Dispoziția primarului

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI FÂNTÂNELE 2022-2027

Tip
Dispoziția primarului
Emitent
Comuna Fântânele, jud. Iași
Pagini
180 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Dispoziția primarului, „STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI FÂNTÂNELE 2022-2027”, Comuna Fântânele, jud. Iași. Sursa: https://comunafantaneleiasi.ro/wp-content/uploads/2023/05/STRATEGIA-DE-DEZVOLTARE-LOCALA-A-COMUNEI-FANTANELE.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/fantanele/111583-strategia-de-dezvoltare-locala-a-comunei-fantanele-2022-2027, 09.11.2026)

Fișier creat
04.05.2023
Arhivat
09.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI FÂNTÂNELE, JUDEȚUL IAȘI 2022 – 2027

Pagina 2

Pagina 3

PREFAȚĂ Stimați cetățeni, Ne bucurăm de faptul că ați răspuns prompt chemării noastre de a identifica împreună nevoile comunei Fântânele. În cadrul prezentei strategii au fost ierarhizate principalele probleme și a fost conturată viziunea de dezvoltare pentru perioada următoare. În acest sens, a fost elaborat un plan de acțiune care va sta la baza deciziilor investiționale din următorii ani. Prioritizarea proiectelor se va face în funcție de necesitatea și oportunitatea acestora și de sursele de finanțare pe care le vom avea la dispoziție. În final, obiectivul nostru comun este reprezentat de creșterea calității vieții dumneavoastră, a locuitorilor comunei Fântânele. Cu devotament, Chelariu Sorin – Primarul comunei Fântânele

Pagina 4

Pagina 5

CUPRINS CAPITOLUL I – CONTEXTUL ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI FÂNTÂNELE – ORIZONT 2027.................................................................................................... 15 CAPITOLUL II – DEZVOLTAREA LA NIVEL EUROPEAN, NAȚIONAL, REGIONAL ȘI LOCAL.............................................. 17 CAPITOLUL III – CONTEXTUL ISTORIC .................................... 79 CAPITOLUL IV – CONTEXTUL CULTURAL .............................. 81 CAPITOLUL V – CONTEXTUL ADMINISTRATIV ȘI MANAGEMENTUL RURAL ........................................................... 83 CAPITOLUL VI – SISTEMUL DE EDUCAȚIE ............................. 93 CAPITOLUL VII – CONTEXTUL GEOGRAFIC ......................... 101 CAPITOLUL VIII – PROFILUL SOCIO – DEMOGRAFIC ......... 107 CAPITOLUL IX – PROFILUL SOCIO – ECONOMIC ................. 111 CAPITOLUL X – ANALIZA SWOT ............................................. 117 CAPITOLUL XI – TENDINȚE INTERNAȚIONALE – DEZVOLTAREA RURALĂ ÎN CONTEXT EUROPEAN............ 123 CAPITOLUL XII – PROCESUL DE CONSULTARE ȘI IMPLICARE A FACTORILOR INTERESAȚI .................................................... 137 CAPITOLUL XIII – PORTOFOLIUL DE PROIECTE.................. 169 CAPITOLUL XIV – IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA STRATEGIEI ......................................................... 177

Pagina 6

Pagina 7

LISTA TABELELOR Tabelul II.1: Priorități tematice ale strategiei de dezvoltare regională ............................................................................................................ 57 Tabelul IV.1: Situația bibliotecilor (Sursa: INS) ............................... 81 Tabelul V.1: Suprafața fondului funciar pe categorii (Sursa: INS) ... 86 Tabelul V.2: Numărul locuințelor din comuna Fântânele (Sursa: INS) ............................................................................................................ 87 Tabelul V.3: Unități sanitare pe categorii (Sursa: INS) ..................... 90 Tabelul V.4: Personal medico-sanitar (Sursa: INS) ........................... 90 Tabelul VI.1: Populația școlară pe niveluri de instruire (Sursa: INS)97 Tabelul VI.2: Personalul didactic pe niveluri de instruire (Sursa: INS) ............................................................................................................ 97 Tabelul VI.3: Ponderea gospodăriilor ce au acces la internet acasă – pe medii de rezidență (%) (Sursa: INS) .................................................. 98 Tabelul VI.4: Rata abandonului în învățământul preuniversitar (%) (Sursa: INS) ....................................................................................... 98 Tabelul VIII.1: Populația după domiciliu pe grupe de vârstă din comuna Fântânele (Sursa: INS) ....................................................... 108 Tabelul VIII.2: Numărul născuților vii (Sursa: INS) ....................... 109 Tabelul VIII.3: Sporul natural (Sursa: INS) .................................... 109 Tabelul VIII.4: Numărul căsătoriilor (Sursa: INS) .......................... 109 Tabelul VIII.5: Numărul divorțurilor (Sursa: INS).......................... 109 Tabelul IX.1: Firme active înființate în comuna Fântânele, perioada 1990 – 2022 (Sursa: listafirme)........................................................ 112 Tabelul IX.2: Firme active pe domenii de activitate la nivelul anului 2022 (Sursa: listafirme).................................................................... 112 Tabelul IX.3: Top 10 firme din comuna Fântânele în anul 2021 după cifra de afaceri (Sursa: Ministerul Finanțelor) ................................. 113 Tabelul IX.4: Rata șomajului pe sexe la nivelul comunei Fântânele (%) (Sursa: INS) ..................................................................................... 115

Pagina 8

Tabelul IX.5: Numărul mediu al salariaților în comuna Fântânele (Sursa: INS) ..................................................................................... 116 Tabelul X.1: Analiza SWOT a infrastructurii economice ............... 117 Tabelul X.2: Analiza SWOT a capitalului uman, piața muncii și demografie ....................................................................................... 118 Tabelul X.3: Analiza SWOT a infrastructurii tehnico-edilitare, management rural............................................................................. 119 Tabelul X.4: Analiza SWOT a sistemului de învățământ și cultură 121 Tabelul X.5: Analiza SWOT a infrastructurii medicale .................. 122

Pagina 9

LISTA FIGURILOR Figura VI.1: Evoluția populației cuprinse între 3 – 19 ani comparativ cu populația școlară în comuna Fântânele (Sursa: INS) .................... 99 Figura VIII.1: Evoluția populației comunei Fântânele (Sursa: INS)107 Figura VIII.2: Schimbări de domiciliu (Sursa: INS) ....................... 110 Figura IX.1: PIB-ul la nivelul regiunii Nord – Est, pe județe, perioada 2015 – 2019 (milioane lei) (Sursa: INS) .......................................... 111 Figura XII.1: Gruparea respondenților pe grupe de vârstă .............. 137 Figura XII.2: Gruparea respondenților după ultimele studii absolvite .......................................................................................................... 138 Figura XII.3: Aprecierea serviciilor de transport ............................. 139 Figura XII.4: Aprecierea serviciilor de poștă și curierat .................. 139 Figura XII.5: Aprecierea infrastructurii de apă potabilă .................. 140 Figura XII.6: Aprecierea infrastructurii de canalizare ..................... 140 Figura XII.7: Aprecierea infrastructurii de salubritate .................... 141 Figura XII.8: Aprecierea infrastructurii de iluminat public ............. 142 Figura XII.9: Aprecierea infrastructurii rutiere ............................... 142 Figura XII.10: Aprecierea activității economice în sectorul industrie .......................................................................................................... 143 Figura XII.11: Aprecierea activității economice în sectorul comerț 144 Figura XII.12: Aprecierea activității economice în sectorul agricol 144 Figura XII.13: Aprecierea activității economice în sectorul zootehnic .......................................................................................................... 145 Figura XII.14: Aprecierea activității economice în sectorul turism 145 Figura XII.15: Aprecierea infrastructurii educaționale: dotarea școlilor .......................................................................................................... 146 Figura XII.16: Aprecierea infrastructurii educaționale: dotarea grădinițelor ....................................................................................... 147 Figura XII.17: Aprecierea infrastructurii educaționale: dotarea bibliotecilor ...................................................................................... 147

Pagina 10

Figura XII.18: Aprecierea competenței cadrelor didactice .............. 148 Figura XII.19: Aprecierea nivelului de dotare a bazei sportive ....... 148 Figura XII.20: Aprecierea nivelului de mulțumire față de numărul medicilor .......................................................................................... 149 Figura XII.21: Aprecierea nivelului de mulțumire față de competențele medicilor .......................................................................................... 149 Figura XII.22: Aprecierea nivelului de mulțumire față de numărul farmaciilor ........................................................................................ 150 Figura XII.23: Aprecierea nivelului de mulțumire față de aprovizionarea farmaciilor ............................................................... 150 Figura XII.24: Aprecierea nivelului de mulțumire față de condițiile din cabinetele medicale .......................................................................... 151 Figura XII.25: Aprecierea nivelului de mulțumire față de condițiile din cabinetele stomatologice .................................................................. 151 Figura XII.26: Aprecierea nivelului de mulțumire față de serviciile medicale veterinare .......................................................................... 152 Figura XII.27: Aprecierea infrastructurii de asistență socială pentru bătrâni .............................................................................................. 152 Figura XII.28: Aprecierea infrastructurii de asistență socială pentru persoanele cu handicap .................................................................... 153 Figura XII.29: Aprecierea infrastructurii de asistență socială pentru copii.................................................................................................. 153 Figura XII.30: Domenii de interes in vederea realizării unei investiții .......................................................................................................... 154 Figura XII.31: Principalele probleme ale comunei Fântânele ......... 155 Figura XII.32: Acțiuni propuse în sondaj pentru rezolvarea problemelor ...................................................................................... 155 Figura XII.33: Fenomene sociale negative care afectează comuna Fântânele .......................................................................................... 156 Figura XII.34: Aprecierea satisfacției generale a vieții ................... 157 Figura XII.35: Aprecierea satisfacției financiare ............................. 158 Figura XII.36: Satisfacția privind condițiile de locuit ..................... 159 Figura XII.37: Rata de supraaglomerare a locuinței ........................ 160

Pagina 11

Figura XII.38: Numărul de ore lucrate pe săptămână ...................... 160 Figura XII.39: Aprecierea satisfacției locului de muncă ................. 161 Figura XII.40: Aprecierea satisfacției utilizării timpului ................. 162 Figura XII.41: Autoevaluarea stării de sănătate .............................. 162 Figura XII.42: Aprecierea speranței de viață ................................... 163 Figura XII.43: Aprecierea satisfacției privind relațiile sociale ........ 164 Figura XII.44: Rata populației care consideră faptul că are pe cine se baza .................................................................................................. 164 Figura XII.45: Aprecierea siguranței publice .................................. 165 Figura XII.46: Aprecierea încredererii în sistemul de guvernare .... 166 Figura XII.47: Aprecierea satisfacției privind mediul înconjurător. 167

Pagina 12

Pagina 13

LISTA IMAGINILOR Imaginea IV.1: Biserica ortodoxă cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” ............................................................................................ 82 Imaginea V.1: Organigrama Primăriei Fântânele, anul 2019 ............ 84 Imaginea VI.1: Școala profesională Fântânele .................................. 94 Imaginea VI.2: Grădinița cu program normal Nr.1 ........................... 96 Imaginea VII.1: Amplasarea comunei în cadrul județului ............... 101

Pagina 14

Pagina 15

CAPITOLUL I – CONTEXTUL ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI FÂNTÂNELE – ORIZONT 2027 Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Fântânele, va reprezenta în perioada 2021 – 2027 un document cheie, al cărui scop constă în asigurarea unei viziuni coerente de dezvoltare transpusă întrun portofoliu de propuneri prioritare, ideal sprijinite de comunitate și finanțabile de către Uniunea Europeană. Acest document va răspunde nevoilor locale de dezvoltare prin implementarea unui proces participativ în care buna guvernanță, colaborarea și implicarea comunității să reprezinte piloni de dezvoltare și să asigure continuitatea pe termen lung a viziunii de dezvoltare. Elaborarea strategiei cuprinde trei faze pricipale: o fază de început și fundamentare; o perioadă de derulare a procesului de activare a planificării; o fază finală de implementare a SDL. În prima etapă ne conturăm o imagine clară asupra nivelului de dezvoltare a comunei Fântânele. În cea de-a două etapă stabilim viziunea de dezvoltare a comunei Fântânele în perioada 2021 – 2027 iar în cele din urmă demarăm implementarea strategiei și atingerea tuturor obiectivelor planificate. În momentul actual, dezvoltarea comunei Fântânele are ca principii utilizarea resurselor locale în activitatea economică pentru a da plus valoare potențialului local. Politicile care urmăresc susținerea creșterii regionale sunt susținute și fundamentate cu ajutorul teoriei dezvoltării endogene, care consideră progresul drept un determinant de bază al creșterii, în timp ce schimbările tehnologice (aspecte cheie ale capitalului uman, efectele de scară, spillover, cercetare-dezvoltare, furnizarea de servicii publice etc.) pot contribui la atingerea unui anumit grad de convergență și la creșterea cumulativă polarizată. Analize recente efectuate de specialiști și concentrate pe relațiile dintre creșterea economică, geografie, aglomerări și inovare-cunoaștere, au demonstrat

Pagina 16

faptul că, în anumite regiuni, noile modelele de creștere sunt asemănătoare cu cele propuse pentru zonele de origine. Instrumentele specifice politicii regionale promovate cu ajutorul teoriei dezvoltării endogene sunt îndreptate spre creșterea nivelului educațional al forței de muncă, stimularea mediului de afaceri prin susținerea apariției de firme noi (start-up, spin-off) și printr-un proces susținut de difuzare a cunoașterii. Caracterul social pronunțat al politicilor regionale a determinat unii specialiști să țină seama, atunci când sunt propuse măsuri și acțiuni specifice, de capitalul social al regiunilor. Capitalul social este elementul comun care unește comunitățile și contribuie la atingerea unui nivel ridicat al bunăstării umane. Aceste lucruri se realizează prin: impulsionarea schimbului de informații și diminuarea costurilor de tranzacție, facilitarea adoptării de decizii colective, prin apartenența la anumite grupuri sociale etc. Frecvent întâlnită în practică, fundamentarea politicilor regionale pe baza teoriei capitalului social are în centrul atenției impactul social, cultural și politic asupra creșterii economice, concentrându-se pe coeziunea și rețele sociale. La baza elaborării SDL FÂNTÂNELE stă descrierea amănunțită a principalelor domenii strategice: social-demografic, economic, geografic, educație, cultură/ istorie cât și administrativ, pentru a forma o imagine de ansamblu și a prioritiza direcțiile de dezvoltare principale pentru a reduce impedimentele care stau în calea dezvoltării comunității. Aceste date sunt corelate cu datele statistice naționale, regionale și județene. Ulterior, în urma analizei rezultatelor anchetei sociologice realizate în comuna Fântânele se evidențiază principalele aspecte de care depinde în linii mari dezvoltarea comunei. În același timp, pentru a obține o imagine cuprinzătoare a situației actuale a comunei Fântânele, precum și pentru a scoate în evidență tendințele de dezvoltare și așteptările comunității, se realizează grupuri de lucru cu reprezentanți ai comunității. Toate aspectele evidențiate în cadrul întâlnirilor de lucru precum și cele care reies din ancheta sociologică realizată în comuna Fântânele, vor sta la baza planului de acțiune pentru perioada 2021 – 2027.

