Hotărâre a Consiliului Local

Hotărârea nr. 103 din 24.09.2026

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 103
Data
24.09.2026
Emitent
Comuna Gropnița, jud. Iași
Publicat online
24.09.2026
Pagini
124 (text recunoscut automat din scanare)
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 103 din 24.09.2026, „Hotărârea nr. 103 din 24.09.2026”, Comuna Gropnița, jud. Iași. Sursa: https://comunagropnita.ro/download/100/registrul-hcl-2026/8235/hotararea-nr-103-din-24-09-2026.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/gropnita/115649-hotararea-nr-103-din-24-09-2026, 12.11.2026)

Fișier creat
12.10.2026
Fișier modificat
11.11.2026
Arhivat
12.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA JUDEȚUL IAȘI COMUNA GROPNIȚA CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂREA _NR.. 103 privind aprobarea implementării proiectului „ÎNFIINȚARE PARC FOTOVOLTAIC ÎN COMUNA GROPNIȚA, JUDEȚUL IAȘI” Consiliul Local al Comunei Gropnița, județul Iași, întrunit în ședință extraordinară de îndată în data de 24.09.2026, Având în vedere temeiurile juridice, respectiv: Prevederile ghidului specific — privind condițiile de accesare a finanțării din Fondul pentru modemmizare în cadrul: Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energlel - Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare integrate, pentru autoconsum pentru entități publice Luand act de: a). referatul de aprobare prezentat de către primarul comunei, în calitatea sa de inițiator, înregistrat cu nr. 5586 din 22.09.2026, prin care se susține necesitatea, oportunitatea și potențialul economic al investiției, b) Tupeu de compartimentului resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, înregistrat cu nr. 5585 din 22.09.2026 prin care se motivează, în drept și în fapt, necesitatea, oportunitatea și potențialul economic al investiției, c) avizul comisiilor de specialitate din cadrul Contiliului Local Gropnita ; d) angajamentul de a include în categoria activelor proprii activele corporale și necorporale rezultate din implementarea proiectului și de a le utiliza pentru activitatea care a beneficiat de finanțare, pe o perioadă de minimum $ ani, de la data efectuării ultimei plăți. În temeiul prevederilor art. 129 alin. (2) litera b) si alin. (4) litera d) din de Ordonanța Urgență a Guvemului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare; HOTĂRĂȘTE: Art 1. - Se aprobă implementarea proiectului cu titlul ÎNFIINȚARE PARC FOTOVOLTAIC ÎN „„ COMUNA GROPNIȚA, JUDEȚUL IAȘI », denumit în continuare Proiectul. Consiliul Local al comunei GROPNIȚA constată și susține necesitatea, oportunitatea si potențialul economie al investiției conform Proiectului, acesta urmând a fi depus pentru finanțare prin Fondul pentru modernizare — Sprijinirea Investițiilor în dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie pentru entități publice Art. 2. - Se aprobă documentația tehnico-economică faza studiu de fezabilitate - SE pentru obiectivul de investiție: „ÎNFIINȚARE PARC FOTOVOLTAIC ÎN COMUNA GROPNIȚA, JUDEȚUL IAȘI ”- Anexa 1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 3, - Cheltuielile aferente Proiectului se prevăd în bugetul local pentru perioada de realizare a în cazul obținerii finanțării prin Programul-cbeie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei - Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare integrate, pentru autoconsum pentru publice. entități

Pagina 2

4. Valoarea totală a obiectivului de investiții este în valoare de 1.062,171.00 lei cu TVA, din care valoare eligibilă 693,938.00 lei cu TVA, și valoare neeligibilă 368,233.00 lei, cu TVA. Art. 5. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai proiectului ÎNFIINȚARE „ PARC FOTOVOLTAIC COMUNA GROPNIȚA, JUDEȚUL IAȘI ” care sunt cuprinși în Anexa 2 „Indicatori tehnici”, și indicatorii economici, care sunt cuprinși în Anexa 3 „Indicatori economici”, anexe sunt care parte integrantă din prezenta hotărâre, Art. 6. - Comuna GROPNIȚA se obligă să asigure orice eventuală cofinauțare ce îi rezultată revine, din implementarea Proiectului, pe toata durata și conform obligațiilor prevăzute în Contractul de finanțare. Art. 7.- Cheltuielile neeligibile aferente proiectului vor fi suportate din bugetul local. Art. 8. - Ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se asigură de către primarul comunei GROPNIȚA, județul IASI. Art. 9 - Reprezentantul legal al comunei în derularea proiectului este, potrivit legii, primarul comunci, în dubla sa calitate și de ordonator principal de credite, sau, dupa caz, administratorul public al comunei, Comuna GROPNIȚA urmează a fi reprezentată, în calitate de solicitant în cadrul intervențici, prin reprezentantul legal - primar Oneaga Ionel, în vederea realizării tuturor activităților necesare elaborării, depunerii si implementării Proiectului. Art. 10. - Prezenta hotărâre se comunică, prin grija secretarului general al Primarului Comunei comunei, Gropnița, Instituției Prefectului — Județul Iași — pentru controlul legalității actelor administrative, compartimentelor de specialitate din cadrul Primăriei și se aduce la cunoștință publică conform prevederilor egale. Dată azi : 24.09.2026 hi OMS i PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ /* //— Contrasemnează pentru legalitate, Consilier local, e, _* | Secretar general al comunei Gropnița 863) (C Mazuru C, A Iftime Lanr: | Total consilieri Bo = locali | Prai 3 Vor pearu | 13 | Vot împorrivă = =] Abțineri | —

Pagina 3

ANEx& NR.| LLP W.C.L RIVA HE 103 SA SYSTEMS O «04.03. Ron Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași STUDIU DE FEZABILITATE Pentru obiectivul: ÎNFIINȚARE PARC FOTOVOLTAIC ÎN COMUNA GROPNIȚA, JUDEȚUL IAȘI Amplasament: COMUNA GROPNIȚA, JUDEȚUL IAȘI Beneficiar: COMUNA GROPNIȚA Proiectant general: S.C. RIVA SYSTEMS S.R.L. NR. PROIECT 715 3 ZLOMINCONT EA E NEA EA PENTAy Peaseoinre BE SEDATĂ, /(39M N LeeAumre feodre de seară, (AES MRaaRu COABA -MMAI SSeRETAR. GENERA, LAy, ?FTI me

Pagina 4

RIVA SYSTEMS Înființare pare fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași COLECTIV DE ELABORARE LISTĂ DE RESPONSABILITĂȚI ȘI SEMNĂTURI Proiectant: S.C. RIVA SYSTEMS S.R.L. ATESTAT ANRE 16659 / 2020 Sediu social: Sat Valea Lupului, comuna Valea Lupului, camera 1, nr. cadastral 60188, județ Iași Activitatea principală: 7112 - Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea CUL: 33983780 Nr. înregistrare în Registrul Comerțului: ]22/64/19.01.2015 Inj Partea economică S.C. RIVA SYSTEMS S.R.L. tina Calance lae

Pagina 5

Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași CUPRINS (în conformitate cu conținutul cadru al H.G. 907/2016) privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice Foaie de capt Lista de responsabilitati si semnaturi Borderou A. PIESESCRISE 1. Informații generale privind obiectivul de investiții 1.1. Denumirea obiectivului de investiții 1.2. Ordonator principal de credite/investitor 1.3, Ordonator de credite (secundar/terțiar) 14. Beneficiarul investiției 1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate 2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și scenariile opțiunile tehnico-economice identificate și propuse spre analiză 2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale și financiare 2.3, Analiza situațlei existente și identificarea deficiențelor 24. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind evoluția cererii, în scopul justificări necesității obiectivului de investiții 2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice „Id Pentru fiecare scenariu /opțiune tehnico-economic(ă) se vor prezenta: 3.1. Particularități ale amplasamentului: a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafața terenului, dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietății sau titlul de proprietate, servituți, drept de preempțiune, zonă de utilitate publică, informații/obligații/constrângeri extrase din documentațiile de urbanism, după caz); b) relații cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile; €) orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale sau construite; d) surse de poluare existente în zonă; e)date climatice și particularități de relief; 1) existența unor: - rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate; - posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate sau de protecție; - terenuri care aparțin unor Instituții care fac parte din sistemul de apărare, pică ordine PA și siguranță națională; PAS) £) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din/Stuăj elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând: [|

Pagina 6

RIVA SYSTEMS Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași (I)date privind zonarea seismică; (ii)date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv preslunea convențională și nivelul maxim al apelor freatice; (iii)date geologice generale; (iv)date geotehnice obținute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fișe complexe cu rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare și consolidări, hărți de zonare geotehnică, arhive accesibile, după caz; (încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundații) în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare; Gvi)caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunțate bibliografic. 3,2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhitectural și tehnologic: - caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții; - varianta constructivă de realizare a investiției, cu justificarea alegerii acesteia; - echiparea și dotarea specifică funcțiuni propuse. 3.3, Costurile estimative ale investiției: - costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții, cu luarea în considerare a costurilor unor investiții similare, ori a unor standarde de cost pentru investiții similare corelativ cu caracteristicile tehnice și parametrii specifici obiectivului de investiții; - costurile estimative de operare pe durata normată de viață/de amortizare a investiției publice. 3.4, Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor, după caz: - studiu topografic; - studiu geotehnic și/sau studii de analiză și de stabilitatea terenului; - studiu hidrologic, hidrogeologic; - studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență ridicată pentru creșterea performanței energetice; - studiu de trafic și studiu de circulație; - raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de investiții ale căror amplasamente urmează a fiexpropriate pentru cauză de utilitate publică; - studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiții care se referă la amenajări spații verzi și peisajere; - studiu privind valoarea resursei culturale; - studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției. 3.5. Grafice orientative de realizare a investiției

Pagina 7

| RIVA SYSTEMS Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași 4. Analiza fiecă fiecărei scenarii iuni ico - economici ropu: 4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și prezentarea scenariului de referință 4.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiția 4.3. Situația utilităților și analiza de consum: - necesarul de utilități și de relocare protejare, după caz; - soluții pentru asigurarea utilităților necesare. 4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții: a) impactul social și cultural, egalitatea de șanse; b) estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției: în faza de realizare, în faza de operare; €) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității și a siturilor protejate, după caz; d) impactul obiectivului de investiție raportat ia contextul natural și antropic în care acesta se integrează, după caz. 4.5. Analiza cererii de bunuri și servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiții 4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară 4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economică: valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza cost-eficacitate 4.8. Analiza de senzitivitate 4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire /diminuare a riscurilor 5.5 zi iul A 5.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabil și riscurilor 5.2. Selectarea și justificarea scenariului /opțiunii optim(e) recomandat(e) 5.3. Descrierea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e) privind: a) obținerea si amenajarea terenului; b) asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului; €) soluția tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcțional-arhitectural și economic, a principalelor lucrări pentru investiția de bază, corelată cu nivelul calitativ, tehnic și de performanță ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuși; d) probe tehnologice și teste. 5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții: a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiții, exprimată în lei, cu TVA și, respectiv, fără TVA, din care construcții-montaj (C+M), în conformitate cu devizul general; b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță - elemente fizice/capacități fizice care să indice atingerea țintei obiectivului de investiții - și, după caz, calitativi, în conformitate cu standardele, normativeie și reglementările tehnice în vigoare; ) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți ie de specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții; MÂnN, Za d) durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în «A 5.5, Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu a feast funcțiuni preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor.| TI 7

Pagina 8

RIVA SYSTEMS Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași fundamentale aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice 5.6. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei financiare și economice: fonduri proprii, credite bancare, alocații de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite. 6. Urbanism, acorduri și avize conforme 6,1. Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire 6.2. Extras de carte funciară, cu excepția cazurilor speciale, expres prevăzute de lege 6.3. Actul administrativ al autorități competente pentru protecția mediului, măsuri de diminuare â impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în documentația tehnico-economică 6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităților 6.5, Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară 6.6. Avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului de investiții și care pot condiționa soluțiile tehnice 2. m] investiției 7.1. informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției 7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiții (în luni calendaristice), durata de execuție, graficul de implementare a investiției, eșalonarea investiției pe ani, resurse necesare 7.3. Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse necesare 7.4. Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale 8, Concluzii și rec ă A. PIESE DESENATE P.L 1.1 PLAN DE ÎNCADRARE ÎN TERITORIU P.L. 1.2 PLAN DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ P.L. 2.1 PLAN DE SITUAȚIE - SITUAȚIE EXISTENTĂ LE. 3.1 PLAN DE SITUAȚIE - SITUAȚIE PRDIECTATĂ P.L. 41 DETALIU STRUCTURĂ MDNTAJ PANDURI FOTOVDLTAICE

Pagina 9

ms Q înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași A. PIESE SCRISE 1. Informații general ÎNFIINȚARE PARC FOTOVOLTAIC ÎN COMUNA GROPNIȚA, JUDEȚUL IAȘI PRIMAR - IONEL ONEAGA Nu este cazul. 1.4. Beneficiarul investiției COMUNA GROPNIȚA, JUDEȚUL 1AȘI 15, Elaboratorul studiului de fezabilitate S.C. RIVA SYSTEMS S.R.L., societate cu răspundere limitată, reprezentată prin Nicolae Dragoș, avand sediu social sat Valea Lupului, comuna Valea Lupului, cameral, nr. cadastral 60188, județul Iași. Cod CAEN 7112 - "Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea” CUI: R033983780 Nr, înregistrare în Registrul Comerțului: J22/64/19.01.2015 - Nueste cazul Pentru obiectivul vizat nu a fost întocmit în prealabil un studiu de prefezabilitate. Oportunitatea promovării obiectivului și scenariile propuse spre analiză prin prezenta documentație rezultă din suma constatărilor și necesităților directe ale Autorității Locale, și desigur în urma studiilor realizate de specialiști în diverse etape de timp.

