Hotărâre a Consiliului Local

PTH Caiet de sarcini

Tip
Hotărâre a Consiliului Local
Emitent
Comuna Hălăucești, jud. Iași
Pagini
92 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local, „PTH Caiet de sarcini”, Comuna Hălăucești, jud. Iași. Sursa: http://www.primariahalaucesti.ro/images/site/docs/PTH%20CAIETE%20DE%20SARCINI.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/halaucesti/64754-pth-caiet-de-sarcini, 06.11.2026)

Fișier creat
16.08.2023
Arhivat
06.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN S.C. ECOMARY SAT Faza: HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” Piese SRL. Caiete de COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise ASFALTARE DRUM SÂTESC DS 89 ÎN SAT ț ()MUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI” CAIETE DE SARCINI BENEFICIAR: COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI PROIECTANT: S.C. ECOMARY S.R.L. IAȘI Prezenta documentație este elaborată potrivit prevederilor Hotărârii nr. 90/2016 privind de elaborare etapele și conținutulcadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor /, proiectelor de din investiții finanțate fonduri publice. 2023 1 din 92

Pagina 2

"MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN S.C. ECOMARY | ; SAT HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” caza Piese “de SRL COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise | CUPRINS CAIET DE SARCINI NR. 1 — LUCRĂRI DE TERASAMENTE... CAIET DE SARCINI NR. 2 — Strat de fundație din balast/balast amestec optimal CAIET DE SARCINI NR. 3 - ÎMBRĂCĂMINȚI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD... CAIET DE SARCINI NR. 4 — DISPOZITIVE DE SCURGERE A APELOR DE SUPRAFAȚĂ CAIET DE SARCINI NR. 5 — MARCAJE RUTIERE ne n. 72 2 din 92

Pagina 3

“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN S.C. ECOMARY - |__SAT HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI" Poreiă Piese SRL COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise A aplică la executarea terasamentelor pentru modernizarea, construcția și reconstrucția E! cuprinde condițiile tehnice comune ce trebuie să fie îndeplinite la executarea debleurilor, ansporturilor, compactarea, nivelarea și finisarea lucrărilor, controlul calității și condițiile de recepție. 2. PREVEDERI GENERALE 2.1, La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914-84 și alte standarde și normative în vigoare, la data execuției, în măsura în care acestea completează contravin și nu prezentului caiet de sarcini. 2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unităti de specialitate, efectuarea tuturor încercărilor și determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea Inginerului, și alte verificări suplimentare față de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice și organizatorice să conducă care la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.5. Antreprenorul este obligat să țină evidența zilnică a terasamentelor rezultatele testelor executate, cu și a celorlalte cerințe. 2.6. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Inginerul poate dispune întreruperea execuției lucrărilor și luarea măsurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului. 2.7. Noțiunea „Inginerul” semnifică pe Reprezentantul Beneficiarului. CAPITOLUL II - MATERIALE FOLOSITE 3. PĂMÂNT VEGETAL Pentru acoperirea suprafetelor de rambleu sau debleu se folosește pământ vegetal rezultat de la curățirea terenului și cel adus de pe alte suprafete de teren, cu pământ vegetal corespunzător. 4, CONDIȚII DE ADMISIBILITATE PENTRU PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE 41. Categoriile și tipurile de pământuri clasificate conform AND 530, STAS 2914-84 identificate și conform SR EN ISO 14688-1, SR EN ISO 14688-2 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date în tabelele 1.a și 1.b. 4.2. Pământurile clasificate ca „foarte bune” (tip 1a, 1b, 2a) pot fi folosite în orice climaterice condiții și hidrologice, la orice înălțime de terasament, fără a se lua măsuri speciale. 4.3, Pământurile clasificate ca „bune” (tip 2b) pot fi de asemenea utilizate în orice condiții climaterice, hidrologice și la orice înălțime de terasament, compactarea lor necesitând o tehnologie adecvată. 44, Pământurile prăfoase și argiloase, clasificate ca „mediocre” (tip 3a, 3b, 4a, 4b, în cazul când 4c) condițiile hidrologice locale sunt mediocre și nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea STAS prevederilor 1709/1, STAS 1709/2, STAS 1709/3 privind actiunea fenomenului de înghețdezgheț la lucrări de drum STAS și cu 2914 cu privire la materialele utilizate la terasamente. 45. În cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în pământuri „rele” (tip 4d și 4e) sau „foarte rele” (tip 4f) sau a celor cu densitate în stare uscată compactată mai mică de fi folosite 1,5 g/cmc pot in corpul rambleelor numai după îmbunătățire. Acestea vor fi înlocuite cu pământuri de calitate satisfăcătoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianți (var, cenusă de furnal, lianți hidraulici, Înlocuirea enzime, etc.). sau stabilizarea se vor face pe toată lățimea platformei, la o adâncime de minimum 20 cm în cazul pământurilor „rele” și de minimum 50 cm în cazul pământurilor „foarte rele” sau pentru soluri cu densitate în stare uscată compactată 3 din 92

Pagina 4

"MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN | S.G. ECOMARY | HAL ; SATHALAUCESTI COMUNA AGE, IUL al caza, | Piese SRL. COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI Sarcini scrise mai mică de 1,5 g/cmc. Adâncimea se va considera sub nivelul patului drumului și stabili în se va funcție de condițiile locale concrete, de către Inginer. Pentru pământurile argiloase (categoria “rea”), simbolul 4d, se recomandă fie înlocuirea, fie stabilizarea lor cu lianți hidraulici, stabilizatori chimici, etc. sau alte produse agrementate tehnic în acest scop, pe o grosime de minimum 15 cm. 4.6. Realizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizează pământuri simbol 4d (anorganice) și 4e (cu materii organice peste 5%) a căror calitate conform tabelului 1b este „rea”, conform STAS 2914 este necesar ca alegerea soluției de punere în operă și eventualele măsuri de îmbunătătire să fie fundamentate de cu probe laborator pe considerente tehnico-economice. 4.8. Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice, pământurile cu consistență redusă ca mâluri, nămoluri, pământurile turboase și vegetale, precum și pământurile cu conținut mai mare de 5% de săruri solubile în apă. Nu se vor introduce în umpluturi, bulgări de pământ înghețat sau cu conținut de materii în organice putrefacție (brazde, frunziș, rădăcini, crengi, etc) 4 din 92

Pagina 5

nujuad gunq tunq aeua „esesaa Tar] aeoy aueo3 aueoș gunq gung B50|par S301paW avene age nnuod -eseua 3yuaur £130/PaA | | — aweyun e.2aj san o - ob< asewun eiaqu salni 0 | | | spaapul anenonsețd nuguad caunpoeuy rea o 015 OI< nad tu oselg esuos e] di an apopul aneuonsed eaunnaeuj S'0 om | 9'Ț di ans joqeL suapyacd -unau neuuuioj CI se s< s> E - joqeL isi 1ulo4es ap Ss "IUp1es apueiBeseo Sz'0>p EI 0z> 0r> [să ap NI 9uy 36 3812 ayeuzonueuo 68 «ISYI EIE303 faueBouiou SQ (VL6Z aieizornue:5 pued ESEU ( (167 INIANF ISvi s0'0>p TI 0> 02> 0z2 |n1u8za1d ISaLvSs SVLS uj3nuguo) 9 Up SV1S uioșu0) Uj Ul WNI0 1Ni3zanr Wu10șu02) S00'0>p CIT [> Ed 9< oeyg1e uoșuoo) '1S39NVIVH | 1 ep 26up 33Y a7uauese18] joquus er ar] ez az se d a|11/puoo s 1VASY '11S39ny1yH a1uawese1a? YNNNOD Uj * Niid 2p 129) e12q)| nyuad enusuos (enunuoa (enunuoosip £uaqu 4g5018p n.nuad YNNWOD ajeueA -38uâu, a1eyuun axe/juun 14823p-3248u, IS39NVTVHIVS ej e] a] aieuun Ulp 2AVZINII0OW,, |e[Ia1euu umueued aussoyunau 1s aveuizolnue.8) ayeyzojnue.8) ayexizolnue.3) gauizazd jeia7euu un3ugued 15 ej ;u3s sunau guy Muanoud anooliuu 5 3p 'auy 324823p-1a48uj auieoș pi snpa. E ap axexiqIs2uduioo | 33150J0; Wind 14gd (enunuoo 3usiopun auoyiunau auropiun 'auțy e2unnoe.; 331500; undn 3unnd el au eaunpoeuy (3n2e./uoo |euayeuu J0Jajediouid na a3exiqisuas Ay 10J2jediouud $suj'ep “au gsui pIgd £sui'eg ZEIT a3e0j ayezizojnueu3) ied 'ez anu pa Aoadsa.) !$ aoiue3uoue 'asnpa. W093 ars JOȚINIUGUIBĂ n3 uiapi na uiapi n2 up! apasa IS0Joy 10|Nyuguugd | eaiezuaveJea | eauez4oyeseo 9-S 3|E “unooig auy1s DU 3ue)j “aJevu a7eod ale cisiu 15 3135018 ua !S n n2 15 disiu 33e3i 7 uuuu 9405 = upaui 7 (%05 Hpauu (*%0s distu as eauuunuaq ap ap ap ap zap 3p guey aewigisiuupe eauiuunuaq aA423033u axeui unui anizao33u gol unuu BAIZ8058U nu nu ungueuugd 'suzald no ayuawuesea3, :3N2309 1uupe țevi 1euu sinald = 1etu rev uy 1euu 1euu no uy sopaue “sodisiu 3p UNIUgUIEd nes up disiN nes nes ap gexd je.d eaunnae. gyuizaudai 'sugnooq unauguseg eaunnoe:j) eujzaudau Unguguued eaunpoeu) gyuizauda, nypsu0a Un3uguIed Mau) "L ——— “2 nojfiu '€ '2A12a09 niooffuu soșeud UI:VLON 1113344) 'soyeud 'sopâie “

Pagina 6

ea £1201paW enolpaA sau eoy aueoy 04> ow> 04< sz> Oy< osojg osos 1 SeE> 015 See se> - | - OUL jeze 9Pleleo 1ulo4es 6 €) 08 04 969, L : qa aua8unos NI si 9, 68 ISY/ ap SQ (3 extuȚ Ei d E 3nL3anr ISvi (e) OSaLVS ao 1ni3anr 02 09” os o 0 li 2 o WNăa A & 0 E e. E 11S39NY1VH | | | 26 ELA E Lid ap p up 34v1'1Y4SY '1S39ny1yH 9 YNANOD ate Nhid | auepguin -1348uj 2120j| suas Is ej SU8S YNNWOD ar ui asepuun 194873p-3943ul a14e0y ajalsuas 15 BUe0J BRIVZINU3ON,, 11S20nVIVH 1sa1duio2 3eayjqjsuas a4dui02 '2jpaul 31duu09 aueoy ei nes '21euu no Is 33ex/q]sauduuo> arpolfiuu 2 no nes VS |sa1duu0o “jpauu „(95 „(%5 gsnpau „(%S | nes < asnpau < < aypaLu na OW) no axeuygjsuos OW) guacuj OA) asnpau eaajj 18u8zap-1243uj EJaq Ayn aojuesuoue 32iueaJoue 18y8zap-3ay8ul așue8ioue aolue8oue aveyuun a2iue8oue 3248zap-3u8u, g1oqjj 1au8zap axeyun *aeus 3Jeyuun OW 093 as |s e] | n2 '9"S eseJ3 aJezou “eseodisiu ejăue uns gseoyeud '2/3ue gi8ue 891ue810 'soj8ue “eseojead jeud eygue a|u31e 9) ,

