Hotărâre a Consiliului Local
PTH Caiet de sarcini
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 6,6 MB · modificat pe site: 11.09.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local, „PTH Caiet de sarcini”, Comuna Hălăucești, jud. Iași. Sursa: http://www.primariahalaucesti.ro/images/site/docs/PTH%20CAIETE%20DE%20SARCINI.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/halaucesti/64754-pth-caiet-de-sarcini, 06.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN
S.C. ECOMARY SAT Faza:
HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” Piese
SRL. Caiete de
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise
ASFALTARE DRUM SÂTESC DS 89 ÎN SAT
ț ()MUNA HĂLĂUCEȘTI,
JUDEȚUL IAȘI”
CAIETE DE SARCINI
BENEFICIAR: COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI
PROIECTANT: S.C. ECOMARY S.R.L. IAȘI
Prezenta documentație este elaborată potrivit prevederilor Hotărârii nr. 90/2016 privind de elaborare
etapele și conținutulcadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor /, proiectelor de din
investiții finanțate fonduri publice.
2023
1 din 92
Pagina 2
"MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN
S.C. ECOMARY | ;
SAT HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” caza Piese
“de
SRL
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise
|
CUPRINS
CAIET DE SARCINI NR. 1 — LUCRĂRI DE TERASAMENTE...
CAIET DE SARCINI NR. 2 — Strat de fundație din balast/balast amestec optimal
CAIET DE SARCINI NR. 3 - ÎMBRĂCĂMINȚI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD...
CAIET DE SARCINI NR. 4 — DISPOZITIVE DE SCURGERE A APELOR DE SUPRAFAȚĂ
CAIET DE SARCINI NR. 5 — MARCAJE RUTIERE
ne n. 72
2 din 92
Pagina 3
“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN
S.C. ECOMARY -
|__SAT HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI" Poreiă Piese
SRL
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise
A
aplică la executarea terasamentelor pentru modernizarea, construcția și
reconstrucția
E! cuprinde condițiile tehnice comune ce trebuie să fie
îndeplinite la executarea debleurilor,
ansporturilor, compactarea, nivelarea și finisarea lucrărilor, controlul calității și condițiile de
recepție.
2. PREVEDERI GENERALE
2.1, La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914-84 și alte standarde
și normative
în vigoare, la data execuției, în măsura în care acestea completează contravin
și nu prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unităti de
specialitate,
efectuarea tuturor încercărilor și determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea Inginerului, și alte verificări
suplimentare față de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice și organizatorice să conducă
care
la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat să țină evidența zilnică a terasamentelor rezultatele testelor
executate, cu și a
celorlalte cerințe.
2.6. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini
Inginerul poate dispune întreruperea
execuției lucrărilor și luarea măsurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.
2.7. Noțiunea „Inginerul” semnifică pe Reprezentantul Beneficiarului.
CAPITOLUL II - MATERIALE FOLOSITE
3. PĂMÂNT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetelor de rambleu sau debleu se folosește pământ vegetal rezultat de la
curățirea
terenului și cel adus de pe alte suprafete de teren, cu pământ vegetal corespunzător.
4, CONDIȚII DE ADMISIBILITATE PENTRU PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE
41. Categoriile și tipurile de pământuri clasificate conform AND 530, STAS 2914-84 identificate
și conform SR
EN ISO 14688-1, SR EN ISO 14688-2 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date în tabelele
1.a și 1.b.
4.2. Pământurile clasificate ca „foarte bune” (tip 1a, 1b, 2a) pot fi folosite în orice climaterice
condiții și
hidrologice, la orice înălțime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.
4.3, Pământurile clasificate ca „bune” (tip 2b) pot fi de asemenea utilizate în orice
condiții climaterice,
hidrologice și la orice înălțime de terasament, compactarea lor necesitând o tehnologie adecvată.
44, Pământurile prăfoase și argiloase, clasificate ca „mediocre” (tip 3a, 3b, 4a, 4b, în cazul când
4c) condițiile
hidrologice locale sunt mediocre și nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea STAS
prevederilor 1709/1,
STAS 1709/2, STAS 1709/3 privind actiunea fenomenului de înghețdezgheț la lucrări de drum STAS
și cu 2914 cu
privire la materialele utilizate la terasamente.
45. În cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în
pământuri „rele” (tip 4d și 4e) sau
„foarte rele” (tip 4f) sau a celor cu densitate în stare uscată compactată mai mică de fi folosite
1,5 g/cmc pot in
corpul rambleelor numai după îmbunătățire. Acestea vor fi înlocuite cu pământuri de calitate satisfăcătoare
sau
vor fi stabilizate mecanic sau cu lianți (var, cenusă de furnal, lianți hidraulici, Înlocuirea
enzime, etc.). sau
stabilizarea se vor face pe toată lățimea platformei, la o adâncime de minimum 20 cm în cazul
pământurilor „rele”
și de minimum 50 cm în cazul pământurilor „foarte rele” sau pentru soluri cu densitate în stare uscată
compactată
3 din 92
Pagina 4
"MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN |
S.G. ECOMARY | HAL ;
SATHALAUCESTI COMUNA AGE, IUL al caza, | Piese
SRL.
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI Sarcini scrise
mai mică de 1,5 g/cmc. Adâncimea se va considera sub nivelul patului drumului și stabili în
se va funcție de
condițiile locale concrete, de către Inginer.
Pentru pământurile argiloase (categoria “rea”), simbolul 4d, se recomandă fie înlocuirea, fie stabilizarea
lor cu
lianți hidraulici, stabilizatori chimici, etc. sau alte produse agrementate tehnic în acest
scop, pe o grosime de
minimum 15 cm.
4.6. Realizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizează pământuri simbol 4d (anorganice)
și 4e (cu
materii organice peste 5%) a căror calitate conform tabelului 1b este „rea”, conform STAS 2914 este
necesar ca
alegerea soluției de punere în operă și eventualele măsuri de îmbunătătire să fie fundamentate de
cu probe
laborator pe considerente tehnico-economice.
4.8. Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice, pământurile cu consistență redusă
ca mâluri, nămoluri,
pământurile turboase și vegetale, precum și pământurile cu conținut mai mare de 5% de săruri solubile în
apă. Nu
se vor introduce în umpluturi, bulgări de pământ înghețat sau cu conținut de materii în
organice putrefacție
(brazde, frunziș, rădăcini, crengi, etc)
4 din 92
Pagina 5
nujuad gunq tunq
aeua „esesaa Tar] aeoy aueo3 aueoș gunq gung B50|par S301paW avene age nnuod -eseua 3yuaur £130/PaA
| |
—
aweyun e.2aj san o - ob< asewun eiaqu salni 0
| | |
spaapul anenonsețd nuguad caunpoeuy rea o 015 OI< nad tu
oselg esuos e] di an apopul aneuonsed eaunnaeuj S'0 om
| 9'Ț di ans
joqeL
suapyacd -unau neuuuioj CI se s< s> E - joqeL
isi 1ulo4es ap Ss
"IUp1es apueiBeseo
Sz'0>p EI 0z> 0r> [să ap
NI 9uy 36 3812 ayeuzonueuo
68 «ISYI EIE303 faueBouiou
SQ (VL6Z aieizornue:5 pued ESEU ( (167
INIANF ISvi s0'0>p TI 0> 02> 0z2 |n1u8za1d
ISaLvSs SVLS uj3nuguo) 9 Up SV1S uioșu0)
Uj Ul
WNI0 1Ni3zanr Wu10șu02) S00'0>p CIT [> Ed 9< oeyg1e uoșuoo)
'1S39NVIVH |
1 ep 26up
33Y a7uauese18] joquus er ar] ez az se d a|11/puoo s
1VASY '11S39ny1yH a1uawese1a?
YNNNOD Uj *
Niid 2p 129) e12q)|
nyuad enusuos (enunuoa (enunuoosip £uaqu 4g5018p n.nuad
YNNWOD ajeueA -38uâu, a1eyuun axe/juun 14823p-3248u,
IS39NVTVHIVS ej e] a] aieuun Ulp
2AVZINII0OW,, |e[Ia1euu umueued aussoyunau 1s aveuizolnue.8) ayeyzojnue.8) ayexizolnue.3) gauizazd jeia7euu un3ugued 15 ej
;u3s sunau guy Muanoud anooliuu
5 3p 'auy 324823p-1a48uj auieoș pi snpa. E ap axexiqIs2uduioo
| 33150J0; Wind 14gd (enunuoo 3usiopun auoyiunau auropiun 'auțy e2unnoe.; 331500; undn
3unnd el au eaunpoeuy (3n2e./uoo |euayeuu J0Jajediouid na a3exiqisuas
Ay 10J2jediouud $suj'ep “au gsui pIgd £sui'eg ZEIT
a3e0j ayezizojnueu3) ied 'ez anu pa Aoadsa.) !$ aoiue3uoue 'asnpa.
W093 ars JOȚINIUGUIBĂ n3 uiapi na uiapi n2 up! apasa IS0Joy 10|Nyuguugd |
eaiezuaveJea | eauez4oyeseo
9-S 3|E “unooig auy1s DU 3ue)j “aJevu a7eod ale cisiu
15 3135018 ua !S n n2 15 disiu
33e3i 7 uuuu 9405 = upaui 7 (%05 Hpauu (*%0s distu as
eauuunuaq ap ap ap ap zap 3p guey aewigisiuupe eauiuunuaq
aA423033u axeui unui anizao33u gol unuu BAIZ8058U nu nu ungueuugd 'suzald no ayuawuesea3, :3N2309
1uupe țevi 1euu sinald = 1etu rev uy 1euu 1euu no uy sopaue “sodisiu
3p UNIUgUIEd nes up disiN nes nes ap gexd je.d
eaunnae. gyuizaudai 'sugnooq unauguseg eaunnoe:j) eujzaudau Unguguued eaunpoeu) gyuizauda, nypsu0a Un3uguIed
Mau) "L ——— “2 nojfiu '€ '2A12a09 niooffuu soșeud UI:VLON 1113344) 'soyeud 'sopâie
“
Pagina 6
ea
£1201paW enolpaA sau eoy aueoy
04> ow> 04< sz> Oy<
osojg osos 1 SeE> 015 See se> -
|
-
OUL
jeze 9Pleleo 1ulo4es 6
€) 08
04 969,
L : qa aua8unos
NI si 9,
68 ISY/ ap
SQ (3 extuȚ
Ei d E
3nL3anr ISvi (e)
OSaLVS ao
1ni3anr 02 09” os o 0 li 2 o
WNăa A & 0 E e. E
11S39NY1VH | | |
26
ELA E Lid ap p up
34v1'1Y4SY '1S39ny1yH 9
YNANOD ate
Nhid | auepguin -1348uj 2120j| suas
Is ej SU8S
YNNWOD ar ui asepuun 194873p-3943ul a14e0y
ajalsuas 15 BUe0J
BRIVZINU3ON,, 11S20nVIVH 1sa1duio2 3eayjqjsuas a4dui02 '2jpaul 31duu09
aueoy ei nes '21euu
no Is 33ex/q]sauduuo> arpolfiuu 2 no nes
VS |sa1duu0o “jpauu „(95 „(%5 gsnpau „(%S
| nes < asnpau < < aypaLu
na OW) no axeuygjsuos OW) guacuj OA)
asnpau eaajj 18u8zap-1243uj EJaq
Ayn aojuesuoue 32iueaJoue 18y8zap-3ay8ul așue8ioue aolue8oue aveyuun a2iue8oue 3248zap-3u8u,
g1oqjj 1au8zap axeyun *aeus 3Jeyuun OW
093 as |s e] | n2
'9"S eseJ3 aJezou
“eseodisiu
ejăue uns
gseoyeud '2/3ue
gi8ue 891ue810
'soj8ue “eseojead
jeud eygue a|u31e
9)
,
Pagina 7
“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN -
S.C. ECOMARY
SAT HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” peria Piese
SRL. e
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise
4.9. Pentru execuția terasamentelor se pot folosi și alte materiale (deșeuri și subproduse industriale,
pământuri tratate/stabilizate, etc.). Caracteristicile acestor materiale vor fi precizate prin proiect/caiete de sarcini
speciale.
