Document
Document, Comuna Grajduri
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 43,1 MB · modificat pe site: 12.06.2025
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, Comuna Grajduri, jud. Iași. Sursa: https://primariagrajduri.ro/wp-content/uploads/2025/06/Strategia-de-dezvoltare-locala-a-Comunei-Grajduri-Judetul-Iasi-2021-2027.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/grajduri/66938-document-comuna-grajduri, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI GRAJDURI,
JUDEȚUL IAȘI
2021-2027
Pagina 2
Beneficiar: COMUNA GRAJDURI, JUDEȚUL IAȘI
Consultant: ASOCIEREA FORMATĂ DIN SPES CONSULTING S.R.L. (LIDER) ȘI CREATIV CONSULT
S.R.L.
Pagina 3
Cuprins
1.Elemente introductive ..................................................................................................................................................................................................................1
1.1 Context ..................................................................................................................................................................................................................................2
1.2 Necesitatea planificării strategice .......................................................................................................................................................................................10
1.3 Metodologia de elaborare a strategiei ................................................................................................................................................................................11
2. Direcțiile de dezvoltare stabilite la nivelul Regiunii Nord-Est....................................................................................................................................................15
2.1 Caracteristicile Regiunii de Dezvoltare Nord-Est .................................................................................................................................................................16
2.2 Potențial de dezvoltare pentru comunitățile rurale ............................................................................................................................................................47
3. Contextul județean general pentru dezvoltarea comunităților rurale din România .................................................................................................................51
3.1 Caracterizarea generală a județului Iași ..............................................................................................................................................................................52
3.2 Județul Iași- dezvoltarea comunităților rurale ....................................................................................................................................................................54
4. Profilul comunei Grajduri ......................................................................................................................................................................................................58
4.1 Date geografice și încadrarea în teritoriu ............................................................................................................................................................................59
4.1.1 Așezare geografică .......................................................................................................................................................................................................59
4.1.2 Clima .............................................................................................................................................................................................................................60
4.1.3 Rețeaua hidrografică ....................................................................................................................................................................................................61
4.1.4 Vegetația și fauna .........................................................................................................................................................................................................61
4.1.5 Utilizarea terenurilor ....................................................................................................................................................................................................62
4.1.6 Repere istorice și culturale ...........................................................................................................................................................................................63
4.2 Situația demografică și indicatori reprezentativi.................................................................................................................................................................68
4.2.1 Evoluția populației........................................................................................................................................................................................................68
4.2.2 Structura populației după religie ..................................................................................................................................................................................69
4.2.3 Structura populației pe grupe de vârstă și sexe ...........................................................................................................................................................70
Pagina 4
4.2.4 Evoluția sporului natural ..............................................................................................................................................................................................72
4.2.5 Mișcarea migratorie a populației .................................................................................................................................................................................73
4.3 Dezvoltarea economică .......................................................................................................................................................................................................75
4.3.1 Funcțiuni economice ....................................................................................................................................................................................................75
4.3.2 Agenți economici ..........................................................................................................................................................................................................78
4.4 Resurse umane și piața muncii ............................................................................................................................................................................................82
4.4.1 Forța de muncă ............................................................................................................................................................................................................82
4.4.2 Șomajul .........................................................................................................................................................................................................................83
4.5 Educație și învățământ ........................................................................................................................................................................................................85
4.6 Sănătate și servicii sociale. Asistența socială.......................................................................................................................................................................88
4.7 Condiții de locuit și alte dotări ............................................................................................................................................................................................94
4.8 Mediul înconjurător.............................................................................................................................................................................................................99
4.9 Capacitatea administrației publice locale..........................................................................................................................................................................102
5. Analiza SWOT ..........................................................................................................................................................................................................................106
6. Planificare strategică de dezvoltare .......................................................................................................................................................................................126
6.1 Viziune și direcții de dezvoltare .........................................................................................................................................................................................127
6.2 Priorități și scenarii de dezvoltare .....................................................................................................................................................................................128
6.3 Surse de finanțare .............................................................................................................................................................................................................138
6.4 Portofoliu de proiecte .......................................................................................................................................................................................................142
7. Sistemul de implementare, monitorizare și evaluare .............................................................................................................................................................161
8. Referințe bibliografice .............................................................................................................................................................................................................168
Pagina 5
1.Elemente introductive
1
Pagina 6
pentru a mobiliza resursele inițiale și pentru a face față forțelor
1.1 Context externe, răspunzând cel mai bine nevoilor locale.
Dezvoltarea unei viziuni pe termen mediu și lung pentru comunitățile Autoritățile locale pot accesa, începând din anul 2007,
din România este un element central în asigurarea unei traiectorii fonduri nerambursabile pentru atingerea obiectivelor, însă și
clare și stabile în procesul de dezvoltare. Procesul de dezvoltare a autoritățile locale trebuie să fie receptive la acest lucru. Strategia de
viziunii și a strategiei include o serie de consultări ale tuturor dezvoltare locală este un instrument de management. Acest
factorilor implicați în acest proces. instrument este utilizat pentru a aborda problemele și oportunitățile
Însă, pentru ca viziunea să devină realitate, este nevoie de mai mult. cu care se confruntă o comunitate, reprezintând, astfel, o condiție
În realizarea viziunii este nevoie de implicarea și angajamentul esențială pentru asigurarea dezvoltării durabile a unei localități.
părților interesate pe tot parcursul dezvoltării viziunii. La fel de Prezenta strategie de dezvoltare locală a fost elaborată în urma
important este ca viziunea să se traducă într-un cadru de politici clar, analizelor situației actuale și în urma unor dezbateri organizate pentru
cu obiective și acțiuni concrete și măsurabile, care să fie susținute de membrii comunității. Pentru formarea viziunii clare a localității s-a
o structură instituțională eficientă și care să beneficieze de alocări pornit de la următoarele elemente: importanța regională a localității
financiare adecvate. din punct de vedere economic, turistic, importanța construcției unei
comunități primitoare, a unui mediu local plăcut pentru locuitori și
Este evident că oportunitățile, condițiile și nevoile de dezvoltare
pentru vizitatori (creșterea calității vieții), necesitatea structurării unei
variază foarte mult de la o regiune la alta, iar strategiile de dezvoltare
administrații locale eficiente, transparente și responsive la nevoile
trebuie să fie adaptate în consecință în strânsă colaborare cu
comunității, importanța activismului la nivelul cetătenilor și
autoritățile locale. Nu există un model unic de gestionare a dezvoltării
dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe antreprenoriat, dinamism
rurale, așa cum nu există un singur factor determinant al traiectoriei
și implicare în viața comunității.
economice a unei regiuni. Prin urmare, politicile din mediul rural sunt
necesare pentru a spori capacitatea locală și participarea actorilor,
2
Pagina 7
Dezvoltarea unei viziuni pe termen mediu și lung pentru nu risipesc resurse, ci care vor fi direcționate către investiții ce pot
comunitățile din România este un element central în asigurarea unei stimula creșterea economică.
traiectorii clare.
Deși în ultimii ani a realizat progrese și a întreprins
Bazându-se pe caracteristicile și nevoile comunității, o numeroase politici și acțiuni în vederea diminuării decalajelor
strategie de dezvoltare locală stabilește scopuri, obiective, programe existente, comparativ cu statele membre dezvoltate ale Uniunii
și proiecte ce urmează a fi urmate și dezvoltate. Acest lucru e Europene, România mai are încă de îmbunătățit aspecte care au fost
realizabil prin minimalizarea punctelor slabe, prin exploatarea deja depășite cu multe decenii în urmă de către țările membre care
avantajelor locale (turism, infrastructură, poziție geografică), prin formează nucleul central al Uniunii Europene, aspecte ce vizează
identificarea și găsirea unor soluții în eventualitatea unor amenințări accesul la apă potabilă și canalizare, starea generală de sănătate,
viitoare (inundații, înzăpeziri, buget local insuficient etc.), analiza infrastructura transporturilor, ș.a.). În vederea reducerii acestor
oportunităților viitoare (atragerea de noi investitori, dezvoltarea disparități, în concordanță cu prioritățile și obiectivele strategice de
turismului, surse de energie regenerabilă etc.), identificarea dezvoltare ale României, Uniunea Europeană sprijină implementarea
provocărilor teritoriale ce trebuie abordate. și concretizarea acestor investiții prin alocarea de fonduri
nerambursabile.
Luând în calcul și contextul European favorabil diminuării
disparităților de dezvoltare socială și economică existente între Strategia de dezvoltare a comunei Grajduri este rezultatul
România și statele membre ale Uniunii Europene prin finanțarea activităților derulate de membrii comunității în colaborare cu
zonelor mai puțin dezvoltate, strategia de dezvoltare locală poate Asocierea formată din SPES CONSULTING S.R.L. și CREATIV
genera resurse prin elementele sale noi în domeniul etnic, managerial CONSULT S.R.L.. Consultantul s-a asigurat că documentul propus
sau financiar. Fondurile structurale și de coeziune sunt un real sprijin este în conformitate cu un proces de planificare locală care să asigure
pentru dezvoltarea comunităților locale dar pentru a le obține este coerența politicilor de dezvoltare. Un amplu proces de consultare cu
nevoie de proiecte care acționează și furnizează rezultate, proiecte ce actorii locali și părțile implicate în procesul de planificare este o
3
Pagina 8
condiție prealabilă pentru planificarea Strategiei de Dezvoltare programele finanțate, prin stabilirea unor elemente de abordare
Locală, astfel se asigură că intervențiile de dezvoltare reflectă nevoile integrată a planificării și implementării acțiunilor structurale, în
reale de dezvoltare ale comunităților locale. Participarea actorilor vederea obținerii unei dezvoltări durabile la nivel european, național,
locali interesați este astfel o parte esențială a planificării și în acest regional și local.
sens, este important ca actorii locali și grupurile locale interesate să
Conștientizând necesitatea continuării dezvoltării economice
fie implicați în proces.
și sociale, în anul 2008 s-a dezbătut și aprobat Strategia Națională
Strategia de dezvoltare locală asigură ierarhizarea pentru Dezvoltarea Durabilă a României la orizontul anilor 2013–
investițiilor, pentru a obține un impact maxim și o valoare adaugată 2020–2030. Aceasta stabilește obiective concrete pentru trecerea,
maximă din obiectivele ce le propune comunității locale. Este într-un interval de timp rezonabil și realist, la modelul de dezvoltare
important ca acest document să asigure o sustenabilitate de lungă generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru
durată și să deservească atât interesele administrației publice locale, cunoaștere și inovare, orientat spre îmbunătățirea continuă a calității
intereselor private dar și intereselor personale ale locuitorilor vieții oamenilor si a relațiilor dintre ei în armonie cu mediul natural.
localității.
Ca orientare generală, lucrarea vizează realizarea următoarelor
Conform unui comunicat publicat de Ministerul Fondurilor obiective strategice pe termen scurt, mediu si lung:
Europene, bugetul disponibil pentru România în perioada 2014-2020
Ø Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor și
a fost de 31 miliarde de euro, rata de decontare până la finele anului
practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor și
2019 a fost de doar 36 % din bugetul aprobat.
politicilor publice ale României ca stat membru al UE;
Exercițiul financiar al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 Ø Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al țărilor
vizează obținerea unei eficacități maxime a utilizării fondurilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării
europene, cu implicații directe asupra atingerii obiectivelor fixate în durabile.
