Dispoziția primarului
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI FÂNTÂNELE 2022-2027
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 2,3 MB · modificat pe site: 04.05.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Dispoziția primarului, „STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI FÂNTÂNELE 2022-2027”, Comuna Fântânele, jud. Iași. Sursa: https://comunafantaneleiasi.ro/wp-content/uploads/2023/05/STRATEGIA-DE-DEZVOLTARE-LOCALA-A-COMUNEI-FANTANELE.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/fantanele/111583-strategia-de-dezvoltare-locala-a-comunei-fantanele-2022-2027, 09.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
STRATEGIA DE DEZVOLTARE
LOCALĂ A COMUNEI
FÂNTÂNELE, JUDEȚUL IAȘI
2022 – 2027
Pagina 2
Pagina 3
PREFAȚĂ
Stimați cetățeni,
Ne bucurăm de faptul că ați răspuns prompt chemării noastre
de a identifica împreună nevoile comunei Fântânele. În cadrul prezentei
strategii au fost ierarhizate principalele probleme și a fost conturată
viziunea de dezvoltare pentru perioada următoare. În acest sens, a fost
elaborat un plan de acțiune care va sta la baza deciziilor investiționale
din următorii ani. Prioritizarea proiectelor se va face în funcție de
necesitatea și oportunitatea acestora și de sursele de finanțare pe care
le vom avea la dispoziție.
În final, obiectivul nostru comun este reprezentat de creșterea
calității vieții dumneavoastră, a locuitorilor comunei Fântânele.
Cu devotament,
Chelariu Sorin – Primarul comunei Fântânele
Pagina 4
Pagina 5
CUPRINS
CAPITOLUL I – CONTEXTUL ELABORĂRII STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI FÂNTÂNELE – ORIZONT
2027.................................................................................................... 15
CAPITOLUL II – DEZVOLTAREA LA NIVEL EUROPEAN,
NAȚIONAL, REGIONAL ȘI LOCAL.............................................. 17
CAPITOLUL III – CONTEXTUL ISTORIC .................................... 79
CAPITOLUL IV – CONTEXTUL CULTURAL .............................. 81
CAPITOLUL V – CONTEXTUL ADMINISTRATIV ȘI
MANAGEMENTUL RURAL ........................................................... 83
CAPITOLUL VI – SISTEMUL DE EDUCAȚIE ............................. 93
CAPITOLUL VII – CONTEXTUL GEOGRAFIC ......................... 101
CAPITOLUL VIII – PROFILUL SOCIO – DEMOGRAFIC ......... 107
CAPITOLUL IX – PROFILUL SOCIO – ECONOMIC ................. 111
CAPITOLUL X – ANALIZA SWOT ............................................. 117
CAPITOLUL XI – TENDINȚE INTERNAȚIONALE –
DEZVOLTAREA RURALĂ ÎN CONTEXT EUROPEAN............ 123
CAPITOLUL XII – PROCESUL DE CONSULTARE ȘI IMPLICARE
A FACTORILOR INTERESAȚI .................................................... 137
CAPITOLUL XIII – PORTOFOLIUL DE PROIECTE.................. 169
CAPITOLUL XIV – IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ȘI
EVALUAREA STRATEGIEI ......................................................... 177
Pagina 6
Pagina 7
LISTA TABELELOR
Tabelul II.1: Priorități tematice ale strategiei de dezvoltare regională
............................................................................................................ 57
Tabelul IV.1: Situația bibliotecilor (Sursa: INS) ............................... 81
Tabelul V.1: Suprafața fondului funciar pe categorii (Sursa: INS) ... 86
Tabelul V.2: Numărul locuințelor din comuna Fântânele (Sursa: INS)
............................................................................................................ 87
Tabelul V.3: Unități sanitare pe categorii (Sursa: INS) ..................... 90
Tabelul V.4: Personal medico-sanitar (Sursa: INS) ........................... 90
Tabelul VI.1: Populația școlară pe niveluri de instruire (Sursa: INS)97
Tabelul VI.2: Personalul didactic pe niveluri de instruire (Sursa: INS)
............................................................................................................ 97
Tabelul VI.3: Ponderea gospodăriilor ce au acces la internet acasă – pe
medii de rezidență (%) (Sursa: INS) .................................................. 98
Tabelul VI.4: Rata abandonului în învățământul preuniversitar (%)
(Sursa: INS) ....................................................................................... 98
Tabelul VIII.1: Populația după domiciliu pe grupe de vârstă din
comuna Fântânele (Sursa: INS) ....................................................... 108
Tabelul VIII.2: Numărul născuților vii (Sursa: INS) ....................... 109
Tabelul VIII.3: Sporul natural (Sursa: INS) .................................... 109
Tabelul VIII.4: Numărul căsătoriilor (Sursa: INS) .......................... 109
Tabelul VIII.5: Numărul divorțurilor (Sursa: INS).......................... 109
Tabelul IX.1: Firme active înființate în comuna Fântânele, perioada
1990 – 2022 (Sursa: listafirme)........................................................ 112
Tabelul IX.2: Firme active pe domenii de activitate la nivelul anului
2022 (Sursa: listafirme).................................................................... 112
Tabelul IX.3: Top 10 firme din comuna Fântânele în anul 2021 după
cifra de afaceri (Sursa: Ministerul Finanțelor) ................................. 113
Tabelul IX.4: Rata șomajului pe sexe la nivelul comunei Fântânele (%)
(Sursa: INS) ..................................................................................... 115
Pagina 8
Tabelul IX.5: Numărul mediu al salariaților în comuna Fântânele
(Sursa: INS) ..................................................................................... 116
Tabelul X.1: Analiza SWOT a infrastructurii economice ............... 117
Tabelul X.2: Analiza SWOT a capitalului uman, piața muncii și
demografie ....................................................................................... 118
Tabelul X.3: Analiza SWOT a infrastructurii tehnico-edilitare,
management rural............................................................................. 119
Tabelul X.4: Analiza SWOT a sistemului de învățământ și cultură 121
Tabelul X.5: Analiza SWOT a infrastructurii medicale .................. 122
Pagina 9
LISTA FIGURILOR
Figura VI.1: Evoluția populației cuprinse între 3 – 19 ani comparativ
cu populația școlară în comuna Fântânele (Sursa: INS) .................... 99
Figura VIII.1: Evoluția populației comunei Fântânele (Sursa: INS)107
Figura VIII.2: Schimbări de domiciliu (Sursa: INS) ....................... 110
Figura IX.1: PIB-ul la nivelul regiunii Nord – Est, pe județe, perioada
2015 – 2019 (milioane lei) (Sursa: INS) .......................................... 111
Figura XII.1: Gruparea respondenților pe grupe de vârstă .............. 137
Figura XII.2: Gruparea respondenților după ultimele studii absolvite
.......................................................................................................... 138
Figura XII.3: Aprecierea serviciilor de transport ............................. 139
Figura XII.4: Aprecierea serviciilor de poștă și curierat .................. 139
Figura XII.5: Aprecierea infrastructurii de apă potabilă .................. 140
Figura XII.6: Aprecierea infrastructurii de canalizare ..................... 140
Figura XII.7: Aprecierea infrastructurii de salubritate .................... 141
Figura XII.8: Aprecierea infrastructurii de iluminat public ............. 142
Figura XII.9: Aprecierea infrastructurii rutiere ............................... 142
Figura XII.10: Aprecierea activității economice în sectorul industrie
.......................................................................................................... 143
Figura XII.11: Aprecierea activității economice în sectorul comerț 144
Figura XII.12: Aprecierea activității economice în sectorul agricol 144
Figura XII.13: Aprecierea activității economice în sectorul zootehnic
.......................................................................................................... 145
Figura XII.14: Aprecierea activității economice în sectorul turism 145
Figura XII.15: Aprecierea infrastructurii educaționale: dotarea școlilor
.......................................................................................................... 146
Figura XII.16: Aprecierea infrastructurii educaționale: dotarea
grădinițelor ....................................................................................... 147
Figura XII.17: Aprecierea infrastructurii educaționale: dotarea
bibliotecilor ...................................................................................... 147
Pagina 10
Figura XII.18: Aprecierea competenței cadrelor didactice .............. 148
Figura XII.19: Aprecierea nivelului de dotare a bazei sportive ....... 148
Figura XII.20: Aprecierea nivelului de mulțumire față de numărul
medicilor .......................................................................................... 149
Figura XII.21: Aprecierea nivelului de mulțumire față de competențele
medicilor .......................................................................................... 149
Figura XII.22: Aprecierea nivelului de mulțumire față de numărul
farmaciilor ........................................................................................ 150
Figura XII.23: Aprecierea nivelului de mulțumire față de
aprovizionarea farmaciilor ............................................................... 150
Figura XII.24: Aprecierea nivelului de mulțumire față de condițiile din
cabinetele medicale .......................................................................... 151
Figura XII.25: Aprecierea nivelului de mulțumire față de condițiile din
cabinetele stomatologice .................................................................. 151
Figura XII.26: Aprecierea nivelului de mulțumire față de serviciile
medicale veterinare .......................................................................... 152
Figura XII.27: Aprecierea infrastructurii de asistență socială pentru
bătrâni .............................................................................................. 152
Figura XII.28: Aprecierea infrastructurii de asistență socială pentru
persoanele cu handicap .................................................................... 153
Figura XII.29: Aprecierea infrastructurii de asistență socială pentru
copii.................................................................................................. 153
Figura XII.30: Domenii de interes in vederea realizării unei investiții
.......................................................................................................... 154
Figura XII.31: Principalele probleme ale comunei Fântânele ......... 155
Figura XII.32: Acțiuni propuse în sondaj pentru rezolvarea
problemelor ...................................................................................... 155
Figura XII.33: Fenomene sociale negative care afectează comuna
Fântânele .......................................................................................... 156
Figura XII.34: Aprecierea satisfacției generale a vieții ................... 157
Figura XII.35: Aprecierea satisfacției financiare ............................. 158
Figura XII.36: Satisfacția privind condițiile de locuit ..................... 159
Figura XII.37: Rata de supraaglomerare a locuinței ........................ 160
Pagina 11
Figura XII.38: Numărul de ore lucrate pe săptămână ...................... 160
Figura XII.39: Aprecierea satisfacției locului de muncă ................. 161
Figura XII.40: Aprecierea satisfacției utilizării timpului ................. 162
Figura XII.41: Autoevaluarea stării de sănătate .............................. 162
Figura XII.42: Aprecierea speranței de viață ................................... 163
Figura XII.43: Aprecierea satisfacției privind relațiile sociale ........ 164
Figura XII.44: Rata populației care consideră faptul că are pe cine se
baza .................................................................................................. 164
Figura XII.45: Aprecierea siguranței publice .................................. 165
Figura XII.46: Aprecierea încredererii în sistemul de guvernare .... 166
Figura XII.47: Aprecierea satisfacției privind mediul înconjurător. 167
Pagina 12
Pagina 13
LISTA IMAGINILOR
Imaginea IV.1: Biserica ortodoxă cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail
și Gavril” ............................................................................................ 82
Imaginea V.1: Organigrama Primăriei Fântânele, anul 2019 ............ 84
Imaginea VI.1: Școala profesională Fântânele .................................. 94
Imaginea VI.2: Grădinița cu program normal Nr.1 ........................... 96
Imaginea VII.1: Amplasarea comunei în cadrul județului ............... 101
Pagina 14
Pagina 15
CAPITOLUL I – CONTEXTUL ELABORĂRII
STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI FÂNTÂNELE – ORIZONT 2027
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Fântânele, va
reprezenta în perioada 2021 – 2027 un document cheie, al cărui scop
constă în asigurarea unei viziuni coerente de dezvoltare transpusă întrun portofoliu de propuneri prioritare, ideal sprijinite de comunitate și
finanțabile de către Uniunea Europeană. Acest document va răspunde
nevoilor locale de dezvoltare prin implementarea unui proces
participativ în care buna guvernanță, colaborarea și implicarea
comunității să reprezinte piloni de dezvoltare și să asigure continuitatea
pe termen lung a viziunii de dezvoltare.
Elaborarea strategiei cuprinde trei faze pricipale: o fază de
început și fundamentare; o perioadă de derulare a procesului de activare
a planificării; o fază finală de implementare a SDL.
În prima etapă ne conturăm o imagine clară asupra nivelului de
dezvoltare a comunei Fântânele.
În cea de-a două etapă stabilim viziunea de dezvoltare a
comunei Fântânele în perioada 2021 – 2027 iar în cele din urmă
demarăm implementarea strategiei și atingerea tuturor obiectivelor
planificate.
În momentul actual, dezvoltarea comunei Fântânele are ca
principii utilizarea resurselor locale în activitatea economică pentru a
da plus valoare potențialului local.
Politicile care urmăresc susținerea creșterii regionale sunt
susținute și fundamentate cu ajutorul teoriei dezvoltării endogene, care
consideră progresul drept un determinant de bază al creșterii, în timp
ce schimbările tehnologice (aspecte cheie ale capitalului uman,
efectele de scară, spillover, cercetare-dezvoltare, furnizarea de servicii
publice etc.) pot contribui la atingerea unui anumit grad de
convergență și la creșterea cumulativă polarizată. Analize recente
efectuate de specialiști și concentrate pe relațiile dintre creșterea
economică, geografie, aglomerări și inovare-cunoaștere, au demonstrat
Pagina 16
faptul că, în anumite regiuni, noile modelele de creștere sunt
asemănătoare cu cele propuse pentru zonele de origine.
Instrumentele specifice politicii regionale promovate cu
ajutorul teoriei dezvoltării endogene sunt îndreptate spre creșterea
nivelului educațional al forței de muncă, stimularea mediului de
afaceri prin susținerea apariției de firme noi (start-up, spin-off) și
printr-un proces susținut de difuzare a cunoașterii.
Caracterul social pronunțat al politicilor regionale a determinat
unii specialiști să țină seama, atunci când sunt propuse măsuri și acțiuni
specifice, de capitalul social al regiunilor. Capitalul social este
elementul comun care unește comunitățile și contribuie la atingerea
unui nivel ridicat al bunăstării umane. Aceste lucruri se realizează prin:
impulsionarea schimbului de informații și diminuarea costurilor de
tranzacție, facilitarea adoptării de decizii colective, prin apartenența la
anumite grupuri sociale etc. Frecvent întâlnită în practică,
fundamentarea politicilor regionale pe baza teoriei capitalului social
are în centrul atenției impactul social, cultural și politic asupra creșterii
economice, concentrându-se pe coeziunea și rețele sociale.
La baza elaborării SDL FÂNTÂNELE stă descrierea
amănunțită a principalelor domenii strategice: social-demografic,
economic, geografic, educație, cultură/ istorie cât și administrativ,
pentru a forma o imagine de ansamblu și a prioritiza direcțiile de
dezvoltare principale pentru a reduce impedimentele care stau în calea
dezvoltării comunității. Aceste date sunt corelate cu datele statistice
naționale, regionale și județene. Ulterior, în urma analizei rezultatelor
anchetei sociologice realizate în comuna Fântânele se evidențiază
principalele aspecte de care depinde în linii mari dezvoltarea comunei.
În același timp, pentru a obține o imagine cuprinzătoare a situației
actuale a comunei Fântânele, precum și pentru a scoate în evidență
tendințele de dezvoltare și așteptările comunității, se realizează grupuri
de lucru cu reprezentanți ai comunității. Toate aspectele evidențiate în
cadrul întâlnirilor de lucru precum și cele care reies din ancheta
sociologică realizată în comuna Fântânele, vor sta la baza planului de
acțiune pentru perioada 2021 – 2027.
Pagina 17
CAPITOLUL II – DEZVOLTAREA LA NIVEL
EUROPEAN, NAȚIONAL, REGIONAL ȘI LOCAL
Începând cu anul 1973, are loc o perioadă de conștientizare a
dimensiunii teritoriale a sărăciei (80% din săracii lumii trăiesc în
mediul rural). Actorii internaționali introduc în discursul public
dimensiunea rural – urban, pliindu-și diversele problematici globale pe
acest „calapod”. Tonul noilor abordări a fost dat de unele agenții ale
Națiunilor Unite care au constatat acutizarea problematicilor în mediul
rural și au atenționat asupra necesității abordării diferite, specifice,
integrate și multisectoriale a acestuia.
