Plan Urbanistic General (PUG)

Memoriu PUG

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Emitent
Comuna Erbiceni, jud. Iași
Pagini
90
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), „Memoriu PUG”, Comuna Erbiceni, jud. Iași. Sursa: https://www.comunaerbiceni.ro/uploads/2024/07/memoriu-pug-final.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/erbiceni/52682-memoriu-pug, 06.11.2026)

Fișier creat
02.03.2011
Arhivat
06.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

MEMORIU GENERAL PUG CORNU 1 CUPRINS 1 INTRODUCERE............................................................................................................. 2 1.1 DATE GENERALE ............................................................................................... 2 1.2 OBIECTUL LUCRARII ........................................................................................ 2 1.3 SURSE DE DOCUMENTARE.......................................................................... 3 2 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE ...................................... 5 2.1 RELATII ÎN TERITORIU..................................................................................... 5 2.2 POTENTIALUL ECONOMIC........................................................................... 11 2.3 POPULATIA – ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE........................ 24 2.4 CAI DE COMUNICATIE.................................................................................. 26 2.5 ORGANIZAREA ZONELOR FUNCTIONALE.............................................. 27 2.6 PROBLEME ALE MEDIULUI ...................................................................... 32 2.7 ECHIPARE MAJORA SI EDILITARA............................................................ 35 2.8 DISFUNCTIONALITATI ................................................................................... 37 2.9 NECESITATI SI OPORTUNITATI ALE POPULATIEI............................... 38 3 PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA.............................................. 39 3.1 PREMISE.............................................................................................................. 39 3.2 EVOLUTIA POSIBILA, PRIORITATI............................................................. 40 3.3 OPTIMIZAREA RELATIILOR ÎN TERITORIU ........................................... 40 3.4 DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE ...................................... 41 3.5 EVOLUTIA POSIBILA A POPULATIEI, ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE.......................................................................................................................... 44 3.6 ORGANIZAREA CIRCULATIEI SI A TRANSPORTURILOR................... 47 3.7 ZONIFICAREA FUNCTIONALA, STABILIREA INTRAVILANULUI ........................................................................................................ 48 3.8 MASURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE......................................... 54 3.9 DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE..................................................... 55 3.10 PROTECTIA MEDIULUI ................................................................................. 58 3.11 REGLEMENTARI URBANISTICE.................................................................. 61 3.12 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA........................................................ 63 MEMORIU GENERAL PUG CORNU 2 MEMORIU GENERAL 1 INTRODUCERE

Pagina 2

1.1 DATE GENERALE -Denumirea lucrarii: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL SI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM COM. CORNU -Nr.proiect: - B-URB-06-0X1 -Beneficiar: - Consiliul local al comunei CORNU -Proiectant general: - SC BLOM ROMANIA S.R.L -Data elaborarii: - Decembrie 2010 -Proiectant de specialitate: - Lucian Enache 1.2 OBIECTUL LUCRARII Planul urbanistic general reprezinta instrumentul principal al activitatii de urbanism la nivel local. P.U.G. asigura corelarea dezvoltarii localitatii cu planul de amenajare a teritoriului administrativ al acestuia, delimitat conform legii si contine directiile, prioritatile si reglementarile de dezvoltare a localitatii pe întreg teritoriul sau. Documentatia cuprinde prevederi pentru urmatoarele categorii de probleme principale: relatia localitatii cu teritoriul sau administrativ; evidentierea potentialului natural, economic si uman, precum si posibilitatile sale de dezvoltare; stabilirea si delimitarea intravilanului; stabilirea si delimitarea zonelor de protectie; stabilirea si delimitarea zonelor de interdictie permanenta si temporara de construire; evidentierea detinatorilor de terenuri si modul preconizat de circulatia terenurilor; stabilirea modului de utilizare a terenurilor si regulamentul de construire (dispunerea fata de aliniament

Pagina 3

si limitele parcelei, înaltimea maxima a constructiei, conformarea constructiilor prin POT si CUT); MEMORIU GENERAL PUG CORNU 3 modernizarea si dezvoltarea infrastructurii si echiparii edilitare; delimitarea terenurilor necesare pentru realizarea obiectivelor de utilitate publica. Aceste prevederi se detaliaza si se întaresc prin Regulamentul aferent P.U.G. sub forma de prescriptii, în scopul aplicarii acestuia. Documentatia de urbanism, aprobata conform legii, reprezinta instrumentul tehnic al Consiliului Local pentru realizarea dezvoltarii urbanistice a localitatii. Odata cu aprobarea, documentatia de urbanism si regulamentul aferent devin act de autoritate al administratiei publice locale, utilizata la : eliberarea certificatelor de urbanism si emiterea autorizatiilor de construire; respingerea solicitarilor neconforme cu prevederile urbanistice; fundamentarea solicitarilor unor fonduri de la bugetul statului pentru lucrari de utilitate publica.; declansarea procedurii de declarare a utilitatii publice pentru realizarea unor obiective ce implica expropieri ori schimburi de teren; alte operatiuni ale serviciilor de specialitate ale consiliilor locale. Se recomanda efectuarea anuala a analizei modului de aplicare a prevederilor urbanistice aprobate. 1.3 SURSE DE DOCUMENTARE Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Prahova nr. 264 - “URBANPROIECT” 1995; documentatiile de urbanism anterioare eliberate de „CONSPROIECT”;

Pagina 4

date statistice – Directia Judeteana de Statistica Prahova; date furnizate de Primaria Cornu; date culese pe teren; bilanturi teritoriale OCOT Prahova; suport topografic sc.1/25000. 1/5000; studii geotehnice, hidrologice, pedologice si alte elemente ale cadrului natural aferent; Studiu de fundamentare a evolutiei istorice si urbanistice a comunei Cornu, întocmit de S.C. Restitutio S.R.L. Ploiesti; dictionar geografic – 1897; legislatia în vigoare, cuprinzând: MEMORIU GENERAL PUG CORNU 4 o Legea nr.50/1991, republicata în 1996 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor; o Ordinul M.L.P.A.T. nr.91/1991 privind formularele, procedura de autorizare si continutul documentatiilor; o Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul; o Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice; o Legea nr.18/1991 privind fondul funciar, modificata prin: Legea nr. 218/1998, Legea nr. 54/1998, O.U.G. nr. 1/1998, O.U.G. nr. 102/2001, Legea nr. 45/2001, Legea nr. 400/2002, Legea nr. 247/2005, Legea nr. 358/2005, O.U.G. nr. 209/2005, Legea nr. 263/2006, Legea nr. 341/2006, Legea nr. 340/2007; cu modificarile si completarile ulterioare; o Legea nr. 69/1991 privind administratia publica locala; o Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica; o Legea nr .41/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national;

Pagina 5

o Legea nr. 98/1994 privind normele de igiena si sanatate publica; o Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, modificata prin: H.G. nr. 498/2001, Legea nr. 587/2002, Legea nr. 123/2007; cu modificarile si completarile ulterioare; o Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului; o Legea nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara, modificata prin Ordonanta de urgenta nr. 41/2004 pentru modificarea si completarea Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996; cu modificarile si completarile ulterioare; o Legea nr. 84/1996 privind îmbunatatirile funciare; o Legea apelor nr. 107/1996, modificata prin Legea nr. 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996; cu modificarile si completarile ulterioare; o Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si unele masuri adiacente; o Legea nr. 241/2003 pentru modificarea anexei la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia; o Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul; MEMORIU GENERAL PUG CORNU 5 o Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniul proprietatii si unele masuri adiacente; o Legea Codului Silvic 46/2008; o Ordin nr. 13/N/1999 al Ministrului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului – Ghid privind metodologia de elaborare a continutului cadru al PUG; o Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor. Acte internationale privind urbanismul: o Legea 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a

Pagina 6

peisajului, adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000 o Legea 157/1997 privind ratificarea Conventiei pentru protectia patrimoniului arhitrectural al Europei, adoptata la Granada la 3 octombrie 1985. 2 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE 2.1 RELATII ÎN TERITORIU Localitate specifica de deal, comuna Cornu este situata în partea de nord a judetului Prahova. Aflata la o distanta de 39 km de municipiul Ploiesti, aceasta este amplasata adiacent drumului national DN 1 Bucuresti – Brasov si nu este strabatuta de traseul C.F., la care are accesibilitate prin statia Breaza (la 3 km.distanta). Cu un teritoriu administrativ de 1509,49 ha (conform avizului O.C.P.I.) si o populatie de 4473 locuitori, comuna Cornu se situeaza printre localitatile rurale medii ale judetului. Între comuna Cornu si orasul Breaza este un litigiu legat de o suprafata de 48,9 ha, cuprinsa intre râul Prahova si DN 1. Amplasarea în teritoriu si accesul la caile de transport de importanta nationala, precum si cadrul natural îi confera asezarii conditii favorabile de dezvoltare si integrare în sistemul de localitati cu potential turistic ale Vaii Prahovei. Rolul economic este înca predominant agricol. Conditiile geografice si microclimatul existent, printr-o exploatare rationala, pot extinde profilul economic si pune bazele unor ramuri noi: turismul ecologic. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 6 Fondul funciar, dupa modul de folosinta, se prezinta astfel : S.totala -haDin care :

