Hotărâre a Consiliului Local

Amenajament format pdf

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 31
Data
20.05.2021
Emitent
Comuna Hălăucești, jud. Iași
Pagini
167 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 31 din 20.05.2021, „Amenajament format pdf”, Comuna Hălăucești, jud. Iași. Sursa: http://www.primariahalaucesti.ro/images/site/docs/Amenajament%20pastoral%20%20UAT%20-%20Comuna%20Hălăucești%20.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/halaucesti/64780-amenajament-format-pdf, 06.11.2026)

Fișier creat
10.12.2025
Arhivat
06.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA JUDEȚUL IAȘI „u CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI HĂLAUCEȘTI HOTARAREA Nr.31 Privind aprobarea PLANULUI DE AMENAJAMENT PASTORAL AL COMUNEI HĂLĂUCEȘTI Consiliul local al comunei Hălăucești, județul Iași; Având în vedere: - Proiectul de hotărâre privind aprobarea PLANULUI DE AMENAJAMENT PASTORAL AL COMUNEI HĂLĂUCEȘTI, inițiat de Primarul comunei Hălăucești domnul BURBULEA PETRU și înregistrat cu nr.150 din 20.05.2021; Referatul de aprobare al domnului BURBULEA PETRU - Primarul comunei Hălăucești din care rezultă necesitatea si oportunitatea adoptării unei hotărâri privind aprobarea PLANULUI DE AMENAJAMENT PASTORAL AL COMUNEI HĂLĂUCEȘTI, înregistrat cu nr.149 din 20.05.2021; - Adresa nr.4477 din 20.05.2021 a Direcției pentru Agricultură Județeană Iași, înregistrată la Primăria comunei Hălăucești cu nr.2572 din 20.05.2021 ; Planul de Amenajament Pastoral al comunei Hălăucești; Raportul de specialitate întocmit de domnul Andrieș lulian - secretarul general al comunei Hălăucești și înregistrat sub nr.151 din 20.05.2021; - Avizele: v Comisiei pentru activități economico - financiare, disciplină, muncă și protecție socială, sănătate si familie prin care avizează favorabil proiectul de hotărâre; Y Comisiei pentru agricultură, amenajarea teritoriului, urbanism, protecția mediului si juridică, prin care avizează favorabil proiectul de hotărâre; In conformitate cu prevederile: - art.9 alin.(9) din O.U.G. nr.34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, modificată și completată prin Legea nr.44/2018; - H.G.R. nr.1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 ; - art.129 alin. (1), alin. (2) lit. "e ” și alin. (6) din Codul administrativ, aprobat O.U.G. nr. 57/2019; - Legii 52/2003, privind transparența decizională în administrația publică; În temeiul dispozițiilor art. 196 alin. (1) lit. "a” din Codul administrativ, aprobat O.U.G. nr. 57/2019; HOTĂRĂȘTE: Art.1. Se aprobă Planul de Amenajament Pastoral al comunei Hălăucești, conform anexei care face integranta din prezenta hotărâre.

Pagina 2

Art.2. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se desemnaează Primarul comunei Hălăucești, judetul lasi. Art.3. Secretarul general al comunei H ălăucești va aduce la cunoștință publică prezenta hotărâre prin afișare la sediul Primări ei comunei Hălăucești precum și pe site-ul Wwww.primariahalaucesti.ro și va transmite co pii de aceasta: pe Institiției Prefectului - Județul Iași; - Direcției pentru Agricultură Județeană Iași; - Primarului comunei Hălăucești. Data astăzi, 31.05.2021 DE ___ PREȘED/NTE ȘEDINȚĂ, i$“Gheorghe Contrasemnat — pentru legalitate zi SECRETAR GENERAL AL COMUNEI, | EP: 3) Andrigs lulian | 44 , ZA /|

Pagina 3

ECHIPA DE LUCRU: Din cadrul Direcției pentru Agricultură Județene Iași: Consilier Cezar PETREA Din cadrul Primăriei Comunei Hălăucești: Viceprimar Velu Paul MIHĂLCUȚ Secretar Iulian ANDRIEȘ Inspector Vasile Corneliu CORNEANU Consilier Emilia Bernaveta IUGANU BENEFICIAR: PRIMARIA COMUNEI HĂLĂUCEȘTI PRIMAR PETRU BURBULEA Prezenta lucrare este destinată numai scopului pentru care a fost întocmită. Prezenta lucrare nu poate fi reprodusă sau publicată, integral fără sau parțial, aprobarea scrisă a autorilor.

Pagina 4

Cuprins Introducere 3 Capitolul ]. Situația teritorial-administrativă 9 1.1. Amplasarea teritorială a localității 9 1.2. Denumirea deținătorului legal IN! 1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală 11 1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament 13 Capitolul II. Organizarea teritoriului 15 2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu 15 2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii hotarele și pajiștii 16 2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv 17 2.4. Baza cartografică utilizată 18 2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor 18 2.6. Enclave 21 Capitolul III. Caracteristici geografice și climatice 22 3.1. Indicarea zonei geografice și caracteristicile reliefului 22 3.2. Condiții fizico - geografice 27 3.3. Caracteristici pedologice și geologice 38 Unitatea de Solnr. | —U.S 1 43 Unitatea de Sol nr. 2 — U.S 2 4 Unitatea de Sol nr. 3 —U.S 3 45 Unitatea de Sol nr. 4 — U.S 4 46 3.4. Factori limitativi ai producției pastorale și măsuri de punere în valoare a pajiștilor 47 3.5. Concluzii 50 3.6 Caracterizare agrochimică 51 Capitolul IV. Vegetația 63 4.1. Date fitoclimatice 63 4.2. Descrierea tipurilor de stațiune 64 4.3. Tipuri de pajiști. Descrierea tipurilor 68 4.4. Descrierea vegetației lemnoase 69 Capitolul V. Cadrul de amenajare 70 5.1. Procedee de culegere a datelor din teren 70 5.2. Obiective social - economice și ecologice 76 5.3. Stabilirea categoriilor de folosință a pajiștilor 77 5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral 77 Capitolul VI. Organizarea, îmbunătățirea, dotarea și folosirea pajiștilor 82 6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafețelor de pajiști 82 6.2. Amestecuri de ierburi recomandate pentru reînsămânțarea sau supraînsămânțarea pajiștilor 107 6.3. Capacitatea de pășunat 122 6.4. Organizarea pășunatului pentru diferitele de animale specii 124 6.5. Căi de acces 129 6.6. Construcții zoopastorale și surse de apă 130 Capitolul VII. Descriere parcelară 133 Capitolul VIII. Diverse 141 8.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia 141 8.2. Colectivul de elaborare a prezentului plan de amenajament 142 8.3. Hărțile ce se atașează amenajamentului 143 8.4. Evidența lucrărilor executate anual fiecare pe parcelă 143 Tabel centralizator concesionari pajiști U.A.T. permanente Hălăucești 152 Tabel centralizator cu proprietarii de pajiști din permanente cadrul U.A.T. Hălăucești 153 Anexa 1. Regulamentul de utilizare și gestionare al pajiștilor 158 Fotografii trupuri de pajiști permanente U.A.T Hălăucesti 168 BIBLIOGRAFIE 173

Pagina 5

INTRODUCERE Creșterea animalelor, în special a bovinelor și ovinelor, are un rol însemnat în imprimarea unui comportament antientropic prin care se realizează durabilitatea agriculturii. Pajiștile sunt un element esențial al sistemelor de agricultură sustenabilă reprezentat prin: asigurarea furajelor, bunăstarea animalelor, calitatea solurilor și folosirea optimă a terenurilor slab productive, în special pentru producerea biomasei, sursă energetică regenerabilă. Prin plantele furajere din pajiști se intensifică procesul de fotosinteză din ecosisteme și se introduce în sol o cantitate mai mare de materie organică, menținându-se în sol o viață biologică activă. Modalitatea de administrare a pajiștilor aparținătoare unei localități, reprezintă felul în care se asigură managementul unei pajiști, respectiv organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente (conform O.U.G. nr. 34/2013). Măsurile prevăzute în prezentul „Plan de Amenajament Pastoral“ sunt elaborate astfel încât să țină cont de exigențele economice, sociale și culturale, precum și de particularitățile regionale și locale ale fiecărei localități. La întomirea acestui Plan de Amenajament Pastoral s-a ținut cont de prevederile legale în vigoare: > ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ Nr. 78/2019 din 18 decembrie 2019 privind modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii,precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI > Legea nr 75/2019 v Legea nr. 32/2019 a zootehniei >» Legea nr. 44/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. > Legea nr. 16/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2015 pentru modificarea art. 2 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2014 — 2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură; » Legea nr. 86/2014, pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și

Pagina 6

completarea Legii fondului funciar nr.18/1991 (act publicat în Monitorul Oficial, Partea 1, nr.491 din 02.07.2014); Hotărârea nr. 643/2017 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013. Hotărârea nr. 214/2017 pentru aprobarea procedurii privind asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente, precum și pentru modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013. Hotărârea nr. 78/2015 privind modificarea și completarea Normelor Metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013; OUG nr. 34/2013 (act publicat în Monitorul Oficial nr. 267 din 13 mai 2013) privind organizarea, administrarea, exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991; Hotărarea nr. 1064 din 11 decembrie 2013, privind Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, document emis de Guvernul României (act publicat în Monitorul Oficial nr. 833 din 24 decembrie 2013); Ordinul nr. 544 din 21 iunie 2013, privind metodologia de calcul a încărcăturii optime de animale pe hectar de pajște, emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (act publicat în Monitorul Oficial nr. 386 din 28 iunie 2013); Ordinul nr. 407/2051/2013 pentru aprobarea contractelor cadru de concesiune și închirierea suprafețelor de pajiști aflate în domeniul public/privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor (act publicat în Monitorul Oficial, Partea 1, nr 333 din 07.06.2013);

Pagina 7

> Nota 187356/24.02.2015 a Direcției Generale de Industrie Alimentară, Compartimentul Consultanță, Extensie și Formare Profesională din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind constituirea grupurilor de lucru în conformitate cu prevederile art. 8 din Hotărârea nr. 78/2015; Modul de implementare a Planului de Amenajament Pastoral se stabilește prin contractul de concesiune sau închiriere, conform prevederilor legale in vigoare (HG 1064 din 11/12/2013, la Art. 8 (5). În Hotărârea de Guvern 1064 din 11/12/2013, la Art. 12 și 13, se prevăd următoarele: ART. 12: Responsabilitatea pentru respectarea bunelor condiții agricole și de mediu revine exclusiv utilizatorilor. Planul de Amenajament Pastoral reprezintă „documentul care cuprinde măsurile tehnice, organizatorice și economice necesare ameliorării și exploatării pajiștilor“, în conformitate cu obiectivele de management ale pajiștilor prevăzute în „Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013*. Utilizatorul pajiștii este,.crescător de animale persoană fizică având animale înscrise in Registrul național al exploatațiilor (RNE)/crescător de animale orice tip de persoană juridică de drept public sau de drept privat, constituită conform prevederilor Codului civil, având animale proprii sau ale membrilor înscrise în RNE, care desfășoară activități agricole specifice categoriei de folosință a pajiștii conform clasificării statistice a activităților economice în Comunitatea Europeană pentru producția vegetală și animală“ (art. lit. c. din HG nr. 1064 din 11/12/2013). Regulamentul de utilizare și gestionare al pajiștilor este inclus în „Planul de amenajament pastoral“, iar „autoritatea contractantă are obligația de a include în cadrul documentației de concesiune sau închiriere a pajiștilor amenajamentele pastorale și condiții speciale de îndeplinire a contractului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare“ (art. 6 alin. (2) din HG nr. 1064 din 11/12/2013). Principii generale de amenajamente pastorale Reintroducerea amenajamentului pastoral, după mai bine de două decenii, este stipulată de Legea 86/2014 pentru „aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 34/2013 pentru organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, care precizează la articolul 6, alineatul 1 că modul de gestionare al pajiștilor se stabilește prin amenajamente pastorale. Scopul întocmirii unui plan de amenajament pastoral constă în reglementarea și organizarea în timp și spațiu a producției erbacee din pajiști, potrivit condițiilor locale și

Pagina 8

incidenței măsurilor de agromediu, astfel ca să se asigure o gospodărire rațională a acestora, având în același timp ca țintă și menținerea biodiversității și protejarea mediului înconjurător. Potrivit prevederilor art.9 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, și art. 9 din HG 78/2015, proiectul de amenajament pastoral se întocmește potrivit ghidului- cadru elaborat de Institutul de Cercetare — Dezvoltare pentru Pajiști Brașov, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice. Proiectul de amenajament pastoral va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puțin următoarele elemente: a) descrierea situației geografice, topografice și planul parcelar al pajiștilor aflate pe teritoriul unității administrativ — teritoriale; b) descrierea solului și a florei, c) capacitatea de pășunat a pajiștii; d) lucrările de îngrijire și îmbunătățire a pajiștilor, e) planul de fertilizare și măsurile agropedoameliorative. Prin amenajamentul pastoral s-a urmărit: inventarierea pajiștilor de pe teritoriul UAT Hălăucești; studierea caracteristicilor fondului pastoral ce se amenajează; furnizarea materialului documentar necesar pentru planificarea lucrărilor de ameliorare a pajiștilor și pentru gospodărirea fondului pastoral. Prezentul amenajament se referă numai la amenajarea pajiștilor permanente, denumite în continuare pajiști, din fondul pastoral al Primăriei Hălăucești, conform Legii 86/2014, articolul 3, literele a) — £), cu modificările și completările ulterioare. Obiectivele principale ale Planului de amenajament pastoral au urmărit: a. asigurarea unei producții de furaje, pentru o perioadă cât mai lungă de timp, pe parcursul anului; b. asigurarea creșterii calitative și cantitative a producției de furaje, de la an la an; c. recomandări privind lucrările de îmbunătățire a potențialului productiv al pajiștilor ținându-se cont de condițiile pedo-climatice și potențialul zonei; d. respectarea metodologiei de întocmire din Ghidul de întocmire a amenajărilor pastorale; e. respectarea angajamentelor, codurilor de bune practici, legislației și a măsurilor de agromediu sub incidența cărora intră pajiștile ce vor fi amenajate; f. respectarea întocmai a măsurilor, a lucrărilor impuse de către amenajament și a graficului de execuție a acestuia.