După creșteri succesive pe diverse dimensiuni a fost elaborat
un concept mai „acoperitor” decât toate celelalte, și anume, cel de
dezvoltare durabilă. Dezvoltarea este un fenomen dinamic, extrem de
complex și greu de definit. De-a lungul anilor, accentul s-a deplasat
dinspre dezvoltare economică spre dezvoltare socială sau umană,
fiecare dintre acestea dovedindu-se a fi incomplet raportat la
multitudinea de fenomene pe care le implică dezvoltarea. În anul 1987
a fost lansat, în raportul Națiunilor Unite intitulat „Viitorul nostru
comun”, conceptul de dezvoltare sustenabilă.
Dezvoltarea sustenabilă poate fi definită, în sens larg, ca fiind
îmbunătățirea vieții fiecăruia „acum și pentru generațiile care vor
veni”. Practic, în acest fel se face legătura între ceea ce înseamnă
dezvoltare economică, justiție socială, valori democratice și protecția
mediului. Elementul de noutate este omul integrat și în strânsă relație
cu mediul înconjurător.
Conceptul de dezvoltare sustenabilă promovat de forurile
Națiunilor Unite se referă, în principal, la:
dezvoltare economică echitabilă și echilibrată;
un nivel ridicat al angajării, al coeziunii sociale și al includerii;
asumarea responsabilității pentru folosirea resurselor naturale
și a protecției mediului;
politici coerente, deschise și transparente;
Pagina 18
cooperare internațională pentru promovarea dezvoltării
sustenabile la nivel global.
Conceptul actual de dezvoltare rurală este fundamentat pe cel
de dezvoltare durabilă și are câteva trăsături fundamentale, referinduse la:
Dezvoltarea rurală sustenabilă, care presupune dezvoltare
economică echitabilă și echilibrată, cu un nivel ridicat al
coeziunii sociale și al includerii și asumarea responsabilității
pentru folosirea resurselor naturale și a protecției mediului;
Dezvoltarea rurală extensivă sau integrată, care se referă la
dezvoltarea mediului rural prin extinderea mijloacelor de
comunicare și informare și prin extinderea activităților din
mediul rural spre sectorul non-agricol și promovarea
agriculturii extensive, a cărei coordonată esențială este
transferul informațional (conceptul de agricultură extensivă aici
este diferit de cel tradițional, care definea opusul agriculturii
intensive);
Dezvoltarea rurală multisectorială, care se referă la crearea de
rețele și parteneriate între organizații internaționale, agenții
naționale sau organizații ale societății civile, în vederea
abordării multisectoriale.
În Europa, ruralul a fost studiat foarte multă vreme din punct de
vedere etnografic sau geografic. De-a lungul timpului, s-au conturat
mai multe paradigme de cercetare:
modelul tradiționalist, care consideră mediul rural, respectiv
satul, ca fiind adevăratul păstrător al spiritualității, specificității
și originalității unei culturi, a unei societăți, cercetările de acest
fel căutând să releve valorile, comportamentele și simbolurile
rurale tradiționale;
modelul meliorist, care consideră mediul rural ca fiind forma
genetică a unei societăți, dar insuficient evoluată și care trebuie
adusă la nivelul structurilor urbane. Cercetările din acest
domeniu măsoară, în general, decalajele dintre urban și rural,
Pagina 19
din perspectiva veniturilor, educației, confortului și a
productivității;
modelul ecologic, care relevă specificitatea, particularitățile și
avantajele modului de viață contemporan rural;
modelul cronoregresiv, utilizat, în general, în monografiile de
așezări rurale (vezi Durand Drouhin, L. M. Szwergrub, V.
Mihăilescu).
În Uniunea Europeană peste jumătate din populație locuiește în
localități rurale, care acoperă peste 90% din teritoriu.
Dezvoltarea rurală în Europa a fost implicit cuprinsă în
Politicile Agricole Comune (PAC) (Common Agricultural Policy).
La sfârșitul anilor 1950 și începutul anilor 1960, politicile
agricole comune au avut drept scop încurajarea producției agricole,
prin suportul direct al producției și prin modernizarea agriculturii.
Structura agricolă a Europei se caracteriza printr-un număr mare de
ferme mici și o pondere mare a populației ocupate în agricultură.
La ora actuală la nivelul Uniunii Europene sunt promovate trei
instrumente pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural: LEADER,
TRDI și SAPARD LEADER + (pentru EU-15). Scopul programului
este de a susține și încuraja actorii economici din mediul rural, în
vederea dezvoltării pe termen lung. Factorii locali de decizie sunt
invitați să elaboreze și să implementeze strategii originale de
dezvoltare, punând accent pe:
specificitatea și unicitatea spațiului natural, dar și a tradiției;
îmbunătățirea mediului economic, în vederea creării a noi
locuri de muncă;
îmbunătățirea abilităților de auto-organizare a comunităților
rurale, în vederea promovării coeziunii sociale. În acest sens, se
creează grupuri locale de acțiune (GAL), care vor elabora
planurile locale de dezvoltare și care vor fi responsabile pentru
implementarea acestora.
Pagina 20
TRDI (Temporary Rural Development Instrument) (pentru cele
10 țări noi membre ale UE) este un instrument susținut de FEGA
(Fondul European pentru Garantare în Agricultură) și cuprinde
principalele măsuri de uniformizare a politicilor din cele 10 țări noi
membre ale UE și restul spațiului European, cuprinzând o serie de
măsuri pentru protecția mediului, pensionarea timpurie, împădurire și
acordarea de plăți compensatorii pentru zonele defavorizate.
SAPARD (pentru România și Bulgaria) sau Programul Special
de Pre-aderare își propune să acorde asistență în dezvoltarea rurală și a
agriculturii. Principalele obiective ale programului de pre-aderare sunt:
suportul agriculturii și al dezvoltării rurale, în perioada de pre-
aderare;
rezolvarea problemelor pe termen lung, în vederea ajustării
sectorului agricol și a ruralului în întregime;
implementarea „acquis communautaire” în domeniul politicilor
agricole.
Politica Agricolă Comună urmărește mai multe obiective,
printre care și dezvoltarea rurală. Pe plan național, ea se regăsește sub
forma Planului Național de Dezvoltare Rurală sprijinit de un Plan
Strategic PAC care se bazează pe analiza nevoilor oamenilor și
atingerea obiectivelor PAC. Prin intermediul dezvoltării rurale, PAC
urmărește înglobarea a mai multor obiective cheie cu scopul de a crea
un spațiu rural modern. În România, autoritățile urmăresc mai multe
direcții în care dezvoltarea rurală ne poate ajuta precum infrastructura,
crearea de locuri de muncă sau modernizarea sectorului agricol. În
spațiul românesc vorbim de procesul prin care putem atinge
standardele UE, deși PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic decât
prevede Uniunea.
Prin PAC, România beneficiază de sume mari pentru investiția
în acest sector de care avem mare nevoie mai ales pentru integrarea în
economia de piață. Așadar, dezvoltarea rurală, susținută prin Planul
Național de Dezvoltare Rurală, aduce beneficii României care se întind
atât pe planul economic, cât și cel social pentru ca această să se
integreze cu succes în economia rurală europeană.
Pagina 21
Politica a suferit numeroase reforme de-a lungul timpului,
din anul 1999, ea funcționând pe doi piloni:
Pilonul 1 – Politica de piață, urmărește realizarea obiectivelor
PAC definite în Tratatul de la Roma, ca un sistem complex de
reguli și mecanisme care reglementează producția, comerțul și
prelucrarea produselor agricole, grupate sintetic sub denumirea
de organizații comune de piață. Pentru implementarea
măsurilor comune de reglementare a piețelor, comunitatea are
la dispoziție următoarele instrumente: prețurile, intervenția pe
piață, ajutoarele financiare, cotele de producție, protecția
vamală comună.
Pilonul 2, al dezvoltării rurale, cuprinde măsuri structurale, care
țintesc dezvoltarea armonioasă a zonelor rurale, sub câteva
aspecte: social, al diversității activităților, al calității
produselor, al protejării mediului și are drept obiectiv creșterea
dinamismului economic al zonelor rurale, prin menținerea
dinamismului social, agriculturii durabile și asigurarea
conservării și îmbunătățirii resurselor naturale, privind în mod
exclusiv zonele rurale și periurbane.
Noua generație de strategii și programe de dezvoltare rurală vor
fi construite în jurul a patru axe prioritare, după cum urmează:
axa 1, privind îmbunătățirea competitivității sectoarelor agricol
și forestier;
axa 2, privind îmbunătățirea mediului în zonele rurale;
axa 3, privind calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea
economiei rurale;
axa 4, privind Leader.
Resursele destinate priorităților comunitare de dezvoltare rurală
vor depinde de situația specifică, de punctele tari, punctele slabe și
oportunitățile specifice fiecărei zone de programare.
Desigur, pe lângă avantajele aduse, PAC stârnește și
controverse, ridicând numeroase probleme: producția în exces,
Pagina 22
amplificarea cheltuielilor agricole și exploatarea pământului. Acestor
controverse li se aduc argumente privind ignorarea regulii de cerere și
ofertă, deoarece se produce prea mult, acest lucru ducând la risipă. Mai
mult, vorbim și despre prețuri ridicate care împiedică evoluția unei
agriculturi moderne și eficiente.
În România, principalele probleme au fost raportate la nivelul
subvențiilor prea mici în comparație cu costurile de producție.
Integrarea României în Uniunea Europeană a ajutat la
dezvoltarea unui sistem agricol modern, care să asigure un nivel de
viață echitabil populației rurale și o aprovizionare la prețuri rezonabile
consumatorilor și, în special, circulația liberă a mărfurilor pe teritoriul
UE.
Pentru perioada de programare 2021 – 2027 fondurile vor fi
alocate pe baza Planului Național Strategic și finanțate de Fondul
european de garantare agricolă și de Fondul european agricol pentru
dezvoltare rurală. Așadar, România are un buget PAC 20,5 miliarde
EUR din care 13,3 miliarde este destinată plăților directe, 363 milioane
EUR alocate către măsurile de sprijinire a pieței (FEGA), iar 6,7
miliarde EUR alocate pentru dezvoltarea rurală (FEADR). Planul
Național Strategic al României va avea în vedere atingerea
următoarelor obiective:
Promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și atingerea
securității alimentare;
Consolidarea orientării către piață și creșterea competitivității;
Îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul valoric.
Pentru anul 2020 raportat la România, s-au elaborat 5 obiective,
comparativ cu nivelul Europei care vor trebui să atingă următorii
indicatori:
ocuparea forței de muncă – 75% din populația cu vârsta
cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă;
cercetarea și inovarea – 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în
cercetare-dezvoltare;
Pagina 23
schimbările climatice și energia – obiectivele „20/20/20” în
materie de climă/ energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o
reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiții
favorabile în acest sens);
educația – rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă
sub nivelul de 10% și ar trebui atinsă o rată de cel puțin 40%
absolvenți de studii superioare, din totalul generației tinere;
combaterea sărăciei – numărul persoanelor amenințate de
sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.
De asemenea, strategia cuprinde 7 inițiative emblematice
(programe pilot), care asigură cadrul prin care Uniunea Europeană și
autoritățile naționale își susțin reciproc eforturile în domenii prioritare
pentru Strategia Europa 2020.
În ceea ce privește dezvoltarea regională și coeziunea după anul
2020, sunt prezentate 5 priorități investiționale mijlocite optim de UE:
O Europă mai inteligentă (inovare, digitalizare, transformare
economică, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii);
O Europă mai verde (energie din surse regenerabile,
combaterea schimbărilor climatice, fără emisii de carbon);
O Europă conectată (rețele strategice de transport și digitale);
O Europă mai socială (sprijinirea calității locurilor de muncă,
a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale, a
accesului egal la sistemul de sănătate);
O Europă mai apropiată de cetățenii săi (sprijinirea
strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării
urbane durabile în UE).
Uniunea Europeană și autoritățile naționale își susțin reciproc
eforturile în domenii prioritare pentru Strategia Europa 2020.
1. „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăți condițiilecadru și accesul la finanțările pentru cercetare și inovare, astfel încât să
se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse și
servicii care creează creștere și locuri de muncă.
Pagina 24
La nivelul UE, Comisia depune eforturi pentru:
Definitivarea spațiului european de cercetare, elaborarea unei
agende strategice de cercetare centrată pe provocări precum
securitatea energetică, transporturile, schimbările climatice,
utilizarea eficientă a resurselor, sănătatea și îmbătrânirea,
metodele de producție ecologice și gestionarea terenurilor,
precum și consolidarea programării comune cu statele membre
și regiunile;
Îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru a permite
întreprinderilor să inoveze, crearea unui brevet european unic
și a unei instanțe specializate în materie de brevete,
modernizarea cadrului de protejare a drepturilor de autor și a
mărcilor comerciale, îmbunătățirea accesului IMM-urilor la
protecția proprietății intelectuale;
Accelerarea instituirii unor standarde interoperabile;
îmbunătățirea accesului la capital și utilizarea deplină a
politicilor care vizează cererea, de exemplu prin achiziții
publice și reglementare inteligentă;
Lansarea de parteneriate europene în domeniul inovării între
UE și nivelurile naționale, în vederea accelerării dezvoltării și
utilizării tehnologiilor necesare pentru a răspunde provocărilor
identificate.
Primul parteneriat are în vedere următoarele elemente:
„crearea bioeconomiei până în 2020”, „tehnologiile generice
esențiale care contribuie la modelarea viitorului industrial al
Europei” și „tehnologiile care să le permită persoanelor în
vârstă să trăiască în mod independent și să fie activi în
societate”;
Consolidarea și dezvoltarea în continuare a rolului
instrumentelor UE de susținere a inovării (de exemplu,
fondurile structurale, fondurile de dezvoltare rurală, programul-
cadru de cercetare-dezvoltare, programul-cadru pentru
Pagina 25
competitivitate și inovare, planul SET), inclusiv printr-o
colaborare mai strânsă cu BEI și prin simplificarea procedurilor
administrative în vederea facilitării accesului la finanțare, în
special pentru IMM-uri, precum și introducerea unor
mecanisme inovatoare de stimulare legate de piața carbonului,
în special pentru cei cu o evoluție rapidă.
Inovare și Tehnologie (EIT), precum și promovarea spiritului
antreprenorial prin sprijinirea întreprinderilor tinere inovatoare.
La nivel național, statele membre vor trebui:
Să reformeze sistemele de cercetare-dezvoltare și inovare de la
nivel național (și regional) pentru a promova excelența și
specializarea inteligentă, să consolideze cooperarea între
universități, mediul de cercetare și întreprinderi, să pună în
aplicare programe comune și să întărească cooperarea
transfrontalieră în domeniile în care UE aduce valoare adăugată
și să adapteze procedurile naționale de finanțare în consecință,
să asigure difuzarea tehnologiei pe teritoriul UE;
Să garanteze existența unui număr suficient de absolvenți de
universități de științe, matematică și inginerie și să axeze
programele școlare pe creativitate, inovare și spirit
antreprenorial;
Să acorde prioritate cheltuielilor destinate cunoașterii, inclusiv
prin folosirea stimulentelor fiscale și a altor instrumente
financiare pentru a promova investiții private mai semnificative
în cercetare-dezvoltare.
2. „Tineretul în mișcare” pentru a consolida performanța
sistemelor de educație și pentru a facilita intrarea tinerilor pe piața
muncii.
La nivelul UE, Comisia depune eforturi pentru:
Integrarea și consolidarea programelor UE de mobilitate, cele
destinate universităților și cele destinate cercetătorilor (precum
Pagina 26
Erasmus, Erasmus Mundus, Tempus și Marie Curie) și
corelarea acestora cu resursele și programele naționale;
Impulsionarea agendei de modernizare a învățământului
superior la nivelul programelor școlare, al guvernanței și al
finanțării, inclusiv prin evaluarea comparativă a performanței
universităților și a rezultatelor educaționale în context global;
Identificarea metodelor de promovare a spiritului
antreprenorial prin programe de mobilitate pentru tinerii
profesioniști;
Promovarea recunoașterii învățării non-formale și informale;
Lansarea unui cadru pentru încadrarea în muncă a tinerilor, în
care să fie prezentate politicile menite să reducă rata șomajului
în rândul tinerilor: acest cadru ar trebui să promoveze, cu
ajutorul statelor membre și al partenerilor sociali, intrarea
tinerilor pe piața muncii prin intermediul uceniciilor, al stagiilor
sau al altor experiențe de muncă, inclusiv printr-o inițiativă
(„Primul loc de muncă EURES”) al cărui obiectiv este de a
spori șansele tinerilor de ocupare a unui loc de muncă prin
favorizarea mobilității în UE.