5. APA DE COMPACTARE
5.1. Apa necesară compactării rambleurilor nu trebuie să fie murdară și nu trebuie să materii
conțină organice
în suspensie.
6. PĂMÂNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECȚIE
Pământurile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecție a rambleurilor trebuie să aibe calitățile
pământurilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse toate nisipurile și pietrișurile aluvionare.
Aceste pământuri nu trebuie să aibă elemente cu dimensiuni mai mari de 100mm.
7. VERIFICAREA CALITĂȚII PĂMÂNTURILOR
7.1.Verificarea calității pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevăzute în
tabelul 2.
Tabel 2
Nr. eri de
Caracteristici care se verifică Frecvențe minime Metode
determinare conform
1 Compoziția granulometrică STAS 1913/5
în funcție de heterogenitatea
însă SR EN ISO 14688-2
pământului utilizat, nu va fi
2 Limita de plasticitate |STAS1913/4
mai mică decât trei teste în
3 Cantitatea de materii organice secțiuni diferite | STAS 7107/1
(dreapta, ax,
4 Conținutul în săruri solubile stânga) la fiecare: STAS 7107/1
5 Densitate în stare uscată -2000 m? pentru fiecare strat din| STAS 1913/3
6___| Coeficientul de neuniformitate corpul umpluturii SR EN 13242+A1
7__| Caracteristicile de compactare*) -1500 m; pentru fiecare strat din . |
Sr 1913/13
8__| Umtlare libera zona activă
STAS 1913/12
9 Umiditatea la compactere Înainte de începererea STAS 1913/1
lucrărilor.
Minim trei teste pe un strat de
1500 m?, repartizate pe secțiuni
diferite (stânga, ax, dreapta) sau de
_ câte ori este necesar.
_
10 Unghiul de frecare interioară și| În funcție de eterogenitatea | STAS 8942/2
coeziunea pe probe compactate în | pamantului utilizat, cel puțin o
aparatul Proctor la 95% grad de | determinare pe sursa de pamânt
compactare**)
*) Pentru zonele de terasament executate în spații înguste (spatele culeilor, lucrărilor de artă, casete, șanțuri) modalitățile de verificare vor
fi alese pe șantier cu aprobarea Inginerului
**) Numai pentru terasamente in rambleu cu înălțimi de peste 6m, care necesită calcule de stabilitate
7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de laborator
CAPITOLUL III - EXECUTAREA TERASAMENTELOR
8. TRASAREA ȘI PICHETAJUL LUCRĂRILOR
8.1. De regulă, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului
prin picheți cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de beton legate de reperi amplasați în afara amprizei
7 din 92
Pagina 8
“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN
S.C. ECOMARY | SAT ;
HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” Faza: Piese
SRL. e
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise
drumului. Pichetajul este însoțit și de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, în
amplasați afara
zonei drumului, cel puțin câte doi reperi pe km.
8.2. În cazul când documentația este întocmită planuri fotogrametrice, traseul drumului
pe proiectat nu este
materializat pe teren. Materializarea lui urmează să se facă la începerea lucrărilor de baza
execuție pe planului
de situație, a listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi și a reperilor de teren.
pe
8.3. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente Antreprenorul, cheltuiala la
pe sa, trece restabilirea și
completarea pichetajului în cazul situației arătate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului complet în cazul
nou
situației de la pct.8.2. În ambele cazuri trebuie să se facă o pichetare detaliată profilurilor
a transversale, la o
distantă maximă între acestea de 30 m în aliniament și de 20 m în curbe.
Picheții implantați în cadrul pichetajului complementar vor fi legați, în plan și în profil în lung, de
aceiași reperi ca
și picheții din pichetajul initial.
8.4. Odată cu definitivarea pichetajului, în afară de axa drumului, Antreprenorul va materializa
prin tăruși și
sabloane următoarele:
- înălțimea umpluturi sau adâncimea săpăturii în axa, de-a lungul axei drumului;
- punctele de intersecții ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
-. înclinarea taluzurilor.
8.5. Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheților
și reperilor și are obligatia de a-
i restabili sau de a-l reamplasa dacă este necesar.
8.6. În caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de câtre
Antreprenor, pe
cheltuiala și răspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisă a Inginerului, cu notificare cel
cu puțin 24 ore în
devans.
8.7. Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate și toate instalatiile subterane
și aeriene, aflate în
ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării acestora.
9. LUCRĂRI PREGÂTITOARE
9.1. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări
pregătitoare în limita zonei
amprizei lucrarilor pe terenul pus la dispozitie de catre beneficiar:
- defrișări;
- curățirea terenului de resturi vegetale și buruieni;
- decaparea și depozitarea pământului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafață și adâncime; - demolarea
construcțiilor
existente.
9.2. Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor
și arbuștilor, să scoată
rădăcinile și buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, în caz că este în conformitate
necesar,
cu legislatia în vigoare.
Scoaterea buturugilor și rădăcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu înălțime mai mică de 2
m precum și la
debleuri. În cazul rambleurilor cu înălțime de peste 2 necesitatea acestei
m, operații se stabileste de câtre Inginer.
9.3. Curâțirea terenului de frunze, crengi, iarbă și buruieni și alte materiale face
se pe întreaga suprafață a
amprizei.
9.4. Decaparea pământului vegetal se face pe întrega suprafață a amprizei drumului și a gropilor de împrumut.
9.5. Pământul decapat și orice alte pământuri care sunt improprii pentru umpluturi fi
vor transportate și
depuse în depozite definitive sau provizorii propuse de Antreprenor și aprobate de Inginer, evitând orice
amestec
sau impurificare a terasamentelor drumului. Pământul vegetal necesar in vederea reutilizarii va fi în depozite
pus
provizorii.
8 din 92
Pagina 9
"MODERNIZARE PRIN ASFAL TARE DRUM SATESC DS 89 IN
S.C. ECOMARY | -
SAT HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” Pier Piese
SRL.
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise
9.6. Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge rambleul debleul
spre sau drumului, acestea
trebuie dirijate prin șanturi de gardă care să colecteze și să evacueze în afara drumului. Dacă
apa amprizei se
impune, se vor executa lucrări de colectare, drenare și evacuare a apelor din ampriza drumului.
9.7. Demolările construcțiilor existente vor fi executate până la adâncimea de sub nivelul
1,00 m platformei
terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grijă, pentru a fi reutilizate conform indicațiilor în
precizate
Caietele de sarcini speciale sau în lipsa acestora, vor fi evacuate în groapa publică cea mai
apropiată, transportul
fiind în sarcina Antreprenorului.
9.8. Toate golurile ca: puțuri, pivnițe, excavații, gropi rezultate după scoaterea
buturugilor și rădăcinilor, etc.
vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutură, conform prevederilor art.4 și
compactate pentru a obține gradul
de compactare prevăzut în tabelul nr.5 punctul b.
9.9. Antreprenorul nu va trece la execuția terasamentelor înainte inginerul să
ca constate și să accepte
execuția lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol.
Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu menționată în registrul de șantier.
10. MIȘCAREA PĂMÂNTULUI
10.1. Mișcarea terasamentelor se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături, în
profilurile cu
umplutură ale proiectului. La începutul lucrărilor, Antreprenorul trebuie să prezinte Inginerului
spre aprobare, o
diagramă a cantitătilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de mișcare a terasamentelor), toate
precum și
informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.).
10.2. Excedentul de săpătură și pământurile din debleuri care sunt improprii realizării rambleurilor
(în sensul
prevederilor din art.4) precum și pământul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie înlocuite
(în
sensul art.4) vor fi transportate în depozite definitive.
10.3. Necesarul de pământ care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de
împrumut.
10.4. Recurgerea la debleuri și rambleuri în afara profilului din proiect, sub formă de trebuie
supralârgire, să
fie supusă aprobării Inginerului.
10.5. Dacă, în cursul execuției lucrărilor, natura pământurilor provenite din debleuri de
și gropi împrumut este
incompatibilă cu prescripțiile prezentului caiet de sarcini și ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor
și normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea și condițiile de execuție a rambleurilor, Antreprenorul trebuie
să informeze Inginerul și să-i supună spre aprobare propuneri de modificare
a provenienței pământului pentru
umplutură, pe bază de măsurători și teste de laborator, demonstrând existența reală a materialelor evaluarea
și
cantitătilor de pământ ce se vor exploata.
10.6. Dacă Inginerul consideră necesar, poate preciza, completa sau modifica prevederile art. 4 al
prezentului
caiet de sarcini cu referire la posibilitatea utilizării în lucrare a diverselor tipuri de pământ. În
acest caz,
Antreprenorul poate întocmi, în cadrul unui caiet de sarcini speciale, “Tabloul de corespondență a pământului”
prin care se definește destinația fiecărei naturi a pământului provenit din debleuri sau gropi de împrumut.
10.7. Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor, “Tabelul de
mișcare a
pământului” care definește în spatiu miscările și localizarea finală a fiecărei cantităti izolate de pământ din debleu
sau din groapa de împrumut. El ține cont de “Tabloul de corespondență a pământului” stabilit de
Inginer, dacă
aceasta există, ca și de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport și de prescripțiile caietului de
sarcini speciale. Acest plan este supus aprobării Inginerului înaintea începerii lucrărilor.
11. GROPI DE ÎMPRUMUT ȘI DEPOZITE DE PĂMÂNT
11.1. În cazul în care gropile de imprumut și depozitele de pământ sunt
nu impuse prin proiect sau în caietul
de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Inginerului. Acest acord trebui
va să fie
solicitat cu minimum opt zile înainte de începerea exploatării gropilor de împrumut
sau a depozitelor. Dacă
Inginerul consideră că este necesar, cererea trebuie să fie însoțită de:
9 din 92
Pagina 10
“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN .
S.C. ECOMARY |__SATHALAUCESTI,
COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” Por Piese
SRL. scrise
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI Sarcini
* un raport privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese, în spiritul prevederilor
articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele și analizele de laborator
executate pentru acest raport fiind în sarcina Antreprenorului;
* acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau
pentru
gropile de împrumut;
* un'raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut și planul de refacere mediului.
a
11.2. La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respecta următoarele reguli:
* pământul vegetal se va îndepărta și depozita în locurile aprobate și va fi refolosit conform
prevederilor proiectului;
* _taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu ale drumului
cu condiția ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie nivelat pentru a asigura evacuarea
apelor din precipitații, iar taluzurile să fie executate în conformitate cu inițială
propunerea a
Antreprenorului, aprobată de Inginer;
* săpăturile în gropile de împrumut, în situația în care acestea sunt adiacente lucrării de bază la
sau
distanță mai mică de 10m față de aceasta, nu vor fi mai adânci decât cota practicată în debleuri sau
sub cota șantului de scurgere a apelor, în zona de rambleu;
* în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului,
amenajând o
banchetă de minim 4,00 m lățime între piciorul taluzului drumului și groapa de împrumut;
* fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1...3% descrescâtoare dinspre drum
și
o pantă longitudinală care să asigure scurgerea și evacuarea apelor;
* taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului, se vor executa cu înclinarea de
1:1,5...1:3; când între piciorul taluzului drumului și marginea gropii de împrumut nu se lasă nici un
fel de banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3.