Pagina 7

“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN - S.C. ECOMARY SAT HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” peria Piese SRL. e COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise 4.9. Pentru execuția terasamentelor se pot folosi și alte materiale (deșeuri și subproduse industriale, pământuri tratate/stabilizate, etc.). Caracteristicile acestor materiale vor fi precizate prin proiect/caiete de sarcini speciale. 5. APA DE COMPACTARE 5.1. Apa necesară compactării rambleurilor nu trebuie să fie murdară și nu trebuie să materii conțină organice în suspensie. 6. PĂMÂNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECȚIE Pământurile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecție a rambleurilor trebuie să aibe calitățile pământurilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse toate nisipurile și pietrișurile aluvionare. Aceste pământuri nu trebuie să aibă elemente cu dimensiuni mai mari de 100mm. 7. VERIFICAREA CALITĂȚII PĂMÂNTURILOR 7.1.Verificarea calității pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevăzute în tabelul 2. Tabel 2 Nr. eri de Caracteristici care se verifică Frecvențe minime Metode determinare conform 1 Compoziția granulometrică STAS 1913/5 în funcție de heterogenitatea însă SR EN ISO 14688-2 pământului utilizat, nu va fi 2 Limita de plasticitate |STAS1913/4 mai mică decât trei teste în 3 Cantitatea de materii organice secțiuni diferite | STAS 7107/1 (dreapta, ax, 4 Conținutul în săruri solubile stânga) la fiecare: STAS 7107/1 5 Densitate în stare uscată -2000 m? pentru fiecare strat din| STAS 1913/3 6___| Coeficientul de neuniformitate corpul umpluturii SR EN 13242+A1 7__| Caracteristicile de compactare*) -1500 m; pentru fiecare strat din . | Sr 1913/13 8__| Umtlare libera zona activă STAS 1913/12 9 Umiditatea la compactere Înainte de începererea STAS 1913/1 lucrărilor. Minim trei teste pe un strat de 1500 m?, repartizate pe secțiuni diferite (stânga, ax, dreapta) sau de _ câte ori este necesar. _ 10 Unghiul de frecare interioară și| În funcție de eterogenitatea | STAS 8942/2 coeziunea pe probe compactate în | pamantului utilizat, cel puțin o aparatul Proctor la 95% grad de | determinare pe sursa de pamânt compactare**) *) Pentru zonele de terasament executate în spații înguste (spatele culeilor, lucrărilor de artă, casete, șanțuri) modalitățile de verificare vor fi alese pe șantier cu aprobarea Inginerului **) Numai pentru terasamente in rambleu cu înălțimi de peste 6m, care necesită calcule de stabilitate 7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de laborator CAPITOLUL III - EXECUTAREA TERASAMENTELOR 8. TRASAREA ȘI PICHETAJUL LUCRĂRILOR 8.1. De regulă, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheți cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de beton legate de reperi amplasați în afara amprizei 7 din 92

Pagina 8

“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN S.C. ECOMARY | SAT ; HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” Faza: Piese SRL. e COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise drumului. Pichetajul este însoțit și de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, în amplasați afara zonei drumului, cel puțin câte doi reperi pe km. 8.2. În cazul când documentația este întocmită planuri fotogrametrice, traseul drumului pe proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmează să se facă la începerea lucrărilor de baza execuție pe planului de situație, a listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi și a reperilor de teren. pe 8.3. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente Antreprenorul, cheltuiala la pe sa, trece restabilirea și completarea pichetajului în cazul situației arătate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului complet în cazul nou situației de la pct.8.2. În ambele cazuri trebuie să se facă o pichetare detaliată profilurilor a transversale, la o distantă maximă între acestea de 30 m în aliniament și de 20 m în curbe. Picheții implantați în cadrul pichetajului complementar vor fi legați, în plan și în profil în lung, de aceiași reperi ca și picheții din pichetajul initial. 8.4. Odată cu definitivarea pichetajului, în afară de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tăruși și sabloane următoarele: - înălțimea umpluturi sau adâncimea săpăturii în axa, de-a lungul axei drumului; - punctele de intersecții ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza); -. înclinarea taluzurilor. 8.5. Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheților și reperilor și are obligatia de a- i restabili sau de a-l reamplasa dacă este necesar. 8.6. În caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de câtre Antreprenor, pe cheltuiala și răspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisă a Inginerului, cu notificare cel cu puțin 24 ore în devans. 8.7. Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate și toate instalatiile subterane și aeriene, aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării acestora. 9. LUCRĂRI PREGÂTITOARE 9.1. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare în limita zonei amprizei lucrarilor pe terenul pus la dispozitie de catre beneficiar: - defrișări; - curățirea terenului de resturi vegetale și buruieni; - decaparea și depozitarea pământului vegetal; - asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafață și adâncime; - demolarea construcțiilor existente. 9.2. Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor și arbuștilor, să scoată rădăcinile și buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, în caz că este în conformitate necesar, cu legislatia în vigoare. Scoaterea buturugilor și rădăcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu înălțime mai mică de 2 m precum și la debleuri. În cazul rambleurilor cu înălțime de peste 2 necesitatea acestei m, operații se stabileste de câtre Inginer. 9.3. Curâțirea terenului de frunze, crengi, iarbă și buruieni și alte materiale face se pe întreaga suprafață a amprizei. 9.4. Decaparea pământului vegetal se face pe întrega suprafață a amprizei drumului și a gropilor de împrumut. 9.5. Pământul decapat și orice alte pământuri care sunt improprii pentru umpluturi fi vor transportate și depuse în depozite definitive sau provizorii propuse de Antreprenor și aprobate de Inginer, evitând orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pământul vegetal necesar in vederea reutilizarii va fi în depozite pus provizorii. 8 din 92

Pagina 9

"MODERNIZARE PRIN ASFAL TARE DRUM SATESC DS 89 IN S.C. ECOMARY | - SAT HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” Pier Piese SRL. COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise 9.6. Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge rambleul debleul spre sau drumului, acestea trebuie dirijate prin șanturi de gardă care să colecteze și să evacueze în afara drumului. Dacă apa amprizei se impune, se vor executa lucrări de colectare, drenare și evacuare a apelor din ampriza drumului. 9.7. Demolările construcțiilor existente vor fi executate până la adâncimea de sub nivelul 1,00 m platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grijă, pentru a fi reutilizate conform indicațiilor în precizate Caietele de sarcini speciale sau în lipsa acestora, vor fi evacuate în groapa publică cea mai apropiată, transportul fiind în sarcina Antreprenorului. 9.8. Toate golurile ca: puțuri, pivnițe, excavații, gropi rezultate după scoaterea buturugilor și rădăcinilor, etc. vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutură, conform prevederilor art.4 și compactate pentru a obține gradul de compactare prevăzut în tabelul nr.5 punctul b. 9.9. Antreprenorul nu va trece la execuția terasamentelor înainte inginerul să ca constate și să accepte execuția lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol. Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu menționată în registrul de șantier. 10. MIȘCAREA PĂMÂNTULUI 10.1. Mișcarea terasamentelor se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături, în profilurile cu umplutură ale proiectului. La începutul lucrărilor, Antreprenorul trebuie să prezinte Inginerului spre aprobare, o diagramă a cantitătilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de mișcare a terasamentelor), toate precum și informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.). 10.2. Excedentul de săpătură și pământurile din debleuri care sunt improprii realizării rambleurilor (în sensul prevederilor din art.4) precum și pământul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie înlocuite (în sensul art.4) vor fi transportate în depozite definitive. 10.3. Necesarul de pământ care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de împrumut. 10.4. Recurgerea la debleuri și rambleuri în afara profilului din proiect, sub formă de trebuie supralârgire, să fie supusă aprobării Inginerului. 10.5. Dacă, în cursul execuției lucrărilor, natura pământurilor provenite din debleuri de și gropi împrumut este incompatibilă cu prescripțiile prezentului caiet de sarcini și ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor și normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea și condițiile de execuție a rambleurilor, Antreprenorul trebuie să informeze Inginerul și să-i supună spre aprobare propuneri de modificare a provenienței pământului pentru umplutură, pe bază de măsurători și teste de laborator, demonstrând existența reală a materialelor evaluarea și cantitătilor de pământ ce se vor exploata. 10.6. Dacă Inginerul consideră necesar, poate preciza, completa sau modifica prevederile art. 4 al prezentului caiet de sarcini cu referire la posibilitatea utilizării în lucrare a diverselor tipuri de pământ. În acest caz, Antreprenorul poate întocmi, în cadrul unui caiet de sarcini speciale, “Tabloul de corespondență a pământului” prin care se definește destinația fiecărei naturi a pământului provenit din debleuri sau gropi de împrumut. 10.7. Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor, “Tabelul de mișcare a pământului” care definește în spatiu miscările și localizarea finală a fiecărei cantităti izolate de pământ din debleu sau din groapa de împrumut. El ține cont de “Tabloul de corespondență a pământului” stabilit de Inginer, dacă aceasta există, ca și de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport și de prescripțiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobării Inginerului înaintea începerii lucrărilor. 11. GROPI DE ÎMPRUMUT ȘI DEPOZITE DE PĂMÂNT 11.1. În cazul în care gropile de imprumut și depozitele de pământ sunt nu impuse prin proiect sau în caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Inginerului. Acest acord trebui va să fie solicitat cu minimum opt zile înainte de începerea exploatării gropilor de împrumut sau a depozitelor. Dacă Inginerul consideră că este necesar, cererea trebuie să fie însoțită de: 9 din 92

