Hotărâre a Consiliului Local
Amenajament format pdf
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 53,0 MB · modificat pe site: 27.01.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local nr. 31 din 20.05.2021, „Amenajament format pdf”, Comuna Hălăucești, jud. Iași. Sursa: http://www.primariahalaucesti.ro/images/site/docs/Amenajament%20pastoral%20%20UAT%20-%20Comuna%20Hălăucești%20.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/halaucesti/64780-amenajament-format-pdf, 06.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMÂNIA
JUDEȚUL IAȘI
„u
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI HĂLAUCEȘTI
HOTARAREA Nr.31
Privind aprobarea PLANULUI DE AMENAJAMENT PASTORAL AL COMUNEI
HĂLĂUCEȘTI
Consiliul local al comunei Hălăucești, județul Iași;
Având în vedere:
- Proiectul de hotărâre privind aprobarea PLANULUI DE AMENAJAMENT
PASTORAL AL COMUNEI HĂLĂUCEȘTI, inițiat de Primarul comunei Hălăucești domnul
BURBULEA PETRU și înregistrat cu nr.150 din 20.05.2021;
Referatul de aprobare al domnului BURBULEA PETRU - Primarul comunei
Hălăucești din care rezultă necesitatea si oportunitatea adoptării unei hotărâri privind
aprobarea PLANULUI DE AMENAJAMENT PASTORAL AL COMUNEI HĂLĂUCEȘTI,
înregistrat cu nr.149 din 20.05.2021;
- Adresa nr.4477 din 20.05.2021 a Direcției pentru Agricultură Județeană Iași,
înregistrată la Primăria comunei Hălăucești cu nr.2572 din 20.05.2021 ;
Planul de Amenajament Pastoral al comunei Hălăucești;
Raportul de specialitate întocmit de domnul Andrieș lulian - secretarul general al
comunei Hălăucești și înregistrat sub nr.151 din 20.05.2021;
- Avizele:
v Comisiei pentru activități economico - financiare, disciplină, muncă și
protecție socială, sănătate si familie prin care avizează favorabil proiectul de hotărâre;
Y Comisiei pentru agricultură, amenajarea teritoriului, urbanism,
protecția mediului si juridică, prin care avizează favorabil proiectul de hotărâre;
In conformitate cu prevederile:
- art.9 alin.(9) din O.U.G. nr.34/2013 privind organizarea, administrarea și
exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului
funciar nr.18/1991, modificată și completată prin Legea nr.44/2018;
- H.G.R. nr.1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea
prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea,
administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991 ;
- art.129 alin. (1), alin. (2) lit. "e ” și alin. (6) din Codul administrativ, aprobat O.U.G.
nr. 57/2019;
- Legii 52/2003, privind transparența decizională în administrația publică;
În temeiul dispozițiilor art. 196 alin. (1) lit. "a” din Codul administrativ, aprobat
O.U.G. nr. 57/2019;
HOTĂRĂȘTE:
Art.1. Se aprobă Planul de Amenajament Pastoral al comunei Hălăucești,
conform anexei care face integranta din prezenta hotărâre.
Pagina 2
Art.2. Cu ducerea la îndeplinire a
prezentei hotărâri se desemnaează Primarul
comunei Hălăucești, judetul lasi.
Art.3. Secretarul general al comunei H
ălăucești va aduce la cunoștință publică
prezenta hotărâre prin afișare la sediul Primări ei comunei
Hălăucești precum și pe site-ul
Wwww.primariahalaucesti.ro și va transmite co pii de aceasta:
pe
Institiției Prefectului - Județul Iași;
- Direcției pentru Agricultură Județeană Iași;
- Primarului comunei Hălăucești.
Data astăzi, 31.05.2021
DE ___
PREȘED/NTE ȘEDINȚĂ,
i$“Gheorghe Contrasemnat
— pentru legalitate
zi SECRETAR GENERAL AL
COMUNEI,
| EP: 3) Andrigs lulian
| 44 ,
ZA /|
Pagina 3
ECHIPA DE LUCRU:
Din cadrul Direcției pentru Agricultură Județene Iași:
Consilier Cezar PETREA
Din cadrul Primăriei Comunei Hălăucești:
Viceprimar Velu Paul MIHĂLCUȚ
Secretar Iulian ANDRIEȘ
Inspector Vasile Corneliu CORNEANU
Consilier Emilia Bernaveta IUGANU
BENEFICIAR: PRIMARIA COMUNEI HĂLĂUCEȘTI
PRIMAR PETRU BURBULEA
Prezenta lucrare este destinată numai scopului pentru care a fost întocmită.
Prezenta lucrare nu poate fi reprodusă sau publicată, integral fără
sau parțial, aprobarea
scrisă a autorilor.
Pagina 4
Cuprins
Introducere
3
Capitolul ]. Situația teritorial-administrativă
9
1.1. Amplasarea teritorială a localității
9
1.2. Denumirea deținătorului legal
IN!
1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate
sau deținere legală 11
1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din
amenajament 13
Capitolul II. Organizarea teritoriului
15
2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui
studiu 15
2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii hotarele
și pajiștii 16
2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și
subparcelarului descriptiv 17
2.4. Baza cartografică utilizată
18
2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor
18
2.6. Enclave
21
Capitolul III. Caracteristici geografice și climatice
22
3.1. Indicarea zonei geografice și caracteristicile reliefului
22
3.2. Condiții fizico - geografice
27
3.3. Caracteristici pedologice și geologice
38
Unitatea de Solnr. | —U.S 1
43
Unitatea de Sol nr. 2 — U.S 2
4
Unitatea de Sol nr. 3 —U.S 3
45
Unitatea de Sol nr. 4 — U.S 4
46
3.4. Factori limitativi ai producției pastorale și măsuri de
punere în valoare a pajiștilor 47
3.5. Concluzii
50
3.6 Caracterizare agrochimică
51
Capitolul IV. Vegetația
63
4.1. Date fitoclimatice
63
4.2. Descrierea tipurilor de stațiune
64
4.3. Tipuri de pajiști. Descrierea tipurilor
68
4.4. Descrierea vegetației lemnoase
69
Capitolul V. Cadrul de amenajare
70
5.1. Procedee de culegere a datelor din teren
70
5.2. Obiective social - economice și ecologice
76
5.3. Stabilirea categoriilor de folosință a pajiștilor
77
5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral
77
Capitolul VI. Organizarea, îmbunătățirea, dotarea și folosirea
pajiștilor 82
6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafețelor de
pajiști 82
6.2. Amestecuri de ierburi recomandate
pentru reînsămânțarea sau supraînsămânțarea
pajiștilor 107
6.3. Capacitatea de pășunat
122
6.4. Organizarea pășunatului pentru diferitele de animale
specii 124
6.5. Căi de acces
129
6.6. Construcții zoopastorale și surse de
apă 130
Capitolul VII. Descriere parcelară
133
Capitolul VIII. Diverse
141
8.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata
acestuia 141
8.2. Colectivul de elaborare a prezentului plan de
amenajament 142
8.3. Hărțile ce se atașează amenajamentului
143
8.4. Evidența lucrărilor executate anual fiecare
pe parcelă 143
Tabel centralizator concesionari pajiști U.A.T.
permanente Hălăucești 152
Tabel centralizator cu proprietarii de pajiști din
permanente cadrul U.A.T. Hălăucești 153
Anexa 1. Regulamentul de utilizare și gestionare al
pajiștilor 158
Fotografii trupuri de pajiști permanente U.A.T Hălăucesti
168
BIBLIOGRAFIE
173
Pagina 5
INTRODUCERE
Creșterea animalelor, în special a bovinelor și ovinelor, are un rol însemnat în imprimarea
unui comportament antientropic prin care se realizează durabilitatea agriculturii. Pajiștile sunt un
element esențial al sistemelor de agricultură sustenabilă reprezentat prin: asigurarea furajelor,
bunăstarea animalelor, calitatea solurilor și folosirea optimă a terenurilor slab productive, în
special pentru producerea biomasei, sursă energetică regenerabilă. Prin plantele furajere din
pajiști se intensifică procesul de fotosinteză din ecosisteme și se introduce în sol o cantitate mai
mare de materie organică, menținându-se în sol o viață biologică activă.
Modalitatea de administrare a pajiștilor aparținătoare unei localități, reprezintă felul în
care se asigură managementul unei pajiști, respectiv organizarea, administrarea și exploatarea
pajiștilor permanente (conform O.U.G. nr. 34/2013).
Măsurile prevăzute în prezentul „Plan de Amenajament Pastoral“ sunt elaborate astfel
încât să țină cont de exigențele economice, sociale și culturale, precum și de particularitățile
regionale și locale ale fiecărei localități. La întomirea acestui Plan de Amenajament Pastoral s-a
ținut cont de prevederile legale în vigoare:
> ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ Nr. 78/2019 din 18 decembrie 2019 privind
modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii,precum
și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
> Legea nr 75/2019
v Legea nr. 32/2019 a zootehniei
>» Legea nr. 44/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor
permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.
> Legea nr. 16/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2015
pentru modificarea art. 2 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013
privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru
modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum și pentru
modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru
aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2014 — 2020 și
pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme
de asociere în agricultură;
» Legea nr. 86/2014, pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului privind
organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
Pagina 6
completarea Legii fondului funciar nr.18/1991 (act publicat în Monitorul Oficial, Partea
1, nr.491 din 02.07.2014);
Hotărârea nr. 643/2017 privind modificarea și completarea Normelor metodologice
pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind
organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.064/2013.
Hotărârea nr. 214/2017 pentru aprobarea procedurii privind asigurarea fondurilor
necesare pentru realizarea amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști
permanente, precum și pentru modificarea și completarea Normelor metodologice pentru
aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind
organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.064/2013.
Hotărârea nr. 78/2015 privind modificarea și completarea Normelor Metodologice
pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind
organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1064/2013;
OUG nr. 34/2013 (act publicat în Monitorul Oficial nr. 267 din 13 mai 2013) privind
organizarea, administrarea, exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr.18/1991;
Hotărarea nr. 1064 din 11 decembrie 2013, privind Normele metodologice pentru
aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind
organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, document emis de Guvernul României
(act publicat în Monitorul Oficial nr. 833 din 24 decembrie 2013);
Ordinul nr. 544 din 21 iunie 2013, privind metodologia de calcul a încărcăturii optime
de animale pe hectar de pajște, emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (act
publicat în Monitorul Oficial nr. 386 din 28 iunie 2013);
Ordinul nr. 407/2051/2013 pentru aprobarea contractelor cadru de concesiune și
închirierea suprafețelor de pajiști aflate în domeniul public/privat al comunelor, orașelor,
respectiv al municipiilor (act publicat în Monitorul Oficial, Partea 1, nr 333 din
07.06.2013);
Pagina 7
> Nota 187356/24.02.2015 a Direcției Generale de Industrie Alimentară, Compartimentul
Consultanță, Extensie și Formare Profesională din cadrul Ministerului Agriculturii și
Dezvoltării Rurale privind constituirea grupurilor de lucru în conformitate cu prevederile
art. 8 din Hotărârea nr. 78/2015;
Modul de implementare a Planului de Amenajament Pastoral se stabilește prin contractul
de concesiune sau închiriere, conform prevederilor legale in vigoare (HG 1064 din 11/12/2013,
la Art. 8 (5).
În Hotărârea de Guvern 1064 din 11/12/2013, la Art. 12 și 13, se prevăd următoarele:
ART. 12: Responsabilitatea pentru respectarea bunelor condiții agricole și de mediu revine
exclusiv utilizatorilor.
Planul de Amenajament Pastoral reprezintă „documentul care cuprinde măsurile
tehnice, organizatorice și economice necesare ameliorării și exploatării pajiștilor“, în
conformitate cu obiectivele de management ale pajiștilor prevăzute în „Normele metodologice
pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013*.
Utilizatorul pajiștii este,.crescător de animale persoană fizică având animale înscrise in
Registrul național al exploatațiilor (RNE)/crescător de animale orice tip de persoană juridică de
drept public sau de drept privat, constituită conform prevederilor Codului civil, având animale
proprii sau ale membrilor înscrise în RNE, care desfășoară activități agricole specifice categoriei
de folosință a pajiștii conform clasificării statistice a activităților economice în Comunitatea
Europeană pentru producția vegetală și animală“ (art. lit. c. din HG nr. 1064 din 11/12/2013).
Regulamentul de utilizare și gestionare al pajiștilor este inclus în „Planul de
amenajament pastoral“, iar „autoritatea contractantă are obligația de a include în cadrul
documentației de concesiune sau închiriere a pajiștilor amenajamentele pastorale și condiții
speciale de îndeplinire a contractului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare“ (art. 6 alin.
(2) din HG nr. 1064 din 11/12/2013).
Principii generale de amenajamente pastorale
Reintroducerea amenajamentului pastoral, după mai bine de două decenii, este stipulată
de Legea 86/2014 pentru „aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 34/2013 pentru
organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, care precizează la articolul 6, alineatul 1 că
modul de gestionare al pajiștilor se stabilește prin amenajamente pastorale.
Scopul întocmirii unui plan de amenajament pastoral constă în reglementarea și
organizarea în timp și spațiu a producției erbacee din pajiști, potrivit condițiilor locale și
Pagina 8
incidenței măsurilor de agromediu, astfel ca să se asigure o gospodărire rațională a acestora,
având în același timp ca țintă și menținerea biodiversității și protejarea mediului înconjurător.
Potrivit prevederilor art.9 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013,
și art. 9 din HG 78/2015, proiectul de amenajament pastoral se întocmește potrivit ghidului-
cadru elaborat de Institutul de Cercetare — Dezvoltare pentru Pajiști Brașov, prevăzut în anexa
care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.
Proiectul de amenajament pastoral va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puțin
următoarele elemente:
a) descrierea situației geografice, topografice și planul parcelar al pajiștilor aflate
pe
teritoriul unității administrativ — teritoriale;
b) descrierea solului și a florei,
c) capacitatea de pășunat a pajiștii;
d) lucrările de îngrijire și îmbunătățire a pajiștilor,
e) planul de fertilizare și măsurile agropedoameliorative.
Prin amenajamentul pastoral s-a urmărit: inventarierea pajiștilor de pe teritoriul UAT
Hălăucești; studierea caracteristicilor fondului pastoral ce se amenajează; furnizarea materialului
documentar necesar pentru planificarea lucrărilor de ameliorare a pajiștilor și pentru
gospodărirea fondului pastoral.
