Hotărâre a Consiliului Local
Hotărârea nr. 103 din 24.09.2026
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 5,0 MB
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local nr. 103 din 24.09.2026, „Hotărârea nr. 103 din 24.09.2026”, Comuna Gropnița, jud. Iași. Sursa: https://comunagropnita.ro/download/100/registrul-hcl-2026/8235/hotararea-nr-103-din-24-09-2026.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/gropnita/115649-hotararea-nr-103-din-24-09-2026, 12.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMÂNIA
JUDEȚUL IAȘI
COMUNA GROPNIȚA
CONSILIUL LOCAL
HOTĂRÂREA _NR.. 103
privind aprobarea implementării proiectului „ÎNFIINȚARE PARC FOTOVOLTAIC ÎN COMUNA
GROPNIȚA, JUDEȚUL IAȘI”
Consiliul Local al Comunei Gropnița, județul Iași, întrunit în ședință extraordinară de îndată în
data de 24.09.2026,
Având în vedere temeiurile juridice, respectiv:
Prevederile ghidului specific — privind condițiile de accesare a finanțării din Fondul
pentru
modemmizare în cadrul: Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energlel
- Sprijinirea
investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile de energie solară,
cu capacități de stocare integrate, pentru autoconsum pentru entități publice
Luand act de:
a). referatul de aprobare prezentat de către primarul comunei, în calitatea sa de inițiator, înregistrat cu
nr. 5586 din 22.09.2026, prin care se susține necesitatea, oportunitatea și potențialul economic al
investiției,
b) Tupeu de
compartimentului resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, înregistrat cu
nr. 5585 din 22.09.2026 prin care se motivează, în drept și în fapt, necesitatea, oportunitatea
și potențialul
economic al investiției,
c) avizul comisiilor de specialitate din cadrul Contiliului Local Gropnita ;
d) angajamentul de a include în categoria activelor proprii activele corporale și necorporale rezultate
din implementarea proiectului și de a le utiliza pentru activitatea care a beneficiat de finanțare,
pe o
perioadă de minimum $ ani, de la data efectuării ultimei plăți.
În temeiul prevederilor art. 129 alin. (2) litera b) si alin. (4) litera d) din de
Ordonanța Urgență a
Guvemului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare;
HOTĂRĂȘTE:
Art 1. - Se aprobă implementarea proiectului cu titlul ÎNFIINȚARE PARC FOTOVOLTAIC ÎN
„„
COMUNA GROPNIȚA, JUDEȚUL IAȘI », denumit în continuare Proiectul.
Consiliul Local al comunei GROPNIȚA constată și susține necesitatea, oportunitatea si potențialul
economie al investiției conform Proiectului, acesta urmând a fi depus pentru finanțare prin Fondul
pentru
modernizare — Sprijinirea Investițiilor în dezvoltarea de noi capacități de stocare a energiei electrice
produse din surse regenerabile de energie pentru entități publice
Art. 2. - Se aprobă documentația tehnico-economică faza studiu de fezabilitate - SE pentru obiectivul de
investiție: „ÎNFIINȚARE PARC FOTOVOLTAIC ÎN COMUNA GROPNIȚA, JUDEȚUL IAȘI ”- Anexa
1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 3, - Cheltuielile aferente Proiectului se prevăd în bugetul local pentru perioada de realizare a
în cazul obținerii finanțării prin Programul-cbeie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea
energiei - Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse
regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare integrate, pentru autoconsum pentru publice.
entități
Pagina 2
4. Valoarea totală a obiectivului de investiții este în valoare de 1.062,171.00 lei cu TVA, din
care
valoare eligibilă 693,938.00 lei cu TVA, și valoare neeligibilă 368,233.00 lei, cu TVA.
Art. 5. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai proiectului ÎNFIINȚARE
„ PARC
FOTOVOLTAIC COMUNA GROPNIȚA, JUDEȚUL IAȘI ” care sunt cuprinși în Anexa 2
„Indicatori
tehnici”, și indicatorii economici, care sunt cuprinși în Anexa 3 „Indicatori economici”, anexe sunt
care parte
integrantă din prezenta hotărâre,
Art. 6. - Comuna GROPNIȚA se obligă să asigure orice eventuală cofinauțare ce îi rezultată
revine,
din implementarea Proiectului, pe toata durata și conform obligațiilor prevăzute în Contractul de
finanțare.
Art. 7.- Cheltuielile neeligibile aferente proiectului vor fi suportate din bugetul local.
Art. 8. - Ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se asigură de către primarul comunei
GROPNIȚA,
județul IASI.
Art. 9 - Reprezentantul legal al comunei în derularea proiectului este, potrivit legii,
primarul comunci,
în dubla sa calitate și de ordonator principal de credite, sau, dupa caz, administratorul public al
comunei, Comuna
GROPNIȚA urmează a fi reprezentată, în calitate de solicitant în cadrul intervențici, prin reprezentantul
legal
- primar Oneaga Ionel, în vederea realizării tuturor activităților necesare elaborării, depunerii si implementării
Proiectului.
Art. 10. - Prezenta hotărâre se comunică, prin grija secretarului general al Primarului Comunei
comunei,
Gropnița, Instituției Prefectului — Județul Iași — pentru controlul legalității actelor administrative,
compartimentelor de specialitate din cadrul Primăriei și se aduce la cunoștință publică conform prevederilor
egale.
Dată azi : 24.09.2026 hi
OMS
i
PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ /* //— Contrasemnează
pentru legalitate,
Consilier local, e, _* | Secretar general al comunei
Gropnița
863)
(C
Mazuru C, A Iftime Lanr:
| Total consilieri Bo =
locali
|
Prai 3
Vor pearu
| 13
|
Vot împorrivă
= =]
Abțineri |
—
Pagina 3
ANEx& NR.| LLP W.C.L
RIVA HE 103 SA
SYSTEMS
O
«04.03. Ron
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
STUDIU DE FEZABILITATE
Pentru obiectivul:
ÎNFIINȚARE PARC FOTOVOLTAIC ÎN COMUNA GROPNIȚA, JUDEȚUL IAȘI
Amplasament:
COMUNA GROPNIȚA, JUDEȚUL IAȘI
Beneficiar:
COMUNA GROPNIȚA
Proiectant general:
S.C. RIVA SYSTEMS S.R.L.
NR. PROIECT 715
3
ZLOMINCONT EA E NEA EA PENTAy
Peaseoinre BE SEDATĂ, /(39M N LeeAumre
feodre de seară, (AES
MRaaRu COABA -MMAI SSeRETAR. GENERA,
LAy, ?FTI me
Pagina 4
RIVA SYSTEMS
Înființare pare fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
COLECTIV DE ELABORARE
LISTĂ DE RESPONSABILITĂȚI ȘI SEMNĂTURI
Proiectant: S.C. RIVA SYSTEMS S.R.L.
ATESTAT ANRE 16659 / 2020
Sediu social: Sat Valea Lupului, comuna Valea Lupului, camera
1, nr. cadastral 60188, județ Iași
Activitatea principală: 7112 - Activități de inginerie și
consultanță tehnică legate de acestea
CUL: 33983780
Nr. înregistrare în Registrul Comerțului: ]22/64/19.01.2015
Inj
Partea economică S.C. RIVA SYSTEMS S.R.L.
tina Calance
lae
Pagina 5
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
CUPRINS
(în conformitate cu conținutul cadru al H.G. 907/2016)
privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice
aferente obiectivelor/ proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice
Foaie de capt
Lista de responsabilitati si semnaturi
Borderou
A. PIESESCRISE
1. Informații generale privind obiectivul de investiții
1.1. Denumirea obiectivului de investiții
1.2. Ordonator principal de credite/investitor
1.3, Ordonator de credite (secundar/terțiar)
14. Beneficiarul investiției
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate
2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil)
privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și
scenariile opțiunile tehnico-economice identificate și propuse spre analiză
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri
instituționale și financiare
2.3, Analiza situațlei existente și identificarea deficiențelor
24. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind
evoluția cererii, în scopul justificări necesității obiectivului de investiții
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice
„Id
Pentru fiecare scenariu /opțiune tehnico-economic(ă) se vor prezenta:
3.1. Particularități ale amplasamentului:
a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafața terenului,
dimensiuni în plan, regim juridic - natura proprietății sau titlul de proprietate, servituți,
drept de preempțiune, zonă de utilitate publică, informații/obligații/constrângeri extrase
din documentațiile de urbanism, după caz);
b) relații cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile;
€) orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale sau
construite;
d) surse de poluare existente în zonă;
e)date climatice și particularități de relief;
1) existența unor:
- rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot
fi identificate;
- posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe
amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul
existenței unor zone protejate sau de protecție;
- terenuri care aparțin unor Instituții care fac parte din sistemul de apărare, pică
ordine PA
și siguranță națională; PAS)
£) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din/Stuăj
elaborat conform normativelor în vigoare, cuprinzând: [|
Pagina 6
RIVA SYSTEMS
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
(I)date privind zonarea seismică;
(ii)date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv preslunea
convențională și nivelul maxim al apelor freatice;
(iii)date geologice generale;
(iv)date geotehnice obținute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fișe complexe cu
rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu
recomandările pentru fundare și consolidări, hărți de zonare geotehnică, arhive accesibile,
după caz;
(încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundații) în conformitate cu
reglementările tehnice în vigoare;
Gvi)caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a
documentărilor, cu indicarea surselor de informare enunțate bibliografic.
3,2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhitectural și tehnologic:
- caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții;
- varianta constructivă de realizare a investiției, cu justificarea alegerii acesteia;
- echiparea și dotarea specifică funcțiuni propuse.
3.3, Costurile estimative ale investiției:
- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții, cu luarea în considerare a
costurilor unor investiții similare, ori a unor standarde de cost pentru investiții similare
corelativ cu caracteristicile tehnice și parametrii specifici obiectivului de investiții;
- costurile estimative de operare pe durata normată de viață/de amortizare a investiției
publice.
3.4, Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor,
după caz:
- studiu topografic;
- studiu geotehnic și/sau studii de analiză și de stabilitatea terenului;
- studiu hidrologic, hidrogeologic;
- studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență ridicată pentru
creșterea performanței energetice;
- studiu de trafic și studiu de circulație;
- raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de
investiții ale căror amplasamente urmează a fiexpropriate pentru cauză de utilitate publică;
- studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiții care se referă la amenajări spații verzi
și peisajere;
- studiu privind valoarea resursei culturale;
- studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției.
3.5. Grafice orientative de realizare a investiției
Pagina 7
| RIVA SYSTEMS
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
4. Analiza fiecă fiecărei scenarii iuni ico - economici ropu:
4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și
prezentarea scenariului de referință
4.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de
schimbări climatice, ce pot afecta investiția
4.3. Situația utilităților și analiza de consum:
- necesarul de utilități și de relocare protejare, după caz;
- soluții pentru asigurarea utilităților necesare.
4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții:
a) impactul social și cultural, egalitatea de șanse;
b) estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției: în faza de realizare, în
faza de operare;
€) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității și a siturilor
protejate, după caz;
d) impactul obiectivului de investiție raportat ia contextul natural și antropic în care acesta
se integrează, după caz.
4.5. Analiza cererii de bunuri și servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiții
4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul
cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară
4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economică: valoarea
actualizată netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza
cost-eficacitate
4.8. Analiza de senzitivitate
4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire /diminuare a riscurilor
5.5 zi
iul A
5.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic,
financiar, al sustenabil și riscurilor
5.2. Selectarea și justificarea scenariului /opțiunii optim(e) recomandat(e)
5.3. Descrierea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e) privind:
a) obținerea si amenajarea terenului;
b) asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului;
€) soluția tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic,
funcțional-arhitectural și economic, a principalelor lucrări pentru investiția de bază, corelată
cu nivelul calitativ, tehnic și de performanță ce rezultă din indicatorii tehnico-economici
propuși;
d) probe tehnologice și teste.
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții:
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiții, exprimată în lei, cu
TVA și, respectiv, fără TVA, din care construcții-montaj (C+M), în conformitate cu devizul
general;
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță - elemente fizice/capacități fizice
care să indice atingerea țintei obiectivului de investiții - și, după caz, calitativi, în
conformitate cu standardele, normativeie și reglementările tehnice în vigoare;
) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți ie de
specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții; MÂnN,
Za
d) durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în «A
5.5, Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu a
feast
funcțiuni preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor.| TI
7
Pagina 8
RIVA SYSTEMS
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
fundamentale aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice
5.6. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei financiare
și economice: fonduri proprii, credite bancare, alocații de la bugetul de stat/bugetul local,
credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse
legal constituite.
6. Urbanism, acorduri și avize conforme
6,1. Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire
6.2. Extras de carte funciară, cu excepția cazurilor speciale, expres prevăzute de lege
6.3. Actul administrativ al autorități competente pentru protecția mediului, măsuri de
diminuare â impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor
acordului de mediu în documentația tehnico-economică
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităților
6.5, Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
6.6. Avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului de
investiții și care pot condiționa soluțiile tehnice
2. m] investiției
7.1. informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de
investiții (în luni calendaristice), durata de execuție, graficul de implementare a investiției,
eșalonarea investiției pe ani, resurse necesare
7.3. Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse necesare
7.4. Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale
8, Concluzii și rec ă
A. PIESE DESENATE
P.L 1.1 PLAN DE ÎNCADRARE ÎN TERITORIU
P.L. 1.2 PLAN DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ
P.L. 2.1 PLAN DE SITUAȚIE - SITUAȚIE EXISTENTĂ
LE. 3.1 PLAN DE SITUAȚIE - SITUAȚIE PRDIECTATĂ
P.L. 41 DETALIU STRUCTURĂ MDNTAJ PANDURI FOTOVDLTAICE
Pagina 9
ms
Q
înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
A. PIESE SCRISE
1. Informații general
ÎNFIINȚARE PARC FOTOVOLTAIC ÎN COMUNA GROPNIȚA, JUDEȚUL IAȘI
PRIMAR - IONEL ONEAGA
Nu este cazul.
1.4. Beneficiarul investiției
COMUNA GROPNIȚA, JUDEȚUL 1AȘI
15, Elaboratorul studiului de fezabilitate
S.C. RIVA SYSTEMS S.R.L., societate cu răspundere limitată, reprezentată prin Nicolae
Dragoș, avand sediu social sat Valea Lupului, comuna Valea Lupului, cameral, nr. cadastral
60188, județul Iași.
Cod CAEN 7112 - "Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea”
CUI: R033983780
Nr, înregistrare în Registrul Comerțului: J22/64/19.01.2015
- Nueste cazul
Pentru obiectivul vizat nu a fost întocmit în prealabil un studiu de prefezabilitate.