Pagina 10

“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN . S.C. ECOMARY |__SATHALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” Por Piese SRL. scrise COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI Sarcini * un raport privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese, în spiritul prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele și analizele de laborator executate pentru acest raport fiind în sarcina Antreprenorului; * acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru gropile de împrumut; * un'raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut și planul de refacere mediului. a 11.2. La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respecta următoarele reguli: * pământul vegetal se va îndepărta și depozita în locurile aprobate și va fi refolosit conform prevederilor proiectului; * _taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu condiția ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitații, iar taluzurile să fie executate în conformitate cu inițială propunerea a Antreprenorului, aprobată de Inginer; * săpăturile în gropile de împrumut, în situația în care acestea sunt adiacente lucrării de bază la sau distanță mai mică de 10m față de aceasta, nu vor fi mai adânci decât cota practicată în debleuri sau sub cota șantului de scurgere a apelor, în zona de rambleu; * în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului, amenajând o banchetă de minim 4,00 m lățime între piciorul taluzului drumului și groapa de împrumut; * fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1...3% descrescâtoare dinspre drum și o pantă longitudinală care să asigure scurgerea și evacuarea apelor; * taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului, se vor executa cu înclinarea de 1:1,5...1:3; când între piciorul taluzului drumului și marginea gropii de împrumut nu se lasă nici un fel de banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3. 11.3. Surplusul de săpătură din zonele de debleu, poate fi depozitat în următoarele moduri: * în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat și taluzat conform prescripțiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafața superioară a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelată la o cotă cel mult egală cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat; * la mai multde 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în execuție sau ale celor existente și în afara firelor de scurgere a apelor; în ambele situații este necesar să se obțină de către Antreprenor aprobarea pentru ocuparea terenului și să se respecte condițiile impuse. La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmări ca prin execuția acestora să nu se înzăpezirea provoace drumului. 11.4. Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut și depozitele să nu compromită stabilitatea masivelor naturale și nici să nu riste antrenarea terasamentelor de câtre ape sau să cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. În acest caz, Antreprenorul va fi în întregime răspunzător de aceste pagube. 11.5. Inginerulseva opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor, susceptibile de a înrăutăti aspectul împrejurimilor și a scurgerii apelor, fără ca Antreprenorul să poată pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri. 11.6. Achizitionarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de pământuri ca și ale celor necesare gropilor de împrumut, rămân în sarcina Antreprenorului. 12. EXECUȚIA DEBLEURILOR 12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini și caietul de sarcini speciale să fi fost verificat și recunoscut ca satisfăcător de către Inginerul lucrârii. Aceste acceptări trebuie, în mod obligatoriu să fie menționate în registrul de șantier. 10 din 92

Pagina 11

“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN : S.C. ECOMARY | SAT HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI Porti Piese SRL. scrise COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini 12.2. Săpăturile trebuiesc atacate frontal pe întreaga lățime și pe măsură ce avansează, se realizează și taluzarea, urmărind pantele taluzurilor menționate pe profilurile transversale. 12.3. Nu se vor creea supraadâncimi în debleu. În cazul când în mod accidental asemenea apar situații se va trece la umplerea lor, conform modalităților pe care le va prescrie Inginerul | lucrării și cheltuiala pe Antreprenorului. 12.4. La săparea în terenuri sensibile la umezeală, terasamentele se vor executa progresiv, asigurându-se permanent drenarea și evacuarea apelor pluviale și evitarea destabilizării echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pământurilor. Toate lucrările preliminare de drenaj fi vor finalizate înainte de începerea săpăturilor, pentru a se asigura ca lucrările se vor executa fără a fi afectate de ape. 12.5. În cazul când terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va calitățile stabilite prezenta și nu este de portanța prevăzută, se va putea prescrie realizarea unui strat de formă. Compactarea stratului de formă se va face la gradul de compactare de 100% Proctor Normal. În acest caz se va limita stratul al pentru superior debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal conform STAS 12253, 12.6. Înclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului și va fi stabilită prin în calculelor proiect urma de stabilitate. Dacă acesta diferă de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui să aducă la cunostinta Inginerului neconcordanța constatată, urmând ca acesta să dispună o modificare a înclinării taluzurilor și modificarea volumului terasamentelor. 12.7. Taluzurile vor trebui să fie curățate de pietre sau de bulgări de pământ care nu sunt perfect aderente sau încorporate în teren ca și rocile dislocate a căror stabilitate este incertă. 12.8. Dacă pe parcursul lucrărilor de terasamente, masele de pământ devin instabile, Antreprenorul lua va măsuri imediate de stabilizare, anuntând în acelasi timp Inginerul. Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotă, se vor compacta până la 100% Proctor Normal, o adâncime de 30 pe cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c). 12.9. Toleranțele de execuție pentru suprafața platformei și nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date în tabelul 3. Tabel 3 Profilul Toleranțe admise Roci _ necompacte Roci a compacte Platformă cu strat de formă +/- 3 cm +/- 5 cm Platformă fără strat de formă +/-5 cm +/- 10 cm Taluz de debleu neacoperit +/- 10 cm variabil în funcție de natura rocii 12.10. În timpul execuției debleurilor, Antreprenorul este obligat să conducă lucrările astfel ca pământurile ce urmează să fie folosite în realizarea rambleurilor să nu fie degradate sau înmuiate de apele de ploaie. Va trebui să se înceapă cu lucrările de debleu de la partea de jos a rampelor profilului în lung. Dacă topografia locurilor permite o evacuare gravitatională a apelor, Antreprenorul va trebui să mențină o pantă suficientă pentru scurgere, la suprafața părtii excavate și să execute în timp util șanturi, rigole, lucrări provizorii necesare evacuării apelor în timpul excavării. 13, PREGĂTIREA TERENULUI DE FUNDARE Lucrările pregătitoare arătate la art.8 și 9 sunt comune atât sectoarelor de debleu cât și celor de rambleu. Pentru rambleuri mai sunt necesare și se vor executa și alte lucrâri pregătitoare conform celor de mai jos. 13,1. Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20%, Antreprenorul va trebui să execute trepte de înfrățire având lățime de minim 1m si o înălțime egală cu un modul al grosimii stratului prescris pentru umplutură, amplasate adiacent între ele sau distanțate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite și cu înclinarea de 4% spre exterior. Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer. 11 din 92

Pagina 12

"MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN S.C. ECOMARY | Ș SAT HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” caza de | Piese SRL. scrise COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini 13.2. Pe terenurile remaniate în cursul lucrărilor pregătitoare prevăzute la art.8 și 9, de sau pe terenuri portanță scazută se va executa o compactarea terenului de la baza rambleului, sau după lucrări de caz, consolidare a terenului de fundare. Tabelul 4 Pământuri Zonele din terasamente (la care se Necoezive | Coezive prescrie gradul de compactare) Îmbrăcâminți permanente_| semipermanente| permanente | semipermanente Primii 50 cm ai terenului natural de sub un rambleu, cu înălțimea: h < 2,00 m 100 95 97 93 h > 2,00 m 95 92 92 90 În debleuri, pe adâncimea de 30 cm sub patul drumului 100 100 100 100 14. EXECUȚIA RAMBLEURILOR 14.1. Prescripții generale 14.11. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului, indicate în caietul de sarcini și caietul de sarcini speciale, să fie verificate și acceptate de Inginer. Această trebuie să în mod acceptare fie, obligatoriu, consemnată în caietul de șantier. 14.1.2. Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. 14.1.3. Execuția rambleurilor trebuie să fie întreruptă în cazul când calitățile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii. 14.2. Modul de execuție a rambleurilor 14.2.1. Rambleurile se execută în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe întreaga lățime a platformei și în principiu pe întreaga lungime a rambleului, evitându-se segregările și variațiile de umiditate și granulometrie. Dacă dificultătile speciale, recunoscute de Inginer impun ca execuția straturilor elementare să fie executate pe lătimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alăturate, care împreună acoperă întreaga lățime a profilului, urmărind ca decalarea în înălțime între două benzi alăturate să nu depăsească grosimea maximă impusă pentru așternerea fiecărui strat. 14.2.2. Pământul adus pe platformă este împrăstiat și nivelat pe întreaga lățime a platformei (sau benzii de a lucru) în grosimea optimă de compactare stabilită, urmărind realizarea unui profil longitudinal cât pe posibil paralel cu profilul definitiv. Suprafața fiecărui strat intermediar, care va avea grosimea optimă de compactare, va fi plană și va avea o pantă transversală de 3...5% câtre exterior, iar suprafața ultimului strat va avea panta prescrisă conform articolului 16. 14.2.3. La realizarea umpluturilor cu înălțimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza blocuri de acestora, piatră sau din beton cu dimensiunea maximă de 0,50 m cu condiția respectării următoarelor mâsuri: - împănarea golurilor cu pământ; - asigurarea tasărilor în timp și luarea lor în considerare; - realizarea unei umpluturi omogene din pământ de calitate corespuzătoare cel la pe puțin 2,00 m grosime partea superioară a rambleului. 14.2.4. La punerea în operă a rambleului se va ține seama de umiditatea optimă de Pentru compactare. aceasta, laboratorul șantierului va face determinări ale umidității la sursă și se vor lua măsurile în consecință pentru punerea în operă, respectiv așternerea și necompactarea imediată, lăsând pământul să se zvânte sau se va trata Cu var pentru a-și reduce umiditatea până cât mai aproape de cea optimă, sau din contră, udarea stratului așternut pentru a-l aduce la valoarea umidității optime. 14.3. Compactarea rambleurilor inclusiv zona activă 14.3.1. Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal în prevăzut STAS 2914, conform tabelului 5. 12 din 92

Pagina 13

| “MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN sc. EcomAR Y | Faza: SATHALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” ales de Piese SRL. e COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise Tabel 5 Pământuri Zonele din terasamente (la care se Necoezive | Coezive prescrie gradul de compactare) Îmbrăcăminți permanente | semipermanentej permanente | semipermanente| În corpul h <0,50 m*) 100 100 97 100 97 100 94 rambleurilor, la | 0,5< hs<2,00m 100 adâncimea (h) sub | h > 2,00 m 95 92 92 90 patul drumului: *) zona considerată activă (partea superioară a terasamentului) NOTE: Pentru pământurile necoezive, stâncoase cu granule de 20 mm în proporție mai de 50% unde mare și densitatea în stare uscată a pământului compactat nu se poate determina, se va considera a fi putea de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, când după un anumit număr de stabilit treceri, pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai nu lasă vizibile la greu urme controlul gradului de compactare. 14.3.2. Antreprenorul va trebui să supună acordului Inginerului grosimea maximă a stratului elementar pentru fiecare tip de pământ, care poate asigura obținerea (după compactare) a gradelor de în compactare arătate tabelul 5, cu echipamentele existente și folosite pe șantier. În acest scop, înainte de începerea lucrărilor, va realiza câte tronson de încercare un de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pământ. Dacă compactarea prescrisă nu poate fi obținută, Antreprenorul trebui va să realizeze o nouă plansă de încercare, după ce va aduce modificările necesare straturilor grosimii și utilajului folosit. Rezultatele acestor încercări trebuie să fie menționate în registrul de șantier. În cazurile când această obligatie nu va putea fi realizată, grosimea straturilor succesive nu va depăși 20 cm după compactare. 14.4, Profiluri și taluzuri 14.4.1. Lucrările trebuie să fie executate de așa manieră încât după cilindrare profilurile din proiect să fie realizate cu toleranțele admisibile. 14.4.2. Taluzul nu trebuie să prezinte nici scobituri și nici excrescențe, în afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului. Profilul taluzului trebuie să fie obținut prin metoda în umpluturii adaos, dacă nu sunt dispoziții contrare în caietul de sarcini speciale. 14.4.3. Înclinarea taluzurilor va fi stabilită prin proiect în urma calculelor de stabilitate. 14.4.4. Toleranțele de execuție pentru suprafațarea patului și a taluzurilor sunt următoarele: - platformă fără strat de formă +/- 3 cm - platformă cu strat de formă +/- 5cm - taluz neacoperit +/- 10 cm Denivelările sunt măsurate sub lata de 3 m lungime. Toleranța pentru ampriza rambleului realizat, față de cea proiectă este de + 50 cm. 14.5. Prescripții aplicabile rambleurilor din spatele lucrărilor de artă (culei, aripi, ziduri de sprijin, etc.) 14.5.1. Pentru zonele de terasament din spatele lucrărilor de artă, în care datorită spațiilor înguste fi nu pot realizate verificările prevăzute în prezentul caiet de sarcini, modalitățile de verificare fi stabilite în vor pe șantier, funcție de condițiile locale, de către Antreprenor cu aprobarea Inginerului. 14.6. Protecția împotriva apelor Antreprenorul este obligat să asigure protecția rambleurilor contra apelor pluviale și inundațiilor de provocate ploi, a căror intensitate nu depâșeste intensitatea celei mai puternice ploi înregistrate în cursul ultimilor ani. zece Intensitatea precipitațiilor de care se va ține seama va fi cea furnizată de cea mai apropiată stație pluviometrică. 15. EXECUȚIA ȘANTURILOR ȘI RIGOLELOR 13 din 92

