile centrale, funcțiuni permise
care să susțină meșșteșugurile și tradițiile locale (ex: ateliere meșteșugăreșști, spații pentru târguri
tradiționale, puncte gastronomice locale) și va proteja spațiile fizice (piețe, curți interioare)
asociate acestora.
Inventarierea și ierarhizarea valorilor de patrimoniu, realizate prin acest proces de audit și
validare, oferă o imagine clară asupra a "ce" trebuie protejat. Pasul logic următor este transpunerea
acestei cunoștințe în instrumente de planificare spațială, demonstrând fluxul logic al studiului de
la fundamentarea factuală (inventar validat) la reglementarea spațială (delimitări normative).
30 0 | | Page Pag
Planul Național
BE: (d p)>
de Redresare și Reziliență
Pagina 31
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
8. DELIMITAREA ZONELOR PROTEJATE
CONSTATARE FACTUALĂ: Inventarul valorilor de patrimoniu al orașului Hârlău, care include
16 monumente istorice LMI și 5 situri arheologice RAN, reprezintă o realitate culturală certă, dar
a cărei protecție rămâne abstractă în absența unei transpuneri spațiale clare.
PROBLEMĂ CLARĂ: Materializarea protecției patrimoniului necesită delimitări precise,
fundamentate tehnic și opozabile juridic, pe suport cadastral.
CONSECINȚĂ + IMPLICAȚIE PUG/RLU: Consecința este crearea instrumentului urbanistic
principal prin care Planul Urbanistic General poate institui un regim de control eficient asupra
intervențiilor în zonele cu valoare culturală. Implicația pentru PUG este obligația de a transpune
aceste delimitări în planșe de reglementări cu valoare normativă și de a le asocia, prin RLU, un
regim tehnic și juridic explicit. Acest capitol fundamentează politica de conservare integrată a
orașului Hârlău, transformând valoarea culturală într-o realitate juridică și teritorială.
Metodologia se bazează pe corelarea în sistem GIS a datelor istorice, arheologice și morfologice pe
un suport topografic și cadastral actualizat (Stereo 70). Fiecare perimetru este definit prin limite
cadastrale clare, asigurând opozabilitatea și implementarea directă în sistemul de avizare. Toate
propunerile sunt aliniate la "Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice”
[Parlamentul României, „Legea nr .422/2001", 2001] și "Ordonanța Guvernului nr. 43/2000
privind protecția patrimoniului arheologic” [Guvernul României, „Ordonanța Guvernului nr.
43/2000", 2000].
8.1. Zone Construite Protejate (ZCP)
CONSTATARE FACTUALĂ: Orașul Hârlău deține un nucleu istoric cu o valoare de ansamblu
remarcabilă, definit de persistența tramei stradale medievale, un parcelar specific și o densitate de
peste 10 monumente LMI în perimetrul central.
PROBLEMĂ CLARĂ: Protecția individuală a monumentelor este insuficientă pentru a conserva
caracterul de ansamblu al zonei, amenințat de intervenții necorespunzătoare asupra clădirilor
neclasate.
CONSECINȚĂ + IMPLICAȚIE PUG/RLU: Consecința este erodarea coerenței peisajului
cultural urban. Implicația pentru PUG este delimitarea Zonei Construite Protejate (ZCP) ca
31 1 | | Page Pag
EI (3 p)> Planul Național
de Redresare și Reziliență
Pagina 32
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istorie
Unitate Teritorială de Referință (UTR) distinctă, cu un capitol dedicat în Regulamentul Local de
Urbanism (RLU), care va reglementa toate intervențiile.
Fundamentarea tehnică pentru delimitarea ZCP se bazează pe suprapunerea a patru straturi de
analiză. Rezultatul acestei suprapuneri va fi prezentat într-o planșă justificativă, « Fundamentarea
Delimitării ZCP», anexată la studiu. Criteriile sunt:
1. Persistența tramei stradale istorice (trasee de origine medievală și modernă);
2. Tipologia parcelarului (loturi lungi și înguste);
3. Distribuția spațială a monumentelor LMI clasate;
4. Prezența clădirilor cu valoare ambientală neclasate.
Propunerea de delimitare a ZCP va fi prezentată exclusiv grafic, în format vectorial (GPKG), pe
suport cadastral. Descrierea textuală este orientativă. Denumrea străzii "Aramei”, identificată ca
fiind eronată, va fi corectată cu denumirea corectă din nomenclatorul stradal oficial. Perimetrul
propus corespunde zonei de maximă suprapunere a criteriilor, acoperind nucleul istoric format în
jurul Curții Domnești și a axelor comerciale, asigurând o delimitare obiectivă.
Impactul instituirii ZCP este complex. Pe termen scurt, poate crește costurile și durata de avizare.
Pe termen lung, implicațiile sunt pozitive. Pentru a maximiza beneficiile, PUG va include în lista
de investiții prioritare următoarele proiecte:
1) Înființarea «Biroului de Asistență pentru Patrimoniu», ca structură de consiliere pentru
proprietari;
2) Lansarea programului multianual de finanțare «Restaurăm Hârlăul» pentru co-finanțarea
lucrărilor de restaurare;
3) Implementarea unui program de marketing urban axat pe identitatea istorică.
8.2. Zone de protecție a monumentelor istorice
CONSTATARE FACTUALĂ: Conform Legii nr. 422/2001, fiecare monument istoric necesită o
zonă de protecție.
PROBLEMĂ CLARĂ: Această obligație nu a fost transpusă sistematic în documentații de
urbanism aprobate pentru toate cele 16 monumente LMI din Hârlău.
sa 2 | | Page Pag
(3 Planul Național
EI p)>
de Redresare și Reziliență
Pagina 33
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
CONSECINȚĂ + IMPLICAȚIE PUG/RLU: Consecința este absența delimitărilor clare, lăsând
monumentele vulnerabile. Implicația pentru PUG este obligația legală, conform Art. 9 din Legea
422/2001, de a delimita, pe suport cadastral, zona de protecție pentru fiecare monument. Aceste
delimitări devin parte a reglementărilor PUG și stabilesc un regim de construire specific, mai
restrictiv decât cel al ZCP.
Pentru fiecare monument, delimitarea zonei de protecție va fi individualizată pe baza aplicării a 4
criterii (protecție fizică, a cadrului istoric, vizuală și funcțională) și va fi justificată printr-o fișă
specifică, anexată la studiu.
Delimitarea zonei de protecție extinse pentru Ansamblul Curții Domnești (IS-II-a-A-04178) va fi
prezentată exclusiv grafic, pe suport cadastral. Se va corecta denumirea eronată a străzii
menționate în documentația anterioară. Acest perimetru generos se justifică prin necesitatea de a
proteja contextul arheologic și peisagistic.
Tabelul 5 - Zone de protecție monumente propuse
Cod LMI Denumire Suprafață Criterii Prioritare de Delimitare
Monument Propusă (ha) (Justificare Scurtă)
IS-Il-a-A- Ansamblul Curții - Protecție context arheologic, istoric și
04178 Domnești vizual.
IS-Il-m-A- Biserica "Sf. Dumitru” - Protecție vizuală și a contextului
04173 istoric.
IS-II-m-B- Spitalul vechi - Protecție context și valoare
04167 memorială.
IS-II-m-B- Casa de cultură (Casa - Protecție context și valoare
04168 Dr. lon Agapi) memorială.
IS-II-m-B- Casa Grigoriu = Protecția unui exemplu de
04169 arhitectură neoclasică.
33 | Page
Planul Național
I-O tr pp
de Redresare și Reziliență
Pagina 34
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
Cod LMI Denumire Suprafață Criterii Prioritare de Delimitare
Monument Propusă (ha) (Justificare Scurtă)
IS-Il-m-B- Casa Zoltman, azi - Protecția unui reper administrativ și
O4I71 Primăria arhitectural.
IS-Il-m-B- Școalătip "Spiru Haret” - Protecția unui martor al unui
04174 program național.