La nivel național, statele membre vor trebui:
Să efectueze investiții eficiente în sistemele de învățământ și de
formare la toate nivelurile (de la nivel preșcolar la nivel
universitar);
Să amelioreze rezultatele în domeniul educației, tratând fiecare
segment (preșcolar, primar, secundar, profesional și
universitar) în cadrul unei abordări integrate, care să includă
competențele-cheie și care are scopul de a reduce abandonul
școlar timpuriu;
Să consolideze deschiderea și relevanța sistemelor de
învățământ prin instituirea unor cadre naționale de calificare și
printr-o mai bună direcționare a rezultatelor învățării spre
nevoile pieței muncii;
Să faciliteze intrarea tinerilor pe piața muncii prin acțiuni
integrate care cuprind îndrumare, consiliere și ucenicie.
Pagina 27
3. „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera
dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză și pentru a valorifica
beneficiile pe care le oferă o piață digitală unică gospodăriilor și
întreprinderilor.
La nivelul UE, Comisia depune eforturi pentru:
Oferirea unui cadru juridic stabil, care să stimuleze investițiile
într-o infrastructură pentru internet de mare viteză, deschisă și
competitivă, precum și în serviciile conexe;
Dezvoltarea unei politici eficiente în domeniul spectrului;
Facilitarea utilizării fondurilor structurale ale UE pentru
realizarea acestei agende;
Crearea unei adevărate piețe unice pentru conținutul și
serviciile online (și anume, servicii web ale UE sigure și fără
frontiere și piețe de conținut digital) care să beneficieze de
niveluri ridicate de securitate și încredere, de un cadru echilibrat
de reglementare cu regimuri clare de drepturi, de consolidarea
licențelor multiteritoriale, de protecție și remunerație adecvate
pentru deținătorii de drepturi și de un sprijin activ în vederea
digitalizării bogatului patrimoniu cultural european și a
modelării guvernanței globale a internetului;
Reformarea fondurilor destinate cercetării și inovării și
creșterea sprijinului în domeniul TIC, astfel încât atuurile
tehnologice ale Europei în domenii strategice să fie consolidate
și să se creeze condițiile ca IMM-urile care înregistrează
niveluri ridicate de creștere să devină lideri pe piețele
emergente și să stimuleze inovarea în domeniul TIC în toate
sectoarele de activitate;
Promovarea accesului la internet și adoptarea acestuia de către
toți cetățenii europeni, în special prin acțiuni de susținere a
competențelor digitale și a accesibilității serviciilor digitale.
La nivel național, statele membre vor trebui:
Să elaboreze strategii operaționale privind internetul de mare
viteză și să orienteze fondurile publice, inclusiv cele structurale,
Pagina 28
spre domeniile care nu sunt acoperite integral de investițiile
private;
Să stabilească un cadru juridic pentru coordonarea lucrărilor
publice astfel încât costurile pentru dezvoltarea rețelelor să se
reducă;
Să promoveze dezvoltarea și utilizarea unor servicii on-line
moderne și accesibile (de exemplu, e-guvernare, servicii de
asistență medicală online, casa inteligentă, competențele
informatice, securitatea).
4. „O Europă eficientă din punctul de vedere al
utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea creșterii economice
de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu
emisii scăzute de carbon, pentru a crește utilizarea surselor regenerabile
de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor și a promova
eficiența energetică.
La nivelul UE, Comisia depune eforturi pentru:
Mobilizarea instrumentelor financiare ale UE (de exemplu,
fondurile pentru dezvoltare rurală, fondurile structurale,
programul cadru pentru C&D, rețelele transeuropene, BEI), ca
parte a unei strategii solide de finanțare, care îmbină finanțarea
UE cu finanțarea publică națională și cu cea privată;
Consolidarea unui cadru de utilizare a instrumentelor de piață
(de exemplu, certificate de emisii, reforma impozitării energiei,
cadrul privind ajutoarele de stat, încurajarea unei utilizări mai
extinse a achizițiilor publice ecologice);
Prezentarea de propuneri pentru modernizarea și
decarbonizarea sectorului transporturilor, contribuind, astfel, la
creșterea competitivității.
Acest lucru poate fi realizat printr-un ansamblu de măsuri, de
exemplu măsuri de infrastructură precum dezvoltarea rapidă a unor
infrastructuri de rețea de mobilitate electrică, gestionarea eficientă a
Pagina 29
traficului, logistică mai performantă, urmărirea reducerii emisiilor de
CO2 pentru autovehiculele rutiere, pentru sectoarele aviației și maritim,
inclusiv lansarea unei inițiative majore privind automobilele ecologice
europene, care va contribui la promovarea noilor tehnologii, inclusiv a
autovehiculelor electrice și hibride, printr-o combinație de măsuri de
sprijin care cuprind cercetarea, stabilirea unor standarde comune și
dezvoltarea infrastructurii necesare:
Accelerarea punerii în aplicare a unor proiecte strategice cu o
valoare adăugată ridicată pentru Europa, în vederea eliminării
principalelor blocaje, în special în secțiunile transfrontaliere și
nodurile intermodale (orașe, porturi, platforme logistice);
Finalizarea pieței interne a energiei și punerea în aplicare a
planului privind tehnologiile energetice strategice (SET). În
acest sens, promovarea surselor regenerabile de energie
constituie, de asemenea, o prioritate;
Prezentarea unei inițiative privind evoluția rețelelor europene,
inclusiv a rețelelor transeuropene de energie, către o super-rețea
europeană, „rețele inteligente” și interconectarea, în special a
surselor regenerabile de energie, la rețea (cu sprijinul fondurilor
structurale și al BEI). În acest sens, este necesară promovarea
proiectelor de infrastructură de importanță strategică majoră
pentru UE în zona baltică, în Balcani, în regiunea
mediteraneeană și în Eurasia;
Adoptarea și implementarea unui Plan de acțiune revizuit
privind eficiența energetică și promovarea unui program
substanțial în domeniul utilizării eficiente a resurselor
(sprijinind atât IMM-urile, cât și gospodăriile) prin utilizarea
fondurilor structurale și a altor tipuri de fonduri în vederea
mobilizării de noi finanțări prin intermediul modelelor existente
și foarte eficace de scheme de investiții inovatoare. Această
măsură ar trebui să determine modificări ale modului de
consum și de producție;
Stabilirea unei viziuni privind modificările structurale și
tehnologice necesare pentru a face tranziția către o economie cu
Pagina 30
emisii reduse de dioxid de carbon, eficientă din punctul de
vedere al utilizării resurselor și rezistentă la schimbările
climatice până în anul 2050, fapt care va permite UE să își
atingă obiectivele privind reducerea emisiilor și biodiversitatea.
Aceasta include prevenirea dezastrelor și reacția la acestea,
precum și exploatarea contribuției pe care politicile de
coeziune, agricolă, de dezvoltare rurală și maritimă o au în lupta
împotriva schimbărilor climatice, în special prin măsuri de
adaptare bazate pe o utilizare mai eficientă a resurselor, care
vor contribui, de asemenea, la îmbunătățirea securității
alimentare la nivel mondial.
La nivel național, statele membre vor trebui:
Să elimine treptat subvențiile dăunătoare mediului, făcând
excepții doar în cazul persoanelor defavorizate;
Să dezvolte instrumente de piață, precum stimulente fiscale și
achiziții publice menite să adapteze metodele de producție și de
consum;
Să dezvolte infrastructuri energetice și de transport inteligente,
modernizate și complet interconectate și să utilizeze pe deplin
TIC;
Să asigure implementarea coordonată a proiectelor de
infrastructură, în cadrul rețelei centrale a UE, care contribuie în
mod decisiv la eficacitatea sistemului de transport al UE, în
ansamblul său;
Să se concentreze asupra dimensiunii urbane a transporturilor,
responsabile de o mare parte din emisiile generate și din
congestiile rețelelor;
Să utilizeze reglementarea, dezvoltând standarde de
performanță energetică în construcții și instrumente de piață
precum impozitarea, subvențiile și achizițiile publice pentru a
reduce consumul de energie și de resurse și să utilizeze
fondurile structurale pentru a investi în construcția de clădiri
Pagina 31
publice eficiente din punct de vedere energetic și într-o
reciclare mai eficientă;
Să stimuleze instrumente care permit economisirea de energie
și care ar putea crește eficiența în sectoarele mari consumatoare
de energie, precum cele bazate pe folosirea TIC.
5. „O politică industrială adaptată erei globalizării”
pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, și a
sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide și durabile în măsură să
facă față concurenței la nivel mondial.
La nivelul UE, Comisia depune eforturi pentru:
Stabilirea unei politici industriale care să creeze condițiile cele
mai favorabile pentru a menține și a dezvolta o bază industrială
puternică, competitivă și diversificată în Europa, precum și
pentru a sprijini tranziția sectoarelor de producție către o
utilizare mai eficientă a energiei și a resurselor;
Dezvoltarea unei abordări orizontale a politicii industriale, care
să combine diverse instrumente de politică (de exemplu,
reglementarea „inteligentă”, modernizarea achizițiilor publice,
normele în materie de concurență și stabilirea de standarde);
Îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri,
inclusiv prin reducerea costurilor de tranzacție aferente
desfășurării unei activități economice în Europa, prin
promovarea clusterelor și prin îmbunătățirea accesului
convenabil la finanțare;
Promovarea restructurării sectoarelor aflate în dificultate pentru
orientarea acestora către activități de viitor, inclusiv prin
redistribuirea rapidă a competențelor către sectoarele și piețele
cu un ritm alert de creștere și prin acordarea de sprijin prin
intermediul sistemului de ajutoare de stat de care dispune UE
și/ sau prin Fondul de ajustare la globalizare;
Pagina 32
Promovarea tehnologiilor și a metodelor de producție care
reduc utilizarea resurselor naturale și sporesc investițiile în
patrimoniul natural al UE;
Promovarea internaționalizării IMM-urilor;
Asigurarea faptului că rețelele de transport și de logistică permit
industriei din toată Uniunea să beneficieze de acces efectiv pe
piața unică și, într-un context mai larg, pe piața internațională;
Dezvoltarea unei politici spațiale eficace care să pună la
dispoziție instrumentele necesare depășirii unor provocări-
cheie la nivel mondial și care să obțină rezultate, în special în
ceea ce privește programele Galileo și GMES;
Sporirea competitivității sectorului turismului în Europa;
Revizuirea reglementărilor în vederea sprijinirii tranziției
sectoarelor serviciilor și producției către o utilizare mai
eficientă a resurselor, inclusiv printr-o reciclare mai eficientă;
îmbunătățirea modului în care sunt definite standardele
europene, astfel încât standardele europene și internaționale să
stimuleze competitivitatea pe termen lung a industriei
europene. Acest lucru va include promovarea comercializării și
a adoptării unor: tehnologii generice esențiale; reînnoirea
strategiei UE de promovare a responsabilității sociale a
întreprinderilor, ca element-cheie în asigurarea încrederii pe
termen lung a angajaților și a consumatorilor.
La nivel național, statele membre vor trebui:
Să îmbunătățească mediul de afaceri, în special pentru IMM-
urile inovatoare, inclusiv prin achiziții publice menite să
sprijine inițiativele care încurajează inovarea;
Să amelioreze condițiile de asigurare a respectării drepturilor
de proprietate intelectuală;
Să reducă sarcina administrativă a societăților și să amelioreze
calitatea legislației în domeniul afacerilor;
Să colaboreze strâns cu părțile interesate din diverse sectoare
(cu întreprinderile, cu sindicatele, cu mediul academic, cu
Pagina 33
ONG-urile, cu organizațiile de consumatori) pentru a identifica
blocajele și a dezvolta o analiză comună cu privire la
modalitățile de a menține o bază industrială și de cunoaștere
solidă și de a plasa UE într-o poziție de lider în ceea ce privește
dezvoltarea durabilă la nivel mondial.
6. „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de
muncă” pentru a moderniza piețele muncii și a oferi mai multă
autonomie cetățenilor, prin dezvoltarea competențelor acestora pe tot
parcursul vieții în vederea creșterii ratei de participare pe piața muncii
și a unei mai bune corelări a cererii și a ofertei în materie de forță de
muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională.
La nivelul UE, Comisia depune eforturi pentru:
Definirea și punerea în aplicare a celei de a doua etape a agendei
de flexicuritate, împreună cu partenerii sociali europeni, pentru
a identifica modalitățile de a îmbunătăți gestionarea tranzițiilor
economice, de a combate șomajul și de a crește ratele de
activitate;
Adaptarea cadrului legislativ, în conformitate cu principiile
reglementării „inteligente”, la evoluția modelelor de organizare
a muncii (de exemplu, orele de lucru, detașarea lucrătorilor) și
la noile riscuri la adresa sănătății și a securității muncii;
Facilitarea și promovarea mobilității lucrătorilor în interiorul
UE și asigurarea unei corespondențe mai bune între cererea și
oferta de locuri de muncă, prin intermediul unui sprijin
financiar adecvat acordat din fondurile structurale, în special
din Fondul Social European (FSE), și promovarea unei politici
în materie de migrație a lucrătorilor cuprinzătoare și orientate
către viitor, care să răspundă, într-un mod flexibil, priorităților
și nevoilor de pe piața muncii;
Consolidarea capacității partenerilor sociali și valorificarea pe
deplin a potențialului de soluționare a problemelor oferit de
dialogul social la toate nivelurile (la nivelul UE, la nivel
Pagina 34
național/ regional, la nivel sectorial și la nivelul
întreprinderilor), precum și promovarea unei cooperări mai
strânse între instituțiile de pe piața muncii, inclusiv între
serviciile publice de ocupare a forței de muncă din statele
membre;
Impulsionarea cadrului strategic de cooperare în materie de
educație și formare în care să fie implicate toate părțile
interesate. Acest lucru ar trebui să aibă drept rezultat punerea în
aplicare a principiilor învățării de-a lungul vieții (în cooperare
cu statele membre, cu partenerii sociali și cu experți), inclusiv
prin parcursuri educaționale flexibile între diverse sectoare și
niveluri de educație și formare și prin sporirea atractivității
educației și formării profesionale. Partenerii sociali la nivel
european ar trebui consultați în vederea dezvoltării unei
inițiative proprii în acest domeniu;
Asigurarea dobândirii competențelor necesare în vederea
continuării studiilor și a integrării pe piața muncii, precum și a
recunoașterii acestora pe tot parcursul educației generale,
profesionale, superioare și din viața adultă și dezvoltarea unui
limbaj și a unor instrumente operaționale comune pentru
educație/formare și muncă: un cadru european pentru
aptitudini, competențe și profesii (ESCO).
La nivel național, statele membre vor trebui:
Să pună în aplicare măsurile naționale de flexicuritate, astfel
cum s-a convenit în cadrul Consiliului European (CE), să
reducă segmentarea pieței muncii și să faciliteze tranzițiile și
reconcilierea vieții profesionale cu viața privată;
Să analizeze și să monitorizeze în mod regulat eficiența
sistemelor fiscale și de asigurări sociale pentru a asigura
rentabilitatea muncii, acordând o atenție specială persoanelor
cu un nivel scăzut de calificare și eliminând în același timp
măsurile care descurajează desfășurarea de activități
independente;
Pagina 35
Să promoveze noi forme de reconciliere a vieții profesionale cu
cea privată și politici de îmbătrânire activă și să sporească
egalitatea de șanse între femei și bărbați;
Să promoveze și să monitorizeze concretizarea eficace a
rezultatelor dialogului social;
Să impulsioneze punerea în aplicare a Cadrului european al
calificărilor, prin instituirea unor cadre naționale ale
calificărilor;
Să asigure dobândirea competențelor necesare în vederea
continuării studiilor și a integrării pe piața muncii, precum și
recunoașterea acestora pe tot parcursul educației generale,
profesionale, superioare și din viața adultă, inclusiv în cadrul
învățării non-formale și informale;
Să dezvolte parteneriate între mediul educației/formării și cel al
muncii, în special prin implicarea partenerilor sociali în
planificarea ofertelor de educație și formare.
7. „Platforma europeană de combatere a sărăciei”
pentru a garanta coeziunea socială și teritorială, astfel încât beneficiile
creșterii și locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor
care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială să li se acorde
posibilitatea de a duce o viață demnă și de a juca un rol activ în
societate.
Politica de coeziune va continua investițiile în toate regiunile,
pe baza a 3 categorii:
mai puțin dezvoltate ⎯ al căror PIB pe cap de locuitor este mai
mic de 75% din PIB-ul mediu al UE-27;
în tranziție ⎯ al căror PIB pe cap de locuitor se situează între
75% și 100% din PIB-ul mediu al UE-27;
mai dezvoltate, al căror PIB pe cap de locuitor depășește 100%
din PIB-ul mediu al UE-27.