Prezentul amenajament se referă numai la amenajarea pajiștilor permanente, denumite în
continuare pajiști, din fondul pastoral al Primăriei Hălăucești, conform Legii 86/2014, articolul
3, literele a) — £), cu modificările și completările ulterioare.
Obiectivele principale ale Planului de amenajament pastoral au urmărit:
a. asigurarea unei producții de furaje, pentru o perioadă cât mai lungă de timp, pe
parcursul anului;
b. asigurarea creșterii calitative și cantitative a producției de furaje, de la an la an;
c. recomandări privind lucrările de îmbunătățire a potențialului productiv al pajiștilor
ținându-se cont de condițiile pedo-climatice și potențialul zonei;
d. respectarea metodologiei de întocmire din Ghidul de întocmire a amenajărilor
pastorale;
e. respectarea angajamentelor, codurilor de bune practici, legislației și a măsurilor de
agromediu sub incidența cărora intră pajiștile ce vor fi amenajate;
f. respectarea întocmai a măsurilor, a lucrărilor impuse de către amenajament și a
graficului de execuție a acestuia.
Pagina 9
Modul și etapele de lucru necesare întocmirii unui Plan de amenajament pastoral
Amenajamentul pastoral, cu un caracter complex și o perioadă însemnată de
implementare (10 ani) necesită o serie de lucrări, cu o anume succesiune. Un aspect important în
cadrul lucrării îl au cele două conferințe de amenajare, în care se decid și se aprobă măsurile
necesare pentru reglementarea procesului de ameliorare a pajiștilor.
Întocmirea amenajamentului comportă următoarele etape:
- Întocmirea temei de proiectare;
- Faza de teren;
- Faza de redactare;
- Faza de editare.
Tema de proiectare se întocmește de grupul de lucru format din specialiștii nominalizați
în articolul 8 alineatul 2 din HG 1064/2013 cu completările și modificările ulterioare. Avizarea
temei de proiectare s-a făcut la sediul UAT Hălăucești și are ca scop analizarea principalelor
probleme referitoare la amenajarea pășunilor.
Faza de teren cuprinde: pregătirea prealabilă (documentare asupra zonei ce va fi
amenajată, stabilirea provenienței și situației juridice a pajiștilor, studierea bazei cartografice
existente, studierea materialelor elaborate anterior, etc.); avizarea temei de proiectare (conferința
1 de amenajare); organizarea teritoriului (editare hărți UAT și a parcelarului); recunoașterea
terenului și delimitarea fondului parcelar (se verifică dacă materialul cartografic utilizat se
reflectă întocmai cu situația de pe teren); aplicarea pe teren a parcelarului; constituirea
subparcelarului; descrierea parcelară; recepția lucrărilor.
Fazele de redactare și editare presupun redactarea, respectiv editarea tuturor
documentelor solicitate prin Ghidul de întocmire a amenajamentelor pastorale alături de
propunerile privind durata sezonului de pășunat, numărului ciclurilor de pășunat, speciile și
categoriile de animale corespunzătoare, propuneri asupra suprafețelor ce trebuie redate pășunii
prin defrișări și lucrări de ameliorare asupra adăpătorilor, drumurilor de acces, construcțiilor,
împrejmuirilor, etc.
Pagina 10
Conferințele de amenajare
În scopul examinării perspectivelor de dezvoltare și a regimului de gospodărire a
pajiștilor care se amenajează, după recunoașterea generală a terenului de amenajat făcută de
proiectant, s-a ținut la sediul Primăriei Hălăucești prima conferință de amenajare, iar după
recepțționarea lucrărilor de teren se ține a doua conferință de amenajare.
a. La prima conferință se prezintă:
- numărul de pășuni (trupuri) și suprafața lor, ce urmează să fie amenajate;
- proveniența, situația lor legală, gruparea lor pe trupuri;
- dacă este făcută delimitarea de celelalte fonduri și dacă limitele sunt marcate pe teren;
- materialul cartografic existent și volumul lucrărilor de ridicări în plan necesare;
- colectivitățile beneficiare, necesarul lor de pășune, starea în care se prezintă pășunile
respective sub raportul repartiției pe categorii de terenuri și calitatea lor;
- problematica specifică regiunii;
- suprafețele care intră sub incidența măsurilor de agro-mediu.
Se discută și se fac propuneri în legătură cu expunerea și s-au luat hotărâri cu privire la
măsurile ce vor fi aplicate, care vor constitui directive pentru mersul lucrărilor pe teren.
b. La conferința a doua se prezintă:
- situația reală a fondului pastoral de amenajat, după datele culese pe teren asupra
capacității de pășunat din trecut și asupra modului cum a fost administrat în trecut sub raport
tehnic;
- gruparea definitivă a pășunilor pe trupuri și unități de exploatare;
- se fac propuneri asupra duratei sezonului de pășunat, numărului ciclurilor de pășunat,
speciilor și categoriilor de animale corespunzătoare;
- se fac propuneri asupra suprafețelor ce trebuie redate pășunii prin lucrări de ameliorare
a adăpătorilor, drumurilor de acces, construcțiilor, împrejmuirilor și asupra defrișărilor.
Pagina 11
CAPITOLUL I
SITUAȚIA TERITORIAL — ADMINISTRATIVĂ
1.1. Amplasarea teritorială a localității
Comuna se află în extremitatea vestică a județului, la limita cu județul Neamț, pe malul drept
al Siretului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ208, care o leagă spre sud de Mircești și în
județul Neamț de Săbăoani (unde se termină înDN2), și spre nord de MogoșeștiSiret, Stolniceni-Prăjescu, Pașcani (unde se intersectează cu DN28A), Valea Seacă, Lespezi, și
mai departe în județul Suceava la Dolhasca, Dolhești, Preutești și Fălticeni (unde se termină tot
în DN2). Din acest drum, la Hălăucești se ramifică șoseaua județeană DJ208G, care duce spre
este la Alexandru I. Cuza, Heleșteni și lon Neculce (unde se termină în DN28). Prin comună
trece și calea ferată Suceava-Roman, pe care este deservită de stația Hălăucești.
Tabelul 1.1
Situația pajiștilor din UAT Hălăucești
(conform raportărilor către Direcția pentru Agricultură Județeană Iași)
Pășuni (ha) Fânețe (ha)
Total UAT 259 Il
1. Proprietate publică ) 0
2. Proprietate privată 259 Il
- _UAT 233 0
- Persoane juridice 0 0
- Persoane fizice 26 II
- ADS 0 0
Pagina 12
Tabelul 1.2
Patrimoniul pajistilor din comuna — Halaucesti
Nr. Teritoriu Trupul de pajiste Bazin Bloc Obs
administrativ hidrografic Fizic
0 l 2 3 4 5
l Ps 198/1 - 3,00 ha - 2642
Halaucesti T31 Ps 198/6- 3,97 ha - 321 8,67
Ps 198/6 -1,70 ha - 256
2 P200 - 0,30 ha -
55
Ps 201/- 0,49ha
Ps 202- 48,96 ha 166
Halaucesti T32 63,59
- VA,
Ps 206/1- 9,34 ha
Ps 207- 4.50 ha 247
3 Ps 279/2 -21,00ha 148
Halaucesti T40/1 Ps 285/1 -11,50ha 2898 45,30
-13,30ha 2798
4 T4l Ps 287/1- 12,53ha - 2245
Halaucesti : 21,0 „03
T 50 Ps 290 — 8.50 ha 73
5 3 Ps 386 -1,89ha - 694
Halaucesti T 53 4,30
Ps 384 -2.4lha
6 Halaucesti T 54 Ps 392/2 -8,20 ha - 242 8,20
- 2824
7 Ps 394 -5,28 ha
. Hb 395-1,39 ha 6,79
Halaucesti T 55
Ps 396 0,12 ha
8 - 450
A 452- 4,41
F 455- 4,84
A 454 — 11,84
, T63 F 451- 5,66
Halaucesti 35,52
Hb 453 —2,79
A 456 — 0,70
A 449 - 0,47
A 450 0,98
TOTAL 193,40 -
Pe raza comunei Hălăucești, conform datelor înscrise la registrul agricol, la data de 1 ianuarie
2007, suprafețele de pajiști care au fost declarat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru
Agricultură (APIA) sunt prezentate în tabelul 1.3.
12
Pagina 13
Botoșani
Legendă:
==» Limita municipiului Iași
IZEI Halaucesti
Vaslui
Fig. 1.1. Comuna Hălăucești, județul Iași
10
Pagina 14
Tabelul 1.4.
Producția medie de iarbă a pajiștilor din UAT Hălăucești
(sursa: Direcția pentru Agricultură Județeană Iași)
a Anul Anul Anul
Nr. | Specificare MEDIA
2016 2018 2020
ist T 31, T 32/1, T 40/1, T 41, T 53, T54,T
T *upul 1d de pajiste
55, T 63/1
1 Suprafața
(ha) 206 272 212 230
2 Producție
medie li 3,03 0,09 1,37
(to/ ha/an )
3 | Producție totală | | | |
206 824,16 19,08 349,74
(tone)
NOTĂ: Producția totală pășuni se calculează astfel: Rândul 1 x Rândul 2 = Rândul 3.
Din datele prezentate în tabelul 1.4, furnizate de către UAT Hălăuceșști, rezultă că, pe suprafețele
de pajiști din U.A.T.-ul Hălăuceșști se obțin producții de masă verde curpinse între 1,00 și 3,00
to/ha/an.
14
Pagina 15
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu
Trupurile de pajiște de pe raza U.A.T. Hălăucești urmează a fi amenajate sunt prezentate în
tabelul 2.1.
Tabelul 2.1.
Pajiștile din proprietatea U.A.T. Hălăucești urmează a fi amenajate
prupul de pajiste Parcele descriptive componente Suprafata (ha)
NE
[) 1 2 3 4
BF -2642 Ps 198/1,-3.00
1 T 31 - Lutca BF - 321 Ps 196/1-1,70 8,67
BF - 256 Ps 198/6- 3,97
BF - 197 Ps 202/4 — 14,47
T 32 — lezer BF — 247 Ps 204 - 5,80
a aie
BF - 171 Ps 206 — 9,50
BF -166 Ps 207 - 25,10
BF 147 Ps 279/2, Ps 285/1
3 T40/1 - Nimas BF —2898 Ps 279/2, Ps 285/1 45,30
BF -2798 Ps 279/2, Ps 285/1
T 41 - Lotul popii BF-2245 Ps 285/1, Ps 287/1
4 71,03 :
T 50 — La Radu BF- 78 Ps 290
T 53 Petrila —Statie | BF 695 Ps 386,Ps 384,
5 4130 :
epurare
6 T 54 — Balci BF 242 Ps 382/2, Ps 388/1 8,20
7 T 55 In sus la Vantur | BF 2824 Ps 394, Ps 395, Ps 396 6,79
8 T 63 În sus F 451,F 465 35,52
193,40
15
Pagina 16
2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii și hotarele pajiștii
Pe suprafața comunei Hălăucești, pajiștile sunt grupate în 8 trupuri de pajiști. Amplasarea
în teritoriu a trupurilor de pajiște este trecută la figura 2.1. În tabelul 2.2. sunt prezentate
trupurile de pajiște de pe teritoriul comunei Hălăucești și vecinătățile acestora.
Fig 2.1. Amplasarea în teritoriu a trupurilor de pajiște de pe suprafața comunei Hălăucești
16
Pagina 17
Tabelul 2.2.
Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște
Vecinii și hotarele pajiștilor
2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv
Proiectul parcelar se întocmește după următoarele criterii:
a) limite naturale de teren, culmi, văi, iar în lipsa acestora, limite artificiale permanente, drumuri,
linii de înaltă tensiune;
b) suprafața maximă a unei parcele descriptive este de 100 ha;
c) numerotarea parcelelor se face unitar pe fiecare trup de pajiște.
Recunoașterea terenului și delimitarea parcelelor de pajiște care fac obiectul amenajării
pastorale s-a făcut prin confruntarea limitelor de teren cu cele figurate pe planurile topografice și
hărțile de amenajament, făcându-se astfel și corecturile necesare.
Cu ocazia recunoașterii terenului s-au stabilit și locuri reprezentative de prelevare probe
de iarbă cu suprafețe de 10 m?, pentru stabilirea potențialului de producție al fiecărui tip de
pajiște din parcelă sau subparcelă.
Trupurile de pajiște de pe teritoriul U.A.T. Hălăucești precum și limitele de demarcare ale
acestora sunt prezentate în tabelul 2.3.
Localitatea | trup de Vecinatati
(Sat) pajiste N S E V
Halaucesti l 31 Ps 196, 198/6 DE198/7 | CCN 194/6 | CCN 195 CCN 194/43
T32 Ps 202, Ps 207,
Halaucesti 2 Ps 208,Ps 209 E CCN 199/1 | DE 279/3 E =
Ps 206,F 211
: T40/1 | Ps 279/, CCN CCN
Halaucesti 3 CCN373 | CCN 199/1
Ps 285/1 280/1 286
T4l |Ps290/1, CCN
DE dă GEN 1591 | Dat
Halaucesti 4 Ps 287/1 286/1
T 50 | Ps290 CCN 297 | CCN 199/1 | DE 288 CCN 297
T 53 Izlaz Izlaz
Ps 386, Ps 384, | comunal comunal
Halaucesti | 5 Ps381.Ps375, [drum | GENU | drum Du
Ps Ps 377 p
401, | pamant pamant
T 54 T 54
| 754 |Ps38272,Ps | | Intravilan |
Luncasi 6 ccaoo/ |pcras7 CCN 393
388/1 sat Luncasi
| | 755 |Itrâvil2n
Luncasi 7 [ps3o4,ps396 |cD343 | cen39 |pe46i
sat Luncasi
| |T63 |F451:F465 |
Luncasi 8 pauSiret |CCN457 |CCN457 |DE448
17
Pagina 18
Tabelul 2.3.
