Document
Programul de pasunat 2025 luna mai
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 261 KB · modificat pe site: 22.05.2025
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Programul de pasunat 2025 luna mai”, Comuna Focuri, jud. Iași. Sursa: https://comunafocuri.ro/wp-content/uploads/2021/02/Programul-de-pasunat-2025-luna-mai.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/focuri/107132-programul-de-pasunat-2025-luna-mai, 09.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Către,
COMISIA DE EVALUARE A COMUNEI FOCURI
DOMNULE PREȘEDINTE,
Subsemnatul, __________________, având CNP ________________, domiciliat în
comuna Focuri, județul Iași, având nr. exploatației RO______________, în calitate de ofertant la
procedura de atribuire directă pășune comunală, aflată în inventarul domeniului public al comunei
Focuri, județul Iași - Lotul nr. _____, în suprafață de ____ ha teren, prin prezenta, depun:
PROGRAMUL DE PĂȘUNAT RAȚIONAL AFERENT LOTULUI NR. ____ ÎN
SUPRAFAȚĂ DE ____ HA
IANUARIE
Nu vor fi realizate însămânțări de suprafață sau supraînsămânțări. Se pot face doar în cazul
terenurilor degradate și doar cu specii din flora locală
FEBRUARIE
Acțiuni pe teren
Continuarea curățirii pajiștilor, respectiv defrișarea vegetației lemnoase în „ferestrele‟
iernii, dacă vremea o permite. Vegetația nedorită trebuie adunată de pe pajiște.
Transportul gunoiului de grajd și aplicarea lui. Utilizarea tradițională a gunoiului de grajd
este permisă până în echivalentul a maxim 30 kg azot substanța activă (N s.a.)/hectar – a se vedea
Caietul de Agromediu/APIA;
Aplicarea amendamentelor pe sărături
Aplicarea îngrășămintelor chimice complexe din formele 16-16-16 sau 22-11-11 (NPK)
pe pajiștile permanente, îndeosebi unde dorim să începem pășunatul mai devreme. Pe pajiștile
care sunt sub angajament APIA, utilizarea pesticidelor și a fertilizanților chimici este interzisă.
Desfundarea canalelor de desecare, acolo unde este cazul, dacă solul nu este acoperit.
lnterzicerea pășunatului, îndeosebi cu oile și caprele, pentru a preveni degradarea solului
și rărirea prematură a covorului ierbos.
MARTIE
Acțiuni pe teren
• Se continuă defrișarea vegetației lemnoase;
• Împrăștierea mușuroaielor și nivelarea terenului;
• Se continuă, unde este cazul, transportul și aplicarea gunoiului de grajd și al
amendamentelor;
• Eliminarea excesului de umiditate temporară prin canale de desecare și al excesului
permanent prin drenaje;
• Începe plantarea arborilor pentru eliminarea umidității (unde este cazul - plopi, salcie),
umbră la animale sau delimitare tarlale (unde este cazul);
• Se continuă aplicarea îngrășămintelor chimice după topirea zăpezii (unde este cazul); •Se
construiesc sau se refac drumurile de acces, pe pășune;
1
Pagina 2
• Se verifică sursa de apă, în vederea asigurării apei pentru adăpat, din râuri sau fântâni.
Se vor realiza captări, amenajări specifice, puțuri, jgheaburi etc.
• Se vor realiza (acolo unde este cazul) construcții ușoare pentru adăpostirea animalelor
(tabere de vară). În cazul în care ele există se va trece la dezinfectarea și repararea acestora.
Adăposturile vor fi dimensionate după numărul animalelor, iar acolo unde este cazul vor fi
prevăzute cu instalații de colectare și distribuție a dejecțiilor și alte utilități.
• Se vor repara și dezinfecta stânele, saivanele, etc.
