Document

Plan amenajament pastoral 2019

Tip
Document
Emitent
Comuna Gorban, jud. Iași
Pagini
170 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Plan amenajament pastoral 2019”, Comuna Gorban, jud. Iași. Sursa: https://primariagorban.ro/wp-content/uploads/2024/02/Plan-amenajament-pastoral-2019.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/gorban/100177-plan-amenajament-pastoral-2019, 07.11.2026)

Fișier creat
26.02.2019
Arhivat
07.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ IAȘI B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.13, IAȘI, cod poștal – 700064 Tel. 0232/255957, 0232/255958, 0232/261080;Fax: 0232/211012, cod fiscal 37597618 E-mail: [email protected]; Site: www.dajiasi.ro PLAN AMENAJAMENT PASTORAL COMUNA GORBAN JUDEȚUL IAȘI IAȘI 2019 0

Pagina 2

ECHIPA DE LUCRU: Din cadrul Directiei pentru Agricultura Judetene Iasi: Gabriel Vasile HOHA Roxana Ramona FLOREA Florin Vasile AIOANEI Din cadrul Primăriei Gorban: Ing. Dorel PADURE BENEFICIAR: PRIMARIA COMUNEI GORBAN Prezenta lucrare este destinată numai scopului pentru care a fost întocmită. Prezenta lucrare nu poate fi reprodusă sau publicată, integral sau partial, fără aprobarea scrisă a autorilor. 1

Pagina 3

Cuprins Introducere Capitolul 1. Situația teritorial-administrativă 1.1. Amplasarea teritorială a localității 1.2. Denumirea deținătorului legal 1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală 1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament Capitolul II. Organizarea teritoriului 2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu 2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii și hotarele pajiștii 2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv 2.4. Baza cartografică utilizată 2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor 2.6. Enclave Capitolul III - Caracteristici geografice și climatice 3.1. Indicarea zonei geografice și caracteristicile reliefului 3.2. Altitudine, expoziție, pantă 3.3. Caracteristici pedologice și geologice 3.4. Rețeaua hidrografică 3.5. Date climatice Capitolul IV - Vegetația 4.1. Date fitoclimatice 4.2. Descrierea tipurilor de stațiune 4.3. Tipuri de pajiști. Descrierea tipurilor 4.4. Descrierea vegetației lemnoase Capitolul V - Cadrul de amenajare 5.1. Procedee de culegere a datelor din teren 5.2. Obiective social - economice și ecologice 5.3. Stabilirea categoriilor de folosință a pajiștilor 5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral Capitolul VI - Organizarea, îmbunătățirea, dotarea și folosirea pajiștilor 6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafețelor de pajiști 6.2. Amestecuri de ierburi recomandate pentru reînsămânțarea sau supraînsămânțarea pajiștilor 6.3. Capacitatea de pășunat 6.4. Organizarea pășunatului pentru diferitele specii de animale 6.5. Căi de acces 6.6. Construcții zoopastorale și surse de apă Capitolul VII - Descriere parcelară Capitolul VIII - Diverse 8.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia 8.2. Colectivul de elaborare a prezentului plan de amenajament 8.3. Hărțile ce se atașează amenajamentului 8.4. Evidența lucrărilor executate anual pe fiecare parcelă Anexa 1 - Regulamentul de utilizare și gestionare al pajiștilor BIBLIOGRAFIE 2

Pagina 4

INTRODUCERE Obiectul prezentului studiu îl constituie amenajarea pajiștilor proprietatea publică private a comunei Gorban, județul Iași. El cuprinde elemente legate de situația teritorial-administrativă, organizarea teritoriului, caracteristicile geografice, climatice și pedologice ale acestuia, precum și descrierea parcelară a vegetației forestiere și ierboase cu încadrarea ei în tipuri de stațiuni și pajiști conform normelor tehnice în vigoare. Lucrarea cuprinde, de asemenea, planul decenal de îngrijire și exploatare a pajiștilor cu documentațiile tehnice necesare, conform normelor în vigoare. Reglementarea organizării, administrării și exploatării pajiștilor permanente Modalitatea de administrare a pajiștilor aparținătoare unei localități, reprezintă felul în care se asigură managementul unei pajiști, respectiv organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente (conform Ordonanței de urgență a Guvernului -OUG nr. 34/2013). Toate problemele și rezolvările acestora vor trebui să fie introduse în „planurile de amenajamente pastorale‖ ale pajiștilor permanente, precum și prin respectarea de către autoritățile administrației publice locale a obligațiilor prevăzute de lege în acest domeniu. Legislația în domeniu face referire la:  Legea nr.44/2018 pentru modificarea și completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea Legii fondului funciar nr.18/1991;  Hotărârea nr.643/2017 privind modificarea si completarea normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a guvernului nr 34/2013, privind organizarea administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin hotararea guvernului nr. 10654/2013;  Hotărârea nr.214/2017 pentru aprobarea procedurii privind asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente, precum și pentru modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013;  Legea nr.16 din 29 februarie 2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2015 pentru modificarea art. 2 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți 3

Pagina 5

care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură;  Hotărârea nr.78/2015 privind modificarea si completarea Normelor Metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 34/3013 privind organizarea, administrarea si exploatarea oajistilor permenente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.1064/2013;  Nota 187356/24.02.2015 a Directiei Generale de Industrie Alimentara, Compartimentul Consultanta, Extensie si Formare Profesionala din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale privind constituirea grupurilor de lucru in conformitate cu prevederile art.8 din Hotararea nr.78/2015;  Legea nr.86/2014, pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului privind organizarea, administrarea și expoatarea pajiștilor permenente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991 (act publicat în Monitorul Oficial,Partea I,nr.491 din 02.07.2014).  O.U.G. nr. 34/2013 (act publicat in monitorul oficial nr. 267 din 13 mai 2013) privind - organizarea, administrarea exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991.  Ordinul nr. 544 din 21 iunie 2013, privind - metodologia de calcul a încărcăturii optime de animale pe hectar de pajște, emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (act publicat în monitorul oficial nr. 386 din 28 iunie 2013).  Hotărâre nr. 1.064 din 11 decembrie 2013, privind Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, document emis de Guvernul Romaniei (act publicat în monitorul oficial nr. 833 din 24 decembrie 2013);  Ordinul nr. 407/2.051 din 2013 – Pentru aprobarea contractelor cadru de concesiune și închirierea suprafețelor de pajști aflate în domeniul public/privat al comunelor,oraselor, respectiv al municipiilor, (act publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 333 din 07.06.2013). Modul de implementare a Planului de Amenajament Pastoral se stabilește prin contractul de concesiune sau inchiriere, conform prevederilor legale in vigoare (HG 1064 11/12/2013, la Art. 8 (5). În Hotararea de Guvern – H.G. nr.1064 din 11/12/2013, la Art. 12 și 13, se prevăd următoarele: ART. 12: Responsabilitatea pentru respectarea bunelor conditii agricole și de mediu revine exclusiv utilizatorilor. Instrumentele de management al pajiștilor În vederea asigurării unui management corespunzător a unei pajiști permanente, trebuie să fie utilizate atât instrumente tehnice și juridice de specialitate, cât și instrumente de ordin financiar fără de care nu ar fi posibilă materializarea măsurilor tehnice și juridice. 4

Pagina 6

Instrumente tehnice și juridice Conform HG 1064 11/12/2013, Art. 4, administrarea pajiștilor aflate în domeniul public și/sau privat al comunelor, orașelor, municipiilor și al municipiului București se face de către consiliile locale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. În administrarea pajiștilor unei comune, localități principalul instrument utilizat este planul de management, respectiv modul de gestionare a pajiștilor ce se stabilește prin amenajamente pastorale, ce îndeplinește un dublu rol, fiind atât un instrument juridic (solicitat și prevăzut de lege), cât și un instrument tehnic (necesită implicarea specialiștilor în cercetare din diferite domenii și elaborarea unor seturi de măsuri tehnice care să conducă la păstrarea compoziției floristice, a ratei de creștere a plantelor și de randament al pajiștilor, pentru a asigura cerințele nutriționale ale animalelor /OUG nr. 34/2013,OR. nr.544 din 21/06/2013, HG 1064 din11/12/2013). În Hotărârea de Guvern -HG 1064 11/12/2013, la Art. 8 (1), se specifică faptul că modul de gestionare a pajiștilor se stabilește prin amenajamente pastorale, în condițiile legii. Modul de implementare a amenajamentului pastoral se stabilește prin contractul de concesiune sau închiriere, conform prevederilor legale în vigoare (HG 1064 11/12/2013, la Art. 8 (5)). În Hotărârea de Guvern -HG 1064 11/12/2013, la Art. 12 și 13, se prevăd următoarele: ART. 12: Responsabilitatea pentru respectarea bunelor condiții agricole și de mediu revine exclusiv utilizatorilor. Amenajamentul pastoral În vederea creșterii suprafețelor eligibile la articolul 6 din Legea nr. 86/2014 privind aprobarea OUG nr. 34/2013-Organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, se stipulează că modul de gestionare a pajiștilor se stabilește prin amenajamente pastorale (Ghid de întocmire a amenajamentelor pastorale, 2014). Scopul amenajamentului pastoral constă în reglementarea și organizarea în timp și spațiu a producției erbacee din pajiști, potrivit condițiilor staționale locale și incidenței măsurilor de agromediu, astfel ca să se asigure o gospodărire rațională a acestora, având în același timp ca țintă și menținerea biodiversității și protejarea mediului înconjurător (Ghid de întocmire a amenajamentelor pastorale, 2014). „Amenajamentul pastoral” reprezintă „documentația care cuprinde măsurile tehnice, organizatorice și economice necesare ameliorării și exploatării pajiștilor‖, în conformitate cu obiectivele de management al pajiștilor prevăzute în „Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991‖, (art.1, lit. a. din HG nr.1064 11/12/2013). 5

Pagina 7

Măsurile prevăzute în „amenajamentul pastoral‖ se elaborează astfel încât să țină cont de exigențele economice, sociale și culturale, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei. Potrivit prevederilor art. 9 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, proiectul de amenajament pastoral se întocmește potrivit ghidului –cadru elaborat de Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pajiști Brașov. Proiectul de amenajament pastoral va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puțin următoarele elemente: a) descrierea situației geografice, topografice și planul parcelar al pajiștilor aflate pe teritoriul unității administrativ-teritoriale; b) descrierea solului și a florei; c) capacitatea de pășunat a pajiștii; d) lucrările de îngrijire și îmbunătățire a pajiștilor; e) planul de fertilizare și măsurile agropedoameliorative. În condițiile art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, în vederea întreținerii și utilizării suprafețelor de pajiști, precum și pentru conservarea, ameliorarea și păstrarea biodiversității acestora, utilizatorii pajiștilor au obligația să aplice pe fiecare parcelă acțiunile tehnice cuprinse în proiectul de amenajament pastoral, precum și planul de fertilizare. Întocmirea planului de fertilizare și stabilirea măsurilor agropedoameliorative se fac de către oficiile de studii pedologice și agrochimice județene. Principii fundamentale de respectat la întocmirea amenajamentului pastoral, conform - Ghidului de întocmire a amenajamentelor pastorale (2014) sunt: a. asigurarea producției de furaje pentru tot parcursul anului (conveier); b. asigurarea creșterii calitative și cantitative a producției de furaje, de la an la an; c. elaborarea lucrărilor de îmbunătățire ținând cont de condițiile pedo-climatice și potențialul zonei ce va fi amenajată; d. respectarea metodologiei de întocmire din prezentul ghid; e. respectarea angajamentelor, codurilor de bune practici, legislației și a măsurilor de agromediu sub incidența cărora intră pajiștea ce va fi amenajată; f. respectarea întocmai a măsurilor, a lucrărilor impuse de către amenajament și a graficului de execuție a acestuia. Consiliile locale au obligația să elaboreze amenajamentul pastoral, valabil pentru toate pajiștile aflate pe unitatea administrativ-teritorială în cauză, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență 34/2013. 6

Pagina 8

Conform legii nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991-pentru punerea în valoare a pajiștilor aflate în domeniul public al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor și pentru folosirea eficientă a acestora, unitățile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE, încheie contracte de concesiune/închiriere, în condițiile legii, pentru suprafețele de pajiști disponibile, proporțional cu efectivele de animale deținute în exploatație, pe o perioadă cuprinsă între 7 și 10 ani. Pentru punerea în valoare a pajiștilor aflate în domeniul privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor și pentru folosirea eficientă a acestora, unitățile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE, încheie contracte de închiriere, în condițiile legii, pentru suprafețele de pajiști disponibile, proporțional cu efectivele de animale deținute în exploatație, pe o perioadă cuprinsă între 7 și 10 ani." Utilizator de pășuni și fânețe–„crescător de animale, persoană fizică având animalele înscrise în Registrul național al exploatațiilor (RNE)/crescător de animale, persoană juridică de drept public sau de drept privat, constituită conform prevederilor Codului civil, având animale proprii sau ale fermierilor membri înscrise în RNE, care desfășoară activități agricole specifice categoriei de folosință pășuni și fânețe, conform clasificării statistice a activităților economice în Uniunea Europeană pentru producția vegetală și animală, care deține legal dreptul de folosință asupra suprafeței agricole și care valorifică pășunea prin pășunare cu efective de animale sau prin cosire cel puțin o dată pe an;‖ (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 13 mai 2013, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014). Deținători de pajiști -titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deținători precari ai pajiștilor.(Legea 86/2014) Regulamentul de utilizare și gestionare al pajiștilor, este inclus în „amenajamentul pastoral‖, iar „autoritatea contractantă are obligația de a include în cadrul documentației de concesiune sau închiriere a pajiștilor amenajamentele pastorale și condiții speciale de îndeplinire a contractului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare‖(art.6 alin.(2) din HG nr. 1064 11/12/2013). 7

Pagina 9

Scopul final al punerii în practică a amenajamentelor pastorale constă în diminuarea sau înlăturarea procesului de degradare a pajiștilor permanente printr-un mod rațional de gospodărire a fondului pastoral național, premisă sigură a practicării unei agriculturi durabile, condiții ce asigură o dezvoltare rurală echilibrată din punct de vedere economic, de protecție a mediului și de păstrare a tradițiilor, conformliteraturii de specialitate și Ghidului de întocmire a amenajamentelor pastorale, 2014. Controlul aplicării prevederilor proiectelor de amenajamente pastorale de către proprietari/utilizatori se realizează de inspectori din cadrul Agenției Naționale pentru Zootehnie «Prof. Dr. G.K. Constantinescu» prin oficiile județene de zootehnie. Proiectele de amenajamente pastorale prevăzute la art. 8 alin. (1) din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013, astfel cum au fost modificate și completate prin Hotărârea78/2015, se aprobă, în condițiile legii, de consiliile locale în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a hotărârii amintite anterior. Modul și etapele de lucru necesare întocmirii unui Plan de amenajament pastoral Amenajamentul pastoral, cu un caracter complex și o perioadă însemnată de implementare (10 ani) necesită o serie de lucrări, cu o anume succesiune .Un aspect important în cadrul lucrării îl au cele două conferințe de amenajare, în care se decid și se aprobă măsurile necesare pentru reglementarea procesului de ameliorare a pajiștilor. Întocmirea amenajamentului comportă următoarele etape:  Întocmirea temei de proiectare;  Faza de teren;  Faza de redactare;  Faza de editare. Tema de proiectare se întocmește de grupul de lucru format din specialiștii nominalizați în articolul 8 alineatul 2 din HG 1064/2013 cu completările și modificările ulterioare. Avizarea temei de proiectare s-a făcut face la sediul UAT Gorban și are ca scop analizarea principalelor probleme referitoare la amenajarea pășunilor. Faza de teren cuprinde: pregătirea prealabilă (documentare asupra zonei ce va fi amenajată, stabilirea provenienței și situației juridice a pajiștilor, studierea bazei cartografice existente, studierea materialelor elaborate anterior, etc.); avizarea temei de proiectare (conferința 1 de amenajare); organizarea teritoriului (editare hârți UAT și a parcelarului); recunoașterea terenului și delimitarea fondului parcelar (se verifică dacă materialul cartografic utilizat se 8