Pagina 9

Modul și etapele de lucru necesare întocmirii unui Plan de amenajament pastoral Amenajamentul pastoral, cu un caracter complex și o perioadă însemnată de implementare (10 ani) necesită o serie de lucrări, cu o anume succesiune. Un aspect important în cadrul lucrării îl au cele două conferințe de amenajare, în care se decid și se aprobă măsurile necesare pentru reglementarea procesului de ameliorare a pajiștilor. Întocmirea amenajamentului comportă următoarele etape: - Întocmirea temei de proiectare; - Faza de teren; - Faza de redactare; - Faza de editare. Tema de proiectare se întocmește de grupul de lucru format din specialiștii nominalizați în articolul 8 alineatul 2 din HG 1064/2013 cu completările și modificările ulterioare. Avizarea temei de proiectare s-a făcut la sediul UAT Hălăucești și are ca scop analizarea principalelor probleme referitoare la amenajarea pășunilor. Faza de teren cuprinde: pregătirea prealabilă (documentare asupra zonei ce va fi amenajată, stabilirea provenienței și situației juridice a pajiștilor, studierea bazei cartografice existente, studierea materialelor elaborate anterior, etc.); avizarea temei de proiectare (conferința 1 de amenajare); organizarea teritoriului (editare hărți UAT și a parcelarului); recunoașterea terenului și delimitarea fondului parcelar (se verifică dacă materialul cartografic utilizat se reflectă întocmai cu situația de pe teren); aplicarea pe teren a parcelarului; constituirea subparcelarului; descrierea parcelară; recepția lucrărilor. Fazele de redactare și editare presupun redactarea, respectiv editarea tuturor documentelor solicitate prin Ghidul de întocmire a amenajamentelor pastorale alături de propunerile privind durata sezonului de pășunat, numărului ciclurilor de pășunat, speciile și categoriile de animale corespunzătoare, propuneri asupra suprafețelor ce trebuie redate pășunii prin defrișări și lucrări de ameliorare asupra adăpătorilor, drumurilor de acces, construcțiilor, împrejmuirilor, etc.

Pagina 10

Conferințele de amenajare În scopul examinării perspectivelor de dezvoltare și a regimului de gospodărire a pajiștilor care se amenajează, după recunoașterea generală a terenului de amenajat făcută de proiectant, s-a ținut la sediul Primăriei Hălăucești prima conferință de amenajare, iar după recepțționarea lucrărilor de teren se ține a doua conferință de amenajare. a. La prima conferință se prezintă: - numărul de pășuni (trupuri) și suprafața lor, ce urmează să fie amenajate; - proveniența, situația lor legală, gruparea lor pe trupuri; - dacă este făcută delimitarea de celelalte fonduri și dacă limitele sunt marcate pe teren; - materialul cartografic existent și volumul lucrărilor de ridicări în plan necesare; - colectivitățile beneficiare, necesarul lor de pășune, starea în care se prezintă pășunile respective sub raportul repartiției pe categorii de terenuri și calitatea lor; - problematica specifică regiunii; - suprafețele care intră sub incidența măsurilor de agro-mediu. Se discută și se fac propuneri în legătură cu expunerea și s-au luat hotărâri cu privire la măsurile ce vor fi aplicate, care vor constitui directive pentru mersul lucrărilor pe teren. b. La conferința a doua se prezintă: - situația reală a fondului pastoral de amenajat, după datele culese pe teren asupra capacității de pășunat din trecut și asupra modului cum a fost administrat în trecut sub raport tehnic; - gruparea definitivă a pășunilor pe trupuri și unități de exploatare; - se fac propuneri asupra duratei sezonului de pășunat, numărului ciclurilor de pășunat, speciilor și categoriilor de animale corespunzătoare; - se fac propuneri asupra suprafețelor ce trebuie redate pășunii prin lucrări de ameliorare a adăpătorilor, drumurilor de acces, construcțiilor, împrejmuirilor și asupra defrișărilor.

Pagina 11

CAPITOLUL I SITUAȚIA TERITORIAL — ADMINISTRATIVĂ 1.1. Amplasarea teritorială a localității Comuna se află în extremitatea vestică a județului, la limita cu județul Neamț, pe malul drept al Siretului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ208, care o leagă spre sud de Mircești și în județul Neamț de Săbăoani (unde se termină înDN2), și spre nord de MogoșeștiSiret, Stolniceni-Prăjescu, Pașcani (unde se intersectează cu DN28A), Valea Seacă, Lespezi, și mai departe în județul Suceava la Dolhasca, Dolhești, Preutești și Fălticeni (unde se termină tot în DN2). Din acest drum, la Hălăucești se ramifică șoseaua județeană DJ208G, care duce spre este la Alexandru I. Cuza, Heleșteni și lon Neculce (unde se termină în DN28). Prin comună trece și calea ferată Suceava-Roman, pe care este deservită de stația Hălăucești. Tabelul 1.1 Situația pajiștilor din UAT Hălăucești (conform raportărilor către Direcția pentru Agricultură Județeană Iași) Pășuni (ha) Fânețe (ha) Total UAT 259 Il 1. Proprietate publică ) 0 2. Proprietate privată 259 Il - _UAT 233 0 - Persoane juridice 0 0 - Persoane fizice 26 II - ADS 0 0

Pagina 12

Tabelul 1.2 Patrimoniul pajistilor din comuna — Halaucesti Nr. Teritoriu Trupul de pajiste Bazin Bloc Obs administrativ hidrografic Fizic 0 l 2 3 4 5 l Ps 198/1 - 3,00 ha - 2642 Halaucesti T31 Ps 198/6- 3,97 ha - 321 8,67 Ps 198/6 -1,70 ha - 256 2 P200 - 0,30 ha - 55 Ps 201/- 0,49ha Ps 202- 48,96 ha 166 Halaucesti T32 63,59 - VA, Ps 206/1- 9,34 ha Ps 207- 4.50 ha 247 3 Ps 279/2 -21,00ha 148 Halaucesti T40/1 Ps 285/1 -11,50ha 2898 45,30 -13,30ha 2798 4 T4l Ps 287/1- 12,53ha - 2245 Halaucesti : 21,0 „03 T 50 Ps 290 — 8.50 ha 73 5 3 Ps 386 -1,89ha - 694 Halaucesti T 53 4,30 Ps 384 -2.4lha 6 Halaucesti T 54 Ps 392/2 -8,20 ha - 242 8,20 - 2824 7 Ps 394 -5,28 ha . Hb 395-1,39 ha 6,79 Halaucesti T 55 Ps 396 0,12 ha 8 - 450 A 452- 4,41 F 455- 4,84 A 454 — 11,84 , T63 F 451- 5,66 Halaucesti 35,52 Hb 453 —2,79 A 456 — 0,70 A 449 - 0,47 A 450 0,98 TOTAL 193,40 - Pe raza comunei Hălăucești, conform datelor înscrise la registrul agricol, la data de 1 ianuarie 2007, suprafețele de pajiști care au fost declarat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) sunt prezentate în tabelul 1.3. 12

Pagina 13

Botoșani Legendă: ==» Limita municipiului Iași IZEI Halaucesti Vaslui Fig. 1.1. Comuna Hălăucești, județul Iași 10

Pagina 14

Tabelul 1.4. Producția medie de iarbă a pajiștilor din UAT Hălăucești (sursa: Direcția pentru Agricultură Județeană Iași) a Anul Anul Anul Nr. | Specificare MEDIA 2016 2018 2020 ist T 31, T 32/1, T 40/1, T 41, T 53, T54,T T *upul 1d de pajiste 55, T 63/1 1 Suprafața (ha) 206 272 212 230 2 Producție medie li 3,03 0,09 1,37 (to/ ha/an ) 3 | Producție totală | | | | 206 824,16 19,08 349,74 (tone) NOTĂ: Producția totală pășuni se calculează astfel: Rândul 1 x Rândul 2 = Rândul 3. Din datele prezentate în tabelul 1.4, furnizate de către UAT Hălăuceșști, rezultă că, pe suprafețele de pajiști din U.A.T.-ul Hălăuceșști se obțin producții de masă verde curpinse între 1,00 și 3,00 to/ha/an. 14

Pagina 15

CAPITOLUL II ORGANIZAREA TERITORIULUI 2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu Trupurile de pajiște de pe raza U.A.T. Hălăucești urmează a fi amenajate sunt prezentate în tabelul 2.1. Tabelul 2.1. Pajiștile din proprietatea U.A.T. Hălăucești urmează a fi amenajate prupul de pajiste Parcele descriptive componente Suprafata (ha) NE [) 1 2 3 4 BF -2642 Ps 198/1,-3.00 1 T 31 - Lutca BF - 321 Ps 196/1-1,70 8,67 BF - 256 Ps 198/6- 3,97 BF - 197 Ps 202/4 — 14,47 T 32 — lezer BF — 247 Ps 204 - 5,80 a aie BF - 171 Ps 206 — 9,50 BF -166 Ps 207 - 25,10 BF 147 Ps 279/2, Ps 285/1 3 T40/1 - Nimas BF —2898 Ps 279/2, Ps 285/1 45,30 BF -2798 Ps 279/2, Ps 285/1 T 41 - Lotul popii BF-2245 Ps 285/1, Ps 287/1 4 71,03 : T 50 — La Radu BF- 78 Ps 290 T 53 Petrila —Statie | BF 695 Ps 386,Ps 384, 5 4130 : epurare 6 T 54 — Balci BF 242 Ps 382/2, Ps 388/1 8,20 7 T 55 In sus la Vantur | BF 2824 Ps 394, Ps 395, Ps 396 6,79 8 T 63 În sus F 451,F 465 35,52 193,40 15

Pagina 16

2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii și hotarele pajiștii Pe suprafața comunei Hălăucești, pajiștile sunt grupate în 8 trupuri de pajiști. Amplasarea în teritoriu a trupurilor de pajiște este trecută la figura 2.1. În tabelul 2.2. sunt prezentate trupurile de pajiște de pe teritoriul comunei Hălăucești și vecinătățile acestora. Fig 2.1. Amplasarea în teritoriu a trupurilor de pajiște de pe suprafața comunei Hălăucești 16

Pagina 17

Tabelul 2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște Vecinii și hotarele pajiștilor 2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv Proiectul parcelar se întocmește după următoarele criterii: a) limite naturale de teren, culmi, văi, iar în lipsa acestora, limite artificiale permanente, drumuri, linii de înaltă tensiune; b) suprafața maximă a unei parcele descriptive este de 100 ha; c) numerotarea parcelelor se face unitar pe fiecare trup de pajiște. Recunoașterea terenului și delimitarea parcelelor de pajiște care fac obiectul amenajării pastorale s-a făcut prin confruntarea limitelor de teren cu cele figurate pe planurile topografice și hărțile de amenajament, făcându-se astfel și corecturile necesare. Cu ocazia recunoașterii terenului s-au stabilit și locuri reprezentative de prelevare probe de iarbă cu suprafețe de 10 m?, pentru stabilirea potențialului de producție al fiecărui tip de pajiște din parcelă sau subparcelă. Trupurile de pajiște de pe teritoriul U.A.T. Hălăucești precum și limitele de demarcare ale acestora sunt prezentate în tabelul 2.3. Localitatea | trup de Vecinatati (Sat) pajiste N S E V Halaucesti l 31 Ps 196, 198/6 DE198/7 | CCN 194/6 | CCN 195 CCN 194/43 T32 Ps 202, Ps 207, Halaucesti 2 Ps 208,Ps 209 E CCN 199/1 | DE 279/3 E = Ps 206,F 211 : T40/1 | Ps 279/, CCN CCN Halaucesti 3 CCN373 | CCN 199/1 Ps 285/1 280/1 286 T4l |Ps290/1, CCN DE dă GEN 1591 | Dat Halaucesti 4 Ps 287/1 286/1 T 50 | Ps290 CCN 297 | CCN 199/1 | DE 288 CCN 297 T 53 Izlaz Izlaz Ps 386, Ps 384, | comunal comunal Halaucesti | 5 Ps381.Ps375, [drum | GENU | drum Du Ps Ps 377 p 401, | pamant pamant T 54 T 54 | 754 |Ps38272,Ps | | Intravilan | Luncasi 6 ccaoo/ |pcras7 CCN 393 388/1 sat Luncasi | | 755 |Itrâvil2n Luncasi 7 [ps3o4,ps396 |cD343 | cen39 |pe46i sat Luncasi | |T63 |F451:F465 | Luncasi 8 pauSiret |CCN457 |CCN457 |DE448 17

