Document
CE ESTE VENITUL MINIM DE INCLUZIUNE (4)
Fișierul original pe site-ul primăriei
DOCX · 33 KB · modificat pe site: 05.09.2025
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „CE ESTE VENITUL MINIM DE INCLUZIUNE (4)”, Comuna Focuri, jud. Iași. Sursa: https://comunafocuri.ro/wp-content/uploads/2025/03/CE-ESTE-VENITUL-MINIM-DE-INCLUZIUNE-4.docx (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/focuri/107189-ce-este-venitul-minim-de-incluziune-4, 09.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
CE ESTE VENITUL MINIM DE INCLUZIUNE (VMI)?
VMI reprezintă un program de asistență socială, creat pentru a ajuta persoanele și familiile aflate în situații vulnerabile să depășească mai ușor obstacolele financiare pe care le întâmpină.
VMI este un beneficiu prevăzut în Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune și are două componente:
1. SPRIJIN PENTRU INCLUZIUNE
Această componentă are ca scop prevenirea și combaterea sărăciei și a riscului de excluziune socială și înlocuiește ajutorul social acordat anterior pentru asigurarea venitului minim garantat.
2. SPRIJIN PENTRU FAMILIA CU COPII
Această componentă se acordă familiilor cu copii aflați în întreținere cu vârsta de până la 18 ani și are ca scop prevenirea sărăciei și încurajarea participării copiilor la educație, înlocuind alocația pentru susținerea familiei.
O familie sau persoană singură poate beneficia de o singură componentă sau de ambele, în funcție de nivelul venitului de care dispune, componența familiei, calitatea de persoană în vârstă sau participarea copiilor la educație.
Pentru accesarea VMI este necesară depunerea unei singure cereri, indiferent dacă familia/persoana singură va beneficia de una sau de ambele componente ale acestui beneficiu de asistență socială. De asemenea, acordarea VMI se face printr-o plată unică lunară, indiferent dacă este vorba de una sau de ambele componente ale sale.
VMI nu se rezumă la acordarea unei sume de bani. Acest ajutor conține un pachet integrat de măsuri de sprijin în domenii-cheie, cum ar fi: ocuparea forței de muncă, serviciile sociale, educația, sănătatea și locuirea, toate contribuind la reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială.
CINE POATE SOLICITA VMI?
VMI poate fi solicitat atât de persoanele singure, cât și de familiile care îndeplinesc condițiile de acordare.
Pentru clarificarea termenilor de ”persoană singură” și ”familie”, vă rugăm să consultați secțiunea ”Definiții”.
VMI se acordă persoanelor singure/familiilor care obțin un venit net calculat în conformitate cu legea* mai mic sau egal cu nivelurile maxime stabilite prin lege, pentru fiecare dintre cele două componente:
Pentru ajutorul de incluziune, nivelul maxim al venitului net* trebuie să fie de 366 lei/ persoană, respectiv 533 lei în cazul persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani.
Pentru ajutorul pentru familia cu copii, nivelul maxim al venitului* trebuie să fie de 930 lei/membru de familie.
*Pentru mai multe informații referitoare la modul de calcul al venitului net ajustat (conform reglementărilor VMI), vă recomandăm să luați legătura cu asistentul social din cadrul primăriei de care aparțineți.
CUM SE CALCULEAZĂ CUANTUMUL VMI?
1. SPRIJIN PENTRU INCLUZIUNE
Cuantumul ajutorului de incluziune acordat familiei/persoanei singure reprezintă diferența dintre cuantumul maxim prevăzut de lege - 366 lei/lună/membru de familie sau 533 lei/lună în cazul persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani și cuantumul venitului* calculat conform legii.
În cazul beneficiarilor care nu obțin niciun venit, cuantumul maxim al ajutorului de incluziune pentru este de 366 lei/lună/ membru de familie, respectiv de 533 lei/lună în cazul persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani.
*Pentru mai multe informații referitoare la modul de calcul al venitului net ajustat (conform reglementărilor VMI), vă recomandăm să luați legătura cu asistentul social din cadrul primăriei de care aparțineți.
