Document

Document, Comuna Grajduri

Tip
Document
Pe site-ul primăriei
Open in new tab
Emitent
Comuna Grajduri, jud. Iași
Pagini
175 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, Comuna Grajduri, jud. Iași. Sursa: https://primariagrajduri.ro/wp-content/uploads/2025/06/Strategia-de-dezvoltare-locala-a-Comunei-Grajduri-Judetul-Iasi-2021-2027.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/grajduri/66938-document-comuna-grajduri, 07.11.2026)

Fișier creat
29.11.2021
Arhivat
07.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI GRAJDURI, JUDEȚUL IAȘI 2021-2027

Pagina 2

Beneficiar: COMUNA GRAJDURI, JUDEȚUL IAȘI Consultant: ASOCIEREA FORMATĂ DIN SPES CONSULTING S.R.L. (LIDER) ȘI CREATIV CONSULT S.R.L.

Pagina 3

Cuprins 1.Elemente introductive ..................................................................................................................................................................................................................1 1.1 Context ..................................................................................................................................................................................................................................2 1.2 Necesitatea planificării strategice .......................................................................................................................................................................................10 1.3 Metodologia de elaborare a strategiei ................................................................................................................................................................................11 2. Direcțiile de dezvoltare stabilite la nivelul Regiunii Nord-Est....................................................................................................................................................15 2.1 Caracteristicile Regiunii de Dezvoltare Nord-Est .................................................................................................................................................................16 2.2 Potențial de dezvoltare pentru comunitățile rurale ............................................................................................................................................................47 3. Contextul județean general pentru dezvoltarea comunităților rurale din România .................................................................................................................51 3.1 Caracterizarea generală a județului Iași ..............................................................................................................................................................................52 3.2 Județul Iași- dezvoltarea comunităților rurale ....................................................................................................................................................................54 4. Profilul comunei Grajduri ......................................................................................................................................................................................................58 4.1 Date geografice și încadrarea în teritoriu ............................................................................................................................................................................59 4.1.1 Așezare geografică .......................................................................................................................................................................................................59 4.1.2 Clima .............................................................................................................................................................................................................................60 4.1.3 Rețeaua hidrografică ....................................................................................................................................................................................................61 4.1.4 Vegetația și fauna .........................................................................................................................................................................................................61 4.1.5 Utilizarea terenurilor ....................................................................................................................................................................................................62 4.1.6 Repere istorice și culturale ...........................................................................................................................................................................................63 4.2 Situația demografică și indicatori reprezentativi.................................................................................................................................................................68 4.2.1 Evoluția populației........................................................................................................................................................................................................68 4.2.2 Structura populației după religie ..................................................................................................................................................................................69 4.2.3 Structura populației pe grupe de vârstă și sexe ...........................................................................................................................................................70

Pagina 4

4.2.4 Evoluția sporului natural ..............................................................................................................................................................................................72 4.2.5 Mișcarea migratorie a populației .................................................................................................................................................................................73 4.3 Dezvoltarea economică .......................................................................................................................................................................................................75 4.3.1 Funcțiuni economice ....................................................................................................................................................................................................75 4.3.2 Agenți economici ..........................................................................................................................................................................................................78 4.4 Resurse umane și piața muncii ............................................................................................................................................................................................82 4.4.1 Forța de muncă ............................................................................................................................................................................................................82 4.4.2 Șomajul .........................................................................................................................................................................................................................83 4.5 Educație și învățământ ........................................................................................................................................................................................................85 4.6 Sănătate și servicii sociale. Asistența socială.......................................................................................................................................................................88 4.7 Condiții de locuit și alte dotări ............................................................................................................................................................................................94 4.8 Mediul înconjurător.............................................................................................................................................................................................................99 4.9 Capacitatea administrației publice locale..........................................................................................................................................................................102 5. Analiza SWOT ..........................................................................................................................................................................................................................106 6. Planificare strategică de dezvoltare .......................................................................................................................................................................................126 6.1 Viziune și direcții de dezvoltare .........................................................................................................................................................................................127 6.2 Priorități și scenarii de dezvoltare .....................................................................................................................................................................................128 6.3 Surse de finanțare .............................................................................................................................................................................................................138 6.4 Portofoliu de proiecte .......................................................................................................................................................................................................142 7. Sistemul de implementare, monitorizare și evaluare .............................................................................................................................................................161 8. Referințe bibliografice .............................................................................................................................................................................................................168

Pagina 5

1.Elemente introductive 1

Pagina 6

pentru a mobiliza resursele inițiale și pentru a face față forțelor 1.1 Context externe, răspunzând cel mai bine nevoilor locale. Dezvoltarea unei viziuni pe termen mediu și lung pentru comunitățile Autoritățile locale pot accesa, începând din anul 2007, din România este un element central în asigurarea unei traiectorii fonduri nerambursabile pentru atingerea obiectivelor, însă și clare și stabile în procesul de dezvoltare. Procesul de dezvoltare a autoritățile locale trebuie să fie receptive la acest lucru. Strategia de viziunii și a strategiei include o serie de consultări ale tuturor dezvoltare locală este un instrument de management. Acest factorilor implicați în acest proces. instrument este utilizat pentru a aborda problemele și oportunitățile Însă, pentru ca viziunea să devină realitate, este nevoie de mai mult. cu care se confruntă o comunitate, reprezintând, astfel, o condiție În realizarea viziunii este nevoie de implicarea și angajamentul esențială pentru asigurarea dezvoltării durabile a unei localități. părților interesate pe tot parcursul dezvoltării viziunii. La fel de Prezenta strategie de dezvoltare locală a fost elaborată în urma important este ca viziunea să se traducă într-un cadru de politici clar, analizelor situației actuale și în urma unor dezbateri organizate pentru cu obiective și acțiuni concrete și măsurabile, care să fie susținute de membrii comunității. Pentru formarea viziunii clare a localității s-a o structură instituțională eficientă și care să beneficieze de alocări pornit de la următoarele elemente: importanța regională a localității financiare adecvate. din punct de vedere economic, turistic, importanța construcției unei comunități primitoare, a unui mediu local plăcut pentru locuitori și Este evident că oportunitățile, condițiile și nevoile de dezvoltare pentru vizitatori (creșterea calității vieții), necesitatea structurării unei variază foarte mult de la o regiune la alta, iar strategiile de dezvoltare administrații locale eficiente, transparente și responsive la nevoile trebuie să fie adaptate în consecință în strânsă colaborare cu comunității, importanța activismului la nivelul cetătenilor și autoritățile locale. Nu există un model unic de gestionare a dezvoltării dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe antreprenoriat, dinamism rurale, așa cum nu există un singur factor determinant al traiectoriei și implicare în viața comunității. economice a unei regiuni. Prin urmare, politicile din mediul rural sunt necesare pentru a spori capacitatea locală și participarea actorilor, 2

Pagina 7

Dezvoltarea unei viziuni pe termen mediu și lung pentru nu risipesc resurse, ci care vor fi direcționate către investiții ce pot comunitățile din România este un element central în asigurarea unei stimula creșterea economică. traiectorii clare. Deși în ultimii ani a realizat progrese și a întreprins Bazându-se pe caracteristicile și nevoile comunității, o numeroase politici și acțiuni în vederea diminuării decalajelor strategie de dezvoltare locală stabilește scopuri, obiective, programe existente, comparativ cu statele membre dezvoltate ale Uniunii și proiecte ce urmează a fi urmate și dezvoltate. Acest lucru e Europene, România mai are încă de îmbunătățit aspecte care au fost realizabil prin minimalizarea punctelor slabe, prin exploatarea deja depășite cu multe decenii în urmă de către țările membre care avantajelor locale (turism, infrastructură, poziție geografică), prin formează nucleul central al Uniunii Europene, aspecte ce vizează identificarea și găsirea unor soluții în eventualitatea unor amenințări accesul la apă potabilă și canalizare, starea generală de sănătate, viitoare (inundații, înzăpeziri, buget local insuficient etc.), analiza infrastructura transporturilor, ș.a.). În vederea reducerii acestor oportunităților viitoare (atragerea de noi investitori, dezvoltarea disparități, în concordanță cu prioritățile și obiectivele strategice de turismului, surse de energie regenerabilă etc.), identificarea dezvoltare ale României, Uniunea Europeană sprijină implementarea provocărilor teritoriale ce trebuie abordate. și concretizarea acestor investiții prin alocarea de fonduri nerambursabile. Luând în calcul și contextul European favorabil diminuării disparităților de dezvoltare socială și economică existente între Strategia de dezvoltare a comunei Grajduri este rezultatul România și statele membre ale Uniunii Europene prin finanțarea activităților derulate de membrii comunității în colaborare cu zonelor mai puțin dezvoltate, strategia de dezvoltare locală poate Asocierea formată din SPES CONSULTING S.R.L. și CREATIV genera resurse prin elementele sale noi în domeniul etnic, managerial CONSULT S.R.L.. Consultantul s-a asigurat că documentul propus sau financiar. Fondurile structurale și de coeziune sunt un real sprijin este în conformitate cu un proces de planificare locală care să asigure pentru dezvoltarea comunităților locale dar pentru a le obține este coerența politicilor de dezvoltare. Un amplu proces de consultare cu nevoie de proiecte care acționează și furnizează rezultate, proiecte ce actorii locali și părțile implicate în procesul de planificare este o 3

Pagina 8

condiție prealabilă pentru planificarea Strategiei de Dezvoltare programele finanțate, prin stabilirea unor elemente de abordare Locală, astfel se asigură că intervențiile de dezvoltare reflectă nevoile integrată a planificării și implementării acțiunilor structurale, în reale de dezvoltare ale comunităților locale. Participarea actorilor vederea obținerii unei dezvoltări durabile la nivel european, național, locali interesați este astfel o parte esențială a planificării și în acest regional și local. sens, este important ca actorii locali și grupurile locale interesate să Conștientizând necesitatea continuării dezvoltării economice fie implicați în proces. și sociale, în anul 2008 s-a dezbătut și aprobat Strategia Națională Strategia de dezvoltare locală asigură ierarhizarea pentru Dezvoltarea Durabilă a României la orizontul anilor 2013– investițiilor, pentru a obține un impact maxim și o valoare adaugată 2020–2030. Aceasta stabilește obiective concrete pentru trecerea, maximă din obiectivele ce le propune comunității locale. Este într-un interval de timp rezonabil și realist, la modelul de dezvoltare important ca acest document să asigure o sustenabilitate de lungă generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru durată și să deservească atât interesele administrației publice locale, cunoaștere și inovare, orientat spre îmbunătățirea continuă a calității intereselor private dar și intereselor personale ale locuitorilor vieții oamenilor si a relațiilor dintre ei în armonie cu mediul natural. localității. Ca orientare generală, lucrarea vizează realizarea următoarelor Conform unui comunicat publicat de Ministerul Fondurilor obiective strategice pe termen scurt, mediu si lung: Europene, bugetul disponibil pentru România în perioada 2014-2020 Ø Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor și a fost de 31 miliarde de euro, rata de decontare până la finele anului practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor și 2019 a fost de doar 36 % din bugetul aprobat. politicilor publice ale României ca stat membru al UE; Exercițiul financiar al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 Ø Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al țărilor vizează obținerea unei eficacități maxime a utilizării fondurilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării europene, cu implicații directe asupra atingerii obiectivelor fixate în durabile. 4

