Formular / cerere

Strategie dezvoltare Focuri 2021-2027

Tip
Formular / cerere
Emitent
Comuna Focuri, jud. Iași
Pagini
115
Pagina sursă
Cum citez acest document

Formular / cerere, „Strategie dezvoltare Focuri 2021-2027”, Comuna Focuri, jud. Iași. Sursa: https://comunafocuri.ro/wp-content/uploads/2021/08/Strategie-dezvoltare-Focuri-2021-2027.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/focuri/107181-strategie-dezvoltare-focuri-2021-2027, 09.11.2026)

Fișier creat
07.06.2021
Arhivat
09.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Strategia de dezvoltare socio-economică a comunei Focuri 2021 – 2027 Județul Iași

Pagina 2

Cuvânt inainte, Stimați cetățeni Acesta fiind primul meu mandat, mi-am propus ca în anii ce urmează, să ascult, să îndrum, să ajut și să fiu un sprijin de nădejde pentru fiecare dintre voi. Vreau ca in perioada 2021-2027 să dezvoltăm infrastructura, educatia și sistemul medical din Comuna Focuri. Ajutorul oferit de voi prin completarea formularelor online, cât și opiniile transmise de dumneavoastră a dus la elaborarea unei strategii de dezvoltare locală. Scopul acestei strategii este de a demara și finaliza proiectele prin care vom reuși să modernizam Comuna Focuri. Strategia de dezvoltare este un document structurat care oferă liniile directoare strategice ale dezvoltării comunei Focuri, pe o perioadă de 6 ani, potrivit problemelor identificate, a potențialului local activ și pasiv, cât și a oportunităților de dezvoltare în viitorul apropiat, fiind totodată rodul colaborării cu actorii locali și instituțiile relevante din comună. Pe lângă proiectele prioritare pentru perioada 2021 – 2027, administrația publică locală conștientizează importanța dezvoltării economice și sociale a comunei Focuri, sprijinind în acest sens inițiativele economice, atrăgând investitori, care prin capitalul financiar investit crează noi locurilor de muncă. Sper ca locuitorii comunei Focuri sa nu rămână indiferenți si să contribuie în permanență prin comunicare,idei și bunăvoință la dezvoltarea si binele Comunei.Încrederea acordată de dumneavoastră va aduce Comuna Focuri ,la nivelul demn de a se intregra si respecta standardele Uniunii Europene. Vă multumesc că m-ați ales cu inima si am increderea că, împreună putem forma o adevărată echipă unită ce va aduce prosperitate Comunei Focuri. Adresat de Primarul Comunei Focuri, Viorel – Vasile Murariu 2

Pagina 3

CUPRINS Capitolul I – Introducere ............................................................................................................ 5 1.1 Procesul planificării ......................................................................................................... 5 1.2 Etapele planificării ........................................................................................................... 5 1.3 Metodologie ..................................................................................................................... 6 1.4 Referințe legislative ......................................................................................................... 6 1.5 Scop.................................................................................................................................. 7 1.6 Misiune ............................................................................................................................ 7 1.7 Obiectiv general ............................................................................................................... 7 1.8 Obiective specifice ........................................................................................................... 8 Capitolul II Context de dezvoltare ............................................................................................. 9 2.1 Context European............................................................................................................. 9 2.2 Context Național ............................................................................................................ 11 2.3 Contextul regiunii de dezvoltare .................................................................................... 26 2.4 Scurtă prezentare a județului .......................................................................................... 28 Capitolul III Prezentarea generală a unității administrativ-teritoriale ..................................... 30 3.1 Scurt istoric al comunei ................................................................................................. 30 3.2 Localizare și structură administrativă ............................................................................ 30 3.3 Caracteristici fizico-geografice ...................................................................................... 31 3.4 Echiparea tehnică a comunei ......................................................................................... 33 3.5 Sănătate .......................................................................................................................... 35 3.6 Mediu ............................................................................................................................. 36 3.7 Economia ....................................................................................................................... 38 3.8 Agricultura ..................................................................................................................... 39 Capitolul IV – Situația socio economică ................................................................................. 41 4.1 Populația și resursele umane .......................................................................................... 41 4.2 Bilanțul natural al populației în comuna Focuri ............................................................ 42 4.3 Structura populației ........................................................................................................ 45 4.3.1 Structura populației pe grupe de vărste și sexe ....................................................... 45 4.3.2 Structura etnică a populației.................................................................................... 47 4.3.3 Structura populației pe confesiuni religioase .......................................................... 47 4.4 Mobilitatea populației .................................................................................................... 48 3

Pagina 4

4.5 Prognoza demografică – tendințe, implicații și posibile soluții ..................................... 49 4.6 Educația și cultura .......................................................................................................... 50 4.6.1 Educația................................................................................................................... 50 4.6.2 Cultura..................................................................................................................... 56 Capitolul V – Analiza SWOT .................................................................................................. 60 Capitolul VI – Sondaj de opinie privind strategia de dezvoltare locală 2021-2027 a comunei Focuri ....................................................................................................................................... 71 Capitolul VII - Strategia de dezvoltare locală 2021-2027 – Viziune și Obiective .................. 77 7.1 Obiective strategice ........................................................................................................ 79 7.2 Obiective specifice ......................................................................................................... 81 Capitolul VIII – Planul de acțiune pentru dezvoltarea durabilă .............................................. 93 8.1 Aspecte generale ............................................................................................................ 93 8.2 Principii și condiții ......................................................................................................... 93 8.3 Implementare, monitorizare și control ........................................................................... 94 8.4 Consolidarea capacității instituționale a primăriei ......................................................... 95 8.5 Proiecte propuse pentru perioada 2021 – 2027 .............................................................. 96 BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 115 4

Pagina 5

Capitolul I – Introducere 1.1 Procesul planificării Existența unei strategii de dezvoltare locală ajută la crearea unei viziuni asupra comunității pe care ne-o dorim în viitor, ne oferă imaginea completă asupra modului în care economia, mediul, infrastructura și aspectele sociale se pot imbunătăți. Prin elaborarea strategiei se oferă un cadru de lucru, astfel, după analiza nevoilor și a perspectivelor fiecărui grup de interes se stabilesc obiective de dezvoltare și se concretizează o serie de priorități și măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor. Strategia de dezvoltare pune la dispoziția autorităților locale un ghid în vederea îmbunătățirii vieții în comună. Prin “Dezvoltare durabilă” se înțelege ca fiind ”totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică care se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale, economice, ecologice și elementele capitalului natural”. Strategia trasează orientările generale ale dezvoltării viitoare a comunei din punct de vedere social, economic, cultural, etc., asigurând valorificarea resurselor materiale, financiare, informaționale și umane de care dispune comuna. Planificarea strategică are drept scop maximizarea eficienței utilizării resurselor locale și dezvoltarea unei viziuni asupra viitorului comunității. 1.2 Etapele planificării Procesul de elaborarea al strategiei de dezvoltare locală a început prin culegerea informațiilor necesare despre comuna Focuri incluzând aici: • Date de natură geografică • Date de natură istorică • Date referitoare la tipurile de infrastructuri • Date socio – economice În urma analizării datelor s-au realizat analize SWOT pentru domeniile prioritare precum populație, agricultură, turism și infrastructură pentru a avea o imagine de ansamblu asupra situației actuale dar și conștientizarea unor obiective necesare dezvoltării. 5

Pagina 6

Unde suntem? 1. Analizarea sistemului teritorial Unde dorim să ajungem? 2. Stabiliarea viziunii, a obiectivelor strategice și a planului de acțiune Cum vom atinge obiectivele de dezvoltare? 3. Stabilirea priorităților în planul de acțiune În ceea ce privește managementul implementării strategiei de dezvoltare locală pentru perioada 2021 – 2027 acesta va fi asigurat, în primul rând, de aparatul administrativ care are rolul principal în demararea proiectelor finanțate din surse locale, județene, guvernamentale și europene având ca principal scop realizarea obiectivelor propuse în strategie. 1.3 Metodologie Metodologia utilizată în procesul de elaborare: • Consultarea datelor – metodă folosită pentru a observa situația actuală a comunității în ceea ce privește aspectele istorico – geografice, populația, infrastructura și economia; • Elaborarea analizei SWOT pe diverse domenii – metodă folosită pentru conștientizarea punctelor forte și a oportunităților dar și a punctelor slabe și a riscurilor în cadrul analizei domeniilor de interes : populație, agricultură și infrastructură; • Prezentarea proiectelor implementate; • Redactarea obiectivelor pentru perioada 2021 -2027 în domeniile de interes; • Prezentarea proiectelor de interes pentru perioada 2021 – 2027; 1.4 Referințe legislative • Strategia de la Lisabona a Comisiei Europene revizuită; • Politica de Coeziune 2021 – 2027; 6

Pagina 7

• Regulamentul privind prevederile comune ( CPR ); • Regulamentul privind Fondul european de dezvoltare regionala ( FEDR ) și Fondul de coeziune ( FC); • Regulamentul privind cooperarea teritorială; • Regulamentul privind mecanismul de cooperare transfrontalieră; • Regulamentul privind Fondul social european plus ( FSE + ); 1.5 Scop Principalul scop al strategiei de dezvoltare locală este acela de a documenta proiectele de dezvoltare necesare pentru comunitate. Prin intermediul acestor proiecte se urmărește îmbunătățirea calității vieții pentru locuitori prin măsuri de reabilitare, modernizare și dezvoltare a infrastructurii de toate tipurile cât și prin dezvoltarea resursei umane și a serviciilor sociale. Aceste acțiuni vor duce la o dezvoltare armonioasă a comunei Focuri în concordanță cu tendințele naționale și europene în materie de planificare inteligentă a teritoriului și resurselor 1.6 Misiune Misiunea strategiei de dezvoltare locală este de a cuprinde toate resursele umane, materiale și financiare disponibile la nivel local sau atrase din alte surse pentru implementarea tuturor proiectelor de dezvoltare propuse. Pentru îndeplinirea acestei misiuni, trebuie avut în vedere un proces de colaborare între autoritatea publică și comunitate, o planificare inteligentă și o capacitate de organizare și coordonare susținute. Prin asumarea acestei misiuni se conturează o dezvoltare socio-economică durabilă și competitivă căt și o infrastructură modernă și accesibilă tuturor locuitorilor comunei Focuri. 1.7 Obiectiv general Obiectivul general al studiului este radiografierea situației actuale a comunei și stabilirea direcțiilor de dezvoltare și a proiectelor specifice pentru atingerea unui grad optim de satisfacție în rândul cetățenilor cu privirea la dotările edilitare și situația socio-economică. 7

Pagina 8

1.8 Obiective specifice Obiectivele specifice propuse sunt : • Înființare / reabilitare / modernizare / extindere infrastructură de utilități publice (apă, canalizare, salubritate, iluminat public, gaze); • Dezvoltare urbanistică coerentă ; • Protejarea mediului – folosirea energiilor alternative; • Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri de interes local și agricole; • Dezvoltarea infrastructurii cultural – educaționale și a celei sanitare; • Dezvoltarea resursei umane, formarea/reformarea profesională; • Eficientizarea și dezvoltarea administrației publice și a relației cu cetățenii prin competențe digitale și informatizare software; • Modernizarea/dotarea unităților de interes public cu infrastructură actualizată de internet și telecomunicații; 8

Pagina 9

Capitolul II Context de dezvoltare 2.1 Context European În cadrul bugetului pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027, Comisia Europeană propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiții a Uniunii Europene. Sunt propuse cinci priorități investiționale în cadrul UE : • O Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și alte forme de sprijin; • O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice; • O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale; • O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate; • O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE; Politica de coeziune menține investițiile în toate regiunile, pe baza a trei categorii ( mai puțin dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate ). Metoda de alocare se bazează pe PIB-ul pe cap de locuitor, introducându-se noi criterii precum șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație și schimbări climatice pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren. Simplificare : reguli mai scurte, mai puține și mai clare Pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijinul UE, noul cadru oferă mai puțină birocrație și modalități mai simple de solicitare a plăților, prin utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri. Pentru facilitarea sinergiilor, un cadru unic de reglementare acoperă în prezent 7 fonduri UE implementate în parteneriat cu statele membre (gestionare partajată). Comisia propune, de asemenea, controale mai relaxate la programele cu istoric bun, o mai mare încredere în sistemele naționale și extinderea principiului „auditului unic”, pentru a evita suprapunerea verificărilor. 9

Pagina 10

Un cadru mai flexibil Noul cadru reunește stabilitatea necesară planificării investițiilor cu nivelul corespunzător de flexibilitate bugetară, pentru a face față unor evenimente neprevăzute. O evaluare intermediară va determina dacă este nevoie de modificarea programelor pentru ultimii doi ani ai perioadei de finanțare, pe baza priorităților emergente, a executării programelor și a celor mai recente recomandări specifice fiecărei țări. În anumite limite, se vor permite transferuri de resurse în cadrul programelor fără a fi necesară o aprobare oficială a Comisiei. O dispoziție specifică facilitează mobilizarea de fonduri UE începând din prima zi, în caz de dezastru natural. Mai multe oportunități pentru sinergii în setul UE de instrumente bugetare Cadrul de reglementare unic care acoperă fondurile politicii de coeziune și Fondul pentru azil și migrație vor facilita crearea de strategii de integrare a migranților la nivel local sprijinite prin resurse UE utilizate în sinergie: Fondul pentru azil și migrație se va concentra pe nevoile pe termen scurt ale migranților în momentul sosirii, în timp ce politica de coeziune va sprijini integrarea lor socială și profesională. În afara cadrului unic de reglementare, vor fi facilitate sinergii cu alte instrumente UE, cum ar fi politica agricolă comună, Orizont Europa, programul LIFE sau Erasmus +. Interreg : eliminarea obstacolelor transfrontaliere și sprijinirea proiectelor interregionale pentru inovare Cooperarea interregională și transfrontalieră va fi facilitată de noua posibilitate ca o regiune să utilizeze părți din propria alocare pentru a finanța proiecte în altă parte a Europei, împreună cu alte regiuni. Noua generație a programelor de cooperare interregională și transfrontalieră („Interreg”) va ajuta statele membre să depășească obstacolele transfrontaliere și să dezvolte servicii comune. Comisia propune un nou instrument pentru regiunile de frontieră și pentru țările dornice să-și armonizeze cadrele juridice, denumit Mecanismul transfrontalier european. Pornind de la succesul acțiunii pilot din 2014-2020, Comisia propune crearea Investițiilor interregionale pentru inovare. Regiunile cu active corespunzătoare de „specializare inteligentă” vor fi sprijinite mai mult pentru alcătuirea clusterelor paneuropene în sectoare 10