Trupurile de pajiște de pe teritoriul comunei Hălăucești și limitele de demarcare ale
acestora
Trup dep asta
Limitele de demarcare
Nr. Denumirea
[!) 1 2
1 T 31 - Lutca N-CCN 199/1, S-A192/2, E-A193/1, V-Com. Mircesti
Pi N - T32/1-A298/1, T38 — A275, S-PS din T31,
32 - lezer
E - De 279/2, V - Com. Mircesti
. N — T39 - A277, S — CCN 199/1 , E — CCN 286,
3 T40/1 - Nimas
V — CCN 280/1
T 41 - Lotul Popii N- T42, S-CCN 199/1 si intravilan com Halaucesti,
4
T 50 E - intravilan com Halaucesti, V - PS T40/1.
T 53 — Petrila- statie | N — DCL 387 si PS T54, S - intravilan com Halaucesti,
5
epurare E —DCL 473, V — De 373
T 54 — Pasuni N —CD 343/1(dig), S - intravilan com Halaucesti (sat Luncasi)
6
Luncasi E — CCN 393 si PS T 55, V — DCL 387 si PS T 53
T 55 — În sus la N —CD 343/1(dig), S - intravilan com Halaucesti (sat Luncasi)
7
Vantur E — De 461, V - CCN 393 si T54
- N - Raul Siret, S - CCN 457/1,
8 T 63 In sus
E-— CCT 61 Ferma Mogosrsti, V - Raul Siret
2.4. Baza cartografică utilizată
2.4.1. Evidența planurilor pe trupuri de pajiște
Pentru întocmirea prezentului Plan de amenajament pastoral s-a folosit ca plan de bază,
plan cadastral. Planul cadastral al U.A.T. Hălăucești a fost utilizat pentru întocmirea
amenajamentului. Aceste informații se transpun în tabelul 2.4.
2.4.2. Ridicări în plan
U.A.T. Hălăucești dispune de hărțile topografice necesare, pentru cunoașterea trupurilor
de pajiște ca poziție, mărime și formă nefiind necesare a se efectua ridicări în plan.
2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor
Determinarea suprafețelor pajiștilor din U.A.T Hălăuceșști s-a făcut având la bază Anexa
5 întocmită conform Legii 65/2013 și inventarul Consiliul Local Hălăucești, conform HCL nr. 12
din 27.03.2019
18
Pagina 19
2.5.1 Suprafața pajiștilor pe categorii de folosință
Toate pajiștile din proprietatea U.A.T. Hălăucești au suprafața totală de 193,40 ha. Toată
această suprafață se folosește ca pășune.
Tabelul 2.5
Structura pajiștilor pe categorii de folosință în UAT Hălăucești
Pășuni Fânețe Valorificare mixtă Fără scopuri | Total Din care la
(ha) (ha) (pășune, fâneață) (ha.) | productive (ha) | suprafață | Consililul
Local
1 2 3 - 5 6
193,40 - Pășune - 193,40 193,40
2.5.2. Organizarea administrativă
Pajiștile aflate în proprietatea U.A.T. Hălăucești se exploatează până în prezent numai
prin pășunat nerațional, cu o încărcătură mare de animale, inclusiv cu executarea pășunatului în
afara sezonului de pășunat, toate aceste acțiuni contribuind la degradarea covorului ierbos, dar și
la reducerea producției de masă verde, cantitativ și calitativ.
O apreciere generală asupra stării actuale a pajiștilor permanente din proprietatea U.A.T.
Hălăuceșști din punct de vedere productiv, arată că acestea dau o producție mică de masă verde de
1-3to/ha (*potrivit situațiilor transmise de către U.A.T la D.A.J IAȘI, privind producțiile de masă
verde*), iar covorul ierbos nu corespunde nici cantitativ și nici calitativ.
În prezentul proiect de amenajament pastoral, pentru îmbunătățirea calitativă și
cantitativă a pajiștii se vor executa următoarele măsuri:
- repartizarea suprafețelor de pășune pe specii de animale;
- organizarea pășunatului rațional în funcție de specii de animale și suprafețe, prin împărțirea în
parcele, cu stabilirea capacității de pășunat și a graficului de pășunat;
- lucrări de îmbunătățire la suprafață: distrugere mușșuroaie, grăpat, îndepărtare resturi vegetative
nevaloroase;
- fertilizare anuală, fazială, cu îngrășăminte chimice și, dacă este posibil, cu îngrășăminte
organice.
20
Pagina 20
Tabelul 2.6. Enclave
Nr. Trup Pajiste Parcela Suprafata | Detinatorul
Obs
Crt.
(ha)
0 1 2 3
4 5
1 T 31(Ps 196, Ps 198/6, 194/4) -
- -
2 T32 (Ps 202, Ps 207, Ps
208,Ps 209) _ _ _ _
3 T40 (Ps 279/2, Ps 285/1) -
- - -
4 T 41 (Ps 285/1, Ps 287/1)
CTS 290/1 - - -
(Ps 290/1)
T 50 -
- - -
5 HB38
|T53(Ps386,ps384,Ps381, | 1.55 oa
Ps 375, Ps HB 378 0,08 Hălăucești -
Sa SPA] 401.Ps ed 377 a)
HB 376 0,78
6 T 54 (Ps 382/2, Ps 388/1) -
- - -
7
T 55 (Ps 394, Ps 396) HB 395 Com.
1,39 -
Hălăucești
8 HS 453/1
L. Com.
HS bd _
455/2 Hălăucești
21
Pagina 21
CAPITOLUL III
CARACTERISTICI GEOGRAFICE ȘI CLIMATICE
3.1. INTRODUCERE
Asezare geografică, limite
Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul administrativ
Hălăucești este situat la
circa 80 km vest de municipiul Iași (figura nr. 1).
Botoșani
Vegendă:
P==» Limita municipiului Iași
== Halaucesti
os 1% 20 km Vaslui
[0 a a
Fig. 1 Așezarea administrativă a comunei Hălăuceșști.
Comuna Hălăucești se învecinează cu următoarele teritorii administrative:
- laN : Mogoșești Siret și Al.I. Cuza — județul Iași;
- IE :AL.I. Cuza — județul Iași;
- laS : Mircești — județul Iași;
- laV : Gherăești și Botești — județul Neamț.
22
Pagina 22
Studiul pedologic și agrochimic privind amenajarea
pastorală a terenurilor aparținând
domeniului public și privat din teritoriul administrativ
Hălăucești, s-a executat la scara 1:5.000,
încadrându-se în categoria de complexitate IVC — 11.69 ha și IVB
— 208.83 ha, total cartat
220.52 ha.
Pe suprafața cartată au fost executate 5 profile principale 4 de
și profile control (sondaje).
Din profilele principale executate s-au recoltat 18 de sol
probe care au fost analizate în
cadrul Laboratorului Oficiului pentru Studii Pedologice
și Agrochimice Iași, după următoarele
metode:
-18 analize pentru determinarea pH-ului — metoda
potențiometrică cu electrod de sticlă în
extract apos;
-10 analize pentru determinarea conținutului de CaCO;
prin metoda gazovolumetrică cu
calcimetrul Scheibl;
-12 analize pentru determinarea conținutului în humus metoda
— Walkley — Black, modificarea
Gogoașă;
-12 analize pentru determinarea azotului total prin metoda
Kjeldahl;
-12 analize pentru determinarea fosforului mobil în acetat-lactat
(ppm) de amoniu după Egner —
Domingo și dozarea colorimetrică a anionului fosfat ca „albastru de
molibden“;
-12 analize pentru determinarea potasiului accesibil
(ppm) în acetat-lactat de amoniu la
fotometral cu flacără;
-13 analize pentru determinarea conținutului total de săruri
solubile;
-13 analize pentru determinarea anionilor și cationilor;
-18 analize pentru determinarea granulometrică prin tratarea solului
cu acid clorhidric (după
Kacinski) și separarea fracțiunilor prin cernere și pipetare.
Interpretarea analizelor de laborator s-a făcut după instrucțiunile în vigoare.
Metodologia și etapele de lucru
Întocmirea prezentului studiu are la bază Metodologia de
Elaborare a Studiilor
Pedologice (MESP, elaborat de ICPA București, 1986) cu trei
parcurgerea a etape importante de
lucru, și anume: etapa preliminară, etapa de teren și etapa de birou.
În prima etapă s-a consultat materialul
bibliografic disponibil și s-au adunat materialele
necesare întocmirii bazei de date privind însușirile fizico-geografice arealului
a studiat.
Astfel, de la O.C.P.I. Iași s-au achiziționat harta cadastrală comunei în
a scara 1:5.000
(1973), hărțile topografice în scara 1:5.000 (edițiile 1968, 1981, 1990),
proiecția Stereo 70,
hărțile topografice în scara 1:25.000 (ediția 1981), proiecția
Gauss-Kriiger și ortofotoplanuri,
ediția 2005.
23
Pagina 23
În cea de-a doua etapă, de teren, s-a efectuat recunoașterea pedologică a teritoriului,
cercetarea și descrierea profilelor de sol cu prelevarea probelor de sol, înregistrarea datelor și
observațiilor privind condițiile geomorfologice, separarea pe plan a arealelor cu diferite unități
de sol.
În sfârșit, în cadrul etapei a treia, s-a sistematizat datele din teren, s-a interpretat datele
analitice fizico-chimice, s-a analizat informațiile existente din cercetările anterioare.
Situația pajiștilor din România
În funcție de modul de folosință, pajiștile se împart în pășuni și fânețe. Din
suprafața
totală de pajiști din țara noastră (4.9 milioane ha - 33% din suprafața agricolă a României),
conform Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov 68% o reprezintă pășunile, iar
32% fânețele (figura nr. 2).
[ a
m «;
Fânețe;
32; 32%
E Pășuni
E Fânețe
Fig. 2 Ponderea pășunilor și fânețelor în România.
Totodată, același institut menționează că distribuția altitudinală și geografică a pajiștilor
se prezintă astfel:
> 47% zonă de deal;
> 32% zonă de munte;
> 21% zonă de luncă.
În funcție de zonare și regionare, pajiștile pot fi:
> PAJIȘTI ZONALE
24
Pagina 24
1. Etajul alpin (al pajiștilor alpine)
2. Etajul subalpin (al jnepenișurilor)
3. Etajul boreal (al pădurilor de molid)
4. Etajul nemoral (al pădurilor de foioase)
4.. Subetajul pădurilor de fag și de amestec de fag cu rășinoase
4.2. Subetajul pădurilor de gorun și amestec cu gorun
5. Zona nemorală (a pădurilor de stejari)
5.1. Subzona pădurilor de stejari mezofili
5.2. Subzona pădurilor de stejari submezofili — termofili
6. Zona silvostepei
7. Zona stepei
> PAJIȘTI INTRAZONALE
8. Pajiști din lunci și depresiuni
9. Pajiști de sărătură (halofile)
10. Pajiști de nisipuri (psamofile).
Pincipalele graminee și leguminoase perene cultivate în amestec în pajiștile din țara
noastră sunt prezentate în tabelul nr. 1 de mai jos:
Tabelul nr. 1 Principalele tipuri de ierburi perene din pajiști.
Principalele tipuri de ierburi perene din pajiști
Graminee perene Leguminoase perene
Agropyron pectiniforme — pir cristat Lotus corniculatus — ghizdei
Bromus inermis — obsigă nearistată Medicago sativa — lucerna albastră
Dactylis glomerata — golomăț Onobrychis viicifolia — sparcetă
Festuca arundinacea — păiuș înalt Trifolium hybridum — trifoi corcit
Festuca pratensis — păiuș de livadă Trifolium pratense — trifoi roșu
Festuca rubra — păiuș roșu Trifolium repens - trifoi alb
Lolium perenne — raigras peren
Phalaris arundinacea — ierbăluță
Phleum pratense — timofiică
Poa pratensis — firuță
Alcătuirea amestecului de ierburi perene este foarte complicată din cauza numărului mare
de soiuri din speciile mai sus menționate, astfel că în țările cu zootehnie dezvoltată amestecurile
de ierburi perene sunt standardizate și se revizuiesc odată la 15-20 ani.
În orice caz, la stabilirea amestecului de graminee și leguminoase trebuie avut în
perene
vedere următorii indicatori biotehnici și economici:
25
Pagina 25
modul de
folosire
principal
longevitatea
culturii
asigurarea
umidității
nivelul de
fertilizare
indicatori
biotehnici și
înălțimea
economici covorului
ierbos
capacitatea de
concurență
gradul de
înmulțire
vegetativă
capacitatea de
otăvire
rezistența la
călcare
După alegerea asociațiilor de bază, pentru regim de fâneață, formate dintr-o graminee
perenă ce asigură volumul producției de furaj și o leguminoasă perenă de pajiști, ce asigură
calitatea furajeră și azotul biologic, în funcție de condițiile staționale, sistem de cultură și mod de
folosință, se mai adaugă alte specii ca păiușul de livezi pentru plasticitate ecologică și de
folosire, păiușul înalt pentru robustețe la modificări climatice, pirul crestat pentru rezistență la
secetă, raigrasul peren, firuța și trifoiul alb pentru rezistență la pășunat (GIAP, 2014).
Conform Codului de Bune Condiții Agricole și de Mediu (GAEC), stabilite în
Regulamentul Consiliului Uniunii Europene (CE) numărul 1782/2003, țara noastră trebuie să
acorde o atenție deosebită acestui patrimoniu pastoral prin menținerea suprafeței existente la 1
ianuarie 2007, asigurarea unui nivel minim de întreținere și evitarea instalării vegetației nedorite
pe terenurile agricole.
26
Pagina 26
3.2. CONDIȚIILE FIZICO-GEOGRAFICE
3.2.1. Relieful
Teritoriul comunei Hălăucești se află în partea de sud-est a Podișului Sucevei, în partea
sudică a interfluviului Siret — Moldova.
Relieful teritoriului Hălăucești este dezvoltat pe cuvertura de depozite cuaternare.
Altitudinea maximă o întâlnim în terasa Muncel (330 m), la sud de satul Muncelul de
Sus, la hotar cu comuna Mogoșești-Siret, iar cea minimă la hotarul sudic (cu teritoriul comunei
Mircești) unde este de 194 m.
Energia de relief este de 136 m.
Pe teritoriul comunei Hălăucești întâlnim un singur tip de relief și anume:
Relieful acumulativ
În această categorie intră șesul și terasele Siretului.
Șesul Siretului are altitudinea maximă de 195,4 m la hotarul nordic iar cea minimă de
194,0 m la hotarul sudic.
Pe teritoriul Hălăucești valea Siretului este orientată de la nord-vest spre sud-est.