Pagina 14

"MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN S.C. ECOMARY = |__SAT HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI" Porcii Piese SRL. COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise Santurile și rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se secțiunea, cota fundului și distanța de la marginea amprizei. Șanțul sau rigola trebuie să rămână constant, paralel cu piciorul taluzului. În nici un caz nu va fi tolerat acest ca paralelism să fie întrerupt de prezența masivelor stâncoase. Paramentele șantului sau ale rigolei trebui să fie vor plane iar blocurile în proeminență să fie tăiate. La sfârsitul șantierului și înainte de recepția finală, șanturile sau rigolele vor fi complet degajate de blocuri bulgări, căzute sau alte obstacole. 16, FINISAREA PLATFORMEI 16.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat și completat respectând cotele în în profil lung și în profil transversal, declivitățile și lățimea prevăzute în proiect. Gradul de compactare și toleranțele de nivelare sunt date în tabelul 5, respectiv, în tabelul 4. 16.2. Dacă execuția structurii rutiere nu urmează imediat după terminarea terasamentelor, fi platforma va nivelată transversal, urmărind realizarea unui profil acoperiș, în două cu înclinarea de 4% ape, spre marginea acestora. În curbe se va aplica deverul prevăzut în piesele desenate ale fără să coboare proiectului, sub o pantă transversală de 4%. 17. ACOPERIREA CU PÂMÂNT VEGETAL Când acoperirea cu pământ vegetal trebuie să fie aplicată pe un taluz, acesta este în prealabil tăiat în trepte sau întărit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste sau trepte caroiaje sunt apoi umplute cu pământ vegetal. Terenul vegetal trebuie să fie fărâmițat, curâțat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă înainte și umectat de răspândire. După răspândire pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou ușor. Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este în principiu, suspendată timp de ploaie. pe 18. DRENAREA APELOR SUBTERANE Antreprenorul nu este obligat să construiască drenuri în cazul în care apele nu pot fi evacuate gravitational. Lucrările de drenarea apelor subterane, care s-ar putea să se dovedească vor fi definite necesare, prin dispoziții de șantier de câtre Inginer și reglementarea lor se va face, în lipsa unor alte dispoziții ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor clauzelor contractuale. 19. ÎNTREȚINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANȚIE În timpul termenului de garanție, Antreprenorul va trebui să execute în util cheltuiala timp și pe sa lucrările de remediere a taluzurilor lucrărilor de terasamente, să mențină scurgerea apelor, și să toate zonele repare identificate cu tasări datorită proastei execuții. În afară de aceasta, Antreprenorul va trebui să execute în aceeasi perioadă, la scrisă cererea a Inginerului, și toate lucrările de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este răspunzător. 20. CONTROLUL EXECUȚIEI LUCRĂRILOR 20.1. Controlul calitâții lucrărilor de terasamente se face în conformitate cu AND 530 și constă în: - verificarea trasării axei, amprizei drumului și a tuturor celorlalți reperi de trasare; - verificarea pregătirii terenului de fundație; - verificarea calității și stării pământului utilizat pentru umpluturi; - verificarea grosimii straturilor așternute; - verificarea compactării umpluturilor; - controlul caracteristicilor patului drumului. 14 din 92

Pagina 15

“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN : S.C. ECOMARY |__SAT HALAUCESTI, COMUNA Geza: | HALAUCESTI, JUDETUL IASI” Piese SRL. scrise COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini 20.2. Antreprenorul este obligat să țină evidența zilnică, în registrul de laborator, a verificărilor efectuate asupra calității umidității pământului pus în operă și a rezultatelor obținute în urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate. Antreprenorul nu va trece la execuția următorului strat dacă stratul precedent nu a fost finalizat și aprobat de Inginer. Antreprenorul va întreține pe cheltuiala sa straturile recepționate, până la acoperirea acestora cu stratul următor. 20.3. Verificarea trasării axei și amprizei drumului și a tuturor celorlalți reperi de trasare Această verificare se va face înainte de începerea lucrărilor de execuție a terasamentelor urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranța admisibilă fiind de +/-0,10 m în raport cu reperii pichetajului general. 20.4. Verificarea pregătirii terenului de fundație 20.4.1. Înainte de începerea executării umpluturilor în rambleu sau după executarea săpăturilor în debleu, se determină gradul de compactare și deformarea terenului de fundație. 20.4.2. Capacitatea portantă determinată cu instalația Lucas trebuie să îndeplinească condiția ca modulul de deformație liniara E+2>45MN/m?. Numarul minim de puncte măsurate este de 3 în secțiuni diferite la 2000 m2?. 20.4.3. Condițiile de admisibilitate sunt următoarele: - abaterile limită la gradul de compactare prescris în tabelul 4 pot fi de 3% sub îmbrăcămințile din beton de ciment și de 4% sub celelalte îmbrăcâminți, dar nu mai mic de 90%, și se acceptă în max. 10% din numărul punctelor de verificare; - dintr-o serie de 10 determinări ale capacității portante se admite ca Ey2<45MN/m2 doar pentru o singură determinare, cu condiția ca Ey240MN/m?, 20.4.4. Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calității lucrărilor ascunse, specificându-se și eventuale remedieri necesare. 20.5. Verificarea calității și stării pământului utilizat pentru umpluturi Verificarea calității pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale pământului, conform tabelului 2. 20.6. Verificarea grosimii straturilor așternute Va fi verificată grosimea fiecărui strat de pământ așternut la executarea rambleului. Grosimea măsurată trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pământ respectiv și utilajele folosite la compactare. 20.7. Verificarea compactării umpluturilor 20.7.1. Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pământ în pus operă. 20.7.2. Controlul compactării se face conform normativului indicativ AND 530 - în corpul umpluturii la fiecare 2000 m? de strat pus în operă câte 3 determinari în secțiuni diferite - înzona activă la fiecare 1500 m? de strat pus în operă câte 3 determinari în secțiuni diferite În cazul pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafața, mijlocul și baza stratului, când acesta are grosimi mai mari de 25 cm și numai de la suprafața și baza stratului când grosimea este mai mică de 25 cm. În cazul pământurilor necoezive se va preleva o singură probă din fiecare care trebuie să aibă volum de punct, un min. 1000 cm, conform STAS 2914. Pentru pământurile stâncoase necoezive, cu granule de 20 mm in proportie mai mare de 50% verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5. Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitătii în stare uscată a acestor probe cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor, STAS 1913/13. 20.7.3. Valorile gradului de compactare sunt conform tabelului 5. 20.7.4. Condițiile de admisibilitate sunt respectate dacă abaterile limită la gradul de compactare prescris în tabelul 4 pot fi de 3% sub îmbrăcămințile din beton de ciment și de 4% sub celelalte îmbrăcăminți, dar nu mai mic de 90%, și se acceptă în max. 10% din numărul punctelor de verificare. 15 din 92

Pagina 16

"MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 85 IN : S.C. ECOMARY |__SAT HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI faza Piese SRL. c e COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise 20.7.5. Laboratorul Antreprenorului va ține un registru în care se vor consemna toate rezultatele privind încercarea Proctor, determinarea umidității și a gradului de compactare realizat pe fiecare strat sector de drum. și 20.7.6. În cazul când valorile obținute la verificări nu sunt corespunzătoare condițiilor de admisibilitate, se va dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea și recompactarea stratului respectiv. 20.7.7. Nu se va trece la execuția stratului următor decât numai după obținerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului ne mai fiind posibilă. 20.8. Verificarea capacității portante și a deformabilității la partea superioară a terasamentului 20.8.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face după terminarea execuției terasamentelor și constă în - verificarea capacității portante - verificarea deformabilității 20.8.2. Verificarea capacității portante se va stabili prin măsurători cu placa Lucas, aparatul CBR sau alte metode acceptate de Inginer, în 3 secțiuni diferite la 1500 m? de suprafață strat și este caracterizată de: - modulul de elasticitate dinamică al pământului de fundare - Ep=50-100Mpa (pentru structuri rutiere elastice și mixte) - modulul static de deformație - Ev2>80 MN/m2 și Ev2/ E„<2.3 (pentru structuri rutiere elastice și mixte) - modulul de reacție Ko=39-56 MN/m: (pentru structuri rutiere rigide) - din 6 determinări ale capacității portante valoarea coeficientului de variație trebuie să fie mică de 10%. 20.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie activă pe zona a terasamentului, în minim 100 de puncte/km bandă. Deformația elastică, corespunzătoare sub sarcina osiei etalon de 115 KN, trebuie să aibă valori mai mari decât cele admisibile, indicate în tabelul 6, în cel mult 10% din numărul punctelor măsurate. Tabel 6 Valoarea admisibilă a deformației elastice Tipul de pământ 1/100 mm Nisip prăfos, nisip argilos 350 Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400 Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prafoasă nisipoasă, argilă 450 Uniformitatea execuței se consideră satisfăcătoare dacă valoarea coeficientului de variație este sub 40%. Când măsurarea deformației elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilă, Antreprenorul va putea folosi și alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer. 20.8. Verificarea elementelor geometrice ale terasamentelor 20.9. În ce priveste platforma și cotele de execuție abaterile limită sunt: * la lățimea platformei: - +/- 0,05 m, față de ax - +/- 0,10 m, pe întreaga lățime a cotele proiectului: - +/-0,05 m, față de cotele de nivel ale proiectului. * la suprafața platformei - platforma fâră strat de formă +/- 3 cm - platforma cu strat de formă +/- 5 cm - taluz neacoperit +/- 10 cm - denivelări locale sub lata de 3 m +/- 5 cm. 21. REALIZAREA CASETELOR DE LÂRGIRE A STRUCTURILOR RUTIERE EXISTENTE 21.1. Săpăturile în casetele necesare structurii rutiere se realizează manual și/sau mecanizat funcție de dimensiunile casetelor și de situația topografică locală. 16 din 92