Pagina 10

RIVA SYSTEMS Aia Os Gr toniaere Înființare parc fotovoltait în comuna Gropnița, județul Iași Program: Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei Măsura: Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare integrate, pentru autoconsum pentru entități publice. Obiectul Programului - Producția energiei electrice din surse regenerabile de energie solară pentru autoconsum prin instalarea de noi capacități de producere a energiei din surse solare cu capacități de stocare integrate, contribuind la atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul PNIESC actualizat. Programul vizează promovarea investițiilor în sectorul de energie regenerabilă și eficiență energetică în vederea asigurării contribuției la obiectivele stabilite prin Pactul Ecologic European, atingerii țintelor stabilite în cadrul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) actualizat, privind utilizarea energiei din surse regenerabile, prin creșterea ponderii de producție a acesteia din energie solară. CADRU LEGISLATIV + Prezenta documentație a fost realizată în conformitate cu Hotărarea Guvernului Romaniei nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice; * Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilitati publice; * Legea nr.123/2012 a energiei electrice si a gazelor naturale; * Legea 160/2026 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 * Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare; * Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; * HG, nr. 409/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 22/2008 privind eficienta energetica si promovarea utilizarii la consumatorii finali a resurselor regenerabile de energie; * Ordonanta Guvernului 71/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public si privat de interes local - publicata in Monitorul Oficial, Partea |, nr. 648, din 31 august 2002. Cadrul legislativ și standordele enumerate cuprind doar reglementarile semnificotive. Lista nu este nici fimitativă și nici exhaustivă, ar cei ce vor folosi acest document pentru punerea în cperă (indiferent daca este vorba de proiectare, furnizare de materiale și/sau echipamente, execuție sau punere în funcție) o vor utiliza ca punct de plecare și o vor actualiza și completa corespunzător scopului lor de activitate. Decarbonizarea sistemului energetic al Uniunii Europene este esențială pentru atingerea obiectivelor climatice stabilite pentru 2030 și pentru realizarea strategiei pe termen lung a Uniunii vizând atingerea neutralității climatice până în 2050. Pactul Verde European se axează pe 3 principii-cheie pentru tranziția către o energie curată, care vor contribui l reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a îmbunătățirea calității vieții cetățenilor europeni, printre care și prioritizarea eficienșei- eset tică îmbunătațirea performanței energetice a clădirilor și dezvoltarea unui sectopâzții în mare parte pe surse regenerabile. PS [ (E [|

Pagina 11

RIVA SYSTEMS ” iaoafae Crt so097ee Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași Producerea energiei din surse regenerabile contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la diversificarea ofertei de energie și la reducerea dependenței de piețele volatile și incerte ale combustibililor fosili, în special de petrol și gaze. Legislația UE privind promovarea surselor regenerabile a evoiuat semnificativ în ultimii 15 ani. În 2018, liderii VE au stabilit obiectivul ca, până în 2030, 32% din consumul de energie al UE să provină din surse regenerabile de energie. În iulie 2021, ca parte a pachetului legislativ prin care se realizează Pactul Verde European, Comisia a propus o modificare a Directivei privind energia din surse regenerabile [Directiva (UE) 2018/2001] pentru a alinia obiectivele privind energia din surse regenerabile la noul obiectiv climatic. Comisia propune creșterea obiectivului obligatoriu privind sursele regenerabile în mixul energetic al UE la 40% până în 2030 și promovează utilizarea combustibililor din; surse regenerabile, precum hidrogenul în industrie și transporturi, cu obiective suplimentare, vizând să mențina poziția de lider mondial a UE în domeniul surselor regenerabile și, în sens mai larg, să ajute UE să își îndeplinească angajamentele de reducere a emisiilor asumate în temeiul Acordului de la Paris. La nivel național, cadrul legislativ este definit, conceput și propus către reglementare de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei - A.N.R.E. În acest sens, acest domeniu se află sub incidența directă a unui număr de Legi, Hotărâri și Ordine, dintre care cele mai importante sunt: * Planul Național de Acțiune în Domeniul Eficienței Energetice; * LEGE nr. 220 din 27 octombrie 2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie cu modificările și completările ulterioare; Ord. 85/2021 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 74/2014 pentru aprobarea conținutului-cadru al avizelor tehnice de racordare, Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului a instituit un sistem de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în Uniune, pentru a promova reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod rentabil și eficlent din punct de vedere economic. Toate sectoarele economice ar trebui să contribuie Ja realizarea reducerilor respective ale emisiilor, iar obiectivul urmează să fie îndeplinit în modul cel mai rentabil prin intermediul sistemului Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), acesta generând o reducere cu 43% față de nivelurile din 2005, până în 2030. Acest aspect a fost confirmat în cadrul angajamentului de reducere preconizat al Uniunii și al statelor sale membre, stabilit la nivel național, care a fost prezentat Secretariatului Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC) la 6 martie 2015, Realizarea unor reduceri suplimentare ale emisiilor reprezintă o provocare. Prin urmare acest demers va necesita investiții publice masive și eforturi sporite pentru a direcționa capitalul privat către acțiuni în domeniul climei și al mediului, evitându-se totodată continuarea unor practici care nu au un caracter durabil. UE trebuie să se afle în prima linie a coordonarii eforturilor ințernationale în direcția creării unui sistem financiar coerent care să sprijine identificarea de soluții durabile, Aceste investiții inițiale reprezintă, de asemenea, o ocazie de a înscrie decisiv Europa pe o nouă tralectorie de creștere durabilă, favorabilă incluziunii. Pactul ecologic europeafi gecalera _ va; și va sprijini tranziția necesară în toate sectoarele. PSza NI

Pagina 12

RIVA SYSTEMS îm MocoN ofea/zai5 Înființare parc fatovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași Obiectivele ambițioase în materie de mediu ale pactului nu vor putea fi realizate prin eforturile izolate ale Europei. Drept urmare, au fost instituite mai multe mecanisme de finanțare pentru decarbonizarea sectorului energetic pentru a sprijini obiectivele. Mecanismul de Redresare și Reziliență - un instrument gândit, negociat, redactat pentru a combate efectele pandemiei. PLANUL NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ (PNRR), conține Pilonul 1- Tranziția verde , prevede la Componenta C6 - Energie cu obiectivul componentei de a aborda principalele provocări ale sectorului energetic din România în ceea ce privește decarbonizarea și poluarea aerului, respectiv asigurarea tranziției verzi și a digitalizării sectorului energetic prin promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile, a eficienței energetice și a tehnologiilor viitorului. Componenta Energie din PNRR pilon 1 - Tranziția verde răspunde inițiativei emblematice Accelerarea (Power-up) din Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă, care are ca obiectiv acordarea de întâietate tehnologiilor curate perene, dezvoltării și utilizării surselor regenerabile de energie. Prin reformele și investițiile care contribuie Ia înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, la securitatea energetică a UE și la stimularea producției de electricitate din surse regenerabile, inclusiv de hidrogen verde, componenta Energie din PNRR contribuie a accelerarea dezvoltării și utilizării surselor regenerabile de energie, inclusiv de hidrogen verde, precum și la stocarea și integrarea energiei regenerabile în sistemul energetic. În cadrul Acordului de la Paris privind schimbările climatice, statele membre ale UE au convenit ca UE să urmeze calea către a deveni prima economie și societate neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Fondul pentru modernizare („FM”) este un instrument nou de finanțare ce contribuie la obiectivele Pactului ecologic european prin sprijinirea unei tranziții juste din punct de vedere social către o economie verde, care vizează investiții care contribuie la implementarea planurilor și a programelor impuse de acquis-ul Uniunii Europene referitor la calitatea aerului, pentru sprijinirea investițiilor în modernizarea sistemelor energetice și îmbunătățirea eficienței energetice, inclusiv finanțarea proiectelor de investiții la scară mică, în concordanță cu obiectivele cadrului de politici ale Uniunii privind clima și energia pentru 2030 și cu obiectivele pe termen lung prevăzute în Acordul de la Paris. Fondul pentru modernizare a fost instituit ca mecanism de finanțare prin articolul 10d din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificările și completările ulterioare (Directiva ETS). În România, Fondul pentru Modernizare este destinat finanțării investițiilor din sectoarele prioritare identificate de Ministerul Energiei în baza strategiilor naționale și a obiectivelor Ia nivel european și este implementat prin intermediul unor programe-cheie, în cadrul cărora sunt definite unul sau mai multe domenii de investiții. Programul vizează promovarea investițiilor în sectorul de energie curată și eficiență energetică în vederea asigurării contribuției la obiectivele stabilite prin Pactul Ecologic European, țintele stabilite în cadrul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) privind utilizarea energiei din surse regenerabile, precum ele stabilite în cadrul FM, prin creșterea ponderii de producție a acesteia din energie eoliană, solară sau hidro,

Pagina 13

RIVA SYSTEMS Tia oaie Că foste Mee arans Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași Obiectivul general urmărit este: Producție majorată a energiei electrice din surse regenerabile prin instalarea de noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile, contribuind la atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul FM, Pragramul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stacarea energiei. În perioada 2022-2030, Uniunea Europeană va aloca sume importante pentru investiții în capacități de producție și stocare a energiei regenerabile, eficiență energetică, modernizarea și extinderea rețelelor de energie electrică și alte domenii din energie. Implementarea acestor proiecte a fost prevăzută în contextul politicilor și obiectivelor Uniunii Europene de eficiență energetică și decarbonare. Necesitatea pentru aceste Investiții este amplificată de noul discurs politic privind creșterea independenței energetice a Uniunii Europene, generat în contextul conflictului din Ucraina. Prin intermediul PNRR, în perioada 2022-2026 se vor aloca 1,62 de miliarde de euro în cadrul componentei de Energie, bani alocați pentru investiți în capacități de producție și stocare a energiei eoliene și solare, capacități de producție a hidrogenului verde, cogenerare, investiții în întregul lant valoric al bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice, dar și pentru asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial. Fondul de Modernizare va asigura subvenții estimate la un total de 15 miliarde euro, în perioada 2022-2030, prin intermediul a opt programe-chele care vizează inve: în energie regenerabilă, infrastructură energetică, centrale pe gaz, energie nucleară, cogenerare, eficiență energetică și producția de biocombustibili. Investițiile în domeniul energetic vor fi susținute și prin Programele Operaționale (PO) aferente perioadei 2021-2027, cu implementare până în 2030. În acest sens, sunt alocări financiare prin PO Tranziție Justă (2,03 miliarde de euro, pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic), PO Dezvoltare Durabilă (4,615 miliarde de euro, din care aproximativ 850 milioane de euro pentru sectorul energiei) și PO Regional (4,018 miliarde de euro, din care peste 1 miliard de euro dedicați sectorului energiei). O altă sursă de finanțare pentru proiecte de eficiență energetică este programul de eficiență energetică în clădirile publice, derulat de Administrația Fondului de Mediu. Comisia Europeană derulează și alte programe de finanțare în domeniul energiei, Astfel, proiectele inovative care conduc la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră se pot finanța prin intermediul Fondului de Inovare. Cu un buget de 10 miliarde de euro, Fondul de Inovare derulează două tipuri de apeluri: apeluri pentru proiecte de scară mică (sub 7,5 milioane de euro) și apeluri pentru proiecte de scară mare (peste 7,5 milioane de euro). Programul CEF - Energy (Mecanismul pentru Interconectarea Economică, componenta Energie) este un alt program gestionat de Comisia Europeană, dedicat finanțării proiectelor care conduc la atingerea obiectivelor de integrare a pieței de energie, creștere a producției de energie regenerabilă și decarbonare. De asemenea Programul Connecting Europe Facility (CEF) 2021-2027 a fost aprobat de Comisia Europeană în luna iulie 2021, cu o alocare de 5,84 de miliarde de euro pentru componenta de energie.