Pagina 18

Tabelul 2.3. Trupurile de pajiște de pe teritoriul comunei Hălăucești și limitele de demarcare ale acestora Trup dep asta Limitele de demarcare Nr. Denumirea [!) 1 2 1 T 31 - Lutca N-CCN 199/1, S-A192/2, E-A193/1, V-Com. Mircesti Pi N - T32/1-A298/1, T38 — A275, S-PS din T31, 32 - lezer E - De 279/2, V - Com. Mircesti . N — T39 - A277, S — CCN 199/1 , E — CCN 286, 3 T40/1 - Nimas V — CCN 280/1 T 41 - Lotul Popii N- T42, S-CCN 199/1 si intravilan com Halaucesti, 4 T 50 E - intravilan com Halaucesti, V - PS T40/1. T 53 — Petrila- statie | N — DCL 387 si PS T54, S - intravilan com Halaucesti, 5 epurare E —DCL 473, V — De 373 T 54 — Pasuni N —CD 343/1(dig), S - intravilan com Halaucesti (sat Luncasi) 6 Luncasi E — CCN 393 si PS T 55, V — DCL 387 si PS T 53 T 55 — În sus la N —CD 343/1(dig), S - intravilan com Halaucesti (sat Luncasi) 7 Vantur E — De 461, V - CCN 393 si T54 - N - Raul Siret, S - CCN 457/1, 8 T 63 In sus E-— CCT 61 Ferma Mogosrsti, V - Raul Siret 2.4. Baza cartografică utilizată 2.4.1. Evidența planurilor pe trupuri de pajiște Pentru întocmirea prezentului Plan de amenajament pastoral s-a folosit ca plan de bază, plan cadastral. Planul cadastral al U.A.T. Hălăucești a fost utilizat pentru întocmirea amenajamentului. Aceste informații se transpun în tabelul 2.4. 2.4.2. Ridicări în plan U.A.T. Hălăucești dispune de hărțile topografice necesare, pentru cunoașterea trupurilor de pajiște ca poziție, mărime și formă nefiind necesare a se efectua ridicări în plan. 2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor Determinarea suprafețelor pajiștilor din U.A.T Hălăuceșști s-a făcut având la bază Anexa 5 întocmită conform Legii 65/2013 și inventarul Consiliul Local Hălăucești, conform HCL nr. 12 din 27.03.2019 18

Pagina 19

2.5.1 Suprafața pajiștilor pe categorii de folosință Toate pajiștile din proprietatea U.A.T. Hălăucești au suprafața totală de 193,40 ha. Toată această suprafață se folosește ca pășune. Tabelul 2.5 Structura pajiștilor pe categorii de folosință în UAT Hălăucești Pășuni Fânețe Valorificare mixtă Fără scopuri | Total Din care la (ha) (ha) (pășune, fâneață) (ha.) | productive (ha) | suprafață | Consililul Local 1 2 3 - 5 6 193,40 - Pășune - 193,40 193,40 2.5.2. Organizarea administrativă Pajiștile aflate în proprietatea U.A.T. Hălăucești se exploatează până în prezent numai prin pășunat nerațional, cu o încărcătură mare de animale, inclusiv cu executarea pășunatului în afara sezonului de pășunat, toate aceste acțiuni contribuind la degradarea covorului ierbos, dar și la reducerea producției de masă verde, cantitativ și calitativ. O apreciere generală asupra stării actuale a pajiștilor permanente din proprietatea U.A.T. Hălăuceșști din punct de vedere productiv, arată că acestea dau o producție mică de masă verde de 1-3to/ha (*potrivit situațiilor transmise de către U.A.T la D.A.J IAȘI, privind producțiile de masă verde*), iar covorul ierbos nu corespunde nici cantitativ și nici calitativ. În prezentul proiect de amenajament pastoral, pentru îmbunătățirea calitativă și cantitativă a pajiștii se vor executa următoarele măsuri: - repartizarea suprafețelor de pășune pe specii de animale; - organizarea pășunatului rațional în funcție de specii de animale și suprafețe, prin împărțirea în parcele, cu stabilirea capacității de pășunat și a graficului de pășunat; - lucrări de îmbunătățire la suprafață: distrugere mușșuroaie, grăpat, îndepărtare resturi vegetative nevaloroase; - fertilizare anuală, fazială, cu îngrășăminte chimice și, dacă este posibil, cu îngrășăminte organice. 20

Pagina 20

Tabelul 2.6. Enclave Nr. Trup Pajiste Parcela Suprafata | Detinatorul Obs Crt. (ha) 0 1 2 3 4 5 1 T 31(Ps 196, Ps 198/6, 194/4) - - - 2 T32 (Ps 202, Ps 207, Ps 208,Ps 209) _ _ _ _ 3 T40 (Ps 279/2, Ps 285/1) - - - - 4 T 41 (Ps 285/1, Ps 287/1) CTS 290/1 - - - (Ps 290/1) T 50 - - - - 5 HB38 |T53(Ps386,ps384,Ps381, | 1.55 oa Ps 375, Ps HB 378 0,08 Hălăucești - Sa SPA] 401.Ps ed 377 a) HB 376 0,78 6 T 54 (Ps 382/2, Ps 388/1) - - - - 7 T 55 (Ps 394, Ps 396) HB 395 Com. 1,39 - Hălăucești 8 HS 453/1 L. Com. HS bd _ 455/2 Hălăucești 21

Pagina 21

CAPITOLUL III CARACTERISTICI GEOGRAFICE ȘI CLIMATICE 3.1. INTRODUCERE Asezare geografică, limite Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul administrativ Hălăucești este situat la circa 80 km vest de municipiul Iași (figura nr. 1). Botoșani Vegendă: P==» Limita municipiului Iași == Halaucesti os 1% 20 km Vaslui [0 a a Fig. 1 Așezarea administrativă a comunei Hălăuceșști. Comuna Hălăucești se învecinează cu următoarele teritorii administrative: - laN : Mogoșești Siret și Al.I. Cuza — județul Iași; - IE :AL.I. Cuza — județul Iași; - laS : Mircești — județul Iași; - laV : Gherăești și Botești — județul Neamț. 22

Pagina 22

Studiul pedologic și agrochimic privind amenajarea pastorală a terenurilor aparținând domeniului public și privat din teritoriul administrativ Hălăucești, s-a executat la scara 1:5.000, încadrându-se în categoria de complexitate IVC — 11.69 ha și IVB — 208.83 ha, total cartat 220.52 ha. Pe suprafața cartată au fost executate 5 profile principale 4 de și profile control (sondaje). Din profilele principale executate s-au recoltat 18 de sol probe care au fost analizate în cadrul Laboratorului Oficiului pentru Studii Pedologice și Agrochimice Iași, după următoarele metode: -18 analize pentru determinarea pH-ului — metoda potențiometrică cu electrod de sticlă în extract apos; -10 analize pentru determinarea conținutului de CaCO; prin metoda gazovolumetrică cu calcimetrul Scheibl; -12 analize pentru determinarea conținutului în humus metoda — Walkley — Black, modificarea Gogoașă; -12 analize pentru determinarea azotului total prin metoda Kjeldahl; -12 analize pentru determinarea fosforului mobil în acetat-lactat (ppm) de amoniu după Egner — Domingo și dozarea colorimetrică a anionului fosfat ca „albastru de molibden“; -12 analize pentru determinarea potasiului accesibil (ppm) în acetat-lactat de amoniu la fotometral cu flacără; -13 analize pentru determinarea conținutului total de săruri solubile; -13 analize pentru determinarea anionilor și cationilor; -18 analize pentru determinarea granulometrică prin tratarea solului cu acid clorhidric (după Kacinski) și separarea fracțiunilor prin cernere și pipetare. Interpretarea analizelor de laborator s-a făcut după instrucțiunile în vigoare. Metodologia și etapele de lucru Întocmirea prezentului studiu are la bază Metodologia de Elaborare a Studiilor Pedologice (MESP, elaborat de ICPA București, 1986) cu trei parcurgerea a etape importante de lucru, și anume: etapa preliminară, etapa de teren și etapa de birou. În prima etapă s-a consultat materialul bibliografic disponibil și s-au adunat materialele necesare întocmirii bazei de date privind însușirile fizico-geografice arealului a studiat. Astfel, de la O.C.P.I. Iași s-au achiziționat harta cadastrală comunei în a scara 1:5.000 (1973), hărțile topografice în scara 1:5.000 (edițiile 1968, 1981, 1990), proiecția Stereo 70, hărțile topografice în scara 1:25.000 (ediția 1981), proiecția Gauss-Kriiger și ortofotoplanuri, ediția 2005. 23

Pagina 23

În cea de-a doua etapă, de teren, s-a efectuat recunoașterea pedologică a teritoriului, cercetarea și descrierea profilelor de sol cu prelevarea probelor de sol, înregistrarea datelor și observațiilor privind condițiile geomorfologice, separarea pe plan a arealelor cu diferite unități de sol. În sfârșit, în cadrul etapei a treia, s-a sistematizat datele din teren, s-a interpretat datele analitice fizico-chimice, s-a analizat informațiile existente din cercetările anterioare. Situația pajiștilor din România În funcție de modul de folosință, pajiștile se împart în pășuni și fânețe. Din suprafața totală de pajiști din țara noastră (4.9 milioane ha - 33% din suprafața agricolă a României), conform Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov 68% o reprezintă pășunile, iar 32% fânețele (figura nr. 2). [ a m «; Fânețe; 32; 32% E Pășuni E Fânețe Fig. 2 Ponderea pășunilor și fânețelor în România. Totodată, același institut menționează că distribuția altitudinală și geografică a pajiștilor se prezintă astfel: > 47% zonă de deal; > 32% zonă de munte; > 21% zonă de luncă. În funcție de zonare și regionare, pajiștile pot fi: > PAJIȘTI ZONALE 24

Pagina 24

1. Etajul alpin (al pajiștilor alpine) 2. Etajul subalpin (al jnepenișurilor) 3. Etajul boreal (al pădurilor de molid) 4. Etajul nemoral (al pădurilor de foioase) 4.. Subetajul pădurilor de fag și de amestec de fag cu rășinoase 4.2. Subetajul pădurilor de gorun și amestec cu gorun 5. Zona nemorală (a pădurilor de stejari) 5.1. Subzona pădurilor de stejari mezofili 5.2. Subzona pădurilor de stejari submezofili — termofili 6. Zona silvostepei 7. Zona stepei > PAJIȘTI INTRAZONALE 8. Pajiști din lunci și depresiuni 9. Pajiști de sărătură (halofile) 10. Pajiști de nisipuri (psamofile). Pincipalele graminee și leguminoase perene cultivate în amestec în pajiștile din țara noastră sunt prezentate în tabelul nr. 1 de mai jos: Tabelul nr. 1 Principalele tipuri de ierburi perene din pajiști. Principalele tipuri de ierburi perene din pajiști Graminee perene Leguminoase perene Agropyron pectiniforme — pir cristat Lotus corniculatus — ghizdei Bromus inermis — obsigă nearistată Medicago sativa — lucerna albastră Dactylis glomerata — golomăț Onobrychis viicifolia — sparcetă Festuca arundinacea — păiuș înalt Trifolium hybridum — trifoi corcit Festuca pratensis — păiuș de livadă Trifolium pratense — trifoi roșu Festuca rubra — păiuș roșu Trifolium repens - trifoi alb Lolium perenne — raigras peren Phalaris arundinacea — ierbăluță Phleum pratense — timofiică Poa pratensis — firuță Alcătuirea amestecului de ierburi perene este foarte complicată din cauza numărului mare de soiuri din speciile mai sus menționate, astfel că în țările cu zootehnie dezvoltată amestecurile de ierburi perene sunt standardizate și se revizuiesc odată la 15-20 ani. În orice caz, la stabilirea amestecului de graminee și leguminoase trebuie avut în perene vedere următorii indicatori biotehnici și economici: 25

Pagina 25

modul de folosire principal longevitatea culturii asigurarea umidității nivelul de fertilizare indicatori biotehnici și înălțimea economici covorului ierbos capacitatea de concurență gradul de înmulțire vegetativă capacitatea de otăvire rezistența la călcare După alegerea asociațiilor de bază, pentru regim de fâneață, formate dintr-o graminee perenă ce asigură volumul producției de furaj și o leguminoasă perenă de pajiști, ce asigură calitatea furajeră și azotul biologic, în funcție de condițiile staționale, sistem de cultură și mod de folosință, se mai adaugă alte specii ca păiușul de livezi pentru plasticitate ecologică și de folosire, păiușul înalt pentru robustețe la modificări climatice, pirul crestat pentru rezistență la secetă, raigrasul peren, firuța și trifoiul alb pentru rezistență la pășunat (GIAP, 2014). Conform Codului de Bune Condiții Agricole și de Mediu (GAEC), stabilite în Regulamentul Consiliului Uniunii Europene (CE) numărul 1782/2003, țara noastră trebuie să acorde o atenție deosebită acestui patrimoniu pastoral prin menținerea suprafeței existente la 1 ianuarie 2007, asigurarea unui nivel minim de întreținere și evitarea instalării vegetației nedorite pe terenurile agricole. 26

Pagina 26

3.2. CONDIȚIILE FIZICO-GEOGRAFICE 3.2.1. Relieful Teritoriul comunei Hălăucești se află în partea de sud-est a Podișului Sucevei, în partea sudică a interfluviului Siret — Moldova. Relieful teritoriului Hălăucești este dezvoltat pe cuvertura de depozite cuaternare. Altitudinea maximă o întâlnim în terasa Muncel (330 m), la sud de satul Muncelul de Sus, la hotar cu comuna Mogoșești-Siret, iar cea minimă la hotarul sudic (cu teritoriul comunei Mircești) unde este de 194 m. Energia de relief este de 136 m. Pe teritoriul comunei Hălăucești întâlnim un singur tip de relief și anume: Relieful acumulativ În această categorie intră șesul și terasele Siretului. Șesul Siretului are altitudinea maximă de 195,4 m la hotarul nordic iar cea minimă de 194,0 m la hotarul sudic. Pe teritoriul Hălăucești valea Siretului este orientată de la nord-vest spre sud-est. Lungimea luncii în cuprinsul teritoriului este de 7,34 km iar lățimea (între baza versantului și râul Siret) variază între 3,0 km în partea de nord și 3,4 km în partea de sud. Panta longitudinală în această zonă este de 0,19%. În cuprinsul șesului întâlnim două zone bine distincte: - partea dinspre versant mai joasă decât nivelul general al șesului unde apa din precipitații și din scurgerile de pe versanți stagnează producând înmlăștinirea solului o perioadă mai lungă. Apa freatică este la adâncimi mici (0,30 — 0,50 m) iar la contactul cu versantul apar izvoare. Aluviunile acestei zone sunt mai argiloase iar solurile sunt puternic gleizate. Vegetația este higrofilă. - partea dinspre Siret este un grind longitudinal bine individualizat și se menține pe tot teritoriul Hălăucești. Altitudinea se menține ridicată peste nivelul șesului încât este inundat numai la viituri maxime. Aluviunile sunt mai nisipoase iar apa freatică se află la adâncimi de 3 — 4 m și are potabilitate bună. În partea centrală a șesului întâlnim numeroase gârle, cursuri și meandre părăsite transformate, uneori, în zone mlăștinoase alimentate din precipitații și apa freatică. 27