2. SPRIJIN PENTRU FAMILIA CU COPII
Cuantumul ajutorului pentru familia cu copii este stabilit în funcție de nivelul venitului lunar și numărul copiilor din familie.
Pentru mai multe informații referitoare la modul de calcul al cuantumului VMI, puteți lua legătura cu asistentul social din cadrul primăriei de care aparțineți.
Precizări referitoare la stabilirea cuantumului VMI:
Cuantumul VMI total este egal cu suma dintre cuantumul componentei de incluziune și cuantumul componentei de ajutor pentru familiile cu copii.
Dacă din calcul rezultă o sumă mai mică de 50 de lei, atunci se acordă 50 de lei.
Pentru calculul venitului net lunar ajustat se iau în considerare toate sumele primite/realizate de persoana singură, respectiv de fiecare membru al familiei în luna anterioară solicitării VMI, cu excepția următoarelor venituri:
sumele primite cu titlu de prestații sociale în baza Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
alocația de stat pentru copii acordată în baza Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările ulterioare;
sumele acordate ca burse sau alte forme de sprijin financiar destinate exclusiv pentru susținerea educației preșcolarilor, elevilor și studenților, prin programe ale Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, altor instituții publice și private, inclusiv organizații neguvernamentale;
sumele primite din activitatea desfășurată ca zilier, în condițiile Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele obținute în calitate de prestator casnic în baza Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activității prestatorului casnic;
sumele primite de persoanele apte de muncă din familie ca urmare a participării la programe de formare profesională organizate în condițiile legii, dacă acestea nu au titlu de venituri salariale;
sumele primite ocazional din partea unor persoane fizice ori juridice, precum și sumele cu titlu de ajutor de urgență primite de la bugetul de stat sau local.
stimulentul educațional acordat potrivit prevederilor Legii nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, republicată, sub formă de tichet social pentru stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor proveniți din familii defavorizate;
sumele ocazionale acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale cu caracter de despăgubiri ori sprijin financiar pentru situații excepționale;
ajutorul pentru încălzirea locuinței și suplimentul pentru energie acordate în baza Legii nr. 226/2021, cu modificările ulterioare;
indemnizația lunară de hrană acordată în baza Legii nr. 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România și de protecție a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, cu modificările și completările ulterioare, și indemnizația lunară de hrană prevăzută de Legea nr. 302/2018 privind măsurile de control al tuberculozei;
sumele primite cu titlu de sprijin, asigurate din bugetul de stat sau fonduri nerambursabile, acordate în baza legii sau în baza programelor operaționale aprobate.
PAȘII NECESARI PENTRU A SOLICITA VMI
Venitul minim de incluziune se acordă în baza unui dosar întocmit de solicitant. Dosarul trebuie să conțină următoarele documente:
Formularul standard de cerere VMI, care conține date privind solicitantul și date privind componența familiei;
Declarația pe propria răspundere;
Angajamentul de plată (pentru situațiile în care se pot constata drepturi acordate necuvenit);
Actul de identitate al solicitantului și al membrilor familiei;
Adeverințe de venit pentru toate sursele de venit, după caz;
Certificat de naștere pentru fiecare copil, după caz;
Certificat de deces pentru oricare membru decedat al familiei, după caz;
Dovada școlarizării pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 și 16 ani;
Alte documente specifice situației solicitantului/beneficiarului.
Cererea de acordare a venitului minim de incluziune, însoțită de documentele doveditoare, se depune pe suport hârtie sau se transmite electronic și se înregistrează la serviciul public de asistență socială de la nivelul primăriei comunei, orașului, municipiului sau a sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială își are domiciliul ori reședința sau, după caz, trăiește titularul dreptului.
După depunerea cererii însoțite de documentele necesare, dosarul solicitantului va și preluat și analizat de către angajații serviciului public de asistență socială din cadrul primăriei. În urma analizei, dosarul va fi înaintat primarului pentru emiterea dispoziției de acordare sau respingere, conform fiecărui caz în parte. Solicitantului de VMI îi va fi comunicată dispoziția primarului privind aprobarea sau respingerea acordării dreptului.