Pagina 14

RIVA SYSTEMS Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județ Comuna Gropnița, județul Iași, este o unitate administrativ-teritorială, compusă din mai multe sate componente, având în administrare instituții publice esențiale pentru comunitate: primăria, unități școlare, cămin cultural și dispensar. De asemenea, administrația publică locală deține și operează sistemul de iluminat public. În prezent, nu există capacități proprii de producere a energiei electrice din surse regenerabile aflate în administrarea comunei, Toate consumurile de energie electrică sunt acoperite prin alimentarea din rețeaua națională de distribuție, în baza contractelor de furnizare încheiate cu operatorul de distribuție. Deficiențe identificate: 1) Lipsa capacităților proprii de producere a energiei regenerabile La nivelul comunei Gropnița nu există în prezent instalații de producere a energiei electrice din surse regenerabile. Întregul consum aferent instituțiilor publice este acoperit prin achiziția de energie din rejeaua națională. Această situație generează o dependență totală față de furnizori și față de fluctuațiile prețului energiei electrice pe piață, ceea ce afectează stabilitatea bugetară a UAT. 2) Resurse financiare și administrative limitate Ca majoritatea unităților administrativ-teritoriale din mediul rural, comuna Gropnița dispune de resurse financiare și umane reduse. Bugetul local este orientat în principal către cheltuieli de funcționare și investiții curente, ceea ce face dificilă inițierea unor proiecte de amploare fără sprijin nerambursabil 3) Vulnerabilitate la creșterea costurilor cu energia În lipsa unor soluții proprii de producere a energiei, administrația locală este expusă volatilității prețurilor din piața de energie. Creșterea accentuată a costurilor cu energia în ultimii ani se reflectă direct în bugetul local și reduce capacitatea comunei de a finanța alte servicii/proiecte publice. 4) Nevalorificarea potențialului local de decarbonizare și independență energetică Comuna Gropnița dispune de un potențial solar ridicat, însă acesta este neexploatat. Lipsa unor capacități fotovoltaice înseamnă pierderea unei oportunități reale de reducere a emisiilor de CO, și de aliniere la obiectivele naționale și europene privind tranziția verde (Pactul Verde European, Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice - PNIESC), Integrarea surselor regenerabile ar aduce beneficii directe în ceea ce privește decarbonizarea mediului local și ar contribui la crearea unui cadru de dezvoltare sustenabilă. 5) Impact limitat asupra comunității și educației energetice Lipsa unor proiecte vizibile în domeniul energiilor regenerabile reduce și oportunitatea de a transmite către comunitate - în special către tineri, prin școli - un mesaj educațional legat de eficiență energetică și protecția mediului. Investițiile în soluții verzi ar avea efect multiplicator prin creșterea gradului de conștientizare și responsabilitate a Deficiențele identificate indică o dependență structurală de rețeaua națională de energie, vulnerabilitate la prețuri și lipsa unei strategii locale de tranziție energetică. Resursele financiare și administrative limitate le UAT fc ca sprijinul nerambursabil să fie esențial pentru implementarea proiectului. Totodată, investițiile în capacități fotovoj contribui nu doar la reducerea costurilor operaționale ale instituțiilor pub)e&,-că 4 decarbonizarea mediului local, creșterea independenței d energetice și rezilienței comunității în fața crizelor energetice,

Pagina 15

RIVA SYSTEMS | Ten soft ÎN EEE oh ass Înființare parc fotovoitaic în comuna Gropnița, județul Iași Avantajele implementării investiției a) Creșterea producției de energie electrică din surse regenerabile; b) Creșterea ponderii energiei regenerabile în totalul consumului de energie primară, ca rezultat al investițiilor de creștere a puterii instalate de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie solară; c) Reducerea emisiilor de carbon în atmosferă generate de sectorul energetic prin înlocuirea unei părți din cantitatea de combustibili fosili consumați în fiecare an - cărbune, gaz natural; d) Reducerea cheltuielilor publice cu energia electrică, contribuind direct la eficientizarea bugetului local și la redirecționarea economiilor spre alte nevoi comunitare (ex: educație, sănătate, infrastructură); e) Creșterea independenței energetice a entității publice prin producerea unei părți semnificative din necesarul propriu de consum de energie electrică. Capacitatea de producție proprie și sistemele de stocare cresc gradul de autonomie energetică și reduc vulnerabilitatea la eventuale întreruperi temporare în rețeaua electrică. f). O economie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării surselor, mai ecologică și mai competitivă, conducând la dezvoltarea durabilă, care se bazează, printre altele, pe un nivel înalt de protecție și pe îmbunătățirea calității mediului; 8) Decongestionarea Sistemului Energetic Național (SEN) prin utilizarea de noi capacități de producție a energiei electrice descentralizate; h) Creșterea adecvanței Sistemului Energetic Național prin utilizarea de noi capacități de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie. Sursele regenerabile de energie, cum ar fi energia eoliană, solară și hidroelectrică, energia oceanică și geotermală, biomasa și biocombustibilii oferă alternative mai curate la combustibilii fosili. Ele reduc poluarea, ne oferă opțiuni energetice mai ample și reduc dependența de prețurile volatile ale combustibililor fosili. În 2022, energia din surse regenerabile a reprezentat 23 % din consumul de energie al Uniunii Europene. În 2023, legiuitorii au majorat obiectivul Uniunii privind ponderea surselor regenerabile de energie în consumul brut de energie de la 32 % la 42,5 % până în 2030, și intesc 45 %, În 2023, a doua revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile a fost rezultatul a trei modificări majore. În iulie 2021, ca parte a pachetului „Pregătiți pentru 55”, prima modificare a vizat alinierea obiectivelor Uniunii privind energia din surse regenerabile Ja noul său obiectiv ambițios în materie de climă, În martie și mai 2022, ca parte a pachetului său REPowerEU în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, a doua modificare a vizat accelerarea tranziției către o energle curată, reflectând decizia de a elimina treptat dependența de combustibilii fostii din Rusia. Acest lucru urma să fie realizat prin instalarea de pompe de căldură, creșterea capacității de energie fotovoltaică solară și importul de hidrogen din surse regenerabile și biometan, A trela modificare, din noiembrie 2022, viza accelerarea difuzării energiei din surse regenerabile, pornind de la principiul că anumite centrale de producere a energiei din _ surse regenerabile sunt de interes public major. Astfel sunt permise autorizarea mat Tapidăup proiectelor din domeniul energiei din surse regenerabile și derogări specifice Egistația 1 UE în domeniul mediului. A [4

Pagina 16

RIVA SYSTEMS a ec vină tpar Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași Directiva privind energia din surse regenerabile, care a intrat în vigoare în noiembrie 2023, ridică obiectivul pentru 2030 privind sursele regenerabile de energie la 42,5%, iar țările din UE fac eforturi să atingă ținta de 45 94. Ea accelerează procedurile de acordare a autorizațiilor pentru noile centrale electrice pe bază de energie din surse regenerabile, cum ar fi panourile solare sau turbinele eoliene, și stabilește termenul maxim pentru aprobarea noilor instalații la 12 luni în zonele considerate prioritare pentru producerea energiei din surse regenerabile și la 24 de luni în alte zone. Directiva stabilește următoarele obiective sectoriale și de inovare pentru țările din VE: * În sectorul industrial, un obiectiv obligatoriu de 42 % pentru hidrogen din surse regenerabile în consumul total de hidrogen până în 2030 și de 60 % până în 2035, cu un obiectiv orientativ de creștere medie anuală de 1,6 puncte procentuale a surselor regenerabile. * În sectorul clădirilor, un obiectiv orientativ de 49 % pentru ponderea energiei din surse regenerabile până în 2030, cu obiective privind încălzirea și răcirea de creștere cu 0,8 puncte procentuale pe an până în 2025 și cu 1,1 puncte procentuale în perioada 2026-2030, * În sectorul transporturilor, fie un obiectiv de 29 % pentru ponderea energiei din surse regenerabile până în 2030, fie o reducere cu 14,5 % a emisiilor de gaze cu efect de seră, printr-un consum mai mare de biocombustibili avansați și de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică (RFNBO), cum ar fi hidrogenul. * . În cercetare și inovare, un obiectiv orientativ de 5 % din capacitatea nou instalată de energie din surse regenerabile din tehnologii inovatoare până în 2030, Producerea energlei electrice rezultată din transformarea energie! solare nu presupune eliberarea de substanțe poluante în atmosferă, lar fiecare KWh produs prin acest proces permite evitarea eliminării în atmosfera a aproximativ 0,50 kg de CO2 (gaz responsabil pentru efectul de seră) rezultate din producere unui kWh prin metode tradiționale. Astfel, Cu toate că România beneficiază deja de o însemnată capacitate de producere a energiei hidro, se constată ca restul potențialului hidroenergetic național (cca. 50%) este greu de dezvoltat, așa încât atenția investitorilor se îndreaptă în ultimii ani spre energia eoliană, solară (fotovoltaică), chiar geotermală, biomasă și biogaz. Potențialul solar din România este comparabil sau chiar mai important decât în alte ări precum Italia sau Franța, în care afacerile cu panouri solare au înregistrat o dezvoltare rapidă în ultimii ani. România dispune de o acoperire solară bună, având 210 zile însorite pe an și un flux anual de energie solară cuprinsă între 11.100 și 1.450 KWh/mp/an, în comparație cu alte țări din Europa. Conform hărții Solargis - „Potențialul de energie fotovoltaică”, România este împărțită în trei zone principale de însorire.

Pagina 17

RIVA SYSTEMS Cetatii, SE mezat arena Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași Fig. Potențialul Fotovoltaic din România Zona level 2 de mai mari de 1,300 KWh/mp/an. Zona level 1, 1,100-1,1300 kWh/mp/an, Zona level 0 cu valori mai mici 1,100 kWh/mp/an. Energia solară este energia soarelui emisă prin lumina radiată. Acest lucru poate fi folosit pentru a genera energie electrică (celule fotovoltaice) sau căldură în interiorul unei clădiri (panouri solare). Aceste valori reprezintă suma radiațiilor directe și difuze. Zonele roșii și în general în culori calde, semnifică teritoriile în care radiația solară poate fi folosită eficient. Energia solară disponibilă într-o anumită locație este caracterizată nu doar de cantitatea de energie, precum și de distribuția temporală, distribuția spectrală, directă sau natura difuză a energiei solare. Radiația solară este influențată de schimbarea permanentă a anumitor parametri importanți, precum: * Distanța la care se află soarele pe cer (unghiul lumi lirecte cu planul orizontal); * Unghiul de înclinare al axei Pământului; * Schimbarea distanței dintre Pământ și Soare (aj kilometri pe o traiectorie eliptica, ușor excentrica); * Latitudinea geografică.

Pagina 18

Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași În prezent în comuna Gropnița, primăria, unitățile școlare, căminul cultural, dispensarul, clădirile publice, iluminatul public funcționează utilizând energie electrică din rețea, energie care provine din surse fosile de energie, surse emițătoare de emisii cu gaze cu efect de seră. Conform consumului de energie electrică evidențiat în tabelul de mai jos, anual se generează 860,66 tone de emisii de C02 /an. A fost analizată situația consumurilor existente pentru o perioadă de 12 luni consecutive, pentru a asigura o estimare exactă, și pentru a fi acoperite toate ceie 4 anotimpuri convenționale. În tabelul de mai jos se regăsesc consumurite înregistrate. Consum de energie - UAT Gropnița - kWh Februarie 2025 29.482,00 Martie 2025 7.174,00 Aprilie 2025 20.690,00 Mai 2025 11.993,00 iunie 2025 12.026,00 iulie 2025 9.111,00 August 2025 6.890,00 Septembrie 2025 11.380,00 Octombrie 2025. 8.746,00 Noiembrie 2025 15.579,00 Decembrie 2025. 8.405,00 lanuarie 2026 8.951,00 TOTAL 150.427,00 Realizarea investiției presupune construirea unei centrale fotovoltaice de tip on - grid cu invertoare trifazate și cu bateerii de stocare, pentru producerea energiei electrice, ce va transforma energia radiației solare în energie electrică cu ajutorul fotovoltaice. panourilor Justificarea necesității implementării obiectivului de investiții derivă din faptui că energia electrică care va fi produsă prin implementarea proiectului este regenerabilă, folosind tehnoiogie fotovoltaică pentru a capta și pentrua converti energia solară în energie electrică, iar comuna Gropnița va produce iocal energia electrică necesară funcționării autonome pe baza analizei consumurilor din tabelul de mai sus. Având în vedere toate aspectele de mai sus, investițiile din domeniul energiilor regenerabile sunt încurajate în momentul de față, astfel încât aceasta piață să fie echilibrată de producerea de energie electrică mult mai ieftină, autosustenabilă și nepoluantă, așadar implementarea proiectului este necesară și oportună.

Pagina 19

| RIVA SYSTEMS Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași 2 va i Beneficiarul obiectivului de investiții va fi UAT comuna Gropnița ce deține drept domeniu de activitate administrația publică a comunei, Administrația locală îsi propune eficientizarea cheltuielilor și autonomia energetică prin realizarea unei centrale fotovoltaice pentru autoconsum. Obiectivul de investiție va fi finanțat prin intermediul Ministerului Energiei, Fondul de Modernizare - “Programul-cheie 1: Surse regenerabile de stocarea energie și energiei”, măsura „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare integrate, autoconsum pentru pentru entități publice”. Proiectul: “Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași” vizează promovarea investițiilor în sectorul de energie curată și eficiență energetică. Obiectivul general al proiectului Producerea de energie electrică din surse regenerabile, într-un mod ecologic prin centrala fotovoltaică nou înființată, pentru pentru acoperirea autoconsumului de energie electrică, eficientizarea cheltuielilor și autonomia energetică în comuna Gropnița, județul Iași, Serviciul de producere a energiei electrice prin centrala fotovoltaică va fi adaptat și eficient și va asigura satisfacerea necesităților comunei și a locuitorilor săi, în de condiții maximă eficiență din punct de vedere al consumului energetic și de resurse și rezultate cu benefice în privința costurilor acestor utilități pentru administrația publică locală, atât pe termen scurt prin reducerea consumului de energie convențională, cât termen mediu și pe și lung, datorită adoptării unei tehnologii moderne, cu fiabilitate mare și necesar minim de mentenanță. Energia electrică care va fi produsă prin implementarea proiectului este regenerabilă, folosind tehnologie fotovoltaică pentru a capta și pentru a converti energia solară în energie electrică, Pentru producerea energiei nu va fi necesară folosirea combustibililor fosili. Captarea energiei solare se va realiza prin intermediul panourilor cu celule fotovoltaice, care transformă energia solară în energie electrică. Energia electrică generată de panourile fotovoltaice urmează a fi transformată mai întâi în electrică energie cu tensiunea nominală de 400 V c.a. prin intermediul invertoarelor din dotarea parcului fotovoltaic și mai apoi în energie electrică cu tensiunea nominală de 20 kV intermediul prin postului de transformare. Livrarea (evacuarea) energiei electrice produsă de parcul fotovoltaic în rețeaua electrică de distribuție zonală se va realiza la tensiunea nominală de 20 KV intermediul prin unui racord realizat în LES 20 KV de Ia centrala fotovoltaică până la punctul de racord stabilit conform avizului tehnic de racordare emis de operatorul de distribuție zonal. Conform destinației obiectivului de investiție (centrală fotovoltaică) pentru producerea de energie electrica), acesta necesită racordare la rețeaua electrică de distribuție atât în vederea evacuării energiei electrice produse, cât și în vederea alimentării cu energie electrică a serviciilor proprii.