Pagina 27

În vecinătatea Siretului este o zonă joasă cu 40 — 50 cm peste nivelul mediu al Siretului, lată de 10 — 60 m care este acoperită cu prundișuri și este foarte des inundată. Ca forme de microrelief întâlnim în cadrul șesului câteva grinduri mai mici, în afara celui descris, precum și numeroase forme negative rămase în locul vechilor cursuri și meandre desecate care sunt în pericol de înmlăștinire datorită stagnării apei din precipitații. Datorită prezenței apei freatice la mică adâncime, a evapotranspirației mai intense, fac ca plantele de aici să sufere mai puțin în perioadele secetoase ca cele de pe terase. Terasele Siretului sunt răspândite în partea de vest a teritoriului ocupând aproximativ 50 % din suprafața acestuia, de la hotarul nordic până la cel sudic. Terasele se etajează în trepte largi. Ele au poduri plane, bune pentru agricultură și căi de comunicații și construcții. Pantele profilelor longitudinale sunt mici. Datorită acestui fapt terasele sunt bine însorite. - Terasa Mircești se întinde de la est de satul Hălăucești până la hotarul sudic (cu comuna Mircești). Are lungimea, pe acest teritoriu de 2,5 km. Lățimea este de 400 m, în partea de nord; 1000 m în partea centrală și 800 m în partea de sud. Altitudinea absolută este de 201,5 m și la 6 m peste șesul Siretului. Fruntea terasei este reprezentată printr-un abrupt uneori vertical rezultat din comportarea materialului loessoid față de eroziune. Grosimea medie a depozitelor care alcătuiesc terasa este de 6 m. Această terasă este folosită la arabil (se cultivă și legume) și fâneață. Trecerea la terasa următoare se face printr-o denivelare de 30 m. -Terasa Luncași se întinde de la hotarul nordic până la cel sudic având un pod cu o lățime de 400 m în partea de sud până la 800 m în partea de nord. Altitudinea este cuprinsă între 228 — 240 m și la 30 — 40 m peste șesul Siretului. Fruntea terasei este reprezentată printr-un versant cu o denivelare de 30 m cu pante de 10 — 15 %. Grosimea medie a depozitelor care alcătuiesc terasa este de 20 m. -Terasa Hălăucești este cea mai extinsă ca suprafață. Se întinde de la hotarul nordic până la cel sudic și de la satul Hălăucești până la hotarul vestic. Altitudinea absolută este de 253 — 265 m și la 60 — 70 m peste șesul Siretului. Suprafața terasei se prezintă ca un pod neted bine dezvoltat. Grosimea medie a depozitelor care alcătuiesc terasa este în jur de 23 m. Fruntea terasei este reprezentată printr-o denivelare ușoară de 5 — 7%. 28

Pagina 28

-Terasa_ Muncelu are altitudinea absolută de 330 m și 135 m altitudine relativă. Reprezintă extremitatea sudică a complexului de terase Ciohorăni — Muncelu ce se întinde pe teritoriul comunelor Miroslovești și Mogoșești Siret. Această terasă este constituită din nisipuri la bază peste care se află un orizont de prundișuri gros de 1 — 2 m. Depozitele loessoide lipsesc. La adâncimea de 25 — 46 cm prundișurile reprezintă 30 % din masa solului iar sub 46 cm ajung la 80 %. Această structură geologică face ca lucrările agricole să se execute mai greu. Procentul mare de prundișuri stânjenește și procesul de solificare. Față de terasa Hălăucești, terasa Muncelu se află la o altitudine de 56 m deasupra acesteia. Fruntea terasei Muncelu coboară lin către terasa Hălăucești având o pantă de 5 — 8 %. Atât podul terasei Muncelu cât și fruntea acesteia sunt folosite în întregime la arabil. Toate terasele au o înclinare ușoară de la nord la sud și de la vest spre est. În funcție de vârsta și distanța față de șesul Siretului pe terase s-au format cernoziomuri cambice, soluri cenușii, soluri brune argiloiluviale și soluri brune luvice. Alunecările de teren Față de alte teritorii din județul Iași, teritoriul Hălăucești oferă mai puține condiții alunecărilor de teren. Alunecările de teren împreună cu eroziunea areolară și liniară micșorează potențialul economic al unor terenuri sau îl scot complet din categoria. terenurilor agricole. Pe teritoriul Hălăucești alunecările sunt răspândite pe fruntea terasei Luncași la nord-est de satul Luncași. Alunecările de aici sunt stabilizate și sunt sub formă de monticoli. Deluviul de alunecare format dintr-un amestec de depozite loessoide, marne, nisipuri și prundișuri, etc. are grosimi de 4 - S m. Prezintă o fragmentare sub formă de monticoli proeminenți cu altitudine variabilă (între 0,5 — 2,0 m) și mici depresiuni. Neuniformitatea suprafeței terenului fac ca scurgerea superficială să fie micșorată. 3.2.2. Litologia depozitelor de suprafată (Geologia) Depozitele ce acoperă în întregime teritoriul comunei Hălăucești aparțin Cuaternarului. Bessarabianul nu apare nici într-o zonă pe acest teritoriu. El se află la adâncimi apreciabile sub depozitele cuaternare. Cuaternarul este reprezentat atât prin etajul inferior (Pleistocen) cât și prin etajul superior (Holocen). Pleistocenul este reprezentat prin depozite de terasă care la Hălăucești au grosimi de 23 m iar pe terasa Muncelu ajung la 2,5 — 3,0 m. De pe terasa Muncelu lipsesc depozitele loessoide. 29

Pagina 29

Holocenul care ocupă întreaga luncă a Siretului este format din prundișuri de 1 — groase 2 m, după care urmează nisipuri de 1 — 2 m grosime și deasupra un material aluvial lutonisipos de 1,5 m grosime. Grosimea totală a aluviunilor atinge în această zonă 4 — 7 m. În cea mai partea joasă a luncii, în imediata apropiere a Siretului și printre despletiturile sale se află un orizont de prundișuri adus de viiturile mai recente. În condițiile geologice amintite rocile de solificare sunt: -Depozitele loessoide_ ocupă toate terasele. Sunt roci poroase cu drenaj bun în care rădăcinile plantelor pătrund cu ușurință. Solurile de pe această rocă dau producții bune în anii cu precipitații normale în cazul că cele acide și cu conținut scăzut de elemente nutritive sunt amendate și fertilizate. -Prundișurile ușor cimentate se întâlnesc pe terasele Muncelu (la hotarul nordic). Solurile formate pe prundișuri au un profil scurt și conțin mult schelet; sunt slab productive și se lucrează greu. Puterea de pătrundere a rădăcinilor este mică. Capacitatea de reținere a apei este redusă așa încât plantele suferă în perioadele cu precipitații puține. Pe șesul Siretului se întâlnesc depuneri aluviale nisipoase, nisipo-lutoase, luto-nisipoase, lutoase, luto-argiloase și argilo-lutoase. 3.2.3. Hidrografia și hidrogeologia Din punct de vedere hidrografic teritoriul Hălăucești aparține bazinului mijlociu al Siretului. Valea Siretului domină acest teritoriu. Teritoriul Hălăucești este sărac în ape de suprafață sau cu caracter torențial. Râul Siret curge prin vecinătatea nord-estică și estică a teritoriului având o lungime (în această zonă) de 14,1 km. EI are debite variabile, însă fiind un râu carpatic, chiar la debite minime are suficientă apă pentru a putea fi folosit la irigații. Cursul Siretului are aspectul unui râu îmbătrânit cu numeroase meandre părăsite de-a lungul albiei sale majore datorită pantei mici sub 0,19 %o. Siretul oferă regiunii importante cantități de apă. La mira Lespezi, în amonte de Hălăucești, Siretul are un debit mediu de 35,49 mc/sec (maxim 72,79 mc/sec; minim 19,25 mc/sec). Primăvara la topirea zăpezilor și la ploi torențiale nivelul Siretului crește mult. În anii când perioadele ploioase corespund cu topirea zăpezilor din Carpați, Siretul revarsă. În prezent Siretul este îndiguit, pericolul de inundații fiind Zona mai îndepărtat. cea afectată fiind cea dintre Siret și dig. Regimul scurgerii înregistrează două maxime: prămăvara și vara, mai precis în lunile aprilie — iunie. Scurgerea solidă determinată la Lespezi este de 11,60 kg/sec. iar turbiditatea de 412 gr/mc. 30

Pagina 30

Pe teritoriul comunei Hălăucești, la baza terasei Mircești s-a construit o acumulare cu o suprafață de 38,5 hectare care- este alimentată de pânza de apă de la baza terasei. Pe șesul Siretului, între digul de protecție contra inundațiilor și cursul Siretului sunt o serie de gârle, meandre părăsite și vechi cursuri ale Siretului care sunt alimentate din cu apă Siret (când nivelul acestuia crește) precum și din precipitații. 3.2.4. Clima La 20 km sud de centrul comunei Hălăucești se află stația meteorologică Roman, care dispune de date meteorologice complete pentru o perioadă de 89 ani pentru temperatură și precipitații și de 52 ani pentru regimul vânturilor. Pentru caracterizarea climatică a teritoriului cartat s-au folosit datele climatice înregistrate la stația meteorologică Roman precum și unele date extrase și prelucrate din Atlasul climatologic. Regimul termic Temperatura medie anuală a aerului are valoarea de 8,3*C. Această temperatură este favorabilă principalelor plante ce se cultivă aici: grâu, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, cartof, etc. Temperaturi minime absolute a căror valori scad sub 0*C se înregistrează din a doua decadă a lunii septembrie, cel mai timpuriu și se pot prelungi până în a doua decadă a lunii mai, cel mai târziu. Temperaturi minime absolute a căror valoare scade sub — 28*C se înregistrează în lunile ianuarie și februarie. Bruma este unul din fenomenele meteorologice negative care produc pagube agriculturii. Bruma se produce cu precădere pe valea Siretului și la baza versantului. Brumele, când se produc timpuriu toamna, dăunează în special culturilor de legume și porumb, când acestea nu au ajuns la maturitate. Brumele târzii de primăvară dăunează pomilor fructiferi, viței de vie, culturilor de legume, floarea soarelui, fasole și soia. Numărul zilelor fără îngheț este de 167. Numărul zilelor de îngheț este de 127,8 iar a zilelor de iarnă de 43,3. Suma gradelor de temperatură pentru perioada | martie — 31 octombrie este de 3265,9 cu o medie pe interval de 13,34"C iar pentru perioada | mai — 31 octombrie este de 2930,7 cu o medie pe interval de 15,93%. 31

Pagina 31

Regimul pluviometric Precipitațiile infuențează direct și hotărâtor producția agricolă și procesele de formare și evoluție a solurilor. Suma medie a precipitațiilor anuale este de 529,0 mm (la Roman). Precipitațiile au un grad de favorabilitate mai redus pentru plante față de aerului. temperatura Numărul mediu de zile cu cantități de precipitații ce depășesc | de mm este 78,2. Pentru culturile de câmp sunt folositoare precipitațiile care au mai mult de 1 iar mm în cazul pomilor fructiferi sunt utile ploile ce depășesc 10 mm. Cantitatea de precipitații (apă) utilizată de plante este de influențată relief și permeabilitatea solului. Cu cât panta reliefului este mai mare și permeabiulitatea solului mai redusă, cu atât cantitatea de apă utilizată este mai mică. Aceasta se reduce prin scurgere. În sezonul cald precipitațiile au uncori un pronunțat caracter torențial în special vara când se înregistrează averse de o intensitate deosebită. Cantități mari de precipitații căzute în intervale scurte de timp provoacă vara inundații și eroziunea solului iar iarna înzăpeziri. Culturile de câmp folosesc aproximativ 80 % din precipitații cazul (în terenurilor plane fără posibilități de scurgere). Dintre fenomenele negative legate de precipitații amintim seceta și grindina. Grindinile cad foarte rar și numai în perioada caldă a anului producând pagube culturilor agricole. Secete apar la sfârșitul lunii iulie și începutul lunii august și se prelungesc până în septembrie. Perioade de secetă apar și în lunile mai — iunie (în anii secete cu timpurii culturile pot fi compromise). 32