Metoda de alocare a fondurilor se va baza încă, în mare măsură,
pe PIB-ul pe cap de locuitor.
Pagina 36
Se vor introduce totuși și noi criterii, precum:
șomajul în rândul tinerilor;
nivel scăzut de educație;
schimbări climatice;
primirea și integrarea migranților, pentru a reflecta mai bine
realitatea de pe teren.
Strategia de dezvoltare teritorială a României reprezintă
viziunea asumată a Guvernului și Parlamentului României privind
dezvoltarea teritoriului național pentru orizontul de timp 2035:
România 2035, o țară cu un teritoriu funcțional, administrat eficient,
care asigură condiții atractive de viață și locuire pentru cetățenii săi, cu
un rol important în dezvoltarea zonei de sud-est a Europei. Scenariul
România Policentrică urmărește dezvoltarea teritoriului național la
nivelul unor nuclee de concentrare a resurselor umane, materiale,
tehnologice și de capitaluri (orașe mari/medii), în perspectiva anului
2035 și conectarea eficientă a acestor zone de dezvoltare cu teoriile
europene. Scenariul de dezvoltare România policentrică 2035
urmărește promovarea zonelor urbane funcționale medii/ mari la nivel
național, prin elemente legate de creșterea conectivității și
accesibilității între marile orașe și consolidarea poziției zonelor
puternic urbanizate, odată cu asigurarea unor servicii optime de bază
care să deservească orașele mici și localitățile rurale, plecând de la
următoarele ipoteze ce guvernează dezvoltarea unui teritoriu:
Existența unor rețele de transport eficiente și diversificate care
să interconecteze orașele mari și piețele economice reprezintă
un element important în dezvoltarea viitoare a teritoriului
național;
Dezvoltarea zonelor rurale este dependentă de asigurarea unui
grad crescut de accesibilitate și legături de transport
diversificate către marile centre urbane;
Orașele din zonele transfrontraliere au o capacitate crescută de
cooperare și pot pune bazele unor sisteme urbane funcționale
Pagina 37
care să permită gestionarea eficientă a fluxurilor de oameni,
mărfuri;
Accesul oamenilor la oportunități reprezintă un element de
atractivitate în configurarea spațiului urban și rural de calitate.
Teritoriile policentrice prezintă un potențial mai mare de
asigurare a unui echilibru în dezvoltare în detrimentul celor mai puțin
policentrice. Acest lucru poate fi asigurat prin susținerea dezvoltării
unor centre urbane majore la nivelul teritoriului național și conectarea
acestora cu orașele mici și zonele rurale.
PLANUL NAȚIONAL INTEGRAT ÎN DOMENIUL
ENERGIEI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 2021 – 2030
România își propune să aducă o contribuție echitabilă la
realizarea țintei de decarbonare a Uniunii Europene și va urma cele mai
bune practici de protecție a mediului. Aplicarea schemei EU – ETS (EU
Emissions Trading System) și respectarea țintelor anuale de emisii
pentru sectoarele non - ETS reprezintă angajamentele principale pentru
realizarea țintelor. Pentru sectoarele care fac obiectivul schemei EU –
ETS, obiectivul general al României de reducere a emisiilor se ridică
la aproximativ 44% până în 2030 față de anul 2005. 1
Procesul de decarbonare va fi influențat și de îndeplinirea
următoarelor obiective strategice aferente economiei circulare:
Creșterea ratei de reutilizare și de reciclare a deșeurilor
municipale la minimum 70% până în 2030 (minim 50% până la
sfărșitul anului 2025);
Reducerea cantității de deșeuri biodegradabile municipale
depozitate la 35% din cantitatea de deșeuri biodegradabile
municipale generată în anul 1995, până la sfârșitul anului 2020;
Depozitatea până la finalul anului 2025 numai a deșeurilor
supuse în prealabil unor operații de tratare;
1
Regulamentul nr. 2018/842/UE al Parlamentului European și al Consiliului privind reducerea anuală
obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în
vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul
Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului nr. 525/2013/UE
Pagina 38
Creșterea ratei de reciclare a deșeurilor din ambalaje la 80%
până în 2030, având ca obiective intermediare o rată de 60%
până în 2020 și de 70% până în 2025;
Interzicerea depozitării materialelor reciclabile precum mase
plastice, metale, sticlă, hârtie și carton, precum și a deșeurilor
biodegradabile până în 2025, eliminare completă a depozitării
deșeurilor până în 2030;
Dezvoltarea piețelor de materii prime secundare de înaltă
calitate, inclusiv prin evaluarea valorii adăugate aduse de
criteriile de stabilire a încetării statutului de deșeu aplicabile
anumitor materiale;
Creșterea gradului de valorificare energetică la minim 15%
până la finalul anului 2025;
Creșterea gradului de colectare separată a deșeurilor reciclabile
pe trei fracții (hârtie și carton, plastic și metal și sticlă) astfel
încât să se atingă o rată minimă de capturare de 52% în fiecare
județ și în municipiul București.
STRATEGIA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI 2020 – 2030,
CU PERSPECTIVA ANULUI 2050
Strategia Energetică a României 2020 - 2030, cu perspectiva
anului 2050 este un document programatic care definește viziunea și
stabilește obiectivele fundamentale ale procesului de dezvoltare a
sectorului energetic. De asemenea, documentul indică reperele
naționale, europene și globale care influențează și determină politicile
și deciziile din domeniul energetic.
Obiectivele Strategiei Energetice sunt:
1. Asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți
consumatorii;
2. Energie curată și eficiență energetică;
3. Modernizarea sistemului de guvernanță corporativă și a
capacității instituționale de reglementare;
4. Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei
energetice;
Pagina 39
5. Piețe de energie competitive, baza unei economii competitive;
6. Creșterea calității învățământului în domeniul energiei și
formarea continuă a resursei umane calificate;
7. România, furnizor regional de securitate energetică;
8. Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale
și europene prin valorificarea resurselor energetice primare
naționale.
STRATEGIA NAȚIONALĂ DE RENOVARE PE
TERMEN LUNG PENTRU SPRIJINIREA PARCULUI
NAȚIONAL DE CLĂDIRI REZIDENȚIALE ȘI
NEREZIDENȚIALE, ATÂT PUBLICE CÂT ȘI PRIVATE ÎNTRUN PARC MOBILIAR CU UN NIVEL RIDICAT DE
EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ȘI DECARBONAT PÂNĂ ÎN 2050
Conform Raportului „EU Energy in Figures 2018” publicat de
Comisia Europeană, în perioada 2010 – 2016, consumul primar de
energie a scăzut cu 8,9%, de la 34,33 Mtep la 31,26 Mtep. Cu toate
acestea, consumul final de energie a scăzut doar cu aproximativ 1,4%,
de la 22,59 Mtep la 22,28 Mtep. Majoritatea sectoarelor de utilizare
finală a energiei au înregistrat o scădere în perioada respectivă, cu
excepția sectorului transporturilor, care a înregistrat o creștere
semnificativă. În ceea ce privește sectorul rezidențial, consumul final
de energie a scăzut cu 8,4%, de la 8,10 Mtep la 7,42 Mtep. În cazul
sectorului serviciilor, care cuprinde sectorul public și sectorul
comercial, consumul final de energie a scăzut cu 3,7 %, de la 1,88 Mtep
la 1,81 Mtep. Deși sectorul rezidențial și cel al serviciilor nu includ
decât clădiri, aceste valori indică reducerea consumului de energie în
sectorul clădirilor. Raportul privind progresul realizat în îndeplinirea
obiectivelor naționale de eficiență energetică din 2018 al Autorității
Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) din
România indică un progres relativ similar. 2
2
ANRE, Raport privind progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naționale de
eficiență energetică, 26 aprilie 2018, pag. 11.
Pagina 40
Obiectivele principale ale strategiei sunt următoarele:
Îmbunătățirea performanței energetice a fondului existent de
clădiri prin reducerea consumului de energie, a emisiilor de
carbon și extinderea utilizării surselor regenerabile de energie
la clădiri;
Crearea de beneficii suplimentare prin îmbunătățirea calității
vieții pentru toți utilizatorii (de exemplu, un confort mai bun,
beneficii asociate cu sănătatea, siguranța si calitatea aerului),
reducerea nivelului sărăciei energetice;
Extinderea duratei de viață și îmbunătățirea siguranței fondului
de clădiri.
PLANUL INVESTIȚIONAL PENTRU DEZVOLTAREA
INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT PE PERIOADA 20202030
Investițiile în infrastructura de transport se realizează în
corelare cu strategia de dezvoltare a sectorului.
Obiectivele strategice identificate pentru sectorul de transport
rutier sunt următoarele:
Îmbunătățirea mobilității populației și a traficului aferent
transportului de mărfuri în cadrul rețelei TEN-T de bază și a
rețelei extinse, prin construcția unei rețele de autostrăzi și
drumuri expres;
Asigurarea accesului pentru populație și pentru mediul de
afaceri la rețeaua TEN-T de bază și la rețeaua extinsă, prin
construcția coridoarelor de legătură națională;
Asigurarea unei rețele de transport rutier sigure și operaționale,
care să contribuie la reducerea numărului de accidente rutiere,
precum și la reducerea timpilor de călătorie;
Asigurarea accesului internațional prin intermediul legăturilor
cu țările vecine;
Asigurarea unei rețele de transport propice mediului
înconjurător, prin implementarea proiectelor de variantă de
ocolire.
Pagina 41
Obiectivele generale de conectivitate rutieră
Obiectivele de conectivitate rutieră vizează rezolvarea a patru
mari probleme ale transportului rutier, cum ar fi:
timpi mari de întârziere în trafic;
media zilnică anuală ridicată (MZA);
accesibilitatea redusă națională și internațională;
rată mare de accidente rutiere.
Obiectivele generale de conectivitate rutieră răspund nevoilor
de mobilitate rutieră pentru populație și pentru mediul de afaceri,
asigurând tranzitul pasagerilor și a mărfurilor în și între regiunile
României, dar și în conexiune cu țările vecine, în condiții sigure și
operaționale și în armonie cu mediul înconjurător și în concordanță cu
politicile europene împotriva schimbărilor climatice.
Astfel, au fost identificate patru obiective generale de
conectivitate rutieră, care asigură conexiunea atât a provinciile istorice,
cât și a regiunile de dezvoltare ale României și se extind natural spre
rețelele rutiere din țările vecine:
Obiectivul general de conectivitate 1 (OC1) – asigură
mobilitatea populației și a mărfurilor pe direcția vest – este, între
Europa Centrală și Marea Neagră, prin vestul și centrul țării, sudul și
estul României. Reprezintă o veritabilă axă națională transcarpatică și
transregională, de importanță europeană regională.
Obiectivul general de conectivitate 2 (OC2) – asigură
conexiunea între nordul și sudul României, reprezentând totodată și o
axă între nordul și sudul continentului, în actualul context geopolitic.
Obiectivul general de conectivitate 3 (OC3) – reprezintă la
nivelul țării o legătură importantă între Moldova și Transilvania, dar și
o axă de tranzit între țările aflate la est de România și Europa Centrală.
Obiectivul general de conectivitate 4 (OC4) – realizează
legătura între sudul și vestul țării, traversând Muntenia, Oltenia și
Banat. La nivel european reprezintă o legătură facilă între sudul
continentului și partea centrală și vestică a acestuia.
Pagina 42
STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU OCUPAREA
FORȚEI DE MUNCĂ (SNOFM) 2021 – 2027
În anul 2027 piața muncii din România va deveni dinamică,
sustenabilă, rezilientă, pro-activă și bazată pe inovare socială. Forța de
muncă va fi ocupată sustenabil și va fi înzestrată cu competențe
necesare pentru a face față schimbărilor tehnologice, digitale și
tendințelor globale. Piața muncii va asigura o competitivitate durabilă
și cu sisteme de protecție socială flexibile adaptate și adecvate.
Obiectivul general al strategiei
Creșterea ocupării de calitate, în condiții de sustenabilitate,
astfel încât, până la sfârșitul anului 2027, rata de ocupare a populației
20-64 ani să fie de 75%.
Atingerea obiectivului general se va realiza prin măsuri de
activare a persoanelor inactive apte de muncă, a șomerilor, în special a
celor de lungă durată, a tinerilor, inclusiv NEETs, prin asigurarea unor
tranziții rapide și de calitate în ocupare pentru tinerii absolvenți, prin
dezvoltarea resurselor umane, prin stimularea culturii și a inițiativei
antreprenoriale și prin stimularea creării de noi oportunități și locuri de
muncă.
Totodată, vor fi implementate măsuri de creștere a calității
ocupării, promovare a unei forțe de muncă competente, calificate și
adaptabile, avându-se în vedere combaterea excluziunii sociale și
promovarea dialogului social pentru a crește convergența și pentru a
îmbunătăți reziliența, dar și pentru a reduce disparitățile la nivel
teritorial.
Procesul de realizare a obiectivului general se va baza pe
inovarea socială, respectiv idei, servicii și modele noi de servicii
publice și private, inclusiv în cadrul oferit de parteneriate care să
genereze soluții adaptate și să abordeze de o manieră cuprinzătoare
complexitatea societală crescută a României contemporane.
Ținta generală: Rata de ocupare a populației 20-64 ani de 75%
la orizontul anului 2027
Pagina 43
Obiective specifice:
A. Integrarea durabilă pe piața muncii a forței de muncă
disponibile
Direcția de acțiune 1:
Promovarea de noi abordări în furnizarea măsurilor active
pentru îmbunătățirea accesului la piața muncii pentru toate persoanele
aflate în căutarea unui loc de muncă.
Măsuri/ acțiuni:
1. Dezvoltarea serviciilor oferite persoanelor inactive apte de
muncă și identificarea celor mai adecvate modalități de
încurajare a participării acestora pe piața muncii;
2. Facilitarea accesului pe piața muncii a persoanelor din grupurile
dezavantajate apte de muncă, prin crearea de echipe mobile
mixte cu rol în furnizarea de servicii integrate de identificare,
îndrumare și sprijin, precum și prin adaptarea intervențiilor
individualizate în cadrul managementului de caz;
3. Furnizarea de pachete de servicii și măsuri adaptate grupurilor
dezavantajate, precum persoane inactive apte de muncă,
persoane cu dizabilități, șomeri cu un nivel redus de
competențe, șomeri de lungă durată, persoane cu vârsta de peste
50 de ani, persoane reîntoarse în țară, persoane beneficiare ale
unei forme de protecție internațională (migranți) etc.;
4. Dezvoltarea de instrumente și metodologii care să permită
debirocratizarea și digitalizarea activității ANOFM, în vederea
furnizării în mod integrat a serviciilor dedicate angajatorilor,
precum și realizarea de adaptări necesare persoanelor cu
dizabilități;
5. Stimularea furnizorilor de servicii de ocupare acreditați, în
condiții de sustenabilitate, prin acordarea de mini granturi
dimensionate în funcție de perioada pentru care persoana
mediată rămâne ocupată pe piața muncii (pentru. 6/12 luni de
la împlinirea a 12 luni de încadrare în muncă);
Pagina 44
6. Promovarea unor servicii dedicate persoanelor, inclusiv
persoanelor cu dizabilități, care au un loc de muncă și doresc
schimbarea acestuia;
7. Acordarea de granturi pentru formarea profesională a
angajaților;
8. Realizarea unor evaluări aprofundate a șomajului, dar și a
inactivității în vederea reducerii și prevenirii șomajului de lungă
durată și a șomajului structural.
Direcția de acțiune 2:
Promovarea, dezvoltarea și consolidarea inițiativelor
/oportunităților de antreprenoriat și economie socială vizând crearea de
locuri de muncă de calitate.