11.3. Surplusul de săpătură din zonele de debleu, poate fi depozitat în următoarele moduri:
* în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul depozitat fiind
nivelat,
compactat și taluzat conform prescripțiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafața superioară a
acestor rambleuri suplimentare va fi nivelată la o cotă cel mult egală cu cota muchiei platformei
rambleului drumului proiectat;
* la mai multde 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în execuție sau ale celor existente
și în afara firelor de scurgere a apelor; în ambele situații este necesar să se obțină de către
Antreprenor aprobarea pentru ocuparea terenului și să se respecte condițiile impuse.
La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmări ca prin execuția acestora să nu se înzăpezirea
provoace
drumului.
11.4. Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut și depozitele să nu compromită stabilitatea masivelor
naturale și nici să nu riste antrenarea terasamentelor de câtre ape sau să cauzeze, din diverse motive,
pagube
sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. În acest caz, Antreprenorul va fi în întregime
răspunzător de aceste pagube.
11.5. Inginerulseva opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor, susceptibile de a înrăutăti
aspectul
împrejurimilor și a scurgerii apelor, fără ca Antreprenorul să poată pretinde pentru acestea fonduri suplimentare
sau despăgubiri.
11.6. Achizitionarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de pământuri
ca și
ale celor necesare gropilor de împrumut, rămân în sarcina Antreprenorului.
12. EXECUȚIA DEBLEURILOR
12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a amprizelor de debleu,
precizat de prezentul caiet de sarcini și caietul de sarcini speciale să fi fost verificat și recunoscut ca satisfăcător
de către Inginerul lucrârii.
Aceste acceptări trebuie, în mod obligatoriu să fie menționate în registrul de șantier.
10 din 92
Pagina 11
“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN :
S.C. ECOMARY | SAT
HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI Porti Piese
SRL. scrise
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini
12.2. Săpăturile trebuiesc atacate frontal pe întreaga lățime și pe măsură ce avansează, se realizează
și
taluzarea, urmărind pantele taluzurilor menționate pe profilurile transversale.
12.3. Nu se vor creea supraadâncimi în debleu. În cazul când în mod accidental asemenea
apar situații se va
trece la umplerea lor, conform modalităților pe care le va prescrie Inginerul | lucrării și cheltuiala
pe
Antreprenorului.
12.4. La săparea în terenuri sensibile la umezeală, terasamentele se vor executa progresiv,
asigurându-se
permanent drenarea și evacuarea apelor pluviale și evitarea destabilizării echilibrului hidrologic al zonei
sau a
nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pământurilor. Toate lucrările preliminare de drenaj fi
vor
finalizate înainte de începerea săpăturilor, pentru a se asigura ca lucrările se vor executa fără a fi afectate de
ape.
12.5. În cazul când terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va calitățile stabilite
prezenta și nu este de
portanța prevăzută, se va putea prescrie realizarea unui strat de formă. Compactarea stratului de formă se va
face la gradul de compactare de 100% Proctor Normal. În acest caz se va limita stratul al
pentru superior
debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal conform STAS 12253,
12.6. Înclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului și va fi stabilită prin în calculelor
proiect urma de
stabilitate.
Dacă acesta diferă de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui să aducă la cunostinta
Inginerului
neconcordanța constatată, urmând ca acesta să dispună o modificare a înclinării taluzurilor și modificarea
volumului terasamentelor.
12.7. Taluzurile vor trebui să fie curățate de pietre sau de bulgări de pământ care nu sunt perfect aderente
sau
încorporate în teren ca și rocile dislocate a căror stabilitate este incertă.
12.8. Dacă pe parcursul lucrărilor de terasamente, masele de pământ devin instabile, Antreprenorul lua
va
măsuri imediate de stabilizare, anuntând în acelasi timp Inginerul.
Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotă, se vor compacta până la 100% Proctor Normal, o adâncime de 30
pe
cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c).
12.9. Toleranțele de execuție pentru suprafața platformei și nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date în
tabelul 3.
Tabel 3
Profilul Toleranțe admise
Roci _ necompacte Roci a
compacte
Platformă cu strat de formă +/- 3 cm +/- 5 cm
Platformă fără strat de formă +/-5 cm +/- 10 cm
Taluz de debleu neacoperit +/- 10 cm variabil în funcție de natura rocii
12.10. În timpul execuției debleurilor, Antreprenorul este obligat să conducă lucrările astfel
ca pământurile ce
urmează să fie folosite în realizarea rambleurilor să nu fie degradate sau înmuiate de apele de ploaie. Va trebui
să se înceapă cu lucrările de debleu de la partea de jos a rampelor profilului în lung.
Dacă topografia locurilor permite o evacuare gravitatională a apelor, Antreprenorul va trebui să
mențină o pantă
suficientă pentru scurgere, la suprafața părtii excavate și să execute în timp util șanturi, rigole, lucrări
provizorii
necesare evacuării apelor în timpul excavării.
13, PREGĂTIREA TERENULUI DE FUNDARE
Lucrările pregătitoare arătate la art.8 și 9 sunt comune atât sectoarelor de debleu cât și celor de rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare și se vor executa și alte lucrâri pregătitoare conform celor de mai
jos.
13,1. Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20%, Antreprenorul va trebui să execute
trepte de înfrățire având lățime de minim 1m si o înălțime egală cu un modul al grosimii stratului
prescris pentru
umplutură, amplasate adiacent între ele sau distanțate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite și cu înclinarea
de 4% spre exterior.
Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer.
11 din 92
Pagina 12
"MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN
S.C. ECOMARY | Ș
SAT HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” caza de | Piese
SRL. scrise
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini
13.2. Pe terenurile remaniate în cursul lucrărilor pregătitoare prevăzute la art.8 și 9, de
sau pe terenuri
portanță scazută se va executa o compactarea terenului de la baza rambleului, sau după lucrări de
caz,
consolidare a terenului de fundare.
Tabelul 4
Pământuri
Zonele din terasamente (la care se Necoezive | Coezive
prescrie gradul de compactare) Îmbrăcâminți
permanente_| semipermanente| permanente | semipermanente
Primii 50 cm ai terenului natural de sub
un rambleu, cu înălțimea: h < 2,00 m 100 95 97 93
h > 2,00 m 95 92 92 90
În debleuri, pe adâncimea de 30 cm sub
patul drumului 100 100 100 100
14. EXECUȚIA RAMBLEURILOR
14.1. Prescripții generale
14.11. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului, indicate în caietul de sarcini
și caietul de sarcini speciale, să fie verificate și acceptate de Inginer. Această trebuie să în mod
acceptare fie,
obligatoriu, consemnată în caietul de șantier.
14.1.2. Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
14.1.3. Execuția rambleurilor trebuie să fie întreruptă în cazul când calitățile lor minimale definite
prin prezentul
caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
14.2. Modul de execuție a rambleurilor
14.2.1. Rambleurile se execută în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului,
pe întreaga lățime a
platformei și în principiu pe întreaga lungime a rambleului, evitându-se segregările și variațiile de umiditate
și
granulometrie.
Dacă dificultătile speciale, recunoscute de Inginer impun ca execuția straturilor elementare să fie
executate pe
lătimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alăturate,
care împreună acoperă
întreaga lățime a profilului, urmărind ca decalarea în înălțime între două benzi alăturate să nu depăsească
grosimea maximă impusă pentru așternerea fiecărui strat.
14.2.2. Pământul adus pe platformă este împrăstiat și nivelat pe întreaga lățime a platformei (sau benzii de
a
lucru) în grosimea optimă de compactare stabilită, urmărind realizarea unui profil longitudinal cât
pe posibil
paralel cu profilul definitiv.
Suprafața fiecărui strat intermediar, care va avea grosimea optimă de compactare, va fi plană și
va avea o pantă
transversală de 3...5% câtre exterior, iar suprafața ultimului strat va avea panta prescrisă conform articolului
16.
14.2.3. La realizarea umpluturilor cu înălțimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza blocuri de
acestora, piatră
sau din beton cu dimensiunea maximă de 0,50 m cu condiția respectării următoarelor mâsuri:
- împănarea golurilor cu pământ;
- asigurarea tasărilor în timp și luarea lor în considerare;
- realizarea unei umpluturi omogene din pământ de calitate corespuzătoare cel la
pe puțin 2,00 m grosime
partea superioară a rambleului.
14.2.4. La punerea în operă a rambleului se va ține seama de umiditatea optimă de Pentru
compactare. aceasta,
laboratorul șantierului va face determinări ale umidității la sursă și se vor lua măsurile în
consecință pentru
punerea în operă, respectiv așternerea și necompactarea imediată, lăsând pământul să se zvânte
sau se va trata
Cu var pentru a-și reduce umiditatea până cât mai aproape de cea optimă, sau din contră, udarea stratului
așternut pentru a-l aduce la valoarea umidității optime.
14.3. Compactarea rambleurilor inclusiv zona activă
14.3.1. Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal în
prevăzut
STAS 2914, conform tabelului 5.
12 din 92
Pagina 13
| “MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN
sc. EcomAR Y | Faza:
SATHALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” ales de Piese
SRL. e
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise
Tabel 5
Pământuri
Zonele din terasamente (la care se Necoezive |
Coezive
prescrie gradul de compactare) Îmbrăcăminți
permanente | semipermanentej permanente | semipermanente|
În corpul h <0,50 m*) 100 100 97 100 97
100 94
rambleurilor, la | 0,5< hs<2,00m 100
adâncimea (h) sub | h > 2,00 m 95 92 92
90
patul drumului:
*) zona considerată activă (partea superioară a terasamentului)
NOTE: Pentru pământurile necoezive, stâncoase cu granule de 20 mm în proporție mai de 50% unde
mare și
densitatea în stare uscată a pământului compactat nu se poate determina, se va considera a fi
putea
de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, când după un anumit număr de stabilit
treceri,
pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai nu lasă vizibile la
greu urme
controlul gradului de compactare.
14.3.2. Antreprenorul va trebui să supună acordului Inginerului grosimea maximă a stratului elementar
pentru
fiecare tip de pământ, care poate asigura obținerea (după compactare) a gradelor de în
compactare arătate
tabelul 5, cu echipamentele existente și folosite pe șantier.
În acest scop, înainte de începerea lucrărilor, va realiza câte tronson de încercare
un de minimum 30 m lungime
pentru fiecare tip de pământ. Dacă compactarea prescrisă nu poate fi obținută, Antreprenorul trebui
va să
realizeze o nouă plansă de încercare, după ce va aduce modificările necesare straturilor
grosimii și utilajului
folosit. Rezultatele acestor încercări trebuie să fie menționate în registrul de șantier.
În cazurile când această obligatie nu va putea fi realizată, grosimea straturilor
succesive nu va depăși 20 cm după
compactare.
14.4, Profiluri și taluzuri
14.4.1. Lucrările trebuie să fie executate de așa manieră încât după cilindrare profilurile din proiect să fie realizate
cu toleranțele admisibile.
14.4.2. Taluzul nu trebuie să prezinte nici scobituri și nici excrescențe, în afara celor rezultate din dimensiunile
blocurilor constituente ale rambleului. Profilul taluzului trebuie să fie obținut prin metoda în
umpluturii adaos,
dacă nu sunt dispoziții contrare în caietul de sarcini speciale.
14.4.3. Înclinarea taluzurilor va fi stabilită prin proiect în urma calculelor de stabilitate.
14.4.4. Toleranțele de execuție pentru suprafațarea patului și a taluzurilor sunt următoarele:
- platformă fără strat de formă +/- 3 cm
- platformă cu strat de formă +/- 5cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelările sunt măsurate sub lata de 3 m lungime.
Toleranța pentru ampriza rambleului realizat, față de cea proiectă este de + 50 cm.
14.5. Prescripții aplicabile rambleurilor din spatele lucrărilor de artă (culei, aripi, ziduri de sprijin, etc.)
14.5.1. Pentru zonele de terasament din spatele lucrărilor de artă, în care datorită spațiilor înguste fi
nu pot
realizate verificările prevăzute în prezentul caiet de sarcini, modalitățile de verificare fi stabilite în
vor pe șantier,
funcție de condițiile locale, de către Antreprenor cu aprobarea Inginerului.