Pagina 9

Ø Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de planul de recuperare vor fi concentrate în perioada 2021-2023, nivelul mediu din acel an al țărilor membre ale UE din respectiv 70% în 2021 și 30% în 2023. punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile. Calendarul Financiar Multianual pentru Îndeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen perioada 2021-2027 este structurat astfel: „Piața unică, inovare și mediu și lung, o creștere economică ridicată și, în consecință, o sectorul digital”, „Coeziune, reziliență și valori” (care include o reducere substanțială a decalajelor economico-sociale dintre România subgrupă dedicată coeziunii economice, sociale și teritoriale și o și celelalte state membre ale UE. subrubrică pentru reziliență și valori), „Resurse naturale și mediu” (care include o subgrupă pentru cheltuieli legate de piață și plăți Pe baza propunerilor formulate de Comisia Europeană în mai directe), „Migrație și gestionarea frontierelor”, „Securitate și 2018 și mai 2020, în contextul crizei COVID-19, Consiliul a convenit apărare”, „Vecinătate și întreaga lume”, „Administrație publică asupra unui buget global alocat pentru CFM 2021-2027 de 1.074,3 europeană”. Din acest pachet aprobat de Consiliu, România primește miliarde EUR și un plan de stimulare de 750 de miliarde de EUR. aproximativ 80 de miliarde de EUR, respectiv 46,3 de miliarde de Aceste 750 de miliarde de EUR fiind alocate pentru următoarele EUR din bugetul UE 2021-2027 și 33,5 de miliarde de EUR prin programe individuale: 672,5 miliarde de EUR pentru Mecanismul de instrumentul Next Generation EU. Aceste date se transpun în: un plus redresare și reziliență (împrumuturi de 360 de miliarde de EUR, din de 9,6 miliarde de EUR față de alocările bugetului anterior, respectiv care granturi 312,5 miliarde EUR), 47,5 miliarde de EUR pentru o creștere cu 26,09% față de alocările României din bugetul 2014REACT-EU, 5 miliarde de EUR pentru Orizont Europa, 5,6 miliarde 2020, mai mulți bani pentru coeziune, agricultură, infrastructură). de EUR pentru InvestEU, 7,5 miliarde de EUR pentru Dezvoltare rurală, 10 miliarde de EUR pentru Fondul pentru o tranziție justă și 1,9 miliarde de EUR pentru RescEU. Pornind de la necesitatea redresării economiilor statelor membre, angajamentele legate de 5

Pagina 10

• O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în Alocări financiare 2021-2027 aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice • O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale • O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale și a Politica de coeziune Politica agricolă comună accesului egal la sistemul de sănătate Politica pentru pescuit Fondul pentru o tranziție justă • O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea Arhitectura programelor operaționale, prin intermediul cărora va fi strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE. administrat bugetul alocat României în perioada 2021-2027 va fi semnificativ modificată față de actualul sistem. În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia Europeană propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiții a UE. Se preconizează cinci priorități investiționale: • Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii 6

Pagina 11

Investițiile în dezvoltare regională se vor axa mai ales pe obiectivele • Concentrare tematică 1 și 2. Acestor priorități li se vor aloca 65 % - 85 % din resursele - 35% din FEDR pentru OP1 (O Europă mai inteligentă) FEDR și ale Fondului de coeziune, în funcție de prosperitatea relativă a statelor membre. - 30% din FEDR pentru OP2 (O Europă mai verde) Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe - FEDR să contribuie cu 30% la obiectivele de schimbări climatice baza a 3 categorii (mai puțin dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate). - FC să contribuie cu 37% la obiectivele de schimbări climatice Metoda de alocare a fondurile se bazează încă, în mare măsură, pe - Min. 6% din FEDR, pentru dezvoltare urbană PIB-ul pe cap de locuitor. Se introduc noi criterii (șomajul în rândul tinerilor, nivel scăzut de educație, schimbări climatice și primirea și - 2% din FSE+ pentru susținerea materială a persoanelor cele mai integrarea migranților), pentru a reflecta mai bine realitatea de pe defavorizate teren. Regiunile ultraperiferice vor beneficia în continuare de sprijin - 25% din FSE+ pentru incluziune socială special de la UE. Politica de coeziune continuă să sprijine strategiile de dezvoltare conduse la nivel local și să autonomizeze gestionarea - 10% din FSE+pentru sprijinul pentru tinerii care nu au un loc de fondurilor de către autoritățile locale. Crește și dimensiunea urbană a muncă politicii de coeziune, prin alocarea a 6 % din FEDR dezvoltării urbane • Aspecte financiare (CFM) durabile și printr-un nou program de colaborare în rețea și de consolidare a capacităților dedicat autorităților urbane. - Forma principală de finanțare – granturile Principalele caracteristici ale noului cadru pentru Politica de - Cofinanțarea la nivel național: 70% pentru regiunile mai puțin Coeziune 2021- 2027: dezvoltate și pentru Fondul de Coeziune;40% pentru regiunile mai dezvoltate. 7

Pagina 12

- Prefinanțare anuală - 0,5% din valoarea totală a sprijinului din partea fondurilor Programul Programul Programele Programul Operațional de Programul Operațional Operaționale Operațional Dezvoltare - TVA nu este eligibilă pentru o contribuție din partea fondurilor, cu Operațional Ajutorarea Teritoriala Regionale – Asistență Capital Uman Persoanelor implementate la Tehnică Integrată (POCU)) Dezavantajate nivel de regiune (multifond) excepția operațiunilor al căror cost total este mai mic de 5000000 (POAD (multifond) (PODTI) (8 POR) (POAT) euro. - Dezangajarea - regula „N+2”. Conform unor documente publicate recent de Ministerul Fondurilor Europene (MFE), următoarea perioadă financiară aduce schimbări Actualul Program Operațional Infrastructură Mare (care are cea mai importante atât în structura instituțională, cât și în cea strategică. mare alocare financiară în 2014-2020) se va întoarce la structura din 2007 – 2013, intervențiile din domeniul Mediului urmând a fi preluate În cadrul politicii de coeziune Ministerul propune 9 tipuri de de Programul Operațional Dezvoltare Durabilă, iar cele din domeniul programe, Programul Operațional Regional urmând a fi gestionat Transportului urmând a trece sub o Autoritate de Management din descentralizat la nivelul Agențiilor de Dezvoltare Regională din cadrul Ministerului de Transport. Se vor crea oportunități separate fiecare dintre cele 8 regiuni ale țării (pe model polonez): pentru ITI Delta Dunării și ITI Valea Jiului. În premieră, Fondul Social European nu va mai finanța un Program Programul Programul Programul Operațional Programul dedicat creșterii capacității administrative, această intervenție Operațional Național de Operațional Creștere Dezvoltare Sănătate Durabilă Transport Inteligentă și (multifond) regăsindu-se conform ministerului printre direcțiile viitorului (POT) Digitalizare (PODD) (PNS) (POCID) Program Operațional Capital Uman.Va fi creat un Program Național de Sănătate care ar urma să finanțeze infrastructura pentru 3 spitale regionale (faza 2), construcția și dotarea Institutului National de 8

Pagina 13

Hematologie, construcție și dotare pentru un Laborator de Referință Ø Operează într-un teritoriu bine definit spațial și administrativ; National, precum și alte intervenții în domeniul medical. Ø Abordează problemele la nivel macro și se concentrează pe cazurile izolate; MADR va gestiona în continuare finanțările prin intermediul Politicii Ø Aduce elemente noi în domeniul tehnic managerial și Agricole Comune și prin cea a Pescuitului. MAI va gestiona fondurile financiar, adaptând experiențe care s-au dovedit de succes; aferente domeniului afaceri interne (Fondul azil, migrație și integrare, Ø Generează resurse, stabilind o legătură directă între Fondul securitate internă, Instrumentul pentru mangementul planificare și implementare. frontierei și vize). Conform propunerii făcute publice de autorități, companiile vor putea accesa în următoarea perioadă financiară granturi/instrumente financiare prin intermediul mai multor programe: Programele operaționale regionale se vor axa pe „smart specialization”, transferul tehnologic, inovarea, sprijinirea IMM și digitalizare. Programul Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare va pune la dispoziție instrumente financiare. Prin Programul Operațional Dezvoltare Teritorială Integrată se vor finanța intervenții în domeniul turismului, culturii și patrimoniului cultural. Planificarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Grajduri se focalizează pe caracteristicile: Ø Vizează dezvoltarea, sprijinindu-se atât pe practicile existente, cât și pe introducerea de noi oportunități de acțiune; 9

Pagina 14

Strategia de dezvoltare a comunei Grajduri 2021-2027 reprezintă 1.2 Necesitatea planificării strategice atât o analiză a situației socio-economice și demografice existente, cu reliefarea punctelor tari și slabe ale zonei, oportunitățile de dezvoltare și eventualele riscuri ce trebuie evitate, cât și un document de cercetare care transpune viziunea comunității civile în priorități investiționale, măsuri și etape ce trebuie urmate în vederea realizării acestora. Incertitudinea mediului economic actual impune o anumită disciplină comunităților locale, în vederea utilizării eficiente a resurselor financiare și umane limitate, pentru realizarea obiectivelor propuse. Premisa întocmirii unei strategii de Capitalul disponibil oricărei localități are variațiuni elastice, fiind dezvoltare este crearea unui instrument pentru comunitatea locală direct influențat de gradul de dezvoltare al potențialului economic, care să contureze direcțiile viitoare de dezvoltare pornind de la social și uman. resursele actuale de care dispune comuna Grajduri. Importanța unei planificări strategice este tot mai evidentă în contextul aderării la Uniunea Europeană, fiind principiul de alocare și de distribuire a fondurilor europene. O astfel de abordare conferă un scop și o direcție comunității de a-și armoniza necesitățile și așteptările proprii cu politicile și programele de dezvoltare de la nivel național și european având ca finalitate promovarea unei dezvoltări locale durabile. 10