Măsuri/ acțiuni:
1. Furnizarea unor programe de sprijin antreprenorial responsabil,
adaptate la nevoile diferitelor grupuri țintă, cu accent pe
persoanele dezavantajate, care să cuprindă măsuri de tip pre
start-up și scheme granturi pentru start-up-uri;
2. Dezvoltarea unor instrumente și structuri colaborative/
participative, cu rol în monitorizarea și evaluarea evoluției
economiei sociale în România, promovarea, sensibilizarea și
conștientizarea asupra antreprenoriatului social și economiei
sociale, sprijinirea din punct de vedere organizațional și tehnic
a entităților de economie socială;
3. Scheme de antreprenoriat social, care să combine sprijinul
antreprenorial pre start-up și acordarea de granturi pentru start-
up-uri de economie socială, în vederea activării potențialului de
dezvoltare al sectorului economiei sociale;
4. Asistență/consultanță în afaceri post înființare pentru depășirea
dificultăților economice și sprijin pentru inovare și digitalizare
al start-up-urilor sustenabile;
5. Scheme de sprijin, inclusiv financiar, în vederea îmbunătățirii
perspectivelor de consolidare și dezvoltare sustenabilă a
Pagina 45
structurilor de economie socială, în special a celor cu rezultate
dovedite de angajare a persoanelor din grupurile defavorizate;
6. Subvenționarea procesului de integrare socio-profesională a
lucrătorilor defavorizați în cadrul întreprinderilor sociale de
inserție – acoperirea costurilor de calificare la locul de muncă,
contracte de muncă subvenționate pe perioade cuprinse între 6
– 24 luni, cu servicii de acompaniere socio-profesională și
sociale;
7. Susținerea înființării de centre de inovație și antreprenoriat (de
tipul incubatoarelor de afaceri, centrelor dedicate roboticii și
inteligenței artificiale etc.).
Direcția de acțiune 3:
Dezvoltarea de măsuri pentru identificarea și reducerea
deficitelor de forță de muncă, în pecial a celor de la nivel local/
regional.
Măsuri/ acțiuni:
1. Finanțarea de intervenții integrate în zone cu deficit de forță de
muncă și migrație sezonieră, prin acordare de granturi, care să
cuprindă printre altele și următoarele acțiuni:
identificarea dimensiunii fenomenului de deficit de forță de
muncă, în special de la nivel local/regional;
proiectarea serviciilor suport pentru reducerea deficitelor de
forță de muncă în parteneriat cu comunitatea locală, cu
partenerii sociali și cu alte părți interesate (angajatori etc.);
acordarea serviciilor suport pentru reducerea deficitelor de forță
de muncă în parteneriat cu comunitatea locală, cu partenerii
sociali și cu alte părți interesate (angajatori etc.).
2. Promovarea măsurilor de reducere a deficitelor de competențe;
3. Reducerea ocupării în agricultura de subzistență și facilitatea
relocării acestei resurse umane către activitățile non-agricole;
4. Finanțarea serviciilor de susținere a îmbătrânirii active prin
implicarea lucrătorilor vârstnici de peste 60 de ani în programe
de mentorat pentru formarea și integrarea lucrătorilor noi;
Pagina 46
5. Cartografierea ocupațiilor și competențelor, precum și
asigurarea corespondenței între ocupații, calificări și conținutul
lor de competențe.
Direcția de acțiune 4:
Reducerea disparității de gen privind ocuparea forței de muncă.
Măsuri / acțiuni:
1. Promovarea formelor atipice de ocupare a forței de muncă, care
să permită asumarea responsabilităților de îngrijire a
persoanelor dependente, cu respectarea echilibrului dintre viața
profesională și cea privată;
2. Furnizarea de servicii suport de integrare pe piața muncii a
persoanelor care au calitatea de unici întreținători ai familiilor
monoparentale și/ sau a persoanelor care au copii mai mici de
12 ani, în special a celor provenind din mediul rural;
3. Sprijin acordat angajatorilor/ consorțiilor de angajatori pentru
amenajarea unor spații destinate supravegherii și îngrijirii
copiilor cu vârstă antepreșcolară, în vederea asigurării
echilibrului dintre viața profesională și cea de familie a femeilor
angajate.
Direcția de acțiune 5:
Furnizarea unor măsuri de sprijin pentru menținerea activității
economice în contextul COVID-19 sau a altor situații excepționale.
Măsuri/ acțiuni:
1. Sprijin pentru persoanele care se află în șomaj tehnic ca urmare
a declarării situațiilor de urgență/alertă (ex. pandemia COVID
– 19), inclusiv subvenții;
2. Sprijin pentru persoanele angajate în cadrul întreprinderilor a
căror activitate este afectată direct/indirect ca urmare a
declarării situațiilor de urgență/alertă (ex. pandemia COVID –
19), inclusiv subvenții;
Pagina 47
3. Subvenții acordate angajatorilor pentru plata unei părți din
salariu, în vederea menținerii locurilor de muncă, pentru
angajații care au beneficiat de șomaj tehnic;
4. Acordare servicii de preconcediere (servicii de ocupare și de
formare profesională) pentru persoanele care urmează să fie
disponibilizate;
5. Sprijin acordat angajatorilor pentru desfășurarea activității în
regim de telemuncă sau muncă la domiciliu.
B. Creșterea gradului de valorificare a potențialului economic al
tinerilor (inclusiv a tinerilor NEET)
Direcția de acțiune 1:
Creșterea ocupării tinerilor și promovarea unei ocupări
durabile, inclusiv prin implementarea Garanției pentru Tineret
consolidate.
Măsuri/ acțiuni:
1. Dezvoltarea de sisteme de prevenție prin consolidarea
parteneriatelor între instituții cu competențe în domeniul
ocupării, educației și protecției sociale, precum și alte entități în
vederea identificării tinerilor cu risc de a deveni tineri NEET;
2. Înființarea/ dezvoltarea de centre/ cluburi de tineret la nivel
comunitar, cu implicarea autorităților locale și a unor entități
publice sau private care să ofere activități specifice adaptate
tinerilor și susținerea activități de promovare a acestora;
3. Realizarea de către centrele /cluburile de tineret publice sau
private sau alte entități interesate a unor rețele de lucrători de
tineret, identificați, selectați și activați din rândul tinerilor (în
special NEETs);
4. Cartografierea, informarea, pregătirea și furnizarea ofertei
propriu-zise (pachete integrate de măsuri de activare a tinerilor,
inclusiv NEETs - consiliere, inclusiv antreprenorială și de
antreprenoriat social, mediere, prime de ocupare, subvenții
angajatori, formare profesională/ ucenicii/ stagii/ internship-uri,
evaluare de competențe, înscriere și susținere participare la
Pagina 48
programe de a doua șansă flexibile, inclusiv la module de
pregătire profesională, furnizare servicii suport personalizate:
prime de instruire destinate acoperirii cheltuielilor asociate
instruirii - transport, masă etc., subvenționarea costurilor
aferente obținerii permisului de șoferi (pe diverse clase, în
funcție de necesități), stimularea tinerilor pre-ocupare prin
stagii scurte la diferiți angajatori pentru a lua contact cu
domeniul respectiv de activitate, stimulare angajatori post-
ucenicie);
5. Îmbunătățirea monitorizării situației tinerilor NEET după
integrarea pe piața muncii sau în sistemul de educație sau de
formare profesională;
6. Dezvoltarea voluntariatului în rândul tinerilor, inclusiv NEETs,
în scopul familiarizării acestora cu cerințele locurilor de muncă,
facilitării dobândirii de noi competențe și identificării unor
potențiale parcursuri profesionale, inclusiv antreprenoriale;
7. Asigurarea dobândirii de către tineri, inclusiv NEETs, a
competențelor transversale, cu accent pe competențe digitale de
bază, de management al carierei, de comunicare și muncă în
echipă, precum și competențe de antreprenoriat social și verzi.
C. Modernizarea și consolidarea instituțiilor pieței muncii în
vederea creării unui mediu care să conducă la susținerea unei
piețe a muncii flexibile, funcționale și reziliente
Direcția de acțiune 1:
Reconcilierea flexibilității pieței muncii cu securitatea ocupării
și coeziunea socială.
Măsuri/ acțiuni:
1. Dezvoltarea unui cadru de reglementare stimulativ pentru noile
forme de ocupare a forței de muncă, concomitent cu asigurarea
echilibrului între flexibilizarea pieței muncii și securitatea
lucrătorilor;
2. Măsuri de sporire a nivelului de informare și conștientizare a
angajatorilor și angajaților cu privire la noile forme de ocupare;
Pagina 49
3. Sprijinirea întreprinderilor pentru dezvoltarea și implementarea
de modele organizaționale adecvate noilor forme de ocupare a
forței de muncă, în condiții de debirocratizare și digitalizare;
4. Completarea/ modificarea cadrului legal privind munca pe
platforme în sensul asigurării unei protecții sociale adecvate
lucrătorilor, inclusiv a celor care desfășoară o activitate
independentă;
5. Armonizarea legislației cu viziunea europeană privind salariul
minim;
6. Stimularea negocierilor colective în vederea asigurării unor
salarii echitabile pentru un nivel de trai decent în scopul
asigurării convergenței cu celelalte state europene și
contribuind astfel la reducerea impactului sărăciei în muncă;
7. Identificarea și stabilirea unor modalități de optimizare a
sistemului de acordare a indemnizației de șomaj și a valorii
acesteia;
8. Identificarea de instrumente/ mecanisme care să asigure un
nivel adecvat de protecție socială pentru toți lucrătorii, în
special în cazul lucrătorilor sezonieri/ pe perioadă determinată
și ocazionali/ zilieri.
Direcțiunea de acțiune 2:
Crearea unui sistem de monitorizare și evaluare a politicilor
publice și de anticipare a modificărilor de pe piața muncii în vederea
unei mai bune corelări între cerere și ofertă.
Măsuri/ acțiuni:
1. Îmbunătățirea instrumentelor, proceselor și mecanismelor de
monitorizare a informațiilor din piața muncii, de anticipare a
nevoii de competențe, de evaluare și monitorizare a politicilor
publice privind măsurile active și formarea profesională, cu
adăugarea de noi dezvoltări, care să includă previziuni
periodice cu privire la dinamica cererii de forță de muncă pe
sectoare de activitate, în profil regional și după mediu
Pagina 50
rezidențial, în vederea creșterii predictibilității alocărilor și
realocărilor intra și inter sectoriale ale forței de muncă;
2. Creșterea capacității MMPS și ANOFM de a monitoriza și
evalua politicile publice și de a utiliza sistemele informatice
suport prin formarea de specialiști (seminarii, instruire, formare
continuă);
3. Creșterea capacității de evaluare și raportare a transpunerii/
implementării angajamentelor asumate de România în
domeniul social și al pieței muncii.
Direcțiunea de acțiune 3:
Consolidarea dialogului social în vederea îmbunătățirii
implicării partenerilor sociali în elaborarea și implementarea politicilor
cu impact pe piața muncii.
Măsuri/ acțiuni:
1. Dezvoltarea parteneriatelor la nivel local cu scopul generării
oportunităților de creștere a ocupării, prin implicarea tuturor
entităților din comunități;
2. Includerea în dialogul social a problematicii NEETs în vederea
identificării de soluții pentru reducerea numărului tinerilor care
nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu
participă la activități de formare profesională;
3. Promovarea și susținerea negocierii colective în IMM-uri și la
nivel de sector de activitate;
4. Monitorizarea participării la dialogul social desfășurat în
diferite grupuri de lucru și consolidarea implicării în procesul
decizional în structurile de consultare triparită pentru
fundamentarea și elaborarea politicilor publice în susținerea
reformelor de pe piața muncii, în acord cu dinamica pieței
muncii;
5. Consolidarea capacității structurale și de acțiune a
organizațiilor partenerilor sociali pentru implicarea în dialogul
social tripartit și autonom în plan național și european în
susținerea gestionării schimbărilor pe piața muncii, a elaborării
Pagina 51
și implementării politicilor cu impact asupra muncii și a
furnizării adecvate de servicii de asistență, consiliere și instruire
în sprijinul organizațiilor membre, a lucrătorilor și a firmelor.
Direcția de acțiune 4:
Transformarea muncii nedeclarate în muncă declarată.
Măsuri/ acțiuni:
1. Intensificarea acțiunilor de control în vederea combaterii
muncii nedeclarate;
2. Organizarea și desfășurarea de campanii de informare privind
drepturile și obligațiile angajatorilor și salariaților;
3. Îmbunătățirea mecanismelor de identificare a cazurilor de
muncă nedeclarată prin implicarea în pregătirea acțiunilor de
identificare a cazurilor de muncă nedeclarată a partenerilor
sociali prin furnizarea de către aceștia a unor informații privind
angajatorii care utilizează munca nedeclarată;
4. Derularea unor campanii de conștientizare a riscurilor la care se
expun lucrătorii prin acceptarea unui loc de muncă nedeclarat.
D. Consolidarea sistemului de formare profesională a adulților
pentru o mai bună conectare la cerințele pieței muncii
Direcția de acțiune 1:
Promovarea formării profesionale pentru redresare economică
Măsuri/ acțiuni:
1. Revizuirea cadrului de reglementare a formării profesionale a
adulților și a uceniciei la locul de muncă, inclusiv a învățării la
distanță, cu accent pe: identificarea de noi surse de finanțare
sustenabile, crearea condițiilor necesare pentru asigurarea
accesului la internet și la echipamentele necesare;
2. Elaborarea cadrului legislativ privind acordărea creditelor
transferabile în sistemul de formare profesională a adulților;
3. Elaborarea cadrului legislativ privind alocarea nivelurilor de
calificare pentru calificările de nivel 1 – 5 din CNC25;
Pagina 52
4. Reglementarea și dezvoltarea sistemului de asigurare a calității
în formarea profesională a adulților;
5. Elaborarea și actualizarea standardelor ocupaționale în
concordanță cu noile schimbări tehnologice și cu agenda
digitală.
Direcția de acțiune 2:
Sprijinirea participării adulților la educație și formare
profesională de calitate, favorabilă incluziunii, atractivă, mai flexibilă
și adecvată erei digitale și tranziției ecologice.
Măsuri/ acțiuni:
1. Acoperirea costurilor legate de cazare, masă și transport pentru
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, în perioada
participării la programe de formare profesională;
2. Dezvoltarea și implementarea unui mecanism național de
finanțare a formării profesionale a salariaților prin constituirea
unui fond de formare profesională;
3. Campanii de promovare și conștientizare cu privire la
beneficiile participării la formarea profesională continuă;
4. Facilitarea accesului la recunoașterea experienței profesionale
a lucrătorilor, conform Directivei 36/2005/CE privind
recunoașterea calificărilor profesionale;
5. Flexibilizarea rutelor de formare profesională pentru angajații
proprii și dezvoltarea unor instrumente sectoriale de
recunoaștere a competențelor acestora;
6. Organizarea de programe de formare profesională pentru
angajați în vederea dezvoltării și diversificării competențelor,
în contextul schimbărilor tehnologice și digitale de pe piața
muncii;
7. Consolidarea cadrului de reglementare privind recunoașterea
aptitudinilor și a competențelor dobândite în contexte formale,
non-formale și informale, inclusiv prin experiență practică,
mobilitate și voluntariat; crearea și dezvoltarea unor
Pagina 53
instrumente inovative de evaluare a competențelor dobândite în
sistem nonformal și informal.
Direcția de acțiune 3:
Implicarea entităților relevante pentru a oferi adulților
oportunități de formare de calitate și pentru deblocarea investițiilor
publice și private care să stimuleze realizarea unui echilibru dintre
cererea și oferta de competențe.
Măsuri/ acțiuni
1. Elaborarea, semnarea, implementarea și monitorizarea unui
Pact național pentru competențe pentru a oferi adulților
oportunități de formare mai numeroase și de mai bună calitate,
dar și pentru identificarea investițiilor publice și private care să
stimuleze realizarea unui echilibru dintre cererea și oferta de
competențe;
2. Elaborarea, semnarea, implementarea și monitorizarea de Pacte
regionale/sectoriale pentru competențe;
3. Elaborare de studii periodice privind nevoia de formare pentru
regiunile care se confruntă cu deficit de forță de muncă
calificată.
Direcția de acțiune 4:
Stimularea dobândirii de noi competențe în vederea ocupării
unui loc de muncă și gestionarea cu succes a tranzițiilor profesionale.
Măsuri/ acțiuni
1. Organizarea de programe de recalificare și perfecționare
proactive pentru valorificarea beneficiilor tranziției ecologice -
sprijinirea forței de muncă în vederea obținerii competențelor
necesare pentru a realiza tranziția dinspre sectoarele în declin
către sectoarele în creștere, în cadrul economiei verzi;
2. Implementarea programelor de actualizare a competențelor
pentru adulții cu nivel scăzut de educație și calificare, inclusiv
a programelor de ucenicie;
Pagina 54
3. Sprijinirea formării continue a angajaților în acord cu nevoile
identificate la nivelul angajatorilor, inclusiv prin programe de
formare internaționale.