14.6. Protecția împotriva apelor
Antreprenorul este obligat să asigure protecția rambleurilor contra apelor pluviale și inundațiilor de
provocate
ploi, a căror intensitate nu depâșeste intensitatea celei mai puternice ploi înregistrate în cursul ultimilor ani.
zece
Intensitatea precipitațiilor de care se va ține seama va fi cea furnizată de cea mai apropiată stație pluviometrică.
15. EXECUȚIA ȘANTURILOR ȘI RIGOLELOR
13 din 92
Pagina 14
"MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN
S.C. ECOMARY =
|__SAT HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI" Porcii Piese
SRL.
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise
Santurile și rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se secțiunea, cota fundului
și
distanța de la marginea amprizei.
Șanțul sau rigola trebuie să rămână constant, paralel cu piciorul taluzului. În nici un caz nu va fi tolerat acest
ca
paralelism să fie întrerupt de prezența masivelor stâncoase. Paramentele șantului sau ale rigolei trebui să fie
vor
plane iar blocurile în proeminență să fie tăiate.
La sfârsitul șantierului și înainte de recepția finală, șanturile sau rigolele vor fi complet degajate de blocuri
bulgări,
căzute sau alte obstacole.
16, FINISAREA PLATFORMEI
16.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat și completat respectând cotele în în
profil lung
și în profil transversal, declivitățile și lățimea prevăzute în proiect.
Gradul de compactare și toleranțele de nivelare sunt date în tabelul 5, respectiv, în tabelul 4.
16.2. Dacă execuția structurii rutiere nu urmează imediat după terminarea terasamentelor, fi
platforma va
nivelată transversal, urmărind realizarea unui profil acoperiș, în două cu înclinarea de 4%
ape, spre marginea
acestora. În curbe se va aplica deverul prevăzut în piesele desenate ale fără să coboare
proiectului, sub o pantă
transversală de 4%.
17. ACOPERIREA CU PÂMÂNT VEGETAL
Când acoperirea cu pământ vegetal trebuie să fie aplicată pe un taluz, acesta este în prealabil tăiat în
trepte sau
întărit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste sau
trepte caroiaje sunt
apoi umplute cu pământ vegetal.
Terenul vegetal trebuie să fie fărâmițat, curâțat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă înainte
și umectat de
răspândire.
După răspândire pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou ușor.
Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este în principiu, suspendată timp de ploaie.
pe
18. DRENAREA APELOR SUBTERANE
Antreprenorul nu este obligat să construiască drenuri în cazul în care apele nu pot fi evacuate gravitational.
Lucrările de drenarea apelor subterane, care s-ar putea să se dovedească vor fi definite
necesare, prin dispoziții
de șantier de câtre Inginer și reglementarea lor se va face, în lipsa unor alte dispoziții ale caietului de sarcini
speciale, conform prevederilor clauzelor contractuale.
19. ÎNTREȚINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANȚIE
În timpul termenului de garanție, Antreprenorul va trebui să execute în util cheltuiala
timp și pe sa lucrările de
remediere a taluzurilor lucrărilor de terasamente, să mențină scurgerea apelor, și să toate zonele
repare
identificate cu tasări datorită proastei execuții.
În afară de aceasta, Antreprenorul va trebui să execute în aceeasi perioadă, la scrisă
cererea a Inginerului, și toate
lucrările de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este răspunzător.
20. CONTROLUL EXECUȚIEI LUCRĂRILOR
20.1. Controlul calitâții lucrărilor de terasamente se face în conformitate cu AND 530 și constă în:
- verificarea trasării axei, amprizei drumului și a tuturor celorlalți reperi de trasare;
- verificarea pregătirii terenului de fundație;
- verificarea calității și stării pământului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor așternute;
- verificarea compactării umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului.
14 din 92
Pagina 15
“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN :
S.C. ECOMARY |__SAT HALAUCESTI, COMUNA Geza: |
HALAUCESTI, JUDETUL IASI” Piese
SRL. scrise
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini
20.2. Antreprenorul este obligat să țină evidența zilnică, în registrul de laborator, a verificărilor efectuate
asupra calității umidității pământului pus în operă și a rezultatelor obținute în urma încercărilor efectuate
privind calitatea lucrărilor executate.
Antreprenorul nu va trece la execuția următorului strat dacă stratul precedent nu a fost finalizat și aprobat de
Inginer.
Antreprenorul va întreține pe cheltuiala sa straturile recepționate, până la acoperirea acestora cu stratul următor.
20.3. Verificarea trasării axei și amprizei drumului și a tuturor celorlalți reperi de trasare
Această verificare se va face înainte de începerea lucrărilor de execuție a terasamentelor urmărindu-se
respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranța admisibilă fiind de +/-0,10 m în raport cu reperii
pichetajului general.
20.4. Verificarea pregătirii terenului de fundație
20.4.1. Înainte de începerea executării umpluturilor în rambleu sau după executarea săpăturilor în debleu,
se
determină gradul de compactare și deformarea terenului de fundație.
20.4.2. Capacitatea portantă determinată cu instalația Lucas trebuie să îndeplinească condiția ca modulul de
deformație liniara E+2>45MN/m?. Numarul minim de puncte măsurate este de 3 în secțiuni diferite la 2000 m2?.
20.4.3. Condițiile de admisibilitate sunt următoarele:
- abaterile limită la gradul de compactare prescris în tabelul 4 pot fi de 3% sub îmbrăcămințile din beton
de ciment și de 4% sub celelalte îmbrăcâminți, dar nu mai mic de 90%, și se acceptă în max. 10% din
numărul punctelor de verificare;
- dintr-o serie de 10 determinări ale capacității portante se admite ca Ey2<45MN/m2 doar pentru o singură
determinare, cu condiția ca Ey240MN/m?,
20.4.4. Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calității lucrărilor
ascunse,
specificându-se și eventuale remedieri necesare.
20.5. Verificarea calității și stării pământului utilizat pentru umpluturi
Verificarea calității pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale pământului, conform
tabelului 2.
20.6. Verificarea grosimii straturilor așternute
Va fi verificată grosimea fiecărui strat de pământ așternut la executarea rambleului. Grosimea măsurată trebuie
să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pământ respectiv și utilajele folosite la
compactare.
20.7. Verificarea compactării umpluturilor
20.7.1. Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pământ în
pus
operă.
20.7.2. Controlul compactării se face conform normativului indicativ AND 530
- în corpul umpluturii la fiecare 2000 m? de strat pus în operă câte 3 determinari în secțiuni diferite
- înzona activă la fiecare 1500 m? de strat pus în operă câte 3 determinari în secțiuni diferite
În cazul pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafața, mijlocul și baza stratului, când acesta
are grosimi mai mari de 25 cm și numai de la suprafața și baza stratului când grosimea este mai mică de 25 cm.
În cazul pământurilor necoezive se va preleva o singură probă din fiecare care trebuie să aibă volum de
punct, un
min. 1000 cm, conform STAS 2914. Pentru pământurile stâncoase necoezive, cu granule de 20 mm in proportie
mai mare de 50% verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitătii în stare uscată a acestor probe cu
densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor, STAS 1913/13.
20.7.3. Valorile gradului de compactare sunt conform tabelului 5.
20.7.4. Condițiile de admisibilitate sunt respectate dacă abaterile limită la gradul de compactare prescris în
tabelul 4 pot fi de 3% sub îmbrăcămințile din beton de ciment și de 4% sub celelalte îmbrăcăminți, dar nu mai mic
de 90%, și se acceptă în max. 10% din numărul punctelor de verificare.
15 din 92
Pagina 16
"MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 85 IN :
S.C. ECOMARY |__SAT
HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI faza Piese
SRL. c e
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise
20.7.5. Laboratorul Antreprenorului va ține un registru în care se vor consemna toate rezultatele
privind
încercarea Proctor, determinarea umidității și a gradului de compactare realizat pe fiecare strat sector de drum.
și
20.7.6. În cazul când valorile obținute la verificări nu sunt corespunzătoare condițiilor de
admisibilitate, se va
dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea și recompactarea stratului respectiv.
20.7.7. Nu se va trece la execuția stratului următor decât numai după obținerea gradului de
compactare prescris,
compactarea ulterioară a stratului ne mai fiind posibilă.
20.8. Verificarea capacității portante și a deformabilității la partea superioară a terasamentului
20.8.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face după terminarea execuției terasamentelor și constă în
- verificarea capacității portante
- verificarea deformabilității
20.8.2. Verificarea capacității portante se va stabili prin măsurători cu placa Lucas, aparatul CBR sau alte metode
acceptate de Inginer, în 3 secțiuni diferite la 1500 m? de suprafață strat și este caracterizată de:
- modulul de elasticitate dinamică al pământului de fundare - Ep=50-100Mpa (pentru structuri rutiere
elastice și mixte)
- modulul static de deformație - Ev2>80 MN/m2 și Ev2/ E„<2.3 (pentru structuri rutiere elastice și mixte)
- modulul de reacție Ko=39-56 MN/m: (pentru structuri rutiere rigide) - din 6 determinări ale capacității
portante valoarea coeficientului de variație trebuie să fie mică de 10%.
20.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie activă
pe zona
a terasamentului, în minim 100 de puncte/km bandă.
Deformația elastică, corespunzătoare sub sarcina osiei etalon de 115 KN, trebuie să aibă valori mai mari decât
cele admisibile, indicate în tabelul 6, în cel mult 10% din numărul punctelor măsurate.
Tabel 6
Valoarea admisibilă a deformației elastice
Tipul de pământ
1/100 mm
Nisip prăfos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prafoasă nisipoasă,
argilă 450
Uniformitatea execuței se consideră satisfăcătoare dacă valoarea coeficientului de variație este sub 40%.
Când măsurarea deformației elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilă, Antreprenorul
va putea
folosi și alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer.
20.8. Verificarea elementelor geometrice ale terasamentelor
20.9. În ce priveste platforma și cotele de execuție abaterile limită sunt:
* la lățimea platformei:
- +/- 0,05 m, față de ax - +/- 0,10 m, pe întreaga lățime
a cotele proiectului:
- +/-0,05 m, față de cotele de nivel ale proiectului.
* la suprafața platformei
- platforma fâră strat de formă +/- 3 cm
- platforma cu strat de formă +/- 5 cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm
- denivelări locale sub lata de 3 m +/- 5 cm.
21. REALIZAREA CASETELOR DE LÂRGIRE A STRUCTURILOR RUTIERE EXISTENTE
21.1. Săpăturile în casetele necesare structurii rutiere se realizează manual și/sau mecanizat funcție de
dimensiunile casetelor și de situația topografică locală.
16 din 92
Pagina 17
“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 33 IN
S.C. ECOMARY :
|__SAT HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” cazu |
SRL. Piese
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini serise
21.2. Înainte de începerea săpăturii se realizează trasarea astfel ca să elimine
se și eventualele borduri de
incadrare a structurilor existente.
După realizarea trasării se vor identifica instalațiile subterane existente împreună cu detinațorii acestora.
21.3. Deregulă sapatura cuprinde cca. 25 cm din structura existentă inclusiv borduri dacă există.
Pe aceasta poziție se practică o taietură cu discul diamantat pe toata grosimea straturilor asfaltice astfel la
ca
săpare sa nu fie afectată îmbracamintea existentă care se pastrează.
21.4. Dupa realizarea săpăturior la cota specificată si verificarea naturii terenului de fundare
se va nivela si
compacta fundul acestuia până la atingerea gradului de compactare prevăzut și obținerea
capacității portante.