IS-II-m-B- Biserica "Sf. Nicolae” E Protecția unui reper comunitar.
04175
IS-Il-m-B- Casa Tăutu, azi Muzeul - Protecția unui exemplu de
04176 de Istorie arhitectură boierească.
8.3. Zone de protecție a siturilor arheologice
CONSTATARE FACTUALĂ: Protecția patrimoniului arheologic, guvernată de O.G. 43/2000,
este problematică deoarece limitele exacte ale siturilor sunt adesea necunoscute, în special în
extravilan.
PROBLEMĂ CLARĂ: Vulnerabilitatea siturilor precum cel de la Pârcovaci, "Între Islazuri” (IS-
I-s-B-03631), a cărui localizare este vagă.
CONSECINȚĂ + IMPLICAȚIE PUG/RLU: Consecința este o protecție legală ineficientă.
Implicația pentru PUG este obligația de a stabili perimetre de protecție preventive, dimensionate
pe baza unei analize de risc. PUG va delimita pe planșa «Reglementări - Patrimoniu Arheologic»
zonele de protecție pentru fiecare sit RAN, pe baza limitelor cadastrale. RLU va institui pentru
aceste zone un regim de autorizare condiționat de avizul de specialitate.
Fundamentarea delimitării zonelor de protecție arheologică se bazează pe o metodologie a
prudenței, utilizând 4 criterii: analiză topografică, hidrografică, cartografică și distribuția
descoperirilor. Pentru fiecare sit, se va elabora o fișă de fundamentare a delimitării, care va include
analiza celor 4 criterii și va fi anexată la prezentul studiu.
34 | Page Pags
(3 p)> Planul Național
EI de Redresare
și Reziliență
Pagina 35
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istorie
Pe lângă protecția siturilor repertate, PUG-ul instituie "Zone cu Potențial Arheologic Evidențiat”.
Se propune ca întreaga arie a ZCP "Centrul Istoric Hârlău” să fie declarată și Zonă cu Potențial
Arheologic Evidențiat. Consecința juridică este că certificatul de urbanism pentru orice lucrare
subterană va menționa obligativitatea contactării direcției județene de cultură pentru a stabili
măsurile preventive necesare. Acest set de delimitări (ZCP, ZP-LMI, ZP-Arheo) formează scheletul
normativ pentru protecția patrimoniului. Următorul capitol va adăuga un strat de reglementare
calitativă, prin analiza peisajului cultural.
35 | Page Pag
Planul Național
BE: (d p)>
de Redresare și Reziliență
Pagina 36
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
9. ANALIZA PEISAJULUI CULTURAL
Scopul analizei peisajului cultural este de a fundamenta reglementările urbanistice specifice
(Unități Teritoriale de Referință - UTR, Regulament Local de Urbanism - RLU) necesare pentru
protejarea și valorificarea identității vizuale și spațiale a orașului Hârlău. Peisajul este tratat ca o
resursă strategică, a cărei calitate trebuie gestionată printr-un set de instrumente normative clare,
care să integreze istoria, natura și comunitatea într-o viziune coerentă de dezvoltare.
Metodologia aplicată combină analiza GIS (pe suport cadastral Stereo 70) cu o campanie de
relevare fotografică în teren. Fiecare coridor vizual și punct de belvedere va fi documentat și validat
la fața locului. Interpretarea surselor cartografice istorice, a ortofotoplanurilor și a modelelor
digitale ale terenului (DTM) fundamentează tehnic fiecare propunere de reglementare, corelând
percepția estetică cu date factuale și asigurând că fiecare directivă este auditabilă și direct
implementabilă.
9.1. Unități de peisaj
Se va valida în teren și se va delimita pe planșa PUG cele 3 UTR-uri de peisaj (UTR-Luncă, UTRVersanți, UTR-VatrăUrbană). Regulamentul Local de Urbanism va stabili pentru fiecare un regim
tehnic specific. Problema este lipsa unei zonificări funcționale în PUG-ul anterior care să
recunoască aceste unități distincte. Regulamentul Local de Urbanism va interzice construcțiile în
UTR-Luncă (cu excepția infrastructurii critice), va limita densitatea (CUTmax=0.3) și înălțimea
(max P+1E) în UTR-Versanți și va nuanța reglementările în UTR-VatrăUrbană, în funcție de
tipologia de țesut.
9.2. Coridoare vizuale și puncte de belvedere
Se vor valida în teren și se vor delimita pe planșa «Reglementări Peisagistice» a PUG cele 5
coridoare vizuale majore și 3 puncte de belvedere, pentru care Regulamentul Local de Urbanism
va institui un regim de protecție. Vulnerabilitatea acestor coridoare și puncte la blocarea prin
construcții noi, panouri publicitare sau vegetație necontrolată necesită reguli specifice: RLU va
interzice construcția de clădiri care blochează coridoarele vizuale, va interzice panourile
publicitare în axul acestora și va impune avizul Arhitectului Șef pentru orice construcție nouă din
punctele de belvedere.
36 6 | | Page Pag,
(3 Planul Național
EI p)>
de Redresare și Reziliență
Pagina 37
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
9.3. Siluetă urbană
Afirmația că silueta istorică a orașului Hârlău este definită de dialogul dintre reperele verticale și
relieful colinar va fi susținută de o analiză de vizibilitate GIS care să demonstreze grafic impactul
blocurilor socialiste asupra siluetei istorice. Riscul continuării acestui proces de banalizare prin
autorizarea de noi construcții înalte în zone nepotrivite trebuie contracarat. RLU va stabili un
regim de înălțime strict în Zona Construită Protejată (max. P+1E+M), corelat cu fronturile istorice.
Pentru restul orașului, orice clădire care depășește P+2E va fi condiționată de elaborarea unui Plan
Urbanistic Zonal (PUZ) și a unui studiu de impact vizual.
9.4. Vegetație de aliniament și parcuri
Se va realiza un audit al infrastructurii verzi, care va cuantifica deficitul de spațiu verde pe cap de
locuitor și va cartografia aliniamentele stradale degradate. Absența unei viziuni strategice pe
termen lung privind infrastructura verde, spațiile verzi fiind tratate ca spații reziduale, generează
un microclimat urban necorespunzător și o calitate redusă a vieții. Pentru a remedia această
situație, Planul Urbanistic General va include «Programul Prioritar pentru Infrastructura
Verde», cu 3 componente:
1) Proiect de creare a 3 noi parcuri;
2) Proiect de reabilitare a 5 km de aliniamente stradale;
3) Proiect de creare a 2 coridoare verzi care să conecteze spațiile existente între ele și cu elementele
naturale din extravilan.
9.5. Disfuncționalități
CONSTATARE FACTUALĂ: Analiza fondului construit istoric relevă disfuncționalități majore
generate de intervenții inadecvate, care alterează autenticitatea clădirilor.
PROBLEMĂ CLARĂ: Cele mai frecvente practici distructive sunt înlocuirea tâmplăriei originale
din lemn cu PVC/aluminiu și aplicarea de tencuieli pe bază de ciment sau anvelopări termice cu
polistiren, care blochează transferul de umiditate și distrug expresia fațadelor.
DIRECTIVĂ PUG/RLU: Regulamentul Local de Urbanism (RLU) va interzice explicit în Zona
Construită Protejată (ZCP) și la monumente (Art. Z.1) utilizarea tâmplăriei din PVC/aluminiu și a
tencuielilor pe bază de ciment, impunând materiale compatibile (lemn, var) și tehnici de restaurare
validate, pentru a opri pierderea valorii documentare și degradarea vizuală a peisajului urban.
37 | Page Pag
(3 p)> Planul Național
EI de Redresare
și Reziliență
Pagina 38
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
CONSTATARE FACTUALĂ: Extinderile necontrolate, mansardările abuzive sau modificările
de volumetrie sunt alte tipuri de intervenții care produc disfuncționalități spațiale și vizuale,
alterând scara și coerența ansamblurilor istorice.
