Document
Plan amenajament pastoral 2019
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 2,4 MB · modificat pe site: 29.02.2024
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Plan amenajament pastoral 2019”, Comuna Gorban, jud. Iași. Sursa: https://primariagorban.ro/wp-content/uploads/2024/02/Plan-amenajament-pastoral-2019.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/gorban/100177-plan-amenajament-pastoral-2019, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ IAȘI
B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.13, IAȘI, cod poștal – 700064
Tel. 0232/255957, 0232/255958, 0232/261080;Fax: 0232/211012, cod fiscal 37597618
E-mail: [email protected]; Site: www.dajiasi.ro
PLAN AMENAJAMENT PASTORAL
COMUNA GORBAN
JUDEȚUL IAȘI
IAȘI
2019
0
Pagina 2
ECHIPA DE LUCRU:
Din cadrul Directiei pentru Agricultura Judetene Iasi:
Gabriel Vasile HOHA
Roxana Ramona FLOREA
Florin Vasile AIOANEI
Din cadrul Primăriei Gorban:
Ing. Dorel PADURE
BENEFICIAR: PRIMARIA COMUNEI GORBAN
Prezenta lucrare este destinată numai scopului pentru care a fost
întocmită.
Prezenta lucrare nu poate fi reprodusă sau publicată, integral sau
partial, fără aprobarea scrisă a autorilor.
1
Pagina 3
Cuprins
Introducere
Capitolul 1. Situația teritorial-administrativă
1.1. Amplasarea teritorială a localității
1.2. Denumirea deținătorului legal
1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală
1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament
Capitolul II. Organizarea teritoriului
2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu
2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii și hotarele pajiștii
2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv
2.4. Baza cartografică utilizată
2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor
2.6. Enclave
Capitolul III - Caracteristici geografice și climatice
3.1. Indicarea zonei geografice și caracteristicile reliefului
3.2. Altitudine, expoziție, pantă
3.3. Caracteristici pedologice și geologice
3.4. Rețeaua hidrografică
3.5. Date climatice
Capitolul IV - Vegetația
4.1. Date fitoclimatice
4.2. Descrierea tipurilor de stațiune
4.3. Tipuri de pajiști. Descrierea tipurilor
4.4. Descrierea vegetației lemnoase
Capitolul V - Cadrul de amenajare
5.1. Procedee de culegere a datelor din teren
5.2. Obiective social - economice și ecologice
5.3. Stabilirea categoriilor de folosință a pajiștilor
5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral
Capitolul VI - Organizarea, îmbunătățirea, dotarea și folosirea pajiștilor
6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafețelor de pajiști
6.2. Amestecuri de ierburi recomandate pentru reînsămânțarea sau
supraînsămânțarea pajiștilor
6.3. Capacitatea de pășunat
6.4. Organizarea pășunatului pentru diferitele specii de animale
6.5. Căi de acces
6.6. Construcții zoopastorale și surse de apă
Capitolul VII - Descriere parcelară
Capitolul VIII - Diverse
8.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia
8.2. Colectivul de elaborare a prezentului plan de amenajament
8.3. Hărțile ce se atașează amenajamentului
8.4. Evidența lucrărilor executate anual pe fiecare parcelă
Anexa 1 - Regulamentul de utilizare și gestionare al pajiștilor
BIBLIOGRAFIE
2
Pagina 4
INTRODUCERE
Obiectul prezentului studiu îl constituie amenajarea pajiștilor proprietatea publică private
a comunei Gorban, județul Iași. El cuprinde elemente legate de situația teritorial-administrativă,
organizarea teritoriului, caracteristicile geografice, climatice și pedologice ale acestuia, precum
și descrierea parcelară a vegetației forestiere și ierboase cu încadrarea ei în tipuri de stațiuni și
pajiști conform normelor tehnice în vigoare.
Lucrarea cuprinde, de asemenea, planul decenal de îngrijire și exploatare a pajiștilor cu
documentațiile tehnice necesare, conform normelor în vigoare.
Reglementarea organizării, administrării și exploatării pajiștilor permanente
Modalitatea de administrare a pajiștilor aparținătoare unei localități, reprezintă felul în
care se asigură managementul unei pajiști, respectiv organizarea, administrarea și exploatarea
pajiștilor permanente (conform Ordonanței de urgență a Guvernului -OUG nr. 34/2013).
Toate problemele și rezolvările acestora vor trebui să fie introduse în „planurile de
amenajamente pastorale‖ ale pajiștilor permanente, precum și prin respectarea de către
autoritățile administrației publice locale a obligațiilor prevăzute de lege în acest domeniu.
Legislația în domeniu face referire la:
Legea nr.44/2018 pentru modificarea și completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr.34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru
modificarea Legii fondului funciar nr.18/1991;
Hotărârea nr.643/2017 privind modificarea si completarea normelor metodologice
pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a guvernului nr 34/2013, privind organizarea
administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea legii
fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin hotararea guvernului nr. 10654/2013;
Hotărârea nr.214/2017 pentru aprobarea procedurii privind asigurarea fondurilor
necesare pentru realizarea amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente,
precum și pentru modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea
prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea
și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar
nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013;
Legea nr.16 din 29 februarie 2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 15/2015 pentru modificarea art. 2 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru
modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum și pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți
3
Pagina 5
care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr.
36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură;
Hotărârea nr.78/2015 privind modificarea si completarea Normelor Metodologice
pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 34/3013 privind
organizarea, administrarea si exploatarea oajistilor permenente si pentru modificarea si
completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, aprobate prin Hotararea Guvernului
nr.1064/2013;
Nota 187356/24.02.2015 a Directiei Generale de Industrie Alimentara, Compartimentul
Consultanta, Extensie si Formare Profesionala din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii
Rurale privind constituirea grupurilor de lucru in conformitate cu prevederile art.8 din Hotararea
nr.78/2015;
Legea nr.86/2014, pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului privind
organizarea, administrarea și expoatarea pajiștilor permenente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr.18/1991 (act publicat în Monitorul Oficial,Partea I,nr.491
din 02.07.2014).
O.U.G. nr. 34/2013 (act publicat in monitorul oficial nr. 267 din 13 mai 2013) privind -
organizarea, administrarea exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr.18/1991.
Ordinul nr. 544 din 21 iunie 2013, privind - metodologia de calcul a încărcăturii optime
de animale pe hectar de pajște, emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (act publicat
în monitorul oficial nr. 386 din 28 iunie 2013).
Hotărâre nr. 1.064 din 11 decembrie 2013, privind Normele metodologice pentru
aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea,
administrarea și exploatarea pajiștilor permanente pentru modificarea și completarea Legii
fondului funciar nr. 18/1991, document emis de Guvernul Romaniei (act publicat în monitorul
oficial nr. 833 din 24 decembrie 2013);
Ordinul nr. 407/2.051 din 2013 – Pentru aprobarea contractelor cadru de concesiune și
închirierea suprafețelor de pajști aflate în domeniul public/privat al comunelor,oraselor, respectiv
al municipiilor, (act publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 333 din 07.06.2013).
Modul de implementare a Planului de Amenajament Pastoral se stabilește prin contractul
de concesiune sau inchiriere, conform prevederilor legale in vigoare (HG 1064 11/12/2013, la
Art. 8 (5).
În Hotararea de Guvern – H.G. nr.1064 din 11/12/2013, la Art. 12 și 13, se prevăd
următoarele: ART. 12: Responsabilitatea pentru respectarea bunelor conditii agricole și de mediu
revine exclusiv utilizatorilor.
Instrumentele de management al pajiștilor
În vederea asigurării unui management corespunzător a unei pajiști permanente, trebuie
să fie utilizate atât instrumente tehnice și juridice de specialitate, cât și instrumente de ordin
financiar fără de care nu ar fi posibilă materializarea măsurilor tehnice și juridice.
4
Pagina 6
Instrumente tehnice și juridice
Conform HG 1064 11/12/2013, Art. 4, administrarea pajiștilor aflate în domeniul public
și/sau privat al comunelor, orașelor, municipiilor și al municipiului București se face de către
consiliile locale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
În administrarea pajiștilor unei comune, localități principalul instrument utilizat este
planul de management, respectiv modul de gestionare a pajiștilor ce se stabilește prin
amenajamente pastorale, ce îndeplinește un dublu rol, fiind atât un instrument juridic (solicitat și
prevăzut de lege), cât și un instrument tehnic (necesită implicarea specialiștilor în cercetare din
diferite domenii și elaborarea unor seturi de măsuri tehnice care să conducă la păstrarea
compoziției floristice, a ratei de creștere a plantelor și de randament al pajiștilor, pentru a asigura
cerințele nutriționale ale animalelor /OUG nr. 34/2013,OR. nr.544 din 21/06/2013, HG 1064
din11/12/2013).
În Hotărârea de Guvern -HG 1064 11/12/2013, la Art. 8 (1), se specifică faptul că modul
de gestionare a pajiștilor se stabilește prin amenajamente pastorale, în condițiile legii. Modul de
implementare a amenajamentului pastoral se stabilește prin contractul de concesiune sau
închiriere, conform prevederilor legale în vigoare (HG 1064 11/12/2013, la Art. 8 (5)).
În Hotărârea de Guvern -HG 1064 11/12/2013, la Art. 12 și 13, se prevăd următoarele:
ART. 12: Responsabilitatea pentru respectarea bunelor condiții agricole și de mediu revine
exclusiv utilizatorilor. Amenajamentul pastoral În vederea creșterii suprafețelor eligibile la
articolul 6 din Legea nr. 86/2014 privind aprobarea OUG nr. 34/2013-Organizarea, administrarea
și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar
nr. 18/1991, se stipulează că modul de gestionare a pajiștilor se stabilește prin amenajamente
pastorale (Ghid de întocmire a amenajamentelor pastorale, 2014).
Scopul amenajamentului pastoral constă în reglementarea și organizarea în timp și
spațiu a producției erbacee din pajiști, potrivit condițiilor staționale locale și incidenței măsurilor
de agromediu, astfel ca să se asigure o gospodărire rațională a acestora, având în același timp ca
țintă și menținerea biodiversității și protejarea mediului înconjurător (Ghid de întocmire a
amenajamentelor pastorale, 2014).
„Amenajamentul pastoral” reprezintă „documentația care cuprinde măsurile tehnice,
organizatorice și economice necesare ameliorării și exploatării pajiștilor‖, în conformitate cu
obiectivele de management al pajiștilor prevăzute în „Normele metodologice pentru aplicarea
prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea
și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar
nr. 18/1991‖, (art.1, lit. a. din HG nr.1064 11/12/2013).
5
Pagina 7
Măsurile prevăzute în „amenajamentul pastoral‖ se elaborează astfel încât să țină cont de
exigențele economice, sociale și culturale, precum și de particularitățile regionale și locale ale
zonei.
Potrivit prevederilor art. 9 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013,
proiectul de amenajament pastoral se întocmește potrivit ghidului –cadru elaborat de Institutul de
Cercetare - Dezvoltare pentru Pajiști Brașov.
Proiectul de amenajament pastoral va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puțin următoarele
elemente:
a) descrierea situației geografice, topografice și planul parcelar al pajiștilor aflate pe
teritoriul unității administrativ-teritoriale;
b) descrierea solului și a florei;
c) capacitatea de pășunat a pajiștii;
d) lucrările de îngrijire și îmbunătățire a pajiștilor;
e) planul de fertilizare și măsurile agropedoameliorative.
În condițiile art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, în vederea
întreținerii și utilizării suprafețelor de pajiști, precum și pentru conservarea, ameliorarea și
păstrarea biodiversității acestora, utilizatorii pajiștilor au obligația să aplice pe fiecare parcelă
acțiunile tehnice cuprinse în proiectul de amenajament pastoral, precum și planul de fertilizare.
Întocmirea planului de fertilizare și stabilirea măsurilor agropedoameliorative se fac de
către oficiile de studii pedologice și agrochimice județene.
Principii fundamentale de respectat la întocmirea amenajamentului pastoral, conform -
Ghidului de întocmire a amenajamentelor pastorale (2014) sunt:
a. asigurarea producției de furaje pentru tot parcursul anului (conveier);
b. asigurarea creșterii calitative și cantitative a producției de furaje, de la an la an;
c. elaborarea lucrărilor de îmbunătățire ținând cont de condițiile pedo-climatice și
potențialul zonei ce va fi amenajată;
d. respectarea metodologiei de întocmire din prezentul ghid;
e. respectarea angajamentelor, codurilor de bune practici, legislației și a măsurilor de
agromediu sub incidența cărora intră pajiștea ce va fi amenajată;
f. respectarea întocmai a măsurilor, a lucrărilor impuse de către amenajament și a
graficului de execuție a acestuia.
Consiliile locale au obligația să elaboreze amenajamentul pastoral, valabil pentru toate
pajiștile aflate pe unitatea administrativ-teritorială în cauză, potrivit prevederilor Ordonanței de
urgență 34/2013.
6
Pagina 8
Conform legii nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru
modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991-pentru punerea în valoare a
pajiștilor aflate în domeniul public al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor și pentru
folosirea eficientă a acestora, unitățile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu
hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau
juridice având animalele înscrise în RNE, încheie contracte de concesiune/închiriere, în
condițiile legii, pentru suprafețele de pajiști disponibile, proporțional cu efectivele de animale
deținute în exploatație, pe o perioadă cuprinsă între 7 și 10 ani.
Pentru punerea în valoare a pajiștilor aflate în domeniul privat al comunelor, orașelor,
respectiv al municipiilor și pentru folosirea eficientă a acestora, unitățile administrativ-teritoriale,
prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de
animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE, încheie contracte de
închiriere, în condițiile legii, pentru suprafețele de pajiști disponibile, proporțional cu efectivele
de animale deținute în exploatație, pe o perioadă cuprinsă între 7 și 10 ani."
Utilizator de pășuni și fânețe–„crescător de animale, persoană fizică având animalele
înscrise în Registrul național al exploatațiilor (RNE)/crescător de animale, persoană juridică de
drept public sau de drept privat, constituită conform prevederilor Codului civil, având animale
proprii sau ale fermierilor membri înscrise în RNE, care desfășoară activități agricole specifice
categoriei de folosință pășuni și fânețe, conform clasificării statistice a activităților economice în
Uniunea Europeană pentru producția vegetală și animală, care deține legal dreptul de folosință
asupra suprafeței agricole și care valorifică pășunea prin pășunare cu efective de animale sau
prin cosire cel puțin o dată pe an;‖ (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind
organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 267 din 13 mai 2013, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014).
Deținători de pajiști -titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra
acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deținători precari ai
pajiștilor.(Legea 86/2014)
Regulamentul de utilizare și gestionare al pajiștilor, este inclus în „amenajamentul
pastoral‖, iar „autoritatea contractantă are obligația de a include în cadrul documentației de
concesiune sau închiriere a pajiștilor amenajamentele pastorale și condiții speciale de îndeplinire
a contractului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare‖(art.6 alin.(2) din HG nr. 1064
11/12/2013).
7
Pagina 9
Scopul final al punerii în practică a amenajamentelor pastorale constă în diminuarea sau
înlăturarea procesului de degradare a pajiștilor permanente printr-un mod rațional de gospodărire
a fondului pastoral național, premisă sigură a practicării unei agriculturi durabile, condiții ce
asigură o dezvoltare rurală echilibrată din punct de vedere economic, de protecție a mediului și
de păstrare a tradițiilor, conformliteraturii de specialitate și Ghidului de întocmire a
amenajamentelor pastorale, 2014.
Controlul aplicării prevederilor proiectelor de amenajamente pastorale de către
proprietari/utilizatori se realizează de inspectori din cadrul Agenției Naționale pentru Zootehnie
«Prof. Dr. G.K. Constantinescu» prin oficiile județene de zootehnie.
Proiectele de amenajamente pastorale prevăzute la art. 8 alin. (1) din Normele
metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2013
privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.064/2013, astfel cum au fost modificate și completate prin Hotărârea78/2015, se aprobă, în
condițiile legii, de consiliile locale în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a hotărârii
amintite anterior.
Modul și etapele de lucru necesare întocmirii unui Plan de amenajament pastoral
Amenajamentul pastoral, cu un caracter complex și o perioadă însemnată de
implementare (10 ani) necesită o serie de lucrări, cu o anume succesiune .Un aspect important în
cadrul lucrării îl au cele două conferințe de amenajare, în care se decid și se aprobă măsurile
necesare pentru reglementarea procesului de ameliorare a pajiștilor.