Pagina 15

de coordonare și planificare a proiectelor strategice locale, 1.3 Metodologia de elaborare a contribuind la asigurarea progresului economic și social al zonei și la strategiei absorbția fondurilor rambursabile și nerambursabile disponibile la nivel național și european. Strategia de dezvoltare a comunei Grajduri va determina atât Elaborarea Strategiei de dezvoltare a comunei Grajduri pentru atragerea de capital în zonă, cât și îmbunătățirea capacității perioada 2021 - 2027 a urmărit în mod constant respectarea criteriilor administrației publice locale de a gestiona infuziile de resurse atrase. de calitate utilizate la nivel european pentru evaluarea documentelor O planificare strategică pe termen mediu și lung va contribui la strategice, respectiv: relevanță, eficacitate, eficiență, consecvență și creșterea încrederii mediului investițional în eficiența administrației coerență, pragmatism, sustenabilitate, aranjamente de management și publice locale din comună de a valorifica potențialul zonei și de a monitorizare. armoniza resursele disponibile cu prioritățile de dezvoltare Strategia de dezvoltare a a comunei Grajduri 2021-2027, prin economico-socială. viziunea și obiectivele propuse, a fost elaborată în concordanță cu Specificul teritorial al unei zone reprezintă un factor cheie pentru politicile comunitare, strategiile de la nivel național, programele și politica de dezvoltare locală. Replicarea unor politici de dezvoltare documentele programatice de la nivel județean și regional, asigurând care au fost aplicate întru-un alt spațiu și context nu garantează beneficiul integrator al planului de investiții propus. succesul pentru orice comunitate. Descoperirea și punerea în valoare Elaborarea strategiei a avut la bază starea actuală a mediului rural, a elementelor distinctive ale fiecărei zone, cu potențial inovativ și cu respectiv potențialul economico-social și alocarea de fonduri direcții clare de acțiune contribuie la promovarea unei dezvoltări nerambursabile în vederea reducerii decalajelor în vederea creării policentrice cu efecte directe asupra coeziunii teritoriale. premisei de identitate cu țările membre ale Uniunii Europene. Realizarea Strategiei de Dezvoltare a comunei Grajduri pentru orizontul de timp 2021 – 2027 reprezintă conturarea cadrului general 11

Pagina 16

Din punct de vedere metodologic au fost parcurse următoarele etape: În etapa a doua au avut loc discuțiile cu reprezentanți ai comunității locale. La acestea au fost dezbătute problemele localității și formulată 1. Informarea viziunea comunei. beneficiarului În etapa a treia ca rezultat la etapele anterioare, au fost obținute următoarele: a fost completat profilul economic al comunității cu 3.Analiza situației 2.Discuții cu reprezentanții actuale,identificarea informații suplimentare, s-a realizat analiza SWOT a fiecărui comunității locale problemelor,analiza SWOT domeniu studiat, au fost identificate avantajele și dezavantajele localității în contextul regional și județean. În etapa a patra a avut loc planificarea strategică prin definitivarea 4.Elaborarea 5. Prezentarea Planului Strategic de Dezvoltare Locală a Comunei. Au fost formulate obiectivelor strategice, a draftului de strategie si obiectivelor specifice si aprobarea strategiei de obiective strategice pentru domeniile de activitate ce stau la baza a planului local de către factorii de acțiune decizie planului strategic (infrastructură, economie, servicii publice, servicii sociale, administrație, mediu), au fost formulate obiective specifice și În prima etapă s-a desfășurat procesul de informare la Primăria acțiuni pentru fiecare obiectiv strategic. Toate aceste rezultate au Grajduri în scopul stabilirii contactelor inițiale cu reprezentanții constituit temelia pentru elaborarea planurilor de acțiuni pentru cei 7 Primăriei, responsabili de lansarea și coordonarea procesului de ani. planificare strategică și familiarizării acestora cu metodele și termenii Etapa a cincea cuprinde procedura de examinare și aprobare a procesului de planificare participativă. Ca rezultat, a fost aprobat un Planului Strategic de Dezvoltare Locală de către factorii de decizie. plan preliminar de lucru pentru perioada de planificare. Această etapă include acumularea opiniilor cetățenilor privind 12

Pagina 17

completarea planului de activitate. Ca activitate finală planul strategic • consultarea documentelor programatice de la nivelul Uniunii este aprobat în cadrul ședinței Consiliului Comunei Grajduri. Europene, României, Regiunii Nord-Est, dar și a Județului Iași aferente perioadei de programare curentă, dar și a celor Principiile care au stat la baza elaborării strategiei au fost pregătitoare pentru următoarea perioadă de programare; asigurarea validității științifice, implicarea comunității, transparența, • consultarea surselor de informație online; obiectivitatea, coerența și continuitatea demersului.Însă pentru a da roade, planificarea strategică trebuie însoțită de promovarea, la • organizarea de interviuri cu reprezentanți ai aparatului de nivelul administrației publice, a unui management strategic integrat, specialitate al primarului; la toate nivelurile, capabil să identifice și să speculeze oportunitățile Primul pas în procesul cercetării l-a constituit identificarea celor mai apărute în beneficiul comunității. Analiza SWOT ca un mijloc relevante surse bibliografice. Am optat pentru o logică ierarhică a important al planificării strategice a contribuit la identificarea cercetării, o abordare de tip „up-to bottom”, plecând de la sursele punctelor tari și la elaborarea unui scenariu de maximalizare a existente la nivel european, național, până la cele de la nivel regional, posibilităților. Propunerile concrete de dezvoltare sunt cuprinse în județean și local. Pentru consultarea legislației și a documentelor programe și proiecte. La formularea acestora cele mai importante programatice, care nu au fost disponibile în format tipărit, am apelat condiții au fost relevanța intervenției, rezultatele și efectele așteptate, la sursele electronice, respectiv paginile web ale diferitelor instituții și fezabilitatea. Considerăm că unul dintre cei mai importanți (Comisia Europeană, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, indicatori al unei strategii este efectul social produs de acesta. Ministerul Administrației și Internelor, Agenția pentru Dezvoltare Metodele și tehnicile de cercetare utilizate pentru elaborarea Regională, Consiliul Județean Iași, Agenția pentru Protecția studiului au fost: Mediului, etc.). • recenzia lucrărilor (cărți, monografii, studii, articole, etc.) Misiunea strategiei este de a mobiliza toate resursele umane, publicate în Europa și România pe temele planificării materiale și financiare dobândite la nivel local, regional și național strategice, a caracterizării comunității, a județului etc; pentru a implementa toate măsurile și proiectele propuse în cadrul 13

Pagina 18

prezentei strategii, astfel încât afirmațiile anterioare să poată deveni realitate. Este de datoria celor implicați să fie ferm angajați în asigurarea eficienței fiecărui instrument procedural de implementare, urmărind îmbunătățirea continuă a activității și evaluând permanent stadiul atins, pentru a avea posibilitatea eliminării în timp util a deficiențelor apărute. Viitorul comunității este dependent de factorii sociali, economici și de mediu precum și de activitățile care vor fi întreprinse de autoritățile locale, organizațiile, instituțiile și parteneriate dezvoltate la nivel local. Acestea, printr-un efort conjugat și orientat către susținerea viziunii, pot contribui la atingerea ei. Scopul acestei strategii este acela de a conduce la cresterea calității vieții și crearea de noi locuri de muncă implementând măsuri de reabilitare/modernizare, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea diferitelor forme ale turismului, dezvoltarea societății civile, dezvoltarea serviciilor sociale, dezvoltarea culturii si susținerea tradițiilor populare, sprijinirea mediului de afaceri. Toate aceste mențiuni vor avea ca rezultat transformarea comunei Grajduri întrun pol de dezvoltare economico-socială. Comuna Grajduri va deveni o comună curată, cu o infrastructură mai modernă, cu activități educațional-culturale intense și cu o activitate economică ascendentă. 14

Pagina 19

2. Direcțiile de dezvoltare stabilite la nivelul Regiunii Nord-Est 15

Pagina 20

aceasta este granița estică a Uniunii Europene. La nivel administrativ 2.1 Caracteristicile Regiunii de Regiunea Nord Est este compusă din 17 municipii, după cum poate fi Dezvoltare Nord-Est urmărit în tabelul următor: La nivel regional, au fost analizate și s-a urmărit corelarea strategiei de dezvoltare cu planul și strategia de dezvoltare regională, strategia de dezvoltare a județului Iași. Conform Comisiei Europene se propune o modificare a metodei pentru a reflecta modul în care au evoluat sau nu disparitățile în ultimii ani cu scopul de a remedia și de a menține concentrarea de resurse către regiunile care trebuie să evolueze cu rapiditate pentru a asigura un tratament echitabil pentru toți. De asemenea, regiunile ultraperiferice vor continua să primească sprijin special, pentru a le ajuta să lupte împotriva deficiențelor existente, de ordin teritorial, economic și social. În lucrarea de față, contextul regional este creionat prin prisma regiunii Moldova, regiunea Nord-Estică a României, care se remarcă prin îmbinarea armonioasă a istoriei, culturii, tradiției și a mediului natural. Fiind cunoscută drept cea mai întinsă regiune a României, 16

Pagina 21

Categorii de unități administrative Macroregiuni, regiuni de dezvoltare și Ani județe Anul Anul Anul Anul Anul 2016 2017 2018 2019 2020 Municipii Bacău 3 3 3 3 3 Botoșani 2 2 2 2 2 Iași 2 2 2 2 2 Neamț 2 2 2 2 2 Suceava 5 5 5 5 5 Vaslui 3 3 3 3 3 Orașe Bacău 5 5 5 5 5 Botoșani 5 5 5 5 5 Iași 3 3 3 3 3 Neamț 3 3 3 3 3 Suceava 11 11 11 11 11 Vaslui 2 2 2 2 2 Localități componente ale Bacău 19 19 19 19 19 municipiilor și orașelor Botoșani 17 17 17 17 17 Iași 11 11 11 11 11 Neamț 16 16 16 16 16 Suceava 33 33 33 33 33 Vaslui 16 16 16 16 16 Comune Bacău 85 85 85 85 85 Botoșani 71 71 71 71 71 Iași 93 93 93 93 93 Neamț 78 78 78 78 78 Suceava 98 98 98 98 98 Vaslui 81 81 81 81 81 Sate Bacău 491 491 491 491 491 17

Pagina 22

Botoșani 333 333 333 333 333 Iași 418 418 418 418 418 Neamț 344 344 344 344 344 Suceava 379 379 379 379 379 Vaslui 449 449 449 449 449 Din care: aparțin de municipii și orașe Bacău 5 5 5 5 5 Botoșani 11 11 11 11 11 Iași 4 4 4 4 4 Neamț 3 3 3 3 3 Suceava 24 24 24 24 24 Vaslui 6 6 6 6 6 Suprafață totală a teritoriului, Sursa Institutul Național de Statistică 18