Pagina 7

Agricola Paduri Ape Altele 1511(1992) 1010 347 19 135 1511(2007) 1073 193 19 226 1509,49 (2010) 962,06 295,06 16,30 236,07 Sursa datelor: Primaria comunei Cornu si propuneri PUG. Se constata ca folosinta terenului este în general agricol (66,8%), iar 67,2% din aceasta îl reprezinta pasuni si fânete. Teritoriul intravilan actual este de 632.34 ha si este amplasat adiacent DN 1 Bucuresti – Brasov, axa rutiera de importanta europeana (pe directia nord-sud). La sud este marginit de DC4B, ce face legatura cu municipiul Câmpina. Vecinatatile comunei sunt : N – V – orasul Breaza S – E - municipiul Câmpina E – comuna Sotrile Amplasata pe un platou situat la altitudinea 500 m, comuna este alcatuita din 3 sate: Cornu de Jos, Cornu de Sus, si Valea Oprii (în prezent dezafectat). Delimitate natural de Valea Rea, satele s-au dezvoltat compact. Prima mentiune documentara certa o constituie un hrisov din 4 iunie 1581 acordat de Mihnea Turcitul hanului Udriste si Postelnicul Staicu, în care determina hotarul satului fata de Comarnic. Localitatea se pare ca este mult mai veche si îsi trage denumirea de la întinsele paduri de corn aflate aici din vechime. Prin asezarea sa, comuna constituie un loc de refugiu pentru cei bajeniti din calea ungurilor, se pare ca asa s-a si format, din fugari de la ses alungati de navaliri si razboaie. Urmatorul document vorbeste despre primul stiutor de carte din localitate – gramaticul Nicoara - mentionat în hrisovul aceluiasi Mihnea Turcitu la 27 iunie 1587, prin care i-a fost întarita stapânirea în Cornu, peste partile cumparate de acesta, de la Lepadat si de la Stoica. Interesant este si actul ce se încheie în 1601 în localitatea Cornu prin

Pagina 8

care logofatul Bunea, fiul lui Coresi, vindea jupânului Mihai Ocina sa din Barcanesti pentru 800 de aspri. Biserica „Înaltarea Domnului” din Cornu de Sus, biserica Parohiala, este construita în 1864. Initial, localitatea a fost compusa din 4 catune: MEMORIU GENERAL PUG CORNU 7 Cornu de Jos, Cornu de Sus, Câmpina si Frasinet, la 1895 având o populatie de 899 locuitori si 448 case de locuit. Pe lânga agricultura, locuitorii s-au ocupat cu zidaria, dogaria, dulgheria si prelucrarea pietrei. În majoritatea lor mosneni, 170 locuitori au fost împroprietariti în 1864 cu 407 ha de pamânt, prin Legea secularizarii averilor manastiresti. Scoala a functionat regulat cam de la 1880, fara a avea initial un local propriu. Izvoarele de apa minerala se cunosc din vechime: în Cornu de Jos, izvorul „La Mori” si în Cornu de Sus izvorul din Valea lui Saracila. Evolutia populatiei în Cornu de Sus si Cornu de Jos Dupa cum se observa si din documentele statistice, satul Cornu de Jos avea o populatie mai numeroasa. Astfel, la 1810, Cornu de Sus avea o populatie de 137 de locuitori si o biserica (biserica marita si zugravita din nou, se pare, la 1835), iar Cornu de Jos avea de asemenea o biserica de zid, 261 de locuitori si în tiganie 15 suflete. La 1831, în Cornu de Sus erau 99 de familii si 11 feciori de munca, în timp ce în Cornu de Jos 108 familii si 20 feciori de munca. La 1840, Cornu de Sus avea un numar de 103 familii, iar satul Cornu de Jos 156 familii. La 1897, satul Cornu de Sus avea o populatie de 272 locuitori si Cornu de Jos avea o populatie de 402 locuitori. Câmpinita avea o populatie

Pagina 9

de 899 locuitori si 14 familii de tigani fierari. În comuna rurala Cornu erau, la sfârsitul sec. XIX, 448 de case. Locuitorii aveau 40 cai, 496 boi, 404 capre, 442 vaci, 1521 oi, 490 porci. Pamântul nu era prielnic pentru toate culturile, ci doar pentru cele de porumb si pruni. Ocupatiile locuitorilor remarcate la 1897 erau zidaria, dulgheria, dogaria, pietraria. În comuna erau 5 cârciumari. Pe râul Prahova functiona o moara cu piua si pe râul Câmpinita, probabil pe fosta mosie a manastirii Mislea, functiona de asemenea o alta moara. 2.1.1. ÎNCADRARE ÎN RETEAUA DE LOCALITATI Situata în zona industriala agrara din spatiul subcarpatic, comuna Cornu este încadrata între localitatile cu o semnificativa dezvoltare a ramurilor agricole specifice (pomicultura si zootehnia) în sectorul particular. Are de asemenea, un potential turistic valoros, insuficient valorificat. Câmpia Breaza, Comarnic, Telega, Brebu si Sotrile sunt localitati învecinate. Legatura cu resedinta de judet, municipiul Ploiesti, se face prin C.F. Bucuresti – Brasov (statiile Breaza si Câmpina) si DN 1. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 8 O mare parte (80%) din populatia activa ocupata, activeaza în sectorul industrial în localitatile învecinate: Câmpina, Breaza, Sinaia, Busteni, dar si în Ploiesti. Amplasata într-un cadru natural atragator si având un climat blând, dispunând de resurse turistice posibil de valorificat, comuna Cornu îsi poate dezvolta sectorul turistic si de servicii. 2.1.2. CADRU NATURAL Consideratii geomorfologice Comuna Cornu cu satele componente este situata în zona dealurilor pericarpatice, la contactul acestora cu Câmpia premontana.

Pagina 10

Dealurile în zona sunt fragmentate de apele râului Prahova, care si-a creat o vale larga cu trasee foarte bine dezvoltat. În aceasta configuratie generala se recunoaste în morfologia locala, pe fundul vaii Prahova o zona de albii minore si majore, inundabile la apele mari, si o zona de terasa joasa, neinundabila, pe care sunt construite drumul national DN 1 Ploiesti – Brasov si un grup de case din apropierea confluentei cu P.Câmpinita. Pe malul stâng al R.Prahova, în partea lui superioara este bine dezvoltata terasa înalta, iar la extremitatea ei nordica si estica, comuna este delimitata de un lant deluros cu înaltimea maxima de 740 m (D.Strajistea). Comuna este asezata aproape în totalitate pe podul terasei înalte si numai un numar mic de case ocupa pantele de la baza versantilor sau fruntea terasei dinspre Prahova si Câmpinita. Terasa construibila este fragmentata de vai torentiale adânci pâna la 20-30 m, asemenea unor santuri uriase ale caror maluri sunt instabile pe tot parcursul lor. Alunecarile de teren se produc cu precadere în depozite aluviodeluviale si argilo-momoase. Unele sunt foarte vechi stabilizate, iar altele sunt active si pun în pericol stabilitatea unor constructii. Dintre alunecarile active mentionam : alunecarea „Cornu” alunecarea „Balita” alunecarea „Bohâltea – Malu Vadului” alunecarea „Gica Burloiu” În zona sudica a localitatii Cornu terasa înalta are pe suprafata ei pâlnii de prabusire pe fondul golurilor subterane rezultate prin dizolvarea sarii. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 9

Pagina 11

Consideratii geologice Studierea datelor geologice ale zonei evidentiaza prezenta unei structuri puternic tectonizata în care elementul principal îl constituie dislocatia Draganeasca – Câmpina, formata dintr-o folie principala si câteva secundare care determina structura petroliera localizata la aceasta zona. Sub aria depresionara mentionata mai sus se gaseste o alta discontinuitate de mare amploare reprezentata de un masiv de sare puternic lamelat împins pâna la suprafata sau pâna în apropierea ei. Prezenta masivului de sare pâna la suprafata a facut ca în orasul Câmpina (care este situat în vecinatatea sudica a comunei Cornu) sa apara câteva lacuri ca urmare a dizolvarii aparute pe spinarea masivului de sare. Zona sudica a comunei Cornu este afectata de acest masiv subteran de sare, care a ajuns (prin diapirism) la fata de coroziune a rocii de baza (la cotele superioare ale platoului Cornu – Câmpina) a fost partial dizolvat, iar golurile formate au fost colmatate cu material grosier. Procesul de dizolvare a ramas activ si dupa ce Prahova si-a adâncit albia în cursul actual, dovada fiind culmile (depresiuni închise) mentionate mai sus, ce marcheaza platoul Cornu si dizolvarile recente (referitoare seismului din martie 1977) din sensul aluvial al Prahovei. În partea centrala si nordica a comunei, geologia este mai putin complicata, formatiunile sedimentare care iau parte la alcatuirea structurii fiind în ordine cronologica si de vârste oligocen si quaternar. Oligocenul, ca fundament apropiat, este reprezentat prin argile, marne si sisturi argiloase; Cuaternarul acopera stratele oligocene cu pietrisuri de terasa sau uneori cu strate argiloase subtiri la suprafata. Pe pantele versantilor se întâlnesc numai pamânturi argiloase. În subteranul zonei analizate nu exista unitati stratigrafice de interes