Întocmirea amenajamentului comportă următoarele etape:
Întocmirea temei de proiectare;
Faza de teren;
Faza de redactare;
Faza de editare.
Tema de proiectare se întocmește de grupul de lucru format din specialiștii nominalizați
în articolul 8 alineatul 2 din HG 1064/2013 cu completările și modificările ulterioare. Avizarea
temei de proiectare s-a făcut face la sediul UAT Gorban și are ca scop analizarea principalelor
probleme referitoare la amenajarea pășunilor.
Faza de teren cuprinde: pregătirea prealabilă (documentare asupra zonei ce va fi
amenajată, stabilirea provenienței și situației juridice a pajiștilor, studierea bazei cartografice
existente, studierea materialelor elaborate anterior, etc.); avizarea temei de proiectare (conferința
1 de amenajare); organizarea teritoriului (editare hârți UAT și a parcelarului); recunoașterea
terenului și delimitarea fondului parcelar (se verifică dacă materialul cartografic utilizat se
8
Pagina 10
reflectă întocmai cu situația de pe teren); aplicarea pe teren a parcelarului; constituirea
subparcelarului; descrierea parcelară; recepția lucrărilor.
Fazele de redactare și editare presupun redactarea respectiv editarea tuturor documentelor
socitate prin Ghidul de întocmire a amenajamentelor pastorale alături de propunerile privind
durata sezonului de pășunat, numărului ciclurilor de pășunat, speciile și categoriile de animale
cele mai corespunzătoare; propuneri asupra suprafețelor ce trebuie redate pășunii prin lucrări de
ameliorare și defrișări asupra împăduririlor, adăpătorilor, drumurilor de acces, construcțiilor,
împrejmuirilor, etc.
Conferințele de amenajare
În scopul examinării perspectivelor de dezvoltare și a regimului de gospodărire a
pajiștilor care se amenajează, după recunoașterea generală a terenului de amenajat făcută de
proiectant, s-a ținut la sediul Primăriei Gorban prima conferință de amenajare, iar după
recepționarea lucrărilor de teren se ține a doua conferință de amenajare.
a. La prima conferință proiectanții au prezentat :
numărul de pășuni (trupuri) și suprafața lor, ce urmează să fie amenajate;
proveniența, situației lor legale, gruparea lor pe corpuri și trupuri;
dacă este făcută delimitarea de celelalte fonduri și dacă limitele sunt marcate pe teren;
materialul cartografic existent și volumul lucrărilor de ridicări în plan necesare;
colectivitățile beneficiare, necesarul lor de pășune, starea în care se prezintă pășunile
respective sub raportul repartiției pe categorii de terenuri și calitatea lor;
problematica specifică regiunii;
suprafețele care intră sub incidența măsurilor de agro-mediu.
S-au discutat și s-au făcut propuneri în legătură cu expunerea și s-au luat hotărâri cu
privire la măsurile ce vor fi aplicate, care vor constitui directive pentru mersul lucrărilor pe teren.
b. La conferința a 2-a, s-a prezentat:
situația reală a fondului pastoral de amenajat, după datele culese pe teren: asupra
capacității de pășunat din trecut și asupra modului cum a fost administrat în trecut sub
raport tehnic;
gruparea definitivă a pășunilor pe corpuri, trupuri și unități de exploatare;
s-au făcut propuneri asupra duratei sezonului de pășunat, numărului ciclurilor de
pășunat, speciile și categoriile de animale cele mai corespunzătoare;
s-au făcut propuneri asupra suprafețelor ce trebuie redate pășunii prin lucrări de
ameliorare și defrișări asupra împăduririlor, adăpătorilor, drumurilor de acces,
construcțiilor, împrejmuirilor, etc.
9
Pagina 11
CAPITOLUL I
SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
1.1. Amplasarea teritorială a localității
Comuna Gorban (fig. 1.1.) se află în extremitatea sud-estică a județului, la limita
cu județul Vaslui și la granița cu raionul Hâncești din Republica Moldova, la
vărsarea Bohotinului, Jijiei și Moșnei în Prut, pe malul drept al celor din urmă două ape. Este
străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Albița, unde există un punct de trecere
a frontierei moldo-române. Din acest drum, lângă Podu Hagiului se ramifică șoseaua județeană
DJ244G, care o leagă spre nord-vest de Cozmești. Tot din DN28, la Gura Bohotin se ramifică
șoseaua județeană DJ249, care duce spre nord-vest
la Grozești, Prisăcani, Țuțora, Ungheni și Victoria (unde se termină în DN24).
Comuna are ca vecini în partea de nord comunele Răducăneni și Grozești, în partea de
sud Drânceni din județul Vaslui, în partea estică comunele Nemțeni și Cotul Morii din raionul
Hâncești, Republica Moldova, iar în partea de vest Moșna și Cozmești.
Comuna Gorban formată din satele:
Gorban (reședința),
Gura Bohotin,
Podu Hagiului,
Scoposeni
Zberoaia.
Conform datelor raportate în Situația Statistică a Terenurilor, la nivelul anului 2016
situația pajiștilor și fânețelor din comuna Gorban este următoarea:
Tabelul 1.1.
Pajiști (ha) Fânețe (ha)
Total UAT 398,72 0
1. Proprietate publică 398,72 0
2. Proprietate privată 0 0
- UAT 398,72 0
- Persoane fizice 0 0
10
Pagina 12
Fig. 1.1. Comuna Gorban, județul Iași
11
Pagina 13
1.2. Denumirea deținătorului legal
Suprafața totală a pajiștilor de pe teritoriul comunei Gorban este de ……. ha din care
398,72 ha în administrarea Consiliului local al UAT Gorban și ……………ha în administrarea
persoanelor fizice.
Deținătorii legali ai pajiștilor care urmează a fi supuse amenajărilor prin acest Plan de
amenajament pastoral sunt:
- UAT comuna Gorban
Adresa: Sat Gorban, Comuna Gorban
Județul Iași
Cod poștal: 707210;
Telefon: 0232-292900, Fax: 0232-272419
Reprezentant legal: Dănuț ROTARU
Funcția reprezentantului legal: Primar
- persoane fizice.
1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală
Documentele care certifică dreptul de proprietate sau deținere legal sunt următoarele:
- inventarul Consiliul Local Gorban, conform Hotărârii Consiliul local Gorban, nr
……..din………………………;
- Anexa ………. întocmită ……………..conform Legii 165/2013;
- titluri de proprietate ale proprietarilor de pajiști.
Tabelul 1.2
Patrimoniul pajiștilor din UAT Gorban
Trupul de Bazin
Nr Teritoriu administrativ Observații
pajiște hidrografic
1. BUMBESTI -
PODU HAGIULUI PODUL DE PIATRA Piraul Mosna -
ZARISTE -
2. CILCEA Piraul Mosna -
GORBAN DEAL SECTIE Piraul Bohotin -
PALES Raul Prut -
3. DEAL SCOPOSENI Piraul Bohotin -
SCOPOSENI MOVILA Raul Prut -
SES SCOPOSENI Piraul Bohotin -
4. SES GURA BOHOTIN -
GURA-BOHOTIN Piraul Bohotin
DEAL GURA BOHOTIN -
5. RUPTURA -
ZBEROAIA COASTA OGHIULUI Raul Prut -
ROTUNDA -
NOTĂ : Pct. 3 și 4 se completează doar dacă este cazul.
12
Pagina 14
Pe raza comunei Gorban, conform datelor înscrise la registrul agricol, la data de 1
ianuarie 2007, suprafețele de pajiști care au fost declarat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru
Agricultură (APIA) sunt prezentate în tabelul 1.3.
Tabelul 1.3.
Categoria de folosință a terenurilor și suprafața declarată la APIA în anul 2016
Suprafață totală Declarată APIA Nedeclarată la
Nr crt Trupul de pajiște
pajiști UAT (ha) (ha) APIA (ha)
1. BUMBESTI - 66,72
2. PODUL DE PIATRA - 15,00
3. ZARISTE - 23,47
4. CILCEA - 20,35
5. DEAL SECTIE - 15,17
6. PALES - 24,57
7. DEAL SCOPOSENI - 15,74
8. Total = 398,72 MOVILA - 64,29
9. SES SCOPOSENI - 27,02
10. SES GURA BOHOTIN - 62,40
11. DEAL GURA BOHOTIN - 21,70
12. RUPTURA - 5,13
13. COASTA OCHIULUI - 16,64
14. ROTUNDA - 20,52
- 398,72
1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament
La nivelul comunei sunt puține informații centralizate, referitoare la lucrările de
îmbunătățire efectuate pe pajiștile administrate de UAT Gorban. Informațiile sunt preluate de la
fermierii care au concesionat pajiștea de la UAT Gorban.
Măsurile care au fost efectuate pentru îmbunătățirea calității pajiștilor, până în anul 2017,
sunt următoarele:
Fertilizare cu 145 kg/ ha azotat de amoniu, suprafața de pășune de 398,72 ha;
Pentru anul 2016, s-au propus efectuarea următoarelor lucrări:
Fertilizarea întregii suprafețe, respectiv 398,72 ha pășune, astfel încât să se asigure o
cantitate de 150 kg/ha;
Cosit o dată sau de două ori, în funcție de necesități vegetația dăunătoare de pe pajiști;
Eliminarea arbuștilor crescuți pe pajiști;
Ca o concluzie putem afirmă că datorită exploatării prin pășunat intensiv (numarul mare
de UVM/ha) efectutat și în afara perioadei de pășunat, a unor lucrări de întretinere reduse, a
lipsei organizării unui pașunat rațional se constată reducerea ponderii speciilor furajere valoroase
din covorul ierbos, alături de reducerea potențialului de producție al pajiștilor și creșterea
ponderii în covorul ierbos a speciilor furajere nevaloroase (ex. barboasa = Botriochloua
ischaemum).
Mentționăm că în anul 2016 pajiștile din proprietatea UAT Gorban nu au beneficiat de
subvenție, drept consecință, în acest an, nu au fost executate nici un fel de lucrări de întreținere și
exploatare.
13
Pagina 15
Producția medie de iarbă a pajiștilor de pe raza UAT Gorban, determinată pe baza datelor
raportate la Directia pentru Agricultură a Județului Iași, în ultimii 5 ani, sunt prezentate în
tabelul 1.3.
Tabelul 1.4
Producția medie de iarbă a pajiștilor din UAT Gorban
(sursa: Directia pentru Agricultură a Județului Iași)
Anul Anul Anul Anul Anul
Nr Specificare Media
2013 2014 2015 2016 2017
1 Trupul de pajiste
2 Suprafața
753 727 730 726 716 730.4
(ha)
3 Producție medie
4.2 4.1 3.32 4.6 5.39 4.32
(to/ ha/an )
4 Producție totalã
3178 2991 2430 3384 3860 3168.6
(tone)
NOTĂ:
Producția totală se calculează astfel: R2 x R3 = R4.
Din datele prezentate în tabelul 1.4. rezultă un mozaic de date, care credem noi, nu sunt
conforme cu realitatea de pe teren.
14
Pagina 16
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu
Trupurile de pajiște de pe raza UAT Gorban ce urmează a fi amenajate sunt prezentate în
tabelul 2.1.
Tabelul 2.1.
Pajiștile din proprietatea UAT Gorban ce urmează a fi amenajate
Nr.crt. Trupul de pajiște Parcele descriptive componente Suprafața
Denumire HA.
1209/1 12,20
1218/1 11,43
Bumbesti
1. 1194/1/1 39,70
1189/1 3,39
Total trup * 66,72
Podu de Piatra 1123/1/1 15,00
2.
Total trup * 15,00
3. 1241/1/1 5,42
1251 8,18
Zariste 1253 3,00
1248/1 5,87
1243/1/1 1,00
Total trup * 23,47
4. 1311/1/1 7,73
Cilcea 1307/1 2,72
1305/1/1 9,90
Total trup * 20,35
5. 783/1 7,92
784/1 6,42
Pales
788/1/1 8,42
758/1 1,81
Total trup * 24,57
6. 876/1 4,50
Deal Sectie
827/1/1 10,67
Total trup * 15,17
7. 830/1 8,41
Deal Scoposeni 576 2,61
585/1 4,72
Total trup * 15,74
8. 45/1 22,16
Movila
206/1/1 42,13
Total trup * 64,29
9. Ses Scoposeni 740/1/1 5,62
743/1/1 21,40
Total trup * 27,02
10. Ses Gura Bohotin 743/1/2 1,30
745/1/1 47,40
743/1 13,70
Total trup * 62,40
11. Deal Gura Bohotin 549/1 6,90
546/1 2,20
539 12,60
Total trup * 21,70
12. Ruptura 354/1/1 5,13
Total trup * 5,13
15
Pagina 17
13. Coasta Ochiului 322/1 6,64
335/1 10,00
Total trup * 16,64
14. Rotunda 2030 20,52
Total trup * 20,52
TOTAL GENERAL 398,72
Pe suprafața comunei Gorban, pajiștile sunt grupate în 14 trupuri de pajiște. Amplasarea
în teritoriu a trupurilor de pajiște este trecută la figura 2.1. În tabelul 2.2. sunt prezentate
trupurile de pajiște de pe teritoriul comunei Gorban și vecinătățile acestora.
Tabelul 2.2.
Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște
Vecinii și hotarele pajiștilor
Localitate Trup de pajiște Parcela Vecinãtãți
( Sat ) descriptiv
N S E V
ã
1209/1 1218/1 1218/1 1218/1 1195/2
Bumbesti 1218/1 DCL/1226 1209/1 T81/1 V SAT
1194/1/1 V SAT 1193 NR 1195 HOT.
VS
1189/1 1194/1/1 T 80 1194/1/1 1194/1/1
Podu Hagiului
Podu de Piatra 1123/1/1 T68/1 HC 1133 T75/1 DE 857
1241/1/1 1251 DCL 1226 1227/1 1243
1251 1281 1241/1/1 1253 1241
Zariste 1253 1281/1 1251 1253/1 1255
1248/1 HC 1250 1241/1 1239 1243/1
1243/1/1 HC 1250 1226 1241/1/1 V SAT
1307 DE 1312/1 1312//1/1 DCL
1311/1/1
1302
NR 1306 1311/1/1 1311/1/1 DCL
Cilcea 1307/1
1302
PD 1301/1 NR 1306/1 1312 DCL
1305/1/1
1302
Gorban 783/1 784/1 DE 704 700 787
784/1 CD 743/1/7 783/1 762 751/2
Pales 787/1 DE 790/1 787 DE
788/1/1
790/1
758/1 CD 750/1 DE791 768/1 DE757
876/1 827/1/1 V SAT DE 810 836/1/1
Deal Sectie
827/1/1 829 876/1 DE826/1 836/1/1
830/1 DE 575 829 4 T 63/1
Deal Scoposeni
576 577 DE 575 578/1/1 586/1
585/1 DE 587/1 577 582 586/1
Scoposeni 45/1 45/1 206/1/1 206/1/1 45/1
Movila
206/1/1 206/1 DE 206/1 202/1 45/1
Ses Scoposeni 740/1/1 743/1/1 CD 750/1 DIG 87/1 V SAT
743/1/1 743/1/1 740/1/1 DIG 87/1 V SAT
Ses Gura 743/1/2 745/1 V SAT 745/1 V SAT
Gura Bohotin
Bohotin 745/1/1 HC 744 743/1/1 745/1 DIG
16
Pagina 18
87/1
743/1 745/1 743/1/1 DIG 87/1 V SAT
Deal Gura 549/1 DE 548 DE 557 T 38 DE 547
Bohotin 546/1 545 DE 557 549/1 560
539 HOT. MOSNA DE 548 538 560
Ruptura 354/1/1 DE 237/1 V SAT DE 353/1 DE 357
Coasta Ochiului 322/1 265/1 335/1 DE 237/1 DE 272
Zberoaia 335/1 322/1 322/1 DE 237/1 V SAT
Rotunda 2030 HOT. T24 CD 2029 T 106
RADUCANENI
17
Pagina 19
2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv
Proiectul parcelar se întocmește după următoarele criterii:
a) limite naturale de teren, culmi, văi, iar în lipsa acestora, limite artificiale permanente, drumuri,
linii de înaltă tensiune;
b) suprafața maximă a unei parcele descriptive este de 100 ha;
c) numerotarea parcelelor se face unitar pe fiecare trup de pajiște.
Recunoașterea terenului și delimitarea parcelelor de pajiște care fac obiectul
amenajăriipastorale s-a făcut prin confruntarea limitelor de teren cu cele figurate pe planurile
topografice și hărțile de amenajament, făcându-se astfel și corecturile necesare.