Pagina 10

reflectă întocmai cu situația de pe teren); aplicarea pe teren a parcelarului; constituirea subparcelarului; descrierea parcelară; recepția lucrărilor. Fazele de redactare și editare presupun redactarea respectiv editarea tuturor documentelor socitate prin Ghidul de întocmire a amenajamentelor pastorale alături de propunerile privind durata sezonului de pășunat, numărului ciclurilor de pășunat, speciile și categoriile de animale cele mai corespunzătoare; propuneri asupra suprafețelor ce trebuie redate pășunii prin lucrări de ameliorare și defrișări asupra împăduririlor, adăpătorilor, drumurilor de acces, construcțiilor, împrejmuirilor, etc. Conferințele de amenajare În scopul examinării perspectivelor de dezvoltare și a regimului de gospodărire a pajiștilor care se amenajează, după recunoașterea generală a terenului de amenajat făcută de proiectant, s-a ținut la sediul Primăriei Gorban prima conferință de amenajare, iar după recepționarea lucrărilor de teren se ține a doua conferință de amenajare. a. La prima conferință proiectanții au prezentat :  numărul de pășuni (trupuri) și suprafața lor, ce urmează să fie amenajate;  proveniența, situației lor legale, gruparea lor pe corpuri și trupuri;  dacă este făcută delimitarea de celelalte fonduri și dacă limitele sunt marcate pe teren;  materialul cartografic existent și volumul lucrărilor de ridicări în plan necesare;  colectivitățile beneficiare, necesarul lor de pășune, starea în care se prezintă pășunile respective sub raportul repartiției pe categorii de terenuri și calitatea lor;  problematica specifică regiunii;  suprafețele care intră sub incidența măsurilor de agro-mediu. S-au discutat și s-au făcut propuneri în legătură cu expunerea și s-au luat hotărâri cu privire la măsurile ce vor fi aplicate, care vor constitui directive pentru mersul lucrărilor pe teren. b. La conferința a 2-a, s-a prezentat:  situația reală a fondului pastoral de amenajat, după datele culese pe teren: asupra capacității de pășunat din trecut și asupra modului cum a fost administrat în trecut sub raport tehnic;  gruparea definitivă a pășunilor pe corpuri, trupuri și unități de exploatare;  s-au făcut propuneri asupra duratei sezonului de pășunat, numărului ciclurilor de pășunat, speciile și categoriile de animale cele mai corespunzătoare;  s-au făcut propuneri asupra suprafețelor ce trebuie redate pășunii prin lucrări de ameliorare și defrișări asupra împăduririlor, adăpătorilor, drumurilor de acces, construcțiilor, împrejmuirilor, etc. 9

Pagina 11

CAPITOLUL I SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ 1.1. Amplasarea teritorială a localității Comuna Gorban (fig. 1.1.) se află în extremitatea sud-estică a județului, la limita cu județul Vaslui și la granița cu raionul Hâncești din Republica Moldova, la vărsarea Bohotinului, Jijiei și Moșnei în Prut, pe malul drept al celor din urmă două ape. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Albița, unde există un punct de trecere a frontierei moldo-române. Din acest drum, lângă Podu Hagiului se ramifică șoseaua județeană DJ244G, care o leagă spre nord-vest de Cozmești. Tot din DN28, la Gura Bohotin se ramifică șoseaua județeană DJ249, care duce spre nord-vest la Grozești, Prisăcani, Țuțora, Ungheni și Victoria (unde se termină în DN24). Comuna are ca vecini în partea de nord comunele Răducăneni și Grozești, în partea de sud Drânceni din județul Vaslui, în partea estică comunele Nemțeni și Cotul Morii din raionul Hâncești, Republica Moldova, iar în partea de vest Moșna și Cozmești. Comuna Gorban formată din satele:  Gorban (reședința),  Gura Bohotin,  Podu Hagiului,  Scoposeni  Zberoaia. Conform datelor raportate în Situația Statistică a Terenurilor, la nivelul anului 2016 situația pajiștilor și fânețelor din comuna Gorban este următoarea: Tabelul 1.1. Pajiști (ha) Fânețe (ha) Total UAT 398,72 0 1. Proprietate publică 398,72 0 2. Proprietate privată 0 0 - UAT 398,72 0 - Persoane fizice 0 0 10

Pagina 12

Fig. 1.1. Comuna Gorban, județul Iași 11

Pagina 13

1.2. Denumirea deținătorului legal Suprafața totală a pajiștilor de pe teritoriul comunei Gorban este de ……. ha din care 398,72 ha în administrarea Consiliului local al UAT Gorban și ……………ha în administrarea persoanelor fizice. Deținătorii legali ai pajiștilor care urmează a fi supuse amenajărilor prin acest Plan de amenajament pastoral sunt: - UAT comuna Gorban Adresa: Sat Gorban, Comuna Gorban Județul Iași Cod poștal: 707210; Telefon: 0232-292900, Fax: 0232-272419 Reprezentant legal: Dănuț ROTARU Funcția reprezentantului legal: Primar - persoane fizice. 1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală Documentele care certifică dreptul de proprietate sau deținere legal sunt următoarele: - inventarul Consiliul Local Gorban, conform Hotărârii Consiliul local Gorban, nr ……..din………………………; - Anexa ………. întocmită ……………..conform Legii 165/2013; - titluri de proprietate ale proprietarilor de pajiști. Tabelul 1.2 Patrimoniul pajiștilor din UAT Gorban Trupul de Bazin Nr Teritoriu administrativ Observații pajiște hidrografic 1. BUMBESTI - PODU HAGIULUI PODUL DE PIATRA Piraul Mosna - ZARISTE - 2. CILCEA Piraul Mosna - GORBAN DEAL SECTIE Piraul Bohotin - PALES Raul Prut - 3. DEAL SCOPOSENI Piraul Bohotin - SCOPOSENI MOVILA Raul Prut - SES SCOPOSENI Piraul Bohotin - 4. SES GURA BOHOTIN - GURA-BOHOTIN Piraul Bohotin DEAL GURA BOHOTIN - 5. RUPTURA - ZBEROAIA COASTA OGHIULUI Raul Prut - ROTUNDA - NOTĂ : Pct. 3 și 4 se completează doar dacă este cazul. 12

Pagina 14

Pe raza comunei Gorban, conform datelor înscrise la registrul agricol, la data de 1 ianuarie 2007, suprafețele de pajiști care au fost declarat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) sunt prezentate în tabelul 1.3. Tabelul 1.3. Categoria de folosință a terenurilor și suprafața declarată la APIA în anul 2016 Suprafață totală Declarată APIA Nedeclarată la Nr crt Trupul de pajiște pajiști UAT (ha) (ha) APIA (ha) 1. BUMBESTI - 66,72 2. PODUL DE PIATRA - 15,00 3. ZARISTE - 23,47 4. CILCEA - 20,35 5. DEAL SECTIE - 15,17 6. PALES - 24,57 7. DEAL SCOPOSENI - 15,74 8. Total = 398,72 MOVILA - 64,29 9. SES SCOPOSENI - 27,02 10. SES GURA BOHOTIN - 62,40 11. DEAL GURA BOHOTIN - 21,70 12. RUPTURA - 5,13 13. COASTA OCHIULUI - 16,64 14. ROTUNDA - 20,52 - 398,72 1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament La nivelul comunei sunt puține informații centralizate, referitoare la lucrările de îmbunătățire efectuate pe pajiștile administrate de UAT Gorban. Informațiile sunt preluate de la fermierii care au concesionat pajiștea de la UAT Gorban. Măsurile care au fost efectuate pentru îmbunătățirea calității pajiștilor, până în anul 2017, sunt următoarele:  Fertilizare cu 145 kg/ ha azotat de amoniu, suprafața de pășune de 398,72 ha; Pentru anul 2016, s-au propus efectuarea următoarelor lucrări:  Fertilizarea întregii suprafețe, respectiv 398,72 ha pășune, astfel încât să se asigure o cantitate de 150 kg/ha;  Cosit o dată sau de două ori, în funcție de necesități vegetația dăunătoare de pe pajiști;  Eliminarea arbuștilor crescuți pe pajiști; Ca o concluzie putem afirmă că datorită exploatării prin pășunat intensiv (numarul mare de UVM/ha) efectutat și în afara perioadei de pășunat, a unor lucrări de întretinere reduse, a lipsei organizării unui pașunat rațional se constată reducerea ponderii speciilor furajere valoroase din covorul ierbos, alături de reducerea potențialului de producție al pajiștilor și creșterea ponderii în covorul ierbos a speciilor furajere nevaloroase (ex. barboasa = Botriochloua ischaemum). Mentționăm că în anul 2016 pajiștile din proprietatea UAT Gorban nu au beneficiat de subvenție, drept consecință, în acest an, nu au fost executate nici un fel de lucrări de întreținere și exploatare. 13

Pagina 15

Producția medie de iarbă a pajiștilor de pe raza UAT Gorban, determinată pe baza datelor raportate la Directia pentru Agricultură a Județului Iași, în ultimii 5 ani, sunt prezentate în tabelul 1.3. Tabelul 1.4 Producția medie de iarbă a pajiștilor din UAT Gorban (sursa: Directia pentru Agricultură a Județului Iași) Anul Anul Anul Anul Anul Nr Specificare Media 2013 2014 2015 2016 2017 1 Trupul de pajiste 2 Suprafața 753 727 730 726 716 730.4 (ha) 3 Producție medie 4.2 4.1 3.32 4.6 5.39 4.32 (to/ ha/an ) 4 Producție totalã 3178 2991 2430 3384 3860 3168.6 (tone) NOTĂ: Producția totală se calculează astfel: R2 x R3 = R4. Din datele prezentate în tabelul 1.4. rezultă un mozaic de date, care credem noi, nu sunt conforme cu realitatea de pe teren. 14

Pagina 16

CAPITOLUL II ORGANIZAREA TERITORIULUI 2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu Trupurile de pajiște de pe raza UAT Gorban ce urmează a fi amenajate sunt prezentate în tabelul 2.1. Tabelul 2.1. Pajiștile din proprietatea UAT Gorban ce urmează a fi amenajate Nr.crt. Trupul de pajiște Parcele descriptive componente Suprafața Denumire HA. 1209/1 12,20 1218/1 11,43 Bumbesti 1. 1194/1/1 39,70 1189/1 3,39 Total trup * 66,72 Podu de Piatra 1123/1/1 15,00 2. Total trup * 15,00 3. 1241/1/1 5,42 1251 8,18 Zariste 1253 3,00 1248/1 5,87 1243/1/1 1,00 Total trup * 23,47 4. 1311/1/1 7,73 Cilcea 1307/1 2,72 1305/1/1 9,90 Total trup * 20,35 5. 783/1 7,92 784/1 6,42 Pales 788/1/1 8,42 758/1 1,81 Total trup * 24,57 6. 876/1 4,50 Deal Sectie 827/1/1 10,67 Total trup * 15,17 7. 830/1 8,41 Deal Scoposeni 576 2,61 585/1 4,72 Total trup * 15,74 8. 45/1 22,16 Movila 206/1/1 42,13 Total trup * 64,29 9. Ses Scoposeni 740/1/1 5,62 743/1/1 21,40 Total trup * 27,02 10. Ses Gura Bohotin 743/1/2 1,30 745/1/1 47,40 743/1 13,70 Total trup * 62,40 11. Deal Gura Bohotin 549/1 6,90 546/1 2,20 539 12,60 Total trup * 21,70 12. Ruptura 354/1/1 5,13 Total trup * 5,13 15

Pagina 17

13. Coasta Ochiului 322/1 6,64 335/1 10,00 Total trup * 16,64 14. Rotunda 2030 20,52 Total trup * 20,52 TOTAL GENERAL 398,72 Pe suprafața comunei Gorban, pajiștile sunt grupate în 14 trupuri de pajiște. Amplasarea în teritoriu a trupurilor de pajiște este trecută la figura 2.1. În tabelul 2.2. sunt prezentate trupurile de pajiște de pe teritoriul comunei Gorban și vecinătățile acestora. Tabelul 2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște Vecinii și hotarele pajiștilor Localitate Trup de pajiște Parcela Vecinãtãți ( Sat ) descriptiv N S E V ã 1209/1 1218/1 1218/1 1218/1 1195/2 Bumbesti 1218/1 DCL/1226 1209/1 T81/1 V SAT 1194/1/1 V SAT 1193 NR 1195 HOT. VS 1189/1 1194/1/1 T 80 1194/1/1 1194/1/1 Podu Hagiului Podu de Piatra 1123/1/1 T68/1 HC 1133 T75/1 DE 857 1241/1/1 1251 DCL 1226 1227/1 1243 1251 1281 1241/1/1 1253 1241 Zariste 1253 1281/1 1251 1253/1 1255 1248/1 HC 1250 1241/1 1239 1243/1 1243/1/1 HC 1250 1226 1241/1/1 V SAT 1307 DE 1312/1 1312//1/1 DCL 1311/1/1 1302 NR 1306 1311/1/1 1311/1/1 DCL Cilcea 1307/1 1302 PD 1301/1 NR 1306/1 1312 DCL 1305/1/1 1302 Gorban 783/1 784/1 DE 704 700 787 784/1 CD 743/1/7 783/1 762 751/2 Pales 787/1 DE 790/1 787 DE 788/1/1 790/1 758/1 CD 750/1 DE791 768/1 DE757 876/1 827/1/1 V SAT DE 810 836/1/1 Deal Sectie 827/1/1 829 876/1 DE826/1 836/1/1 830/1 DE 575 829 4 T 63/1 Deal Scoposeni 576 577 DE 575 578/1/1 586/1 585/1 DE 587/1 577 582 586/1 Scoposeni 45/1 45/1 206/1/1 206/1/1 45/1 Movila 206/1/1 206/1 DE 206/1 202/1 45/1 Ses Scoposeni 740/1/1 743/1/1 CD 750/1 DIG 87/1 V SAT 743/1/1 743/1/1 740/1/1 DIG 87/1 V SAT Ses Gura 743/1/2 745/1 V SAT 745/1 V SAT Gura Bohotin Bohotin 745/1/1 HC 744 743/1/1 745/1 DIG 16

Pagina 18

87/1 743/1 745/1 743/1/1 DIG 87/1 V SAT Deal Gura 549/1 DE 548 DE 557 T 38 DE 547 Bohotin 546/1 545 DE 557 549/1 560 539 HOT. MOSNA DE 548 538 560 Ruptura 354/1/1 DE 237/1 V SAT DE 353/1 DE 357 Coasta Ochiului 322/1 265/1 335/1 DE 237/1 DE 272 Zberoaia 335/1 322/1 322/1 DE 237/1 V SAT Rotunda 2030 HOT. T24 CD 2029 T 106 RADUCANENI 17