APRILIE
Acțiuni pe teren
➢ Încheierea acțiunilor de împrăștiere a mușuroaielor, defrișării vegetației lemnoase
dăunătoare și nivelarea terenului;
➢ Încheierea fertilizării cu gunoi de grajd și aplicarea amendamentelor (dacă este cazul);
➢ Continuarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare (eliminarea excesului de umiditate);
➢ Continuarea aplicării îngrășămintelor chimice (dacă este cazul);
➢ Lucrări de supraînsămânțare a pajiștilor cu covor ierbos degradat (acolo unde este
cazul);
➢ Eliminarea crengilor uscate la arborii izolați de pe pășuni;
➢ Finalizarea lucrărilor de plantare a arborilor pentru umbră, împrejmuiri sau desecări
biologice (acolo unde este cazul);
➢ Reparații la alimentările cu apă (puțuri, jgheaburi etc), podețe, drumuri, garduri de
împrejmuire, adăposturi pentru animale, stâni și alte dotări pentru sezonul de pășunat; începerea
sezonului de pășunat pe pășuni după data de 20 aprilie și respectarea pășunatului pe specii și
categorii de animale.
➢ Pășunatul începe când solul e bine zvântat. Pășunile inundate nu trebuie pășunate mai
devreme de 2 săptămâni de la retragerea apelor;
➢ Respectarea încărcăturii optime de animale la hectar.
MAI
Utilizatorii de pajiști au obligația să respecte încărcătura minimă de animale pe hectar (0,3
UVM). Pășunatul se efectuează cu maxim 1,0 UVM (Unitate Vită Mare) – maxim o bovină la
hectar și 6,6 UVM ovine — a se vedea tabelele de conversie.
• Trebuie să se asigure o densitate optimă pe întreaga suprafață (OP x suprafața pajiștii),
pentru prevenirea pășunatului excesiv care conduce la reducerea ratei de refacere a pășunii,
scăderea producției de iarbă și a cantității de iarbă consumată de animale în ciclurile următoare
de pășunat.
• Planificarea succesiunii de pășunat a tarlalelor (pășunatul continuu) cu respectarea
următoarelor criterii:
a. conducerea turmelor pe un anumit traseu, care din când în când este modificat. Astfel,
animalele nu stau în același loc, ci pășunează pe locuri diferite și în aceeași zi și în zile diferite;
b. pășunatul în front. În acest caz animalele sunt dirijate în deplasarea lor pe pășune de
către un cioban ce le permite înaintarea numai pe măsura consumării plantelor;
c. pășunatul continuu (liber) intensiv simplificat unde parcelarea este redusă în mod
substanțial la 1-2 parcele, delimitate prin bariere naturale (canal, albia unui râu, garduri de
arbuști), drumuri, semne convenționale sau prin garduri, cu efect direct asupra diminuării
cheltuielilor ocazionate de parcelare și alimentarea cu apă.
Se respectă pășunatul cu speciile de animale (oi, vaci, cai) stabilite anterior, pentru a
preveni reducerea potențialului productiv al pajiștii și afectarea calității acesteia.
IUNIE
2
Pagina 3
Acțiuni pe teren
Din a doua decadă a lunii se începe campania de combatere a principalelor buruieni din
pajiști, respectiv a plantelor neconsumate de animale, a plantelor dăunătoare produselor
animaliere (Alliaria officinalis – usturoița, Allium ursinum – leurda, Arctium lappa – brusture,
Artemisia austriaca – pelinița, Carduus acanthoides – spini, Onorpordum acanthium – scaiul
măgăresc, Xanthium sp. – cornuți), a plantelor toxice (Veratrum album – știrigoaia,
Colchicumautumnale – brândușa de toamnă, Ranunculus acer – piciorul cocoșului, Rumex sp. -
ștevia, Equisetum sp. – coada calului), și vătămătoare (Conium maculatum – cucută, Euphorbia
cyparissias – laptele câinelui, Papaver rhoeas – macul roșu, etc.) și a celor invazive (Ambrosia
artemisiifolia – iarba pârloagelor, buruiană de carantină).