Cu ocazia recunoașterii terenului s-au stabilit și locuri reprezentative de prelevare probe
de iarbă cu suprafețe de 10 m², pentru stabilirea potențialului de producție al fiecărui tip de
pajiște din parcelă sau subparcelă.
Trupurile de pajiște de pe teritoriul UAT Gorban precum și și limitele de demarcare ale
acestora sunt prezentate în tabelul 2.3.
Tabelul 2.3.
Trupurile de pajiște de pe teritoriul comunei Gorban și limitele de demarcare ale acestora
Trup de pajiste Limite de demarcare
Nr Denumire N S E V
1. BUMBESTI VATRA SAT T 79,80, 81 DE 1219 HOT. JUD. VS
2. PODU DE PIATRA T 6811 HC 1133 HC 1133 DE 857
3. ZARISTE T 83/1 DCL 1226 A 1227/1 VATRA SAT
4. CILCEA T 85/1 DCL 302 PD 1301/1 DCL 1302
NR 829 VATRA T 62/1 T 63/1
5. DEAL SECTIE
SAT
6. PALES CD 750/1 CD 772/3 CFF 763/1 DE 791
7. DEAL SCOPOSENI NR 577 NR 829 T 54, 53 T 48/1, 63/1
8. MOVILA T 12, 18 DE 206/1 T 18 T 12
9. SES SCOPOSENI T55/1 CD 750/1 DIG 87/1 VATRA SAT
10. SES GURA BOHOTIN HC 744 T 55/1 DIG 87/1 VATRA SAT
11. DEAL GURA BOHOTIN HOTAR MOSNA DE 557 T40, 37 HOTAR MOSNA
DE 237/1 VATRA DE 353/1 DE 357
12. RUPTURA
SAT
HOTAR DE 237/1 DE 237/1 DE 272
13. COASTA OCHIULUI
RADUCANENI
HOTAR T 24 CD 2029 HOTAR
14. ROTUNDA
RADUCANENI RADUCANENI
2.4. Baza cartografică utilizată
2.4.1. Evidența planurilor pe trupuri de pajiște
Pentru întocmirea prezentului Plan de amenajament pastoral s-a folosit ca plan de bază,
plan cadastral. Planul cadastral al UAT Gorban a fost utilizat pentru întocmirea
amenajamentului. Aceste informații se transpun în tabelul 2.4.
18
Pagina 20
Tabelul 2.4
Evidența trupurilor de pajiște din UAT Gorban
Nr. Indicativ Plan Suprafața pe trupuri
Crt. - trup de pajiste de pajiști (ha)
1 BUMBESTI 66,72
2 PODU DE PIATRA 15,00
3 ZARISTE 23,47
4 CILCEA 20,35
5 DEAL SECTIE 24,57
6 PALES 15,17
7 DEAL SCOPOSENI 15,74
8 MOVILA 64,29
9 SES SCOPOSENI 27,02
10 SES GURA BOHOTIN 62,40
11 DEAL GURA BOHOTIN 21,70
12 RUPTURA 5,13
13 COASTA OCHIULUI 16,64
14 ROTUNDA 20,52
TOTAL 398,72
2.4.2. Ridicări în plan
UAT Gorban dispune de hărțile topografice necesare, pentru cunoașterea trupurilor de
pajiște ca poziție, mărime și formă nefiind necesare a se efectua ridicări în plan.
2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor
Determinarea suprafețelor pajiștilor din UAT Gorban s-a făcut având la bază Anexa 5
întocmită în ……………conform Legii 165/2013 și inventarul Consiliul Local Gorban, conform
Hotărârii Consiliul local Gorban, nr ………..din…………... Suprafața totală a pajiștilor din
proprietatea UAT Gorban este de 398,72 ha.
2.5.1. Suprafața pajiștii pe categorii de folosințe
Toate pajiștile din proprietatea UAT Gorban au suprafața totală de 398,72 ha. Toată
această suprafață se folosește exclusiv ca pășune.
Tabelul 2.5
Modul de utilizare a pajiștilor în UAT Gorban
Pãșuni Fânețe Valorificare mixtã Fãrã scopuri Total Din care la Consililul
( ha ) ( ha) (pãșune, fâneațã) (ha.) productive (ha) suprafațã Local
350 - - - 398,72 398,72
2.5.2. Organizarea administrativă
Pajistile aflate în proprietatea UAT Gorban se exploatează până în prezent numai prin
pășunat nerațional, cu o încarcatura mare de animale, inclusiv cu executarea pașunatului în afara
sezonului de pășunat, toate aceste acțiuni au contribuit la degradarea covorului ierbos, dar și la
reducerea productiei de masă verde, cantitativ si calitativ.
19
Pagina 21
O apreciere generală asupra stării actuale a pajiștilor permanente din proprietatea UAT
Gorban, din punct de vedere productiv, arătă că acestea dau o producție mică de masă verde de
6000 – 7000 kg/ha iar covorul ierbos nu corespunde nici cantitativ și nici calitativ.
In prezentul proiect de amenajament pastoral, pentru îmbunătațirea calitativă și
cantitativă a pajiștii se vor executa urmatoarele măsuri:
- repartizarea suprafețelor de pășune pe specii de animale;
- organizarea pășunatului rațional în funcție de specii de animale și suprafețe, prin împărțierea în
parcele, cu stabilirea capacității de pășunat și a graficului de pășunat;
- lucrări de îmbunătățire de suprafață: distrugere mușuroaie, grăpat, îndepărtare resturi vegetative
nevaloroase;
- fertilizare anuală, fazială, cu îngrășăminte chimice și dacă este posibil cu îngrășăminte
organice.
2.6. Enclave
Pe teritoriul UAT Gorban nu sunt înregistrate enclave.
20
Pagina 22
CAPITOLUL III
CARACTERISTICI GEOGRAFICE ȘI CLIMATICE
INTRODUCERE
Așezare geografică, limite
Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul administrativ Gorban este situat la circa
57 km nord de municipiul Iași (figura nr. 1).
Fig. 1 Așezarea administrativă a comunei Gorban.
Comuna Gorban se învecinează cu următoarele teritorii administrative:
- la N : Răducăneni și Grozești (Iași);
- la E : Republica Moldova;
- la S : Județul Vaslui;
- la V : Cozmești și Moșna;
Studiul pedologic și agrochimic privind amenajarea pastorală a terenurilor din teritoriul
administrativ Gorban s-a executat la scara 1:5000, încadrându-se în categoria de complexitate III
C – 183,25 ha și IV B – 115,47 ha, total cartat – 398,72 ha.
Pe suprafața cartată au fost executate 7 profile principale și 5 profile de control (sondaje).
21
Pagina 23
Din profilele principale executate s-au recoltat 27 probe de sol care au fost analizate în
cadrul Laboratorului Oficiului pentru Studii Pedologice și Agrochimice Iași, de către chimist
Săveanu Adina după următoarele metode:
-27 analize pentru determinarea pH-ului – metoda potențiometrică cu electrod de sticlă
în extract apos;
-27 analize pentru determinarea conținutului de CaCO3 prin metoda gazovolumetrică cu
calcimetrul Scheibl;
-15 analize pentru determinarea conținutului în humus – metoda Walkley – Black,
modificarea Gogoașă;
-15 analize pentru determinarea azotului total prin metoda Kjeldahl;
-15 analize pentru determinarea fosforului mobil (ppm) în acetat-lactat de amoniu după
Egner – Domingo și dozarea colorimetrică a anionului fosfat ca „albastru de molibden―;
-15 analize pentru determinarea potasiului accesibil (ppm) în acetat-lactat de amoniu la
fotometrul cu flacără;
-27 analize pentru determinarea granulometrică prin tratarea solului cu acid clorhidric
(după Kacinski) și separarea fracțiunilor prin cernere și pipetare.
Interpretarea analizelor de laborator s-a făcut după instrucțiunile în vigoare.
Metodologia și etapele de lucru
Întocmirea prezentului studiu are la bază Metodologia de Elaborare a Studiilor
Pedologice (MESP, elaborat de ICPA București, 1986) cu parcurgerea a trei etape importante de
lucru, și anume: etapa preliminară, etapa de teren și etapa de birou.
În prima etapă s-a consultat materialul bibliografic disponibil și s-au adunat materialele
necesare întocmirii bazei de date privind însușirile fizico-geografice a arealului studiat.
Astfel, de la O.C.P.I. Iași s-au achiziționat harta cadastrală a comunei în scara 1:5.000
(1973), hărțile topografice în scara 1:5.000 (edițiile 1968, 1981, 1990), proiecția Stereo 70,
hărțile topografice în scara 1:25.000 (ediția 1981), proiecția Gauss-Krüger și ortofotoplanuri,
ediția 2005.
În cea de-a doua etapă, de teren, s-a efectuat recunoașterea pedologică a teritoriului,
cercetarea și descrierea profilelor de sol cu prelevarea probelor de sol, înregistrarea datelor și
observațiilor privind condițiile geomorfologice, separarea pe plan a arealelor cu diferite unități
de sol.
În sfârșit, în cadrul etapei a treia, s-a sistematizat datele din teren, s-a interpretat datele
analitice fizico-chimice, s-a analizat informațiile existente din cercetările anterioare.
22
Pagina 24
Situația pajiștilor din România
În funcție de modul de folosință, pajiștile se împart în pășuni și fânețe. Din suprafața
totală de pajiști din țara noastră (4.9 ha - 33% din suprafața agricolă a României), conform
Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov 68% o reprezintă pășunile, iar 32%
fânețele (figura nr. 2).
%, Fânețe,
32, 32%
%, Pășuni, Pășuni
68, 68% Fânețe
Fig. 2 Ponderea pășunilor și fânețelor în România.
Totodată, același institut menționează că distribuția altitudinală și geografică a pajiștilor
se prezintă astfel:
47% zonă de deal;
32% zonă de munte;
21% zonă de luncă.
În funcție de zonare și regionare, pajiștile pot fi:
PAJIȘTI ZONALE
1. Etajul alpin (al pajiștilor alpine)
2. Etajul subalpin (al jnepenișurilor)
3. Etajul boreal (al pădurilor de molid)
4. Etajul nemoral (al pădurilor de foioase)
4.1. Subetajul pădurilor de fag și de amestec de fag cu rășinoase
4.2. Subetajul pădurilor de gorun și amestec cu gorun
5. Zona nemorală (a pădurilor de stejari)
5.1. Subzona pădurilor de stejari mezofili
5.2. Subzona pădurilor de stejari submezofili – termofili
6. Zona silvostepei
23
Pagina 25
7. Zona stepei
PAJIȘTI INTRAZONALE
8. Pajiști din lunci și depresiuni
9. Pajiști de sărătură (halofile)
10. Pajiști de nisipuri (psamofile).
Pincipalele graminee și leguminoase perene cultivate în amestec în pajiștile din țara
noastră sunt prezentate în tabelul nr. 1 de mai jos:
Tabelul nr. 1
Principalele tipuri de ierburi perene din pajiști.
Principalele tipuri de ierburi perene din pajiști
Graminee perene Leguminoase perene
Agropyron pectiniforme – pir cristat Lotus corniculatus – ghizdei
Bromus inermis – obsigă nearistată Medicago sativa – lucerna albastră
Dactylis glomerata – golomăț Onobrychis viicifolia – sparcetă
Festuca arundinacea – păiuș înalt Trifolium hybridum – trifoi corcit
Festuca pratensis – păiuș de livadă Trifolium pratense – trifoi roșu
Festuca rubra – păiuș roșu Trifolium repens - trifoi alb
Lolium perenne – raigras peren
Phalaris arundinacea – ierbăluță
Phleum pratense – timoftică
Poa pratensis – firuță
Alcătuirea amestecului de ierburi perene este foarte complicată din cauza numărului mare
de soiuri din speciile mai sus menționate, astfel că în țările cu zootehnie dezvoltată amestecurile
de ierburi perene sunt standardizate și se revizuiesc odată la 15-20 ani.
În orice caz, la stabilirea amestecului de graminee și leguminoase perene trebuie avut în
vedere următorii indicatori biotehnici și economici:
24
Pagina 26
modul de
folosire
principal
longevitatea
culturii
asigurarea
umidității
nivelul de
fertilizare
indicatori
biotehnici și înălțimea
economici covorului
ierbos
capacitatea de
concurență
gradul de
înmulțire
vegetativă
capacitatea de
otăvire
rezistența la
călcare
După alegerea asociațiilor de bază, pentru regim de fâneață, formate dintr-o graminee
perenă ce asigură volumul producției de furaj și o leguminoasă perenă de pajiști, ce asigură
calitatea furajeră și azotul biologic, în funcție de condițiile staționale, sistem de cultură și mod de
folosință, se mai adaugă alte specii ca păiușul de livezi pentru plasticitate ecologică și de
folosire, păiușul înalt pentru robustețe la modificări climatice, pirul crestat pentru rezistență la
secetă, raigrasul peren, firuța și trifoiul alb pentru rezistență la pășunat (GÎAP, 2014).
Conform Codului de Bune Condiții Agricole și de Mediu (GAEC), stabilite în
Regulamentul Consiliului Uniunii Europene (CE) numărul 1782/2003, țara noastră trebuie să
acorde o atenție deosebită acestui patrimoniu pastoral prin menținerea suprafeței existente la 1
ianuarie 2007, asigurarea unui nivel minim de întreținere și evitarea instalării vegetației nedorite
pe terenurile agricole.
25
Pagina 27
CONDIȚIILE FIZICO-GEOGRAFICE
Relieful
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Gorban, aparține Podișului
Central Moldovenesc (subunitate a Podișului Moldovei), la contactul acestuia cu lunca comună
Jijia – Prut.
Principalele forme de relief existente în cadrul teritoriului comunei Gorban, sunt:
- podișul fragmentat în partea de vest a teritoriului;
- lunca comună Jijia – Prut în partea estică a teritoriului;
- terasa Prutului care ocupă o mică suprafață în partea de sud – est a teritoriului.
Altitudinea maximă de 197 m se află în nord-vestul teritoriului comunal Gorban la
hotarul cu teritoriul comunei Moșna, iar altitudinea minimă de 24 m se află în lunca Prutului la
hotarul cu teritoriul comunei Drânceni, județul Vaslui. Rezultă o energie a reliefului de 173
metri.
Podișul fragmentat este reprezentat prin interfluvii sculturale cu fragmentare deluroasă și
prin versanți afectați de procese de pantă. Aceste interfluvii se prezintă sub formă de dealuri cu
contururi relativ domoale, ușor bombate sau slab înclinate conform cu structura geologică. Deși
influența factorilor geologici este vizibilă în orientarea și aspectul lor general, trăsăturile cele
mai caracteristice ale reliefului se datorează denudației. Orientarea culmilor este N-NV – S-SE.
Evoluția culmilor și a podișurilor interfluviale se datorează astăzi unor procese slabe de
alterare și dezagregare în comparație cu suprafețele mult mai înclinate ale versanților, unde se
întâlnește o gamă largă de procese destructive cu intensități diferite. Din această cauză coborârea
suprafeței generale a terenului, se face lent, existând posibilitatea conservării naturale a solurilor
sau chiar a formării unei cuverturi loessoide de 3 – 4 m. Acest lucru demonstrează că există un
echilibru între transformările diagenetice ale complexului argilo - nisipos care contribuie la
formarea rocilor cu aspect loessoid și procesele de eroziune a solului, echilibru care trebuie
consolidat printr-o utilizare cât mai judicioasă a terenului.
Racordul între interfluviile sculpturale și lunca Jijia – Prut este făcută printr-un versant
afectat de procese de pantă.
Orientarea acestui versant în cadrul teritoriului Gorban este de la nord-vest spre sud-est
în partea nordică până în dreptul localității Gorban când devine nord – sud.
În profil transversal, versantul prezintă două părți distincte:
- partea superioară a versantului abruptă (20 – 25 %), cu intense procese de pantă
(eroziune de suprafață excesivă, eroziune torențială, alunecări active și semistabilizate);
- partea inferioară a versantului cu panta mai mică (10 %), unde predomină procesele
de eroziune de suprafață.
26
Pagina 28
Alunecările de teren s-au produs datorită diferențelor litologice, prezenței apei freatice
înmagazinate în orizonturile ușor permeabile și diferențelor mari de nivel.
Alți versanți sunt cei ai văilor Moșna și Moșnișoara.
Versantul drept al văii Moșna este orientat în prima sa parte de la intrarea în cadrul
teritoriului Gorban, de la vest la est, reorientându-se apoi de la sud la nord, urmărind cursul văii.