Pagina 12

pentru eventualele exploatari de substantelor minerale utile. Exceptie fac sarea din sudul localitatii care pe valea Câmpinita se gaseste la 20 m adâncime si balastrul din R.Prahova folosit la prepararea betonului. Hidrografie Comuna Cornu este situata în bazinul hidrografic al R.Prahova al carui curs superior curge în partea de vest a comunei. Albia acestui râu este larga, iar cursul apei este sinuos. Reteaua hidrografica este completata de vaile afluente, cele principale fiind: V. lui Saracila, V.Rea, V.Balita si P.Câmpinita Acestea au caracter torential si eroziv fara sa produca inundatii. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 10 Apele subterane se întâlnesc sub forma de infiltratii la diferite adâncimi si prezinta freatic în zona de platou a localitatii. Astfel, pe teritoriul comunei, în fântânile existente, se pot masura nivelele de si la 1-2 m adâncime dar si la 30 m în Cornu de Sus spre exemplu. Alimentarea cu apa s-a facut si se mai face traditional din fântâni, iar mai recent din reteaua stradala ce distribuie apa provenita din sursa Paltinu. Consideratii seismice Zona comunei Cornu face parte din macrozona seismica de gradul 8 (opt) si este încadrata de normativul P 100-92 în zona seismica de calcul „A” (coeficient seismic Ks = 0,32). Mai trebuie mentionat ca în subteranul zonei nu exista sedimente nisipoase lichefiabile (nisipuri fine saturate) si nici argile care ca urmare a socurilor dinamice îsi pierd în mare masura rezistenta proprie la forfecare. Clima Comuna Cornu se încadreaza într-o zona cu climat continental de deal cu urmatoarele caracteristici climatice:

Pagina 13

Temperatura medie anuala de 9oC, cu media temperaturii în luna ianuarie de –3oC, iar cea a lunii iulie de +20oC. Minimele au valori în jur de –27oC iar maximele de +38oC. Precipitatiile medii anuale ating valoarea de 800 mm cu cantitati maxime de apa la sfârsitul primaverii si începutul verii si minime în cursul iernii. Adâncimea maxima de înghet este de 0,85 m. Vânturile dominante sunt cele din sectorul nord-vestic urmate de cele dinspre nord. Caracterizare geotehnica Suprafata de teren (considerata suprafata construita a celor 2 sate) a fost analizata din punct de vedere geotehnic. Suprafata construita a comunei este relativ plana si usor înclinata de la NE la SV si este perfect stabila. O înclinare mai accentuata prezinta pantele construite de la baza versantilor si fruntile de terase. Unele denivelari de la suprafata terasei se înregistreaza în lungul vailor ce traverseaza comuna. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 11 În perimetrul analizat nu se manifesta fenomene fizico-geologice sau de alta natura care sa puna în pericol stabilitatea constructiilor, iar terenul de fundare este considerat „bun”. Pe teritoriul comunei nu s-au înregistrat inundatii. În subteranul imediat exista, de regula, trei tipuri de pamânturi care intereseaza fundarea constructiilor. a) argila si argila prafoasa cafenie – negricioasa, cu grosimi cuprinse între 1,10 m – 9,50 m, care acopera stratul de pietris si bolovanis al terasei si roca de baza de pe pantele la baza versantilor. Uneori pamânturile argiloase sunt înlocuite cu nisipuri fine cu rar pietris, ce au extindere foarte redusa;

Pagina 14

b) pietris si bolovanis cu grosimi foarte variabile de la 1,30 m pâna la 10-12 m. Stratul este prezent pe toata suprafata terasata a comunei (în zona solifera bolovanisurile sunt prezente pe toata verticala terasei; c) roca de baza reprezentata prin argila mamoasa si sisturi argiloase iar în zonele sudica marne si sare. Pamânturile argiloase sunt putin compresibile la încarcari obisnuite si se presupune ca aproape toate cladirile din comuna sunt fundate pe aceste terenuri. Pietrisul cu bolovanis si roca de baza sunt practic incompresibile. 2.2 POTENTIALUL ECONOMIC Comuna Cornu, amplasata în zona dealurilor din nordul judetului si valorificând conditiile naturale, si-a dezvoltat în special ramura zootehnica si pomicultura, cu regim privat. Industria, slab reprezentata, s-a dezvoltat prin ramura industriei mici prelucratoare (în special prelucrarea pietrei). Populatia activa a practicat masiv navetismul spre zonele industriale învecinate. Potentialul balneo-climateric nu a fost exploatat la valorile reale. 2.2.1. ACTIVITATI TIP INDUSTRIAL SI DE CONSTRUCTII În localitate îsi desfasoara activitatea un numar redus de unitati industriale, suprafata totala ocupata de acestea (în proprietate) fiind de numai 1,0 ha. Aceasta ramura nu este reprezentativa pentru economia localitatii. Principalele unitati sunt: 1. SC. „ORION SRL” unitate cu activitate în metalurgie si cu un numar de 23 salariati, ocupa o suprafata de 0,23 ha. 2. SC TECHNOPHAR EQUIPMENT SRL – industrie usoara 3. SC LYMASOL S.R.L.– confectii textile 4. SC SWISS CAPS ROMANIA SRL – industrie usoara. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 12

Pagina 15

Ramura constructiilor este activitatea productiva cea mai bine reprezentata, având un numar de 72 persoane salariate si terenuri destinate activitatii, ocupând o suprafata de cca. 2,5 ha. Unitatile economice sunt : 1. SC „AGLAS” SRL, cu 49 salariati si o cifra de afaceri importantapeste 2 miliarde si sedii proprii cu Steren= 0,26 ha; 2. S.C. COSEF CONSTRUCT S.R.L., cu un numar mediu de 15 salariati si o cifra de afaceri de peste 4 miliarde lei si sediu propriu. 2.2.2. SILVICULTURA SI PISCICULTURA Ocolul silvic Ploiesti exploateaza pe teritoriul comunei Cornu o suprafata de 347 ha padure, reprezentând cca. 23% din teritoriul administrativ. Exploatatii piscicole nu exista. 2.2.3. ACTIVITATI AGRICOLE SI ZOOTEHNICE Situata în zona industrial-agrara a judetului, comuna Cornu se înscrie între localitatile cu functiune dominanta agricola, având suprafata terenului agricol de 64% (962 ha). În cadrul acesteia, principala resursa o constituie pasunile si fânetele (638,62 ha), care împreuna reprezinta peste 66%. Fânetele ca si pasunile sunt amplasate pe terenuri cu fertilitate buna. Aceasta ramura influenteaza pozitiv dezvoltarea sectorului zootehnic. Livezile de pomi fructiferi ocupa cca. 25% din suprafata terenului agricol. Terenul arabil, care ocupa cca. 9% (84 ha) din teritoriul agricol nu este foarte fertil; sunt cultivate în special: porumbul, cartofii, legumele pentru necesitatile gospodariilor. Potentialul economic poate fi apreciat prin caracteristicile cantitative si calitative ale terenurilor cu folosinta agricola. Totodata trebuie evaluat si raportul între terenurile agricole si cele cu destinatie neagricola al teritoriului administrativ.

Pagina 16

CARACTERISTICI ALE MODULUI DE FOLOSINTA A FONDULUI FUNCIAR Suprafata agricola dupa modul de folosinta (1992-2007) S.totala (ha) din care arabil pasuni fânete vii liv.+pepiniere 1010(1992) 110 371 306 2 221 MEMORIU GENERAL PUG CORNU 13 1073(2007) 87 358 473 - 155 Sursa datelor: Primaria comunei Cornu. Dimensionarea medie a unei exploatari Com. CORNU Romania Jud.Prahova Familiale S.A Juridice ha/expl. 2,28 1,37 0.09 - Productia agricola medie realizata Anul Produsul 1986 1996 2007 porumb 807 to. 320 to. Lipsa date cartof 360 to. 160 to. 300 to. legume 374 to. 170 to. 91 to. carne total(viu) 87 to 113 to. Lipsa date lapte de vaca (total) 4408 hl. 3520 hl. 230 hl. lapte de oaie (total) 416 hl. 322 hl. Lipsa date oua (total) 783 mii buc. 546 mii buc. 992 mii buc, lâna (total) 2,7 to. 2000 kg Lipsa date Efective de animale Anul specia 1986 1996 2007 bovine(capete) 380 217 208 porcine (capete) 660 352 197