Începe recoltarea fânețelor și conservarea furajelor sub formă de siloz, semisiloz și fân, în
funcție de regimul pluviometric și dotarea fermelor. Nu se vor efectua lucrări mecanizate pe
pajiștile sub angajament APIA.
Cositul trebuie efectuat până la 1 iulie, realizat în etape. O bandă necosită de 3 metri va fi
lăsată pe marginile fiecărei parcele. Această bandă poate fi cosită după 1 septembrie.
IULIE
Cositul poate începe doar după data de 1 iulie.
Masa vegetală cosită trebuie adunată de pe suprafața fâneței nu mai târziu de două
săptămâni de la efectuarea cositului.
Cositul se va realiza dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia. O bandă necosită
sau nepășunată de 3 metri va fi lăsată pe marginile fiecărei parcele. Aceasta bandă poate fi
cosită/pășunată după 1 septembrie.
Folosirea mixtă - pășunatul permis după prima coasă.
larba cosită se adună în maxim 2 săptămâni de la cosire.
AUGUST
Cositul resturilor neconsumate și împrăștierea dejecțiilor solide, după fiecare ciclu de
pășunat; Aplicarea fazială a azotului pentru pajiștile care nu sunt sub angajament APIA;
Agricultorii care utilizează pajiști permanente nu trebuie să ardă vegetația, inclusiv iarba
rămasă după cositul pajiștei (GAEC 8), obiectivul acestei condiții fiind menținerea unui nivel
minim de întreținere a solului prin protejarea pajiștilor permanente.
SEPTEMBRIE
Menținerea pajiștilor permanente, prin asigurarea unui nivel minim de pășunat sau cosirea
lor cel puțin o dată pe an (GAEC 7);
Nu este permisă tăierea arborilor solitari sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole
(GAEC 9);
Niciun tip de îngrășământ nu poate fi aplicat pe terenuri acoperite de zăpadă, pe terenuri
cu apă în exces sau pe terenuri înghețate. (Ordin Comun 1182/1270/2005, cerințe pentru zonele
vulnerabile la nitrați);
Nu vor fi folosiți fertilizatori în apropierea resurselor de apă în conformitate cu
următoarele indicații:
1. Fertilizator solid — nu mai aproape de 6 m de apă.
2. Fertilizator lichid — nu mai aproape de 30 m de apă.
3. În apropierea stațiilor de captare a apei potabile nu va fi folosit nici un tip de fertilizator
la o distanță mai mică de 100 m față de stația de captare a apei.
OCTOMBRIE
La sfârșitul lunii, animalele se pregătesc să iasă de pe pășune.
NOIEMBRIE
3
Pagina 4
Este interzis a se intra cu animalele în pajiște, plantele din covorul vegetal au nevoie de o
perioadă de repaus.
DECEMBRIE
Este interzis a se intra cu animalele în pajiște, plantele din covorul vegetal au nevoie de o
perioadă de repaus.
ATENȚIE UTILIZAREA PESTICIDELOR ȘI A FERTILIZANȚILOR CHIMICI
ESTE INTERZISĂ!
RECOMANDĂRI PRIVIND FOLOSIREA PAJIȘTILOR PRIN COSIT
Fânul ocupă un loc important în alimentația animalelor, mai ales în perioada de stabulație.
În regiunile bogate în precipitații, cu suprafețe mari de pajiști, fânul poate reprezenta peste 40%
din totalul furajelor din rație.
Importanța fânului constă, în primul rând, în valoarea nutritivă ridicată a acestuia. Astfel,
100 kg fân, de calitate superioară, alcătuită din graminee și leguminoase valoroase, are o valoare
nutritivă de până la 65 U.N. și 7 kg P.D., aceeași cantitate de fân, de calitate slabă, are valoare
nutritivă redusă la jumătate apropiată de aceea a paielor de cereale.