PRECIZĂRI SUPLIMENTARE
Lista bunurilor care conduc la excluderea acordării VMI:
Stabilirea dreptului la venit minim de incluziune se realizează ținându-se seama de bunurile familiei sau, după caz, ale persoanei singure.
Bunurile ce conduc la excluderea acordării VMI sunt următoarele:
A.Bunuri imobile
Clădiri, alte spații locative în afara locuinței de domiciliu, precum și terenuri situate în intravilan cu suprafața de peste 1.200 mp în zona urbană și 500 mp în zona rurală, în afara terenurilor de împrejmuire a locuinței și a curții aferente.
Persoana sau familia care deține, pe lângă locuința de domiciliu, o cotă parte dintr-o altă clădire/spațiu locativ/imobil poate beneficia de venit minim de incluziune indiferent de mărimea cotei, dacă prin această posesiune nu poate valorifica bunul respectiv.
B.Bunuri mobile
Mai mult de un vehicul cu o vechime mai mare de 10 ani, cu drept de circulație pe drumurile publice.
Autovehicul cu drept de circulație pe drumurile publice cu o vechime mai mică de 10 ani, cu excepția celor utilizate si/sau adaptate pentru transportul persoanelor cu dizabilități.
Șalupe, bărci cu motor, iahturi sau alte tipuri de ambarcațiuni, cu excepția celor necesare pentru transport în cazul persoanelor care locuiesc în aria Rezervației Biosferei Delta Dunării.
C. Depozite bancare
Cel puțin unul dintre membrii familiei deține, în calitate de titular, unul sau mai multe conturi/depozite bancare, a căror sumă totală este mai mare de 3 ori față de valoarea câștigului salarial mediu brut prevăzut de Legea asigurărilor sociale de stat.
În situația în care unul sau mai multe bunuri cuprinse în lista menționată aflate în proprietatea persoanei singure/familiei beneficiare de venit minim de incluziune, este dat/sunt date în închiriere/arendă/concesiune, acest bun/aceste bunuri va fi luat/vor fi luate în calcul pentru persoana/familia care îl are/le are în închiriere/arendă/concesiune, iar pentru proprietarul de drept se va lua în calcul valoarea obținută în urma cedării dreptului de folosință a bunului/bunurilor.
În cazul familiei care locuiește și gospodărește împreună cu alte familii ori persoane singure și contribuie împreună la achiziționarea sau realizarea unor bunuri și a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea veniturilor familiei se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât și partea ce îi revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie.
Obligațiile titularului:
Titularul venitului minim de incluziune are obligația să comunice primăriei în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința, orice modificare cu privire la domiciliu, venituri și numărul membrilor familiei, în termen de maximum 15 zile de la data la care a intervenit modificarea.
Persoanele singure și familiile beneficiare de venit minim de incluziune au obligația să depună la primărie, din 6 în 6 luni, declarația pe propria răspundere.
Persoanele apte de muncă care nu obțin venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare și nici din activități independente sau activități agricole, așa cum sunt acestea definite de Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, au obligația să se prezinte, ori de câte ori sunt solicitate de agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă în a cărei evidență sunt înregistrate ca persoane în căutarea unui loc de muncă, în vederea încadrării în muncă sau a participării la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională. Verificarea condițiilor privind menținerea statutului de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, faptul că nu au refuzat un loc de muncă oferit ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională, se realizează de către agenția teritorială prin SNIAS sau, după caz, pe bază de liste de beneficiari. În cazul persoanelor singure și familiilor beneficiare ale venitului minim de incluziune care constă exclusiv în ajutor pentru familia cu copii, obligația de mai sus nu se aplică.
În cazul familiilor beneficiare de venit minim de incluziune care include componenta de ajutor de incluziune, una dintre persoanele majore apte de muncă din familia respectivă are obligația de a presta lunar, la solicitarea primarului, activități sau lucrări de interes local, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă și a normelor de securitate și sănătate în muncă. Fac excepție familiile pentru care suma aferentă ajutorului de incluziune este de până la 50 de lei. Pentru acestea, orele de muncă se stabilesc trimestrial și se efectuează în oricare dintre lunile trimestrului.