Oportunitatea promovării obiectivului și scenariile propuse spre analiză prin prezenta
documentație rezultă din suma constatărilor și necesităților directe ale Autorității Locale, și
desigur în urma studiilor realizate de specialiști în diverse etape de timp.
Pagina 10
RIVA SYSTEMS
Aia Os
Gr toniaere
Înființare parc fotovoltait în comuna Gropnița, județul Iași
Program: Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei
Măsura: Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice
produsă din surse regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare integrate, pentru
autoconsum pentru entități publice.
Obiectul Programului - Producția energiei electrice din surse regenerabile de
energie solară pentru autoconsum prin instalarea de noi capacități de producere a energiei
din surse solare cu capacități de stocare integrate, contribuind la atingerea obiectivelor
asumate de România în cadrul PNIESC actualizat.
Programul vizează promovarea investițiilor în sectorul de energie regenerabilă și
eficiență energetică în vederea asigurării contribuției la obiectivele stabilite prin Pactul
Ecologic European, atingerii țintelor stabilite în cadrul Planului Național Integrat în
domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) actualizat, privind
utilizarea energiei din surse regenerabile, prin creșterea ponderii de producție a acesteia
din energie solară.
CADRU LEGISLATIV
+ Prezenta documentație a fost realizată în conformitate cu Hotărarea Guvernului
Romaniei nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor
tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri
publice;
* Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilitati publice;
* Legea nr.123/2012 a energiei electrice si a gazelor naturale;
* Legea 160/2026 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a
gazelor naturale nr. 123/2012
* Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare;
* Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
* HG, nr. 409/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Ordonantei Guvernului nr. 22/2008 privind eficienta energetica si promovarea utilizarii la
consumatorii finali a resurselor regenerabile de energie;
* Ordonanta Guvernului 71/2002 privind organizarea si functionarea serviciilor
publice de administrare a domeniului public si privat de interes local - publicata in Monitorul
Oficial, Partea |, nr. 648, din 31 august 2002.
Cadrul legislativ și standordele enumerate cuprind doar reglementarile semnificotive. Lista nu este nici
fimitativă și nici exhaustivă, ar cei ce vor folosi acest document pentru punerea în cperă (indiferent daca este
vorba de proiectare, furnizare de materiale și/sau echipamente, execuție sau punere în funcție) o vor utiliza ca
punct de plecare și o vor actualiza și completa corespunzător scopului lor de activitate.
Decarbonizarea sistemului energetic al Uniunii Europene este esențială pentru
atingerea obiectivelor climatice stabilite pentru 2030 și pentru realizarea strategiei pe
termen lung a Uniunii vizând atingerea neutralității climatice până în 2050.
Pactul Verde European se axează pe 3 principii-cheie pentru tranziția către o energie
curată, care vor contribui l reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a
îmbunătățirea
calității vieții cetățenilor europeni, printre care și prioritizarea eficienșei- eset tică
îmbunătațirea performanței energetice a clădirilor și dezvoltarea unui sectopâzții
în mare parte pe surse regenerabile.
PS
[
(E [|
Pagina 11
RIVA SYSTEMS
”
iaoafae
Crt so097ee
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
Producerea energiei din surse regenerabile contribuie la reducerea emisiilor de gaze
cu efect de seră, la diversificarea ofertei de energie și la reducerea dependenței de piețele
volatile și incerte ale combustibililor fosili, în special de petrol și gaze. Legislația UE privind
promovarea surselor regenerabile a evoiuat semnificativ în ultimii 15 ani. În 2018, liderii VE
au stabilit obiectivul ca, până în 2030, 32% din consumul de energie al UE să provină din
surse regenerabile de energie.
În iulie 2021, ca parte a pachetului legislativ prin care se realizează Pactul Verde
European, Comisia a propus o modificare a Directivei privind energia din surse regenerabile
[Directiva (UE) 2018/2001] pentru a alinia obiectivele privind energia din surse
regenerabile la noul obiectiv climatic. Comisia propune creșterea obiectivului obligatoriu
privind sursele regenerabile în mixul energetic al UE la 40% până în 2030 și promovează
utilizarea combustibililor din; surse regenerabile, precum hidrogenul în industrie și
transporturi, cu obiective suplimentare, vizând să mențina poziția de lider mondial a UE în
domeniul surselor regenerabile și, în sens mai larg, să ajute UE să își îndeplinească
angajamentele de reducere a emisiilor asumate în temeiul Acordului de la Paris.
La nivel național, cadrul legislativ este definit, conceput și propus către reglementare
de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei - A.N.R.E. În acest sens,
acest domeniu se află sub incidența directă a unui număr de Legi, Hotărâri și Ordine, dintre
care cele mai importante sunt:
* Planul Național de Acțiune în Domeniul Eficienței Energetice;
* LEGE nr. 220 din 27 octombrie 2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a
producerii energiei din surse regenerabile de energie cu modificările și completările
ulterioare;
Ord. 85/2021 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui
Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 74/2014 pentru aprobarea
conținutului-cadru al avizelor tehnice de racordare,
Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului a instituit un sistem
de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în Uniune, pentru a
promova reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod rentabil și eficlent din
punct de vedere economic.
Toate sectoarele economice ar trebui să contribuie Ja realizarea reducerilor
respective ale emisiilor, iar obiectivul urmează să fie îndeplinit în modul cel mai rentabil prin
intermediul sistemului Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii (EU
ETS), acesta generând o reducere cu 43% față de nivelurile din 2005, până în 2030. Acest
aspect a fost confirmat în cadrul angajamentului de reducere preconizat al Uniunii și al
statelor sale membre, stabilit la nivel național, care a fost prezentat Secretariatului
Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC)
la 6 martie 2015,
Realizarea unor reduceri suplimentare ale emisiilor reprezintă o provocare. Prin
urmare acest demers va necesita investiții publice masive și eforturi sporite pentru a
direcționa capitalul privat către acțiuni în domeniul climei și al mediului, evitându-se
totodată continuarea unor practici care nu au un caracter durabil.
UE trebuie să se afle în prima linie a coordonarii eforturilor ințernationale în direcția
creării unui sistem financiar coerent care să sprijine identificarea de soluții durabile, Aceste
investiții inițiale reprezintă, de asemenea, o ocazie de a înscrie decisiv Europa pe o nouă
tralectorie de creștere durabilă, favorabilă incluziunii. Pactul ecologic europeafi gecalera
_ va;
și va sprijini tranziția necesară în toate sectoarele.
PSza NI
Pagina 12
RIVA SYSTEMS
îm MocoN ofea/zai5
Înființare parc fatovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
Obiectivele ambițioase în materie de mediu ale pactului nu vor putea fi realizate prin
eforturile izolate ale Europei. Drept urmare, au fost instituite mai multe mecanisme de
finanțare pentru decarbonizarea sectorului energetic pentru a sprijini obiectivele.
Mecanismul de Redresare și Reziliență - un instrument gândit, negociat, redactat
pentru a combate efectele pandemiei. PLANUL NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ
(PNRR), conține Pilonul 1- Tranziția verde , prevede la Componenta C6 - Energie cu
obiectivul componentei de a aborda principalele provocări ale sectorului energetic din
România în ceea ce privește decarbonizarea și poluarea aerului, respectiv asigurarea tranziției
verzi și a digitalizării sectorului energetic prin promovarea producției de energie electrică din
surse regenerabile, a eficienței energetice și a tehnologiilor viitorului.
Componenta Energie din PNRR pilon 1 - Tranziția verde răspunde inițiativei
emblematice Accelerarea (Power-up) din Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea
durabilă, care are ca obiectiv acordarea de întâietate tehnologiilor curate perene, dezvoltării
și utilizării surselor regenerabile de energie. Prin reformele și investițiile care contribuie Ia
înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, la securitatea energetică a UE și la stimularea
producției de electricitate din surse regenerabile, inclusiv de hidrogen verde, componenta
Energie din PNRR contribuie a accelerarea dezvoltării și utilizării surselor regenerabile de
energie, inclusiv de hidrogen verde, precum și la stocarea și integrarea energiei regenerabile
în sistemul energetic.
În cadrul Acordului de la Paris privind schimbările climatice, statele membre ale UE
au convenit ca UE să urmeze calea către a deveni prima economie și societate neutră din
punct de vedere climatic până în 2050.
Fondul pentru modernizare („FM”) este un instrument nou de finanțare ce
contribuie la obiectivele Pactului ecologic european prin sprijinirea unei tranziții juste din
punct de vedere social către o economie verde, care vizează investiții care contribuie la
implementarea planurilor și a programelor impuse de acquis-ul Uniunii Europene referitor
la calitatea aerului, pentru sprijinirea investițiilor în modernizarea sistemelor energetice și
îmbunătățirea eficienței energetice, inclusiv finanțarea proiectelor de investiții la scară mică,
în concordanță cu obiectivele cadrului de politici ale Uniunii privind clima și energia pentru
2030 și cu obiectivele pe termen lung prevăzute în Acordul de la Paris.
Fondul pentru modernizare a fost instituit ca mecanism de finanțare prin articolul
10d din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie
2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră
în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificările și
completările ulterioare (Directiva ETS).
În România, Fondul pentru Modernizare este destinat finanțării investițiilor din
sectoarele prioritare identificate de Ministerul Energiei în baza strategiilor naționale și a
obiectivelor Ia nivel european și este implementat prin intermediul unor programe-cheie, în
cadrul cărora sunt definite unul sau mai multe domenii de investiții.
Programul vizează promovarea investițiilor în sectorul de energie curată și eficiență
energetică în vederea asigurării contribuției la obiectivele stabilite prin Pactul Ecologic
European, țintele stabilite în cadrul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și
Schimbărilor Climatice (PNIESC) privind utilizarea energiei din surse regenerabile, precum
ele stabilite în cadrul FM, prin creșterea ponderii de producție a acesteia din energie
eoliană, solară sau hidro,
Pagina 13
RIVA SYSTEMS
Tia oaie
Că foste
Mee arans
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
Obiectivul general urmărit este:
Producție majorată a energiei electrice din surse regenerabile prin instalarea de noi
capacități de producere a energiei din surse regenerabile, contribuind la atingerea
obiectivelor asumate de România în cadrul FM, Pragramul-cheie 1: Surse regenerabile de
energie și stacarea energiei.
În perioada 2022-2030, Uniunea Europeană va aloca sume importante pentru
investiții în capacități de producție și stocare a energiei regenerabile, eficiență energetică,
modernizarea și extinderea rețelelor de energie electrică și alte domenii din energie.
Implementarea acestor proiecte a fost prevăzută în contextul politicilor și obiectivelor
Uniunii Europene de eficiență energetică și decarbonare. Necesitatea pentru aceste Investiții
este amplificată de noul discurs politic privind creșterea independenței energetice a Uniunii
Europene, generat în contextul conflictului din Ucraina.
Prin intermediul PNRR, în perioada 2022-2026 se vor aloca 1,62 de miliarde de euro
în cadrul componentei de Energie, bani alocați pentru investiți în capacități de producție și
stocare a energiei eoliene și solare, capacități de producție a hidrogenului verde, cogenerare,
investiții în întregul lant valoric al bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice, dar și
pentru asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial.
Fondul de Modernizare va asigura subvenții estimate la un total de 15 miliarde
euro, în perioada 2022-2030, prin intermediul a opt programe-chele care vizează inve:
în energie regenerabilă, infrastructură energetică, centrale pe gaz, energie nucleară,
cogenerare, eficiență energetică și producția de biocombustibili.
Investițiile în domeniul energetic vor fi susținute și prin Programele Operaționale
(PO) aferente perioadei 2021-2027, cu implementare până în 2030. În acest sens, sunt
alocări financiare prin PO Tranziție Justă (2,03 miliarde de euro, pentru tranziția către o
economie neutră din punct de vedere climatic), PO Dezvoltare Durabilă (4,615 miliarde de
euro, din care aproximativ 850 milioane de euro pentru sectorul energiei) și PO Regional
(4,018 miliarde de euro, din care peste 1 miliard de euro dedicați sectorului energiei).
O altă sursă de finanțare pentru proiecte de eficiență energetică este programul de
eficiență energetică în clădirile publice, derulat de Administrația Fondului de Mediu.
Comisia Europeană derulează și alte programe de finanțare în domeniul energiei,
Astfel, proiectele inovative care conduc la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră se pot
finanța prin intermediul Fondului de Inovare. Cu un buget de 10 miliarde de euro, Fondul
de Inovare derulează două tipuri de apeluri: apeluri pentru proiecte de scară mică (sub 7,5
milioane de euro) și apeluri pentru proiecte de scară mare (peste 7,5 milioane de euro).
Programul CEF - Energy (Mecanismul pentru Interconectarea Economică,
componenta Energie) este un alt program gestionat de Comisia Europeană, dedicat finanțării
proiectelor care conduc la atingerea obiectivelor de integrare a pieței de energie, creștere a
producției de energie regenerabilă și decarbonare. De asemenea Programul Connecting
Europe Facility (CEF) 2021-2027 a fost aprobat de Comisia Europeană în luna iulie 2021, cu
o alocare de 5,84 de miliarde de euro pentru componenta de energie.
Pagina 14
RIVA
SYSTEMS
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județ
Comuna Gropnița, județul Iași, este o unitate administrativ-teritorială, compusă din
mai multe sate componente, având în administrare instituții publice esențiale pentru
comunitate: primăria, unități școlare, cămin cultural și dispensar. De asemenea,
administrația publică locală deține și operează sistemul de iluminat public. În prezent, nu
există capacități proprii de producere a energiei electrice din surse regenerabile aflate în
administrarea comunei, Toate consumurile de energie electrică sunt acoperite prin
alimentarea din rețeaua națională de distribuție, în baza contractelor de furnizare încheiate
cu operatorul de distribuție.
Deficiențe identificate:
1) Lipsa capacităților proprii de producere a energiei regenerabile
La nivelul comunei Gropnița nu există în prezent instalații de producere a energiei
electrice din surse regenerabile. Întregul consum aferent instituțiilor publice este acoperit
prin achiziția de energie din rejeaua națională. Această situație generează o dependență
totală față de furnizori și față de fluctuațiile prețului energiei electrice pe piață, ceea ce
afectează stabilitatea bugetară a UAT.