Pagina 17

CAPITOLUL II – DEZVOLTAREA LA NIVEL EUROPEAN, NAȚIONAL, REGIONAL ȘI LOCAL Începând cu anul 1973, are loc o perioadă de conștientizare a dimensiunii teritoriale a sărăciei (80% din săracii lumii trăiesc în mediul rural). Actorii internaționali introduc în discursul public dimensiunea rural – urban, pliindu-și diversele problematici globale pe acest „calapod”. Tonul noilor abordări a fost dat de unele agenții ale Națiunilor Unite care au constatat acutizarea problematicilor în mediul rural și au atenționat asupra necesității abordării diferite, specifice, integrate și multisectoriale a acestuia. După creșteri succesive pe diverse dimensiuni a fost elaborat un concept mai „acoperitor” decât toate celelalte, și anume, cel de dezvoltare durabilă. Dezvoltarea este un fenomen dinamic, extrem de complex și greu de definit. De-a lungul anilor, accentul s-a deplasat dinspre dezvoltare economică spre dezvoltare socială sau umană, fiecare dintre acestea dovedindu-se a fi incomplet raportat la multitudinea de fenomene pe care le implică dezvoltarea. În anul 1987 a fost lansat, în raportul Națiunilor Unite intitulat „Viitorul nostru comun”, conceptul de dezvoltare sustenabilă. Dezvoltarea sustenabilă poate fi definită, în sens larg, ca fiind îmbunătățirea vieții fiecăruia „acum și pentru generațiile care vor veni”. Practic, în acest fel se face legătura între ceea ce înseamnă dezvoltare economică, justiție socială, valori democratice și protecția mediului. Elementul de noutate este omul integrat și în strânsă relație cu mediul înconjurător. Conceptul de dezvoltare sustenabilă promovat de forurile Națiunilor Unite se referă, în principal, la:  dezvoltare economică echitabilă și echilibrată;  un nivel ridicat al angajării, al coeziunii sociale și al includerii;  asumarea responsabilității pentru folosirea resurselor naturale și a protecției mediului;  politici coerente, deschise și transparente;

Pagina 18

 cooperare internațională pentru promovarea dezvoltării sustenabile la nivel global. Conceptul actual de dezvoltare rurală este fundamentat pe cel de dezvoltare durabilă și are câteva trăsături fundamentale, referinduse la:  Dezvoltarea rurală sustenabilă, care presupune dezvoltare economică echitabilă și echilibrată, cu un nivel ridicat al coeziunii sociale și al includerii și asumarea responsabilității pentru folosirea resurselor naturale și a protecției mediului;  Dezvoltarea rurală extensivă sau integrată, care se referă la dezvoltarea mediului rural prin extinderea mijloacelor de comunicare și informare și prin extinderea activităților din mediul rural spre sectorul non-agricol și promovarea agriculturii extensive, a cărei coordonată esențială este transferul informațional (conceptul de agricultură extensivă aici este diferit de cel tradițional, care definea opusul agriculturii intensive);  Dezvoltarea rurală multisectorială, care se referă la crearea de rețele și parteneriate între organizații internaționale, agenții naționale sau organizații ale societății civile, în vederea abordării multisectoriale. În Europa, ruralul a fost studiat foarte multă vreme din punct de vedere etnografic sau geografic. De-a lungul timpului, s-au conturat mai multe paradigme de cercetare:  modelul tradiționalist, care consideră mediul rural, respectiv satul, ca fiind adevăratul păstrător al spiritualității, specificității și originalității unei culturi, a unei societăți, cercetările de acest fel căutând să releve valorile, comportamentele și simbolurile rurale tradiționale;  modelul meliorist, care consideră mediul rural ca fiind forma genetică a unei societăți, dar insuficient evoluată și care trebuie adusă la nivelul structurilor urbane. Cercetările din acest domeniu măsoară, în general, decalajele dintre urban și rural,

Pagina 19

din perspectiva veniturilor, educației, confortului și a productivității;  modelul ecologic, care relevă specificitatea, particularitățile și avantajele modului de viață contemporan rural;  modelul cronoregresiv, utilizat, în general, în monografiile de așezări rurale (vezi Durand Drouhin, L. M. Szwergrub, V. Mihăilescu). În Uniunea Europeană peste jumătate din populație locuiește în localități rurale, care acoperă peste 90% din teritoriu. Dezvoltarea rurală în Europa a fost implicit cuprinsă în Politicile Agricole Comune (PAC) (Common Agricultural Policy). La sfârșitul anilor 1950 și începutul anilor 1960, politicile agricole comune au avut drept scop încurajarea producției agricole, prin suportul direct al producției și prin modernizarea agriculturii. Structura agricolă a Europei se caracteriza printr-un număr mare de ferme mici și o pondere mare a populației ocupate în agricultură. La ora actuală la nivelul Uniunii Europene sunt promovate trei instrumente pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural: LEADER, TRDI și SAPARD LEADER + (pentru EU-15). Scopul programului este de a susține și încuraja actorii economici din mediul rural, în vederea dezvoltării pe termen lung. Factorii locali de decizie sunt invitați să elaboreze și să implementeze strategii originale de dezvoltare, punând accent pe:  specificitatea și unicitatea spațiului natural, dar și a tradiției;  îmbunătățirea mediului economic, în vederea creării a noi locuri de muncă;  îmbunătățirea abilităților de auto-organizare a comunităților rurale, în vederea promovării coeziunii sociale. În acest sens, se creează grupuri locale de acțiune (GAL), care vor elabora planurile locale de dezvoltare și care vor fi responsabile pentru implementarea acestora.

Pagina 20

TRDI (Temporary Rural Development Instrument) (pentru cele 10 țări noi membre ale UE) este un instrument susținut de FEGA (Fondul European pentru Garantare în Agricultură) și cuprinde principalele măsuri de uniformizare a politicilor din cele 10 țări noi membre ale UE și restul spațiului European, cuprinzând o serie de măsuri pentru protecția mediului, pensionarea timpurie, împădurire și acordarea de plăți compensatorii pentru zonele defavorizate. SAPARD (pentru România și Bulgaria) sau Programul Special de Pre-aderare își propune să acorde asistență în dezvoltarea rurală și a agriculturii. Principalele obiective ale programului de pre-aderare sunt:  suportul agriculturii și al dezvoltării rurale, în perioada de pre- aderare;  rezolvarea problemelor pe termen lung, în vederea ajustării sectorului agricol și a ruralului în întregime;  implementarea „acquis communautaire” în domeniul politicilor agricole. Politica Agricolă Comună urmărește mai multe obiective, printre care și dezvoltarea rurală. Pe plan național, ea se regăsește sub forma Planului Național de Dezvoltare Rurală sprijinit de un Plan Strategic PAC care se bazează pe analiza nevoilor oamenilor și atingerea obiectivelor PAC. Prin intermediul dezvoltării rurale, PAC urmărește înglobarea a mai multor obiective cheie cu scopul de a crea un spațiu rural modern. În România, autoritățile urmăresc mai multe direcții în care dezvoltarea rurală ne poate ajuta precum infrastructura, crearea de locuri de muncă sau modernizarea sectorului agricol. În spațiul românesc vorbim de procesul prin care putem atinge standardele UE, deși PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic decât prevede Uniunea. Prin PAC, România beneficiază de sume mari pentru investiția în acest sector de care avem mare nevoie mai ales pentru integrarea în economia de piață. Așadar, dezvoltarea rurală, susținută prin Planul Național de Dezvoltare Rurală, aduce beneficii României care se întind atât pe planul economic, cât și cel social pentru ca această să se integreze cu succes în economia rurală europeană.

Pagina 21

Politica a suferit numeroase reforme de-a lungul timpului, din anul 1999, ea funcționând pe doi piloni:  Pilonul 1 – Politica de piață, urmărește realizarea obiectivelor PAC definite în Tratatul de la Roma, ca un sistem complex de reguli și mecanisme care reglementează producția, comerțul și prelucrarea produselor agricole, grupate sintetic sub denumirea de organizații comune de piață. Pentru implementarea măsurilor comune de reglementare a piețelor, comunitatea are la dispoziție următoarele instrumente: prețurile, intervenția pe piață, ajutoarele financiare, cotele de producție, protecția vamală comună.  Pilonul 2, al dezvoltării rurale, cuprinde măsuri structurale, care țintesc dezvoltarea armonioasă a zonelor rurale, sub câteva aspecte: social, al diversității activităților, al calității produselor, al protejării mediului și are drept obiectiv creșterea dinamismului economic al zonelor rurale, prin menținerea dinamismului social, agriculturii durabile și asigurarea conservării și îmbunătățirii resurselor naturale, privind în mod exclusiv zonele rurale și periurbane. Noua generație de strategii și programe de dezvoltare rurală vor fi construite în jurul a patru axe prioritare, după cum urmează:  axa 1, privind îmbunătățirea competitivității sectoarelor agricol și forestier;  axa 2, privind îmbunătățirea mediului în zonele rurale;  axa 3, privind calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale;  axa 4, privind Leader. Resursele destinate priorităților comunitare de dezvoltare rurală vor depinde de situația specifică, de punctele tari, punctele slabe și oportunitățile specifice fiecărei zone de programare. Desigur, pe lângă avantajele aduse, PAC stârnește și controverse, ridicând numeroase probleme: producția în exces,

Pagina 22

amplificarea cheltuielilor agricole și exploatarea pământului. Acestor controverse li se aduc argumente privind ignorarea regulii de cerere și ofertă, deoarece se produce prea mult, acest lucru ducând la risipă. Mai mult, vorbim și despre prețuri ridicate care împiedică evoluția unei agriculturi moderne și eficiente. În România, principalele probleme au fost raportate la nivelul subvențiilor prea mici în comparație cu costurile de producție. Integrarea României în Uniunea Europeană a ajutat la dezvoltarea unui sistem agricol modern, care să asigure un nivel de viață echitabil populației rurale și o aprovizionare la prețuri rezonabile consumatorilor și, în special, circulația liberă a mărfurilor pe teritoriul UE. Pentru perioada de programare 2021 – 2027 fondurile vor fi alocate pe baza Planului Național Strategic și finanțate de Fondul european de garantare agricolă și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. Așadar, România are un buget PAC 20,5 miliarde EUR din care 13,3 miliarde este destinată plăților directe, 363 milioane EUR alocate către măsurile de sprijinire a pieței (FEGA), iar 6,7 miliarde EUR alocate pentru dezvoltarea rurală (FEADR). Planul Național Strategic al României va avea în vedere atingerea următoarelor obiective:  Promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și atingerea securității alimentare;  Consolidarea orientării către piață și creșterea competitivității;  Îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul valoric. Pentru anul 2020 raportat la România, s-au elaborat 5 obiective, comparativ cu nivelul Europei care vor trebui să atingă următorii indicatori:  ocuparea forței de muncă – 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă;  cercetarea și inovarea – 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare;

Pagina 23

 schimbările climatice și energia – obiectivele „20/20/20” în materie de climă/ energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens);  educația – rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% și ar trebui atinsă o rată de cel puțin 40% absolvenți de studii superioare, din totalul generației tinere;  combaterea sărăciei – numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane. De asemenea, strategia cuprinde 7 inițiative emblematice (programe pilot), care asigură cadrul prin care Uniunea Europeană și autoritățile naționale își susțin reciproc eforturile în domenii prioritare pentru Strategia Europa 2020. În ceea ce privește dezvoltarea regională și coeziunea după anul 2020, sunt prezentate 5 priorități investiționale mijlocite optim de UE:  O Europă mai inteligentă (inovare, digitalizare, transformare economică, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii);  O Europă mai verde (energie din surse regenerabile, combaterea schimbărilor climatice, fără emisii de carbon);  O Europă conectată (rețele strategice de transport și digitale);  O Europă mai socială (sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale, a accesului egal la sistemul de sănătate);  O Europă mai apropiată de cetățenii săi (sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE). Uniunea Europeană și autoritățile naționale își susțin reciproc eforturile în domenii prioritare pentru Strategia Europa 2020. 1. „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăți condițiilecadru și accesul la finanțările pentru cercetare și inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse și servicii care creează creștere și locuri de muncă.

Pagina 24

La nivelul UE, Comisia depune eforturi pentru:  Definitivarea spațiului european de cercetare, elaborarea unei agende strategice de cercetare centrată pe provocări precum securitatea energetică, transporturile, schimbările climatice, utilizarea eficientă a resurselor, sănătatea și îmbătrânirea, metodele de producție ecologice și gestionarea terenurilor, precum și consolidarea programării comune cu statele membre și regiunile;  Îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru a permite întreprinderilor să inoveze, crearea unui brevet european unic și a unei instanțe specializate în materie de brevete, modernizarea cadrului de protejare a drepturilor de autor și a mărcilor comerciale, îmbunătățirea accesului IMM-urilor la protecția proprietății intelectuale;  Accelerarea instituirii unor standarde interoperabile; îmbunătățirea accesului la capital și utilizarea deplină a politicilor care vizează cererea, de exemplu prin achiziții publice și reglementare inteligentă;  Lansarea de parteneriate europene în domeniul inovării între UE și nivelurile naționale, în vederea accelerării dezvoltării și utilizării tehnologiilor necesare pentru a răspunde provocărilor identificate. Primul parteneriat are în vedere următoarele elemente:  „crearea bioeconomiei până în 2020”, „tehnologiile generice esențiale care contribuie la modelarea viitorului industrial al Europei” și „tehnologiile care să le permită persoanelor în vârstă să trăiască în mod independent și să fie activi în societate”;  Consolidarea și dezvoltarea în continuare a rolului instrumentelor UE de susținere a inovării (de exemplu, fondurile structurale, fondurile de dezvoltare rurală, programul- cadru de cercetare-dezvoltare, programul-cadru pentru

Pagina 25

competitivitate și inovare, planul SET), inclusiv printr-o colaborare mai strânsă cu BEI și prin simplificarea procedurilor administrative în vederea facilitării accesului la finanțare, în special pentru IMM-uri, precum și introducerea unor mecanisme inovatoare de stimulare legate de piața carbonului, în special pentru cei cu o evoluție rapidă. Inovare și Tehnologie (EIT), precum și promovarea spiritului antreprenorial prin sprijinirea întreprinderilor tinere inovatoare. La nivel național, statele membre vor trebui:  Să reformeze sistemele de cercetare-dezvoltare și inovare de la nivel național (și regional) pentru a promova excelența și specializarea inteligentă, să consolideze cooperarea între universități, mediul de cercetare și întreprinderi, să pună în aplicare programe comune și să întărească cooperarea transfrontalieră în domeniile în care UE aduce valoare adăugată și să adapteze procedurile naționale de finanțare în consecință, să asigure difuzarea tehnologiei pe teritoriul UE;  Să garanteze existența unui număr suficient de absolvenți de universități de științe, matematică și inginerie și să axeze programele școlare pe creativitate, inovare și spirit antreprenorial;  Să acorde prioritate cheltuielilor destinate cunoașterii, inclusiv prin folosirea stimulentelor fiscale și a altor instrumente financiare pentru a promova investiții private mai semnificative în cercetare-dezvoltare. 2. „Tineretul în mișcare” pentru a consolida performanța sistemelor de educație și pentru a facilita intrarea tinerilor pe piața muncii. La nivelul UE, Comisia depune eforturi pentru:  Integrarea și consolidarea programelor UE de mobilitate, cele destinate universităților și cele destinate cercetătorilor (precum

Pagina 26

Erasmus, Erasmus Mundus, Tempus și Marie Curie) și corelarea acestora cu resursele și programele naționale;  Impulsionarea agendei de modernizare a învățământului superior la nivelul programelor școlare, al guvernanței și al finanțării, inclusiv prin evaluarea comparativă a performanței universităților și a rezultatelor educaționale în context global;  Identificarea metodelor de promovare a spiritului antreprenorial prin programe de mobilitate pentru tinerii profesioniști;  Promovarea recunoașterii învățării non-formale și informale;  Lansarea unui cadru pentru încadrarea în muncă a tinerilor, în care să fie prezentate politicile menite să reducă rata șomajului în rândul tinerilor: acest cadru ar trebui să promoveze, cu ajutorul statelor membre și al partenerilor sociali, intrarea tinerilor pe piața muncii prin intermediul uceniciilor, al stagiilor sau al altor experiențe de muncă, inclusiv printr-o inițiativă („Primul loc de muncă EURES”) al cărui obiectiv este de a spori șansele tinerilor de ocupare a unui loc de muncă prin favorizarea mobilității în UE. La nivel național, statele membre vor trebui:  Să efectueze investiții eficiente în sistemele de învățământ și de formare la toate nivelurile (de la nivel preșcolar la nivel universitar);  Să amelioreze rezultatele în domeniul educației, tratând fiecare segment (preșcolar, primar, secundar, profesional și universitar) în cadrul unei abordări integrate, care să includă competențele-cheie și care are scopul de a reduce abandonul școlar timpuriu;  Să consolideze deschiderea și relevanța sistemelor de învățământ prin instituirea unor cadre naționale de calificare și printr-o mai bună direcționare a rezultatelor învățării spre nevoile pieței muncii;  Să faciliteze intrarea tinerilor pe piața muncii prin acțiuni integrate care cuprind îndrumare, consiliere și ucenicie.