Pagina 17

ovine+Caprine (capete) 1730 1127 700 pasari (buc) 11857 6330 10.431 stupi de albine (familii) 280 130 Lipsa date Sursa datelor: Primaria comunei Cornu. În anul 1995, populati activa ocupata în agricultura era de 316 persoane din totalul de 2071 activi (15%). În anul 2002, populatia ocupata în agricultura era de 42 persoane din totalul de 1339 activi (3%). MEMORIU GENERAL PUG CORNU 14 Populatia activa medie/100 ha ocupata în agricultura se situeaza la nivelul cifrei medii în Prahova; la 100 ha teren agricol minim 31 persoane active, acest raport fiind superior mediei pe tara. Romania Jud. Prahova Cornu Nr.activi/100 ha1995 24 30 31 Nr.activi/100 ha2002 4 Sursa datelor: Recensamânt statistic 2002. Daca se analizeaza repartizarea pe vârste active va rezulta ca aceasta este îmbatrânita, ponderea tineretului fiind mai scazuta în comparatie cu cea a persoanelor în vârsta. La aceasta se adauga faptul ca dintre persoanele active femeile reprezinta peste 90%. Una dintre cauzele majore ale scaderii importante a numarului populatiei tinere active din agricultura si în special a feminizarii acesteia a fost procesul intensiv de migratie pe sensul rural-urban – România UE. 2.2.4. TRANSPORTURI Unitatile economice cu activitate în ramura :

Pagina 18

SC „ CORD IMPEX” SRL – unitate cu activitate de comert si transport. 2.2.5. TURISM Amplasata în zona dealurilor subcarpatice a Vaii Prahovei, localitatea detine resurse balneare, un climat blând si prezinta peisaje variate. Potentialul turistic antropic consta în prezenta unor monumente istorice de cult si laice, un muzeu, precum si valori etnofolclorice nealterate. Valorificarea resurselor specifice arealului turistic colinar favorizeaza dezvoltarea unor forme de turism: odihna si recreere, turism itinerant si de tranzit. Inclusa în programul de turism montan cu specific agricol, localitatea Cornu ofera conditii de odihna si cazare în forme private, capacitatea de cazare totalizând cca. 35 camere foarte bine utilate. Enumeram unitatile cu profil turistic de pe teritoriul comunei Cornu: - popas turistic SC SIBIS SERVICE SRL situat în frontul estic al DN1 în localitatea Cornu de Sus; - popas turistic S.C. MAGIC S.R.L., situat în frontul estic al DN 1, în localitatea Cornu de Jos; MEMORIU GENERAL PUG CORNU 15 - cabana 2 Bujori, situata în frontul estic al De 464, în zona extinderii intravilanului localitatii Cornu de Jos. Drumul de acces este propus spre modernizare. - în zona frontului terasei spre râul Prahova – Grindului 264, functioneaza 2 pensiuni turistice: AKAD S.R.L. si ARIDO S.R.L. - pensiunea „La Rusi” – str. Stadionului; - centrul SPA – „Proestetica” – str. Stadionului; - pensiunea “Valdani”- str. Primaverii; - pensiunea “Cuibul Fericirii”- str. Paris; - pensiunea ”Aquila”- str. Primaverii; - pensiunea “ Casa Cornu”- str. Sinaii; - minihotel “ Leonard Doroftei”- apartinând Directiei pentru Tineret si

Pagina 19

Sport a Judetului Prahova. Alte unitati care deservesc turismul de tranzit si sunt amplasate în frontul estic al DN 1: 1.SC „MARKET” SRL (camping) Bucuresti-ofera camere pentru cazare (30 locuri) si servicii (alimentatie publica) si statie distributie carburanti. 2.SC PECO STE DESA SRL Bucuresti (Hanul Cornului). Ofera cazare si servicii (alimentatie publica); 3.S.C.” ICE ADY” S.R.L.- Bd-ul Eroilor- servicii de alimentatie publica, restaurant; 4. S. C. “PETROM OMV” S.R.L.- statie distributie carburanti si alimentatie publica. Aceste unitati totalizeaza o suprafata de teren de 6,00 ha. având constructii ce acopera o suprafata de 2000 m.p. 2.2.6. COMERT SI SERVICII Ramuri dezvoltate în special în ultimii ani, legate de activitatea de turism, comertul si serviciile numara cele mai multe unitati, iar personalul ce activeaza în domeniu este de cca.70 de persoane. Numarul total al unitatilor atinge cifra de 30, dintre care 24 sunt comerciale iar restul sunt unitati prestatoare de servicii. Profilul lor este preponderent nealimentar sau mixt, remarcându-se lipsa comertului alimentar. Între unitatile mai reprezentative se numara : 1. S.C. “DITECO S.R.L.”- servicii de alimentatie publica; 2. S.C. “IULIANDRA” S.R.L.- materiale de constructii; 3. S.C. “ TREI X TREI” S.R.L.- materiale de constructii MEMORIU GENERAL PUG CORNU 16 Lista unitatilor comerciale si a prestarilor de servicii comunicate de Primaria Comunei Cornu este urmatoarea: Date de identificare Starea

Pagina 20

prezenta Nr. Nr. Denumirea institutiei C.U.I. Nr. de înregistrare la O.R.C. Adresa punctului de lucru Activ Inactiv 0123456 1 S.C. ATEGRA S.R.L 16706895 J40/13716/2004 Stadionului,nr.350 2 S.C. PARAGON S.R.L 14208908 J29/950/2006 Ing.Ion Nistorica,nr.213 3 S.C. COM GRIFIL S.R.L 434263 J40/7776/1992 Primaverii, nr.123 4 S.C. FEDERAL COOP S.R.L 1322241 - B-dul Eroilor,nr.748 5 S.C. ADEREL COM S.R.L - - Bucurestii Noi,nr.251 6 S.C. AGLAS S.R.L 1310280 - b-dul Eroilor,nr.485 7 S.C. NEOSIM PROIECT S.R.L 20959055 J29/316/2007 Provinceanu,nr.410 8 S.C. BANCU EXIM S.R.L 8016479 - Mihai Viteazul,nr.6 9 S.C. CLUB BASSAM 6769853 J40/28305/1994 Cornu 10 S.C B&B S.R.L 3283858 - Marin Preda,nr.306 11 B.R.D-SUCURSALA CORNU 1364859 - B-dul Eroilor,nr.482 12 S.C. CRYTUS S.R.L 10648400 J29/688/1998 Cornu 13 S.C. YURTEKS S.R.L 21610397 J29/1033/2007 Prf.Stanescu Cristea,nr.267 14 S.C. BITUC S.R.L 8904557 - Noua,nr.687 15 S.C. CORDESCHI&ASOCIATII 16540136 - Cornu 16 S.C CORSADA S.R.L 17737350 J29/1433/2005 Mihai Viteazul,nr.119 17 S.C. CORAND S.R.L - - Mihai Viteazul,nr.115 18 S.C. COSEF CONSTRUCT S.R.L 9162073 - Malul Vadului,nr.927 19 S.C. CARA CONSTRUCT S.R.L 14915658 - Gradinitei,FN 20 S.C. DITECO S.R.L 5419787 J29/782/1994 Mihai Eminescu,nr.764 21 S.C. DISTRIROM S.R.L 13894409 - Cornu 22 S.C. MICHAEL PIZZERIA 17206804 J/29/282/2000 DN1-Hanul Cornului 23 S.C LATSOS S.W-I.B.S. 13861096 J/40/4366/2001 Cornu 24 S.C EUROIMOBILIARE S.R.L 18438993 J/29/434/2006 Primaverii,109 25 S.C. ECPROD S.A - - Cornu 26 S.C EXPERT ELECTRIC S.RL. 17713386 J/40/11048/2005 Cornu 27 S.C FAISAN S.R.L 8625358 - Carol, 468 28 S.C. IPC IMOBILIARE S.R.L 16105208 J/40/1423/2000 Cornu 29 S.C DEALERINVEST S.R.L 14602618 J/29/409/2002 Sinaii, fn

Pagina 21

30 S.C. G&G ANTIEK S.R.L - - Sinaii,1099 31 S.C GAVNIC CONSTRUCT S.R.L - - Mihai Viteazul,208 32 S.C. IFOR COM S.R.L 8596198 - Carol, 1046 33 S.C. IGMI S.R.L 1300774 - Florilor,402 34 S.C. DOCIVALS S.R.L - - Malul Vadului, 949 35 S.C. IDEAS MARKT S.R.L 9262668 J/40/1646/1997 Cornu 36 S.C. INTER DISTRIBUTION 16993148 J/40/19759/2004 Cornu MEMORIU GENERAL PUG CORNU 17 Date de identificare Starea prezenta Nr. Nr. Denumirea institutiei C.U.I. Nr. de înregistrare la O.R.C. Adresa punctului de lucru Activ Inactiv 37 S.C. MAIO CONSTRUCT S.R.L 18263018 J/29/3/2000 Carol,568 38 S.C. TECHNOPHAR EQUIPMENT 8482100 J/29/679/1996 Dn1,116 39 S.C. ACCORD REAL ESTATE 16304782 J/40/5452/2004 Cornu 40 S.C. ORION S.R.L 1301524 - Gradinitei,336 41 S.C. PALUCAS COM S.R.L - - Mihai Viteazul,203 42 S.C PECO STEDESA S.R.L 11078382 - Cornu 43 S.C. PETRO STEDESA S.R.L 3881495 J/40/11592/1993 Cornu 44 S.C. STONIMAR S.R.L 20768390 J/29/204/2007 Malul Prahovei, 823 45 S.C. RAVYEL COM S.R.L 10134824 - Primaverii,95 46 S.C. RUDOTAM S.R.L 11256587 - Stadionului,344 47 S.C SEGRIND S.R.L - - Morii, 243 48 S.C. SKYHAWK ADVERTISING 16108310 J/29/234/2000 Malul Vadului,969 49 S.C. SPRINT 2000 S.R.L 4651265 - Aninis,497 50 S.C. SUPER SERVICE GM 1300782 - Florilor,391 51 S.C. LIDER TERM INSTAL S.RL. 18412560 J/29/388/2006 B-dul Eroilor,483 52 S.C. SANOMED S.R.L 16709816 J/29/1737/2004 Balitei, 100 53 S.C NAZI PROD S.R.L 15206050 J/29/251/2003 Lacului, 878 54 S.C. TRIPOCON S.R.L - - Florilor,385