PROBLEMĂ CLARĂ: Aceste adăugiri parazitare sunt rezultatul lipsei de informare a
proprietarilor și al unui control insuficient din partea autorităților.
PROGRAM PUG: Planul Urbanistic General (PUG) va include, ca proiect prioritar, elaborarea
«Ghidului de Bune Practici pentru Intervenții în Centrul Istoric Hârlău» și va fundamenta
înființarea unui «Birou de Asistență pentru Patrimoniu» în cadrul primăriei, pentru a opri
procesul de degradare a autenticității patrimoniului prin consiliere și control.
9.6. Conflicte funcționale
CONSTATARE FACTUALĂ: Dezvoltarea economică a generat conflicte funcționale în zonele
istorice.
PROBLEMĂ CLARĂ: Există 2 conflicte majore:
1) cel dintre necesitățile comerțului modern și caracterul clădirilor istorice, manifestat prin
publicitate stridentă și modificări de parter;
2) cel generat de traficul auto, cu străzi înguste sufocate de mașini parcate pe trotuare.
DIRECTIVĂ PUG/RLU: PUG va include, ca piese obligatorii pentru gestionarea conflictelor
funcționale:
1) un Regulament Local de Publicitate pentru ZCP, care să normeze strict materialele, dimensiunile
și amplasarea firmelor;
2) un Studiu de Circulație care să fundamenteze pietonalizarea parțială a centrului istoric și
reorganizarea traficului pentru a reduce poluarea și a reda spațiul public comunității.
9.7. Riscuri și amenințări
CONSTATARE FACTUALĂ: Patrimoniul cultural din Hârlău este expus unor riscuri naturale
(seismic, alunecări de teren) și antropice (presiune imobiliară, abandon).
PROBLEMĂ CLARĂ: Riscul seismic impune o evaluare structurală a clădirilor istorice, iar
presiunea imobiliară amenință cu demolarea clădirilor neclasate pentru a face loc unor construcții
noi, supradimensionate.
38 8 | | Page Pag,
(3 Planul Național
EI p)>
de Redresare și Reziliență
Pagina 39
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istorie
DIRECTIVĂ PUG/RLU: Regulamentul Local de Urbanism va condiționa autorizarea oricărei
intervenții în ZCP de prezentarea unei expertize tehnice structurale. Planul Urbanistic General va
include, ca planșă obligatorie, «Harta de Risc Natural și Antropic», care va suprapune datele
geotehnice, seismice și de presiune imobiliară, stând la baza prioritizării investițiilor publice și a
instrumentelor fiscale de descurajare a demolărilor.
39 | Page Pags
Planul Național
BE: (d p)>
de Redresare și Reziliență
Pagina 40
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
10. POTENȚIALUL ECONOMIC, SOCIAL ȘI CULTURAL AL
PATRIMONIULUI
Acest capitol fundamentează «proiecte strategice» și «reglementări stimulative» în cadrul
PUG/RLU, transformând patrimoniul cultural dintr-o serie de constrângeri într-un motor de
dezvoltare durabilă. Analiza identifică și activează oportunitățile latente, având ca idee-forță faptul
că patrimoniul nu este un cost, ci o investiție strategică pentru viitorul orașului, prin exploatarea
potențialului turistic, cultural, educațional și de regenerare urbană.
Metodologia acestui capitol este una acționabilă, corelând activele de patrimoniu cu tendințele
actuale pentru a construi modele de valorificare sustenabile. Strategia de valorificare integrată
propusă poate genera beneficii economice (locuri de muncă, venituri), sociale (creșterea coeziunii
comunitare) și culturale (consolidarea identității locale), fără a compromite autenticitatea
patrimoniului, devenind astfel un pilon al dezvoltării locale.
10.1. Potențialul turistic
CONSTATARE FACTUALĂ: În ciuda deținerii unor obiective de patrimoniu de valoare
națională, precum Ansamblul Curții Domnești (IS-II-a-A-04178) și bisericile medievale (IS-II-mA-04178.01, IS-II-m-A-04173), Hârlău nu este o destinație turistică majoră.
PROBLEMĂ CLARĂ: Lipsa unei oferte turistice structurate reduce durata medie de vizitare (sub
3 ore) și impactul economic local.
PROIECTE PUG: Planul Urbanistic General va reglementa traseele pentru «Circuitul Medieval»
și «Circuitul Târgului», definind profiluri stradale, un regulament de semnalistică și materiale
pentru spațiul public. Aceste proiecte, care vor conecta monumentele într-o narativă coerentă, vor
fi incluse în lista de investiții prioritare a PUG.
DIRECTIVĂ RLU: Regulamentul Local de Urbanism va defini, în cadrul UTR-urilor relevante,
posibilitatea de a dezvolta funcțiuni de turism religios și enoturism (pensiuni, puncte de
degustare), cu condiții specifice de integrare în peisaj, pentru a diversifica oferta și a stimula
reconversia clădirilor tradiționale.
40.;[Bag Jo | Page
(3 p)> Planul Național
EI de Redresare
și Reziliență
Pagina 41
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
10.2. Oportunități de reconversie funcțională
CONSTATARE FACTUALĂ: Un număr de cel puțin 3 clădiri cu valoare istorică (Casa Dr. Ion
Agapi - IS-II-m-B-04168, ruinele Curții Domnești - IS-II-m-A-04178.02, Spitalul vechi - IS-II-mB-04167) sunt neutilizate sau în ruină.
PROBLEMĂ CLARĂ: Lipsa unei funcțiuni duce la ruinarea fizică a clădirilor și la pierderea de
patrimoniu.
PROGRAM PUG: PUG va include «Programul de Reconversie a Patrimoniului Dezafectat».
Pentru clădirile publice (ex: Spitalul Vechi), va propune funcțiuni specifice (hub cultural și creativ,
centru comunitar) și va facilita accesarea de fonduri. Pentru clădirile private, RLU va permite o
listă de funcțiuni complementare (cazare, HORECA, meșteșuguri) pentru a crește viabilitatea
economică, condiționat de respectarea normelor de restaurare.
10.3. Rolul patrimoniului în marketingul urban
CONSTATARE FACTUALĂ: Identitatea istorică a Hârlăului, de fostă reședință domnească, nu
este capitalizată printr-o strategie de marketing urban.
PROBLEMĂ CLARĂ: Vizibilitatea redusă la nivel național și lipsa de atractivitate pentru
investitori și turiști.
DIRECTIVĂ PUG: PUG va include, ca anexă obligatorie cu valoare normativă, «Ghidul de
Identitate Vizuală pentru Spațiul Public din Hârlău». Acest document va reglementa mobilierul
urban, semnalistica, cromatica și materialele, asigurând o imagine coerentă a orașului,
fundamentată pe conceptul de brand "Hârlău -- Curte Domnească”.
Planul Urbanistic General va include, ca proiect prioritar, elaborarea «Ghidului de Identitate
Vizuală și Marketing Urban Hârlău», care va stabili reguli pentru mobilier urban,
semnalistică și brandingul spațiilor publice. Această directivă activă fundamentează strategia de
marketing a orașului, punând în valoare elementele de patrimoniu care pot construi un brand
puternic și autentic.
Conceptul «Hârlău -- Curte Domnească» va fi transpus în PUG prin:
1) Delimitarea unui UTR dedicat brandului, cu reglementări specifice pentru calitatea spațiului
public;
4 1 | | Page Pag
(3 p)> Planul Național
EI de Redresare
și Reziliență
Pagina 42
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
2) Propunerea unui program de evenimente anuale finanțat de la bugetul local, valorificând
moștenirea perioadei medievale și a domniei lui Ștefan cel Mare.
PUG va delimita pe planșa de reglementări «Piața Evenimentelor Medievale» și «Târgul
Meșteșugarilor», stabilind prin RLU regimul de amenajare și utilizare a acestora, pentru a
consolida identitatea de brand a orașului și a activa spațiile publice prin organizarea de evenimente
anuale cu tematică istorică.