Pagina 27

3. „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare viteză și pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piață digitală unică gospodăriilor și întreprinderilor. La nivelul UE, Comisia depune eforturi pentru:  Oferirea unui cadru juridic stabil, care să stimuleze investițiile într-o infrastructură pentru internet de mare viteză, deschisă și competitivă, precum și în serviciile conexe;  Dezvoltarea unei politici eficiente în domeniul spectrului;  Facilitarea utilizării fondurilor structurale ale UE pentru realizarea acestei agende;  Crearea unei adevărate piețe unice pentru conținutul și serviciile online (și anume, servicii web ale UE sigure și fără frontiere și piețe de conținut digital) care să beneficieze de niveluri ridicate de securitate și încredere, de un cadru echilibrat de reglementare cu regimuri clare de drepturi, de consolidarea licențelor multiteritoriale, de protecție și remunerație adecvate pentru deținătorii de drepturi și de un sprijin activ în vederea digitalizării bogatului patrimoniu cultural european și a modelării guvernanței globale a internetului;  Reformarea fondurilor destinate cercetării și inovării și creșterea sprijinului în domeniul TIC, astfel încât atuurile tehnologice ale Europei în domenii strategice să fie consolidate și să se creeze condițiile ca IMM-urile care înregistrează niveluri ridicate de creștere să devină lideri pe piețele emergente și să stimuleze inovarea în domeniul TIC în toate sectoarele de activitate;  Promovarea accesului la internet și adoptarea acestuia de către toți cetățenii europeni, în special prin acțiuni de susținere a competențelor digitale și a accesibilității serviciilor digitale. La nivel național, statele membre vor trebui:  Să elaboreze strategii operaționale privind internetul de mare viteză și să orienteze fondurile publice, inclusiv cele structurale,

Pagina 28

spre domeniile care nu sunt acoperite integral de investițiile private;  Să stabilească un cadru juridic pentru coordonarea lucrărilor publice astfel încât costurile pentru dezvoltarea rețelelor să se reducă;  Să promoveze dezvoltarea și utilizarea unor servicii on-line moderne și accesibile (de exemplu, e-guvernare, servicii de asistență medicală online, casa inteligentă, competențele informatice, securitatea). 4. „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a crește utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor și a promova eficiența energetică. La nivelul UE, Comisia depune eforturi pentru:  Mobilizarea instrumentelor financiare ale UE (de exemplu, fondurile pentru dezvoltare rurală, fondurile structurale, programul cadru pentru C&D, rețelele transeuropene, BEI), ca parte a unei strategii solide de finanțare, care îmbină finanțarea UE cu finanțarea publică națională și cu cea privată;  Consolidarea unui cadru de utilizare a instrumentelor de piață (de exemplu, certificate de emisii, reforma impozitării energiei, cadrul privind ajutoarele de stat, încurajarea unei utilizări mai extinse a achizițiilor publice ecologice);  Prezentarea de propuneri pentru modernizarea și decarbonizarea sectorului transporturilor, contribuind, astfel, la creșterea competitivității. Acest lucru poate fi realizat printr-un ansamblu de măsuri, de exemplu măsuri de infrastructură precum dezvoltarea rapidă a unor infrastructuri de rețea de mobilitate electrică, gestionarea eficientă a

Pagina 29

traficului, logistică mai performantă, urmărirea reducerii emisiilor de CO2 pentru autovehiculele rutiere, pentru sectoarele aviației și maritim, inclusiv lansarea unei inițiative majore privind automobilele ecologice europene, care va contribui la promovarea noilor tehnologii, inclusiv a autovehiculelor electrice și hibride, printr-o combinație de măsuri de sprijin care cuprind cercetarea, stabilirea unor standarde comune și dezvoltarea infrastructurii necesare:  Accelerarea punerii în aplicare a unor proiecte strategice cu o valoare adăugată ridicată pentru Europa, în vederea eliminării principalelor blocaje, în special în secțiunile transfrontaliere și nodurile intermodale (orașe, porturi, platforme logistice);  Finalizarea pieței interne a energiei și punerea în aplicare a planului privind tehnologiile energetice strategice (SET). În acest sens, promovarea surselor regenerabile de energie constituie, de asemenea, o prioritate;  Prezentarea unei inițiative privind evoluția rețelelor europene, inclusiv a rețelelor transeuropene de energie, către o super-rețea europeană, „rețele inteligente” și interconectarea, în special a surselor regenerabile de energie, la rețea (cu sprijinul fondurilor structurale și al BEI). În acest sens, este necesară promovarea proiectelor de infrastructură de importanță strategică majoră pentru UE în zona baltică, în Balcani, în regiunea mediteraneeană și în Eurasia;  Adoptarea și implementarea unui Plan de acțiune revizuit privind eficiența energetică și promovarea unui program substanțial în domeniul utilizării eficiente a resurselor (sprijinind atât IMM-urile, cât și gospodăriile) prin utilizarea fondurilor structurale și a altor tipuri de fonduri în vederea mobilizării de noi finanțări prin intermediul modelelor existente și foarte eficace de scheme de investiții inovatoare. Această măsură ar trebui să determine modificări ale modului de consum și de producție;  Stabilirea unei viziuni privind modificările structurale și tehnologice necesare pentru a face tranziția către o economie cu

Pagina 30

emisii reduse de dioxid de carbon, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și rezistentă la schimbările climatice până în anul 2050, fapt care va permite UE să își atingă obiectivele privind reducerea emisiilor și biodiversitatea. Aceasta include prevenirea dezastrelor și reacția la acestea, precum și exploatarea contribuției pe care politicile de coeziune, agricolă, de dezvoltare rurală și maritimă o au în lupta împotriva schimbărilor climatice, în special prin măsuri de adaptare bazate pe o utilizare mai eficientă a resurselor, care vor contribui, de asemenea, la îmbunătățirea securității alimentare la nivel mondial. La nivel național, statele membre vor trebui:  Să elimine treptat subvențiile dăunătoare mediului, făcând excepții doar în cazul persoanelor defavorizate;  Să dezvolte instrumente de piață, precum stimulente fiscale și achiziții publice menite să adapteze metodele de producție și de consum;  Să dezvolte infrastructuri energetice și de transport inteligente, modernizate și complet interconectate și să utilizeze pe deplin TIC;  Să asigure implementarea coordonată a proiectelor de infrastructură, în cadrul rețelei centrale a UE, care contribuie în mod decisiv la eficacitatea sistemului de transport al UE, în ansamblul său;  Să se concentreze asupra dimensiunii urbane a transporturilor, responsabile de o mare parte din emisiile generate și din congestiile rețelelor;  Să utilizeze reglementarea, dezvoltând standarde de performanță energetică în construcții și instrumente de piață precum impozitarea, subvențiile și achizițiile publice pentru a reduce consumul de energie și de resurse și să utilizeze fondurile structurale pentru a investi în construcția de clădiri

Pagina 31

publice eficiente din punct de vedere energetic și într-o reciclare mai eficientă;  Să stimuleze instrumente care permit economisirea de energie și care ar putea crește eficiența în sectoarele mari consumatoare de energie, precum cele bazate pe folosirea TIC. 5. „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, și a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide și durabile în măsură să facă față concurenței la nivel mondial. La nivelul UE, Comisia depune eforturi pentru:  Stabilirea unei politici industriale care să creeze condițiile cele mai favorabile pentru a menține și a dezvolta o bază industrială puternică, competitivă și diversificată în Europa, precum și pentru a sprijini tranziția sectoarelor de producție către o utilizare mai eficientă a energiei și a resurselor;  Dezvoltarea unei abordări orizontale a politicii industriale, care să combine diverse instrumente de politică (de exemplu, reglementarea „inteligentă”, modernizarea achizițiilor publice, normele în materie de concurență și stabilirea de standarde);  Îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri, inclusiv prin reducerea costurilor de tranzacție aferente desfășurării unei activități economice în Europa, prin promovarea clusterelor și prin îmbunătățirea accesului convenabil la finanțare;  Promovarea restructurării sectoarelor aflate în dificultate pentru orientarea acestora către activități de viitor, inclusiv prin redistribuirea rapidă a competențelor către sectoarele și piețele cu un ritm alert de creștere și prin acordarea de sprijin prin intermediul sistemului de ajutoare de stat de care dispune UE și/ sau prin Fondul de ajustare la globalizare;

Pagina 32

 Promovarea tehnologiilor și a metodelor de producție care reduc utilizarea resurselor naturale și sporesc investițiile în patrimoniul natural al UE;  Promovarea internaționalizării IMM-urilor;  Asigurarea faptului că rețelele de transport și de logistică permit industriei din toată Uniunea să beneficieze de acces efectiv pe piața unică și, într-un context mai larg, pe piața internațională;  Dezvoltarea unei politici spațiale eficace care să pună la dispoziție instrumentele necesare depășirii unor provocări- cheie la nivel mondial și care să obțină rezultate, în special în ceea ce privește programele Galileo și GMES;  Sporirea competitivității sectorului turismului în Europa;  Revizuirea reglementărilor în vederea sprijinirii tranziției sectoarelor serviciilor și producției către o utilizare mai eficientă a resurselor, inclusiv printr-o reciclare mai eficientă; îmbunătățirea modului în care sunt definite standardele europene, astfel încât standardele europene și internaționale să stimuleze competitivitatea pe termen lung a industriei europene. Acest lucru va include promovarea comercializării și a adoptării unor: tehnologii generice esențiale; reînnoirea strategiei UE de promovare a responsabilității sociale a întreprinderilor, ca element-cheie în asigurarea încrederii pe termen lung a angajaților și a consumatorilor. La nivel național, statele membre vor trebui:  Să îmbunătățească mediul de afaceri, în special pentru IMM- urile inovatoare, inclusiv prin achiziții publice menite să sprijine inițiativele care încurajează inovarea;  Să amelioreze condițiile de asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală;  Să reducă sarcina administrativă a societăților și să amelioreze calitatea legislației în domeniul afacerilor;  Să colaboreze strâns cu părțile interesate din diverse sectoare (cu întreprinderile, cu sindicatele, cu mediul academic, cu

Pagina 33

ONG-urile, cu organizațiile de consumatori) pentru a identifica blocajele și a dezvolta o analiză comună cu privire la modalitățile de a menține o bază industrială și de cunoaștere solidă și de a plasa UE într-o poziție de lider în ceea ce privește dezvoltarea durabilă la nivel mondial. 6. „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” pentru a moderniza piețele muncii și a oferi mai multă autonomie cetățenilor, prin dezvoltarea competențelor acestora pe tot parcursul vieții în vederea creșterii ratei de participare pe piața muncii și a unei mai bune corelări a cererii și a ofertei în materie de forță de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională. La nivelul UE, Comisia depune eforturi pentru:  Definirea și punerea în aplicare a celei de a doua etape a agendei de flexicuritate, împreună cu partenerii sociali europeni, pentru a identifica modalitățile de a îmbunătăți gestionarea tranzițiilor economice, de a combate șomajul și de a crește ratele de activitate;  Adaptarea cadrului legislativ, în conformitate cu principiile reglementării „inteligente”, la evoluția modelelor de organizare a muncii (de exemplu, orele de lucru, detașarea lucrătorilor) și la noile riscuri la adresa sănătății și a securității muncii;  Facilitarea și promovarea mobilității lucrătorilor în interiorul UE și asigurarea unei corespondențe mai bune între cererea și oferta de locuri de muncă, prin intermediul unui sprijin financiar adecvat acordat din fondurile structurale, în special din Fondul Social European (FSE), și promovarea unei politici în materie de migrație a lucrătorilor cuprinzătoare și orientate către viitor, care să răspundă, într-un mod flexibil, priorităților și nevoilor de pe piața muncii;  Consolidarea capacității partenerilor sociali și valorificarea pe deplin a potențialului de soluționare a problemelor oferit de dialogul social la toate nivelurile (la nivelul UE, la nivel

Pagina 34

național/ regional, la nivel sectorial și la nivelul întreprinderilor), precum și promovarea unei cooperări mai strânse între instituțiile de pe piața muncii, inclusiv între serviciile publice de ocupare a forței de muncă din statele membre;  Impulsionarea cadrului strategic de cooperare în materie de educație și formare în care să fie implicate toate părțile interesate. Acest lucru ar trebui să aibă drept rezultat punerea în aplicare a principiilor învățării de-a lungul vieții (în cooperare cu statele membre, cu partenerii sociali și cu experți), inclusiv prin parcursuri educaționale flexibile între diverse sectoare și niveluri de educație și formare și prin sporirea atractivității educației și formării profesionale. Partenerii sociali la nivel european ar trebui consultați în vederea dezvoltării unei inițiative proprii în acest domeniu;  Asigurarea dobândirii competențelor necesare în vederea continuării studiilor și a integrării pe piața muncii, precum și a recunoașterii acestora pe tot parcursul educației generale, profesionale, superioare și din viața adultă și dezvoltarea unui limbaj și a unor instrumente operaționale comune pentru educație/formare și muncă: un cadru european pentru aptitudini, competențe și profesii (ESCO). La nivel național, statele membre vor trebui:  Să pună în aplicare măsurile naționale de flexicuritate, astfel cum s-a convenit în cadrul Consiliului European (CE), să reducă segmentarea pieței muncii și să faciliteze tranzițiile și reconcilierea vieții profesionale cu viața privată;  Să analizeze și să monitorizeze în mod regulat eficiența sistemelor fiscale și de asigurări sociale pentru a asigura rentabilitatea muncii, acordând o atenție specială persoanelor cu un nivel scăzut de calificare și eliminând în același timp măsurile care descurajează desfășurarea de activități independente;

Pagina 35

 Să promoveze noi forme de reconciliere a vieții profesionale cu cea privată și politici de îmbătrânire activă și să sporească egalitatea de șanse între femei și bărbați;  Să promoveze și să monitorizeze concretizarea eficace a rezultatelor dialogului social;  Să impulsioneze punerea în aplicare a Cadrului european al calificărilor, prin instituirea unor cadre naționale ale calificărilor;  Să asigure dobândirea competențelor necesare în vederea continuării studiilor și a integrării pe piața muncii, precum și recunoașterea acestora pe tot parcursul educației generale, profesionale, superioare și din viața adultă, inclusiv în cadrul învățării non-formale și informale;  Să dezvolte parteneriate între mediul educației/formării și cel al muncii, în special prin implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertelor de educație și formare. 7. „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială și teritorială, astfel încât beneficiile creșterii și locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viață demnă și de a juca un rol activ în societate. Politica de coeziune va continua investițiile în toate regiunile, pe baza a 3 categorii:  mai puțin dezvoltate ⎯ al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75% din PIB-ul mediu al UE-27;  în tranziție ⎯ al căror PIB pe cap de locuitor se situează între 75% și 100% din PIB-ul mediu al UE-27;  mai dezvoltate, al căror PIB pe cap de locuitor depășește 100% din PIB-ul mediu al UE-27. Metoda de alocare a fondurilor se va baza încă, în mare măsură, pe PIB-ul pe cap de locuitor.