Lungimea luncii în cuprinsul teritoriului este de 7,34 km iar lățimea (între baza versantului și
râul Siret) variază între 3,0 km în partea de nord și 3,4 km în partea de sud. Panta longitudinală
în această zonă este de 0,19%.
În cuprinsul șesului întâlnim două zone bine distincte:
- partea dinspre versant mai joasă decât nivelul general al șesului unde apa din precipitații
și din scurgerile de pe versanți stagnează producând înmlăștinirea solului o perioadă mai lungă.
Apa freatică este la adâncimi mici (0,30 — 0,50 m) iar la contactul cu versantul apar izvoare.
Aluviunile acestei zone sunt mai argiloase iar solurile sunt puternic gleizate. Vegetația este
higrofilă.
- partea dinspre Siret este un grind longitudinal bine individualizat și se menține pe tot
teritoriul Hălăucești. Altitudinea se menține ridicată peste nivelul șesului încât este inundat
numai la viituri maxime. Aluviunile sunt mai nisipoase iar apa freatică se află la adâncimi de 3 —
4 m și are potabilitate bună.
În partea centrală a șesului întâlnim numeroase gârle, cursuri și meandre părăsite
transformate, uneori, în zone mlăștinoase alimentate din precipitații și apa freatică.
27
Pagina 27
În vecinătatea Siretului este o zonă joasă cu 40 — 50 cm peste nivelul mediu al Siretului,
lată de 10 — 60 m care este acoperită cu prundișuri și este foarte des inundată.
Ca forme de microrelief întâlnim în cadrul șesului câteva grinduri mai mici, în afara celui
descris, precum și numeroase forme negative rămase în locul vechilor cursuri și meandre
desecate care sunt în pericol de înmlăștinire datorită stagnării apei din precipitații.
Datorită prezenței apei freatice la mică adâncime, a evapotranspirației mai intense, fac ca
plantele de aici să sufere mai puțin în perioadele secetoase ca cele de pe terase.
Terasele Siretului sunt răspândite în partea de vest a teritoriului ocupând aproximativ 50
% din suprafața acestuia, de la hotarul nordic până la cel sudic.
Terasele se etajează în trepte largi. Ele au poduri plane, bune pentru agricultură și căi de
comunicații și construcții. Pantele profilelor longitudinale sunt mici. Datorită acestui fapt
terasele sunt bine însorite.
- Terasa Mircești se întinde de la est de satul Hălăucești până la hotarul sudic (cu comuna
Mircești). Are lungimea, pe acest teritoriu de 2,5 km. Lățimea este de 400 m, în partea de nord;
1000 m în partea centrală și 800 m în partea de sud. Altitudinea absolută este de 201,5 m și la 6
m peste șesul Siretului. Fruntea terasei este reprezentată printr-un abrupt uneori vertical rezultat
din comportarea materialului loessoid față de eroziune. Grosimea medie a depozitelor care
alcătuiesc terasa este de 6 m. Această terasă este folosită la arabil (se cultivă și legume) și
fâneață.
Trecerea la terasa următoare se face printr-o denivelare de 30 m.
-Terasa Luncași se întinde de la hotarul nordic până la cel sudic având un pod cu o
lățime de 400 m în partea de sud până la 800 m în partea de nord. Altitudinea este cuprinsă între
228 — 240 m și la 30 — 40 m peste șesul Siretului.
Fruntea terasei este reprezentată printr-un versant cu o denivelare de 30 m cu pante de
10 — 15 %. Grosimea medie a depozitelor care alcătuiesc terasa este de 20 m.
-Terasa Hălăucești este cea mai extinsă ca suprafață. Se întinde de la hotarul nordic până
la cel sudic și de la satul Hălăucești până la hotarul vestic. Altitudinea absolută este de 253 —
265 m și la 60 — 70 m peste șesul Siretului. Suprafața terasei se prezintă ca un pod neted bine
dezvoltat. Grosimea medie a depozitelor care alcătuiesc terasa este în jur de 23 m. Fruntea
terasei este reprezentată printr-o denivelare ușoară de 5 — 7%.
28
Pagina 28
-Terasa_ Muncelu are altitudinea absolută de 330 m și 135 m altitudine relativă.
Reprezintă extremitatea sudică a complexului de terase Ciohorăni — Muncelu ce se întinde pe
teritoriul comunelor Miroslovești și Mogoșești Siret.
Această terasă este constituită din nisipuri la bază peste care se află un orizont de
prundișuri gros de 1 — 2 m. Depozitele loessoide lipsesc. La adâncimea de 25 — 46 cm
prundișurile reprezintă 30 % din masa solului iar sub 46 cm ajung la 80 %. Această structură
geologică face ca lucrările agricole să se execute mai greu. Procentul mare de prundișuri
stânjenește și procesul de solificare.
Față de terasa Hălăucești, terasa Muncelu se află la o altitudine de 56 m deasupra
acesteia. Fruntea terasei Muncelu coboară lin către terasa Hălăucești având o pantă de 5 — 8 %.
Atât podul terasei Muncelu cât și fruntea acesteia sunt folosite în întregime la arabil.
Toate terasele au o înclinare ușoară de la nord la sud și de la vest spre est.
În funcție de vârsta și distanța față de șesul Siretului pe terase s-au format cernoziomuri
cambice, soluri cenușii, soluri brune argiloiluviale și soluri brune luvice.
Alunecările de teren
Față de alte teritorii din județul Iași, teritoriul Hălăucești oferă mai puține condiții
alunecărilor de teren.
Alunecările de teren împreună cu eroziunea areolară și liniară micșorează potențialul
economic al unor terenuri sau îl scot complet din categoria. terenurilor agricole.
Pe teritoriul Hălăucești alunecările sunt răspândite pe fruntea terasei Luncași la nord-est
de satul Luncași. Alunecările de aici sunt stabilizate și sunt sub formă de monticoli. Deluviul de
alunecare format dintr-un amestec de depozite loessoide, marne, nisipuri și prundișuri, etc. are
grosimi de 4 - S m. Prezintă o fragmentare sub formă de monticoli proeminenți cu altitudine
variabilă (între 0,5 — 2,0 m) și mici depresiuni. Neuniformitatea suprafeței terenului fac ca
scurgerea superficială să fie micșorată.
3.2.2. Litologia depozitelor de suprafată (Geologia)
Depozitele ce acoperă în întregime teritoriul comunei Hălăucești aparțin Cuaternarului.
Bessarabianul nu apare nici într-o zonă pe acest teritoriu. El se află la adâncimi
apreciabile sub depozitele cuaternare.
Cuaternarul este reprezentat atât prin etajul inferior (Pleistocen) cât și prin etajul superior
(Holocen).
Pleistocenul este reprezentat prin depozite de terasă care la Hălăucești au grosimi de 23
m iar pe terasa Muncelu ajung la 2,5 — 3,0 m. De pe terasa Muncelu lipsesc depozitele loessoide.
29
Pagina 29
Holocenul care ocupă întreaga luncă a Siretului este format din prundișuri de 1 —
groase
2 m, după care urmează nisipuri de 1 — 2 m grosime și deasupra un material aluvial lutonisipos
de 1,5 m grosime. Grosimea totală a aluviunilor atinge în această zonă 4 — 7 m. În cea mai
partea
joasă a luncii, în imediata apropiere a Siretului și printre despletiturile sale se află un orizont de
prundișuri adus de viiturile mai recente.
În condițiile geologice amintite rocile de solificare sunt:
-Depozitele loessoide_ ocupă toate terasele. Sunt roci poroase cu drenaj bun în care
rădăcinile plantelor pătrund cu ușurință.
Solurile de pe această rocă dau producții bune în anii cu precipitații normale în cazul că
cele acide și cu conținut scăzut de elemente nutritive sunt amendate și fertilizate.
-Prundișurile ușor cimentate se întâlnesc pe terasele Muncelu (la hotarul nordic). Solurile
formate pe prundișuri au un profil scurt și conțin mult schelet; sunt slab productive și se lucrează
greu. Puterea de pătrundere a rădăcinilor este mică. Capacitatea de reținere a apei este redusă
așa încât plantele suferă în perioadele cu precipitații puține.
Pe șesul Siretului se întâlnesc depuneri aluviale nisipoase, nisipo-lutoase, luto-nisipoase,
lutoase, luto-argiloase și argilo-lutoase.
3.2.3. Hidrografia și hidrogeologia
Din punct de vedere hidrografic teritoriul Hălăucești aparține bazinului mijlociu al
Siretului. Valea Siretului domină acest teritoriu.
Teritoriul Hălăucești este sărac în ape de suprafață sau cu caracter torențial.
Râul Siret curge prin vecinătatea nord-estică și estică a teritoriului având o lungime (în
această zonă) de 14,1 km. EI are debite variabile, însă fiind un râu carpatic, chiar la debite
minime are suficientă apă pentru a putea fi folosit la irigații.
Cursul Siretului are aspectul unui râu îmbătrânit cu numeroase meandre părăsite de-a
lungul albiei sale majore datorită pantei mici sub 0,19 %o.
Siretul oferă regiunii importante cantități de apă. La mira Lespezi, în amonte de
Hălăucești, Siretul are un debit mediu de 35,49 mc/sec (maxim 72,79 mc/sec; minim 19,25
mc/sec). Primăvara la topirea zăpezilor și la ploi torențiale nivelul Siretului crește mult. În anii
când perioadele ploioase corespund cu topirea zăpezilor din Carpați, Siretul revarsă.
În prezent Siretul este îndiguit, pericolul de inundații fiind Zona mai
îndepărtat. cea
afectată fiind cea dintre Siret și dig.
Regimul scurgerii înregistrează două maxime: prămăvara și vara, mai precis în lunile
aprilie — iunie. Scurgerea solidă determinată la Lespezi este de 11,60 kg/sec. iar turbiditatea de
412 gr/mc.
30
Pagina 30
Pe teritoriul comunei Hălăucești, la baza terasei Mircești s-a construit o acumulare
cu o
suprafață de 38,5 hectare care- este alimentată de pânza de apă de la baza terasei.
Pe șesul Siretului, între digul de protecție contra inundațiilor și cursul Siretului sunt
o
serie de gârle, meandre părăsite și vechi cursuri ale Siretului care sunt alimentate din
cu apă
Siret (când nivelul acestuia crește) precum și din precipitații.
3.2.4. Clima
La 20 km sud de centrul comunei Hălăucești se află stația meteorologică Roman,
care
dispune de date meteorologice complete pentru o perioadă de 89 ani
pentru temperatură și
precipitații și de 52 ani pentru regimul vânturilor.
Pentru caracterizarea climatică a teritoriului cartat s-au folosit datele climatice
înregistrate la stația meteorologică Roman precum și unele date extrase și prelucrate din Atlasul
climatologic.
Regimul termic
Temperatura medie anuală a aerului are valoarea de 8,3*C.
Această temperatură este favorabilă principalelor plante ce se cultivă aici: grâu, porumb,
floarea soarelui, sfeclă de zahăr, cartof, etc.
Temperaturi minime absolute a căror valori scad sub 0*C se înregistrează din a doua
decadă a lunii septembrie, cel mai timpuriu și se pot prelungi până în a doua decadă a lunii
mai,
cel mai târziu.
Temperaturi minime absolute a căror valoare scade sub — 28*C se înregistrează în lunile
ianuarie și februarie.
Bruma este unul din fenomenele meteorologice negative care produc pagube agriculturii.
Bruma se produce cu precădere pe valea Siretului și la baza versantului.
Brumele, când se produc timpuriu toamna, dăunează în special culturilor de legume și
porumb, când acestea nu au ajuns la maturitate.
Brumele târzii de primăvară dăunează pomilor fructiferi, viței de vie, culturilor de
legume, floarea soarelui, fasole și soia.
Numărul zilelor fără îngheț este de 167.
Numărul zilelor de îngheț este de 127,8 iar a zilelor de iarnă de 43,3.
Suma gradelor de temperatură pentru perioada | martie — 31 octombrie este de 3265,9
cu
o medie pe interval de 13,34"C iar pentru perioada | mai — 31 octombrie este de 2930,7
cu o
medie pe interval de 15,93%.
31
Pagina 31
Regimul pluviometric
Precipitațiile infuențează direct și hotărâtor producția agricolă și procesele de formare
și
evoluție a solurilor.
Suma medie a precipitațiilor anuale este de 529,0 mm (la
Roman). Precipitațiile au un
grad de favorabilitate mai redus pentru plante față de aerului.
temperatura
Numărul mediu de zile cu cantități de precipitații ce depășesc | de
mm este 78,2. Pentru
culturile de câmp sunt folositoare precipitațiile care au mai mult de 1 iar
mm în cazul pomilor
fructiferi sunt utile ploile ce depășesc 10 mm.
Cantitatea de precipitații (apă) utilizată de plante este de
influențată relief și
permeabilitatea solului. Cu cât panta reliefului este mai mare și permeabiulitatea solului
mai
redusă, cu atât cantitatea de apă utilizată este mai mică. Aceasta se reduce
prin scurgere.
În sezonul cald precipitațiile au uncori
un pronunțat caracter torențial în special vara când
se înregistrează averse de o intensitate deosebită.
Cantități mari de precipitații căzute în intervale scurte de timp
provoacă vara inundații și
eroziunea solului iar iarna înzăpeziri.
Culturile de câmp folosesc aproximativ 80 % din precipitații cazul
(în terenurilor plane
fără posibilități de scurgere).
Dintre fenomenele negative legate de precipitații amintim seceta
și grindina.
Grindinile cad foarte rar și numai în perioada caldă a anului
producând pagube culturilor
agricole.
Secete apar la sfârșitul lunii iulie și începutul lunii
august și se prelungesc până în
septembrie. Perioade de secetă apar și în lunile mai — iunie (în anii secete
cu timpurii culturile
pot fi compromise).
32
Pagina 32
Vânturile
Vânturile din această zonă se orientează în lungul văii Siretului.
După datele stației
Roman rezultă că 16 % din timp este cald. Restul timpului bat vânturi
mai frecvente din nord,
sud, nord-est și nord-vest. Perioade mai scurte bat vânturile din sud-est
și sud-vest.
Prezența în această zonă a culoarului larg al văii Siretului face
ca vânturile de aici să
sufere modificări mari atât în direcție cât și în intensitate.
3.2.5. Vegetatia
Din punct de vedere geobotanic, teritoriul comunei
Hălăucești aparține zonei de pădure,
cu excepția luncii râului Siret care are o vegetație azonală luncilor.
specifică
Pădurile caracteristice acestei zone de vegetație lipsesc de
pe teritoriul comunei
Hălăucești; lipsesc deasemenea și pajiștile zonale.