Un fân de calitate mijlocie conține 15 – 17 % apă, 8 – 9 % substanțe proteice, 2 – 2,5 %
grăsimi, 23 – 28 % celuloză, 39 – 43 % substanțe extractive neazotate, 6 % săruri minerale și
cantități apreciabile de vitamine.
Valoarea nutritivă a fânului variază foarte mult în funcție de compoziția floristică a pajiștii,
epoca de recoltare, modul de pregătire și păstrare, acestea având importanță egală, în sensul că în
cazul unei compoziții floristice valoroase nu se poate obține un fân bun dacă recoltarea nu se face
la timp, iar procesul de uscare nu se efectuează corespunzător. De asemenea, nu va rezulta fân de
calitate superioară, oricâtă atenție s-ar acorda momentului de recoltare dacă fâneața este alcătuită
din specii puțin valoroase. Datorită valorii nutritive ridicate, fânul se folosește cu foarte bune
rezultate în furaj a vacilor cu lapte, a tineretului, reproducătorilor ș.a., putând substitui o parte din
nutrețurile concentrate. Pe de altă parte, fânul este mult mai ieftin în comparație cu alte furaje
(Motcă Gh. și col., 1994). Sursa principală de producere a fânului constituie suprafețe însemnate
de pajiști permanente și temporare, dar și culturile de leguminoase perene, precum și culturile
anuale de nutreț.
Recoltarea fânețelor
Principala problemă a cositului fânețelor o constituie epoca de recoltare, precum și
înălțimea de recoltare, de care depinde productivitatea în anii următori și compoziția floristică.
Epoca de recoltare a fânețelor are o influență foarte mare asupra cantității și calității
fânului. Recoltarea fânețelor cu întârziere, ceea ce are loc frecvent în practică, prezintă numeroase
190 neajunsuri. Astfel, fânul recoltat cu întârziere are un conținut scăzut în proteină, săruri
minerale și vitamine, dar cu conținut mai ridicat în celuloză, ceea ce reduce consumabilitatea și
digestibilitatea nutrețului. Refacerea plantelor după cositul cu întârziere se face mai greu, deoarece
coincide cu o perioadă secetoasă și ca atare se reduce producția recoltei următoare. De asemenea,
și producția din anul următor va avea de suferit, deoarece nu se poate acumula din vreme rezerva
de hrană pentru anotimpul rece. De asemenea, se produce o îmbunătățire puternică a fâneței,
deoarece multe specii nevaloroase ajung la diseminare.
Recoltarea timpurie a fânețelor prezintă avantajul obținerii unui fân bogat în proteine, cu
un conținut redus de celuloză, un grad ridicat de consumabilitate și digestibilitate, dar cu o
producție redusă la unitatea de suprafață. Prin repetarea recoltării timpurii, mai mulți ani
consecutivi, are loc dispariția treptată a gramineelor și leguminoaselor valoroase.
4
Pagina 5
Din cele prezentate rezultă că, la stabilirea epocii optime de recoltare a fânețelor, trebuie
să se țină seama de producție, cât și de calitatea nutrețului, efectuându-se recoltarea atunci când
se realizează cea mai mare producție de proteină la hectar, respectiv cea mai mare producție de
U.N. la hectar. Acest obiectiv se realizează atunci când gramineele sunt în faza de înspicareînceputul înfloririi, iar leguminoasele se află în faza de îmbobocire. Rezultă că epoca de recoltare
a fânețelor se stabilește în funcție de specia dominantă.
Alegerea epocii optime de recoltare pentru fân este mai dificilă pe pajiștile permanente cu
ritm de dezvoltare diferit, cum ar fi pajiștile dominate de Agrostis tenuis + Agrostis stolonifera +
Poa pratensis. În această situație, recoltarea se va efectua în funcție de gramineea mai timpurie, în
cazul de față a speciei Poa pratensis, deși gramineea tardivă, Agrostis tenuis, are o înălțime mică.