În primul sector, versantul are panta de 20 – 25 % și expoziția nordică. Este afectat la partea sa
superioară de procese de alunecări active și la partea inferioară de alunecări mai vechi,
stabilizate. Acest sector al versantului este secționat de o ravenă activă.
Al doilea sector al versantului drept cu orientarea de la sud către nord, este afectat de
procese intense de eroziune de suprafață, uneori denudația ajungând până la rocă.
Versantul stâng al Moșnei în primul sector orientat vest – est este mai puțin evidențiat
decât cel drept, având o altitudine relativ redusă față de valea Moșnei și înclinarea deasemenea
redusă cu 5 – 10 %. Este afectat de procese de eroziune de suprafață.
Versantul stâng al văii Moșnișoara este afectat de procese foarte puternice de eroziune
areolară, care au dus la apariția la zi a rocii de solificare.
Versanții văii Bohotinului au în cadrul teritoriului Gorban 2 km lungime. Versantul drept
cu expoziție nord-estică are în prima sa parte, la intrarea în cadrul teritoriului, panta redusă (5 –
10 %), fiind acoperit de cernoziomuri și cernoziomuri cambice slab erodate.
Relieful de luncă este reprezentat în cadrul teritoriului comunal Gorban prin lunca
Bohotinului. Cea mai mare suprafață o are lunca Jijia – Prut.
Lunca comună Jijia – Prut ocupă partea estică a teritoriului comunal Gorban. Ea s-a
format pe seama aluviunilor transportate și depuse aici de către râurile Jijia și Prut.
În cadrul acestei lunci întâlnim următoarele sectoare:
- o treaptă de luncă cu altitudinea relativă de 2 – 3 m față de albia minoră, formată din
aluviuni nisipoase depuse recent. Fiind situată în zona dig – mal este frecvent inundabilă.
Această zonă este acoperită, în general, cu pădure având rolul de protecție a malurilor
râului.
Grindul longitudinal este orientat paralel cu cursul râului, având o altitudine relativă de 4
– 6 m față de albia minoră și 2 - 3 m peste nivelul general al șesului. Este format din aluviuni cu
textură medie și mai rar fină. Pe aceste aluviuni s-au format aluviosoluri tipice și molice.
În condițiile amenajării luncii aceste soluri au o fertilitate ridicată.
- Zona mediană a luncii formată pe seama aluviunilor Jijiei este diferită de cea formată de
către apele Prutului, atât prin altitudinea ceva mai redusă cât și prin natura materialului depus,
care are textura fină și conținut de săruri solubile.
27
Pagina 29
- Zona marginală a luncii la contactul cu versantul a fost formată pe seama aluviunilor
aduse de către pârâul Bohotin al cărui curs a fost deviat în aval, paralel cu râul Jijia, fiind acum
tributar Prutului.
Lunca pârâului Bohotin este situată în nordul teritoriului Gorban și este orientată de la
nord-vest către sud-est. La intrarea în cadrul teritoriului Gorban, nu se poate vorbi de o luncă
propriu-zisă, râul având doar albia minoră. Apoi, râul își creează o luncă proprie care la
contactul cu lunca Jijia – Prut ajunge la o lățime de 200 m. Această luncă este acoperită de
depozite cu textură mijlocie-fină, fiind rar inundabilă datorită adâncimii cursului în propriile
aluviuni.
Lunca pârâului Moșna este orientată la intrarea în cadrul teritoriului Gorban, de la sudvest către nord-vest. Acest sector al luncii are o lățime de 100 m. La intrarea în localitatea Podu
Hagiului, valea își schimbă cursul de la vest către est. La ieșirea din localitatea Podu Hagiului,
lățimea luncii este de 300 m.. Aici, datorită faptului că această porțiune a fost fundul unui lac de
acumulare local (acum scurs), lunca este acoperită de un strat de aluviuni recente cu textură
grosieră nematurate fizic.
Lunca Moșnei își schimbă apoi orientarea spre nord, îngustându-se evident, cursul
adâncindu-se în propriile aluviuni.
Valea Moșnișoara, afluent al Moșnei este orientată de la nord-vest către sud-est. Lățimea
văii este redusă (100 m)‚ fiind acoperită cu depozite cu textură medie. În anumite perioade, valea
este inundabilă.
Mai menționăm în cadrul teritoriului comunal Gorban, terasa Prutului, dezvoltată pe
dreapta acestuia la o altitudine relativă față de albia majoră de 40 – 50 m. Podul terasei se
prezintă ca o suprafață plană acoperită de o cuvertură de depozite loessoide. Fruntea terasei
(împădurită) coboară abrupt spre albia majoră a Prutului.
Ca procese de dinamică geomorfologică, menționăm aici alunecările de teren și procesele
de eroziune de suprafață și adâncime.
Microrelieful de alunecări
Cauzele care duc la declanșarea alunecărilor de teren sunt:
- panta accentuată a unor versanți;
- structura geologică neomogenă sub aspectul permeabilității rocilor;
- prezența apei ce se înmagazinează în deluviul de alunecare;
- deteriorarea echilibrului versanților prin activitatea omului.
În cadrul teritoriului comunei Gorban, procesele de alunecare au afectat în parte versantul
drept al luncii Jijia – Prut și versantul drept al văii Moșna.
28
Pagina 30
Alunecările active ocupă partea superioară a versantului cu panta mai mare. În aceste
alunecări predomină prăbușirile, rupturile și alunecările în trepte. Alunecările semistabilizate
ocupă suprafețe restrânse tot în partea superioară a versantului. Ca și alunecările actrive, sunt
deasemenea alunecări recente dar în curs de stabilizare. Deluviul de alunecare este format dintrun amestec de argile, nisipuri și luturi, ce depășesc 5 m grosime.
Alunecările stabilizate apar la partea inferioară a versantului. Sunt alunecări active vechi,
în general sub formă de valuri și mai rar movile.
Eroziunea de suprafață (areolară)
Este un alt fenomen întâlnit frecvent pe versanții din cadrul teritoriului comunei Gorban.
În zonele de alunecări sau pe versanții foarte puternic înclinați, eroziunea este foarte
puternică, rocile de solificare ajungând la zi.
Formațiunile torențiale
Sunt reprezentate prin numeroase ogașe și câteva ravene situate în general pe versanții cu
pantă accentată.
O importanță deosebită în practica agricolă modernă o are organizarea antierozională a
teritoriului. Prin aceasta, se asigură condiții pentru mecanizarea lucrărilor agricole pe curba de
nivel în concordanță cu principiile de conservare a solului.
Terenurile supuse proceselor de alunecare vor fi nivelate și modelate pentru a asigura un
bun drenaj natural. Drumurile care intersectează linia de scurgere a apei vor fi prevăzute cu
canale marginale impermeabilizate.
Geologia
Depozitele de suprafață care constituie materialul parental al solurilor de aici sunt de
vârstă:
- bassarabiană (zona podișului fragmentat);
- cuaternară (zona de terasă a Prutului);
- holocenă (zona luncii Jijia – Prut și a văilor afluente).
În zona podișului fragmentat situat în vestul teritoriului, roca de solificare o constituie
luturile și depozitele loessoide. Izolat în această zonă apar iviri de roci dure (gresii calcaroase și
calcare).
Luturile sunt răspândite pe suprafețe restrânse în cadrul teritoriului comunal Gorban. Au
un conținut de argilă de 26 – 32 % și un conținut de carbonați de 13 – 21 %. Sunt roci
permeabile pe care s-au format cernoziomuri și cernoziomuri cambice acum desfundate antropic,
terenul fiind folosit pentru vie.
29
Pagina 31
Depozitele loessoide s-au format diagenetic prin transformarea complexului argilonisipos.
Formarea structurii loessoide depinde în primul rând de constituția granulometrică a
materialului primar.
Depozitele loessoide sunt caracteristice printr-o bună permeailitate, porozitate și aerație.
Pe aceste depozite s-au format cernoziomuri și cernoziomuri cambice.
Depozitele loessoide ocupă o suprafață însemnată în cadrul zonei de podiș a teritoriului
precum și în terasa Prutului.
Gresiile calcaroase și calcarele ocupă suprafețe restrânse în această zonă. Pe aceste
materiale s-au format rendzine cu conținut de schelet, care împiedică într-o oarecare măsură
lucrările agricole.
Argilele, nisipurile și luturile sunt rocile de solificare predominante pe versanții cu pante
mijlocii și mari afectați de fenomene de degradare a terenurilor prin alunecări și eroziune
avansată.
Depozitele fluviatile din lunca Jijia – Prut diferă atât prin textură cât și prin compoziție
chimică.
Aluviunile aduse de Prut au în general textură grosieră (11 % argilă) în imediata
apropiere a albiei minore și textură medie – fină (30 – 65 %) în partea mediană a luncii. Aceste
aluviuni sunt nesalinizate (C.T.S.S. 170 mg la 100 g sol). Ele constituie materialul parental al
solurilor de tipul aluviosoluri tipice și molice sau în cazul celor din imediata apropiere a cursului
Prutului a aluviosolului entic.
Materialul adus și depus de Jijia se deosebește de cel transportat și depus de Prut atât prin
structura fină (40 – 72 % argilă) cât și prin conținutul de săruri solubile (C.T.S.S. 227 – 680 mg
la 100 g sol). Pe aceste depozite s-au format aluviosoluri, uneori salinizate.
Pe văile afluente Moșna și Moșnișoara s-au depus aluviuni cu textură medie sau fină (32
– 58 % argilă), pe care s-au format soluri de tipul aluviosoluri tipice sau molice.
Hidrografia și hidrogeologia
Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunal Gorban face parte din bazinul
Prutului mijlociu la confluența acestuia cu Jijia.
Principalele cursuri de apă sunt Prutul și Jijia.
Prutul care este unul din cele mai importante cursuri de apă de la noi din țară marchează
frontiera de stat cu Republica Moldova.
În zona cercetată, Prutul este orientat de la nord la sud. Cursul său este puternic meandrat.
Atât datorită acestui aspect cât și datorită variației mari a debitului și nivelului în perioadele cu
precipitații abundente, Prutul revarsă, inundând lunca Prutului.
30
Pagina 32
Din punct de vedere al alimentației, are un regim pluvional cu alimentare subterană slabă
sau moderată.
Regimul râului Prut se caracterizează printr-o perioadă de ape mari, provenite din topirea
zăpezilor în februarie – martie, viituri provenite din ploi căzute în mai – iunie, iar apoi o
perioadă de ape mici până către sfârșitul toamnei, când se întâlnesc din nou ape mari.
Perioada apelor mici începe la sfârșitul verii și ține până la începutul primăverii. În
această perioadă crește ponderea alimentării subterane. Scurgerea solidă este importantă.
Tipul de salinizare este sulfato-cloruric. Apa Prutului folosită pentru irigații fără un
sistem eficient de drenaj poate saliniza în timp terenurile pe care le irigă.
Apa Jijiei este mai mineralizată decât cea a Prutului, neputând fi folosită la irigații. pH-ul
apei este slab alcalin. Tipul de salinizare este sulfato-cloruric.
Alt afluent al Prutului este pârâul Bohotin. Altădată afluent al Jijiei în dreptul localității
Gura Bohotin, cursul acestuia a fost dirijat printr-un canal paralel cu Jijia, spre Prut.
Alt curs de apă este cel al Moșnei care se află în sudul teritoriului Gorban. În prima sa
parte, după intrarea în cadrul teritoriului, cursul Moșnei este orientat de la sud-vest către nord-est
pentru ca apoi să-și schimbe cursul spre nord vărsându-se în Prut.
Afluentul Moșnei, Moșnișoara, are cursul orientat de la nord-vest către sud-est. Are
variații mari ale debitului în funcție de regimul precipitațiilor.
În ceea ce privește hidrogeologia, în cadrul teritoriului Gorban distingem două zone:
- zona de podiș și terasă, unde apa freatică se găsește la adâncimi ce depășesc 50 m,
neinfluiențând profilul de sol. În zonele de alunecări active datorită răsturnării stratelor se
creează așa numitele „ochiuri de glimee‖ unde se cumulează apa din unele izvoare de coastă sau
din precipitații;
- zona din lunca comună Jijia – Prut și de pe văile înguste din cadrul teritoriului.
În lunca Jijia – Prut prin lucrările de desecare a fost coborât și nivelul freatic care se află
în general la 2 – 3 m adâncime. Excepție face zona mediană a luncii unde apa se găsește la 2 m
și zonele din apropierea cursului Prutului și cea marginală (de sub versant) unde nivelul freatic se
găsește la adâncimi mai mici de 0,5 m, înmlăștinind solul.
Nivelul freatic oscilează în funcție de precipitații.
În ceea ce privește chimismul apelor freatice se constată o creștere a mineralizării lor din
zona limitrofă cursului Prutului către zona mediană a luncii, fapt care a influențat și gradul diferit
de salinizare a solurilor de aici. În văile înguste, apa freatică se găsește la adâncimi de 1 – 3 m,
oscilând în funcție de nivelul precipitațiilor.
31
Pagina 33
Clima
Pentru caracterizarea climatică a teritoriului comunei Gorban s-au folosit datele climatice
ale stației meteorologice Huși precum și datele postului pluviometric Gorban.
Potrivit acestor date, media anuală a temperaturii aerului este de 9,5oC și media
multianuală a precipitațiilor este de 510,9 mm.
Regimul termic
Temperatura medie anuală a aerului de 9,5oC este favorabilă principalelor plante de
cultură.
Temperaturi mai mici de -30oC se întâlnesc în lunile ianuarie și februarie.
Bruma se produce cu precădere în zona luncii Jijia – Prut și pe văile înguste.
Regimul pluviometric
Precipitațiile sunt repartizate neuniform de-a lungul anului cu un maxim în lunile mai și
iunie și un minim în decembrie și ianuarie.
Cantitățile mari de precipitații căzute în intervale de timp scurte por provoca inundații și
băltiri.
Alte fenomene negative legate de regimul pluviometric sunt grindina și seceta. Se
consideră secetă 9 zile consecutive fără precipitații în timpul verii și 14 zile iarna. Grindina se
produce mai ales în lunile iunie și iulie dar poate apărea și în august.
Topoclimatele
În ceea ce privește topoclimatele în cadrul teritoriului comunal Gorban, deosebim:
- topoclimatul luncii Jijia – Prut caracterizat printr-o temperatură mai scăzută,
evapotranspirație mai mare, vânturi frecvente pe direcția nord-sud. Altitudinea redusă a luncii,
precum și cantitatea sporită de umezeală care provine din evaporarea apei face ca aici să se
înregistreze inversiuni termice care produc cețuri și brume timpurii toamna și târzii primăvara.
- topoclimatul de platou și terasă, caracterizat prin insolație puternică, amplitudini termice
diurne evidente, umiditate relativă scăzută, vânturi puternice.
- topoclimatul versanților cu expoziție estică (versantul drept al Jijiei și parte din
versantul stâng al Moșnei) caracterizat prin insolație și temperatură mai scăzută tot timpul anului
și persistența zăpezii primăvara. Acești versanți sunt expuși vânturilor reci din est.
- topoclimatul versanților cu expoziție vestică (versantul stâng al Moșnișoarei și o
porțiune din versantul drept al văii Moșnei) caracterizat prin insolație mai puternică. Aici
zăpada se topește mai repede. Evapotraspirația este mai puternică.
- topoclimatul versanților cu expoziție nordică (o porțiune din versantul drept al Moșnei)
caracterizat prin minus de căldură și lumină și un plus de umezeală. Acest versant este
expus vânturilor din nord.
32
Pagina 34
- topoclimatul versanților cu expoziție sudică (versantul stâng al Moșnei) caracterizat prin
insolație puternică, amplitudini termice diurne evidente, umiditate relativ scăzută, vânturi
puternice.
Vegetația
Din punct de vedere geobotanic, teritoriul comunei Gorban, aparține zonei de pădure a
Podișului Central Moldovenesc, subzona de silvostepă.
În cadrul acestei subzone deosebim vegetația pădurilor și vegetația pajiștilor.
Vegetația le mnoasă este reprezentată prin pădurea Unsu, situată în nord-vestul
teritoriului, în zona de podiș și prin câterva pâlcuri de pădure din imediata apriopiere a albiei
minore a Prutului.
În pădurea Unsu, întâlnim specii ca Quercus pubescens, Quercus robur, Fraxinus
excelsior.
Ca arboret, amintim Crataegus monogyna, Cornus sanguineea, Rosa canina, Prunus
spinosa. Ca floră vernală, întâlnim dintre graminee: Poa nemoralis, Melica uniflora și Clematis
vitalba.