Singurele păduri (cu o suprafață de aproximativ 240 ha) sunt
răspândite pe șesul
Siretului.
Pădurea din teritoriul vecin (Mogoșești-Siret) care întinde la
se până hotarul cu teritoriul
Hălăucești cuprinde Carpinus betulus în amestec cu Fagus silvatica în zonele
mai înalte din
interior, iar spre margine întâlnim Quercus petraica, Tilia
tomentosa și Tilia cordata. Alături
de speciile amintite mai întâlnim Fraxinus excelsior Cerasius
și avium.
La marginea pădurii întâlnim un etaj de subarboret format din:
Crataegus monogyna,
Evonymus europaea, Cornus sanguinea și Corylus avelana.
Pajiștile zonale caracteristice zonei de pădure lipsesc de teritoriul
pe Hălăucești dar apar
pe teritoriul vecin (Mogoșești-Siret) chiar la hotar cu teritoriul În
cartat. componența acestor
pajiști întâlnim ca asociații de bază Agrostis tenuis cu diverse mezofile.
specii
În afară de Agrostis tenuis care domină mai
cresc o serie de graminee valoroase ca:
Festuca pratensis, Phleum pratense, Poa pratensis,
Dactylis glomerata.
Demn de subliniat pentru aceste pajiști este frecvența
a numeroase specii de leguminoase
și procentul ridicat de participare a acestora în masa ierboasă dintre
care răspândirea cea mai
mare o are Trifolium pratense, Trifolium campestre și Lotus corniculatus.
Dintre alte familii mai frecvente sunt următoarele:
Chrysanthemum leucanthemum,
Cichorium intybu, etc.
Pajiștile azonale de luncă sunt răspândite în lunca Siretului
și sunt constituite din
asociații de:
- Agropyrum repens, pe locurile mai ridicate și drenate;
- Lolium perene, la contactul cu versanții;
- Alopecurus pratensis, pe terenurile joase și umede;
33
Pagina 33
- Agrostis alba, pe locurile mai joase și umede;
- Poa pratensis, pe locurile târlite.
În afară de gramineele citate mai
sus, care sunt dominante, se mai întâlnesc leguminoase
ca: Trifolium repens, Trifolium hibridum, Medicago lupulina, Lotus
corniculatus, etc.
Dintre speciile din alte familii mai importante sunt:
Plantago media, Plantago major,
Taraxacum officinale, Ranunculus repens, Daucus Cichorium
carota, intybus, etc.
În ceea ce privește compoziția plantelor
diverse, unele specii ca: Cardua nutans,
Xanthium strumarium și Eryangium campestre diminuează valoarea
pajiștilor.
Pajiștile umede cu rogozuri și diverse specii higrofile
Mai reduse ca suprafață, pajiștile de acest fel sunt situate în zonele
cele mai joase a luncii
și în meandrele părăsite unde datorită apei freatice celei din
și a precipitații ce stagnează la
suprafața solului perioade mai îndelungate. Din această cauză
vegetația acestor pajiști este
alcătuită din plante cu caracter higrofil mai puțin valoroase din
punct de vedere furajer.
Dintre speciile mai importante pe astfel de terenuri sunt diverse
specii de Carex, Juncus și
Scirpus precum și unele graminee ca: Agrostis canina, Phragmites
communis, etc. Aceste specii
sunt folosite uneori în fază tânără ca furaj verde.
În meandrele părăsite, unde
apa stagnează o perioadă mai lungă, întâlnim: Phragmites
communis în asociație cu Typha latifolia și Typha angustifolia.
Vegetația cultivată
Principalele plante care se cultivă pe teritoriul comunei Hălăucești sunt: de
grâul toamnă,
orzul de toamnă, porumbul, floarea soarelui, sfecla de
zahăr, cartoful. Pe suprafețe mai mici se
cultivă fasole, legume, ovăz.
Vegetația segetală
Buruienile cele mai frecvente și mai abundente în culturi
sunt următoarele:
În culturile de prășitoare cele mai frecvente
sunt: Echinocloa cruss galli, Setaria glauca,
Chenopodium album, Amaranthus angustifolius, Sonchus aleraceus,
Sinapis arvensis.
În culturile de floarea soarelui, cele
pe lângă arătate mai sus întâlnim: Rubus arvalis și
Orobanche reticulata.
În culturile de cereale păioase cele mai frecvente
buruieni sunt: Agropyrum repens
(dominant în culturile de grâu), Sinapis arvensis, Setaria
glauca, Stachya annua, Hibiscus
trionum, Polygonum convolvulus, Rubus arvalis, Agrostema
githago, Matricaria chamomilla,
Centaurea cyanus (în grâu), etc.
În lucerniere mai întâlnim: Hypericum
perforatum, Melilotus officinalia și Cuscuta
trifolii (parazită).
34
Pagina 34
3.2.6. Influența antropică
Influența activității omului asupra solurilor are aspecte variate, de la luarea
în cultură a
terenurilor prin înlăturarea vegetației naturale, până la
aplicarea de măsuri și lucrări de
îmbunătățiri funciare și de ameliorare a solurilor.
Influența înlăturării sau înlocuirii vegetației naturale
Prin desțelenirea terenurilor se produce o frânare
a procesului de acumulare a
humusului, iar pe terenurile în pantă, se accelerează eroziunea solurilor.
Prin defrișarea pădurilor și modificarea echilibrului
natural s-au declanșat procese
geomorfologice actuale de alunecări de teren, eroziune în suprafață și
adâncime, etc.
Influenta lucrărilor solului
Executarea corectă a lucrărilor solului are o influență în
pozitivă ceea ce privește porozitatea,
permeabilitatea, regimul de apă și aer, activitatea biologică mobilizarea
și substanțelor
nutritive din rezerva solului.
Pe versanți, executarea lucrărilor contur,
pe agroterasarea, afânarea adâncă, etc., se opun
scurgerii apei pe pantă, protejează solul împotriva eroziunii în
suprafață, contribuie la refacerea
acestuia. Pe terenurile cu exces de umiditate de
suprafață, arătura cu subsolaj sau afânarea
adâncă, au ca efect eliminarea excesului de apă. Arătura de desfundare
(la înființarea plantațiilor
pomicole sau de viticole) duce la modificarea solurilor adâncimea de
pe desfundare.
Executarea incorectă a lucrărilor solului este de
însoțită manifestarea unor influențe
negative, dintre care menționăm:
- executarea pe versanți a lucrărilor pe linia de cea mai duce
mare pantă la accelerarea
eroziunii în suprafață sau a eroziunii în adâncime;
- defrișarea viilor terasate și lipsa de întreținere a lucrărilor de
combatere a eroziunii
solului existente (agroterase, benzi înierbate), duce la
distrugerea în timp a acestor
lucrări;
- lucrarea solului prea umed sau prea uscat duce la formarea de
brazde, curele și respectiv
bulgări mari, proces însoțit de deteriorarea structurii.
Influența structurii și rotația culturilor
Cultivarea pe terenurile în pantă a păioaselor și evitarea
prășitoarelor, introducerea în
asolament a culturilor perene (amelioratoare), contribuie la stăvilirea
eroziunii solurilor.
Rezultate bune privind ameliorarea solurilor saline și alcalice
se obțin prin cultivarea de
plante rezistente la astfel de condiții: orzul, meiul, iarba de
Sudan, etc.
Cultivarea an de an pe acelasi sol a unei singure plante
sau a unui număr redus de plante,
duce la secătuirea solului în anumite elemente la
nutritive, cumularea efectului remanent al unor
pesticide, etc.
35
Pagina 35
Influenta îngrășămintelor, amendamentelor și pesticidelor
Aplicarea corectă a îngrășămintelor influențează favorabil proprietățile solului, astfel
:
e dezvoltarea mai bună a vegetației înseamnă sistem radicular mai deci
bogat, materie
organică mai multă pentru sol, posibilități sporite de formare a humusului, refacerea
structurii solului, ameliorarea însușirilor fizice, chimice și biologice ale
solului;
e îngrășămintele organice acționează direct prin aportul de substanțe
nutritive, intensifică
activitatea microbiologică, mărirește conținutul de humus,
îmbunătățește însușirile fizice
și ameliorează solurile acide.
Folosirea incorectă a îngrășămintelor (felul acestora, doza, modul de
aplicare) poate duce
la efecte negative în ce privește proprietățile solului, astfel;
e aplicarea în cantități prea mari a dejecțiilor, folosirea apelor uzate fără în
ca prealabil să
fie trecute prin amenajări speciale, duc la poluarea solului;
* aplicarea sistematică de cantități mari de îngrășăminte cu azot duce la
poate concentrații
nocive de nitrați și nitriți în sol și în plante, seama cărora forma alte
pe se pot substanțe
și mai toxice și chiar cancerigene;
e aplicarea neuniformă a îngrășămintelor duce la formarea de
vetre, cu repercursiuni
negative atât asupra producției, cât și a solului.
Amendarea solurilor urmărește neutralizarea sau corectarea reacției acide
prea sau prea
alcaline a acestora. Amendarea incorectă provoacă o înrăutățire solului.
a însușirilor
Folosirea gipsului, în loc de oxid sau carbonat de calciu solurile
pe acide duce la
transformarea acidității potențiale în aciditatea actuală.
Utilizarea carbonatului de calciu în loc de sulfat de calciu solurile alcalice
pe și alcalizate
provoacă o intensificare a alcalinitătii, datorită formării de carbonat de sodiu,
ca urmare a
schimbului Ca-Na.
Prin erbicidare se înlătură prașilele și se menajează structura solului.
Folosirea nerațională
a pesticidelor duce la poluarea solului și a apelor freatice.
Influența irigației
Pe suprafața teritoriului nu se găsește un sistem de irigații. Deficitul
de umiditate
înregistrat în ultimii ani, ca urmare a unui regim pluviometric redus și
a unor temperaturi estivale
ridicate, au dus la accentuarea deficitului de umiditate astfel că unele culturi
agricole au fost
afectate.
Sub rezerva necesității unor studii, inclusiv pedologice, evalua necesitatea
pentru a irigației
semnalăm unele aspecte negative ale acesteia:
= apa de irigației să fie de calitate pentru a nu sărătura
sau polua solul;
36
Pagina 36
= aplicarea necontrolată a irigației
poate destabiliza structura solului și poate modifica
bilanțul apelor subterane;
= se pot produce modificări fizice:
creșterea compactității, micșorarea porozității și a
vitezei de infiltrație a apei;
= modificări chimice: mărirea
capacității de schimb cationic, antrenarea nitraților din
îngrășăminte, solubilizarea unor elemente, etc.;
= accelerarea proceselor biochimice din
sol.
Influența lucrărilor de prevenire și combatere
a eroziunii
Pe suprafața teritoriului au fost executate
o serie de lucrări de combatere a eroziunii
solului:
benzi înierbate, agroterase, nivelări de
alunecări, care au avut un efect favorabil în combaterea
eroziunii și alunecărilor. Lipsa de întreținere
a acestor lucrări în momentul actual, duce la
diminuarea efectului acestora până la anulare.
Influența amenajărilor pentru plantatii de
viti-pomicole
Înființarea plantațiilor de vii și pomi, necesită
lucrări de mobilizare adâncă a solului, de
nivelare, modelare, terasare, ceea ce provoacă schimbare
o radicală a învelișului de sol.
37
Pagina 37
3.3. SOLURILE
Formarea solurilor din zonă s-a desfășurat sub
influența unui ansamblu de factori
pedogenetici (de solificare), dintre care cei mai importanți
sunt:
a) Factorul biologic
Solificarea nu poate avea loc decât sub actiunea
organismelor, în special a plantelor și
microorganismelor. Vegetația, microflora și fauna acționează
asupra solurilor îndeosebi prin
modul de distribuție spațială a resturilor
organice, prin calitatea și cantitatea materiei organice
depuse anual la suprafață sau în interiorul solului
și prin modul de transformare a resturilor
vegetale.
Sub aceste aspecte, acțiunea vegetației ierbacee
asupra solului se deosebește mult de
cea a vegetației lemnoase. În ceea ce privește vegetația
ierbacee, principala sursă de substanțe
organice pe seama cărora se formează humusul în sol
o constituie rădăcinile. Aceasta se
datorează faptului că resturile organice aeriene
intervin în mică măsură în procesele
pedogenetice, fiind îndepărtate de către om, vânt etc.
Spre deosebire de vegetația erbacee, subformația
vegetală lemnoasă, sursa de bază a
resturilor organice care participă la formarea humusului
o constituie frunzele care cad anual la
suprafața solului. Rădăcinile plantelor lemnoase nu decât
participă în mică măsură la formarea
humusului.
b) Clima
Se manifestă începând cu dezagregarea fizică
și alterarea chimică a rocilor,
descompunerea materiei organice, spălarea sărurilor
solubile, etc. Astfel, dezagregarea și
alterarea rocilor influențate direct sau indirect de climă
duc la transformarea rocilor primare în
roci ce pot asigura condiții minime instalării
vegetației iar prin manifestarea în continuare
a
acestor procese în cadrul solificării, determină formarea
principalelor componente minerale
ale solului (săruri, oxizi, hidroacizi, minerale
argiloase, nisip, praf, etc.).
c) Relieful
Relieful acționează în formarea, evoluția și diversificarea
solurilor atât direct cât și
indirect. Astfel, între sol și relief este o atât de
legătură strânsă încât practic, orice schimbare
survenită în cadrul reliefului se reflectă și în modificarea
solului respectiv. Influența directă a
reliefului se observă îndeosebi în zonele
accidentate, în primul rând prin procesul de eroziune
în suprafață, de care depind transportul
și sortarea în lungul versanților a materialului rezultat
prin alterarea rocilor.
38
Pagina 38
În șesuri importanța majoră
o are microrelieful (microdepresiuni, micromovile,
privaluri, gârle, conuri de dejecție, etc.) care au determinat, fie
stagnarea apei și intensificarea
proceselor de gleizare și înmlăștinire, fie existența
unor suprafețe ridicate, zvântate,
neinundabile sau rar inundabile.
Mult mai importantă și mai complexă este
influența indirectă a reliefului asupra
învelișului de sol. Această influiență se manifestă prin redistribuirea
căldurii și umidității pe
diferite forme de relief în funcție de altitudine,
pantă și expoziție.