PUG va include pe planșa de reglementări traseele pentru «Drumul Vinului» și «Traseul
Patrimoniului Evreiesc». RLU va institui un regim de protecție pentru clădirile de pe aceste
trasee și va reglementa semnalistica turistică, pentru a valorifica straturile multiple ale identității
Hârlăului, precum tradiția viticolă și moștenirea culturală evreiască, și a materializa aceste trasee
tematice.
10.4. Contribuția la dezvoltarea economică locală
CONSTATARE FACTUALĂ: Valorificarea patrimoniului poate genera un impact economic
pozitiv, dar în absența unei strategii, beneficiile rămân teoretice.
PROBLEMĂ CLARĂ: Economia locală rămâne dependentă de sectoare tradiționale.
DIRECTIVĂ RLU: Regulamentul Local de Urbanism va permite în ZCP funcțiuni de
meșteșuguri, produse tradiționale și HORECA, condiționat de respectarea normelor de restaurare,
pentru a stimula dezvoltarea afacerilor sustenabile. Planul Urbanistic General va iniția, ca măsură
complementară, un program de sprijin pentru formarea profesională în meserii tradiționale
(restaurare, meșteșuguri), pentru a asigura forța de muncă necesară.
Regulamentul Local de Urbanism (RLU) va permite, în UTR-urile din Zona Construită Protejată
(ZCP), funcțiuni de meșteșuguri, HORECA și turism, condiționând autorizarea de respectarea unui
ghid de design. PUG va propune un program de facilități fiscale locale pentru aceste activități,
creând un cadru de reglementare care să stimuleze activ dezvoltarea unor afaceri sustenabile,
legate de patrimoniu.
Regulamentul I.ocal de Urbanism va fi completat en următoarele articole: Art. M.1: Se alocă în
ZCP un procent de 10% din spațiile publice pentru ateliere meșșteșugărești, cu chirii preferențiale.
Art. M.2: Reconversia clădirilor istorice în pensiuni sau restaurante este permisă cu condiția
păstrării integrale a elementelor de valoare, pentru a sprijini revitalizarea sectorului HORECA și a
meșteșugurilor.
42 2 | | Page Pag
(3 Planul Național
EI p)>
de Redresare și Reziliență
Pagina 43
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istorie
RLU va include capitolul «Materiale și Tehnici de Construire în ZCP», care va impune
utilizarea de materiale tradiționale și va interzice explicit soluțiile incompatibile, creând astfel un
cadru predictibil pentru dezvoltarea firmelor de specialitate. Prin impunerea unor reguli stricte,
PUG-ul va crea, indirect, o cerere constantă pentru construcții specializate în restaurare, stimulând
crearea de locuri de muncă înalt calificate și dezvoltarea firmelor locale.
Acest capitol demonstrează că patrimoniul cultural este un ecosistem complex de oportunități.
Prin turism, reconversie funcțională, marketing urban și stimularea economiei locale, valorile
istorice pot fi transformate în motoare de dezvoltare, pregătind terenul pentru formularea
directivelor strategice finale, care vor fi sintetizate în matricea SWOT și transpuse în obiectivele
PUG.
43 | P: Page
Planul Național
I-O tr pp
de Redresare și Reziliență
Pagina 44
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
11. DIAGNOZĂ STRATEGICĂ: ANALIZA SWOT ȘI
CONFORMITATEA DNSH
Acest capitol finalizează etapa de diagnoză a studiului de fundamentare, având un dublu rol:
sintetizează concluziile analizelor anterioare într-un format structurat, cu verdicte clare (matrice
SWOT și diagnoză integrată), și introduce un filtru de sustenabilitate prin verificarea conformității
cu principiul "Do No Significant Harm" (DNSH). Unitatea nu introduce date noi, ci prelucrează și
ierarhizează informațiile deja prezentate, transformându-le într-un fundament direct utilizabil
pentru formularea politicilor și reglementărilor din Planul Urbanistic General (PUG).
11.1. Analiză SWOT a Patrimoniului Cultural
Patrimoniul cultural al orașului Hârlău, compus din 16 monumente clasate în Lista Monumentelor
Istorice (LMI) și 5 situri înregistrate în Repertoriul Arheologic Național (RAN), prezintă un profil
complex, cu atuuri semnificative, dar și cu vulnerabilități critice. Există un dezechilibru major între
valoarea istorică excepțională a unor obiective (Ansamblul Curții Domnești. cod LMI IS-II-a-A04178) și starea precară de conservare a multora dintre ele. Implicația pentru PUG este de a
formula două programe prioritare distincte: Programul de Protecție a Monumentelor de
Clasa A și Programul de Regenerare a Țesutului Istoric Ambiental.
Tabelul 6 - Analiză SWOT puncte tari patrimoniu
Puncte Tari Exemple Concrete și Fundamentare Politică PUG Derivată
(Strengths)
Valoare Istorică Prezența Ansamblului Curții Domnești Politică de marketing urban axată
Excepțională (IS-II-a-A-04178), fostă reședință pe brandul «Curte Domnească» și
domnească atestată la 1384, și a ctitoriilor crearea de trasee turistice
lui Ștefan cel Mare și Petru Rareș. tematice.
Diversitate Acoperire a peste 6 secole de arhitectură: Reglementări RLU diferențiate pe
Stilistică și stil moldovenesc (Biserica "Sf. Gheorghe”), tipologii de țesut pentru a proteja
Tipologică neoclasic (Casa Grigoriu, IS-II-m-B- caracterul specific al fiecărei
04169), neoromânesc. perioade istorice.
44 | Page
za Planul Național
Uniunea Europeană CHI) b)» de Redresare
NexiGeneraianeu și Reziliență
Pagina 45
VEGO|Său. | MOW.MERE,
——ORAS WE TOGETuER. THE
BUILD FUTURE
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
Puncte Tari Exemple Concrete și Fundamentare Politică PUG Derivată
(Strengths)
Coerența Concentrație ridicată de monumente LMI Instituirea unui UTR distinct
Nucleului Istoric în perimetrul propus pentru Zona pentru ZCP cu reguli stricte de
Construită Protejată. construire și un program de
reabilitare a spațiului public.
Potențial Capacitatea de a atrage turism cultural și Program de investiții pentru
Turistic religios pe baza notorietății monumentelor dezvoltarea infrastructurii de
Neexploatat medievale și a tradițiilor locale primire turistică (cazare,
(viticultura). HORECA, semnalistică).
Tabelul 7 - Analiză SWOT puncte slabe patrimoniu
Puncte Slabe Exemple Concrete și Cauze Măsură Corectivă PUG
(Weaknesses) Posibile
Stare de Conservare Ruinele Curții Domnești (IS-II-m- Program multianual de investiții
Precară A-04178.02) și Casa Dr. lon Agapi pentru punerea în siguranță și
(IS-II-m-B-04168) sunt în stare de restaurarea monumentelor
ruină. prioritare.
Lipsa Absența unui compartiment de Propunere de modificare a
Managementului specialitate în primărie. organigramei pentru înființarea
Proactiv unui compartiment de patrimoniu și
strategie urbană.
Cadrul de PUG-ul anterior nu a avut Elaborarea unui nou Regulament
Reglementare prevederi detaliate pentru ZCP. Local de Urbanism (RLU) cu un
Incomplet capitol extins și detaliat dedicat
ZCP.
45 | Page
Finanțat de Planul Național
Uniunea Europeană O
NexiGeneraianeu de Redresare și Reziliență
Pagina 46
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
Puncte Slabe Exemple Concrete și Cauze Măsură Corectivă PUG
(Weaknesses) Posibile
Infrastructură Lipsa unităților de cazare de Program de facilități fiscale și
Turistică calitate și a serviciilor conexe. administrative pentru a stimula
Subdezvoltată investițiile private în sectorul
turistic.