Pagina 11

prioritare precum datele masive (big data), economia circulară, sistemele avansate de fabricație sau securitatea cibernetică. Mai multe eforturi de comunicare pentru a îmbunătăți vizibilitatea politicii de coeziune Pentru o Europă tot mai apropiată de cetățeni, se pune mai mult accent pe necesitatea de a comunica mai bine rezultatele pozitive ale politicii de coeziune. Statele membre și regiunile au consolidat cerințele de comunicare, de exemplu în ceea ce privește organizarea de evenimente pentru inaugurarea proiectelor mari cu finanțare de la UE și dezvoltarea unor planuri de informare prin rețelele sociale. În același timp, comunicarea pe tema proiectelor finanțate de la UE se simplifică, introducându-se un singur branding pentru toate fondurile UE, un portal unic unde apar toate finanțările disponibile pentru întreprinderi și o bază de date unică pentru proiecte gestionată de Comisie. 2.2 Context Național Strategia de dezvoltare a României se pliază pe Strategia Uniunii, respectând cele 5 puncte de dezvoltare indicate de Comisia Europeană, respectiv: o Europă mai inteligentă, o Europă mai verde, o Europă mai conectată, o Europă mai socială și o Europă mai apropiată de cetățenii săi. 11

Pagina 12

Obiectivul 1 – O Europă mai inteligentă transpus la nivel național • Integrarea ecosistemului CDI național în Spațiul de cercetare european • Creearea unui sistem atractiv de inovare în industrie, pentru toate tipurile de inovare ( de Cercetare și inovare produs, de proces, organizațională și marketing ) • Sprijinirea creării de noi companii inovative și creșterea ratei de supraviețuire a acestora • Creșterea gradului de digitalizare a serviciilor publice pentru societatea românească • Digitalizare pentru creșterea siguranței și Digitalizare îmbunătățirii serviciilor de mobilitate și transport • Soluții IT și digitizare în domeniul sănătății • Facilitarea accesului la finanțare pentru IMM- uri, inclusiv prin încurajarea finanțării inițiale și timpurii a start-upurilor cu potențial inovativ ridicat Competitivitate • Consolidarea competitivității economiei românești • Sprijinirea creării de noi companii și creșterea ratei de supraviețuire a acestora. • Dezvoltarea competențelor profesionale adecvate cerințelor mediului de afaceri în contextul unei economii bazate pe cunoaștere Specializare inteligentă • Susținerea capacității administrative a structurilor din cadrul mecanismului integrat regional și național de descoperire antreprenorială 12

Pagina 13

Obiectivul 2 – O Europă mai verde transpus la nivel național • Promovarea eficienței energetice • Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră Energie • Promovarea energiei din surse regenerabile • Dezvoltarea de sisteme inteligente de energie, rețele și stocare •Promovarea adaptării la schimbările climatice, a Schimbări climatice, prevenirii riscurilor și a rezilienței în urma dezastrelor riscuri, apă •Promovarea gestionării sustenabile a apei, inclusiv cea uzată • Promovarea tranziției către o economie circulară prin extinderea schemelor de gestionare a Economia circulară deșeurilor la nivel județean și îmbunătățirea sistemelor integrate existente • Îmbunătățirea protecției naturii și a biodiversității, Biodiversitate a infrastructurii verzi și reducerea poluării • Mobilitate națională, regională și locală sustenabilă în fața schimbărilor climatice Mobilitate urbană • Dezvoltarea rețelelor regionale și locale de transport • Reducerea emisiilor de carbon Obiectivul 3 – O Europă mai conectată transpus la nivel național • Dezvoltarea rețelelor de transport rutier și cale ferată • Investiții în infrastructura și suprastructura portuară Conectivitate • Dezvoltarea terminalelor intermodale • Îmbunătățirea conectivității digitale prin banda largă Broadband de mare capacitate Broadband 13

Pagina 14

Obiectivul 4 – O Europă mai socială transpus la nivel național • Îmbunătățirea accesului pe piața muncii pentru toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, în special pentru tineri, șomeri de lungă durată și grupuri defavorizate pe piața muncii • Modernizarea instituțiilor și a serviciilor pieței muncii prin dezvoltarea de Ocupare mecanisme coerente și sutenabile • Promovarea adaptării la schimbare a angajaților, întreprinderilor și antreprenorilor, a îmbătrânirii active și a unui mediu de lucru sănătos. • Îmbunătățirea calității, eficacității și a relevanței sistemului de educație și formare pentru piața muncii Educație • Promovarea accesului egal la educație și formare de calitate • Promovarea învățării pe tot parcursul vieții • Promovarea integrării socio-economice pentru comunitățile defavorizate sau a persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială Incluziune Îmbunătățirea accesului egal la servicii de calitate durabile și accesibile • socială • Modernizarea sistemelor de protecție socială Obiectivul 5 – O Europă mai aproape de cetățenii săi transpus la nivel național • Promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic, al Dezvoltare patrimoniului cultural și a securității inclusiv în zonele rurale prin teritorială dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității inteligentă Pentru a putea accesa finanțările din fondurile europene, Ministerul Fondurilor Europene propune a serie de programe operaționale pentru viitorul Cadru Financiar Multianual. Aceste programe operaționale pentru perioada 2021 – 2027 au fost consolidate în urma colaborării inter-instituționale, negocierii informale cu reprezentanții Comisiei Europene dar și prin consultarea unor parteneri socio-economici relevanți. Programele operaționale propuse pentru perioada 2021-2027 sunt : • Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare; 14

Pagina 15

• Programul Operațional Dezvoltare Durabilă; • Programul Operațional Transport; • Programul Operațional Educație și Ocupare; • Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială; • Programul Operațional Sănătate; • Programul Operațional Regional; • Programul Operațional Asistență Tehnică; • Programul Operațional Tranziție Justă; Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare Viziune : creșterea competitivității societății în contextul schimbărilor tehnologice și crearea de noi oportunități de dezvoltare pentru mediul de afaceri și sistemul public. Obiectivul general : Reducerea disparităților între România și alte state membre ale Uniunii Europene, dar și între regiunile țării. Obiective specifice : Îmbunătățirea capacității de cercetare dezvoltare și inovare (CDI), adoptarea tehnologiilor avansate, îmbunătățirea conectivității digitale, dezvoltarea competențelor. Priorități de investiții : • Integrarea CDI național în sistemul european și internațional; • Dezvoltarea capacității CDI a institutelor de învățământ superior; • Dezvoltarea capacității CDI a întreprinderilor mari; • Crearea de infrastructura CDI, inclusiv transfer tehnologic; • Digitalizare în cultură; • Digitalizare în educație; • Digitalizare în administrația publică; 15

Pagina 16

Programul Operațional Dezvoltare Durabilă Viziune : Implementarea unei coeziuni sociale, economice și teritoriale prin sprijinirea unei economii cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră și utilizarea eficientă a resurselor naturale. Corelarea cu documentele strategice elaborate la nivel național : • Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României; • Planul Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice (PNIESC); • Master Planul Județean; • Planurile de Management ale Bazinelor Hidrografice; • Directiva privind epurarea apelor uzate; • Planul Național de Gestionare a Deșeurilor – adopotate prin HG 942/20.12.2017; • Directiva 92/43 din 1192 privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice; • Directiva 79/409 din 1979 amendată în 2009 prin Directiva 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice, urmănd a fi continuată prin elaborarea Planurilor de Management pentru Rețeaua Natura 2000; • Strategia Națională și Planul Național pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România – HG 683/2015; • Planul de management a riscului de inundații ( PMRI); • Planul de management al secetei conform Directivei Cadru UE a Apei 2000/60 CE; • Master Planul pentru protecția și refacerea zonei costiere – Directiva 2008/56/CE; • Strategia de consolidare și dezvoltare a Inspectoratului General pentru situații de urgență 2016 – 2025; Obiectivul general : Îmbunătățirea calității vieții populației și îmbunătățirea standardelor de mediu precum și îndeplinirea obligațiilor rezultate din directivele europene, conform obiectivului 2 O Europă mai verde. De asemenea, se urmărește atingerea obiectivelor naționale în domeniul eficienței energetice, protecției mediului și managementului riscurilor precum și reducerea decalajului comparativ cu celelalte state membre UE în materie de infrastructura de mediu. 16

Pagina 17

Obiective specifice : • Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; • Dezvoltarea de sisteme inteligente de energie, rețele de stocare; • Promovarea managementului durabil al apei; • Promovarea tranziției către o economie circulară; • Îmbunătățirea protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi și reducerea poluării; • Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor și a rezilienței în urma dezastrelor; Priorități de investiții: • Îmbunătățirea eficienței energetice a IMM-urilor și a întreprinderilor mari • Sisteme inteligente de energie și soluții de stocare • Investiții privind apele și apele uzate • Gestionarea eficientă a deșeurilor în vederea tranziției către economia circulară • Conservarea biodiversității • Îmbunătățirea monitorizării calității aerului • Investigarea siturilor contaminate, evaluarea riscurilor asupra mediului și remedierea siturilor • Managementul inundațiilor și a secetei • Combaterea eroziunii costiere • Dezvoltarea sistemului de management al riscurilor Programul Operațional Transport Viziune : Extinderea infrastructurii de transport pe teritoriul României în vederea unei conectivități sporite atât pe plan intern cât și extern. Corelarea cu documente strategice la nivel național : • Master Planul General de Transport al României; 17

Pagina 18

• Planul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2020-2030; • Strategia de transport intermodal în România 2020; • Strategia națională de siguranță rutieră; • Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD); • Strategia privind Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea infrastructurii relevante în România; • Planurile de Mobilitate Urbane Durabile; • Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României; Obiectivul general : Sprijinirea dezvoltării infrastructurii și serviciilor de mobilitate a persoanelor și mărfurilor pentru recuperarea decalajelor dintre regiunile țării cât și față de celelate state membre ale Uniunii. Obiective specifice : • Dezvoltarea unei rețele TEN-T durabilă, rezilientă la schimbările climatice, inteligentă și sigură; • Dezvoltarea mobilității naționale, regionale și locale durabile și a mobilității transfrontaliere; • Mobilitate națională, regională și locală sustenabilă; Priorități de investiții : • Dezvoltarea rețelei TEN-T; • Îmbunătățirea conectivității prin dezvoltarea infrastructurii rutiere pentru accesibilitate teritorială; • Îmbunătățirea conectivității prin dezvoltarea rețelei TEN-T de transport pe cale ferată; • Îmbunătățirea mobilității naționale prin creșterea capicității de transport pe calea ferată; • Îmbunătățirea conectivității și mobilității urbane prin creșterea calității serviciilor de transport pe calea ferată; • Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal; • Creșterea gradului de utilizare a cailor navigabile și a porturilor; 18

Pagina 19

• Creșterea gradului de siguranță și securitate pe rețeaua de transport; • Asistența tehnică; Programul Operațional Educație și Ocupare Viziune : Valorificarea potențialului uman prin îmbunătățirea sistemelor de educație și formare pentru piața muncii și dobândirea competențelor digitale și antreprenoriale printr-un mediu stimulativ de învățare pe tot parcursul vieții. În domeniul ocupării viziunea este de a dezvolta sustenabil și bazată pe invovare socială, piața muncii din România. Corelarea cu alte documente strategice la nivel național : • Documentul programatic România Educată – viziune și strategie 2018-2030; • Agenda pentru competențe România 2025; • Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (SNOFM) 2021-2027; • Recomandările Raportului de cercetare : Previziuni și anticipări în vederea identificării și prioritizării nevoilor de dezvoltare pentru perioada 2021-2028 prin evaluarea nivelului de convergență; • Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă; Obiectivul general : Creearea unui sistem de educație pliabil pe piața muncii, un sistem stimulativ de învățare continuă. Obiective specifice : • Prevenirea abandonului școlar timpuriu; • Îmbunătățirea infrastructurii și calității în sistemul de învățământ; • Integrarea tinerilor pe piața muncii; • Asigurarea accesului la ocupare pentru categoriile vulnerabile; • Dezvoltarea culturii antreprenoriale și sprijinirea economiei sociale; • Dezvoltarea dialogului social și a mecanismelor de anticipare a competențelor; • Asigurarea unui mediu de lucru sănătos și promovarea îmbătrânirii active; Priorități de investiții : • Valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii 19