21.5. La deschiderea casetelor se va urmări prognoza meteo astfel ca să se evite strângerea
apelor pluviale în
acestea.
Se interzice săparea casetelor pe timp de ploaie și se vor lua toate măsurile pentru eventualelor
evacuarea ape
strânse prin crearea de slițuri (canale) de evacuare și chiar epuismente.
Se interzice lăsarea casetelor săpate și neumplute cu materiale prevazute prin proiect.
21.6. În localităti, acolo unde construcțiile și/sau instalațiile existente sunt situate la
mai puțin de 3 m de
marginea exterioară a casetelor, se va lucra manual și/sau cu utilaje, echipamente și mijloace adecvate
care sa
nu producă șocuri și vibrații care să afecteze rezistența si stabilitatea construcțiilor și instalațiilor.
21.7. Se vor institui restricții de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului
public și/sau pentru
protejarea drumului conform normelor in vigoare.
CAPITOLUL IV - RECEPȚIA LUCRÂRII
Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepții pe parcursul execuției (recepții faze de
pe excutie), unei
recepții la terminarea lucrării și unei recepții finale.
22. RECEPȚIA DE FAZĂ PENTRU LUCRĂRI ASCUNSE
22.1. Recepția de faze pentru lucrări ascunse se efectuează conform Regulamentului controlul de
privind stat
al calității în construcții, aprobat cu HG 272 și conform Procedurii privind controlul statului în fazele de
execuție
determinante, elaborată de MLPAT și publicată în Buletinul Construcțiilor volum 4/1996 și se va verifica dacă
partea de lucrări ce se recepționează s-a executat conform proiectului și atestă condițiile de AND
impuse 530 și
de prezentul caiet de sarcini.
22.2. În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepție faze determinante, în
pe care se confirmă
posibitatea trecerii execuției la faza imediat următoare.
22.3. Recepția pe faze determinante se efectuează de către Inginer, Antreprenor,
Proiectant, cu participarea
reprezentantului Inspecției in Construcții iar documentul ce se încheie ca urmare a recepției va purta semnăturile
factorilor participanți.
În prealabil se întocmesc procese verbale de recepție calitativă diverse faze
pentru intermediare de lucru, aceste
documente fiind întocmite și semnate de Inginer și Antreprenor și fiind la dispoziția comisiei face
puse care
recepția fazelor determinante.
22.4. Recepția de faze pentru lucrări ascunse se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:
- trasarea și pichetarea lucrării;
- decaparea stratului vegetal și terminarea lucrărilor pregătitoare;
- compactarea terenului de fundație;
- în cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din înălțimea de umplutură și la realizarea sub
umpluturii
cota stratului de formă sau a patului drumului;
-. în cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii.
22.5. Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispozitia organelor de cât
control, și a
comisiei de recepție preliminară sau finală.
22.6. Lucrările nu se vor recepționa dacă:
- nu suntrealizate cotele și dimensiunile prevăzute în proiect;
17 din 92
Pagina 18
“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN .
SC. ECOMARY. COMUNA
|_SAT HALAUCESTI, HALAUCESTI JUDETUL IASI" | qiza e | Piese
SRL. scrise
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini
- nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului cât și fiecare strat în
pe parte
(atestate de procesele verbale de recepție pe faze);
- lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare;
- nus-au respectat pantele transversale și suprafațarea platformei;
- se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul terasamentelor, ravinări ale
taluzurilor, etc.;
— nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care se va stabili și modul termenele de remediere.
și
23. RECEPȚIA LA TERMINAREA LUCRĂRILOR
Recepția la terminarea lucrărilor se face pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de lucrărilor
recepție a
de construcții și instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273 și modificat și completat HG 940 HG
cu și 1303.
24, RECEPȚIA FINALĂ
Recepția finală se face dupa expirarea perioadei de garanție a lucrării.
La recepția finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele și dacă acestea fost
au
întretinute corespunzător în perioada de garanție a întregii lucrări, în condițiile
respectării prevederilor
Regulamentului aprobat cu HGR 343/2017 și modificarilor și completarilor aprobate cu HG 940 și HG 1303.
ANEXĂ - DOCUMENTE DE REFERINȚA
I. ACTE NORMATIVE
Directiva 89/655/30.X1.1989 Privind cerințele minime de securitate și sânătate CEE
pentru a
(Comitetul Economic folosirea de câtre lucrători a echipamentului de
lucru la European) locul de muncă
HG nr. 343/2017 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii
si instalatii aferente acestora
HG 300/2006 Norme de securitate și sănătate pe șantiere
HG 622/2004 privind stabilirea condițiilor de introducere piață a produselor
pe pentru
construcții
HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții
modificată și completată cu HG 675/2002 și HG 1231/2008
HG nr. 940/2006 pentru modificarea și completarea Regulamentului de
recepție a
lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr.
273/1994
HG nr. 1303/2007 pentru completarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin Hotararea
Guvernului nr. 273/1994
HG 1425/2006 Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 cu modificări
și
completări
Legea 10/1995 privind calitatea în construcții
Legea nr. 82/1998 Aprobarea OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor
Legea 177/2015 referitoare la actualizarea prevederilor Legii 10/1995 - calitatea in
construcții
18 din 92
Pagina 19
“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN :
S.C. ECOMARY SAT COMUNA
HALAUCESTI, HALAUCESTI, JUDETUL IASI” Popi de Piese
SAL scrise
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini
Legea nr. 307/2006 Legea privind apararea împotriva incendiilor
Legea nr. 319/2006 Legea securitatii și sănătătii în muncă
Ordinul MT nr. 43/1998 Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes national
Ordinul MT nr. 45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea modernizarea
și
drumurilor
Ordinul MT nr. 46/1998 Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat| Norme metodologice privind condițiile de închidere a circulației și de
în MO 397/24.08.2000 instruire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în
zona drumului public
și/sau pentru protejarea drumului
OG nr. 43/1997 Ordonanța privind regimul drumurilor, cu modificările și completările
ulterioare
CUG nr. 195/2005 Ordonanța privind protecția mediului, cu completările ulterioare
TI. REGLEMENTĂRI TEHNICE
CD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie și deflectometrie a
capacității
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple și semirigide
CD 182-87 Normativ privind execuția terasamentelor și a stratului de forma la drumuri
AND 530:2012 Instrucțiuni privind controlul calitatii terasamentelor rutiere
III. STANDARDE
STAS 1709/1:1990 Actiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări de drumuri. Adâncimea de
îngheț în complexul rutier.
Prescripții de calcul
STAS 1709/2:1990 Actiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări de drumuri. Prevenirea și
remedierea degradărilor din îngheț-dezgheț. Prescripții tehnice
STAS 1709/3:1990 Actiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări de drumuri. Determinarea
sensibilitătii la îngheț a pământurilor de fundație. Metoda de determinare
STAS 1913/1:1982 Teren de fundare. Determinarea umidității
STAS 1913/3:1976 Teren de fundare. Determinarea densității pământurilor
STAS 1913/4:1986 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate
STAS 1913/5:1985 Teren de fundare. Determinarea granulozitâții.
STAS 1913/12:1988 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice și mecanice ale
pământurilor cu umflări și contracții mari.
STAS 1913/13:1983 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea
Proctor.
STAS 1913/15:1975 Teren de fundare. Determinarea greutătii volumice pe teren
STAS 2914:1984 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiții tehnice generale de calitate
19 din 92
Pagina 20
“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN
S.C. ECOMARY Faza:
|__SAT HALAUGESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” | Piese
SRL. Caiete de
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI | sateini scrise
INIU-CRIS3
STAS 2914/4:1989 Determinarea modulului de deformație
ini > PS ONE N N
ȘI / A
STAS 3950:1981 Geotehnica. Terminologie, simboluri și desfasura!
unică
2 0,
STAS 7107/1-76 Teren de fundare. Determinarea materiilor
STAS 8942/2-82 Teren de fundare. Determinarea rezistenței
încercarea de forfecare directă
STAS 12253-84 Lucrări de drumuri. Straturi de formă. Condiții tehnic? Feneratez e Fali
SR 4032-1:2001 Lucrari de drumuri. Terminologie.
SR EN 13242+A1:2008 | Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în inginerie
civila și în construcții de drumuri
SR EN ISO 14688-1:2018 | Cercetări și încercări geotehnice. Identificarea și clasificarea pământurilor. Partea
1: Identificare și descriere
SR EN ISO 14688-2:2018 | Investigatii si incercari geotehnice. Clasificarea și identificarea pământurilor.
Partea 2: Principii pentru clasificare
SR EN ISO 14688-1:2018 | Cercetări și încercări geotehnice. Identificarea și clasificarea pământurilor. Partea
1: Identificare și descriere
SR EN ISO 14688-2:2018 |investigatii si incercari geotehnice. Clasificarea și identificarea pământurilor
Partea 2: Principii pentru clasificare
20 din 92
Pagina 21
“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN :
S.C. ECOMARY SAT HALAUCESTI, COMUNA Poe Piese
HALAUCESTI, JUDETUL IASI”
S.RL. scrise
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini
11... CAIET DE SARCINI NR. 2 — STRAT DE FUNDAȚIE DIN BALAST/BALAST AMESTEC
1. OBI
Prezenti Era cjficațiile tehnice privind execuția și recepția straturilor de fundație din
balast și, structurile rutiere ale drumurilor publice și ale străzilor.
El cuprin ir? trebuie să fie îndeplinite de materialele de construcție folosite, prevăzute
în SR EN 13%%4 i g/fundație realizat conform STAS 6400.
2.1. Stratul de fundație din balast și/sau balast optimal se realizează într-unul sau mai multe straturi, în
funcție de grosimea stabilită prin proiect și variază conform prevederilor STAS 6400.
2.2. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice și tehnologice corespunzătoare pentru
respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat,
efectuarea tuturor încercărilor și determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea Inginerului, verificări suplimentare fată de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune
întreruperea execuției lucrărilor și luarea măsurilor care se impun.
2.6. Noțiunea „Inginerul” semnifică pe Reprezentantul Beneficiarului.
CAPITOLUL II - MATERIALE
3. AGREGATE NATURALE
3.1. Pentru execuția stratului de fundație se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula
maximă de 63 mm.
3.2, Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheț, nu trebuie să conțină
corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
3.3. Agregatele naturale folosite trebuie să corespundă calitativ cu prevederile SR EN 13242+A1.
3.4. Certificarea conformității stației de producere a agregatelor se va efectua cu respectarea procedurii
PCC 018.
3.5. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, în depozite intermediare,
pentru a se asigura omogenitatea și constanța calității acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în operă
se va face numai după efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dacă agregatele din
depozite îndeplinesc cerințele prezentului caiet de sarcini și după aprobarea Inginerului.
3.6. Fiecare lot de material va fi însoțit de declaratia de performanță, marcaj de conformitate CE și, după
caz, certificatul de conformitate a controlului producției în fabrică sau rapoarte de încercare prin care să se
certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator acreditat/autorizat.
3.7. Laboratorul Antreprenorului va ține evidența calității balastului sau balastului amestec optimal
astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
- într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de
laborator.
21 din 92
Pagina 22
"MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 35 IN -
S.C. ECOMARY | SAT HALAUCESTI, COMUNA Faza:
HALAUCESTI, JUDETUL IASI” Piese
SRL. e e
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise
3.8. Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcție de cantitatea
necesară și de eșalonarea lucrărilor.
3.9. În cazul în care seva utiliza agregate din mai multe surse, aprovizionarea și depozitarea acestora se
va face astfel încât să se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.
4 APA
Apa necesară compactării stratului de balast sau balast amestec optimal poate să provină din rețeaua publică
sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conțină nici un fel de particule în suspensie.