4
Pagina 9
Ø Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de planul de recuperare vor fi concentrate în perioada 2021-2023,
nivelul mediu din acel an al țărilor membre ale UE din respectiv 70% în 2021 și 30% în 2023.
punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.
Calendarul Financiar Multianual pentru
Îndeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen perioada 2021-2027 este structurat astfel: „Piața unică, inovare și
mediu și lung, o creștere economică ridicată și, în consecință, o sectorul digital”, „Coeziune, reziliență și valori” (care include o
reducere substanțială a decalajelor economico-sociale dintre România subgrupă dedicată coeziunii economice, sociale și teritoriale și o
și celelalte state membre ale UE. subrubrică pentru reziliență și valori), „Resurse naturale și mediu”
(care include o subgrupă pentru cheltuieli legate de piață și plăți
Pe baza propunerilor formulate de Comisia Europeană în mai
directe), „Migrație și gestionarea frontierelor”, „Securitate și
2018 și mai 2020, în contextul crizei COVID-19, Consiliul a convenit
apărare”, „Vecinătate și întreaga lume”, „Administrație publică
asupra unui buget global alocat pentru CFM 2021-2027 de 1.074,3
europeană”. Din acest pachet aprobat de Consiliu, România primește
miliarde EUR și un plan de stimulare de 750 de miliarde de EUR.
aproximativ 80 de miliarde de EUR, respectiv 46,3 de miliarde de
Aceste 750 de miliarde de EUR fiind alocate pentru următoarele
EUR din bugetul UE 2021-2027 și 33,5 de miliarde de EUR prin
programe individuale: 672,5 miliarde de EUR pentru Mecanismul de
instrumentul Next Generation EU. Aceste date se transpun în: un plus
redresare și reziliență (împrumuturi de 360 de miliarde de EUR, din
de 9,6 miliarde de EUR față de alocările bugetului anterior, respectiv
care granturi 312,5 miliarde EUR), 47,5 miliarde de EUR pentru
o creștere cu 26,09% față de alocările României din bugetul 2014REACT-EU, 5 miliarde de EUR pentru Orizont Europa, 5,6 miliarde
2020, mai mulți bani pentru coeziune, agricultură, infrastructură).
de EUR pentru InvestEU, 7,5 miliarde de EUR pentru Dezvoltare
rurală, 10 miliarde de EUR pentru Fondul pentru o tranziție justă și
1,9 miliarde de EUR pentru RescEU. Pornind de la necesitatea
redresării economiilor statelor membre, angajamentele legate de
5
Pagina 10
• O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în
Alocări financiare 2021-2027
aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția
energetică, energia din surse regenerabile și combaterea
schimbărilor climatice
• O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și
digitale
• O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european
al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă,
a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale și a
Politica de coeziune Politica agricolă comună
accesului egal la sistemul de sănătate
Politica pentru pescuit Fondul pentru o tranziție justă
• O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea
Arhitectura programelor operaționale, prin intermediul cărora va fi strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a
dezvoltării urbane durabile în UE.
administrat bugetul alocat României în perioada 2021-2027 va fi
semnificativ modificată față de actualul sistem.
În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027,
Comisia Europeană propune modernizarea politicii de coeziune,
principala politică de investiții a UE. Se preconizează cinci priorități
investiționale:
• Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare,
transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și
mijlocii
6
Pagina 11
Investițiile în dezvoltare regională se vor axa mai ales pe obiectivele • Concentrare tematică
1 și 2. Acestor priorități li se vor aloca 65 % - 85 % din resursele
- 35% din FEDR pentru OP1 (O Europă mai inteligentă)
FEDR și ale Fondului de coeziune, în funcție de prosperitatea relativă
a statelor membre. - 30% din FEDR pentru OP2 (O Europă mai verde)
Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe - FEDR să contribuie cu 30% la obiectivele de schimbări climatice
baza a 3 categorii (mai puțin dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate). - FC să contribuie cu 37% la obiectivele de schimbări climatice
Metoda de alocare a fondurile se bazează încă, în mare măsură, pe
- Min. 6% din FEDR, pentru dezvoltare urbană
PIB-ul pe cap de locuitor. Se introduc noi criterii (șomajul în rândul
tinerilor, nivel scăzut de educație, schimbări climatice și primirea și - 2% din FSE+ pentru susținerea materială a persoanelor cele mai
integrarea migranților), pentru a reflecta mai bine realitatea de pe defavorizate
teren. Regiunile ultraperiferice vor beneficia în continuare de sprijin
- 25% din FSE+ pentru incluziune socială
special de la UE. Politica de coeziune continuă să sprijine strategiile
de dezvoltare conduse la nivel local și să autonomizeze gestionarea - 10% din FSE+pentru sprijinul pentru tinerii care nu au un loc de
fondurilor de către autoritățile locale. Crește și dimensiunea urbană a muncă
politicii de coeziune, prin alocarea a 6 % din FEDR dezvoltării urbane • Aspecte financiare (CFM)
durabile și printr-un nou program de colaborare în rețea și de
consolidare a capacităților dedicat autorităților urbane. - Forma principală de finanțare – granturile
Principalele caracteristici ale noului cadru pentru Politica de - Cofinanțarea la nivel național: 70% pentru regiunile mai puțin
Coeziune 2021- 2027: dezvoltate și pentru Fondul de Coeziune;40% pentru regiunile mai
dezvoltate.
7
Pagina 12
- Prefinanțare anuală - 0,5% din valoarea totală a sprijinului din partea
fondurilor
Programul
Programul Programele Programul
Operațional de
Programul Operațional Operaționale Operațional
Dezvoltare
- TVA nu este eligibilă pentru o contribuție din partea fondurilor, cu Operațional Ajutorarea
Teritoriala
Regionale – Asistență
Capital Uman Persoanelor implementate la Tehnică
Integrată
(POCU)) Dezavantajate nivel de regiune (multifond)
excepția operațiunilor al căror cost total este mai mic de 5000000 (POAD
(multifond)
(PODTI)
(8 POR) (POAT)
euro.
- Dezangajarea - regula „N+2”.
Conform unor documente publicate recent de Ministerul Fondurilor
Europene (MFE), următoarea perioadă financiară aduce schimbări Actualul Program Operațional Infrastructură Mare (care are cea mai
importante atât în structura instituțională, cât și în cea strategică. mare alocare financiară în 2014-2020) se va întoarce la structura din
2007 – 2013, intervențiile din domeniul Mediului urmând a fi preluate
În cadrul politicii de coeziune Ministerul propune 9 tipuri de
de Programul Operațional Dezvoltare Durabilă, iar cele din domeniul
programe, Programul Operațional Regional urmând a fi gestionat
Transportului urmând a trece sub o Autoritate de Management din
descentralizat la nivelul Agențiilor de Dezvoltare Regională din
cadrul Ministerului de Transport. Se vor crea oportunități separate
fiecare dintre cele 8 regiuni ale țării (pe model polonez):
pentru ITI Delta Dunării și ITI Valea Jiului.
În premieră, Fondul Social European nu va mai finanța un Program
Programul
Programul
Programul Operațional
Programul dedicat creșterii capacității administrative, această intervenție
Operațional Național de
Operațional Creștere
Dezvoltare Sănătate
Durabilă
Transport Inteligentă și
(multifond)
regăsindu-se conform ministerului printre direcțiile viitorului
(POT) Digitalizare
(PODD) (PNS)
(POCID) Program Operațional Capital Uman.Va fi creat un Program Național
de Sănătate care ar urma să finanțeze infrastructura pentru 3 spitale
regionale (faza 2), construcția și dotarea Institutului National de
8
Pagina 13
Hematologie, construcție și dotare pentru un Laborator de Referință Ø Operează într-un teritoriu bine definit spațial și administrativ;
National, precum și alte intervenții în domeniul medical. Ø Abordează problemele la nivel macro și se concentrează pe
cazurile izolate;
MADR va gestiona în continuare finanțările prin intermediul Politicii
Ø Aduce elemente noi în domeniul tehnic managerial și
Agricole Comune și prin cea a Pescuitului. MAI va gestiona fondurile
financiar, adaptând experiențe care s-au dovedit de succes;
aferente domeniului afaceri interne (Fondul azil, migrație și integrare,
Ø Generează resurse, stabilind o legătură directă între
Fondul securitate internă, Instrumentul pentru mangementul
planificare și implementare.
frontierei și vize).
Conform propunerii făcute publice de autorități, companiile vor putea
accesa în următoarea perioadă financiară granturi/instrumente
financiare prin intermediul mai multor programe:
Programele operaționale regionale se vor axa pe „smart
specialization”, transferul tehnologic, inovarea, sprijinirea IMM și
digitalizare. Programul Operațional Creștere Inteligentă și
Digitalizare va pune la dispoziție instrumente financiare. Prin
Programul Operațional Dezvoltare Teritorială Integrată se vor finanța
intervenții în domeniul turismului, culturii și patrimoniului cultural.
Planificarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei
Grajduri se focalizează pe caracteristicile:
Ø Vizează dezvoltarea, sprijinindu-se atât pe practicile
existente, cât și pe introducerea de noi oportunități de acțiune;
9
Pagina 14
Strategia de dezvoltare a comunei Grajduri 2021-2027 reprezintă
1.2 Necesitatea planificării strategice atât o analiză a situației socio-economice și demografice existente, cu
reliefarea punctelor tari și slabe ale zonei, oportunitățile de dezvoltare
și eventualele riscuri ce trebuie evitate, cât și un document de
cercetare care transpune viziunea comunității civile în priorități
investiționale, măsuri și etape ce trebuie urmate în vederea realizării
acestora.
Incertitudinea mediului economic actual impune o anumită disciplină
comunităților locale, în vederea utilizării eficiente a resurselor
financiare și umane limitate, pentru realizarea obiectivelor propuse.
Premisa întocmirii unei strategii de Capitalul disponibil oricărei localități are variațiuni elastice, fiind
dezvoltare este crearea unui instrument pentru comunitatea locală direct influențat de gradul de dezvoltare al potențialului economic,
care să contureze direcțiile viitoare de dezvoltare pornind de la social și uman.
resursele actuale de care dispune comuna Grajduri. Importanța unei
planificări strategice este tot mai evidentă în contextul aderării la
Uniunea Europeană, fiind principiul de alocare și de distribuire a
fondurilor europene. O astfel de abordare conferă un scop și o direcție
comunității de a-și armoniza necesitățile și așteptările proprii cu
politicile și programele de dezvoltare de la nivel național și european
având ca finalitate promovarea unei dezvoltări locale durabile.
10
Pagina 15
de coordonare și planificare a proiectelor strategice locale,
1.3 Metodologia de elaborare a contribuind la asigurarea progresului economic și social al zonei și la
strategiei absorbția fondurilor rambursabile și nerambursabile disponibile la
nivel național și european.