Pagina 32

Vânturile Vânturile din această zonă se orientează în lungul văii Siretului. După datele stației Roman rezultă că 16 % din timp este cald. Restul timpului bat vânturi mai frecvente din nord, sud, nord-est și nord-vest. Perioade mai scurte bat vânturile din sud-est și sud-vest. Prezența în această zonă a culoarului larg al văii Siretului face ca vânturile de aici să sufere modificări mari atât în direcție cât și în intensitate. 3.2.5. Vegetatia Din punct de vedere geobotanic, teritoriul comunei Hălăucești aparține zonei de pădure, cu excepția luncii râului Siret care are o vegetație azonală luncilor. specifică Pădurile caracteristice acestei zone de vegetație lipsesc de pe teritoriul comunei Hălăucești; lipsesc deasemenea și pajiștile zonale. Singurele păduri (cu o suprafață de aproximativ 240 ha) sunt răspândite pe șesul Siretului. Pădurea din teritoriul vecin (Mogoșești-Siret) care întinde la se până hotarul cu teritoriul Hălăucești cuprinde Carpinus betulus în amestec cu Fagus silvatica în zonele mai înalte din interior, iar spre margine întâlnim Quercus petraica, Tilia tomentosa și Tilia cordata. Alături de speciile amintite mai întâlnim Fraxinus excelsior Cerasius și avium. La marginea pădurii întâlnim un etaj de subarboret format din: Crataegus monogyna, Evonymus europaea, Cornus sanguinea și Corylus avelana. Pajiștile zonale caracteristice zonei de pădure lipsesc de teritoriul pe Hălăucești dar apar pe teritoriul vecin (Mogoșești-Siret) chiar la hotar cu teritoriul În cartat. componența acestor pajiști întâlnim ca asociații de bază Agrostis tenuis cu diverse mezofile. specii În afară de Agrostis tenuis care domină mai cresc o serie de graminee valoroase ca: Festuca pratensis, Phleum pratense, Poa pratensis, Dactylis glomerata. Demn de subliniat pentru aceste pajiști este frecvența a numeroase specii de leguminoase și procentul ridicat de participare a acestora în masa ierboasă dintre care răspândirea cea mai mare o are Trifolium pratense, Trifolium campestre și Lotus corniculatus. Dintre alte familii mai frecvente sunt următoarele: Chrysanthemum leucanthemum, Cichorium intybu, etc. Pajiștile azonale de luncă sunt răspândite în lunca Siretului și sunt constituite din asociații de: - Agropyrum repens, pe locurile mai ridicate și drenate; - Lolium perene, la contactul cu versanții; - Alopecurus pratensis, pe terenurile joase și umede; 33

Pagina 33

- Agrostis alba, pe locurile mai joase și umede; - Poa pratensis, pe locurile târlite. În afară de gramineele citate mai sus, care sunt dominante, se mai întâlnesc leguminoase ca: Trifolium repens, Trifolium hibridum, Medicago lupulina, Lotus corniculatus, etc. Dintre speciile din alte familii mai importante sunt: Plantago media, Plantago major, Taraxacum officinale, Ranunculus repens, Daucus Cichorium carota, intybus, etc. În ceea ce privește compoziția plantelor diverse, unele specii ca: Cardua nutans, Xanthium strumarium și Eryangium campestre diminuează valoarea pajiștilor. Pajiștile umede cu rogozuri și diverse specii higrofile Mai reduse ca suprafață, pajiștile de acest fel sunt situate în zonele cele mai joase a luncii și în meandrele părăsite unde datorită apei freatice celei din și a precipitații ce stagnează la suprafața solului perioade mai îndelungate. Din această cauză vegetația acestor pajiști este alcătuită din plante cu caracter higrofil mai puțin valoroase din punct de vedere furajer. Dintre speciile mai importante pe astfel de terenuri sunt diverse specii de Carex, Juncus și Scirpus precum și unele graminee ca: Agrostis canina, Phragmites communis, etc. Aceste specii sunt folosite uneori în fază tânără ca furaj verde. În meandrele părăsite, unde apa stagnează o perioadă mai lungă, întâlnim: Phragmites communis în asociație cu Typha latifolia și Typha angustifolia. Vegetația cultivată Principalele plante care se cultivă pe teritoriul comunei Hălăucești sunt: de grâul toamnă, orzul de toamnă, porumbul, floarea soarelui, sfecla de zahăr, cartoful. Pe suprafețe mai mici se cultivă fasole, legume, ovăz. Vegetația segetală Buruienile cele mai frecvente și mai abundente în culturi sunt următoarele: În culturile de prășitoare cele mai frecvente sunt: Echinocloa cruss galli, Setaria glauca, Chenopodium album, Amaranthus angustifolius, Sonchus aleraceus, Sinapis arvensis. În culturile de floarea soarelui, cele pe lângă arătate mai sus întâlnim: Rubus arvalis și Orobanche reticulata. În culturile de cereale păioase cele mai frecvente buruieni sunt: Agropyrum repens (dominant în culturile de grâu), Sinapis arvensis, Setaria glauca, Stachya annua, Hibiscus trionum, Polygonum convolvulus, Rubus arvalis, Agrostema githago, Matricaria chamomilla, Centaurea cyanus (în grâu), etc. În lucerniere mai întâlnim: Hypericum perforatum, Melilotus officinalia și Cuscuta trifolii (parazită). 34

Pagina 34

3.2.6. Influența antropică Influența activității omului asupra solurilor are aspecte variate, de la luarea în cultură a terenurilor prin înlăturarea vegetației naturale, până la aplicarea de măsuri și lucrări de îmbunătățiri funciare și de ameliorare a solurilor. Influența înlăturării sau înlocuirii vegetației naturale Prin desțelenirea terenurilor se produce o frânare a procesului de acumulare a humusului, iar pe terenurile în pantă, se accelerează eroziunea solurilor. Prin defrișarea pădurilor și modificarea echilibrului natural s-au declanșat procese geomorfologice actuale de alunecări de teren, eroziune în suprafață și adâncime, etc. Influenta lucrărilor solului Executarea corectă a lucrărilor solului are o influență în pozitivă ceea ce privește porozitatea, permeabilitatea, regimul de apă și aer, activitatea biologică mobilizarea și substanțelor nutritive din rezerva solului. Pe versanți, executarea lucrărilor contur, pe agroterasarea, afânarea adâncă, etc., se opun scurgerii apei pe pantă, protejează solul împotriva eroziunii în suprafață, contribuie la refacerea acestuia. Pe terenurile cu exces de umiditate de suprafață, arătura cu subsolaj sau afânarea adâncă, au ca efect eliminarea excesului de apă. Arătura de desfundare (la înființarea plantațiilor pomicole sau de viticole) duce la modificarea solurilor adâncimea de pe desfundare. Executarea incorectă a lucrărilor solului este de însoțită manifestarea unor influențe negative, dintre care menționăm: - executarea pe versanți a lucrărilor pe linia de cea mai duce mare pantă la accelerarea eroziunii în suprafață sau a eroziunii în adâncime; - defrișarea viilor terasate și lipsa de întreținere a lucrărilor de combatere a eroziunii solului existente (agroterase, benzi înierbate), duce la distrugerea în timp a acestor lucrări; - lucrarea solului prea umed sau prea uscat duce la formarea de brazde, curele și respectiv bulgări mari, proces însoțit de deteriorarea structurii. Influența structurii și rotația culturilor Cultivarea pe terenurile în pantă a păioaselor și evitarea prășitoarelor, introducerea în asolament a culturilor perene (amelioratoare), contribuie la stăvilirea eroziunii solurilor. Rezultate bune privind ameliorarea solurilor saline și alcalice se obțin prin cultivarea de plante rezistente la astfel de condiții: orzul, meiul, iarba de Sudan, etc. Cultivarea an de an pe acelasi sol a unei singure plante sau a unui număr redus de plante, duce la secătuirea solului în anumite elemente la nutritive, cumularea efectului remanent al unor pesticide, etc. 35

Pagina 35

Influenta îngrășămintelor, amendamentelor și pesticidelor Aplicarea corectă a îngrășămintelor influențează favorabil proprietățile solului, astfel : e dezvoltarea mai bună a vegetației înseamnă sistem radicular mai deci bogat, materie organică mai multă pentru sol, posibilități sporite de formare a humusului, refacerea structurii solului, ameliorarea însușirilor fizice, chimice și biologice ale solului; e îngrășămintele organice acționează direct prin aportul de substanțe nutritive, intensifică activitatea microbiologică, mărirește conținutul de humus, îmbunătățește însușirile fizice și ameliorează solurile acide. Folosirea incorectă a îngrășămintelor (felul acestora, doza, modul de aplicare) poate duce la efecte negative în ce privește proprietățile solului, astfel; e aplicarea în cantități prea mari a dejecțiilor, folosirea apelor uzate fără în ca prealabil să fie trecute prin amenajări speciale, duc la poluarea solului; * aplicarea sistematică de cantități mari de îngrășăminte cu azot duce la poate concentrații nocive de nitrați și nitriți în sol și în plante, seama cărora forma alte pe se pot substanțe și mai toxice și chiar cancerigene; e aplicarea neuniformă a îngrășămintelor duce la formarea de vetre, cu repercursiuni negative atât asupra producției, cât și a solului. Amendarea solurilor urmărește neutralizarea sau corectarea reacției acide prea sau prea alcaline a acestora. Amendarea incorectă provoacă o înrăutățire solului. a însușirilor Folosirea gipsului, în loc de oxid sau carbonat de calciu solurile pe acide duce la transformarea acidității potențiale în aciditatea actuală. Utilizarea carbonatului de calciu în loc de sulfat de calciu solurile alcalice pe și alcalizate provoacă o intensificare a alcalinitătii, datorită formării de carbonat de sodiu, ca urmare a schimbului Ca-Na. Prin erbicidare se înlătură prașilele și se menajează structura solului. Folosirea nerațională a pesticidelor duce la poluarea solului și a apelor freatice. Influența irigației Pe suprafața teritoriului nu se găsește un sistem de irigații. Deficitul de umiditate înregistrat în ultimii ani, ca urmare a unui regim pluviometric redus și a unor temperaturi estivale ridicate, au dus la accentuarea deficitului de umiditate astfel că unele culturi agricole au fost afectate. Sub rezerva necesității unor studii, inclusiv pedologice, evalua necesitatea pentru a irigației semnalăm unele aspecte negative ale acesteia: = apa de irigației să fie de calitate pentru a nu sărătura sau polua solul; 36

Pagina 36

= aplicarea necontrolată a irigației poate destabiliza structura solului și poate modifica bilanțul apelor subterane; = se pot produce modificări fizice: creșterea compactității, micșorarea porozității și a vitezei de infiltrație a apei; = modificări chimice: mărirea capacității de schimb cationic, antrenarea nitraților din îngrășăminte, solubilizarea unor elemente, etc.; = accelerarea proceselor biochimice din sol. Influența lucrărilor de prevenire și combatere a eroziunii Pe suprafața teritoriului au fost executate o serie de lucrări de combatere a eroziunii solului: benzi înierbate, agroterase, nivelări de alunecări, care au avut un efect favorabil în combaterea eroziunii și alunecărilor. Lipsa de întreținere a acestor lucrări în momentul actual, duce la diminuarea efectului acestora până la anulare. Influența amenajărilor pentru plantatii de viti-pomicole Înființarea plantațiilor de vii și pomi, necesită lucrări de mobilizare adâncă a solului, de nivelare, modelare, terasare, ceea ce provoacă schimbare o radicală a învelișului de sol. 37

Pagina 37

3.3. SOLURILE Formarea solurilor din zonă s-a desfășurat sub influența unui ansamblu de factori pedogenetici (de solificare), dintre care cei mai importanți sunt: a) Factorul biologic Solificarea nu poate avea loc decât sub actiunea organismelor, în special a plantelor și microorganismelor. Vegetația, microflora și fauna acționează asupra solurilor îndeosebi prin modul de distribuție spațială a resturilor organice, prin calitatea și cantitatea materiei organice depuse anual la suprafață sau în interiorul solului și prin modul de transformare a resturilor vegetale. Sub aceste aspecte, acțiunea vegetației ierbacee asupra solului se deosebește mult de cea a vegetației lemnoase. În ceea ce privește vegetația ierbacee, principala sursă de substanțe organice pe seama cărora se formează humusul în sol o constituie rădăcinile. Aceasta se datorează faptului că resturile organice aeriene intervin în mică măsură în procesele pedogenetice, fiind îndepărtate de către om, vânt etc. Spre deosebire de vegetația erbacee, subformația vegetală lemnoasă, sursa de bază a resturilor organice care participă la formarea humusului o constituie frunzele care cad anual la suprafața solului. Rădăcinile plantelor lemnoase nu decât participă în mică măsură la formarea humusului. b) Clima Se manifestă începând cu dezagregarea fizică și alterarea chimică a rocilor, descompunerea materiei organice, spălarea sărurilor solubile, etc. Astfel, dezagregarea și alterarea rocilor influențate direct sau indirect de climă duc la transformarea rocilor primare în roci ce pot asigura condiții minime instalării vegetației iar prin manifestarea în continuare a acestor procese în cadrul solificării, determină formarea principalelor componente minerale ale solului (săruri, oxizi, hidroacizi, minerale argiloase, nisip, praf, etc.). c) Relieful Relieful acționează în formarea, evoluția și diversificarea solurilor atât direct cât și indirect. Astfel, între sol și relief este o atât de legătură strânsă încât practic, orice schimbare survenită în cadrul reliefului se reflectă și în modificarea solului respectiv. Influența directă a reliefului se observă îndeosebi în zonele accidentate, în primul rând prin procesul de eroziune în suprafață, de care depind transportul și sortarea în lungul versanților a materialului rezultat prin alterarea rocilor. 38