Rezultatele vizate ale acțiunilor Strategiei Naționale pentru
Ocuparea Forței de Muncă (SNOFM) 2021 – 2027
Principalele rezultate vizate a fi obținute prin implementarea
SNOFM 2021 – 2027 sunt următoarele:
Îmbunătățirea sistemului de elaborare a politicilor publice în
domeniul ocupării și formării profesionale prin implementarea
unui mecanism de colectare sistematică a informațiilor din piața
muncii, de anticipare și prognozare a nevoii de competențe pe
sectoare de activitate, în profil regional și după mediu
rezidențial, de evaluare, monitorizare și revizuire a măsurilor
implementate;
Reducerea deficitului de forță de muncă, prin stimularea
potențialului de ocupare a forței de muncă disponibile, ca
răspuns la provocările pe termen mediu și lung determinate de
declinul demografic și de migrație;
Îmbunătățirea accesului la ocupare al persoanelor din cadrul
grupurilor dezavantajate - persoane inactive, șomeri, inclusiv
șomeri de lungă durată, tineri, inclusiv NEETs, femei, persoane
care au calitatea de unici întreținători a familiilor
monoparentale și/sau persoane care au copii mai mici de 12
ani,persoane cu dizabilități, persoane din zone rurale, persoane
eliberate din detenție, tineri postinstituționalizați etc., prin
reducere/eliminarea barierelor care le împiedică să intre sau să
revină pe piața muncii, respectiv prin îmbunătățirea
angajabilității acestora;
Intensificarea sporirea intervențiilor de stimulare a ocupării,
corelat cu creșterea nivelului de adaptaptabilitatea acestora, atât
la nevoile diferitelor grupuri, cât și la cele individuale, prin
implementarea de instrumente adecvate, bazate pe intervenții
mai aproape de beneficiari, prin crearea de echipe mobile
Pagina 55
mixte, stabilirea de profiluri ale persoanelor aflate în căutarea
unui loc de muncă și evaluarea nevoilor acestora, inclusiv în
ceea ce privește parcursurile antreprenoriale, pregătirea de
pachete prestabilite de măsuri dedicate fiecărei categorii de
persoane dezavantajate și implementarea managementului de
caz;
Creșterea relevanței și calității intervențiilor de formare
profesională, prin punerea în aplicare a unor măsuri bazate pe
anticiparea nevoilor de competențe, cu luarea în considerare a
potențialelor transformări ale pieței muncii, determinate de
fenomene precum: globalizarea, dezvoltarea tehnologică și
tranziția la economia digitală;
Eficientizarea măsurilor de activare a categoriilor sociale
dezavantajate pe piața muncii prin evaluarea și monitorizarea
atentă și constantă a nevoilor acestora în raport cu provocările
pieței muncii;
Sporirea gradului de acoperire, a diversității și a calității
serviciilor de ocupare prin crearea unor parteneriate între
instiuțiile/autoritățile publice responsabile, mediul privat,
organizațiile non-guvernamentale relevante, inclusiv entitățile
de economie socială și partenerii sociali, bazate pe o colaborare
intens-participativă, precum și prin stimularea furnizorilor de
servicii de ocupare acreditați și a întreprinderilor sociale de
inserție, în condiții de sustenabilitate;
Debirocratizarea, eficientizarea și flexibilizarea activității
serviciului public de ocupare , prin implementarea unor
instrumente digitale moderne și prin regândirea procedurilor de
lucru, așa încât să se asigure interacțiunea facilă și rapidă atât
cu angajatorii, cât și cu persoanele aflate în căutarea unui loc de
muncă, cu focus pe mediere;
Îmbunătățirea ocupării tinerilor NEETs prin implementarea de
măsuri de tipul Garanției pentru tineret consolidate, structurate
în patru faze, respectiv cartografierea, informarea, pregătirea și
oferta propriu-zisă și organizate în conformitate cu
Pagina 56
circumstanțele naționale, regionale și locale, acordând atenție
perspectivei de gen și diversității tinerilor care sunt vizați de
aceste scheme;
Întărirea rolului economiei sociale în ceea ce privește ocuparea
persoanelor dezavantajate, prin implementarea unor măsuri
care să sprijine inclusiv procesul de integrare socio-
profesională a acestora în cadrul întreprinderilor sociale de
inserție;
Creșterea vizibilității sectorului ecomomiei sociale pentru o
mai mare recunoaștere din partea factorilor interesați din
mediul public sau privat, la nivel național sau european, prin
dezvoltarea unor instrumente și structuri
colaborative/participative, cu rol de monitorizare, evaluare,
promovare, sensibilizare, conștientizare, sprijinire din punct de
vedere organizațional și tehnic a entităților din acest sector;
O mai bună valorificare a potențialului antreprenorial, în
special al persoanelor subreprezentate sau dezavantajate în
ecosistemul antreprenorial din România, și creșterea masei
critice a IMM-urilor, prin implementarea de scheme de
antreprenoriat care să asigure atât premisele sustenabilității
start-upurilor (inclusiv de economie socială), cât și pe cele de
depășire cu succes a potențialelor dificultăți economice și de
dezvoltare ulterioară, prin inovare și digitalizare;
Reducerea deficitelor de forță de muncă, prin pachete de măsuri
adaptate nevoilor economice și sociale de la nivel
local/regional, identificate și fundamentate pe date
statistice/administrative robuste;
Atentuarea efectelor negative determinate de pandemia
COVID-19, în special a riscului de șomaj, prin măsuri de
răspuns rapid, menite să sprijine păstrarea locurilor de muncă,
tranzițiile dinspre inactivitate spre ocupare, precum și
dezvoltarea competențelor și abilităților relevante pe piața
muncii, a adaptabilității și rezilienței forței de muncă.
Pagina 57
PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ NORD-EST
2021 – 2027
Pentru perioada de programare 2021 – 2027 sunt avute in
vedere urmatoarele elemente de ordin strategic:
Viziunea pentru anul 2030: Regiunea Nord-Est va fi un spațiu
competitiv, durabil și incluziv unde oamenii își vor dori să locuiască,
să lucreze și să investească.
Obiectiv general: Derularea în regiune a unei dezvoltări
echilibrate printr-un proces de creștere economică durabil, favorabil
incluziunii sociale, care să conducă la creșterea standardului de viață și
reducerea decalalajelor de dezvoltare intra și inter regionale.
Indicatori de monitorizare obiectiv general: PIB la nivel
regional și județean; indicele de disparitate al PIB pe cap de locuitor la
nivel regional și județean; indicele de dezvoltare umana la nivel local.
Tabelul II.1: Priorități tematice ale strategiei de dezvoltare regională
Corelarea cu politicile
comunitare și obiectivele de
Prioritate Obiectiv specific Măsura
politică
aferente 2021-2027
1.1.1 Dezvoltarea
Politica de Coeziune OP 1
inovării și
„ O Europă mai inteligentă –
1.1 Stimularea promovarea
transformare industrială
capacităților de transferului
inovativă și inteligentă”
inovare-cercetare tehnologic
și promovarea 1.1.2 Sprijinirea
adoptării cercetării private și Politica de Coeziune OP 1
tehnologiilor publice pentru „ O Europă mai inteligentă –
1. Dezvoltarea avansate dezvoltarea și transformare industrială
unei economii fructificarea de inovativă și inteligentă”
competitive soluții integrate
1.2 Sprijinirea
1.2.1 Sprijinirea
înființării de noi
tinerilor
firme, Politica de Coeziune OP 1
antreprenori și
competitive și „ O Europă mai inteligentă –
creșterea accesului
sustenabile, în transformare industrială
firmelor înființate
domenii de inovativă și inteligentă”
la servicii noi, de
interes local și
calitate
regional
Pagina 58
1.3.1 Dezvoltarea
1.3 Îmbunatățirea
domeniilor
competitivității
competitive, Politica de Coeziune OP 1
firmelor prin
sistemelor „ O Europă mai inteligentă –
creșterea
productive transformare industrială
productivității în
integrate și inovativă și inteligentă”
domenii cu
internationalizarea
valoare adaugată
acestora
1.4 Îmbunatățirea
competitivității 1.4.1 Folosirea
prin creșterea avantajelor Politica de Coeziune OP 1
accesului la tehnologiei „ O Europă mai inteligentă –
serviciile informației și transformare industrială
tehnologiei comunicațiilor în inovativă și inteligentă”
informației și economie
comunicațiilor
1.5 Creșterea 1.5.1 Sprijin
competitivității și acordat pentru Politica de Coeziune OP 1
sustenabilității dezvoltarea și „ O Europă mai inteligentă –
industriilor promovarea transformare industrială
culturale industriilor inovativă și inteligentă”
și creative culturale și creative
1.6.1 Sprijinirea și
1.6 Creșterea dezvoltarea
competitivității activităților
Politica agricolă comună
economice în economice
mediul rural alternative în
mediul rural
1.7.1 Dezvoltarea Politica de coeziune OP 5
infrastructurii de „O Europă mai aproape de
1.7 Sprijinirea
turism și de cetățeni prin promovarea
valorificării
agrement aferentă, dezvoltării durabile și
potențialului
promovarea integrate a zonelor urbane,
turistic existent
potențialului rurale și de coastă și a
turistic initiațivelor locale”
2.1.1 Sprijinirea
2.1 Creșterea Politica de coeziune OP 4
integrării pe piața
ocupării în rândul „O Europă mai socială –
muncii a grupurilor
grupurilor Implementarea Pilonului
vulnerabile și a
vulnerabile și a european al drepturilor
tinerilor
2. Dezvoltarea tinerilor sociale”
NEET’s288
capitalului
2.2 Îmbunatățirea 2.2.1 Creșterea
uman Politica de coeziune OP 4
accesului și participării la un
„O Europă mai socială –
participării la învățământ de
Implementarea Pilonului
educație și calitate, modern,
european al drepturilor
formare de corelat la cerințele
sociale”
calitate pieții muncii,
Pagina 59
inclusiv prin
modernizarea
infrastructurii
aferente
2.3.1 Extinderea și
2.3 Creșterea
diversificarea Politica de coeziune OP 4
accesului la un
serviciilor de „O Europă mai socială –
act și sistem
sănătate, inclusiv Implementarea Pilonului
medical de
prin modernizarea european al drepturilor
calitate, eficient,
infrastructurii sociale”
modern
aferente
2.4.1 Sprijin
2.4 Combaterea
adresat pentru
sărăciei și
integrarea socială și
promovarea Politica de coeziune OP 4
economică a
incluziunii „O Europă mai socială –
comunităților
sociale prin Implementarea Pilonului
marginalizate și
regenerarea european al drepturilor
defavorizate prin
zonelor rurale și sociale”
furnizarea de
urbane aflate în
pachete integrate de
declin
servicii
3.1.1 Creșterea Politica de coeziune OP 2
eficienței „O Europă cu emisii scăzute
energetice și a de carbon și mai ecologică –
3.1 Sprijinirea și
utilizării energiei Tranziția către o energie
promovarea
din resurse nepoluantă și echitabilă,
eficienței
regenerabile în investiții verzi și albastre,
energetice
sectorul rezidențial, economia circulară, adaptarea
infrastructura la schimbările climatice și
publică și firme prevenirea riscurilor
Politica de coeziune OP 2
„O Europă cu emisii scăzute
3. Protejarea
de carbon și mai ecologică –
mediului și 3.2.1 Dezvoltarea
3.2 Promovarea Tranziția către o energie
optimizarea integrată a
managementului nepoluantă și echitabilă,
utilizării sistemelor de apă și
durabil al apei investiții verzi și albastre,
resurselor apă uzată
economia circulară, adaptarea
la schimbările climatice și
prevenirea riscurilor
Politica de coeziune OP 2
3.3.1 Dezvoltarea „O Europă cu emisii scăzute
3.3 Promovarea sistemelor de de carbon și mai ecologică –
tranziției către management Tranziția către o energie
economia integrat a deșeurilor nepoluantă și echitabilă,
circulară și stimularea investiții verzi și albastre,
economiei circulare economia circulară, adaptarea
la schimbările climatice și
Pagina 60
prevenirea riscurilor
Politica de coeziune OP 2
3.4.1 Adaptarea la „O Europă cu emisii scăzute
3.4 Promovarea
schimbările de carbon și mai ecologică –
adaptării la
climatice, Tranziția către o energie
schimbările
managementul nepoluantă și echitabilă,
climatice și
riscurilor legate de investiții verzi și albastre,
prevenirea
clima și reducerea economia circulară, adaptarea
riscurilor
poluării la schimbările climatice și
prevenirea riscurilor
Politica de coeziune OP 2 „O
Europă cu emisii scăzute de
3.5 Îmbunatățirea
carbon și mai ecologică –
protecției și 3.5.1 Prezervarea
Tranziția către o energie
conservării biodiversității și
nepoluantă și echitabilă,
biodiversității și dezvoltarea
investiții verzi și albastre,
reducerea infrastructurii verzi
economia circulară, adaptarea
poluării
la schimbările climatice și
prevenirea riscurilor
4.1 Creșterea
accesibilității,
Politica de coeziune OP 3
conectivității și 4.1.1 Dezvoltarea
„ O Europă mai conectată
siguranței prin infrastructurii de
– Mobilitate și conectivitatea
realizarea de transport feroviar,
regională a tehnologiei
investiții în aerian și rutier
informației și comunicațiilor”
infrastructura de
transport
4. Dezvoltarea 4.2.1 Dezvoltarea
4.2 Îmbunătățirea Politica de coeziune OP 3
unei infrastructurii de
accesului la „ O Europă mai conectată
infrastructuri comunicații, în
infrastructura de – Mobilitate și conectivitatea
moderne, special în zonele
comunicații de regională a tehnologiei
inteligente, rurale și
mare viteză informației și comunicațiilor”
reziliente și comunitățile izolate
durabile Politica de coeziune OP 2
4.3 Reducerea „O Europă cu emisii scăzute
emisiilor de de carbon și mai ecologică –
carbon prin Tranziția către o energie
4.3.1 Mobilitate
realizarea și nepoluantă și echitabilă,
urbană durabilă
implementarea investiții verzi și albastre,
planurilor de economia circulară, adaptarea
mobilitate urbană la schimbările climatice și
prevenirea riscurilor
Pagina 61
4.4.1 Dezvoltarea
4.4 Asigurarea durabilă a zonelor
condițiilor de urbane funcționale
dezvoltare în 4.4.2 Sprijin pentru
mediul urban, revitalizarea și
OP1+OP2+OP3+OP4+OP5
prin realizarea de regenerarea
investitii în orașelor mici și
infrastructura mijlocii cu
locală funcțiuni socio-
economice reduse
4.5 Asigurarea
condițiilor de
4.5.1 Dezvoltare
dezvoltare în
spațiului rural,
mediul rural, prin
inclusiv integrarea Politica agricolă comună
realizarea de
funcționala cu
investitii în
zonele urbane
infrastructura
locală
PLANUL NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI
REZILIENȚĂ
Obiectivul general al Planului Național de Redresare și
Reziliență (PNRR) a României este corelat în mod direct cu obiectivul
general al Mecanismului de Redresare și Reziliență. Obiectivul general
al mecanismului este să promoveze coeziunea economică, socială și
teritorială a UE prin îmbunătățirea rezilienței, a nivelului de pregătire
pentru situații de criză, a capacității de adaptare și a potențialului de
creștere al statelor membre, prin atenuarea impactului social și
economic al crizei în cauză, în special asupra femeilor, prin contribuția
la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, prin
sprijinirea tranziției verzi, prin contribuția la realizarea obiectivelor
privind clima ale Uniunii pentru 2030 stabilite la articolul 2 punctul 11
din Regulamentul (UE) 2018/1999 și prin respectarea obiectivului UE
de realizare a neutralității climatice până în anul 2050, precum și a
tranziției digitale, contribuind astfel la convergența economică și
socială ascendentă, restabilind și promovând creșterea durabilă și
integrarea economiilor Uniunii, încurajând crearea de locuri de muncă
de înaltă calitate, contribuind la autonomia strategică a Uniunii alături
de o economie deschisă și creând valoare adăugată europeană.
Pagina 62
Pilonul I. Tranziția verde
Componenta 1 - Managementul sistemului de apă și
canalizare
Alocare totală: 1,88 miliarde euro
Reformele, pe scurt:
1. Consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul
sustenabil al sectorului de apă și apă uzată și pentru accelerarea
accesului populației la servicii de calitate conform directivelor
europene;
2. Reconfigurarea actualului mecanism economic al
Administrației Naționale Apele Române (ANAR) în vederea asigurării
modernizării și întreținerii sistemului național de gospodărire a apelor
precum și a implementării corespunzătoare a Directivei cadru Apă și a
Directivei Inundații;
3. Consolidarea cadrului legislativ actual privind stabilirea
pragurilor pentru avertizarea fenomenelor meteorologice periculoase și
a fluxului de elaborare și transmitere a informărilor, atenționărilor și
avertizărilor meteorologice.