Pădurile din lunca Prutului situate în zona dig – mai sunt formate din Populus alba, Salix
fragilis, Ulmus campestre, Salix cinereea.
Au fost plantate cu rolul de a proteja malurile, specii ca Robinia pseudocacia.
Tot în luncă întâlnim și arbuști ca Prunus spinosa, Cornus sanquineea și Rosa canina.
Vegetația ierboasă
Pajiștile sunt răspândite pe versanții afectați de alunecări precum și în lunca Jijia – Prut
sau pe văile înguste.
Pajiștile folosite în marea lor majoritate ca pășuni, au o productivitate redusă, fiind
amplasate pe terenuri improprii culturilor agricole, afectate de eroziune puternică, salinizări sau
gleizare. Pășunatul nerațional și lipsa unor măsuri de întreținere curente au contribuit și ele la
degradarea acestor pajiști.
Principalele asociații de pajiști sunt:
- Asociațiile cu Festuica valesiaca formează pajiști xerofile pe terenuri mai puțin erodate
din zona de podiș. Din această asociație mai fac parte Agropyrum cristatum, Festuca pseudovina
și Medicago falcata.
- Asociații cu Andropogon ischaemum ocupă suprafețele puternic degradate de pe
cersantul Jijiei. În asociație cu Andropogon ischaemum mai intră Cynodon Dactylon și
Medicago minima.
- Asociații cu Poa bulbosa se găsesc tot pe versanții afectați de procese de eroziune.
În lunca Jijia – Prut se găsesc următoarele asociații:
33
Pagina 35
- Asociațiile cu Agropyrum repens, formează pajiști în zona mediană a luncii Jijia – Prut
pe soluri aluviale salinizate și pe lăcoviști salinizate.
- Asociațiile cu Agrostis alba se întâlnesc pe terenurile mai joase din dreapta cursului
Jijiei, ocupate de lăcoviști argiloase. În aceste asociații mai intră Poa pratensis și Alopecurus
pratensis.
- Asociațiile cu Puccinelia distans se găsesc în aceeași zonă a luncii. În asociație cu
Puccinelia distans mai intră și Statice gmelini.
- Asociații cu Phragmites communis, Carex riparia și Scirpus lacustris întâlnim în zonele
de privaluri și bălți.
Aceste specii sunt folosite în fază tânără ca furaj verde. Gradul redus de acoperire a
versanților cu pajiști a dus la intensificarea proceselor de eroziune de suprafață și adâncime.
Vegetația cultivată este reprezentată prin următoarele plante de cultură: grâul de toamnă,
porumbul, floarea soarelui, lucerna, orzul, legumele, vița de vie, pomi.
Vegetația segetală
Ca buruieni în culturi amintim: Convolvulus arvensis, Cirsium arvense, Cynodon
dactylon, Setaria glauca.
În culturile de prăpșitoare cele mai abundente sunt: Echinochloa cruss-galli, Setaria
glauca, Amarantus retroflexus.
În cuturile de grâul și orz cele mai frecvente buruieni sunt Sinapis arvensis, Setaria
glauca.
Influența antropică
Influența activității omului asupra solurilor are aspecte variate, de la luarea în cultură a
terenurilor prin înlăturarea vegetației naturale, până la aplicarea de măsuri și lucrări de
îmbunătățiri funciare și de ameliorare a solurilor.
Influența înlăturării sau înlocuirii vegetației naturale
Prin desțelenirea terenurilor se produce o frânare a procesului de acumulare a humusului,
iar pe terenurile în pantã, se accelereazã eroziunea solurilor.
Prin defrișarea pădurilor și modificarea echilibrului natural s-au declanșat procese
geomorfologice actuale de alunecări de teren, eroziune în suprafață și adâncime, etc.
Influența lucrărilor solului
Executarea corectã a lucrărilor solului are o influență pozitivă în ceea ce privește
porozitatea, permeabilitatea, regimul de apã și aer, activitatea biologicã și mobilizarea
substanțelor nutritive din rezerva solului.
Pe versanți, executarea lucrărilor pe contur, agroterasarea, afânarea adâncă, etc., se opun
scurgerii apei pe pantă, protejează solul împotriva eroziunii în suprafață, contribuie la refacerea
34
Pagina 36
acestuia. Pe terenurile cu exces de umiditate de suprafață, arătura cu subsolaj sau afânarea
adâncă, au ca efect eliminarea excesului de apă. Arătura de desfundare (la înființarea plantațiilor
pomicole sau de viticole) duce la modificarea solurilor pe adâncimea de desfundare.
Executarea incorectă a lucrărilor solului este însoțită de manifestarea unor influențe
negative, dintre care menționăm:
- executarea pe versanți a lucrărilor pe linia de cea mai mare pantă duce la
accelerarea eroziunii în suprafață sau a eroziunii în adâncime;
- defrișarea viilor terasate și lipsa de întreținere a lucrărilor de combatere a eroziunii
solului existente (agroterase, benzi înierbate), duce la distrugerea în timp a acestor lucrări;
- lucrarea solului prea umed sau prea uscat duce la formarea de brazde, curele și
respectiv bulgãri mari, proces însoțit de deteriorarea structurii.
Influența structurii și rotația culturilor
Cultivarea pe terenurile în pantã a păioaselor și evitarea prășitoarelor, introducerea în
asolament a culturilor perene (amelioratoare), contribuie la stăvilirea eroziunii solurilor.
Rezultate bune privind ameliorarea solurilor saline și alcalice se obțin prin cultivarea de
plante rezistente la astfel de condiții: orzul, meiul, iarba de Sudan, etc.
Cultivarea an de an pe acelasi sol a unei singure plante sau a unui număr redus de plante,
duce la secătuirea solului în anumite elemente nutritive, la cumularea efectului remanent al unor
pesticide, etc.
Influența îngrășămintelor, amendamentelor și pesticidelor
Aplicarea corectă a îngrășămintelor influențează favorabil proprietățile solului, astfel :
dezvoltarea mai bună a vegetației înseamnă sistem radicular mai bogat, deci
materie organică mai multă pentru sol, posibilități sporite de formare a humusului, refacerea
structurii solului, ameliorarea însușirilor fizice, chimice și biologice ale solului;
îngrășămintele organice acționează direct prin aportul de substanțe nutritive,
intensifică activitatea microbiologică, mărirește conținutul de humus, îmbunătățește însușirile
fizice și ameliorează solurile acide.
Folosirea incorectă a îngrășămintelor (felul acestora, doza, modul de aplicare) poate duce
la efecte negative în ce privește proprietățile solului, astfel;
aplicarea în cantitãți prea mari a dejecțiilor, folosirea apelor uzate fãrã ca în
prealabil sã fie trecute prin amenajãri speciale, duc la poluarea solului;
aplicarea sistematică de cantități mari de îngrășăminte cu azot poate duce la
concentrații nocive de nitrați și nitriți în sol și în plante, pe seama cărora se pot forma alte
substanțe și mai toxice și chiar cancerigene;
35
Pagina 37
aplicarea neuniformă a îngrășămintelor duce la formarea de vetre, cu repercursiuni
negative atât asupra producției, cât și a solului.
Amendarea solurilor urmărește neutralizarea sau corectarea reacției prea acide sau prea
alcaline a acestora. Amendarea incorectă provoacă o înrăutățire a însușirilor solului.
Folosirea gipsului, în loc de oxid sau carbonat de calciu pe solurile acide duce la
transformarea acidității potențiale în aciditatea actuală.
Utilizarea carbonatului de calciu în loc de sulfat de calciu pe solurile alcalice și alcalizate
provoacã o intensificare a alcalinitătii, datorită formării de carbonat de sodiu, ca urmare a
schimbului Ca-Na.
Prin erbicidare se înlătură prașilele și se menajează structura solului. Folosirea
nerațională a pesticidelor duce la poluarea solului și a apelor freatice.
Influența irigației
Pe suprafața teritoriului nu se găsește un sistem de irigații. Deficitul de umiditate
înregistrat în ultimii ani, ca urmare a unui regim pluviometric redus și a unor temperaturi estivale
ridicate, au dus la accentuarea deficitului de umiditate astfel că unele culturi agricole au fost
afectate.
Sub rezerva necesității unor studii, inclusiv pedologice, pentru a evalua necesitatea
irigației semnalăm unele aspecte negative ale acesteia:
apa de irigației să fie de calitate pentru a nu sărătura sau polua solul;
aplicarea necontrolată a irigației poate destabiliza structura solului și poate
modifica bilanțul apelor subterane;
se pot produce modificări fizice: creșterea compactității, micșorarea porozității și
a vitezei de infiltrație a apei;
modificări chimice: mărirea capacității de schimb cationic, antrenarea nitraților
din îngrășăminte, solubilizarea unor elemente, etc.;
accelerarea proceselor biochimice din sol.
Influența lucrărilor de prevenire și combatere a eroziunii
Pe suprafața teritoriului au fost executate o serie de lucrări de combatere a eroziunii
solului: benzi înierbate, agroterase, nivelări de alunecări, care au avut un efect favorabil în
combaterea eroziunii și alunecãrilor. Lipsa de întreținere a acestor lucrări în momentul actual,
duce la diminuarea efectului acestora pânã la anulare.
Influența amenajărilor pentru plantații de viti-pomicole
Înființarea plantațiilor de vii și pomi, necesită lucrări de mobilizare adâncă a solului, de
nivelare, modelare, terasare, ceea ce provoacă o schimbare radicală a învelișului de sol.
36
Pagina 38
SOLURILE
Formarea solurilor din zonă s-a desfășurat sub influența unui ansamblu de factori
pedogenetici (de solificare), dintre care cei mai importanți sunt:
a) Factorul biologic
Solificarea nu poate avea loc decât sub actiunea organismelor, în special a plantelor și
microorganismelor. Vegetația, microflora și fauna acționează asupra solurilor îndeosebi prin
modul de distribuție spațială a resturilor organice, prin calitatea și cantitatea materiei organice
depuse anual la suprafață sau în interiorul solului și prin modul de transformare a resturilor
vegetale.
Sub aceste aspecte, acțiunea vegetației ierbacee asupra solului se deosebește mult de cea
a vegetației lemnoase. În ceea ce privește vegetația ierbacee, principala sursă de substanțe
organice pe seama cărora se formează humusul în sol o constituie rădăcinile. Aceasta se
datorează faptului că resturile organice aeriene intervin în mică măsură în procesele
pedogenetice, fiind îndepărtate de către om, vânt etc..
Spre deosebire de vegetația erbacee, subformația vegetală lemnoasă, sursa de bază a
resturilor organice care participă la formarea humusului o constituie frunzele care cad anual la
suprafața solului. Rădăcinile plantelor lemnoase nu participă decât în mică măsură la formarea
humusului.
b) Clima
Se manifestă începând cu dezagregarea fizică și alterarea chimică a rocilor,
descompunerea materiei organice, spălarea sărurilor solubile, etc. Astfel, dezagregarea și
alterarea rocilor influențate direct sau indirect de climă duc la transformarea rocilor primare în
roci ce pot asigura condiții minime instalării vegetației iar prin manifestarea în continuare a
acestor procese în cadrul solificării, determină formarea principalelor componente minerale ale
solului (săruri, oxizi, hidroacizi, minerale argiloase, nisip, praf, etc.).
c) Relieful
Relieful acționează în formarea, evoluția și diversificarea solurilor atât direct cât și
indirect. Astfel, între sol și relief este o legătură atât de strânsă încât practic, orice schimbare
survenită în cadrul reliefului se reflectă și în modificarea solului respectiv. Influența directă a
reliefului se observă îndeosebi în zonele accidentate, în primul rând prin procesul de eroziune în
suprafață, de care depind transportul și sortarea în lungul versanților a materialului rezultat prin
alterarea rocilor.
În șesuri importanța majoră o are microrelieful (microdepresiuni, micromovile, privaluri,
gârle, conuri de dejecție, etc.) care au determinat, fie stagnarea apei și intensificarea proceselor
37
Pagina 39
de gleizare și înmlăștinire, fie existența unor suprafețe ridicate, zvântate, neinundabile sau rar
inundabile.
Mult mai importantă și mai complexă este influența indirectă a reliefului asupra
învelișului de sol.Această influiență se manifestă prin redistribuirea căldurii și umidității pe
diferite forme de relief în funcție de altitudine, pantă și expoziție.
În funcție de relief, solurile se dispun într-o zonalitate altitudinală. Pe șesuri și văi apar
soluri specifice ca : soluri aluviale, diferit gleizate și/sau sărăturate, gleiosoluri,etc.
d) Apa freatică și pedofreatică
Existența unui strat freatic la adâncime relativ mică determină, în primul rând, formarea
în sol sau la baza solului a unui orizont gleizat specific solurilor hidromorfe. Stratul acvifer
influențează de asemenea procesul de bioacumulare precum și procesul de eluviere a solului,
modificând intensitatea de deplasare a sărurilor, bazelor sau coloizilor, sau provocând formarea
unor orizonturi cu acumulare intensă a unor săruri.
e) Rocile de solificare
Influențează textura solurilor și unele proprietăți fizice și hidrofizice.
În cadrul rocilor de solificare se disting:
- depozite de argile-marne cu textură fină, care au favorizat producerea
alunecărilor de teren;
- depozite fluviale salinizate și alcalizate, pe care s-au format solonceacuri,
solonețuri și aluviosoluri salinizate și/sau alcalizate;
- depozite fluviale mijlocii în zonele mai înălțate de grind, pe care s-au format
aluviosoluri tipice și molice.
Solul reprezintă rezultatul acțiunii conjugate a tuturor factorilor pedogenetici enumerați,
la care se adaugă timpul și factgorul antropic. Ei se înterpătrund și se influențează reciproc și
prin numãrul și variația lor, determină manifestarea unor procese pedogenetice specifice, care
duc la formarea orizonturilor solurilor.
Principalele procese pedogenetice care au stat la baza formării solurilor în zona studiată
sunt:
1. Bioacumularea
Bioacumularea este procesul de acumulare a humusului în urma descompunerii materiei
organice materiei vegetale de cãtre microorganisme printr-un ansamblu de procese biochimice și
chimice.
Lupașcu Gh. (1998) consideră condițiile alternante aerobe-anaerobe ca fiind cele mai
favorabile pentru instalarea proceselor de humificare deoarece bacteriile aerobe și cele anaerobe
sintetizează substanțele humice în condiții de umiditate suficientă. În condiții de umiditate
38
Pagina 40
insuficientă substanțele humice sunt puternic fixate de sol ducând la acumularea progresivă a
humusului.
Scăderea temperaturii și creșterea umidității solului, specific zonelor mai înalte,
determină o mobilitate accentuată a microelementelor din sol.
În cazul solurilor din clasa Cernisoluri, humusul format este de tip mull calcic alcãtuit
predominant din acizi huminici cenușii, saturați complet sau în bunã mãsurã cu cationi bazici,
îndeosebi de calciu.
În zonele mai înalte, unde precipitațiile mai abundente determină levigarea relativ intensă
a substanțelor minerale, se formează un humus de tip mull forestier, specific solurilor din clasa
Luvisoluri, alcătuit din acizi huminici slab-moderat polimerizați.
2. Carbonatarea
Carbonatarea este un proces complex prin care dioxidul de carbon, prezent în aerul și apa
din sol provenit din respirația florei și faunei sau din descompunerea materiei organice,
reacționează cu apa și formează acidul carbonic (H2CO3). Acesta este instabil și disociază în cea
mai mare parte (99%) în dioxid de carbon (CO2) și apă (H2O).Doar o mică parte (1%) disociază
în hidrogen (H+ sau 2H+), ionul carbonic (CO32-) și ionul bicarbonic (HCO3-).
Hidrogenul format înlocuiește cationi bazici (Ca, Mg, K, Na) din rețeaua cristalină care
formează în soluția solului hidroxizi instabili transformați în carbonați (CaCO3, MgCO3, KCO3,
Na2CO3). Dintre aceste săruri, carbonații de calciu și magneziu sunt greu solubili dar în prezența
unei cantități mai mari de CO2 aceștia trec în bicarbonați care sunt ușor solubili.
În aceste condiții, prin procesele de eluviere și iluviere are loc migrarea carbonatului de
calciu din partea superioară a profilului de sol și depunerea acestuia la baza profilului, în
materialul parental, cu formarea un orizont calcic sau calxic sau carbonatoacumulativ, notat cu
„Cca―.