Pagina 23

Având în vedere dezvoltarea strategică, Regiunea Nord-Est își pot eroda potențialul existent. Mai mult, în continuare există lipsuri propune pentru anul 2030 următoarele elemente de ordin strategic: semnificative la nivelul infrastructurii de bază. Reducerea semnificativă a populației, și în special a persoanelor tinere, Ø Viziunea: Regiunea Nord-Est va fi un spațiu competitiv, absolvenților de învățământ superior și lucrătorilor calificați limitează durabil și incluziv, unde îți vei dori să locuiești, să lucrezi și perspectivele de creștere și dezvoltare. să investești. Ø Obiectivul General: Derularea în regiune a unei dezvoltări Soluțiile propuse vizează creșterea competitivității regionale prin echilibrate printr-un proces de creștere economică durabil, dezvoltarea și punerea în aplicare a strategiilor de specializare favorabil incluziunii sociale, care să conducă la creșterea inteligentă, realizarea de investiții în educație și în infrastructura de standardului de viață și reducerea decalajelor de dezvoltare bază, asigurarea unor legături mai bune intre orașele care generează intra si inter-regionale. creștere economică și împrejurimi și realizarea de investiții în calitatea actului de guvernare. Conform raportului realizat de Comisia Europeană, privind regiunile rămase în urmă, regiunea se confruntă cu o serie de factori care se Zonele rurale, în special cele din jumătatea estică a regiunii, sunt încă constituie în obstacole în calea creșterii și realizării de investiții. caracterizate printr-un nivel redus de dezvoltare al infrastructurii de Regiunea este caracterizată de nivele reduse ale productivității și a bază și tehnico-edilitare. competențelor dobândite, prin comparație cu alte regiuni. Rigiditățile Gradul redus de modernizare al drumurilor comunale, al drumurilor de pe piața muncii, cât și un mediu de afaceri puțin dezvoltat au un care asigură conectivitatea cu spațiul urban se constituie într-un impact semnificativ asupra dezvoltării economice. obstacol, determinând o accesibilitate redusă a populației la serviciile Sistemul de inovare subdezvoltat, interacțiunile insuficiente dintre publice de educație și sănătate și la locurile de muncă din oraș. mediul academic și sectorul productiv, deficitul de capital uman, absența abilităților cerute și cadrul instituțional insuficient dezvoltat 19

Pagina 24

Din perspectiva geografică, regiunea este străbătută de lanțuri la nivel național. La nivel regional reprezintă 23,2%, Județul Suceava muntoase din Vest, podișuri din centru, câmpii în Est cu lacuri, vii și contribuie în cea mai mare măsură la acest procent, cu o suprafață de zone agricole extinse. Regiunea include drept principale orașe: 8553,5 kmp, urmat de județul Bacău cu 18% și o suprafață de 6620,52 kmp. De asemenea, Județul Neamț contribuie cu o suprafață de 5896,14 kmp – 16%, județul Iași cu 5475,58 – 14,9%, județul Vaslui IAȘI cu 5318,4 kmp – 14,4%, iar județul Botoșani cu 4985,69 kmp – -fostă capitală a Moldovei, este un renumit centru 13,5%. industrial și universitar, de cultură, artă, tradiție și spiritualitate. Conform clasificării Eurostat, prin Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistică, Regiunea Nord-Est se încadrează în BACĂU -renumit în Evul Mediu ca punct palierul NUTS2, categorie ce este reprezentată de Macroregiunea 2 vamal și centru comercial, acesta este și iar județele se încadrează pe palierul NUTS3. un important centru industrial și universitar, cu o economie puternică. Un punct important în localizarea teritorială a regiunii Nord- Est este reprezentat la nivel georgrafic de faptul că articulează frontier SUCEAVA și PIATRA NEAMȚ -orașe industriale, dar care nu și-au pierdut din de Est a Uniunii Europene, existând o graniță de 184,2 km lungime farmecul istoric, au devenit centrele unei industrii turistice în cu Ucraina iar la limita cu Republica Moldova există o întindere de dezvoltare. 562,3 km, reprezentată de râul Prut. BOTOȘANI ȘI VASLUI Accesibilitatea Regiunii Nord-Est este posibilă pe cale rutieră -vechi centre comerciale și agricole, în prezent sunt centre importante și feroviară cât și aeriană, arterele rutiere și de cale ferată rămânând pentru dezvoltarea regională, în ceea ce privește industria textilă și prelucrătoare. cele care susțin cea mai mare parte a traficului actual. Mai exact, Regiunea Nord Est reprezintă 15,45% din suprafața României cu 36.849,83 kmp, situându-se pe primul loc ca suprafață 20

Pagina 25

La nivel de regiune următoarele trasee: v Demografie și indicatori reprezentativi Ø Drumul European E85 – București – Bacău – Roman – Reducerea semnificativă a populației, și în special a Suceava – Siret (punct de control și trecere a frontierei). persoanelor tinere, absolvenților de învățământ superior și lucrătorilor Ø Drumul E576 - Suceava – Vatra Dornei – Cluj, care face calificați limitează perspectivele de creștere și dezvoltare. Soluțiile legătura cu Drumul European E60 Cluj Napoca – Oradea. propuse vizează creșterea competitivității regionale prin dezvoltarea Ø Drumul European E574 - Bacău – Brașov – Pitești, care face și punerea în aplicare a strategiilor de specializare inteligentă, legătura cu drumul internațional E70 Craiova – Vidin – realizarea de investiții în educație și în infrastructura de bază, Skopje. asigurarea unor legături mai bune între orașele care generează creștere Ø Drumul European E581, care străbate județul Vaslui – economică și realizarea de investiții în calitatea actului de guvernare. București – Bârlad – Albița (punct de trecere a frontierei) – În anul 2018, Regiunea Nord - Est înregistra 3.968.040 Chișinău. locuitori, fiind regiunea cu cea mai numeroasă populație din România Ø Roman – Târgu Frumos ce se conectează către Botoșani E58 unde, cea mai puțin populată zonă este sud-estul regiunii. Conform și Iași – Sculeni E583. INS, situația demografică a devenit una instabilă în ultimii 4 ani, astfel încât populația rezidentă înregistrată în 2020 din regiunea Nord- La nivel rutier, conectivitatea cu capitala București se realizează Est a fost de 2.547.489.000 milioane, cu 23.218.338 locuitori mai din județele Bacău și Vaslui, aflate la o distanță de 285 de km, puțini față de anul 2016. Dintre aceștia, peste 600 de mii figurează ca fiind respectiv 315 km. ocupați în agricultură-silvicultură. 21

Pagina 26

Populația rezidentă Regiunea Nord-Est Procentaj populație rezidentă Regiunea 2016-2020 Nord-Est 2016-2020 2020 2547429 2019 2552112 7% 7% 7% 2018 2560504 14% 72% 2017 7% 2568392 2016 25765767 Series2 Series1 2016 217 2018 2019 2020 Populație rezidentă Regiunea Nord-Est 2016-2020, sursă: Institutul Național de Procentaj populație rezidentă, Regiunea Nord-Est 2016-2020, sursă: Institutul Statistică, prelucrare proprie Național de Statistică, prelucrare proprie 22

Pagina 27

De asemenea, populația după domiciliu în anul 2019 era de Regiunea este ocupată de comune având dimensiuni clasice 3.979.271 cu 44.882 de mii de locuitori mai mulți față de anul 2016. conform principalilor indicatori naționali, minimali de definire a localităților, între 2.000 și 5.000 de locuitori. Cu toate acestea, există Populația după domiciliu Regiunea Nord-Est 2016-2019 comune care numără sub 2.000 sau chiar sub 1.500 de locuitori, care nu se încadrează în condițiile minime de existență la nivel național și 3979271 care vor prezenta mereu dificultăți în demersul de deservire cu dotări și servicii publice. În ceea ce privește densitatea populației, comunele din jurul 3962515 așezărilor urbane situate de-a lungul drumurilor europene și naționale E85, E58 și DN15, constituie cea mai mare pondere în acest sens. Județul Vaslui este cea mai puțin densă zonă (sub 50 locuitori/kmp). 3942507 3934389 2016 2017 2018 2019 , Densitatea populație Regiunea Nord – Est 2015-2019 , Populația după domiciliu Regiunea Nord - Est sursă: Studiu privind disparități urban-rural în Regiunea Nord-Est, p.55, 2016-2019, sursă: Institutul Național de Statistică, prelucrare proprie Ciobotaru, Oana, Grădinescu, Izabella, Grigorescu, Sorin, 2019, Civitta 23

Pagina 28

Rata natalității la 1.000 de locuitori a fost în anul 2019 de Totodată, rata mortalității în Regiunea Nord Est a suferit și ea 9.9% în Regiunea Nord Est, cu 0,3% mai puțin decât în anul 2016 unele fluctuații, după cum regăsim în tabelul următor: când a fost înregistrată o rată de 10.20%. An Rata RATA NATALITĂȚII REGIUNEA NORD-EST 2016- 2019 2016 11% 2019 9,90% 2017 11.20% 2018 9,90% 2018 11.50% 2017 10,50% 2019 11% 2016 10,20% Rata mortalității 2016-2019 Regiunea NE, sursă: Institutul Național de Statistică, prelucrare proprie Rata natalității (…) 2016-2019, sursă: Institutul Național de Statistică, prelucrare proprie 24

Pagina 29

Mișcarea migratorie a populației din Regiunea Nord-Est s-a Vaslui 311 527 544 755 911 amplificat încă de la aderarea României în Uniunea Europeană, forța de muncă emigrând în special către țările din Europa Centrală și de Mișcarea migratorie 2015-2019 Regiunea NE, sursă: Institutul Național de Statistică, prelucrare proprie Vest. În anul 2019 au fost înregistrate în acest sens un număr de 5.945 de persoane, cu 3.216 mii mai multe față de anul 2016. Fluxul emigranților 2015-2019 Anul Anul Anul Anul Anul 2015 2016 2017 2018 2019 Regiunea 2729 4197 4408 5486 5945 NORD- EST Bacău 592 856 880 1062 1172 u ni a ST i si t lu m av ca Ia sa as ea -E Ba ce to V N RD Su Botoșani 277 378 385 432 474 Bo O N ea un gi Iași 829 1289 1491 1876 1925 Re Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Neamț 375 608 578 703 772 Anul 2018 Anul 2019 Fluxul emigranților 2015-2019, sursă: Institutul Național de Statistică, prelucrare Suceava 345 539 530 658 691 proprie 25

Pagina 30

Astfel, în ceea ce privește schimbările de domiciliu devine una Îmbătrânirea demografică constituie un alt indice împărțită. Discrepanțele le regăsim între mediul urban și cel rural. În demonstrativ în caracterizarea Regiunii Nord Est, care a înregistrat un anul 2019, s-au înregistrat 5.945 de emigranți definitivi, cu 1.748 mai procent mai mare al tinerilor până în 15 ani, un procent mai mare al mulți față de anul 2016. populației apte de muncă (15 – 64 ani) și un procent mai mic al vârstnicilor de peste 65 de ani. Din punct de vedere al îmbătrânirii demografice și a înlocuirii forței de muncă, regiunea are o situație Situație emigranți definitiv 2016-2019 favorabilă, fiind înregistrați un număr de 70.1975 de pensionari în 5945 trimestrul III al anului 2020. 5486 4408 4197 2016 2017 2018 2019 Situație emigranți 2016-2019, sursă: Institutul Național de Statistică, prelucrare proprie 26

Pagina 31

POPULAȚIE PE CATEGORII DE VÂRSTĂ Numărul mediu al pensionarilor 2020 2020 Trimestrul II 85 ani si peste 70051 2020; 702807 80-84 ani 89930 75-79 ani 100251 70-74 ani 136560 65-69 ani 185464 60-64 ani 198482 55-59 ani 165828 50-54 ani 227593 Trimestrul I 45-49 ani 235258 2020; 40-44 ani 234055 702070 Trimestrul III 2020; 35-39 ani 194421 701975 30-34 ani 197112 25-29 ani 179345 Numărul mediu al pensionarilor 2020, sursă: Institutul Național de Statistică, 20-24 ani 195335 prelucrare proprie 15-19 ani 204625 0 50000 100000 150000 200000 250000 Conform Balanței Forței de Muncă elaborată de Institutul Situație populație pe categorii de vârstă 2020, sursă: Institutul Național de Național de Statistică, în anul 2019, resursele de muncă ale regiunii Statistică, prelucrare proprie Nord-Est au fost în număr de 1954,7 mii persoane, din care populația ocupată civilă a fost de 1194,9 din aceste resurse. Prin urmare, 38% este ocupată de populația activă civilă. 27