Pagina 38

În șesuri importanța majoră o are microrelieful (microdepresiuni, micromovile, privaluri, gârle, conuri de dejecție, etc.) care au determinat, fie stagnarea apei și intensificarea proceselor de gleizare și înmlăștinire, fie existența unor suprafețe ridicate, zvântate, neinundabile sau rar inundabile. Mult mai importantă și mai complexă este influența indirectă a reliefului asupra învelișului de sol. Această influiență se manifestă prin redistribuirea căldurii și umidității pe diferite forme de relief în funcție de altitudine, pantă și expoziție. În funcție de relief, solurile se dispun într-o zonalitate altitudinală. Pe șesuri și văi apar soluri specifice ca: soluri aluviale, diferit gleizate și/sau sărăturate, gleiosoluri, etc. d) Apa freatică și pedofreatică Existența unui strat freatic la adâncime relativ mică determină, în primul rând, formarea în sol sau la baza solului a unui orizont gleizat specific solurilor hidromorfe. Stratul acvifer influențează de asemenea procesul de bioacumulare precum și procesul de eluviere a solului, modificând intensitatea de deplasare a sărurilor, bazelor sau coloizilor, sau provocând formarea unor orizonturi cu acumulare intensă a unor săruri. e) Rocile de solificare Influențează textura solurilor și unele proprietăți fizice și hidrofizice. În cadrul rocilor de solificare se disting: - depozite de argile-marne cu textură fină, care favorizat au producerea alunecărilor de teren; - depozite fluviale salinizate și alcalizate, care format pe s-au solonceacuri, solonețuri și aluviosoluri salinizate și/sau alcalizate; - depozite fluviale mijlocii în zonele mai înălțate de grind, pe care s-au format aluviosoluri tipice și molice. Solul reprezintă rezultatul acțiunii conjugate a tuturor factorilor pedogenetici enumerați, la care se adaugă timpul și factgorul Ei antropic. se înterpătrund și se influențează reciproc și prin numărul și variația lor, determină manifestarea unor procese pedogenetice specifice, care duc la formarea orizonturilor solurilor. Principalele procese pedogenetice care au stat la baza formării solurilor în zona studiată sunt: 1. Bioacumularea Bioacumularea este procesul de acumulare a humusului în urma descompunerii materiei organice materiei vegetale de câtre microorganisme printr-un ansamblu de procese biochimice și chimice. 39

Pagina 39

Lupașcu Gh. (1998) consideră condițiile alternante aerobe-anaerobe ca fiind cele mai favorabile pentru instalarea proceselor de humificare deoarece bacteriile aerobe și cele anaerobe sintetizează substanțele humice în de condiții umiditate suficientă. În condiții de umiditate insuficientă substanțele humice sunt puternic fixate de sol ducând la acumularea progresivă a humusului. Scăderea temperaturii și creșterea umidității solului, specific zonelor mai înalte, determină o mobilitate accentuată a microelementelor din sol. În cazul solurilor din clasa Cernisoluri, humusul format este de tip mull calcic alcătuit predominant din acizi huminici cenușii, saturați complet în bună sau măsură cu cationi bazici, îndeosebi de calciu. În zonele mai înalte, unde precipitațiile mai abundente determină levigarea relativ intensă a substanțelor minerale, se formează un humus de tip mull forestier, specific solurilor din clasa Luvisoluri, alcătuit din acizi huminici slab-moderat polimerizați. 2. Carbonatarea Carbonatarea este un proces complex prin care dioxidul de carbon, prezent în aerul și apa din sol provenit din respirația florei faunei și sau din descompunerea materiei organice, reacționează cu apa și formează acidul carbonic (H2C03). Acesta este instabil și disociază în cea mai mare parte (99%) în dioxid de carbon (CO2) și apă (H20).Doar o mică parte (1%) disociază în hidrogen (H" sau 2H”), ionul carbonic (CO?) și ionul bicarbonic (HCO3.). Hidrogenul format înlocuiește cationi bazici (Ca, Mg, K, din Na) rețeaua cristalină care formează în soluția solului hidroxizi instabili transformați în carbonați (CaCO3, MgCO3, KCO;, Na2C03). Dintre aceste săruri, carbonații de calciu și magneziu sunt greu solubili dar în prezența unei cantități mai mari de CO» aceștia trec în bicarbonați care sunt ușor solubili. În aceste condiții, prin de procesele eluviere și iluviere are loc migrarea carbonatului de calciu din partea superioară a profilului de sol și depunerea acestuia la baza profilului, în materialul parental, cu formarea un orizont calcie sau calxic sau carbonatoacumulativ, notat cu „Cca“. Conform S.R.T.S. (2012) orizontul carbonatoacumulativ conține carbonați de calciu fie sub formă difuză fie sub formă de neoformațiuni discontinue (pseudomicelii, vinișoare, eflorescențe, concrețiuni) în cantități de peste 12% În privința adâncimii de apariție a carbonaților, solurile pot fii proxicalcarice, cu carbonații de la suprafață, epicalcarice, cu carbonați între 26-50 cm, endocalcarice, cu carbonați între 51-100 cm și baticalcarice, cu carbonați între 101-150 cm. 40

Pagina 40

Adâncimea de apariție a carbonaților depinde de unii factori locali, precum precipitațiile atmosferice, panta terenurilor, permeabilitatea solurilor etc. Cantitatea de carbonat de calciu din orizontul Cca diferă în funcție de conținutul în inițial carbonați al materialului parental dar și de stadiul de evoluție a solului. Astfel, solurile mai tinere (cernoziomuri) conțin cantități mai mari de carbonați de calciu și magneziu care inhibă formarea solului, determină o reacție alcalină și împiedică translocarea argilei și humusului, comparativ cu solurile mai evoluate (preluvosoluri, luvosoluri) unde procesele de eluviere și iluviere au dus la translocarea și depunerea carbonaților la baza profilului. 3. Gleizarea Gleizarea pedogenetică este un proces biochimic care, lângă saturația cu este pe apă, condiționată de prezența materiei organice, temperatura mai mare de 09 biologic (5%C) și condiții de reacție favorabile dezvoltării microorganismelor reducătoare (SRTS, 2012). În exces permanent de apă se formează un orizont „Gr“ cu proprietăți reductomorfe, asociat cu orizontul A, B sau C în care culorile de reducere depășesc 50% din solului. masa În funcție de stadiul de oxidare sau reducere de fier a compușilor și mangan și de materialele în care se formează, acest orizont poate avea culori albăstru-verzui în materiale lutoase și argiloase, culori prodominant negre în materiale bogate în sulfuri culori și albicioase în materiale calcaroase, iar în nisipuri culorile sunt cenușii la alb până sau cenușii verzui. În condiții alternative de aerobioză și anaerobioză formează se un orizont „Gox“ cu proprietăți redoximorfe, asociat cu orizontul A, B sau C în care culorile de reducere în apar proporție de 16-50% din masa solului, orizontul având aspect marmorat cu pete brun-roșcate, brun-gălbui. 4. Argilizarea Este procesul de formare a argilei sau a silicaților secundari hidratați prin reunirea silicei hidratate, a hidroxizilor de aluminiu și fier în complexe silicatice care cristalizează treptat, formarea argilei fiind posibilă și pe seama rețelei cristaline parțial distruse mineralului a primar (Lăcătușu R., 2000). Acest proces genetic apare în zona de silvostepă și de pădure soluri pe puternic decarbonatate și constă în îmbogățirea unui orizont cu argilă rezultată în alterării urma „în situ” a mineralelor argiloase. Orizontul de sol în care are loc acest proces se numește B cambic [cambiare = (lat) a schimba] și se notează cu simbolul Bv [verwitterung (germ.) = alterare] fiind relativ sărac în 41

Pagina 41

humus, roșcat sau ruginiu datorită oxizilor de fier liberi eliberați prin alterarea silicaților primari și structură poliedrică sau prismatică. 5. Argiloiluvierea Constă în îmbogățirea cu argilă a orizonturilor inferioare ale profilului de sol prin levigarea (eluvierea) de către apa provenită din precipitații a compușilor dizolvați în ea și depunerea (iluvierea) acestora la diferite adâncimi. Orizonturile „sărăcite” de compușii organo-minerali devin mai deschise la culoare și sunt numite eluviale, iar orizontul îmbogățit în argilă se numește orizont Bt caracterizat (argic) prin acumularea argilei, de regulă cu cel puțin 20% mai mare față de orizonturile din partea Superioară a profilului de sol, sub forma unor pelicule fine depuse în jurul agregatelor structurale. Lista unităților de sol (US) și caracterizarea acestora CLASA PROTISOLURI US1_Aluviosol calcaric-molic, epicalcaric, lutoargilos/nisipolutos, dezvoltat materiale pe fluviale. US2_Aluviosol calcaric-molic-gleic, epigleic, epicalcaric, lutoargilos/lutoargilos, dezvoltat pe materiale fluviale. CLASA HIDRISOLURI US3_Gleiosol molic-aluvic, argilolutos/lutoargilos, dezvoltat pe materiale fluviale. COMPLEXE DE SOLURI US4_Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate format din: -Cernoziom cambic, lutos/lutos, dezvoltat pe materiale deluviale eroziune slabă în cu SUPrafață men (80%). -Antrosol erodic-cernic, lutos/lutos, dezvoltat pe materiale deluviale, eroziune foarte cu puternică în suprafață ........nea (20%). nenea 42

Pagina 42

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 1 Denumire sol: Aluviosol calcaric-molic, epicalcaric, lutoargilos/nisipolutos, dezvoltat pe materiale fluviale. Formula de sol: AS ka-mo/k2-TT/SM - Tf-g Nr. profilul de sol: 2 Suprafața US: 35.00 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Hălăucești Răspândire: Tarla: 63/1 (parțial), 55 (parțial), 54 (parțial), 53 (parțial), 41 (parțial). Aspectul suprafeței terenului: Uniform Condițiile naturale în care apare: Lunca Siretului, apa freatică 2.0-2.5 materiale fluviale. m, Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip: Am = 00 — 26 cm -— lutoargilos; brun gălbui închis (10YR în 3/4) stare umedă; reavăn; friabil în stare umedă; slab compact; rădăcini subțiri frecvente; efervescență slabă în puncte; trecere treptată. ACk = 26 — 43 em -— lutoargilos; brun gălbui (10YR în 5/4) stare umedă; reavăn; glomerular slab dezvoltată; friabil în stare umedă; slab compact; efervescență slabă; trecere treptată. Ck = 43 — 70 em — lutonisipos; brun cenușiu închis (10 YR 6/2); astructurat; slab adeziv; slab plastic. Fizico-chimice Slab acid (pH = 6.4); humus — moderat (5.43%); azot total-mare = (N 0.290 %); fosfor mobil-foarte mic (P = 6 ppm); potasiu mobil- mare (K = 250 ppm). 43

Pagina 43

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 2 Denumire sol: Aluviosol calcaric-molic-gleic, epigleic, epicalcaric, lutoargilos/lutoargilos, dezvoltat pe materiale fluviale. Formula de sol: AS ka-mo-gc/G4 - k>-TT/TT — Tf-t Nr. profilul de sol: 4 Suprafața US: 101.23 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Hălăucești Răspândire: Tarla: 53 (parțial), 41 (parțial), 40/1 (parțial), 32/1 (parțial). Aspectul suprafeței terenului: Uniform Condițiile naturale în care apare: Lunca Siretului, apa freatică 1.5-2.0 m, materiale fluviale. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip: Aț = 00 — 19 em -— lutoargilos; brun gălbui închis (10YR 3/4) în stare umedă; reavăn; friabil în stare umedă; slab compact; rădăcini subțiri frecvente; efervescență slabă în puncte; trecere treptată. ACGox = 19 — 48 cm -— lutoargilos; brun gălbui (10YR 5/4) în stare umedă; cu pete ruginii-vinețiireavăn; glomerular slab dezvoltată; friabil în stare umedă; slab compact; efervescență slabă; trecere treptată. CGox = 48 _— 60_ cm -— lutoargilos; brun cenușiu închis (10 YR 6/2), marmorat; astructurat; slab adeziv; slab plastic. CGr = 60 — 85 em — lutoargilos; brun vinețiu-cenușiu; astructurat; jilav, moderat adeziv; moderat plastic. Fizico-chimice Slab alcalin (pH = 7.8); humus — mic (2.61%); azot total-moderat (N = 0.152 %); fosfor mobil-mare (P = 44 ppm); potasiu mobil- mare (K = 228 ppm). 44

Pagina 44

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 3 Denumire sol: Gleiosol molic-aluvic, argilolutos/lutoargilos, dezvoltat pe materiale fluviale. Formula de sol: GS mo-al/G —AL/TT — Tf-t Nr. profilul de sol: 3.5 Suprafața US: 72.60 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Hălăucești Răspândire: Tarla: 63/1 (parțial), 55 (parțial), 54 (parțial), 53 (parțial), 41 (parțial), 40/1 (parțial), 32/1 (parțial). Aspectul suprafeței terenului: Uniform Condițiile naturale în care apare: Lunca Siretului, apa freatică 1.0-1.5 m, materiale fluviale. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip: Am = 00 — 21 em, argilolutos; brun închis (10YR 3/3) cu pete rare brun ruginii la umed; glomerular slab structurat; jilav; slab compact; trecere treptată; ACGox = 21 — 42 em, argilolutos, brun închis (10YR 3/3) cu pete brun ruginii-vineții (5 YR 4/4) la umed; glomerular slab structurat; umed; slab compact; trecere treptată; CGr > 42 em, lutoargilos, cenușiu albastriu închis (10 B 4/1) la umed, astructurat. Fizico-chimice Slab alcalin (pH = 7.3); humus — mic (4.38%); azot total-moderat (N = 0.197 %); fosfor mobil-foarte mic (P = 8 ppm); potasiu mobil- mare (K = 234 ppm). 45