2) Resurse financiare și administrative limitate
Ca majoritatea unităților administrativ-teritoriale din mediul rural, comuna Gropnița
dispune de resurse financiare și umane reduse. Bugetul local este orientat în principal către
cheltuieli de funcționare și investiții curente, ceea ce face dificilă inițierea unor proiecte de
amploare fără sprijin nerambursabil
3) Vulnerabilitate la creșterea costurilor cu energia
În lipsa unor soluții proprii de producere a energiei, administrația locală este expusă
volatilității prețurilor din piața de energie. Creșterea accentuată a costurilor cu energia în
ultimii ani se reflectă direct în bugetul local și reduce capacitatea comunei de a finanța alte
servicii/proiecte publice.
4) Nevalorificarea potențialului local de decarbonizare și independență
energetică
Comuna Gropnița dispune de un potențial solar ridicat, însă acesta este neexploatat.
Lipsa unor capacități fotovoltaice înseamnă pierderea unei oportunități reale de reducere a
emisiilor de CO, și de aliniere la obiectivele naționale și europene privind tranziția verde
(Pactul Verde European, Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice - PNIESC),
Integrarea surselor regenerabile ar aduce beneficii directe în ceea ce privește
decarbonizarea mediului local și ar contribui la crearea unui cadru de dezvoltare
sustenabilă.
5) Impact limitat asupra comunității și educației energetice
Lipsa unor proiecte vizibile în domeniul energiilor regenerabile reduce și
oportunitatea de a transmite către comunitate - în special către tineri, prin școli - un mesaj
educațional legat de eficiență energetică și protecția mediului. Investițiile în soluții verzi ar
avea efect multiplicator prin creșterea gradului de conștientizare și responsabilitate a
Deficiențele identificate indică o dependență structurală de rețeaua națională de
energie, vulnerabilitate la prețuri și lipsa unei strategii locale de tranziție energetică.
Resursele financiare și administrative limitate le UAT fc ca sprijinul nerambursabil să fie
esențial pentru implementarea proiectului. Totodată, investițiile în capacități fotovoj
contribui nu doar la reducerea costurilor operaționale ale instituțiilor pub)e&,-că 4
decarbonizarea mediului local, creșterea independenței d
energetice și
rezilienței comunității în fața crizelor energetice,
Pagina 15
RIVA SYSTEMS
|
Ten soft
ÎN EEE oh ass
Înființare parc fotovoitaic în comuna Gropnița, județul Iași
Avantajele implementării investiției
a) Creșterea producției de energie electrică din surse regenerabile;
b) Creșterea ponderii energiei regenerabile în totalul consumului de energie primară, ca
rezultat al investițiilor de creștere a puterii instalate de producere a energiei electrice din
surse regenerabile de energie solară;
c) Reducerea emisiilor de carbon în atmosferă generate de sectorul energetic prin
înlocuirea unei părți din cantitatea de combustibili fosili consumați în fiecare an - cărbune,
gaz natural;
d) Reducerea cheltuielilor publice cu energia electrică, contribuind direct la
eficientizarea bugetului local și la redirecționarea economiilor spre alte nevoi comunitare
(ex: educație, sănătate, infrastructură);
e) Creșterea independenței energetice a entității publice prin producerea unei părți
semnificative din necesarul propriu de consum de energie electrică. Capacitatea de
producție proprie și sistemele de stocare cresc gradul de autonomie energetică și reduc
vulnerabilitatea la eventuale întreruperi temporare în rețeaua electrică.
f). O economie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării surselor, mai ecologică și
mai competitivă, conducând la dezvoltarea durabilă, care se bazează, printre altele, pe un
nivel înalt de protecție și pe îmbunătățirea calității mediului;
8) Decongestionarea Sistemului Energetic Național (SEN) prin utilizarea de noi
capacități de producție a energiei electrice descentralizate;
h) Creșterea adecvanței Sistemului Energetic Național prin utilizarea de noi capacități
de stocare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie.
Sursele regenerabile de energie, cum ar fi energia eoliană, solară și hidroelectrică,
energia oceanică și geotermală, biomasa și biocombustibilii oferă alternative mai curate la
combustibilii fosili. Ele reduc poluarea, ne oferă opțiuni energetice mai ample și reduc
dependența de prețurile volatile ale combustibililor fosili. În 2022, energia din surse
regenerabile a reprezentat 23 % din consumul de energie al Uniunii Europene.
În 2023, legiuitorii au majorat obiectivul Uniunii privind ponderea surselor
regenerabile de energie în consumul brut de energie de la 32 % la 42,5 % până în
2030, și intesc 45 %,
În 2023, a doua revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile a fost
rezultatul a trei modificări majore. În iulie 2021, ca parte a pachetului „Pregătiți pentru 55”,
prima modificare a vizat alinierea obiectivelor Uniunii privind energia din surse
regenerabile Ja noul său obiectiv ambițios în materie de climă,
În martie și mai 2022, ca parte a pachetului său REPowerEU în urma agresiunii Rusiei
împotriva Ucrainei, a doua modificare a vizat accelerarea tranziției către o energle curată,
reflectând decizia de a elimina treptat dependența de combustibilii fostii din Rusia. Acest
lucru urma să fie realizat prin instalarea de pompe de căldură, creșterea capacității de
energie fotovoltaică solară și importul de hidrogen din surse regenerabile și biometan,
A trela modificare, din noiembrie 2022, viza accelerarea difuzării energiei din surse
regenerabile, pornind de la principiul că anumite centrale de producere a energiei din _
surse
regenerabile sunt de interes public major. Astfel sunt permise autorizarea mat Tapidăup
proiectelor din domeniul energiei din surse regenerabile și derogări specifice Egistația 1
UE în domeniul mediului.
A [4
Pagina 16
RIVA SYSTEMS
a ec vină tpar
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
Directiva privind energia din surse regenerabile, care a intrat în vigoare în
noiembrie 2023, ridică obiectivul pentru 2030 privind sursele regenerabile de energie la
42,5%, iar țările din UE fac eforturi să atingă ținta de 45 94. Ea accelerează procedurile de
acordare a autorizațiilor pentru noile centrale electrice pe bază de energie din surse
regenerabile, cum ar fi panourile solare sau turbinele eoliene, și stabilește termenul maxim
pentru aprobarea noilor instalații la 12 luni în zonele considerate prioritare pentru
producerea energiei din surse regenerabile și la 24 de luni în alte zone.
Directiva stabilește următoarele obiective sectoriale și de inovare pentru țările din
VE:
* În sectorul industrial, un obiectiv obligatoriu de 42 % pentru hidrogen din surse
regenerabile în consumul total de hidrogen până în 2030 și de 60 % până în 2035, cu
un obiectiv orientativ de creștere medie anuală de 1,6 puncte procentuale a surselor
regenerabile.
* În sectorul clădirilor, un obiectiv orientativ de 49 % pentru ponderea energiei din
surse regenerabile până în 2030, cu obiective privind încălzirea și răcirea de creștere
cu 0,8 puncte procentuale pe an până în 2025 și cu 1,1 puncte procentuale în perioada
2026-2030,
* În sectorul transporturilor, fie un obiectiv de 29 % pentru ponderea energiei din
surse regenerabile până în 2030, fie o reducere cu 14,5 % a emisiilor de gaze cu efect
de seră, printr-un consum mai mare de biocombustibili avansați și de combustibili
din surse regenerabile de origine nebiologică (RFNBO), cum ar fi hidrogenul.
* . În cercetare și inovare, un obiectiv orientativ de 5 % din capacitatea nou instalată de
energie din surse regenerabile din tehnologii inovatoare până în 2030,
Producerea energlei electrice rezultată din transformarea energie! solare nu
presupune eliberarea de substanțe poluante în atmosferă, lar fiecare KWh produs prin acest
proces permite evitarea eliminării în atmosfera a aproximativ 0,50 kg de CO2 (gaz
responsabil pentru efectul de seră) rezultate din producere unui kWh prin metode
tradiționale.
Astfel, Cu toate că România beneficiază deja de o însemnată capacitate de producere
a energiei hidro, se constată ca restul potențialului hidroenergetic național (cca. 50%) este
greu de dezvoltat, așa încât atenția investitorilor se îndreaptă în ultimii ani spre energia
eoliană, solară (fotovoltaică), chiar geotermală, biomasă și biogaz.
Potențialul solar din România este comparabil sau chiar mai important decât în alte
ări precum Italia sau Franța, în care afacerile cu panouri solare au înregistrat o dezvoltare
rapidă în ultimii ani.
România dispune de o acoperire solară bună, având 210 zile însorite pe an și un flux
anual de energie solară cuprinsă între 11.100 și 1.450 KWh/mp/an, în comparație cu alte
țări din Europa. Conform hărții Solargis - „Potențialul de energie fotovoltaică”, România este
împărțită în trei zone principale de însorire.
Pagina 17
RIVA SYSTEMS
Cetatii,
SE mezat arena
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
Fig. Potențialul Fotovoltaic din România
Zona level 2 de mai mari de 1,300 KWh/mp/an.
Zona level 1, 1,100-1,1300 kWh/mp/an,
Zona level 0 cu valori mai mici 1,100 kWh/mp/an.
Energia solară este energia soarelui emisă prin lumina radiată. Acest lucru poate fi
folosit pentru a genera energie electrică (celule fotovoltaice) sau căldură în interiorul unei
clădiri (panouri solare). Aceste valori reprezintă suma radiațiilor directe și difuze. Zonele
roșii și în general în culori calde, semnifică teritoriile în care radiația solară poate fi folosită
eficient. Energia solară disponibilă într-o anumită locație este caracterizată nu doar de
cantitatea de energie, precum și de distribuția temporală, distribuția spectrală, directă sau
natura difuză a energiei solare.
Radiația solară este influențată de schimbarea permanentă a anumitor parametri
importanți, precum:
* Distanța la care se află soarele pe cer (unghiul lumi lirecte cu planul orizontal);
* Unghiul de înclinare al axei Pământului;
* Schimbarea distanței dintre Pământ și Soare (aj
kilometri pe o traiectorie eliptica, ușor excentrica);
* Latitudinea geografică.
Pagina 18
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
În prezent în comuna Gropnița, primăria, unitățile
școlare, căminul cultural,
dispensarul, clădirile publice, iluminatul public funcționează utilizând
energie
electrică din rețea, energie care provine din surse fosile de
energie, surse emițătoare
de emisii cu gaze cu efect de seră.
Conform consumului de energie electrică evidențiat în tabelul de mai
jos, anual
se generează 860,66 tone de emisii de C02 /an.
A fost analizată situația consumurilor existente
pentru o perioadă de 12 luni
consecutive, pentru a asigura o estimare exactă, și pentru a fi acoperite toate ceie 4
anotimpuri convenționale.
În tabelul de mai jos se regăsesc consumurite înregistrate.
Consum de energie - UAT Gropnița - kWh
Februarie 2025 29.482,00
Martie 2025 7.174,00
Aprilie 2025 20.690,00
Mai 2025 11.993,00
iunie 2025 12.026,00
iulie 2025 9.111,00
August 2025 6.890,00
Septembrie 2025 11.380,00
Octombrie 2025. 8.746,00
Noiembrie 2025 15.579,00
Decembrie 2025. 8.405,00
lanuarie 2026 8.951,00
TOTAL 150.427,00
Realizarea investiției presupune construirea unei centrale fotovoltaice de
tip on -
grid cu invertoare trifazate și cu bateerii de stocare, pentru producerea
energiei electrice, ce
va transforma energia radiației solare în energie electrică cu ajutorul fotovoltaice.
panourilor
Justificarea necesității implementării obiectivului de investiții derivă din faptui că
energia electrică care va fi produsă prin implementarea proiectului este
regenerabilă,
folosind tehnoiogie fotovoltaică pentru a capta și pentrua converti
energia solară în energie
electrică, iar comuna Gropnița va produce iocal energia electrică necesară
funcționării
autonome pe baza analizei consumurilor din tabelul de mai sus.
Având în vedere toate aspectele de mai sus, investițiile din domeniul
energiilor
regenerabile sunt încurajate în momentul de față, astfel încât aceasta piață să fie echilibrată
de producerea de energie electrică mult mai ieftină, autosustenabilă
și nepoluantă, așadar
implementarea proiectului este necesară și oportună.
Pagina 19
| RIVA SYSTEMS
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
2 va i
Beneficiarul obiectivului de investiții va fi UAT comuna Gropnița ce deține drept
domeniu de activitate administrația publică a comunei,
Administrația locală îsi propune eficientizarea cheltuielilor și autonomia energetică
prin realizarea unei centrale fotovoltaice pentru autoconsum.
Obiectivul de investiție va fi finanțat prin intermediul Ministerului Energiei, Fondul
de Modernizare - “Programul-cheie 1: Surse regenerabile de stocarea
energie și energiei”,
măsura „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă
din surse regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare integrate, autoconsum
pentru
pentru entități publice”.
Proiectul: “Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași” vizează
promovarea investițiilor în sectorul de energie curată și eficiență energetică.
Obiectivul general al proiectului
Producerea de energie electrică din surse regenerabile, într-un mod ecologic
prin centrala fotovoltaică nou înființată, pentru pentru acoperirea autoconsumului
de energie electrică, eficientizarea cheltuielilor și autonomia energetică în
comuna
Gropnița, județul Iași,
Serviciul de producere a energiei electrice prin centrala fotovoltaică va fi
adaptat și
eficient și va asigura satisfacerea necesităților comunei și a locuitorilor săi, în de
condiții
maximă eficiență din punct de vedere al consumului energetic și de resurse și rezultate
cu
benefice în privința costurilor acestor utilități pentru administrația publică locală, atât
pe
termen scurt prin reducerea consumului de energie convențională, cât termen mediu
și pe
și lung, datorită adoptării unei tehnologii moderne, cu fiabilitate mare și necesar minim de
mentenanță.
Energia electrică care va fi produsă prin implementarea proiectului este
regenerabilă, folosind tehnologie fotovoltaică pentru a capta și pentru a converti
energia solară în energie electrică, Pentru producerea energiei nu va fi necesară folosirea
combustibililor fosili.
Captarea energiei solare se va realiza prin intermediul panourilor cu celule
fotovoltaice, care transformă energia solară în energie electrică. Energia electrică
generată
de panourile fotovoltaice urmează a fi transformată mai întâi în electrică
energie cu
tensiunea nominală de 400 V c.a. prin intermediul invertoarelor din dotarea parcului
fotovoltaic și mai apoi în energie electrică cu tensiunea nominală de 20 kV intermediul
prin
postului de transformare.
Livrarea (evacuarea) energiei electrice produsă de parcul fotovoltaic în
rețeaua
electrică de distribuție zonală se va realiza la tensiunea nominală de 20 KV intermediul
prin
unui racord realizat în LES 20 KV de Ia centrala fotovoltaică până la punctul de racord stabilit
conform avizului tehnic de racordare emis de operatorul de distribuție zonal.