Strategia de dezvoltare a comunei Grajduri va determina atât Elaborarea Strategiei de dezvoltare a comunei Grajduri pentru
atragerea de capital în zonă, cât și îmbunătățirea capacității perioada 2021 - 2027 a urmărit în mod constant respectarea criteriilor
administrației publice locale de a gestiona infuziile de resurse atrase. de calitate utilizate la nivel european pentru evaluarea documentelor
O planificare strategică pe termen mediu și lung va contribui la strategice, respectiv: relevanță, eficacitate, eficiență, consecvență și
creșterea încrederii mediului investițional în eficiența administrației coerență, pragmatism, sustenabilitate, aranjamente de management și
publice locale din comună de a valorifica potențialul zonei și de a monitorizare.
armoniza resursele disponibile cu prioritățile de dezvoltare
Strategia de dezvoltare a a comunei Grajduri 2021-2027, prin
economico-socială.
viziunea și obiectivele propuse, a fost elaborată în concordanță cu
Specificul teritorial al unei zone reprezintă un factor cheie pentru politicile comunitare, strategiile de la nivel național, programele și
politica de dezvoltare locală. Replicarea unor politici de dezvoltare documentele programatice de la nivel județean și regional, asigurând
care au fost aplicate întru-un alt spațiu și context nu garantează beneficiul integrator al planului de investiții propus.
succesul pentru orice comunitate. Descoperirea și punerea în valoare
Elaborarea strategiei a avut la bază starea actuală a mediului rural,
a elementelor distinctive ale fiecărei zone, cu potențial inovativ și cu
respectiv potențialul economico-social și alocarea de fonduri
direcții clare de acțiune contribuie la promovarea unei dezvoltări
nerambursabile în vederea reducerii decalajelor în vederea creării
policentrice cu efecte directe asupra coeziunii teritoriale.
premisei de identitate cu țările membre ale Uniunii Europene.
Realizarea Strategiei de Dezvoltare a comunei Grajduri pentru
orizontul de timp 2021 – 2027 reprezintă conturarea cadrului general
11
Pagina 16
Din punct de vedere metodologic au fost parcurse următoarele etape: În etapa a doua au avut loc discuțiile cu reprezentanți ai comunității
locale. La acestea au fost dezbătute problemele localității și formulată
1. Informarea viziunea comunei.
beneficiarului
În etapa a treia ca rezultat la etapele anterioare, au fost obținute
următoarele: a fost completat profilul economic al comunității cu
3.Analiza situației
2.Discuții cu
reprezentanții actuale,identificarea informații suplimentare, s-a realizat analiza SWOT a fiecărui
comunității locale problemelor,analiza
SWOT domeniu studiat, au fost identificate avantajele și dezavantajele
localității în contextul regional și județean.
În etapa a patra a avut loc planificarea strategică prin definitivarea
4.Elaborarea 5. Prezentarea Planului Strategic de Dezvoltare Locală a Comunei. Au fost formulate
obiectivelor strategice, a draftului de strategie si
obiectivelor specifice si aprobarea strategiei de obiective strategice pentru domeniile de activitate ce stau la baza
a planului local de către factorii de
acțiune decizie planului strategic (infrastructură, economie, servicii publice, servicii
sociale, administrație, mediu), au fost formulate obiective specifice și
În prima etapă s-a desfășurat procesul de informare la Primăria acțiuni pentru fiecare obiectiv strategic. Toate aceste rezultate au
Grajduri în scopul stabilirii contactelor inițiale cu reprezentanții constituit temelia pentru elaborarea planurilor de acțiuni pentru cei 7
Primăriei, responsabili de lansarea și coordonarea procesului de ani.
planificare strategică și familiarizării acestora cu metodele și termenii
Etapa a cincea cuprinde procedura de examinare și aprobare a
procesului de planificare participativă. Ca rezultat, a fost aprobat un
Planului Strategic de Dezvoltare Locală de către factorii de decizie.
plan preliminar de lucru pentru perioada de planificare.
Această etapă include acumularea opiniilor cetățenilor privind
12
Pagina 17
completarea planului de activitate. Ca activitate finală planul strategic • consultarea documentelor programatice de la nivelul Uniunii
este aprobat în cadrul ședinței Consiliului Comunei Grajduri. Europene, României, Regiunii Nord-Est, dar și a Județului
Iași aferente perioadei de programare curentă, dar și a celor
Principiile care au stat la baza elaborării strategiei au fost
pregătitoare pentru următoarea perioadă de programare;
asigurarea validității științifice, implicarea comunității, transparența,
• consultarea surselor de informație online;
obiectivitatea, coerența și continuitatea demersului.Însă pentru a da
roade, planificarea strategică trebuie însoțită de promovarea, la • organizarea de interviuri cu reprezentanți ai aparatului de
nivelul administrației publice, a unui management strategic integrat, specialitate al primarului;
la toate nivelurile, capabil să identifice și să speculeze oportunitățile Primul pas în procesul cercetării l-a constituit identificarea celor mai
apărute în beneficiul comunității. Analiza SWOT ca un mijloc relevante surse bibliografice. Am optat pentru o logică ierarhică a
important al planificării strategice a contribuit la identificarea cercetării, o abordare de tip „up-to bottom”, plecând de la sursele
punctelor tari și la elaborarea unui scenariu de maximalizare a existente la nivel european, național, până la cele de la nivel regional,
posibilităților. Propunerile concrete de dezvoltare sunt cuprinse în județean și local. Pentru consultarea legislației și a documentelor
programe și proiecte. La formularea acestora cele mai importante programatice, care nu au fost disponibile în format tipărit, am apelat
condiții au fost relevanța intervenției, rezultatele și efectele așteptate, la sursele electronice, respectiv paginile web ale diferitelor instituții
și fezabilitatea. Considerăm că unul dintre cei mai importanți (Comisia Europeană, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului,
indicatori al unei strategii este efectul social produs de acesta. Ministerul Administrației și Internelor, Agenția pentru Dezvoltare
Metodele și tehnicile de cercetare utilizate pentru elaborarea Regională, Consiliul Județean Iași, Agenția pentru Protecția
studiului au fost: Mediului, etc.).
• recenzia lucrărilor (cărți, monografii, studii, articole, etc.) Misiunea strategiei este de a mobiliza toate resursele umane,
publicate în Europa și România pe temele planificării materiale și financiare dobândite la nivel local, regional și național
strategice, a caracterizării comunității, a județului etc; pentru a implementa toate măsurile și proiectele propuse în cadrul
13
Pagina 18
prezentei strategii, astfel încât afirmațiile anterioare să poată deveni
realitate. Este de datoria celor implicați să fie ferm angajați în
asigurarea eficienței fiecărui instrument procedural de implementare,
urmărind îmbunătățirea continuă a activității și evaluând permanent
stadiul atins, pentru a avea posibilitatea eliminării în timp util a
deficiențelor apărute. Viitorul comunității este dependent de factorii
sociali, economici și de mediu precum și de activitățile care vor fi
întreprinse de autoritățile locale, organizațiile, instituțiile și
parteneriate dezvoltate la nivel local. Acestea, printr-un efort conjugat
și orientat către susținerea viziunii, pot contribui la atingerea ei.
Scopul acestei strategii este acela de a conduce la cresterea calității
vieții și crearea de noi locuri de muncă implementând măsuri de
reabilitare/modernizare, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea
diferitelor forme ale turismului, dezvoltarea societății civile,
dezvoltarea serviciilor sociale, dezvoltarea culturii si susținerea
tradițiilor populare, sprijinirea mediului de afaceri. Toate aceste
mențiuni vor avea ca rezultat transformarea comunei Grajduri întrun pol de dezvoltare economico-socială. Comuna Grajduri va deveni
o comună curată, cu o infrastructură mai modernă, cu activități
educațional-culturale intense și cu o activitate economică ascendentă.
14
Pagina 19
2. Direcțiile de dezvoltare
stabilite la nivelul Regiunii
Nord-Est
15
Pagina 20
aceasta este granița estică a Uniunii Europene. La nivel administrativ
2.1 Caracteristicile Regiunii de Regiunea Nord Est este compusă din 17 municipii, după cum poate fi
Dezvoltare Nord-Est urmărit în tabelul următor:
La nivel regional, au fost analizate și s-a urmărit corelarea
strategiei de dezvoltare cu planul și strategia de dezvoltare regională,
strategia de dezvoltare a județului Iași.
Conform Comisiei Europene se propune o modificare a
metodei pentru a reflecta modul în care au evoluat sau nu disparitățile
în ultimii ani cu scopul de a remedia și de a menține concentrarea de
resurse către regiunile care trebuie să evolueze cu rapiditate pentru a
asigura un tratament echitabil pentru toți.
De asemenea, regiunile ultraperiferice vor continua să
primească sprijin special, pentru a le ajuta să lupte împotriva
deficiențelor existente, de ordin teritorial, economic și social.
În lucrarea de față, contextul regional este creionat prin prisma
regiunii Moldova, regiunea Nord-Estică a României, care se remarcă
prin îmbinarea armonioasă a istoriei, culturii, tradiției și a mediului
natural. Fiind cunoscută drept cea mai întinsă regiune a României,
16
Pagina 21
Categorii de unități administrative Macroregiuni, regiuni de dezvoltare și Ani
județe Anul Anul Anul Anul Anul
2016 2017 2018 2019 2020
Municipii Bacău 3 3 3 3 3
Botoșani 2 2 2 2 2
Iași 2 2 2 2 2
Neamț 2 2 2 2 2
Suceava 5 5 5 5 5
Vaslui 3 3 3 3 3
Orașe Bacău 5 5 5 5 5
Botoșani 5 5 5 5 5
Iași 3 3 3 3 3
Neamț 3 3 3 3 3
Suceava 11 11 11 11 11
Vaslui 2 2 2 2 2
Localități componente ale Bacău 19 19 19 19 19
municipiilor și orașelor
Botoșani 17 17 17 17 17
Iași 11 11 11 11 11
Neamț 16 16 16 16 16
Suceava 33 33 33 33 33
Vaslui 16 16 16 16 16
Comune Bacău 85 85 85 85 85
Botoșani 71 71 71 71 71
Iași 93 93 93 93 93
Neamț 78 78 78 78 78
Suceava 98 98 98 98 98
Vaslui 81 81 81 81 81
Sate Bacău 491 491 491 491 491
17
Pagina 22
Botoșani 333 333 333 333 333
Iași 418 418 418 418 418
Neamț 344 344 344 344 344
Suceava 379 379 379 379 379
Vaslui 449 449 449 449 449
Din care: aparțin de municipii și orașe Bacău 5 5 5 5 5
Botoșani 11 11 11 11 11
Iași 4 4 4 4 4
Neamț 3 3 3 3 3
Suceava 24 24 24 24 24
Vaslui 6 6 6 6 6
Suprafață totală a teritoriului, Sursa Institutul Național de Statistică
18
Pagina 23
Având în vedere dezvoltarea strategică, Regiunea Nord-Est își pot eroda potențialul existent. Mai mult, în continuare există lipsuri
propune pentru anul 2030 următoarele elemente de ordin strategic: semnificative la nivelul infrastructurii de bază. Reducerea
semnificativă a populației, și în special a persoanelor tinere,
Ø Viziunea: Regiunea Nord-Est va fi un spațiu competitiv,
absolvenților de învățământ superior și lucrătorilor calificați limitează
durabil și incluziv, unde îți vei dori să locuiești, să lucrezi și
perspectivele de creștere și dezvoltare.
să investești.
Ø Obiectivul General: Derularea în regiune a unei dezvoltări Soluțiile propuse vizează creșterea competitivității regionale prin
echilibrate printr-un proces de creștere economică durabil, dezvoltarea și punerea în aplicare a strategiilor de specializare
favorabil incluziunii sociale, care să conducă la creșterea inteligentă, realizarea de investiții în educație și în infrastructura de
standardului de viață și reducerea decalajelor de dezvoltare bază, asigurarea unor legături mai bune intre orașele care generează
intra si inter-regionale. creștere economică și împrejurimi și realizarea de investiții în
calitatea actului de guvernare.