Adesea, recoltele următoare (a doua și a treia) sunt dominate de speciile tardive. La otavă, se ține
seama de specia care are ponderea cea mai mare în structura recoltei, respectiv Agrostis tenuis și
A. stolonifera.
Dacă recoltarea se efectuează an de an în perioada optimă specifică, cu timpul, se constată
scăderea producției și înrăutățirea compoziției floristice datorită lipsei posibilităților de
autoînsămânțare a speciilor valoroase din pajiști, iar speciile nevaloroase, care își încheie ciclul
evolutiv mai devreme, diseminează și provoacă înrăutățirea compoziției floristice.
De aceea, pajiștile trebuie cosite pentru fân la epoci diferite (la înspicare, la înflorire, la
maturitatea semințelor). Pajiștile care realizează 2-3 coase pe an se vor împărți în 4-6 parcele. În
cadrul rotației epocii de recoltare, se compensează calitatea slabă a fânului obținut de pe parcelele
care se recoltează târziu cu calitatea foarte bună a fânului provenit de pe parcelele care se
recoltează timpuriu.
De asemenea, ținând cont de neajunsurile semnalate, se recomandă schimbarea modului
de folosire, pe durata unui an, sau pe o perioadă mai îndelungată, adică folosirea fâneței prin
pășunat (folosirea alternativă a pajiștilor). Același lucru poate să fie realizat într-o singură perioadă
de vegetație (folosită mixtă), așa cum se practică în țara noastră, pe mari suprafețe de fânețe.
Aceste fânețe se pășunează primăvara, după care animalele sunt deplasate pe pășuni de munte și
alpine. În toamnă, animalele revin pe aceste suprafețe, pășunând otava. Cu toate că acest sistem
prezintă unele neajunsuri, datorită insuficienței nutrețurilor primăvara devreme, este practicat pe
scară largă. Este necesar însă, primăvara, ca pășunatul acestor fânețe să fie de scurtă durată, cu o
încărcătură redusă de animale, iar pentru suplinirea necesarului de nutreț, crearea de rezerve de
fân sau nutreț însilozat, ori semănatul din toamnă a unor culturi, cum ar fi: rapița, secara, raigrasul
aristat sau borceagul de toamnă.
Înălțimea de recoltare a fânețelor
Înălțimea de la sol la care se recoltează plantele influențează și calitatea fânului. Dacă
recoltatul se face prea aproape de sol (ras), plantele se refac mai încet, deoarece rezervele de hrană
depozitate la partea inferioară a tulpinilor se epuizează, iar cu timpul unele specii pot să dispară
din covorul ierbos. Dacă recoltarea se va face prea sus, se obține o producție mai mică de fân, iar
calitatea fânului va fi mai slabă, nefiind recoltate o parte din organele plantelor cu talie joasă
(lăstării scurți și frunzele gramineelor, în special).
Înălțimea de recoltare a fânețelor este de 4-5 cm de la suprafața solului în cazul fânețelor
de mare producție, ultima coasă se va face la 7-8 cm de la suprafață pentru a permite plantelor să
acumuleze rezerve de hrană necesare pentru condițiilor nefavorabile din iarnă.
Perioada de pășunat
(1) Pășunatul se inițiază în momentul în care terenul este zvântat și când plantele au o
înălțime minimă de 10-15 cm pentru ovine și caprine și 15-20 cm pentru bovine și cabaline.
(2) Perioada de pasunat are data de 01 mai ca data de incepere a pasunatului pentru ovine,
caprine, iar pentru bovine si cabaline, data de 10 mai, iar ciclul de pasunat se incheie la data de 1
5
Pagina 6
octombrie pentru bovine si cabaline si 1 noiembrie pentru ovine si caprine. Perioada de pasunat
va fi stabilita prin hotarare de consiliu local cu respectarea dispozitiilor legale aplicabile in cauza.