Conform destinației obiectivului de investiție (centrală fotovoltaică)
pentru
producerea de energie electrica), acesta necesită racordare la rețeaua electrică de distribuție
atât în vederea evacuării energiei electrice produse, cât și în vederea alimentării
cu energie
electrică a serviciilor proprii.
Pagina 20
RIVA SYSTEMS
ri eso 3 e
mea iu
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțiuni tehnice
economice pentru realizarea obiectivului de investiții
a) descrierea amplasamentului;
Regiunea Nord-Est, județul Iași, Comuna Gropnița
Gropnița este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele
Bulbucani, Forăști, Gropnița (reședința), Mălăești, Săveni și Sângeri.
Populația comunei Gropnița după ultimul recensământ este de 3,102 locuitori.
Fig. Amplasarea comunei Gropnița în județul iași
Nr. Carte funciară: 61625, 60991
imobilul este liber de sarcini, nu face obiectul unui litigiu în curs de soluționare la
instanțele judecătorești, nu face obiectul vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau
dreptului comun, nu face obiectul procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate
pubiică.
Distanțe minime admise față de vecinătăți: conform prevederilor din Codul Civil.
Motivele principale de alegere a acestui amplasament au fost:
- poziționarea geografică favorabită pe Harta Solară a Romaniei
- existența unor rețele de 20/0,4kV, pentru interconectarea cu SEN
- reglementăriie urbanistice ale zonei stabilite prin PUZ conforme cu funcții
- existența infrastructurii de drumuri
xistență
Pagina 21
RIVA
SYSTEMS
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
î ibile;
Comuna se află în nordul județului, pe malul stâng al râului Miletin. Este străbătută
de șoseaua județeană DJ282, care o leagă spre sud-est de Movileni, Horlești, Rediu
și Iași, și
spre nord de Șipote și mai departe în județul Botoșani de Răuseni, Hlipiceni, Todireni,
Albești, Trușești (unde se intersectează cu DN29D), Dângeni, Hănești, Vlăsinești, Săveni
(unde se intersectează cu DN29), Drăgușeni, Coțușca și Rădăuți-Prut (unde se termină în
DN24C). La Gropnița, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ281, care duce
spre
vest la Focuri, Coarnele Caprei și Ceplenița (unde se termină în DN28B). Prin comună
trece
și calea ferată Iași-Dorohoi, dar ea nu este deservită de nicio stație, cele mai fiind
apropiate
stația Vlădeni și halta de mișcare Larga Jijia.
Teritoriu administrativ al Comunei Gropnita se învecinează cu:
-la Nord - comuna Sipote județul lasi;
-la Sud-Vest - comuna Focuri, județul lasi;
-la Sud - comunele Erbiceni si Romanesti, județul lasi;
-la Sud-Est - comuna Movileni, județul lasi;
-la Nord-Est - comuna Vladeni, județul lasi,
Coordonate geografice: 47.360,27.261
d) surse de poluare existente în zonă:
Amplasamentul nu este situat într-o zonă cu alunecări de teren sau expusă riscului
de inundație.
Construcția se va realiza doar după obținerea tuturor avizelor și autorizațiilor de la
furnizorii de utilități din zonă în acord cu cerințele Certificatului de Urbanism,
Zona este încadrată în tipul de climat temperat-continental, (provincia climatică est-
europeană), datorat maselor de aer euro-siberiene și baltice (polare), tip climatic care se
reflectă în distribuția temperaturilor și precipitațiilor (climat specific Podișului Moldovei
regim pluviometric moderat, veri moderat de călduroase și ierni reci).
Mexistența unor;
= a
fiidentificate:
Nu este cazul;
- Nu este cazul. Terenul nu este localizat în interiorul unor arii naturale protejate,
a
unor obiective, situri sau areale încadrate in Lista Monumentelor Istorice și nici în limitele
de protecție ale acestora.
- Nu este cazul, Terenul nu este localizat în interiorul unor instituții care fac din
parte
sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională;
Pagina 22
RIVA SYSTEMS
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnij
tehnologic;
Se propune realizarea unei centrale fotovoltaice de producere a energiei electrice de
tip "on-grid” cu capacitatea de 125 kWp formată din panouri fotovoltaice, invertoare
trifazate și baterii de stocare în comuna Gropnița, județul Iași.
Investiția constă în dezvoltarea unei noi capacități de producere a energiei
electrice cu sisteme fotovoltaice și capacități de stocare și se din:
compune
Instalația proiectată se compune din următoarele echipamente principale:
1) Panouri fotovoltalce sunt echipamente care au rolul de a capta și transforma
energia solară în energie electrică. Modulele fotovoltaice utilizate sunt alcătuite din celule
fotovoltaice din siliciu monocristalin. Panourile fotovoltaice vor standardele
respecta
tehnice și de siguranță.
2) invertoare de putere sunt echipamente care au rolul principal de a transforma
tensiunea continuă, tensiunea de utilizare a modulelor fotovoltaice, în tensiune alternativă.
Invertoare de putere utilizate sunt de tip trifazat,
3) Structură de montaj module fotovoltaice are rolul de fixare a modulelor fotovoltalce
de suprafața de montaj constituită de solul locației. Structura de montaj cuprinde
piese
metalice dimensionate și proiectate pentru condițiile specifice proiectului.
4) Tablourile electrice din cadrul instalației solare fotovoltaice asigură aparatele de
comutație și aparate de protecție și/sau măsură specifice instalațiilor fotovoltaice.
5) Rețelele de cabluri electrice din cadrul instalației solare fotovoltaice
cuprind
cablurile de energie pozate în trasee subterane până Ia racordarea instalației electrice
fotovoltaice în postul de transformare.
Se vor respecta următoarele norme specifice de alegere, pozare, marcare și conectare
a cablurilor:
= 1 7/2011 - Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor
electrice aferente clădirilor;
* IEC 60364 - 5 - 52 - Norme pentru elementele terminale ale ce
îmbinarea lor, metode de protejare împotriva influențelor externe;
EC 60446:2008 - Norme privind marcajul cablurilor și conducte:
IEC 61000 - Compati
| PRODUCTIE ENERGIE ELECTRICA | CEF PROPUS - UAT Gropnița — kWh |
| Ianuarie | 4.692,62 |
| Februarie | 6.565,16 |
| Martie | 12.143,46 |
| Aprilie | 14.945,71 |
| Mai | 17.461,35 |
| lunie | 17.711,33 |
| Iulie | 18.867,78 |
| August | 17.973,35 |
| Septembrie | 14430.32 |
| Octombrie | 10.928,81 |
| Noiembrie | 5.886,68 |
| Decembrie | 4.424,04 |
| TOTAL | 146.032,61 |
Pagina 23
RIVA SYSTEMS
oa osia
MEG core e nons
Înființare pare fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
Cablurile de curent continuu se compun din cablurile ce conectează
panourile între
ele alcătuind stringurile (șirurile) de cablurile
panouri și ce conecteaza stringurile la
invertoare, Cablurile ce conecteaza panourile între ele alcătuind sunt câte
stringurile 2
pentru fiecare panou. Deși nu este necesară protejarea lor în tuburi de întrucat
protectie,
acestea sunt rezistente UV, cablurile de curent continuu vor fi amplasate
pe profilele
structurii metalice, fixate cu coliere de plastic, protejate de acțiunea directă
a condițiilor
meteorologice. Cablurile de conectare a șirurilor de panouri la invertoare de asemenea
vor
fi amplasate pe profiiele structurii metalice, fixate cu coliere de plastic, de
protejate acțiunea
directă a conditiilor meteorologice.
Cablurile de curent alternativ se compun din cablurile ce conectează invertoarele la
tabloul electric de conexiune a invertorului și cablurile ce conectează tablou la
acest Tabloul
Electric Eeneral,
6) Instalația de legare la pământ cin cadrul instalației solare fotovoltaice
cuprinde
conductoare și piesele de realizare a legăturilor echipotențiale între elementele
metalice
aferente instalației solare fotovoltaice și conductoarele piesele de realizare
și a legăturii la
priza de pământ a elementelor metalice aferente instalației solare fotovoltaice.
Pentru protectia personalului de exploatare și mentenanța împotriva
atingerilor
accidentale indirecte se va realiza o instalație de legare la pământ în conformitate
cu
normativele și standardele în vigoare (17/2011, 1RE-Ip 30/2004). La realizarea
acestei
instalații de legare la pământ se va ține seama și de recomandările furnizorului de
echipament în ceea ce priveste modul de legare la centura de împământare.
Conform normativului 1RE-lp 30/2004 instalația de legare la fi
pământ va astfel
dimensionată încât rezistența de dispersie rezultată (Rd) va fi: mai cel mult
mica sau egală
cu 4 A dacă la priza de pământ nu se racordează instalația de
protecție împotriva
descărcărilor atmosferice.
La instalația de impământare a centralei se va racorda întregul echipament
(conform
prevederilor L.REIp 30/2004), precum și toate elementele conductoare care nu fac din
parte
circuitele curenților de lucru, dar care în mod accidental ar putea intra sub tensiune
print-
un contact direct, prin defect de izolație sau prin intermediul unui arc electric
(suporți
metalici de susținere a panourilor fotovoltaice, îngrădirile, etc.)
De asemenea, la instalația de legare la pământ se racordează următoarele:
* structura metalică de susținere a panourilor fotovoltaice;
* invertoarele;
tablourile electrice de conexiune.
7) Instalația electrică de curenți slabi cuprinde cablurile de date echipamentele
și
aferente monitorizării de la distanță a invertoarelor de instalate sistemului
putere și de
comandă și control al invertoarelor de putere instalate
8) sistem de iluminat perimetral format din stâlpi metalici cu înălțimea de minim
Sm,
echipați cu aparate de iluminat tip LED de 50 W și sistem de supraveghere video.
În vederea asigurarii mijloacelor de protectie si securitate
a parcului fotovoltaic, în
cadrul obiectivului se va instala un sistem de iluminat perimetral și
se va implementa un
Sistem de Securitate (SS) care va asigura semnalizarea înregistrarea evenimentelor.
și
În cadrul Sistemului de Securitate, scopul principal este
înregistrarea video ca măsură
de detectie a tentativelor de trecere/acces în zone/perimetre neautorizate din
cadrul
obiectivului; înregistrarea presupune și alte actiuni/funcții
specifice
supraveghere, cum ar fi detecția programată de mișcare, redarea înrei
diferite criterii, stocarea înregistrărilor etc.
Pagina 24
RIVA SYSTEMS
a ac: atu Ju
SS Oare
Elo nt
n Aaaa ta
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
9) Baterii de stocare a energiei electrice
Sistemele de stocare a energiei în baterii oferă energie de rezervă, ajută la
decongestionarea Sistemului Electroenergetic Național (SEN), îmbunătățesc calitatea
energiei electrice și contribuie în mod direct și indirect la creșterea producției și utizarea de
energie regenerabie.
Principalele functii pe care centrala fotovoltaică le va îndeplini, sunt:
captarea energiei solare;
transformarea energiei solare în energie electrică (curent continuu, tensiune
și
curent variabile);
* regularizarea energiei electrice (transformarea în curent alternativ cu caracteristici
standard);
* furnizarea de energie electrică în Sistemul Energetic Național (SEN);
Captarea energiei solare se realizează prin intermediul unor celule fotovoltaice.
Acestea sunt fabricate din semiconductori, pe bază de siliciu mono-cristalin, policristalin
sau
amori, fiind diode sau joncțiuni P=N cu suprafața mare, care prin culoarea închisă
a
materialelor din componență, captează marea majoritate a energiei solare (fotonilor
incidenți). O celulă fotovoltaică clasică, bazată pe siliciu cristalin produce electrică
energie
cu o tensiune de aproximativ 0,5 V și un curent proporțional cu iradianța solară, suprafața
efectivă și eficientă a celulei, Cantitatea de energie electrică produsă de o celula fotovoltaică
poate fi influențată de o multitudine de alți factori: tensiunea de la borne, etc.
temperatură
Un număr de celule fotovoltaice pot fi conectate în serie și paralel, montate într-un
sistem etanș, între o foaie de sticlă securizată și una de fluorura de polivinil montate într-o
rară din profil de aluminiu extrudat.
Transformarea energiei solare în energie electrică se datorează fotonilor din
radiația solara care ciocnesc electronii din banda energetică de valență (starea legată în
structura cristalină), transferandu-le îndeajuns de multă energie încât aceștia trec în banda
energetică de conducție promovând circulația electronilor în direcția dictată de polaritatea
joncțiunii. Acest fenomen, cunoscut în literatura de specialitate sub numele de Efect
Fotovoltaic stă la baza funcționării celulelor fotovoltaice.
COMPONENTELE SISTEMULUI PROPUS
Sistemul de panouri fotovoltaice
Sistemul de generare a energiei electrice este compus din panouri fotovoltaice
montate pe structuri metalice utilizându-se cleme speciale de prindere. Sistemul asigură
rigiditate, stabilitate termică și chimică și rezistență la intemperii, definite prin încărcările
statice și dinamice la care întreaga instalație va fi supusă.
Pagina 25
RIVA SYSTEMS
|
|. zener
Înfințare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
Sistemul de sustinere a panourilor fotovoltaice
Panourile fotovoltaice vor fi fixate pe o structură metalică prefabricată special
proiectată pentru instalații fotovoltaice, care respectă azimutul, precum și cerințele legate
de greutatea ansamblului de module fotovoltaice și de încărcările suplimentare generate de
factorii meteorologici - vânt, zăpadă, chi
Structura de montare asigură o înălțime corespunzătoare a marginii inferioare a
panourilor fotovoltaice față de sol, pentru a permite o funcționare optimă în perioadele cu
căderi de zăpadă mai mari decât mediile înregistrate. Structurile suport ale panourilor
fotovoltaice se vor construi cu orientare sudică, pe structură modulară, cu module construite
identic, ceea ce permite replicarea la un cost redus. Acestea se vor monta prin batere cu un
utilaj special. Orlentarea structurii este unidirectlonala, cu înclinație de maxim 30%.
Sistemul de Invertoare
Pentru a transforma energia continuă produsă de panourile fotovoltaice în energie
alternativă care poate fi livrată în rețeaua electrică SEN, se vor folosi mai multe invertoare,
lar prin însumarea puterii nominale a invertoarelor (puterea în curent alternativ) se va
obtine 125 kWp.
Invertoarele propuse sunt trifazate și vor respecta cerințele impuse de operatorul de
rețea. Acestea vor respecta curba de sarcină impusă și cerințele privind protecția la
insularizare impuse de operatorul de rețea.