Pagina 22

55 S.C. SETI ART. S.R.L 019003520 - Aleea Salcamilor,111 56 S.C VOVICI S.R.L - - Carol,740 57 S.C. SOCERAM S.A 346757 J/40/421/1991 Cornu 58 S.C. VADA IMPEX S.R.L - - Malul Vadului,113 59 S.C MARKET S.R.L 2700434 J/29/1502/1991 DN 1 60 S.C ZIEN CONS S.R.L. 14693586 J/29/646/2002 Cornu 61 ASOCIATIA AJUTOARE - - Marin Preda,189 62 S.C. COMVEST S.R.L - - B-dul Eroilor,482 63 S.C CRUCIFIX S.R.L 13222292 J/29/347/1991 Cornu 64 S.C. EVENIMENTUL CENTRUL - - Cornu 65 S.C. INGINERIE CIVILA S.R.L 23950 J/40/2057/1991 Cornu 66 ROMTELECOM S.A 11726360 J/40/1929/2006 Cornu 67 S.C. LINEA ITALIA S.R.L 6026018 J/40/14163/1994 Cornu 68 S.C. SIMELCO S.R.L 2617070 Cornu 69 S.C. OMV PETROM S.A 1590082 J/40/8302/1997 Cornu 70 CAB MEDICAL M.VOICU - - Mihai Eminescu,748 71 S.C. APOLODOR COM IMPEX 448722 - Cornu 72 PAROHIA CORNU DE JOS 14424901 - Carol I,FN 73 PAROHIA CORNU DE SUS 14424910 - Mihai Viteazul 74 S.C. OGIP S.A 3154160 J/40/2954/1992 Cornu 75 S.C. LIMASSOL PROPERTY 18354000 J/40/1802/2006 Cornu MEMORIU GENERAL PUG CORNU 18 Date de identificare Starea prezenta Nr. Nr. Denumirea institutiei C.U.I. Nr. de înregistrare la O.R.C. Adresa punctului de lucru Activ Inactiv 76 S.C PRIEMA S.R.L 15201886 - Paris,293 77 S.C. NIDCO S.R.L 15700444 - Prf.Stanescu Cristea,nr504 78 S.C. ALESCU COM 8699231 - Carol,15 79 S.C. REGALO S.R.L 6239423 - Toamnei,735 80 S.C. GV PAMALS S.R.L 3051513 J/08/1132/1993 Cornu 81 S.C. LEPUS GRING S.R.L 12094882 - Grindului,279 82 S.C. NEOSIM CONSTRUCT - - Provinceanu,410 83 A.F. BRADUT 10883663 - Carol,420 84 S.C. GURA DIHAM S.R.L 1321084 - Mihai Viteazul,200 85 S.C. MN CONSULTING

Pagina 23

S.R.L - J/40/1766/2000 Ing. Ion Nistorica,213 86 S.C. CARONE AUTOSERV S.R.L 14896858 J/29/1059/2002 Pomilor 87 S.C. SEGANA CONSTRUCT S.R.L 15933296 J/29/1934/2003 Sinaii,1093 88 S.C. CETINA COM S.R.L 13677485 Sinaii,118 89 S.C. AVSEC SECURITY 13567784 Malul Vadului,100 90 S.C. BELGA ROM IMPEX 13803125 J/29/303/2001 C.D.Gherea,nr.9,Bucuresti 91 S.C. LIBERSIL S.R.L 8391923 Mihai Viteazul,nr.34 92 S.C. VIORVIC S.R.L 13814914 Liliacului,851 93 S.C. SWISS CAPS ROMANIA 12052046 J/29/555/1999 Carol,1 94 FUNDATIA PT. PROTECTIA CAINILOR 13399672 Prf,Stanescu Cristea,267 95 S.C VIBUS S.R.L 143171802 Malul Prahovei,803 96 S.C. KORANI CO 8201522 J/40/1559/1991 Al. M.E.Buteica, nr.2,bl68,Bucuresti 97 S.C. MUNICAS PROD 10504510 J/29/514/1998 Morii,218 98 S.C. FILM MEDIA S.R.L 15058469 J/40/12395/2002 B-dul Eroilor,482 99 S.C. AZURIU COM S.R.L 13677477 Cornu de jos,118 100 S.C. EUFEX INVEST S.R.L 6718906 Capitan GH.,nr35,ap2,Bucuresti 101 S.C. LIVOSENA S.R.L 18205602 - Carol,505 102 S.C. SOTCALI S.R.L 11014273 - DN 1, Cornu 103 S.C. 22 ALEX S.R.L 14525124 J/40/2148/2002 Provinceanu,FN 104 S.C. AQUARIUS PROJECT 8807538 J/40/7745/1996 Aleea Grindului,78A 105 S.C. MED INTEX S.R.L 6547180 J/40/22824/1994 Aleea Ghiocelului,78A 106 S.C. TECNOSERVICE S.A 8237968 - Groapelor,1116 107 S.C. CORIGA CONSULT S.R.L 15296410 - Florilor,367 108 S.C. TELDRUM S.A 2695680 - Cornu 109 S.C. GRUPUL DE CONSULTANTA 14781190 - Cornu 110 S.C. CARLEX S.R.L 15237812 - Sinaii,1167A 111 S.C. TREI ORI TREI S.R.L 11180462 - Mihai Viteazul,FN 112 S.C. ENERGY POWER 16154790 J/40/2410/2004 Cornu 113 S.C. WALEED COMPANY SERV 9558567 J/40/4911/1997 Cornu MEMORIU GENERAL PUG CORNU 19 Date de identificare Starea prezenta

Pagina 24

Nr. Nr. Denumirea institutiei C.U.I. Nr. de înregistrare la O.R.C. Adresa punctului de lucru Activ Inactiv 114 S.C. FINTOOL S.R.L 1332687 - Sinaii, FN 115 S.C. MIVECOM S.R.L 16592499 J/29/1442/2004 Mihai Viteazul, 198 116 S.C. FOKUS INVEST S.R.L 15902206 J/40/15291/2003 Misleanu, 114B 117 S.C. WIGORE 2005 S.R.L 17887102 J/29/1784/2005 Aninis,495 118 S.C. TRAFO PROIECT S.R.L 15143475 J/40/719/2003 Cornu 119 S.G.C.L-PRIMARIA 8584991 - B-dul Eroilor,750 120 S.C. RIVEZ S.R.L 17678084 J/29/1299/2005 Florilor, 385 121 S.C. OVIVO S.R.L 14593277 J/29/1042004 Paris,298 122 S.C. ZAMBARETUL S.R.L 19225683 - Primaverii,88 123 S.C. SUPREMO CORP. 8781667 J/23/174/2002 B-dul Eroilor,751 124 UNITATEA ADMINISTRATIV 2845680 - B-dul Eroilor,750 125 S.C. XILEMBORIO BUC 8345498 - DN, FN 126 S.C. CORNER PROD S.RL. 7118330 J/29/375/1995 Cornu 127 S.C. SERE CORNU ECO S.R.L 18180990 J/29/2478/2005 Provinceanu, 415 128 S.C. ASERA TERMOINSTAL 18166198 J/29/2456/2005 Malul Vadului, 956 129 S.C. ASYDM-1 COM S.R.L 21815090 J/29/1350/2007 Prf.Stanescu Cristea,271 130 S.C. SIANCO COMINPEX 8340040 J/29/547/1996 Cornu 131 S.C. NIA COM 8948731 J/29/1484/1996 Carol,753 132 S.C. RO-IT IMPEX S.R.L 22179340 J/29/1899/2007 Gradinitei,357 133 S.C. MASCY-2007 CB S.R.L 21815082 J/29/1346/2007 Prf Stanescu Cristea, 271 134 S.C. VLASIANA D2 S.R.L 22047055 J29/1670/2007 Carol, 905 135 S.C. TIMO INVESTMENTS S.R.L 20493620 J/29/68/2007 Cornu 136 S.C. CARTEMIS S.R.L 938325 J/15/1033/1992 Sinaii, FN 137 S.C. DIGITAL CABLE 17307027 J/40/4049/2005 B-dul Eroilor,484 138 S.C. NETTER INVEST S.R.L 22282875 J/29/2082/2007 Prf. Stanescu Cristea, 271 139 S.C. ADMIN CONSULT S.R.L 22585801 J/29/2680/2007 Muscelului, 102