DEFINIȚII
Nr. crt.
Termenul
Definiția
1
Venitul minim de incluziune (VMI)
VMI reprezintă sprijinul financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal pentru familiile și persoanele singure aflate în situație de dificultate, în scopul prevenirii și combaterii sărăciei și riscului de excluziune socială și stimularea participării copiilor în sistemul de educație.
În funcție de componența familiei și de nivelul venitului net ajustat, se compune din:
• ajutor pentru incluziune și ajutor pentru familia cu copii;
• ajutor de incluziune, exclusiv;
• ajutor pentru familia cu copii, exclusiv.
Este însoțit de alte măsuri de asistență socială complementare, acordate în bani și/sau în natură, acordate de la bugetul de stat sau din bugetul local:
• stimulente
• facilități contributive
• alte drepturi complementare
2.
Beneficiarii de venit minim de incluziune
• Familiile și persoanele singure, cetățeni români care au domiciliul sau, după caz, reședința în România.
• Familiile și persoanele singure, cetățeni români, fără domiciliu sau reședință și fără locuință, denumite în continuare persoane fără adăpost, însă doar pe perioada în care se află în evidența serviciilor publice de asistență socială de la nivelul unităților administrativ-teritoriale în care trăiesc.
• Familiie și persoanele singure care nu au cetățenie română beneficiază de venit minim de incluziune dacă:
- sunt cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European, al Confederației Elevețiene sau străini pe perioada în care au domiciliul ori, după caz, reședința în România, în condițiile legislației române;
- sunt cetățeni români sau apatrizi cărora li s-a acordat o formă de protecție în condițiile legii;
- sunt apatrizi care au domiciliul sau, după caz, reședința în România, în condițiile legii.
3.
Ajutor pentru incluziune
Ajutor financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut de lege, pentru asigurarea necesitățiilor zilnice de viață
4.
Ajutor pentru familia cu copii
Ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut de lege, care au în întreținere unul sau mai mulți copii în vârstă de până la 18 ani, în scopul prevenirii și riscului de sărăcie a copilului și stimulării participării acestuia în sistemul de educație
5.
Stimulente
Măsuri speciale de stimulare pentru participarea pe piața muncii, acordate în bani sau care reprezintă deduceri aplicate veniturilor persoanei
6.
Facilități contributive
Asigurarea în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate
7.
Alte drepturi complementare
Transferuri financiare și/sau sprijin în natură, în scopul de a facilita incluziunea socială și prevenirea riscului de excluziune socială, acordate beneficiarilor de venit minim de incluziune, constând, după caz, în:
• plata asigurării obligatorii a locuinței;
• acordarea de ajutoare comunitare și de urgență;
• accesul la măsuri de sprijin financiar pentru promovarea și susținerea frecventării cursurilor de învățământ;
• măsuri de stimulare a ocupării prevăzute de Legea nr.76/2002;
• accesul la servicii sociale disponibile.
8.
Persoana singură
Se consideră membru de familie, în vederea calculării cuantumului ajutorului de incluziune și stabilirii obligațiilor beneficiarului de VMI.
• este persoana care a împlinit vârsta de 18 ani, locuiește singură și nu se mai află în întreținerea părinților, precum și persoana cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani, care locuiește și se gospodărește singură și are capacitate de exercițiu anticipată;
• persoana cu vârsta de peste 18 ani care locuiește împreună cu părinții săi sau cu alte persoane singure ori familii și care obține/nu obține venituri din salarii și/sau alte activități;
• fiecare soț, în cazul soților despărțiți în fapt cu domicilii diferite, dacă această situație este dovedită prin verificare în teren;
• persoana cu vârsta de cel puțin 65 de ani necăsătorită, divorțată sau văduvă, care trăiește în locuința sa de domiciliu sau de reședință ori este găzduită, pe perioadă nedeterminată, într-un serviciu social cu cazare prevăzut în HG nr.867/2015.
9.