Oportunitățile, factori externi care pot fi valorificați, sunt semnificative, incluzând creșterea
interesului pentru turismul cultural, existența unor programe de finanțare europene și naționale
dedicate (PNRR) și dezvoltarea infrastructurii rutiere regionale. Amenințările sunt la fel de reale,
fiind reprezentate de presiunea imobiliară necontrolată, lipsa forței de muncă specializate în
restaurare și declinul demografic.
11.2. Diagnoză integrată și Obiective Strategice PUG
Diagnoza strategică a patrimoniului cultural din Hârlău relevă 5 probleme fundamentale, care vor
fi adresate prin următoarele obiective strategice în cadrul Planului Urbanistic General (PUG):
Obiectiv Strategic 1: Reducerea fracturii de valoare și conservare.
+ Fundamentare: Discrepanța majoră între valoarea excepțională a monumentelor de
grupă A și starea generală de degradare a restului fondului istoric.
+ Directivă PUG: Se va implementa o strategie de echilibrare, combinând conservarea
strictă a reperelor majore cu un program amplu de reabilitare a țesutului „secundar”.
Obiectiv Strategic 2: Activarea potențialului economic al patrimoniului.
+ Fundamentare: Sub-utilizarea valorii istorice, care nu se traduce în beneficii economice
din cauza infrastructurii turistice și a ofertei de servicii subdezvoltate.
+ Directivă PUG: Se va crea un cadru de reglementare pro-activ, care să stimuleze
investițiile în turism și servicii conexe prin facilități urbanistice și fiscale.
Obiectiv Strategic 3: Asigurarea compatibilității între dezvoltarea modernă și cadrul
istoric.
461238 6 | Page
Finanțat de Planul Național
Uniunea Europeana CHI) >).
NesGenoraotey de Redresare și Reziliență
Pagina 47
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
Fundamentare: Conflictul manifestat prin intervenții neadecvate, poluare vizuală și
dominarea spațiului public de către traficul auto, care alterează autenticitatea zonelor
istorice.
Directivă PUG/RLU: Se vor introduce reguli stricte privind calitatea arhitecturii,
materialele, publicitatea și mobilitatea în zonele protejate.
Obiectiv Strategic 4: Protejarea preventivă a patrimoniului arheologic.
Fundamentare: Vulnerabilitatea siturilor arheologice, în special a celor cu localizare
incertă, care le expune unui risc major de distrugere.
Directivă PUG: Se va adopta o abordare preventivă, prin delimitarea unor zone de
protecție arheologică generoase și instituirea obligativității diagnosticului arheologic.
Obiectiv Strategic 5: Consolidarea guvernanței patrimoniului.
Fundamentare: Lipsa capacității administrative locale pentru managementul coerent al
patrimoniului, ducând la o aplicare deficitară a legislației.
Directivă PUG: Se va crea un cadru instituțional adecvat (compartiment de specialitate)
și se va adopta un plan de acțiune multianual pentru managementul patrimoniului.
11.3. Verificarea Conformității cu Principiul DNSH
Respectarea principiului "Do No Significant Harm” (DNSH), conform Regulamentului (UE)
2020/852, este o condiție obligatorie pentru eligibilitatea proiectelor finanțate din fonduri
europene. Analiza de conformitate pentru direcțiile strategice propuse este pozitivă.
47 | Page Pag
(3 p)> Planul Național
EI de Redresare
și Reziliență
Pagina 48
VEGO| ACUM ÎMPREUNĂ, AeL MOW.MERE,
——ORAS DOAR CONSTRUIM VIITORUL WE TOGETuER. THE
BUILD FUTURE
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
Tabelul 8 - Conformitate DNSH direcții strategice PUG
Direcție Atenuar Adaptar Resurs Econo Preveni Biodiversit
Strategică e e e Apă mie re ate
PUG Schimb Schimb Circula Poluare
ări ări ră
Climati Climati
ce ce
Reabilitare Contribu Contribu Neutru Contribu Neutru Neutru Confor
fond ție ție ție m
istoric Pozitivă Pozitivă Pozitivă
Majoră
Promovare Contribu Contribu Neutru Contribu Contribu Contribuție Confor
mobilitate ție ție ție ție Pozitivă m
durabilă Pozitivă Pozitivă Pozitivă Pozitivă
Majoră Majoră
Extindere Contribu Contribu Contribu Neutru Contribu Contribuție Confor
infrastruct ție ție ție ție Pozitivă
ură verde Pozitivă Pozitivă Pozitivă Pozitivă Majoră
Majoră
Valorificar Neutru Neutru Neutru Contribu Neutru Neutru Confor
e turistică ție
Pozitivă
Verdictul de conformitate DNSH validează eligibilitatea direcțiilor strategice propuse pentru a fi
incluse în PUG și pentru a servi ca bază pentru proiecte cu finanțare europeană. Se constată o
sinergie puternică între obiectivele de protejare a patrimoniului cultural și cele de protecție a
mediului.
48 | Page
Finanțat de Planul Național
Uniunea Europeană O
NexiGeneraianeu de Redresare și Reziliență
Pagina 49
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
2. PRINCIPII GENERALE DE INTERVENȚIE
Intervenția asupra patrimoniului cultural al orașului Hârlău necesită un cadru de principii
directoare care să fundamenteze cadrul normativ detaliat. Principiile formulate susțin un
management dinamic al schimbării, unde fiecare intervenție este o oportunitate de a consolida
valoarea culturală. Metodologia de formulare sintetizează bunele practici internaționale și le
adaptează la specificul local, corelându-le cu legislația națională. Aceste principii directoare vor fi
transpuse în articole cu caracter normativ în cadrul capitolului dedicat Zonei Construite Protejate
din Regulamentul Local de Urbanism.
12.1. Conservare și restaurare
Art. Z.1 - Compatibilitatea materialelor: Pentru orice lucrare de conservare-restaurare la
monumente istorice sau în Zona Construită Protejată (ZCP), se vor utiliza exclusiv materiale și
tehnici tradiționale, compatibile cu cele originale. Utilizarea tencuielilor pe bază de ciment și a
vopselelor impermeabile la vapori este interzisă. Orice intervenție trebuie să fie rezultatul unei
cercetări aprofundate.
Art. Z.2 - Principiul intervenției minime: Toate elementele originale (zidărie, finisaje,
tâmplării, feronerie) care pot fi salvate prin reparații vor fi păstrate. Înlocuirile se limitează strict
la elementele a căror degradare este ireversibilă, iar orice element nou adăugat trebuie să fie clar
recognoscibil, evitând falsul istoric (pastisha).
Art. Z.3 - Principiul reversibilității: Se vor prefera soluțiile tehnice demontabile sau cu
impact fizico-chimic minim asupra suportului istoric. Proiectele de intervenție vor include o
justificare a gradului de reversibilitate a soluțiilor propuse.
Art. Z.4 - Principiul conservării integrate: Deciziile de restaurare și reconversie funcțională
vor fi evaluate și în funcție de valoarea memorială. Se vor păstra elemente simbolice și se vor realiza
marcaje informative care să explice istoria locului.
12.2. Integrarea arhitecturii noi
Art. 1.1 - Regimul volumetric: Noile construcții din ZCP trebuie să respecte scara și volumetria
contextului. Regimul de înălțime, alinierea la stradă și procentul de ocupare a terenului (POT) nu
trebuie să depășească valorile medii ale clădirilor valoroase învecinate.
49 | Page Pag
(3 p)> Planul Național
EI de Redresare
și Reziliență
Pagina 50
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
Art. 1.2 - Compatibilitatea materialității: Materialele contemporane sunt permise, dar
trebuie să fie compatibile ca textură și culoare cu paleta tradițională (tencuieli pe bază de var, lemn,
cărămidă, învelitori ceramice). Culorile stridente și materialele lucioase sunt interzise.
Art. 1.3 - Coerența compozițională: Golurile clădirii noi trebuie să respecte ritmul și
proporțiile fațadelor din frontul stradal, preluând proporția plin-gol și orientarea dominantă.