Pagina 17

“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 33 IN S.C. ECOMARY : |__SAT HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” cazu | SRL. Piese COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini serise 21.2. Înainte de începerea săpăturii se realizează trasarea astfel ca să elimine se și eventualele borduri de incadrare a structurilor existente. După realizarea trasării se vor identifica instalațiile subterane existente împreună cu detinațorii acestora. 21.3. Deregulă sapatura cuprinde cca. 25 cm din structura existentă inclusiv borduri dacă există. Pe aceasta poziție se practică o taietură cu discul diamantat pe toata grosimea straturilor asfaltice astfel la ca săpare sa nu fie afectată îmbracamintea existentă care se pastrează. 21.4. Dupa realizarea săpăturior la cota specificată si verificarea naturii terenului de fundare se va nivela si compacta fundul acestuia până la atingerea gradului de compactare prevăzut și obținerea capacității portante. 21.5. La deschiderea casetelor se va urmări prognoza meteo astfel ca să se evite strângerea apelor pluviale în acestea. Se interzice săparea casetelor pe timp de ploaie și se vor lua toate măsurile pentru eventualelor evacuarea ape strânse prin crearea de slițuri (canale) de evacuare și chiar epuismente. Se interzice lăsarea casetelor săpate și neumplute cu materiale prevazute prin proiect. 21.6. În localităti, acolo unde construcțiile și/sau instalațiile existente sunt situate la mai puțin de 3 m de marginea exterioară a casetelor, se va lucra manual și/sau cu utilaje, echipamente și mijloace adecvate care sa nu producă șocuri și vibrații care să afecteze rezistența si stabilitatea construcțiilor și instalațiilor. 21.7. Se vor institui restricții de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru protejarea drumului conform normelor in vigoare. CAPITOLUL IV - RECEPȚIA LUCRÂRII Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepții pe parcursul execuției (recepții faze de pe excutie), unei recepții la terminarea lucrării și unei recepții finale. 22. RECEPȚIA DE FAZĂ PENTRU LUCRĂRI ASCUNSE 22.1. Recepția de faze pentru lucrări ascunse se efectuează conform Regulamentului controlul de privind stat al calității în construcții, aprobat cu HG 272 și conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuție determinante, elaborată de MLPAT și publicată în Buletinul Construcțiilor volum 4/1996 și se va verifica dacă partea de lucrări ce se recepționează s-a executat conform proiectului și atestă condițiile de AND impuse 530 și de prezentul caiet de sarcini. 22.2. În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepție faze determinante, în pe care se confirmă posibitatea trecerii execuției la faza imediat următoare. 22.3. Recepția pe faze determinante se efectuează de către Inginer, Antreprenor, Proiectant, cu participarea reprezentantului Inspecției in Construcții iar documentul ce se încheie ca urmare a recepției va purta semnăturile factorilor participanți. În prealabil se întocmesc procese verbale de recepție calitativă diverse faze pentru intermediare de lucru, aceste documente fiind întocmite și semnate de Inginer și Antreprenor și fiind la dispoziția comisiei face puse care recepția fazelor determinante. 22.4. Recepția de faze pentru lucrări ascunse se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării: - trasarea și pichetarea lucrării; - decaparea stratului vegetal și terminarea lucrărilor pregătitoare; - compactarea terenului de fundație; - în cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din înălțimea de umplutură și la realizarea sub umpluturii cota stratului de formă sau a patului drumului; -. în cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii. 22.5. Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispozitia organelor de cât control, și a comisiei de recepție preliminară sau finală. 22.6. Lucrările nu se vor recepționa dacă: - nu suntrealizate cotele și dimensiunile prevăzute în proiect; 17 din 92

Pagina 18

“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN . SC. ECOMARY. COMUNA |_SAT HALAUCESTI, HALAUCESTI JUDETUL IASI" | qiza e | Piese SRL. scrise COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini - nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului cât și fiecare strat în pe parte (atestate de procesele verbale de recepție pe faze); - lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare; - nus-au respectat pantele transversale și suprafațarea platformei; - se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul terasamentelor, ravinări ale taluzurilor, etc.; — nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului. Defectiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care se va stabili și modul termenele de remediere. și 23. RECEPȚIA LA TERMINAREA LUCRĂRILOR Recepția la terminarea lucrărilor se face pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de lucrărilor recepție a de construcții și instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273 și modificat și completat HG 940 HG cu și 1303. 24, RECEPȚIA FINALĂ Recepția finală se face dupa expirarea perioadei de garanție a lucrării. La recepția finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele și dacă acestea fost au întretinute corespunzător în perioada de garanție a întregii lucrări, în condițiile respectării prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 343/2017 și modificarilor și completarilor aprobate cu HG 940 și HG 1303. ANEXĂ - DOCUMENTE DE REFERINȚA I. ACTE NORMATIVE Directiva 89/655/30.X1.1989 Privind cerințele minime de securitate și sânătate CEE pentru a (Comitetul Economic folosirea de câtre lucrători a echipamentului de lucru la European) locul de muncă HG nr. 343/2017 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora HG 300/2006 Norme de securitate și sănătate pe șantiere HG 622/2004 privind stabilirea condițiilor de introducere piață a produselor pe pentru construcții HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții modificată și completată cu HG 675/2002 și HG 1231/2008 HG nr. 940/2006 pentru modificarea și completarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994 HG nr. 1303/2007 pentru completarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 273/1994 HG 1425/2006 Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 cu modificări și completări Legea 10/1995 privind calitatea în construcții Legea nr. 82/1998 Aprobarea OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor Legea 177/2015 referitoare la actualizarea prevederilor Legii 10/1995 - calitatea in construcții 18 din 92

Pagina 19

“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN : S.C. ECOMARY SAT COMUNA HALAUCESTI, HALAUCESTI, JUDETUL IASI” Popi de Piese SAL scrise COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini Legea nr. 307/2006 Legea privind apararea împotriva incendiilor Legea nr. 319/2006 Legea securitatii și sănătătii în muncă Ordinul MT nr. 43/1998 Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes national Ordinul MT nr. 45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea modernizarea și drumurilor Ordinul MT nr. 46/1998 Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat| Norme metodologice privind condițiile de închidere a circulației și de în MO 397/24.08.2000 instruire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru protejarea drumului OG nr. 43/1997 Ordonanța privind regimul drumurilor, cu modificările și completările ulterioare CUG nr. 195/2005 Ordonanța privind protecția mediului, cu completările ulterioare TI. REGLEMENTĂRI TEHNICE CD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie și deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere suple și semirigide CD 182-87 Normativ privind execuția terasamentelor și a stratului de forma la drumuri AND 530:2012 Instrucțiuni privind controlul calitatii terasamentelor rutiere III. STANDARDE STAS 1709/1:1990 Actiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări de drumuri. Adâncimea de îngheț în complexul rutier. Prescripții de calcul STAS 1709/2:1990 Actiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări de drumuri. Prevenirea și remedierea degradărilor din îngheț-dezgheț. Prescripții tehnice STAS 1709/3:1990 Actiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la lucrări de drumuri. Determinarea sensibilitătii la îngheț a pământurilor de fundație. Metoda de determinare STAS 1913/1:1982 Teren de fundare. Determinarea umidității STAS 1913/3:1976 Teren de fundare. Determinarea densității pământurilor STAS 1913/4:1986 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate STAS 1913/5:1985 Teren de fundare. Determinarea granulozitâții. STAS 1913/12:1988 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice și mecanice ale pământurilor cu umflări și contracții mari. STAS 1913/13:1983 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea Proctor. STAS 1913/15:1975 Teren de fundare. Determinarea greutătii volumice pe teren STAS 2914:1984 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiții tehnice generale de calitate 19 din 92

Pagina 20

“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN S.C. ECOMARY Faza: |__SAT HALAUGESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” | Piese SRL. Caiete de COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI | sateini scrise INIU-CRIS3 STAS 2914/4:1989 Determinarea modulului de deformație ini > PS ONE N N ȘI / A STAS 3950:1981 Geotehnica. Terminologie, simboluri și desfasura! unică 2 0, STAS 7107/1-76 Teren de fundare. Determinarea materiilor STAS 8942/2-82 Teren de fundare. Determinarea rezistenței încercarea de forfecare directă STAS 12253-84 Lucrări de drumuri. Straturi de formă. Condiții tehnic? Feneratez e Fali SR 4032-1:2001 Lucrari de drumuri. Terminologie. SR EN 13242+A1:2008 | Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în inginerie civila și în construcții de drumuri SR EN ISO 14688-1:2018 | Cercetări și încercări geotehnice. Identificarea și clasificarea pământurilor. Partea 1: Identificare și descriere SR EN ISO 14688-2:2018 | Investigatii si incercari geotehnice. Clasificarea și identificarea pământurilor. Partea 2: Principii pentru clasificare SR EN ISO 14688-1:2018 | Cercetări și încercări geotehnice. Identificarea și clasificarea pământurilor. Partea 1: Identificare și descriere SR EN ISO 14688-2:2018 |investigatii si incercari geotehnice. Clasificarea și identificarea pământurilor Partea 2: Principii pentru clasificare 20 din 92

Pagina 21

“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN : S.C. ECOMARY SAT HALAUCESTI, COMUNA Poe Piese HALAUCESTI, JUDETUL IASI” S.RL. scrise COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini 11... CAIET DE SARCINI NR. 2 — STRAT DE FUNDAȚIE DIN BALAST/BALAST AMESTEC 1. OBI Prezenti Era cjficațiile tehnice privind execuția și recepția straturilor de fundație din balast și, structurile rutiere ale drumurilor publice și ale străzilor. El cuprin ir? trebuie să fie îndeplinite de materialele de construcție folosite, prevăzute în SR EN 13%%4 i g/fundație realizat conform STAS 6400. 2.1. Stratul de fundație din balast și/sau balast optimal se realizează într-unul sau mai multe straturi, în funcție de grosimea stabilită prin proiect și variază conform prevederilor STAS 6400. 2.2. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice și tehnologice corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor încercărilor și determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea Inginerului, verificări suplimentare fată de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.5. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune întreruperea execuției lucrărilor și luarea măsurilor care se impun. 2.6. Noțiunea „Inginerul” semnifică pe Reprezentantul Beneficiarului. CAPITOLUL II - MATERIALE 3. AGREGATE NATURALE 3.1. Pentru execuția stratului de fundație se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maximă de 63 mm. 3.2, Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheț, nu trebuie să conțină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. 3.3. Agregatele naturale folosite trebuie să corespundă calitativ cu prevederile SR EN 13242+A1. 3.4. Certificarea conformității stației de producere a agregatelor se va efectua cu respectarea procedurii PCC 018. 3.5. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, în depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea și constanța calității acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în operă se va face numai după efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dacă agregatele din depozite îndeplinesc cerințele prezentului caiet de sarcini și după aprobarea Inginerului. 3.6. Fiecare lot de material va fi însoțit de declaratia de performanță, marcaj de conformitate CE și, după caz, certificatul de conformitate a controlului producției în fabrică sau rapoarte de încercare prin care să se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator acreditat/autorizat. 3.7. Laboratorul Antreprenorului va ține evidența calității balastului sau balastului amestec optimal astfel: - într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor; - într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de laborator. 21 din 92