Pagina 19

2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv Proiectul parcelar se întocmește după următoarele criterii: a) limite naturale de teren, culmi, văi, iar în lipsa acestora, limite artificiale permanente, drumuri, linii de înaltă tensiune; b) suprafața maximă a unei parcele descriptive este de 100 ha; c) numerotarea parcelelor se face unitar pe fiecare trup de pajiște. Recunoașterea terenului și delimitarea parcelelor de pajiște care fac obiectul amenajăriipastorale s-a făcut prin confruntarea limitelor de teren cu cele figurate pe planurile topografice și hărțile de amenajament, făcându-se astfel și corecturile necesare. Cu ocazia recunoașterii terenului s-au stabilit și locuri reprezentative de prelevare probe de iarbă cu suprafețe de 10 m², pentru stabilirea potențialului de producție al fiecărui tip de pajiște din parcelă sau subparcelă. Trupurile de pajiște de pe teritoriul UAT Gorban precum și și limitele de demarcare ale acestora sunt prezentate în tabelul 2.3. Tabelul 2.3. Trupurile de pajiște de pe teritoriul comunei Gorban și limitele de demarcare ale acestora Trup de pajiste Limite de demarcare Nr Denumire N S E V 1. BUMBESTI VATRA SAT T 79,80, 81 DE 1219 HOT. JUD. VS 2. PODU DE PIATRA T 6811 HC 1133 HC 1133 DE 857 3. ZARISTE T 83/1 DCL 1226 A 1227/1 VATRA SAT 4. CILCEA T 85/1 DCL 302 PD 1301/1 DCL 1302 NR 829 VATRA T 62/1 T 63/1 5. DEAL SECTIE SAT 6. PALES CD 750/1 CD 772/3 CFF 763/1 DE 791 7. DEAL SCOPOSENI NR 577 NR 829 T 54, 53 T 48/1, 63/1 8. MOVILA T 12, 18 DE 206/1 T 18 T 12 9. SES SCOPOSENI T55/1 CD 750/1 DIG 87/1 VATRA SAT 10. SES GURA BOHOTIN HC 744 T 55/1 DIG 87/1 VATRA SAT 11. DEAL GURA BOHOTIN HOTAR MOSNA DE 557 T40, 37 HOTAR MOSNA DE 237/1 VATRA DE 353/1 DE 357 12. RUPTURA SAT HOTAR DE 237/1 DE 237/1 DE 272 13. COASTA OCHIULUI RADUCANENI HOTAR T 24 CD 2029 HOTAR 14. ROTUNDA RADUCANENI RADUCANENI 2.4. Baza cartografică utilizată 2.4.1. Evidența planurilor pe trupuri de pajiște Pentru întocmirea prezentului Plan de amenajament pastoral s-a folosit ca plan de bază, plan cadastral. Planul cadastral al UAT Gorban a fost utilizat pentru întocmirea amenajamentului. Aceste informații se transpun în tabelul 2.4. 18

Pagina 20

Tabelul 2.4 Evidența trupurilor de pajiște din UAT Gorban Nr. Indicativ Plan Suprafața pe trupuri Crt. - trup de pajiste de pajiști (ha) 1 BUMBESTI 66,72 2 PODU DE PIATRA 15,00 3 ZARISTE 23,47 4 CILCEA 20,35 5 DEAL SECTIE 24,57 6 PALES 15,17 7 DEAL SCOPOSENI 15,74 8 MOVILA 64,29 9 SES SCOPOSENI 27,02 10 SES GURA BOHOTIN 62,40 11 DEAL GURA BOHOTIN 21,70 12 RUPTURA 5,13 13 COASTA OCHIULUI 16,64 14 ROTUNDA 20,52 TOTAL 398,72 2.4.2. Ridicări în plan UAT Gorban dispune de hărțile topografice necesare, pentru cunoașterea trupurilor de pajiște ca poziție, mărime și formă nefiind necesare a se efectua ridicări în plan. 2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor Determinarea suprafețelor pajiștilor din UAT Gorban s-a făcut având la bază Anexa 5 întocmită în ……………conform Legii 165/2013 și inventarul Consiliul Local Gorban, conform Hotărârii Consiliul local Gorban, nr ………..din…………... Suprafața totală a pajiștilor din proprietatea UAT Gorban este de 398,72 ha. 2.5.1. Suprafața pajiștii pe categorii de folosințe Toate pajiștile din proprietatea UAT Gorban au suprafața totală de 398,72 ha. Toată această suprafață se folosește exclusiv ca pășune. Tabelul 2.5 Modul de utilizare a pajiștilor în UAT Gorban Pãșuni Fânețe Valorificare mixtã Fãrã scopuri Total Din care la Consililul ( ha ) ( ha) (pãșune, fâneațã) (ha.) productive (ha) suprafațã Local 350 - - - 398,72 398,72 2.5.2. Organizarea administrativă Pajistile aflate în proprietatea UAT Gorban se exploatează până în prezent numai prin pășunat nerațional, cu o încarcatura mare de animale, inclusiv cu executarea pașunatului în afara sezonului de pășunat, toate aceste acțiuni au contribuit la degradarea covorului ierbos, dar și la reducerea productiei de masă verde, cantitativ si calitativ. 19

Pagina 21

O apreciere generală asupra stării actuale a pajiștilor permanente din proprietatea UAT Gorban, din punct de vedere productiv, arătă că acestea dau o producție mică de masă verde de 6000 – 7000 kg/ha iar covorul ierbos nu corespunde nici cantitativ și nici calitativ. In prezentul proiect de amenajament pastoral, pentru îmbunătațirea calitativă și cantitativă a pajiștii se vor executa urmatoarele măsuri: - repartizarea suprafețelor de pășune pe specii de animale; - organizarea pășunatului rațional în funcție de specii de animale și suprafețe, prin împărțierea în parcele, cu stabilirea capacității de pășunat și a graficului de pășunat; - lucrări de îmbunătățire de suprafață: distrugere mușuroaie, grăpat, îndepărtare resturi vegetative nevaloroase; - fertilizare anuală, fazială, cu îngrășăminte chimice și dacă este posibil cu îngrășăminte organice. 2.6. Enclave Pe teritoriul UAT Gorban nu sunt înregistrate enclave. 20

Pagina 22

CAPITOLUL III CARACTERISTICI GEOGRAFICE ȘI CLIMATICE INTRODUCERE Așezare geografică, limite Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul administrativ Gorban este situat la circa 57 km nord de municipiul Iași (figura nr. 1). Fig. 1 Așezarea administrativă a comunei Gorban. Comuna Gorban se învecinează cu următoarele teritorii administrative: - la N : Răducăneni și Grozești (Iași); - la E : Republica Moldova; - la S : Județul Vaslui; - la V : Cozmești și Moșna; Studiul pedologic și agrochimic privind amenajarea pastorală a terenurilor din teritoriul administrativ Gorban s-a executat la scara 1:5000, încadrându-se în categoria de complexitate III C – 183,25 ha și IV B – 115,47 ha, total cartat – 398,72 ha. Pe suprafața cartată au fost executate 7 profile principale și 5 profile de control (sondaje). 21

Pagina 23

Din profilele principale executate s-au recoltat 27 probe de sol care au fost analizate în cadrul Laboratorului Oficiului pentru Studii Pedologice și Agrochimice Iași, de către chimist Săveanu Adina după următoarele metode: -27 analize pentru determinarea pH-ului – metoda potențiometrică cu electrod de sticlă în extract apos; -27 analize pentru determinarea conținutului de CaCO3 prin metoda gazovolumetrică cu calcimetrul Scheibl; -15 analize pentru determinarea conținutului în humus – metoda Walkley – Black, modificarea Gogoașă; -15 analize pentru determinarea azotului total prin metoda Kjeldahl; -15 analize pentru determinarea fosforului mobil (ppm) în acetat-lactat de amoniu după Egner – Domingo și dozarea colorimetrică a anionului fosfat ca „albastru de molibden―; -15 analize pentru determinarea potasiului accesibil (ppm) în acetat-lactat de amoniu la fotometrul cu flacără; -27 analize pentru determinarea granulometrică prin tratarea solului cu acid clorhidric (după Kacinski) și separarea fracțiunilor prin cernere și pipetare. Interpretarea analizelor de laborator s-a făcut după instrucțiunile în vigoare. Metodologia și etapele de lucru Întocmirea prezentului studiu are la bază Metodologia de Elaborare a Studiilor Pedologice (MESP, elaborat de ICPA București, 1986) cu parcurgerea a trei etape importante de lucru, și anume: etapa preliminară, etapa de teren și etapa de birou. În prima etapă s-a consultat materialul bibliografic disponibil și s-au adunat materialele necesare întocmirii bazei de date privind însușirile fizico-geografice a arealului studiat. Astfel, de la O.C.P.I. Iași s-au achiziționat harta cadastrală a comunei în scara 1:5.000 (1973), hărțile topografice în scara 1:5.000 (edițiile 1968, 1981, 1990), proiecția Stereo 70, hărțile topografice în scara 1:25.000 (ediția 1981), proiecția Gauss-Krüger și ortofotoplanuri, ediția 2005. În cea de-a doua etapă, de teren, s-a efectuat recunoașterea pedologică a teritoriului, cercetarea și descrierea profilelor de sol cu prelevarea probelor de sol, înregistrarea datelor și observațiilor privind condițiile geomorfologice, separarea pe plan a arealelor cu diferite unități de sol. În sfârșit, în cadrul etapei a treia, s-a sistematizat datele din teren, s-a interpretat datele analitice fizico-chimice, s-a analizat informațiile existente din cercetările anterioare. 22

Pagina 24

Situația pajiștilor din România În funcție de modul de folosință, pajiștile se împart în pășuni și fânețe. Din suprafața totală de pajiști din țara noastră (4.9 ha - 33% din suprafața agricolă a României), conform Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov 68% o reprezintă pășunile, iar 32% fânețele (figura nr. 2). %, Fânețe, 32, 32% %, Pășuni, Pășuni 68, 68% Fânețe Fig. 2 Ponderea pășunilor și fânețelor în România. Totodată, același institut menționează că distribuția altitudinală și geografică a pajiștilor se prezintă astfel:  47% zonă de deal;  32% zonă de munte;  21% zonă de luncă. În funcție de zonare și regionare, pajiștile pot fi:  PAJIȘTI ZONALE 1. Etajul alpin (al pajiștilor alpine) 2. Etajul subalpin (al jnepenișurilor) 3. Etajul boreal (al pădurilor de molid) 4. Etajul nemoral (al pădurilor de foioase) 4.1. Subetajul pădurilor de fag și de amestec de fag cu rășinoase 4.2. Subetajul pădurilor de gorun și amestec cu gorun 5. Zona nemorală (a pădurilor de stejari) 5.1. Subzona pădurilor de stejari mezofili 5.2. Subzona pădurilor de stejari submezofili – termofili 6. Zona silvostepei 23

Pagina 25

7. Zona stepei  PAJIȘTI INTRAZONALE 8. Pajiști din lunci și depresiuni 9. Pajiști de sărătură (halofile) 10. Pajiști de nisipuri (psamofile). Pincipalele graminee și leguminoase perene cultivate în amestec în pajiștile din țara noastră sunt prezentate în tabelul nr. 1 de mai jos: Tabelul nr. 1 Principalele tipuri de ierburi perene din pajiști. Principalele tipuri de ierburi perene din pajiști Graminee perene Leguminoase perene Agropyron pectiniforme – pir cristat Lotus corniculatus – ghizdei Bromus inermis – obsigă nearistată Medicago sativa – lucerna albastră Dactylis glomerata – golomăț Onobrychis viicifolia – sparcetă Festuca arundinacea – păiuș înalt Trifolium hybridum – trifoi corcit Festuca pratensis – păiuș de livadă Trifolium pratense – trifoi roșu Festuca rubra – păiuș roșu Trifolium repens - trifoi alb Lolium perenne – raigras peren Phalaris arundinacea – ierbăluță Phleum pratense – timoftică Poa pratensis – firuță Alcătuirea amestecului de ierburi perene este foarte complicată din cauza numărului mare de soiuri din speciile mai sus menționate, astfel că în țările cu zootehnie dezvoltată amestecurile de ierburi perene sunt standardizate și se revizuiesc odată la 15-20 ani. În orice caz, la stabilirea amestecului de graminee și leguminoase perene trebuie avut în vedere următorii indicatori biotehnici și economici: 24

Pagina 26

modul de folosire principal longevitatea culturii asigurarea umidității nivelul de fertilizare indicatori biotehnici și înălțimea economici covorului ierbos capacitatea de concurență gradul de înmulțire vegetativă capacitatea de otăvire rezistența la călcare După alegerea asociațiilor de bază, pentru regim de fâneață, formate dintr-o graminee perenă ce asigură volumul producției de furaj și o leguminoasă perenă de pajiști, ce asigură calitatea furajeră și azotul biologic, în funcție de condițiile staționale, sistem de cultură și mod de folosință, se mai adaugă alte specii ca păiușul de livezi pentru plasticitate ecologică și de folosire, păiușul înalt pentru robustețe la modificări climatice, pirul crestat pentru rezistență la secetă, raigrasul peren, firuța și trifoiul alb pentru rezistență la pășunat (GÎAP, 2014). Conform Codului de Bune Condiții Agricole și de Mediu (GAEC), stabilite în Regulamentul Consiliului Uniunii Europene (CE) numărul 1782/2003, țara noastră trebuie să acorde o atenție deosebită acestui patrimoniu pastoral prin menținerea suprafeței existente la 1 ianuarie 2007, asigurarea unui nivel minim de întreținere și evitarea instalării vegetației nedorite pe terenurile agricole. 25

Pagina 27

CONDIȚIILE FIZICO-GEOGRAFICE Relieful Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Gorban, aparține Podișului Central Moldovenesc (subunitate a Podișului Moldovei), la contactul acestuia cu lunca comună Jijia – Prut. Principalele forme de relief existente în cadrul teritoriului comunei Gorban, sunt: - podișul fragmentat în partea de vest a teritoriului; - lunca comună Jijia – Prut în partea estică a teritoriului; - terasa Prutului care ocupă o mică suprafață în partea de sud – est a teritoriului. Altitudinea maximă de 197 m se află în nord-vestul teritoriului comunal Gorban la hotarul cu teritoriul comunei Moșna, iar altitudinea minimă de 24 m se află în lunca Prutului la hotarul cu teritoriul comunei Drânceni, județul Vaslui. Rezultă o energie a reliefului de 173 metri. Podișul fragmentat este reprezentat prin interfluvii sculturale cu fragmentare deluroasă și prin versanți afectați de procese de pantă. Aceste interfluvii se prezintă sub formă de dealuri cu contururi relativ domoale, ușor bombate sau slab înclinate conform cu structura geologică. Deși influența factorilor geologici este vizibilă în orientarea și aspectul lor general, trăsăturile cele mai caracteristice ale reliefului se datorează denudației. Orientarea culmilor este N-NV – S-SE. Evoluția culmilor și a podișurilor interfluviale se datorează astăzi unor procese slabe de alterare și dezagregare în comparație cu suprafețele mult mai înclinate ale versanților, unde se întâlnește o gamă largă de procese destructive cu intensități diferite. Din această cauză coborârea suprafeței generale a terenului, se face lent, existând posibilitatea conservării naturale a solurilor sau chiar a formării unei cuverturi loessoide de 3 – 4 m. Acest lucru demonstrează că există un echilibru între transformările diagenetice ale complexului argilo - nisipos care contribuie la formarea rocilor cu aspect loessoid și procesele de eroziune a solului, echilibru care trebuie consolidat printr-o utilizare cât mai judicioasă a terenului. Racordul între interfluviile sculpturale și lunca Jijia – Prut este făcută printr-un versant afectat de procese de pantă. Orientarea acestui versant în cadrul teritoriului Gorban este de la nord-vest spre sud-est în partea nordică până în dreptul localității Gorban când devine nord – sud. În profil transversal, versantul prezintă două părți distincte: - partea superioară a versantului abruptă (20 – 25 %), cu intense procese de pantă (eroziune de suprafață excesivă, eroziune torențială, alunecări active și semistabilizate); - partea inferioară a versantului cu panta mai mică (10 %), unde predomină procesele de eroziune de suprafață. 26