5, CONTROLUL CALITĂȚII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL ÎNAINTE DE REALIZAREA
STRATULUI DE FUNDAȚIE
5.1. Controlul calității se face de câtre Antreprenor, prin laboratorul său, în conformitate cu prevederile
cuprinse în tabelul 1.
Tabel 1
. Frecvența minimă Metoda de
Actiunea, procedeul de verificare Pi :
; pipi PI La locul de punere în determinare
sau caracteristici ce se verifică La aprovizionare
operă Pi conform
1 2 3 4
1 | Examinarea datelor înscrise în| La fiecare lot - -
certificatul de calitate sau aprovizionat
certificatul de garanție
O probă la fiecare lot SR EN 933-1
2 Determinarea granulometrică. aprovizionat, de SR EN 933-2
Echivalentul de nisip. | 500 mc, pentru fiecare -
Neomogenitatea balastului sursă (dacă este cazul
pentru
fiecare sort)
O probă pe schimb (si
sort) înainte de
3 Umiditate - începerea lucrărilor și ori] STAS
de câte ori se observă o| 4606
schimbare cauzată de
condiții meteorologice
Rezistențe la uzura cu masina tip Los| O probă la fiecare lot SR EN 10972
4 | Angeles (LA) aprovizionat pentru -
fiecare sursă (sort) la
fiecare 5000 me
5 | Caracteristici de compactare Proctor| O proba la fiecare STAS 1913/12
modificat _
sursa
5.2. În cazul producției în fabrică, producătorul va prezenta declarația de conformitate însoțită de
certificatul de control al producției în fabrică,
CAPITOLUL II! - STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de către
un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuție.
Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabilește:
- Pama = densitatea volumică în stare uscată, maxima exprimată în g/cm3
22 din 92
Pagina 23
“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN .
S.C. ECOMARY |__SAT HALAUCESTI, COMUNA Poti Piese
HALAUCESTI, JUDETUL IASI”
SRL. scrise
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini
- Woptp.m.= umiditate optimă de compactare, exprimată în %.
7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
7.1. Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul șantierului pe probe prelevate
din lucrare și anume:
Pa = densitatea volumică, în stare uscată, efectivă, exprimată în g/cm3
Wer = umiditatea efectivă de compactare, exprimată în % în vederea stabilirii gradului de compactare:
D=-F2—x100
Pa max
7.2. La execuția stratului de fundație se va urmări realizarea gradului de compactare arâtat la art.13.
CAPITOLUL IV - PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI
8. MĂSURI PRELIMINARE
8.1. La execuția stratului de fundație din balast sau balast amestec optimal se va trece numai după
recepționarea lucrărilor de terasamente, sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile caietului de
sarcini pentru realizarea acestor lucrări.
8.2. Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica și regla utilajele și dispozitivele necesare punerii în
operă a balastului sau balastului amestec optimal.
8.3. Înainte de asternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundații: drenuri
transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole și racordurile stratului de
fundație la acestea, precum și alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect.
8.4. În cazul straturilor de fundație prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazul la
autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzuta a se face printr-un strat drenant continuu,
se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra
santului sau în cazul rambleelor deasupra terenului,
8.5. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua măsuri de a nu se amesteca
agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcție de sursa folosită, acestea fiind consemnate în
registrul de șantier.
9. EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERĂ A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
9.1. Înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să efectueze o experimentare un
pe
tronson de probă în lungime de minimum 30 m și o lățime de cel putin 3,40 m (dublul lățimii utilajului de
compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiții de execuție curentă pe șantier, a componentei atelierului
de compactare și a modului de acționare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin
caietul de sarcini, precum și reglarea utilajelor de răspândire, pentru realizarea grosimii din proiect și pentru
o suprafațare corectă.
9.2. Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face în prezența Inginerului, efectuând
controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord și efectuate de un laborator de
specialitate.
În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obținut, Antreprenorul va trebui să realizeze
o
nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referintă
pentru restul lucrării.
Caracteristicile obținute pe acest tronson se vor consemna în registrul de șantier, pentru a servi la urmărirea
calității lucrărilor ce se vor executa.
23 din 92
Pagina 24
“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN
S.C. ECOMARY Ă
SAT HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” oaza de Piese
SRL.
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise
10. PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
10.1. Pe terasamentul recepționat se asterne și se nivelează balastul sau balastul amestec într-
optimal
unul sau mai multe straturi, în funcție de grosimea prevăzută în proiect și de grosimea de
optimă compactare
stabilită pe tronsonul experimental.
Asternerea și nivelarea se face la șablon, cu respectarea lățimilor și pantelor prevăzute în proiect.
10.2. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidității optime de de
compactare se stabilește
laboratorul de șantier ținând seama de umiditatea agregatului și se adaugă prin
stropire.
Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală.
10.3. Compactarea straturilor de fundație din balast sau balast amestec optimal se face atelierul de
cu
compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenta atelierului, viteza de
utilajelor
compactare și tehnologia.
10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundație nu se realizează întreaga lățime
pe a platformei,
acostamentele se completează și se compactează odată cu stratul de fundație, astfel să fie
ca acesta
permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată și măsurile de evacuare a apelor, conform
pct.
8.3.
10.5. Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundație, rămân
sau care după
compactare, se corectează cu materiale de aport și se recompactează. Suprafețele cu denivelări mai mari de
4 cm se completează, se renivelează și apoi se compactează din nou.
10.6. Este interzisă folosirea balastului înghețat.
10.7. Este interzisă asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă de
sau cu pojghiță gheată.
11. CONTROLUL CALITĂȚII COMPACTĂRII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
11.1. În timpul execuției stratului de fundație din balast sau balast amestec
optimal se vor face, pentru
verificarea compactării, încercările și determinările arătate în tabelul 2.
Tabel 2
a
Nr. Determinarea, procedeul de verificare e FRI Metode d
sau Frecvențe minime la locul de eiicare
crt caracteristica, care se verifică punere în operă
| conform
1 Încerc: are Proi ctor modificată i STAS
-
| 1913/13
Determinarea umidității de compactare și | zilnic, dar cel putin un test la fiecare
?_| STAS 4606
corelația umidității 250 m de banda de circulație
Determinarea grosimii stratului compactat | minim 3 probe la o suprafată de
3 _
2.000 mp de strat
Determinarea gradului de compactare prin | un test la fiecare 250 m de banda de
4 | determinarea greutății volumice în stare | STAS
circulație
uscată 1q4 1913/15 ăi
| În câte două puncte situate în profiluri
Determinarea capacității portante la nivelul | transversale la distante de 10 m unul
5 ; ; ; Pi Normativ , CD
superior al stratului de fundație de altul pentru fiecare : bandă cu lățime ,
de 7,5 31
m
În ce priveste capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast,
aceasta se determină prin
măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativului pentru determinarea
prin deflectografie și
deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere suple și semirigide, indicativ CD 31.
Cand măsurarea capacității portante cu deflectometrul cu pârghie nu este posibilă din
cauza spațiilor înguste,
Antreprenorul va putea folosi și alte metode standardizate sau agrementate acceptate de Inginer.
11.2. Laboratorul Antreprenorului va ține următoarele evidente privind calitatea stratului
executat:
24 din 92
Pagina 25
"MODERNIZARE PRIN ASFAL TARE DRUM SATESC DS 89 IN :
S.C. ECOMARY | SAT COMUNA
HALAUCESTI, HALAUCESTI, JUDETUL IASI» Faza: | Piese
SRL. c e
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise
- compoziția granulometrică a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare, obținute prin metoda Proctor modificat (umiditate optimă,
densitate maximă in stare uscată)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă, grad de
compactare).
CAPITOLUL V - CONDIȚII TEHNICE, REGULI ȘI METODE DE VERIFICARE
12. ELEMENTE GEOMETRICE
12.1. Grosimea stratului de fundație din balast sau din balast amestec optimal este cea din proiect.
Abaterea limită la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul, la fiecare 200
m de strat executat.
Grosimea stratului de fundație este media măsurătorilor obținute pe fiecare sector de drum
prezențat
recepției.
12.2. L ea stratului de fundație din balast sau balast amestec optimal este prevăzută în proiect.
Abaterile limită la lățime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea lâțimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.
12.3. Panta transversală a fundației de balast sau balast amestec optimal este cea prevăzută în
proiect.
Denivelările admisibile sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcămintea respectivă
și se
măsoară la fiecare 25 m distantă. Abaterea limită la pantă este +/-0,4% față de valoarea pantei indicate in
proiect.
12.4. Declivitățile în profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limită la cotele fundației din balast, fată de cotele din proiect pot fi de +50 /- 10 mm. În cazul
unor
abateri > +20 cm, punctele respective se vor marca în teren pentru a se urmări ca la cota superioară
a
stratului acoperitor (strat de fundație superior sau strat de bază), în zonele respective abaterea de la cota
proiectată sa nu depașească 2 cm.
13, CONDIȚII DE COMPACTARE
Straturile de fundație din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate până la realizarea
următoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscată maximă determinată prin
încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13
- pentru drumurile din clasele tehnice |, II și III
* 100% în cel putin 95% din punctele de măsurare;
* 98% în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi și/în toate punctele de măsurare la
drumurile de clasa tehnică II și III;
- pentru drumurile din clasele tehnice IV și V
* 98%, în cel putin 93% din punctele de măsurare;
* 95%, în toate punctele de măsurare.
Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundație se consideră realizată dacă valoarile
deflexiunilor măsurate nu depășesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate în tabelul 3 (conform CD 31).
Tabel 3
Grosimea Valorile deflexiunii admisibile — Dam (1/100 mm)
stratului de Stratul superior al terasamentelor alcătuit din:
Strat de formă Pământuri de tipul (conform SR EN ISO 14688-1/A1)
25 din 92
Pagina 26
7
S:C.ECOMARY. | SATHALAUCEST, COMUNA HALAGEOII JUDEȚUL ASI | |
Faza Plese
S.RL.
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini iului
fundație din Conform STAS Nisip prăfos, Praf nisipos, praf Argilă prăfoasă, argilă
balast sau 12253 nisip argilos argilosnisipos, nisipoasă,
balast amestec (P3) praf argilos (P4) argilă prăfoasă
nisipoasă (P5)
optimal
h (cm)
10 185 323 371 all
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227
45 95 165 190 213
50 89 156 179 201
Nota: Balastul din stratul de fundație trebuie să îndeplinească condițiile de admisibilitate din SR EN
13424+A1 și STAS 6400.
Mâsurâtorile de capacitate portantă se vor efectua în conformitate cu prevederile Normativului CD 31.
Interpretarea măsurătorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkerman efectuate în scopul calității
execuției lucrărilor de fundații se va face prin examinarea modului de variație la suprafața stratului de
fundație, a valorii deflexiunii corespunzătoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115
KN) și
a valorii coeficientului de variație (C,).
Uniformitatea execuției stratului de fundație se considera satisfăcătoare dacă, la nivelul al stratului
superior
de fundație, valoarea coeficientului de variație a deflexiunii este sub 35%.
14. CARACTERISTICILE SUPRAFEȚEI STRATULUI DE FUNDAȚIE
Verificarea denivelărilor suprafeței fundației se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel:
- în profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulație fi mai
și nu pot mari
de + 2,0 cm;
- în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect fi mai
și nu pot mari
de + 1,0 cm.
În cazul aparitiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini
se va face corectarea
suprafeței fundației.
CAPITOLUL VI - RECEPȚIA LUCRĂRILOR
15. RECEPȚIA DE FAZĂ PENTRU LUCRĂRI ASCUNSE
15.1. Recepția de faze pentru lucrări ascunse se efectuează conform Regulamentului privind controlul de
stat al calității în construcții aprobat cu HG 272 și conform Procedurii privind controlul statului în fazele de
execuție determinante, elaborată de MLPAT și publicată în Buletinul Construcțiilor volum 4/1996, atunci
când toate lucrările prevăzute în documentații sunt complet terminate și toate verificările sunt efectuate în
conformitate cu prevederile art. 5, 11, 12, 13, și 14.