Pagina 25

140 S.C SALISERV S.R.L 22562298 J/29/2620/2007 Gradinitei, 330 141 LIDERFAN ELECTRIC S.R.L 16691743 J/29/1702/2004 Carol, 768B 142 S.C. GARO-IDEAL CONSTRUCT 21274521 J/29/583/2007 Campinitei, 21 143 S.C. EUROPP ENERGOCONS S.R.L 14934137 J/29/1127/2002 Primaverii, 108A 144 S.C. LYNROX VAL S.R.L 23030779 J/29/17/2008 Provinceanu, 421 145 S.C. AMINA BAZ PHARM S.R.L 16016992 J/40/17634/2003 B-dul Eroilor, 747 146 S.C. ELSID S.A 943038 J/15/373/1991 Cornu 147 S.C. MIND IMPEX S.R.L 41272 J/40/15608/1992 Cornu 148 S.C. PENALTY S.R.L 12611890 J/29/91/2000 Cornu 149 MANASTIREA SF. IOAN - - Misleanu, FN 150 S.C. MERIDOR 23874000 J/29/1368/2008 Mihai Viteazul, 119 MEMORIU GENERAL PUG CORNU 20 Date de identificare Starea prezenta Nr. Nr. Denumirea institutiei C.U.I. Nr. de înregistrare la O.R.C. Adresa punctului de lucru Activ Inactiv COMTURISM 151 S.C. TEMEX ADVERTISING S.R.L 16789572 J/29/2007/2004 Cornu 152 S.C. PETSOV CONSTRUCT S.R.L 23977560 J/29/1519/2008 Murelor, 126 153 S.C. BOLD COMMUNICATION 10241162 J/40/566/1998 Cornu 154 S.C. GRATIAN COM S.R.L 22681523 J/29/2830/2000 Aleea Merilor, FN 155 S.C. LIDERDAN S.R.L 24159810 J/29/1894/2008 Petrolistului, 643 156 S.C. A&M CONSULTING FILM 21913625 J/40/11317/2007 Cornu 157 S.C BRESO CONSTRUCT 24000075 J/29/1570/2009 Malul Prahovei, 848 158 S.C. LILIDOR MEDICAL 20442775 J/23/18/2007 Cornu 159 AKA FASHION S.R.L 23125720 J/29/178/2008 B-dul Eoilor, 482,bl4, ap. 3 160 S.C. MIRROR INTERORESS S.R.L 13839641 J/29/356/2001 Sinaii, FN 161 S.C. NA-AN CONSTRUCT S.R.L 21879892 J/29/1428/2007 Liliacului,853 162 S.C. CETINA GRUP

Pagina 26

S.R.L 24390474 J/29/2456/2008 Sinaii,118 163 S.C. DORADI GROUP S.R.L 13769740 J/2814/2001 Aleea Cornilor,1156 164 S.C. VILCONST S.R.L 18969049 J/29/1882/2001 Marin Preda,304 165 S.C. DANOAN S.R.L 14400619 J/29/69/2000 Cornu 166 S.C. ALMINY IMPEX S.R.L 21133360 J/29/441/2007 Paris,290 167 S.C. CORNU CONSTRUCT S.R.L 23459275 J/29/685/2004 Malul Vadului, 942 168 S.C. FLEXA TRUCK S.R.L 18344635 J/40/1647/2008 Cornu 169 S.C. PORTOROSA ART. S.R.L 16216036 J/29/490/2004 B-dul Eroilor, 483 170 S.C. PANCU PROD COMPANY 16216036 J/29/490/2004 B-dul Eroilor,483 171 S.C ROMSIN PAN S.R.L 24566946 J/29/2744/2007 Mihai Eminescu, 762 172 S.C. PREPAN S.R.L 15505745 J/29/980/2002 Mihai Eminescu, 762 173 PENSIUNEA AKAD S.R.L 25554753 J/29/860/2007 Grindului,264 174 PENSIUNEA ARIDO S.R.L 25554745 J/29/861/2007 Grindului,264 175 S.C. BETAMAVIS CONSTRUCT 25467746 J/29/747/2007 B-dul Eroilor, 483, bl 6, ap.2 176 S.C. CONEX INTRADE S.R.L - J/40/6761/1991 Cornu 177 S.C KISSCOP AUTO S.R.L 25825992 J/29/236/2008 Primaverii,113 178 S.C. VIOSAG CONSULTING 18495794 J/29/575/2006 Cornu 179 MICA STEA S.R.L 25849410 J/29/1258/2008 B-dul Eroilor,483 180 S.C. ENERGY INDUSTRIAL 9993471 J/29/1394/1997 Valea opri, FN 181 S.C. APOLODOR CONSULT R.O. 17030928 J/40/20560/2004 Gradinitei, FN MEMORIU GENERAL PUG CORNU 21 2.2.7. INSTITUTII SI SERVICII PUBLICE Administrative: Consiliul local – cladiri în stare buna , insuficienta ca spatii, S constr. + anexe = 208+500 m.p.; S teren = 0,26 ha.

Pagina 27

Politia – functioneaza în sediul propriu. Oficiul PTTR si centrala telefonica functioneaza în spatiu închiriat. Asigurarea cu spatii construite este de numai 0,05 mp/loc. Serviciile oferite de localitate fac parte din categoria dotarilor locale cu o raza de deservire de 2-3 km. si o frecventa (preponderent zilnica). Accesibilitatea locuitorilor la aceste servicii este buna, determinata de amplasarea acestora în centrul de greutate al intravilanului si înscrierea într-o raza de deservire de max. 3,0 km. Culte: Biserica „Înaltarea Domnului” – monument istoric cuprins în lista patrimoniului national la indicativul PH-II-m-A-16442 amplasata în satul Cornu de Sus. A fost construita în anul 1864, functioneaza ca biserica parohiala, ca proprietate a Parohiei Cornu de Sus. Poseda o boltire initiala din caramida si pictura interioara si exterioara. „Biserica Cuvioasa Paraschiva” – Cornu de Jos – biserica parohiala relativ noua (1925). Terenul ocupat de aceasta este de 3461 mp. “MANASTIREA SFÂNTUL IOAN EVANGHELISTUL SI SFÂNTA CUVIOASA EUFROSINA”- amplasata în satul Cornu de Jos, pe creasta dealului situat la estul localitatii, lacas de cult a carui investitie a început în anul 2005, pe terenul ce face parte din patrimoniul privat al Comunei Cornu. Terenul a fost atribuit în folosinta gratuita Manastirii, în vederea construirii obiectivului. Manastirea constituie un important punct de pelerinaj, zona fiind de o rara frumusete din punct de vedere al peisajului (asezamântul este situat la cota 550 m, cea mai inalta cota a localitatii aflându-se în partea nordica a comunei - cartierul Frasinet – la 600 m). Incinta manastirii reprezinta un punct de belvedere asupra localitatii si a Vaii Prahovei (între orasele Breaza si Câmpina).

Pagina 28

Cultura : Casa de Cultura functioneaza într-o constructie în stare foarte buna, amplasata în zona centrala; manifestarile artistice sunt destul de frecvente (215/an) numarul de participanti fiind semnificativ (21000/an); Sc = 650 m.p; S anexe = 16 m.p.; S teren = 0,19 ha. Muzeul de arta populara – functioneaza într-o constructie amenajata într-un fost local de scoala; aici functioneaza si biblioteca publica a MEMORIU GENERAL PUG CORNU 22 localitatii, care are un fond de carte de 6750 volume. Sc=468 mp; terenul este comun cu al dispensarului uman Sc=0,27 ha. Ambele sunt amplasate în Cornu de Jos, având o buna accesibilitate (raza de deservire = 3 km). Cladirile sunt în stare buna, relativ noi, nu necesita interventii. În localitate exista un fond de locuinte satesti declarate monument istoric, datând de la cca. 1900, în stare relativ buna. Dintre acestea au ramas doar 4, una din ele fiind distrusa prin interventia proprietarului. Locuintele sunt în regim de restrictie de constructie sub supravegherea Directiei de Monumente din Ministerul Culturii. Învatamânt – scoli, gradinite : Scoala generala – 16 sali de clasa Cornu de Jos, dotata cu 2 laboratoare, 3 ateliere, stare foarte buna (1969). Steren = 0,72 ha; Sc =876 mp, Sanexe=82 mp Gradinita – 2 sali, 4 grupe, Cornu de Jos, cladire în stare buna 1975, Sc=239 mp, St=0,11 ha Sanexe = 25 mp. Scoala generala – 2 sali de clasa Cornu de Sus cladire în stare buna 1979 – Sc=365 mp; St =0,10 ha; Sanexe = 29 mp. Gradinita 2 sali, functioneaza în acelasi local cu Scoala Cornu de Sus. Unitatile de învatamânt însumeaza un numar de 360 locuri, din care 110 copii in gradinite. Personalul este format din 31 de persoane (27 pentru învatamânt primar si gimnazial si 4 pentru gradinite). În ceea ce priveste