Familie
• soț și soție, căsătoriți în condițiile legii, care locuiesc împreună;
• soț și soție cu copiii lor necăsătoriți, aflați în întreținere cu vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 de ani pentru cei care urmează o formă de învățământ – cursuri de zi, organizate potrivit legii, cu domiciliul sau reședința comună înscrisă în actele de identitate și care locuiesc împreună;
• bărbatul și femeia necăsătoriți care trăiesc și locuiesc împreună, dacă aceasta situație se confirmă la verificarea în teren;
• bărbatul și femeia necăsătoriți care trăiesc și locuiesc împreună, cu copiii lor necăsătoriți și/sau ai fiecăruia dintre ei, având vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 de ani dacă urmează o formă de învățământ -cursuri de zi, organizată potrivit legii, care locuiesc împreună, dacă această situație se confirmă la verificarea în teren;
• părintele/părinții care locuiește/locuiesc cu copiii lui/lor necăsătoriți aflați în întreținere, cu vârsta de peste 18 ani și care au certificat de persoană încadrată într-un grad de handicap/dizabilitate accentuat/ă sau grav/ă;
• Părinții și copiii lor necăsătoriți în vârstă de peste 18 ani care NU frecventează o formă de învățământ organizată potrivit legii sau părinții și copiii lor necăsătoriți în vârstă de peste 26 de ani care frecventeayă o formă de învățământ organizată conform legii, care locuiesc și/sau gospodăresc împreună, constituie FAMILII SEPARATE.
10.
Familie monoparentală
Familia formată din persoana singură și copilul/copiii aflați în întreținere, în vârstă de până la 18 ani sau de până la 26 de ani dacă urmează o formă de învățământ -cursuri de zi, organizată potrivit legii, care locuiesc și gospodăresc împreună.
11.
Persoana singură din familia monoparentală
Persoana care:
a. este necăsătorită;
b. este văduvă;
c. este divorțată;
d. al cărei soț/soție este declarat/declarată decedat/decedată prin hotărâre judecătorească;
e. al cărei soț/soție se află în una dintre situațiile de mai jos:
o dacă o persoană, fiind obligată să lipsească vreme îndelungată de la domiciliu, nu a lăsat un mandatar sau un administrator general;
o dacă o persoană a dispărut fără a exista informații despre ea și nu a lăsat un mandatar sau un administrator general.
f. al cărei soț/soție este arestat/arestată preventiv pentru o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate și nu participă la întreținerea copiilor;
g. nu a împlinit vârsta de 18 ani și se află în situațiile menționate la lit.a)-e);
h. a fost numită tutore sau i s-a încredințat ori dat în plasament unul sau mai mulți copii și se află în una dintre situațiie menționate la lit.a)-e).
12.
Persoane care locuiesc și gospodăresc împreună
Persoane care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
• locuiesc împreună în același imobil/locuință și/sau, după caz, au domiciliul și reședința comună, înscrisă în actele de identitate;
• contribuie împreună la achiziționarea sau la realizarea unor bunuri și a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora.
13.
Persoane fără domiciliu sau reședință și fără locuință – persoane fără adăpost
Persoanele care nu dețin o locuință principală sau, după caz, o locuință secundară, în condițiile legii, și care trăiesc în stradă sau în adăposturi improvizate ori în centre rezidențiale pentru persoanele fără adăpost
14.
Copil în întreținere
Persoana care nu a îndeplinit vârsta de 18 ani și nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu, în condițiile legii, precum și tânărul în vârstă de până la 26 de ani care urmează o formă de învățământ – cursuri de zi, organizată potrivit legii, copiii încredințați în vederea adopției, cei aflați în plasament la o persoană sau familie ori pentru care s-a instituit tutela, potrivit legii, tinerii în vârstă de peste 18 ani care, în condițiile legii, sunt declarați persoane cu handicap grav sau accentuat.
15.