Art. 1.4 - Transparența parterului: Pentru clădirile noi cu funcțiuni publice sau comerciale la
parter din ZCP, se impune un grad minim de transparență a fațadei de 60% și se încurajează
crearea de spații de tranziție.
Art. 1.5 - Memoria locului: În cazul demolării unei clădiri fără statut de protecție, proiectul noii
clădiri va integra elemente care să amintească de preexistență, prin păstrarea unor fragmente
valoroase sau prin marcaje discrete.
12.3. Amenajarea spațiului public
Art. S. - Prioritizarea pietonului: Se va iniția, prin PUG, Programul de Amenajare a
Spațiilor Publice din ZCP, care va include reconfigurarea profilurilor stradale din ZCP prin
lărgirea trotuarelor, crearea de zone pietonale și eliminarea parcării de pe carosabil.
Art. S.2 - Calitatea materialelor și a mobilierului urban: PUG-ul va fi însoțit de un «Ghid
de Design pentru Spațiul Public» care va stabili o gamă coerentă de materiale naturale (piatră
cubică, lespezi) și un design specific pentru mobilierul urban.
Art. S.3 - Controlul poluării vizuale: Se va introduce în RLU un capitol special care să
reglementeze strict dimensiunile, materialele și amplasarea firmelor, interzicând panourile de
mari dimensiuni, casetele luminoase și mesh-urile.
Art. S.4 - Integrarea vegetației: Se va promova integrarea vegetației prin plantarea de arbori
de aliniament, amenajarea de jardiniere și crearea de "grădini de buzunar” pe parcelele
neconstruite.
12.4. Materiale și tehnici tradiționale
Art. M.1 - Finisaje exterioare: În ZCP este obligatorie utilizarea tencuielilor și vopselelor pe
bază de var sau silicatice. Se interzice utilizarea tencuielilor pe bază de ciment.
50 0 | | Page Pag
(3 p)> Planul Național
EI de Redresare
și Reziliență
Pagina 51
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istorie
Art. M.2 - Tâmplării și feronerie: Se impune păstrarea și restaurarea tâmplăriilor din lemn
originale. Înlocuirea se va face cu replici fidele din lemn. Se interzice utilizarea tâmplăriei din PVC
sau aluminiu pe fațadele principale.
Art. M.3 - Învelitori: Se vor utiliza exclusiv țigle ceramice (solzi sau olane) sau tablă plană
fălțuită. Se interzice utilizarea țiglei metalice ambutisate.
5. 1 | | Page Pag,
BE: (d p)> Planul Național
de Redresare și Reziliență
Pagina 52
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
13. REGLEMENTĂRI SPECIFICE PENTRU ZONELE
CONSTRUITE PROTEJATE
Acest capitol stabilește setul de articole normative obligatorii care guvernează orice tip de
intervenție în Zona Construită Protejată (ZCP) "Centrul Istoric Hârlău”. Prevederile de față
constituie instrumentul tehnic și juridic prin care Planul Urbanistic General (PUG) asigură
conservarea integrată și managementul pe termen lung al valorilor de patrimoniu arhitectural și
urbanistic. Fiecare articol este direct executoriu și servește drept bază pentru emiterea
certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire.
Metoda de reglementare utilizată este una prescriptivă, menită să ofere claritate și predictibilitate
juridică tuturor actorilor implicați: proprietari, proiectanți și autoritatea publică locală. Structura
normativă este ierarhică, pornind de la regulile generale aplicabile întregii ZCP și detaliind, acolo
unde este necesar, condiții specifice pentru a răspunde diversității contextuale a țesutului istoric.
13.1. Funcțiuni admise
Art. F.1 - Regimul de Utilizare Funcțională în ZCP
(0) Funcțiunile permise fără condiționări, care susțin și consolidează caracterul istoric și
rezidențial al zonei, sunt următoarele:
a) Locuințe individuale și colective, cu condiția integrării în clădiri cu valoare arhitecturală
existente sau noi, compatibile;
b) Funcțiuni culturale și de cult: muzee (ex: Muzeul de Istorie - Casa Tăutu, IS-II-m-B-04176),
galerii de artă, biblioteci, centre culturale, lăcașuri de cult;
c) Funcțiuni de învățământ preuniversitar (ex: Școala "Spiru Haret”, IS-II-m-B-04174);
d) Funcțiuni administrative și de servicii publice care nu generează trafic intens (ex: Primăria,
IS-II-m-B-04171);
e) Spații verzi publice și private;
f) Funcțiuni turistice de cazare de tip boutique hotel sau pensiune, amenajate în clădiri
existente reabilitate;
52 2 | | Page Pag
(3 p)> Planul Național
EI de Redresare
și Reziliență
Pagina 53
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
8) Comerț cu amănuntul și servicii personale cu o suprafață desfășurată sub 150 mp, precum
brutării, farmacii, librării, magazine de suveniruri și ateliere meșteșugărești.
(2) Funcțiunile permise cu condiționări, care necesită avizul Arhitectului Șef pe baza unui studiu
de impact privind compatibilitatea cu zona protejată, sunt următoarele:
a) Restaurante, cafenele și baruri, cu condiția interzicerii teraselor improvizate, a sistemelor de
ventilație vizibile pe fațadele principale și a respectării normelor legale privind liniștea publică;
b) Birouri și servicii profesionale, cu condiția demonstrării unei soluții de gestionare a parcării care
să nu aglomereze spațiul public;
c) Unități medicale de mici dimensiuni (cabinete, policlinici fără paturi), cu condiția ca adaptările
necesare să nu altereze caracterul arhitectural al clădirii;
d) Parcaje la sol, exclusiv în curțile interioare, cu condiția să fie plantate și mascate vizual.
Construirea de parcaje subterane este permisă doar pe baza unor studii geotehnice și arheologice
care să confirme fezabilitatea, cu avizul obligatoriu al Ministerului Culturii.
(3) Funcțiunile interzise, fiind incompatibile cu statutul și caracterul Zonei Construite Protejate,
sunt următoarele:
1. Orice tip de activitate industrială sau de producție, cu excepția micilor ateliere meșteșugărești;
2. Depozitare en-gros, logistică și servicii de curierat;
3. Comerț de tip supermarket, mall sau retail park;
4. Service-uri auto, spălătorii auto și stații de carburanți;
5. Săli de jocuri de noroc, cazinouri și agenții de pariuri sportive;
6. Cluburi de noapte și discoteci;
7. Orice tip de construcție cu caracter provizoriu, cu excepția organizărilor de șantier avizate;
8. Orice altă funcțiune care generează zgomot, vibrații, emisii poluante sau trafic greu.
13.2. Indicatori urbanistici
Art. U.1 - Procentul de Ocupare a Terenului (POT)
(1) Pentru parcelele situate în fronturi stradale continue (calcan), POT maxim admis este de 70%.
(2) Pentru parcelele de colț sau pentru clădirile izolate, POT maxim admis este de 50%.
53| Page Pag,
BI: eu Planul Național
|: Ea de Redresare
oneu și Reziliență
Pagina 54
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
(3) Pentru clădirile cu funcțiuni publice (ex: școli, biserici), POT maxim va fi stabilit prin Plan
Urbanistic Zonal (PUZ) sau Plan Urbanistic de Detaliu (PUD), dar nu va depăși, de regulă, 40%.
Art. U.2 - Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT)
(1) Pentru sub-zona centrală, caracterizată printr-un regim de înălțime P+1E, CUT maxim admis
este de 1.4 Arie desfășurată construită / mp teren.
(2) Pentru zonele de tranziție, cu un regim de înălțime preponderent Parter, CUT maxim admis
este de 0.8 Arie desfășurată construită / mp teren.
(3) Orice depășire a valorilor maximale admise este interzisă.
Art. U.3 - Regimul Spațiilor Verzi
(1) Se impune obligativitatea amenajării ca spațiu verde plantat a unui procent de minimum 20%
din suprafața totală a fiecărei parcele.