Pagina 20

RIVA SYSTEMS ri eso 3 e mea iu Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași 3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțiuni tehnice economice pentru realizarea obiectivului de investiții a) descrierea amplasamentului; Regiunea Nord-Est, județul Iași, Comuna Gropnița Gropnița este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Bulbucani, Forăști, Gropnița (reședința), Mălăești, Săveni și Sângeri. Populația comunei Gropnița după ultimul recensământ este de 3,102 locuitori. Fig. Amplasarea comunei Gropnița în județul iași Nr. Carte funciară: 61625, 60991 imobilul este liber de sarcini, nu face obiectul unui litigiu în curs de soluționare la instanțele judecătorești, nu face obiectul vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun, nu face obiectul procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate pubiică. Distanțe minime admise față de vecinătăți: conform prevederilor din Codul Civil. Motivele principale de alegere a acestui amplasament au fost: - poziționarea geografică favorabită pe Harta Solară a Romaniei - existența unor rețele de 20/0,4kV, pentru interconectarea cu SEN - reglementăriie urbanistice ale zonei stabilite prin PUZ conforme cu funcții - existența infrastructurii de drumuri xistență

Pagina 21

RIVA SYSTEMS Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași î ibile; Comuna se află în nordul județului, pe malul stâng al râului Miletin. Este străbătută de șoseaua județeană DJ282, care o leagă spre sud-est de Movileni, Horlești, Rediu și Iași, și spre nord de Șipote și mai departe în județul Botoșani de Răuseni, Hlipiceni, Todireni, Albești, Trușești (unde se intersectează cu DN29D), Dângeni, Hănești, Vlăsinești, Săveni (unde se intersectează cu DN29), Drăgușeni, Coțușca și Rădăuți-Prut (unde se termină în DN24C). La Gropnița, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ281, care duce spre vest la Focuri, Coarnele Caprei și Ceplenița (unde se termină în DN28B). Prin comună trece și calea ferată Iași-Dorohoi, dar ea nu este deservită de nicio stație, cele mai fiind apropiate stația Vlădeni și halta de mișcare Larga Jijia. Teritoriu administrativ al Comunei Gropnita se învecinează cu: -la Nord - comuna Sipote județul lasi; -la Sud-Vest - comuna Focuri, județul lasi; -la Sud - comunele Erbiceni si Romanesti, județul lasi; -la Sud-Est - comuna Movileni, județul lasi; -la Nord-Est - comuna Vladeni, județul lasi, Coordonate geografice: 47.360,27.261 d) surse de poluare existente în zonă: Amplasamentul nu este situat într-o zonă cu alunecări de teren sau expusă riscului de inundație. Construcția se va realiza doar după obținerea tuturor avizelor și autorizațiilor de la furnizorii de utilități din zonă în acord cu cerințele Certificatului de Urbanism, Zona este încadrată în tipul de climat temperat-continental, (provincia climatică est- europeană), datorat maselor de aer euro-siberiene și baltice (polare), tip climatic care se reflectă în distribuția temperaturilor și precipitațiilor (climat specific Podișului Moldovei regim pluviometric moderat, veri moderat de călduroase și ierni reci). Mexistența unor; = a fiidentificate: Nu este cazul; - Nu este cazul. Terenul nu este localizat în interiorul unor arii naturale protejate, a unor obiective, situri sau areale încadrate in Lista Monumentelor Istorice și nici în limitele de protecție ale acestora. - Nu este cazul, Terenul nu este localizat în interiorul unor instituții care fac din parte sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională;

Pagina 22

RIVA SYSTEMS Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnij tehnologic; Se propune realizarea unei centrale fotovoltaice de producere a energiei electrice de tip "on-grid” cu capacitatea de 125 kWp formată din panouri fotovoltaice, invertoare trifazate și baterii de stocare în comuna Gropnița, județul Iași.
PRODUCTIE ENERGIE ELECTRICACEF PROPUS - UAT Gropnița — kWh
Ianuarie4.692,62
Februarie6.565,16
Martie12.143,46
Aprilie14.945,71
Mai17.461,35
lunie17.711,33
Iulie18.867,78
August17.973,35
Septembrie14430.32
Octombrie10.928,81
Noiembrie5.886,68
Decembrie4.424,04
TOTAL146.032,61
Investiția constă în dezvoltarea unei noi capacități de producere a energiei electrice cu sisteme fotovoltaice și capacități de stocare și se din: compune Instalația proiectată se compune din următoarele echipamente principale: 1) Panouri fotovoltalce sunt echipamente care au rolul de a capta și transforma energia solară în energie electrică. Modulele fotovoltaice utilizate sunt alcătuite din celule fotovoltaice din siliciu monocristalin. Panourile fotovoltaice vor standardele respecta tehnice și de siguranță. 2) invertoare de putere sunt echipamente care au rolul principal de a transforma tensiunea continuă, tensiunea de utilizare a modulelor fotovoltaice, în tensiune alternativă. Invertoare de putere utilizate sunt de tip trifazat, 3) Structură de montaj module fotovoltaice are rolul de fixare a modulelor fotovoltalce de suprafața de montaj constituită de solul locației. Structura de montaj cuprinde piese metalice dimensionate și proiectate pentru condițiile specifice proiectului. 4) Tablourile electrice din cadrul instalației solare fotovoltaice asigură aparatele de comutație și aparate de protecție și/sau măsură specifice instalațiilor fotovoltaice. 5) Rețelele de cabluri electrice din cadrul instalației solare fotovoltaice cuprind cablurile de energie pozate în trasee subterane până Ia racordarea instalației electrice fotovoltaice în postul de transformare. Se vor respecta următoarele norme specifice de alegere, pozare, marcare și conectare a cablurilor: = 1 7/2011 - Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor; * IEC 60364 - 5 - 52 - Norme pentru elementele terminale ale ce îmbinarea lor, metode de protejare împotriva influențelor externe; EC 60446:2008 - Norme privind marcajul cablurilor și conducte: IEC 61000 - Compati

Pagina 23

RIVA SYSTEMS oa osia MEG core e nons Înființare pare fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași Cablurile de curent continuu se compun din cablurile ce conectează panourile între ele alcătuind stringurile (șirurile) de cablurile panouri și ce conecteaza stringurile la invertoare, Cablurile ce conecteaza panourile între ele alcătuind sunt câte stringurile 2 pentru fiecare panou. Deși nu este necesară protejarea lor în tuburi de întrucat protectie, acestea sunt rezistente UV, cablurile de curent continuu vor fi amplasate pe profilele structurii metalice, fixate cu coliere de plastic, protejate de acțiunea directă a condițiilor meteorologice. Cablurile de conectare a șirurilor de panouri la invertoare de asemenea vor fi amplasate pe profiiele structurii metalice, fixate cu coliere de plastic, de protejate acțiunea directă a conditiilor meteorologice. Cablurile de curent alternativ se compun din cablurile ce conectează invertoarele la tabloul electric de conexiune a invertorului și cablurile ce conectează tablou la acest Tabloul Electric Eeneral, 6) Instalația de legare la pământ cin cadrul instalației solare fotovoltaice cuprinde conductoare și piesele de realizare a legăturilor echipotențiale între elementele metalice aferente instalației solare fotovoltaice și conductoarele piesele de realizare și a legăturii la priza de pământ a elementelor metalice aferente instalației solare fotovoltaice. Pentru protectia personalului de exploatare și mentenanța împotriva atingerilor accidentale indirecte se va realiza o instalație de legare la pământ în conformitate cu normativele și standardele în vigoare (17/2011, 1RE-Ip 30/2004). La realizarea acestei instalații de legare la pământ se va ține seama și de recomandările furnizorului de echipament în ceea ce priveste modul de legare la centura de împământare. Conform normativului 1RE-lp 30/2004 instalația de legare la fi pământ va astfel dimensionată încât rezistența de dispersie rezultată (Rd) va fi: mai cel mult mica sau egală cu 4 A dacă la priza de pământ nu se racordează instalația de protecție împotriva descărcărilor atmosferice. La instalația de impământare a centralei se va racorda întregul echipament (conform prevederilor L.REIp 30/2004), precum și toate elementele conductoare care nu fac din parte circuitele curenților de lucru, dar care în mod accidental ar putea intra sub tensiune print- un contact direct, prin defect de izolație sau prin intermediul unui arc electric (suporți metalici de susținere a panourilor fotovoltaice, îngrădirile, etc.) De asemenea, la instalația de legare la pământ se racordează următoarele: * structura metalică de susținere a panourilor fotovoltaice; * invertoarele; tablourile electrice de conexiune. 7) Instalația electrică de curenți slabi cuprinde cablurile de date echipamentele și aferente monitorizării de la distanță a invertoarelor de instalate sistemului putere și de comandă și control al invertoarelor de putere instalate 8) sistem de iluminat perimetral format din stâlpi metalici cu înălțimea de minim Sm, echipați cu aparate de iluminat tip LED de 50 W și sistem de supraveghere video. În vederea asigurarii mijloacelor de protectie si securitate a parcului fotovoltaic, în cadrul obiectivului se va instala un sistem de iluminat perimetral și se va implementa un Sistem de Securitate (SS) care va asigura semnalizarea înregistrarea evenimentelor. și În cadrul Sistemului de Securitate, scopul principal este înregistrarea video ca măsură de detectie a tentativelor de trecere/acces în zone/perimetre neautorizate din cadrul obiectivului; înregistrarea presupune și alte actiuni/funcții specifice supraveghere, cum ar fi detecția programată de mișcare, redarea înrei diferite criterii, stocarea înregistrărilor etc.

Pagina 24

RIVA SYSTEMS a ac: atu Ju SS Oare Elo nt n Aaaa ta Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași 9) Baterii de stocare a energiei electrice Sistemele de stocare a energiei în baterii oferă energie de rezervă, ajută la decongestionarea Sistemului Electroenergetic Național (SEN), îmbunătățesc calitatea energiei electrice și contribuie în mod direct și indirect la creșterea producției și utizarea de energie regenerabie. Principalele functii pe care centrala fotovoltaică le va îndeplini, sunt: captarea energiei solare; transformarea energiei solare în energie electrică (curent continuu, tensiune și curent variabile); * regularizarea energiei electrice (transformarea în curent alternativ cu caracteristici standard); * furnizarea de energie electrică în Sistemul Energetic Național (SEN); Captarea energiei solare se realizează prin intermediul unor celule fotovoltaice. Acestea sunt fabricate din semiconductori, pe bază de siliciu mono-cristalin, policristalin sau amori, fiind diode sau joncțiuni P=N cu suprafața mare, care prin culoarea închisă a materialelor din componență, captează marea majoritate a energiei solare (fotonilor incidenți). O celulă fotovoltaică clasică, bazată pe siliciu cristalin produce electrică energie cu o tensiune de aproximativ 0,5 V și un curent proporțional cu iradianța solară, suprafața efectivă și eficientă a celulei, Cantitatea de energie electrică produsă de o celula fotovoltaică poate fi influențată de o multitudine de alți factori: tensiunea de la borne, etc. temperatură Un număr de celule fotovoltaice pot fi conectate în serie și paralel, montate într-un sistem etanș, între o foaie de sticlă securizată și una de fluorura de polivinil montate într-o rară din profil de aluminiu extrudat. Transformarea energiei solare în energie electrică se datorează fotonilor din radiația solara care ciocnesc electronii din banda energetică de valență (starea legată în structura cristalină), transferandu-le îndeajuns de multă energie încât aceștia trec în banda energetică de conducție promovând circulația electronilor în direcția dictată de polaritatea joncțiunii. Acest fenomen, cunoscut în literatura de specialitate sub numele de Efect Fotovoltaic stă la baza funcționării celulelor fotovoltaice. COMPONENTELE SISTEMULUI PROPUS Sistemul de panouri fotovoltaice Sistemul de generare a energiei electrice este compus din panouri fotovoltaice montate pe structuri metalice utilizându-se cleme speciale de prindere. Sistemul asigură rigiditate, stabilitate termică și chimică și rezistență la intemperii, definite prin încărcările statice și dinamice la care întreaga instalație va fi supusă.