În funcție de relief, solurile
se dispun într-o zonalitate altitudinală. Pe șesuri și văi
apar
soluri specifice ca: soluri aluviale, diferit gleizate
și/sau sărăturate, gleiosoluri, etc.
d) Apa freatică și pedofreatică
Existența unui strat freatic la adâncime relativ mică
determină, în primul rând,
formarea în sol sau la baza solului a unui orizont
gleizat specific solurilor hidromorfe. Stratul
acvifer influențează de asemenea procesul de bioacumulare
precum și procesul de eluviere a
solului, modificând intensitatea de deplasare a sărurilor, bazelor
sau coloizilor, sau provocând
formarea unor orizonturi cu acumulare intensă
a unor săruri.
e) Rocile de solificare
Influențează textura solurilor și unele proprietăți fizice și hidrofizice.
În cadrul rocilor de solificare
se disting:
- depozite de argile-marne cu textură fină, care favorizat
au producerea alunecărilor de
teren;
- depozite fluviale salinizate și alcalizate, care format
pe s-au solonceacuri, solonețuri și
aluviosoluri salinizate și/sau alcalizate;
- depozite fluviale mijlocii în zonele mai înălțate de
grind, pe care s-au format aluviosoluri
tipice și molice.
Solul reprezintă rezultatul acțiunii conjugate
a tuturor factorilor pedogenetici enumerați,
la care se adaugă timpul și factgorul Ei
antropic. se înterpătrund și se influențează reciproc și
prin numărul și variația lor, determină manifestarea
unor procese pedogenetice specifice, care
duc la formarea orizonturilor solurilor.
Principalele procese pedogenetice care au stat la baza formării
solurilor în zona
studiată sunt:
1. Bioacumularea
Bioacumularea este procesul de acumulare a humusului în
urma descompunerii materiei
organice materiei vegetale de câtre microorganisme printr-un ansamblu
de procese biochimice și
chimice.
39
Pagina 39
Lupașcu Gh. (1998) consideră condițiile alternante aerobe-anaerobe
ca fiind cele mai
favorabile pentru instalarea proceselor de humificare
deoarece bacteriile aerobe și cele
anaerobe sintetizează substanțele humice în de
condiții umiditate suficientă. În condiții de
umiditate insuficientă substanțele humice sunt
puternic fixate de sol ducând la acumularea
progresivă a humusului.
Scăderea temperaturii și creșterea umidității
solului, specific zonelor mai înalte,
determină o mobilitate accentuată a microelementelor din
sol.
În cazul solurilor din clasa
Cernisoluri, humusul format este de tip mull calcic alcătuit
predominant din acizi huminici cenușii, saturați complet în bună
sau măsură cu cationi bazici,
îndeosebi de calciu.
În zonele mai înalte, unde
precipitațiile mai abundente determină levigarea relativ intensă
a substanțelor minerale, se formează un humus de tip mull
forestier, specific solurilor din clasa
Luvisoluri, alcătuit din acizi huminici slab-moderat
polimerizați.
2. Carbonatarea
Carbonatarea este un proces complex prin care dioxidul de
carbon, prezent în aerul și apa
din sol provenit din respirația florei faunei
și sau din descompunerea materiei
organice,
reacționează cu apa și formează acidul carbonic (H2C03). Acesta
este instabil și disociază în cea
mai mare parte (99%) în dioxid de carbon
(CO2) și apă (H20).Doar o mică parte (1%) disociază
în hidrogen (H" sau 2H”), ionul carbonic (CO?)
și ionul bicarbonic (HCO3.).
Hidrogenul format înlocuiește cationi bazici (Ca, Mg, K, din
Na) rețeaua cristalină care
formează în soluția solului hidroxizi instabili
transformați în carbonați (CaCO3, MgCO3, KCO;,
Na2C03). Dintre aceste săruri, carbonații de calciu și
magneziu sunt greu solubili dar în prezența
unei cantități mai mari de CO» aceștia trec în
bicarbonați care sunt ușor solubili.
În aceste condiții, prin de
procesele eluviere și iluviere are loc migrarea carbonatului de
calciu din partea superioară a profilului de sol
și depunerea acestuia la baza profilului, în
materialul parental, cu formarea un orizont calcie
sau calxic sau carbonatoacumulativ, notat cu
„Cca“.
Conform S.R.T.S. (2012) orizontul carbonatoacumulativ
conține carbonați de calciu fie
sub formă difuză fie sub formă de
neoformațiuni discontinue (pseudomicelii, vinișoare,
eflorescențe, concrețiuni) în cantități de peste 12%
În privința adâncimii de
apariție a carbonaților, solurile pot fii proxicalcarice,
cu
carbonații de la suprafață, epicalcarice, cu carbonați între 26-50
cm, endocalcarice, cu carbonați
între 51-100 cm și baticalcarice, cu carbonați între
101-150 cm.
40
Pagina 40
Adâncimea de apariție a carbonaților depinde de unii factori locali,
precum precipitațiile
atmosferice, panta terenurilor, permeabilitatea solurilor etc.
Cantitatea de carbonat de calciu din orizontul Cca diferă în funcție de conținutul în
inițial
carbonați al materialului parental dar și de stadiul de evoluție a solului.
Astfel, solurile mai tinere (cernoziomuri) conțin cantități mai mari de carbonați de calciu
și magneziu care inhibă formarea solului, determină o reacție alcalină și împiedică translocarea
argilei și humusului, comparativ cu solurile mai evoluate (preluvosoluri, luvosoluri) unde
procesele de eluviere și iluviere au dus la translocarea și depunerea carbonaților la baza
profilului.
3. Gleizarea
Gleizarea pedogenetică este un proces biochimic care, lângă saturația cu este
pe apă,
condiționată de prezența materiei organice, temperatura mai mare de 09 biologic (5%C)
și condiții
de reacție favorabile dezvoltării microorganismelor reducătoare (SRTS,
2012).
În exces permanent de apă se formează un orizont „Gr“
cu proprietăți reductomorfe,
asociat cu orizontul A, B sau C în care culorile de reducere depășesc 50% din solului.
masa
În funcție de stadiul de oxidare sau reducere de fier
a compușilor și mangan și de
materialele în care se formează, acest orizont poate avea culori albăstru-verzui în materiale
lutoase și argiloase, culori prodominant negre în materiale bogate în sulfuri culori
și
albicioase în materiale calcaroase, iar în nisipuri culorile sunt cenușii la alb
până sau cenușii
verzui.
În condiții alternative de aerobioză și anaerobioză formează
se un orizont „Gox“ cu
proprietăți redoximorfe, asociat cu orizontul A, B sau C în care culorile de reducere în
apar
proporție de 16-50% din masa solului, orizontul având aspect marmorat cu
pete brun-roșcate,
brun-gălbui.
4. Argilizarea
Este procesul de formare a argilei sau a silicaților secundari hidratați prin reunirea silicei
hidratate, a hidroxizilor de aluminiu și fier în complexe silicatice care cristalizează
treptat,
formarea argilei fiind posibilă și pe seama rețelei cristaline parțial distruse mineralului
a primar
(Lăcătușu R., 2000).
Acest proces genetic apare în zona de silvostepă și de pădure soluri
pe puternic
decarbonatate și constă în îmbogățirea unui orizont cu argilă rezultată în alterării
urma „în situ”
a mineralelor argiloase.
Orizontul de sol în care are loc acest proces se numește B cambic [cambiare =
(lat) a
schimba] și se notează cu simbolul Bv [verwitterung (germ.) = alterare] fiind relativ sărac în
41
Pagina 41
humus, roșcat sau ruginiu datorită oxizilor de fier liberi eliberați prin alterarea
silicaților primari
și structură poliedrică sau prismatică.
5. Argiloiluvierea
Constă în îmbogățirea cu argilă a orizonturilor inferioare ale profilului de sol
prin
levigarea (eluvierea) de către apa provenită din precipitații a compușilor dizolvați în
ea și
depunerea (iluvierea) acestora la diferite adâncimi.
Orizonturile „sărăcite” de compușii organo-minerali devin mai deschise la culoare
și
sunt numite eluviale, iar orizontul îmbogățit în argilă se numește orizont Bt caracterizat
(argic)
prin acumularea argilei, de regulă cu cel puțin 20% mai mare față de orizonturile din
partea
Superioară a profilului de sol, sub forma unor pelicule fine depuse în jurul
agregatelor
structurale.
Lista unităților de sol (US) și caracterizarea acestora
CLASA PROTISOLURI
US1_Aluviosol calcaric-molic, epicalcaric, lutoargilos/nisipolutos, dezvoltat materiale
pe
fluviale.
US2_Aluviosol calcaric-molic-gleic, epigleic, epicalcaric, lutoargilos/lutoargilos,
dezvoltat pe materiale fluviale.
CLASA HIDRISOLURI
US3_Gleiosol molic-aluvic, argilolutos/lutoargilos, dezvoltat pe materiale fluviale.
COMPLEXE DE SOLURI
US4_Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate format din:
-Cernoziom cambic, lutos/lutos, dezvoltat pe materiale deluviale eroziune slabă în
cu
SUPrafață men (80%).
-Antrosol erodic-cernic, lutos/lutos, dezvoltat pe materiale deluviale, eroziune foarte
cu
puternică în suprafață ........nea (20%).
nenea
42
Pagina 42
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 1
Denumire sol: Aluviosol calcaric-molic, epicalcaric,
lutoargilos/nisipolutos, dezvoltat pe
materiale fluviale.
Formula de sol: AS ka-mo/k2-TT/SM
- Tf-g
Nr. profilul de sol: 2
Suprafața US: 35.00 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Hălăucești
Răspândire: Tarla: 63/1 (parțial), 55 (parțial), 54
(parțial), 53
(parțial), 41 (parțial).
Aspectul suprafeței terenului: Uniform
Condițiile naturale în care apare: Lunca Siretului, apa freatică 2.0-2.5 materiale fluviale.
m,
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip:
Am = 00 — 26 cm -— lutoargilos; brun gălbui închis (10YR în
3/4) stare umedă; reavăn;
friabil în stare umedă; slab compact; rădăcini subțiri frecvente;
efervescență slabă în puncte;
trecere treptată.
ACk = 26 — 43 em -— lutoargilos; brun gălbui (10YR în
5/4) stare umedă; reavăn;
glomerular slab dezvoltată; friabil în stare umedă; slab
compact; efervescență slabă; trecere
treptată.
Ck = 43 — 70 em — lutonisipos; brun cenușiu închis (10 YR
6/2); astructurat; slab adeziv;
slab plastic.
Fizico-chimice
Slab acid (pH = 6.4); humus — moderat (5.43%); azot total-mare =
(N 0.290 %); fosfor
mobil-foarte mic (P = 6 ppm); potasiu mobil- mare (K = 250
ppm).
43
Pagina 43
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 2
Denumire sol: Aluviosol calcaric-molic-gleic, epigleic, epicalcaric, lutoargilos/lutoargilos,
dezvoltat pe materiale fluviale.
Formula de sol: AS ka-mo-gc/G4 - k>-TT/TT — Tf-t
Nr. profilul de sol: 4
Suprafața US: 101.23 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Hălăucești
Răspândire: Tarla: 53 (parțial), 41 (parțial), 40/1 (parțial), 32/1
(parțial).
Aspectul suprafeței terenului: Uniform
Condițiile naturale în care apare: Lunca Siretului, apa freatică 1.5-2.0 m, materiale fluviale.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip:
Aț = 00 — 19 em -— lutoargilos; brun gălbui închis (10YR 3/4) în stare umedă; reavăn;
friabil în stare umedă; slab compact; rădăcini subțiri frecvente; efervescență slabă în puncte;
trecere treptată.
ACGox = 19 — 48 cm -— lutoargilos; brun gălbui (10YR 5/4) în stare umedă; cu pete
ruginii-vinețiireavăn; glomerular slab dezvoltată; friabil în stare umedă; slab compact;
efervescență slabă; trecere treptată.
CGox = 48 _— 60_ cm -— lutoargilos; brun cenușiu închis (10 YR 6/2), marmorat;
astructurat; slab adeziv; slab plastic.
CGr = 60 — 85 em — lutoargilos; brun vinețiu-cenușiu; astructurat; jilav, moderat adeziv;
moderat plastic.
Fizico-chimice
Slab alcalin (pH = 7.8); humus — mic (2.61%); azot total-moderat (N = 0.152 %); fosfor
mobil-mare (P = 44 ppm); potasiu mobil- mare (K = 228 ppm).
44
Pagina 44
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 3
Denumire sol: Gleiosol molic-aluvic, argilolutos/lutoargilos, dezvoltat pe materiale fluviale.
Formula de sol: GS mo-al/G —AL/TT — Tf-t
Nr. profilul de sol: 3.5
Suprafața US: 72.60 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Hălăucești
Răspândire: Tarla: 63/1 (parțial), 55 (parțial), 54 (parțial), 53
(parțial), 41 (parțial), 40/1 (parțial), 32/1 (parțial).
Aspectul suprafeței terenului: Uniform
Condițiile naturale în care apare: Lunca Siretului, apa freatică 1.0-1.5 m, materiale fluviale.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip:
Am = 00 — 21 em, argilolutos; brun închis (10YR 3/3) cu pete rare brun ruginii la umed;
glomerular slab structurat; jilav; slab compact; trecere treptată;
ACGox = 21 — 42 em, argilolutos, brun închis (10YR 3/3) cu pete brun ruginii-vineții (5
YR 4/4) la umed; glomerular slab structurat; umed; slab compact; trecere treptată;
CGr > 42 em, lutoargilos, cenușiu albastriu închis (10 B 4/1) la umed, astructurat.
Fizico-chimice
Slab alcalin (pH = 7.3); humus — mic (4.38%); azot total-moderat (N = 0.197 %); fosfor
mobil-foarte mic (P = 8 ppm); potasiu mobil- mare (K = 234 ppm).
45
Pagina 45
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 4
Denumire sol: Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate format din:
-Cernoziom cambic, lutos/lutos, dezvoltat pe materiale deluviale cu eroziune slabă în
Suprafață .....ccn anna ennenaneneeneaeeaaeenanenaee nana nenea (80%).
-Antrosol erodic-cernic, lutos/lutos, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune foarte
puternică, în:supra față scz eg EI TEZEI (20%).