Pagina 36

Se vor introduce totuși și noi criterii, precum:  șomajul în rândul tinerilor;  nivel scăzut de educație;  schimbări climatice;  primirea și integrarea migranților, pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren. Strategia de dezvoltare teritorială a României reprezintă viziunea asumată a Guvernului și Parlamentului României privind dezvoltarea teritoriului național pentru orizontul de timp 2035: România 2035, o țară cu un teritoriu funcțional, administrat eficient, care asigură condiții atractive de viață și locuire pentru cetățenii săi, cu un rol important în dezvoltarea zonei de sud-est a Europei. Scenariul România Policentrică urmărește dezvoltarea teritoriului național la nivelul unor nuclee de concentrare a resurselor umane, materiale, tehnologice și de capitaluri (orașe mari/medii), în perspectiva anului 2035 și conectarea eficientă a acestor zone de dezvoltare cu teoriile europene. Scenariul de dezvoltare România policentrică 2035 urmărește promovarea zonelor urbane funcționale medii/ mari la nivel național, prin elemente legate de creșterea conectivității și accesibilității între marile orașe și consolidarea poziției zonelor puternic urbanizate, odată cu asigurarea unor servicii optime de bază care să deservească orașele mici și localitățile rurale, plecând de la următoarele ipoteze ce guvernează dezvoltarea unui teritoriu:  Existența unor rețele de transport eficiente și diversificate care să interconecteze orașele mari și piețele economice reprezintă un element important în dezvoltarea viitoare a teritoriului național;  Dezvoltarea zonelor rurale este dependentă de asigurarea unui grad crescut de accesibilitate și legături de transport diversificate către marile centre urbane;  Orașele din zonele transfrontraliere au o capacitate crescută de cooperare și pot pune bazele unor sisteme urbane funcționale

Pagina 37

care să permită gestionarea eficientă a fluxurilor de oameni, mărfuri;  Accesul oamenilor la oportunități reprezintă un element de atractivitate în configurarea spațiului urban și rural de calitate. Teritoriile policentrice prezintă un potențial mai mare de asigurare a unui echilibru în dezvoltare în detrimentul celor mai puțin policentrice. Acest lucru poate fi asigurat prin susținerea dezvoltării unor centre urbane majore la nivelul teritoriului național și conectarea acestora cu orașele mici și zonele rurale. PLANUL NAȚIONAL INTEGRAT ÎN DOMENIUL ENERGIEI ȘI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 2021 – 2030 România își propune să aducă o contribuție echitabilă la realizarea țintei de decarbonare a Uniunii Europene și va urma cele mai bune practici de protecție a mediului. Aplicarea schemei EU – ETS (EU Emissions Trading System) și respectarea țintelor anuale de emisii pentru sectoarele non - ETS reprezintă angajamentele principale pentru realizarea țintelor. Pentru sectoarele care fac obiectivul schemei EU – ETS, obiectivul general al României de reducere a emisiilor se ridică la aproximativ 44% până în 2030 față de anul 2005. 1 Procesul de decarbonare va fi influențat și de îndeplinirea următoarelor obiective strategice aferente economiei circulare:  Creșterea ratei de reutilizare și de reciclare a deșeurilor municipale la minimum 70% până în 2030 (minim 50% până la sfărșitul anului 2025);  Reducerea cantității de deșeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea de deșeuri biodegradabile municipale generată în anul 1995, până la sfârșitul anului 2020;  Depozitatea până la finalul anului 2025 numai a deșeurilor supuse în prealabil unor operații de tratare; 1 Regulamentul nr. 2018/842/UE al Parlamentului European și al Consiliului privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului nr. 525/2013/UE

Pagina 38

 Creșterea ratei de reciclare a deșeurilor din ambalaje la 80% până în 2030, având ca obiective intermediare o rată de 60% până în 2020 și de 70% până în 2025;  Interzicerea depozitării materialelor reciclabile precum mase plastice, metale, sticlă, hârtie și carton, precum și a deșeurilor biodegradabile până în 2025, eliminare completă a depozitării deșeurilor până în 2030;  Dezvoltarea piețelor de materii prime secundare de înaltă calitate, inclusiv prin evaluarea valorii adăugate aduse de criteriile de stabilire a încetării statutului de deșeu aplicabile anumitor materiale;  Creșterea gradului de valorificare energetică la minim 15% până la finalul anului 2025;  Creșterea gradului de colectare separată a deșeurilor reciclabile pe trei fracții (hârtie și carton, plastic și metal și sticlă) astfel încât să se atingă o rată minimă de capturare de 52% în fiecare județ și în municipiul București. STRATEGIA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI 2020 – 2030, CU PERSPECTIVA ANULUI 2050 Strategia Energetică a României 2020 - 2030, cu perspectiva anului 2050 este un document programatic care definește viziunea și stabilește obiectivele fundamentale ale procesului de dezvoltare a sectorului energetic. De asemenea, documentul indică reperele naționale, europene și globale care influențează și determină politicile și deciziile din domeniul energetic. Obiectivele Strategiei Energetice sunt: 1. Asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii; 2. Energie curată și eficiență energetică; 3. Modernizarea sistemului de guvernanță corporativă și a capacității instituționale de reglementare; 4. Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice;

Pagina 39

5. Piețe de energie competitive, baza unei economii competitive; 6. Creșterea calității învățământului în domeniul energiei și formarea continuă a resursei umane calificate; 7. România, furnizor regional de securitate energetică; 8. Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale. STRATEGIA NAȚIONALĂ DE RENOVARE PE TERMEN LUNG PENTRU SPRIJINIREA PARCULUI NAȚIONAL DE CLĂDIRI REZIDENȚIALE ȘI NEREZIDENȚIALE, ATÂT PUBLICE CÂT ȘI PRIVATE ÎNTRUN PARC MOBILIAR CU UN NIVEL RIDICAT DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ȘI DECARBONAT PÂNĂ ÎN 2050 Conform Raportului „EU Energy in Figures 2018” publicat de Comisia Europeană, în perioada 2010 – 2016, consumul primar de energie a scăzut cu 8,9%, de la 34,33 Mtep la 31,26 Mtep. Cu toate acestea, consumul final de energie a scăzut doar cu aproximativ 1,4%, de la 22,59 Mtep la 22,28 Mtep. Majoritatea sectoarelor de utilizare finală a energiei au înregistrat o scădere în perioada respectivă, cu excepția sectorului transporturilor, care a înregistrat o creștere semnificativă. În ceea ce privește sectorul rezidențial, consumul final de energie a scăzut cu 8,4%, de la 8,10 Mtep la 7,42 Mtep. În cazul sectorului serviciilor, care cuprinde sectorul public și sectorul comercial, consumul final de energie a scăzut cu 3,7 %, de la 1,88 Mtep la 1,81 Mtep. Deși sectorul rezidențial și cel al serviciilor nu includ decât clădiri, aceste valori indică reducerea consumului de energie în sectorul clădirilor. Raportul privind progresul realizat în îndeplinirea obiectivelor naționale de eficiență energetică din 2018 al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) din România indică un progres relativ similar. 2 2 ANRE, Raport privind progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naționale de eficiență energetică, 26 aprilie 2018, pag. 11.

Pagina 40

Obiectivele principale ale strategiei sunt următoarele:  Îmbunătățirea performanței energetice a fondului existent de clădiri prin reducerea consumului de energie, a emisiilor de carbon și extinderea utilizării surselor regenerabile de energie la clădiri;  Crearea de beneficii suplimentare prin îmbunătățirea calității vieții pentru toți utilizatorii (de exemplu, un confort mai bun, beneficii asociate cu sănătatea, siguranța si calitatea aerului), reducerea nivelului sărăciei energetice;  Extinderea duratei de viață și îmbunătățirea siguranței fondului de clădiri. PLANUL INVESTIȚIONAL PENTRU DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT PE PERIOADA 20202030 Investițiile în infrastructura de transport se realizează în corelare cu strategia de dezvoltare a sectorului. Obiectivele strategice identificate pentru sectorul de transport rutier sunt următoarele:  Îmbunătățirea mobilității populației și a traficului aferent transportului de mărfuri în cadrul rețelei TEN-T de bază și a rețelei extinse, prin construcția unei rețele de autostrăzi și drumuri expres;  Asigurarea accesului pentru populație și pentru mediul de afaceri la rețeaua TEN-T de bază și la rețeaua extinsă, prin construcția coridoarelor de legătură națională;  Asigurarea unei rețele de transport rutier sigure și operaționale, care să contribuie la reducerea numărului de accidente rutiere, precum și la reducerea timpilor de călătorie;  Asigurarea accesului internațional prin intermediul legăturilor cu țările vecine;  Asigurarea unei rețele de transport propice mediului înconjurător, prin implementarea proiectelor de variantă de ocolire.

Pagina 41

Obiectivele generale de conectivitate rutieră Obiectivele de conectivitate rutieră vizează rezolvarea a patru mari probleme ale transportului rutier, cum ar fi:  timpi mari de întârziere în trafic;  media zilnică anuală ridicată (MZA);  accesibilitatea redusă națională și internațională;  rată mare de accidente rutiere. Obiectivele generale de conectivitate rutieră răspund nevoilor de mobilitate rutieră pentru populație și pentru mediul de afaceri, asigurând tranzitul pasagerilor și a mărfurilor în și între regiunile României, dar și în conexiune cu țările vecine, în condiții sigure și operaționale și în armonie cu mediul înconjurător și în concordanță cu politicile europene împotriva schimbărilor climatice. Astfel, au fost identificate patru obiective generale de conectivitate rutieră, care asigură conexiunea atât a provinciile istorice, cât și a regiunile de dezvoltare ale României și se extind natural spre rețelele rutiere din țările vecine: Obiectivul general de conectivitate 1 (OC1) – asigură mobilitatea populației și a mărfurilor pe direcția vest – este, între Europa Centrală și Marea Neagră, prin vestul și centrul țării, sudul și estul României. Reprezintă o veritabilă axă națională transcarpatică și transregională, de importanță europeană regională. Obiectivul general de conectivitate 2 (OC2) – asigură conexiunea între nordul și sudul României, reprezentând totodată și o axă între nordul și sudul continentului, în actualul context geopolitic. Obiectivul general de conectivitate 3 (OC3) – reprezintă la nivelul țării o legătură importantă între Moldova și Transilvania, dar și o axă de tranzit între țările aflate la est de România și Europa Centrală. Obiectivul general de conectivitate 4 (OC4) – realizează legătura între sudul și vestul țării, traversând Muntenia, Oltenia și Banat. La nivel european reprezintă o legătură facilă între sudul continentului și partea centrală și vestică a acestuia.

Pagina 42

STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ (SNOFM) 2021 – 2027 În anul 2027 piața muncii din România va deveni dinamică, sustenabilă, rezilientă, pro-activă și bazată pe inovare socială. Forța de muncă va fi ocupată sustenabil și va fi înzestrată cu competențe necesare pentru a face față schimbărilor tehnologice, digitale și tendințelor globale. Piața muncii va asigura o competitivitate durabilă și cu sisteme de protecție socială flexibile adaptate și adecvate. Obiectivul general al strategiei Creșterea ocupării de calitate, în condiții de sustenabilitate, astfel încât, până la sfârșitul anului 2027, rata de ocupare a populației 20-64 ani să fie de 75%. Atingerea obiectivului general se va realiza prin măsuri de activare a persoanelor inactive apte de muncă, a șomerilor, în special a celor de lungă durată, a tinerilor, inclusiv NEETs, prin asigurarea unor tranziții rapide și de calitate în ocupare pentru tinerii absolvenți, prin dezvoltarea resurselor umane, prin stimularea culturii și a inițiativei antreprenoriale și prin stimularea creării de noi oportunități și locuri de muncă. Totodată, vor fi implementate măsuri de creștere a calității ocupării, promovare a unei forțe de muncă competente, calificate și adaptabile, avându-se în vedere combaterea excluziunii sociale și promovarea dialogului social pentru a crește convergența și pentru a îmbunătăți reziliența, dar și pentru a reduce disparitățile la nivel teritorial. Procesul de realizare a obiectivului general se va baza pe inovarea socială, respectiv idei, servicii și modele noi de servicii publice și private, inclusiv în cadrul oferit de parteneriate care să genereze soluții adaptate și să abordeze de o manieră cuprinzătoare complexitatea societală crescută a României contemporane. Ținta generală: Rata de ocupare a populației 20-64 ani de 75% la orizontul anului 2027

Pagina 43

Obiective specifice: A. Integrarea durabilă pe piața muncii a forței de muncă disponibile Direcția de acțiune 1: Promovarea de noi abordări în furnizarea măsurilor active pentru îmbunătățirea accesului la piața muncii pentru toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Măsuri/ acțiuni: 1. Dezvoltarea serviciilor oferite persoanelor inactive apte de muncă și identificarea celor mai adecvate modalități de încurajare a participării acestora pe piața muncii; 2. Facilitarea accesului pe piața muncii a persoanelor din grupurile dezavantajate apte de muncă, prin crearea de echipe mobile mixte cu rol în furnizarea de servicii integrate de identificare, îndrumare și sprijin, precum și prin adaptarea intervențiilor individualizate în cadrul managementului de caz; 3. Furnizarea de pachete de servicii și măsuri adaptate grupurilor dezavantajate, precum persoane inactive apte de muncă, persoane cu dizabilități, șomeri cu un nivel redus de competențe, șomeri de lungă durată, persoane cu vârsta de peste 50 de ani, persoane reîntoarse în țară, persoane beneficiare ale unei forme de protecție internațională (migranți) etc.; 4. Dezvoltarea de instrumente și metodologii care să permită debirocratizarea și digitalizarea activității ANOFM, în vederea furnizării în mod integrat a serviciilor dedicate angajatorilor, precum și realizarea de adaptări necesare persoanelor cu dizabilități; 5. Stimularea furnizorilor de servicii de ocupare acreditați, în condiții de sustenabilitate, prin acordarea de mini granturi dimensionate în funcție de perioada pentru care persoana mediată rămâne ocupată pe piața muncii (pentru. 6/12 luni de la împlinirea a 12 luni de încadrare în muncă);