Pagina 25

RIVA SYSTEMS | |. zener Înfințare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași Sistemul de sustinere a panourilor fotovoltaice Panourile fotovoltaice vor fi fixate pe o structură metalică prefabricată special proiectată pentru instalații fotovoltaice, care respectă azimutul, precum și cerințele legate de greutatea ansamblului de module fotovoltaice și de încărcările suplimentare generate de factorii meteorologici - vânt, zăpadă, chi Structura de montare asigură o înălțime corespunzătoare a marginii inferioare a panourilor fotovoltaice față de sol, pentru a permite o funcționare optimă în perioadele cu căderi de zăpadă mai mari decât mediile înregistrate. Structurile suport ale panourilor fotovoltaice se vor construi cu orientare sudică, pe structură modulară, cu module construite identic, ceea ce permite replicarea la un cost redus. Acestea se vor monta prin batere cu un utilaj special. Orlentarea structurii este unidirectlonala, cu înclinație de maxim 30%. Sistemul de Invertoare Pentru a transforma energia continuă produsă de panourile fotovoltaice în energie alternativă care poate fi livrată în rețeaua electrică SEN, se vor folosi mai multe invertoare, lar prin însumarea puterii nominale a invertoarelor (puterea în curent alternativ) se va obtine 125 kWp. Invertoarele propuse sunt trifazate și vor respecta cerințele impuse de operatorul de rețea. Acestea vor respecta curba de sarcină impusă și cerințele privind protecția la insularizare impuse de operatorul de rețea. Pentru a transmite datele spre operatorul sistemului fotovoltaic, invertoarele vor fi dotate cu dispozitiv de comunicații prin care se monitorizează și controlează funcțiile și parametrii sistemului. Imvertoarele vor avea gradul de protecție IP 65, iar amplasarea acestora se va face în proximitatea panourilor fotovoltaice. interacțiunea cu rețeaua de distribuție/transport presupune: * Limitarea puterii active - invertoarele pot limita puterea activă produsă și injectată în rețeaua electrică la comanda operatorului; + Injectarea de putere reactivă - invertoarele pot produce sau co; la comanda operatorului sau după o curbă caracteristică LO prestabilii NE e:

Pagina 26

RIVA SYSTEMS îm oo: Înfiinșare parc fotovoltaie în comuna Gropnița, judeșul Iași * Recuplarea după un defect - după dispariția unui defect produs în rețea, invertoarele pot porni la puterea maximă rapid sau cu 10% din puterea nominală minut pe până ajung la puterea maximă produsă; * Protecția la insularizare - această funcție detectează formarea insularizarii sistemului fotovoltaic pe durata sau după un defect și deconectează invertoarele de la rețea. Racordarea la retea (SEN) Solutia tehnica de racordare in SEN se va prezenta in Studiul de Solutii si Avizul Tehnic de Racordare ce se va obtine pentru realizarea Obiectivului de Investitii. Accesul in retea se va realiza de catre Operatorul de Distributie a energiei electrice din zona prin plata unei Taxe de Racord care va include costurile pentru proiectarea si executia lucrarilor de racordare la SEN. Energia electrică generată de panourile fotovoltaice urmează a fi transformată mai întâi în energie electrică cu tenstunea nominală de 400 V c-a. prin intermediul invertoarelor din dotarea parcului fotovoltaic și mai apoi în energie electrică cu tensiunea nominală de 20 KV prin intermediul postului de transformare. Dimensionarea și proiectarea postului de transformare se va realiza în conformitate cu specificațiile și cerințele stabilite în avizul tehnic de racodare(lucrări pe tarif de racordare), asigurând astfel respectarea tuturor normelor și standardelor tehnice aplicabile, Racordul electric se va realiza conform avizului tehnic de racordare emis de compania de distribuție a energiei electrice în baza unui proiect tehnic avizat de către operatorul de distribuție. Soluția de racordare, respectiv Instalatia electrica de racordare și proiectul tehnic de racordare nu fac obiectul prezentei documentații. STRATEGIA DE OPERARE A SISTEMULUI DE STOCARE Instalația fotovoltaică cu puterea de 125 KW este montată pe teren, împreună cu sistemul de stocare. Sistemul de stocare este instalat în spatele contorului locului de producere, în cadrul instalației de utilizare a acestuia. Energia produsă este livrată în rețeaua electrică de interes public la punctul de delimitare al locului de producere și este consumată Ia locurile de consum prin intermediul rețelei Principii de operare: „energia stocată provine în proporție de 100% din instalația fotovoltaică proprie; încărcarea bateriei din rețeaua electrică este dezactivată permanent la nivelul sistemului de management al energiei (EMS); * întreaga energie produsă este destinată consumului propriu al beneficiarului la locurile de consum declarate în proiect; „bateria deplasează energia produsă în timpul zilei către intervalele de consum fără producție fotovoltaică, în special către intervalul de funcționare a iluminatului public; * _ injecția la punctul de delimitare nu depășește puterea maximă de evacuare aprobată, de cel mult 400 KW, iar sistemul de management dinamic al puterii monitorizează în timp real fluxurile la punctul de delirnitare și plafonează automat injecția la acest prag; «deficitul de energie de la locurile de consurm, rămas după livrarea energiei din instalație, este acoperit din rețeaua electrică,

Pagina 27

RIVA SYSTEMS demite aug măi Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași Date tehnice ale sistemului - Parametru Valoare I Puterea instalată a centralei fotovoltaice, P.PV___ 125 KW Amplasare pe teren, la locul de producere Racordare la rețeaua electrică de interes public, cu injecție la punctul de delimitare Puterea maximă de evacuare în rețea maximum 400 KW Puterea nominală a sistemului de stocare, P_stoc minimum 125 kW (încărcare/descărcare) | Capacitatea nominală a sistemului de stocare, minimum 250 kWh E.stoc Durata de stocare, E stoc / PPV 20h Tehnologia bateriei litiu (itiu-fier-fosfat sau echivalent); fără plumb, NiCd sau NiMH |
Adâncimea de descărcare utilizabilă (DoD) minimum 90%
| Energia utilizabilă minimum 225 kWh | | | Nivelul minim al stării de încărcare (SoC) 10% | | Randamentul dus-întors minimum 90% Profilul de consum al beneficiarului Consumul anual de referință, determinat pe baza facturilor de energie electrică aferente ultimelor 12 luni consecutive, este de 150.427 kWh/an, respectiv o putere medie de 17,2 kW. Producția anuală estimată a instalației fotovoltaice, rezultată din simularea de producție, este de 146.032,61 kWh/an, ceea ce conduce la un raport de dimensionare a autoconsumului R_ac = 0,97. Consumul are două componente distincte: * activitatea instituției, desfășurată în zilele lucrătoare, în intervalul 08:00-16:00, suprapusă peste perioada de producție fotovoltaică; * iluminatul public, care funcționează zilnic în intervalul 20:00-06:00 (10 ore), în afara perioadei de producție fotovoltaică. Energia livrată în rețea în intervalul 08:00-16:00 acoperă consumul instituției, iar energia stocată în baterie este livrată în rețea în intervalul 20:00-06:00 pentru acoperirea consumului de iluminat public.

Pagina 28

RIVA SYSTEMS SR MeCOAa Bune Înființare parc fotovoltaie în comuna Gropnița, judeșul Iași Moduri de operare Interv | Tipzi Situația energetică | Funcționarea bateriei Sensul alorar energiei 00:00- Toatezilele | Fără producție PV; Se descarcă în rețea, Ja Baterie =! 06:00 consum de iluminat | puterea programată, până la | rețea public Soc minim 06:00- Toatezilele | Producție PV în Se încarcă din PV Pol 08:00 creștere; consum baterie redus 08:00- | Zile Consum al instituției | Se încarcă din surplusul PV, PV = rețea; 16:00 | lucrătoare după livrarea energie PV = necesare consumului baterie zile Fără consumul Se încarcă din PV; după PV 3] nelucrătoar | instituției atingerea SoC maxim, baterie; PV| e surplusul se livrează în rețea | — rețea în limita puterii de evacuare Toatezilele | Producție PV în Se încarcă din PV rămas,apoi PV | scădere; fără consum | rămâne în așteptare baterie Toatezilele | Fără producție PV; Se descarcă în rețea, la Baterie = consum de iluminat puterea programată | rețea public Vara, producția depășește consumul, bateria se încarcă complet în timpul zilei și acoperă integral consumul de iluminat din intervalul 20:00-06:00. Iarna, producția fotovoltaică este livrată aproape integral în timpul zilei, iar bateria acoperă parțial consumul de noapte, diferența fiind preluată din rețea. vară - 2 Iurăteare Vară = nehcrătoare
za:20
Iarna = lucrătoareVarna =2i nelucrătoare,
1 r0125 200 190 z 150 3 EREI 100 2 so o -25
125 225 250 2 7 200 z se z o -25 o 95 2 10 2 95 215 2 ora ora

Pagina 29

RIVA SYSTEMS | Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași lerarhia de operare Sistemul de management al energiei aplică, în fiecare interval de control, următoarea ordine de prioritate: a) livrarea în rețea a producției fotovoltaice necesare acoperirii consumului simultan de Ja Jocurile de consum; b) încărcarea bateriei din surplusul de producție, în limita puterii nominale și a SoC maxim; c). descărcarea bateriei în reșea, în intervalele fără producție fotovoltaică și în corelare cu consumul de Ja locurile de consum, până la SoC minim; d) livrarea în rețea a surplusului rămas, în limita puterii maxime de evacuare aprobate; e) menținerea încărcării bateriei exclusiv din instalația fotovoltaică, fără încărcare din rețea. Parametri de control Parametru Valoare | SOC maxim 100% din energia utilizabilă SoC minim 10% Puterea maximă de încărcare / 125kW descărcare | Încărcarea din rețea dezactivată permanent | Programul de descărcare 20:00-06:00, cu putere ajustată după consumul locurilor de consum Limita de injecție la punctul de maximum 400 kW delimitare Măsurarea fluxurilor la punctul de | în timp real delimitare Datele de consum utilizate la reglaj profil orar programat, actualizat baza pe | datelor de măsurare ale locurilor de consum Interval de control 1 minut Interval de înregistrare a datelor 15 minute Gestionarea surplusului de producție Energia produsă care depășește, la un moment dat, consumul locurilor de consum și capacitatea de încărcare a bateriei este livrată în rețea la punctul de delimitare, în limita puterii maxime de evacuare aprobate. Sistemul de management dinamic al puterii monitorizează în timp real fluxurile la punctul de delimitare și, la atingerea pragului autorizat, reduce puterea invertoarelor pentru a plafona Injecția. Corelarea capacității de stocare cu profilul de consum Energia utilizabilă de minimum 225 kWh permite acoperirea consumului de iluminat public pe întreaga durată a intervalului 20:00-06:00, la o putere medie, de Puterea nominală de 125 Aaa, kW acoperă integral vârfurile de sarcină al filor de consum. În zilele în care energia stocată nu ajunge pentru întregul interval decpoapte, defititul ește preluat din rețea, iar bateria este reîncărcată exclusiv din ică â-zilei voda E volta următoare. Na | 4

Pagina 30

RIVA SYSTEMS “ir soare mie Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași 250 200 150 200 50 tn var Me o Bi n Sim Dum = roouperi E hcăarebatetie = Energie hbatere tn) „— ceru ocun ae consum MM Dealeri baterie Figura 2. Ciclul zilnic al bateriei pe durata unei săptămâni de vară 175 150 125 rină 109 me 75 so 25 00 Men Feb Mar Apr Mai bn bul Aug Sp Oct Noi Dec == Produce PV. m Consumiacui e contur em Energie descărcaă n baterie Figura 3. Producția fotovoltaică, consumul locurilor de consum și energia descărcată din baterie, pe luni Indicatori de dimensionare Indicator Formula Valoare Condiție | AC3-Rae Pan /C-an 099 |<1.00 AC4-RP P.stoc/P.PV 1,00 2100 | | AC5-Estoc 2hxPPVsEstocs4hx 250KWh între 250 și 500 P.PV kWh |

Pagina 31

| RIVA SYSTEMS SAC CO anaos Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași SCENARIUL 1 Se propune realizarea unei centrale fotovoltaice de tip "on-grid” cu capacitatea de 125 kWp formată dintr-un număr de 250 panouri fotovoltaice de 500W, 1 invertor trifazat de 75kW, 1 invertor trifazat de 50KW și baterii de stocare de 250KW pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile, într-un mod ecologic, pentru pentru acoperirea consumului de energie electrică, eficientizarea cheltuielilor și autonomia energetică în comuna Gropnița, județul Iași. PARAMETRI MINIMI - SOLUȚIE PROIECTATĂ 1. Cablu electric c.c. 4-6mm? Cablurile sunt utilizate în cadrul sistemelor fotovoltaice, pentru utilizare permanentă în spații deschise, Cablurile se utilizează pentru sisteme de curent alternativ UO/U 10/10 sau segmentul de curent continuu Ja o tensiune nominală de cc. 1500 V între conductor și între conductor și masă. * Tensiune nominală ca: 10/1,0kV; Tensiune nominală c.c: 1500 V; Temperatura max. a conductorului în funcționare normală: +90*C Temperatura minimă de utilizare: -40*C; Temperatura max. în scurtcircuit (max. 5 secunde): +250*C; Cablurile sunt cu rezistență la UV; Culoare izolație: negru și/sau roșu; Diametru cablu 1x6mm. 2. Cabluri de alimentare CYABY(-F) ca Tip: cablu din cupru cu izolație și manta de PVC, armat; Tenslunea nominală: 0,6/1 kV; Construcție: întârziere sau întârziere mărită la propagarea focului; Temperatura max. în scurtcircuit : +160*C; 3. Panou fotovoltaic - 500 W Puterea nominală minimă panoului Pm [Wp]: 500 Wp; Tip panou: monocristalin Eficiență panou: 22%; Grad protecție: minimum IP68; Interval de temperatură funcționare: - 40*C + +85*C; Garanție panou: minimum 10 ani 4. Invertor 75 kW Puterea nominală instalată 75 kW leșire: 230/400 Vac, Frecventa de functionare: 50 Hz; Eficiență: minimum 98%; Numar de MPPT min.: 3 Interval de temperatură funcționare: - 25*C + 60*G; Garanție invertor minimum 5 ani; 5. Invertor 50 kW Puterea nominală Instalată 50 kW. leșire: 230/400 Vac, Frecventa de functionare: 50 Hz; Eficiență: minimum 98%;

Pagina 32

Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași Numar de MPPT min.:3 Grad de protectie: min. IP65 o... Interval de temperatură funcționare: - 25*C + 602; Garanție invertor minimum 5 ani; Stâlp metalic - înălțimea de minim 5m aparate de iluminat tip LED de 50 W Randament minim - 130 Im/w; Carcasa metalică/alt material rezistent la UV; Tensiune de intrare: 220 - 240V; Frecvența nominală în rețea: 50 Hz; Factor de putere: minimum 0,92; Cod protecție împotriva infiltrărilor: IP 66; Cod protecție împotriva impactului mecanic: IK09; 7. sistem de securitate perimetral camere video 4 Megapixeli Camerele permit vizualizarea clară a imaginilor în condiții de lumină scăzută Carcasă metalică cu protecție 1P67 rezistentă la intemperii (-30 gr. C... +60 gr. C) 8. Baterii de stocare a energiei electrice Tip baterie LiFePO4 Capacitate baterie: 250 kWh Număr cicluri de încărcare: minim 6000 la 80% DoD EOL 70% puterea nominală (încărcare/ descărcare): 125 kWh Rata C:0,5 Cod protecție împotriva infltrărilor: IP 55 Garanție 10 ani LUCĂRILE NECESARE PENTRU REALIZAREA SISTEMULUI FOTOVOLTAIC CON; STAU ÎN: montarea structurii metalice de sustinere a panouritor fotovoltaice; montarea a 250 bucăți de panouri fotovoltaice cu puterea instatată de 500 Wp; montarea a 1 invertor trifazat de 75KW, 1 invertor trifazat de 5OKW; montarea bateriilor de stocare cu puterea nominală de 250 KW; montarea prizelor de pământ; pozarea și conectarea cablurilor solare de la panourile fotovoltaice la invertoare prin intermediul tablourilor electrice; pozarea cablurilor în subteran și conectarea cablurilor CYABY(-F); lucrări de împrejmuire; lucrări de instalare iluminat perimetral format din stâlpi metalici cu înălțimea de minim Sm, echipați cu aparate de iluminat tip LED de 50 W și camere video; teste și punerea în funcțiune; racordarea instalației la Sistemul Energetic Național. Lucrările de racordare a centralei fotovoltaice vor fi realizate în conformitate cu speci ificațiile și cerințele stabilite în avizul tehnic de racodare, asigurând ape feneznca tuturor normelor și standardelor tehnice aplicabile. Toate lucrările se execlita cui vor eță concordanță cu detaliile din proiect și cu preved din normele tehnice în *