Conform raportului realizat de Comisia Europeană, privind regiunile
rămase în urmă, regiunea se confruntă cu o serie de factori care se Zonele rurale, în special cele din jumătatea estică a regiunii, sunt încă
constituie în obstacole în calea creșterii și realizării de investiții. caracterizate printr-un nivel redus de dezvoltare al infrastructurii de
Regiunea este caracterizată de nivele reduse ale productivității și a bază și tehnico-edilitare.
competențelor dobândite, prin comparație cu alte regiuni. Rigiditățile Gradul redus de modernizare al drumurilor comunale, al drumurilor
de pe piața muncii, cât și un mediu de afaceri puțin dezvoltat au un care asigură conectivitatea cu spațiul urban se constituie într-un
impact semnificativ asupra dezvoltării economice. obstacol, determinând o accesibilitate redusă a populației la serviciile
Sistemul de inovare subdezvoltat, interacțiunile insuficiente dintre publice de educație și sănătate și la locurile de muncă din oraș.
mediul academic și sectorul productiv, deficitul de capital uman,
absența abilităților cerute și cadrul instituțional insuficient dezvoltat
19
Pagina 24
Din perspectiva geografică, regiunea este străbătută de lanțuri la nivel național. La nivel regional reprezintă 23,2%, Județul Suceava
muntoase din Vest, podișuri din centru, câmpii în Est cu lacuri, vii și contribuie în cea mai mare măsură la acest procent, cu o suprafață de
zone agricole extinse. Regiunea include drept principale orașe: 8553,5 kmp, urmat de județul Bacău cu 18% și o suprafață de 6620,52
kmp. De asemenea, Județul Neamț contribuie cu o suprafață de
5896,14 kmp – 16%, județul Iași cu 5475,58 – 14,9%, județul Vaslui
IAȘI
cu 5318,4 kmp – 14,4%, iar județul Botoșani cu 4985,69 kmp –
-fostă capitală a Moldovei, este un renumit centru 13,5%.
industrial și universitar, de cultură, artă, tradiție și
spiritualitate.
Conform clasificării Eurostat, prin Nomenclatorul Unităților
Teritoriale pentru Statistică, Regiunea Nord-Est se încadrează în
BACĂU
-renumit în Evul Mediu ca punct
palierul NUTS2, categorie ce este reprezentată de Macroregiunea 2
vamal și centru comercial, acesta este și iar județele se încadrează pe palierul NUTS3.
un important centru industrial și
universitar, cu o economie puternică. Un punct important în localizarea teritorială a regiunii Nord-
Est este reprezentat la nivel georgrafic de faptul că articulează frontier
SUCEAVA și PIATRA NEAMȚ
-orașe industriale, dar care nu și-au pierdut din de Est a Uniunii Europene, existând o graniță de 184,2 km lungime
farmecul istoric,
au devenit centrele unei industrii turistice în cu Ucraina iar la limita cu Republica Moldova există o întindere de
dezvoltare.
562,3 km, reprezentată de râul Prut.
BOTOȘANI ȘI VASLUI Accesibilitatea Regiunii Nord-Est este posibilă pe cale rutieră
-vechi centre comerciale și agricole, în prezent sunt
centre importante și feroviară cât și aeriană, arterele rutiere și de cale ferată rămânând
pentru dezvoltarea regională, în ceea ce privește
industria textilă și prelucrătoare. cele care susțin cea mai mare parte a traficului actual.
Mai exact, Regiunea Nord Est reprezintă 15,45% din suprafața
României cu 36.849,83 kmp, situându-se pe primul loc ca suprafață
20
Pagina 25
La nivel de regiune următoarele trasee: v Demografie și indicatori reprezentativi
Ø Drumul European E85 – București – Bacău – Roman – Reducerea semnificativă a populației, și în special a
Suceava – Siret (punct de control și trecere a frontierei). persoanelor tinere, absolvenților de învățământ superior și lucrătorilor
Ø Drumul E576 - Suceava – Vatra Dornei – Cluj, care face calificați limitează perspectivele de creștere și dezvoltare. Soluțiile
legătura cu Drumul European E60 Cluj Napoca – Oradea. propuse vizează creșterea competitivității regionale prin dezvoltarea
Ø Drumul European E574 - Bacău – Brașov – Pitești, care face și punerea în aplicare a strategiilor de specializare inteligentă,
legătura cu drumul internațional E70 Craiova – Vidin – realizarea de investiții în educație și în infrastructura de bază,
Skopje. asigurarea unor legături mai bune între orașele care generează creștere
Ø Drumul European E581, care străbate județul Vaslui – economică și realizarea de investiții în calitatea actului de guvernare.
București – Bârlad – Albița (punct de trecere a frontierei) – În anul 2018, Regiunea Nord - Est înregistra 3.968.040
Chișinău. locuitori, fiind regiunea cu cea mai numeroasă populație din România
Ø Roman – Târgu Frumos ce se conectează către Botoșani E58 unde, cea mai puțin populată zonă este sud-estul regiunii. Conform
și Iași – Sculeni E583. INS, situația demografică a devenit una instabilă în ultimii 4 ani,
astfel încât populația rezidentă înregistrată în 2020 din regiunea Nord-
La nivel rutier, conectivitatea cu capitala București se realizează
Est a fost de 2.547.489.000 milioane, cu 23.218.338 locuitori mai
din județele Bacău și Vaslui, aflate la o distanță de 285 de km,
puțini față de anul 2016. Dintre aceștia, peste 600 de mii figurează ca fiind
respectiv 315 km.
ocupați în agricultură-silvicultură.
21
Pagina 26
Populația rezidentă Regiunea Nord-Est Procentaj populație rezidentă Regiunea
2016-2020 Nord-Est 2016-2020
2020
2547429
2019
2552112
7%
7% 7%
2018
2560504 14%
72%
2017 7%
2568392
2016
25765767
Series2 Series1 2016 217 2018 2019 2020
Populație rezidentă Regiunea Nord-Est 2016-2020, sursă: Institutul Național de Procentaj populație rezidentă, Regiunea Nord-Est 2016-2020, sursă: Institutul
Statistică, prelucrare proprie Național de Statistică, prelucrare proprie
22
Pagina 27
De asemenea, populația după domiciliu în anul 2019 era de Regiunea este ocupată de comune având dimensiuni clasice
3.979.271 cu 44.882 de mii de locuitori mai mulți față de anul 2016. conform principalilor indicatori naționali, minimali de definire a
localităților, între 2.000 și 5.000 de locuitori. Cu toate acestea, există
Populația după domiciliu Regiunea Nord-Est
2016-2019 comune care numără sub 2.000 sau chiar sub 1.500 de locuitori, care
nu se încadrează în condițiile minime de existență la nivel național și
3979271 care vor prezenta mereu dificultăți în demersul de deservire cu dotări
și servicii publice.
În ceea ce privește densitatea populației, comunele din jurul
3962515
așezărilor urbane situate de-a lungul drumurilor europene și naționale
E85, E58 și DN15, constituie cea mai mare pondere în acest sens.
Județul Vaslui este cea mai puțin densă zonă (sub 50 locuitori/kmp).
3942507
3934389
2016 2017 2018 2019
, Densitatea populație Regiunea Nord – Est 2015-2019
, Populația după domiciliu Regiunea Nord - Est sursă: Studiu privind disparități urban-rural în Regiunea Nord-Est, p.55,
2016-2019, sursă: Institutul Național de Statistică, prelucrare proprie Ciobotaru, Oana, Grădinescu, Izabella, Grigorescu, Sorin, 2019, Civitta
23
Pagina 28
Rata natalității la 1.000 de locuitori a fost în anul 2019 de Totodată, rata mortalității în Regiunea Nord Est a suferit și ea
9.9% în Regiunea Nord Est, cu 0,3% mai puțin decât în anul 2016 unele fluctuații, după cum regăsim în tabelul următor:
când a fost înregistrată o rată de 10.20%.
An Rata
RATA NATALITĂȚII REGIUNEA NORD-EST 2016-
2019
2016 11%
2019 9,90%
2017 11.20%
2018 9,90%
2018 11.50%
2017 10,50%
2019 11%
2016 10,20%
Rata mortalității 2016-2019 Regiunea NE, sursă: Institutul Național de Statistică,
prelucrare proprie
Rata natalității (…) 2016-2019, sursă: Institutul Național de Statistică, prelucrare
proprie
24
Pagina 29
Mișcarea migratorie a populației din Regiunea Nord-Est s-a Vaslui 311 527 544 755 911
amplificat încă de la aderarea României în Uniunea Europeană, forța
de muncă emigrând în special către țările din Europa Centrală și de Mișcarea migratorie 2015-2019 Regiunea NE, sursă: Institutul Național de
Statistică, prelucrare proprie
Vest. În anul 2019 au fost înregistrate în acest sens un număr de 5.945
de persoane, cu 3.216 mii mai multe față de anul 2016. Fluxul emigranților 2015-2019
Anul Anul Anul Anul Anul
2015 2016 2017 2018 2019
Regiunea 2729 4197 4408 5486 5945
NORD-
EST
Bacău 592 856 880 1062 1172
u
ni
a
ST
i
si
t
lu
m
av
ca
Ia
sa
as
ea
-E
Ba
ce
to
V
N
RD
Su
Botoșani 277 378 385 432 474
Bo
O
N
ea
un
gi
Iași 829 1289 1491 1876 1925
Re
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
Neamț 375 608 578 703 772 Anul 2018 Anul 2019
Fluxul emigranților 2015-2019, sursă: Institutul Național de Statistică, prelucrare
Suceava 345 539 530 658 691 proprie
25
Pagina 30
Astfel, în ceea ce privește schimbările de domiciliu devine una Îmbătrânirea demografică constituie un alt indice
împărțită. Discrepanțele le regăsim între mediul urban și cel rural. În demonstrativ în caracterizarea Regiunii Nord Est, care a înregistrat un
anul 2019, s-au înregistrat 5.945 de emigranți definitivi, cu 1.748 mai procent mai mare al tinerilor până în 15 ani, un procent mai mare al
mulți față de anul 2016. populației apte de muncă (15 – 64 ani) și un procent mai mic al
vârstnicilor de peste 65 de ani. Din punct de vedere al îmbătrânirii
demografice și a înlocuirii forței de muncă, regiunea are o situație
Situație emigranți definitiv 2016-2019
favorabilă, fiind înregistrați un număr de 70.1975 de pensionari în
5945 trimestrul III al anului 2020.
5486
4408
4197
2016 2017 2018 2019
Situație emigranți 2016-2019, sursă: Institutul Național de Statistică, prelucrare
proprie
26
Pagina 31
POPULAȚIE PE CATEGORII DE VÂRSTĂ Numărul mediu al pensionarilor 2020
2020
Trimestrul II
85 ani si peste 70051 2020;
702807
80-84 ani 89930
75-79 ani 100251
70-74 ani 136560
65-69 ani 185464
60-64 ani 198482
55-59 ani 165828
50-54 ani 227593
Trimestrul I
45-49 ani 235258
2020;
40-44 ani 234055 702070 Trimestrul
III 2020;
35-39 ani 194421 701975
30-34 ani 197112
25-29 ani 179345
Numărul mediu al pensionarilor 2020, sursă: Institutul Național de Statistică,
20-24 ani 195335
prelucrare proprie
15-19 ani 204625
0 50000 100000 150000 200000 250000
Conform Balanței Forței de Muncă elaborată de Institutul
Situație populație pe categorii de vârstă 2020, sursă: Institutul Național de
Național de Statistică, în anul 2019, resursele de muncă ale regiunii
Statistică, prelucrare proprie
Nord-Est au fost în număr de 1954,7 mii persoane, din care populația
ocupată civilă a fost de 1194,9 din aceste resurse. Prin urmare, 38%
este ocupată de populația activă civilă.