Pagina 28

Alunecările de teren s-au produs datorită diferențelor litologice, prezenței apei freatice înmagazinate în orizonturile ușor permeabile și diferențelor mari de nivel. Alți versanți sunt cei ai văilor Moșna și Moșnișoara. Versantul drept al văii Moșna este orientat în prima sa parte de la intrarea în cadrul teritoriului Gorban, de la vest la est, reorientându-se apoi de la sud la nord, urmărind cursul văii. În primul sector, versantul are panta de 20 – 25 % și expoziția nordică. Este afectat la partea sa superioară de procese de alunecări active și la partea inferioară de alunecări mai vechi, stabilizate. Acest sector al versantului este secționat de o ravenă activă. Al doilea sector al versantului drept cu orientarea de la sud către nord, este afectat de procese intense de eroziune de suprafață, uneori denudația ajungând până la rocă. Versantul stâng al Moșnei în primul sector orientat vest – est este mai puțin evidențiat decât cel drept, având o altitudine relativ redusă față de valea Moșnei și înclinarea deasemenea redusă cu 5 – 10 %. Este afectat de procese de eroziune de suprafață. Versantul stâng al văii Moșnișoara este afectat de procese foarte puternice de eroziune areolară, care au dus la apariția la zi a rocii de solificare. Versanții văii Bohotinului au în cadrul teritoriului Gorban 2 km lungime. Versantul drept cu expoziție nord-estică are în prima sa parte, la intrarea în cadrul teritoriului, panta redusă (5 – 10 %), fiind acoperit de cernoziomuri și cernoziomuri cambice slab erodate. Relieful de luncă este reprezentat în cadrul teritoriului comunal Gorban prin lunca Bohotinului. Cea mai mare suprafață o are lunca Jijia – Prut. Lunca comună Jijia – Prut ocupă partea estică a teritoriului comunal Gorban. Ea s-a format pe seama aluviunilor transportate și depuse aici de către râurile Jijia și Prut. În cadrul acestei lunci întâlnim următoarele sectoare: - o treaptă de luncă cu altitudinea relativă de 2 – 3 m față de albia minoră, formată din aluviuni nisipoase depuse recent. Fiind situată în zona dig – mal este frecvent inundabilă. Această zonă este acoperită, în general, cu pădure având rolul de protecție a malurilor râului. Grindul longitudinal este orientat paralel cu cursul râului, având o altitudine relativă de 4 – 6 m față de albia minoră și 2 - 3 m peste nivelul general al șesului. Este format din aluviuni cu textură medie și mai rar fină. Pe aceste aluviuni s-au format aluviosoluri tipice și molice. În condițiile amenajării luncii aceste soluri au o fertilitate ridicată. - Zona mediană a luncii formată pe seama aluviunilor Jijiei este diferită de cea formată de către apele Prutului, atât prin altitudinea ceva mai redusă cât și prin natura materialului depus, care are textura fină și conținut de săruri solubile. 27

Pagina 29

- Zona marginală a luncii la contactul cu versantul a fost formată pe seama aluviunilor aduse de către pârâul Bohotin al cărui curs a fost deviat în aval, paralel cu râul Jijia, fiind acum tributar Prutului. Lunca pârâului Bohotin este situată în nordul teritoriului Gorban și este orientată de la nord-vest către sud-est. La intrarea în cadrul teritoriului Gorban, nu se poate vorbi de o luncă propriu-zisă, râul având doar albia minoră. Apoi, râul își creează o luncă proprie care la contactul cu lunca Jijia – Prut ajunge la o lățime de 200 m. Această luncă este acoperită de depozite cu textură mijlocie-fină, fiind rar inundabilă datorită adâncimii cursului în propriile aluviuni. Lunca pârâului Moșna este orientată la intrarea în cadrul teritoriului Gorban, de la sudvest către nord-vest. Acest sector al luncii are o lățime de 100 m. La intrarea în localitatea Podu Hagiului, valea își schimbă cursul de la vest către est. La ieșirea din localitatea Podu Hagiului, lățimea luncii este de 300 m.. Aici, datorită faptului că această porțiune a fost fundul unui lac de acumulare local (acum scurs), lunca este acoperită de un strat de aluviuni recente cu textură grosieră nematurate fizic. Lunca Moșnei își schimbă apoi orientarea spre nord, îngustându-se evident, cursul adâncindu-se în propriile aluviuni. Valea Moșnișoara, afluent al Moșnei este orientată de la nord-vest către sud-est. Lățimea văii este redusă (100 m)‚ fiind acoperită cu depozite cu textură medie. În anumite perioade, valea este inundabilă. Mai menționăm în cadrul teritoriului comunal Gorban, terasa Prutului, dezvoltată pe dreapta acestuia la o altitudine relativă față de albia majoră de 40 – 50 m. Podul terasei se prezintă ca o suprafață plană acoperită de o cuvertură de depozite loessoide. Fruntea terasei (împădurită) coboară abrupt spre albia majoră a Prutului. Ca procese de dinamică geomorfologică, menționăm aici alunecările de teren și procesele de eroziune de suprafață și adâncime. Microrelieful de alunecări Cauzele care duc la declanșarea alunecărilor de teren sunt: - panta accentuată a unor versanți; - structura geologică neomogenă sub aspectul permeabilității rocilor; - prezența apei ce se înmagazinează în deluviul de alunecare; - deteriorarea echilibrului versanților prin activitatea omului. În cadrul teritoriului comunei Gorban, procesele de alunecare au afectat în parte versantul drept al luncii Jijia – Prut și versantul drept al văii Moșna. 28

Pagina 30

Alunecările active ocupă partea superioară a versantului cu panta mai mare. În aceste alunecări predomină prăbușirile, rupturile și alunecările în trepte. Alunecările semistabilizate ocupă suprafețe restrânse tot în partea superioară a versantului. Ca și alunecările actrive, sunt deasemenea alunecări recente dar în curs de stabilizare. Deluviul de alunecare este format dintrun amestec de argile, nisipuri și luturi, ce depășesc 5 m grosime. Alunecările stabilizate apar la partea inferioară a versantului. Sunt alunecări active vechi, în general sub formă de valuri și mai rar movile. Eroziunea de suprafață (areolară) Este un alt fenomen întâlnit frecvent pe versanții din cadrul teritoriului comunei Gorban. În zonele de alunecări sau pe versanții foarte puternic înclinați, eroziunea este foarte puternică, rocile de solificare ajungând la zi. Formațiunile torențiale Sunt reprezentate prin numeroase ogașe și câteva ravene situate în general pe versanții cu pantă accentată. O importanță deosebită în practica agricolă modernă o are organizarea antierozională a teritoriului. Prin aceasta, se asigură condiții pentru mecanizarea lucrărilor agricole pe curba de nivel în concordanță cu principiile de conservare a solului. Terenurile supuse proceselor de alunecare vor fi nivelate și modelate pentru a asigura un bun drenaj natural. Drumurile care intersectează linia de scurgere a apei vor fi prevăzute cu canale marginale impermeabilizate. Geologia Depozitele de suprafață care constituie materialul parental al solurilor de aici sunt de vârstă: - bassarabiană (zona podișului fragmentat); - cuaternară (zona de terasă a Prutului); - holocenă (zona luncii Jijia – Prut și a văilor afluente). În zona podișului fragmentat situat în vestul teritoriului, roca de solificare o constituie luturile și depozitele loessoide. Izolat în această zonă apar iviri de roci dure (gresii calcaroase și calcare). Luturile sunt răspândite pe suprafețe restrânse în cadrul teritoriului comunal Gorban. Au un conținut de argilă de 26 – 32 % și un conținut de carbonați de 13 – 21 %. Sunt roci permeabile pe care s-au format cernoziomuri și cernoziomuri cambice acum desfundate antropic, terenul fiind folosit pentru vie. 29

Pagina 31

Depozitele loessoide s-au format diagenetic prin transformarea complexului argilonisipos. Formarea structurii loessoide depinde în primul rând de constituția granulometrică a materialului primar. Depozitele loessoide sunt caracteristice printr-o bună permeailitate, porozitate și aerație. Pe aceste depozite s-au format cernoziomuri și cernoziomuri cambice. Depozitele loessoide ocupă o suprafață însemnată în cadrul zonei de podiș a teritoriului precum și în terasa Prutului. Gresiile calcaroase și calcarele ocupă suprafețe restrânse în această zonă. Pe aceste materiale s-au format rendzine cu conținut de schelet, care împiedică într-o oarecare măsură lucrările agricole. Argilele, nisipurile și luturile sunt rocile de solificare predominante pe versanții cu pante mijlocii și mari afectați de fenomene de degradare a terenurilor prin alunecări și eroziune avansată. Depozitele fluviatile din lunca Jijia – Prut diferă atât prin textură cât și prin compoziție chimică. Aluviunile aduse de Prut au în general textură grosieră (11 % argilă) în imediata apropiere a albiei minore și textură medie – fină (30 – 65 %) în partea mediană a luncii. Aceste aluviuni sunt nesalinizate (C.T.S.S. 170 mg la 100 g sol). Ele constituie materialul parental al solurilor de tipul aluviosoluri tipice și molice sau în cazul celor din imediata apropiere a cursului Prutului a aluviosolului entic. Materialul adus și depus de Jijia se deosebește de cel transportat și depus de Prut atât prin structura fină (40 – 72 % argilă) cât și prin conținutul de săruri solubile (C.T.S.S. 227 – 680 mg la 100 g sol). Pe aceste depozite s-au format aluviosoluri, uneori salinizate. Pe văile afluente Moșna și Moșnișoara s-au depus aluviuni cu textură medie sau fină (32 – 58 % argilă), pe care s-au format soluri de tipul aluviosoluri tipice sau molice. Hidrografia și hidrogeologia Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunal Gorban face parte din bazinul Prutului mijlociu la confluența acestuia cu Jijia. Principalele cursuri de apă sunt Prutul și Jijia. Prutul care este unul din cele mai importante cursuri de apă de la noi din țară marchează frontiera de stat cu Republica Moldova. În zona cercetată, Prutul este orientat de la nord la sud. Cursul său este puternic meandrat. Atât datorită acestui aspect cât și datorită variației mari a debitului și nivelului în perioadele cu precipitații abundente, Prutul revarsă, inundând lunca Prutului. 30

Pagina 32

Din punct de vedere al alimentației, are un regim pluvional cu alimentare subterană slabă sau moderată. Regimul râului Prut se caracterizează printr-o perioadă de ape mari, provenite din topirea zăpezilor în februarie – martie, viituri provenite din ploi căzute în mai – iunie, iar apoi o perioadă de ape mici până către sfârșitul toamnei, când se întâlnesc din nou ape mari. Perioada apelor mici începe la sfârșitul verii și ține până la începutul primăverii. În această perioadă crește ponderea alimentării subterane. Scurgerea solidă este importantă. Tipul de salinizare este sulfato-cloruric. Apa Prutului folosită pentru irigații fără un sistem eficient de drenaj poate saliniza în timp terenurile pe care le irigă. Apa Jijiei este mai mineralizată decât cea a Prutului, neputând fi folosită la irigații. pH-ul apei este slab alcalin. Tipul de salinizare este sulfato-cloruric. Alt afluent al Prutului este pârâul Bohotin. Altădată afluent al Jijiei în dreptul localității Gura Bohotin, cursul acestuia a fost dirijat printr-un canal paralel cu Jijia, spre Prut. Alt curs de apă este cel al Moșnei care se află în sudul teritoriului Gorban. În prima sa parte, după intrarea în cadrul teritoriului, cursul Moșnei este orientat de la sud-vest către nord-est pentru ca apoi să-și schimbe cursul spre nord vărsându-se în Prut. Afluentul Moșnei, Moșnișoara, are cursul orientat de la nord-vest către sud-est. Are variații mari ale debitului în funcție de regimul precipitațiilor. În ceea ce privește hidrogeologia, în cadrul teritoriului Gorban distingem două zone: - zona de podiș și terasă, unde apa freatică se găsește la adâncimi ce depășesc 50 m, neinfluiențând profilul de sol. În zonele de alunecări active datorită răsturnării stratelor se creează așa numitele „ochiuri de glimee‖ unde se cumulează apa din unele izvoare de coastă sau din precipitații; - zona din lunca comună Jijia – Prut și de pe văile înguste din cadrul teritoriului. În lunca Jijia – Prut prin lucrările de desecare a fost coborât și nivelul freatic care se află în general la 2 – 3 m adâncime. Excepție face zona mediană a luncii unde apa se găsește la 2 m și zonele din apropierea cursului Prutului și cea marginală (de sub versant) unde nivelul freatic se găsește la adâncimi mai mici de 0,5 m, înmlăștinind solul. Nivelul freatic oscilează în funcție de precipitații. În ceea ce privește chimismul apelor freatice se constată o creștere a mineralizării lor din zona limitrofă cursului Prutului către zona mediană a luncii, fapt care a influențat și gradul diferit de salinizare a solurilor de aici. În văile înguste, apa freatică se găsește la adâncimi de 1 – 3 m, oscilând în funcție de nivelul precipitațiilor. 31

Pagina 33

Clima Pentru caracterizarea climatică a teritoriului comunei Gorban s-au folosit datele climatice ale stației meteorologice Huși precum și datele postului pluviometric Gorban. Potrivit acestor date, media anuală a temperaturii aerului este de 9,5oC și media multianuală a precipitațiilor este de 510,9 mm. Regimul termic Temperatura medie anuală a aerului de 9,5oC este favorabilă principalelor plante de cultură. Temperaturi mai mici de -30oC se întâlnesc în lunile ianuarie și februarie. Bruma se produce cu precădere în zona luncii Jijia – Prut și pe văile înguste. Regimul pluviometric Precipitațiile sunt repartizate neuniform de-a lungul anului cu un maxim în lunile mai și iunie și un minim în decembrie și ianuarie. Cantitățile mari de precipitații căzute în intervale de timp scurte por provoca inundații și băltiri. Alte fenomene negative legate de regimul pluviometric sunt grindina și seceta. Se consideră secetă 9 zile consecutive fără precipitații în timpul verii și 14 zile iarna. Grindina se produce mai ales în lunile iunie și iulie dar poate apărea și în august. Topoclimatele În ceea ce privește topoclimatele în cadrul teritoriului comunal Gorban, deosebim: - topoclimatul luncii Jijia – Prut caracterizat printr-o temperatură mai scăzută, evapotranspirație mai mare, vânturi frecvente pe direcția nord-sud. Altitudinea redusă a luncii, precum și cantitatea sporită de umezeală care provine din evaporarea apei face ca aici să se înregistreze inversiuni termice care produc cețuri și brume timpurii toamna și târzii primăvara. - topoclimatul de platou și terasă, caracterizat prin insolație puternică, amplitudini termice diurne evidente, umiditate relativă scăzută, vânturi puternice. - topoclimatul versanților cu expoziție estică (versantul drept al Jijiei și parte din versantul stâng al Moșnei) caracterizat prin insolație și temperatură mai scăzută tot timpul anului și persistența zăpezii primăvara. Acești versanți sunt expuși vânturilor reci din est. - topoclimatul versanților cu expoziție vestică (versantul stâng al Moșnișoarei și o porțiune din versantul drept al văii Moșnei) caracterizat prin insolație mai puternică. Aici zăpada se topește mai repede. Evapotraspirația este mai puternică. - topoclimatul versanților cu expoziție nordică (o porțiune din versantul drept al Moșnei) caracterizat prin minus de căldură și lumină și un plus de umezeală. Acest versant este expus vânturilor din nord. 32