Pagina 33

| RIVA SYSTEMS Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași SCENARIUL 2 5e propune realizarea unel centrale fotovoltaice de tip "on-grid” cu capacitatea de 125 kWp formată dintr-un număr de 3:14 panouri fotovoltaice de 400W, 1 invertor trifazat de 75kW, 1 invertor trifazat de SOKW șI baterii de stocare de 250KW pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile, într-un mod ecologic, pentru pentru acoperirea consumului de energie electrică, eficientizarea cheltuielilor și autonomia energetică în comuna Gropnița, județul Iași. PARAMETRI MINIMI - SOLUȚIE PROIECTATĂ 1. Cablu electric c.c. 4-6mm? Cablurile sunt utilizate în cadrul sistemelor fotovoltaice, pentru utilizare permanentă în spații deschise. Cablurile se utilizează pentru sisteme de curent alternativ U0/U 1,0/1,0 sau segmentul de curent continuu la o tensiune nominală de c.c. 1500 V între conductor și între conductor și masă. Tensiune nominală c Tensiune nominală c.c: Temperatura max. a conductorului în funcționare normală: +90*C Temperatura minimă de utilizare: -40*C; Temperatura max. în scurtcircuit (max. 5 secunde): +250*C; Cablurile sunt cu rezistență la UV; Culoare izolație: negru și/sau roșu; Diametru cablu 1x6mm. 2. Cabluri de alimentare CYABY(-F) c-a Tip: cablu din cupru cu izolație și manta de PVC, armat; Tensiunea nominală: 0,6/1 kV; Construe întârziere sau întârziere mărită la propagarea focului; Temperatura max. în scurtcircuit : +160*C; 3. Panou fotovoltaic - 400 W Puterea nominală minimă panoului Pm [Wp]: 400 Wp; ip panou: monocristalin Eficiență panou: 22%; Grad protecție: minimum IP68; Interval de temperatură funcționare: - 40% + +85 Garanție panou: minimum 10 ani 4. Invertor 75 kW Puterea nominală instalată 75 kW leșire: 230/400 Vac, Frecventa de functionare: 50 Hz; Eficiență: minimum 98%; Numar de MPPT min.: Grad de protectie: min. IP65 Interval de temperatură funcționare: - 25*C + 60%; Garanție invertor minimum 5 ani; 5. Invertor 50 kW Puterea nominală instalată 50 kW leșire: 230/400 Vac, Frecventa de functionare: 50 Hz; Eficiență: minimum 98%;

Pagina 34

RIVA SYSTEMS Înflințare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași Numar de MPPT min.: 3 Grad de protectie: min. IP65 Interval de temperatură funcționare: - 25C + 60*C; Garanție invertor minimum 5 ani; 6. sistem de iluminat perimetral Stâlp metalic - înălțimea de minim 5m aparate de iluminat tip LED de 50W .... Randament minim - 130 Im/w; Carcasa metalică /alt material rezistent la UV; Tensiune de intrare: 220 - 240V; Frecvența nominală în rețea: 50 Hz; Factor de putere: minimum 0,92; o... Cod protecție împotriva infiltrărilor: IP 66; Cod protecție împotriva impactului mecanic: IK09; 7. sistem de securitate perimetral camere video 4 Megapixeli Camerele permit vizualizarea clară a imaginilor în condiții de lumină scăzută Carcasă metalică cu protecție IP67 rezistentă la intemperii (-30 gr. C... +60 gr. C) 8. Baterii de stocare a energiei electrice Tip baterie LiFePO4 Capacitate baterie: 250 kWh Număr cicluri de încărcare: minim 6000 la 80% DoD EOL 70% puterea nominală (încărcare/descărcare): 125 kWh Rata C:0,5 Cod protecție împotriva infiltrărilor: IP 55 Garanție 10 ani LUCĂRILE NECESARE PENTRU REALIZAREA SISTEMULUI FOTOVOLTAIC CONSTAU ÎN: montarea structurii metalice de sustinere a panouritor fotovoltaice; montarea a 3:14 bucăți de panouri fotovoltaice cu puterea instatată de 400 Wp; montarea a 1 invertor trifazat de 75KW, 1 invertor trifazat de 50kW; montarea bateriilor de stocare cu puterea nominală de 250 kW; montarea prizelor de pământ; pozarea și conectarea cablurilor solare de la panourile fotovoltaice la invertoare prin intermediul tablourilor electrice; pozarea cablurilor în subteran și conectarea cablurilor CYA8Y(-F); lucrări de împrejmuire; lucrări de instalare iluminat perimetral format din stâlpi metalici cu înălțimea de minim Sm, echipați cu aparate de iluminat tip LED de 50 W și camere video; teste și punerea în funcțiune; racordarea instalației la Sistemul Energetic Național. Lucrările de racordare a centralei fotovoltaice vor fi realizate în conformitate cu specificațiile și cerințele stabilite în avizul tehnic de racodare, asigurând ase TeNigarea tuturor normelor și standardelor tehnice aplicabile. Toate lucrările se vor execi tă cl stricta concordanță cu detaliile din proiec și cu prevederile dim normele tehnice în vigoare.

Pagina 35

RIVA SYSTEMS | mea mana Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași Indicatori specifici
INDICATORI PROIECTUnitate de măsurăVALOARE
Capacitate nou instalată de producere a energiei din surse regenerabile de energie solară=0425 ,
Reducerea anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră (scăderea anuală estimată a emisiilor de gaze cuefect de seră)Echivalent . tone de coz85,94
Producția medie de energie electrică din surse regenerabileMWh/an146,03
Producția totală de energie electrică din surse regenerabile pentru perioada de referințăMWh2772,73
Factorul de capacitate al centralei electrice%13,34
Capacitate nou instalată de stocare a energiei din surse regenerabile de energie solarăwiFE d
capacitatea nou instalată pentru pompe de căldurăwN
In) Indicatorul | [EI _ | indicatorul Hi j Indicatorul | 13 indicatorul | 14 Eton na Indicatorul | 16 indicatorul |
= INDICATORI PROIECT =Unitate de măsurăVALOARE
C.an (Consum anual de referință)KWh/an150427,00
P.an (Producția anuală estimată)WWh/an146032,61
R ac (Raport dimensionare autoconsum)-0,97
RP (Raport putere stocare / putere PV)E1.00
E_stoc (Capacitatea de stocarea energiei)kWh250,00
ID Indicatorul AC1 | Indicatorul AC.2 | Indicatorul AC.3 Indicatorul AC.4 Indicatorul ACS | INDICATORI SPECIFICI SUNT IDENTICI ȘI PENTRU SCENARIUL 1 ȘI PENTRU SCENARIUL 2!

Pagina 36

RIVA SYSTEMS [tota oa Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași 3.3, estimative Costurile ale investiției SCENARIUL 1 - costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții, cu luarea în considerare a costurilor unor investiții similare, ori a unor staodarde de cost peotru investiții similare corelativ cu caracteristicile tehoice și parametrii specifici oblectivului de investiții; Costurile folosite pentru întocmirea evaluărilor și devizelor privind obiectivul de investiție sunt extrase din baza de date a proiectantului, întocmită și actualizată cu prețurile practicate pe piața internă. 878.057,00 184.114,00 1.062.171,00 120.702,00 25.348,00 146.050,00 Costurile necesare pentru investiția de față sunt rezultate în urma realizării studiului de fezabilitate întocmit cu raportare la prețurile actuale pentru echipamentele și lucrările descrise în prezenta documentație. - costurile estimative de operare pe durata normată de viață/de amortizare a investiției publice. Costurile necesare pentru investiția de față sunt rezultate în urma realizării studiului de fezabilitate întocmit cu raportare la prețurile actuale pentru echipamentele și lucrările descrise în prezenta documentație. Cheltuieli cu întretinerea curenta a 7.000,00 obiectivului de investiț
Cheltuieli cu reparațiile5.000,00
Cheltuieli administrative2.000,00
Cheltuieli diverse si neprevazute 2.000,00

Pagina 37

| RIVA SYSTEMS | amane vata arti e sati Moe raza Înflințare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași SCENARIUL 2 - costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții, cu luarea în considerare a costurilor unor investiții similare, ori a unor standarde de cost pentru investiții similare corelativ cu caracteristicile tehnice și parametrii specifici obiectivului de investiții; Costurile folosite pentru întocmirea evaluărilor și devizelor privind obiectivul de investiție sunt extrase din baza de date a proiectantului, întocmită și actualizată cu prețurile practicate pe piața internă. 936.707,60 |___196.398,00 1.133.105,60 134.423,60 | 28.229,00 162.652,60 Costurile necesare pentru investiția de față sunt rezultate în urma realizării studiului de fezabilitate întocmit cu raportare la prețurile actuale pentru echipamentele și lucrările descrise în prezenta documentație. - costurile estimative de operare pe durata normată de viață/de amortizare a investiției publice. Costurile necesare pentru investiția de față sunt rezultate în urma realizării studiului de fezabilitate întocmit cu raportare la prețurile actuale pentru echipamentele și lucrările descrise în prezenta documentație. Cheltuieli cu întretinerea curenta a obiectivului de investitii 8.000,00
Cheltuieli cu reparațiile6.000,00
Cheltuieli administrative2.000,00
Cheltuieli diverse 2.000,00, neprerazire

Pagina 38

RIVA SYSTEMS pr rara Rut 0% ran Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași construcțiilor, după caz: Conform art. 3.1.6 din Ghidul solicitantului — Condiții specifice de accesare a finanțării din Fondul pentru modernizare — Sprijinirea investițiilor în nol capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare integrate, pentru autoconsum pentru entități publice, publicat în Monitorul Oficial, Vineri, 11 septembrie 2026, studiile de specialitate nu sunt obligatorii la depunerea proiectului. 4.5. Grafice orientative de realizare a investiției SCENARIUL 1 Durata de realizare a investiției este de 18 luni astfel: - . achiziția și realizarea serviciilor de proiectare - 3luni - pregătirea amplasamentului și realizarea lucrărilor = 15 luni SCENARIUL 2 Durata de realizare a investiției este de 20 luni astfel: - achiziția și realizarea serviciilor de proiectare - 3luni - . pregătirea amplasamentului și realizarea lucrărilor - 17 luni

Pagina 39

Înfiinjare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași 4. Analiza fiecărui /fiecărei scenariu/opțiuni tehnico - economicte) propuste) 4.1. Preze i iză, i le prezentarea scenariului de referință Perioada de referință În conformitate cu recomandările Comisiei Europene pentru investiții similare, analiza cost-beneficiu a fost efectuata din punctul de vedere al beneficiarului investiției și a fost realizată pe o perioadă de operare de 25 de ani. intervalele de referință pe sector - în baza practicilor acceptate la nivel internațional și recomandate de Comisia Europeană - sunt furnizate mai jos: Sector Interval de referință Dram 25-30 Industrie 0 Alte servicii 15 Scenariul de referință al proiectului îl constituie înființarea sistemului fotovoltaic de tip "on-grid”, pe sol, de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu scopul de asigurare a autoconsumului la nivelul UAT Gropnița. Factorii de risc antropici sunt definiți printre altele de explozii, accidente și prin influența negativă datorită prezenței unor rețele de infrastructură sau de utilități. Acest tip de factori nu poate afecta învestiția deoarece în vecinătatea amplasamentului nu există riscuri care să apară de la activitățile antropice ce se pot desfășura în locații special amenajate în scop de producție, dezvoltare, tip fabrici și uzine. Riscuri endogene: în această categorle sunt cuprinse riscurile generate de energia provenită din interiorul planetei, fiind incluse cutremurele de pământ și erupțiile vulcanice. Din punct de vedere al activității vulcanice, amplasamentul studiat, nu este poziționat în zona vreunui vulcan activ sau inactiv. Riscuri exogene: sunt generate de factori climatici, biologici și hidrologici. În această categorie pot fi enumerate hazardele geomorfologice, climatice, hidrologice, biologice naturale, oceanografice, biofizice și astrofizice. Analizând poziția geografică și amplasamentul se pot distinge următoarele tipuri de riscuri exogene la care aceasta poate fi supusă pe parcursul perioadei de exploatare: Riscuri climatice: Factorii de mediu nu afectează infrastructura obiectivului de investiții. Riscuri hidrologice: amplasamentul studiat nu se află în zonă de influență a vreunei rețele hidrologice, nefiind supus riscului de inundații. ANI SN Riscuri blologice naturale: incendiile pot fi declanșate de cauze natuzăle cuni sunt, fulgerele sau fenomene de autoaprindere a vegetației și de activitățile negliene ale ornălui, | 7 AA N