Pagina 44

6. Promovarea unor servicii dedicate persoanelor, inclusiv persoanelor cu dizabilități, care au un loc de muncă și doresc schimbarea acestuia; 7. Acordarea de granturi pentru formarea profesională a angajaților; 8. Realizarea unor evaluări aprofundate a șomajului, dar și a inactivității în vederea reducerii și prevenirii șomajului de lungă durată și a șomajului structural. Direcția de acțiune 2: Promovarea, dezvoltarea și consolidarea inițiativelor /oportunităților de antreprenoriat și economie socială vizând crearea de locuri de muncă de calitate. Măsuri/ acțiuni: 1. Furnizarea unor programe de sprijin antreprenorial responsabil, adaptate la nevoile diferitelor grupuri țintă, cu accent pe persoanele dezavantajate, care să cuprindă măsuri de tip pre start-up și scheme granturi pentru start-up-uri; 2. Dezvoltarea unor instrumente și structuri colaborative/ participative, cu rol în monitorizarea și evaluarea evoluției economiei sociale în România, promovarea, sensibilizarea și conștientizarea asupra antreprenoriatului social și economiei sociale, sprijinirea din punct de vedere organizațional și tehnic a entităților de economie socială; 3. Scheme de antreprenoriat social, care să combine sprijinul antreprenorial pre start-up și acordarea de granturi pentru start- up-uri de economie socială, în vederea activării potențialului de dezvoltare al sectorului economiei sociale; 4. Asistență/consultanță în afaceri post înființare pentru depășirea dificultăților economice și sprijin pentru inovare și digitalizare al start-up-urilor sustenabile; 5. Scheme de sprijin, inclusiv financiar, în vederea îmbunătățirii perspectivelor de consolidare și dezvoltare sustenabilă a

Pagina 45

structurilor de economie socială, în special a celor cu rezultate dovedite de angajare a persoanelor din grupurile defavorizate; 6. Subvenționarea procesului de integrare socio-profesională a lucrătorilor defavorizați în cadrul întreprinderilor sociale de inserție – acoperirea costurilor de calificare la locul de muncă, contracte de muncă subvenționate pe perioade cuprinse între 6 – 24 luni, cu servicii de acompaniere socio-profesională și sociale; 7. Susținerea înființării de centre de inovație și antreprenoriat (de tipul incubatoarelor de afaceri, centrelor dedicate roboticii și inteligenței artificiale etc.). Direcția de acțiune 3: Dezvoltarea de măsuri pentru identificarea și reducerea deficitelor de forță de muncă, în pecial a celor de la nivel local/ regional. Măsuri/ acțiuni: 1. Finanțarea de intervenții integrate în zone cu deficit de forță de muncă și migrație sezonieră, prin acordare de granturi, care să cuprindă printre altele și următoarele acțiuni:  identificarea dimensiunii fenomenului de deficit de forță de muncă, în special de la nivel local/regional;  proiectarea serviciilor suport pentru reducerea deficitelor de forță de muncă în parteneriat cu comunitatea locală, cu partenerii sociali și cu alte părți interesate (angajatori etc.);  acordarea serviciilor suport pentru reducerea deficitelor de forță de muncă în parteneriat cu comunitatea locală, cu partenerii sociali și cu alte părți interesate (angajatori etc.). 2. Promovarea măsurilor de reducere a deficitelor de competențe; 3. Reducerea ocupării în agricultura de subzistență și facilitatea relocării acestei resurse umane către activitățile non-agricole; 4. Finanțarea serviciilor de susținere a îmbătrânirii active prin implicarea lucrătorilor vârstnici de peste 60 de ani în programe de mentorat pentru formarea și integrarea lucrătorilor noi;

Pagina 46

5. Cartografierea ocupațiilor și competențelor, precum și asigurarea corespondenței între ocupații, calificări și conținutul lor de competențe. Direcția de acțiune 4: Reducerea disparității de gen privind ocuparea forței de muncă. Măsuri / acțiuni: 1. Promovarea formelor atipice de ocupare a forței de muncă, care să permită asumarea responsabilităților de îngrijire a persoanelor dependente, cu respectarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată; 2. Furnizarea de servicii suport de integrare pe piața muncii a persoanelor care au calitatea de unici întreținători ai familiilor monoparentale și/ sau a persoanelor care au copii mai mici de 12 ani, în special a celor provenind din mediul rural; 3. Sprijin acordat angajatorilor/ consorțiilor de angajatori pentru amenajarea unor spații destinate supravegherii și îngrijirii copiilor cu vârstă antepreșcolară, în vederea asigurării echilibrului dintre viața profesională și cea de familie a femeilor angajate. Direcția de acțiune 5: Furnizarea unor măsuri de sprijin pentru menținerea activității economice în contextul COVID-19 sau a altor situații excepționale. Măsuri/ acțiuni: 1. Sprijin pentru persoanele care se află în șomaj tehnic ca urmare a declarării situațiilor de urgență/alertă (ex. pandemia COVID – 19), inclusiv subvenții; 2. Sprijin pentru persoanele angajate în cadrul întreprinderilor a căror activitate este afectată direct/indirect ca urmare a declarării situațiilor de urgență/alertă (ex. pandemia COVID – 19), inclusiv subvenții;

Pagina 47

3. Subvenții acordate angajatorilor pentru plata unei părți din salariu, în vederea menținerii locurilor de muncă, pentru angajații care au beneficiat de șomaj tehnic; 4. Acordare servicii de preconcediere (servicii de ocupare și de formare profesională) pentru persoanele care urmează să fie disponibilizate; 5. Sprijin acordat angajatorilor pentru desfășurarea activității în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu. B. Creșterea gradului de valorificare a potențialului economic al tinerilor (inclusiv a tinerilor NEET) Direcția de acțiune 1: Creșterea ocupării tinerilor și promovarea unei ocupări durabile, inclusiv prin implementarea Garanției pentru Tineret consolidate. Măsuri/ acțiuni: 1. Dezvoltarea de sisteme de prevenție prin consolidarea parteneriatelor între instituții cu competențe în domeniul ocupării, educației și protecției sociale, precum și alte entități în vederea identificării tinerilor cu risc de a deveni tineri NEET; 2. Înființarea/ dezvoltarea de centre/ cluburi de tineret la nivel comunitar, cu implicarea autorităților locale și a unor entități publice sau private care să ofere activități specifice adaptate tinerilor și susținerea activități de promovare a acestora; 3. Realizarea de către centrele /cluburile de tineret publice sau private sau alte entități interesate a unor rețele de lucrători de tineret, identificați, selectați și activați din rândul tinerilor (în special NEETs); 4. Cartografierea, informarea, pregătirea și furnizarea ofertei propriu-zise (pachete integrate de măsuri de activare a tinerilor, inclusiv NEETs - consiliere, inclusiv antreprenorială și de antreprenoriat social, mediere, prime de ocupare, subvenții angajatori, formare profesională/ ucenicii/ stagii/ internship-uri, evaluare de competențe, înscriere și susținere participare la

Pagina 48

programe de a doua șansă flexibile, inclusiv la module de pregătire profesională, furnizare servicii suport personalizate: prime de instruire destinate acoperirii cheltuielilor asociate instruirii - transport, masă etc., subvenționarea costurilor aferente obținerii permisului de șoferi (pe diverse clase, în funcție de necesități), stimularea tinerilor pre-ocupare prin stagii scurte la diferiți angajatori pentru a lua contact cu domeniul respectiv de activitate, stimulare angajatori post- ucenicie); 5. Îmbunătățirea monitorizării situației tinerilor NEET după integrarea pe piața muncii sau în sistemul de educație sau de formare profesională; 6. Dezvoltarea voluntariatului în rândul tinerilor, inclusiv NEETs, în scopul familiarizării acestora cu cerințele locurilor de muncă, facilitării dobândirii de noi competențe și identificării unor potențiale parcursuri profesionale, inclusiv antreprenoriale; 7. Asigurarea dobândirii de către tineri, inclusiv NEETs, a competențelor transversale, cu accent pe competențe digitale de bază, de management al carierei, de comunicare și muncă în echipă, precum și competențe de antreprenoriat social și verzi. C. Modernizarea și consolidarea instituțiilor pieței muncii în vederea creării unui mediu care să conducă la susținerea unei piețe a muncii flexibile, funcționale și reziliente Direcția de acțiune 1: Reconcilierea flexibilității pieței muncii cu securitatea ocupării și coeziunea socială. Măsuri/ acțiuni: 1. Dezvoltarea unui cadru de reglementare stimulativ pentru noile forme de ocupare a forței de muncă, concomitent cu asigurarea echilibrului între flexibilizarea pieței muncii și securitatea lucrătorilor; 2. Măsuri de sporire a nivelului de informare și conștientizare a angajatorilor și angajaților cu privire la noile forme de ocupare;

Pagina 49

3. Sprijinirea întreprinderilor pentru dezvoltarea și implementarea de modele organizaționale adecvate noilor forme de ocupare a forței de muncă, în condiții de debirocratizare și digitalizare; 4. Completarea/ modificarea cadrului legal privind munca pe platforme în sensul asigurării unei protecții sociale adecvate lucrătorilor, inclusiv a celor care desfășoară o activitate independentă; 5. Armonizarea legislației cu viziunea europeană privind salariul minim; 6. Stimularea negocierilor colective în vederea asigurării unor salarii echitabile pentru un nivel de trai decent în scopul asigurării convergenței cu celelalte state europene și contribuind astfel la reducerea impactului sărăciei în muncă; 7. Identificarea și stabilirea unor modalități de optimizare a sistemului de acordare a indemnizației de șomaj și a valorii acesteia; 8. Identificarea de instrumente/ mecanisme care să asigure un nivel adecvat de protecție socială pentru toți lucrătorii, în special în cazul lucrătorilor sezonieri/ pe perioadă determinată și ocazionali/ zilieri. Direcțiunea de acțiune 2: Crearea unui sistem de monitorizare și evaluare a politicilor publice și de anticipare a modificărilor de pe piața muncii în vederea unei mai bune corelări între cerere și ofertă. Măsuri/ acțiuni: 1. Îmbunătățirea instrumentelor, proceselor și mecanismelor de monitorizare a informațiilor din piața muncii, de anticipare a nevoii de competențe, de evaluare și monitorizare a politicilor publice privind măsurile active și formarea profesională, cu adăugarea de noi dezvoltări, care să includă previziuni periodice cu privire la dinamica cererii de forță de muncă pe sectoare de activitate, în profil regional și după mediu

Pagina 50

rezidențial, în vederea creșterii predictibilității alocărilor și realocărilor intra și inter sectoriale ale forței de muncă; 2. Creșterea capacității MMPS și ANOFM de a monitoriza și evalua politicile publice și de a utiliza sistemele informatice suport prin formarea de specialiști (seminarii, instruire, formare continuă); 3. Creșterea capacității de evaluare și raportare a transpunerii/ implementării angajamentelor asumate de România în domeniul social și al pieței muncii. Direcțiunea de acțiune 3: Consolidarea dialogului social în vederea îmbunătățirii implicării partenerilor sociali în elaborarea și implementarea politicilor cu impact pe piața muncii. Măsuri/ acțiuni: 1. Dezvoltarea parteneriatelor la nivel local cu scopul generării oportunităților de creștere a ocupării, prin implicarea tuturor entităților din comunități; 2. Includerea în dialogul social a problematicii NEETs în vederea identificării de soluții pentru reducerea numărului tinerilor care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională; 3. Promovarea și susținerea negocierii colective în IMM-uri și la nivel de sector de activitate; 4. Monitorizarea participării la dialogul social desfășurat în diferite grupuri de lucru și consolidarea implicării în procesul decizional în structurile de consultare triparită pentru fundamentarea și elaborarea politicilor publice în susținerea reformelor de pe piața muncii, în acord cu dinamica pieței muncii; 5. Consolidarea capacității structurale și de acțiune a organizațiilor partenerilor sociali pentru implicarea în dialogul social tripartit și autonom în plan național și european în susținerea gestionării schimbărilor pe piața muncii, a elaborării

Pagina 51

și implementării politicilor cu impact asupra muncii și a furnizării adecvate de servicii de asistență, consiliere și instruire în sprijinul organizațiilor membre, a lucrătorilor și a firmelor. Direcția de acțiune 4: Transformarea muncii nedeclarate în muncă declarată. Măsuri/ acțiuni: 1. Intensificarea acțiunilor de control în vederea combaterii muncii nedeclarate; 2. Organizarea și desfășurarea de campanii de informare privind drepturile și obligațiile angajatorilor și salariaților; 3. Îmbunătățirea mecanismelor de identificare a cazurilor de muncă nedeclarată prin implicarea în pregătirea acțiunilor de identificare a cazurilor de muncă nedeclarată a partenerilor sociali prin furnizarea de către aceștia a unor informații privind angajatorii care utilizează munca nedeclarată; 4. Derularea unor campanii de conștientizare a riscurilor la care se expun lucrătorii prin acceptarea unui loc de muncă nedeclarat. D. Consolidarea sistemului de formare profesională a adulților pentru o mai bună conectare la cerințele pieței muncii Direcția de acțiune 1: Promovarea formării profesionale pentru redresare economică Măsuri/ acțiuni: 1. Revizuirea cadrului de reglementare a formării profesionale a adulților și a uceniciei la locul de muncă, inclusiv a învățării la distanță, cu accent pe: identificarea de noi surse de finanțare sustenabile, crearea condițiilor necesare pentru asigurarea accesului la internet și la echipamentele necesare; 2. Elaborarea cadrului legislativ privind acordărea creditelor transferabile în sistemul de formare profesională a adulților; 3. Elaborarea cadrului legislativ privind alocarea nivelurilor de calificare pentru calificările de nivel 1 – 5 din CNC25;

Pagina 52

4. Reglementarea și dezvoltarea sistemului de asigurare a calității în formarea profesională a adulților; 5. Elaborarea și actualizarea standardelor ocupaționale în concordanță cu noile schimbări tehnologice și cu agenda digitală. Direcția de acțiune 2: Sprijinirea participării adulților la educație și formare profesională de calitate, favorabilă incluziunii, atractivă, mai flexibilă și adecvată erei digitale și tranziției ecologice. Măsuri/ acțiuni: 1. Acoperirea costurilor legate de cazare, masă și transport pentru persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, în perioada participării la programe de formare profesională; 2. Dezvoltarea și implementarea unui mecanism național de finanțare a formării profesionale a salariaților prin constituirea unui fond de formare profesională; 3. Campanii de promovare și conștientizare cu privire la beneficiile participării la formarea profesională continuă; 4. Facilitarea accesului la recunoașterea experienței profesionale a lucrătorilor, conform Directivei 36/2005/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale; 5. Flexibilizarea rutelor de formare profesională pentru angajații proprii și dezvoltarea unor instrumente sectoriale de recunoaștere a competențelor acestora; 6. Organizarea de programe de formare profesională pentru angajați în vederea dezvoltării și diversificării competențelor, în contextul schimbărilor tehnologice și digitale de pe piața muncii; 7. Consolidarea cadrului de reglementare privind recunoașterea aptitudinilor și a competențelor dobândite în contexte formale, non-formale și informale, inclusiv prin experiență practică, mobilitate și voluntariat; crearea și dezvoltarea unor

Pagina 53

instrumente inovative de evaluare a competențelor dobândite în sistem nonformal și informal. Direcția de acțiune 3: Implicarea entităților relevante pentru a oferi adulților oportunități de formare de calitate și pentru deblocarea investițiilor publice și private care să stimuleze realizarea unui echilibru dintre cererea și oferta de competențe. Măsuri/ acțiuni 1. Elaborarea, semnarea, implementarea și monitorizarea unui Pact național pentru competențe pentru a oferi adulților oportunități de formare mai numeroase și de mai bună calitate, dar și pentru identificarea investițiilor publice și private care să stimuleze realizarea unui echilibru dintre cererea și oferta de competențe; 2. Elaborarea, semnarea, implementarea și monitorizarea de Pacte regionale/sectoriale pentru competențe; 3. Elaborare de studii periodice privind nevoia de formare pentru regiunile care se confruntă cu deficit de forță de muncă calificată. Direcția de acțiune 4: Stimularea dobândirii de noi competențe în vederea ocupării unui loc de muncă și gestionarea cu succes a tranzițiilor profesionale. Măsuri/ acțiuni 1. Organizarea de programe de recalificare și perfecționare proactive pentru valorificarea beneficiilor tranziției ecologice - sprijinirea forței de muncă în vederea obținerii competențelor necesare pentru a realiza tranziția dinspre sectoarele în declin către sectoarele în creștere, în cadrul economiei verzi; 2. Implementarea programelor de actualizare a competențelor pentru adulții cu nivel scăzut de educație și calificare, inclusiv a programelor de ucenicie;