Pagina 20

• Prevenirea abandonului școlar și îmbunătățirea accesului la educație și formare pentru grupurile dezavantajate; • Creșterea calității ofertei de educație și formare profesională pentru adaptarea la piața muncii și la procesul tehnologic; • Creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului profesional și tehnic; • Creșterea accesului pe piața muncii pentru toți; • Antreprenoriat și economie socială; • Susținerea reformelor pe piața muncii în acord cu dinamica pieței muncii; • Consolidarea participării populației în procesul de învățare continuă pentru facilitarea tranziției și a mobilității pe piața muncii; • Asistență tehnică pentru facilitarea și eficientizarea managementului programului; Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială Viziune : Susținerea grupurilor vulnerabile din mediul rural, în principal, dar și urban prin reducerea fenomenului sărăciei și excluderii sociale. Corelarea cu alte domente strategice la nivel național : • Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei; • Strategia națională privind ocuparea forței de muncă; • Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome; • Strategia Națională – O societate fără bariere pentru personele cu dizabilități; • Strategia națională a locuirii; • Strategia națională în domeniul politicii de tineret; • Strategia națională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022; • Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024; • Strategia națională pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice; Obiectivul general : Sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor vulnerabile, inclusiv prin reducerea decalajului rural-urban în ceea ce privește sărăcia și excluziunea socială și creșterea accesului la servicii de calitate pentru populația vizată. 20

Pagina 21

Obiective specifice : • Îmbunătățirea accesului la piața muncii pentru toate persoanele, în special tineri, șomeri de lungă durată și persoane inactive; • Promovarea participării femeilor la piața muncii, a unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată; • Promovarea adaptării lucrătorilor, a întreprinderilor și antreprenorilor la schimbare; • Promovarea accesului egal la educație și formare de calitate favorabile incluziunii; • Favorizarea incluziunii active pentru a promova egalitatea de șanse și participarea activă precum și îmbunătățirea capacității de inserție pe piața muncii; • Integrarea socio-economică a resortisanților țărilor terțe și a comunităților marginalizate, cum ar fi romii; • Creșterea accesului egal și în timp util la serviciile de protecție socială; • Promovarea integrării sociale a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială; Priorități de investiții : • Dezvoltarea Locală plasată sub responsabilitatea comunității; • Protejarea dreptului la demnitate socială; • Sprijinirea comunităților rurale fară acces la servicii sociale; • Reducerea disparităților dintre copiii cu risc de sărăcie și ceilalți copii; • Servicii de suport pentru persoane vârstnice; • Sprijin pentru persoanele cu dizabilități; • Servicii sociale și de suport pentru grupurile vulnerabile; • Ajutorarea persoanelor defavorizate; Programul Operațional Sănătate Viziune : O societate în care oamenii au access la servicii medicale de prevenție, urgență, curative și reabilitare de calitate. Corelarea cu alte documente strategice la nivel național : • Strategia Națională de Paliație ( SNP); • Planul Național de Cancer ( PNC ); • Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare ( SNCDI ); 21

Pagina 22

• Strategia Națională de Competitivitate ( SNC ); • Strategia Națională de Incluziune Socială 2021 – 2027 ( SNIC ); • Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă ( SNDD ); Obiectivul general : Îmbunătățirea accesibilității, eficacității și rezilienței sistemul de sănătate. Obiective specifice: • Dezvoltarea eficacității serviciilor medicale de urgență; • Creșterea accesului la servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu; • Creșterea eficacității serviciilor de reabilitare, serviciilor de îngrijire paliativă și a celor pe termen lung; • Dezvoltarea prin investiții a infrastructurii și serviciilor medicale; • Creșterea gradului de utilizare a metodelor moderne și inovative de investigație, intervenție și tratament; Priorități de investiții : • Infrastructura spitalelor regionale și a celor cu impact teritorial major; • Serviciile de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim ambulatoriu; • Serviciile de reabilitare, paliative și îngrijiri pe termen lung; • Creșterea eficacității sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii; • Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical; • Digitalizarea sistemului medical; • Promovarea metodelor moderne de investigare, intervenție și tratament; Programul Operațional Asistență Tehnică Viziune : Creșterea capacității administrative în instituțiile implicate în managementul programelor finanțate din fonduri europene și la nivelul beneficiarilor. Corelarea cu alte documente strategice la nivel național : • Planul pentru consolidarea capacității administrative 22

Pagina 23

Obiectivul general : Asigurarea utilizării și administrării eficiente a fondurile europene prin sprijinirea programării, monitorizării , controlului, auditului și evaluării cu privire la prioritățile UE. Priorități de investiții : • Asigurarea funcționării sistemului de coordonare și control al fondurilor FEDR, FC, FSE+; • Asigurarea transparenței fondurilor FEDR, FC, FSE+; • Îmbunătățirea capacității de gestionare și implementare a fondurilor FEDR, FC, FSE+; Programul Operațional Tranziție Justă Viziune : Tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic prin diversificare și susținerea locurilor de muncă. Corelarea cu alte documente strategice la nivel național : • Planul Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice ( PNIESC ); • Strategia națională și strategiile regionale de specializare inteligentă; Obiectivul general : Sprijinirea teritoriilor afectate de traziția către neutralitatea economică și evitarea adâncirii disparităților regionale; Obiective specifice : Sprijinirea exclusivă a activităților ce permite regiunilor și cetățenilor să abordeze impactul social, economic și de mediu al tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic. Priorități de investiții : • Dezvoltarea spiritului antreprenorial, a IMM-urilor, a cercetării, inovării și digitalizării; • Investiții în tehnologii și infrastructuri pentru energie curată cu emisii zero; • Reducerea poluării și consolidarea economiei circulare; • Creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă; Programul Operațional Regional Nord Est Viziune : Dezvoltarea durabilă și echilibrată a regiunii 23

Pagina 24

Obiectivul general : Stimularea creșterii economice inteligente, durabile și echilibrate a regiunii Nord Est care să conducă la îmbunătățirea calității vieții comunităților locale prin sprijinirea capacității de inovare și digitalizare a economiei regionale, dezvoltarea sustenabilă a infrastructurii și a serviciilor și valorificarea potențialului cultural și turistic al regiunii. Obiective specifice : • Stimularea dezvoltării inteligente și durabile bazată pe inovare, digitalizare și dezvoltarea ecosistemului antreprenorial; • Creșterea eficienței administrației publice ca urmare a digitalizării serviciilor publice; • Stimularea tranziției regiunii către o economie cu emisii zero prin creșterea eficienței energetice, îmbunătățirea protecției mediului și creșterea mobilității urbane; • Creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane la rețeaua TEN-T; • Creșterea accesului la servicii de calitate în educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții; • Creșterea atractivității regiunii; • Creșterea capacității administrative; Priorități de investiții : • Susținerea digitalizării serviciilor publice la nivel local; • Securitate cibernetică, interoperabilitate pentru proiectele de digitalizare ale serviciilor publice la nivel local; • Creșterea eficienței energetice bazate pe combustibili alternativi; • Investiții în clădirile publice în vederea asigurării eficienței energetice; • Reconversia funcțională a terenurilor virane degradate/neutilizate/ abandonate; • Modernizarea/ extinderea spațiilor verzi existente; • Achiziția de echipamente pentru măsurarea poluanților în aerul ambiental; • Investiții în rețeaua de drumuri județene; • Investiții în infrastructura pentru nivel antrepreșcolar și preșcolar, învățământ primar, secundar, terțiar, inclusiv învățământ special; • Investiții în infrastructura școlilor ți centrelor de educație și formare profesională; Având în vedere faptul că localitatea Focuri se poziționează în zona rurală trebuie menționată Politica Agricolă Comună (PAC) care reunește fondurile destinate dezvoltării 24

Pagina 25

agriculturii și dezvoltării rurale, respectiv Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). În urma alocării fondurilor PAC pentru perioada 2021-2027 din bugetul pe termen lung al UE, s-a convenit asupra unui regulament de tranziție pentru anii 2021 și 2022. Regulamentul de tranziție va extinde majoritatea normelor PAC care au fost în vigoare în perioada 20142020, dar va adăuga în același timp elemente noi pentru a include obiective de mediu mai ambițioase și pentru a asigura o tranziție lină către viitorul cadru PAC. Propunerile comisiei europene vizează promovarea unui sector agricol durabil și competitiv care să poată contribui în mod semnificativ la Pactul verde european, în special în ceea ce privește Strategia ”De la Fermă la consumator” și strategia privind biodiversitatea. Propunerile se concentrează pe : • Asigurarea unui viitor economic stabil și corect pentru agricultori • Stabilirea unor ambiții mai mari pentru acțiunile legate de mediu și climă • Păstrarea agriculturii în inima societății europene Pentru a atinge aceste obiective, Comisia Europeana a stabilit nouă obiective cheie: 1. Sprijinirea unui venit fiabil și a rezilienței fermelor pe întreg teritoriul Uniunii Europene, în vederea îmbunătățirii securității alimentare; 2. Stimularea competitivității și a productivității agricole într-un mod sustenabil; 3. Ameliorarea poziției fermierilor în cadrul lanțului valoric; 4. Constribuția la energia durabilă precum și la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea; 5. Promovarea dezvoltării durabile și a gestionării eficiente a resurselor de apă, sol și aer; 6. Contribuția la protejarea biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor; 7. Modernizarea sectorului agricol prin atragerea tinerilor și accelerarea dezvoltării afacerilor acestora; 8. Promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei și a silviculturii sustenabile; 9. Sănătatea, siguranța alimentară și rezistența la antimicrobiene; 25

Pagina 26

2.3 Contextul regiunii de dezvoltare Parte a provinciei istorice Moldova, regiunea nord-estică a Romaniei este o zona în care istoria, cultura și tradiția completează mediul natural, deosebit de atrăgător. Regiunea NordEst este cea mai mare regiune de dezvoltare a Romaniei sub aspectul numărului de locuitori și al suprafeței deținute. Regiunea Nord-Est este formată din județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui. Fig. 1 Regiunea de dezvoltare Nord – Est 26

Pagina 27

Regiunea este caracterizată printr-o îmbinare armonioasă între toate formele de relief, 30% reprezentând-o munții, 30% relieful subcarpatic, iar 40% revine podișului. Această ultima formă de relief ocupă peste 70% din suprafață în județele Botoșani, Vaslui și Iași. O secțiune longitudinală asupra regiunii, se prezintă sub formă unei pante care coboară dinspre Vest spre Est, cu numeroase variații. La Vest, Muntii Carpați stau că un zid cu înălțimi apropiate de 2000 m în Nord (Vf. Pietrosu, Vf. Rarău , Vf. Giumalău , Vf. Ocolașu Mare , Vf. Hășmașu Mare) și cu o scădere de înălțime spre Sud ( Munții Ciuc, Munții Trotușului și , în mică măsură , Munții Vrancei). Subcarpații, cu înălțimi cuprinse între 7-800m, înconjoară munții că un brâu strâns. În continuare , jumătatea estică este împărțită în două mari zone: Câmpia colinară a Moldovei, în partea nordică și Podișul Bârladului, în partea de Sud. Partea de Nord-Vest a regiunii este cunoscută și sub numele de Podișul Sucevei cu o înălțime medie de 500 metri și este faimoasă pentru “obcinele” sale ( ușoare ondulatii ale reliefului, ca un lanț de unde pietrificate). Regiunea este străbatută de un numar de opt cursuri importante de apă, care se repartizeaza pe directia Nord-Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului (42.890 kmp) si Prutului (10.990 kmp). Acesta din urma, se constituie in granita naturala cu Republica Moldova, pe o distanta de cca. 680 km. Obiectivul general este Creșterea gradului de competitivitate a Regiunii Nord-Est prin valorificarea resurselor disponibile, sprijinirea parteneriatelor intra- și inter-regionale și stimularea inițiativelor care să conducă la dezvoltarea economico-socială a regiunii Principalele axe de dezvoltare sunt : • O regiune mai competitivă, mai inovativă; • o regiune mai digitalizată; • o regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul; • o regiune mai accesibilă; • o regiune educată; • o regiune mai atractivă; 27

Pagina 28

2.4 Scurtă prezentare a județului Situat în partea de nord-est a României, Județul Iași este mărginit la vest de râul Moldova și la est de râul Prut (care constituie și granița cu Republica Moldova). Cu o suprafață de 5476 Kmp, Iașul este un județ mediu ca întindere, reprezentând 2,3% din suprafața țării (ocupând locul 23 între celelalte județe ale României). Fig. 2 Județul Iași (sursa: România pe Hartă - https://pe-harta.ro/iasi/) Organizarea administrativă a județului Iași un număr de 2 municipii (Iași și Pașcani), 3 orașe (Hârlău, Podu Iloaiei și Târgu Frumos), 94 comune și 418 sate. Reședința județului este municipiul Iași, unul dintre cele mai importante orașe ale României. Relieful județului este deluros. Partea centrală și nord-estică este dominată de dealuri și podișuri interfluviale joase, udate de râurile Bahlui și Jijia, având versanți afectați de alunecări de teren și lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase și platouri înalte (de peste 400 m), având și zone reprezentate de luncile râurilor Siret și Moldova. Partea de sud are un relief înalt și masiv (350 – 450 m), străbătut de afluenții râurilor Bârlad și Vaslui. 28

Pagina 29

Rețeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile și iazuri rezultate din lucrările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundațiilor și pentru stocarea excesului de apă necesară în perioadele secetoase. Resursele naturale ale județului sunt de interes local (nisipuri, pietrișuri, argile, ape minerale etc.). Vegetația naturală este specifică silvo – stepei, iar cea silvică este reprezentată de păduri de foioase. Fauna include specii de interes cinegetic: capra roșie, mistrețul, lupul, vulpea, iepurele, păsări de penaj ș.a. Bogăția solului este dată de existența a peste 380 mii ha teren agricol, din care: 67,2% teren arabil; 28,4% pășuni și fînețe; 4,4 % vii și livezi; pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră însumează cca. 98 mii ha, iar apele și bălțile, 4 mii ha. Mediul de afaceri local este dominat de servicii, cu o pondere de 79% din totalul firmelor înregistrate în județul Iași, față de 18% în sectorul de industrie și construcții. Această situație nu este cu mult diferită de contextul național, unde ponderea pentru aceleași sectoare este 78%, respectiv 20%, restul fiind reprezentat de întreprinderi active în sectorul primar (agricultură, silvicultură, pescuit). 29