Pagina 40

RI VA SYSTEMS Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași În perioadele secetoase, incendiile sunt favorizate adeseori de vânturi puternice asociate cu temperaturi ridicate, care contribuie la extinderea focului. iitarea acestor riscuri se va realiza prin respectarea normativelor și reglementărilor tehnice în vigoare, identificarea de soluții tehnice corespunzătoare funcțiunilor ce se desfășoară precum și locaiei în care se amplasează obiectul, utilizarea de materiale de calitate, rezistență și durabilitate superioare. Proiectul nu prezintă vulnerabilități în ceea ce privește factori de risc antropici. Gospodărirea deșeurilor Deșeurile rezultate în timpul execuției lucrărilor sunt: * Deșeuri de tlp menajer; Deșeuri generate de activitatea specifică de șantier; Deșeurile de tip menajer se vor depozita diferențiat pentru materialele reciclabile (sticlă, plastice, PET-uri, hârtie) și materiale biodegradabile, urmânda fi predate colectorilor Datele prezentat pentru varianta an: ituațis Alimentarea cu apă - Nu este cazul; Alimentarea cu energie electrică — Nu este cazul; Alimentarea cu gaze naturale - Nu este cazul; Evacuarea apelor uzate și a deșeurilor - Nu este cazul; Depozitarea și evacuarea deșeurilor solide - Deșeurile rezultate în urma activităților. de întreținere și mentenanță a centralei fotovoltaice vor fi depozitate și reciclate conform normelor și metodologiei de aplicare a managementului deșeurilor de echipamente electrice și electronice, Prezenta lucrare își propune să analizeze în primul rând dacă proiectul este oportun din punct de vedere economic și contribuie la îndeplinirea obiectivelor politicii regionale europene. În al doilea rând, lucrarea cercetează dacă este necesară contribuția finanțării publice pentru ca proiectul să fie viabil din punct de vedere financiar. În cadrul analizei cost beneficiu s-a urmărit în mod principal impactul din punct de vedere financiar, economic, social și de mediu. S-a urmărit în special cuantificarea monetară a tuturor impacturilor posibile, în scopul de a determina costurile și beneficiile proiectului și de a analiza dacă proiectul este oportun și merită pus în aplicare. Costurile și beneficiile au fost evaluate pe o bază diferențială, luând în considerare diferența dintre scenariul proiectului și un scenariu alternativ în afara proiectului. Impactul s-a evaluat în funcție de obiectivele stabilite . Analiza faptului daca proiectul « merită » finanțat s-a luat în urma calculului și valorii VNAE - Valoarea economică actuală netă a proiectului și a RIRE - Rata internă de rentabilitate Economică. Analiza faptului dacă proiectul « necesită » finanțare s-a luat în urma calculului și valorii VNAF - Valoarea financiară actuală netă a proiectului și a RIRF - Rata interbă de rentabilitate financiară. i 9 si * [3

Pagina 41

RIVA SYSTEMS Înființare parc fotovoltaic în comuna Grapnița, județul Iași a) impactul social și cultural; Impactul social este unanim apreciat ca pozitiv, energia electrică care va fi produsă prin implementarea proiectului este regenerabilă, folosind tehnologie fotovoltaică pentru a capta și pentru a converti energia solară în energie electrică, iar comuna Gropnița va produce local energia electrica necesara functionarii autonome pe baza analizei consumurilor facturilor din ultimele 12 luni. Realizarea investiției va avea ca rezultate: * Reducerea emisiilor de carbon în atmosferă generate de sectorul energetic; » Reducerea cheltuielilor publice cu energia electrică, contribuind direct la eficientizarea bugetului local și la redirecționarea econoniilor spre alte nevoi comunitare (ex: educație, sănătate, infrastructură „Creșterea independenței energetice a entității publice prin producerea unei părți semnificative din necesarul propriu de consum de energie electrică * O economie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării surselor, mai ecologică și mai competitivă, conducând la dezvoltarea durabilă, care se bazează, printre altele, pe un nivel înalt de protecție și pe îmbunătățirea calității mediului * Administrarea corectă și eficientă a bunurilor din proprietatea publică a banilor și publici; * Contribuția la dezvoltarea zonelor rurale din România; * . Contribuția la reducerea migrației persoanelor tinere din mediul rural; * . Ridicarea gradului de civilizație, a confortului și a calității vieții; * Susținerea și stimularea dezvoltării economico-sociale a localităților; Prin realizarea acestui proiect vor apare influențe favorabile asupra factorilor de mediu cât și din punct de vedere economic și social: * Funcționarea și exploatarea în condiții de siguranță, rentabilitate și eficiență economică a infrastructurii aferente; * Reducerea în mod direct a poluării cu emisii de CO2, * Realizarea unui raport optim calitate/cost pentru perioada de derulare a contractului de cooperare și un echilibru între riscurile și beneficiile asumate prin contract (structura și nivelul tarifelor practicate vor reflecta costul efectiv al prestației și vor fi în conformitate cu prevederile legale); crearea de noi locuri de muncă pe perioada execuției lucrărilor, * . folosirea rațională a resurselor naturale si a economiilor tradiționale folosite în prezent pentru producerea electricității - cărbunele, gazul natural - resurse rare, în contormitate cu strategia României specificată in Legea 220/2008 ; * protecția mediului și reducerea nivelului de poluare, respectiv reducerea emisiilor de CO2 prin folosirea producției de energie electrică din surse regenerabile. * diminuarea costurilor de operare asigurând nevoia de energie electrică din surse alternative; * alinierea la strategia națională pentru folosirea energiilor regenerabile.

Pagina 42

VA SYSTEMS O = Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași b) estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției: în faza de realizare, în faza de operare; Număr de locuri de muncă create în faza de execuție: Pentru obiectivul de investitiei se estimeaza urmatorul necesar de forta de munca: - șef de șantier 1 pers. - muncitori calificați, diverse specializari - estimativ 3 pers. - muncitori necalificați - estimativ 2 pers. Total personal de execuție 6 pers. €) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității și a siturilor protejate, după caz. Terenul nu este localizat în interiorul unor arii naturale protejate, a unor obiective, Situri sau areale protejate și nici în limitele de protecție ale acestora. În caz de accidente sau încetarea investiției, beneficiarul își asumă refacerea condițiilor inițiale de mediu de pe amplasament, pe cheltuiala proprie. Pentrua preveni situații de poluări accidentale, în execuție și în exploatare se vor avea în vedere măsuri de protecție a mediului învecinat. Deșeurile electrice rezultate vor fi depozitate și reciclate conform normelor și metodologiei de aplicare a managementului deșeurilor de echipamente electrice și electronice. d) impactul obiectivului de investiție raportat la contextul natural și antropic în care acesta se integrează, după caz. Proiectul cuprinde două etape, în care vor avea loc diverse procese tehnologice caracteristice: * Etapa de implementare a proiectului, în care au loc procesele tehnologice de construcție montaj și amenajare a amplasamentului; * Etapa de exploatare a obiectivului, care se întinde pe perioada de viață a obiectivului de investiție; Tehnicile de montaj a sistemului fotovoltaice sunt tehnici clasice, ce utilizează echipamente și materiale uzuale și care trebuie să asigure stabilitate și rezistență necesară elementelor proiectului. Consumurile de materii prime și materiale vor fi corespunzatoare cerințelor rezultate din proiectare. Pe timpul exploatării nu vor fi folosite produse ce vor necesita o gestionare specială. Nu vor fi folosite substanțe periculoase. Lucrările propuse nu generează consum de resurse naturale - realizarea lucrărilor nu produce o poluare a apelor de suprafață sau subterane. Pe perioada executării lucrărilor pentru realizarea lucrărilor de intervenții, resursele sunt cele uzuale instalațiilor de sisteme fotovoltaice. Asupra solului și subsolului nu va exista un impact negativ direct în perioada lucrărilor de deschidere, de pregătire și de exploatare. În perioada de derulare a lucrărilor de intervenții, surse potențiale de poluare a solului sunt considerate: * scurgerile accidentale de produse petroliere de la autovehiculele cu care se transporta diverse materiale sau de la utilajele, echlpamentele folosite; 4 PI. * depozitarea necontrolată a materialelor folosite și a deșeurilor rezultate;direct pe sol; în recipienți neetanși sau în spații neamenajate corespunzător. | 4

Pagina 43

RIVA SYSTEMS eri safe Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași Pe toată perioada executării lucrărilor de construire,vor fi strict interzise: * depozitarea materiilor prime și materialelor auxiliare pe suprafețe neprotejate,destinate altor funcțiuni decât depozitare; * depozitarea deșeurilor menajere / tehnologice în zone destinate altor funcțiuni decât depozitare; orice depozitare necontrolată în zone destinate altor funcțiuni; » deversarea combustibilului, uleiurilor etc. direct pe sol. Schimbul de ulei pentru jloacele de transport se va efecua în afara amplasamentului, la sediul unității, în spații speciale, destinate întreținerilor și reparațiilor auto, iar dacă acest lucru nu este posibll se vor lua măsuri de protecție a solului, prin recuperarea tuturor scurgerilor (folie de plastic, vase metalice etc). Deșeurile generate în perioada de execuție a lucrărilor sunt dependente de sistemele constructive utilizate și de modul de gestionare a lucrărilor. Pentru toate deșeurile generate se va realiza sortarea la locul de producere și depozitarea temporară în incinta organizării de șantier. Deșeurile rezultate în urma desfășurării activităților de construcție-montaj, (codificate conform HG nr.856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, sunt următoarele: * - deșeuri menajere, se vor depozita în container și vor fi predate pe baza de contract către serviciul de sa)ubrizare al localității; * deșeuri reciclabile: deșeuri de hârtie și carton, deșeuri de ambalaje de plastic, deșeuri de la ambalaje de lemn, deșeuri de baterii și acumulatori, pentru care se recomandă colectarea și depozitarea separată, în recipiente adecvate, special destinate, urmând afi predate către socletăți autorizate, în vederea valorificării; * . deșeuri de construcții: cabluri de Ia realizarea racordului electric, deșeuri metalice. În perioada derulării lucrărilor de implementare a proiectului, principalele surse de poluare a aerwui sunt reprezentate de: * operațiile de transport, manipulare, depozitare a materialelor, ceea ce poate determina în principal o creștere a concentrațiilor de pulberi, în suspensie sau sedimentabile, dupa caz, în zona afectată de lucrări; sursele se înscriu în categoria surselor nedirijate; procese de combustie determinate de funcționarea unor echipamente și utilaje, având asociate emisii de poluanți precum NOx, SOx, CO, pulberi, metale grele. În perioada de derulare a lucrărilor de construcție, surse potentiale de poluare a solului sunt conslderate: * scurgerile accidentale de produse petroliere de la autovehiculele cu care se transportă diverse materiale sau de Ja utilajele, echipamentele folosite; * depozitarea necontrolată a materialelor folosite și a deșeurilor rezultate, direct pe sol, în recipienți neetanși sau în Spații neamenajate corespunzător. Lucrările de instalații ce se execută nu prevăd modificări ale condițiilor hidrologice și hidrogeologice ale amplasamentului care ar putea să influențeze în secundar calitatea mediului și, ca urmare, alte resurse sau activități. Nu se prevede amplasarea de amenajări care ar putea influența cursul vreunei ape de suprafață sau ar putea genera indiguiri temporare sau permanente. În zona studiată nu se desfășoara activități care sunt în legătură directă sau depind de resursele hidrologice. Datele prezentate în cap. 4.4., sunt identice și pentru varianta analizată prin SCENARIUL 2!

Pagina 44

RIVA SYSTEMS | Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, judeșul Iași Convergența proiectului cu Planul Național de Dezvoltare este instrumentul fundamental prin care România încearcă să recupereze cât mai rapid disparitățile de dezvoltare socio-economică față de Uniunea Europeană. Astfel, s-a stabilit cadrul pentru implementarea politicilor privind energia și clima, aplicabile la nivel european până în anul 2030, pornind de Ja progresele înregistrate în atingerea obiectivelor stabilite pentru anul 2020 în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), eficiența energetică și promovarea utilizării energii in surse regenerabile. Soluțiile la provocările locale din domeniul climei și energiei vor contribui la asigurarea furnizării de energie sigură, obținută în mod sustenabil, accesibilă pentru cetățeni, dar și la reducerea emisiilor de CO2, și furnizarea accesului la servicii energetice sigure, sustenabile și accesibile, în scopul creșterii calității vieții și asigurării securității energetice. Realizarea investiției presupune construirea unui sistem fotovoltaic pentru producerea energiei electrice, ce va transforma energia radiației solare în energie electrică cu ajutorul panourilor fotovoltaice, realizarea conexiunilor electrice între grupurile fotovoltaice și racordul electric între unitatea solară pentru producție electricitate (USPE) și sistemul energetic național (SEN) printr-o linie electrica subterană (LES). În scopul îndeplinirii angajamentelor asumate Acordul de la Paris, prin semnarea privind protecția mediului și a prevederilor Directiva (UE) 2018/2001), România a adoptat strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie. Scopurile principale ale investiției sunt : * folosirea rațională a resurselor naturale si a economiilor tradiționale folosite în prezent pentru producerea electricității - cărbunele, gazul natural - resurse rare, în conformitate cu strategia României specificată in Legea 220/2008 ; * protecția mediului și reducerea nivelului de poluare, respectiv reducerea emisiilor de CO2 prin folosirea producției de energie electrică din surse regenerabile. * diminuarea costurilor de operare asigurând nevoia de energie electrică din surse alternative; * alinierea la strategia națională pentru folosirea energiilor regenerabile. Investiția de față se încadrează în “Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei”, Măsura ” Sprijinirea investițiilor în noi de capacități producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare integrate, pentru autoconsum pentru entități publice”, finanțat prin Ministerul Energiei. Energia electrică care va fi produsă prin implementarea proiectului este regenerabilă, folosind tehnologie fotovoltaică pentru a capta și pentru a converti energia solară în energie electrică, Având în vedere aceste aspecte, investițiile din domeniul energiilor regenerabile sunt încurajate în momentul de față, astfel încât aceasta piață să fie echilibrată de producerea de energie electrică mult mai ieftină, autosustenabilă și nepoluantă.