Art. U.4 - Regimul Retragerilor și Alinierilor
(1) Clădirile noi se vor alinia la frontul stradal dominant al clădirilor valoroase învecinate. Orice
retragere nejustificată este interzisă.
(2) Retragerile laterale și posterioare vor fi de minimum 3 metri față de limitele de proprietate, cu
excepția situațiilor de calcan, unde se impune preluarea calcanului existent pentru a menține
coerența frontului.
13.3. Regim de înălțime
Art. H.1 - Regimul de Înălțime în ZCP
(1) În fronturile stradale cu valoare ambientală deosebită (str. Ștefan cel Mare, str. Mușatinilor),
înălțimea maximă la cornișă a noilor construcții nu va depăși înălțimea medie a clădirilor valoroase
adiacente, dar fără a depăși 10 metri (corespunzător unui regim P+1E+M, cu mansarda retrasă).
(2) În restul Zonei Construite Protejate, regimul de înălțime maxim admis este de 13 metri la
cornișă (corespunzător unui regim P+2E), cu condiția ca ultimul nivel să fie tratat ca etaj retras
sau mansardă.
(3) În interiorul zonelor de protecție ale monumentelor istorice dominante (Biserica "Sf.
Gheorghe”, Biserica "Sf. Dumitru”), se interzice autorizarea oricărei construcții care, prin
înălțimea sau amplasamentul său, ar putea masca sau altera perspectiva către monument.
54 | Page Pag
(3 Planul Național
EI p)>
de Redresare și Reziliență
Pagina 55
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
(4) Acoperișurile vor fi realizate obligatoriu în șarpantă de lemn, cu pante cuprinse între 30 și 45
de grade și învelitori din materiale tradiționale, conform Art. E.3. Se interzic acoperișurile de tip
terasă, cu excepția unor situații particulare, bine justificate printr-un studiu de specialitate și
avizate de Arhitectul Șef.
(5) Amenajarea mansardelor este permisă strict în volumul podului, fără modificarea pantei
acoperișului. Lucarnele vor fi discrete, subordonate compozițional învelitorii și nu vor depăși 1/3
din lungimea fațadei.
13.4. Expresie arhitecturală și materialitate
Art. E.1 - Fațade și Finisaje
(1) Finisajul de bază pentru fațade va fi tencuiala driscuită, pe bază de var, vopsită în culori
pastelate, conform paletei definite în Art. E.4.
(2) Se interzic placajele ceramice (gresie, faianță), placajele din materiale compozite (tip
Alucobond), lambriurile din PVC și tencuielile decorative cu texturi proeminente sau aspect
sintetic.
Art. E.2 - Tâmplării
(1) Tâmplăriile exterioare (ferestre, uși) vor fi realizate exclusiv din lemn, vopsit sau băițuit, și vor
respecta desenul, proporțiile și detaliile tâmplăriilor istorice din zonă.
(2) Se interzice utilizarea tâmplăriei din PVC sau aluminiu pe fațadele vizibile din spațiul public.
Art. E.3 - Învelitori
(1) Se vor utiliza exclusiv învelitori din țiglă ceramică (profilată de tip solzi sau olane) sau din tablă
plană fălțuită (cupru, zinc sau oțel vopsit în câmp electrostatic, cu finisaj mat).
(2) Se interzice utilizarea țiglei metalice ambutisate, a tablei cutate și a oricăror alte materiale de
învelitoare cu aspect industrial sau sintetic.
Art. E.4 - Cromatică
(1) Paleta de culori permisă pentru fațade se va limita la culori pastelate, derivate din pigmenți
naturali (ocre, bejuri, griuri calde), conform unui paletar de culori ce va fi aprobat ca anexă la
prezentul regulament.
(2) Se interzic culorile intense, stridente sau fluorescente.
55 | Page Pag
(3 Planul Național
EI p)>
de Redresare și Reziliență
Pagina 56
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
13.5. Construcții anexe, împrejmuiri și publicitate stradală
Art. A.1 - Construcții Anexe
(a) Construcțiile anexe (garaje, magazii) vor fi amplasate în spatele curții, la o distanță de minimum
5 metri de corpul principal, și vor avea un regim de înălțime de maximum Parter (Hmax = 3.5 m).
(2) Arhitectura anexelor trebuie să fie sobră și subordonată clădirii principale, utilizând materiale
și finisaje compatibile.
(3) Se interzice amplasarea garajelor sau a altor anexe direct la aliniamentul stradal.
Art. A.2 - Împrejmuiri
(1) Împrejmuirile la stradă vor fi realizate dintr-un soclu opac, din piatră sau tencuit, cu o înălțime
de maximum 0.60 m, și o parte superioară transparentă, din fier forjat sau lemn, cu o înălțime
totală de maximum 1.80 m.
(2) Se interzic gardurile din beton prefabricat, tablă cutată, policarbonat sau plasă de sârmă la
frontul stradal.
Art. P.1 - Publicitate Stradală
(1) Se interzice amplasarea panourilor publicitare de mari dimensiuni, a bannerelor, a mash-urilor
și a oricăror alte forme de publicitate care acoperă fațadele clădirilor.
(2) Firmele și reclamele amplasate pe fațade trebuie să fie discrete, realizate din materiale nobile
(lemn, metal), și integrate în mod armonios în compoziția arhitecturală, conform unui Regulament
Local de Publicitate ce va fi elaborat ulterior.
56| 6 | Page Pag
(3 Planul Național
EI p)>
de Redresare și Reziliență
Pagina 57
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
14. REGLEMENTĂRI SPECIFICE PENTRU MONUMENTE
ISTORICE ȘI ZONELE LOR DE PROTECȚIE
Acest capitol stabilește cadrul juridic și tehnic obligatoriu pentru orice tip de intervenție asupra
monumentelor istorice clasate, a imobilelor din zonele lor de protecție și din Zona Construită
Protejată "Centrul Istoric Hârlău”. Prevederile de față constituie instrumentul principal de control,
oferind o bază legală și tehnică pentru a asigura că orice intervenție contribuie la conservarea, și
nu la alterarea valorii culturale a monumentelor.
14.1. Intervenții asupra monumentelor
Art. M.1 - Tipuri de Lucrări Permise la Monumente Istorice
(1) La monumentele istorice se permit exclusiv următoarele tipuri de lucrări, avizate conform
legii:
a) Conservare: lucrări de întreținere curentă pentru menținerea stării tehnice.
b) Consolidare: intervenții structurale pentru asigurarea stabilității.
c) Restaurare: lucrări de readucere a monumentului la o stare istorică anterioară, documentată.
d) Reabilitare: lucrări de modernizare funcțională, cu condiția păstrării integrale a elementelor
de valoare arhitecturală și artistică.
(2) Orice lucrare de demolare (totală sau parțială), extindere, supraetajare sau modificare a
volumetriei originale este strict interzisă la monumentele de grupă A. La monumentele de
grupă B, astfel de lucrări se pot aviza doar în condiții excepționale, cu justificare temeinică și
cu avizul obligatoriu al Ministerului Culturii.
Art. M.2 - Condiții Obligatorii pentru Autorizarea Lucrărilor de Restaurare
(1) Orice lucrare de intervenție asupra unui monument istoric se autorizează doar cu
respectarea cumulativă a următoarelor condiții:
a) Intervențiile se vor fundamenta pe o cercetare aprofundată (studiu istoric, studiu de
parament, expertiză tehnică), elaborată de specialiști atestați de Ministerul Culturii.
37 | Page Pag
(3 p)> Planul Național
EI de Redresare
și Reziliență
Pagina 58
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istorie
b) Se vor utiliza exclusiv materiale și tehnici tradiționale compatibile cu cele originale, validate
prin teste de laborator.
c) Se va respecta cu strictețe principiul intervenției minime, prin care se vor conserva și repara
toate componentele originale recuperabile.
d) Orice element nou adăugat (din rațiuni structurale sau funcționale) va fi marcat discret ca
aparținând prezentului, pentru a evita falsul istoric.
e) Proiectarea și execuția lucrărilor vor fi realizate exclusiv de către specialiști și operatori
economici atestați de Ministerul Culturii pentru domeniul monumentelor istorice.