Pagina 30

Capitolul III Prezentarea generală a unității administrativ-teritoriale 3.1 Scurt istoric al comunei Satul și comuna Focuri, în comparație cu alte localități din judet, este o așezare de dată mai recentă. A luat ființă după războiul de independență, în anul 1879 prin împroprietărirea “însurățeilor” veniți din diferite zone ale Moldovei, ca urmare a aplicării legii rurale din 1878. Satul Focuri a luat ființă la 12 decembrie 1879 și este atestat documentar într-un “prescript-verbal” de Costache Corjescu, delegatul administrației domeniilor statului și Ion Săndulescu, primarul comunei Belcești, prin care se amplasează vatra satului și moșia comunei Focuri pe fosta moșie a odăii “Praguri”, ce aparținea comunei Belcești. Comuna nou înființată s-a numit Focuri, denumire dată în amintirea sistemului de apărare împotriva invaziilor tătărăști, sistem reprezentat prin movile pe care se aprindeau focuri, anunțând pericolul ce se abătea , pentru ca populația să aibă suficient timp spre a-și adăposti familiile și avutul. O altă variantă care circulă în legatură cu denumirea satului, se referă la un ” punct de popas” pe drumul poștei , între Focuri și Munteni, unde târgoveții se întâlneau în punctul ” la cruce”, venind din mai multe zone ale Moldovei, poposeau pe timp de noapte și aprindeau focuri, ca apoi ziua să plece spre Iași, Vaslui, Galați. Urmele arheologice pun în evidență o dovadă de locuire mult mai veche, încă din sec. IV d.HR. Materialele arheologice atestă o continuitate de locuire până în secolul VIII. În 1712 este amintit un sat cu denumirea Focuri pe teritoriul județului Iași fără a se face alte precizări. Deci, ca așezare umană, satul Focuri își are obărșii mult mai vechi. 3.2 Localizare și structură administrativă Comuna Focuri este amplasată în partea central nordică a județului Iași, la aproximativ 45 km de reședința județului. Din punct de vedere administrativ, comuna Focuri cuprinde un singur sat și are o suprafață de 6158 hectare, învecinându-se cu următoarele comune : • Fântânele – la Nord; • Erbiceni – la Sud; • Gropnița – la Est; 30

Pagina 31

• Belcești și Coarnele Caprei – la Vest Fig. 3 Amplasarea Comunei Focuri în cadrul Județului Iași 3.3 Caracteristici fizico-geografice Relieful teritoriului comunei Focuri, format pe seama substratului geologic și sub acțiunea agenților externi de modelare, se prezintă sub forma unor interfluvii sculpturale (dealuri și coline), cu altitudini ce nu depășesc 200 m, fragmentate de o rețea de văi secundare, majoritatea orientate spre sud - est și ale căror versanți au înclinări între 5 și 25%. Din punct de vedere geomorfologic suprafețele din comună aparțin regiunii Câmpia Moldovei, subregiunea Câmpia Jijiei Inferioare. Interfluviile sculpturale se prezintă sub forma unor suprafețe plane (platouri) sau relativ plane, cu altitudini între 150-190 m și pante de maxim 5-6%, acoperite de luturi eluviale cu caracter loessoid. Sunt terenuri stabile cu puține zone degradate oferind condiții bune pentru agricultură, căi de comunicație, localitatea Focuri fiind parțial situată pe platou. Ponderea reliefului de interfluviu, în teritoriu, este de aproximativ de 35%. Versanții care mărginesc interfluviile au pante variate cuprinse între 5-25%. În zonele cu pante mari se 31

Pagina 32

întâlnesc fenomene de degradare reprezentate prin eroziuni și alunecări de teren, în diverse faze de stabilizare. Alunecările de teren nu sunt definitiv stabilizate, oricând fiind posibilă reactivarea acestora. Ponderea reliefului de versanti, în teritoriu, este de cca. 60%, din care aproape jumătate sunt supuși degradărilor. Văile care fragmentează teritoriul, au lunci înguste pînă la 500 m lățime, cu albii regularizate într-o oarecare măsură, utilizate în principal ca fânețe și pășuni. Pe văile mai largi au fost amenajate iazuri, folosite pentru reglarea debitelor și prevenirea inundațiilor. În zonele de la coada iazurilor se întâlnesc fenomene de exces de umiditate. Ponderea reliefului de luncă, în teritoriu. este de aproximativ 5%. Clima este de tipul temperat continental cu dispunere pe patru anotimpuri, caracterizat prin veri secetoase și ierni reci. Cantitatea de precipitații este sub 500mm/an. Temperatura medie anuală este de aproximativ 10 grade Celsius iar temperatura medie a verii este de 23 grade Celsius. Iarna sunt frecvente inversiunile de temperatură iar vara este secetoasă, aici fiind una din cele mai toride zone din țară. Vântul dominant este Crivățul, un vânt rece cu viteze mari pe timpul iernii care facilitează viscolul urmat de Austrul caracterizat de uscăciune. Ceața reprezintă un fenomen caracteristic al zonei și se manifestă preponderent în intervalul noiembrie-martie. În timpul verii pătrund frecvent mase de aer cald și uscat de origine mediteraneeană provocând temperaturi de până la 36-37 grade Celsius. Rețeaua hidrografică din teritoriu este formată din cursul superior al pârâului Jijioara. Regimul hidrografic al acestor cursuri se caracterizează printr-o alimentare pluvială și prin predominarea scurgeriilor de primăvară și vară. Datorită existenței iazurilor, pe cea mai mare parte a acestor cursuri de apă, debitele sunt reglate, viiturile și inundațiile fiind improbabile. Apele subterane sunt cantonate în baza depozitelor cuaternare ce acopera luncile, versanții și interfluviile precum și în depozitele permeabile, nisipoase ale substratului sarmațian, fiind întâlnite la adâncimi foarte variabile, între 1 și 17 m. 32

Pagina 33

Apele subterane au debite relativ reduse și în cea mai mare parte, calități necorespunzătoare, datorită conținutului ridicat în săruri și în substanțe organice, precum și durității mari. Vegetația și fauna Vegetația și fauna sunt specifice zonei de stepă și silvostepă, incluzând lunca. • Vegetația de silvostepă unde se înregistrează arborele de stejar pufos și brumăriu, cer, gârniță, salcâm; • Vegetația de luncă : stuf, papură, rogoz, salcie, plop, stejar; • Fauna reprezentată prin animale de stepă și de pădure : popândăul, hârciog, orbete, șoarecele de câmp, dihor de stepă, iepure de câmp, prepeliță, potârniche, șoarecele de câmp, nevăstuica, căpriorul, mistrețul, vulpea, șoarecele de pădure, viezurele, iar dintre reptile menționăm: șarpele rău, șopârla de stepă, șopârla de camp; 3.4 Echiparea tehnică a comunei Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor locale de bază în zonele rurale reprezintă elemente esențiale în cadrul oricărui efort de a valorifica potențialul de creștere și de a promova durabilitatea zonelor rurale. De fapt, crearea de infrastructură reprezintă primul pas în cadrul procesului de dezvoltare locală, în ideea că accesul la utilități, bunuri și/sau servicii crește atractivitatea zonei, deci acționează ca un „magnet” pentru potențialii investitori. Între infrastructura unei zone și dezvoltarea sa economică există o relație de reciprocitate. Potențialul de dezvoltare a unei zone este cu atât mai mare cu cât infrastructura este mai dezvoltată. De asemenea, creșterea economică exercită o presiune asupra infrastructurii existente și determină o nevoie mai accentuată de dezvoltare a acesteia. Astfel, construirea și întreținerea infrastructurii au un efect multiplicator ce creează numeroase locuri de muncă și impulsionează dezvoltarea economică. Alimentarea cu apă potabilă Comuna Focuri dispune de rețea de alimentare cu apă potabilă formată din instalații de captare și tratare a apei, conducte de transport, rezervoare de înmagazinare, stații de pompare 33

Pagina 34

și conducte de distribuție. Serviciul de alimentare cu apă este disponibil pentru cele 1350 gospodării din care aproximativ 900 de gospodării sunt racordate la rețea, numărul acestora fiind în creștere. Alimentarea cu energie electrică Comuna Focuri este conectată la sistemul energetic național prin rețeaua de energie electrică. Gospodăriile, instituțiile și societățile comerciale sunt racordate în procent de 100% la rețeaua de distribuție a energiei electrice. Rețeaua de joasă tensiune, destinată consumatorilor casnici și iluminatului public este racordată la posturi de tip aerian. Infrastructura de telecomunicații Serviciile de telecomunicații reprezintă un factor important dat fiind progresul tehnologic de care se bucură România în acest domeniu. Aceste tehnologii de comunicare și transmitere a informației pot fi folosite pentru a crea noi oportunități de piață pentru oameni și companii prin eliminarea barierelor de tip tradițional care suprimă circuitul informațiilor. La nivelul comunei există furnizori de servicii care oferă telefonie fixă și telefonie mobilă dar și internet și televiziune. Principalii furnizori sunt Telekom, Digi și Vodafone. Alimentarea cu căldură și gaze naturale În localitate nu există rețea centralizată de alimentare cu energie termică, încălzirea spațiilor făcându-se prin sobe sau centrale electrice sau pe lemne și peleți. În comuna Focuri nu există încă sistem de alimentare cu gaze, acest proiect fiind în planul autorităților locale. Rețeaua de drumuri locale Comuna Focuri beneficiază de o rețea relativ corespunzătoare de căi de comunicație rutieră din punct de vedere al legăturilor acestora cu centrul de comună și de aici legătura cu centrele de interes major. Teritoriul comunei este străbătut de următoarele căi de comunicație : • DJ281 D Gropnița-Focuri-Cornele Caprei-Ceplenița – drumul străbate teritoriul comunei pe o lungime de 6,3km; • DC140 Erbiceni-Focuri-Șipote; 34

Pagina 35

Cea mai apropiată cale ferată se află la 12km de comună. Teritoriul comunei este străbătut de 12 străzi cu următoarele denumiri : Sectorul 1, Sectorul 2, Sectorul 3, Sectorul 4, Sectorul 5, Sectorul 6, Sectorul 7, Sectorul 8, Sectorul 9, Sectorul 10, Sectorul 11, Sectorul 12. 3.5 Sănătate Conform Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, unul dintre obiectivele prioritare ale țării noastre este asigurare unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor locuitorilor, indiferent de vărstă. Este esențială îmbunătățirea serviciilor și accesului la asistența medicală de calitate pentru funcționarea unei societăți durabile centrate pe pacient și prevenție. Trebuie asigurat un cadru adecvat pentru promovarea unui stil de viață sănătos, favorizarea activităților de prevenție și educație medicală. Strategia națională are în vedere reducerea ratei mortalității, diminuarea ratei incidenței bolilor infecțioase și cronice, repectiv prevenirea și tratarea abuzului de substanțe nocive și a bolilor mintale. Comuna Focuri asigură cetățenilor săi accesul la serviciile medicale prin intermediul celor două cabinete pentru medicina de familie și prin intermediul cabinetului stomatologic. Personalul medical din comună se prezintă astfel: • 3 medici generaliști; • 1 medic stomatolog; • 4 asistenți medicali; Cel mai apropiat spital se află în municipiul Iași și orașul Hârlău, la o distanță de 45km de comuna Focuri, fiind principalele locuri unde locuitorii comunei au access la investigații și consultări de specialitate pe diverse ramuri ale medicinei. În comună există două farmacii de unde locuitorii își pot procura medicamentele recomandate de medici sau alte suplimente alimentare. 35

Pagina 36

Fig. 4 Construcție în desfășurare a dispensarului uman din comuna Focuri 3.6 Mediu Europa se confruntă cu provocări de mediu de o amploare și o urgență fără precedent. Deși politicile UE în domeniul mediului și al climei au adus beneficii substanțiale în ultimele decenii, Europa se confruntă cu probleme persistente în domenii cum ar fi declinul biodiversității, utilizarea resurselor, impactul schimbărilor climatice și riscurile de mediu asupra sănătății și bunăstării. Numeroase provocări de mediu sunt accentuate de megatendințe mondiale precum schimbările demografice, iar schimbările tehnologice rapide vin cu noi riscuri și incertitudini. Se preconizează că schimbările climatice cauzate de gazele cu efect de seră emise de activitățile umane vor crește și vor deveni din ce în ce mai vizibile, iar consecințele socioeconomice din ce în ce mai grave. În vederea protecției mediului la nivel global s-a semnat de către mai multe state Acordul de la Paris – primul angajament global obligatoriu din punct de vedere legal privind 36

Pagina 37

schimbările climatice, adoptat în decembrie 2015 Acordul stabilește un cadru global pentru a evita schimbările climatice periculoase, limitând încălzirea globală la sub 2 grade Celsius anual și continuând eforturile de a o limita și mai mult, la 1,5 grade Celsius. Acordul subliniează necesitatea ca emisiile globale să înceapă să scadă cât mai curând posibil și să atingă neutralitatea climatică în a doua jumătate a acestui secol. Se dorește ca economia țărilor să devină una durabilă, astfel încât creșterea economică să nu depindă de utilizarea resurselor. În comuna Focuri nu există factori industriali care contribuie la poluarea mediului înconjurator al comunei. Poluarea se realizează din deversarea deșeurilor în locuri neamenajate, care deteriorează terenul în locurile unde este depozitat și prin folosirea substanțelor chimice în agricultură. Comuna Focuri nu dispune de sistem de canalizare, implementarea acestuia fiind un proiect prioritar pentru autoritatea publică locală Deșeurile sunt colectate în mod selectiv și preluate de o firmă specializată de salubritate. Având în vedere dispunerea comunei Focuri în zona câmpiei Jijiei inferioare și de-a lungul cursurilor de apă se pot identifica următorii factori de risc: • Inundațiile – apar atunci când cantitățile de precipitații sunt însemnate atât în amonte cât și în aval determinând ieșirea râurilor din matcă. Lucrările de întreținere și modernizare a digurilor sau protecțiilor împotriva inundațiilor trebuie realizate periodic; • Seceta – se datorează cantității insuficiente de precipitații și a căldurii excesive care afectează drastic cantitea de apă din sol și implicit cultura plantelor căreia îi provoacă daune majore; • Fenomene meteorologice extreme – sunt reprezentate de căderea bruscă a precipitațiilor cu caracter torențial și a grindinei care pot provoca daune majore de natură materială. Riscurile antropice sunt fenomene de interacțiune între om și natură, declanșate sau favorizate de activități umane și care sunt dăunătoare societății în ansamblu și existenței umane în particular. 37