Ca urmare a investițiilor, se vor realiza, printre altele:
1.630 km construiți de rețele de apă – în localități cu peste 2.000
locuitori;
2.000 km construiți de rețele de canalizare în localități cu peste
2.000 locuitori și 470 de km de rețele de canalizare în cele cu
mai puțin de 2.000 de locuitori;
10.000 de sisteme individuale sau alte sisteme adecvate
construite și operaționale în aglomerările mai mici de 2.000 de
locuitori echivalenți (l.e.) care împiedică atingerea unei stări
bune a corpurilor de apă;
conectarea a 88.000 de gospodării la rețele de apă și canalizare
prin programul național Prima Conectare la Apă și Canalizare;
Realizarea cadastrului apelor.
Pagina 63
Componenta 2 – Împădurim România și protejăm
biodiversitatea
Buget propus: 1,37 miliarde euro
Reformele, pe scurt:
1. Reforma sistemului de management și a celui privind
guvernanța în domeniul forestier prin dezvoltarea unei noi Strategii
Forestiere Naționale și a legislației subsecvente (Codul Silvic și
legislație forestieră secundară);
2. Reforma sistemului de management al ariilor naturale
protejate în vederea implementării coerente și eficace a Strategiei
Europene privind biodiversitatea.
Reformele și investițiile vor aduce rezultate importante, între
care cel mai amplu program de împăduriri, prin care vor fi plantate
peste 45.000 de hectare de pădure, se vor actualiza planurile de
management pentru 250 de arii naturale protejate, și se vor adopta
actele normative necesare pentru implementarea Strategiei UE 2030.
De asemenea, se vor obține 10.000 hectare suprafață de pădure
refăcută/ regenerată natural, afectată de incendii forestiere și diferite
alte fenomene și 2.900 habitate de pajiști reconstruite ecologic.
Componenta 3 - Managementul deșeurilor
Buget total propus: 1,2 miliarde euro
Reforma, pe scurt:
Îmbunătățirea guvernanței în domeniul gestionării deșeurilor în
vederea accelerării tranziției către economia circulară.
Măsurile includ modificări legislative pentru o practică unitară
de gestionare a deșeurilor și dezvoltarea capacității de monitorizare și
control a Gărzii de Mediu, inclusiv 553 echipamente de monitorizare a
poluării aerului. În acestea sunt incluse următoarele echipamente:
300 stații de monitorizare a radioactivității;
240 stații de monitorizare a zgomotului.
Componenta 4 – Sectorul de transport
Buget propus: 7,62 miliarde euro
Pagina 64
Reformele, pe scurt:
1. „Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră” –
Îmbunătățirea cadrului strategic, legal și procedural pentru
tranziția către transport sustenabil;
2. „Viziune și management performant pentru transport de
calitate” – Îmbunătățirea capacității instituționale de
management și guvernanță corporativă.
În urma investițiilor vor fi obținute o serie de rezultate, spre
exemplu:
Infrastructura rutieră:
434 de kilometri de autostradă construiți, cu Sistem Inteligent
de Transport (ITS) instalat și cu sisteme moderne de
monitorizare și informare a utilizatorilor infrastructurii;
52 de stații electrice construite (cu 264 de puncte de încărcare
– o medie de 5 puncte de încărcare/ stație);
625 hectare de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor
nou construite;
45% din punctele negre eliminate; cele cu risc major pentru
siguranța oamenilor;
18 parcări securizate implementate în lungul autostrăzilor nou
construite;
aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul
greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”,
inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu
emisii zero/ reduse;
strategia națională privind siguranța rutieră și pachetul
legislativ aferent, precum și implementarea de măsuri pentru
reducerea cu 45% a numărului de puncte negre;
reducerea cu 20% a numărului de victime rezultate din
accidente în trafic;
creșterea cu 100% a cotei vehiculelor electrice/ hibride din
totalul parcului auto până în anul 2026 (raportat la valorile din
anul 2020);
Pagina 65
înnoirea a 200.000 de mașini din parcul auto până în anul 2026
(raportat la valorile din anul 2020).
Căile ferate:
311 km de cale ferată modernizată;
311 km de cale ferată cu implementarea Sistemului European
de Management al Traficului Feroviar (ERTMS), nivel 2;
110 km de cale ferată electrificată;
206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare.
Metrou:
12,7 km de rețea nouă de metrou;
32 de trenuri noi de metrou.
Componenta 5 – Fondul pentru Valul renovării
Bugetul total propus: 2,2 miliarde euro
Reformele, pe scurt:
1. Realizarea unui cadru normativ simplificat și actualizat care să
sprijine implementarea investițiilor în tranziția spre clădiri verzi
și reziliente;
2. Asigurarea cadrului strategic și de reglementare tehnică
actualizat pentru proiectarea și realizarea de construcții verzi și
reziliente.
Componenta 6 – Energie
Buget total propus: 1,62 miliarde euro
Reformele pe scurt:
1. Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui
din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de
reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția
de electricitate din surse regenerabile;
2. Dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil
tehnologiilor viitorului, în special hidrogen și soluții de stocare;
Pagina 66
3. Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din
sector;
4. Reducerea intensității energetice a economiei prin dezvoltarea
unui mecanism sustenabil de stimulare a eficienței energetice
în industrie;
5. Creșterea competitivității și decarbonizarea sectorului de
încălzire – răcire;
6. Decarbonizarea sectorului de transporturi prin investiții în
infrastructura de transport electric și crearea de stimulente
pentru transportul verde.
Între rezultatele așteptate:
creșterea capacității instalate de producție a energiei electrice
din surse regenerabile (eolian și solar), de la 4.408 la 5.908
MW;
contract de construcție a rețelei de gaz în combinație cu alți
combustibili gazoși cu emisii scăzute de carbon;
400 km rețea de distribuție gaz metan și alte gaze cu emisii
scăzute de carbon;
finalizarea unor capacități de fabricare de baterii cu o capacitate
de cel puțin 0,5 GW pe an;
finalizarea punerii în funcțiune a cel puțin 100 MW (200 MWh)
capacitate de stocare energie electrică cu scopul echilibrării
sistemului de transmisie electricitate și integrării în rețea a
capacităților solare și eoliene.
Pilonul II. Transformare digitală
Componenta 7 – Cloud guvernamental și sisteme publice
digitale
Buget total propus: 1,89 miliarde euro
Reformele, pe scurt:
Dezvoltarea și implementarea unui cadru unitar pentru
definirea arhitecturii unui sistem de tip cloud guvernamental, a
principalelor servicii livrate de către acesta, a componentelor
Pagina 67
sale de infrastructură și guvernanță, inclusiv proiectarea,
implementarea și operarea acestui tip de sistem care să permită
interconectarea sistemelor digitale din administrația publică
printr-o abordare standardizată și livrarea de servicii digitale de
înaltă calitate către cetățeni, firme și alte autorități publice;
Alinierea strategiei naționale în domeniul conectivității digitale
la legislația europeană prin măsuri specifice pentru atingerea
obiectivelor de conectivitate UE 2025 și stimularea investițiilor
private pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate cu
acoperire largă națională, inclusiv în corelație cu rețelele de
transport, respectiv zonele de interes mediu, prin eliminarea
barierelor din cadrul normativ în vigoare;
Creșterea arealului de protecție și asigurarea securității
cibernetice a entităților publice și private care dețin
infrastructuri cu valențe critice;
Creșterea competențelor digitale pentru exercitarea funcției
publice și educație digitală pe parcursul vieții pentru cetățeni.
Investițiile vor duce la rezultate importante, astfel:
cloud guvernamental – legarea tuturor ministerelor și a
agențiilor guvernamentale într-o singură rețea și o singură bază
de date interoperabilă;
8,5 milioane de cetățeni care vor avea cartea de identitate
electronică;
30.000 de funcționari publici instruiți digital;
100.000 persoane beneficiare de training pentru competențe
digitale în cadrul bibliotecilor, transformate în hub-uri de
învățare;
65 structuri sprijinite în domeniul securității cibernetice;
digitalizarea a 200 de unități sanitare publice;
acoperirea cu servicii de acces la internet de mare viteză, la
punct fix a aproximativ 790 de localități rurale (sate) în care,
conform datelor ANCOM, piața nu poate livra astfel de servicii
prin forțe proprii.
Pagina 68
Pilonul III. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă
incluziunii
Componenta 8 – Reforma fiscală și reforma sistemului de
pensii
Buget total propus: 482 milioane euro
Reformele, pe scurt:
1. Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF)
prin digitalizare;
2. Modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii
electronice;
3. Consolidarea capacității instituționale de prognoză a
cheltuielilor cu pensiile prin utilizarea de instrumente complexe
de modelare economică;
4. Revizuirea cadrului fiscal;
5. Crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare;
6. Reforma sistemului de pensii.
Rezultatele așteptate ale măsurilor în cadrul acestei componente
vor fi de natură să ducă la finalul perioadei de implementare la
îmbunătățirea principalilor indicatori de performanță în domeniul
fiscal, respectiv:
creșterea ponderii veniturilor colectate cu 3 părți procentuale
(p.p.) din PIB raportat la valoarea medie a anilor 2019 și 2020;
reducerea decalajului la TVA cu 5 p.p. raportat la valoarea
medie a anilor 2019 și 2020;
600.000 case de marcat conectate la sistemul IT ANAF;
500.000 de contribuabili înrolați suplimentar în Spațiul Privat
Virtual (SPV).
Pagina 69
Componenta 9 – Sprijin pentru mediul de afaceri,
cercetare, dezvoltare și inovare
Buget total propus: 2,36 miliarde euro
Reformele, pe scurt:
1. Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare
procedurală destinate mediului de afaceri;
2. Reforma privind cercetarea dezvoltarea inovarea, inclusiv a
carierei de cercetător.
În urma investițiilor propuse, vor fi obținute următoarele
rezultate:
cel puțin 3.000 de contracte de finanțare prin schema de ajutor
de stat pentru digitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii
(IMM) și pentru transformarea digitală și tehnologică;
cel puțin 280 de contracte de finanțare prin schema de minimis
pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la
bursă;
500 vouchere acordate în schema de suport pentru mediul de
afaceri și Cercetare, Dezvoltare și Inovare (CDI) – I.4.1
Program de mentorat Orizont Europa;
Fondul de Fonduri de Capital de risc pentru Redresare,
gestionat împreună cu Fondul European de Investiții ca și
partener de implementare;
Garanție de portofoliu pentru Acțiune climatică înființată și
operațională, gestionată împreună cu Fondul European de
Investiții ca și partener de implementare;
Fondul de Fonduri pentru Digitalizare, acțiune climatică și alte
domenii de interes, gestionat împreună cu BEI ca și partener de
implementare;
Instrumentul financiar pentru eficiență energetică, gestionat
împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și
Dezvoltare (BERD) ca și partener de implementare;
50 de cercetători primesc un grant pentru a realiza proiecte de
cercetare din Orizont 2020 și Orizont Europa.
Pagina 70
Printr-un Proiect European de Interes Strategic (IPCEI) în
domeniul microelectronicii cel puțin 3 entități din România vor
participa în consorții răspunzând apelurilor de proiecte ale
Întreprinderii Comune Tehnologii Digitale Esențiale.
Pilonul IV – Coeziune socială și teritorială
Componenta 10: Fond local pentru tranziția verde și
digitală a Unităților Administrativ Teritoriale (UAT)
Buget total propus: 2,1 miliarde euro
Reformele, pe scurt:
1. Politica Urbană a României, cadru de politici pentru
îmbunătățirea dezvoltării urbane;
2. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, cadru de
politici pentru reducerea disparităților teritoriale.
Câteva dintre rezultatele așteptate:
minim 140.000 mp construiți pentru locuințe sociale/ de
necesitate, sau pentru tineri/ specialiști în mediul urban, minim
880.000 mp construiți de locuințe pentru specialiști în educație
și sănătate în mediul rural;
420 autobuze electrice (împreună cu stații de încărcare rapide
și lente)/ hidrogen/ și troleibuze cu baterii; 50 de tramvaie – în
municipii reședințe de județ;
240 autobuze electrice/ hidrogen și 140 autobuze curate/
troleibuze cu baterii – în alte tipuri de orașe;
stații noi de încărcare vehicule electrice în total, în toate
categoriile de localități (Referitor la infrastructura pentru stații
de încărcare a mașinilor electrice, și în cadrul componentei 6 –
Energie sustenabilă se propune dublarea numărului până la
finalul anului 2022. În prezent, România are doar 400 stații de
încărcare pentru mașini electrice din cele cca. 200.000 la nivel
european);
100 sisteme de transport inteligente și alte infrastructuri TIC
realizate/ extinse;
Pagina 71
microbuze electrice/ hidrogen achiziționate pentru scopuri
comunitare.
Alte rezultate așteptate:
3.000 km de piste pe trasee velo naționale, inclusiv traseele
EuroVelo – Municipii, Asociații de Dezvoltare Intercomunitară
(ADI), parteneriate multi-nivel, iar legat de aceasta:
Constituirea Centrului Național de Coordonare Velo;
Studii specifice pentru traseele cicloturistice;
Rețea națională de piste velo și trasee cicloturistice, inclusiv
traseele EuroVelo;
Platforma Națională E-Velo.
Componenta 11 – Turism și cultură
Buget total propus: 200 milioane euro
Reformele, pe scurt:
1. Transformarea structurală socio-economică în zonele rurale și
în zonele defavorizate prin dezvoltarea sustenabilă a turismului
cultural și natural ca vector de dezvoltare teritorială;
2. Creșterea competitivității turismului românesc prin
managementul participativ al destinațiilor turistice și
operaționalizarea Organizațiilor de Management al Destinației
(OMD);
3. Modele de finanțare pentru tranziția digitală a sectoarelor
culturale și creative.
Astfel, ca rezultate după implementare, vor exista:
12 rute (trasee) culturale dezvoltate și marcate, 30 castele, 95
biserici și mănăstiri, 15 cule, 20 curii, 20 fortificații romane, 20
de sate cu arhitectură tradițională, 30 obiective gastronomice și
30 de obiective viticole puse în valoare;
3 castele, 11 biserici și mănăstiri, 2 cule, 3 curii, 115 case, șure,
etc. tradiționale, 3 fortificații romane restaurate;
15 destinații turistice verzi vor fi certificate;
cu 50% mai mulți turiști români și străini vor vizita țara.
Pagina 72
În ceea ce privește transformarea digitală a sectoarelor creative:
350 de specialiști calificați în domeniul utilizării mediului
digital în audio-vizual;
10 prezentări naționale și internaționale de film românesc;
50 companii de producție/ distribuție finanțate;
cartografie a nevoilor digitale pe termen mediu și lung ale
companiilor de producție și distribuție;
Un sistem național de monitorizare a distribuției de cărți și de
creștere a capacității editurilor de realizare a cărților în format
electronic (ebook), care va include: 50 edituri sprijinite pentru
realizare ebook-uri.
Pilonul V - Sănătate, precum și reziliență economică, socială
și instituțională, în scopul, printre altele, al creșterii nivelului de
pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză
Componenta 12 – Sănătate
Buget total propus: 2,45 miliarde euro
Reformele, pe scurt:
1. Reforma gestionării fondurilor publice din sănătate;
2. Reforma managementului fondurilor destinate investițiilor în
sănătate;
3. Reforma managementului sanitar și a resurselor umane din
sănătate.
Rezultatele pe care PNRR țintește să le obțină la final vor fi,
între altele:
200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări
noi și personal;
3.000 de (asocieri de) cabinete de asistență medicală primară
dotate/ dotate și renovate, prioritizându-se cabinetele din
mediul rural;
26 compartimente/ secții de terapie intensivă nou-născuți
dotate, inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru
centrele regionale);
Pagina 73
30 de ambulatorii/ unități medicale publice/ alte structuri
publice care furnizează asistență medicală ambulatorie
reabilitate/ modernizate/ extinse/ dotate;
25 unități sanitare publice/ spitale publice care beneficiază de
infrastructură nouă;
10 unități medicale mobile – pentru zonele cu acces limitat la
servicii de asistență medicală specializată;
persoane care au beneficiat de programele de formare în
managementul serviciilor de sănătate.