Pagina 34

- topoclimatul versanților cu expoziție sudică (versantul stâng al Moșnei) caracterizat prin insolație puternică, amplitudini termice diurne evidente, umiditate relativ scăzută, vânturi puternice. Vegetația Din punct de vedere geobotanic, teritoriul comunei Gorban, aparține zonei de pădure a Podișului Central Moldovenesc, subzona de silvostepă. În cadrul acestei subzone deosebim vegetația pădurilor și vegetația pajiștilor. Vegetația le mnoasă este reprezentată prin pădurea Unsu, situată în nord-vestul teritoriului, în zona de podiș și prin câterva pâlcuri de pădure din imediata apriopiere a albiei minore a Prutului. În pădurea Unsu, întâlnim specii ca Quercus pubescens, Quercus robur, Fraxinus excelsior. Ca arboret, amintim Crataegus monogyna, Cornus sanguineea, Rosa canina, Prunus spinosa. Ca floră vernală, întâlnim dintre graminee: Poa nemoralis, Melica uniflora și Clematis vitalba. Pădurile din lunca Prutului situate în zona dig – mai sunt formate din Populus alba, Salix fragilis, Ulmus campestre, Salix cinereea. Au fost plantate cu rolul de a proteja malurile, specii ca Robinia pseudocacia. Tot în luncă întâlnim și arbuști ca Prunus spinosa, Cornus sanquineea și Rosa canina. Vegetația ierboasă Pajiștile sunt răspândite pe versanții afectați de alunecări precum și în lunca Jijia – Prut sau pe văile înguste. Pajiștile folosite în marea lor majoritate ca pășuni, au o productivitate redusă, fiind amplasate pe terenuri improprii culturilor agricole, afectate de eroziune puternică, salinizări sau gleizare. Pășunatul nerațional și lipsa unor măsuri de întreținere curente au contribuit și ele la degradarea acestor pajiști. Principalele asociații de pajiști sunt: - Asociațiile cu Festuica valesiaca formează pajiști xerofile pe terenuri mai puțin erodate din zona de podiș. Din această asociație mai fac parte Agropyrum cristatum, Festuca pseudovina și Medicago falcata. - Asociații cu Andropogon ischaemum ocupă suprafețele puternic degradate de pe cersantul Jijiei. În asociație cu Andropogon ischaemum mai intră Cynodon Dactylon și Medicago minima. - Asociații cu Poa bulbosa se găsesc tot pe versanții afectați de procese de eroziune. În lunca Jijia – Prut se găsesc următoarele asociații: 33

Pagina 35

- Asociațiile cu Agropyrum repens, formează pajiști în zona mediană a luncii Jijia – Prut pe soluri aluviale salinizate și pe lăcoviști salinizate. - Asociațiile cu Agrostis alba se întâlnesc pe terenurile mai joase din dreapta cursului Jijiei, ocupate de lăcoviști argiloase. În aceste asociații mai intră Poa pratensis și Alopecurus pratensis. - Asociațiile cu Puccinelia distans se găsesc în aceeași zonă a luncii. În asociație cu Puccinelia distans mai intră și Statice gmelini. - Asociații cu Phragmites communis, Carex riparia și Scirpus lacustris întâlnim în zonele de privaluri și bălți. Aceste specii sunt folosite în fază tânără ca furaj verde. Gradul redus de acoperire a versanților cu pajiști a dus la intensificarea proceselor de eroziune de suprafață și adâncime. Vegetația cultivată este reprezentată prin următoarele plante de cultură: grâul de toamnă, porumbul, floarea soarelui, lucerna, orzul, legumele, vița de vie, pomi. Vegetația segetală Ca buruieni în culturi amintim: Convolvulus arvensis, Cirsium arvense, Cynodon dactylon, Setaria glauca. În culturile de prăpșitoare cele mai abundente sunt: Echinochloa cruss-galli, Setaria glauca, Amarantus retroflexus. În cuturile de grâul și orz cele mai frecvente buruieni sunt Sinapis arvensis, Setaria glauca. Influența antropică Influența activității omului asupra solurilor are aspecte variate, de la luarea în cultură a terenurilor prin înlăturarea vegetației naturale, până la aplicarea de măsuri și lucrări de îmbunătățiri funciare și de ameliorare a solurilor. Influența înlăturării sau înlocuirii vegetației naturale Prin desțelenirea terenurilor se produce o frânare a procesului de acumulare a humusului, iar pe terenurile în pantã, se accelereazã eroziunea solurilor. Prin defrișarea pădurilor și modificarea echilibrului natural s-au declanșat procese geomorfologice actuale de alunecări de teren, eroziune în suprafață și adâncime, etc. Influența lucrărilor solului Executarea corectã a lucrărilor solului are o influență pozitivă în ceea ce privește porozitatea, permeabilitatea, regimul de apã și aer, activitatea biologicã și mobilizarea substanțelor nutritive din rezerva solului. Pe versanți, executarea lucrărilor pe contur, agroterasarea, afânarea adâncă, etc., se opun scurgerii apei pe pantă, protejează solul împotriva eroziunii în suprafață, contribuie la refacerea 34

Pagina 36

acestuia. Pe terenurile cu exces de umiditate de suprafață, arătura cu subsolaj sau afânarea adâncă, au ca efect eliminarea excesului de apă. Arătura de desfundare (la înființarea plantațiilor pomicole sau de viticole) duce la modificarea solurilor pe adâncimea de desfundare. Executarea incorectă a lucrărilor solului este însoțită de manifestarea unor influențe negative, dintre care menționăm: - executarea pe versanți a lucrărilor pe linia de cea mai mare pantă duce la accelerarea eroziunii în suprafață sau a eroziunii în adâncime; - defrișarea viilor terasate și lipsa de întreținere a lucrărilor de combatere a eroziunii solului existente (agroterase, benzi înierbate), duce la distrugerea în timp a acestor lucrări; - lucrarea solului prea umed sau prea uscat duce la formarea de brazde, curele și respectiv bulgãri mari, proces însoțit de deteriorarea structurii. Influența structurii și rotația culturilor Cultivarea pe terenurile în pantã a păioaselor și evitarea prășitoarelor, introducerea în asolament a culturilor perene (amelioratoare), contribuie la stăvilirea eroziunii solurilor. Rezultate bune privind ameliorarea solurilor saline și alcalice se obțin prin cultivarea de plante rezistente la astfel de condiții: orzul, meiul, iarba de Sudan, etc. Cultivarea an de an pe acelasi sol a unei singure plante sau a unui număr redus de plante, duce la secătuirea solului în anumite elemente nutritive, la cumularea efectului remanent al unor pesticide, etc. Influența îngrășămintelor, amendamentelor și pesticidelor Aplicarea corectă a îngrășămintelor influențează favorabil proprietățile solului, astfel :  dezvoltarea mai bună a vegetației înseamnă sistem radicular mai bogat, deci materie organică mai multă pentru sol, posibilități sporite de formare a humusului, refacerea structurii solului, ameliorarea însușirilor fizice, chimice și biologice ale solului;  îngrășămintele organice acționează direct prin aportul de substanțe nutritive, intensifică activitatea microbiologică, mărirește conținutul de humus, îmbunătățește însușirile fizice și ameliorează solurile acide. Folosirea incorectă a îngrășămintelor (felul acestora, doza, modul de aplicare) poate duce la efecte negative în ce privește proprietățile solului, astfel;  aplicarea în cantitãți prea mari a dejecțiilor, folosirea apelor uzate fãrã ca în prealabil sã fie trecute prin amenajãri speciale, duc la poluarea solului;  aplicarea sistematică de cantități mari de îngrășăminte cu azot poate duce la concentrații nocive de nitrați și nitriți în sol și în plante, pe seama cărora se pot forma alte substanțe și mai toxice și chiar cancerigene; 35

Pagina 37

 aplicarea neuniformă a îngrășămintelor duce la formarea de vetre, cu repercursiuni negative atât asupra producției, cât și a solului. Amendarea solurilor urmărește neutralizarea sau corectarea reacției prea acide sau prea alcaline a acestora. Amendarea incorectă provoacă o înrăutățire a însușirilor solului. Folosirea gipsului, în loc de oxid sau carbonat de calciu pe solurile acide duce la transformarea acidității potențiale în aciditatea actuală. Utilizarea carbonatului de calciu în loc de sulfat de calciu pe solurile alcalice și alcalizate provoacã o intensificare a alcalinitătii, datorită formării de carbonat de sodiu, ca urmare a schimbului Ca-Na. Prin erbicidare se înlătură prașilele și se menajează structura solului. Folosirea nerațională a pesticidelor duce la poluarea solului și a apelor freatice. Influența irigației Pe suprafața teritoriului nu se găsește un sistem de irigații. Deficitul de umiditate înregistrat în ultimii ani, ca urmare a unui regim pluviometric redus și a unor temperaturi estivale ridicate, au dus la accentuarea deficitului de umiditate astfel că unele culturi agricole au fost afectate. Sub rezerva necesității unor studii, inclusiv pedologice, pentru a evalua necesitatea irigației semnalăm unele aspecte negative ale acesteia:  apa de irigației să fie de calitate pentru a nu sărătura sau polua solul;  aplicarea necontrolată a irigației poate destabiliza structura solului și poate modifica bilanțul apelor subterane;  se pot produce modificări fizice: creșterea compactității, micșorarea porozității și a vitezei de infiltrație a apei;  modificări chimice: mărirea capacității de schimb cationic, antrenarea nitraților din îngrășăminte, solubilizarea unor elemente, etc.;  accelerarea proceselor biochimice din sol. Influența lucrărilor de prevenire și combatere a eroziunii Pe suprafața teritoriului au fost executate o serie de lucrări de combatere a eroziunii solului: benzi înierbate, agroterase, nivelări de alunecări, care au avut un efect favorabil în combaterea eroziunii și alunecãrilor. Lipsa de întreținere a acestor lucrări în momentul actual, duce la diminuarea efectului acestora pânã la anulare. Influența amenajărilor pentru plantații de viti-pomicole Înființarea plantațiilor de vii și pomi, necesită lucrări de mobilizare adâncă a solului, de nivelare, modelare, terasare, ceea ce provoacă o schimbare radicală a învelișului de sol. 36

Pagina 38

SOLURILE Formarea solurilor din zonă s-a desfășurat sub influența unui ansamblu de factori pedogenetici (de solificare), dintre care cei mai importanți sunt: a) Factorul biologic Solificarea nu poate avea loc decât sub actiunea organismelor, în special a plantelor și microorganismelor. Vegetația, microflora și fauna acționează asupra solurilor îndeosebi prin modul de distribuție spațială a resturilor organice, prin calitatea și cantitatea materiei organice depuse anual la suprafață sau în interiorul solului și prin modul de transformare a resturilor vegetale. Sub aceste aspecte, acțiunea vegetației ierbacee asupra solului se deosebește mult de cea a vegetației lemnoase. În ceea ce privește vegetația ierbacee, principala sursă de substanțe organice pe seama cărora se formează humusul în sol o constituie rădăcinile. Aceasta se datorează faptului că resturile organice aeriene intervin în mică măsură în procesele pedogenetice, fiind îndepărtate de către om, vânt etc.. Spre deosebire de vegetația erbacee, subformația vegetală lemnoasă, sursa de bază a resturilor organice care participă la formarea humusului o constituie frunzele care cad anual la suprafața solului. Rădăcinile plantelor lemnoase nu participă decât în mică măsură la formarea humusului. b) Clima Se manifestă începând cu dezagregarea fizică și alterarea chimică a rocilor, descompunerea materiei organice, spălarea sărurilor solubile, etc. Astfel, dezagregarea și alterarea rocilor influențate direct sau indirect de climă duc la transformarea rocilor primare în roci ce pot asigura condiții minime instalării vegetației iar prin manifestarea în continuare a acestor procese în cadrul solificării, determină formarea principalelor componente minerale ale solului (săruri, oxizi, hidroacizi, minerale argiloase, nisip, praf, etc.). c) Relieful Relieful acționează în formarea, evoluția și diversificarea solurilor atât direct cât și indirect. Astfel, între sol și relief este o legătură atât de strânsă încât practic, orice schimbare survenită în cadrul reliefului se reflectă și în modificarea solului respectiv. Influența directă a reliefului se observă îndeosebi în zonele accidentate, în primul rând prin procesul de eroziune în suprafață, de care depind transportul și sortarea în lungul versanților a materialului rezultat prin alterarea rocilor. În șesuri importanța majoră o are microrelieful (microdepresiuni, micromovile, privaluri, gârle, conuri de dejecție, etc.) care au determinat, fie stagnarea apei și intensificarea proceselor 37

Pagina 39

de gleizare și înmlăștinire, fie existența unor suprafețe ridicate, zvântate, neinundabile sau rar inundabile. Mult mai importantă și mai complexă este influența indirectă a reliefului asupra învelișului de sol.Această influiență se manifestă prin redistribuirea căldurii și umidității pe diferite forme de relief în funcție de altitudine, pantă și expoziție. În funcție de relief, solurile se dispun într-o zonalitate altitudinală. Pe șesuri și văi apar soluri specifice ca : soluri aluviale, diferit gleizate și/sau sărăturate, gleiosoluri,etc. d) Apa freatică și pedofreatică Existența unui strat freatic la adâncime relativ mică determină, în primul rând, formarea în sol sau la baza solului a unui orizont gleizat specific solurilor hidromorfe. Stratul acvifer influențează de asemenea procesul de bioacumulare precum și procesul de eluviere a solului, modificând intensitatea de deplasare a sărurilor, bazelor sau coloizilor, sau provocând formarea unor orizonturi cu acumulare intensă a unor săruri. e) Rocile de solificare Influențează textura solurilor și unele proprietăți fizice și hidrofizice. În cadrul rocilor de solificare se disting: - depozite de argile-marne cu textură fină, care au favorizat producerea alunecărilor de teren; - depozite fluviale salinizate și alcalizate, pe care s-au format solonceacuri, solonețuri și aluviosoluri salinizate și/sau alcalizate; - depozite fluviale mijlocii în zonele mai înălțate de grind, pe care s-au format aluviosoluri tipice și molice. Solul reprezintă rezultatul acțiunii conjugate a tuturor factorilor pedogenetici enumerați, la care se adaugă timpul și factgorul antropic. Ei se înterpătrund și se influențează reciproc și prin numãrul și variația lor, determină manifestarea unor procese pedogenetice specifice, care duc la formarea orizonturilor solurilor. Principalele procese pedogenetice care au stat la baza formării solurilor în zona studiată sunt: 1. Bioacumularea Bioacumularea este procesul de acumulare a humusului în urma descompunerii materiei organice materiei vegetale de cãtre microorganisme printr-un ansamblu de procese biochimice și chimice. Lupașcu Gh. (1998) consideră condițiile alternante aerobe-anaerobe ca fiind cele mai favorabile pentru instalarea proceselor de humificare deoarece bacteriile aerobe și cele anaerobe sintetizează substanțele humice în condiții de umiditate suficientă. În condiții de umiditate 38

Pagina 40

insuficientă substanțele humice sunt puternic fixate de sol ducând la acumularea progresivă a humusului. Scăderea temperaturii și creșterea umidității solului, specific zonelor mai înalte, determină o mobilitate accentuată a microelementelor din sol. În cazul solurilor din clasa Cernisoluri, humusul format este de tip mull calcic alcãtuit predominant din acizi huminici cenușii, saturați complet sau în bunã mãsurã cu cationi bazici, îndeosebi de calciu. În zonele mai înalte, unde precipitațiile mai abundente determină levigarea relativ intensă a substanțelor minerale, se formează un humus de tip mull forestier, specific solurilor din clasa Luvisoluri, alcătuit din acizi huminici slab-moderat polimerizați. 2. Carbonatarea Carbonatarea este un proces complex prin care dioxidul de carbon, prezent în aerul și apa din sol provenit din respirația florei și faunei sau din descompunerea materiei organice, reacționează cu apa și formează acidul carbonic (H2CO3). Acesta este instabil și disociază în cea mai mare parte (99%) în dioxid de carbon (CO2) și apă (H2O).Doar o mică parte (1%) disociază în hidrogen (H+ sau 2H+), ionul carbonic (CO32-) și ionul bicarbonic (HCO3-). Hidrogenul format înlocuiește cationi bazici (Ca, Mg, K, Na) din rețeaua cristalină care formează în soluția solului hidroxizi instabili transformați în carbonați (CaCO3, MgCO3, KCO3, Na2CO3). Dintre aceste săruri, carbonații de calciu și magneziu sunt greu solubili dar în prezența unei cantități mai mari de CO2 aceștia trec în bicarbonați care sunt ușor solubili. În aceste condiții, prin procesele de eluviere și iluviere are loc migrarea carbonatului de calciu din partea superioară a profilului de sol și depunerea acestuia la baza profilului, în materialul parental, cu formarea un orizont calcic sau calxic sau carbonatoacumulativ, notat cu „Cca―. Conform S.R.T.S. (2012) orizontul carbonatoacumulativ conține carbonați de calciu fie sub formă difuză fie sub formă de neoformațiuni discontinue (pseudomicelii, vinișoare, eflorescențe, concrețiuni) în cantități de peste 12% În privința adâncimii de apariție a carbonaților, solurile pot fii proxicalcarice, cu carbonații de la suprafață, epicalcarice, cu carbonați între 26-50 cm, endocalcarice, cu carbonați între 51-100 cm și baticalcarice, cu carbonați între 101-150 cm. Adâncimea de apariție a carbonaților depinde de unii factori locali, precum precipitațiile atmosferice, panta terenurilor, permeabilitatea solurilor etc. Cantitatea de carbonat de calciu din orizontul Cca diferă în funcție de conținutul inițial în carbonați al materialului parental dar și de stadiul de evoluție a solului. 39