Pagina 38

Aceste fenomene sunt legate de intervenția omului în natură, cu scopul de a utiliza elementele cadrului natural în interes propriu: activități agricole, miniere, industriale, de construcții, de transport, amenajarea spațiului. După durata și gradul de afectare a mediului, riscurile antropice se ierarhizează în: • episodice (emisii de poluanți, care pot fi remediați relativ ușor); • accidentale (sunt riscuri care produc dereglări în desfășurarea unui proces natural sau antropic și care se pot remedia într-un interval de timp scurt); • ruptură (produc întreruperea activităților prin distrugerea mecanismului de funcționare și care necesită timp și resurse financiare mari); • catastrofale (produc schimbări radicale în structura unui ecosistem sau care pot conduce la dispariția unei structuri, și deci, care presupune reconstrucția pe principii diferite de cele inițiale pentru a rezista la alte hazarde catastrofale, cu cheltuieli imense); 3.7 Economia Economia și dezvoltarea acesteia în cadrul comunei Focuri se află într-o strânsă legătură cu contextul socio economic și cu factorii fizico-geografici și de mediu. Încă de la începutul constituirii acestei așezări agricultura a fost principalul mod de obținere a veniturilor pentru oamenii de aici. Astăzi economia locală începe să se diversifice puțin câte puțin fiind susținută și de strategiile regionale și naționale care încurajează dezvoltarea mediului rural. În prezent, în localitatea Focuri își desfășoară activitatea diverse entități juridice ( Societăți Comerciale, Persoane Fizice Autorizate,) care desfășoară activități de natură economică atât pentru satisfacerea nevoilor interne cât și externe. Printre principalele domenii de activitate se pot enumera : • Cultivarea plantelor; • Creșterea animalelor; • Construcții • Prestări servicii; • Comerț; • Panificație 38

Pagina 39

• Piscicultură; Profilul economic al comunei este dat de activitățile agricole precum creșterea animalelor și cultivarea plantelor datorită cadrului natural propice și al tradițiilor. Dezvoltarea economică locală este procesul prin care diferiți actori din sectorul public, mediul de afaceri și sectorul non-guvernamental colaborează pentru a crea condiții mai bune de creștere economică și pentru a genera noi locuri de muncă. Prin acest proces ei stabilesc și mențin o cultură antreprenorială dinamică și creează resurse materiale pentru comunitate și mediul de afaceri, cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții întregii colectivități locale A face dezvoltare economică locală înseamnă a ridica competitivitatea economică a unei arii locale în scopul îmbunătățirii viitorului economic al acesteia. Dezvoltarea economiei locale și îmbunătățirea competitivității sunt cruciale, deoarece succesul comunităților depinde de adaptarea lor la schimbările care au loc în mediul extern. Pe termen lung, creșterea competitivității locale este singura care poate asigura dezvoltarea economică durabilă a comunei Focuri. În acest sens pot fi urmărite o serie de politici locale menite să asigure elementele care pot să conducă la creșterea competitivității: • Creșterea numărului locurilor de muncă și a veniturilor prin încurajarea creșterii economice la nivel de firmă, din perspectva productivității și a cifrei de afaceri; • Crearea unui mediu de afaceri care să susțină societățile comerciale existente si să atraga afaceri noi prin stimularea si susținerea investițiilor în sectoarele cheie ale economiei, precum și identificarea unor sectoare noi de activitate; • Stabilirea, susținerea și încurajarea parteneriatului public - privat; • Crearea de condiții atractive (infrastructură, utilități și servicii conexe adecvate) pentru desfășurarea de activități economice, în conditii de eficiență economică; • Crearea de opotunități de calificare a forței de muncă conform nevoilor și profilului firmelor care își desfășoară activitatea în zonă. 3.8 Agricultura Principala ramură eonomică din comuna Focuri o reprezintă agricultura, incluzând aici atât cultivarea plantelor cât și creșterea animalelor. Principalele ocupații ale locuitorilor din zonă sunt legate de domeniul agriculturii acest lucru fiind favorizat de așezarea comunei în zona de câmpie și de suprafața însemnată de teren arabil disponibil. 39

Pagina 40

Comuna Focuri deține un teren agricol de 4858 hectare din care 3771 hectare reprezintă teren arabil, 750 hectare pășune, 306 hectare fânețe, 190 hectare păduri, 40 hectare viță de vie, 30 hectare luciu de apă și 502 hectare teren neproductiv. Deși potențialul agricol este unul ridicat, nivelul tehnic de dotare existent nu este adaptat condițiilor de producție și de crearea a valorii adăugate. În prezent, agricultura de bazează pe : • Cultivarea cerealelor : grâu, porumb, rapiță, floarea soarelui; • Legumicultura : roșii, ardei, castraveți, ceapă, varză, vinete, etc.; • Creșterea animalelor : preponderent păsări și porcine dar și ovine, bovine. Printre principalele probleme cu care se confruntă economia comunei Focuri se pot menționa: • Fărâmițarea terenurilor și gradul de asociere scăzut al fermierilor; • Menținerea practicilor vechi și slab productive de cultură a plantelor și creștere a animalelor; • Cultivarea legumelor și creșterea animalelor se desfășoară preponderent în gospodării fără a fi valorificate; • Lipsa unui sistem de colectare și valorificare a produselor agricole la nivel local; • Lipsa culturii antreprenoriale în rândul populației; • Lipsa investițiilor străine; • Valorizarea slabă a produselor locale; Deși forța de muncă în agricultura României este în continuare una dintre cele mai numeroase din Europa, dinamica ponderii populației ocupate în agricultură arată o tendință de scădere treptată a acesteia. Cauzele scăderii ponderii populației ocupate în agricultură țin de retragerea multor persoane vârstnice, de veniturile mici realizate, neatractive pentru tineri și investițiile încă reduse în servicii și mica industrie. Populația ocupată în agricultură are o vârstă medie ridicată, fiind constituită din persoane care nu au o pregătire de specialitate și o calificare adecvată, acest fapt se face prezent la asimilarea noilor tehnologii de producție. Persoanele care conduc exploatațiile agricole individuale au deficiențe în ceea ce privește domeniul organizării afacerilor și de aceea ne întâlnim cu un management defectuos. 40

Pagina 41

Capitolul IV – Situația socio economică 4.1 Populația și resursele umane Populația reprezintă cea mai importantă componentă a sistemului socio-economic. Din punct de vedere demografic, comuna Focuri trebuie analizată prin prisma următoarelor aspecte: • Evoluția numărului de locuitori într-un anumit interval de timp; • Sporul natural (natalitatea și mortalitatea); • Structura populației pe grupe de vârstă și sexe; • Mobilitatea populației (sosiri și plecări); • Prognoza demografică – tendințe, implicații și posibile soluții; Pentru o analiză clară a unui sistem teritorial este necesară analizarea populației prin prisma evoluției acesteia în timp, a structurii acesteia cât și din punct de vedere etnic și confesional. De-a lungul timpului, populația a fost influențată de factorii naturali precum relieful, hidrografia, resursele dar și de factori politico economici precum bunăstarea economică sau politici care au stimulat natalitatea. Variațiile ce se întâlnesc în evoluția numărului populației sunt determinate de sporul natural al acesteia, de mobilitate, fertilitate, etc. În continuarea se va prezenta dinamica populației din Comuna Focuri, urmărind incatorii menționați anterior. 8000 7000 6000 Nr. Locuitori 5000 4000 3000 2000 1000 0 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Anii Fig. 5 Evoluția numărului de locuitori în perioada 1992 – 2020, din comuna Focuri (sursa datelor: Institutul Național de Statistică – Tempo Online) 41

Pagina 42

Analizând figura 5 privind evoluția numărului de locuitori în perioada 1992 – 2020 din Comuna Focuri, se poate remarca faptul că se poate remarca faptul că tendința generală este una de scădere a numărului populației. În perioada 1992 – 2003 numărul populației înregistrează o scădere cu aproximativ 400 de persoane, pe fondul scăderii numărului natalității dar și al migrării externe. După anul 1990, politicile pronataliste sunt abrogate astfel, numărul nașterilor scăzând considerabil și odată cu el și numărul total al populației. Totodată, migrația externă este prezentă atăt în rândul persoanelor care pleacă în alte țări ale Europei pentru schimbarea nivelului de trai cât și în rândul tinerilor care se stabilesc în centrele universitare. Începând cu anul 2004, se remarcă o scădere bruscă a numărului de locuitori, fapt datorat separării satului Fântânele de comuna Focuri. Asemănător perioadei incipiente analizate, între anii 2004 și 2020, numărul populației își menține tendința generală de scădere pe fondul factorilor menționați anterior, în anul 2020 atingându-se minimul perioadei cu un efectiv de 3948 persoane. 4.2 Bilanțul natural al populației în comuna Focuri Bilanțul natural reprezintă evoluția nașterilor și a deceselor într-o anumită perioadă de timp, astfel încăt dacă numărul nașterilor este mai mare decât cel al deceselor, populația va fi în creștere, iar dacă numărul deceselor va fi mai mare decât cel al nașterilor atunci numărul populației va descrește. La nivelul țării, raportul dintre natalitate și mortalitate este devaforabil natalității. Intrarea României în procesul de tranziție demografică caracterizat prin niveluri scăzute ale natalității și mortalității a avut loc mai târziu comparativ cu țările occidentale. Acest decalaj se datorează dezvoltării întârziate din punct de vedere economic, social și politic. 42

Pagina 43

160 140 120 100 80 60 40 20 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Nr. născuți Nr. decedați Fig. 6 Evoluția numărului de nașteri și decese în perioada 1990 – 2019 din Comuna Focuri (sursa datelor: Institutul Național de Statistică – Tempo Online) Conform graficului de mai sus, valorile numărului de nașteri dar și al numărului de decese se prezintă oscilant pe toata perioada analizată. Astfel, în cazul natalității valorile scad începând cu anul 1990, iar printre principlalele se pot enumera: • Apariția metodelor contraceptive; • Planningul familial; • Creșterea gradului de informare și educație al populației; • Creșterea vârstei de căsătorie; Numărul maxim de născuți (152) se înregistrează în anul 1990 iar minimul (39) în anul 2014. Se poate observa cum valorile mortalității devin din ce în ce mai ridicate în ultimii ani ai perioadei analizate, fapt ce indică un proces de îmbătrânire demografică la nivelul comunei și totodată o problemă în ceea ce privește schimbul generațional. Printre principalele cauze ale mortalității se numără: • Afecțiunile persoanelor din comună; • Îngrijirea necorespunzătoare a afecțiunilor; • Stilul de viață nesănătos; • Accidentele; 43

Pagina 44

Analiza separată a natalității sau a mortalității nu oferă posibilitatea înțelegerii în toată complexitatea sa a procesului privind mișcarea naturală a populației. Acest lucru este posibil confruntând cele două fenomene demografice prin sistemul sporului natural care reprezintă diferența dintre natalitate și mortalitate. În funcție de raportul dintre nașteri și decese bilanțul natural poate fi: • Pozitiv - când nașterile depășesc decesele; • Negativ - când decesele sunt mai numeroase decât nașterile; • Nul - când numărul de nașteri este egal cu numărul de decese; Prin intermediul graficului de mai jos se prezintă situația sporului natural din comuna Focuri. 100 80 60 40 20 0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 -20 -40 Fig. 7 Evoluția sporului natural în perioada 1990 – 2019, din Comuna Focuri (sursa datelor: Institutul Național de Statistică – Tempo Online) Analizând graficul privind evoluția sporului natural în perioada 1990 – 2019 din comuna Focuri, se poate remarca faptul că pe majoritatea intervalului valorile sunt pozitive, începând o scădere cu anul 2009 și mici oscilații după acesta. Acest lucru se explică prin numărul tot mai redus de nașteri din comună și prin numărul mai mare de decese, astfel că se disting două probleme majore în ceea ce privește situația demografică: 44

Pagina 45

1. Scăderea numărului de locuitori – numărul celor născuți în comună nu suplinește numărul celor decedați ceea ce duce la o scădere constantă a numărului de locuitori. 2. Schimbul generațional – datorită faptului că se nasc din ce în ce mai puțini copii, aceștia nu pot suplini generațiile adulte, acest lucru ducând la dezechilibre și la o populație îmbătrânită demografic. 4.3 Structura populației 4.3.1 Structura populației pe grupe de vărste și sexe Piramida populației reprezintă distribuția populației în funcție de sex și în funcție de grupele de vârstă pentru o comunitate. Vârsta și sexul reprezintă elemente esențiale de diferențiere a populațiilor în cadrul analizei demografice, economice sau sociale. Astfel, elemente precum natalitate, mortalitatea sau fertilitatea prezintă oscilații în funcție de vârstă populației, sexul, rata de activitate și gradul de ocupare a populației. Studiul structurii pe grupe de vârste și sexe facilitează evaluarea potențialului demografic al arealului analizat. 45