Formula de sol: CZ cb / LL/LL - Sp-—tleni
AT er-ce / LL/LL — Sp —t/es4
Nr. profilul de sol: 1
Suprafața US: 11.69 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Hălăucești
Răspândire: Tarla: 63/1 (parțial).
Aspectul suprafeței terenului: Neuniform
Condițiile naturale în care apare: Terasa Siretului, apa freatică mai mare de 5 m, materiale
deluviale.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip:
At = 00 — 15 em -— lutos, brun foarte inchis (10YR 2/2) in stare umedă, reavăn, reavăn,
glomerular-grăunțoasă, pori mici și mijlocii frecvenți, trecere treptată;
Am = 15 — 28 em -— lutos, brun foarte inchis (10YR 2/2) in stare umedă, reavăn, slab
compact, glomerular, pori mici și mijlocii frecvenți, trecere treptată;
AB = 28 — 50 cm — lutos, brun gălbui (10YR 5/4) în stare umedă, reavăn, poliedric
subangular mic-mediu, slab compact, trecere treptată;
By = 50 — 70 cm -— lutos, brun gălbui (10 YR 5/6) în stare umedă, reavăn, poliedric
subangular mare la poliedric angular, friabil în stare umedă, dur în stare uscată, moderat plastic
și adeziv în stare umedă.
Fizico-chimice
Slab acid (pH = 6.1); humus — mic (2.20%); azot total-mic (N = 0.112%); fosfor mobilmoderat (P = 30 ppm); potasiu mobil- moderat (K = 150 ppm).
46
Pagina 46
3.4. FACTORII LIMITATIVI A PRODUCȚIEI PASTORALE
SI MĂSURI DE PUNERE ÎN VALOARE A PAJISTILOR
Din evaluarea însușirilor pedo-geomorfologice ale terenurilor, rezultă o serie de factori
limitativi (deficiențe) ai producției, care determină o serie de restricții în folosirea lor agricolă.
Restricțiile se referă atât la condițiile existente, care diminuează recoltele, cât și la pericolul
apariției prin exploatare a unor degradări, având aceleași efecte.
Cu excepția unor restricții neameliorative (climă, volum edafic), majoritatea restricțiilor
sunt ameliorative.
Principalele restricții (factori limitativi) ai producției pastorale din arealele studiate
pentru amenajare pastorală sunt:
1 ) eroziunea în suprafață;
2 ) alunecările de teren;
3 ) excesul de umiditate de natură freatică
1. Eroziunea în suprafață 11.69 ha — 5% din suprafața cartată pedologic
2. Alunecările de teren 11.69 ha — 5% din suprafața cartată pedologic
3. Excesul de umiditate freatică 173.83 ha — 79% din suprafața cartată pedologic;
Măsuri agropedoameliorative
Combaterea eroziunii în suprafată a solului
-Limitarea sezonului de pășunat la cel optim, între Sf. Gheorghe (23 aprilie) și Sf.
Dumitru (26 octombrie) cca. 185 zile pentru zona de dealuri și interzicerea pășunatului pe
perioada de toamnă iarnă și primăvara devreme, pentru ca ierburile să se „odihnească” în sezonul
rece;
-Evitarea pe cât posibil a pășunatului pe pante pe timp ploios și sol umed, căutând
locurile mai zvântate, bine drenate sau terenurile plane;
-Respectarea încărcării cu animale evitarea suprapășunatului și supratârlirii, care răresc și
produc goluri în covorul ierbos a cărui sol este mai sensibil la eroziune (focare de eroziune);
-Fertilizarea cu îngrășăminte organice (gunoi și târlire) și chimice (NPK) pentru îndesirea
covorului ierbos, realizarea unor producții de iarbă corespunzătoare și a unei țeline dense;
47
Pagina 47
-Supaînsămânțarea golurilor din pajiște și a celor cu covor rărit datorită diferitelor cauze
amintite mai înainte;
-Stoparea râmăturilor de porci domestici și mistreți prin măsuri specifice de limitare a
prezenței lor pe pajiștile în pantă și alte măsuri.
Dintre măsurile curative se amintesc în continuare:
-Pe pajiștile cu covor ierbos foarte rar se face mobilizarea superficială a solului pe curba
de nivel, se seamănă un amestec adecvat, la 1,5 cm adâncime și se tăvălugește, în primul an se
folosește în regim de fâneață și în anii următori în toate modurile cunoscute respectând pășunatul
rațional;
-Realizarea cu pluguri speciale a unor valuri de pământ ce se înierbează, care colectează
apa de pe versanți și o dirijează spre un emisar având lățimea de 1,5 — 2 m și adâncimea
canalului de 40-50 cm și o distanță variabilă între ele în funcție de înclinație ce nu poate depășii
180, limită peste care se execută lucrări mai radicale de combatere a eroziunii cum ar fi terasarea
terenului;
- Amplasarea pe pășuni a unor perdele de protecție pe curbele de nivel, arbori solitari sau
în pâlcuri, pentru echilibru hidrologic, protecția solului și a animalelor în sezonul de pășunat.
Combaterea eroziunii în adâncime și alunecărilor de teren
Pe suprafețele în pantă unde au apărut șiroiri și rigole se pot lua măsuri de nivelare cu
mijloace mecanizate (grape cu discuri, nivelatoare, etc.), pregătirea patului germinativ, fertilizare
organică și/sau chimică, semănatul unui amestec de ierburi perene adecvate zonei și folosirea
pajiștii în regim de fâneață în primul an până la o înțelenire și consolidare corespunzătoare a
covorului ierbos protector.
Pe terenurile unde eroziunea de adâncime a ajuns la stadiul de ogaș sau ravenă sunt
necesare lucrări mai ample de artă, proiectate de specialiști autorizați în domeniu și executate de
întreprinderi (firme) de prestări servicii pentru îmbunătățiri funciare. Cele mai răspândite lucrări
sunt: cleionajele simple sau duble din garduri de nuiele, pozate pe firul văii formate de ogaș sau
ravenă.
Cleionajele simple sunt făcute din garduri de 50-70 cm înălțime, așezate pe direcția
curbelor de nivel la distanța de 2-4 m unul de altul în funcție de mărimea pantei, fixate la cel
puțin 30 cm sub nivelul solului.
48
Pagina 48
În amonte și aval de cleonaj se pot planta primăvara devreme sade de salcie care vor
consolida și mai bine terenul.
Cleionajele duble sunt făcute din 2 rânduri de gard cu înălțime de 0,8-l m deasupra
nivelului solului. Spațiul liber dintre cele 2 rânduri se umple cu pietriș sau bolovani, devenind
astfel mai rezistente.
Parii gardului dublu se întăresc transversal și longitudinal cu moaze și longrine. Lucrări
mai ample de stăvilire a eroziunii de adâncime constau din praguri și baraje confecționate din
lemn, piatră, plasă de sârmă cu piatră (gabioane), zidărie, beton, etc. asupra cărora nu insistăm.
După efectuarea acestor lucrări de artă antierozională, terenul se înierbează sau se
împădurește în siguranță, fără pericol major de declanșare a unor noi procese erozionale.
Stăvilirea alunecărilor de teren pune probleme și mai complicate care necesită la rândul
lor proiecte și execuție de lucrări de strictă specialitate.
Prima măsură împotriva alunecărilor de teren constă din captarea izvoarelor de coastă și
eliminarea prin drenaj a stagnărilor de apă din glimee, după care se execută lucrări mai ample de
modelare a terenului și consolidare urmate de lucrări specifice de instalare a vegetației ierboase
și forestiere care sunt cele mai viabile soluții de protecție pentru o perioadă lungă de timp.
Combaterea excesului de umiditate freatică
Eliminarea excesului temporar de umiditate din pajiști se face prin desecarea cu ajutorul
canalelor deschise, de diverse mărimi, care se amplasează la diferite distanțe între ele în funcție
de caracteristicile solului, intensitatea ploilor, etc.
Excesul permanent se elimină cu ajutorul unor drenuri din diferite materiale (lespezi,
piatră mare, fascine, tuburi de ceramică și plastic riflat, etc.) pozate la diverse adâncimi și
distanțe în funcție de nivelul pânzei freatice și intensitatea drenării pe care o dorim. Un caz
aparte îl constituie drenajul „„cârtiță” care se folosește pe terenurile cu textură grea, argiloasă.
Toate aceste lucrări de desecare și drenaj la fel ca și regularizarea și îndiguirea râurilor se fac pe
bază de proiecte și se execută de specialiști din domeniul îmbunătățirilor funciare.
49
Pagina 49
3.5. CONCLUZII
Studiul pedologic și agrochimic privind amenajarea pastorală a terenurilor aparținând
domeniului public și privat din teritoriul administrativ Hălăucești, s-a executat la scara 1:5.000,
încadrându-se în categoria de complexitate IVC — 11.69 ha și IVB — 208.83 ha, total cartat
220.52 ha.
Teritoriul comunei Hălăucești se află în partea de sud-est a Podișului Sucevei, în partea
sudică a interfluviului Siret — Moldova fiind dezvoltat pe cuvertura de depozite cuaternare.
Din punct de vedere hidrografic teritoriul Hălăucești aparține bazinului mijlociu al
Siretului. Valea Siretului domină acest teritoriu.
Clima arealului studiat este temperat continentală cu nuanțe de excesivitate accentuată,
caracterizată prin ierni reci cu temperaturi scăzute, umezeală relativ ridicată și frecvență mare a
inversiunilor de temperatură, iar vara temperaturile sunt ridicate și umezeala redusă.
Temperatura medie anuală este de 8,30C iar precipitațiile medii anuale înregistrează valori de
529 mm.
În urma caracterizării geomorfologice și fizico-chimice a solurilor de pe pajiștile studiate
din comuna Hălăucești s-au identificat următoarele clase și tipuri de soluri:
CLASA PROTISOLURI
US1_Aluviosol calcaric-molic, epicalcaric, lutoargilos/nisipolutos, dezvoltat pe materiale
fluviale.
US2_Aluviosol calcaric-molic-gleic, epigleic, epicalcaric, lutoargilos/lutoargilos,
dezvoltat pe materiale fluviale.
CLASA HIDRISOLURI
US3_Gleiosol molic-aluvic, argilolutos/lutoargilos, dezvoltat pe materiale fluviale.
COMPLEXE DE SOLURI
US4_Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate format din:
-Cernoziom cambic, lutos/lutos, dezvoltat pe materiale deluviale cu eroziune slabă în
suprafață see ae oaia EEE IDEEA Fi ate (80%).
-Antrosol erodic-cernic, lutos/lutos, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune foarte
puternică în:suprafață sucsacacccacena carenta (20%).
Principalele restricții (factori limitativi) ai producției pastorale din arealele studiate
pentru amenajare pastorală sunt:
1 ) eroziunea în suprafață;
2 ) alunecările de teren;
3 ) excesul de umiditate de natură freatică
50
Pagina 50
HĂLĂUCEȘȘTI
Altitudine, expoziție, pantă
Nr. Parcela Altitudine Pantă
Tarla Expoziție
crt. descriptivă (m) (%)
0. 1 2. 3. 4. 5.
63/1 199-200 - 2-3
1
200-210 E 5-10
2 55 199-200 - 2-3
3 54 199-200 - 2-3
4 53 199-200 - 2-3
5 41 195-200 - 2-3
6 40/1 195-200 - 2-3
(A 32/1 195-200 - 2-3
3.6. CARACTERIZARE AGROCHIMICA
INTRODUCERE
Lucrarea de cartare agrochimica are in vedere controlul starii de fertilitate a solului
pentru stabilirea necesarului de ingrasaminte si imbunatatirea indicilor calitativi ai solului .
Aplicarea eficienta a ingrasamintelor si amendamentelor nu este posibila fara cunoasterea
temeinica a insusirilor solului, a cerintelor specifice de nutritie, a culturilor si a interactiunii
ingrasamintelor si amendamentelor cu solul si cu plantele, deoarece ingrasamintele in funcie de
dozele si conditiile in care sunt folosite „pot influienta cresterea si dezvoltarea plantelor atat
pozitiv cat si negativ.
Fiecare tip de sol asigura un anumit nivel de productie in functie de fertilitatea lui
naturala sau actuala „iar cresterea in continuare a productiilor poate fi asigurata prin aplicarea
ingrasamintelor .
Completarea necesarului de elemente nutritive se face din ingrasaminte organice si din
ingrasaminte chimice .
Pasunile cartate apartin domeniului public si privat de pe teritoriul administrativ
al comunei Halaucesti fiind situate in tarlalele topografice nr : 32/1, 40/1, 41, 53, 54, 55,
631.
În vederea elaborării prezentului studiu s-au recoltat 26 probe medii agrochimice.
51
Pagina 51
Metoda de lucru și criterii de interpretarte a rezultatelor
La elaborarea prezentului studiu s-au parcurs următoarele faze:
A. Faza de teren
In vederea intocmirii studiului agrochimic, s-au recoltat in prezemnta delegatului OJSPA
IASI,dl ing Jescu Toader in anul 2020 un numar de 26 probe medii de sol de pe suprafata de
220,52 ha, ocupata cu pasuni.
Recoltarea probelor s-a facut cu sonda agrochimica pe adancimea de 0-10 cm.
Fiecare proba medie agrochimica a fost alcatuita dintr-un numar de 25-30 probe partiale,
fiind reprezentata pe cartograma cu linii intrerupte si poarta denumiea de „parcele de recoltare”
Probe de sol recoltate in teren poarta un numar care este trecut in parte de jos a fiecarei
parcele de recoltare ex; 284, 285, 286, 287., etc.
B. Faza de laborator
Analizele au fost efectuate în cadrul laboratorului OJSPA.IASI conform instructiunilor
de lucru elaborate de Institutul de Cercetare pentru Pedologie si Agrochimie Bucuresti(ICPA).
Probele recoltate au fost uscate, mojarate, după care s-au făcut următoarele analize agrochimice :
a). Analize de serie mare efectuate la toate probele de sol:
- reacția solului (pH) a fost determinata la toate probele de sol în suspensie apoasă pe cale
potențiometric cu electrod de sticlă;
- conținutul de fosfor mobil (P — AL) a fost determinat prin metoda Egner — Domingo în extract
de acetat lactat de amoniu (AL);
- conținutul de potasiu mobil (K — Al) a fost determinat în acelasi extract ca și fosforul mobil
citirile fiind facute la fotometru cu flacara.
b). Analize de serie mică
La 26% din probele alese, astfel încât să reprezinte principalele tipuri de sol din teritoriul
cartat se determină conținutul de humus prin metoda oxidarii umede si dozarii titrimerice dupa
Walkley-Black in modificarea Gogoasa si este exprimat în procente. Datele obținute se folosesc
pentru calculul indicelui azot:
% humus x V%
IN. = mmm,
100
care servește la aprecierea gradului de asigurare cu azot al solului.