Pagina 22

"MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 35 IN - S.C. ECOMARY | SAT HALAUCESTI, COMUNA Faza: HALAUCESTI, JUDETUL IASI” Piese SRL. e e COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise 3.8. Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcție de cantitatea necesară și de eșalonarea lucrărilor. 3.9. În cazul în care seva utiliza agregate din mai multe surse, aprovizionarea și depozitarea acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite. 4 APA Apa necesară compactării stratului de balast sau balast amestec optimal poate să provină din rețeaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conțină nici un fel de particule în suspensie. 5, CONTROLUL CALITĂȚII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL ÎNAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDAȚIE 5.1. Controlul calității se face de câtre Antreprenor, prin laboratorul său, în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 1. Tabel 1 . Frecvența minimă Metoda de Actiunea, procedeul de verificare Pi : ; pipi PI La locul de punere în determinare sau caracteristici ce se verifică La aprovizionare operă Pi conform 1 2 3 4 1 | Examinarea datelor înscrise în| La fiecare lot - - certificatul de calitate sau aprovizionat certificatul de garanție O probă la fiecare lot SR EN 933-1 2 Determinarea granulometrică. aprovizionat, de SR EN 933-2 Echivalentul de nisip. | 500 mc, pentru fiecare - Neomogenitatea balastului sursă (dacă este cazul pentru fiecare sort) O probă pe schimb (si sort) înainte de 3 Umiditate - începerea lucrărilor și ori] STAS de câte ori se observă o| 4606 schimbare cauzată de condiții meteorologice Rezistențe la uzura cu masina tip Los| O probă la fiecare lot SR EN 10972 4 | Angeles (LA) aprovizionat pentru - fiecare sursă (sort) la fiecare 5000 me 5 | Caracteristici de compactare Proctor| O proba la fiecare STAS 1913/12 modificat _ sursa 5.2. În cazul producției în fabrică, producătorul va prezenta declarația de conformitate însoțită de certificatul de control al producției în fabrică, CAPITOLUL II! - STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE 6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuție. Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabilește: - Pama = densitatea volumică în stare uscată, maxima exprimată în g/cm3 22 din 92

Pagina 23

“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN . S.C. ECOMARY |__SAT HALAUCESTI, COMUNA Poti Piese HALAUCESTI, JUDETUL IASI” SRL. scrise COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini - Woptp.m.= umiditate optimă de compactare, exprimată în %. 7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 7.1. Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul șantierului pe probe prelevate din lucrare și anume: Pa = densitatea volumică, în stare uscată, efectivă, exprimată în g/cm3 Wer = umiditatea efectivă de compactare, exprimată în % în vederea stabilirii gradului de compactare: D=-F2—x100 Pa max 7.2. La execuția stratului de fundație se va urmări realizarea gradului de compactare arâtat la art.13. CAPITOLUL IV - PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI 8. MĂSURI PRELIMINARE 8.1. La execuția stratului de fundație din balast sau balast amestec optimal se va trece numai după recepționarea lucrărilor de terasamente, sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări. 8.2. Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica și regla utilajele și dispozitivele necesare punerii în operă a balastului sau balastului amestec optimal. 8.3. Înainte de asternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundații: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole și racordurile stratului de fundație la acestea, precum și alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect. 8.4. În cazul straturilor de fundație prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazul la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzuta a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau în cazul rambleelor deasupra terenului, 8.5. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua măsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcție de sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de șantier. 9. EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERĂ A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 9.1. Înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să efectueze o experimentare un pe tronson de probă în lungime de minimum 30 m și o lățime de cel putin 3,40 m (dublul lățimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiții de execuție curentă pe șantier, a componentei atelierului de compactare și a modului de acționare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum și reglarea utilajelor de răspândire, pentru realizarea grosimii din proiect și pentru o suprafațare corectă. 9.2. Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face în prezența Inginerului, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord și efectuate de un laborator de specialitate. În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obținut, Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. 9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referintă pentru restul lucrării. Caracteristicile obținute pe acest tronson se vor consemna în registrul de șantier, pentru a servi la urmărirea calității lucrărilor ce se vor executa. 23 din 92

Pagina 24

“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN S.C. ECOMARY Ă SAT HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” oaza de Piese SRL. COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise 10. PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 10.1. Pe terasamentul recepționat se asterne și se nivelează balastul sau balastul amestec într- optimal unul sau mai multe straturi, în funcție de grosimea prevăzută în proiect și de grosimea de optimă compactare stabilită pe tronsonul experimental. Asternerea și nivelarea se face la șablon, cu respectarea lățimilor și pantelor prevăzute în proiect. 10.2. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidității optime de de compactare se stabilește laboratorul de șantier ținând seama de umiditatea agregatului și se adaugă prin stropire. Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală. 10.3. Compactarea straturilor de fundație din balast sau balast amestec optimal se face atelierul de cu compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenta atelierului, viteza de utilajelor compactare și tehnologia. 10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundație nu se realizează întreaga lățime pe a platformei, acostamentele se completează și se compactează odată cu stratul de fundație, astfel să fie ca acesta permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată și măsurile de evacuare a apelor, conform pct. 8.3. 10.5. Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundație, rămân sau care după compactare, se corectează cu materiale de aport și se recompactează. Suprafețele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează și apoi se compactează din nou. 10.6. Este interzisă folosirea balastului înghețat. 10.7. Este interzisă asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă de sau cu pojghiță gheată. 11. CONTROLUL CALITĂȚII COMPACTĂRII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL 11.1. În timpul execuției stratului de fundație din balast sau balast amestec optimal se vor face, pentru verificarea compactării, încercările și determinările arătate în tabelul 2. Tabel 2 a Nr. Determinarea, procedeul de verificare e FRI Metode d sau Frecvențe minime la locul de eiicare crt caracteristica, care se verifică punere în operă | conform 1 Încerc: are Proi ctor modificată i STAS - | 1913/13 Determinarea umidității de compactare și | zilnic, dar cel putin un test la fiecare ?_| STAS 4606 corelația umidității 250 m de banda de circulație Determinarea grosimii stratului compactat | minim 3 probe la o suprafată de 3 _ 2.000 mp de strat Determinarea gradului de compactare prin | un test la fiecare 250 m de banda de 4 | determinarea greutății volumice în stare | STAS circulație uscată 1q4 1913/15 ăi | În câte două puncte situate în profiluri Determinarea capacității portante la nivelul | transversale la distante de 10 m unul 5 ; ; ; Pi Normativ , CD superior al stratului de fundație de altul pentru fiecare : bandă cu lățime , de 7,5 31 m În ce priveste capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie și deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere suple și semirigide, indicativ CD 31. Cand măsurarea capacității portante cu deflectometrul cu pârghie nu este posibilă din cauza spațiilor înguste, Antreprenorul va putea folosi și alte metode standardizate sau agrementate acceptate de Inginer. 11.2. Laboratorul Antreprenorului va ține următoarele evidente privind calitatea stratului executat: 24 din 92

Pagina 25

"MODERNIZARE PRIN ASFAL TARE DRUM SATESC DS 89 IN : S.C. ECOMARY | SAT COMUNA HALAUCESTI, HALAUCESTI, JUDETUL IASI» Faza: | Piese SRL. c e COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise - compoziția granulometrică a balastului utilizat; - caracteristicile optime de compactare, obținute prin metoda Proctor modificat (umiditate optimă, densitate maximă in stare uscată) - caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă, grad de compactare). CAPITOLUL V - CONDIȚII TEHNICE, REGULI ȘI METODE DE VERIFICARE 12. ELEMENTE GEOMETRICE 12.1. Grosimea stratului de fundație din balast sau din balast amestec optimal este cea din proiect. Abaterea limită la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul, la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundație este media măsurătorilor obținute pe fiecare sector de drum prezențat recepției. 12.2. L ea stratului de fundație din balast sau balast amestec optimal este prevăzută în proiect. Abaterile limită la lățime pot fi +/- 5 cm. Verificarea lâțimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului. 12.3. Panta transversală a fundației de balast sau balast amestec optimal este cea prevăzută în proiect. Denivelările admisibile sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcămintea respectivă și se măsoară la fiecare 25 m distantă. Abaterea limită la pantă este +/-0,4% față de valoarea pantei indicate in proiect. 12.4. Declivitățile în profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limită la cotele fundației din balast, fată de cotele din proiect pot fi de +50 /- 10 mm. În cazul unor abateri > +20 cm, punctele respective se vor marca în teren pentru a se urmări ca la cota superioară a stratului acoperitor (strat de fundație superior sau strat de bază), în zonele respective abaterea de la cota proiectată sa nu depașească 2 cm. 13, CONDIȚII DE COMPACTARE Straturile de fundație din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate până la realizarea următoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13 - pentru drumurile din clasele tehnice |, II și III * 100% în cel putin 95% din punctele de măsurare; * 98% în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi și/în toate punctele de măsurare la drumurile de clasa tehnică II și III; - pentru drumurile din clasele tehnice IV și V * 98%, în cel putin 93% din punctele de măsurare; * 95%, în toate punctele de măsurare. Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundație se consideră realizată dacă valoarile deflexiunilor măsurate nu depășesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate în tabelul 3 (conform CD 31). Tabel 3 Grosimea Valorile deflexiunii admisibile — Dam (1/100 mm) stratului de Stratul superior al terasamentelor alcătuit din: Strat de formă Pământuri de tipul (conform SR EN ISO 14688-1/A1) 25 din 92

Pagina 26

7 S:C.ECOMARY. | SATHALAUCEST, COMUNA HALAGEOII JUDEȚUL ASI | | Faza Plese S.RL. COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini iului fundație din Conform STAS Nisip prăfos, Praf nisipos, praf Argilă prăfoasă, argilă balast sau 12253 nisip argilos argilosnisipos, nisipoasă, balast amestec (P3) praf argilos (P4) argilă prăfoasă nisipoasă (P5) optimal h (cm) 10 185 323 371 all 15 163 284 327 366 20 144 252 290 325 25 129 226 261 292 30 118 206 238 266 35 109 190 219 245 40 101 176 204 227 45 95 165 190 213 50 89 156 179 201 Nota: Balastul din stratul de fundație trebuie să îndeplinească condițiile de admisibilitate din SR EN 13424+A1 și STAS 6400. Mâsurâtorile de capacitate portantă se vor efectua în conformitate cu prevederile Normativului CD 31. Interpretarea măsurătorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkerman efectuate în scopul calității execuției lucrărilor de fundații se va face prin examinarea modului de variație la suprafața stratului de fundație, a valorii deflexiunii corespunzătoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) și a valorii coeficientului de variație (C,). Uniformitatea execuției stratului de fundație se considera satisfăcătoare dacă, la nivelul al stratului superior de fundație, valoarea coeficientului de variație a deflexiunii este sub 35%. 14. CARACTERISTICILE SUPRAFEȚEI STRATULUI DE FUNDAȚIE Verificarea denivelărilor suprafeței fundației se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel: - în profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulație fi mai și nu pot mari de + 2,0 cm; - în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect fi mai și nu pot mari de + 1,0 cm. În cazul aparitiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafeței fundației. CAPITOLUL VI - RECEPȚIA LUCRĂRILOR 15. RECEPȚIA DE FAZĂ PENTRU LUCRĂRI ASCUNSE 15.1. Recepția de faze pentru lucrări ascunse se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calității în construcții aprobat cu HG 272 și conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuție determinante, elaborată de MLPAT și publicată în Buletinul Construcțiilor volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în documentații sunt complet terminate și toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile art. 5, 11, 12, 13, și 14. 15.2. În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepție faze determinante, în pe care se confirmă posibitatea trecerii execuției la faza imediat următoare. 15.3. Recepția pe faze determinante se efectuează de câtre Inginer, Antreprenor, Proiectant, cu participarea reprezentantului Inspecției in Construcții iar documentul ce se încheie ca urmare a recepției va purta semnăturile factorilor participanți. 26 din 92