27
Pagina 32
dezvoltare al regiunii, pe primul loc se află turismul, zonele de munte
FORȚA DE MUNCĂ NORD-EST 2019
fiind favorabile pentru dezvoltarea acestei ramuri economice.
Așadar, îndreptându-ne atenția strict asupra calității vieții și
bunăstării cetățenilor români din mediul rural, se poate observa faptul
2
38% că, se întârzie să se înscrie în mod decisiv pe linia recuperării
decalajelor față de condiția medie a cetățenilor Uniunii Europene.
1 Echiparea localităților din mediul rural este caraterizată de persistența
62%
deficitelor și contrastelor, resursele disponibile fiind valorificate într-
o măsură insuficientă și deseori ineficient.
Principalele piedici în calea obținerii unor performanțe mai bune
privind dezvoltarea localităților din mediul rural fac referire la:
Ø Deficitul de capacitate administrativă, atât la nivel local, cât și
Forța de muncă NE 2019, sursă: Institutul Național de Statistică, prelucrare la nivel național.
proprie Ø Disfuncțiile care se manifestă la interfața între politicile
publice la nivel national, regional și la nivel local, din cauza
Rata șomajului înregistrat în anul 2019 a fost de 4.3%, fiind organismelor deconcentrate.
înregistrați 51.030 șomeri. Regiunea Nord Est, este una din cele mai
avantajoase zone pentru investiții din Europa, având în vedere forța
de muncă califică și costurile relativ scăzute. Datorită centrelor
universitare din regiune, forța de muncă prezintă un nivel înalt de
pregătire profesională și educație. Referitor la potențialul de
28
Pagina 33
v Educație Regiunea NE
Regiunea NE conform datelor publicate pe site-ul Institului Național de Statistică deține un număr de 6.076.830 milioane de elevi, a căror
activitate se desfășoară într-un număr redus de unități de învățământ și anume 1.092, cu 1.200 de unități scolare mai puține față de anul 2016.
Județe ANI
2015 2016 2017 2018 2019
Bacău 105779 104170 102692 101194 100102
Botoșani 70872 69585 68185 66484 64370
Iași 191754 189342 187435 185980 186319
Neamț 76214 74450 72924 71655 70290
Suceava 128369 125107 124176 123818 123448
Vaslui 71780 69775 67574 65373 63154
Populație rezidentă Regiunea Nord-Est 2016-2020, sursă: Institutul Național de Statistică, prelucrare proprie
La nivel regional, în rândul unităților școlare se identifică în anul 2019, un număr de 61 de facultăți, cu 6 mai puține față de anul 2016, ele
fiind în același timp și centre universitare.
29
Pagina 34
Unități scolare 2016-2019, Regiunea Nord Fluctuație nr. facultăți 2016-2019
Est Regiunea Nord Est
1104 2016; 66
1100
2017; 64
2018; 63
1093
1092
2019; 61
2016 2017 2018 2019
Series1
Unități școlare 2016-2019Regiunea NE, Fluctuație nr. facultăți NE 2016-2019,
sursă: Institutul Național de Statistică, prelucrare proprie sursă: Institutul Național de Statistică, prelucrare proprie
30
Pagina 35
v Sănătate Regiunea NE
Regiunea Nord-Est, se confruntă cu probleme destul de mari
în sectorul medical, cauzate resurselor umane insuficiente,
personalului medical redus comparativ cu nevoile, infrastructurii
medicale insuficiente sau degradate, infrastructurii de sănătate
deficitare și accesului redus la servicii medicale.
Aproape fiecare UAT din Regiunea Nord-Est beneficiază de
cel puțin un cabinet medical de familie. Deși prezența cabinetelor nu
este o problemă semnificativă, numărul medicilor de familie este
insuficient. Majoritatea comunelor înregistrează aproximativ 2.000
de locuitori/medic de familie, dar în toate județele regiunii sunt și
cazuri de comune care înregistrează de la 3.000 până la 7.000 locuitori
pe medic de familie. Această situație se manifestă și pe fondul
descreșterii numărului medicilor de familie în toate județele regiunii,
mai puțin în Suceava.
Un număr semnificativ de comune nu beneficiază de nici o
farmacie, locuitorii fiind nevoiți să se deplaseze în orașe pentru
procurarea medicamentelor. În ceea ce privește numărul de paturi în
spitale, Regiunea Nord-Est se află pe locul 5 în topul regiunilor din
România.
31
Pagina 36
Categorii de unități sanitare Ani
Anul Anul Anul Anul 2019
2016 2017 2018
Spitale 89 86 69 70
Ambulatorii de specialitate 24 15 14 14
Ambulatorii integrate spitalului 48 45 46 48
Policlinici 10 8 9 :
Dispensare medicale 27 25 25 25
Centre de sanatate 2 2 2 2
Centre de sanatate mintala 15 15 15 15
Sanatorii balneare 5 4 4 4
Preventorii 1 1 1 1
Unități medico-sociale 18 18 18 18
Centre de diagnostic și tratament 4 3 3 3
Centre medicale de specialitate 17 18 13 16
Centre de diagnostic si tratament cu paturi de spital 11 2
Centre medicale de specialitate cu paturi de spital 22 31
Centre de dializă 3 1
Puncte de lucru ale centrelor de dializă : 8 12
Cabinete medicale de medicină generală 77 68 71 72
32
Pagina 37
Cabinete medicale școlare 256 258 259 332
Cabinete medicale studențesti 10 10 10 10
Cabinete medicale de familie 1703 1660 1614 1593
Societate medicală civilă 91 105 101 146
Cabinete stomatologice 1954 1993 1943 2026
Cabinete stomatologice școlare 54 55 56 60
Cabinete stomatologice studențești 7 7 7 7
Societate stomatologică civilă medicală 127 136 176 208
Cabinete medicale de specialitate 1549 1540 1614 1803
Societate civilă medicală de specialitate 188 211 165 232
Farmacii 1188 1196 1298 1236
Puncte farmaceutice 329 312 319 356
Depozite farmaceutice 28 30 27 32
Laboratoare medicale 623 631 664 656
Laboratoare de tehnică dentară 422 406 409 409
Centre de transfuzie 6 6 6 6
Alte tipuri de cabinete medicale 107 115 115 118
Categorii de unități sanitare 2016-2019, sursă: Institutul Național de Statistică
33
Pagina 38
v Turism Regiunea Nord-Est
Regiunea Nord-Est este acoperită în procent de 11.53% din care ocupa locurile imediat următoare, în clasament, sunt prelucrarea
suprafață de Arii Naturale Protejate de interes național. În acest sens, lemnului, mecanică și industria textilă. Din punct de vedere al
județul Botoșani are un aport de cu 8.76%, urmat de Neamț cu 1.93%. ocupării, predominate este populația ocupată în agricultură,
În ceea ce privește Ariile Naturale Protejate de importanță județeană, silvicultură și pescuit.
acestea reprezintă 21.8% din suprafața regiunii, județele Suceava și Rețeaua ecologică Natura 2000 este o rețea europeană de arii
Neamț având cea mai semnificativă contribuție cu 9.4%, respectiv naturale protejate, care cuprinde arii de protecție avifaunistică și arii
4.4% din suprafață. speciale de conservare. În Regiunea Nord-Est există 55 de arii
Principalele tipuri de turism care pot fi practicate sunt: naturale protejate care au devenit situri Natura 2000.
turismul cultural (muzeistic, etnografic, artistic), religios, balneoterapeutic, de agrement, de tranzit, agroturism. Sectoarele productive
34
Pagina 39
Relief Clima Rețeaua Hidrografică Resurse naturale
- zone de deal și câmpie care se -în zona muntoasă a regiunii (zona -opt cursuri importante de apa, repartizate pe -Mangan în județele Neamț și Suceava;
pretează unei game largi de culturi vestică a județelor Suceava, Neamț și direcția Nord-Sud, cele mai mari bazine -Turbă în județele Botoșani și Suceava;
agricole. Bacău), climatul este continental hidrografice revenind Siretului (42.890 kmp) și -Zăcăminte de sisturi bituminoase la Tazlau-Neamț;
moderat, cu veri răcoroase și ierni Prutului (10.990 kmp).
bogate în precipitații sub forma de
ninsoare.
- zonele de munte cu peisaje -în zona subcarpatică de dealuri și -pe râul Bistrita s-a amenajat încă din anii '70 o -Sulfuri polimetalice în Județul Suceava;
spectaculoase sunt favorabile câmpie (părțile estice ale județelor “salbă” de șapte microhidrocentrale și cel mai -Sare în județele Bacău și Suceava
dezvoltării turismului. Suceava, Neamț, mare lac de acumulare al regiunii („Izvoru -Zăcământ de sulf în masivul Căliman;
Bacău precum și întreg teritoriul Muntelui”), cu un volum la nivel normal de -Gaze naturale în județele Bacău și Neamț.
județelor Botoșani, Iași, Vaslui), retenție de 1.130 mil.mc.
climatul este continental, cu veri
călduroase și secetoase și ierni reci și
de cele mai multe ori fără zăpadă.
-este caracterizată printr-o -temperatura medie anuală a aerului -Ape minerale carbogazoase în județele Neamt si
îmbinare armonioasă între toate este de 2 ºC în zona de munte și de 9 Suceava.
formele de relief : 30% munți, ºC în zona
30% relieful subcarpatic, iar 40% subcarpatică de dealuri și câmpie.
podiș.
-regiunea este delimitată geografic -Ape minerale sulfuroase și feruginoase în județele
astfel: Iași, Vaslui și Bacău.
§ Vest - Munții Carpați cu
înălțimi apropiate de
2000 m în Nord (Vf.
Pietrosu, Vf. Rarau, Vf.
Giumalău, Vf. Ocolasu Mare, Vf.
Hasmasu Mare) și cu o scădere de
inălțime spre Sud
(Munții Ciuc, Munții Trotusului
și, în mica măsură, Munții
Vrancei).
§ Jumătatea estică este
împărțită în două mari
zone: Câmpia colinară a
Moldovei, în partea
nordică și Podișul
35
Pagina 40
Bârladului, în partea de
Sud.
§ Nord –Vest - Podișul
Sucevei cu o inălțime
medie de 500 metri
-Materiale de construcții: Calcare; Argile; Gresii;
Gipsuri; Nisipuri cuarțoase; Nisipuri pentru
construcții. Acestea se găsesc în toate județele
regiunii;
Caracterisitici relief Regiunea NE
36
Pagina 41
Teritoriul Regiunii Nord-Est prezintă un număr de 103 arii
protejate Natura2000, din care 24 de situri de tipul arie de protecție
specială avifaunistică (SPA) și 79 de tipul sit de importanță
comunitară (SCI). Siturile de tip SPA ocupă o suprafață de
aproximativ 297 mii ha – 8%, iar cele de tip SCI 265 mii ha – 7% din
suprafața regională. Există monumente ale naturii, zone naturale
protejate de interes național, în Regiunea Nord-Est, mai exact Parcul
Național Munții Călimani, Parcul Național Cheile Bicazului Hășmaș,
Parcul Național Ceahlău.