Pagina 29

dotarea cu spatii complementare scolile sunt asigurate cu sali de sport si laboratoare. Calitatea fondului construit (cladire si utilitati) este buna si nu necesita modernizari si completari functionale. Cladirile sunt asigurate cu electricitate si beneficiaza de incalzire centrala. Dotarile de învatamânt au grupuri sanitare moderne (încalzire în pardoseala, la gradinite. Scoala din Cornu de Sus detine spatii care nu sunt utilizate din lipsa de copii). Accesibilitatea este buna pentru scoli în zona centrala (Cornu de Sus) a localitatii, asigurându-se o raza de deservire de 1000 m. Teritoriul din zona de sud (spre Câmpina) si zona de extindere a intravilanului nu este deservit. Gradinitele nu au o buna accesibilitate, raza de deservire depasind raza minima acceptata de 500 m. Învatamântul liceal nu este satisfacut pe plan local. Sanatate : În localitate este un singur dispensar uman, cu doua cabinete, un cabinet stomatologic si un punct farmaceutic, amplasat în Cornu de Jos. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 23 Cladirea este în stare foarte buna (1981); Sconstr.=248 mp, Steren=0,11 ha. Populatia arondata este de 4600 persoane, iar personalul este alcatuit din 2-3 medici. Indicele de 0,04/locuitor este foarte mic fata de cerinta la nivelul national de 2 medici la 1000 locuitori, care oricum este situata sub normele europene. Nu exista camine de batrâni. Recreere, sport: În zona centrala a comunei (Cornu de Jos) este amplasat un parc de 0,60 ha amenajat cu alei pentru odihna si plantatie corespunzatoare. Exista

Pagina 30

de asemenea în zona centrala un teren amenajat minimal pentru activitati sportive, în suprafata de 0,80 ha, sala de sport de 300 de locuri în care se pot practica sporturi la nivel performant, teren de sport în Cornu de Sus pentru baschet, minifotbal, handbal, precum si centrul cultural pentru evenimente si activitati festive. Gospodarie comunala În acest sector îsi desfasoara activitatea 16 persoane care se ocupa cu întretinerea si buna functionare a echipamentelor publice. 2.2.8. LOCURI DE MUNCA Conform datelor statistice, numarul locurilor de munca oferite de activitatile sectoarelor economice si serviciilor publice sau private locale este de 382 persoane, repartizate astfel: Nr.loc de munca % Sector primar 105 27,5 Sector secundar 198 51,8 Sector tertiar 79 20,7 TOTAL 382 100,0 Nu sunt incluse persoanele care îsi desfasoara activitatea pe exploatatiile agricole sau în gospodarii proprii în sectorul agricol sau zootehnic. Se constata preponderenta locurilor de munca oferite de sectorul primar (44,6%), în cadrul carora semnificativa este ramura constructiilor cu 83 locuri de munca (cca. 40% din total). Din totalul persoanelor active salariate, doar cca. 18% îsi desfasoara activitatea în comuna, restul fiind navetisti (82%). Dintre navetisti, majoritatea sunt angajati în sectorul primar si secundar. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 24 2.3 POPULATIA – ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE

Pagina 31

La 1 ianuarie 1996, populatia cu domiciliul stabil în comuna numara 4445 persoane, din care 2135 barbati si 2310 femei. Evolutia demografica a populatiei de la recensamântul din 1966 este prezentata în tabelele de mai jos. recensamânt 1966 1977 1985 1990 1992 1994 1996 2002 2006 TOTAL Populatie 4140 4601 4618 4568 4552 4501 4445 4472 4473 Se constata ca în perioada 1966-1990, populatia a crescut cu 428 locuitori, pentru ca dupa 1990 sa descreasca continuu cu 173 de persoane pâna în prezent. Tendinta de scadere a populatiei este un fenomen care continua: Anul 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 Total Spor natural 8 -19 -49 -19 -16 -29 -23 -147 Spor migrator -47 -37 7 18 12 -18 1 -64 Spor total -39 -56 -42 -1 -4 -47 -22 -211 Tendinta de stabilizare din anii 1992-1993 nu a fost determinata de sporul natural, ci de sporul migrator pozitiv. Dupa migratia pe directia rural-urban din primii ani dupa 1989, sensul s-a schimbat, tendinta de stabilizare în comuna fiind determinata si de

Pagina 32

atractivitatea oferita de cadrul natural si construit, precum si lipsa de populare si mai putin de oferta de locuri de munca. Structura pe sexe prezinta o pondere a populatiei feminine, cu 52%. Fata de populatia masculina care reprezinta 48%, tendinta de feminizare depaseste media pe tara (50,8%) si cea a judetului Prahova (51,2%) precum si media în zona rurala (50,6). Distributia populatiei pe principalele grupe de vârsta se prezinta astfel: MEMORIU GENERAL PUG CORNU 25 Grupa de vârsta Com. Cornu % Jud. Prahova România Total % 1992 2002 1992 2002 0-14 895 712 20,1 20,5 22,8 15-59 2704 2738 60,8 59,9 60,9 60 ani si peste 846 1022 19,1 19,6 16,3 TOTAL Se constata instalarea unui proces de îmbatrânire a populatiei, determinat de cresterea populatiei adulte si vârstnice concomitent cu scaderea numarului populatiei tinere 9 sub 15 ani, dar si a populatiei între 25-35 ani (populatie apta de munca). „Raportul de dependenta” pune în evidenta efectele acestui proces asupra perspectivei evolutiei populatiei. Mediu rural Com. Cornu Jud.Prahova Romania 634,8 670 754

Pagina 33

Cresterea numarului persoanelor tinere si vârstnice ce revin la 1000 persoane adulte genereaza o sarcina speciala sporita pentru populatia activa (grupele 15-59) care asigura întretinerea familiilor si educarea tinerei generatii. Resursele de munca ale comunei constau în populatia feminina încadrata în grupele de vârsta 16-54 ani, populatia masculina între 16-59 ani si persoanele active peste aceste grupe de vârsta. Din forta de munca angajata, ponderea o detin cele angajate în sectorul primar (1718 persoane), dintre care majoritatea în industria prelucratoare (1070) si care sunt navetisti. Ocuparea resursei de munca se prezinta astfel: populatie activa 1636 populatie inactiva 2864 Populatie activa ocupata din care: 1339 Agricultura+silvicultura Sector secundar 131 MEMORIU GENERAL PUG CORNU 26 Sector tertiar 222 Numar de someri înregistrati Rata de somaj este de 8,3%, mai ridicata fata de media pe judet de 7,9% si fata de media pe tara 10,4% (1992). Gradul de integrare a populatiei în activitati se constata prin indicii comparativi, astfel : Indici Jud. Prahova Com. Cornu de activitate 43,3 46,5 de ocupare 39,7 45,0 de inactivitate 56,7 53,4 Majoritatea fortei de munca se deplaseaza în localitatile vecine (medii urbane). Oferta locala este sub 18% din locurile de munca. 2.4 CAI DE COMUNICATIE

Pagina 34

Comuna Cornu, compusa din Cornu de Jos si Cornu de Sus, s-a dezvoltat pe malul stâng al râului Prahova, pe directia N – S. Principalele cai de comunicatie ce strabat comuna sunt: drumul national l - DN 1 si drumul comunal 48 – DC 48 – ce o leaga de orasul Câmpina. Circulatia în interiorul comunei Cornu se face pe principalele strazi ce constituie trama majora si care în cea mai mare parte sunt asfaltate. În general, reteaua stradala a comunei Cornu are caracteristicile oricarei retele stradale din zonele de deal, cu trasee ce au mai multe curbe, cu declivitati pronuntate si cu lungimi mici. DN 1 are starea de viabilitate buna pe tot cuprinsul comunei Cornu dar are capacitatea de circulatie depasita înainte de 1985, impunându-se construirea unei autostrazi Bucuresti – Brasov; DN 1 ramânând ca legatura între localitati si pentru traficul local. -profile transversale caracteristice Sunt foarte diferite, partea carosabila având latimi cuprinse între 3,50 – 7,00 m, cu trotuare de aprox. 3,00 m în zona centrala si cu rigole pentru colectarea apelor. -intersectii Sunt amenajate 2 sensuri giratorii: la Lunca Cornului si Carol I cu Bd. Eroilor. Trebuie modernizate intersectiile cu DN 1: dintre DN 1 si DC 48, intersectia de la Podul Vadului, intersectia din Cornu de Sus de lânga statia de reglare gaze si intersectia de la Cornu de Sus – Breaza. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 27 -alunecari de teren Alunecarile de teren sunt fenomene des întâlnite pe teritoriul comunei Cornu si ele trebuie stopate pentru a nu produce pagube mari prin distrugerea caselor si terenurilor cetatenilor comunei.

Pagina 35

-organizarea comunei Transportul de tranzit se desfasoara în prezent pe DN 1 iar transportul în comuna în interiorul localitatii este asigurat de SC „CORD Câmpina”. În week-end transportul se face cu autoturismele proprietate personala pe principalele strazi si pe DN 1 catre orasele de pe Valea Prahovei. -parcaje În zona centrala, parcarea autovehiculelor se face în lungul strazii, împiedicând în felul acesta fluenta traficului. -aparari de maluri Albia râului Prahova între Cornu de Sus si Podul Vadului are multe meandre si se apropie foarte mult de drumul national, periclitând în perioadele cu ploi abundente atât terasamentului caii ferate cât si drumul national. Se vor lua masuri de prevenire a inundatiilor în zona de confluenta a râului Prahova cu pârâul Câmpinita. Se va proteja incinta statiei de epurare. -transportul în comun si de marfa si calatorii cu CF Acesta se face pe magistrala Bucuresti – Brasov. Statiile care deservesc comuna Cornu sunt cele din Poiana Câmpina si Breaza. 2.5 ORGANIZAREA ZONELOR FUNCTIONALE Comuna are un caracter specific de deal, cu o dezvoltare rarefiata, cu exceptia platourilor pe care s-au dezvoltat cele 2 sate componente. Ocuparea terenului s-a facut în mod uniform în zonele construibile si s-a realizat o tesatura urbana omogena. Zona centrala este amplasata în centrul de greutate al localitatii Cornu de Jos si cuprinde dotarile necesare. Exista un nucleu de dotari minime si în satul Cornu de Sus.