Conform S.R.T.S. (2012) orizontul carbonatoacumulativ conține carbonați de calciu fie
sub formă difuză fie sub formă de neoformațiuni discontinue (pseudomicelii, vinișoare,
eflorescențe, concrețiuni) în cantități de peste 12%
În privința adâncimii de apariție a carbonaților, solurile pot fii proxicalcarice, cu
carbonații de la suprafață, epicalcarice, cu carbonați între 26-50 cm, endocalcarice, cu carbonați
între 51-100 cm și baticalcarice, cu carbonați între 101-150 cm.
Adâncimea de apariție a carbonaților depinde de unii factori locali, precum precipitațiile
atmosferice, panta terenurilor, permeabilitatea solurilor etc.
Cantitatea de carbonat de calciu din orizontul Cca diferă în funcție de conținutul inițial în
carbonați al materialului parental dar și de stadiul de evoluție a solului.
39
Pagina 41
Astfel, solurile mai tinere (cernoziomuri) conțin cantități mai mari de carbonați de calciu
și magneziu care inhibă formarea solului, determină o reacție alcalină și împiedică translocarea
argilei și humusului, comparativ cu solurile mai evoluate (preluvosoluri, luvosoluri) unde
procesele de eluviere și iluviere au dus la translocarea și depunerea carbonaților la baza
profilului.
3. Argilizarea
Argilizarea este procesul de formare a argilei sau a silicaților secundari hidratați prin
reunirea silicei hidratate, a hidroxizilor de aluminiu și fier în complexe silicatice care
cristalizează treptat, formarea argilei fiind posibilă și pe seama rețelei cristaline parțial distruse a
mineralului primar (Lăcătușu R., 2000).
Acest proces genetic apare în zona de silvostepă și de pădure pe soluri puternic
decarbonatate și constă în îmbogățirea unui orizont cu argilă rezultată în urma alterării „în situ”
a mineralelor argiloase.
Orizontul de sol în care are loc acest proces se numește B cambic [cambiare (lat) = a
schimba] și se notează cu simbolul Bv [verwitterung (germ.) = alterare] fiind relativ sărac în
humus, roșcat sau ruginiu datorită oxizilor de fier liberi eliberați prin alterarea silicaților primari
și structură poliedrică sau prismatică.
În anumite cazuri, prezența rocile de solificare bogate în CaCO3, a precipitațiilor reduse și
insolației mai puternice are loc regradarea carbonaților spre orizonturile superioare a profilului
mai ales pe versanții cu expoziție sudică și vestică. În astfel de condiții s-au format
cernoziomurile cambice regradate caracterizate prin prezența CaCO3 în orizontul Bv.
4. Argiloiluvierea
Argiloiluvierea constă în îmbogățirea cu argilă a orizonturilor inferioare ale profilului de
sol prin levigarea (eluvierea) de către apa provenită din precipitații a compușilor dizolvați în ea și
depunerea (iluvierea) acestora la diferite adâncimi.
Orizonturile „sărăcite” de compușii organo-minerali devin mai deschise la culoare și
sunt numite eluviale, iar orizontul îmbogățit în argilă se numește orizont Bt (argic) caracterizat
prin acumularea argilei, de regulă cu cel puțin 20% mai mare față de orizonturile din partea
superioară a profilului de sol, sub forma unor pelicule fine depuse în jurul agregatelor
structurale.
Indicele de diferențiere texturală (Idt), calculat ca raport al procentului de argilă din
orizontul B față de procentul de argilă din orizontul A sau E, reprezintă un indicator important de
diferențiere granulometrică dintre orizonturile pedogenetice ale profilului de sol din clasa
Luvisoluri în arealul studiat.
40
Pagina 42
Conform I.C.P.A (1987), după indicele de diferențiere texturală (Idt), solurile se grupează
astfel:
- soluri nediferențiate textural -Idt <1.2
- soluri slab diferențiate textural -Idt 1.3-1.5
- soluri moderat diferențiate textural -Idt 1.6-2.0
- soluri puternic diferențiate textural -Idt 2.1-2.5
- soluri foarte puternic diferențiate textural -Idt >2.6
5. Gleizarea și stagnogleizarea
Gleizarea pedogenetică este un proces biochimic care, pe lângă saturația cu apă, este
condiționată de prezența materiei organice, temperatura mai mare de 00 biologic (50C) și condiții
de reacție favorabile dezvoltării microorganismelor reducătoare (SRTS, 2012).
În exces permanent de apă se formează un orizont „Gr― cu proprietăți reductomorfe,
asociat cu orizontul A, B sau C în care culorile de reducere depășesc 50% din masa solului. În
funcție de stadiul de oxidare sau reducere a compușilor de fier și mangan și de materialele în care
se formează, acest orizont poate avea culori albăstru-verzui în materiale lutoase și argiloase,
culori prodominant negre în materiale bogate în sulfuri și culori albicioase în materiale
calcaroase, iar în nisipuri culorile sunt cenușii până la alb sau cenușii verzui.În condiții
alternative de aerobioză și anaerobioză se formează un orizont „Gox― cu proprietăți redoximorfe,
asociat cu orizontul A, B sau C în care culorile de reducere apar în proporție de 16-50% din masa
solului, orizontul având aspect marmorat cu pete brun-roșcate, brun-gălbui.
Stagnogleizarea este determinată de apa provenită din precipitații care stagnează
temporar la suprafață sau în partea superioară a profilului de sol deasupra unui orizont
impermeabil sau slab permeabil. Acesta se notează cu litera „w― și se adaugă simbolurilor
orizonturilor majore pe care se grefează.
6. Salinizarea și alcalizarea
Salinizarea este procesul pedogenetic care constă în îmbogățirea solului în săruri ușor
solubile din apa freatică mineralizată situată la mică adâncime. În aceste condiții solul este
umezit până la suprafață și, în urma evaporării intense, sărurile se acumulează în profilul de sol
sub forma unui orizont hiposalic (sc) dacă conținutul total de săruri solubile este de 0.10-0.15%
sau 100-150 mg/100 g sol (în funcție de textură și tipul de salinizare) sau se formează un orizont
salic (sa) când conținutul total de săruri solubile este de cel puțin 1.0-1.15% respectiv 1001-1501
mg/100 g sol
Alcalizarea apare atunci când nivelul apei freatice puternic mineralizată coboară,
acumularea sărurilor încetează și, cu timpul, acestea sunt levigate în profunzime de apa din
41
Pagina 43
precipitații. Astfel, complexul coloidal este îmbogățit cu ioni de Na+ iar humusul și argila
dispersează în apă, migrează pe profil și se acumulează la o anumită adâncime unde formează un
orizont Bt natric (Btna). Orizontul cu conținut de 5-15% VNa (Na% din T) este hipontric și se
notează cu „ac―, iar orizontul cu peste 16% VNa este natric și se notează cu „na―.
Lista unităților de sol (US) și caracterizarea acestora
CLASA PROTISOLURI
US1_Aluviosol calcaric-gleic, proxicalcaric, endogleic, lutoargilos/ argilolutos, dezvoltat
pe materiale fluviale.
CLASA HIDRISOLURI
US2_Gleiosol calcaric-molic-cernic, proxicalcaric, epigleic, lutoargilos/ argilolutos,
dezvoltat pe materiale fluviale.
CLASA ANTRISOLURI
US3_Antrosol erodic-cernic, proxicalcaric, lutoargilos/ lutos, dezvoltat pe materiale
deluviale.
US4_Antrosol erodic-cernic-scheletic, proxicalcaric, proxischeletic, lutoargilos/
lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale.
COMPLEXE DE SOLURI
US5_Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate și semistabilizate format din:
-Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale
deluviale, cu eroziune slabă-moderată în suprafață (60%).
-Antrosol erodic-cernic, proxicalcaric, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale
deluviale, cu eroziune excesivă în suprafață (40%).
RAVENE
US6_Asociație de soluri în zonă de eroziune în adâncime format din:
-Antrosol erodic-cernocambic, lutoargilos / argilolutos, dezvoltat pe materiale deluviale
(90%);
-Gleiosol calcaric-cernic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale fluviale (10%).
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 1
Denumire sol: Aluviosol calcaric-gleic, proxicalcaric, endogleic, lutoargilos/
argilolutos, dezvoltat pe materiale fluviale.
Formula de sol: AS ka-gc / G2 – K 1 - TT/AL - Tf – a
Nr. profilul de sol: 2
Suprafața US: 125.00 ha
Județul: Iași
42
Pagina 44
Teritoriul administrativ: Gorban
Răspândire: Bloc fizic 6282 (partial) 133, 188, 2650.
Aspectul suprafeței terenului: Neuniform slab
Condițiile naturale în care apare: S-a format pe șesul comun Prut-Jijia, altitudine 2627 m, panta terenului 2-3%, apa freatică 2.0-3.0 m, materiale fluviale.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip:
Aț = 0 – 10 cm, lutoargilos, brun (10 YR 4/3) la umed, glomerulară mică, uscat, afânat,
friabil în stare umedă, slab plastic, slab adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți, coprolite,
rădăcini subțiri foarte frecvente, efervescență slabă trecere treptată
Ao = 10 – 30 cm, argilolutos, brun (10 YR 4/3) la umed; glomerulară mică; reavăn,
afânat, friabil în stare umedă, slab plastic, slab adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți,
coprolite, efervescență slabă, trecere treptată.
ACk = 30 – 50 cm, argilolutos, brun (10 YR 4/3) cu pete brun gălbui inchis (10 YR
4/6) la umed, glomerular slab dezvoltată, reavăn, slab compact, friabil în stare umedă, moderat
plastic, moderat adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți, coprolite efervescență slabă,,
trecere treptată.
Ck = 50 – 65 cm, argilolutos, brun gălbui (10 YR 5/4) la umed, nestructurat, reavăn, slab
compac, friabil în stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici și mijlocii foarte
frecvenți, efervescență slabă, trecere treptată
CGox = 65 – 80 cm, argilolutos, brun gălbui (10 YR 5/4) la umed cu pete brun ruginiu (
5 YR 4/4 ), nestructurat, jilav, slab compact, friabil în stare umedă, moderat plastic, moderat
adeziv, pori mici frecvenți, efervescență slabă.
Fizico-chimice
Reacția solului este slab alcalină (pH = 7.73-8.32);
Conținut moderat-mic în humus (4.66-2.55 %);
Conținut mijlociu în azot total (N = 0.237 %);
Conținut mare în fosfor mobil (P = 52.1 ppm);
Conținut mare în potasiu mobil (K = 263 ppm);
Conținut mare în CaCO3 total (1.54-4.80%);
43
Pagina 45
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 2
Denumire sol: Gleiosol calcaric-molic-cernic, proxicalcaric, epigleic, lutoargilos/
argilolutos, dezvoltat pe materiale fluviale.
Formula de sol: GS ka-mo-ce / G6 – K 1 - TT/AL - Tf – a
Nr. profilul de sol: 3, 5
Suprafața US: 90.50 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Gorban
Răspândire: Bloc fizic 389, 325, 501, 475.
Aspectul suprafeței terenului: Neuniform slab
Condițiile naturale în care apare: S-a format pe șesul comun Prut-Jijia și șesul Moșnei,
altitudine 25-37 m, panta terenului 2-3%, apa freatică 1.0-1.5 m, materiale fluviale.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip:
Aț = 0 – 10 cm, lutoargilos, brun închis (10YR 3/3) cu pete rare brun runinii la umed,
glomerular slab dezvoltat, reavăn, afânat, friabil în stare umedă , moderat plastic, moderat
adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți, efervescență slabă, rădăcini subțiri foarte frecvente,
coprolite,trecere treptată.
Amg = 10 – 25 cm, lutoargilos, brun închis (10YR 3/3)cupete brun ruginii la umed,
glomerular slab dezvoltat, jilav, slab compact, friabil în stare umedă moderat plastic, moderat
adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți, efervescență slabă, rădăcini mijlocii rare, coprolite,
trecere treptată.
AGox = 25 – 43 cm, argilolutos, brun închis (10YR 3/3) cu pete brun roscate ( 5 YR 4/4
) și cenusiu albastriu inchis ( 10 B 4/1 ) la umed, nestructurat, umed, slab compact, friabil în
stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici și mijlocii frecvenți, efervescență slabă,
rădăcini mijlocii rare, coprolite, trecere treptată.
CGr > 43 cm, argilolutos, cenusiu albastriu inchis ( 10 B 4/1 ) la umed, nestructurat, ud,
slab compact, friabil în stare umedă, foarte plastic, foarte adeziv, moderat plastic, moderat
adeziv, pori mici frecvenți, efervescență slabă.
Fizico-chimice
Reacția solului este slab alcalină (pH = 7.28-7.87);
Conținut moderat-mic în humus (4.35-2.15 %);
Conținut mijlociu în azot total (N = 0.212 %);
44
Pagina 46
Conținut moderat în fosfor mobil (P = 31.7 ppm);
Conținut foarte mare în potasiu mobil (K = 349 ppm);
Conținut mare în CaCO3 total (3.69%);
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 3
Denumire sol: Antrosol erodic-cernic, proxicalcaric, lutoargilos/ lutos, dezvoltat pe
materiale deluviale.
Formula de sol: AT er-cz / K 1 - TT/LL - Sp – m/e15
Nr. profilul de sol: 4, 6
Suprafața US: 22.60 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Gorban
Răspândire: Bloc fizic 88, 143.
Aspectul suprafeței terenului: Neuniform
Condițiile naturale în care apare: S-a format pe versanți puternic degradați de
eroziune în suprafață, altitudine 115-150 m, panta terenului 15-30%, apa freatică mai mare de 5
m, materiale deluviale.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip:
ACk = 0 – 20 cm, lutoargilos, brun inchis ( 10 YR 3.5/3 ) cu pete brun gălbuie (10YR
5/6) la umed, glomerular slab dezvoltat, reavăn, afânat, friabil în stare umedă , moderat plastic,
moderat adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți, coprolite, trecere treptată.
Cca1 = 20 – 40 cm, lutoargilos, galben bruniu (10YR 6/6) la umed, nestructurat, reavăn,
slab compact, friabil în stare umedă , moderat plastic, moderat adeziv, pori mici frecvenți,
efervescență puternică, trecere difuză.
Cca2 = 40 – 60 cm, lutoargilos, galben bruniu (10YR 6/6) la umed, nestructurat, reavăn,
slab compact, friabil în stare umedă , moderat plastic, moderat adeziv, pori mici frecvenți,
efervescență puternică, trecere difuză.
Cca3 = 60 – 80 cm, lutos, galben bruniu (10YR 6/6) la umed, nestructurat, reavăn, slab
compact, friabil în stare umedă , moderat plastic, moderat adeziv, pori mici frecvenți,
efervescență puternică.
Fizico-chimice
Reacția solului este slab alcalină (pH = 7.9-8.4);
45
Pagina 47
Conținut foarte mic-extrem de mic în humus (1.32-0.76 %);
Conținut foarte mic în azot total (N = 0.069 %);
Conținut mic în fosfor mobil (P = 12.1 ppm);
Conținut mic în potasiu mobil (K = 165 ppm);
Conținut mijlociu-mare în CaCO3 total (8.84-20.70%);
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 4
Denumire sol: Antrosol erodic-cernic-scheletic, proxicalcaric, proxischeletic,
lutoargilos/ lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale.
Formula de sol: AT er-cz-qq / K 1 - TTTTL - Sp – t/e15
Nr. profilul de sol: 7
Suprafața US: 15.20 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Gorban
Răspândire: Bloc fizic 525.
Aspectul suprafeței terenului: Neuniform
Condițiile naturale în care apare: S-a format pe versanți puternic degradați de
eroziune în suprafață, cu schelet de la suprafață, altitudine 50-80 m, panta terenului 20-30%,
apa freatică mai mare de 5 m, materiale deluviale.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip:
ACk = 0 – 20 cm, lutoargilos, brun inchis ( 10 YR 3.5/3 ) cu pete brun gălbuie (10YR
5/6) la umed, glomerular slab dezvoltat, reavăn, afânat, friabil în stare umedă , moderat plastic,
moderat adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți, coprolite, trecere treptată.
Cca = 20 – 50 cm, lutoargilos, galben bruniu (10YR 6/6) la umed, nestructurat, reavăn,
slab compact, friabil în stare umedă , moderat plastic, moderat adeziv, pori mici frecvenți,
efervescență puternică, trecere difuză.