Locuință de domiciliul sau de reședință
Construcția cu destinația de locuință aflată în proprietatea titularului ajutorului/ajutoarelor financiare ori închiriată sau asupra căreia se exercită un drept de folosință în condițiile legii, situată la adresa înscrisă în actele de identitate ale persoanei singure/membrilor de familie sau, după caz, adresa la care persoanele sunt înscrise în cartea de imobil și sunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilor de întreținere a locuinței.
Se asimilează locuinței de domiciliu sau reședinței și locuința de necesitate, precum și locuința socială.
NU se consideră locuință de domiciliu sau de reședință serviciile sociale cu cazare prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, precum și a regulamentelor cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare, publice sau private, inclusiv cele înființate și administrate de cultele religioase cu scop monahal.
Prin EXCEPȚIE, serviciile sociale cu cazare se consideră locuință de reședință pentru persoanele vârstnice cu vârsta de peste 65 de ani care sunt găzduite pentru o perioadă nedeterminată, nu au venituri proprii, nu au aparținători legali ori aceștia nu au suficiente venituri pentru plata contribuției lunare de întreținere și/sau nu sunt asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
16.
Testarea mijloacelor de trai
Evaluarea veniturilor bănești, a bunurilor și a veniturilor ce pot fi obținute prin valorificarea/utilizarea bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea ori folosința familiei sau persoanei singure
17.
Venit net lunar ajustat
Suma care revine fiecărui membru de familie din venitul net lunar total al acesteia, după aplicarea coeficienților de echivalență corespunzători dimensiunii familiei.
Pentru mai multe informații referitoare la modul de calcul al venitului net ajustat (conform reglementărilor VMI), vă recomandăm să luați legătura cu asistentul social din cadrul primăriei de care aparțineți.
18.
Coeficienți de echivalență
Unitate de măsură utilizată la calculul venitului net lunar ajustat
19.
Verificare în teren
Procedura de stabilire a veridicității informațiilor furnizate de solicitanți, la domiciliul/reședința acestora, în scopul stabilirii îndeplinirii condițiilor de acordare a dreptului
20.
Analiza de risc
Reprezintă utilizarea sistematică a informațiilor disponibile pentru a diminua riscul de eroare și fraudă în acordarea beneficiilor de asistență socială, pentru identificarea pericolelor din perspectiva utilizării eficiente a fondurilor publice
21.
Fișa de verificare
Formularul standard utilizat pentru efectuarea verificării de teren, inclusiv pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr.226/2012, cu modificările ulterioare
22.
Plan de intervenție
Planul elaborat în baza nevoilor/riscurilor/situațiilor de dificultate identificate ca urmare a verificării administrative și a verificării de teren ori evaluării, în scopul stabilirii măsurilor de asistență socială aplicabile pentru prevenirea sau combaterea riscului de excluziune socială
23.
Verificare administrativă
Procedura de stabilire a veridicității informațiilor furnizate de solicitanții, în baza documentelor justificative și a informațiilor existente în bazele de date ale autorităților administrației publice centrale și locale/instituțiilor publice.
24.
SNIAS
Sistemului național informatic pentru asistență socială asigură suportul informatic pentru înregistrarea și administrarea cererilor, declarațiilor și altor documente prevăzute de lege, verificarea criteriilor de eligibilitate și a condițiilor de acordare a dreptului, emiterea și transmiterea dispozițiilor și deciziilor de aprobare/respingere/suspendare/încetare a dreptului, precum și a altor operațiuni specifice procesului de acordare a venitului minim de incluziune și permite accesarea bazelor de date ale instituțiilor administrației publice centrale și locale în vederea verificării îndeplinirii criteriilor de eligibilitate și condițiilor de acordare a dreptului la VMI
MATERIALE INFORMATIVE
NOTĂ: În pliantul și ghidul informativ sunt menționate nivelurile venitului net ajustat și cuantumurile pentru componentele venitului minim de incluziune prevăzute inițial de lege. Pentru informații cu privire la nivelurile și cuantumurile actualizate, accesați articolele ”CINE POATE SOLICITA VMI?” și ”CUM SE CALCULEAZĂ CUANTUMUL VMI?”.
Pliant informativ- pentru publicul general
Ghid informativ - pentru specialiști
Cerere VMI