Pagina 54

3. Sprijinirea formării continue a angajaților în acord cu nevoile identificate la nivelul angajatorilor, inclusiv prin programe de formare internaționale. Rezultatele vizate ale acțiunilor Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (SNOFM) 2021 – 2027 Principalele rezultate vizate a fi obținute prin implementarea SNOFM 2021 – 2027 sunt următoarele:  Îmbunătățirea sistemului de elaborare a politicilor publice în domeniul ocupării și formării profesionale prin implementarea unui mecanism de colectare sistematică a informațiilor din piața muncii, de anticipare și prognozare a nevoii de competențe pe sectoare de activitate, în profil regional și după mediu rezidențial, de evaluare, monitorizare și revizuire a măsurilor implementate;  Reducerea deficitului de forță de muncă, prin stimularea potențialului de ocupare a forței de muncă disponibile, ca răspuns la provocările pe termen mediu și lung determinate de declinul demografic și de migrație;  Îmbunătățirea accesului la ocupare al persoanelor din cadrul grupurilor dezavantajate - persoane inactive, șomeri, inclusiv șomeri de lungă durată, tineri, inclusiv NEETs, femei, persoane care au calitatea de unici întreținători a familiilor monoparentale și/sau persoane care au copii mai mici de 12 ani,persoane cu dizabilități, persoane din zone rurale, persoane eliberate din detenție, tineri postinstituționalizați etc., prin reducere/eliminarea barierelor care le împiedică să intre sau să revină pe piața muncii, respectiv prin îmbunătățirea angajabilității acestora;  Intensificarea sporirea intervențiilor de stimulare a ocupării, corelat cu creșterea nivelului de adaptaptabilitatea acestora, atât la nevoile diferitelor grupuri, cât și la cele individuale, prin implementarea de instrumente adecvate, bazate pe intervenții mai aproape de beneficiari, prin crearea de echipe mobile

Pagina 55

mixte, stabilirea de profiluri ale persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și evaluarea nevoilor acestora, inclusiv în ceea ce privește parcursurile antreprenoriale, pregătirea de pachete prestabilite de măsuri dedicate fiecărei categorii de persoane dezavantajate și implementarea managementului de caz;  Creșterea relevanței și calității intervențiilor de formare profesională, prin punerea în aplicare a unor măsuri bazate pe anticiparea nevoilor de competențe, cu luarea în considerare a potențialelor transformări ale pieței muncii, determinate de fenomene precum: globalizarea, dezvoltarea tehnologică și tranziția la economia digitală;  Eficientizarea măsurilor de activare a categoriilor sociale dezavantajate pe piața muncii prin evaluarea și monitorizarea atentă și constantă a nevoilor acestora în raport cu provocările pieței muncii;  Sporirea gradului de acoperire, a diversității și a calității serviciilor de ocupare prin crearea unor parteneriate între instiuțiile/autoritățile publice responsabile, mediul privat, organizațiile non-guvernamentale relevante, inclusiv entitățile de economie socială și partenerii sociali, bazate pe o colaborare intens-participativă, precum și prin stimularea furnizorilor de servicii de ocupare acreditați și a întreprinderilor sociale de inserție, în condiții de sustenabilitate;  Debirocratizarea, eficientizarea și flexibilizarea activității serviciului public de ocupare , prin implementarea unor instrumente digitale moderne și prin regândirea procedurilor de lucru, așa încât să se asigure interacțiunea facilă și rapidă atât cu angajatorii, cât și cu persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, cu focus pe mediere;  Îmbunătățirea ocupării tinerilor NEETs prin implementarea de măsuri de tipul Garanției pentru tineret consolidate, structurate în patru faze, respectiv cartografierea, informarea, pregătirea și oferta propriu-zisă și organizate în conformitate cu

Pagina 56

circumstanțele naționale, regionale și locale, acordând atenție perspectivei de gen și diversității tinerilor care sunt vizați de aceste scheme;  Întărirea rolului economiei sociale în ceea ce privește ocuparea persoanelor dezavantajate, prin implementarea unor măsuri care să sprijine inclusiv procesul de integrare socio- profesională a acestora în cadrul întreprinderilor sociale de inserție;  Creșterea vizibilității sectorului ecomomiei sociale pentru o mai mare recunoaștere din partea factorilor interesați din mediul public sau privat, la nivel național sau european, prin dezvoltarea unor instrumente și structuri colaborative/participative, cu rol de monitorizare, evaluare, promovare, sensibilizare, conștientizare, sprijinire din punct de vedere organizațional și tehnic a entităților din acest sector;  O mai bună valorificare a potențialului antreprenorial, în special al persoanelor subreprezentate sau dezavantajate în ecosistemul antreprenorial din România, și creșterea masei critice a IMM-urilor, prin implementarea de scheme de antreprenoriat care să asigure atât premisele sustenabilității start-upurilor (inclusiv de economie socială), cât și pe cele de depășire cu succes a potențialelor dificultăți economice și de dezvoltare ulterioară, prin inovare și digitalizare;  Reducerea deficitelor de forță de muncă, prin pachete de măsuri adaptate nevoilor economice și sociale de la nivel local/regional, identificate și fundamentate pe date statistice/administrative robuste;  Atentuarea efectelor negative determinate de pandemia COVID-19, în special a riscului de șomaj, prin măsuri de răspuns rapid, menite să sprijine păstrarea locurilor de muncă, tranzițiile dinspre inactivitate spre ocupare, precum și dezvoltarea competențelor și abilităților relevante pe piața muncii, a adaptabilității și rezilienței forței de muncă.

Pagina 57

PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ NORD-EST 2021 – 2027 Pentru perioada de programare 2021 – 2027 sunt avute in vedere urmatoarele elemente de ordin strategic: Viziunea pentru anul 2030: Regiunea Nord-Est va fi un spațiu competitiv, durabil și incluziv unde oamenii își vor dori să locuiască, să lucreze și să investească. Obiectiv general: Derularea în regiune a unei dezvoltări echilibrate printr-un proces de creștere economică durabil, favorabil incluziunii sociale, care să conducă la creșterea standardului de viață și reducerea decalalajelor de dezvoltare intra și inter regionale. Indicatori de monitorizare obiectiv general: PIB la nivel regional și județean; indicele de disparitate al PIB pe cap de locuitor la nivel regional și județean; indicele de dezvoltare umana la nivel local. Tabelul II.1: Priorități tematice ale strategiei de dezvoltare regională Corelarea cu politicile comunitare și obiectivele de Prioritate Obiectiv specific Măsura politică aferente 2021-2027 1.1.1 Dezvoltarea Politica de Coeziune OP 1 inovării și „ O Europă mai inteligentă – 1.1 Stimularea promovarea transformare industrială capacităților de transferului inovativă și inteligentă” inovare-cercetare tehnologic și promovarea 1.1.2 Sprijinirea adoptării cercetării private și Politica de Coeziune OP 1 tehnologiilor publice pentru „ O Europă mai inteligentă – 1. Dezvoltarea avansate dezvoltarea și transformare industrială unei economii fructificarea de inovativă și inteligentă” competitive soluții integrate 1.2 Sprijinirea 1.2.1 Sprijinirea înființării de noi tinerilor firme, Politica de Coeziune OP 1 antreprenori și competitive și „ O Europă mai inteligentă – creșterea accesului sustenabile, în transformare industrială firmelor înființate domenii de inovativă și inteligentă” la servicii noi, de interes local și calitate regional

Pagina 58

1.3.1 Dezvoltarea 1.3 Îmbunatățirea domeniilor competitivității competitive, Politica de Coeziune OP 1 firmelor prin sistemelor „ O Europă mai inteligentă – creșterea productive transformare industrială productivității în integrate și inovativă și inteligentă” domenii cu internationalizarea valoare adaugată acestora 1.4 Îmbunatățirea competitivității 1.4.1 Folosirea prin creșterea avantajelor Politica de Coeziune OP 1 accesului la tehnologiei „ O Europă mai inteligentă – serviciile informației și transformare industrială tehnologiei comunicațiilor în inovativă și inteligentă” informației și economie comunicațiilor 1.5 Creșterea 1.5.1 Sprijin competitivității și acordat pentru Politica de Coeziune OP 1 sustenabilității dezvoltarea și „ O Europă mai inteligentă – industriilor promovarea transformare industrială culturale industriilor inovativă și inteligentă” și creative culturale și creative 1.6.1 Sprijinirea și 1.6 Creșterea dezvoltarea competitivității activităților Politica agricolă comună economice în economice mediul rural alternative în mediul rural 1.7.1 Dezvoltarea Politica de coeziune OP 5 infrastructurii de „O Europă mai aproape de 1.7 Sprijinirea turism și de cetățeni prin promovarea valorificării agrement aferentă, dezvoltării durabile și potențialului promovarea integrate a zonelor urbane, turistic existent potențialului rurale și de coastă și a turistic initiațivelor locale” 2.1.1 Sprijinirea 2.1 Creșterea Politica de coeziune OP 4 integrării pe piața ocupării în rândul „O Europă mai socială – muncii a grupurilor grupurilor Implementarea Pilonului vulnerabile și a vulnerabile și a european al drepturilor tinerilor 2. Dezvoltarea tinerilor sociale” NEET’s288 capitalului 2.2 Îmbunatățirea 2.2.1 Creșterea uman Politica de coeziune OP 4 accesului și participării la un „O Europă mai socială – participării la învățământ de Implementarea Pilonului educație și calitate, modern, european al drepturilor formare de corelat la cerințele sociale” calitate pieții muncii,

Pagina 59

inclusiv prin modernizarea infrastructurii aferente 2.3.1 Extinderea și 2.3 Creșterea diversificarea Politica de coeziune OP 4 accesului la un serviciilor de „O Europă mai socială – act și sistem sănătate, inclusiv Implementarea Pilonului medical de prin modernizarea european al drepturilor calitate, eficient, infrastructurii sociale” modern aferente 2.4.1 Sprijin 2.4 Combaterea adresat pentru sărăciei și integrarea socială și promovarea Politica de coeziune OP 4 economică a incluziunii „O Europă mai socială – comunităților sociale prin Implementarea Pilonului marginalizate și regenerarea european al drepturilor defavorizate prin zonelor rurale și sociale” furnizarea de urbane aflate în pachete integrate de declin servicii 3.1.1 Creșterea Politica de coeziune OP 2 eficienței „O Europă cu emisii scăzute energetice și a de carbon și mai ecologică – 3.1 Sprijinirea și utilizării energiei Tranziția către o energie promovarea din resurse nepoluantă și echitabilă, eficienței regenerabile în investiții verzi și albastre, energetice sectorul rezidențial, economia circulară, adaptarea infrastructura la schimbările climatice și publică și firme prevenirea riscurilor Politica de coeziune OP 2 „O Europă cu emisii scăzute 3. Protejarea de carbon și mai ecologică – mediului și 3.2.1 Dezvoltarea 3.2 Promovarea Tranziția către o energie optimizarea integrată a managementului nepoluantă și echitabilă, utilizării sistemelor de apă și durabil al apei investiții verzi și albastre, resurselor apă uzată economia circulară, adaptarea la schimbările climatice și prevenirea riscurilor Politica de coeziune OP 2 3.3.1 Dezvoltarea „O Europă cu emisii scăzute 3.3 Promovarea sistemelor de de carbon și mai ecologică – tranziției către management Tranziția către o energie economia integrat a deșeurilor nepoluantă și echitabilă, circulară și stimularea investiții verzi și albastre, economiei circulare economia circulară, adaptarea la schimbările climatice și

Pagina 60

prevenirea riscurilor Politica de coeziune OP 2 3.4.1 Adaptarea la „O Europă cu emisii scăzute 3.4 Promovarea schimbările de carbon și mai ecologică – adaptării la climatice, Tranziția către o energie schimbările managementul nepoluantă și echitabilă, climatice și riscurilor legate de investiții verzi și albastre, prevenirea clima și reducerea economia circulară, adaptarea riscurilor poluării la schimbările climatice și prevenirea riscurilor Politica de coeziune OP 2 „O Europă cu emisii scăzute de 3.5 Îmbunatățirea carbon și mai ecologică – protecției și 3.5.1 Prezervarea Tranziția către o energie conservării biodiversității și nepoluantă și echitabilă, biodiversității și dezvoltarea investiții verzi și albastre, reducerea infrastructurii verzi economia circulară, adaptarea poluării la schimbările climatice și prevenirea riscurilor 4.1 Creșterea accesibilității, Politica de coeziune OP 3 conectivității și 4.1.1 Dezvoltarea „ O Europă mai conectată siguranței prin infrastructurii de – Mobilitate și conectivitatea realizarea de transport feroviar, regională a tehnologiei investiții în aerian și rutier informației și comunicațiilor” infrastructura de transport 4. Dezvoltarea 4.2.1 Dezvoltarea 4.2 Îmbunătățirea Politica de coeziune OP 3 unei infrastructurii de accesului la „ O Europă mai conectată infrastructuri comunicații, în infrastructura de – Mobilitate și conectivitatea moderne, special în zonele comunicații de regională a tehnologiei inteligente, rurale și mare viteză informației și comunicațiilor” reziliente și comunitățile izolate durabile Politica de coeziune OP 2 4.3 Reducerea „O Europă cu emisii scăzute emisiilor de de carbon și mai ecologică – carbon prin Tranziția către o energie 4.3.1 Mobilitate realizarea și nepoluantă și echitabilă, urbană durabilă implementarea investiții verzi și albastre, planurilor de economia circulară, adaptarea mobilitate urbană la schimbările climatice și prevenirea riscurilor

Pagina 61

4.4.1 Dezvoltarea 4.4 Asigurarea durabilă a zonelor condițiilor de urbane funcționale dezvoltare în 4.4.2 Sprijin pentru mediul urban, revitalizarea și OP1+OP2+OP3+OP4+OP5 prin realizarea de regenerarea investitii în orașelor mici și infrastructura mijlocii cu locală funcțiuni socio- economice reduse 4.5 Asigurarea condițiilor de 4.5.1 Dezvoltare dezvoltare în spațiului rural, mediul rural, prin inclusiv integrarea Politica agricolă comună realizarea de funcționala cu investitii în zonele urbane infrastructura locală PLANUL NAȚIONAL DE REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ Obiectivul general al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a României este corelat în mod direct cu obiectivul general al Mecanismului de Redresare și Reziliență. Obiectivul general al mecanismului este să promoveze coeziunea economică, socială și teritorială a UE prin îmbunătățirea rezilienței, a nivelului de pregătire pentru situații de criză, a capacității de adaptare și a potențialului de creștere al statelor membre, prin atenuarea impactului social și economic al crizei în cauză, în special asupra femeilor, prin contribuția la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, prin sprijinirea tranziției verzi, prin contribuția la realizarea obiectivelor privind clima ale Uniunii pentru 2030 stabilite la articolul 2 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și prin respectarea obiectivului UE de realizare a neutralității climatice până în anul 2050, precum și a tranziției digitale, contribuind astfel la convergența economică și socială ascendentă, restabilind și promovând creșterea durabilă și integrarea economiilor Uniunii, încurajând crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, contribuind la autonomia strategică a Uniunii alături de o economie deschisă și creând valoare adăugată europeană.