14.2. Construcții în zona de protecție
Art. ZP.1 - Principii Generale pentru Construcții în Zone de Protecție
(1) Orice construcție nouă, extindere sau modificare a uneia existente, situată în zona de protecție
a unui monument istoric, se avizează obligatoriu de către Ministerul Culturii sau serviciile sale
deconcentrate, pe baza unui studiu de impact vizual și morfologic.
(2) Scopul reglementărilor este de a asigura subordonarea construcțiilor noi față de monument și
de a proteja contextul istoric și peisagistic al acestuia.
Art. ZP.2 - Regim de Înălțime
(1) Înălțimea la cornișă a clădirilor noi nu va putea depăși înălțimea medie a clădirilor valoroase
din frontul stradal respectiv.
Art. ZP.3 - Indicatori Urbanistici
(1) Procentul de Ocupare a Terenului (POT) și Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) pentru
construcțiile noi vor fi limitate la valorile medii ale parcelarului istoric adiacent, pentru a preveni
densificarea excesivă.
Art. ZP.4 - Conformare Volumetrică
(1) Clădirile noi trebuie să respecte aliniamentul la stradă, tipologia de ocupare a parcelei (continuu
sau discontinuu) și fragmentarea volumetrică a zonei.
Art. ZP.5 - Expresie Arhitecturală
(1) Se interzice copierea stilistică a monumentelor sau arhitectura de tip "fals istoric” (pastișă).
58 8 | | Page Pag
BI: eu Planul Național
|: Ea de Redresare
oneu și Reziliență
Pagina 59
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
(2) Arhitectura nouă va utiliza un limbaj contemporan de calitate, compatibil ca materiale,
cromatică și proporții cu caracterul zonei protejate.
14.3. Schimbarea de funcțiune
Art. SF. - Regimul Schimbării de Funcțiune
(1) Orice schimbare de funcțiune a unui monument istoric se avizează de către Ministerul Culturii
pe baza unei analize de compatibilitate. Principiul general este că o funcțiune nouă, compatibilă,
este preferabilă abandonului și degradării.
(2) Evaluarea compatibilității se va face pe baza următoarelor criterii:
a) Compatibilitate fizică: Noua funcțiune nu trebuie să necesite modificări structurale, de
planimetrie sau de finisaje care să afecteze autenticitatea monumentului.
b) Compatibilitate funcțională: Funcțiunea nu trebuie să genereze conflicte în relație cu
vecinătatea (ex: trafic intens, zgomot, poluare).
c) Sustenabilitate economică: Funcțiunea trebuie să fie viabilă pe termen lung, pentru a asigura
resursele necesare întreținerii clădirii.
(3) Sunt considerate funcțiuni preferate cele culturale, educaționale, turistice și de reprezentare.
Sunt interzise funcțiunile de producție industrială, depozitare en-gros, service auto și jocuri de
noroc.
14.4. Procedura de avizare
Planul Urbanistic General stabilește, ca directivă obligatorie, elaborarea și anexarea la
Regulamentul Local de Urbanism a «Ghidului Procedural pentru Avizarea Intervențiilor la
Monumente Istorice». Acest ghid va avea caracter informativ și va detalia, pentru proprietari și
proiectanți, pașii necesari pentru obținerea avizelor legale. Structura de bază a ghidului va include:
(1) Obținerea Certificatului de Urbanism, care informează solicitantul despre regimul de
monument istoric al imobilului.
(2) Întocmirea documentației de specialitate (studiu istoric, relevee, expertiză tehnică), elaborată
obligatoriu de specialiști atestați.
(3) Parcurgerea fluxului de avizare la Direcția Județeană pentru Cultură și, după caz, la Comisia
Zonală sau Națională a Monumentelor Istorice.
59| Page Pag
BI: eu Planul Național
|: Ea de Redresare
oneu și Reziliență
Pagina 60
= | acea mow.ueat.
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istorie
(4) Obținerea autorizației de construire de la autoritatea publică locală, care se emite doar după și
în strictă conformitate cu avizul favorabil al Ministerului Culturii.
60 | Page
Finanțat de Planul Național
Uniunea Europeană de Redresare
NexiGeneraianeu și Reziliență
Pagina 61
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
15. MANAGEMENTUL ȘI MONITORIZAREA PATRIMONIULUI
CULTURAL
15.1. Cadrul instituțional
Planul Urbanistic General, în capitolul de Strategie Instituțională, va include directiva de înființare
a «Compartimentului pentru Patrimoniu Cultural și Strategie Urbană» în organigrama Primăriei
Hârlău. Atribuțiile principale ale acestui compartiment vor include:
(a) Consiliere și informare tehnică pentru proprietari.
(2) Monitorizarea sistematică a stării de conservare a patrimoniului.
(3) Asigurarea interfeței unice în relația cu instituțiile de avizare.
(4) Supravegherea implementării PUG și a respectării reglementărilor în zonele protejate.
(5) Identificarea și scrierea de proiecte pentru atragerea de fonduri naționale și europene.
Memoriul General al PUG va include recomandarea ca în componența Comisiei Tehnice de
Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) a orașului Hârlău să fie cooptat permanent, cu rol
consultativ, un specialist atestat în domeniul monumentelor istorice.
Obiectiv Strategic 0S.6: Dezvoltarea unui Ecosistem Local al Patrimoniului
Planul Urbanistic General stabilește ca obiectiv strategic dezvoltarea de parteneriate cu organizații
non-guvernamentale și cu mediul de afaceri local (sectorul HORECA, producători de vin), pentru
a crea un cadru de responsabilitate partajată și pentru a multiplica resursele alocate protejării și
valorificării patrimoniului cultural.
15.2. Monitorizare și evaluare
Planul Urbanistic General (PUG) va include, ca Proiect Prioritar, «Crearea Sistemului
Integrat de Monitorizare a Patrimoniului (SIMP)», cu două componente obligatorii:
1) Inventarul Digital GIS
2) Platforma de raportare civică.
Anexa Tehnică la PUG va conține specificațiile pentru Inventarul Digital, incluzând structura fișei
informative standardizate pentru fiecare monument LMI și clădire cu valoare ambientală din ZCP
și cerința de corelare cu baza de date GIS a PUG. Structura minimală a fișei va include: date de
61 | Page
(3 p)> Planul Național
EI de Redresare
și Reziliență
Pagina 62
ORAȘ VECO|ăa |.
HARLAU Actualizarea Planului Urbanistic General al Orașului Hârlău
Studiu Istoric
identificare, documentație de bază, o fișă de evaluare a stării de conservare și istoricul
intervențiilor.
Metodologia de evaluare a stării de conservare va fi anexată la Regulamentul Local de Urbanism
(RLU) și va avea caracter normativ, servind ca bază pentru ierarhizarea priorităților de intervenție.
Metodologia va utiliza o scară de la 1 (bun) la 4 (grav) pentru 5 componente cheie: structură,
acoperiș, fațade, tâmplării și elemente interioare valoroase, permițând calculul unui indice general
de degradare.
Componenta «Platforma Heritage Watch» va fi inclusă în caietul de sarcini pentru digitalizarea
administrației locale, ca parte a proiectului SIMP. Acest mecanism va permite cetățenilor să
semnaleze degradări ale clădirilor de patrimoniu, transformându-i în parteneri activi în procesul
de monitorizare.
15:3. Instrumente financiare
Planul Urbanistic General stabilește Obiectivul Strategic 0S.7 - Dezvoltarea unui Cadru
Financiar Diversificat pentru Patrimoniu, prin atragerea de fonduri naționale, europene și
crearea de instrumente
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.