Pagina 45

RIVA SYSTEMS | Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași În prezent în comuna Gropnița, primăria, unitățile școlare, căminul cultural, dispensarul, clădirile publice, iluminatul public funcționează utilizând energie electrică din rețea, energle care provine din surse fosile de energie, surse emițătoare de emisii cu gaze cu efect de seră. Conform consumului de energie electrică evidențiat în tabelul de mai jos, anual se generează 840,66 tone de emisli de CO2/an. A fost analizată situația consumurilor existente pentru o perioadă de 12 luni consecutive, pentru a asigura o estimare exactă, și pentru a fi acoperite toate cele 4 anotimpuri convenționale. În tabelul de mai jos se regăsesc consumurile înregistrate. Consum de energle - UAT Gropnița - kWh Februarie 2025___ 29.482,00 Martie 2025 7.174,00 Aprilie 2025 20.690,00 Mai 2025 11.993,00 lunle 2025 12.026,00 lulie 2025 9.111,00 August 2025 6.890,00 Septembrie 2025 11.380,00 Octombrie 2025 8.746,00 Noiembrie 2025 15.579,00 Decembrie 2025 8.405,00 lanuarie 2026 8.951,00 TOTAL 150.427,00 Datele prezentate în « 5, sunt identice și pentr ianta analizată prin Prezenta lucrare își propune să analizeze în primul rând dacă proiectul este oportun din punct de vedere economic și contribuie la îndeplinirea obiectivelor politicii regionale europene. În al doilea rând, lucrarea cercetează dacă este necesară contribuția finanțării publice pentru ca prolectul să fie viabil din punct de vedere financiar. În cadrul analizei cost beneficiu s-a urmărit în mod principal Impactul din punct de vedere financiar, economic, social și de mediu, S-a urmărit în special cuantificarea monetară a tuturor impacturilor posibile, în scopul de a determina costurile și beneficiile proiectului și de a analiza dacă proiectul este oportun și merită pus în aplicare. Costurile și beneficiile au fost evaluate pe o bază diferențială, luând în considerare diferența dintre scenariul proiectului și un scenariu alternativ în afara proiectului. Impactul s-a evaluat în funcție de obiectivele stabilite . Analiza faptului daca prolectul « merită » finanțat s-a luat în urma calculului și valorii VNAE - Valoarea economică actuală netă a proiectului și a RIRE - Rata internă de rentabilitate Economică. Analiza faptului dacă prolectul « necesită » finanțare s-a luat în urmă valorii VNAF Valoarea financiară calce) ulii - actuală netă a proiectulul și a RIRF - Rată internă rentabilitate financiară. pi

Pagina 46

RIVA SYSTEMS ceres Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași Obiectivele și scopul analizei financiare Analiza financiară efectuată se bazează în principal pe analiza detaliată a fluxurilor de numerar. Menționăm că analiza financiară este realizată la nivelul investiției, presupunând că aceasta va fi exploatată individual și nu prin intermediul unui operator. Prin analiza financiară s-a urmarit în speci: - profitabilitatea financiară a investiției și a contribuției proprii investite în proiect determinată cu indicatorii VNAF/C (venitul net actualizat calculat la total valoare investiție) ȘI RIRF/C (rata internă de rentabilitate calculată Ia total valoare investiție). Pentru ca un proiect să necesite intervenție financiară din partea fondurilor structurale, VNAF/C trebuie să fie negativ, iar RIRF/C mai mică decât rata de actualizare (RIRF/C < 5). - durabilitatea financiară a proiectului în condițiile intervenției financlare din partea fondurilor structurale. Durabilitatea financiară a proiectulul trebuie evaluată prin verificarea fluxului net de numerar cumulat. Un alt aspect urmărit și tratat în cadrul analizei financiare este și acela al calculării gradului de intervenție financiară (al ajutorului nerambursabil necesar). Structura analizei financiare: A. Investitia totala Metode avute în vedere la eloborarea Analizei Finonciore Metoda utilizată în dezvoltarea analizei financiare este de a “fluxurilor de numerar actualizat”. În această metodă fluxurile non-monetare, cum ar fi amortizarea și provizioanele, nu sunt luate în considerație. Perioada de referință reprezintă numărul de ani pentru care sunt furnizate previziuni în analiza costuri-benefi În cadrul prezentei analize s-a utilizat metoda diferențiala, proiectul fiind evaluat pe baza diferențelor costurilor și beneficiilor. Proiectui vizat, nu este un proiect generator de venituri. Conform definiției Comisiei Europene, Proiect generator de venituri reprezintă orice operațiune ce implică investiții în infrastructură, a cărei utilizare este supusă unor taxe care sunt suportate în mod direct de utilizatori, și orice operațiune ce implică vânzarea sau închirierea de terenuri sau clădiri sau prestarea de servici! contra cost. Astfel, proiectul propus nu este proiect generator de venituri.

Pagina 47

RIVA SYSTEMS | ara: aa ah sti Si Spui Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași Rato de actualizore Rata de actualizare utilizata în cadrul analizei financiare este de 5%, La elaborarea analizelor financiare s-a adoptat un scenariu privind evoluția viitoare a ratei inflației, pe parcursul perioadei de analiză; rate anuale de creștere precum și indicii de creștere cu baza fixă anul 1 de analiză. Pentru actualizarea la zi a fluxurilor financiare și pentru calcularea valorii actualizate nete (VNAF), trebuie definită rata actualizări corespunzatoare. Sunt mai multe căi practice și teoretice pentru estimarea ratei de referință care să fie utilizată pentru actualizare în analiza financiară, Rata actualizări. Rata la care valorile viitoare sunt actualizate la zi. De obicei este aproximativ egală cu costul de oportunitate al capitalului. 1 euro investit la o rată anuală a ascontului de 5% va fi 1+5%=1,05 dupa un an; (1,05)x(1,05) + 1,1025 dupa doi ani 1,05)x(1,05)x(1,05) = 1,157625 după trei ani, etc. Valoarea economică actualizată a unui Euro care va fi cheltuit sau câștigat în doi ani este 1/1.1025 = 0,907029; în trei ani 1/1,57625 = 0,863838, Operația ultima este inversul celei prezentate mai sus. Rata de actualizare folosită în analiza financiară ar trebui să reflecte costul de oportunitate al capitalului pentru investitor. Aceasta poate fi considerată o rambursare anticipată pentru cel mai bun proiect alternativ. Comisia recomandă aplicarea unei rate de actualizare financiară de 5% în termeni reali ca valoare orientativă pentru proiectele de investiții publice cofinanțate Fonduri. prin Costuri de operore și întreținere Se vor executa lucrări de întreținere curentă în tot cursul anului. Pentru lucrările de întreținere mai complexe aceste lucrări vor fi realizate de către firme specializate. Costurile de operare sunt costuri adiționale generate de utilizarea investiției, după terminarea proiectului. Întreținerea este compusă din întreținere curentă și întreținere periodică, Lucrările pot fi programate din timp sau pot fi condiționate de starea tehnică a obiectivului de investiție. Ipoteze care au stat la baza stabilirii costurilor: costuri cu întreținerea curentă a obiectivului de investiție; costuri cu reparațiile; costuri diverse și neprevăzute; costuri administrative. siguranță necesară în realizarea analizei obiective a proiectului. De asemenea dimensionarea cheltuielilor s-a făcut ținând cont de exploatarea lui în condiții normale, Veniturile proiectului Proiectul vizat, nu este un proiect generator de venituri. Conform definiției Comisiei Europene Proiect generator de venituri reprezintă orice operațiune ce implică investiții în infrastructură, a cărei utilizare este supusă unor taxe care sunt suportate în mod direct de utilizatori, și orice operațiune ce implică vânzarea sau închirierea de terenuri sau clădiri sau prestarea de servicii contra cost. Astfel, proiectul propus nu este proiect generator de venituri venituri și cheltuieli

Pagina 48

RIVA SYSTEMS Înființare pare fotovaltaic în comuna Gropnița, județul Iași Anoliza sustenabilității finonciare - onolizo fluxului de numerar Sustenabilitatea, proiectului se referă la faptul dacă beneficiarul proiectului are capacitatea de a menține exploatarea investiției și după încetarea sursei de finanțare nerambursabile, În cazul acesta, beneficiarul investiției este o instituție publică, a căror resurse sunt asigurate prin fonduri publice. Așa cum reiese și din proiecțiile analizei financiare, nivelul cheltuielor de exploatare anuale nu sunt mari, ceea ce asigură un element în plus al sustenabilit În proiecția financiară a fluxului de numerar se observă faptul că fluxul de numerar este pozitiv, ceea ce exprimă faptul că investiția poate fi susținută de beneficiar după implementarea proiectului. Analiza indicotorilor finonciari « RIRE/C (rata internă de rentabilitate calculată la tota! valoare investiție) - Criteriul decizional: proiectul are nevoie de finanțare publică și este corespunzător dacă RIRF/C<5% (proiectul nu este viabil din punct de vedere financiar, în ipoteza că rata de actualizare financiară reală de 5% reprezintă corect costul fondurilor publice utilizate în acest scop); „ VNAF/C(venitul net actualizat calculat la total valoare investiție); - profitabilitatea financiară a investiției și a contribuției proprii investite în proiect determinată cu indicatorul VNAE/C și este corespunzător dacă VNAF/C < 0. „ Raportul cost/beneficii (C/B) - este un raport complementar al VNA, comparând valoarea actuală a beneficiilor viitoare, inclusiv valoarea investiției. Acesta trebuie sa fie mai mic decât 1; * SCENARIULI - Analiza detaliată se regăsește în Anexa 1 SCENARIUL II - Analiza detaliată se regăsește în Anexa 2 lupă caz, a -eficacii Conform ghidului național pentru analiza cost beneficiu, analiza economică se realizează numai în cazul proiectelor majore de investiții. Conform prevederilor art 39, din Regulamentul 1083/2006, sunt considerate «proiecte majore» proiectele care depășesc 25 milioane euro pentru mediul înconjurător și 50 de milioane de euro pentru alte domenii. Valoarea proiectului propus nu depășeste 25 milioane de euro, în concluzie nu face parte din categoria proiectelor majore.

Pagina 49

RIVA SYSTEMS Ac e tat dt Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași 4.8. Analiza de senzitivitate Analiza de senzitivitate implică studierea impactului pe care modificarea variabilelor (costurile și beneficiile) îl poate avea asupra indicatorilor financiari și economici calculați pentru proiect. Etapele parcurse în realizarea Analizei de sensitivitate: a) Efectuarea unei analize calitative a variabilelor. b) Identificarea tuturor variabilelor folosite în calculul intrărilor și ieșirilor din analiza economică și financiară și gruparea lor în categorii omogene. c) Selectarea acelora care au elasticitate redusă sau marginală (care conduc la variații ale RIR-VNA). Riscurile potențiale care pot să apară în derularea prolectului de investiții se referă la: a) apariția de costuri suplimentare pe parcursul proiectului, față de cele înscrise în devizul de lucrări și bugetul proiectului. b) influența variației în timp prețurilor (este posibilă o creștere a prețurilor incluse în devizul din studiul de fezabilitate, corelată cu o scădere a ratei de schimb valutar leu/euro); Variabile selectate pentru analiza de senzitivitate: * Total costuri de Investiție "Total costuri de operare a investiției "Total venituri Având în vedere că proiectul propus spre finanțare este un proiect care nu generează venituri directe, la nivelul analizei economice realizate, variabilele critice identificate (care pot avea variații pozitive și negative) au fost cele legate de costurile investiției dar și cele referitoare la costurile de întreținere și operare. Analiza de senzitivitate trebuie să determine și valorile indicatorilor de performanță ai Investiției pentru cea mai nefavorabilă situație, precum și pentru cel mai avantajos caz. Pentru aceasta s-au considerat variații absolute de 20%, favorabile și nefavorabile ale variabilelor chele. * SCENARIUL - Analiza detaliată se regăsește în Anexa 1 + SCENARIULII - Analiza detaliată se regăsește în Anexa 2

Pagina 50

RIVA SYSTEMS Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași O imagine completa asupra proiectului de investitii vizat este data de analiza riscurilor pe care le implica realizarea lui si a sensibilitatii indicatorilor financiari si economici la diferite fluctuatii /variabile critice care pot influenta proiectul. Analiza de risc se impune a fi realizată pentru orice proiect încă din faza de concepere a acestuia. Riscul în cadrul proiectelor reprezintă efectul asupra obiectivelor proiectului, care poate apare datorită necunoașterii ansamblului potențial de evenimente existente pe toată durata de implementare a proiectului. Riscuri asumate: » tehnice; » financiare; » instituționale; = legale Etapele principale ale managementului de risc ale prolectelor sunt următoarele: * . Planificarea - presupune abordarea și planificarea activităților de risc; * Identificarea riscurilor-constă în determinarea riscurilor ce pot afecta proiectul; * Analiza-presupune analiza calitativă a riscurilor estimând gradul de afectare al proiectului; * Răspunsul la risc - proceduri pentru diminuarea efectelor generate de riscuri; Monitorizarea și controlul - realizarea planurilor de diminuare a riscurilor; * Comunicarea și documentarea - se realizează pe toată durata de viață a proiectului. Planificarea - în cadrul acestei etape am stabilit responsabilitățile echipei de proiectare și ale managerului de proiect în condițiile manifestării riscurilor. + managerul de proiect are următoarele obligații în realizarea managementului riscurilor: a). identificare riscurilor posibile ale proiectului; b). estimarea cauzelor și efectelor posibile ale riscurilor proiectului; c).. întocmirea planului de management al riscului; d). s

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.