Pagina 41

Astfel, solurile mai tinere (cernoziomuri) conțin cantități mai mari de carbonați de calciu și magneziu care inhibă formarea solului, determină o reacție alcalină și împiedică translocarea argilei și humusului, comparativ cu solurile mai evoluate (preluvosoluri, luvosoluri) unde procesele de eluviere și iluviere au dus la translocarea și depunerea carbonaților la baza profilului. 3. Argilizarea Argilizarea este procesul de formare a argilei sau a silicaților secundari hidratați prin reunirea silicei hidratate, a hidroxizilor de aluminiu și fier în complexe silicatice care cristalizează treptat, formarea argilei fiind posibilă și pe seama rețelei cristaline parțial distruse a mineralului primar (Lăcătușu R., 2000). Acest proces genetic apare în zona de silvostepă și de pădure pe soluri puternic decarbonatate și constă în îmbogățirea unui orizont cu argilă rezultată în urma alterării „în situ” a mineralelor argiloase. Orizontul de sol în care are loc acest proces se numește B cambic [cambiare (lat) = a schimba] și se notează cu simbolul Bv [verwitterung (germ.) = alterare] fiind relativ sărac în humus, roșcat sau ruginiu datorită oxizilor de fier liberi eliberați prin alterarea silicaților primari și structură poliedrică sau prismatică. În anumite cazuri, prezența rocile de solificare bogate în CaCO3, a precipitațiilor reduse și insolației mai puternice are loc regradarea carbonaților spre orizonturile superioare a profilului mai ales pe versanții cu expoziție sudică și vestică. În astfel de condiții s-au format cernoziomurile cambice regradate caracterizate prin prezența CaCO3 în orizontul Bv. 4. Argiloiluvierea Argiloiluvierea constă în îmbogățirea cu argilă a orizonturilor inferioare ale profilului de sol prin levigarea (eluvierea) de către apa provenită din precipitații a compușilor dizolvați în ea și depunerea (iluvierea) acestora la diferite adâncimi. Orizonturile „sărăcite” de compușii organo-minerali devin mai deschise la culoare și sunt numite eluviale, iar orizontul îmbogățit în argilă se numește orizont Bt (argic) caracterizat prin acumularea argilei, de regulă cu cel puțin 20% mai mare față de orizonturile din partea superioară a profilului de sol, sub forma unor pelicule fine depuse în jurul agregatelor structurale. Indicele de diferențiere texturală (Idt), calculat ca raport al procentului de argilă din orizontul B față de procentul de argilă din orizontul A sau E, reprezintă un indicator important de diferențiere granulometrică dintre orizonturile pedogenetice ale profilului de sol din clasa Luvisoluri în arealul studiat. 40

Pagina 42

Conform I.C.P.A (1987), după indicele de diferențiere texturală (Idt), solurile se grupează astfel: - soluri nediferențiate textural -Idt <1.2 - soluri slab diferențiate textural -Idt 1.3-1.5 - soluri moderat diferențiate textural -Idt 1.6-2.0 - soluri puternic diferențiate textural -Idt 2.1-2.5 - soluri foarte puternic diferențiate textural -Idt >2.6 5. Gleizarea și stagnogleizarea Gleizarea pedogenetică este un proces biochimic care, pe lângă saturația cu apă, este condiționată de prezența materiei organice, temperatura mai mare de 00 biologic (50C) și condiții de reacție favorabile dezvoltării microorganismelor reducătoare (SRTS, 2012). În exces permanent de apă se formează un orizont „Gr― cu proprietăți reductomorfe, asociat cu orizontul A, B sau C în care culorile de reducere depășesc 50% din masa solului. În funcție de stadiul de oxidare sau reducere a compușilor de fier și mangan și de materialele în care se formează, acest orizont poate avea culori albăstru-verzui în materiale lutoase și argiloase, culori prodominant negre în materiale bogate în sulfuri și culori albicioase în materiale calcaroase, iar în nisipuri culorile sunt cenușii până la alb sau cenușii verzui.În condiții alternative de aerobioză și anaerobioză se formează un orizont „Gox― cu proprietăți redoximorfe, asociat cu orizontul A, B sau C în care culorile de reducere apar în proporție de 16-50% din masa solului, orizontul având aspect marmorat cu pete brun-roșcate, brun-gălbui. Stagnogleizarea este determinată de apa provenită din precipitații care stagnează temporar la suprafață sau în partea superioară a profilului de sol deasupra unui orizont impermeabil sau slab permeabil. Acesta se notează cu litera „w― și se adaugă simbolurilor orizonturilor majore pe care se grefează. 6. Salinizarea și alcalizarea Salinizarea este procesul pedogenetic care constă în îmbogățirea solului în săruri ușor solubile din apa freatică mineralizată situată la mică adâncime. În aceste condiții solul este umezit până la suprafață și, în urma evaporării intense, sărurile se acumulează în profilul de sol sub forma unui orizont hiposalic (sc) dacă conținutul total de săruri solubile este de 0.10-0.15% sau 100-150 mg/100 g sol (în funcție de textură și tipul de salinizare) sau se formează un orizont salic (sa) când conținutul total de săruri solubile este de cel puțin 1.0-1.15% respectiv 1001-1501 mg/100 g sol Alcalizarea apare atunci când nivelul apei freatice puternic mineralizată coboară, acumularea sărurilor încetează și, cu timpul, acestea sunt levigate în profunzime de apa din 41

Pagina 43

precipitații. Astfel, complexul coloidal este îmbogățit cu ioni de Na+ iar humusul și argila dispersează în apă, migrează pe profil și se acumulează la o anumită adâncime unde formează un orizont Bt natric (Btna). Orizontul cu conținut de 5-15% VNa (Na% din T) este hipontric și se notează cu „ac―, iar orizontul cu peste 16% VNa este natric și se notează cu „na―. Lista unităților de sol (US) și caracterizarea acestora CLASA PROTISOLURI US1_Aluviosol calcaric-gleic, proxicalcaric, endogleic, lutoargilos/ argilolutos, dezvoltat pe materiale fluviale. CLASA HIDRISOLURI US2_Gleiosol calcaric-molic-cernic, proxicalcaric, epigleic, lutoargilos/ argilolutos, dezvoltat pe materiale fluviale. CLASA ANTRISOLURI US3_Antrosol erodic-cernic, proxicalcaric, lutoargilos/ lutos, dezvoltat pe materiale deluviale. US4_Antrosol erodic-cernic-scheletic, proxicalcaric, proxischeletic, lutoargilos/ lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale. COMPLEXE DE SOLURI US5_Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate și semistabilizate format din: -Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune slabă-moderată în suprafață (60%). -Antrosol erodic-cernic, proxicalcaric, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune excesivă în suprafață (40%). RAVENE US6_Asociație de soluri în zonă de eroziune în adâncime format din: -Antrosol erodic-cernocambic, lutoargilos / argilolutos, dezvoltat pe materiale deluviale (90%); -Gleiosol calcaric-cernic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale fluviale (10%). UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 1 Denumire sol: Aluviosol calcaric-gleic, proxicalcaric, endogleic, lutoargilos/ argilolutos, dezvoltat pe materiale fluviale. Formula de sol: AS ka-gc / G2 – K 1 - TT/AL - Tf – a Nr. profilul de sol: 2 Suprafața US: 125.00 ha Județul: Iași 42

Pagina 44

Teritoriul administrativ: Gorban Răspândire: Bloc fizic 6282 (partial) 133, 188, 2650. Aspectul suprafeței terenului: Neuniform slab Condițiile naturale în care apare: S-a format pe șesul comun Prut-Jijia, altitudine 2627 m, panta terenului 2-3%, apa freatică 2.0-3.0 m, materiale fluviale. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip: Aț = 0 – 10 cm, lutoargilos, brun (10 YR 4/3) la umed, glomerulară mică, uscat, afânat, friabil în stare umedă, slab plastic, slab adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți, coprolite, rădăcini subțiri foarte frecvente, efervescență slabă trecere treptată Ao = 10 – 30 cm, argilolutos, brun (10 YR 4/3) la umed; glomerulară mică; reavăn, afânat, friabil în stare umedă, slab plastic, slab adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți, coprolite, efervescență slabă, trecere treptată. ACk = 30 – 50 cm, argilolutos, brun (10 YR 4/3) cu pete brun gălbui inchis (10 YR 4/6) la umed, glomerular slab dezvoltată, reavăn, slab compact, friabil în stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți, coprolite efervescență slabă,, trecere treptată. Ck = 50 – 65 cm, argilolutos, brun gălbui (10 YR 5/4) la umed, nestructurat, reavăn, slab compac, friabil în stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți, efervescență slabă, trecere treptată CGox = 65 – 80 cm, argilolutos, brun gălbui (10 YR 5/4) la umed cu pete brun ruginiu ( 5 YR 4/4 ), nestructurat, jilav, slab compact, friabil în stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici frecvenți, efervescență slabă. Fizico-chimice  Reacția solului este slab alcalină (pH = 7.73-8.32);  Conținut moderat-mic în humus (4.66-2.55 %);  Conținut mijlociu în azot total (N = 0.237 %);  Conținut mare în fosfor mobil (P = 52.1 ppm);  Conținut mare în potasiu mobil (K = 263 ppm);  Conținut mare în CaCO3 total (1.54-4.80%); 43

Pagina 45

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 2 Denumire sol: Gleiosol calcaric-molic-cernic, proxicalcaric, epigleic, lutoargilos/ argilolutos, dezvoltat pe materiale fluviale. Formula de sol: GS ka-mo-ce / G6 – K 1 - TT/AL - Tf – a Nr. profilul de sol: 3, 5 Suprafața US: 90.50 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Gorban Răspândire: Bloc fizic 389, 325, 501, 475. Aspectul suprafeței terenului: Neuniform slab Condițiile naturale în care apare: S-a format pe șesul comun Prut-Jijia și șesul Moșnei, altitudine 25-37 m, panta terenului 2-3%, apa freatică 1.0-1.5 m, materiale fluviale. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip: Aț = 0 – 10 cm, lutoargilos, brun închis (10YR 3/3) cu pete rare brun runinii la umed, glomerular slab dezvoltat, reavăn, afânat, friabil în stare umedă , moderat plastic, moderat adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți, efervescență slabă, rădăcini subțiri foarte frecvente, coprolite,trecere treptată. Amg = 10 – 25 cm, lutoargilos, brun închis (10YR 3/3)cupete brun ruginii la umed, glomerular slab dezvoltat, jilav, slab compact, friabil în stare umedă moderat plastic, moderat adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți, efervescență slabă, rădăcini mijlocii rare, coprolite, trecere treptată. AGox = 25 – 43 cm, argilolutos, brun închis (10YR 3/3) cu pete brun roscate ( 5 YR 4/4 ) și cenusiu albastriu inchis ( 10 B 4/1 ) la umed, nestructurat, umed, slab compact, friabil în stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici și mijlocii frecvenți, efervescență slabă, rădăcini mijlocii rare, coprolite, trecere treptată. CGr > 43 cm, argilolutos, cenusiu albastriu inchis ( 10 B 4/1 ) la umed, nestructurat, ud, slab compact, friabil în stare umedă, foarte plastic, foarte adeziv, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici frecvenți, efervescență slabă. Fizico-chimice  Reacția solului este slab alcalină (pH = 7.28-7.87);  Conținut moderat-mic în humus (4.35-2.15 %);  Conținut mijlociu în azot total (N = 0.212 %); 44

Pagina 46

 Conținut moderat în fosfor mobil (P = 31.7 ppm);  Conținut foarte mare în potasiu mobil (K = 349 ppm);  Conținut mare în CaCO3 total (3.69%); UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 3 Denumire sol: Antrosol erodic-cernic, proxicalcaric, lutoargilos/ lutos, dezvoltat pe materiale deluviale. Formula de sol: AT er-cz / K 1 - TT/LL - Sp – m/e15 Nr. profilul de sol: 4, 6 Suprafața US: 22.60 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Gorban Răspândire: Bloc fizic 88, 143. Aspectul suprafeței terenului: Neuniform Condițiile naturale în care apare: S-a format pe versanți puternic degradați de eroziune în suprafață, altitudine 115-150 m, panta terenului 15-30%, apa freatică mai mare de 5 m, materiale deluviale. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip: ACk = 0 – 20 cm, lutoargilos, brun inchis ( 10 YR 3.5/3 ) cu pete brun gălbuie (10YR 5/6) la umed, glomerular slab dezvoltat, reavăn, afânat, friabil în stare umedă , moderat plastic, moderat adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți, coprolite, trecere treptată. Cca1 = 20 – 40 cm, lutoargilos, galben bruniu (10YR 6/6) la umed, nestructurat, reavăn, slab compact, friabil în stare umedă , moderat plastic, moderat adeziv, pori mici frecvenți, efervescență puternică, trecere difuză. Cca2 = 40 – 60 cm, lutoargilos, galben bruniu (10YR 6/6) la umed, nestructurat, reavăn, slab compact, friabil în stare umedă , moderat plastic, moderat adeziv, pori mici frecvenți, efervescență puternică, trecere difuză. Cca3 = 60 – 80 cm, lutos, galben bruniu (10YR 6/6) la umed, nestructurat, reavăn, slab compact, friabil în stare umedă , moderat plastic, moderat adeziv, pori mici frecvenți, efervescență puternică. Fizico-chimice  Reacția solului este slab alcalină (pH = 7.9-8.4); 45

Pagina 47

 Conținut foarte mic-extrem de mic în humus (1.32-0.76 %);  Conținut foarte mic în azot total (N = 0.069 %);  Conținut mic în fosfor mobil (P = 12.1 ppm);  Conținut mic în potasiu mobil (K = 165 ppm);  Conținut mijlociu-mare în CaCO3 total (8.84-20.70%); UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 4 Denumire sol: Antrosol erodic-cernic-scheletic, proxicalcaric, proxischeletic, lutoargilos/ lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale. Formula de sol: AT er-cz-qq / K 1 - TTTTL - Sp – t/e15 Nr. profilul de sol: 7 Suprafața US: 15.20 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Gorban Răspândire: Bloc fizic 525. Aspectul suprafeței terenului: Neuniform Condițiile naturale în care apare: S-a format pe versanți puternic degradați de eroziune în suprafață, cu schelet de la suprafață, altitudine 50-80 m, panta terenului 20-30%, apa freatică mai mare de 5 m, materiale deluviale. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip: ACk = 0 – 20 cm, lutoargilos, brun inchis ( 10 YR 3.5/3 ) cu pete brun gălbuie (10YR 5/6) la umed, glomerular slab dezvoltat, reavăn, afânat, friabil în stare umedă , moderat plastic, moderat adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți, coprolite, trecere treptată. Cca = 20 – 50 cm, lutoargilos, galben bruniu (10YR 6/6) la umed, nestructurat, reavăn, slab compact, friabil în stare umedă , moderat plastic, moderat adeziv, pori mici frecvenți, efervescență puternică, trecere difuză. Fizico-chimice  Reacția solului este slab alcalină (pH = 7.9-8.2);  Conținut mijlociu-mare în CaCO3 total (8.84-20.70%); 46