Pagina 32

dezvoltare al regiunii, pe primul loc se află turismul, zonele de munte FORȚA DE MUNCĂ NORD-EST 2019 fiind favorabile pentru dezvoltarea acestei ramuri economice. Așadar, îndreptându-ne atenția strict asupra calității vieții și bunăstării cetățenilor români din mediul rural, se poate observa faptul 2 38% că, se întârzie să se înscrie în mod decisiv pe linia recuperării decalajelor față de condiția medie a cetățenilor Uniunii Europene. 1 Echiparea localităților din mediul rural este caraterizată de persistența 62% deficitelor și contrastelor, resursele disponibile fiind valorificate într- o măsură insuficientă și deseori ineficient. Principalele piedici în calea obținerii unor performanțe mai bune privind dezvoltarea localităților din mediul rural fac referire la: Ø Deficitul de capacitate administrativă, atât la nivel local, cât și Forța de muncă NE 2019, sursă: Institutul Național de Statistică, prelucrare la nivel național. proprie Ø Disfuncțiile care se manifestă la interfața între politicile publice la nivel national, regional și la nivel local, din cauza Rata șomajului înregistrat în anul 2019 a fost de 4.3%, fiind organismelor deconcentrate. înregistrați 51.030 șomeri. Regiunea Nord Est, este una din cele mai avantajoase zone pentru investiții din Europa, având în vedere forța de muncă califică și costurile relativ scăzute. Datorită centrelor universitare din regiune, forța de muncă prezintă un nivel înalt de pregătire profesională și educație. Referitor la potențialul de 28

Pagina 33

v Educație Regiunea NE Regiunea NE conform datelor publicate pe site-ul Institului Național de Statistică deține un număr de 6.076.830 milioane de elevi, a căror activitate se desfășoară într-un număr redus de unități de învățământ și anume 1.092, cu 1.200 de unități scolare mai puține față de anul 2016. Județe ANI 2015 2016 2017 2018 2019 Bacău 105779 104170 102692 101194 100102 Botoșani 70872 69585 68185 66484 64370 Iași 191754 189342 187435 185980 186319 Neamț 76214 74450 72924 71655 70290 Suceava 128369 125107 124176 123818 123448 Vaslui 71780 69775 67574 65373 63154 Populație rezidentă Regiunea Nord-Est 2016-2020, sursă: Institutul Național de Statistică, prelucrare proprie La nivel regional, în rândul unităților școlare se identifică în anul 2019, un număr de 61 de facultăți, cu 6 mai puține față de anul 2016, ele fiind în același timp și centre universitare. 29

Pagina 34

Unități scolare 2016-2019, Regiunea Nord Fluctuație nr. facultăți 2016-2019 Est Regiunea Nord Est 1104 2016; 66 1100 2017; 64 2018; 63 1093 1092 2019; 61 2016 2017 2018 2019 Series1 Unități școlare 2016-2019Regiunea NE, Fluctuație nr. facultăți NE 2016-2019, sursă: Institutul Național de Statistică, prelucrare proprie sursă: Institutul Național de Statistică, prelucrare proprie 30

Pagina 35

v Sănătate Regiunea NE Regiunea Nord-Est, se confruntă cu probleme destul de mari în sectorul medical, cauzate resurselor umane insuficiente, personalului medical redus comparativ cu nevoile, infrastructurii medicale insuficiente sau degradate, infrastructurii de sănătate deficitare și accesului redus la servicii medicale. Aproape fiecare UAT din Regiunea Nord-Est beneficiază de cel puțin un cabinet medical de familie. Deși prezența cabinetelor nu este o problemă semnificativă, numărul medicilor de familie este insuficient. Majoritatea comunelor înregistrează aproximativ 2.000 de locuitori/medic de familie, dar în toate județele regiunii sunt și cazuri de comune care înregistrează de la 3.000 până la 7.000 locuitori pe medic de familie. Această situație se manifestă și pe fondul descreșterii numărului medicilor de familie în toate județele regiunii, mai puțin în Suceava. Un număr semnificativ de comune nu beneficiază de nici o farmacie, locuitorii fiind nevoiți să se deplaseze în orașe pentru procurarea medicamentelor. În ceea ce privește numărul de paturi în spitale, Regiunea Nord-Est se află pe locul 5 în topul regiunilor din România. 31

Pagina 36

Categorii de unități sanitare Ani Anul Anul Anul Anul 2019 2016 2017 2018 Spitale 89 86 69 70 Ambulatorii de specialitate 24 15 14 14 Ambulatorii integrate spitalului 48 45 46 48 Policlinici 10 8 9 : Dispensare medicale 27 25 25 25 Centre de sanatate 2 2 2 2 Centre de sanatate mintala 15 15 15 15 Sanatorii balneare 5 4 4 4 Preventorii 1 1 1 1 Unități medico-sociale 18 18 18 18 Centre de diagnostic și tratament 4 3 3 3 Centre medicale de specialitate 17 18 13 16 Centre de diagnostic si tratament cu paturi de spital 11 2 Centre medicale de specialitate cu paturi de spital 22 31 Centre de dializă 3 1 Puncte de lucru ale centrelor de dializă : 8 12 Cabinete medicale de medicină generală 77 68 71 72 32

Pagina 37

Cabinete medicale școlare 256 258 259 332 Cabinete medicale studențesti 10 10 10 10 Cabinete medicale de familie 1703 1660 1614 1593 Societate medicală civilă 91 105 101 146 Cabinete stomatologice 1954 1993 1943 2026 Cabinete stomatologice școlare 54 55 56 60 Cabinete stomatologice studențești 7 7 7 7 Societate stomatologică civilă medicală 127 136 176 208 Cabinete medicale de specialitate 1549 1540 1614 1803 Societate civilă medicală de specialitate 188 211 165 232 Farmacii 1188 1196 1298 1236 Puncte farmaceutice 329 312 319 356 Depozite farmaceutice 28 30 27 32 Laboratoare medicale 623 631 664 656 Laboratoare de tehnică dentară 422 406 409 409 Centre de transfuzie 6 6 6 6 Alte tipuri de cabinete medicale 107 115 115 118 Categorii de unități sanitare 2016-2019, sursă: Institutul Național de Statistică 33

Pagina 38

v Turism Regiunea Nord-Est Regiunea Nord-Est este acoperită în procent de 11.53% din care ocupa locurile imediat următoare, în clasament, sunt prelucrarea suprafață de Arii Naturale Protejate de interes național. În acest sens, lemnului, mecanică și industria textilă. Din punct de vedere al județul Botoșani are un aport de cu 8.76%, urmat de Neamț cu 1.93%. ocupării, predominate este populația ocupată în agricultură, În ceea ce privește Ariile Naturale Protejate de importanță județeană, silvicultură și pescuit. acestea reprezintă 21.8% din suprafața regiunii, județele Suceava și Rețeaua ecologică Natura 2000 este o rețea europeană de arii Neamț având cea mai semnificativă contribuție cu 9.4%, respectiv naturale protejate, care cuprinde arii de protecție avifaunistică și arii 4.4% din suprafață. speciale de conservare. În Regiunea Nord-Est există 55 de arii Principalele tipuri de turism care pot fi practicate sunt: naturale protejate care au devenit situri Natura 2000. turismul cultural (muzeistic, etnografic, artistic), religios, balneoterapeutic, de agrement, de tranzit, agroturism. Sectoarele productive 34

Pagina 39

Relief Clima Rețeaua Hidrografică Resurse naturale - zone de deal și câmpie care se -în zona muntoasă a regiunii (zona -opt cursuri importante de apa, repartizate pe -Mangan în județele Neamț și Suceava; pretează unei game largi de culturi vestică a județelor Suceava, Neamț și direcția Nord-Sud, cele mai mari bazine -Turbă în județele Botoșani și Suceava; agricole. Bacău), climatul este continental hidrografice revenind Siretului (42.890 kmp) și -Zăcăminte de sisturi bituminoase la Tazlau-Neamț; moderat, cu veri răcoroase și ierni Prutului (10.990 kmp). bogate în precipitații sub forma de ninsoare. - zonele de munte cu peisaje -în zona subcarpatică de dealuri și -pe râul Bistrita s-a amenajat încă din anii '70 o -Sulfuri polimetalice în Județul Suceava; spectaculoase sunt favorabile câmpie (părțile estice ale județelor “salbă” de șapte microhidrocentrale și cel mai -Sare în județele Bacău și Suceava dezvoltării turismului. Suceava, Neamț, mare lac de acumulare al regiunii („Izvoru -Zăcământ de sulf în masivul Căliman; Bacău precum și întreg teritoriul Muntelui”), cu un volum la nivel normal de -Gaze naturale în județele Bacău și Neamț. județelor Botoșani, Iași, Vaslui), retenție de 1.130 mil.mc. climatul este continental, cu veri călduroase și secetoase și ierni reci și de cele mai multe ori fără zăpadă. -este caracterizată printr-o -temperatura medie anuală a aerului -Ape minerale carbogazoase în județele Neamt si îmbinare armonioasă între toate este de 2 ºC în zona de munte și de 9 Suceava. formele de relief : 30% munți, ºC în zona 30% relieful subcarpatic, iar 40% subcarpatică de dealuri și câmpie. podiș. -regiunea este delimitată geografic -Ape minerale sulfuroase și feruginoase în județele astfel: Iași, Vaslui și Bacău. § Vest - Munții Carpați cu înălțimi apropiate de 2000 m în Nord (Vf. Pietrosu, Vf. Rarau, Vf. Giumalău, Vf. Ocolasu Mare, Vf. Hasmasu Mare) și cu o scădere de inălțime spre Sud (Munții Ciuc, Munții Trotusului și, în mica măsură, Munții Vrancei). § Jumătatea estică este împărțită în două mari zone: Câmpia colinară a Moldovei, în partea nordică și Podișul 35

Pagina 40

Bârladului, în partea de Sud. § Nord –Vest - Podișul Sucevei cu o inălțime medie de 500 metri -Materiale de construcții: Calcare; Argile; Gresii; Gipsuri; Nisipuri cuarțoase; Nisipuri pentru construcții. Acestea se găsesc în toate județele regiunii; Caracterisitici relief Regiunea NE 36