Fizico-chimice
Reacția solului este slab alcalină (pH = 7.9-8.2);
Conținut mijlociu-mare în CaCO3 total (8.84-20.70%);
46
Pagina 48
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 5
Denumire sol: Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate și semistabilizate
format din:
-Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale
deluviale, cu eroziune slabă-moderată în suprafață (60%).
-Antrosol erodic-cernic, proxicalcaric, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale
deluviale, cu eroziune excesivă în suprafață (40%).
Formula de sol: CZ ka / K 1 - TT/TT - Sp – t/e11-12
AT er-cz / K 1 - TT/TT - Sp – t/e15
Nr. profilul de sol: 1
Suprafața US: 138.22 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Gorban
Răspândire: Bloc fizic 6282 (partial), 60, 283, 471, 427, 232.
Aspectul suprafeței terenului: Neuniform
Condițiile naturale în care apare: S-a format pe versanți puternic degradați de
eroziune în suprafață, eroziune în adâncime și alunecări de teren, altitudine 50-80 m, panta
terenului 25-125%, apa freatică mai mare de 5 m, materiale deluviale.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip :
Am = 0 – 19 cm, argilolutoasă, brun foarte inchis (10 YR 2/2) la umed, glomerular mică,
deranjat prin lucrarile agricole, reavăn, afânat, friabil în stare umedă, slab plastic, slab adeziv,
pori mici și mijlocii foarte frecvenți, efervescență slabă, coprolite, trecere treptată.
ACk = 19 – 40 cm, argilolutoasă, brun inchis (10 YR 3/3) cu pete brun gălbui inchis ( 10
YR 4/6 ) la umed, glomerulara slab dezvoltată, reavăn, slab compact, friabil în stare umedă ,
moderat plastic, moderat adeziv, pori mici și mijlocii foarte frecvenți, efervescență slabă,
coprolite, trecere treptată.
C1k = 40 – 60 cm, argilolutos, brun gălbui (10 YR 5/4) la umed, glomerulara slab
dezvoltată, reavăn, slab compact, friabil în stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori
mici și mijlocii foarte frecvenți, efervescență slabă, pseudomicelii de CaCO3 , coprolite,trecere
treptată.
C2k = 60 – 80 cm, argilolutos, brun gălbui (10 YR 5/6) la umed, nestructurat, reavăn,
slab compact, friabil în stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici frecvenți,
efervescență moderata, pseudomicelii de CaCO3 ,trecere difuză.
47
Pagina 49
Fizico-chimice
Reacția solului este slab alcalină (pH = 7.8 – 8.1);
Conținut mic-extrem de mic în humus (2.70-0.56 %);
Conținut mic în azot total (N = 0.139 %);
Conținut mare în fosfor mobil (P = 43.9 ppm);
Conținut moderat în potasiu mobil (K = 190 ppm);
Conținutul în CaCO3 total este moderată (1.6-7.1%).
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 6
Denumire sol: Asociație de soluri în zonă de eroziune în adâncime format din:
-Antrosol erodic-cernic, lutoargilos / argilolutos, dezvoltat pe materiale deluviale (90%);
-Gleiosol calcaric-cernic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale fluviale (10%).
Formula de sol: AT er-cz / TT/AL - Sp – a/e15
GS ka-ce / TT/TT - Sp – t
Nr. profilul de sol: -
Suprafața US: 7.20 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Gorban
Răspândire: Bloc fizic, 197, 548.
Aspectul suprafeței terenului: Neuniform
Condițiile naturale în care apare: S-a format pe versanți puternic degradați de eroziune
în suprafață, alunecări de teren și eroziune în adâncime, panta terenului de 25-40%, apa freatică
la adâncime mai mare de 5 m iar pe fundul ravenei 1.0-1.5 m.
FACTORII LIMITATIVI A PRODUCȚIEI PASTORALE ȘI MĂSURI DE PUNERE ÎN
VALOARE A PAJIȘTILOR
Din evaluarea însușirilor pedo-geomorfologice ale terenurilor, rezultã o serie de factori
limitativi (deficiențe) ai producției, care determinã o serie de restricții în folosirea lor agricolă.
Restricțiile se referã atât la condițiile existente, care diminueazã recoltele, cât și la pericolul
apariției prin exploatare a unor degradări, având aceleași efecte.
Cu exceptia unor restricții neameliorative (climã, volum edafic), majoritatea restricțiilor
sunt ameliorative.
Principalele restricții (factori limitativi) ai producției pastorale din arealele studiate pentru
amenajare pastorală sunt:
1 ) eroziunea în suprafață;
2 ) eroziunea în adâncime;
48
Pagina 50
3 ) alunecările de teren;
4 ) excesul de umiditate freatică.
1. Eroziunea în suprafață 176.02 ha – 44% din suprafața cartată pedologic de
398,72 ha. (US 3, US 4 și US 5);
2. Eroziunea în adâncime – se întâlnește ca ravenă fund de vale și reprezintă 7.20
ha – 2.00% din suprafața cartată (US6);
3. Alunecările de teren 138.22,00 ha – 35 % din suprafață cartată pedologic (US 5);
4. Exces de umiditate freatică 90,50 ha – 23 % din suprafață cartată pedologic (US
2).
Măsuri agropedoameliorative
Combaterea eroziunii în suprafață a solului
-Limitarea sezonului de pășunat la cel optim, între Sf. Gheorghe (23 aprilie) și Sf.
Dumitru (26 octombrie) cca. 185 zile pentru zona de dealuri și interzicerea pășunatului pe
perioada de toamnă iarnă și primăvara devreme, pentru ca ierburile să se „odihnească‖ în sezonul
rece;
-Evitarea pe cât posibil a pășunatului pe pante pe timp ploios și sol umed, căutând
locurile mai zvântate, bine drenate sau terenurile plane;
-Respectarea încărcării cu animale evitarea suprapășunatului și supratârlirii, care răresc și
produc goluri în covorul ierbos a cărui sol este mai sensibil la eroziune (focare de eroziune);
-Fertilizarea cu îngrășăminte organice (gunoi și târlire) și chimice (NPK) pentru îndesirea
covorului ierbos, realizarea unor producții de iarbă corespunzătoare și a unei țeline dense;
-Supaînsămânțarea golurilor din pajiște și a celor cu covor rărit datorită diferitelor cauze
amintite mai înainte;
-Stoparea râmăturilor de porci domestici și mistreți prin măsuri specifice de limitare a
prezenței lor pe pajiștile în pantă și alte măsuri.
Dintre măsurile curative se amintesc în continuare:
-Pe pajiștile cu covor ierbos foarte rar se face mobilizarea superficială a solului pe curba
de nivel, se seamănă un amestec adecvat, la 1,5 cm adâncime și se tăvălugește, în primul an se
folosește în regim de fâneață și în anii următori în toate modurile cunoscute respectând pășunatul
rațional;
-Realizarea cu pluguri speciale a unor valuri de pământ ce se înierbează, care colectează
apa de pe versanți și o dirijează spre un emisar având lățimea de 1,5 – 2 m și adâncimea
canalului de 40-50 cm și o distanță variabilă între ele în funcție de înclinație ce nu poate depășii
180, limită peste care se execută lucrări mai radicale de combatere a eroziunii cum ar fi terasarea
terenului;
49
Pagina 51
-Amplasarea pe pășuni a unor perdele de protecție pe curbele de nivel, arbori solitari sau
în pâlcuri, pentru echilibru hidrologic, protecția solului și a animalelor în sezonul de pășunat.
Combaterea eroziunii în adâncime și alunecărilor de teren
Pe suprafețele în pantă unde au apărut șiroiri și rigole se pot lua măsuri de nivelare cu
mijloace mecanizate (grape cu discuri, nivelatoare, etc.), pregătirea patului germinativ, fertilizare
organică și/sau chimică, semănatul unui amestec de ierburi perene adecvate zonei și folosirea
pajiștii în regim de fâneață în primul an până la o înțelenire și consolidare corespunzătoare a
covorului ierbos protector.
Pe terenurile unde eroziunea de adâncime a ajuns la stadiul de ogaș sau ravenă sunt
necesare lucrări mai ample de artă, proiectate de specialiști autorizați în domeniu și executate de
întreprinderi (firme) de prestări servicii pentru îmbunătățiri funciare. Cele mai răspândite lucrări
sunt: cleionajele simple sau duble din garduri de nuiele, pozate pe firul văii formate de ogaș sau
ravenă.
Cleionajele simple sunt făcute din garduri de 50-70 cm înălțime, așezate pe direcția
curbelor de nivel la distanța de 2-4 m unul de altul în funcție de mărimea pantei, fixate la cel
puțin 30 cm sub nivelul solului.
În amonte și aval de cleonaj se pot planta primăvara devreme sade de salcie care vor
consolida și mai bine terenul.
Cleionajele duble sunt făcute din 2 rânduri de gard cu înălțime de 0,8-1 m deasupra
nivelului solului. Spațiul liber dintre cele 2 rânduri se umple cu pietriș sau bolovani, devenind
astfel mai rezistente.
Parii gardului dublu se întăresc transversal și longitudinal cu moaze și longrine. Lucrări
mai ample de stăvilire a eroziunii de adâncime constau din praguri și baraje confecționate din
lemn, piatră, plasă de sârmă cu piatră (gabioane), zidărie, beton, etc. asupra cărora nu insistăm.
După efectuarea acestor lucrări de artă antierozională, terenul se înierbează sau se
împădurește în siguranță, fără pericol major de declanșare a unor noi procese erozionale.
Stăvilirea alunecărilor de teren pune probleme și mai complicate care necesită la rândul
lor proiecte și execuție de lucrări de strictă specialitate.
Prima măsură împotriva alunecărilor de teren constă din captarea izvoarelor de coastă și
eliminarea prin drenaj a stagnărilor de apă din glimee, după care se execută lucrări mai ample de
modelare a terenului și consolidare urmate de lucrări specifice de instalare a vegetației ierboase
și forestiere care sunt cele mai viabile soluții de protecție pentru o perioadă lungă de timp.
Combaterea excesului de umiditate freatică
50
Pagina 52
Eliminarea excesului temporar de umiditate din pajiști se face prin desecarea cu ajutorul
canalelor deschise, de diverse mărimi, care se amplasează la diferite distanțe între ele în funcție
de caracteristicile solului, intensitatea ploilor, etc.
Excesul permanent se elimină cu ajutorul unor drenuri din diferite materiale (lespezi,
piatră mare, fascine, tuburi de ceramică și plastic riflat, etc.) pozate la diverse adâncimi și
distanțe în funcție de nivelul pânzei freatice și intensitatea drenării pe care o dorim. Un caz
aparte îl constituie drenajul ,,cârtiță‖ care se folosește pe terenurile cu textură grea, argiloasă.
Toate aceste lucrări de desecare și drenaj la fel ca și regularizarea și îndiguirea râurilor se fac pe
bază de proiecte și se execută de specialiști din domeniul îmbunătățirilor funciare.
CONCLUZII
Studiul pedologic și agrochimic privind amenajarea pastorală a terenurilor din teritoriul
administrativ Gorban s-a executat la scara 1:5000, încadrându-se în categoria de complexitate III
C – 183,25 ha și IV B – 115,47 ha, total cartat – 398,72 ha.
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Gorban, aparține Podișului
Central Moldovenesc (subunitate a Podișului Moldovei), la contactul acestuia cu lunca comună
Jijia – Prut.
Depozitele de suprafață care constituie materialul parental al solurilor de aici sunt de
vârstă: bassarabiană, cuaternară și holocenă.
Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunal Gorban face parte din bazinul
Prutului mijlociu la confluența acestuia cu Jijia.
Clima arealului studiat este temperat continentală cu nuanțe de excesivitate accentuată,
caracterizată prin ierni reci cu temperaturi scăzute, umezeală relativ ridicată și frecvență mare a
inversiunilor de temperatură, iar vara temperaturile sunt ridicate și umezeala redusă.
Temperatura medie anuală este de 9,40C iar precipitațiile medii anuale înregistrează valori de
540 mm.
Din punct de vedere geobotanic, teritoriul comunei Gorban, aparține zonei de pădure a
Podișului Central Moldovenesc, subzona de silvostepă.
În urma caracterizării geomorfologice și fizico-chimice a solurilor de pe pajiștile studiate
din comuna Gorban s-au identificat următoarele clase și tipuri de soluri:
CLASA PROTISOLURI
US1_Aluviosol calcaric-gleic, proxicalcaric, endogleic, lutoargilos/ argilolutos, dezvoltat
pe materiale fluviale.
CLASA HIDRISOLURI
US2_Gleiosol calcaric-molic-cernic, proxicalcaric, epigleic, lutoargilos/ argilolutos,
dezvoltat pe materiale fluviale.
51
Pagina 53
CLASA ANTRISOLURI
US3_Antrosol erodic-cernic, proxicalcaric, lutoargilos/ lutos, dezvoltat pe materiale
deluviale.
US4_Antrosol erodic-cernic-scheletic, proxicalcaric, proxischeletic, lutoargilos/
lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale.
COMPLEXE DE SOLURI
US5_Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate și semistabilizate format din:
-Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale
deluviale, cu eroziune slabă-moderată în suprafață (60%).
-Antrosol erodic-cernic, proxicalcaric, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale
deluviale, cu eroziune excesivă în suprafață (40%).
RAVENE
US6_Asociație de soluri în zonă de eroziune în adâncime format din:
-Antrosol erodic-cernocambic, lutoargilos / argilolutos, dezvoltat pe materiale deluviale
(90%);
-Gleiosol calcaric-cernic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale fluviale (10%).
Principalele restricții (factori limitativi) ai producției pastorale din arealele studiate pentru
amenajare pastorală sunt:
1 ) eroziunea în suprafață;
2 ) eroziunea în adâncime;
3 ) alunecările de teren;
4 ) excesul de umiditate freatică.
CARACTERIZARE AGROCHIMICA
Lucrarea de cartare agrochimica are în vedere controlul starii de fertilitate a solului pentru
stabilirea necesarului de ingrasaminte și imbunatatirea indicilor calitativi ai solului .
Aplicarea eficienta a ingrasamintelor și amendamentelor nu este posibila fara cunoasterea
temeinica a insusirilor solului a cerintelor specifice de nutritie a culturilor și a interactiunii
ingrasamintelor și amendamentelor cu solul și cu plantele, deoarece ingrasamintele ,in funcie de
dozele și conditiile în care sunt folosite ,pot influienta cresterea și dezvoltarea plantelor atat
pozitiv cat și negativ.
Fiecare tip de sol asigura un anumit nivel de productie în functie de fertilitatea lui
naturala sau actuala ,iar cresterea în continuare a productiilor poate fi asigurata prin aplicarea
ingrasamintelor .
52
Pagina 54
Completarea necesarului de elemente nutritive se face din ingrasaminte organice și din
ingrasaminte chimice .
Totodată studiul are caracter aplicativ prin programul de amendare și fertilizare întocmit,
stabilind pentru culturi doze diferențiate de îngrășăminte chimice, organice, precum și de
amendamente calcaroase pentru a obține producții economice fără a determina scăderea
fertilității solurilor și fenomene de poluare.
Arealul luat în studiu apartine teritoriul administrativ al comuna Gorban în blocurile
fizice nr: 60, 88, 133, 143, 188, 197, 232, 283, 325, 389, 427, 471, 475, 501, 525, 548, 2650,
6282.
În vederea elaborării prezentului studiu s-au prelevat 41probe medii agrochimice.
Metoda de lucru și criterii de interpretarte a rezultatelor
La elaborarea prezentului studiu s-au parcurs următoarele faze:
A. Faza de teren
In vederea intocmirii studiului agrochimic, s-au recoltat în prezemnta delegatului OJSPA
IASI în anul 2018 un numar de 41 probe medii de sol de pe suprafata de 398,72 ha ocupata
cu pasuni.
Recoltarea probelor s-a facut cu sonda agrochimica pe adancimea de 0-10 cm.
Fiecare proba medie agrochimica a fost alcatuita dintr-un numar de 25-30 probe partiale,
suprafata de teren ce revine unei probe medii de sol este de aproximativ 10 ha , fiind reprezentata
pe cartograma cu linii intrerupte și poarta denumiea de ,,parcele de recoltare‖
Probe de sol recoltate în teren poarta un numar care este trecut în parte de jos a
fiecarei parcele de recoltare ex;570, 571, 572, 573, etc.
B. Faza de laborator
Analizele au fost efectuate în cadrul laboratorului O.J.S.P.A.IASI conform instructiunilor
de lucru elaborate de Institutul de Cercetare pentru Pedologie și Agrochimie Bucuresti(ICPA).