15.2. În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepție faze determinante, în
pe care se confirmă
posibitatea trecerii execuției la faza imediat următoare.
15.3. Recepția pe faze determinante se efectuează de câtre Inginer, Antreprenor,
Proiectant, cu
participarea reprezentantului Inspecției in Construcții iar documentul ce se încheie ca urmare a recepției va
purta semnăturile factorilor participanți.
26 din 92
Pagina 27
“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN
S.C. ECOMARY SAT Faza:
HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” Piese
SRL. Caiete de
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI scrise
sarcini
În prealabil se întocmesc procese verbale de recepție calitativă diverse faze intermediare
pentru de lucru,
aceste documente fiind întocmite și semnate de Inginer și Antreprenor și fiind la dispoziția comisiei
puse
care face recepția fazelor determinante.
16. RECEPȚIA LA TERMINAREA LUCRĂRILOR
Recepția la terminarea lucrărilor se face pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de
recepție a
lucrărilor de construcții și instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 343/2017 și modificat și completat
cu
HG 940 și HG 1303,
17. RECEPȚIA FINALĂ
Recepția finală va avea loc după expirarea perioadei de garanție pentru întreaga lucrare și se face în
va
condițiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 343/2017 și modificărilor și completărilor aprobate
cu HG 940 și HG 1303.
ANEXĂ - DOCUMENTE DE REFERINTĂ
IL. ACTE NORMATIVE
Directiva 89/655/30.X1.1989 Privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru a
CEE (Comitetul Economic folosirea de către lucrători a
echipamentului de lucru la European) locul de muncă
HG nr. 343/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora
HG 300/2006 Norme de securitate și sănătate pe șantiere
HG 622/2004 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a
produselor pentru construcții
HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
construcții modificată și completată cu HG 675/2002 și HG
1231/2008
HG nr. 940/2006 pentru modificarea și completarea Regulamentului de
recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente
acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994
HG nr. 1303/2007 pentru completarea Regulamentului de receptie a lucrarilor
de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin
Hotararea Guvernului nr. 273/1994
HG 1425/2006 Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 cu
modificări și completări
Legea 10/1995 privind calitatea în construcții
Legea nr. 82/1998 Aprobarea OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor
Legea 177/2015 referitoare la actualizarea prevederilor Legii 10/1995 -
calitatea in construcții
Legea nr. 307/2006 Legea privind apararea împotriva incendiilor
Legea nr. 319/2006 Legea securitatii și sănătătii în muncă
27 din 92
Pagina 28
“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN :
S.C. ECOMARY | SAT COMUNA
HALAUCESTI, HALAUCESTI, JUDETUL IASI” caza de Piese
SRL scrise
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini
Ordinul MT nr. 43/1998 Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes
national
Ordinul MT nr. 45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea
și modernizarea drumurilor
Ordinul MT nr. 46/1998 Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor
publice
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 Norme metodologice privind condițiile de închidere a
publicat în MO 397/24.08.2000 circulației și de instruire a restricțiilor de circulație în vederea
executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru
protejarea drumului
OG nr. 43/1997 Ordonanța privind regimul drumurilor, cu modificările și
completările ulterioare
OUG nr. 195/2005 Ordonanța privind protecția mediului, cu completările
ulterioare
N. REGLEMENTĂRI TEHNICE
AND 530/2012 Instructiuni privind controlul calității terasamentelor
rutiere.
CD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie și
deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu
structuri rutiere suple și semirigide
CD 148/2003 Ghid privind tehnologia de execuție a straturilor de fundație
din balast
NE 021:2003 Normativ privind stabilirea cerințelor tehnice de calitate a
drumurilor legate de cerințele utilizatorilor
PCC 018-2015 Procedura inspecție stații producere agregate minerale
II. STANDARDE
STAS 1913/12-88 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice și
mecanice ale pământurilor cu umflări și contracții mari
STAS 1913/13:1983 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. Încercarea Proctor.
STAS 1913/15:1975 Teren de fundare. Determinarea greutâții volumice
pe
teren.
STAS 4606:1980 Agregate naturale grele pentru mortare și betoane cu lianți
minerali. Metode de încercare.
STAS 6400:1984 Lucrări de drumuri. Straturi de bază și de fundație. Condiții
tehnice generale de calitate.
STAS 12253-84 Lucrări de drumuri. Straturi de formă. Condiții tehnice
generale de calitate
SR EN 933-1:2012 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice
ale agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozitațiiAnaliza
granulometrică prin cernere
28 din 92
Pagina 29
“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN
S.C. ECOMARY | SAT RR
HALAUGESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI”
S.R.L. ii U-cĂ
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI
PE, i
/AALN
SR EN 933-2:2020 ? PR PI PRE A
Încercări pentru determinarea eometrice, Di
ale agregatelor. Partea 2: Analiza ne gran
bre cz/gtețtle
control, dimensiuni nominale ale ochiuril |
Încercări pentru determinarea caracteristiăi
ale agregatelor. Partea 8: Evaluarea parților
SR EN 933-8+A1:2015 Determinarea echivalentului
de nisip
SR EN 1097-2:2020 Încercari determinarea
pentru caracteristiclor mecanice și
fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea
rezistenței la sfărâmare
SR EN 13242+A1:2008 Agregate din materiale nelegate hidraulic
sau legate pentru
utilizare în inginerie civilă și în construcții de drumuri
SR EN ISO 14688-1:2018 Cercetări și încercări geotehnice. Identificarea clasificarea
și
pământurilor. Partea 1: Identificare și descriere.
29 din 92
Pagina 30
“MODERNIZARE PRIN ASFAL TARE DRUM SATESC DS 89 IN
S.C. ECOMARY | SAT -
HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” Pgiă Piese
SRL. scrise
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI Sarcini
indicativ AND 69 ATI stabilită în funcție de clasa tehnică a drumului și zona climatică.
1.3. Performanțele mixturilor asfaltice se studiază, se evaluează și se verifică în laboratoarele autorizate
sau
acreditate, acceptate de Inginer.
1.4. Tipul de mixturi asfaltice utilizate la execuția straturilor rutiere se stabilește în proiect de către Proiectant.
1.5. Noțiunea „Inginerul” semnifică pe Reprezentantul Beneficiarului.
2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE
2.1. Mixtura asfaltică la cald este un material de construcție realizat printr-un tehnologic ce
proces presupune
încălzirea agregatelor naturale și a bitumului, malaxarea amestecului, transportul și în operă,
punerea prin
compactare la cald.
2.2. Mixturile asfaltice se utilizează pentru stratul de uzură (rulare), stratul de legătură (binder),
precum și
pentru stratul de bază. Aceste mixturi sunt similare mixturilor asfaltice documentate în SR EN 13108
simbolizate EB -“anrobes bitumineux” sau AC -“asphalt concrete”.
În prezentul caiet de sarcini, în conformitate cu normativul indicativ AND 605, folosesc următoarele
se notații:
- BA pentru betoane asfaltice în strat de uzura (rulare),
- MAS mixturi asfaltice stabilizate,
- BAD pentru betoane asfaltice deschise în strat de legatura, - AB pentru anrobate bituminoase în strat de
baza.
2.3. Îmbrăcămințile bituminoase cilindrate sunt alcătuite, în general, din două straturi:
- stratul superior, denumit strat de uzură;
-. stratul inferior, denumit strat de legătură.
Îmbrăcămintele bituminoase cilindrate pot fi executate într-un singur strat respectiv stratul de în
uzură, cazuri
justificate tehnic.
2.4. Stratul de bază din mixturi asfaltice intră în componența structurilor rutiere, peste care se aplică
îmbrăcămințile bituminoase.
2.5. Denumirea, simbolul și notarea mixturilor asfaltice este cea prezentată în tabelul 1 din normativul indicativ
AND 605.
2.6. La execuția stratului de uzură, a straturilor de legătură și a mixturilor asfaltice pentru stratul de bază
se
vor utiliza mixturi asfaltice performanțe care să confere rezistența și durabilitatea necesară,
precum și o
suprafață de rulare cu caracteristici corespunzătoare care să asigure siguranța circulației și protecția mediului
înconjurător, conform prevederilor legale în vigoare. Caracteristicile acestor mixturi vor satisface cerințele din
acest Caiet de Sarcini.
2.7. Pentru execuția straturilor de uzură se vor avea în vedere următoarele tipuri de mixturi asfaltice, în funcție
de clasa tehnică a drumului (tabel 1):
- BA- beton asfaltic conform cu SR EN 13108-1/C91
- MAS- mixturi asfaltice stabilizate, cu schelet mineral robust conform cu SR EN 13108-5/AC
- MAP - mixturi asfaltice poroase cu volum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea
apei și
reducerea volumului de zgomot, conform cu SR EN 13108-7/AC
30 din 92
Pagina 31
“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 83 IN
S.C. ECOMARY :
| SAT HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” pi Piese
SRL e
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise
Mixturile asfaltice pentru stratul de uzură au domeniul de aplicabilitate conform tabelului 1, în funcție de
dimensiunea maximă a granulelor, tipul agregatului și de clasa tehnică a drumului.
Mixturi asfaltice pentru stratul de uzură Tabelul 1
Clasa tehnică a Tipul mixturii asfaltice, în funcție de dimensiunea maximă a
Nr. A crt
drumului granulei
Mixtură asfaltică stabilizată MAS 11,2, MAS 16
1 IRU
Mixtură asfaltică poroasă MAP 16
Mixtură asfaltică stabilizată MAS 11,2, MAS 16
2 Il) Beton asfaltic BA 11,2, BA 16
Mixtură asfaltică poroasă MAP 16
Mixtură asfaltică stabilizată MAS 11,2, MAS 16
3 IV Beton asfaltic BA 11,2, BA 16
Beton asfaltic cu pietriș concasat BAPC 11,2, BAPC 16
_
Beton asfaltic BA 11,2, BA 16
4 V
Beton asfaltic cu pietriș concasat BAPC 11,2, BAPC 16
NOTA : în tabelele despre notatiile din
agregate, paranteze reprezintă clase / categorii indicate in SR EN 13043
referitor la agregate.
2-8. La execuția stratului de legătură se vor utiliza mixturi asfaltice performanțe rezistente și durabile, ale căror
caracteristici vor satisface condițiile prevăzute în acest caiet de sarcini, în funcție de clasa tehnică a drumului.
Pentru execuția stratului de legatură, se vor folosi betoane asfaltice deschise de tip BAD, conform SR EN 13108-
1/AC.
Acestea au domeniul de aplicabilitate conform tabelului 2 în funcție de dimensiunea maximă a granulelor
și
tipul agregatului și clasa tehnică a drumului.
Mixturi asfaltice pentru stratul de legătură Tabelul 2
Clasa tehnică a Tipul mixturii asfaltice, în funcție de dimensiunea maximă a
Nr. crt,
drumului granulei
1 LII Beton asfaltic deschis BAD 22,4
Beton asfaltic deschis BAD 22,4
2 IV
Beton asfaltic deschis cu pietriș concasat BADPC 22,4
Beton asfaltic deschis BAD 22,4
a
3 V Beton asfaltic deschis cu pietriș concasat BADPC 22,4
Beton asfaltic deschis cu pietriș sortat BADPS 22,4
2.9. Mixturile asfaltice prevăzute pentru execuția stratului de bază, vor fi mixturi asfaltice prformante, rezistente
și durabile ale căror caracteristici vor satisface condițiile prevăzute în acest caiet de sarcini în funcție de clasa
tehnică a drumului.
Pentru stratul de bază, prezentul caiet de sarcini prevede mixturi asfaltice de tip anrobat AB, conform SR EN
13108-1/AC.