Pentru a transmite datele spre operatorul sistemului fotovoltaic, invertoarele vor fi
dotate cu dispozitiv de comunicații prin care se monitorizează și controlează funcțiile și
parametrii sistemului.
Imvertoarele vor avea gradul de protecție IP 65, iar amplasarea acestora se va face în
proximitatea panourilor fotovoltaice.
interacțiunea cu rețeaua de distribuție/transport presupune:
* Limitarea puterii active - invertoarele pot limita puterea activă produsă și injectată
în rețeaua electrică la comanda operatorului;
+ Injectarea de putere reactivă - invertoarele pot produce sau co;
la comanda operatorului sau după o curbă caracteristică LO
prestabilii NE
e:
Pagina 26
RIVA SYSTEMS
îm oo:
Înfiinșare parc fotovoltaie în comuna Gropnița, judeșul Iași
* Recuplarea după un defect - după dispariția unui defect produs în rețea,
invertoarele pot porni la puterea maximă rapid sau cu 10% din puterea nominală minut
pe
până ajung la puterea maximă produsă;
* Protecția la insularizare - această funcție detectează formarea insularizarii
sistemului fotovoltaic pe durata sau după un defect și deconectează invertoarele de la
rețea.
Racordarea la retea (SEN)
Solutia tehnica de racordare in SEN se va prezenta in Studiul de Solutii si Avizul
Tehnic de Racordare ce se va obtine pentru realizarea Obiectivului de Investitii.
Accesul in retea se va realiza de catre Operatorul de Distributie a energiei electrice
din zona prin plata unei Taxe de Racord care va include costurile pentru
proiectarea si
executia lucrarilor de racordare la SEN.
Energia electrică generată de panourile fotovoltaice urmează a fi transformată mai
întâi în energie electrică cu tenstunea nominală de 400 V c-a. prin intermediul invertoarelor
din dotarea parcului fotovoltaic și mai apoi în energie electrică cu tensiunea nominală de 20
KV prin intermediul postului de transformare.
Dimensionarea și proiectarea postului de transformare se va realiza în conformitate
cu specificațiile și cerințele stabilite în avizul tehnic de racodare(lucrări pe tarif de
racordare), asigurând astfel respectarea tuturor normelor și standardelor tehnice aplicabile,
Racordul electric se va realiza conform avizului tehnic de racordare emis de
compania de distribuție a energiei electrice în baza unui proiect tehnic avizat de către
operatorul de distribuție.
Soluția de racordare, respectiv Instalatia electrica de racordare și proiectul
tehnic de racordare nu fac obiectul prezentei documentații.
STRATEGIA DE OPERARE A SISTEMULUI DE STOCARE
Instalația fotovoltaică cu puterea de 125 KW este montată pe teren, împreună cu
sistemul de stocare. Sistemul de stocare este instalat în spatele contorului locului de
producere, în cadrul instalației de utilizare a acestuia. Energia produsă este livrată în rețeaua
electrică de interes public la punctul de delimitare al locului de producere și este consumată
Ia locurile de consum prin intermediul rețelei
Principii de operare:
„energia stocată provine în proporție de 100% din instalația fotovoltaică proprie;
încărcarea bateriei din rețeaua electrică este dezactivată permanent la nivelul sistemului de
management al energiei (EMS);
* întreaga energie produsă este destinată consumului propriu al beneficiarului la
locurile de consum declarate în proiect;
„bateria deplasează energia produsă în timpul zilei către intervalele de consum fără
producție fotovoltaică, în special către intervalul de funcționare a iluminatului public;
* _ injecția la punctul de delimitare nu depășește puterea maximă de evacuare aprobată,
de cel mult 400 KW, iar sistemul de management dinamic al puterii monitorizează în
timp
real fluxurile la punctul de delirnitare și plafonează automat injecția la acest
prag;
«deficitul de energie de la locurile de consurm, rămas după livrarea energiei din
instalație, este acoperit din rețeaua electrică,
Pagina 27
RIVA SYSTEMS
demite aug măi
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
Date tehnice ale sistemului - Parametru Valoare
I
Puterea instalată a centralei fotovoltaice, P.PV___ 125 KW
Amplasare pe teren, la locul de producere
Racordare la rețeaua electrică de interes public, cu
injecție la punctul de delimitare
Puterea maximă de evacuare în rețea maximum 400 KW
Puterea nominală a sistemului de stocare, P_stoc minimum 125 kW
(încărcare/descărcare)
| Capacitatea nominală a sistemului de stocare, minimum 250 kWh
E.stoc
Durata de stocare, E stoc / PPV 20h
Tehnologia bateriei litiu (itiu-fier-fosfat sau echivalent); fără
plumb, NiCd sau NiMH |
|
Energia utilizabilă minimum 225 kWh |
| |
Nivelul minim al stării de încărcare (SoC) 10%
|
| Randamentul dus-întors minimum 90%
Profilul de consum al beneficiarului
Consumul anual de referință, determinat pe baza facturilor de energie electrică
aferente ultimelor 12 luni consecutive, este de 150.427 kWh/an, respectiv o putere medie
de 17,2 kW. Producția anuală estimată a instalației fotovoltaice, rezultată din simularea de
producție, este de 146.032,61 kWh/an, ceea ce conduce la un raport de dimensionare a
autoconsumului R_ac = 0,97.
Consumul are două componente distincte:
* activitatea instituției, desfășurată în zilele lucrătoare, în intervalul 08:00-16:00,
suprapusă peste perioada de producție fotovoltaică;
* iluminatul public, care funcționează zilnic în intervalul 20:00-06:00 (10 ore), în afara
perioadei de producție fotovoltaică.
Energia livrată în rețea în intervalul 08:00-16:00 acoperă consumul instituției, iar
energia stocată în baterie este livrată în rețea în intervalul 20:00-06:00 pentru acoperirea
consumului de iluminat public.
| Adâncimea de descărcare utilizabilă (DoD) | minimum 90% |
Pagina 28
RIVA SYSTEMS
SR MeCOAa Bune
Înființare parc fotovoltaie în comuna Gropnița, judeșul Iași
Moduri de operare
Interv | Tipzi Situația energetică | Funcționarea bateriei Sensul
alorar energiei
00:00- Toatezilele | Fără producție PV; Se descarcă în rețea, Ja Baterie
=!
06:00 consum de iluminat | puterea programată, până la |
rețea
public Soc minim
06:00- Toatezilele | Producție PV în Se încarcă din PV Pol
08:00 creștere; consum baterie
redus
08:00- | Zile Consum al instituției | Se încarcă din surplusul PV, PV = rețea;
16:00 | lucrătoare după livrarea energie PV =
necesare consumului baterie
zile Fără consumul Se încarcă din PV; după PV 3]
nelucrătoar | instituției atingerea SoC maxim, baterie; PV|
e surplusul se livrează în rețea | — rețea
în limita puterii de evacuare
Toatezilele | Producție PV în Se încarcă din PV rămas,apoi PV |
scădere; fără consum | rămâne în așteptare baterie
Toatezilele | Fără producție PV; Se descarcă în rețea, la Baterie =
consum de iluminat puterea programată | rețea
public
Vara, producția depășește consumul, bateria se încarcă complet în timpul zilei și
acoperă integral consumul de iluminat din intervalul 20:00-06:00.
Iarna, producția fotovoltaică este livrată aproape integral în timpul zilei, iar bateria
acoperă parțial consumul de noapte, diferența fiind preluată din rețea.
vară - 2 Iurăteare Vară = nehcrătoare
125
225 250
2
7 200
z se
z
o
-25
o
95 2 10 2 95 215 2
ora ora
| za: | 20 | |
| Iarna = lucrătoare | Varna =2i nelucrătoare, | |
| 1 r | 0125 200 190 z 150 3 EREI 100 2 so o -25 |
Pagina 29
RIVA SYSTEMS
|
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
lerarhia de operare
Sistemul de management al energiei aplică, în fiecare interval de control, următoarea
ordine de prioritate:
a) livrarea în rețea a producției fotovoltaice necesare acoperirii consumului simultan de
Ja Jocurile de consum;
b) încărcarea bateriei din surplusul de producție, în limita puterii nominale și a SoC
maxim;
c). descărcarea bateriei în reșea, în intervalele fără producție fotovoltaică și în corelare cu
consumul de Ja locurile de consum, până la SoC minim;
d) livrarea în rețea a surplusului rămas, în limita puterii maxime de evacuare aprobate;
e) menținerea încărcării bateriei exclusiv din instalația fotovoltaică, fără încărcare din
rețea.
Parametri de control
Parametru Valoare
|
SOC maxim 100% din energia utilizabilă
SoC minim 10%
Puterea maximă de încărcare / 125kW
descărcare
|
Încărcarea din rețea dezactivată permanent
|
Programul de descărcare 20:00-06:00, cu putere ajustată după
consumul locurilor de consum
Limita de injecție la punctul de maximum 400 kW
delimitare
Măsurarea fluxurilor la punctul de | în timp real
delimitare
Datele de consum utilizate la reglaj profil orar programat, actualizat baza
pe |
datelor de măsurare ale locurilor de consum
Interval de control 1 minut
Interval de înregistrare a datelor 15 minute
Gestionarea surplusului de producție
Energia produsă care depășește, la un moment dat, consumul locurilor de consum și
capacitatea de încărcare a bateriei este livrată în rețea la punctul de delimitare, în limita
puterii maxime de evacuare aprobate. Sistemul de management dinamic al puterii
monitorizează în timp real fluxurile la punctul de delimitare și, la atingerea pragului
autorizat, reduce puterea invertoarelor pentru a plafona Injecția.
Corelarea capacității de stocare cu profilul de consum
Energia utilizabilă de minimum 225 kWh permite acoperirea consumului de iluminat
public pe întreaga durată a intervalului 20:00-06:00, la o putere medie, de
Puterea nominală de 125 Aaa,
kW acoperă integral vârfurile de sarcină al filor de consum.
În zilele în care energia stocată nu ajunge pentru întregul interval decpoapte, defititul
ește
preluat din rețea, iar bateria este reîncărcată exclusiv din ică â-zilei
voda E volta
următoare. Na
| 4
Pagina 30
RIVA SYSTEMS
“ir soare mie
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
250
200
150
200
50
tn var Me o
Bi n Sim Dum
= roouperi E hcăarebatetie = Energie hbatere tn)
„— ceru ocun ae consum MM Dealeri baterie
Figura 2. Ciclul zilnic al bateriei pe durata unei săptămâni de vară
175
150
125
rină
109
me
75
so
25
00
Men Feb Mar Apr Mai bn bul Aug Sp Oct Noi Dec
== Produce PV. m Consumiacui e contur em Energie descărcaă n baterie
Figura 3. Producția fotovoltaică, consumul locurilor de consum și energia descărcată din
baterie, pe luni
Indicatori de dimensionare
Indicator Formula Valoare Condiție
|
AC3-Rae Pan /C-an 099 |<1.00
AC4-RP P.stoc/P.PV 1,00 2100
| |
AC5-Estoc 2hxPPVsEstocs4hx 250KWh între 250 și 500
P.PV kWh |
Pagina 31
|
RIVA SYSTEMS
SAC CO anaos
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
SCENARIUL 1
Se propune realizarea unei centrale fotovoltaice de tip "on-grid” cu capacitatea de
125 kWp formată dintr-un număr de 250 panouri fotovoltaice de 500W, 1 invertor trifazat
de 75kW, 1 invertor trifazat de 50KW și baterii de stocare de 250KW pentru
producerea
de energie electrică din surse regenerabile, într-un mod ecologic, pentru
pentru
acoperirea consumului de energie electrică, eficientizarea cheltuielilor și autonomia
energetică în comuna Gropnița, județul Iași.
PARAMETRI MINIMI - SOLUȚIE PROIECTATĂ
1. Cablu electric c.c. 4-6mm?
Cablurile sunt utilizate în cadrul sistemelor fotovoltaice, pentru utilizare permanentă
în spații deschise, Cablurile se utilizează pentru sisteme de curent alternativ UO/U 10/10
sau segmentul de curent continuu Ja o tensiune nominală de cc. 1500 V între conductor și
între conductor și masă.
* Tensiune nominală ca: 10/1,0kV;
Tensiune nominală c.c: 1500 V;
Temperatura max. a conductorului în funcționare normală: +90*C
Temperatura minimă de utilizare: -40*C;
Temperatura max. în scurtcircuit (max. 5 secunde): +250*C;
Cablurile sunt cu rezistență la UV;
Culoare izolație: negru și/sau roșu;
Diametru cablu 1x6mm.
2. Cabluri de alimentare CYABY(-F) ca
Tip: cablu din cupru cu izolație și manta de PVC, armat;
Tenslunea nominală: 0,6/1 kV;
Construcție: întârziere sau întârziere mărită la propagarea focului;
Temperatura max. în scurtcircuit : +160*C;
3. Panou fotovoltaic - 500 W
Puterea nominală minimă panoului Pm [Wp]: 500 Wp;
Tip panou: monocristalin
Eficiență panou: 22%;
Grad protecție: minimum IP68;
Interval de temperatură funcționare: - 40*C + +85*C;
Garanție panou: minimum 10 ani
4. Invertor 75 kW
Puterea nominală instalată 75 kW
leșire: 230/400 Vac,
Frecventa de functionare: 50 Hz;
Eficiență: minimum 98%;
Numar de MPPT min.: 3
Interval de temperatură funcționare: - 25*C + 60*G;
Garanție invertor minimum 5 ani;
5. Invertor 50 kW
Puterea nominală Instalată 50 kW.
leșire: 230/400 Vac,
Frecventa de functionare: 50 Hz;
Eficiență: minimum 98%;
Pagina 32
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
Numar de MPPT min.:3
Grad de protectie: min. IP65
o...