Probele recoltate au fost uscate, mojarate, după care s-au făcut următoarele analize agrochimice :
a). Analize de serie mare efectuate la toate probele de sol:
- reacția solului (pH) a fost determinata la toate probele de sol în suspensie apoasă pe
cale potențiometric cu electrod de sticlă;
- conținutul de fosfor mobil (P – AL) a fost determinat prin metoda Egner – Domingo în
extract de acetat lactat de amoniu (AL);
- conținutul de potasiu mobil (K – Al) a fost determinat în acelasi extract ca și fosforul
mobil citirile fiind facute la fotometru cu flacara.
b). Analize de serie mică
53
Pagina 55
La 24% din probele alese, astfel încât să reprezinte principalele tipuri de sol din teritoriul
cartat se determină conținutul de humus prin metoda oxidarii umede și dozarii titrimerice dupa
Walkley-Black în modificarea Gogoasa și este exprimat în procente.
Datele obținute se folosesc pentru calculul indicelui azot:
% humus x V%
I.N. = ---------------------------------,
100
care servește la aprecierea gradului de asigurare cu azot al solului.
Rezultatele analizelor de laborator sunt înscrise în buletinele de analiză a solului anexate
la lucrare.
C. Faza de birou – cuprinde activitățile ce se execută în cadrul compartimentului
agrochimie de la primirea buletinului de analiză și până la definitivarea lucrării. Pe baza datelor
analitice, a condițiilor de climă și sol, a consumului specific de elemente nutritive, ținând cont de
planta cultivată, producția propusă a se realiza și de însușirile agrochimice ale solului, s-a
întocmit planul de fertilizare .
Rezultate, interpretări, recomandări
Reacția solurilor și corectarea acesteia
Pentru a crea condiții optime de dezvoltare a plantelor, este necesară cunoașterea reacției
solului și a posibilităților de schimbare a reacției funcție de cerințele culturii respective. În
general plantele se dezvoltă bine la o reacție slab acidă – neutra.
La probele analizate valorile pH-ului sunt cuprinse intre 7,3 și 8,4 indicand un
domeniu de reactie al solurilor slab alcalin.
Din situatia sinteticã agrochimicã privind starea de reactie a solurilor întocmitã pentru
suprafata de 399 ha ocupata cu pasune rezultã urmãtoarea distributie pe categorii de pH:
100,0 % ( 399 ha ) soluri cu reactie slab alcaline;
Solurile cu reactie puternic acide , moderat acide , slab acide, neutre și moderat puternic
alcalina lipsesc.
Intrucat intreaga suprafata de pasune are o reactie alcalina trebuie acordata o atentie
mare în alegerea sortimentului de ingrasaminte cu azot folosit la fertilizare .
Pe aceste soluri se impune folosirea ingasamintelor cu azot cu reactie fiziologic acida
cum ar fi: azotatul de amoniu,sulfatul de amoniu.
De asemenea ,pe aceste soluri se impun și unele masuri preventive si
curative de ameliorare cum ar fi;
-dintre masurile preventive amintim;
54
Pagina 56
-a) reducerea nivelului freatic prin asigurarea unui drenaj
corespunzator,cu lucrari de eliminare a excesului de apa ;
-b) cultivarea de plante tolerante la salinitate și alcalinitate ;
-c) fertilizarea organica și minerala .
-dintre masurile curative amintim:
a) aplicarea amendamentelor are ca efect schimbul ionilor de Na+din
complexul adsorbtiv cu cei de Ca2+si corectarea reactiei solului;
Sporirea fertilitatii și productivitatii acestor soluri se realizeaza prin fertilizarea organica
și minerala și prin amendare.
Fertilizarea organica este necesara pentru imbunatatirea continutului în materie organica,
în macro-si microelemente,amelioreaza insusirile fizice ale acestor soluri ,reduce compactitatea
și tasarea lor.
Intrucat îngrășămintele aplicate modifică în timp reacția și starea de saturație a solului cu
elemente nutritive, cu urmări importante pentru recolte, se recomandă corelarea reacției solului
cu reacția fiziologică a îngrășământului care se aplică.
Starea de aprovizionare cu fosfor mobil
Continutul în fosfor mobil la probele de sol analizate are valori cuprinse intre 11 și
182 ppm P , indicand o stare de aprovizionare de la slabă la foarte buna a solurilor în fosfor
mobil acestea fiind inscrise în partea de mijloc din interiorul fiecarei probe medii agrochimice .
în functie de continutul în fosfor mobil, solurile au fost grupate astfel:
9,7 % ( 39 ha) soluri slab asigurate;
29,3 % ( 117ha) soluri mijlociu asigurate;
41,5 % ( 165 ha) soluri bine asigurate;
19,5 % ( 78 ha) soluri foarte bine asigurate;
* Soluril foarte slab asigurate cu fosfor mobil lipsesc.
Din situația sintetică agrochimică se observă că, pe suprafata de pasune cartata
predomină solurile bine și foarte bine asigurate cu fosfor mobil 61%, urmate de cele mijlociu
asigurate 29,3 % .
Solurile slab asigurate cu fosfor mobil reprezintã 9,7% ,respectiv 39 ha gasindu-se în
suprafata mai mare în blocurile fizice nr: 471 și 143.
Se cunoaste faptul ca nutritia plantelor cu fosfor este puternic influientata de reactia
solului din cauza ca, atat absorbtia și solubilizarea fosfatilor minerali de suprafata ,cat și
disocierea acidului fosforic în ioni (din ingrasamant) sunt procese ce depind mult de activitatea
ionului de hidrogen în solutia solului .De aceea pe solurile cu pH peste 6,5 scade solubilitatea în
apa a fosfatilor din cauza ionilor de calciu care predomina în aceste soluri și ca acidul fosforic
55
Pagina 57
disociaza mai mult pe o a doua treapta ,formand ionii difosfati ,mai putin accesibil plantelor
,decat ionii monofosfati care exista în conditii de reactie cu pH –ul sub 6,5.
Deci, realizarea productiilor mari și de buna calitate nu este posibila fara optimizarea
regimului fosforului mobil,potasiului și pH-ului.
Aprecierea stării de aprovizionare cu azot
Valorile indicelui azot în funcție de care apreciem starea de aprovizionare a solurilor cu
azot sunt cuprinse între 1,98 și 3,99 indica o stare de asigurare de la slabă la mijlocie a solurilor
în azot.
Starea de asigurare a solului cu azot mineral depinde nu numai de continutul solului (in
materie organica și în special humusul care intra în calculul valorii (IN) ci depinde de conditiile
în care are loc mineralizarea materiei organice din sol sub actiunea microorganismelor .
Nevoia de azot se va aprecia în functie și de alti factori cum sunt: compozitia covorului
ierbos , raportul care exista intre azot și fosfor ,nivelul fertilizarii cu fosfor, potasiu și
ingrasaminte organice,cat și dupa rezerva de umiditate din sol la pornirea în vegetatie a plantelor
Pe solurile sărace în fosfați, fertilizarea numai cu azot se soldează cu sporuri mici de
producție și adesea cu scăderi de recoltă datorită proliferării bolilor criptogamice.
Se impune respectarea dozelor de îngrășăminte recomandate în programul de fertilizare,
mai ales că lipsa azotului influențează cel mai puternic producția deoarece plantele se opresc din
creștere și nu se dezvoltă.
Starea de aprovizionare cu potasiu
Valorile continutului în potasiu mobil sunt exprimate în ppm și sunt de asemenea
inscrise imediat sub valoarea fosforului mobil în interiorul fiecarei probe medii agrochimice,
acestea fiind cuprinse intre 145 și 597 ppmK rezultand un continut de la bun la foarte bun în
potasiu mobil .
Din situatia sinteticã privind starea de asigurare a solurilor cu potasiu mobil rezultã:
9,8 % ( 39 ha ) soluri bine asigurate;
90,2 % ( 360 ha ) soluri foarte bine asigurate.
Solurile slab și mijociu asigurate cu potasiu mobil lipsesc.
Reducerea în timp a continutului de potasiu mobil cand nu se aplica ingrasaminte cu
potasiu depinde, printre altele de capacitatea de schimb cationic și de gradul de saturatie cu baze
a solului.
Dozele de îngrășăminte cu potasiu s-au stabilit în funcție de compozitia covorului ierbos,
producțiile planificate, consumul specific de element pe tona de produs , precum și de conținutul
de potasiu din sol.
56
Pagina 58
CONȚINUTUL ÎN CARBONAȚI a fost determinat la 9 probe medii din
solurile carbonatice care au pH-ul peste 7,5. Dozarea carbonaților s-a făcut prin metoda
gazovolumetrică cu aparat Scheibler și se exprimă în procente (%), respeciv grame CaCO 3 /100
g sol.
La probele analizate, conținutul în carbonați este de 0,99 la 5,15 indicând că solurile de
unde au fost recoltate probele de sol au un conținut de la slab la mijlociu în carbonați.
Metode de imbunatatire a covorului ierbos prin fertilizare
Principii de aplicare a ingrasamintelor pe pajisti.
Folosirea ingrasamintelor constituie un mijloc pentru ridicarea productiei pajistilor și
pasunilor situate de regula pe soluri cu o slabă fertilitate, utilizarea lor aducand sporuri de 18-24
tone iarba /ha .
Sporurile cele mai mari se obtin daca se tine seama de unele particularitati biologice ale
plantelor care alcatuiesc pajistile și de factorii care conditioneaza ingrasarea diferentiata, tipul
de pajiste, conditiile de sol compozitia floristica ,clima ,modul de folosire a pajistilor .
In vegetatia pajistilor naturale predomina ierburile perene ,iar dintre acestea mai ales
gramineele a caror perioada critica de nutritie o constituie infratirea.
Folosirea sistematica a ingrasamintelor pe pajisti duce pe langa sporuri cantitative de
iarba și la schimbarea compozitiei botanice .
Ingrasamintele azotate favorizeaza cresterea procentului de plante graminee ,pe cand
ingrasamintele fosfatice ,a leguminoaselor .
Ingrasarea prin tarlire reprezinta dejectiile lasate de animale în perioada de pasunat pe
locurile de odihna. Aceste locuri se schimba în mod organizat dupa ce pe terenul respectiv s-au
acumulat cantitati de dejectii corespunzatoare unui anumit nivel de fertilizare. Cu o turma de 100
capete bovine sau 2000 ovine se poate ingrasa în cursul unei perioade de pasunat o suprafata de
12-15 ha și se poate reveni cu o noua ingrasare dupa cca 6 ani. Ingrasarea prin tarlire se aplica
numai în completarea celorlalte procedee de fertilizare .
Ingrasamintele organice
Pe pajistile permanente se folosesc ca ingrasaminte organice gunoiul de grajd,compostul,
urina, mustul de grajd ,tulbureala .
1)Gunoiul de grajd pe langa actiunea directa asupra nutritiei plantelor din pajisti,
imbunatateste regimul termic și de aeratie a solului ,sporeste capacitatea de retinere a apei
,intensifica activitatea microorganismelor. Datorita faptului ca nu se incorporeaza în sol se
recomanda folosirea pe pajisti a gunoiului de grajd fermentat sau semifermentat .
Gunoiul de grajd în doze mijlocii 20-30 t/ha sporeste în medie productia de iarba cu 10120% , cea de fan cu 20-35%.
57
Pagina 59
Pe pajisti gunoiul de grajd se imprastie toamna tarziu dupa ultimul pasunat ,daca se
imprastie primavara nu se poate pasuna decat dupa 1,5 luni de la raspandire .Pe fanete gunoiul de
poate imprastia atat toamna tarziu ,dupa ultima coasa ,cat și primavara timpuriu.
În utilizarea gunoiului de grajd ca îngrășământ, momentul de aplicare pe teren este
deosebit de important.
- în anumite areale, în special pe soluri cu strat subțire calcaros, există pericol iminent de
poluare a apelor subterane.
În funcție de specificul local, întotdeauna acest pericol trebuie luat în considerare când se
aplică îngrășăminte organice în astfel de areale cu risc ridicat;
-condițiile meteorologice, starea solului și a resurselor de apă care fac ineficientă sau
riscantă aplicarea îngrășămintelor organice pe teren și trebuie luate măsurile necesare pentru
evitarea poluării apelor.
Gunoiul se administrează de regulă toamna, în condiții meteorologice favorabile, în
special pe timp noros și cu vânt slab.. În zonele mai umede se poate administra și primăvara.
Un alt element cu o deosebită importanță practică îl reprezintă condițiile de aplicare.
Calitatea lucrării solului la administrarea gunoiului de grajd se consideră a fi bună atunci
când terenul este acoperit uniform, materialul administrat nu rămâne în agregate mai mari de 4 –
6 cm. Uniformitatea de împrăștiere, indiferent dacă această operație se efectuează manual sau
mecanizat, trebuie să depășească 75%.
Distribuția îngrășămintelor organice pe suprafața solului este mai uniformă dacă
materialul este cu umiditate moderată și dacă poate fi destrămat și mărunțit. Când gunoiul de
grajd are umiditate mai mare, mai ales dacă este fără așternut sau așternutul nu este uniform
amestecat cu dejecțiile, împrăștierea îngrășământului se face în bucăți mari, provocând
concentrări pe anumite porțiuni de suprafață. Materialul mai umed se lipește de organele de lucru
ale mașinii, înrăutățind și mai mult calitatea lucrării.
Pentru aplicarea mecanizată a îngrășămintelor organice solide – gunoi de grajd, de la
platforme de fermentare sau fracția solidă după separarea dejecțiilor fluide – se folosesc mașini
de aplicat gunoi de grajd. Cele mai multe tipuri de mașini sunt sub formă de remorcă
tehnologică, cu transportor orizontal de alimentare pe podeaua benei, și cu organe de dislocare
– mărunțire și distribuție a îngrășămintelor.
Unele mașini au și organe de uniformizare a materialului, de exemplu rotoare cu degete.
Organele de distribuție pot fi: rotor orizontal cu spiră elicoidală cu muchii dințate; rotor
orizontal cu degete; mai multe rotoare verticale cu degete s.a.
Încărcarea cu gunoi de grajd a benei mașinii poate fi făcută cu un încărcător cu furcă
mecanică acționată hidraulic.
58
Pagina 60
Atunci când aplicarea gunoiului se face mecanizat, materialul trebuie bine omogenizat în
timpul încărcării, liber de impurități și corpuri străine (pietre, bulgări, deșeuri metalice, sârmă,
etc.), iar stratul de gunoi din buncărul mașinii de administrat să fie uniform ca grosime.
Eficiența gunoiului de grajd este mai mare dacă se administrează împreună cu
îngrășămintele minerale în special cu cele fosfatice.
Nu toate îngrășămintele minerale se pot aplica împreună cu gunoiul de grajd.
De exemplu, azotații de amoniu, calciu și sodiu, clorura de amoniu, ureea, zgura lui
Thomas, nu se recomandă să fie aplicate împreună cu gunoiul de grajd. Sărurile potasice,
naturale sau de sinteză, fosforitele superfosfatul și sulfatul de amoniu se pot administra împreună
cu gunoiul de grajd.
În timpul administrării, trebuie evitat ca materialul administrat să ajungă în sursele de
apă, în acest scop fiind necesar să se evite fertilizarea pe porțiuni de teren late de 5 – 6 m, aflate
în imediata apropiere a canalelor, cursurilor de apă sau a altor mase de apă, să se aibă în vedere
condițiile meteorologice și starea de umiditate a solului.
Descărcarea sau depozitarea gunoiului în apropierea surselor de apă; golirea sau
depozitarea gunoiului în apropierea buncărelor și utilajelor de administrare a îngrășămintelor
de orice fel în apele de suprafață sau în apropierea lor este interzisă, conducând la poluarea
mediului și se sancționează potrivit legii.
Utilajele folosite la administrare trebuie să asigure reglarea precisă a normelor în
intervalul 5 – 100 m3/ha, cu precizia de reglare a normei de 5 m3/ha în intervalul normei de 5 –
20 m3/ha și 10 m3/ha în intervalul normelor de 20 – 200 m3/ha.
Uniformitatea de administrare la suprafața solului, pe lățimea de lucru, trebuie să fie de
peste 75%. Abaterea normei pe parcursul descărcării complete a unui rezervor plin trebuie să fie
sub 15%.
Îngrășămintele trebuie să fie amestecate continuu în rezervor, în vederea omogenizării,
atât în timpul transportului, cât și înaintea și în timpul administrării.
Nu sunt permise zone neacoperite între trecerile alăturate sau pe zonele de întoarcere și
nici zone de suprapunere, care pot fi astfel în
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.