Pagina 27

“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN S.C. ECOMARY SAT Faza: HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” Piese SRL. Caiete de COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI scrise sarcini În prealabil se întocmesc procese verbale de recepție calitativă diverse faze intermediare pentru de lucru, aceste documente fiind întocmite și semnate de Inginer și Antreprenor și fiind la dispoziția comisiei puse care face recepția fazelor determinante. 16. RECEPȚIA LA TERMINAREA LUCRĂRILOR Recepția la terminarea lucrărilor se face pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 343/2017 și modificat și completat cu HG 940 și HG 1303, 17. RECEPȚIA FINALĂ Recepția finală va avea loc după expirarea perioadei de garanție pentru întreaga lucrare și se face în va condițiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 343/2017 și modificărilor și completărilor aprobate cu HG 940 și HG 1303. ANEXĂ - DOCUMENTE DE REFERINTĂ IL. ACTE NORMATIVE Directiva 89/655/30.X1.1989 Privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru a CEE (Comitetul Economic folosirea de către lucrători a echipamentului de lucru la European) locul de muncă HG nr. 343/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora HG 300/2006 Norme de securitate și sănătate pe șantiere HG 622/2004 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a produselor pentru construcții HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții modificată și completată cu HG 675/2002 și HG 1231/2008 HG nr. 940/2006 pentru modificarea și completarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994 HG nr. 1303/2007 pentru completarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 273/1994 HG 1425/2006 Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 cu modificări și completări Legea 10/1995 privind calitatea în construcții Legea nr. 82/1998 Aprobarea OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor Legea 177/2015 referitoare la actualizarea prevederilor Legii 10/1995 - calitatea in construcții Legea nr. 307/2006 Legea privind apararea împotriva incendiilor Legea nr. 319/2006 Legea securitatii și sănătătii în muncă 27 din 92

Pagina 28

“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN : S.C. ECOMARY | SAT COMUNA HALAUCESTI, HALAUCESTI, JUDETUL IASI” caza de Piese SRL scrise COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini Ordinul MT nr. 43/1998 Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes national Ordinul MT nr. 45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor Ordinul MT nr. 46/1998 Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 Norme metodologice privind condițiile de închidere a publicat în MO 397/24.08.2000 circulației și de instruire a restricțiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public și/sau pentru protejarea drumului OG nr. 43/1997 Ordonanța privind regimul drumurilor, cu modificările și completările ulterioare OUG nr. 195/2005 Ordonanța privind protecția mediului, cu completările ulterioare N. REGLEMENTĂRI TEHNICE AND 530/2012 Instructiuni privind controlul calității terasamentelor rutiere. CD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie și deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri rutiere suple și semirigide CD 148/2003 Ghid privind tehnologia de execuție a straturilor de fundație din balast NE 021:2003 Normativ privind stabilirea cerințelor tehnice de calitate a drumurilor legate de cerințele utilizatorilor PCC 018-2015 Procedura inspecție stații producere agregate minerale II. STANDARDE STAS 1913/12-88 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice și mecanice ale pământurilor cu umflări și contracții mari STAS 1913/13:1983 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea Proctor. STAS 1913/15:1975 Teren de fundare. Determinarea greutâții volumice pe teren. STAS 4606:1980 Agregate naturale grele pentru mortare și betoane cu lianți minerali. Metode de încercare. STAS 6400:1984 Lucrări de drumuri. Straturi de bază și de fundație. Condiții tehnice generale de calitate. STAS 12253-84 Lucrări de drumuri. Straturi de formă. Condiții tehnice generale de calitate SR EN 933-1:2012 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozitațiiAnaliza granulometrică prin cernere 28 din 92

Pagina 29

“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN S.C. ECOMARY | SAT RR HALAUGESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” S.R.L. ii U-cĂ COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI PE, i /AALN SR EN 933-2:2020 ? PR PI PRE A Încercări pentru determinarea eometrice, Di ale agregatelor. Partea 2: Analiza ne gran bre cz/gtețtle control, dimensiuni nominale ale ochiuril | Încercări pentru determinarea caracteristiăi ale agregatelor. Partea 8: Evaluarea parților SR EN 933-8+A1:2015 Determinarea echivalentului de nisip SR EN 1097-2:2020 Încercari determinarea pentru caracteristiclor mecanice și fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenței la sfărâmare SR EN 13242+A1:2008 Agregate din materiale nelegate hidraulic sau legate pentru utilizare în inginerie civilă și în construcții de drumuri SR EN ISO 14688-1:2018 Cercetări și încercări geotehnice. Identificarea clasificarea și pământurilor. Partea 1: Identificare și descriere. 29 din 92

Pagina 30

“MODERNIZARE PRIN ASFAL TARE DRUM SATESC DS 89 IN S.C. ECOMARY | SAT - HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” Pgiă Piese SRL. scrise COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI Sarcini indicativ AND 69 ATI stabilită în funcție de clasa tehnică a drumului și zona climatică. 1.3. Performanțele mixturilor asfaltice se studiază, se evaluează și se verifică în laboratoarele autorizate sau acreditate, acceptate de Inginer. 1.4. Tipul de mixturi asfaltice utilizate la execuția straturilor rutiere se stabilește în proiect de către Proiectant. 1.5. Noțiunea „Inginerul” semnifică pe Reprezentantul Beneficiarului. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE 2.1. Mixtura asfaltică la cald este un material de construcție realizat printr-un tehnologic ce proces presupune încălzirea agregatelor naturale și a bitumului, malaxarea amestecului, transportul și în operă, punerea prin compactare la cald. 2.2. Mixturile asfaltice se utilizează pentru stratul de uzură (rulare), stratul de legătură (binder), precum și pentru stratul de bază. Aceste mixturi sunt similare mixturilor asfaltice documentate în SR EN 13108 simbolizate EB -“anrobes bitumineux” sau AC -“asphalt concrete”. În prezentul caiet de sarcini, în conformitate cu normativul indicativ AND 605, folosesc următoarele se notații: - BA pentru betoane asfaltice în strat de uzura (rulare), - MAS mixturi asfaltice stabilizate, - BAD pentru betoane asfaltice deschise în strat de legatura, - AB pentru anrobate bituminoase în strat de baza. 2.3. Îmbrăcămințile bituminoase cilindrate sunt alcătuite, în general, din două straturi: - stratul superior, denumit strat de uzură; -. stratul inferior, denumit strat de legătură. Îmbrăcămintele bituminoase cilindrate pot fi executate într-un singur strat respectiv stratul de în uzură, cazuri justificate tehnic. 2.4. Stratul de bază din mixturi asfaltice intră în componența structurilor rutiere, peste care se aplică îmbrăcămințile bituminoase. 2.5. Denumirea, simbolul și notarea mixturilor asfaltice este cea prezentată în tabelul 1 din normativul indicativ AND 605. 2.6. La execuția stratului de uzură, a straturilor de legătură și a mixturilor asfaltice pentru stratul de bază se vor utiliza mixturi asfaltice performanțe care să confere rezistența și durabilitatea necesară, precum și o suprafață de rulare cu caracteristici corespunzătoare care să asigure siguranța circulației și protecția mediului înconjurător, conform prevederilor legale în vigoare. Caracteristicile acestor mixturi vor satisface cerințele din acest Caiet de Sarcini. 2.7. Pentru execuția straturilor de uzură se vor avea în vedere următoarele tipuri de mixturi asfaltice, în funcție de clasa tehnică a drumului (tabel 1): - BA- beton asfaltic conform cu SR EN 13108-1/C91 - MAS- mixturi asfaltice stabilizate, cu schelet mineral robust conform cu SR EN 13108-5/AC - MAP - mixturi asfaltice poroase cu volum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea apei și reducerea volumului de zgomot, conform cu SR EN 13108-7/AC 30 din 92

Pagina 31

“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 83 IN S.C. ECOMARY : | SAT HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” pi Piese SRL e COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise Mixturile asfaltice pentru stratul de uzură au domeniul de aplicabilitate conform tabelului 1, în funcție de dimensiunea maximă a granulelor, tipul agregatului și de clasa tehnică a drumului. Mixturi asfaltice pentru stratul de uzură Tabelul 1 Clasa tehnică a Tipul mixturii asfaltice, în funcție de dimensiunea maximă a Nr. A crt drumului granulei Mixtură asfaltică stabilizată MAS 11,2, MAS 16 1 IRU Mixtură asfaltică poroasă MAP 16 Mixtură asfaltică stabilizată MAS 11,2, MAS 16 2 Il) Beton asfaltic BA 11,2, BA 16 Mixtură asfaltică poroasă MAP 16 Mixtură asfaltică stabilizată MAS 11,2, MAS 16 3 IV Beton asfaltic BA 11,2, BA 16 Beton asfaltic cu pietriș concasat BAPC 11,2, BAPC 16 _ Beton asfaltic BA 11,2, BA 16 4 V Beton asfaltic cu pietriș concasat BAPC 11,2, BAPC 16 NOTA : în tabelele despre notatiile din agregate, paranteze reprezintă clase / categorii indicate in SR EN 13043 referitor la agregate. 2-8. La execuția stratului de legătură se vor utiliza mixturi asfaltice performanțe rezistente și durabile, ale căror caracteristici vor satisface condițiile prevăzute în acest caiet de sarcini, în funcție de clasa tehnică a drumului. Pentru execuția stratului de legatură, se vor folosi betoane asfaltice deschise de tip BAD, conform SR EN 13108- 1/AC. Acestea au domeniul de aplicabilitate conform tabelului 2 în funcție de dimensiunea maximă a granulelor și tipul agregatului și clasa tehnică a drumului. Mixturi asfaltice pentru stratul de legătură Tabelul 2 Clasa tehnică a Tipul mixturii asfaltice, în funcție de dimensiunea maximă a Nr. crt, drumului granulei 1 LII Beton asfaltic deschis BAD 22,4 Beton asfaltic deschis BAD 22,4 2 IV Beton asfaltic deschis cu pietriș concasat BADPC 22,4 Beton asfaltic deschis BAD 22,4 a 3 V Beton asfaltic deschis cu pietriș concasat BADPC 22,4 Beton asfaltic deschis cu pietriș sortat BADPS 22,4 2.9. Mixturile asfaltice prevăzute pentru execuția stratului de bază, vor fi mixturi asfaltice prformante, rezistente și durabile ale căror caracteristici vor satisface condițiile prevăzute în acest caiet de sarcini în funcție de clasa tehnică a drumului. Pentru stratul de bază, prezentul caiet de sarcini prevede mixturi asfaltice de tip anrobat AB, conform SR EN 13108-1/AC. Acestea au domeniul de aplicabilitate conform tabelului 3, în funcție de dimensiunea maximă a granulelor și tipul agregatului și clasa tehnică a drumului. Mixturi asfaltice pentru stratul de bază Tabelul 3 Nr. Clasa tehnică a Tipul mixturii asfaltice, în funcție de dimensiunea maximă a crt. drumului granulei 1 II] Anrobat bituminos cu criblură AB 22,4, AB 31,5 2 NI, IV Anrobat bituminos cu criblură AB 22,4, AB 31,5 3 V Anrobat bituminos cu criblură AB 22,4, AB 31,5 31 din 92