Componenta 13: Reforme în domeniul social
Buget total propus: 167 milioane euro
Reformele, pe scurt:
1. Crearea unui nou cadru legal pentru oferirea de soluții adecvate
sprijinirii familiilor care trăiesc în sărăcie, cu copii în
întreținere, astfel încât aceștia să poată fi menținuți în familie;
2. Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu
dizabilități: intensificarea acțiunilor de creștere a rezilienței
sociale în comunitate, având ca scop prevenirea
instituționalizării și îmbunătățirea calității vieții persoanelor
adulte cu dizabilități;
3. Implementarea Venitului Minim de Incluziune;
4. Introducerea tichetelor de muncă și formalizarea muncii în
domeniul lucrătorilor casnici;
5. Îmbunătățirea și modernizarea legislației privind economia
socială.
În urma investițiilor vor fi obținute rezultate importante
precum:
rețea de centre de zi creată pentru copiii în situații de risc:
aproximativ 150 de servicii comunitare de prevenire a separării
copilului de familia sa la nivelul municipiilor, orașelor și
comunelor; este vizată menținerea a 4.500 de copii în familie;
Pagina 74
modernizarea și crearea infrastructurii sociale pentru
persoanele cu dizabilități: Operaționalizarea a 150 de servicii
comunitare: locuințe protejate (LP) în comunitate, centre de zi
și centre de recuperare neuro-motorie pentru persoane cu
dizabilități, pentru 1.600 de persoane cu dizabilități, pe an;
Introducerea Venitului Minim de Incluziune (VMI): adoptarea
modificărilor legislative necesare; beneficiarii direcți vor fi cel
puțin 30% din actualii beneficiari de Venit Minim Garantat
(VMG) și Alocație pentru Susținerea Familiei (ASF);
Cel puțin 30.000 beneficiari (care vor angaja lucrători casnici)
prin intermediul tichetelor de muncă; Cel puțin 60.000 de
lucrători casnici/ prestatori care vor presta servicii prin
intermediul tichetelor de muncă;
Minim 350 de structuri de economie socială nou înființate (din
care 875 locuri de muncă verzi, 875 tineri NEETS (Not in
Education, Employment, or Training), angajați) și susținerea
scale-up-ului pentru minim 50 de întreprinderi de economie
socială cu minim 350 de locuri de muncă nou create.
Componenta 14: Reforma sectorului public, creșterea
eficienței justiției și întărirea capacității partenerilor sociali
Bugetul total propus: 155 milioane euro
Reformele, pe scurt:
1. Predictibilitatea și eficiența proceselor decizionale prin
întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de
impact la nivelul guvernului și a ministerelor coordonatoare,
precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterii
calității consultărilor publice la toate palierele administrației;
2. Întărirea coordonării la Centrul Guvernului (CoG) printr-o
abordare integrată și coerentă a inițiativelor în domeniul
schimbărilor climatice și a dezvoltării durabile;
3. Reforma funcției publice prin digitalizare și managementul
parcursului de carieră;
Pagina 75
4. Modificarea și modernizarea legislației privind sistemul de
salarizare;
5. Garantarea independenței justiției, creșterea calității și
eficienței acesteia;
6. Intensificarea luptei împotriva corupției;
7. Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de
integritate, pentru a răspunde recomandărilor mecanismului de
Cooperare și Verificare (MCV) și mecanismului privind statul
de drept (Rule of Law);
8. Reformarea sistemului național de achiziții prin eficientizarea
procesului de achiziții, în sensul identificării măsurilor de
simplificare aferente, concomitent cu întărirea capacității
administrative a autorităților/ entităților contractante, într-un
cadrul legal flexibil și coerent;
9. Parteneriat și participare în dezvoltarea politicilor la nivel local
și digitalizarea sectorului neguvernamental – Creșterea
predictibilității, eficacității, coerenței și „inclusivității”
proceselor de formulare a politicilor publice/ deciziei publice
prin planificare, monitorizare și evaluare transparente și
participative, cu consultarea și coordonarea permanentă cu
actorii relevanți din comunitate;
10. Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a
principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor
de stat.
În administrația publică, detaliile reformei vor include:
Un sistem de recrutare pilot pe modelul european The European
Personnel Selection Office (EPSO) pentru administrația
centrală, în anul 2022, urmat de replicarea la nivel național pe
baza lecțiilor învățate, începând cu anul 2023;
Un sistem nou multi-anual de planificare pentru nevoile de
recrutare din sectorul public;
Introducerea unui sistem de recrutare nou pentru înalții
funcționari publici care interzice politizarea funcțiilor;
Pagina 76
În domeniul justiției, sunt incluse în PNRR, pe lângă reformele
asumate în cadrul MCV, o serie de măsuri, spre exemplu:
Adoptarea noii Strategii Naționale Anticorupție și
implementarea acesteia;
Adoptarea strategiei privind dezvoltarea sistemului judiciar
pentru perioada 2022 – 2025;
Adoptarea legii de modificare a competențelor Agenției
Naționale a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI);
Adoptarea „Legilor justiției” (statutul magistraților din
România, organizarea judiciară, Consiliul Superior al
Magistraturii);
Creștere cu aproximativ 50% a valorii bunurilor
indisponibilizate și administrate de ANABI;
Reformarea sistemului național de achiziții prin eficientizarea
procesului de achiziții – un nou formular standard electronic va
fi disponibil.
Pilonul VI. Politici pentru generația următoare, copii și
tineret, cum ar fi educația și competențele
Componenta 15 – România Educată
Buget total propus: 3,6 miliarde euro
Reformele, pe scurt:
1. Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie
pentru copii, de la naștere la 6 ani, unitar, incluziv și de
calitate, având la bază un mecanism eficient de cooperare
interinstituțională și de coordonare intersectorială, care să
asigure beneficiarilor rate crescute de acces și participare;
2. Reformarea sistemului de învățământ obligatoriu prin creșterea
autonomiei unităților de învățământ în scopul identificării și
implementării unor măsuri specifice pentru prevenirea și
reducerea abandonului școlar;
3. Constituirea unei rute profesionale complete, facilitată de un
bacalaureat reformat, care să ofere elevilor oportunitatea unei
Pagina 77
rute deschise, cu acces la instituții de învățământ superior cu
profil tehnic;
4. Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației;
5. Modificarea și eficientizarea cadrului normativ pentru
asigurarea standardelor de siguranță și calitate, prietenoase cu
mediul, în unitățile de învățământ preuniversitar și universitar;
6. Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și
profesionalizarea managementului în condițiile unei autonomii
sporite a școlilor.
La finalul acestor reforme și investiții se așteaptă rezultate
importante precum:
creșterea cu cel puțin 10% a numărului elevilor înmatriculați în
cadrul liceelor agricole (până la cel puțin 90.000 elevi);
50 de școli noi;
1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor;
75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier;
20.000 de locuri de recreere și lectură;
20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare;
1.175 SMART Lab-uri achiziționate pentru unitățile de
învățământ de nivel gimnazial și liceal;
6.176 școli care au primit resurse tehnologice pentru dotarea
laboratoarelor de informatică și pentru derularea învățării în
format virtual;
140 de creșe înființate și operaționalizate și 412 servicii
complementare (se înființează în spații oferite de comunitate/
diferiți furnizori publici și privați de educație, în localitățile
izolate, dezavantajate unde nu se justifică construirea unei
creșe/ grădinițe);
10 centre de învățământ dual integrate, finalizate și
operaționale, corelate cu cerințele operatorilor economici din
zona respectivă.
Pagina 78
Pagina 79
CAPITOLUL III – CONTEXTUL ISTORIC
Satul Fântânele, cum este denumit acum, sau Cioara, Odaia
Cioara sau Odaia Domnească cum a fost cunoscut până în anul 1910
este asezat în partea de nord-est a judetului Iași având următoarele
coordonate geografice: 47o 24’ 45’’ latitudine nordică și 27o 11’ 03’’
longitudine estică.
Până în anul 1968 satul Fântânele cu intermitențe a format
singur o comună – Comuna Fântânele care era compusa din satele
Fântânele Vechi și Fântânele Noi.
Din anul 1968 comuna a fost deființată, cele două sate
Fântânele Vechi și Fântânele Noi s-au unit într-un singur sat –
Fântânele care a fost afiliat satului Focuri formând împreună comuna
Focuri până în anul 2004.
În urma unui referendum din anul 2004 a devenit din nou
comună funcționând și în prezent sub denumirea de UAT Comuna
Fântânele.
Locul pe care se află satul Fântânele și teritoriul din jurul său,
nu a fost un teritoriu pustiu, ci a cunoscut o dezvoltare continuă de la
inceputul secolului al XV-lea.
Cel mai vechi document care atesta această așezare este
„URICUL” dat de Alexandru Cel Bun la data de 30 ianuarie 1425 lui
Ștefan Grozavul, document publicat de M. Costăchescu în vol. I pag.
168 al „Documentelor Moldovenești”.
Denumirea de Cioara, documentar apare pentru prima dată pe
20 aprilie 1716, într-o poruncă pe care Mihail Racoviță domnul
Moldovei o dădea vornicului de poartă Bejan Hudici „pentru ca să
meargă la Cioara la satul Rătești de pe apa Miletinului de la ținutul
Hârlăului și să aleagă parte de occină a preotului Ambrozie și a altor
răzeși după zapisele ce au dându-le și mărturie hotarnică”.
Din această poruncă se poate desprinde faptul că în anul 1716
moșia se numea Cioara iar satul care era locuit de răzeși se numea
Rătești.
Pagina 80
Urmărind în timp numele de Cioara, documentele arată că în
cursul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XIX-lea, numele
de Cioara a moșiei a fost împrumutat și satului Rătești (actul din
02.02.1825 făcut la Chișinău între Neculai Roset Rosnovanul vistiernic
și fratele său Alexandru referitor la schimburile de moșii ce le
aparținea.
Începând cu anul 1832 satul Cioara apare sub denumirea de
„Odaia Cioara” iar începând cu data de 16 octombrie 1878 apare sub
denumirea de Odaia Domnească.
În anul 1879 a luat ființă satul Fântânele Vechi care la
înființarea sa a purtat denumirea de Odaia Domnească, sat care s-a
format nu pe vatra fostului sat Cioara – Rătești ce a dispărut în anul
1831, ci în jurul satului Odaia Domnească.
Pagina 81
CAPITOLUL IV – CONTEXTUL CULTURAL
Pe raza teritorială a comunei Fântânele, județul Iași își
desfășoară activitatea o instituție de cultură, Căminul cultural
Fântânele.
Pe lângă căminul cultural funcționează un taraf tradițional și o
formație de dansuri populare tradiționale. Pentru taraf și formația de
dansuri sunt asigurate logistica necesară. În cadrul căminului cultural
funcționează și ,,Alaiul Căiuții” care în fiecare an în preajma
sărbătorilor de iarnă reprezintă comunitatea la diverse concursuri și
manifestații la nivel local și zonal.
Pe raza teritorială a comunei Fântânele, județul Iași se
organizează Sărbătoarea comunei Fântânele ce are loc în prima
sâmbătă și duminică din luna septembrie, „Datini și obiceiuri de iarnă”
– 7 ianuarie.
În comuna Fântânele nu funcționează nici o bibliotecă publică
comunală.
În localitate sunt patru biserici: două ortodoxe și două catolice.
- Biserica ortodoxă cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și
Gavril”;
- Biserica ortodoxă cu hramul „Sfântul Dumitru”;
- Biserica romano-catolică cu hramul „Sfânta Tereza”;
- Biserica romano-catolică cu hramul „Sfânta Maria”.
Tabelul IV.1: Situația bibliotecilor (Sursa: INS)
Anul 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Biblioteci 2 2 2 2 2 2
Volume existente 8.309 8.309 9.254 9.254 9.254 9.254
Cititori activi 225 159 155 157 152 145
Volume eliberate 1.142 890 629 680 692 692
În comuna Fântânele funcționează două biblioteci școlare.
Numărul volumelor existente în biblioteci reprezintă totalitatea
cărților, broșurilor, colecțiilor de ziare și reviste cu minim 5 pagini și
materialele audiovizuale (casete cu benzi magnetice, discuri, diafilme
Pagina 82
și alte materiale de bibliotecă: hărți, grafice, reproduceri artistice, etc.)
înscrise în registrul de inventar al bibliotecii.
Numărul volumelor existente în biblioteci prezintă o majorare
treptată, ajungând în anul 2020 la 9.254 volume, cu 11,37% mai multe
volume comparativ cu anul 2015.
Cititor (utilizator) este persoana fizică care a împrumutat pentru
acasă (sau a consultat în sediul bibliotecii) cel puțin o dată într-un an
calendaristic o carte, broșură sau o altă publicație aparținând unei
biblioteci.
Numărul cititorilor activi fluctuează anual, se observă o
tendință de scădere al acestora, astfel în anul 2020 numărul cititorilor
activi scade cu 35,56% comparativ cu anul 2015.
Volumele eliberate înregistrează oscilații de la an la an, cel mai
mare număr de eliberări s-a realizat în anul 2015 cu 1.142 volume
eliberate, iar la pol opus în anul 2017 cu 629 volume eliberate. Media
volumelor eliberate per cititor activ este de 4,7 volume în anul 2020,
iar în anul 2015 media fiind de 5 volume/ cititor activ.
Imaginea IV.1: Biserica ortodoxă cu hramul „Sfinții Arhangheli
Mihail și Gavril”
Pagina 83
CAPITOLUL V – CONTEXTUL ADMINISTRATIV ȘI
MANAGEMENTUL RURAL
Întreaga activitate administrativă a localității se desfășoară sub
directa conducere a autorităților administrației publice locale, și
anume:
Consiliul Local, ca autoritate deliberativă, format din consilieri
aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în
condițiile stabilite de legea privind alegerile locale;
Primarul, ca autoritate executivă.
Primarul, viceprimarul, secretarul comunei și aparatul de
specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate
permanentă, denumită Primăria comunei Fântânele, care duce la
îndeplinire hotărârile Consiliului local și dispozițiile primarului,
soluționând problemele curente ale colectivității locale.
O schimbare care afectează capacitatea administrativă este
tendința generală de scădere a veniturilor bugetului local.
Printre atribuțiile administrației publice, se numără cele
privind:
Organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al
primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local
și ale societăților comerciale și regiilor autonome locale;
Dezvoltarea socio-economică și de mediu a unității
administrativ-teritoriale;
Administrarea domeniului public și privat al comunei
Fântânele;
Gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni;
Cooperarea inter-instituțională pe plan intern și extern.
Potrivit atribuțiilor deținute atât de primarul comunei
Fântânele, cât și de viceprimar, secretar și membrii Consiliului Local,
administrația publică locală poate influența în mod semnificativ mediul
de afaceri (prin gestionarea bugetului, hotărâri locale, investiții, etc.).
Pagina 84
Imaginea V.1: Organigrama Primăriei Fântânele, anul 2019
Pagina 85
Dezvoltarea capacității administrative reprezintă indirect cheia
dezvoltării comunității, de aceasta depinzând întregul cadru de politici
publice implementate în Fântânele. Pe de o parte se pune problema
managementului procesului de elaborare a politicilor publice, fiind
necesară creșterea responsabilizării autorităților pentru dezvoltarea
localității, dar și eficientizarea organizațională a instituțiilor. Pe de altă
parte, de capacitatea administrativă depinde calitatea tuturor serviciilor
publice, de la educație, la cultură, sănătate, salubrizare, spații verzi,
siguranță și ordine publică, etc.
Eficientizarea politicilor publice gândite de autorități la nivelul
comunei Fântânele este condiționată și de colaborarea dintre acestea și
societatea civilă. Inter-relaționarea dintre autoritățile publice și
populație are efecte nu numai în câștigarea încrederii cetățenilor sau în
identificarea problemelor întâmpinate de aceștia, ci și în creșterea
gradului de transparență a instituțiilor publice. Prin organizarea unor
consultări publice lunare, autoritățile publice locale pot oferi un
feedback la nevoile populației sau furniza informații privind activitățile
desfășurate, dar pot afla și perspectiva cetățenilor cu privire la
cheltuirea banului public.
În ceea ce privește problemele de interes deosebit din localitate,
se are în vedere consultarea locuitorilor, în condițiile legii, prin
referendum. Cetățenii comunei pot fi consultați și prin adunări
cetățenești, convocarea și organizarea acestora făcându-se de către
primar, la inițiativa sa ori a unei treimi din numărul consilierilor în
funcție.
Propunerile se consemnează într-un proces–verbal și se
înaintează primarului, care le va supune dezbaterii consiliului local în
prima ședință, în vederea stabilirii modalităților concrete de realizare și
de finanțare, dacă este cazul, urmând ca soluția adoptată de
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.