Interval de temperatură funcționare: - 25*C + 602;
Garanție invertor minimum 5 ani;
Stâlp metalic - înălțimea de minim 5m
aparate de iluminat tip LED de 50 W
Randament minim - 130 Im/w;
Carcasa metalică/alt material rezistent la UV;
Tensiune de intrare: 220 - 240V;
Frecvența nominală în rețea: 50 Hz;
Factor de putere: minimum 0,92;
Cod protecție împotriva infiltrărilor: IP 66;
Cod protecție împotriva impactului mecanic: IK09;
7. sistem de securitate perimetral camere video
4 Megapixeli
Camerele permit vizualizarea clară a imaginilor în condiții de lumină scăzută
Carcasă metalică cu protecție 1P67 rezistentă la intemperii (-30 gr. C... +60 gr. C)
8. Baterii de stocare a energiei electrice
Tip baterie LiFePO4
Capacitate baterie: 250 kWh
Număr cicluri de încărcare: minim 6000 la 80% DoD
EOL 70%
puterea nominală (încărcare/ descărcare): 125 kWh
Rata C:0,5
Cod protecție împotriva infltrărilor: IP 55
Garanție 10 ani
LUCĂRILE NECESARE PENTRU REALIZAREA SISTEMULUI FOTOVOLTAIC
CON; STAU ÎN:
montarea structurii metalice de sustinere a panouritor fotovoltaice;
montarea a 250 bucăți de panouri fotovoltaice cu puterea instatată de 500 Wp;
montarea a 1 invertor trifazat de 75KW, 1 invertor trifazat de 5OKW;
montarea bateriilor de stocare cu puterea nominală de 250 KW;
montarea prizelor de pământ;
pozarea și conectarea cablurilor solare de la panourile fotovoltaice la invertoare prin
intermediul tablourilor electrice;
pozarea cablurilor în subteran și conectarea cablurilor CYABY(-F);
lucrări de împrejmuire;
lucrări de instalare iluminat perimetral format din stâlpi metalici cu înălțimea de
minim Sm, echipați cu aparate de iluminat tip LED de 50 W și camere video;
teste și punerea în funcțiune;
racordarea instalației la Sistemul Energetic Național.
Lucrările de racordare a centralei fotovoltaice vor fi realizate în conformitate cu
speci ificațiile și cerințele stabilite în avizul tehnic de racodare, asigurând
ape feneznca
tuturor normelor și standardelor tehnice aplicabile. Toate lucrările se execlita cui
vor eță
concordanță cu detaliile din proiect și cu preved din normele tehnice în
*
Pagina 33
| RIVA SYSTEMS
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
SCENARIUL 2
5e propune realizarea unel centrale fotovoltaice de tip "on-grid” cu capacitatea de
125 kWp formată dintr-un număr de 3:14 panouri fotovoltaice de 400W, 1 invertor trifazat
de 75kW, 1 invertor trifazat de SOKW șI baterii de stocare de 250KW pentru producerea
de energie electrică din surse regenerabile, într-un mod ecologic, pentru
pentru
acoperirea consumului de energie electrică, eficientizarea cheltuielilor și autonomia
energetică în comuna Gropnița, județul Iași.
PARAMETRI MINIMI - SOLUȚIE PROIECTATĂ
1. Cablu electric c.c. 4-6mm?
Cablurile sunt utilizate în cadrul sistemelor fotovoltaice, pentru utilizare permanentă
în spații deschise. Cablurile se utilizează pentru sisteme de curent alternativ U0/U 1,0/1,0
sau segmentul de curent continuu la o tensiune nominală de c.c. 1500 V între conductor și
între conductor și masă.
Tensiune nominală c
Tensiune nominală c.c:
Temperatura max. a conductorului în funcționare normală: +90*C
Temperatura minimă de utilizare: -40*C;
Temperatura max. în scurtcircuit (max. 5 secunde): +250*C;
Cablurile sunt cu rezistență la UV;
Culoare izolație: negru și/sau roșu;
Diametru cablu 1x6mm.
2. Cabluri de alimentare CYABY(-F) c-a
Tip: cablu din cupru cu izolație și manta de PVC, armat;
Tensiunea nominală: 0,6/1 kV;
Construe întârziere sau întârziere mărită la propagarea focului;
Temperatura max. în scurtcircuit : +160*C;
3. Panou fotovoltaic - 400 W
Puterea nominală minimă panoului Pm [Wp]: 400 Wp;
ip panou: monocristalin
Eficiență panou: 22%;
Grad protecție: minimum IP68;
Interval de temperatură funcționare: - 40% + +85
Garanție panou: minimum 10 ani
4. Invertor 75 kW
Puterea nominală instalată 75 kW
leșire: 230/400 Vac,
Frecventa de functionare: 50 Hz;
Eficiență: minimum 98%;
Numar de MPPT min.:
Grad de protectie: min. IP65
Interval de temperatură funcționare: - 25*C + 60%;
Garanție invertor minimum 5 ani;
5. Invertor 50 kW
Puterea nominală instalată 50 kW
leșire: 230/400 Vac,
Frecventa de functionare: 50 Hz;
Eficiență: minimum 98%;
Pagina 34
RIVA SYSTEMS
Înflințare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
Numar de MPPT min.: 3
Grad de protectie: min. IP65
Interval de temperatură funcționare: - 25C + 60*C;
Garanție invertor minimum 5 ani;
6. sistem de iluminat perimetral
Stâlp metalic - înălțimea de minim 5m
aparate de iluminat tip LED de 50W
.... Randament minim - 130 Im/w;
Carcasa metalică /alt material rezistent la UV;
Tensiune de intrare: 220 - 240V;
Frecvența nominală în rețea: 50 Hz;
Factor de putere: minimum 0,92;
o...
Cod protecție împotriva infiltrărilor: IP 66;
Cod protecție împotriva impactului mecanic: IK09;
7. sistem de securitate perimetral camere video
4 Megapixeli
Camerele permit vizualizarea clară a imaginilor în condiții de lumină scăzută
Carcasă metalică cu protecție IP67 rezistentă la intemperii (-30 gr. C... +60 gr. C)
8. Baterii de stocare a energiei electrice
Tip baterie LiFePO4
Capacitate baterie: 250 kWh
Număr cicluri de încărcare: minim 6000 la 80% DoD
EOL 70%
puterea nominală (încărcare/descărcare): 125 kWh
Rata C:0,5
Cod protecție împotriva infiltrărilor: IP 55
Garanție 10 ani
LUCĂRILE NECESARE PENTRU REALIZAREA SISTEMULUI FOTOVOLTAIC
CONSTAU ÎN:
montarea structurii metalice de sustinere a panouritor fotovoltaice;
montarea a 3:14 bucăți de panouri fotovoltaice cu puterea instatată de 400 Wp;
montarea a 1 invertor trifazat de 75KW, 1 invertor trifazat de 50kW;
montarea bateriilor de stocare cu puterea nominală de 250 kW;
montarea prizelor de pământ;
pozarea și conectarea cablurilor solare de la panourile fotovoltaice la invertoare prin
intermediul tablourilor electrice;
pozarea cablurilor în subteran și conectarea cablurilor CYA8Y(-F);
lucrări de împrejmuire;
lucrări de instalare iluminat perimetral format din stâlpi metalici cu înălțimea de
minim Sm, echipați cu aparate de iluminat tip LED de 50 W și camere video;
teste și punerea în funcțiune;
racordarea instalației la Sistemul Energetic Național.
Lucrările de racordare a centralei fotovoltaice vor fi realizate în conformitate cu
specificațiile și cerințele stabilite în avizul tehnic de racodare, asigurând
ase TeNigarea
tuturor normelor și standardelor tehnice aplicabile. Toate lucrările se vor execi tă cl
stricta
concordanță cu detaliile din proiec și cu prevederile dim normele tehnice în vigoare.
Pagina 35
RIVA SYSTEMS
|
mea mana
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
Indicatori specifici
In)
Indicatorul |
[EI
_ |
indicatorul
Hi j
Indicatorul |
13
indicatorul |
14
Eton
na
Indicatorul |
16
indicatorul |
ID
Indicatorul AC1 |
Indicatorul AC.2 |
Indicatorul AC.3
Indicatorul AC.4
Indicatorul ACS |
INDICATORI SPECIFICI SUNT IDENTICI ȘI PENTRU SCENARIUL 1 ȘI PENTRU
SCENARIUL 2!
| INDICATORI PROIECT | Unitate de măsură | VALOARE |
| Capacitate nou instalată de producere a energiei din surse regenerabile de energie solară | = | 0425 , |
| Reducerea anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră (scăderea anuală estimată a emisiilor de gaze cuefect de seră) | Echivalent . tone de coz | 85,94 |
| Producția medie de energie electrică din surse regenerabile | MWh/an | 146,03 |
| Producția totală de energie electrică din surse regenerabile pentru perioada de referință | MWh | 2772,73 |
| Factorul de capacitate al centralei electrice | % | 13,34 |
| Capacitate nou instalată de stocare a energiei din surse regenerabile de energie solară | wi | FE d |
| capacitatea nou instalată pentru pompe de căldură | w | N |
| = INDICATORI PROIECT = | Unitate de măsură | VALOARE |
| C.an (Consum anual de referință) | KWh/an | 150427,00 |
| P.an (Producția anuală estimată) | WWh/an | 146032,61 |
| R ac (Raport dimensionare autoconsum) | - | 0,97 |
| RP (Raport putere stocare / putere PV) | E | 1.00 |
| E_stoc (Capacitatea de stocarea energiei) | kWh | 250,00 |
Pagina 36
RIVA SYSTEMS
[tota
oa
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
3.3, estimative Costurile ale investiției
SCENARIUL 1
- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții, cu luarea în
considerare a costurilor unor investiții similare, ori a unor staodarde de cost peotru
investiții similare corelativ cu caracteristicile tehoice și parametrii specifici
oblectivului de investiții;
Costurile folosite pentru întocmirea evaluărilor și devizelor privind obiectivul de
investiție sunt extrase din baza de date a proiectantului, întocmită și actualizată cu prețurile
practicate pe piața internă.
878.057,00 184.114,00 1.062.171,00
120.702,00 25.348,00 146.050,00
Costurile necesare pentru investiția de față sunt rezultate în urma realizării studiului
de fezabilitate întocmit cu raportare la prețurile actuale pentru echipamentele și lucrările
descrise în prezenta documentație.
- costurile estimative de operare pe durata normată de viață/de amortizare a
investiției publice.
Costurile necesare pentru investiția de față sunt rezultate în urma realizării studiului
de fezabilitate întocmit cu raportare la prețurile actuale pentru echipamentele și lucrările
descrise în prezenta documentație.
Cheltuieli cu întretinerea curenta a 7.000,00
obiectivului de investiț
Cheltuieli diverse si neprevazute 2.000,00
| Cheltuieli cu reparațiile | 5.000,00 |
| Cheltuieli administrative | 2.000,00 |
Pagina 37
| RIVA SYSTEMS
| amane vata arti
e sati
Moe raza
Înflințare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
SCENARIUL 2
- costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții, cu luarea în
considerare a costurilor unor investiții similare, ori a unor standarde de cost pentru
investiții similare corelativ cu caracteristicile tehnice și parametrii specifici
obiectivului de investiții;
Costurile folosite pentru întocmirea evaluărilor și devizelor privind obiectivul de
investiție sunt extrase din baza de date a proiectantului, întocmită și actualizată cu prețurile
practicate pe piața internă.
936.707,60 |___196.398,00 1.133.105,60
134.423,60 | 28.229,00 162.652,60
Costurile necesare pentru investiția de față sunt rezultate în urma realizării studiului
de fezabilitate întocmit cu raportare la prețurile actuale pentru echipamentele și lucrările
descrise în prezenta documentație.
- costurile estimative de operare pe durata normată de viață/de amortizare a
investiției publice.
Costurile necesare pentru investiția de față sunt rezultate în urma realizării studiului
de fezabilitate întocmit cu raportare la prețurile actuale pentru echipamentele și lucrările
descrise în prezenta documentație.
Cheltuieli cu întretinerea curenta a
obiectivului de investitii 8.000,00
Cheltuieli diverse 2.000,00,
neprerazire
| Cheltuieli cu reparațiile | 6.000,00 |
| Cheltuieli administrative | 2.000,00 |
Pagina 38
RIVA SYSTEMS
pr rara
Rut 0% ran
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
construcțiilor, după caz:
Conform art. 3.1.6 din Ghidul solicitantului — Condiții specifice de accesare a finanțării din
Fondul pentru modernizare — Sprijinirea investițiilor în nol capacități de producere a
energiei electrice produse din surse regenerabile de energie solară, cu capacități de stocare
integrate, pentru autoconsum pentru entități publice, publicat în Monitorul Oficial, Vineri,
11 septembrie 2026, studiile de specialitate nu sunt obligatorii la depunerea proiectului.
4.5. Grafice orientative de realizare a investiției
SCENARIUL 1
Durata de realizare a investiției este de 18 luni astfel:
- . achiziția și realizarea serviciilor de proiectare - 3luni
- pregătirea amplasamentului și realizarea lucrărilor = 15 luni
SCENARIUL 2
Durata de realizare a investiției este de 20 luni astfel:
- achiziția și realizarea serviciilor de proiectare - 3luni
- . pregătirea amplasamentului și realizarea lucrărilor - 17 luni
Pagina 39
Înfiinjare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
4. Analiza fiecărui /fiecărei scenariu/opțiuni tehnico - economicte) propuste)
4.1. Preze i iză, i le
prezentarea scenariului de referință
Perioada de referință
În conformitate cu recomandările Comisiei Europene pentru investiții similare, analiza
cost-beneficiu a fost efectuata din punctul de vedere al beneficiarului investiției și a fost
realizată pe o perioadă de operare de 25 de ani.
intervalele de referință pe sector - în baza practicilor acceptate la nivel internațional
și recomandate de Comisia Europeană - sunt furnizate mai jos:
Sector Interval de referință
Dram 25-30
Industrie 0
Alte servicii 15
Scenariul de referință al proiectului îl constituie înființarea sistemului
fotovoltaic de tip "on-grid”, pe sol, de producere a energiei electrice din surse
regenerabile cu scopul de asigurare a autoconsumului la nivelul UAT Gropnița.
Factorii de risc antropici sunt definiți printre altele de explozii, accidente și prin
influența negativă datorită prezenței unor rețele de infrastructură sau de utilități. Acest tip
de factori nu poate afecta învestiția deoarece în vecinătatea amplasamentului nu există
riscuri care să apară de la activitățile antropice ce se pot desfășura în locații special
amenajate în scop de producție, dezvoltare, tip fabrici și uzine.
Riscuri endogene: în această categorle sunt cuprinse riscurile generate de energia
provenită din interiorul planetei, fiind incluse cutremurele de pământ și erupțiile vulcanice.
Din punct de vedere al activității vulcanice, amplasamentul studiat, nu este poziționat
în zona vreunui vulcan activ sau inactiv.
Riscuri exogene: sunt generate de factori climatici, biologici și hidrologici. În această
categorie pot fi enumerate hazardele geomorfologice, climatice, hidrologice, biologice
naturale, oceanografice, biofizice și astrofizice.
Analizând poziția geografică și amplasamentul se pot distinge următoarele tipuri de
riscuri exogene la care aceasta poate fi supusă pe parcursul perioadei de exploatare:
Riscuri climatice: Factorii de mediu nu afectează infrastructura obiectivului de
investiții.