Pagina 41

Teritoriul Regiunii Nord-Est prezintă un număr de 103 arii protejate Natura2000, din care 24 de situri de tipul arie de protecție specială avifaunistică (SPA) și 79 de tipul sit de importanță comunitară (SCI). Siturile de tip SPA ocupă o suprafață de aproximativ 297 mii ha – 8%, iar cele de tip SCI 265 mii ha – 7% din suprafața regională. Există monumente ale naturii, zone naturale protejate de interes național, în Regiunea Nord-Est, mai exact Parcul Național Munții Călimani, Parcul Național Cheile Bicazului Hășmaș, Parcul Național Ceahlău. Regiunea Nord-Est prezintă un potențial important balnear, datorită fondului de resurse disponibile. Climatul Regiunii este potrivit pentru tratamentele terapeutice și includ arii cu un bio-climat tonic, sedativ și de salină. Stațiuni importante cu potențial balneoclimateric sunt: Slănic Moldova, Târgu Ocna, Sarata Bai, Strunga, Nicolina, Durau, Oglinzi, Baltatesti și Negulești, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului și centrul balnear de la Ghermănești 37

Pagina 42

La nivelul Regiunii Nord-Est discrepanțele de dezvoltare dintre vestul regiunii și estul regiunii se resimt mai ales în mediul rural. Deținând un potențial turistic ridicat,care poate fi comparat cu alte zone turistice din țară și din străinătate, acesta se datorează condițiilor favorabile de care dispune Regiunea Nord Est, a frumuseții locurilor, zonelor montane din județul Bacău, Neamț, Suceava, precum și a inestimabilului patrimoniu cultural și religios existent care se îmbină armonios cu ospitalitatea, tradițiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldovenești, tradiționalele gustări de vinuri din podgoriile Cotnari și Huși. 38

Pagina 43

4. Agroturism Turismul rural și agroturismul s-au dezvoltat în ultima v de agreement, rural. perioadă în Regiunea Nord-Est, Bucovina fiind una dintre zonele 5. Turism sportiv agroturistice consecrate datorită arealelor cu caracteristici specifice, v alpinism, vânătoare, pescuit, sporturi extreme – zborul cu Țara Huților din nordul Sucevei (se întinde și în județul Maramureș, parapanta, rafting, orientare turistică, mountainbike, schi, ș.a. zona Moldovița – Izvoarele Sucevei în județul Suceava) ș.a. Masivul Ceahlău este o altă zonă importantă din regiune, Bicaz, Ceahlău și Durău fiind cunoscute drept cele mai special zone datorită frumuseții naturale. Principalele tipuri de turism care pot fi practicate aici sunt: 1. Turism cultural v Muzeistic. v Etnografic. v Artistic. 2. Turism religios v Mănăstirile: Putna, Neamț, Sucevița, Moldovița, Voroneț, Humor, Arbore, Agapia,Văratec, Dragomirna, Bistrița, Zâmca. 3. Turism balneo-terapeutic v Stațiunile: Vatra Dornei, Câmpulung-Moldovenesc, Balțătești, Oglinzi, Slănic Moldova, Târgu Ocna. 39

Pagina 44

1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Național Specificul deosebit al satelor din Regiunea Nord-Est, gradul de de Dezvoltare. dotare al localităților, joacă un rol important în turismul de lungă Pentru 2030, Regiunea Nord Est își propune următoarele durată cu activități sportive, agrement și implicit în optimizarea elemente: sănătății (Vatra Dornei, Solca, Cacica, Valea Bistriței). v un spațiu competitiv, durabil și incluziv, unde îți vei dori În ceea ce privește domeniul economic tradițional al regiunii, să locuiești, să lucrezi și să investești! industria de prelucrare a lemnului cunoaște o creștere semnificativă v obiectivul general: derularea în regiune a unei dezvoltări în ultimii ani, nu numai din perspectiva locurilor de muncă (11.6% echilibrate printr-un proces de creștere economică durabil, în 2004), ci și din punctul de vedere al cifrei de afaceri (100% mai favorabil incluziunii sociale, care să conducă la creșterea mult decât în 2001 spre exemplu). Prin urmare, creșterea ponderii standardului de viață și reducerea decalalajelor de industriei de mobile în totalul de afacere evidențiază o valorificare dezvoltare intra și inter-regionale. masivă a lemnului. Grupurile de lucru regionale au fost dezvoltate pe următoarele Planul de Dezvoltare Regională Nord Est (PDR Nord-Est) tematici: reprezintă instrumentul prin care regiunea își promovează prioritățile v Dezvoltarea infrastructurii și protejarea mediului și interesele în domeniul economic și social, reprezentând în același v Dezvoltarea mediului de afaceri timp contribuția regiunii la elaborarea Planului Național de v Dezvoltarea turismului Dezvoltare. PDR Nord-Est a fost realizat de către Direcția Plan v Dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale Programare Fonduri Structurale din cadrul Agenției pentru v Agricultura si dezvoltare rurală Dezvoltare Regională Nord Est într-un larg cadru partenerial, stabilit conform Hotărârii de Guvern 40

Pagina 45

Prin urmare, datorită măsurilor de disponibilizare sau de șomaj tehnic, o bună parte din populație se confruntă cu o reducere semnificativă a veniturilor. Astfel, în recentul plan de redresare economică, Comisia Europeană susține pe baza lecțiilor învățate din pandemia COVID- 19, un proces bazat pe transformarea digitală și neutralitatea climatică. Obiectivele Agendei Digitale Europa 2020 au fost preluate și adaptate situației actuale din Romania, subliniindu-se astfel impotanța pe care o au infrastructura și serviciile digitale în educație, sănătate, economie, ocupare, etc. Cele 4 arii definite în acest sens sunt: egurvernare, securitate cibernetică, cloud computing, open data,big data, interoperabilitate, TIC în educație, sănatate, cultură și e-incluziune, etc. În prezent, Regiunea Nord-Est se confruntă cu criza sanitară și Planul Național de Dezvoltare stabilește cadrul strategic care economică generate de virusul SARS-CoV2, pandemie ce a afectat fundamentează accesul țării noastre la asistența financiară din sever consumul individual, investițiile, comerțul intracomunitar și fondurile de tip structural acordate de Uniunea Europeana (PHARE, fluxurile de capital. De asemenea, numeroase domenii de activitate SAPARD, ISPA). au fost diminuate sau oprite, afectate fiind în special următoarele Acesta constituie documentul pe baza căruia se va negocia asistența sectoare: serviciile hoteliere de restaurant și catering, industria financiară acordată României în calitate de Stat Membru și destinată prelucrătoare, transportul, comerțul cu amănuntul. implementării politicilor europene. 41

Pagina 46

Obiectivul general constă în continuarea în regiune a unei dezvoltări echilibrate printr-un proces de creștere economică durabil, favorabil incluziunii sociale, care să conducă la creșterea standardului de viață și implicit la reducerea decalalajelor de dezvoltare intra și inter-regionale. OP 2: O Europă cu OP 3: O Europă mai OP4 – O Europă mai O Europă mai aproape O Europă mai inteligentă emisii scăzute de carbon conectată socială de cetățeni și mai ecologică •Dezvoltarea •Promovarea eficienței •Dezvoltarea unei •îmbunătățirea accesului •favorizarea dezvoltării capacitaților de energetice și reducerea mobilități naționale, la servicii de calitate și integrate sociale, cercetare și inovare și emisiilor de gaze cu regionale și locale favorabile incluziunii în economice și de mediu adoptarea tehnologiilor efect de sera. durabile, reziliente în educație, formare și la nivel local și a avansate. •Imbunătațirea protecției fața schimbărilor invățarea pe tot patrimoniului cultural, •Fructificarea avantajelor naturii și a climatice, inteligente si parcursul vieții prin turismului și securității digitalizarii, în biodiversității, a intermodale, inclusiv dezvoltarea în zonele urbane. beneficiul cetățenilor, al infrastructurii verzi în imbunatatirea accesului infrastructurii. •favorizarea dezvoltării companiilor și al special în mediul urban la TEN-T si a integrate sociale, guvernelor. și reducerea poluării. mobilității. economice și de mediu •Impulsionarea creșterii •Promovarea mobilității la nivel local și a și competitivității IMM- urbane multimodale patrimoniului cultural, urilor. sustenabile. turismului si securității •dezvoltarea în afara zonelor urbane competențelor pentru •Asigurarea funcționării specializarea inteligentă, sistemului de tranziție industrială și management. antreprenoriat. Obiective (..), sursă: mfe.gov.ro, prelucrare proprie 42

Pagina 47

Programul Operațional Regional a beneficiat în perioadele anterioare de identiate vizuală, ajungând la un grad de notorietate de 62% și un nivel de opinie favorabilă de 42%. Pentru a păstra capitalul de imagine, vor fi menținute de elemente din identitatea curentă, astfel încât POR 2021-2027 va avea o identitate vizuală adaptată. Ca orientare generală, lucrarea vizează realizarea următoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu si lung: v Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor și practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor și politicilor publice ale României ca stat membru al UE; v Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile. v Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al țărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile. 43

Pagina 48

STRUCTURA POR NORD-EST 2021-2027 și internaționale, aliniate domeniilor RIS3. Consolidarea capacității Conform structurii POR NORD-Est se propune pentru de cercetare-inovare la nivel regional, inclusiv a întreprinderilor și această regiune o: promovarea colaborării între organizațiile CDI și mediul de afaceri v regiune mai competitivă, mai inovativă reprezintă o a doua operațiune urmărită, urmată de dezvoltarea v regiune mai digitalizată capacității de tranfer tehnologic regional și dezvoltarea clusterelor cu v regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul accent pe exploatarea inovativă și completarea verigilor lipsă din v regiune mai accesibilă cadrul lanțului valoric. v regiune mai atractivă Alte obiective specifice sunt impulsionarea creșterii și a v asistență tehnică competivității IMM-urilor, și dezvoltarea competențelor pentru specializarea inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat. Aceste obiective urmăresc de fapt, investiții pentru facilitarea creșterii și dezvoltării tehnologice a companiilor, implementarea mecanismelor de economie circulară în IMM-uri regionale, dezvoltarea capacității ecosistemului antreprenorial de inovare pentru crearea și maturizarea start-up/spinn-off în domenii de specializare inteligentă, dezvoltarea competențelor la nivelul entităților implicate în procesul de descoperire antreprenorială, în special IMM și organizații CDI și TT Obiectivul specific al axei prioritare 1 constă în dezvoltarea adecvate susținerii specializării inteligente, dezvoltarea capacității capacităților de cercetare și inovare și în adoptarea tehnologiilor administrative a actorilor implicați cât și dezvoltarea capacității avansate. Mai concret, se urmărește inițial integrarea organizațiilor regionale de operaționalizare a propunerilor de poiecte aferente RIS3 CDI în structuri, parteneriate și proiecte de cooperare interregionale 44