Regiunea Nord-Est prezintă un potențial important balnear,
datorită fondului de resurse disponibile. Climatul Regiunii este
potrivit pentru tratamentele terapeutice și includ arii cu un bio-climat
tonic, sedativ și de salină. Stațiuni importante cu potențial balneoclimateric sunt: Slănic Moldova, Târgu Ocna, Sarata Bai, Strunga,
Nicolina, Durau, Oglinzi, Baltatesti și Negulești, Vatra Dornei,
Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului și centrul balnear de la
Ghermănești
37
Pagina 42
La nivelul Regiunii Nord-Est discrepanțele de dezvoltare
dintre vestul regiunii și estul regiunii se resimt mai ales în mediul
rural.
Deținând un potențial turistic ridicat,care poate fi comparat cu
alte zone turistice din țară și din străinătate, acesta se datorează
condițiilor favorabile de care dispune Regiunea Nord Est, a frumuseții
locurilor, zonelor montane din județul Bacău, Neamț, Suceava,
precum și a inestimabilului patrimoniu cultural și religios existent
care se îmbină armonios cu ospitalitatea, tradițiile populare,
obiceiurile, specificul gastronomiei moldovenești, tradiționalele
gustări de vinuri din podgoriile Cotnari și Huși.
38
Pagina 43
4. Agroturism
Turismul rural și agroturismul s-au dezvoltat în ultima
v de agreement, rural.
perioadă în Regiunea Nord-Est, Bucovina fiind una dintre zonele
5. Turism sportiv
agroturistice consecrate datorită arealelor cu caracteristici specifice,
v alpinism, vânătoare, pescuit, sporturi extreme – zborul cu
Țara Huților din nordul Sucevei (se întinde și în județul Maramureș,
parapanta, rafting, orientare turistică, mountainbike, schi, ș.a.
zona Moldovița – Izvoarele Sucevei în județul Suceava) ș.a. Masivul
Ceahlău este o altă zonă importantă din regiune, Bicaz, Ceahlău și
Durău fiind cunoscute drept cele mai special zone datorită frumuseții
naturale.
Principalele tipuri de turism care pot fi practicate aici sunt:
1. Turism cultural
v Muzeistic.
v Etnografic.
v Artistic.
2. Turism religios
v Mănăstirile: Putna, Neamț, Sucevița, Moldovița, Voroneț,
Humor, Arbore, Agapia,Văratec, Dragomirna, Bistrița,
Zâmca.
3. Turism balneo-terapeutic
v Stațiunile: Vatra Dornei, Câmpulung-Moldovenesc,
Balțătești, Oglinzi, Slănic Moldova, Târgu Ocna.
39
Pagina 44
1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Național
Specificul deosebit al satelor din Regiunea Nord-Est, gradul de de Dezvoltare.
dotare al localităților, joacă un rol important în turismul de lungă Pentru 2030, Regiunea Nord Est își propune următoarele
durată cu activități sportive, agrement și implicit în optimizarea elemente:
sănătății (Vatra Dornei, Solca, Cacica, Valea Bistriței). v un spațiu competitiv, durabil și incluziv, unde îți vei dori
În ceea ce privește domeniul economic tradițional al regiunii, să locuiești, să lucrezi și să investești!
industria de prelucrare a lemnului cunoaște o creștere semnificativă v obiectivul general: derularea în regiune a unei dezvoltări
în ultimii ani, nu numai din perspectiva locurilor de muncă (11.6% echilibrate printr-un proces de creștere economică durabil,
în 2004), ci și din punctul de vedere al cifrei de afaceri (100% mai favorabil incluziunii sociale, care să conducă la creșterea
mult decât în 2001 spre exemplu). Prin urmare, creșterea ponderii standardului de viață și reducerea decalalajelor de
industriei de mobile în totalul de afacere evidențiază o valorificare dezvoltare intra și inter-regionale.
masivă a lemnului. Grupurile de lucru regionale au fost dezvoltate pe următoarele
Planul de Dezvoltare Regională Nord Est (PDR Nord-Est) tematici:
reprezintă instrumentul prin care regiunea își promovează prioritățile v Dezvoltarea infrastructurii și protejarea mediului
și interesele în domeniul economic și social, reprezentând în același v Dezvoltarea mediului de afaceri
timp contribuția regiunii la elaborarea Planului Național de v Dezvoltarea turismului
Dezvoltare. PDR Nord-Est a fost realizat de către Direcția Plan v Dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale
Programare Fonduri Structurale din cadrul Agenției pentru v Agricultura si dezvoltare rurală
Dezvoltare Regională Nord Est într-un larg cadru partenerial, stabilit
conform Hotărârii de Guvern
40
Pagina 45
Prin urmare, datorită măsurilor de disponibilizare sau de șomaj
tehnic, o bună parte din populație se confruntă cu o reducere
semnificativă a veniturilor.
Astfel, în recentul plan de redresare economică, Comisia
Europeană susține pe baza lecțiilor învățate din pandemia COVID-
19, un proces bazat pe transformarea digitală și neutralitatea
climatică.
Obiectivele Agendei Digitale Europa 2020 au fost preluate și
adaptate situației actuale din Romania, subliniindu-se astfel
impotanța pe care o au infrastructura și serviciile digitale în educație,
sănătate, economie, ocupare, etc.
Cele 4 arii definite în acest sens sunt: egurvernare, securitate
cibernetică, cloud computing, open data,big data, interoperabilitate,
TIC în educație, sănatate, cultură și e-incluziune, etc.
În prezent, Regiunea Nord-Est se confruntă cu criza sanitară și Planul Național de Dezvoltare stabilește cadrul strategic care
economică generate de virusul SARS-CoV2, pandemie ce a afectat fundamentează accesul țării noastre la asistența financiară din
sever consumul individual, investițiile, comerțul intracomunitar și fondurile de tip structural acordate de Uniunea Europeana (PHARE,
fluxurile de capital. De asemenea, numeroase domenii de activitate SAPARD, ISPA).
au fost diminuate sau oprite, afectate fiind în special următoarele Acesta constituie documentul pe baza căruia se va negocia asistența
sectoare: serviciile hoteliere de restaurant și catering, industria financiară acordată României în calitate de Stat Membru și destinată
prelucrătoare, transportul, comerțul cu amănuntul. implementării politicilor europene.
41
Pagina 46
Obiectivul general constă în continuarea în regiune a unei dezvoltări echilibrate printr-un proces de creștere economică durabil, favorabil
incluziunii sociale, care să conducă la creșterea standardului de viață și implicit la reducerea decalalajelor de dezvoltare intra și inter-regionale.
OP 2: O Europă cu OP 3: O Europă mai OP4 – O Europă mai O Europă mai aproape
O Europă mai inteligentă emisii scăzute de carbon conectată socială de cetățeni
și mai ecologică
•Dezvoltarea •Promovarea eficienței •Dezvoltarea unei •îmbunătățirea accesului •favorizarea dezvoltării
capacitaților de energetice și reducerea mobilități naționale, la servicii de calitate și integrate sociale,
cercetare și inovare și emisiilor de gaze cu regionale și locale favorabile incluziunii în economice și de mediu
adoptarea tehnologiilor efect de sera. durabile, reziliente în educație, formare și la nivel local și a
avansate. •Imbunătațirea protecției fața schimbărilor invățarea pe tot patrimoniului cultural,
•Fructificarea avantajelor naturii și a climatice, inteligente si parcursul vieții prin turismului și securității
digitalizarii, în biodiversității, a intermodale, inclusiv dezvoltarea în zonele urbane.
beneficiul cetățenilor, al infrastructurii verzi în imbunatatirea accesului infrastructurii. •favorizarea dezvoltării
companiilor și al special în mediul urban la TEN-T si a integrate sociale,
guvernelor. și reducerea poluării. mobilității. economice și de mediu
•Impulsionarea creșterii •Promovarea mobilității la nivel local și a
și competitivității IMM- urbane multimodale patrimoniului cultural,
urilor. sustenabile. turismului si securității
•dezvoltarea în afara zonelor urbane
competențelor pentru •Asigurarea funcționării
specializarea inteligentă, sistemului de
tranziție industrială și management.
antreprenoriat.
Obiective (..), sursă: mfe.gov.ro, prelucrare proprie
42
Pagina 47
Programul Operațional Regional a beneficiat în perioadele
anterioare de identiate vizuală, ajungând la un grad de notorietate de
62% și un nivel de opinie favorabilă de 42%. Pentru a păstra capitalul
de imagine, vor fi menținute de elemente din identitatea curentă,
astfel încât POR 2021-2027 va avea o identitate vizuală adaptată. Ca
orientare generală, lucrarea vizează realizarea următoarelor obiective
strategice pe termen scurt, mediu si lung:
v Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor și
practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor și
politicilor publice ale României ca stat membru al UE;
v Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al țărilor
Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării
durabile.
v Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de
nivelul mediu din acel an al țărilor membre ale UE din punctul
de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.
43
Pagina 48
STRUCTURA POR NORD-EST 2021-2027 și internaționale, aliniate domeniilor RIS3. Consolidarea capacității
Conform structurii POR NORD-Est se propune pentru de cercetare-inovare la nivel regional, inclusiv a întreprinderilor și
această regiune o: promovarea colaborării între organizațiile CDI și mediul de afaceri
v regiune mai competitivă, mai inovativă reprezintă o a doua operațiune urmărită, urmată de dezvoltarea
v regiune mai digitalizată capacității de tranfer tehnologic regional și dezvoltarea clusterelor cu
v regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul accent pe exploatarea inovativă și completarea verigilor lipsă din
v regiune mai accesibilă cadrul lanțului valoric.
v regiune mai atractivă
Alte obiective specifice sunt impulsionarea creșterii și a
v asistență tehnică
competivității IMM-urilor, și dezvoltarea competențelor pentru
specializarea inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat. Aceste
obiective urmăresc de fapt, investiții pentru facilitarea creșterii și
dezvoltării tehnologice a companiilor, implementarea mecanismelor
de economie circulară în IMM-uri regionale, dezvoltarea capacității
ecosistemului antreprenorial de inovare pentru crearea și maturizarea
start-up/spinn-off în domenii de specializare inteligentă, dezvoltarea
competențelor la nivelul entităților implicate în procesul de
descoperire antreprenorială, în special IMM și organizații CDI și TT
Obiectivul specific al axei prioritare 1 constă în dezvoltarea
adecvate susținerii specializării inteligente, dezvoltarea capacității
capacităților de cercetare și inovare și în adoptarea tehnologiilor
administrative a actorilor implicați cât și dezvoltarea capacității
avansate. Mai concret, se urmărește inițial integrarea organizațiilor
regionale de operaționalizare a propunerilor de poiecte aferente RIS3
CDI în structuri, parteneriate și proiecte de cooperare interregionale
44
Pagina 49
A doua axă prioritară Nord-Est, o regiune mai digitalizată, spațiilor urbane degradate, a terenurilor virane/abandonate,
are următorul obiectiv specific: fructificarea avantajelor digitalizării, implementarea mobilității urbane durabile.