Pagina 45

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 4 Denumire sol: Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate format din: -Cernoziom cambic, lutos/lutos, dezvoltat pe materiale deluviale cu eroziune slabă în Suprafață .....ccn anna ennenaneneeneaeeaaeenanenaee nana nenea (80%). -Antrosol erodic-cernic, lutos/lutos, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune foarte puternică, în:supra față scz eg EI TEZEI (20%). Formula de sol: CZ cb / LL/LL - Sp-—tleni AT er-ce / LL/LL — Sp —t/es4 Nr. profilul de sol: 1 Suprafața US: 11.69 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Hălăucești Răspândire: Tarla: 63/1 (parțial). Aspectul suprafeței terenului: Neuniform Condițiile naturale în care apare: Terasa Siretului, apa freatică mai mare de 5 m, materiale deluviale. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip: At = 00 — 15 em -— lutos, brun foarte inchis (10YR 2/2) in stare umedă, reavăn, reavăn, glomerular-grăunțoasă, pori mici și mijlocii frecvenți, trecere treptată; Am = 15 — 28 em -— lutos, brun foarte inchis (10YR 2/2) in stare umedă, reavăn, slab compact, glomerular, pori mici și mijlocii frecvenți, trecere treptată; AB = 28 — 50 cm — lutos, brun gălbui (10YR 5/4) în stare umedă, reavăn, poliedric subangular mic-mediu, slab compact, trecere treptată; By = 50 — 70 cm -— lutos, brun gălbui (10 YR 5/6) în stare umedă, reavăn, poliedric subangular mare la poliedric angular, friabil în stare umedă, dur în stare uscată, moderat plastic și adeziv în stare umedă. Fizico-chimice Slab acid (pH = 6.1); humus — mic (2.20%); azot total-mic (N = 0.112%); fosfor mobilmoderat (P = 30 ppm); potasiu mobil- moderat (K = 150 ppm). 46

Pagina 46

3.4. FACTORII LIMITATIVI A PRODUCȚIEI PASTORALE SI MĂSURI DE PUNERE ÎN VALOARE A PAJISTILOR Din evaluarea însușirilor pedo-geomorfologice ale terenurilor, rezultă o serie de factori limitativi (deficiențe) ai producției, care determină o serie de restricții în folosirea lor agricolă. Restricțiile se referă atât la condițiile existente, care diminuează recoltele, cât și la pericolul apariției prin exploatare a unor degradări, având aceleași efecte. Cu excepția unor restricții neameliorative (climă, volum edafic), majoritatea restricțiilor sunt ameliorative. Principalele restricții (factori limitativi) ai producției pastorale din arealele studiate pentru amenajare pastorală sunt: 1 ) eroziunea în suprafață; 2 ) alunecările de teren; 3 ) excesul de umiditate de natură freatică 1. Eroziunea în suprafață 11.69 ha — 5% din suprafața cartată pedologic 2. Alunecările de teren 11.69 ha — 5% din suprafața cartată pedologic 3. Excesul de umiditate freatică 173.83 ha — 79% din suprafața cartată pedologic; Măsuri agropedoameliorative Combaterea eroziunii în suprafată a solului -Limitarea sezonului de pășunat la cel optim, între Sf. Gheorghe (23 aprilie) și Sf. Dumitru (26 octombrie) cca. 185 zile pentru zona de dealuri și interzicerea pășunatului pe perioada de toamnă iarnă și primăvara devreme, pentru ca ierburile să se „odihnească” în sezonul rece; -Evitarea pe cât posibil a pășunatului pe pante pe timp ploios și sol umed, căutând locurile mai zvântate, bine drenate sau terenurile plane; -Respectarea încărcării cu animale evitarea suprapășunatului și supratârlirii, care răresc și produc goluri în covorul ierbos a cărui sol este mai sensibil la eroziune (focare de eroziune); -Fertilizarea cu îngrășăminte organice (gunoi și târlire) și chimice (NPK) pentru îndesirea covorului ierbos, realizarea unor producții de iarbă corespunzătoare și a unei țeline dense; 47

Pagina 47

-Supaînsămânțarea golurilor din pajiște și a celor cu covor rărit datorită diferitelor cauze amintite mai înainte; -Stoparea râmăturilor de porci domestici și mistreți prin măsuri specifice de limitare a prezenței lor pe pajiștile în pantă și alte măsuri. Dintre măsurile curative se amintesc în continuare: -Pe pajiștile cu covor ierbos foarte rar se face mobilizarea superficială a solului pe curba de nivel, se seamănă un amestec adecvat, la 1,5 cm adâncime și se tăvălugește, în primul an se folosește în regim de fâneață și în anii următori în toate modurile cunoscute respectând pășunatul rațional; -Realizarea cu pluguri speciale a unor valuri de pământ ce se înierbează, care colectează apa de pe versanți și o dirijează spre un emisar având lățimea de 1,5 — 2 m și adâncimea canalului de 40-50 cm și o distanță variabilă între ele în funcție de înclinație ce nu poate depășii 180, limită peste care se execută lucrări mai radicale de combatere a eroziunii cum ar fi terasarea terenului; - Amplasarea pe pășuni a unor perdele de protecție pe curbele de nivel, arbori solitari sau în pâlcuri, pentru echilibru hidrologic, protecția solului și a animalelor în sezonul de pășunat. Combaterea eroziunii în adâncime și alunecărilor de teren Pe suprafețele în pantă unde au apărut șiroiri și rigole se pot lua măsuri de nivelare cu mijloace mecanizate (grape cu discuri, nivelatoare, etc.), pregătirea patului germinativ, fertilizare organică și/sau chimică, semănatul unui amestec de ierburi perene adecvate zonei și folosirea pajiștii în regim de fâneață în primul an până la o înțelenire și consolidare corespunzătoare a covorului ierbos protector. Pe terenurile unde eroziunea de adâncime a ajuns la stadiul de ogaș sau ravenă sunt necesare lucrări mai ample de artă, proiectate de specialiști autorizați în domeniu și executate de întreprinderi (firme) de prestări servicii pentru îmbunătățiri funciare. Cele mai răspândite lucrări sunt: cleionajele simple sau duble din garduri de nuiele, pozate pe firul văii formate de ogaș sau ravenă. Cleionajele simple sunt făcute din garduri de 50-70 cm înălțime, așezate pe direcția curbelor de nivel la distanța de 2-4 m unul de altul în funcție de mărimea pantei, fixate la cel puțin 30 cm sub nivelul solului. 48

Pagina 48

În amonte și aval de cleonaj se pot planta primăvara devreme sade de salcie care vor consolida și mai bine terenul. Cleionajele duble sunt făcute din 2 rânduri de gard cu înălțime de 0,8-l m deasupra nivelului solului. Spațiul liber dintre cele 2 rânduri se umple cu pietriș sau bolovani, devenind astfel mai rezistente. Parii gardului dublu se întăresc transversal și longitudinal cu moaze și longrine. Lucrări mai ample de stăvilire a eroziunii de adâncime constau din praguri și baraje confecționate din lemn, piatră, plasă de sârmă cu piatră (gabioane), zidărie, beton, etc. asupra cărora nu insistăm. După efectuarea acestor lucrări de artă antierozională, terenul se înierbează sau se împădurește în siguranță, fără pericol major de declanșare a unor noi procese erozionale. Stăvilirea alunecărilor de teren pune probleme și mai complicate care necesită la rândul lor proiecte și execuție de lucrări de strictă specialitate. Prima măsură împotriva alunecărilor de teren constă din captarea izvoarelor de coastă și eliminarea prin drenaj a stagnărilor de apă din glimee, după care se execută lucrări mai ample de modelare a terenului și consolidare urmate de lucrări specifice de instalare a vegetației ierboase și forestiere care sunt cele mai viabile soluții de protecție pentru o perioadă lungă de timp. Combaterea excesului de umiditate freatică Eliminarea excesului temporar de umiditate din pajiști se face prin desecarea cu ajutorul canalelor deschise, de diverse mărimi, care se amplasează la diferite distanțe între ele în funcție de caracteristicile solului, intensitatea ploilor, etc. Excesul permanent se elimină cu ajutorul unor drenuri din diferite materiale (lespezi, piatră mare, fascine, tuburi de ceramică și plastic riflat, etc.) pozate la diverse adâncimi și distanțe în funcție de nivelul pânzei freatice și intensitatea drenării pe care o dorim. Un caz aparte îl constituie drenajul „„cârtiță” care se folosește pe terenurile cu textură grea, argiloasă. Toate aceste lucrări de desecare și drenaj la fel ca și regularizarea și îndiguirea râurilor se fac pe bază de proiecte și se execută de specialiști din domeniul îmbunătățirilor funciare. 49

Pagina 49

3.5. CONCLUZII Studiul pedologic și agrochimic privind amenajarea pastorală a terenurilor aparținând domeniului public și privat din teritoriul administrativ Hălăucești, s-a executat la scara 1:5.000, încadrându-se în categoria de complexitate IVC — 11.69 ha și IVB — 208.83 ha, total cartat 220.52 ha. Teritoriul comunei Hălăucești se află în partea de sud-est a Podișului Sucevei, în partea sudică a interfluviului Siret — Moldova fiind dezvoltat pe cuvertura de depozite cuaternare. Din punct de vedere hidrografic teritoriul Hălăucești aparține bazinului mijlociu al Siretului. Valea Siretului domină acest teritoriu. Clima arealului studiat este temperat continentală cu nuanțe de excesivitate accentuată, caracterizată prin ierni reci cu temperaturi scăzute, umezeală relativ ridicată și frecvență mare a inversiunilor de temperatură, iar vara temperaturile sunt ridicate și umezeala redusă. Temperatura medie anuală este de 8,30C iar precipitațiile medii anuale înregistrează valori de 529 mm. În urma caracterizării geomorfologice și fizico-chimice a solurilor de pe pajiștile studiate din comuna Hălăucești s-au identificat următoarele clase și tipuri de soluri: CLASA PROTISOLURI US1_Aluviosol calcaric-molic, epicalcaric, lutoargilos/nisipolutos, dezvoltat pe materiale fluviale. US2_Aluviosol calcaric-molic-gleic, epigleic, epicalcaric, lutoargilos/lutoargilos, dezvoltat pe materiale fluviale. CLASA HIDRISOLURI US3_Gleiosol molic-aluvic, argilolutos/lutoargilos, dezvoltat pe materiale fluviale. COMPLEXE DE SOLURI US4_Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate format din: -Cernoziom cambic, lutos/lutos, dezvoltat pe materiale deluviale cu eroziune slabă în suprafață see ae oaia EEE IDEEA Fi ate (80%). -Antrosol erodic-cernic, lutos/lutos, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune foarte puternică în:suprafață sucsacacccacena carenta (20%). Principalele restricții (factori limitativi) ai producției pastorale din arealele studiate pentru amenajare pastorală sunt: 1 ) eroziunea în suprafață; 2 ) alunecările de teren; 3 ) excesul de umiditate de natură freatică 50

Pagina 50

HĂLĂUCEȘȘTI Altitudine, expoziție, pantă Nr. Parcela Altitudine Pantă Tarla Expoziție crt. descriptivă (m) (%) 0. 1 2. 3. 4. 5. 63/1 199-200 - 2-3 1 200-210 E 5-10 2 55 199-200 - 2-3 3 54 199-200 - 2-3 4 53 199-200 - 2-3 5 41 195-200 - 2-3 6 40/1 195-200 - 2-3 (A 32/1 195-200 - 2-3 3.6. CARACTERIZARE AGROCHIMICA INTRODUCERE Lucrarea de cartare agrochimica are in vedere controlul starii de fertilitate a solului pentru stabilirea necesarului de ingrasaminte si imbunatatirea indicilor calitativi ai solului . Aplicarea eficienta a ingrasamintelor si amendamentelor nu este posibila fara cunoasterea temeinica a insusirilor solului, a cerintelor specifice de nutritie, a culturilor si a interactiunii ingrasamintelor si amendamentelor cu solul si cu plantele, deoarece ingrasamintele in funcie de dozele si conditiile in care sunt folosite „pot influienta cresterea si dezvoltarea plantelor atat pozitiv cat si negativ. Fiecare tip de sol asigura un anumit nivel de productie in functie de fertilitatea lui naturala sau actuala „iar cresterea in continuare a productiilor poate fi asigurata prin aplicarea ingrasamintelor . Completarea necesarului de elemente nutritive se face din ingrasaminte organice si din ingrasaminte chimice . Pasunile cartate apartin domeniului public si privat de pe teritoriul administrativ al comunei Halaucesti fiind situate in tarlalele topografice nr : 32/1, 40/1, 41, 53, 54, 55, 631. În vederea elaborării prezentului studiu s-au recoltat 26 probe medii agrochimice. 51

Pagina 51

Metoda de lucru și criterii de interpretarte a rezultatelor La elaborarea prezentului studiu s-au parcurs următoarele faze: A. Faza de teren In vederea intocmirii studiului agrochimic, s-au recoltat in prezemnta delegatului OJSPA IASI,dl ing Jescu Toader in anul 2020 un numar de 26 probe medii de sol de pe suprafata de 220,52 ha, ocupata cu pasuni. Recoltarea probelor s-a facut cu sonda agrochimica pe adancimea de 0-10 cm. Fiecare proba medie agrochimica a fost alcatuita dintr-un numar de 25-30 probe partiale, fiind reprezentata pe cartograma cu linii intrerupte si poarta denumiea de „parcele de recoltare” Probe de sol recoltate in teren poarta un numar care este trecut in parte de jos a fiecarei parcele de recoltare ex; 284, 285, 286, 287., etc. B. Faza de laborator Analizele au fost efectuate în cadrul laboratorului OJSPA.IASI conform instructiunilor de lucru elaborate de Institutul de Cercetare pentru Pedologie si Agrochimie Bucuresti(ICPA). Probele recoltate au fost uscate, mojarate, după care s-au făcut următoarele analize agrochimice : a). Analize de serie mare efectuate la toate probele de sol: - reacția solului (pH) a fost determinata la toate probele de sol în suspensie apoasă pe cale potențiometric cu electrod de sticlă; - conținutul de fosfor mobil (P — AL) a fost determinat prin metoda Egner — Domingo în extract de acetat lactat de amoniu (AL); - conținutul de potasiu mobil (K — Al) a fost determinat în acelasi extract ca și fosforul mobil citirile fiind facute la fotometru cu flacara. b). Analize de serie mică La 26% din probele alese, astfel încât să reprezinte principalele tipuri de sol din teritoriul cartat se determină conținutul de humus prin metoda oxidarii umede si dozarii titrimerice dupa Walkley-Black in modificarea Gogoasa si este exprimat în procente. Datele obținute se folosesc pentru calculul indicelui azot: % humus x V% IN. = mmm, 100 care servește la aprecierea gradului de asigurare cu azot al solului. Rezultatele analizelor de laborator sunt înscrise în buletinul de analiză a solului anexat la lucrare. 52