Pagina 32

“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN : S.C. ECOMARY |__SAT HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” fa Piese S.RL. e COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise Anrobat bituminos cu pietriș concasat ABPC 22,4, ABPC 31,5 Anrobat bituminos cu pietriș sortat ABPS 31,5 2.10. Îmbrăcămințile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzură și legătură se aplică pe: - straturi de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald, conform caiet de sarcini; - straturi de bază din agregate naturale stabilizate cu lianți hidraulici sau lianți puzzolanici, - conform STAS 10473/1 și reglementărilor tehnice în vigoare; - straturi de bază din macadam și piatră spartă, conform SR 179 și SR 1120 - îmbrăcăminte bituminoasă existentă, în cadrul lucrărilor de ranforsare; - îmbrăcăminte din beton de ciment existentă. În situații deosebite, dacă există capacitate portantă, stratul de bază fi închis strat de poate printr-un uzură. În cazul îmbrăcăminților bituminoase cilindrate aplicate strat de bază din naturale pe agregate stabilizate cu lianți hidraulici sau puzzolanici, sau pe îmbrăcămintea din beton de ciment sau pe îmbrăcămintea bituminoasă existentă, se recomandă executarea unui strat antifisură peste stratul suport. 2.11. Stratul de bază din mixturi asfaltice se aplică pe un strat de fundație suport care trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de STAS 6400. 2.12. Terminologia din prezentul caiet de sarcini este conform SR 4032-1 și standardelor SR EN europene 13108-1/C91, SR EN 13108-5/AC, SR EN 13108-7/AC, SR EN 13108-20/AC și SR EN 13043/AC. CAPITOLUL II - NATURA, CALITATEA ȘI PREPARAREA MATERIALELOR 3. AGREGATE 3.1. Agregatele care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice sunt conform SR EN 13043. Agregatele naturale trebuie să provină din roci omogene, fără urme de degradare, rezistente la îngheț-dezgheț și să nu conțină corpuri străine. 3.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor trebuie să fie conform cerințelor prezentate în tabelele 4.7. Cribluri utilizate la prepararea mixturilor asfaltice Tabelul 4 Caracteristica Condiții de calitate Metoda de încercare [9] 1 2 3 1. Conținut de granule în afara clasei de granulozitate: - rest pe sita superioară (ma), %, max. 1-10 (G- 90/10) 10| SR EN 933-1 - trecere pe sita inferioară (dmin), %, max. 2.(1)Coeficient de aplatizare, % max. 25 (A2s) SR EN 933-3 3.(1Indice de formă, %, max. 25 (SI25) SR EN 933-4 4.__ Conținut de impurități - corpuri străine nu se admit vizual 5. _|Conținut în particule fine sub 0,063 mm, %, max. 1,0 (f0)*/0,5 (fos) | SR EN 933-1 6. [Rezistența la fragmentare,clasă tehnică I-II 20 (LAzo) coeficient LA, %, max. ____ SR EN 1097 |clasă tehnică IV-V 25 (LAz5) 2 O 1 2 3 7. Rezistența la uzurăjclasă tehnică |-Il 15 (Moe 15) (coeficient micro-Deval), %, 20 (Mo 20) SR EN 1097-1 max. clasă tehnică IV-V 8.(2, Sensibilitatea la îngheț-dezgheț la 10 cicluri de SR EN 1367-1 |înghețdezgheț |___ 32 din 92

Pagina 33

“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN . S.C. ECOMARY | SAT HALAUCESTI, COMUNA HALAUCESTI, JUDETUL IASI” Pere Piese SRL. COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini scrise Ț pierderea de masă (F), %, max. 2 (F2) - pierderea de rezistență (AS), %, max. Ia 20 la _ | 9.(2))Rezistența acțiunea sulfatului de magneziu, % max. 6 SR EN 1367-2 10. [Conținut de particule total sparte, %, min. 95 (C95/1) (pentru cribluri PN ; din ; - Pi SR EN 933-5 provenind roci detritice) * agregate cu granula de max 8mm o forma agregatului grosier poate fi determinată metoda coeficientului prin de aplatizare saul a indicelui de formă [E] rezistența la ingheț poate fi determinată prin sensibilitate la ingheț-dezgheț sau prin| rezistența la acțiunea sulfatului de magneziu SR EN 1367-2 Nisip de concasaj sau sort 0-4mm de concasaj, utilizat la prepararea mixturilor asfaltice- Tabelul 5 SA Caracteristica Condiții de calitate Metoda de încercare | Conținut de granule afara sortului - rest pe ciurul 1 în (mas), %, SR EN 933-1 superior max. 10 2 Granulozitate continuă SR EN 933-1 3 Conținut de impurități: - corpuri străine nu se admit vizual 4_|_ Conținut de particule fine sub 0,063mm, %max. ___10 (fio) SREN 933-1 Calitatea particulelor fine (valoarea de 5 > SR EN 933-9+A1 albastru), max. Pentru un conținut de particule fine mai mic de 3% nu este necesară efectuarea unei încercări cu albastru de metilen pentru aprecierea calității acestora. Pietrișuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice Tabelul 6 Nr. Caracteristica Metoda de crt. Pietriș sortat Pietriș concasat încercare 0 1 2 3 4 Conținut de granule în afara sortului: 1 - rest pe ciurul superior (drmax), %, max. 1-10 1-10 SR EN 933-1 - trecere pe ciurul inferior (min), %, max. 10 (G- 90/10) 10 (G. 90/10) 2 Conținut de particule sparte, %, min. - 90 (C90/1) SR EN 933-5 [9) 1 2 3 4 3(1)| Coeficient de aplatizare, %, max. 25 (A25) 25(Az5) 933-3 __ __SREN 4(2)| Indice de formă, %, max. | 25 (Slzs) 25 ($I25) SR EN 933-4 Conținut de imputități - corpuri străine nu se admit 5 vizual nu se admit | Conținut de particule fine, sub 0,063 mm, %, 1,0 10 | (fuc)*/ 5 (fao)*/ SR EN 933-1 5 OS (fas) PING DN A dan (fos) la clasa a == Rezistența | 7 fragmentare tehnică - 20 (LAz0) coeficient I-II SR EN 1097-2 LA, %, max. clasa tehnică IV-V 25 (LA25) 25 (LAz5) la Saistena iti - 15 (Moc15) SR EN 1367-1 a 33 din 92

Pagina 34

sc. ecomn | EPA Pare PMI Tata | per SRL. scrise COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini (coeficient 1-1 _] _ micro- clasa tehnică IV-V Deval), %, 20 (Mo:20) 20 (Mor20) max. Sensibilitatea la înghețdezgheț -pierderea de masă (F), %, max. S R EN 1367- 367-1 2(F.) 2 (F2) Rezistența la acțiunea sulfatului de 10 6 SR EN 1367-2 magneziu, %, max. * agregate cu granula de max 8 mm (ID) forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de! formă (2) rezistența la îngheț poate fi determinată prin sensibilitate la îngheț-dezgheț sau prin rezistența la acțiunea sulfatului de magneziu SR EN 1367-2 NOTA : În tabelele referitoare la agregate, notatiile din paranteze reprezinta clase / categorii indicate în SR EN 13043 referitor la agregate. Nisip_natural sau sort 0-4 mm natural utilizat la prepararea mixturilor asfaltice Tabelul 7 Nr. Metoda de Caracteristica Condiții de calitate crt. încercare [*) 1 2 3 Conținut de granule în afara sortului - 1 SR EN 933-1 - rest pe ciurul superior (max), %, max. 10 2 Granulozitate continuă SR EN 933-1 Coeficient de neuniformitate, min. 8 * Conținut de impurități: SR EN 933-7 și - corpuri străine, , vizual & nu se admit galben - conținut de humus (culoarea soluției de SR EN 1744- NaHO), max. 1+A1 [9] 1 2 3 5 Echivalent de nisip pe sort 0-4 mm, %, min. 85 SR EN 933-8+A1 Conținut - de particule icule fi fine sub 0,063 % 6 mm, 10 (fo) SR EN 933-1 max. Calitatea particulelor fine, 7 2 SR EN 933-941 (valoarea de albastru), max. * Coeficientul de neuniformitate se determină cu relația: U, = deo/d:o unde: dso = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozității d10 = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozității Nota 1: Pietrișurile concasate utilizate la execuția stratului de uzură vor îndeplini cerințele de calitate din tabelul 4. Nota 2: Agregatele de balastieră folosite la realizarea mixturilor asfaltice trebuie sa fie curate, spălate în totalitate. În cazul contaminarii la transport sau depozitare acestea vor fi spălate înainte de utilizare. 3.3. Fiecare tip și sort de agregate trebuie depozitat separat în silozuri prevăzute cu platforme betonate, având pante de scurgere a apei și pereți despărțitori, pentru evitarea amestecării și impurificării agregatelor. Fiecare 34 din 92

Pagina 35

“MODERNIZARE PRIN ASFALTARE DRUM SATESC DS 89 IN . S.C. ECOMARY|_SAT COMUNA HALAUGESTI, HALAUGESTI, JUDETUL IASI" | q/ezaie | Piese SRL. scrise COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI sarcini siloz va fi inscripționat cu tipul și sursa de material pe care îl conține. Se vor lua măsuri evitarea pentru contaminării cu alte materiale și menținerea unei umidități scăzute. 3.4. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozității agregatelor naturale sunt conform SR EN 933- 2, sitele utilizate trebuie să aparțină seriei de bază plus seria 1 - conform SR EN 13043, la care se adaugă sitele 0,063 mm și 0,125 mm. 3.5. Fiecare lot de material va fi însoțit de declarația de performanță, marcaj de conformitate CE și, după caz, certificatul de conformitate a controlului producției în fabrică sau rapoarte de încercare prin care să se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator acreditat/autorizat. 3.6. Se vor efectua verificări ale caracteristicilor prevăzute în tabelele 4, 5, 6 și 7, pentru fiecare lot de material aprovizionat, sau pentru maxim: - 1000 t pentru agregate cu dimensiunea > 4 mm; - 500 t pentru agregate cu dimensiunea < 4 mm. 4. FILER 4.1. Filerul (filer de calcar, filer de cretă și filer de var stins în pulbere) trebuie să corespundă prevederilor SR EN 13043/AC. Filer utilizat la prepararea mixturilor asfaltice Tabel 8 Nr de Caracteristica Condiții de calitate Metoda crt. încercare Conținut de carbonat de > 90 % categorie 2C3o SR EN 196-2 1 calciu sita (mm) treceri (%) SR EN 933-1-2 , 2 100 min. 2 Granulometrie 0,125 85 min. 0,063 70 3 Conținut de apa max.1% SR EN 1097-5 valoarea vb: g/kg SR EN 933-9 4 Particule fine nocive categorie < 10 vbr10 4.2. Particulele fine nocive (de exemplu argile care se umfla), trebuie determinate cu ajutorul valorii de albastru de metile

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.