în beneficiul cetățenilor, al companiilor și al guvernelor. Aici se
Axa prioritară 4, o regiune mai accesibilă are ca obiectiv
dorește în principal digitalizarea administrației publice locale,
specific dezvoltarea unei mobilități regionale și locale durabile,
inclusiv prin dezvoltarea de sisteme integrate inteligente,
reziliente în fața schimbărilor climatice, inteligente și intermodale,
transformarea digitală a companiilor prin adoptarea tehnnologiilor și
inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității
instrumentelor digitale și investiții pentru crearea, dezvoltarea de
transfrontaliere. Operațiunile urmărite constau în reabilitarea,
huburi de inovare digitală.
modernizarea, construirea de legături rutiere secundare către rețeaua
Axa prioritară trei, o regiune durabilă, mai prietenoasă cu rutieră și nodurile TEN-T și dezvoltarea de soluții pentru
mediul, are drept obiectiv specific promovarea eficienței energetice și decongestionarea/fluidizarea traficului (pasaje, variante ocolitoare,
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, îmbunătățirea protecției extinderi la 4 benzi, măsuri de siguranță).
naturii și a biodoversității, a infastructurii verzi în special în mediul
În cadrul axei prioritare 5, Nord-Est o regiune educată,
urban și reducerea poluării, promovarea mobilității urbane
obiectivul specific face referire la îmbunătățirea accesului la servicii
sustenabile. Printre acțiunile avute în vedere se enumără investiții în
de calitate și favorabile incluziunii în educație, formarea și învățarea
clădirile rezidențiale în vederea asigurării/îmbunătățirii eficienței
pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii, care urmărește
energetice, investiții în clădirile publice în vederea
dezvoltarea infrastructurii educaționale pentru nivel antepreșcolar și
asigurării/îmbunătățiri eficienței energetice, reconversia funcțională a
45
Pagina 50
preșcolar, dezvoltarea infrastructurii educaționale pentru
învățământul secundar superior și dezvoltarea infrastructurii de
învățământ universitar.
Axa prioritară 6, o regiune mai atractivă, are drept obiective
specifice favorizarea dezvoltării integrate sociale, economice și de
mediu la nivel local și a patrimoniului cultural, turismului și
securității în zonele urbane și favorizarea dezvoltării integrate sociale,
economice, de mediu la nivel local și a patrimoniului cultural,
turismului și securității în afara zonelor urbane. Aici se au în vedere
conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului
cultural, dezvoltarea turismului balneo-climateric, dezvoltarea
turismului de agrement, sprijinirea întreprinzătorilor specializați în
meșteșugurile tradiționale, promovarea investițiilor orientate către
infrastructura verdeși siguranța spațiilor publice.
Axa prioritară 7, asistența tehnică susține sprijinirea AM
POR NE, achiziția de bunuri și servicii necesare desfășurării
activităților specific, îmbunăîtățirea personalului AM POR NE prin
instruirea acestuia, ș.a.
46
Pagina 51
(scădere accentuată a numărului populației, creșterea dezechilibrelor
2.2 Potențial de dezvoltare pentru între grupele de vârstă).
comunitățile rurale
Principala caracteristică a zonelor rurale din România este
dependența masivă de o singură ramură economică - agricultura.
Unul din fenomenele interesante constatate în ultimii ani este acela de
Agricultura de semi-subzistență practicată în mare parte din zonele
,,re-ruralizare”, proces determinat în principal de migrația dinspre
rurale ale Regiunea Nord-Est se caracterizează prin predominanța
mediul urban spre mediul rural. Acest fenomen are atât cauze
exploatațiilor agricole de dimensiuni mici, forța de muncă
economice (creșterea costului vieții în orașe și pierderea locurilor de
îmbătrânită, ponderea scăzută a muncii mecanizate în procesul de
muncă au determinat un număr important de persoane – pensionari cu
producție și, bineînțeles, o valoare scăzută a veniturilor obținute.
pensii mici, persoane active rămase fără un loc de muncă - să se mute
Fermele mici/fermele de familie reprezintă o componentă
în mediul rural), cât și cauze sociale (tendința tinerelor familii de a se
semnificativă a specificului agriculturii și al spațiului rural din
stabili în zonele periurbane, în localități formal rurale, dar care dispun
România și de aceea este nevoie de sprijinirea mai fermă a acestor
de o bună infrastructură edilitară). Față de situația populației la nivel
exploatații agricole de mici dimensiuni, în concordanță cu principiile
general, indicatorii demografici calculați numai pentru mediul rural
stabilite prin noua Politică Agricolă Comună. Pădurile reprezintă o
pun în evidență anumite dezechilibre între grupele mari de vârstă:
altă resursă economică importantă, însă prin valorificarea incompletă
astfel, raportul de dependență demografică totală era de 56% în
a masei lemnoase se obțin mai puține venituri decât în majoritatea
mediul rural comparativ cu 52% pentru ambele medii rezidențiale, iar
țărilor europene iar prin exploatarea într-o manieră nesustenabilă se
raportul de dependență demografică a vârstnicilor: 28% în mediul
pune în pericol dezvoltarea economică durabilă a zonelor împădurite.
rural comparativ cu 27% pentru mediile rezidențiale întrunite.
O situație atipică se întâlnește în comunele din preajma marilor orașe
Previziunile demografilor arată o înrăutățire în următorii ani a
ale regiunii care beneficiază de o infrastructură edilitară relativ
indicatorilor demografici din mediul rural din Regiunea Nord-Est
dezvoltată, o economie puternică și diversificată (întreprinderi
47
Pagina 52
industriale moderne, servicii, depozite, zone comerciale moderne), ü Susținerea înființării de microunități de prelucrare industrială
aceste localități funcționând ca o extindere de facto a orașelor a materiilor prime agricole în zonele montane;
propriu-zise. ü Instituirea unui sistem de plăți compensatorii, specifice zonei
montane și susținerea activă a alternativelor economice
Datorită condițiilor favorabile de care dispune,a frumuseții locurilor,
viabile pentru păstrarea practicilor tradiționale;
purității aerului, apelor, zonelormontane din județele Bacău, Neamț și
ü Sprijinirea printr-un sistem de prime a producătorilor din aria
Suceava,precum și a inestimabilului patrimoniu cultural șireligios
montană care realizează produse cu certificări DOP -
existent, Regiunea Nord Est deține un potențial turistic relativ ridicat,
Denumire de Origine Protejată, IGP – Indicație Geografică
care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din țară și din
Protejată, STG – Specialitate Tradițională Garantată;
străinătate. Alături de pitorescul regiunii,binecunoscuta ospitalitate,
ü Instituirea unui sistem de sprijinire al producătorilor care
tradițiile populare,obiceiurile, specificul gastronomiei moldovenești,
prelucrează fructele de pădure.
tradiționalele degustări de vinuri din podgoriile Cotnari și Huși dau
culoare locală pentru atragerea turiștilor. Turismul reprezintă o alternativă economică din ce în ce mai
La nivelul Regiunii Nord-Est este necesară, de asemenea, promițătoare în ultimii ani. Cele câteva localități rurale care au reușit
implementarea unor măsuri specifice pentru valorificarea durabilă a valorificarea atuurilor naturale și antropice în domeniul turismului pot
resurselor, stabilizarea populației, menținerea identității culturale, constitui modele de urmat pentru multe alte localități din regiune ce
dispun de un real potențial turistic. Regiunea Nord-Est dispune de un
creșterea puterii economice a comunităților locale, în condițiile
păstrării echilibrului ecologic si protecției mediului natural. În potențial turistic deopotrivă bogat și divers, valorificat doar parțial în
vederea susținerii dezvoltării durabile a economiei agroalimentare a prezent. Prin punerea în valoare a potențialului turistic al zonelor
zonei montane, preconizăm implementarea următoarelor tipuri de rurale din Regiunea Nord-Est se va crea o alternativă viabilă la
măsuri în perioada 2021-2027: activitatea economică preponderentă a locuitorilor din mediul rural,
agricultura. Dezvoltarea turismului va antrena totodată dezvoltarea
48
Pagina 53
altor domenii economice și sociale (infrastructura de transport, ü Persoane rezidente în mediul rural care conduc sau inițiază o
industriile artizanale, industria agroalimentară, diverse servicii) afacere într-un domeniu neagricol
generându-se astfel un efect multiplicator în economia locală.
În ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani, infrastructura de
Măsuri: utilități publice în localitățile rurale ale regiunii continuă să fie
ü Susținerea afacerilor în domenii economice neagricole subdezvoltată. În vederea reducerii decalajelor între mediile
ü Crearea de noi instrumente financiare adaptate situației rezidențiale în ce privește dezvoltarea și pentru îmbunătățirea
existente în mediul rural inclusiv pentru persoane fizice - standardului de viață al locuitorilor și creșterea atractivității
producători agricoli sau neagricoli localităților rurale se impune deci, continuarea șiextinderea
ü Îmbunătățirea abilităților și cunoștințelor antreprenoriale ale programelor actuale ce vizează dezvoltarea infrastructurii tehnico-
locuitorilor din mediul rural edilitare în toate zonele rurale ale Regiunii Nord-Est.
ü Conservarea și valorificarea durabilă a patrimoniului uman, Măsuri:
cultural și natural locala prin dezvoltarea de proiecte pilot si
ü Extinderea și modernizarea rețelelor de apă potabilă
apoi replicarea acestora la nivel regional/national
ü Extinderea și modernizarea rețelelor de canalizare
ü Promovarea instrumentelor moderne de întărire și
ü Extinderea și modernizarea serviciilor de colectare și
recunoaștere a identității locale
gestionare a deșeurilor menajere
Beneficiari potențiali: ü Modernizarea rețelei de drumuri comunale
ü Extinderea rețelelor de iluminat public și a sistemelor pentru
ü Întreprinderile mici și mijlocii din mediul rural ce desfășoară
asigurarea siguranței publice
activități economice neagricole
ü PFA din mediul rural ce desfășoară activități economice
neagricole
49
Pagina 54
Beneficiari potențiali: Măsuri:
ü Unitățile administrativ-teritoriale din mediul rural și de la ü Reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii sociale
nivel județean, respectiv parteneriatele între acestea din mediul rural
ü Companii cu activitate în domeniul colectării și gestionării ü Reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii
deșeurilor menajere cultural-recreative din mediul rural
ü Reabilitarea căminelor culturale, bibliotecilor, caselor
Dezvoltarea preconizată în următorii ani a serviciilor sociale din
comunale, caselor memoriale și minimuzeelor locale de artă,
mediul rural impune o redimensionare a infrastructurii sociale
artizanat și meșteșugărești
actuale. În perioada 2021-2027, în mod evident, vor trebui sprijinite
ü Sprijinirea cooperării între diverși actori și comunități rurale
investițiile ce vizează reabilitarea, modernizarea și extinderea
în cadrul unor acțiuni integrate vizând dezvoltarea teritorială
infrastructurii sociale în comunele Regiunii Nord-Est. Nu în ultimul
rând, este nevoie de refacerea și dezvoltarea infrastructurii cultural- Beneficiari potențiali:
recreative din mediul rural. O bună parte din această infrastructură
ü Unitățile administrativ-teritoriale din mediul rural
este degradată sau este utilizată în diverse alte scopuri, fiind necesare
ü Grupurile de Acțiune Locală
intervenții pentru refuncționalizare. Proiectele de dezvoltare
ü ONG –urile active în domeniul dezvoltării comunitare
teritorială începute în anii anteriori pornind de la o abordare de tipul
ü Structurile parteneriale constituite în vederea sprijinirii
,,Leader”, bazată pe inițiativa locală și conlucrarea factorilor
dezvoltării integrate a localităților rurale.
interesați, au luat treptat amploare, iar primele rezultate sunt
încurajatoare. De aceea, în perioada următoare, se va intensifica
sprijinul pentruacțiunile integrate de tipul ,,Leader”, începând de la
activarea cooperării intra și intercomunitare până la sprijinirea
inovației în cadrul proiectelor de dezvoltare integrată.