Pagina 52

C. Faza de birou -— cuprinde activitățile ce se execută în cadrul compartimentului agrochimie de la primirea buletinului de analiză și până la definitivarea lucrării. Pe baza datelor analitice, a condițiilor de climă și sol, a consumului specific de elemente nutritive, ținând cont de planta cultivată, producția propusă a se realiza și de însușirile agrochimice ale solului, s-a întocmit programul de fertilizare . Rezultate, interpretări, recomandări 6.2.4. Reacția solurilor si corectarea acesteia Pentru a crea condiții optime de dezvoltare a plantelor, este necesară cunoașterea reacției solului și a posibilităților de schimbare a reacției funcție de cerințele culturii respective. În general plantele se dezvoltă bine la o reacție slab acidă — neutra. La probele analizate valorile pH-ului sunt cuprinse intre 6,8 si 8,1 indicand un domeniu de reactie al solurilor de la slab acid la slab alcalin. Din situatia sintetică agrochimică privind starea de reactie a solurilor întocmită pentru suprafata de 221 ha ocupata cu pasuni rezultă următoarea distributie pe categorii de pH: 39% (9ha) soluri cu reactie slab acida ; 11,5% (25ha) soluri cu reactie neutra; 84,6% (187ha) soluri cu reactie slab alcalina. *Solurile cu reactie puternic acida si moderat puternic alcalina lipsesc. In functie de reactia solului se va stabili sortimentul de ingrasamant cu azot care se va folosi la fertilizare astfel: solurile slab acide si neutre se vor fertiliza cu uree, dar prin alternanta se vor fertiliza si cu azotat de amoniu , iar pe solurile cu reactie alcalina care reprezinta 84,6 % din suprafata cartata , recomandam pentru a reduce o parte din alcalinitatea solului administrarea de ingrasaminte chimice cu reactie fiziologic acida (azotatul si sulfatul de amoniu). De asemenea „pe aceste soluri se impun si unele masuri preventive cum ar fi: -a) reducerea nivelului freatic prin asigurarea unui drenaj corespunzator,cu lucrari de eliminare a excesului de apa ; -b) cultivarea de plante tolerante la salinitate si alcalinitate ; -c) fertilizarea organica si minerala . Sporirea fertilitatii si productivitatii acestor soluri se realizeaza prin fertilizarea organica si minerala si prin amendare. Fertilizarea organica este necesara pentru imbunatatirea continutului in materie organica, in macro-si microelemente,amelioreaza insusirile fizice ale acestor soluri „reduce compactitatea si tasarea lor. 53

Pagina 53

Intrucat îngrășămintele aplicate modifică în timp reacția și starea de saturație a solului cu elemente nutritive, cu urmări importante pentru recolte, se recomandă corelarea reacției solului cu reacția fiziologică a îngrășământului care se aplică. Superfosfatul ca si toata gama de ingrasaminte complexe nu ridica probleme legate de starea reactiei a solului, iar la calculul dozelor ce revin la hectar se va avea in vedere continutul ingrasamantului in substanta activa, cat si asigurarea solului in azot, fosfor si potasiu. Starea de aprovizionare cu fosfor mobil Continutul in fosfor mobil la probele de sol analizate are valori cuprinse intre 18 si 169 ppm P , indicand o stare de aprovizionare de la slaba la foarte buna a solurilor in fosfor mobil acestea fiind inscrise in partea de mijloc din interiorul fiecarei probe medii agrochimice . In functie de continutul în fosfor mobil, solurile au fost grupate astfel: 7,1% (17ha) soluri slab asigurate; 423% (94ha) soluri mijlociu asigurate; 23,1% (51 ha) soluri bine asigurate; 269% (59ha ) soluri foarte bine asigurate;. Din situatia sintetica agrochimica, se observa ca cea mai mare parte din suprafata cartata (50,0 %), are o aprovizionare buna si foarte buna in fosfor mobil . Solurile mijlociu aprovizionate cu fosfor mobil reprezinta 42,3 % si se intalnesc in suprafata mai mare in tarlalele topografice nr: 40/1 si 53. Cele 17 ha de soluri slab aprovizionate cu fosfor mobil apar in tarlalele topografice nr; 54 si 40/1 Se cunoaste faptul ca nutritia plantelor cu fosfor este puternic influientata de reactia solului din cauza ca, atat absorbtia si solubilizarea fosfatilor minerali de suprafata „cat si disocierea acidului fosforic in ioni (din ingrasamant) sunt procese ce depind mult de activitatea ionului de hidrogen in solutia solului .De aceea, pe solurile cu pH peste 6,5 scade solubilitatea in apa a fosfatilor din cauza ionilor de calciu care predomina in aceste soluri si ca acidul fosforic disociaza mai mult pe o a doua treapta ,formand ionii difosfati „mai putin accesibil plantelor, decat ionii monofosfati care exista in conditii de reactie cu pH —ul sub 6,5. Deci, realizarea productiilor mari si de buna calitate nu este posibila fara optimizarea regimului fosforului mobil, potasiului si pH-ului. Aprecierea stării de aprovizionare cu azot Valorea indicelui azot în funcție de care apreciem starea de aprovizionare a solurilor cu azot(o consideram 90-95% din valoarea humusului ) este cuprinsa intre 2,28 si 3,37, indica o stare de aprovizionare mijlocie a solurilor in azot. 54

Pagina 54

Starea de asigurare a solului cu azot mineral depinde nu numai de continutul solului (in materie organica si in special humusul care intra in calculul valorii (IN) ci depinde de conditiile in care are loc mineralizarea materiei organice din sol sub actiunea microorganismelor . Nevoia de azot se va aprecia in functie si de alti factori cum sunt: compozitia covorului ierbos raportul care exista intre azot si fosfor „nivelul fertilizarii cu fosfor, potasiu si , ingrasaminte organice, cat si dupa rezerva de umiditate din sol la pornirea in vegetatie a plantelor. Pe solurile sărace în fosfați, fertilizarea numai cu azot se soldează cu sporuri mici de producție și adesea cu scăderi de recoltă datorită proliferării bolilor criptogamice. Se impune respectarea dozelor de îngrășăminte recomandate în programul de fertilizare, mai ales că lipsa azotului influențează cel mai puternic producția deoarece plantele se opresc din creștere și nu se dezvoltă. Starea de aprovizionare cu potasiu Valorile continutului in potasiu mobil sunt exprimate in ppm si sunt de asemenea inscrise imediat sub valoarea fosforului mobil in interiorul fiecarei probe medii agrochimice, acestea fiind cuprinse intre 148 si 767 ppmK rezultand un continut de la bun la foarte bun in potasiu mobil . Din situatia sintetică privind starea de asigurare a solurilor cu potasiu mobil rezultă. 11,5% (25ha) soluri bine asigurate. 88,5% (196ha) soluri foarte bine asigurate. Solurile slab si mijlociu asigurate cu potasiu mobil lipsesc. Reducerea in timp a continutului de potasiu mobil cand nu se aplica ingrasaminte cu potasiu depinde printre altele de capacitatea de schimb cationic si de gradul de saturatie cu baze a solului. Dozele de îngrășăminte cu potasiu s-au stabilit în funcție de compozitia covorului ierbos, producțiile planificate, consumul specific de element pe tona de produs , precum și de conținutul de potasiu din sol. CONȚINUTUL ÎN CARBONAȚI_ a fost determinat la 4 probe medii din solurile carbonatice care au pH-ul peste 7,5. Dozarea carbonaților s-a făcut prin metoda gazovolumetrică cu aparat Scheibler și se exprimă în procente (%), respeciv grame CaCO3 /100 g sol. La probele analizate, conținutul în carbonați este de la 1,67 la 6,16% indicând că solurile de unde au fost recoltate probele , au un conținut de la slab la moderat în carbonați. 55

Pagina 55

3.6.3 Metode de imbunatatire a covorului ierbos prin fertilizare 3.6.3.1 Principii de aplicare a ingrasamintelor pe pajisti. Folosirea ingrasamintelor constituie un mijloc pentru ridicarea productiei pajistilor si pasunilor situate de regula pe soluri cu o slaba fertilitate, utilizarea lor aducand sporuri de 18-24 tone iarba /ha . Sporurile cele mai mari se obtin daca se tine seama de unele particularitati biologice ale plantelor care alcatuiesc pajistile si de factorii care conditioneaza ingrasarea diferentiata, tipul de pajiste, conditiile de sol compozitia floristica „clima „modul de folosire a pajistilor . In vegetatia pajistilor naturale predomina ierburile perene „iar dintre acestea mai ales gramineele a caror perioada critica de nutritie o constituie infratirea. Folosirea sistematica a ingrasamintelor pe pajisti duce pe langa sporuri cantitative de iarba si la schimbarea compozitiei botanice . Ingrasamintele azotate favorizeaza cresterea procentului de plante graminee „pe cand ingrasamintele fosfatice „a leguminoaselor . 3.6.3.2 Ingrasarea prin tarlire reprezinta dejectiile lasate de animale in perioada de pasunat pe locurile de odihna. Aceste locuri se schimba in mod organizat dupa ce pe terenul respectiv s-au acumulat cantitati de dejectii corespunzatoare unui anumit nivel de fertilizare. Cu o turma de 100 capete bovine sau 2000 ovine se poate ingrasa in cursul unei perioade de pasunat o suprafata de 12-15 ha si se poate reveni cu o noua ingrasare dupa cca 6 ani. Ingrasarea prin tarlire se aplica numai in completarea celorlalte procedee de fertilizare . 3.6.3.3.Ingrasamintele organice Pe pajistile permanente se folosesc ca ingrasaminte organice gunoiul de grajd,compostul, urina, mustul de grajd „tulbureala . 1) Gunoiul de grajd pe langa actiunea directa asupra nutritiei plantelor din pajisti, imbunatateste regimul termic si de aeratie a solului,sporeste capacitatea de retinere a apei, intensifica activitatea microorganismelor. Datorita faptului ca nu se incorporeaza in sol se recomanda folosirea pe pajisti a gunoiului de grajd fermentat sau semifermentat . Gunoiul de grajd in doze mijlocii 20-30 t/ha sporeste in medie productia de iarba cu 10- 120% , cea de fan cu 20-35%. Pe pajisti gunoiul de grajd se imprastie toamna tarziu dupa ultimul pasunat „daca se imprastie primavara nu se poate pasuna decat dupa 1,5 luni de la raspandire .Pe fanete gunoiul de poate imprastia atat toamna tarziu „dupa ultima coasa „cat si primavara timpuriu. În utilizarea gunoiului de grajd ca îngrășământ, momentul de aplicare pe teren este deosebit de important. 56

Pagina 56

- în anumite areale, în special pe soluri cu strat subțire calcaros, există pericol iminent de poluare a apelor subterane. În funcție de specificul local, întotdeauna acest pericol trebuie luat în considerare când se aplică îngrășăminte organice în astfel de areale cu risc ridicat; -condițiile meteorologice, starea solului și a resurselor de apă care fac ineficientă sau riscantă aplicarea îngrășămintelor organice pe teren și trebuie luate măsurile necesare pentru evitarea poluării apelor. Gunoiul se administrează de regulă toamna, în condiții meteorologice favorabile, în special pe timp noros și cu vânt slab. În zonele mai umede se poate administra și primăvara. Un alt element cu o deosebită importanță practică îl reprezintă condițiile de aplicare. Calitatea lucrării solului la administrarea gunoiului de grajd se consideră a fi bună atunci când terenul este acoperit uniform, materialul administrat nu rămâne în agregate mai mari de 4 — 6 cm. Uniformitatea de împrăștiere, indiferent dacă această operație se efectuează manual sau mecanizat, trebuie să depășească 75%. Distribuția îngrășămintelor organice pe suprafața solului este mai uniformă dacă materialul este cu umiditate moderată și dacă poate fi destrămat și mărunțit. Când gunoiul de grajd are umiditate mai mare, mai ales dacă este fără așternut sau așternutul nu este uniform amestecat cu dejecțiile, împrăștierea îngrășământului se face în bucăți mari, provocând concentrări pe anumite porțiuni de suprafață. Materialul mai umed se lipește de organele de lucru ale mașinii, înrăutățind și mai mult calitatea lucrării. Pentru aplicarea mecanizată a îngrășămintelor organice solide — gunoi de grajd, de la platforme de fermentare sau fracția solidă după separarea dejecțiilor fluide — se folosesc mașini de aplicat gunoi de grajd. Cele mai multe tipuri de mașini Sunt Sub formă de remorcă tehnologică, cu transportor orizontal de alimentare pe podeaua benei, și cu organe de dislocare — mărunțire și distribuție a îngrășămintelor. Unele mașini au și organe de uniformizare a materialului, de exemplu rotoare cu degete. Organele de distribuție pot fi: rotor orizontal cu spiră elicoidală cu muchii dințate; rotor orizontal cu degete; mai multe rotoare verticale cu degete s.a. Încărcarea cu gunoi de grajd a benei mașinii poate fi făcută cu un încărcător cu furcă mecanică acționată hidraulic. Atunci când aplicarea gunoiului se face mecanizat, materialul trebuie bine omogenizat în timpul încărcării, liber de impurități și corpuri străine (pietre, bulgări, deșeuri metalice, sârmă, etc.), iar stratul de gunoi din buncărul mașinii de administrat să fie uniform ca grosime. 57

Pagina 57

Eficiența gunoiului de grajd este mai mare dacă se administrează împreună cu îngrășămintele minerale. în special cu cele fosfatice. Nu toate îngrășămintele minerale

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.