Pagina 48

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 5 Denumire sol: Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate și semistabilizate format din: -Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune slabă-moderată în suprafață (60%). -Antrosol erodic-cernic, proxicalcaric, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune excesivă în suprafață (40%). Formula de sol: CZ ka / K 1 - TT/TT - Sp – t/e11-12 AT er-cz / K 1 - TT/TT - Sp – t/e15 Nr. profilul de sol: 1 Suprafața US: 138.22 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Gorban Răspândire: Bloc fizic 6282 (partial), 60, 283, 471, 427, 232. Aspectul suprafeței terenului: Neuniform Condițiile naturale în care apare: S-a format pe versanți puternic degradați de eroziune în suprafață, eroziune în adâncime și alunecări de teren, altitudine 50-80 m, panta terenului 25-125%, apa freatică mai mare de 5 m, materiale deluviale. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip : Am = 0 – 19 cm, argilolutoasă, brun foarte inchis (10 YR 2/2) la umed, glomerular mică, deranjat prin lucrarile agricole, reavăn, afânat, friabil în stare umedă, slab plastic, slab adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți, efervescență slabă, coprolite, trecere treptată. ACk = 19 – 40 cm, argilolutoasă, brun inchis (10 YR 3/3) cu pete brun gălbui inchis ( 10 YR 4/6 ) la umed, glomerulara slab dezvoltată, reavăn, slab compact, friabil în stare umedă , moderat plastic, moderat adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți, efervescență slabă, coprolite, trecere treptată. C1k = 40 – 60 cm, argilolutos, brun gălbui (10 YR 5/4) la umed, glomerulara slab dezvoltată, reavăn, slab compact, friabil în stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți, efervescență slabă, pseudomicelii de CaCO3 , coprolite,trecere treptată. C2k = 60 – 80 cm, argilolutos, brun gălbui (10 YR 5/6) la umed, nestructurat, reavăn, slab compact, friabil în stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici frecvenți, efervescență moderata, pseudomicelii de CaCO3 ,trecere difuză. 47

Pagina 49

Fizico-chimice  Reacția solului este slab alcalină (pH = 7.8 – 8.1);  Conținut mic-extrem de mic în humus (2.70-0.56 %);  Conținut mic în azot total (N = 0.139 %);  Conținut mare în fosfor mobil (P = 43.9 ppm);  Conținut moderat în potasiu mobil (K = 190 ppm);  Conținutul în CaCO3 total este moderată (1.6-7.1%). UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 6 Denumire sol: Asociație de soluri în zonă de eroziune în adâncime format din: -Antrosol erodic-cernic, lutoargilos / argilolutos, dezvoltat pe materiale deluviale (90%); -Gleiosol calcaric-cernic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale fluviale (10%). Formula de sol: AT er-cz / TT/AL - Sp – a/e15 GS ka-ce / TT/TT - Sp – t Nr. profilul de sol: - Suprafața US: 7.20 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Gorban Răspândire: Bloc fizic, 197, 548. Aspectul suprafeței terenului: Neuniform Condițiile naturale în care apare: S-a format pe versanți puternic degradați de eroziune în suprafață, alunecări de teren și eroziune în adâncime, panta terenului de 25-40%, apa freatică la adâncime mai mare de 5 m iar pe fundul ravenei 1.0-1.5 m. FACTORII LIMITATIVI A PRODUCȚIEI PASTORALE ȘI MĂSURI DE PUNERE ÎN VALOARE A PAJIȘTILOR Din evaluarea însușirilor pedo-geomorfologice ale terenurilor, rezultã o serie de factori limitativi (deficiențe) ai producției, care determinã o serie de restricții în folosirea lor agricolă. Restricțiile se referã atât la condițiile existente, care diminueazã recoltele, cât și la pericolul apariției prin exploatare a unor degradări, având aceleași efecte. Cu exceptia unor restricții neameliorative (climã, volum edafic), majoritatea restricțiilor sunt ameliorative. Principalele restricții (factori limitativi) ai producției pastorale din arealele studiate pentru amenajare pastorală sunt: 1 ) eroziunea în suprafață; 2 ) eroziunea în adâncime; 48

Pagina 50

3 ) alunecările de teren; 4 ) excesul de umiditate freatică. 1. Eroziunea în suprafață 176.02 ha – 44% din suprafața cartată pedologic de 398,72 ha. (US 3, US 4 și US 5); 2. Eroziunea în adâncime – se întâlnește ca ravenă fund de vale și reprezintă 7.20 ha – 2.00% din suprafața cartată (US6); 3. Alunecările de teren 138.22,00 ha – 35 % din suprafață cartată pedologic (US 5); 4. Exces de umiditate freatică 90,50 ha – 23 % din suprafață cartată pedologic (US 2). Măsuri agropedoameliorative Combaterea eroziunii în suprafață a solului -Limitarea sezonului de pășunat la cel optim, între Sf. Gheorghe (23 aprilie) și Sf. Dumitru (26 octombrie) cca. 185 zile pentru zona de dealuri și interzicerea pășunatului pe perioada de toamnă iarnă și primăvara devreme, pentru ca ierburile să se „odihnească‖ în sezonul rece; -Evitarea pe cât posibil a pășunatului pe pante pe timp ploios și sol umed, căutând locurile mai zvântate, bine drenate sau terenurile plane; -Respectarea încărcării cu animale evitarea suprapășunatului și supratârlirii, care răresc și produc goluri în covorul ierbos a cărui sol este mai sensibil la eroziune (focare de eroziune); -Fertilizarea cu îngrășăminte organice (gunoi și târlire) și chimice (NPK) pentru îndesirea covorului ierbos, realizarea unor producții de iarbă corespunzătoare și a unei țeline dense; -Supaînsămânțarea golurilor din pajiște și a celor cu covor rărit datorită diferitelor cauze amintite mai înainte; -Stoparea râmăturilor de porci domestici și mistreți prin măsuri specifice de limitare a prezenței lor pe pajiștile în pantă și alte măsuri. Dintre măsurile curative se amintesc în continuare: -Pe pajiștile cu covor ierbos foarte rar se face mobilizarea superficială a solului pe curba de nivel, se seamănă un amestec adecvat, la 1,5 cm adâncime și se tăvălugește, în primul an se folosește în regim de fâneață și în anii următori în toate modurile cunoscute respectând pășunatul rațional; -Realizarea cu pluguri speciale a unor valuri de pământ ce se înierbează, care colectează apa de pe versanți și o dirijează spre un emisar având lățimea de 1,5 – 2 m și adâncimea canalului de 40-50 cm și o distanță variabilă între ele în funcție de înclinație ce nu poate depășii 180, limită peste care se execută lucrări mai radicale de combatere a eroziunii cum ar fi terasarea terenului; 49

Pagina 51

-Amplasarea pe pășuni a unor perdele de protecție pe curbele de nivel, arbori solitari sau în pâlcuri, pentru echilibru hidrologic, protecția solului și a animalelor în sezonul de pășunat. Combaterea eroziunii în adâncime și alunecărilor de teren Pe suprafețele în pantă unde au apărut șiroiri și rigole se pot lua măsuri de nivelare cu mijloace mecanizate (grape cu discuri, nivelatoare, etc.), pregătirea patului germinativ, fertilizare organică și/sau chimică, semănatul unui amestec de ierburi perene adecvate zonei și folosirea pajiștii în regim de fâneață în primul an până la o înțelenire și consolidare corespunzătoare a covorului ierbos protector. Pe terenurile unde eroziunea de adâncime a ajuns la stadiul de ogaș sau ravenă sunt necesare lucrări mai ample de artă, proiectate de specialiști autorizați în domeniu și executate de întreprinderi (firme) de prestări servicii pentru îmbunătățiri funciare. Cele mai răspândite lucrări sunt: cleionajele simple sau duble din garduri de nuiele, pozate pe firul văii formate de ogaș sau ravenă. Cleionajele simple sunt făcute din garduri de 50-70 cm înălțime, așezate pe direcția curbelor de nivel la distanța de 2-4 m unul de altul în funcție de mărimea pantei, fixate la cel puțin 30 cm sub nivelul solului. În amonte și aval de cleonaj se pot planta primăvara devreme sade de salcie care vor consolida și mai bine terenul. Cleionajele duble sunt făcute din 2 rânduri de gard cu înălțime de 0,8-1 m deasupra nivelului solului. Spațiul liber dintre cele 2 rânduri se umple cu pietriș sau bolovani, devenind astfel mai rezistente. Parii gardului dublu se întăresc transversal și longitudinal cu moaze și longrine. Lucrări mai ample de stăvilire a eroziunii de adâncime constau din praguri și baraje confecționate din lemn, piatră, plasă de sârmă cu piatră (gabioane), zidărie, beton, etc. asupra cărora nu insistăm. După efectuarea acestor lucrări de artă antierozională, terenul se înierbează sau se împădurește în siguranță, fără pericol major de declanșare a unor noi procese erozionale. Stăvilirea alunecărilor de teren pune probleme și mai complicate care necesită la rândul lor proiecte și execuție de lucrări de strictă specialitate. Prima măsură împotriva alunecărilor de teren constă din captarea izvoarelor de coastă și eliminarea prin drenaj a stagnărilor de apă din glimee, după care se execută lucrări mai ample de modelare a terenului și consolidare urmate de lucrări specifice de instalare a vegetației ierboase și forestiere care sunt cele mai viabile soluții de protecție pentru o perioadă lungă de timp. Combaterea excesului de umiditate freatică 50

Pagina 52

Eliminarea excesului temporar de umiditate din pajiști se face prin desecarea cu ajutorul canalelor deschise, de diverse mărimi, care se amplasează la diferite distanțe între ele în funcție de caracteristicile solului, intensitatea ploilor, etc. Excesul permanent se elimină cu ajutorul unor drenuri din diferite materiale (lespezi, piatră mare, fascine, tuburi de ceramică și plastic riflat, etc.) pozate la diverse adâncimi și distanțe în funcție de nivelul pânzei freatice și intensitatea drenării pe care o dorim. Un caz aparte îl constituie drenajul ,,cârtiță‖ care se folosește pe terenurile cu textură grea, argiloasă. Toate aceste lucrări de desecare și drenaj la fel ca și regularizarea și îndiguirea râurilor se fac pe bază de proiecte și se execută de specialiști din domeniul îmbunătățirilor funciare. CONCLUZII Studiul pedologic și agrochimic privind amenajarea pastorală a terenurilor din teritoriul administrativ Gorban s-a executat la scara 1:5000, încadrându-se în categoria de complexitate III C – 183,25 ha și IV B – 115,47 ha, total cartat – 398,72 ha. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Gorban, aparține Podișului Central Moldovenesc (subunitate a Podișului Moldovei), la contactul acestuia cu lunca comună Jijia – Prut. Depozitele de suprafață care constituie materialul parental al solurilor de aici sunt de vârstă: bassarabiană, cuaternară și holocenă. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunal Gorban face parte din bazinul Prutului mijlociu la confluența acestuia cu Jijia. Clima arealului studiat este temperat continentală cu nuanțe de excesivitate accentuată, caracterizată prin ierni reci cu temperaturi scăzute, umezeală relativ ridicată și frecvență mare a inversiunilor de temperatură, iar vara temperaturile sunt ridicate și umezeala redusă. Temperatura medie anuală este de 9,40C iar precipitațiile medii anuale înregistrează valori de 540 mm. Din punct de vedere geobotanic, teritoriul comunei Gorban, aparține zonei de pădure a Podișului Central Moldovenesc, subzona de silvostepă. În urma caracterizării geomorfologice și fizico-chimice a solurilor de pe pajiștile studiate din comuna Gorban s-au identificat următoarele clase și tipuri de soluri: CLASA PROTISOLURI US1_Aluviosol calcaric-gleic, proxicalcaric, endogleic, lutoargilos/ argilolutos, dezvoltat pe materiale fluviale. CLASA HIDRISOLURI US2_Gleiosol calcaric-molic-cernic, proxicalcaric, epigleic, lutoargilos/ argilolutos, dezvoltat pe materiale fluviale. 51

Pagina 53

CLASA ANTRISOLURI US3_Antrosol erodic-cernic, proxicalcaric, lutoargilos/ lutos, dezvoltat pe materiale deluviale. US4_Antrosol erodic-cernic-scheletic, proxicalcaric, proxischeletic, lutoargilos/ lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale. COMPLEXE DE SOLURI US5_Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate și semistabilizate format din: -Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune slabă-moderată în suprafață (60%). -Antrosol erodic-cernic, proxicalcaric, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune excesivă în suprafață (40%). RAVENE US6_Asociație de soluri în zonă de eroziune în adâncime format din: -Antrosol erodic-cernocambic, lutoargilos / argilolutos, dezvoltat pe materiale deluviale (90%); -Gleiosol calcaric-cernic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale fluviale (10%). Principalele restricții (factori limitativi) ai producției pastorale din arealele studiate pentru amenajare pastorală sunt: 1 ) eroziunea în suprafață; 2 ) eroziunea în adâncime; 3 ) alunecările de teren; 4 ) excesul de umiditate freatică. CARACTERIZARE AGROCHIMICA Lucrarea de cartare agrochimica are în vedere controlul starii de fertilitate a solului pentru stabilirea necesarului de ingrasaminte și imbunatatirea indicilor calitativi ai solului . Aplicarea eficienta a ingrasamintelor și amendamentelor nu este posibila fara cunoasterea temeinica a insusirilor solului a cerintelor specifice de nutritie a culturilor și a interactiunii ingrasamintelor și amendamentelor cu solul și cu plantele, deoarece ingrasamintele ,in funcie de dozele și conditiile în care sunt folosite ,pot influienta cresterea și dezvoltarea plantelor atat pozitiv cat și negativ. Fiecare tip de sol asigura un anumit nivel de productie în functie de fertilitatea lui naturala sau actuala ,iar cresterea în continuare a productiilor poate fi asigurata prin aplicarea ingrasamintelor . 52

Pagina 54

Completarea necesarului de elemente nutritive se face din ingrasaminte organice și din ingrasaminte chimice . Totodată studiul are caracter aplicativ prin programul de amendare și fertilizare întocmit, stabilind pentru culturi doze diferențiate de îngrășăminte chimice, organice, precum și de amendamente calcaroase pentru a obține producții economice fără a determina scăderea fertilității solurilor și fenomene de poluare. Arealul luat în studiu apartine teritoriul administrativ al comuna Gorban în blocurile fizice nr: 60, 88, 133, 143, 188, 197, 232, 283, 325, 389, 427, 471, 475, 501, 525, 548, 2650, 6282. În vederea elaborării prezentului studiu s-au prelevat 41probe medii agrochimice. Metoda de lucru și criterii de interpretarte a rezultatelor La elaborarea prezentului studiu s-au parcurs următoarele faze: A. Faza de teren In vederea intocmirii studiului agrochimic, s-au recoltat în prezemnta delegatului OJSPA IASI în anul 2018 un numar de 41 probe medii de sol de pe suprafata de 398,72 ha ocupata cu pasuni. Recoltarea probelor s-a facut cu sonda agrochimica pe adancimea de 0-10 cm. Fiecare proba medie agrochimica a fost alcatuita dintr-un numar de 25-30 probe partiale, suprafata de teren ce revine unei probe medii de sol este de aproximativ 10 ha , fiind reprezentata pe cartograma cu linii intrerupte și poarta denumiea de ,,parcele de recoltare‖ Probe de sol recoltate în teren poarta un numar care este trecut în parte de jos a fiecarei parcele de recoltare ex;570, 571, 572, 573, etc. B. Faza de laborator Analizele au fost efectuate în cadrul laboratorului O.J.S.P.A.IASI conform instructiunilor de lucru elaborate de Institutul de Cercetare pentru Pedologie și Agrochimie Bucuresti(ICPA). Probele recoltate au fost uscate, mojarate, după care s-au făcut următoarele analize agrochimice : a). Analize de serie mare efectuate la toate probele de sol: - reacția solului (pH) a fost determinata la toate probele de sol în suspensie apoasă pe cale potențiometric cu electrod de sticlă; - conținutul de fosfor mobil (P – AL) a fost determinat prin metoda Egner – Domingo în extract de acetat lactat de amoniu (AL); - conținutul de potasiu mobil (K – Al) a fost determinat în acelasi extract ca și fosforul mobil citirile fiind facute la fotometru cu flacara. b). Analize de serie mică 53