Pagina 46

85 ani si peste 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 10-14 ani 5- 9 ani 0- 4 ani -200 -150 -100 -50 0 50 100 150 200 250 Femei Barbati Fig. 8 Piramida vârstelor - structura pe grupe de vârstă și sexe în anul 2020, din Comuna Focuri (sursa datelor: Institutul Național de Statistică – Tempo Online) Analizând figura 8, se poate remarca faptul că populația prezentă la nivelul Comunei Focuri este relativ tânără, având o bază solidă a populației cu vârste cuprinse între 0 și 29 ani, ceea ce duce la ideea că schimbul generational se va realiza cu succes. Referitor la speranța de viață la naștere, aceasta are o tendință generală de creștere pe fondul îmbunătățirii nivelului de trai. Cazurile de îmbolnăviri ce alimentează nivelul mortalității este mai frecvent în cazul populației masculine și mai redus în cazul femeilor. Ca exemplu, populația 80 - 84 de ani de sex masculin este vizibil mai redusă decât populația de sex feminin, iar pentru grupa următoare fenomenul se amplifică. Acest lucru se datorează condițiilor mai grele de muncă pe care le-au îndurat bărbații de-a lungul timpul cât și rezistenței genetice dovedite a femeilor. 46

Pagina 47

Se poate afirma că scăderea în sine a numărului populației nu reprezintă un factor îngrijorător ci faptul că, concomitent cu acestă evoluție se dezvoltă o modificare abruptă a structurii pe vârste datorate procesului de îmbătrânire demografică. 4.3.2 Structura etnică a populației Din punct de vedere etnic, populația comunei Focuri este formată în majoritate de români (82%), ruși lipoveni (15%) și respectiv populație cu etnie necunoscută (3%). Români Ruși lipoveni Necunoscută Altă etnie 3% 0% 15% 82% Fig. 9 Structura etnică a populației din Comuna Focuri 4.3.3 Structura populației pe confesiuni religioase În ceea ce privește structura pe confesiuni religioase din Comuna Focuri, se numără: 76% populație creștin ortodoxă, 18% ortodocși pe rit vechi (lipoveni) și 6% (catolici). 47

Pagina 48

6% 18% 76% Ortodocși Ortodocși pe rit vechi (lipoveni) Catolici Fig. 10 Structura populației pe confesiuni religioase din comuna Focuri 4.4 Mobilitatea populației Mobilitatea spațială a populației reprezintă o componentă importantă a dinamicii populației și este un fenomen caracteristic populației din cele mai vechi timpuri și până în prezent. Migrația populației este forma principală a mobilității geografice constând în schimbarea definitivă a domiciliului stabil, între doua unități administrativ teritoriale bine definite. Fluxurile migratorii pot afecta grupe particulare de persoane în ceea ce privește caracteristicile de vârstă și sexe, nu numai numărul populației. Este un proces care cuprinde totalul deplasărilor unei populații în spațiu determinate de diferite cauze, pe distanțe distincte fiind caracterizate, sau nu, de schimbarea permanentă a domiciliului. Frecvența cu care se produce mobilitatea spațială poate determina echilibre sau dezechilibre în bilanțul demografic al unei localități sau zone Migrația populației poate fi de două feluri : • Internă – în cadrul țării între diverse unități administrativ teritoriale; • Externă – în alte țări; 48

Pagina 49

Sporul migratoriu determină diferența dintre sosirile cu domiciliul și plecările cu domiciliul din cadrul arealului analizat, în cazul de față comuna Focuri. 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 Nr. sosiri Nr. Plecări Fig. 11 Evoluția numărului de sosiri și plecări în perioada 1990 – 2016, din Comuna Focuri (sursa datelor: Institutul Național de Statistică – Tempo Online) Analizând figura 11, se poate remarca faptul că numărul plecărilor este cu superior numărul sosirilor, acest fapt reflectându-se și în numărul populației. Principala cauză a plecărilor este emigrarea persoanelor către alte unități administrativ teritoriale sau către alte țări. În mare parte, persoanele predispuse la emigrație sunt cele tinere care reprezintă populația activă. 4.5 Prognoza demografică – tendințe, implicații și posibile soluții Pentru a realiza o prognoză demografică trebuie luat în considerare atât raportul dintre natalitate și mortalitate (sporul natural) cât și raportul dintre plecări și sosiri (sporul migratoriu). Astfel, prin prisma sporului total se conturează o scădere ușoară a populației în perioada următoare. Abordând modelul de creștere biologică unde se ia în considerare numai sporul natural, populația comunei Focuri va experimenta o diminuare a numărului populației pe un orizont de timp de 15 ani 49

Pagina 50

Variațiunile numărului de populație tânără, populație activă și pensionari sunt cauzatoare de discrepanțe pentru sistemele de sănătate, pensie, muncă și învățământ. Astfel, în perioada 2020-2035 numărul de pensionari va crește pe fondul sosirii generațiilor supradimensionate din perioada natalistă punând presiune pe serviciile medicale. Totodată, numărul populației active va scădea de vreme ce categoriile de vârste cele mai numeroase vor ieși din viața activă. Măsurile de redresare a fenomenelor demografice prezentate anterior sunt de natură socio-economică precum: • Facilități economice acordate familiilor tinere; • Programe de prevenire a migrației; • Dezvoltarea resurselor umane și • Susținerea natalității; • Accesarea de fonduri pentru formare profesională continuă sau recalificare; • Asigurarea serviciilor medicale de calitate prin modernizarea infrastructurii; 4.6 Educația și cultura 4.6.1 Educația La nivelul comunei Focuri funcționează următoarele unități de învățământ: • Școala Profesională Focuri cu următoarele cicluri de învățământ: preșcolar, primar, gimnazial și profesional cu două domenii de instruire: agricultură, profil resure naturale și protecția mediului și industrie textilă și pielărie, profil tehnic; • Școala Gimnazială nr. 2; • Școala Primară nr. 3; • Grădinița nr. 1; • Grădinița nr. 2 Asupra unităților de învâțământ s-au efectuat acțiuni de reabilitare, dotare și modernizare precum: • Renovarea acoperișului; • Anvelopare clădiri; 50

Pagina 51

• Înlocuire mobilier uzat; • Încălzire centrală; • Reparații ale instalațiilor electrice; • Lucrări de arhitectură; Fig. 12 Grădinița nr. 2 din Comuna Focuri 51

Pagina 52

Numărul cadrelor didactice care activează în sistemul educațional al comunei Focuri este de 34 plus 5 educatori raportat la un număr de 566 elevi. Fig. 13 Școala Profesională Focuri Fig. 14 Grădinița nr. 1 Focuri 52

Pagina 53

Există și un parc de mașini și utilaje agricole, precum și dotări specifice industriei textile și de pielărie, necesare instruirii practice a elevilor care urmează cursurile la profilele respective. Conform figurii nr. 15, se poate remarca faptul că totalul elevilor și al copiilor înscriși la școlile și grădinițele din comuna Focuri era de 566 în anul 2019. Dintre aceștia o pondere de 38% sunt elevii înscriși în învățământul primar, 31% elevii înscriși în învățământul gimnazial, 18% copii înscriși în grădinițe și 13% elevii înscriși în învățământul profesional. 13% 18% Copii înscriși în grădinițe Elevii înscriși în învățământul 31% primar 38% Elevii înscriși în învățământul gimnazial Elevii înscriși în învățământul profesional Fig. 15 Ponderea copiilor și elevilor înscriși la grădinițele și școlile din Focuri, în anul 2019 (sursa datelor: Institutul Național de Statistică) 53

Pagina 54

În ceea ce privește ponderea personalului didactic din comuna Focuri, se poate observa conform figurii 16, că numărul total se ridică la 34 cadre didactice în anul 2019. Astfel se regăsesc 5 educatori, 10 învățători, 13 profesori învățământ gimnazial și 6 profesori învățământ profesional. 16% 13% Personal didactic învățământ preșcolar 26% Personal didactic învățământ primar 45% Personal didactic învățământ gimnazial Personal didactic învățământ profesional Fig. 16 Ponderea cadrelor didactice din Comuna Focuri în anul 2019 (sursa datelor: Institutul Național de Statistică) Una dintre problemele cu care societatea de la nivelul României dar și de la nivelul județului Iași se confruntă este abandonul școlar, mai ales în prima parte a ciclului de învățământ. Acesta poate fi interpretat ca o problemă de natură socială explicată adesea ca o consecință a mediului socio-cultural din care provine elevul. • Absenteismul se poate manifesta prin mai multe forme : • Absenteismul selectiv – fuga frecventă de la școală datorită unor anumite discipline; • Absenteismul generalizat – fuga de la școală este frecventă și are un caracter generalizat, prefingurând abandonul școlar; • Dezechilibre interpersonale – căutarea singurătății; • Atitudine defensivă față de autoritatea unui sistem; • Influența socială negativă a grupurilor; Cercetările desfășurate pe perioade îndelungate de timp reliefează faptul că abandonul școlar conduce la o creștere a activității infracționale astfel că cei care abandonează procesul educativ au șanse mai reduse în găsirea unui loc de muncă și oportunitatea de a obține câștiguri 54

Pagina 55

prin mijloace sociale morale. Există o serie de cauze principale și factori care influențează în mod negativ relaționarea tinerilor cu sistemul educațional conform schemei de mai jos. Atât autoritățile locale cât și comunitatea trebuie să analizeze și să elimine sau să diminueze posibilele probleme enumerate mai jos care pot influneța negativ parcursul educațional al tinerilor. • Lipsa adaptării sistemului la necesitățile tinerilor și ale societății • Infrastructură deficitară în ceea ce privește Sistemul educațional relaționarea • Posibilități reduse sau inexistente de implicare în activități extracuriculare • Discriminarea pe criterii etnice, religioase și de apartenență la mediul socio-economic • Legislație deficitară Societatea • Influența negativă a unor grupuri de apartenență • Lipsa implicării familiei în educația tinerilor • Supravegherea defectuoasă a actului Familia educațional • Absența parinților datorată lucrului în străinătate • Lipsa implicării în educația tinerilor prin activități socio-culturale Biserica • Mediatizarea excesivă a cazurilor negative • Promovarea unor false valori și persoane Mass-Media • Implicarea precară în rezolvarea cazurilor sociale • Difuzarea știrilor false 55

Pagina 56

4.6.2 Cultura Cultura reprezintă un factor fundamental al vieții sociale în cadrul unei comunități și trebuie susținută și încurajată mai ales în mediul rural. Printre principalele atuuri ale culturii se pot enumera : • Reprezintă esența identității naționale și locale; • Ajută la interacțiunea și comunicarea interumană; • Reprezintă un mediu al integrării sociale; • Dezvoltă potențialul intelectual al capitalului uman; La capitolul infrastructură culturală a comunității se înscrie și căminul cultural, dotat cu sală de spectacole cu 425 locuri; spațiu destinat proiecțiilor cinematografice; spații destinate actorilor; sala de ședințe cu 70 de locuri; sala de expoziții; sală de sport; muzeul satului. Fig. 17 Căminul cultural din comuna Focuri 56

Pagina 57

De asemnea la nivelul comunei se regasește și Biserica ortodoxă-construită între anii 1909-1911, începuta de către preotul Nicolae Livizeanu și terminată de preotul Dumitru Calinescu. A fost sfințită cu hramul Cuvioasa Parascheva de catre protopopul de Iași Ioan Tincoca. Biserica a fost executată de meșteri italieni-frații Posterlla. Fig. 18 Biserica ortodoxă Cuvioasa Parascheva (sursa: https://focuri.mmb.ro/20220-biserica- parohiala) Fig. 19 Interior biserica ortodoxă Cuvioasa Parascheva 57

Pagina 58

Fig.20 Intrare Biserica Ortodoxă din comuna Focuri La nivelul comunei Focuri se regăsesc și două biserici lipovenesti. Prima biserica a fost construita din lemn in jurul anului 1900, apoi renovata intre anii 1992-1993, cu hramul “Sfantul Nicolae”. În ianuarie 1994 a ars complet impreuna cu icoane si carti. A fost reconstruita intre anii 1998-2002, sfintita in anul 2003 cu hramul “Sfantul Ilie” si este folosita numai iarna, fiind o cladire mai mica. A doua biserica a fost construita intre anii 1980-1984, este impunatoare si este folosita in perioada calduroasa. A fost sfintita in anul 1984 cu hramul “Sfantul Nicolae”. Fig. 21 Biserica Lipovenească Focuri 58

Pagina 59

La fel de reprezentativă pentru locuitorii comunei Focuri este și biserica catolică, care a fost construita intre anii 1978-1995 si cuprinde pe interior zidurile unei biserici anterioare. Actuala biserică a fost construită între anii 1978-1995 și cuprinde pe interior zidurile bisericii anterioare; a fost sfințită de episcopul diecezei de Iași Petru Gherghel iar lucrările au fost executate sub coordonarea preotului Bejan Ioan. Hramul bisericii a fost si este “Adormirea Maicii Domnului” fiind sărbătorit pe 15 august. Parohia romano-catolică Focuri a fost Înființată în anul 1968, până atunci fiind în administrarea Parohiei Romano-catolice Saveni (com. Gropnita) între anii 1951-1968 iar până în anul 1951 era administrată de parohia romano-catolica Horlești( Voinești). Prima casă dăscălească a fost construită în anul 1964. A doua casă parohială a fost construită în anul 1967 de către comunitatea catolică din Focuri. Actuala casă parohială a fost construită între anii 1983-1984 în timpul preotului Bejan Ioan. Fig. 22 Biserica Catolică din comuna Focuri (sursa:) 59

Pagina 60

Fig. 23 Interiorul Biserii romano-catolice Fig. 24 Monumentul eroilor - comuna Focuri Fig.25 Curtea Bisericii romano-catolice 60