Riscuri hidrologice: amplasamentul studiat nu se află în zonă de influență a vreunei
rețele hidrologice, nefiind supus riscului de inundații. ANI SN
Riscuri blologice naturale: incendiile pot fi declanșate de cauze natuzăle cuni sunt,
fulgerele sau fenomene de autoaprindere a vegetației și de activitățile negliene ale ornălui, |
7 AA
N
Pagina 40
RI
VA SYSTEMS
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
În perioadele secetoase, incendiile sunt favorizate adeseori de vânturi puternice
asociate cu temperaturi ridicate, care contribuie la extinderea focului.
iitarea acestor riscuri se va realiza prin respectarea normativelor și
reglementărilor tehnice în vigoare, identificarea de soluții tehnice corespunzătoare
funcțiunilor ce se desfășoară precum și locaiei în care se amplasează obiectul, utilizarea de
materiale de calitate, rezistență și durabilitate superioare.
Proiectul nu prezintă vulnerabilități în ceea ce privește factori de risc antropici.
Gospodărirea deșeurilor
Deșeurile rezultate în timpul execuției lucrărilor sunt:
* Deșeuri de tlp menajer;
Deșeuri generate de activitatea specifică de șantier;
Deșeurile de tip menajer se vor depozita diferențiat pentru materialele reciclabile
(sticlă, plastice, PET-uri, hârtie) și materiale biodegradabile, urmânda fi predate colectorilor
Datele prezentat pentru varianta an:
ituațis
Alimentarea cu apă - Nu este cazul;
Alimentarea cu energie electrică — Nu este cazul;
Alimentarea cu gaze naturale - Nu este cazul;
Evacuarea apelor uzate și a deșeurilor - Nu este cazul;
Depozitarea și evacuarea deșeurilor solide - Deșeurile rezultate în urma activităților.
de întreținere și mentenanță a centralei fotovoltaice vor fi depozitate și reciclate conform
normelor și metodologiei de aplicare a managementului deșeurilor de echipamente electrice
și electronice,
Prezenta lucrare își propune să analizeze în primul rând dacă proiectul este oportun
din punct de vedere economic și contribuie la îndeplinirea obiectivelor politicii regionale
europene. În al doilea rând, lucrarea cercetează dacă este necesară contribuția finanțării
publice pentru ca proiectul să fie viabil din punct de vedere financiar.
În cadrul analizei cost beneficiu s-a urmărit în mod principal impactul din
punct de vedere financiar, economic, social și de mediu. S-a urmărit în special
cuantificarea monetară a tuturor impacturilor posibile, în scopul de a determina costurile și
beneficiile proiectului și de a analiza dacă proiectul este oportun și merită pus în aplicare.
Costurile și beneficiile au fost evaluate pe o bază diferențială, luând în considerare
diferența dintre scenariul proiectului și un scenariu alternativ în afara proiectului.
Impactul s-a evaluat în funcție de obiectivele stabilite .
Analiza faptului daca proiectul « merită » finanțat s-a luat în urma calculului și
valorii VNAE - Valoarea economică actuală netă a proiectului și a RIRE - Rata internă de
rentabilitate Economică.
Analiza faptului dacă proiectul « necesită » finanțare s-a luat în urma calculului și
valorii VNAF - Valoarea financiară actuală netă a proiectului și a RIRF - Rata interbă de
rentabilitate financiară. i 9 si *
[3
Pagina 41
RIVA SYSTEMS
Înființare parc fotovoltaic în comuna Grapnița, județul Iași
a) impactul social și cultural;
Impactul social este unanim apreciat ca pozitiv, energia electrică care va fi produsă
prin implementarea proiectului este regenerabilă, folosind tehnologie fotovoltaică
pentru a capta și pentru a converti energia solară în energie electrică, iar comuna
Gropnița va produce local energia electrica necesara functionarii autonome pe baza
analizei consumurilor facturilor din ultimele 12 luni.
Realizarea investiției va avea ca rezultate:
* Reducerea emisiilor de carbon în atmosferă generate de sectorul energetic;
» Reducerea cheltuielilor publice cu energia electrică, contribuind direct la
eficientizarea bugetului local și la redirecționarea econoniilor spre alte nevoi comunitare
(ex: educație, sănătate, infrastructură
„Creșterea independenței energetice a entității publice prin producerea unei părți
semnificative din necesarul propriu de consum de energie electrică
* O economie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării surselor, mai ecologică
și
mai competitivă, conducând la dezvoltarea durabilă, care se bazează, printre altele, pe un
nivel înalt de protecție și pe îmbunătățirea calității mediului
* Administrarea corectă și eficientă a bunurilor din proprietatea publică a banilor
și
publici;
* Contribuția la dezvoltarea zonelor rurale din România;
* . Contribuția la reducerea migrației persoanelor tinere din mediul rural;
* . Ridicarea gradului de civilizație, a confortului și a calității vieții;
* Susținerea și stimularea dezvoltării economico-sociale a localităților;
Prin realizarea acestui proiect vor apare influențe favorabile asupra factorilor
de mediu cât și din punct de vedere economic și social:
* Funcționarea și exploatarea în condiții de siguranță, rentabilitate și eficiență
economică a infrastructurii aferente;
* Reducerea în mod direct a poluării cu emisii de CO2,
* Realizarea unui raport optim calitate/cost pentru perioada de derulare a contractului
de cooperare și un echilibru între riscurile și beneficiile asumate prin contract
(structura și nivelul tarifelor practicate vor reflecta costul efectiv al prestației și vor
fi în conformitate cu prevederile legale);
crearea de noi locuri de muncă pe perioada execuției lucrărilor,
* . folosirea rațională a resurselor naturale si a economiilor tradiționale folosite în
prezent pentru producerea electricității - cărbunele, gazul natural - resurse rare, în
contormitate cu strategia României specificată in Legea 220/2008 ;
* protecția mediului și reducerea nivelului de poluare, respectiv reducerea emisiilor de
CO2 prin folosirea producției de energie electrică din surse regenerabile.
* diminuarea costurilor de operare asigurând nevoia de energie electrică din surse
alternative;
* alinierea la strategia națională pentru folosirea energiilor regenerabile.
Pagina 42
VA SYSTEMS
O =
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
b) estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției: în faza de
realizare, în faza de operare;
Număr de locuri de muncă create în faza de execuție:
Pentru obiectivul de investitiei se estimeaza urmatorul necesar de forta de munca:
- șef de șantier 1 pers.
- muncitori calificați, diverse specializari - estimativ 3 pers.
- muncitori necalificați - estimativ 2 pers.
Total personal de execuție 6 pers.
€) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității și a
siturilor protejate, după caz.
Terenul nu este localizat în interiorul unor arii naturale protejate, a unor obiective,
Situri sau areale protejate și nici în limitele de protecție ale acestora.
În caz de accidente sau încetarea investiției, beneficiarul își asumă refacerea
condițiilor inițiale de mediu de pe amplasament, pe cheltuiala proprie.
Pentrua preveni situații de poluări accidentale, în execuție și în exploatare se vor avea
în vedere măsuri de protecție a mediului învecinat.
Deșeurile electrice rezultate vor fi depozitate și reciclate conform normelor și
metodologiei de aplicare a managementului deșeurilor de echipamente electrice și
electronice.
d) impactul obiectivului de investiție raportat la contextul natural și antropic în care
acesta se integrează, după caz.
Proiectul cuprinde două etape, în care vor avea loc diverse procese tehnologice
caracteristice:
* Etapa de implementare a proiectului, în care au loc procesele tehnologice de
construcție montaj și amenajare a amplasamentului;
* Etapa de exploatare a obiectivului, care se întinde pe perioada de viață a obiectivului
de investiție;
Tehnicile de montaj a sistemului fotovoltaice sunt tehnici clasice, ce utilizează
echipamente și materiale uzuale și care trebuie să asigure stabilitate și rezistență necesară
elementelor proiectului.
Consumurile de materii prime și materiale vor fi corespunzatoare cerințelor rezultate
din proiectare.
Pe timpul exploatării nu vor fi folosite produse ce vor necesita o gestionare specială.
Nu vor fi folosite substanțe periculoase.
Lucrările propuse nu generează consum de resurse naturale - realizarea lucrărilor nu
produce o poluare a apelor de suprafață sau subterane. Pe perioada executării lucrărilor
pentru realizarea lucrărilor de intervenții, resursele sunt cele uzuale instalațiilor de sisteme
fotovoltaice.
Asupra solului și subsolului nu va exista un impact negativ direct în perioada
lucrărilor de deschidere, de pregătire și de exploatare. În perioada de derulare a lucrărilor
de intervenții, surse potențiale de poluare a solului sunt considerate:
* scurgerile accidentale de produse petroliere de la autovehiculele cu care se
transporta diverse materiale sau de la utilajele, echlpamentele folosite; 4 PI.
* depozitarea necontrolată a materialelor folosite și a deșeurilor rezultate;direct pe sol;
în recipienți neetanși sau în spații neamenajate corespunzător. | 4
Pagina 43
RIVA SYSTEMS
eri safe
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
Pe toată perioada executării lucrărilor de construire,vor fi strict interzise:
* depozitarea materiilor prime și materialelor auxiliare pe suprafețe
neprotejate,destinate altor funcțiuni decât depozitare;
* depozitarea deșeurilor menajere / tehnologice în zone destinate altor funcțiuni decât
depozitare;
orice depozitare necontrolată în zone destinate altor funcțiuni;
» deversarea combustibilului, uleiurilor etc. direct pe sol. Schimbul de ulei pentru
jloacele de transport se va efecua în afara amplasamentului, la sediul unității, în spații
speciale, destinate întreținerilor și reparațiilor auto, iar dacă acest lucru nu este posibll se
vor lua măsuri de protecție a solului, prin recuperarea tuturor scurgerilor (folie de plastic,
vase metalice etc).
Deșeurile generate în perioada de execuție a lucrărilor sunt dependente de sistemele
constructive utilizate și de modul de gestionare a lucrărilor. Pentru toate deșeurile generate
se va realiza sortarea la locul de producere și depozitarea temporară în incinta organizării
de șantier.
Deșeurile rezultate în urma desfășurării activităților de construcție-montaj,
(codificate conform HG nr.856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru
aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, sunt următoarele:
* - deșeuri menajere, se vor depozita în container și vor fi predate pe baza de contract
către serviciul de sa)ubrizare al localității;
* deșeuri reciclabile: deșeuri de hârtie și carton, deșeuri de ambalaje de plastic, deșeuri
de la ambalaje de lemn, deșeuri de baterii și acumulatori, pentru care se recomandă
colectarea și depozitarea separată, în recipiente adecvate, special destinate, urmând
afi predate către socletăți autorizate, în vederea valorificării;
* . deșeuri de construcții: cabluri de Ia realizarea racordului electric, deșeuri metalice.
În perioada derulării lucrărilor de implementare a proiectului, principalele surse de
poluare a aerwui sunt reprezentate de:
* operațiile de transport, manipulare, depozitare a materialelor, ceea ce poate
determina în principal o creștere a concentrațiilor de pulberi, în suspensie sau
sedimentabile, dupa caz, în zona afectată de lucrări; sursele se înscriu în categoria
surselor nedirijate;
procese de combustie determinate de funcționarea unor echipamente și utilaje, având
asociate emisii de poluanți precum NOx, SOx, CO, pulberi, metale grele.
În perioada de derulare a lucrărilor de construcție, surse potentiale de poluare a
solului sunt conslderate:
* scurgerile accidentale de produse petroliere de la autovehiculele cu care se
transportă diverse materiale sau de Ja utilajele, echipamentele folosite;
* depozitarea necontrolată a materialelor folosite și a deșeurilor rezultate, direct pe sol,
în recipienți neetanși sau în Spații neamenajate corespunzător.
Lucrările de instalații ce se execută nu prevăd modificări ale condițiilor hidrologice și
hidrogeologice ale amplasamentului care ar putea să influențeze în secundar calitatea
mediului și, ca urmare, alte resurse sau activități.
Nu se prevede amplasarea de amenajări care ar putea influența cursul vreunei ape de
suprafață sau ar putea genera indiguiri temporare sau permanente. În zona studiată nu se
desfășoara activități care sunt în legătură directă sau depind de resursele hidrologice.
Datele prezentate în cap. 4.4., sunt identice și pentru varianta analizată prin
SCENARIUL 2!
Pagina 44
RIVA SYSTEMS
|
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, judeșul Iași
Convergența proiectului cu Planul Național de Dezvoltare este instrumentul
fundamental prin care România încearcă să recupereze cât mai rapid disparitățile de
dezvoltare socio-economică față de Uniunea Europeană.
Astfel, s-a stabilit cadrul pentru implementarea politicilor privind energia și clima,
aplicabile la nivel european până în anul 2030, pornind de Ja progresele înregistrate în
atingerea obiectivelor stabilite pentru anul 2020 în ceea ce privește reducerea emisiilor de
gaze cu efect de seră (GES), eficiența energetică și promovarea utilizării energii in surse
regenerabile.
Soluțiile la provocările locale din domeniul climei și energiei vor contribui la
asigurarea furnizării de energie sigură, obținută în mod sustenabil, accesibilă pentru
cetățeni, dar și la reducerea emisiilor de CO2, și furnizarea accesului la servicii energetice
sigure, sustenabile și accesibile, în scopul creșterii calității vieții și asigurării securității
energetice.
Realizarea investiției presupune construirea unui sistem fotovoltaic pentru
producerea energiei electrice, ce va transforma energia radiației solare în energie electrică
cu ajutorul panourilor fotovoltaice, realizarea conexiunilor electrice între grupurile
fotovoltaice și racordul electric între unitatea solară pentru producție electricitate (USPE)
și
sistemul energetic național (SEN) printr-o linie electrica subterană (LES).
În scopul îndeplinirii angajamentelor asumate Acordul de la Paris,
prin semnarea
privind protecția mediului și a prevederilor Directiva (UE) 2018/2001), România a adoptat
strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie.
Scopurile principale ale investiției sunt :
* folosirea rațională a resurselor naturale si a economiilor tradiționale folosite în
prezent pentru producerea electricității - cărbunele, gazul natural - resurse rare, în
conformitate cu strategia României specificată in Legea 220/2008 ;
* protecția mediului și reducerea nivelului de poluare, respectiv reducerea emisiilor de
CO2 prin folosirea producției de energie electrică din surse regenerabile.
* diminuarea costurilor de operare asigurând nevoia de energie electrică din surse
alternative;
* alinierea la strategia națională pentru folosirea energiilor regenerabile.
Investiția de față se încadrează în “Programul-cheie 1: Surse regenerabile de
energie și stocarea energiei”, Măsura ” Sprijinirea investițiilor în noi de
capacități
producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile de energie solară, cu
capacități de stocare integrate, pentru autoconsum pentru entități publice”, finanțat
prin Ministerul Energiei.