Pagina 62

Pilonul I. Tranziția verde Componenta 1 - Managementul sistemului de apă și canalizare Alocare totală: 1,88 miliarde euro Reformele, pe scurt: 1. Consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă și apă uzată și pentru accelerarea accesului populației la servicii de calitate conform directivelor europene; 2. Reconfigurarea actualului mecanism economic al Administrației Naționale Apele Române (ANAR) în vederea asigurării modernizării și întreținerii sistemului național de gospodărire a apelor precum și a implementării corespunzătoare a Directivei cadru Apă și a Directivei Inundații; 3. Consolidarea cadrului legislativ actual privind stabilirea pragurilor pentru avertizarea fenomenelor meteorologice periculoase și a fluxului de elaborare și transmitere a informărilor, atenționărilor și avertizărilor meteorologice. Ca urmare a investițiilor, se vor realiza, printre altele:  1.630 km construiți de rețele de apă – în localități cu peste 2.000 locuitori;  2.000 km construiți de rețele de canalizare în localități cu peste 2.000 locuitori și 470 de km de rețele de canalizare în cele cu mai puțin de 2.000 de locuitori;  10.000 de sisteme individuale sau alte sisteme adecvate construite și operaționale în aglomerările mai mici de 2.000 de locuitori echivalenți (l.e.) care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă;  conectarea a 88.000 de gospodării la rețele de apă și canalizare prin programul național Prima Conectare la Apă și Canalizare;  Realizarea cadastrului apelor.

Pagina 63

Componenta 2 – Împădurim România și protejăm biodiversitatea Buget propus: 1,37 miliarde euro Reformele, pe scurt: 1. Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin dezvoltarea unei noi Strategii Forestiere Naționale și a legislației subsecvente (Codul Silvic și legislație forestieră secundară); 2. Reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate în vederea implementării coerente și eficace a Strategiei Europene privind biodiversitatea. Reformele și investițiile vor aduce rezultate importante, între care cel mai amplu program de împăduriri, prin care vor fi plantate peste 45.000 de hectare de pădure, se vor actualiza planurile de management pentru 250 de arii naturale protejate, și se vor adopta actele normative necesare pentru implementarea Strategiei UE 2030. De asemenea, se vor obține 10.000 hectare suprafață de pădure refăcută/ regenerată natural, afectată de incendii forestiere și diferite alte fenomene și 2.900 habitate de pajiști reconstruite ecologic. Componenta 3 - Managementul deșeurilor Buget total propus: 1,2 miliarde euro Reforma, pe scurt: Îmbunătățirea guvernanței în domeniul gestionării deșeurilor în vederea accelerării tranziției către economia circulară. Măsurile includ modificări legislative pentru o practică unitară de gestionare a deșeurilor și dezvoltarea capacității de monitorizare și control a Gărzii de Mediu, inclusiv 553 echipamente de monitorizare a poluării aerului. În acestea sunt incluse următoarele echipamente:  300 stații de monitorizare a radioactivității;  240 stații de monitorizare a zgomotului. Componenta 4 – Sectorul de transport Buget propus: 7,62 miliarde euro

Pagina 64

Reformele, pe scurt: 1. „Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră” – Îmbunătățirea cadrului strategic, legal și procedural pentru tranziția către transport sustenabil; 2. „Viziune și management performant pentru transport de calitate” – Îmbunătățirea capacității instituționale de management și guvernanță corporativă. În urma investițiilor vor fi obținute o serie de rezultate, spre exemplu: Infrastructura rutieră:  434 de kilometri de autostradă construiți, cu Sistem Inteligent de Transport (ITS) instalat și cu sisteme moderne de monitorizare și informare a utilizatorilor infrastructurii;  52 de stații electrice construite (cu 264 de puncte de încărcare – o medie de 5 puncte de încărcare/ stație);  625 hectare de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite;  45% din punctele negre eliminate; cele cu risc major pentru siguranța oamenilor;  18 parcări securizate implementate în lungul autostrăzilor nou construite;  aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/ reduse;  strategia națională privind siguranța rutieră și pachetul legislativ aferent, precum și implementarea de măsuri pentru reducerea cu 45% a numărului de puncte negre;  reducerea cu 20% a numărului de victime rezultate din accidente în trafic;  creșterea cu 100% a cotei vehiculelor electrice/ hibride din totalul parcului auto până în anul 2026 (raportat la valorile din anul 2020);

Pagina 65

 înnoirea a 200.000 de mașini din parcul auto până în anul 2026 (raportat la valorile din anul 2020). Căile ferate:  311 km de cale ferată modernizată;  311 km de cale ferată cu implementarea Sistemului European de Management al Traficului Feroviar (ERTMS), nivel 2;  110 km de cale ferată electrificată;  206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. Metrou:  12,7 km de rețea nouă de metrou;  32 de trenuri noi de metrou. Componenta 5 – Fondul pentru Valul renovării Bugetul total propus: 2,2 miliarde euro Reformele, pe scurt: 1. Realizarea unui cadru normativ simplificat și actualizat care să sprijine implementarea investițiilor în tranziția spre clădiri verzi și reziliente; 2. Asigurarea cadrului strategic și de reglementare tehnică actualizat pentru proiectarea și realizarea de construcții verzi și reziliente. Componenta 6 – Energie Buget total propus: 1,62 miliarde euro Reformele pe scurt: 1. Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile; 2. Dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil tehnologiilor viitorului, în special hidrogen și soluții de stocare;

Pagina 66

3. Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sector; 4. Reducerea intensității energetice a economiei prin dezvoltarea unui mecanism sustenabil de stimulare a eficienței energetice în industrie; 5. Creșterea competitivității și decarbonizarea sectorului de încălzire – răcire; 6. Decarbonizarea sectorului de transporturi prin investiții în infrastructura de transport electric și crearea de stimulente pentru transportul verde. Între rezultatele așteptate:  creșterea capacității instalate de producție a energiei electrice din surse regenerabile (eolian și solar), de la 4.408 la 5.908 MW;  contract de construcție a rețelei de gaz în combinație cu alți combustibili gazoși cu emisii scăzute de carbon;  400 km rețea de distribuție gaz metan și alte gaze cu emisii scăzute de carbon;  finalizarea unor capacități de fabricare de baterii cu o capacitate de cel puțin 0,5 GW pe an;  finalizarea punerii în funcțiune a cel puțin 100 MW (200 MWh) capacitate de stocare energie electrică cu scopul echilibrării sistemului de transmisie electricitate și integrării în rețea a capacităților solare și eoliene. Pilonul II. Transformare digitală Componenta 7 – Cloud guvernamental și sisteme publice digitale Buget total propus: 1,89 miliarde euro Reformele, pe scurt:  Dezvoltarea și implementarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem de tip cloud guvernamental, a principalelor servicii livrate de către acesta, a componentelor

Pagina 67

sale de infrastructură și guvernanță, inclusiv proiectarea, implementarea și operarea acestui tip de sistem care să permită interconectarea sistemelor digitale din administrația publică printr-o abordare standardizată și livrarea de servicii digitale de înaltă calitate către cetățeni, firme și alte autorități publice;  Alinierea strategiei naționale în domeniul conectivității digitale la legislația europeană prin măsuri specifice pentru atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 și stimularea investițiilor private pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate cu acoperire largă națională, inclusiv în corelație cu rețelele de transport, respectiv zonele de interes mediu, prin eliminarea barierelor din cadrul normativ în vigoare;  Creșterea arealului de protecție și asigurarea securității cibernetice a entităților publice și private care dețin infrastructuri cu valențe critice;  Creșterea competențelor digitale pentru exercitarea funcției publice și educație digitală pe parcursul vieții pentru cetățeni. Investițiile vor duce la rezultate importante, astfel:  cloud guvernamental – legarea tuturor ministerelor și a agențiilor guvernamentale într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă;  8,5 milioane de cetățeni care vor avea cartea de identitate electronică;  30.000 de funcționari publici instruiți digital;  100.000 persoane beneficiare de training pentru competențe digitale în cadrul bibliotecilor, transformate în hub-uri de învățare;  65 structuri sprijinite în domeniul securității cibernetice;  digitalizarea a 200 de unități sanitare publice;  acoperirea cu servicii de acces la internet de mare viteză, la punct fix a aproximativ 790 de localități rurale (sate) în care, conform datelor ANCOM, piața nu poate livra astfel de servicii prin forțe proprii.

Pagina 68

Pilonul III. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii Componenta 8 – Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii Buget total propus: 482 milioane euro Reformele, pe scurt: 1. Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare; 2. Modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice; 3. Consolidarea capacității instituționale de prognoză a cheltuielilor cu pensiile prin utilizarea de instrumente complexe de modelare economică; 4. Revizuirea cadrului fiscal; 5. Crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare; 6. Reforma sistemului de pensii. Rezultatele așteptate ale măsurilor în cadrul acestei componente vor fi de natură să ducă la finalul perioadei de implementare la îmbunătățirea principalilor indicatori de performanță în domeniul fiscal, respectiv:  creșterea ponderii veniturilor colectate cu 3 părți procentuale (p.p.) din PIB raportat la valoarea medie a anilor 2019 și 2020;  reducerea decalajului la TVA cu 5 p.p. raportat la valoarea medie a anilor 2019 și 2020;  600.000 case de marcat conectate la sistemul IT ANAF;  500.000 de contribuabili înrolați suplimentar în Spațiul Privat Virtual (SPV).

Pagina 69

Componenta 9 – Sprijin pentru mediul de afaceri, cercetare, dezvoltare și inovare Buget total propus: 2,36 miliarde euro Reformele, pe scurt: 1. Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri; 2. Reforma privind cercetarea dezvoltarea inovarea, inclusiv a carierei de cercetător. În urma investițiilor propuse, vor fi obținute următoarele rezultate:  cel puțin 3.000 de contracte de finanțare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și pentru transformarea digitală și tehnologică;  cel puțin 280 de contracte de finanțare prin schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursă;  500 vouchere acordate în schema de suport pentru mediul de afaceri și Cercetare, Dezvoltare și Inovare (CDI) – I.4.1 Program de mentorat Orizont Europa;  Fondul de Fonduri de Capital de risc pentru Redresare, gestionat împreună cu Fondul European de Investiții ca și partener de implementare;  Garanție de portofoliu pentru Acțiune climatică înființată și operațională, gestionată împreună cu Fondul European de Investiții ca și partener de implementare;  Fondul de Fonduri pentru Digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes, gestionat împreună cu BEI ca și partener de implementare;  Instrumentul financiar pentru eficiență energetică, gestionat împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) ca și partener de implementare;  50 de cercetători primesc un grant pentru a realiza proiecte de cercetare din Orizont 2020 și Orizont Europa.

Pagina 70

Printr-un Proiect European de Interes Strategic (IPCEI) în domeniul microelectronicii cel puțin 3 entități din România vor participa în consorții răspunzând apelurilor de proiecte ale Întreprinderii Comune Tehnologii Digitale Esențiale. Pilonul IV – Coeziune socială și teritorială Componenta 10: Fond local pentru tranziția verde și digitală a Unităților Administrativ Teritoriale (UAT) Buget total propus: 2,1 miliarde euro Reformele, pe scurt: 1. Politica Urbană a României, cadru de politici pentru îmbunătățirea dezvoltării urbane; 2. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, cadru de politici pentru reducerea disparităților teritoriale. Câteva dintre rezultatele așteptate:  minim 140.000 mp construiți pentru locuințe sociale/ de necesitate, sau pentru tineri/ specialiști în mediul urban, minim 880.000 mp construiți de locuințe pentru specialiști în educație și sănătate în mediul rural;  420 autobuze electrice (împreună cu stații de încărcare rapide și lente)/ hidrogen/ și troleibuze cu baterii; 50 de tramvaie – în municipii reședințe de județ;  240 autobuze electrice/ hidrogen și 140 autobuze curate/ troleibuze cu baterii – în alte tipuri de orașe;  stații noi de încărcare vehicule electrice în total, în toate categoriile de localități (Referitor la infrastructura pentru stații de încărcare a mașinilor electrice, și în cadrul componentei 6 – Energie sustenabilă se propune dublarea numărului până la finalul anului 2022. În prezent, România are doar 400 stații de încărcare pentru mașini electrice din cele cca. 200.000 la nivel european);  100 sisteme de transport inteligente și alte infrastructuri TIC realizate/ extinse;

Pagina 71

 microbuze electrice/ hidrogen achiziționate pentru scopuri comunitare. Alte rezultate așteptate:  3.000 km de piste pe trasee velo naționale, inclusiv traseele EuroVelo – Municipii, Asociații de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), parteneriate multi-nivel, iar legat de aceasta:  Constituirea Centrului Național de Coordonare Velo;  Studii specifice pentru traseele cicloturistice;  Rețea națională de piste velo și trasee cicloturistice, inclusiv traseele EuroVelo;  Platforma Națională E-Velo. Componenta 11 – Turism și cultură Buget total propus: 200 milioane euro Reformele, pe scurt: 1. Transformarea structurală socio-economică în zonele rurale și în zonele defavorizate prin dezvoltarea sustenabilă a turismului cultural și natural ca vector de dezvoltare teritorială; 2. Creșterea competitivității turismului românesc prin managementul participativ al destinațiilor turistice și operaționalizarea Organizațiilor de Management al Destinației (OMD); 3. Modele de finanțare pentru tranziția digitală a sectoarelor culturale și creative. Astfel, ca rezultate după implementare, vor exista:  12 rute (trasee) culturale dezvoltate și marcate, 30 castele, 95 biserici și mănăstiri, 15 cule, 20 curii, 20 fortificații romane, 20 de sate cu arhitectură tradițională, 30 obiective gastronomice și 30 de obiective viticole puse în valoare;  3 castele, 11 biserici și mănăstiri, 2 cule, 3 curii, 115 case, șure, etc. tradiționale, 3 fortificații romane restaurate;  15 destinații turistice verzi vor fi certificate;  cu 50% mai mulți turiști români și străini vor vizita țara.