Pagina 61

Capitolul V – Analiza SWOT Analiza SWOT prezintă o utilitate deosebită în procesul de stabilire a direcțiilor de dezvoltare a comunității, permițând o gestionare eficientă a resurselor și relațiilor de intercondiționare. Strategia de dezvoltare durabilă trebuie fundamentată pe o analiză relevantă a stării existente a unei comunități așa cum s-a desfășurat ea în capitolele anterioare. Pentru o putea stabili direcțiile de dezvoltare, trebuie analizate oportunitățile, riscurile, constrângerile și favorabilitățile. Specificitatea unei analize SWOT este dată de faptul că ea studiază în același timp caracteristicile interne ale unui sistem teritorial cât și influențele externe care pot fi de natură pozitivă sau negativă. În cadrul analizei SWOT se evaluează în prima fază specificul sistemului teritorial analizat adică punctele tari și punctele slabe. În cea de-a doua fază se analizează influențele ce provin din exteriorul sistemului teritorial adică oportunitățile și amenințările. Punctele tari reprezintă acei factori care conferă atractivitate teritoriului, pe când punctele slabe sunt reprezentate de acei factori care creează obstacole în calea dezvoltării socioeconomice, transpunându-se în infrastructură, situație financiară, legislație. Oportunitățile reprezintă factori de mediu externi care ajută la dezvoltarea sistemului teritorial dacă sunt identificate și folosite corespunzător iar amenițările reprezintă factori externi ce pot periclita dezvoltarea arealului. În principiu, analiza efectuată în capitolele anterioare a furnizat o privire de ansamblu care conține cele mai bune informații posibile care să ajute la înțelegerea forțelor, tendințelor și cauzelor care pot să intervină la un moment dat. Procesul decizional bazat pe această analiză trebuie să respecte următoarele direcții : • Construiește pe punctele tari; • Elimină punctele slabe; • Exploatează oportunitățile; • Îndepărtează amenințările; 61

Pagina 62

Analiza SWOT Teritoriu Puncte tari Puncte slabe o Se află la o distanță de aproximativ o Rețeaua hidrografică este slab 45 km de Municipiul Iași dezvoltată o Cadru natural proprice locuirii și o Prezența frecventă a secetei dezvoltării diferitelor activități o Temperaturi ridicate în timpul verii și economice ierni geroase o Climat temperat continental tipic o Suprafață redusă acoperită cu pădure o Floră și faună caracteristice zonei de stepă o Suprafață mare de teren arabil o Fertilitate mare a solurilor Oportunități Amenințări o Posibilități de valorificare a cadrului o Producerea secetei prelungite natural o Producerea eroziunii solului o Exploatarea potențialului solar și o Degradarea solului eolian o Apariția situațiilor de urgență o Exploatarea performantă a terenului neprevăzute arabil o Riscul deșertificării zonei o Practicarea agriculturii ecologice o Construcții și proiectări facile datorită terenului care nu impune piedici de relief 62

Pagina 63

Analiza SWOT Demografie Puncte tari Puncte slabe o Inițiativă cetățenească o Predomină persoanele de vărsta a doua o Forța de muncă poartă amprenta o Populație cu venituri relativ reduse caracteristicilor economiei rurale o Reconversie profesională redusă o Număr redus al persoanelor inapte de o Migrația tinerilor spre mediul urban muncă o Spor natural negativ o Infracționalitate redusă la nivelul o Locuitorii zonei au o capacitate comunei financiară relativ scăzută o Nivel relativ redus la persoanelor o Insuficienta informare a populației cu inadaptate din punct de vedere social privire la programele de calificare și o Nivel al șomajului mai redus reconversie existente în județ o Mentalitatea populației față de schimbare în general și față de reconversia profesională Oportunități Amenințări o Apariția de noi locuri de muncă în o Pensionarea persoanelor de vârstă comună activă o Atragerea de fonduri nerambursabile o Îmbătrânirea demografică pentru stimularea ocupării forței de o Migrarea forței de muncă muncă o Adaptare mai lentă a persoanelor o Implicarea autorităților locale în vârstnice la realitățile actuale problemele comunității o Menținerea aceleiași rate scăzute a o Beneficii oferite tinerilor petru natalității stimularea natalității și a creșterii o Reducere numărului de locuri de numărului populației muncă o Creșterea speranței de viață o Crize economico-sociale care pot o Adoptarea unui stil de viață sănătos determina scăderi ale natalității, în rândul populației emigrație și scăderea numărului de angajați 63

Pagina 64

o Promovarea unor politici pro natalitate o Apariția mai multe programe naționale și europene pentru menținerea tinerilor în mediul rural Analiza SWOT Educație Puncte tari Puncte slabe o Existența unităților de învățământ din o Interes scăzut pentru educație comună continuă și dobândirea de noi o Infrastructură educațională în curs de competențe reabilitare și modernizare completă o Mentalitate necorespunzătoare o Cadre didactice calificate privind voluntariatul o Deschiderea populației față de o Scăderea demografică a populației învățământ în general care conduce la micșorarea o Management școlar adecvat în populației școlarizate în unitățile de învățământ învățământul primar și gimnazial o Cultura antreprenorială slab dezvoltată o Nivel scăzut de instruire al populației o Lipsa unei săli de sport o Nu toate unitățile de învățământ au fost modernizate 64

Pagina 65

Oportunități Amenințări o Existența fondurilor nerambursabile o Rectificări bugetare ce pot afecta destinate investițiilor în infrastructura serviciile educative educațională o Alocări insuficiente pentru o Atragerea finanțărilor și donațiilor modernizarea și dotarea unitățiilor pentru dotarea unităților de de învățământ învățământ o Creșterea ratei abandonului școlar o Realizarea unor schimburi de o Instabilitatea politică și legislativă experiență pentru elevii din comună o Scăderea interesului tinerilor pentru o Existența cursurilor de formare educația formală profesională sau reconversie pentru o Scăderea populație școlare persoanele interesate o Posibilitatea implementării de programe educaționale pilot o Posibilitatea informării asupra sistemelor educative din alte țări o Posibilitatea pregătirii extracuriculare a elevilor pentru dobândirea de noi cunoștințe 65

Pagina 66

Analiza Swot Agricultură Puncte tari Puncte slabe o Suprafața de teren arabil mare ce o Implicarea insuficientă a tinerilor în favorizarea dezvoltarea și practicarea agricultură agriculturii o Îmbătrânirea forței de muncă ocupate o Tradiții locale în agricultură atât în în agricultură cultivarea plantelor cât și în creșterea o Lipsa informării suficiente privind animalelor accesarea fondurilor cu finanțare o Preocuparea populației pentru sectorul nerambursabilă agricol o Posibilități de cofinanțare redusă o Existența fermelor mari cât și a o Veniturile din agricultură sunt reduse exploatărilor individuale și familiale și fluctuante o Potențial agricol ridicat pentru o Infrastructura agricolă necesită agricultura ecologică modernizare o Soluri fertile din clasa cernoziomurilor o Lipsa irigațiilor o Predomină culturile de porumb, grâu, o Valorificarea insuficientă a floarea soarelui și rapiță produselor agricole o Vânzarea produselor sub formă de materie primă în detrimentul vânzării ca și produs finit 66

Pagina 67

Oportunități Amenințări o existența subvențiilor pentru o schimbările climatice agricultură o secete frecvente o existența programelor cu finanțare o limitări bugetare privind ajutorul de europeană pentru dezvoltarea stat agriculturii o pierderea interesului populației o stimularea asocierii proprietarilor de pentru agricultură terenuri agricole o degradarea solului ceea ce duce spre o posibilitatea de utilizare a scăderea randamentului de producție instrumentelor de gestionare a o oferte de creditare greu accesibile riscurilor în agricultură o depopularea mediului rural o programe guvernamentale și europene o reducerea fertilității solului pentru susținerea inițiativelor locale o creșterea vulnerabilității fermierilor o aplicarea de tehnologii prietenoase cu mici mediul o sprijinirea înființării de exploatații pentru culturi ecologice o sprijinirea tinerilor fermieri o sprijinirea cooperativelor 67

Pagina 68

Analiza Swot Economie Puncte tari Puncte slabe o Predomină activitățile economice o Folosirea unor tehnologii vechi cu agricole productivitate și eficiență scăzută o Materii prime existente pentru o Diversificare slabă a activităților industria alimentară economice în zona rurală o Existența potențialului pentru o Procesarea slabă a produselor obținerea produselor ecologice agricole vegetale și animale o Existența unor activități economice o Lipsa unităților de producție și negricole în ultimii ani prelucrare competitive o Potențial agricol ridicat o Informare succintă cu privire la normele europene o Resurse financiare la nivel local insuficiente pentru susținerea/promovarea unor investiții o Absența implementării sistemului de calitate în cadrul proceselor de producție și a produselor 68

Pagina 69

Oportunități Amenințări o Programe guvernamentale și europene o Criza economică pentru încurajarea inițiativelor locale o Reducerea numărului de locuri de antreprenoriale muncă o Programe cu finanțare nerambursabilă o Blocarea programelor de finanțare pentru dezvoltarea afacerilor non o Reticența investitorilor cu provire la agricole potențialul economic al zonei o Programe de sprijinire pentru IMM uri o Migrația forței de muncă o Punerea la dispoziție de terenuri pentru o Îmbătrânirea forței de muncă dezvoltarea diferitelor activități o Închiderea firmelor existente economice o Lipsa viziunii antreprenoriale o Investiții în domeniul agriculturii ecologice o Apariția asociaților de producători în vederea cooperării , micșorării cheltuielilor și găsirea unei piețe de desfacere avantajoase 69

Pagina 70

Analiza Swot Infrastructură Puncte tari Puncte slabe o Poziție geografică avantajoasă o Procent ridicat al drumurilor o Apropierea de Municipiul Iași neasfaltate încă o Existența rețelei de alimentare cu o Resurse financiare insuficiente pentru energie electrică lucrările de întreținere, reparații și o Existența iluminatului public reabilitări ale drumurilor comunale, o Sistem de alimentare cu apă prezent locale și vicinale în comună o Lipsa sistemului de alimentare cu gaze o Prezența în zonă a furnizorilor de naturale servicii de telecomunicații o Lipsa rețelei de canalizare o Dotarea cu echipamente pentru întreținerea infrastructurii și a spațiilor publice Oportunități Amenințări Extinderea și modernizarea sistemelor Degradarea infrastructurii rutiere existente de capatare, tratare și distribuție a apei și ceea ce ar implica reparații folosirea tehnologiilor noi Resurse financiare insuficiente pentru Înființarea sistemului de canalizare cofinanțarea proiectelor Folosirea tehnologiilor noi pentru Cost ridicat al documentațiilor preliminare modernizarea și extinderea iluminatului (studii de fezabilitate, proiecte tehnice, etc public, inclusiv implementarea de ) tehnologii din surse regenerabile Blocarea programelor de finanțare Amplasarea de stații de încărcare pentru accesate autovehiculele electrice Modernizarea infrastructurii rutiere Modernizarea infrastructurii pietonale 70

Pagina 71

Capitolul VI – Sondaj de opinie privind strategia de dezvoltare locală 2021-2027 a comunei Focuri În vederea consultării populației cu privire la strategia de dezvoltare locală a comunei, s-a realizat chestionarea locuitorilor pentru a observa percepția acestora asupra comunei și pentru a cuantifica perspectivele de dezvoltare. Chestionarul a fost lansat în mediul online și a cuprins 11 întrebări fiind aplicat pe 198 de persoane, toate răspunsurile fiind anonime. În continuare, fiecare întrebare va fi analizată și interpretată. Prima întrebare măsoară percepția locuitorilor cu privire la nivelul de dezvoltare al comunei Focuri. Un procent de 75,8% dintre aceștia au apreciat comuna ca fiind mai puțin dezvoltată comparativ cu alte comune din județ, 13,6% au spus ca este la fel de dezvoltată iar 10,6% consideră comuna mai dezvoltată. Cea de-a doua întrebare afișată în graficul de mai jos analizeză percepția locuitorilor comunei Focuri asupra nivelului de trai. 54,5% dintre respondenți se declară destul de mulțumiți de nivelul de trai în vreme ce 7,6% se declară foarte mulțumiți. În ceeea ce privește percepția negativă, aceasta atinge pragul de 37,9% reprezentând procentul celor care au optat pentru varianta nemulțumit. 71

Pagina 72

Întrebarea cu numărul 3 măsoară gradul de satisfacție al cetățenilor referitor la serviciile publice oferite de administrația locală. După cum se poate observa în graficul de mai jos 67,2% dintre respondenți se declară destul de nemulțumiți iar 20,2% sunt destul de nemulțumiți. Acest lucru înseamnă că mai mult de jumătate dintre participanți doresc o implicare mai mare din partea administrației publice locale. Pe de altă parte, 2,5% au declarat că sunt foarte mulțumiți iar 10,1% destul de nemulțumiți. 72

Pagina 73

A patra întrebare analizează mulțumirea oamenilor cu privire la drumurile publice din comuna Focuri. Astfel, 67,2% dintre respondeți se declară nemulțumiți, 20,2% sunt destul de nemulțumiți, 10,1% sunt destul de mulțumiți iar 2,5% se declară foarte mulțumiți. Întrebarea cu numărul 5 analizează direcțiile de devoltare pe care cetățenii comunei Focuri le consideră prioritare în următorii ani. Conform graficului de mai jos, majoritatea de 67,7% consideră proiectele de infrastructură precum canalizare, gaze, asfaltare ca fiind prioritare, urmate de proiectele privind susținerea educației ( 19,2%), proiectele privind protecția mediului ( 10,6% ) și proiectele privind serviciile sociale ( 2,5%). Cea de-a șasea întrebare a cuantificat poziția locuitorilor din comuna cu privire la utilitatea construirii sistemului de alimentare cu gaze. 73