Energia electrică care va fi produsă prin implementarea proiectului este
regenerabilă, folosind tehnologie fotovoltaică pentru a capta și pentru a converti
energia solară în energie electrică,
Având în vedere aceste aspecte, investițiile din domeniul energiilor regenerabile sunt
încurajate în momentul de față, astfel încât aceasta piață să fie echilibrată de producerea de
energie electrică mult mai ieftină, autosustenabilă și nepoluantă.
Pagina 45
RIVA SYSTEMS
|
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
În prezent în comuna Gropnița, primăria, unitățile școlare, căminul cultural,
dispensarul, clădirile publice, iluminatul public funcționează utilizând energie
electrică din rețea, energle care provine din surse fosile de energie, surse emițătoare
de emisii cu gaze cu efect de seră.
Conform consumului de energie electrică evidențiat în tabelul de mai jos, anual
se generează 840,66 tone de emisli de CO2/an.
A fost analizată situația consumurilor existente pentru o perioadă de 12 luni
consecutive, pentru a asigura o estimare exactă, și pentru a fi acoperite toate cele 4
anotimpuri convenționale.
În tabelul de mai jos se regăsesc consumurile înregistrate.
Consum de energle - UAT Gropnița - kWh
Februarie 2025___ 29.482,00
Martie 2025 7.174,00
Aprilie 2025 20.690,00
Mai 2025 11.993,00
lunle 2025 12.026,00
lulie 2025 9.111,00
August 2025 6.890,00
Septembrie 2025 11.380,00
Octombrie 2025 8.746,00
Noiembrie 2025 15.579,00
Decembrie 2025 8.405,00
lanuarie 2026 8.951,00
TOTAL 150.427,00
Datele prezentate în « 5, sunt identice și pentr ianta analizată prin
Prezenta lucrare își propune să analizeze în primul rând dacă proiectul este oportun
din punct de vedere economic și contribuie la îndeplinirea obiectivelor politicii regionale
europene. În al doilea rând, lucrarea cercetează dacă este necesară contribuția finanțării
publice pentru ca prolectul să fie viabil din punct de vedere financiar.
În cadrul analizei cost beneficiu s-a urmărit în mod principal Impactul din
punct de vedere financiar, economic, social și de mediu, S-a urmărit în special
cuantificarea monetară a tuturor impacturilor posibile, în scopul de a determina costurile și
beneficiile proiectului și de a analiza dacă proiectul este oportun și merită pus în aplicare.
Costurile și beneficiile au fost evaluate pe o bază diferențială, luând în considerare
diferența dintre scenariul proiectului și un scenariu alternativ în afara proiectului.
Impactul s-a evaluat în funcție de obiectivele stabilite .
Analiza faptului daca prolectul « merită » finanțat s-a luat în urma calculului și
valorii VNAE - Valoarea economică actuală netă a proiectului și a RIRE - Rata internă de
rentabilitate Economică.
Analiza faptului dacă prolectul « necesită » finanțare s-a luat în urmă
valorii VNAF Valoarea financiară calce) ulii
- actuală netă a proiectulul și a RIRF - Rată internă
rentabilitate financiară. pi
Pagina 46
RIVA SYSTEMS
ceres
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
Obiectivele și scopul analizei financiare
Analiza financiară efectuată se bazează în principal pe analiza detaliată a
fluxurilor de numerar. Menționăm că analiza financiară este realizată la nivelul investiției,
presupunând că aceasta va fi exploatată individual și nu prin intermediul unui operator.
Prin analiza financiară s-a urmarit în speci:
- profitabilitatea financiară a investiției și a contribuției proprii investite în proiect
determinată cu indicatorii VNAF/C (venitul net actualizat calculat la total valoare investiție)
ȘI RIRF/C (rata internă de rentabilitate calculată Ia total valoare investiție). Pentru ca un
proiect să necesite intervenție financiară din partea fondurilor structurale, VNAF/C trebuie
să fie negativ, iar RIRF/C mai mică decât rata de actualizare (RIRF/C < 5).
- durabilitatea financiară a proiectului în condițiile intervenției financlare din partea
fondurilor structurale. Durabilitatea financiară a proiectulul trebuie evaluată prin
verificarea fluxului net de numerar cumulat.
Un alt aspect urmărit și tratat în cadrul analizei financiare este și acela al calculării
gradului de intervenție financiară (al ajutorului nerambursabil necesar).
Structura analizei financiare:
A. Investitia totala
Metode avute în vedere la eloborarea Analizei Finonciore
Metoda utilizată în dezvoltarea analizei financiare este de a “fluxurilor de numerar
actualizat”. În această metodă fluxurile non-monetare, cum ar fi amortizarea și
provizioanele, nu sunt luate în considerație.
Perioada de referință reprezintă numărul de ani pentru care sunt furnizate previziuni
în analiza costuri-benefi
În cadrul prezentei analize s-a utilizat metoda diferențiala, proiectul fiind evaluat
pe
baza diferențelor costurilor și beneficiilor.
Proiectui vizat, nu este un proiect generator de venituri. Conform definiției
Comisiei Europene, Proiect generator de venituri reprezintă orice operațiune ce implică
investiții în infrastructură, a cărei utilizare este supusă unor taxe care sunt suportate în mod
direct de utilizatori, și orice operațiune ce implică vânzarea sau închirierea de terenuri sau
clădiri sau prestarea de servici! contra cost. Astfel, proiectul propus nu este proiect
generator de venituri.
Pagina 47
RIVA SYSTEMS
| ara: aa ah sti
Si Spui
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
Rato de actualizore
Rata de actualizare utilizata în cadrul analizei financiare este de 5%,
La elaborarea analizelor financiare s-a adoptat un scenariu privind evoluția viitoare
a ratei inflației, pe parcursul perioadei de analiză; rate anuale de creștere precum și indicii
de creștere cu baza fixă anul 1 de analiză.
Pentru actualizarea la zi a fluxurilor financiare și pentru calcularea valorii actualizate
nete (VNAF), trebuie definită rata actualizări corespunzatoare.
Sunt mai multe căi practice și teoretice pentru estimarea ratei de referință care să fie
utilizată pentru actualizare în analiza financiară,
Rata actualizări. Rata la care valorile viitoare sunt actualizate la zi. De obicei este
aproximativ egală cu costul de oportunitate al capitalului. 1 euro investit la o rată anuală a
ascontului de 5% va fi 1+5%=1,05 dupa un an; (1,05)x(1,05) + 1,1025 dupa doi ani
1,05)x(1,05)x(1,05) = 1,157625 după trei ani, etc. Valoarea economică actualizată a unui
Euro care va fi cheltuit sau câștigat în doi ani este 1/1.1025 = 0,907029; în trei ani 1/1,57625
= 0,863838, Operația ultima este inversul celei prezentate mai sus.
Rata de actualizare folosită în analiza financiară ar trebui să reflecte costul de
oportunitate al capitalului pentru investitor. Aceasta poate fi considerată o rambursare
anticipată pentru cel mai bun proiect alternativ.
Comisia recomandă aplicarea unei rate de actualizare financiară de 5% în termeni
reali ca valoare orientativă pentru proiectele de investiții publice cofinanțate Fonduri.
prin
Costuri de operore și întreținere
Se vor executa lucrări de întreținere curentă în tot cursul anului. Pentru lucrările de
întreținere mai complexe aceste lucrări vor fi realizate de către firme specializate.
Costurile de operare sunt costuri adiționale generate de utilizarea investiției, după
terminarea proiectului. Întreținerea este compusă din întreținere curentă și întreținere
periodică, Lucrările pot fi programate din timp sau pot fi condiționate de starea tehnică a
obiectivului de investiție.
Ipoteze care au stat la baza stabilirii costurilor:
costuri cu întreținerea curentă a obiectivului de investiție;
costuri cu reparațiile;
costuri diverse și neprevăzute;
costuri administrative.
siguranță necesară în realizarea analizei obiective a proiectului. De asemenea
dimensionarea cheltuielilor s-a făcut ținând cont de exploatarea lui în condiții
normale,
Veniturile proiectului
Proiectul vizat, nu este un proiect generator de venituri. Conform definiției
Comisiei Europene Proiect generator de venituri reprezintă orice operațiune ce implică
investiții în infrastructură, a cărei utilizare este supusă unor taxe care sunt suportate în mod
direct de utilizatori, și orice operațiune ce implică vânzarea sau închirierea de terenuri sau
clădiri sau prestarea de servicii contra cost. Astfel, proiectul propus nu este proiect
generator de venituri
venituri și cheltuieli
Pagina 48
RIVA SYSTEMS
Înființare pare fotovaltaic în comuna Gropnița, județul Iași
Anoliza sustenabilității finonciare - onolizo fluxului de numerar
Sustenabilitatea, proiectului se referă la faptul dacă beneficiarul proiectului are
capacitatea de a menține exploatarea investiției și după încetarea sursei de finanțare
nerambursabile,
În cazul acesta, beneficiarul investiției este o instituție publică, a căror resurse sunt
asigurate prin fonduri publice. Așa cum reiese și din proiecțiile analizei financiare, nivelul
cheltuielor de exploatare anuale nu sunt mari, ceea ce asigură un element în plus al
sustenabilit
În proiecția financiară a fluxului de numerar se observă faptul că fluxul de
numerar
este pozitiv, ceea ce exprimă faptul că investiția poate fi susținută de beneficiar după
implementarea proiectului.
Analiza indicotorilor finonciari
« RIRE/C (rata internă de rentabilitate calculată la tota! valoare investiție) - Criteriul
decizional: proiectul are nevoie de finanțare publică și este corespunzător dacă RIRF/C<5%
(proiectul nu este viabil din punct de vedere financiar, în ipoteza că rata de actualizare
financiară reală de 5% reprezintă corect costul fondurilor publice utilizate în acest scop);
„ VNAF/C(venitul net actualizat calculat la total valoare investiție); - profitabilitatea
financiară a investiției și a contribuției proprii investite în proiect determinată cu indicatorul
VNAE/C și este corespunzător dacă VNAF/C < 0.
„ Raportul cost/beneficii (C/B) - este un raport complementar al VNA, comparând
valoarea actuală a beneficiilor viitoare, inclusiv valoarea investiției. Acesta trebuie sa fie mai
mic decât 1;
* SCENARIULI - Analiza detaliată se regăsește în Anexa 1
SCENARIUL II - Analiza detaliată se regăsește în Anexa 2
lupă caz, a -eficacii
Conform ghidului național pentru analiza cost beneficiu, analiza economică se
realizează numai în cazul proiectelor majore de investiții.
Conform prevederilor art 39, din Regulamentul 1083/2006, sunt considerate
«proiecte majore» proiectele care depășesc 25 milioane euro pentru mediul
înconjurător și 50 de milioane de euro pentru alte domenii.
Valoarea proiectului propus nu depășeste 25 milioane de euro, în concluzie nu
face parte din categoria proiectelor majore.
Pagina 49
RIVA SYSTEMS
Ac e tat dt
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
4.8. Analiza de senzitivitate
Analiza de senzitivitate implică studierea impactului pe care modificarea variabilelor
(costurile și beneficiile) îl poate avea asupra indicatorilor financiari și economici calculați
pentru proiect.
Etapele parcurse în realizarea Analizei de sensitivitate:
a) Efectuarea unei analize calitative a variabilelor.
b) Identificarea tuturor variabilelor folosite în calculul intrărilor și ieșirilor din analiza
economică și financiară și gruparea lor în categorii omogene.
c) Selectarea acelora care au elasticitate redusă sau marginală (care conduc la variații
ale RIR-VNA).
Riscurile potențiale care pot să apară în derularea prolectului de investiții se
referă la:
a) apariția de costuri suplimentare pe parcursul proiectului, față de cele înscrise în
devizul de lucrări și bugetul proiectului.
b) influența variației în timp prețurilor (este posibilă o creștere a prețurilor incluse în
devizul din studiul de fezabilitate, corelată cu o scădere a ratei de schimb valutar
leu/euro);
Variabile selectate pentru analiza de senzitivitate:
* Total costuri de Investiție
"Total costuri de operare a investiției
"Total venituri
Având în vedere că proiectul propus spre finanțare este un proiect care nu generează
venituri directe, la nivelul analizei economice realizate, variabilele critice identificate (care
pot avea variații pozitive și negative) au fost cele legate de costurile investiției dar și cele
referitoare la costurile de întreținere și operare.
Analiza de senzitivitate trebuie să determine și valorile indicatorilor de performanță
ai Investiției pentru cea mai nefavorabilă situație, precum și pentru cel mai avantajos caz.
Pentru aceasta s-au considerat variații absolute de 20%, favorabile și nefavorabile ale
variabilelor chele.
* SCENARIUL - Analiza detaliată se regăsește în Anexa 1
+ SCENARIULII - Analiza detaliată se regăsește în Anexa 2
Pagina 50
RIVA SYSTEMS
Înființare parc fotovoltaic în comuna Gropnița, județul Iași
O imagine completa asupra proiectului de investitii vizat este data de analiza
riscurilor pe care le implica realizarea lui si a sensibilitatii indicatorilor financiari si
economici la diferite fluctuatii /variabile critice care pot influenta proiectul.
Analiza de risc se impune a fi realizată pentru orice proiect încă din faza de concepere
a acestuia. Riscul în cadrul proiectelor reprezintă efectul asupra obiectivelor proiectului,
care poate apare datorită necunoașterii ansamblului potențial de evenimente existente pe
toată durata de implementare a proiectului.
Riscuri asumate:
» tehnice;
» financiare;
» instituționale;
= legale
Etapele principale ale managementului de risc ale prolectelor sunt
următoarele:
* . Planificarea - presupune abordarea și planificarea activităților de risc;
* Identificarea riscurilor-constă în determinarea riscurilor ce pot afecta proiectul;
* Analiza-presupune analiza calitativă a riscurilor estimând gradul de afectare al
proiectului;
* Răspunsul la risc - proceduri pentru diminuarea efectelor generate de riscuri;
Monitorizarea și controlul - realizarea planurilor de diminuare a riscurilor;
* Comunicarea și documentarea - se realizează pe toată durata de viață a proiectului.
Planificarea - în cadrul acestei etape am stabilit responsabilitățile echipei de
proiectare și ale managerului de proiect în condițiile manifestării riscurilor.
+ managerul de proiect are următoarele obligații în realizarea managementului
riscurilor:
a). identificare riscurilor posibile ale proiectului;
b). estimarea cauzelor și efectelor posibile ale riscurilor proiectului;
c).. întocmirea planului de management al riscului;
d). s
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.