Acestea au domeniul de aplicabilitate conform tabelului 3, în funcție de dimensiunea maximă a granulelor
și
tipul agregatului și clasa tehnică a drumului.
Mixturi asfaltice pentru stratul de bază Tabelul 3
Nr. Clasa tehnică a Tipul mixturii asfaltice, în funcție de dimensiunea maximă a
crt. drumului granulei
1 II] Anrobat bituminos cu criblură AB 22,4, AB 31,5
2 NI, IV Anrobat bituminos cu criblură AB 22,4, AB 31,5
3 V Anrobat bituminos cu criblură AB 22,4, AB 31,5
31 din 92
Pagina 32
“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN :
S.C. ECOMARY |__SAT
HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” fa Piese
S.RL. e
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise
Anrobat bituminos cu pietriș concasat ABPC 22,4, ABPC 31,5
Anrobat bituminos cu pietriș sortat ABPS 31,5
2.10. Îmbrăcămințile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzură și legătură se aplică
pe:
- straturi de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald, conform caiet de sarcini;
- straturi de bază din agregate naturale stabilizate cu lianți hidraulici sau lianți puzzolanici,
- conform STAS 10473/1 și reglementărilor tehnice în vigoare;
- straturi de bază din macadam și piatră spartă, conform SR 179 și SR 1120
- îmbrăcăminte bituminoasă existentă, în cadrul lucrărilor de ranforsare;
- îmbrăcăminte din beton de ciment existentă.
În situații deosebite, dacă există capacitate portantă, stratul de bază fi închis strat de
poate printr-un uzură.
În cazul îmbrăcăminților bituminoase cilindrate aplicate strat de bază din naturale
pe agregate stabilizate cu
lianți hidraulici sau puzzolanici, sau pe îmbrăcămintea din beton de ciment sau pe îmbrăcămintea bituminoasă
existentă, se recomandă executarea unui strat antifisură peste stratul suport.
2.11. Stratul de bază din mixturi asfaltice se aplică pe un strat de fundație suport care trebuie să îndeplinească
condițiile prevăzute de STAS 6400.
2.12. Terminologia din prezentul caiet de sarcini este conform SR 4032-1 și standardelor SR EN
europene
13108-1/C91, SR EN 13108-5/AC, SR EN 13108-7/AC, SR EN 13108-20/AC și SR EN 13043/AC.
CAPITOLUL II - NATURA, CALITATEA ȘI PREPARAREA MATERIALELOR
3. AGREGATE
3.1. Agregatele care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice sunt conform SR EN 13043. Agregatele
naturale trebuie să provină din roci omogene, fără urme de degradare, rezistente la îngheț-dezgheț și să
nu
conțină corpuri străine.
3.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor trebuie să fie conform cerințelor prezentate în tabelele
4.7.
Cribluri utilizate la prepararea mixturilor asfaltice Tabelul 4
Caracteristica Condiții de calitate Metoda
de încercare
[9] 1 2 3
1. Conținut de granule în afara clasei de granulozitate:
- rest pe sita superioară (ma), %, max. 1-10 (G- 90/10) 10| SR EN 933-1
- trecere pe sita inferioară (dmin), %, max.
2.(1)Coeficient de aplatizare, % max. 25 (A2s) SR EN 933-3
3.(1Indice de formă, %, max. 25 (SI25) SR EN 933-4
4.__ Conținut de impurități - corpuri străine nu se admit vizual
5. _|Conținut în particule fine sub 0,063 mm, %, max. 1,0 (f0)*/0,5 (fos) | SR EN 933-1
6. [Rezistența la fragmentare,clasă tehnică I-II 20 (LAzo)
coeficient LA, %, max. ____ SR EN 1097
|clasă tehnică IV-V 25 (LAz5) 2
O 1 2 3
7. Rezistența la uzurăjclasă tehnică |-Il 15 (Moe 15)
(coeficient micro-Deval), %, 20 (Mo 20) SR EN 1097-1
max. clasă tehnică IV-V
8.(2, Sensibilitatea la îngheț-dezgheț la 10 cicluri de
SR EN 1367-1
|înghețdezgheț
|___
32 din 92
Pagina 33
“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN .
S.C. ECOMARY | SAT
HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” Pere Piese
SRL.
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise
Ț pierderea de masă (F),
%, max. 2 (F2)
- pierderea de rezistență (AS), %, max. Ia 20
la _ |
9.(2))Rezistența acțiunea sulfatului de magneziu, % max. 6 SR EN 1367-2
10. [Conținut de particule total sparte, %, min. 95 (C95/1)
(pentru cribluri PN ; din ; - Pi SR EN 933-5
provenind roci detritice)
* agregate cu granula de max 8mm
o forma agregatului grosier poate fi determinată metoda coeficientului
prin de aplatizare saul
a indicelui de formă
[E] rezistența la ingheț poate fi determinată prin sensibilitate la
ingheț-dezgheț sau prin|
rezistența la acțiunea sulfatului de magneziu SR EN 1367-2
Nisip de concasaj sau sort 0-4mm de concasaj, utilizat la prepararea mixturilor asfaltice- Tabelul 5
SA Caracteristica Condiții de calitate Metoda de încercare
|
Conținut de granule afara sortului - rest pe ciurul
1 în
(mas), %, SR EN 933-1
superior max. 10
2 Granulozitate continuă SR EN 933-1
3 Conținut de impurități: - corpuri străine nu se admit vizual
4_|_ Conținut de particule fine sub 0,063mm, %max. ___10 (fio) SREN 933-1
Calitatea particulelor fine (valoarea de
5 > SR EN 933-9+A1
albastru), max.
Pentru un conținut de particule fine mai mic de 3% nu este necesară efectuarea unei încercări cu albastru de
metilen pentru aprecierea calității acestora.
Pietrișuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice Tabelul 6
Nr. Caracteristica Metoda de
crt. Pietriș sortat Pietriș concasat
încercare
0 1 2 3 4
Conținut de granule în afara sortului:
1 - rest pe ciurul superior (drmax), %, max. 1-10 1-10 SR EN 933-1
- trecere pe ciurul inferior (min), %, max. 10 (G- 90/10) 10 (G. 90/10)
2 Conținut de particule sparte, %, min. - 90 (C90/1) SR EN 933-5
[9) 1 2 3 4
3(1)| Coeficient de aplatizare, %, max. 25 (A25) 25(Az5) 933-3
__ __SREN
4(2)| Indice de formă, %, max. |
25 (Slzs) 25 ($I25) SR EN 933-4
Conținut de imputități - corpuri străine nu se admit
5 vizual
nu se admit |
Conținut de particule fine, sub 0,063 mm, %, 1,0
10
| (fuc)*/
5 (fao)*/ SR EN 933-1
5
OS (fas)
PING DN A dan (fos)
la clasa a ==
Rezistența |
7 fragmentare tehnică - 20 (LAz0)
coeficient I-II SR EN 1097-2
LA, %, max. clasa tehnică IV-V 25 (LA25) 25 (LAz5)
la
Saistena iti - 15 (Moc15) SR EN 1367-1
a
33 din 92
Pagina 34
sc. ecomn | EPA Pare PMI Tata |
per
SRL. scrise
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini
(coeficient 1-1 _]
_
micro- clasa tehnică IV-V
Deval), %, 20 (Mo:20) 20 (Mor20)
max.
Sensibilitatea la înghețdezgheț
-pierderea de masă (F), %, max. S R EN 1367- 367-1
2(F.)
2 (F2)
Rezistența la acțiunea sulfatului de
10 6 SR EN 1367-2
magneziu, %, max.
* agregate cu granula de max 8 mm
(ID) forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de!
formă
(2) rezistența la îngheț poate fi determinată prin sensibilitate la îngheț-dezgheț sau prin rezistența la acțiunea
sulfatului de magneziu SR EN 1367-2
NOTA : În tabelele referitoare la agregate, notatiile din paranteze reprezinta clase / categorii indicate în SR EN
13043 referitor la agregate.
Nisip_natural sau sort 0-4 mm natural utilizat la prepararea mixturilor asfaltice Tabelul 7
Nr. Metoda de
Caracteristica Condiții de calitate
crt. încercare
[*) 1 2 3
Conținut de granule în afara sortului -
1 SR EN 933-1 -
rest pe ciurul superior (max), %, max. 10
2 Granulozitate continuă SR EN 933-1
Coeficient de neuniformitate, min. 8 *
Conținut de impurități: SR EN 933-7 și
- corpuri străine, , vizual
& nu se admit galben
- conținut de humus (culoarea soluției de SR EN 1744-
NaHO), max. 1+A1
[9] 1 2 3
5 Echivalent de nisip pe sort 0-4 mm, %, min. 85 SR EN 933-8+A1
Conținut - de particule icule fi fine sub 0,063 %
6 mm,
10 (fo) SR EN 933-1
max.
Calitatea particulelor fine,
7 2 SR EN 933-941
(valoarea de albastru), max.
* Coeficientul de neuniformitate se determină cu relația: U, = deo/d:o unde: dso = diametrul ochiului
sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozității d10 = diametrul
ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozității
Nota 1: Pietrișurile concasate utilizate la execuția stratului de uzură vor îndeplini cerințele de calitate din
tabelul 4.
Nota 2: Agregatele de balastieră folosite la realizarea mixturilor asfaltice trebuie sa fie curate, spălate în
totalitate. În cazul contaminarii la transport sau depozitare acestea vor fi spălate înainte de utilizare.
3.3. Fiecare tip și sort de agregate trebuie depozitat separat în silozuri prevăzute cu platforme betonate, având
pante de scurgere a apei și pereți despărțitori, pentru evitarea amestecării și impurificării agregatelor. Fiecare
34 din 92
Pagina 35
“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN .
S.C. ECOMARY|_SAT COMUNA
HALAUGESTI, HALAUGESTI, JUDETUL IASI" | q/ezaie | Piese
SRL. scrise
COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini
siloz va fi inscripționat cu tipul și sursa de material pe care îl conține. Se vor lua măsuri evitarea
pentru
contaminării cu alte materiale și menținerea unei umidități scăzute.
3.4. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozității agregatelor naturale sunt conform SR EN 933-
2, sitele utilizate trebuie să aparțină seriei de bază plus seria 1 - conform SR EN 13043, la care se adaugă sitele
0,063 mm și 0,125 mm.
3.5. Fiecare lot de material va fi însoțit de declarația de performanță, marcaj de conformitate CE și, după
caz,
certificatul de conformitate a controlului producției în fabrică sau rapoarte de încercare prin care să se certifice
calitatea materialului, eliberate de un laborator acreditat/autorizat.
3.6. Se vor efectua verificări ale caracteristicilor prevăzute în tabelele 4, 5, 6 și 7, pentru fiecare lot de material
aprovizionat, sau pentru maxim:
- 1000 t pentru agregate cu dimensiunea > 4 mm; - 500 t
pentru agregate cu dimensiunea < 4 mm.
4. FILER
4.1. Filerul (filer de calcar, filer de cretă și filer de var stins în pulbere) trebuie să corespundă prevederilor SR
EN 13043/AC.
Filer utilizat la prepararea mixturilor asfaltice Tabel 8
Nr de
Caracteristica Condiții de calitate Metoda
crt. încercare
Conținut de carbonat de > 90 % categorie 2C3o SR EN 196-2
1
calciu
sita (mm) treceri (%) SR EN 933-1-2
, 2 100 min.
2 Granulometrie
0,125 85 min.
0,063 70
3 Conținut de apa max.1% SR EN 1097-5
valoarea vb: g/kg SR EN 933-9
4 Particule fine nocive
categorie < 10 vbr10
4.2. Particulele fine nocive (de exemplu argile care se umfla), trebuie determinate cu ajutorul valorii de albastru
de metile
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.