Pagina 55

La 24% din probele alese, astfel încât să reprezinte principalele tipuri de sol din teritoriul cartat se determină conținutul de humus prin metoda oxidarii umede și dozarii titrimerice dupa Walkley-Black în modificarea Gogoasa și este exprimat în procente. Datele obținute se folosesc pentru calculul indicelui azot: % humus x V% I.N. = ---------------------------------, 100 care servește la aprecierea gradului de asigurare cu azot al solului. Rezultatele analizelor de laborator sunt înscrise în buletinele de analiză a solului anexate la lucrare. C. Faza de birou – cuprinde activitățile ce se execută în cadrul compartimentului agrochimie de la primirea buletinului de analiză și până la definitivarea lucrării. Pe baza datelor analitice, a condițiilor de climă și sol, a consumului specific de elemente nutritive, ținând cont de planta cultivată, producția propusă a se realiza și de însușirile agrochimice ale solului, s-a întocmit planul de fertilizare . Rezultate, interpretări, recomandări Reacția solurilor și corectarea acesteia Pentru a crea condiții optime de dezvoltare a plantelor, este necesară cunoașterea reacției solului și a posibilităților de schimbare a reacției funcție de cerințele culturii respective. În general plantele se dezvoltă bine la o reacție slab acidă – neutra. La probele analizate valorile pH-ului sunt cuprinse intre 7,3 și 8,4 indicand un domeniu de reactie al solurilor slab alcalin. Din situatia sinteticã agrochimicã privind starea de reactie a solurilor întocmitã pentru suprafata de 399 ha ocupata cu pasune rezultã urmãtoarea distributie pe categorii de pH: 100,0 % ( 399 ha ) soluri cu reactie slab alcaline; Solurile cu reactie puternic acide , moderat acide , slab acide, neutre și moderat puternic alcalina lipsesc. Intrucat intreaga suprafata de pasune are o reactie alcalina trebuie acordata o atentie mare în alegerea sortimentului de ingrasaminte cu azot folosit la fertilizare . Pe aceste soluri se impune folosirea ingasamintelor cu azot cu reactie fiziologic acida cum ar fi: azotatul de amoniu,sulfatul de amoniu. De asemenea ,pe aceste soluri se impun și unele masuri preventive si curative de ameliorare cum ar fi; -dintre masurile preventive amintim; 54

Pagina 56

-a) reducerea nivelului freatic prin asigurarea unui drenaj corespunzator,cu lucrari de eliminare a excesului de apa ; -b) cultivarea de plante tolerante la salinitate și alcalinitate ; -c) fertilizarea organica și minerala . -dintre masurile curative amintim: a) aplicarea amendamentelor are ca efect schimbul ionilor de Na+din complexul adsorbtiv cu cei de Ca2+si corectarea reactiei solului; Sporirea fertilitatii și productivitatii acestor soluri se realizeaza prin fertilizarea organica și minerala și prin amendare. Fertilizarea organica este necesara pentru imbunatatirea continutului în materie organica, în macro-si microelemente,amelioreaza insusirile fizice ale acestor soluri ,reduce compactitatea și tasarea lor. Intrucat îngrășămintele aplicate modifică în timp reacția și starea de saturație a solului cu elemente nutritive, cu urmări importante pentru recolte, se recomandă corelarea reacției solului cu reacția fiziologică a îngrășământului care se aplică. Starea de aprovizionare cu fosfor mobil Continutul în fosfor mobil la probele de sol analizate are valori cuprinse intre 11 și 182 ppm P , indicand o stare de aprovizionare de la slabă la foarte buna a solurilor în fosfor mobil acestea fiind inscrise în partea de mijloc din interiorul fiecarei probe medii agrochimice . în functie de continutul în fosfor mobil, solurile au fost grupate astfel: 9,7 % ( 39 ha) soluri slab asigurate; 29,3 % ( 117ha) soluri mijlociu asigurate; 41,5 % ( 165 ha) soluri bine asigurate; 19,5 % ( 78 ha) soluri foarte bine asigurate; * Soluril foarte slab asigurate cu fosfor mobil lipsesc. Din situația sintetică agrochimică se observă că, pe suprafata de pasune cartata predomină solurile bine și foarte bine asigurate cu fosfor mobil 61%, urmate de cele mijlociu asigurate 29,3 % . Solurile slab asigurate cu fosfor mobil reprezintã 9,7% ,respectiv 39 ha gasindu-se în suprafata mai mare în blocurile fizice nr: 471 și 143. Se cunoaste faptul ca nutritia plantelor cu fosfor este puternic influientata de reactia solului din cauza ca, atat absorbtia și solubilizarea fosfatilor minerali de suprafata ,cat și disocierea acidului fosforic în ioni (din ingrasamant) sunt procese ce depind mult de activitatea ionului de hidrogen în solutia solului .De aceea pe solurile cu pH peste 6,5 scade solubilitatea în apa a fosfatilor din cauza ionilor de calciu care predomina în aceste soluri și ca acidul fosforic 55

Pagina 57

disociaza mai mult pe o a doua treapta ,formand ionii difosfati ,mai putin accesibil plantelor ,decat ionii monofosfati care exista în conditii de reactie cu pH –ul sub 6,5. Deci, realizarea productiilor mari și de buna calitate nu este posibila fara optimizarea regimului fosforului mobil,potasiului și pH-ului. Aprecierea stării de aprovizionare cu azot Valorile indicelui azot în funcție de care apreciem starea de aprovizionare a solurilor cu azot sunt cuprinse între 1,98 și 3,99 indica o stare de asigurare de la slabă la mijlocie a solurilor în azot. Starea de asigurare a solului cu azot mineral depinde nu numai de continutul solului (in materie organica și în special humusul care intra în calculul valorii (IN) ci depinde de conditiile în care are loc mineralizarea materiei organice din sol sub actiunea microorganismelor . Nevoia de azot se va aprecia în functie și de alti factori cum sunt: compozitia covorului ierbos , raportul care exista intre azot și fosfor ,nivelul fertilizarii cu fosfor, potasiu și ingrasaminte organice,cat și dupa rezerva de umiditate din sol la pornirea în vegetatie a plantelor Pe solurile sărace în fosfați, fertilizarea numai cu azot se soldează cu sporuri mici de producție și adesea cu scăderi de recoltă datorită proliferării bolilor criptogamice. Se impune respectarea dozelor de îngrășăminte recomandate în programul de fertilizare, mai ales că lipsa azotului influențează cel mai puternic producția deoarece plantele se opresc din creștere și nu se dezvoltă. Starea de aprovizionare cu potasiu Valorile continutului în potasiu mobil sunt exprimate în ppm și sunt de asemenea inscrise imediat sub valoarea fosforului mobil în interiorul fiecarei probe medii agrochimice, acestea fiind cuprinse intre 145 și 597 ppmK rezultand un continut de la bun la foarte bun în potasiu mobil . Din situatia sinteticã privind starea de asigurare a solurilor cu potasiu mobil rezultã: 9,8 % ( 39 ha ) soluri bine asigurate; 90,2 % ( 360 ha ) soluri foarte bine asigurate. Solurile slab și mijociu asigurate cu potasiu mobil lipsesc. Reducerea în timp a continutului de potasiu mobil cand nu se aplica ingrasaminte cu potasiu depinde, printre altele de capacitatea de schimb cationic și de gradul de saturatie cu baze a solului. Dozele de îngrășăminte cu potasiu s-au stabilit în funcție de compozitia covorului ierbos, producțiile planificate, consumul specific de element pe tona de produs , precum și de conținutul de potasiu din sol. 56

Pagina 58

CONȚINUTUL ÎN CARBONAȚI a fost determinat la 9 probe medii din solurile carbonatice care au pH-ul peste 7,5. Dozarea carbonaților s-a făcut prin metoda gazovolumetrică cu aparat Scheibler și se exprimă în procente (%), respeciv grame CaCO 3 /100 g sol. La probele analizate, conținutul în carbonați este de 0,99 la 5,15 indicând că solurile de unde au fost recoltate probele de sol au un conținut de la slab la mijlociu în carbonați. Metode de imbunatatire a covorului ierbos prin fertilizare Principii de aplicare a ingrasamintelor pe pajisti. Folosirea ingrasamintelor constituie un mijloc pentru ridicarea productiei pajistilor și pasunilor situate de regula pe soluri cu o slabă fertilitate, utilizarea lor aducand sporuri de 18-24 tone iarba /ha . Sporurile cele mai mari se obtin daca se tine seama de unele particularitati biologice ale plantelor care alcatuiesc pajistile și de factorii care conditioneaza ingrasarea diferentiata, tipul de pajiste, conditiile de sol compozitia floristica ,clima ,modul de folosire a pajistilor . In vegetatia pajistilor naturale predomina ierburile perene ,iar dintre acestea mai ales gramineele a caror perioada critica de nutritie o constituie infratirea. Folosirea sistematica a ingrasamintelor pe pajisti duce pe langa sporuri cantitative de iarba și la schimbarea compozitiei botanice . Ingrasamintele azotate favorizeaza cresterea procentului de plante graminee ,pe cand ingrasamintele fosfatice ,a leguminoaselor . Ingrasarea prin tarlire reprezinta dejectiile lasate de animale în perioada de pasunat pe locurile de odihna. Aceste locuri se schimba în mod organizat dupa ce pe terenul respectiv s-au acumulat cantitati de dejectii corespunzatoare unui anumit nivel de fertilizare. Cu o turma de 100 capete bovine sau 2000 ovine se poate ingrasa în cursul unei perioade de pasunat o suprafata de 12-15 ha și se poate reveni cu o noua ingrasare dupa cca 6 ani. Ingrasarea prin tarlire se aplica numai în completarea celorlalte procedee de fertilizare . Ingrasamintele organice Pe pajistile permanente se folosesc ca ingrasaminte organice gunoiul de grajd,compostul, urina, mustul de grajd ,tulbureala . 1)Gunoiul de grajd pe langa actiunea directa asupra nutritiei plantelor din pajisti, imbunatateste regimul termic și de aeratie a solului ,sporeste capacitatea de retinere a apei ,intensifica activitatea microorganismelor. Datorita faptului ca nu se incorporeaza în sol se recomanda folosirea pe pajisti a gunoiului de grajd fermentat sau semifermentat . Gunoiul de grajd în doze mijlocii 20-30 t/ha sporeste în medie productia de iarba cu 10120% , cea de fan cu 20-35%. 57

Pagina 59

Pe pajisti gunoiul de grajd se imprastie toamna tarziu dupa ultimul pasunat ,daca se imprastie primavara nu se poate pasuna decat dupa 1,5 luni de la raspandire .Pe fanete gunoiul de poate imprastia atat toamna tarziu ,dupa ultima coasa ,cat și primavara timpuriu. În utilizarea gunoiului de grajd ca îngrășământ, momentul de aplicare pe teren este deosebit de important. - în anumite areale, în special pe soluri cu strat subțire calcaros, există pericol iminent de poluare a apelor subterane. În funcție de specificul local, întotdeauna acest pericol trebuie luat în considerare când se aplică îngrășăminte organice în astfel de areale cu risc ridicat; -condițiile meteorologice, starea solului și a resurselor de apă care fac ineficientă sau riscantă aplicarea îngrășămintelor organice pe teren și trebuie luate măsurile necesare pentru evitarea poluării apelor. Gunoiul se administrează de regulă toamna, în condiții meteorologice favorabile, în special pe timp noros și cu vânt slab.. În zonele mai umede se poate administra și primăvara. Un alt element cu o deosebită importanță practică îl reprezintă condițiile de aplicare. Calitatea lucrării solului la administrarea gunoiului de grajd se consideră a fi bună atunci când terenul este acoperit uniform, materialul administrat nu rămâne în agregate mai mari de 4 – 6 cm. Uniformitatea de împrăștiere, indiferent dacă această operație se efectuează manual sau mecanizat, trebuie să depășească 75%. Distribuția îngrășămintelor organice pe suprafața solului este mai uniformă dacă materialul este cu umiditate moderată și dacă poate fi destrămat și mărunțit. Când gunoiul de grajd are umiditate mai mare, mai ales dacă este fără așternut sau așternutul nu este uniform amestecat cu dejecțiile, împrăștierea îngrășământului se face în bucăți mari, provocând concentrări pe anumite porțiuni de suprafață. Materialul mai umed se lipește de organele de lucru ale mașinii, înrăutățind și mai mult calitatea lucrării. Pentru aplicarea mecanizată a îngrășămintelor organice solide – gunoi de grajd, de la platforme de fermentare sau fracția solidă după separarea dejecțiilor fluide – se folosesc mașini de aplicat gunoi de grajd. Cele mai multe tipuri de mașini sunt sub formă de remorcă tehnologică, cu transportor orizontal de alimentare pe podeaua benei, și cu organe de dislocare – mărunțire și distribuție a îngrășămintelor. Unele mașini au și organe de uniformizare a materialului, de exemplu rotoare cu degete. Organele de distribuție pot fi: rotor orizontal cu spiră elicoidală cu muchii dințate; rotor orizontal cu degete; mai multe rotoare verticale cu degete s.a. Încărcarea cu gunoi de grajd a benei mașinii poate fi făcută cu un încărcător cu furcă mecanică acționată hidraulic. 58

Pagina 60

Atunci când aplicarea gunoiului se face mecanizat, materialul trebuie bine omogenizat în timpul încărcării, liber de impurități și corpuri străine (pietre, bulgări, deșeuri metalice, sârmă, etc.), iar stratul de gunoi din buncărul mașinii de administrat să fie uniform ca grosime. Eficiența gunoiului de grajd este mai mare dacă se administrează împreună cu îngrășămintele minerale în special cu cele fosfatice. Nu toate îngrășămintele minerale se pot aplica împreună cu gunoiul de grajd. De exemplu, azotații de amoniu, calciu și sodiu, clorura de amoniu, ureea, zgura lui Thomas, nu se recomandă să fie aplicate împreună cu gunoiul de grajd. Sărurile potasice, naturale sau de sinteză, fosforitele superfosfatul și sulfatul de amoniu se pot administra împreună cu gunoiul de grajd. În timpul administrării, trebuie evitat ca materialul administrat să ajungă în sursele de apă, în acest scop fiind necesar să se evite fertilizarea pe porțiuni de teren late de 5 – 6 m, aflate în imediata apropiere a canalelor, cursurilor de apă sau a altor mase de apă, să se aibă în vedere condițiile meteorologice și starea de umiditate a solului. Descărcarea sau depozitarea gunoiului în apropierea surselor de apă; golirea sau depozitarea gunoiului în apropierea buncărelor și utilajelor de administrare a îngrășămintelor de orice fel în apele de suprafață sau în apropierea lor este interzisă, conducând la poluarea mediului și se sancționează potrivit legii. Utilajele folosite la administrare trebuie să asigure reglarea precisă a normelor în intervalul 5 – 100 m3/ha, cu precizia de reglare a normei de 5 m3/ha în intervalul normei de 5 – 20 m3/ha și 10 m3/ha în intervalul normelor de 20 – 200 m3/ha. Uniformitatea de administrare la suprafața solului, pe lățimea de lucru, trebuie să fie de peste 75%. Abaterea normei pe parcursul descărcării complete a unui rezervor plin trebuie să fie sub 15%. Îngrășămintele trebuie să fie amestecate continuu în rezervor, în vederea omogenizării, atât în timpul transportului, cât și înaintea și în timpul administrării. Nu sunt permise zone neacoperite între trecerile alăturate sau pe zonele de întoarcere și nici zone de suprapunere, care pot fi astfel în

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.