Pagina 74

Cetățenii au apreciat în proporție de 91,4% ca fiind utilă rețeaua de gaze în vreme ce doar 8,6% o consideră nefolositoare. La întrebarea cu numărul 7, locuitorii au fost îndemnați să propună proiecte pe care ei le consideră necesare pentru dezvoltarea comunei Focuri. Mai jos sunt enumerate toate proiectele pe care aceștia le-au menționat în răspunsuri: • Asfaltarea tuturor drumurilor din comună; • Amenajarea rețelei de canalizare; • Construirea rețelei de alimentare cu gaze; • Activități de protecție a mediuluui prin îmbunătățirea modului de colectare a deșeurilor; • Pregătirea extracuriculară a elevilor în vacanța de vară pe diverse domenii (informatică, limbi străine); • Igienizarea comunei și întreținerea curățeniei; • Amenajarea sistemului de supraveghere video; • Sprijinirea copiilor din familiile defavorizate; • Amenajare locuri de joacă pentru copii; • Atragerea investițiilor în comună; Chestionați cu privire la așteptățile pe care le au de la reprezentatul comunei Focuri, cetățenii au apreciat în proporșie de 68,2% că acesta trebuie să fie corect și responsabil, să 74

Pagina 75

mobilizeze populația în soluționarea problemelor locale ( 39,9%), să comunice coerent intențiile și planurile pentru comună ( 31,8%) și să discute mai des cu cetățenii ( 20,7%). Chestionați cu privire la viitorul comunei Focuri și la modul în care aceasta se va dezvolta, cetățenii au apreciat în proporție de 69,7% că localitatea va fi mai dezvoltată pe un orizont de 5 ani, în timp ce 19,2% au considerat că localitatea va stagna, fiind la fel de dezvoltată. O pondere de 11,1% consideră că dezvoltarea nu va exista, ci din contră, va exista un regres după cum prezintă graficul de mai jos. Din punct de vedere al distribuției pe sexe analizat la întrebarea cu numărul 10, un procent de 60,6% dintre respondeți sunt femei în timp ce 39,4% sunt bărbați. 75

Pagina 76

Din punct de vedere al repartizării pe grupe de vărstă, ponderea cea mai însemnată a respondenților a fost cea de 18-35 cu 58,6%, urmată de grupa 36-60 cu 38,4%% și grupa peste 60 cu 3%. 76

Pagina 77

Capitolul VII - Strategia de dezvoltare locală 2021-2027 – Viziune și Obiective Viziunea strategiei de dezvoltare a comunei Focuri pentru perioada 2021-2027 redă punctul de destinație spre care trebuie să se îndrepte toate resursele umane, materiale și financiare disponibile la nivel local sau atrase din alte surse pentru implementarea tuturor proiectelor de dezvoltare propuse. Pentru îndeplinirea acestei viziuni, trebuie avut în vedere un proces de colaborare între autoritatea publică și comunitate, o planificare inteligentă și o capacitate de organizare și coordonare susținute. Prin asumarea acestei viziuni se conturează o dezvoltare socio-economică durabilă și competitivă căt și o infrastructură modernă și accesibilă tuturor locuitorilor comunei Focuri. Strategia de dezvoltare locală se bazează pe cercetarea sistemului teritorial analizat, aflându-se în strânsă legătură cu contextul teritorial și socio-economic în care se regăsește. Aceasta trebuie să urmărească perspectivele de dezvoltare însă trebuie luat în calcul faptul că rezultatul final nu poate fi prevăzut sau indus deoarece situațiile neprevăzute pot apărea și pot perturba sistemul teritorial. Principiile de bază ale unei strategii sunt : • Durabilitatea – condiții mai bune de trai prin măsuri cu efect solid pe termen îndelungat; • Competitivitatea – permite dezvoltarea economiei locale și sprijină ascensiunea acesteia; • Finanțele – finanțarea din mai multe surse permite o dezvoltare armonioasă prin satisfacerea nevoii de investiții; • Administrarea responsabilă : reacția eficientă și efectivă la problemele comunității prin responsabilizarea autorităților locale și parteneriatul cu societatea civilă; Principalele utilități ale setării unor obiective pentru strategia de dezvoltare durabilă se numără: 1. să direcționeze comuna spre dezvoltare economică cu scopul de a crea mai multe locuri de muncă; 2. să dezvolte un proces comun de organizare pentru a stabili prioritățile comunității, strategia si acțiunile sale; 77

Pagina 78

3. să sprijine autoritățile publice locale în prezentarea strategiilor financiare si de investiții; 4. să determine eficientizarea managementului. Dezvoltarea economică a comunei depinde de atragerea de firme/activități/ investiții, acest lucru fiind posibil prin creșterea gradului de atractivitate al comunei și facilități de atragere a firmelor private prin investiții în infrastructură, ofertă de terenuri și clădiri, servicii strategice, facilități fiscale. Formularea strategiei pornește de la urmatoarele premise: • să îmbunătățească condițiile de viață ale populației comunei (locuințe și locuri de muncă la standarde europene); • să ridice standardul calitativ al designului comunei, al construcțiilor, serviciilor și al imaginii in general; • să ofere oportunități pentru intervenția sectorului privat în operațiunile comunei, fie sub forma investițiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultărilor permanente între parteneri; • să permită o anumită flexibilitate de adaptare la inevitabilele schimbări ce au loc în comună; Conform premiselor de formulare a strategiei și a perspectivelor de dezvoltare a comunei Focuri, conceptul strategic trebuie formulat astfel încât transpunerea sa într-un plan strategic să asigure un pachet de acțiuni care vor conduce la creșterea economică, creșterea bazei de impozitare, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea calității mediului de viață al comunității. Având în vedere faptul că o comună nu este un sistem teritorial închis, acesta trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte de dezvoltare: • Întărirea capacității instituționale prin management eficient și raportare la cerințele populației; • Dezvoltare durabilă astfel încât pe termen lung să se producă schimbări majore de cultură și atitudine în ceea ce privește utilizarea resurselor de către populație și actorii locali; 78

Pagina 79

• Twining rural: relaționarea cu alte sisteme teritoriale în vederea schimbului de informații cu privirea la bunele practici; • Realizarea proiectelor în parteneriat public – privat; • Integrarea politicilor atât pe orizontală pentru a se realiza un efect sinergic simultan între sectoare, cât și pe verticală, având în vedere corelarea și integrarea politicilor de dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale județului și ale regiunii din care face parte; • Managementul resurselor (umane, materiale, financiare, energetice); • Descentralizarea managementului în sectorul energetic; • Identificarea nevoilor comunității și prioritizarea acestora; • Evaluarea viabilității financiare ale unui proiect; • Protecția mediului; 7.1 Obiective strategice Pentru realizarea obiectivelor descrise în acest capitol, strategia trebuie să dispună de capacitatea de a răspunde la nevoile actuale utilizând eficient resursele de care dispune și adaptându-și viziunea generațiilor tinere. Obiectivul general unitar al strategiei de dezvoltare este creșterea nivelului de trai și valorificarea rațională a resurselor din comuna Focuri. În acest sens, se au în vedere următoarele obiective strategice: 1. Teritoriu 1.1 Exploatarea economică a cadrului natural 1.2 Combatarea și prevenirea calamităților naturale 2. Demografie 2.1 Sprijinirea resurselor demografice prin crearea de oportunități și consiliere 3. Educație 3.1 Crearea unui act educațional performant 3.2 Creșterea nivelului educațional al locuitorilor 79

Pagina 80

4. Social 4.1 Dezvoltarea serviciilor sociale și combaterea excluziunii sociale 5. Agricultura 5.1 Modernizarea, dezvoltarea și inovarea sectorului agricol 5.2 Asigurarea condițiilor necesare pentru obținerea unor venituri decente 6. Economie 6.1 Dezvoltarea economică diversificată și sustenabilă 6.2 Dezvoltarea antreprenoriatului local 7. Infrastructura 7.1 Extinderea și modernizarea utilităților publice promovând utilizarea materialelor cu impact redus asupra mediului 8. Organizare instituțională 8.1 Creșterea capacității administrative în vederea absorbției fondurilor nerambursabile 8.2 Dezvoltarea capacității de relaționare a administrației publice 9. Sănătate 9.1 Îmbunătățirea continuă a infrastructurii medicale 9.2 Creșterea calității serviciilor medicale 10. Mediu 10.1 Protecția continuă asupra mediului prin conformarea progresivă la standardele de mediu interne și europene 10.2 Creșterea independenței energetice 11. Cultură 11.1 Modernizarea și întreținerea corespunzătoare a unităților culturale 11.2 Dezvoltarea vieții culturale a comunității 80

Pagina 81

7.2 Obiective specifice Obiectivele specifice derivă din obiectivele strategice și propun proiecte și direcții de dezvoltare pentru principalele domenii de interes precum teritoriul, domgrafia, educația, social, agricultura, economia, infrastructura, mediul, cultura și organizarea instituțională. Teritoriu Obiective Strategice Obiective Specifice 1.1 Exploatarea economică a cadrului natural 1.1.1 Amenajarea de sisteme de irigații 1.1.2 Valorificarea resurselor regenerabile (soare, vânt) 1.2 Combaterea și prevenirea calamităților 1.2.2 Protejarea solului prin acțiuni de naturale combatere a eroziunii și îmbunătățirea conținutului de substanțe organice 1.2.4 Respectarea regulilor de folosire durabilă a terenurilor din comună conform planului de urbanism general, ca instrument de planificare spațială Demografie Obiective Strategice Obiective Specifice 81

Pagina 82

2.1.1 Crearea de facilități și condiții de viață atractive pentru tineri, atât pentru cei din comună cât și pentru cei din afara comunei, pentru atragerea acestora 2.1 Sprijinirea resurselor demografice prin 2.1.2 Sprijinirea natalității în comună pentru crearea de oportunități și consiliere creșterea numărului de locuitori și stoparea fenomenului de depopulare 2.1.3 Realizarea de programe de consiliere și formare profesională pentru tineri 2.1.4 Sprijinirea și dezvoltarea servicilor de asistență socială pentru persoanele aflate în dificultate (minori, vârstnici, persoane cu dizabilități) 2.1.5 Realizarea unor cursuri extracurriculare destinate adulților pentru dobândirea unor competențe digitale 2.1.6 Sprijinirea persoanelor care se află în șomaj pentru a-și găsi un loc de muncă 2.1.7 Aplicarea unui management corespunzător administrării forței de muncă 82

Pagina 83

Educație Obiective Strategice Obiective Specifice 3.1 Crearea unui act educațional performant 3.1.1 Reabilitare și modernizare continuă a unităților de învățământ 3.1.2 Susținerea permanentă a calității procesului de învățământ 3.1.3 Asigurarea dotărilor necesare unităților de învățământ (mobilier, birotică, echipamente IT, material didactic) 3.1.4 Crearea șanselor pentru reconversia profesională a persoanelor adulte 3.1.5 Realizarea unor programe de tip after school pentru elevi și crearea unor centre speciale pentru defășurarea acestei activități 3.1.6 Combaterea abandonului școlar și facilitarea accesului la educație 3.2 Creșterea nivelului educațional al locuitorilor 3.2.1 Realizarea de programe de reconversie profesională pentru locuitorii comunei 3.2.2 Dezvoltarea cunoștințelor de operare a echipamentelor IT și dobândirea de competențe digitale 3.2.3 Dezvoltarea resurselor umane și utilizarea eficientă a potențialului forței de muncă 3.2.4 Pregătirea tinerilor prin cursuri extracurriculare pentru meseriile de viitor din domeniul IT, tehnologie, cercetare dezvoltare 83

Pagina 84

3.2.5 Îndrumarea școlarilor pentru formarea profesională conform cerințelor pieței Social Obiective Strategice Obiective Specifice 4.1.1 Sprijinirea categoriilor defavorizate pentru un trai decent și dezvoltare personală/profesională 4.1 Dezvoltarea serviciilor sociale și combaterea 4.1.2 Dezvoltarea serviciilor de asistență și excluziunii sociale protecție socială pentru persoanele vulnerabile (minori, vârstnici, persoane cu dizabilități) 4.1.3 Înființarea unui centru de zi pentru bătrâni și persoane vulnerabile în comună 4.1.4 Atragerea de fonduri nerambursabile în vederea soluționării problemelor de ordin social 84

Pagina 85

Agricultura Obiective Strategice Obiective Specifice 5.1 Modernizarea, dezvoltarea și inovarea 5.1.1 Încurajarea și organizarea de asociații sectorului agricol ale producătorilor locali pentru a beneficia de oportunitățile care decurg din acestea 5.1.2 Eficientizarea practicilor agricole pentru creșterea productivității 5.1.3 Aplicarea unor tehnici specifice agricole adaptate la normele europene privind dezvoltarea agriculturii durabile 5.1.4 Folosirea utilajelor și a tehnologiilor noi 5.1.5 Investiții în spații de procesare a produselor agricole pentru o vânzare rapidă și sigură a produselor 5.1.6 Îmbunătățirea și întreținerea continuă a terenurilor agricole 5.2 Asigurarea condițiilor necesare pentru 5.2.1 Promovare și încurajarea agriculturii obținerea unor venituri decente ecologice 5.2.2 Organizarea de târguri pentru promovarea și valorificarea produselor locale 5.2.3 Consilierea fermierilor în vederea informării asupra fondurilor nerambursabile din domeniul agriculturii 5.2.4 Încurajarea locuitorilor să-și transforme gospodăria într-o microfermă pentru valorificarea surplusului 85

Pagina 86

5.2.5 Creșterea posibilităților de angajare în agricultură și a veniturilor din activități non-

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.