Rezultatele analizelor de laborator sunt înscrise în buletinul de analiză a solului anexat la
lucrare.
52
Pagina 52
C. Faza de birou -— cuprinde activitățile ce se execută în cadrul compartimentului
agrochimie de la primirea buletinului de analiză și până la definitivarea lucrării. Pe baza datelor
analitice, a condițiilor de climă și sol, a consumului specific de elemente nutritive, ținând cont de
planta cultivată, producția propusă a se realiza și de însușirile agrochimice ale solului, s-a
întocmit programul de fertilizare .
Rezultate, interpretări, recomandări
6.2.4. Reacția solurilor si corectarea acesteia
Pentru a crea condiții optime de dezvoltare a plantelor, este necesară cunoașterea reacției
solului și a posibilităților de schimbare a reacției funcție de cerințele culturii respective. În
general plantele se dezvoltă bine la o reacție slab acidă — neutra.
La probele analizate valorile pH-ului sunt cuprinse intre 6,8 si 8,1 indicand un domeniu
de reactie al solurilor de la slab acid la slab alcalin.
Din situatia sintetică agrochimică privind starea de reactie a solurilor întocmită pentru
suprafata de 221 ha ocupata cu pasuni rezultă următoarea distributie pe categorii de pH:
39% (9ha) soluri cu reactie slab acida ;
11,5% (25ha) soluri cu reactie neutra;
84,6% (187ha) soluri cu reactie slab alcalina.
*Solurile cu reactie puternic acida si moderat puternic alcalina lipsesc.
In functie de reactia solului se va stabili sortimentul de ingrasamant cu azot care se va
folosi la fertilizare astfel: solurile slab acide si neutre se vor fertiliza cu uree, dar prin alternanta
se vor fertiliza si cu azotat de amoniu , iar pe solurile cu reactie alcalina care reprezinta 84,6 %
din suprafata cartata , recomandam pentru a reduce o parte din alcalinitatea solului administrarea
de ingrasaminte chimice cu reactie fiziologic acida (azotatul si sulfatul de amoniu).
De asemenea „pe aceste soluri se impun si unele masuri preventive cum ar fi:
-a) reducerea nivelului freatic prin asigurarea unui drenaj corespunzator,cu lucrari
de eliminare a excesului de apa ;
-b) cultivarea de plante tolerante la salinitate si alcalinitate ;
-c) fertilizarea organica si minerala .
Sporirea fertilitatii si productivitatii acestor soluri se realizeaza prin fertilizarea organica si
minerala si prin amendare.
Fertilizarea organica este necesara pentru imbunatatirea continutului in materie organica,
in macro-si microelemente,amelioreaza insusirile fizice ale acestor soluri „reduce compactitatea
si tasarea lor.
53
Pagina 53
Intrucat îngrășămintele aplicate modifică în timp reacția și starea de saturație a solului cu
elemente nutritive, cu urmări importante pentru recolte, se recomandă corelarea reacției solului
cu reacția fiziologică a îngrășământului care se aplică.
Superfosfatul ca si toata gama de ingrasaminte complexe nu ridica probleme legate de
starea reactiei a solului, iar la calculul dozelor ce revin la hectar se va avea in vedere continutul
ingrasamantului in substanta activa, cat si asigurarea solului in azot, fosfor si potasiu.
Starea de aprovizionare cu fosfor mobil
Continutul in fosfor mobil la probele de sol analizate are valori cuprinse intre 18 si
169 ppm P , indicand o stare de aprovizionare de la slaba la foarte buna a solurilor in fosfor
mobil acestea fiind inscrise in partea de mijloc din interiorul fiecarei probe medii agrochimice .
In functie de continutul în fosfor mobil, solurile au fost grupate astfel:
7,1% (17ha) soluri slab asigurate;
423% (94ha) soluri mijlociu asigurate;
23,1% (51 ha) soluri bine asigurate;
269% (59ha ) soluri foarte bine asigurate;.
Din situatia sintetica agrochimica, se observa ca cea mai mare parte din suprafata cartata
(50,0 %), are o aprovizionare buna si foarte buna in fosfor mobil . Solurile mijlociu
aprovizionate cu fosfor mobil reprezinta 42,3 % si se intalnesc in suprafata mai mare in tarlalele
topografice nr: 40/1 si 53.
Cele 17 ha de soluri slab aprovizionate cu fosfor mobil apar in tarlalele topografice nr;
54 si 40/1
Se cunoaste faptul ca nutritia plantelor cu fosfor este puternic influientata de reactia
solului din cauza ca, atat absorbtia si solubilizarea fosfatilor minerali de suprafata „cat si
disocierea acidului fosforic in ioni (din ingrasamant) sunt procese ce depind mult de activitatea
ionului de hidrogen in solutia solului .De aceea, pe solurile cu pH peste 6,5 scade solubilitatea in
apa a fosfatilor din cauza ionilor de calciu care predomina in aceste soluri si ca acidul fosforic
disociaza mai mult pe o a doua treapta ,formand ionii difosfati „mai putin accesibil plantelor,
decat ionii monofosfati care exista in conditii de reactie cu pH —ul sub 6,5.
Deci, realizarea productiilor mari si de buna calitate nu este posibila fara optimizarea
regimului fosforului mobil, potasiului si pH-ului.
Aprecierea stării de aprovizionare cu azot
Valorea indicelui azot în funcție de care apreciem starea de aprovizionare a solurilor cu
azot(o consideram 90-95% din valoarea humusului ) este cuprinsa intre 2,28 si 3,37, indica o
stare de aprovizionare mijlocie a solurilor in azot.
54
Pagina 54
Starea de asigurare a solului cu azot mineral depinde nu numai de continutul solului (in
materie organica si in special humusul care intra in calculul valorii (IN) ci depinde de conditiile
in care are loc mineralizarea materiei organice din sol sub actiunea microorganismelor .
Nevoia de azot se va aprecia in functie si de alti factori cum sunt: compozitia covorului
ierbos raportul care exista intre azot si fosfor „nivelul fertilizarii cu fosfor, potasiu si
,
ingrasaminte organice, cat si dupa rezerva de umiditate din sol la pornirea in vegetatie a
plantelor.
Pe solurile sărace în fosfați, fertilizarea numai cu azot se soldează cu sporuri mici de
producție și adesea cu scăderi de recoltă datorită proliferării bolilor criptogamice.
Se impune respectarea dozelor de îngrășăminte recomandate în programul de fertilizare,
mai ales că lipsa azotului influențează cel mai puternic producția deoarece plantele se opresc din
creștere și nu se dezvoltă.
Starea de aprovizionare cu potasiu
Valorile continutului in potasiu mobil sunt exprimate in ppm si sunt de asemenea
inscrise imediat sub valoarea fosforului mobil in interiorul fiecarei probe medii agrochimice,
acestea fiind cuprinse intre 148 si 767 ppmK rezultand un continut de la bun la foarte bun in
potasiu mobil .
Din situatia sintetică privind starea de asigurare a solurilor cu potasiu mobil rezultă.
11,5% (25ha) soluri bine asigurate.
88,5% (196ha) soluri foarte bine asigurate.
Solurile slab si mijlociu asigurate cu potasiu mobil lipsesc.
Reducerea in timp a continutului de potasiu mobil cand nu se aplica ingrasaminte cu
potasiu depinde printre altele de capacitatea de schimb cationic si de gradul de saturatie cu baze
a solului.
Dozele de îngrășăminte cu potasiu s-au stabilit în funcție de compozitia covorului ierbos,
producțiile planificate, consumul specific de element pe tona de produs , precum și de conținutul
de potasiu din sol.
CONȚINUTUL ÎN CARBONAȚI_ a fost determinat la 4 probe medii din solurile
carbonatice care au pH-ul peste 7,5.
Dozarea carbonaților s-a făcut prin metoda gazovolumetrică cu aparat Scheibler și se
exprimă în procente (%), respeciv grame CaCO3 /100 g sol.
La probele analizate, conținutul în carbonați este de la 1,67 la 6,16% indicând că
solurile de unde au fost recoltate probele , au un conținut de la slab la moderat în carbonați.
55
Pagina 55
3.6.3 Metode de imbunatatire a covorului ierbos prin fertilizare
3.6.3.1 Principii de aplicare a ingrasamintelor pe pajisti.
Folosirea ingrasamintelor constituie un mijloc pentru ridicarea productiei pajistilor si
pasunilor situate de regula pe soluri cu o slaba fertilitate, utilizarea lor aducand sporuri de 18-24
tone iarba /ha .
Sporurile cele mai mari se obtin daca se tine seama de unele particularitati biologice ale
plantelor care alcatuiesc pajistile si de factorii care conditioneaza ingrasarea diferentiata, tipul
de pajiste, conditiile de sol compozitia floristica „clima „modul de folosire a pajistilor .
In vegetatia pajistilor naturale predomina ierburile perene „iar dintre acestea mai ales
gramineele a caror perioada critica de nutritie o constituie infratirea.
Folosirea sistematica a ingrasamintelor pe pajisti duce pe langa sporuri cantitative de
iarba si la schimbarea compozitiei botanice .
Ingrasamintele azotate favorizeaza cresterea procentului de plante graminee „pe cand
ingrasamintele fosfatice „a leguminoaselor .
3.6.3.2 Ingrasarea prin tarlire reprezinta dejectiile lasate de animale in perioada de
pasunat pe locurile de odihna. Aceste locuri se schimba in mod organizat dupa ce pe terenul
respectiv s-au acumulat cantitati de dejectii corespunzatoare unui anumit nivel de fertilizare. Cu
o turma de 100 capete bovine sau 2000 ovine se poate ingrasa in cursul unei perioade de pasunat
o suprafata de 12-15 ha si se poate reveni cu o noua ingrasare dupa cca 6 ani. Ingrasarea prin
tarlire se aplica numai in completarea celorlalte procedee de fertilizare .
3.6.3.3.Ingrasamintele organice
Pe pajistile permanente se folosesc ca ingrasaminte organice gunoiul de grajd,compostul,
urina, mustul de grajd „tulbureala .
1) Gunoiul de grajd pe langa actiunea directa asupra nutritiei plantelor din pajisti,
imbunatateste regimul termic si de aeratie a solului,sporeste capacitatea de retinere a apei,
intensifica activitatea microorganismelor. Datorita faptului ca nu se incorporeaza in sol se
recomanda folosirea pe pajisti a gunoiului de grajd fermentat sau semifermentat .
Gunoiul de grajd in doze mijlocii 20-30 t/ha sporeste in medie productia de iarba cu 10-
120% , cea de fan cu 20-35%.
Pe pajisti gunoiul de grajd se imprastie toamna tarziu dupa ultimul pasunat „daca se
imprastie primavara nu se poate pasuna decat dupa 1,5 luni de la raspandire .Pe fanete gunoiul de
poate imprastia atat toamna tarziu „dupa ultima coasa „cat si primavara timpuriu.
În utilizarea gunoiului de grajd ca îngrășământ, momentul de aplicare pe teren este
deosebit de important.
56
Pagina 56
- în anumite areale, în special pe soluri cu strat subțire calcaros, există pericol iminent de
poluare a apelor subterane.
În funcție de specificul local, întotdeauna acest pericol trebuie luat în considerare când se
aplică îngrășăminte organice în astfel de areale cu risc ridicat;
-condițiile meteorologice, starea solului și a resurselor de apă care fac ineficientă sau
riscantă aplicarea îngrășămintelor organice pe teren și trebuie luate măsurile necesare pentru
evitarea poluării apelor.
Gunoiul se administrează de regulă toamna, în condiții meteorologice favorabile, în
special pe timp noros și cu vânt slab. În zonele mai umede se poate administra și primăvara.
Un alt element cu o deosebită importanță practică îl reprezintă condițiile de aplicare.
Calitatea lucrării solului la administrarea gunoiului de grajd se consideră a fi bună atunci
când terenul este acoperit uniform, materialul administrat nu rămâne în agregate mai mari de 4 —
6 cm. Uniformitatea de împrăștiere, indiferent dacă această operație se efectuează manual sau
mecanizat, trebuie să depășească 75%.
Distribuția îngrășămintelor organice pe suprafața solului este mai uniformă dacă
materialul este cu umiditate moderată și dacă poate fi destrămat și mărunțit. Când gunoiul de
grajd are umiditate mai mare, mai ales dacă este fără așternut sau așternutul nu este uniform
amestecat cu dejecțiile, împrăștierea îngrășământului se face în bucăți mari, provocând
concentrări pe anumite porțiuni de suprafață. Materialul mai umed se lipește de organele de lucru
ale mașinii, înrăutățind și mai mult calitatea lucrării.
Pentru aplicarea mecanizată a îngrășămintelor organice solide — gunoi de grajd, de la
platforme de fermentare sau fracția solidă după separarea dejecțiilor fluide — se folosesc mașini
de aplicat gunoi de grajd. Cele mai multe tipuri de mașini Sunt Sub formă de remorcă
tehnologică, cu transportor orizontal de alimentare pe podeaua benei, și cu organe de dislocare
— mărunțire și distribuție a îngrășămintelor.
Unele mașini au și organe de uniformizare a materialului, de exemplu rotoare cu degete.
Organele de distribuție pot fi: rotor orizontal cu spiră elicoidală cu muchii dințate; rotor
orizontal cu degete; mai multe rotoare verticale cu degete s.a.
Încărcarea cu gunoi de grajd a benei mașinii poate fi făcută cu un încărcător cu furcă
mecanică acționată hidraulic.
Atunci când aplicarea gunoiului se face mecanizat, materialul trebuie bine omogenizat în
timpul încărcării, liber de impurități și corpuri străine (pietre, bulgări, deșeuri metalice, sârmă,
etc.), iar stratul de gunoi din buncărul mașinii de administrat să fie uniform ca grosime.
57
Pagina 57
Eficiența gunoiului de grajd este mai mare dacă se administrează împreună cu
îngrășămintele minerale. în special cu cele fosfatice.
Nu toate îngrășămintele minerale
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.