50
Pagina 55
3. Contextul județean general
pentru dezvoltarea comunităților
rurale din România
51
Pagina 56
și lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase și
3.1 Caracterizarea generală a județului platouri înalte (de peste 400 m), având și zone reprezentate de
Iași luncile râurilor Siret și Moldova. Partea de sud are un relief înalt și
masiv (350-450 m), străbătut de afluenții râurilor Bârlad și Vaslui.
v Clima: În județul Iasi se regăsește un climat temperat-continental
cu microclimate specifice în zonele de dealuri înalte, respectiv lunci
Județul Iași face parte din Regiunea de dezvoltare Nord-Est, fiind
cu altitudine redusă. Temperaturile de pe teritoriul județuluii
delimitat la est de râul Prut și de granița României cu Republica
prezintă variații între -360C iarna și +400C vara, media anuală fiind
Moldova. Fostă capitală a regiunii istorice Moldova si a României,
de aproximativ +9,5 grade Celsius.
intre 1916 și 1918, Iașul reprezintă în momentul de față principalul v Hidrografia: reteaua hidrografică este formată din râuri cu
centru urban din nord-estul României și un pol național de creștere cu dimensiuni variabile și iazuri rezultate din lucrările
rol important la nivelul întregii regiuni. hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundațiilor și pentru
stocarea excesului de apă necesară în perioadele secetoase. Pe lângă
v Așezare: Din punct de vedere geografic, județul Iași este situat la
cele doua râuri majore, Siret și Prut, este prezent un numar
intersecția dintre Câmpia Moldovei și Podișul Central Moldovenesc
important de acumulări de apă (lacuri, iazuri și heleștee).
și este încadrat la vest și la est de două lunci, cele ale râurilor Siret
v Vegetația și fauna: Aceasta este specifică silvo-stepei, cu păduri
și Prut. Înălțimile variază între 200 și 450 de metri, mai joase în
de foioase și pajiști în zona dealurilor ce se completează în zonele
regiunea de nord și mai înalte la granița cu județul Vaslui.
plate de culturi agricole, în special de porumb și sfeclă de zahăr.
v Suprafață: 5.476 km².
Fauna include specii de animale de deal și sâmpie înaltă (lupul,
v Populație: Numărul populației după domiciliu este de 956.216
căprioara, porcul mistreț, iepurele de câmp), iar fauna acvatică este
la 2019, conform INSSE.
compusă în special de somn și biban în apele curgătoare și crp în
v Relieful: Județul are un relief deluros. Partea centrală și nord-estică
lacuri și iazuri.
este dominată de dealuri și podișuri interfluviale joase, udate de
v Educație și cultură: Orașul Iași este recunoscut pentru diversitatea
râurile Bahlui și Jijia, având versanți afectați de alunecări de teren
culturală și istoria efervescentă, încadrată în numeroase episoade
52
Pagina 57
cheie pentru specificul românesc și al construcției statului roman. Mânăstirea Cetățuia. Din punct de vedere educațional, școala
Aici a luat naștere prima carte de legi în limba română, prima ieșeană este recunoscută la nivel național, fiind unul din
reprezentație de teatru în limba română, primul muzeu din principalele centre universitare din România. Orașul are o
România, prima universitate română, etc. Astăzi, spiritul cultural se
lungă tradiție în educație universitară, începută în 1860, anul
păstrează prin diversele tipuri de festivaluri care au loc an de an,
înființării primei universități din România, Universitatea
printr-o constantă preocupare față de excelența n educație și
”Alexandru Ioan Cuza”. Iașul se remarcă și printr-un număr
cercetare. Printre evenimentele recunoscute, putem menționa
în creștere de proiecte, recunoașteri și studenți internaționali,
Târgul național de ceramică Cucuteni 5000 care se desfășoară în
fiecare lună iunie în Parcul Copou, Festivalul Folcloric Trandafir de
ce oferă atractivitate pentru studiu.
la Moldova ajuns, organizat de Centrul Județean pentru v Sănătate și protecție socială: serviciile de sănătate publică sunt
Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Festivalul de concentrate în mediul urban, Municipiul Iași fiind cel mai important
Literatură și Traducere Iași și, nu în ultimul rând, evenimentele care centru din acest punct de vedere din județ. Sistemul de sănătate
au loc în cadrul Sărbătorilor Iașului, în cadrul cărora orașul strânge publică este reprezentat în special prin spitale, laboratoare
un număr impresionant de oameni atât din România, cât și din alte medicale, cabinete de medicină generală și specializată, existând o
țări. Totuși, deși anual au loc numeroase evenimente, orașul duce puternică coparticipare din partea domeniului privat, care a preluat
lipsă de spații sau sedii pentru desfășurarea evenimentelor culturale. majoritatea rețelei de cabinete medicale de familie, farmacii,
Numărul extrem de mic de cinematografe publice (3), de săli de cabinete stomatologice, laboratoare de tehnică dentară și cabinete
spectacole sau concerte (4), de galerii de artă este rezultatul lipsei medicale de specialitate. În oraș există un număr de 14 spitale
alocării constante de fonduri pentru activități publice sau a unei publice, dintre care cele mai importante sunt: Spitalul de Boli
alocări deficitare. Lăcașele de cult sunt o componentă de bază al Infecțioase Sf. Parascheva, Spitalul Clinic Pneumoftiziologie,
patrimoniului cultural, rămânând cea mai importantă moștenire Spitalul Clinic Recuperare, Spitalul Clinic de Urgente Copii Sgf.
pentru oraș. Cele mai reprezentative biserici și mânăstiri sunt: Maria, Spitalul Clinic C.I. Parhon, Spitalul Universitar CFR,
Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Biserica Sf. Nicolae Domnescu, Institutul Regional de Oncologie.
Mânăstirea Golia, Mânăstirea Galata, Mânăstirea Trei Ierarhi,
53
Pagina 58
sau drumuri expres ce izolează întreaga regiune, cele mai afectate
3.2 Județul Iași- dezvoltarea fiind zonele cu o întindere mare fără orașe, acestea prezentând
comunităților rurale dificultăți în a accesa servicii publice și ducând la o lipsă de conexiune
cu restul țării. Din punct de vedere demografic, zonele rurale se
Atât la nivel european, cât pe plan național se observă o serie confruntă cu emigrarea forței de muncă, îmbătrânirea populației și
de schimbări rapide. În ultimii ani s-au făcut eforturi observabile în natalitatea scăzută. Numărul redus al angajatorilor din mediul rural,
ceea ce privește reducerea disparităților dintre mediul rural și cel dar și diversitatea redusă a mediului de afaceri, preponderent în
urban în toate regiunile țării, totuși rămân multe aspecte ce trebuiesc domeniul agricol, și salariile mici determină migrația forței de muncă
ameliorate și rezolvate. Principalele cauze ale neajunsurilor din spre mediul urban sau în afara țării, în căutarea unui loc de muncă.
zonele rurale țin de nivelul scăzut al activității economice, dependența Un alt aspect ce ține de demografia rurală este diferența dintre
pronunțată față de agricultura și pescuitul de subzistență cu o populație ca urmare a proximității satelor de orașe. Cu alte cuvinte, se
productivitate redusă, precum și de alte activități înrudite, modelele observă ca in satele mai îndepărtate de orașe populația scade, pe când
de diversificare regională nesustenabile, din trecut, care conduc la cea din zonele urbane și din imediata proximitate crește. De
dezindustrializare și migrație. Conform Atlasului zonelor urbane asemenea, există dificultăți în ceea ce privește accesul la
marginalizate din România, există trei criterii principale pentru infrastructura socială, dar și la surse de informare adecvate, internet
definirea și analiza diferitelor tipuri de zone marginalizate: capitalul și zone de agrement. O altă problemă se referă la gradul scăzut de
uman (educație, starea de sănătate), ocuparea și condițiile de locuire. echipare edilitară cu apă, canalizare, curent și gaze. O altă categorie
de disparități este considerat a fi managementul defectuos al
Pe lista factorilor ce stau la baza disparităților dintre mediul
administrației publice cu privire la investițiile disproporționate sau la
rural și cel urban, se înscriu elemente ce țin de aspectele naturale, cum
bugetele insuficiente alocate investițiilor, dar și o lipsă de interes din
ar fi relieful sau hidrografia, care pot izola anumite UAT-uri, în
partea autorităților și a cetățenilor.
special cele din mediu rural. Un alt element este lipsa unor autostrăzi
54
Pagina 59
DOMENIU RECOMANDĂRI
Demografic ü Realizarea de parteneriate între UAT-urile izolate și instituțiile publice județene, parteneri
privați sau neguvernamentali pentru crearea de centre comunale și servicii de proximitate
comune.
ü Asigurarea de servicii publice complexe în comunele care înregistrează populație asemănătoare
unui centru urban.
ü Crearea de politici sociale pentru stimularea întemeierii de noi familii în regiune și cu precădere
în mediul rural (ex: oferirea de teren tinerilor căsătoriți care aleg să își facă locuințe în mediul
rural).
ü Crearea de programe pentru sprijinirea reîntoarcerii tinerilor români plecați în străinătate care
vor să își deschidă afaceri în regiune
Economic ü Crearea de facilități pentru mediul privat
ü Dezvoltarea infrastructurii pentru creșterea accesibilității pentru forța de muncă (rural-urban,
urban-urban), piețe de desfacere, furnizori
ü Oferirea de facilități angajatorilor pentru stimularea înființării de noi locuri de muncă
ü Sprijinirea inițiativelor antreprenoriale în mediul rural în domeniul agricol și turistic
ü Sprijinirea antreprenoriatului în industriile culturale și creative
ü Oferirea de infrastructură de sprijin pentru mediul de afaceri (oferirea de locație, scutiri de la
plata taxelor/ impozitelor etc.) pentru atragerea investitorilor.
Social ü Crearea de facilități de orientare și consiliere pentru elevi.
ü Crearea de cabinete medicale și angajarea de medici și asistenți medicali în unitățile de
învățământ.
55
Pagina 60
ü Dotarea unităților de învățământ tehnic cu tehnologie de ultimă generație.
ü Realizarea de schimburi de experiență internaționale pentru practica elevilor din învățământul
tehnic.
Sănătate ü Extinderea rețelei medicale astfel încât să acopere toate nevoile din mediul rural.
ü Crearea de servicii medicale mobile cu frecvență ridicată care să ajungă în comunitățile cu acces
dificil la servicii medicale.
ü Reabilitarea spitalelor existente din orașele mici.
ü Redeschiderea spitalelor care au fost închise sub administrația spitalelor din reședințele de județ
sau crearea de noi unități spitalicești în orașele unde acestea lipsesc.
Infrastructură ü Intensificarea procesului de promovare la nivel central a necesității de demarare a proiectelor
și echiparea incluse în Master Planul General de Transport în Regiunea NordEst atât în actuala perioadă de
teritoriului programare, cât și în programul operațional de infrastructură aferent perioadei de programare
2021-2027.
ü investiții în modernizare, în special prin integrarea modurilor de transport nemotorizate
ü Promovarea, alături de proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere, a politicilor de educație
rutieră pentru conducători auto/moto și pietoni în colaborare cu autoritățile naționale de profil
(poliția rutieră, Ministerul Transporturilor etc.).
ü Corelarea politicilor și proiectelor de dezvoltare a infrastructurii rutiere și feroviare cu
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.