(3) Se vor evita: pășunatul pe rouă, brumă, imediat după ploaie sau în zilele cu variații mari
de temperatură și precipitații abundente; revenirea pe aceeași parcelă la intervale mai mici de 21
zile; ținerea pe o parcelă a animalelor o perioadă mai mare de 4-6 zile.
(4) Întreruperea pășunatului se face cu 3-4 săptămâni înainte de apariția primelor înghețuri,
pentru a permite plantelor să se regenereze și să fie astfel suficient de puternice pentru a rezista
pe timpul iernii.
Planul tehnic de întreținere și îmbunătățire a pajiștilor
aparținând domeniului public al comunei Focuri
Principalele măsuri și acțiuni tehnologice pentru ameliorarea pajiștilor naturale vor
fi următoarele:
1. Bonitarea tuturor suprafețelor de pajiști, cu stabilirea potențialului de producție al
acestora și evidențierea covorului vegetal existent. Se vor stabili cele mai indicate asociații de
leguminoase și graminee perene, pe baza cercetărilor științifice în domeniu;
2. Întocmirea pentru fiecare păsune a programului de acțiuni tehnice ce trebuie aplicate
pentru atingerea potențialului de producție - regenerări prin însămantare sau supraînsămânțare,
fertilizări, combaterea eroziunii solului, desecări, lucrări de întreținere etc., cuantificându-se cu
această ocazie efortul material și financiar care trebuie depus pentru realizarea acestuia;
3. Stabilirea surselor financiare care pot fi atrase la bugetele locale;
4. Etapizarea programului de îmbunătățire a pajiștilor, prin eșalonarea pe ani de execuție,
începând cu suprafețele care necesită cele mai reduse eforturi financiare, pentru aducerea acestora
într-un circuit normal de producție, și continuând în mod gradat cu cele mai costisitoare. În cadrul
acestei eșalonări, un loc prioritar trebuie să fie acordat refacerii izlazului comunal;
5. Determinarea anuală a necesarului de semințe care trebuie produse pentru refacerea
covorului vegetal prevăzut a se executa în anul următor;
6. Întocmirea unui program pentru refacerea covorului vegetal cu privire la curățarea
pășunilor, eliminarea buruienilor toxice, eliminarea excesului de apă etc. Măsurile tehnice,
organizatorice și economico-financiare necesare ameliorării pajiștilor sunt incluse în cadrul
Amenajamentului pastoral întocmite pentru fiecare trup de pășune. Amenajamentul pastoral
cuprinde acțiuni din programul de imbunătătire și exploatare a pajiștilor pe o perioada de cel puțin
5 ani, inclusiv prevenirea și combaterea parazitozelor la animale, în raport cu starea și folosința
pășunii și cu cerințele economice locale.
7. Executarea lucrărilor de întreținere se referă la: distrugerea mușuroaielor, curățarea de
pietre, mărăcini și de vegetație arbustiferă nevaloroasă, combaterea buruienilor și executarea
lucrărilor de desecare pentru eliminarea vegetatiei hidrofile;
8. Combaterea eroziunii solului și respectarea strictă a regulilor de exploatare rațională;
9. Corectarea regimului aerohidric, care să permită înlăturarea vegetației nevaloroase, în
principal, pipirig, rogozuri etc;
6
Pagina 7
10. Lucrări de fertilizare cu îngrășăminte chimice și organice, acestea din urmă exercitând
un efect ameliorativ asupra însușirilor fizice, chimice și trofice ale solului. O metodă simplă,
deosebit de eficientă și foarte economică este fertilizarea prin târlire.
11. Lucrări de regenerare a pajiștilor prin însământări și supraânsămânțări executate atât
primăvara, cât și toamna, în funcție de condițiile de climă și sol existente, și prin repetarea acestor
lucrări o dată la 5 ani.
Ofertant,
_______________
7