Pagina 72

În ceea ce privește transformarea digitală a sectoarelor creative:  350 de specialiști calificați în domeniul utilizării mediului digital în audio-vizual;  10 prezentări naționale și internaționale de film românesc;  50 companii de producție/ distribuție finanțate;  cartografie a nevoilor digitale pe termen mediu și lung ale companiilor de producție și distribuție;  Un sistem național de monitorizare a distribuției de cărți și de creștere a capacității editurilor de realizare a cărților în format electronic (ebook), care va include: 50 edituri sprijinite pentru realizare ebook-uri. Pilonul V - Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională, în scopul, printre altele, al creșterii nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză Componenta 12 – Sănătate Buget total propus: 2,45 miliarde euro Reformele, pe scurt: 1. Reforma gestionării fondurilor publice din sănătate; 2. Reforma managementului fondurilor destinate investițiilor în sănătate; 3. Reforma managementului sanitar și a resurselor umane din sănătate. Rezultatele pe care PNRR țintește să le obțină la final vor fi, între altele:  200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi și personal;  3.000 de (asocieri de) cabinete de asistență medicală primară dotate/ dotate și renovate, prioritizându-se cabinetele din mediul rural;  26 compartimente/ secții de terapie intensivă nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru centrele regionale);

Pagina 73

 30 de ambulatorii/ unități medicale publice/ alte structuri publice care furnizează asistență medicală ambulatorie reabilitate/ modernizate/ extinse/ dotate;  25 unități sanitare publice/ spitale publice care beneficiază de infrastructură nouă;  10 unități medicale mobile – pentru zonele cu acces limitat la servicii de asistență medicală specializată;  persoane care au beneficiat de programele de formare în managementul serviciilor de sănătate. Componenta 13: Reforme în domeniul social Buget total propus: 167 milioane euro Reformele, pe scurt: 1. Crearea unui nou cadru legal pentru oferirea de soluții adecvate sprijinirii familiilor care trăiesc în sărăcie, cu copii în întreținere, astfel încât aceștia să poată fi menținuți în familie; 2. Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități: intensificarea acțiunilor de creștere a rezilienței sociale în comunitate, având ca scop prevenirea instituționalizării și îmbunătățirea calității vieții persoanelor adulte cu dizabilități; 3. Implementarea Venitului Minim de Incluziune; 4. Introducerea tichetelor de muncă și formalizarea muncii în domeniul lucrătorilor casnici; 5. Îmbunătățirea și modernizarea legislației privind economia socială. În urma investițiilor vor fi obținute rezultate importante precum:  rețea de centre de zi creată pentru copiii în situații de risc: aproximativ 150 de servicii comunitare de prevenire a separării copilului de familia sa la nivelul municipiilor, orașelor și comunelor; este vizată menținerea a 4.500 de copii în familie;

Pagina 74

 modernizarea și crearea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilități: Operaționalizarea a 150 de servicii comunitare: locuințe protejate (LP) în comunitate, centre de zi și centre de recuperare neuro-motorie pentru persoane cu dizabilități, pentru 1.600 de persoane cu dizabilități, pe an;  Introducerea Venitului Minim de Incluziune (VMI): adoptarea modificărilor legislative necesare; beneficiarii direcți vor fi cel puțin 30% din actualii beneficiari de Venit Minim Garantat (VMG) și Alocație pentru Susținerea Familiei (ASF);  Cel puțin 30.000 beneficiari (care vor angaja lucrători casnici) prin intermediul tichetelor de muncă; Cel puțin 60.000 de lucrători casnici/ prestatori care vor presta servicii prin intermediul tichetelor de muncă;  Minim 350 de structuri de economie socială nou înființate (din care 875 locuri de muncă verzi, 875 tineri NEETS (Not in Education, Employment, or Training), angajați) și susținerea scale-up-ului pentru minim 50 de întreprinderi de economie socială cu minim 350 de locuri de muncă nou create. Componenta 14: Reforma sectorului public, creșterea eficienței justiției și întărirea capacității partenerilor sociali Bugetul total propus: 155 milioane euro Reformele, pe scurt: 1. Predictibilitatea și eficiența proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterii calității consultărilor publice la toate palierele administrației; 2. Întărirea coordonării la Centrul Guvernului (CoG) printr-o abordare integrată și coerentă a inițiativelor în domeniul schimbărilor climatice și a dezvoltării durabile; 3. Reforma funcției publice prin digitalizare și managementul parcursului de carieră;

Pagina 75

4. Modificarea și modernizarea legislației privind sistemul de salarizare; 5. Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia; 6. Intensificarea luptei împotriva corupției; 7. Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate, pentru a răspunde recomandărilor mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și mecanismului privind statul de drept (Rule of Law); 8. Reformarea sistemului național de achiziții prin eficientizarea procesului de achiziții, în sensul identificării măsurilor de simplificare aferente, concomitent cu întărirea capacității administrative a autorităților/ entităților contractante, într-un cadrul legal flexibil și coerent; 9. Parteneriat și participare în dezvoltarea politicilor la nivel local și digitalizarea sectorului neguvernamental – Creșterea predictibilității, eficacității, coerenței și „inclusivității” proceselor de formulare a politicilor publice/ deciziei publice prin planificare, monitorizare și evaluare transparente și participative, cu consultarea și coordonarea permanentă cu actorii relevanți din comunitate; 10. Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat. În administrația publică, detaliile reformei vor include:  Un sistem de recrutare pilot pe modelul european The European Personnel Selection Office (EPSO) pentru administrația centrală, în anul 2022, urmat de replicarea la nivel național pe baza lecțiilor învățate, începând cu anul 2023;  Un sistem nou multi-anual de planificare pentru nevoile de recrutare din sectorul public;  Introducerea unui sistem de recrutare nou pentru înalții funcționari publici care interzice politizarea funcțiilor;

Pagina 76

 În domeniul justiției, sunt incluse în PNRR, pe lângă reformele asumate în cadrul MCV, o serie de măsuri, spre exemplu:  Adoptarea noii Strategii Naționale Anticorupție și implementarea acesteia;  Adoptarea strategiei privind dezvoltarea sistemului judiciar pentru perioada 2022 – 2025;  Adoptarea legii de modificare a competențelor Agenției Naționale a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI);  Adoptarea „Legilor justiției” (statutul magistraților din România, organizarea judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii);  Creștere cu aproximativ 50% a valorii bunurilor indisponibilizate și administrate de ANABI;  Reformarea sistemului național de achiziții prin eficientizarea procesului de achiziții – un nou formular standard electronic va fi disponibil. Pilonul VI. Politici pentru generația următoare, copii și tineret, cum ar fi educația și competențele Componenta 15 – România Educată Buget total propus: 3,6 miliarde euro Reformele, pe scurt: 1. Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie pentru copii, de la naștere la 6 ani, unitar, incluziv și de calitate, având la bază un mecanism eficient de cooperare interinstituțională și de coordonare intersectorială, care să asigure beneficiarilor rate crescute de acces și participare; 2. Reformarea sistemului de învățământ obligatoriu prin creșterea autonomiei unităților de învățământ în scopul identificării și implementării unor măsuri specifice pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar; 3. Constituirea unei rute profesionale complete, facilitată de un bacalaureat reformat, care să ofere elevilor oportunitatea unei

Pagina 77

rute deschise, cu acces la instituții de învățământ superior cu profil tehnic; 4. Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației; 5. Modificarea și eficientizarea cadrului normativ pentru asigurarea standardelor de siguranță și calitate, prietenoase cu mediul, în unitățile de învățământ preuniversitar și universitar; 6. Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului în condițiile unei autonomii sporite a școlilor. La finalul acestor reforme și investiții se așteaptă rezultate importante precum:  creșterea cu cel puțin 10% a numărului elevilor înmatriculați în cadrul liceelor agricole (până la cel puțin 90.000 elevi);  50 de școli noi;  1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor;  75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier;  20.000 de locuri de recreere și lectură;  20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare;  1.175 SMART Lab-uri achiziționate pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial și liceal;  6.176 școli care au primit resurse tehnologice pentru dotarea laboratoarelor de informatică și pentru derularea învățării în format virtual;  140 de creșe înființate și operaționalizate și 412 servicii complementare (se înființează în spații oferite de comunitate/ diferiți furnizori publici și privați de educație, în localitățile izolate, dezavantajate unde nu se justifică construirea unei creșe/ grădinițe);  10 centre de învățământ dual integrate, finalizate și operaționale, corelate cu cerințele operatorilor economici din zona respectivă.

Pagina 78

Pagina 79

CAPITOLUL III – CONTEXTUL ISTORIC Satul Fântânele, cum este denumit acum, sau Cioara, Odaia Cioara sau Odaia Domnească cum a fost cunoscut până în anul 1910 este asezat în partea de nord-est a judetului Iași având următoarele coordonate geografice: 47o 24’ 45’’ latitudine nordică și 27o 11’ 03’’ longitudine estică. Până în anul 1968 satul Fântânele cu intermitențe a format singur o comună – Comuna Fântânele care era compusa din satele Fântânele Vechi și Fântânele Noi. Din anul 1968 comuna a fost deființată, cele două sate Fântânele Vechi și Fântânele Noi s-au unit într-un singur sat – Fântânele care a fost afiliat satului Focuri formând împreună comuna Focuri până în anul 2004. În urma unui referendum din anul 2004 a devenit din nou comună funcționând și în prezent sub denumirea de UAT Comuna Fântânele. Locul pe care se află satul Fântânele și teritoriul din jurul său, nu a fost un teritoriu pustiu, ci a cunoscut o dezvoltare continuă de la inceputul secolului al XV-lea. Cel mai vechi document care atesta această așezare este „URICUL” dat de Alexandru Cel Bun la data de 30 ianuarie 1425 lui Ștefan Grozavul, document publicat de M. Costăchescu în vol. I pag. 168 al „Documentelor Moldovenești”. Denumirea de Cioara, documentar apare pentru prima dată pe 20 aprilie 1716, într-o poruncă pe care Mihail Racoviță domnul Moldovei o dădea vornicului de poartă Bejan Hudici „pentru ca să meargă la Cioara la satul Rătești de pe apa Miletinului de la ținutul Hârlăului și să aleagă parte de occină a preotului Ambrozie și a altor răzeși după zapisele ce au dându-le și mărturie hotarnică”. Din această poruncă se poate desprinde faptul că în anul 1716 moșia se numea Cioara iar satul care era locuit de răzeși se numea Rătești.

Pagina 80

Urmărind în timp numele de Cioara, documentele arată că în cursul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XIX-lea, numele de Cioara a moșiei a fost împrumutat și satului Rătești (actul din 02.02.1825 făcut la Chișinău între Neculai Roset Rosnovanul vistiernic și fratele său Alexandru referitor la schimburile de moșii ce le aparținea. Începând cu anul 1832 satul Cioara apare sub denumirea de „Odaia Cioara” iar începând cu data de 16 octombrie 1878 apare sub denumirea de Odaia Domnească. În anul 1879 a luat ființă satul Fântânele Vechi care la înființarea sa a purtat denumirea de Odaia Domnească, sat care s-a format nu pe vatra fostului sat Cioara – Rătești ce a dispărut în anul 1831, ci în jurul satului Odaia Domnească.

Pagina 81

CAPITOLUL IV – CONTEXTUL CULTURAL Pe raza teritorială a comunei Fântânele, județul Iași își desfășoară activitatea o instituție de cultură, Căminul cultural Fântânele. Pe lângă căminul cultural funcționează un taraf tradițional și o formație de dansuri populare tradiționale. Pentru taraf și formația de dansuri sunt asigurate logistica necesară. În cadrul căminului cultural funcționează și ,,Alaiul Căiuții” care în fiecare an în preajma sărbătorilor de iarnă reprezintă comunitatea la diverse concursuri și manifestații la nivel local și zonal. Pe raza teritorială a comunei Fântânele, județul Iași se organizează Sărbătoarea comunei Fântânele ce are loc în prima sâmbătă și duminică din luna septembrie, „Datini și obiceiuri de iarnă” – 7 ianuarie. În comuna Fântânele nu funcționează nici o bibliotecă publică comunală. În localitate sunt patru biserici: două ortodoxe și două catolice. - Biserica ortodoxă cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”; - Biserica ortodoxă cu hramul „Sfântul Dumitru”; - Biserica romano-catolică cu hramul „Sfânta Tereza”; - Biserica romano-catolică cu hramul „Sfânta Maria”. Tabelul IV.1: Situația bibliotecilor (Sursa: INS) Anul 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Biblioteci 2 2 2 2 2 2 Volume existente 8.309 8.309 9.254 9.254 9.254 9.254 Cititori activi 225 159 155 157 152 145 Volume eliberate 1.142 890 629 680 692 692 În comuna Fântânele funcționează două biblioteci școlare. Numărul volumelor existente în biblioteci reprezintă totalitatea cărților, broșurilor, colecțiilor de ziare și reviste cu minim 5 pagini și materialele audiovizuale (casete cu benzi magnetice, discuri, diafilme

Pagina 82

și alte materiale de bibliotecă: hărți, grafice, reproduceri artistice, etc.) înscrise în registrul de inventar al bibliotecii. Numărul volumelor existente în biblioteci prezintă o majorare treptată, ajungând în anul 2020 la 9.254 volume, cu 11,37% mai multe volume comparativ cu anul 2015. Cititor (utilizator) este persoana fizică care a împrumutat pentru acasă (sau a consultat în sediul bibliotecii) cel puțin o dată într-un an calendaristic o carte, broșură sau o altă publicație aparținând unei biblioteci. Numărul cititorilor activi fluctuează anual, se observă o tendință de scădere al acestora, astfel în anul 2020 numărul cititorilor activi scade cu 35,56% comparativ cu anul 2015. Volumele eliberate înregistrează oscilații de la an la an, cel mai mare număr de eliberări s-a realizat în anul 2015 cu 1.142 volume eliberate, iar la pol opus în anul 2017 cu 629 volume eliberate. Media volumelor eliberate per cititor activ este de 4,7 volume în anul 2020, iar în anul 2015 media fiind de 5 volume/ cititor activ. Imaginea IV.1: Biserica ortodoxă cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”

Pagina 83

CAPITOLUL V – CONTEXTUL ADMINISTRATIV ȘI MANAGEMENTUL RURAL Întreaga activitate administrativă a localității se desfășoară sub directa conducere a autorităților administrației publice locale, și anume:  Consiliul Local, ca autoritate deliberativă, format din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de legea privind alegerile locale;  Primarul, ca autoritate executivă. Primarul, viceprimarul, secretarul comunei și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită Primăria comunei Fântânele, care duce la îndeplinire hotărârile Consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale. O schimbare care afectează capacitatea administrativă este tendința generală de scădere a veniturilor bugetului local. Printre atribuțiile administrației publice, se numără cele privind:  Organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale societăților comerciale și regiilor autonome locale;  Dezvoltarea socio-economică și de mediu a unității administrativ-teritoriale;  Administrarea domeniului public și privat al comunei Fântânele;  Gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni;  Cooperarea inter-instituțională pe plan intern și extern. Potrivit atribuțiilor deținute atât de primarul comunei Fântânele, cât și de viceprimar, secretar și membrii Consiliului Local, administrația publică locală poate influența în mod semnificativ mediul de afaceri (prin gestionarea bugetului, hotărâri locale, investiții, etc.).

Pagina 84

Imaginea V.1: Organigrama Primăriei Fântânele, anul 2019

Pagina 85

Dezvoltarea capacității administrative reprezintă indirect cheia dezvoltării comunității, de aceasta depinzând întregul cadru de politici publice implementate în Fântânele. Pe de o parte se pune problema managementului procesului de elaborare a politicilor publice, fiind necesară creșterea responsabilizării autorităților pentru dezvoltarea localității, dar și eficientizarea organizațională a instituțiilor. Pe de altă parte, de capacitatea administrativă depinde calitatea tuturor serviciilor publice, de la educație, la cultură, sănătate, salubrizare, spații verzi, siguranță și ordine publică, etc. Eficientizarea politicilor publice gândite de autorități la nivelul comunei Fântânele este condiționată și de colaborarea dintre acestea și societatea civilă. Inter-relaționarea dintre autoritățile publice și populație are efecte nu numai în câștigarea încrederii cetățenilor sau în identificarea problemelor întâmpinate de aceștia, ci și în creșterea gradului de transparență a instituțiilor publice. Prin organizarea unor consultări publice lunare, autoritățile publice locale pot oferi un feedback la nevoile populației sau furniza informații privind activitățile desfășurate, dar pot afla și perspectiva cetățenilor cu privire la cheltuirea banului public. În ceea ce privește problemele de interes deosebit din localitate, se are în vedere consultarea locuitorilor, în condițiile legii, prin referendum. Cetățenii comunei pot fi consultați și prin adunări cetățenești, convocarea și organizarea acestora făcându-se de către primar, la inițiativa sa ori a unei treimi din numărul consilierilor în funcție. Propunerile se consemnează într-un proces–verbal și se înaintează primarului, care le va supune dezbaterii consiliului local în prima ședință, în vederea stabilirii modalităților concrete de realizare și de finanțare, dacă este cazul, urmând ca soluția adoptată de

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.