Pagina 49

A doua axă prioritară Nord-Est, o regiune mai digitalizată, spațiilor urbane degradate, a terenurilor virane/abandonate, are următorul obiectiv specific: fructificarea avantajelor digitalizării, implementarea mobilității urbane durabile. în beneficiul cetățenilor, al companiilor și al guvernelor. Aici se Axa prioritară 4, o regiune mai accesibilă are ca obiectiv dorește în principal digitalizarea administrației publice locale, specific dezvoltarea unei mobilități regionale și locale durabile, inclusiv prin dezvoltarea de sisteme integrate inteligente, reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente și intermodale, transformarea digitală a companiilor prin adoptarea tehnnologiilor și inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității instrumentelor digitale și investiții pentru crearea, dezvoltarea de transfrontaliere. Operațiunile urmărite constau în reabilitarea, huburi de inovare digitală. modernizarea, construirea de legături rutiere secundare către rețeaua Axa prioritară trei, o regiune durabilă, mai prietenoasă cu rutieră și nodurile TEN-T și dezvoltarea de soluții pentru mediul, are drept obiectiv specific promovarea eficienței energetice și decongestionarea/fluidizarea traficului (pasaje, variante ocolitoare, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, îmbunătățirea protecției extinderi la 4 benzi, măsuri de siguranță). naturii și a biodoversității, a infastructurii verzi în special în mediul În cadrul axei prioritare 5, Nord-Est o regiune educată, urban și reducerea poluării, promovarea mobilității urbane obiectivul specific face referire la îmbunătățirea accesului la servicii sustenabile. Printre acțiunile avute în vedere se enumără investiții în de calitate și favorabile incluziunii în educație, formarea și învățarea clădirile rezidențiale în vederea asigurării/îmbunătățirii eficienței pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii, care urmărește energetice, investiții în clădirile publice în vederea dezvoltarea infrastructurii educaționale pentru nivel antepreșcolar și asigurării/îmbunătățiri eficienței energetice, reconversia funcțională a 45

Pagina 50

preșcolar, dezvoltarea infrastructurii educaționale pentru învățământul secundar superior și dezvoltarea infrastructurii de învățământ universitar. Axa prioritară 6, o regiune mai atractivă, are drept obiective specifice favorizarea dezvoltării integrate sociale, economice și de mediu la nivel local și a patrimoniului cultural, turismului și securității în zonele urbane și favorizarea dezvoltării integrate sociale, economice, de mediu la nivel local și a patrimoniului cultural, turismului și securității în afara zonelor urbane. Aici se au în vedere conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, dezvoltarea turismului balneo-climateric, dezvoltarea turismului de agrement, sprijinirea întreprinzătorilor specializați în meșteșugurile tradiționale, promovarea investițiilor orientate către infrastructura verdeși siguranța spațiilor publice. Axa prioritară 7, asistența tehnică susține sprijinirea AM POR NE, achiziția de bunuri și servicii necesare desfășurării activităților specific, îmbunăîtățirea personalului AM POR NE prin instruirea acestuia, ș.a. 46

Pagina 51

(scădere accentuată a numărului populației, creșterea dezechilibrelor 2.2 Potențial de dezvoltare pentru între grupele de vârstă). comunitățile rurale Principala caracteristică a zonelor rurale din România este dependența masivă de o singură ramură economică - agricultura. Unul din fenomenele interesante constatate în ultimii ani este acela de Agricultura de semi-subzistență practicată în mare parte din zonele ,,re-ruralizare”, proces determinat în principal de migrația dinspre rurale ale Regiunea Nord-Est se caracterizează prin predominanța mediul urban spre mediul rural. Acest fenomen are atât cauze exploatațiilor agricole de dimensiuni mici, forța de muncă economice (creșterea costului vieții în orașe și pierderea locurilor de îmbătrânită, ponderea scăzută a muncii mecanizate în procesul de muncă au determinat un număr important de persoane – pensionari cu producție și, bineînțeles, o valoare scăzută a veniturilor obținute. pensii mici, persoane active rămase fără un loc de muncă - să se mute Fermele mici/fermele de familie reprezintă o componentă în mediul rural), cât și cauze sociale (tendința tinerelor familii de a se semnificativă a specificului agriculturii și al spațiului rural din stabili în zonele periurbane, în localități formal rurale, dar care dispun România și de aceea este nevoie de sprijinirea mai fermă a acestor de o bună infrastructură edilitară). Față de situația populației la nivel exploatații agricole de mici dimensiuni, în concordanță cu principiile general, indicatorii demografici calculați numai pentru mediul rural stabilite prin noua Politică Agricolă Comună. Pădurile reprezintă o pun în evidență anumite dezechilibre între grupele mari de vârstă: altă resursă economică importantă, însă prin valorificarea incompletă astfel, raportul de dependență demografică totală era de 56% în a masei lemnoase se obțin mai puține venituri decât în majoritatea mediul rural comparativ cu 52% pentru ambele medii rezidențiale, iar țărilor europene iar prin exploatarea într-o manieră nesustenabilă se raportul de dependență demografică a vârstnicilor: 28% în mediul pune în pericol dezvoltarea economică durabilă a zonelor împădurite. rural comparativ cu 27% pentru mediile rezidențiale întrunite. O situație atipică se întâlnește în comunele din preajma marilor orașe Previziunile demografilor arată o înrăutățire în următorii ani a ale regiunii care beneficiază de o infrastructură edilitară relativ indicatorilor demografici din mediul rural din Regiunea Nord-Est dezvoltată, o economie puternică și diversificată (întreprinderi 47

Pagina 52

industriale moderne, servicii, depozite, zone comerciale moderne), ü Susținerea înființării de microunități de prelucrare industrială aceste localități funcționând ca o extindere de facto a orașelor a materiilor prime agricole în zonele montane; propriu-zise. ü Instituirea unui sistem de plăți compensatorii, specifice zonei montane și susținerea activă a alternativelor economice Datorită condițiilor favorabile de care dispune,a frumuseții locurilor, viabile pentru păstrarea practicilor tradiționale; purității aerului, apelor, zonelormontane din județele Bacău, Neamț și ü Sprijinirea printr-un sistem de prime a producătorilor din aria Suceava,precum și a inestimabilului patrimoniu cultural șireligios montană care realizează produse cu certificări DOP - existent, Regiunea Nord Est deține un potențial turistic relativ ridicat, Denumire de Origine Protejată, IGP – Indicație Geografică care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din țară și din Protejată, STG – Specialitate Tradițională Garantată; străinătate. Alături de pitorescul regiunii,binecunoscuta ospitalitate, ü Instituirea unui sistem de sprijinire al producătorilor care tradițiile populare,obiceiurile, specificul gastronomiei moldovenești, prelucrează fructele de pădure. tradiționalele degustări de vinuri din podgoriile Cotnari și Huși dau culoare locală pentru atragerea turiștilor. Turismul reprezintă o alternativă economică din ce în ce mai La nivelul Regiunii Nord-Est este necesară, de asemenea, promițătoare în ultimii ani. Cele câteva localități rurale care au reușit implementarea unor măsuri specifice pentru valorificarea durabilă a valorificarea atuurilor naturale și antropice în domeniul turismului pot resurselor, stabilizarea populației, menținerea identității culturale, constitui modele de urmat pentru multe alte localități din regiune ce dispun de un real potențial turistic. Regiunea Nord-Est dispune de un creșterea puterii economice a comunităților locale, în condițiile păstrării echilibrului ecologic si protecției mediului natural. În potențial turistic deopotrivă bogat și divers, valorificat doar parțial în vederea susținerii dezvoltării durabile a economiei agroalimentare a prezent. Prin punerea în valoare a potențialului turistic al zonelor zonei montane, preconizăm implementarea următoarelor tipuri de rurale din Regiunea Nord-Est se va crea o alternativă viabilă la măsuri în perioada 2021-2027: activitatea economică preponderentă a locuitorilor din mediul rural, agricultura. Dezvoltarea turismului va antrena totodată dezvoltarea 48

Pagina 53

altor domenii economice și sociale (infrastructura de transport, ü Persoane rezidente în mediul rural care conduc sau inițiază o industriile artizanale, industria agroalimentară, diverse servicii) afacere într-un domeniu neagricol generându-se astfel un efect multiplicator în economia locală. În ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani, infrastructura de Măsuri: utilități publice în localitățile rurale ale regiunii continuă să fie ü Susținerea afacerilor în domenii economice neagricole subdezvoltată. În vederea reducerii decalajelor între mediile ü Crearea de noi instrumente financiare adaptate situației rezidențiale în ce privește dezvoltarea și pentru îmbunătățirea existente în mediul rural inclusiv pentru persoane fizice - standardului de viață al locuitorilor și creșterea atractivității producători agricoli sau neagricoli localităților rurale se impune deci, continuarea șiextinderea ü Îmbunătățirea abilităților și cunoștințelor antreprenoriale ale programelor actuale ce vizează dezvoltarea infrastructurii tehnico- locuitorilor din mediul rural edilitare în toate zonele rurale ale Regiunii Nord-Est. ü Conservarea și valorificarea durabilă a patrimoniului uman, Măsuri: cultural și natural locala prin dezvoltarea de proiecte pilot si ü Extinderea și modernizarea rețelelor de apă potabilă apoi replicarea acestora la nivel regional/national ü Extinderea și modernizarea rețelelor de canalizare ü Promovarea instrumentelor moderne de întărire și ü Extinderea și modernizarea serviciilor de colectare și recunoaștere a identității locale gestionare a deșeurilor menajere Beneficiari potențiali: ü Modernizarea rețelei de drumuri comunale ü Extinderea rețelelor de iluminat public și a sistemelor pentru ü Întreprinderile mici și mijlocii din mediul rural ce desfășoară asigurarea siguranței publice activități economice neagricole ü PFA din mediul rural ce desfășoară activități economice neagricole 49

Pagina 54

Beneficiari potențiali: Măsuri: ü Unitățile administrativ-teritoriale din mediul rural și de la ü Reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii sociale nivel județean, respectiv parteneriatele între acestea din mediul rural ü Companii cu activitate în domeniul colectării și gestionării ü Reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii deșeurilor menajere cultural-recreative din mediul rural ü Reabilitarea căminelor culturale, bibliotecilor, caselor Dezvoltarea preconizată în următorii ani a serviciilor sociale din comunale, caselor memoriale și minimuzeelor locale de artă, mediul rural impune o redimensionare a infrastructurii sociale artizanat și meșteșugărești actuale. În perioada 2021-2027, în mod evident, vor trebui sprijinite ü Sprijinirea cooperării între diverși actori și comunități rurale investițiile ce vizează reabilitarea, modernizarea și extinderea în cadrul unor acțiuni integrate vizând dezvoltarea teritorială infrastructurii sociale în comunele Regiunii Nord-Est. Nu în ultimul rând, este nevoie de refacerea și dezvoltarea infrastructurii cultural- Beneficiari potențiali: recreative din mediul rural. O bună parte din această infrastructură ü Unitățile administrativ-teritoriale din mediul rural este degradată sau este utilizată în diverse alte scopuri, fiind necesare ü Grupurile de Acțiune Locală intervenții pentru refuncționalizare. Proiectele de dezvoltare ü ONG –urile active în domeniul dezvoltării comunitare teritorială începute în anii anteriori pornind de la o abordare de tipul ü Structurile parteneriale constituite în vederea sprijinirii ,,Leader”, bazată pe inițiativa locală și conlucrarea factorilor dezvoltării integrate a localităților rurale. interesați, au luat treptat amploare, iar primele rezultate sunt încurajatoare. De aceea, în perioada următoare, se va intensifica sprijinul pentruacțiunile integrate de tipul ,,Leader”, începând de la activarea cooperării intra și intercomunitare până la sprijinirea inovației în cadrul proiectelor de dezvoltare integrată. 50

Pagina 55

3. Contextul județean general pentru dezvoltarea comunităților rurale din România 51

Pagina 56

și lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase și 3.1 Caracterizarea generală a județului platouri înalte (de peste 400 m), având și zone reprezentate de Iași luncile râurilor Siret și Moldova. Partea de sud are un relief înalt și masiv (350-450 m), străbătut de afluenții râurilor Bârlad și Vaslui. v Clima: În județul Iasi se regăsește un climat temperat-continental cu microclimate specifice în zonele de dealuri înalte, respectiv lunci Județul Iași face parte din Regiunea de dezvoltare Nord-Est, fiind cu altitudine redusă. Temperaturile de pe teritoriul județuluii delimitat la est de râul Prut și de granița României cu Republica prezintă variații între -360C iarna și +400C vara, media anuală fiind Moldova. Fostă capitală a regiunii istorice Moldova si a României, de aproximativ +9,5 grade Celsius. intre 1916 și 1918, Iașul reprezintă în momentul de față principalul v Hidrografia: reteaua hidrografică este formată din râuri cu centru urban din nord-estul României și un pol național de creștere cu dimensiuni variabile și iazuri rezultate din lucrările rol important la nivelul întregii regiuni. hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundațiilor și pentru stocarea excesului de apă necesară în perioadele secetoase. Pe lângă v Așezare: Din punct de vedere geografic, județul Iași este situat la cele doua râuri majore, Siret și Prut, este prezent un numar intersecția dintre Câmpia Moldovei și Podișul Central Moldovenesc important de acumulări de apă (lacuri, iazuri și heleștee). și este încadrat la vest și la est de două lunci, cele ale râurilor Siret v Vegetația și fauna: Aceasta este specifică silvo-stepei, cu păduri și Prut. Înălțimile variază între 200 și 450 de metri, mai joase în de foioase și pajiști în zona dealurilor ce se completează în zonele regiunea de nord și mai înalte la granița cu județul Vaslui. plate de culturi agricole, în special de porumb și sfeclă de zahăr. v Suprafață: 5.476 km². Fauna include specii de animale de deal și sâmpie înaltă (lupul, v Populație: Numărul populației după domiciliu este de 956.216 căprioara, porcul mistreț, iepurele de câmp), iar fauna acvatică este la 2019, conform INSSE. compusă în special de somn și biban în apele curgătoare și crp în v Relieful: Județul are un relief deluros. Partea centrală și nord-estică lacuri și iazuri. este dominată de dealuri și podișuri interfluviale joase, udate de v Educație și cultură: Orașul Iași este recunoscut pentru diversitatea râurile Bahlui și Jijia, având versanți afectați de alunecări de teren culturală și istoria efervescentă, încadrată în numeroase episoade 52

Pagina 57

cheie pentru specificul românesc și al construcției statului roman. Mânăstirea Cetățuia. Din punct de vedere educațional, școala Aici a luat naștere prima carte de legi în limba română, prima ieșeană este recunoscută la nivel național, fiind unul din reprezentație de teatru în limba română, primul muzeu din principalele centre universitare din România. Orașul are o România, prima universitate română, etc. Astăzi, spiritul cultural se lungă tradiție în educație universitară, începută în 1860, anul păstrează prin diversele tipuri de festivaluri care au loc an de an, înființării primei universități din România, Universitatea printr-o constantă preocupare față de excelența n educație și ”Alexandru Ioan Cuza”. Iașul se remarcă și printr-un număr cercetare. Printre evenimentele recunoscute, putem menționa în creștere de proiecte, recunoașteri și studenți internaționali, Târgul național de ceramică Cucuteni 5000 care se desfășoară în fiecare lună iunie în Parcul Copou, Festivalul Folcloric Trandafir de ce oferă atractivitate pentru studiu. la Moldova ajuns, organizat de Centrul Județean pentru v Sănătate și protecție socială: serviciile de sănătate publică sunt Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Festivalul de concentrate în mediul urban, Municipiul Iași fiind cel mai important Literatură și Traducere Iași și, nu în ultimul rând, evenimentele care centru din acest punct de vedere din județ. Sistemul de sănătate au loc în cadrul Sărbătorilor Iașului, în cadrul cărora orașul strânge publică este reprezentat în special prin spitale, laboratoare un număr impresionant de oameni atât din România, cât și din alte medicale, cabinete de medicină generală și specializată, existând o țări. Totuși, deși anual au loc numeroase evenimente, orașul duce puternică coparticipare din partea domeniului privat, care a preluat lipsă de spații sau sedii pentru desfășurarea evenimentelor culturale. majoritatea rețelei de cabinete medicale de familie, farmacii, Numărul extrem de mic de cinematografe publice (3), de săli de cabinete stomatologice, laboratoare de tehnică dentară și cabinete spectacole sau concerte (4), de galerii de artă este rezultatul lipsei medicale de specialitate. În oraș există un număr de 14 spitale alocării constante de fonduri pentru activități publice sau a unei publice, dintre care cele mai importante sunt: Spitalul de Boli alocări deficitare. Lăcașele de cult sunt o componentă de bază al Infecțioase Sf. Parascheva, Spitalul Clinic Pneumoftiziologie, patrimoniului cultural, rămânând cea mai importantă moștenire Spitalul Clinic Recuperare, Spitalul Clinic de Urgente Copii Sgf. pentru oraș. Cele mai reprezentative biserici și mânăstiri sunt: Maria, Spitalul Clinic C.I. Parhon, Spitalul Universitar CFR, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Biserica Sf. Nicolae Domnescu, Institutul Regional de Oncologie. Mânăstirea Golia, Mânăstirea Galata, Mânăstirea Trei Ierarhi, 53

Pagina 58

sau drumuri expres ce izolează întreaga regiune, cele mai afectate 3.2 Județul Iași- dezvoltarea fiind zonele cu o întindere mare fără orașe, acestea prezentând comunităților rurale dificultăți în a accesa servicii publice și ducând la o lipsă de conexiune cu restul țării. Din punct de vedere demografic, zonele rurale se Atât la nivel european, cât pe plan național se observă o serie confruntă cu emigrarea forței de muncă, îmbătrânirea populației și de schimbări rapide. În ultimii ani s-au făcut eforturi observabile în natalitatea scăzută. Numărul redus al angajatorilor din mediul rural, ceea ce privește reducerea disparităților dintre mediul rural și cel dar și diversitatea redusă a mediului de afaceri, preponderent în urban în toate regiunile țării, totuși rămân multe aspecte ce trebuiesc domeniul agricol, și salariile mici determină migrația forței de muncă ameliorate și rezolvate. Principalele cauze ale neajunsurilor din spre mediul urban sau în afara țării, în căutarea unui loc de muncă. zonele rurale țin de nivelul scăzut al activității economice, dependența Un alt aspect ce ține de demografia rurală este diferența dintre pronunțată față de agricultura și pescuitul de subzistență cu o populație ca urmare a proximității satelor de orașe. Cu alte cuvinte, se productivitate redusă, precum și de alte activități înrudite, modelele observă ca in satele mai îndepărtate de orașe populația scade, pe când de diversificare regională nesustenabile, din trecut, care conduc la cea din zonele urbane și din imediata proximitate crește. De dezindustrializare și migrație. Conform Atlasului zonelor urbane asemenea, există dificultăți în ceea ce privește accesul la marginalizate din România, există trei criterii principale pentru infrastructura socială, dar și la surse de informare adecvate, internet definirea și analiza diferitelor tipuri de zone marginalizate: capitalul și zone de agrement. O altă problemă se referă la gradul scăzut de uman (educație, starea de sănătate), ocuparea și condițiile de locuire. echipare edilitară cu apă, canalizare, curent și gaze. O altă categorie de disparități este considerat a fi managementul defectuos al Pe lista factorilor ce stau la baza disparităților dintre mediul administrației publice cu privire la investițiile disproporționate sau la rural și cel urban, se înscriu elemente ce țin de aspectele naturale, cum bugetele insuficiente alocate investițiilor, dar și o lipsă de interes din ar fi relieful sau hidrografia, care pot izola anumite UAT-uri, în partea autorităților și a cetățenilor. special cele din mediu rural. Un alt element este lipsa unor autostrăzi 54

Pagina 59

DOMENIU RECOMANDĂRI Demografic ü Realizarea de parteneriate între UAT-urile izolate și instituțiile publice județene, parteneri privați sau neguvernamentali pentru crearea de centre comunale și servicii de proximitate comune. ü Asigurarea de servicii publice complexe în comunele care înregistrează populație asemănătoare unui centru urban. ü Crearea de politici sociale pentru stimularea întemeierii de noi familii în regiune și cu precădere în mediul rural (ex: oferirea de teren tinerilor căsătoriți care aleg să își facă locuințe în mediul rural). ü Crearea de programe pentru sprijinirea reîntoarcerii tinerilor români plecați în străinătate care vor să își deschidă afaceri în regiune Economic ü Crearea de facilități pentru mediul privat ü Dezvoltarea infrastructurii pentru creșterea accesibilității pentru forța de muncă (rural-urban, urban-urban), piețe de desfacere, furnizori ü Oferirea de facilități angajatorilor pentru stimularea înființării de noi locuri de muncă ü Sprijinirea inițiativelor antreprenoriale în mediul rural în domeniul agricol și turistic ü Sprijinirea antreprenoriatului în industriile culturale și creative ü Oferirea de infrastructură de sprijin pentru mediul de afaceri (oferirea de locație, scutiri de la plata taxelor/ impozitelor etc.) pentru atragerea investitorilor. Social ü Crearea de facilități de orientare și consiliere pentru elevi. ü Crearea de cabinete medicale și angajarea de medici și asistenți medicali în unitățile de învățământ. 55

Pagina 60

ü Dotarea unităților de învățământ tehnic cu tehnologie de ultimă generație. ü Realizarea de schimburi de experiență internaționale pentru practica elevilor din învățământul tehnic. Sănătate ü Extinderea rețelei medicale astfel încât să acopere toate nevoile din mediul rural. ü Crearea de servicii medicale mobile cu frecvență ridicată care să ajungă în comunitățile cu acces dificil la servicii medicale. ü Reabilitarea spitalelor existente din orașele mici. ü Redeschiderea spitalelor care au fost închise sub administrația spitalelor din reședințele de județ sau crearea de noi unități spitalicești în orașele unde acestea lipsesc. Infrastructură ü Intensificarea procesului de promovare la nivel central a necesității de demarare a proiectelor și echiparea incluse în Master Planul General de Transport în Regiunea NordEst atât în actuala perioadă de teritoriului programare, cât și în programul operațional de infrastructură aferent perioadei de programare 2021-2027. ü investiții în modernizare, în special prin integrarea modurilor de transport nemotorizate ü Promovarea, alături de proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere, a politicilor de educație rutieră pentru conducători auto/moto și pietoni în colaborare cu autoritățile naționale de profil (poliția rutieră, Ministerul Transporturilor etc.). ü Corelarea politicilor și proiectelor de dezvoltare a infrastructurii rutiere și feroviare cu

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.