Pagina 36

O zona structurata destinata activitatilor economice nu exista, cu toate ca se poate constata o grupare a acestora de-a lungul DN 1. Aceasta amplasare este determinata de deservirea pe care o ofera amplasarea la drumul national dar si de oferta zonei turistice. Alte zone structurate în teritoriu nu sunt semnificative. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 28 2.5.1. BILANTUL SUPRAFETELOR PRINCIPALELOR ZONE FUNCTIONALE SITUATIA EXISTENTA CONFORM PUG APROBAT ZONE FUNCTIONALE TOTAL Ha % I. Zona centrala si alte zone cu functiuni complexe de interes public 16,20 2,60 II. Zona de locuinte si functiuni complementare * 358,50 58,20 III. Zona unitatilor industriale 9,50 1,50 IV. Zona de turism 76,50 12,40 V. Zona de parcuri -parcuri amenajate -zona naturala 81,80 24,60 57,20 13,40 4,00 9,40 VI. Zona gospodarie comunala si tehnico-edilitara 4,00 0,60 VII. Zona cu destinatii speciale de

Pagina 37

echipare teritoriala -cai de comunicatie rutiera -cai ferate -zone speciale VIII. Alte zone- -neconstruibile (natural) 43,40 43,40 - - 26,10 7,00 7,00 - - 4,30 TOTAL TERITORIU INTRAVILAN 616,00 100% * inclusiv teren agricol 210 ha. SITUATIA EXISTENTA CONFORM PLAN STEREO ‘70 EXISTENT ZONA FRASINET SAT CORNU DE SUS SAT CORNU DE JOS TOTAL ZONE FUNCTIONALE Supr. (ha) Procent (% din total intravilan) Supr. (ha) Procent (% din total intravilan) Supr. (ha) Procent (% din total intravilan) Supr. (ha) Procent (% din total

Pagina 38

intravilan) LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 48.62 82.77 60.79 61.45 412.50 86.90 521.91 82.54 UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 0.00 0.00 0.00 0.00 15.46 3.26 15.46 2.44 MEMORIU GENERAL PUG CORNU 29 EXISTENT ZONA FRASINET SAT CORNU DE SUS SAT CORNU DE JOS TOTAL ZONE FUNCTIONALE Supr. (ha) Procent (% din total intravilan) Supr. (ha) Procent (% din total intravilan) Supr. (ha) Procent (% din total intravilan) Supr. (ha) Procent (% din total intravilan) INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0.42 0.72 0.80 0.81 9.08 1.91 10.30 1.63 CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT RUTIER 1.84 3.13 4.33 4.38 30.34 6.39 36.51 5.77 SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 0.00 0.00 0.00 0.00 1.96 0.41 1.96 0.31 CONSTRUCTII TEHNICOEDILITARE 0.00 0.00 0.00 0.00 1.62 0.34 1.62 0.26 GOSPODARIE

Pagina 39

COMUNALA, CIMITIRE 0.00 0.00 0.49 0.50 1.17 0.25 1.66 0.26 APE 0.00 0.00 0.84 0.85 1.30 0.27 2.14 0.34 PADURI 7.86 13.38 31.67 32.02 1.21 0.25 40.74 6.44 ZONA UNITATILOR AGRICOLE 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 TERENURI NEPRODUCTIVE 0.00 0.00 0.00 0.00 0.04 0.01 0.04 0.01 ZONA MIXTA: INDUSTRIE + LOCUINTE DE SERVICIU 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 TOTAL 58.74 100 98.92 100 474.68 100 632.34 100 În urma masuratorilor plan baza Stereo 70 s-au constatat urmatoarele erori de masurare: în PUG-ul aprobat zona locuintelor si a functiunilor complementare masoara 493 ha, pe când în planul de baza Stereo 70, suprafata ocupata de aceeasi zona este de 532.21 ha. În acelasi timp, zona de paduri - parc în intravilan este în PUG-ul aprobat de 81,80 ha, iar conform masuratorilor plan Stereo 70, este de 40,74 ha. 2.5.2. ASPECTE CARACTERISTICE ALE FONDULUI LOCUIBIL Suprafata ocupata de locuinte în intravilanul comunei este de 97,50 ha. Numarul total de gospodarii este de 1795. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 30 Având în vedere ca în localitate exista si locuinte în blocuri, se poate aprecia ca suprafata medie a unei gospodarii este de cca. 700 mp. În zonele mai dense, centrale sau de-a lungul cailor de circulatie ori cu teren accidentat, acestea ajung chiar la 300 m.p. pe gospodarie. Fondul de locuit existent, de 60.423 mp., este caracterizat de urmatorii indicatori: -S medie locuibila/pers. = 13,59 mp/pers. -S medie locuibila/cam. = 13,53 mp/cam

Pagina 40

-S medie locuibila/locuinta = 40,14 mp/loc. -S medie a unui lot = 700 mp/lot -Numar camere/locuinta = 2,96 cam/loc. -Numar persoane/gospodarie = 3,25 pers./gospod. -Numar persoane/locuinta = 2,95 pers/loc. Majoritatea locuintelor (90%) sunt în stare buna si foarte buna, construite din materiale durabile. În ultimii ani (dupa 1989) s-au construit cca. 500 locuinte noi (sau extinderi), majoritatea acestora fiind locuinte de odihna ale unor persoane din afara localitatii, atrase de zona, mediu natural nepoluat si clima favorabila. Densitatea în zona de locuit este de 45,6 locuitori/ha. În intravilan, densitatea este de 2,5 locuinte/ha. 2.5.3. ASPECTE CARACTERISTICE ALE ZONELOR FUNCTIONALE Zona de locuinte este zona caracteristica a unei comune, cu o pondere de cca. 18% din teritoriul intravilan. Structura este relativ omogena, cele doua sate fiind amplasate pe un platou delimitat de vaile existente de-a lungul cursurilor de apa. Loturile sunt desfasurate de-a lungul cailor de circulatie rutiera (drumuri comunale). Suprafata loturilor pentru locuinte variaza, în functie de conditiile naturale, de la 300 mp la 1000 mp/lot, fiecare având tipologia traditionala, cu locuinta la strada si curtea pentru animale sau terenul cultivat, în spate. Locuinta este specific rurala, caracteristica zonei. Se mai pastreaza câteva locuinte satesti traditionale care au fost incluse în lista de monumente de arhitectura: „C” –34 I2 – Cornu de Sus – locuinta sateasca – 1919 „C” –34 I4 – Cornu de Sus – locuinta sateasca 1911 „C” – 34 II 1 – Cornu de Jos – locuinta sateasca – 1900

Pagina 41

„C” – 34 II 2 – Cornu de Jos – locuinta sateasca – 1920 MEMORIU GENERAL PUG CORNU 31 Din nefericire, prin interventia proprietarului si prin lipsa de grija a autoritatilor care nu au sesizat Directia Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii, locuinta sateasca „B” 34 I 3 – (1922) a fost distrusa. Oferta de locuinte este completata de cele 36 apartamente amplasate în blocuri de locuinte (Cornu de Jos). Gospodariile beneficiaza în proportie redusa de facilitatile oferite de echiparea tehnico-edilitara (apa, canal). Indicii de ocupare a terenului (6%) se situeaza sub medie (30%), ceea ce scoate în evidenta rezerva de teren bun pentru construit. Zona de locuinte are o structura creata, cu o buna însorire si orientare. Fatadele caselor sunt deschise catre caile de circulatie. Din punct de vedere estetic, aspectul locuintelor este corespunzator, fiind de apreciat lipsa cladirilor kitch, ridicate în ultimii ani în alte localitati. Materialele folosite, în special în ultimul timp, sunt durabile. Zona de locuit nu beneficiaza de accesibilitate la toate institutiile publice, în special cele cu raza mica de deservire (gradinite, scoli), cu toate ca acestea corespund din punct de vedere al capacitatii. Zona centrala si a unitatilor de interes public este structurata prin concentrarea dotarilor existente în zona centrala a satului de resedinta – Cornu de Jos. Dotarile minimale constituie un nucleu (biserica, scoala, gradinita) si în satul Cornu de Sus. Pentru dotarile de interes general, accesibilitatea este buna, amplasarea acestora fiind în centrul de greutate. Dotarile de folosinta zilnica, însa, nu acopera tot teritoriul în raza lor de deservire. Din punct de vedere spatial si compozitional, zona centrala are

Pagina 42

conturat un spatiu urban specific si caracteristic, cu o personalitate proprie. De asemenea, zona centrala a satului Cornu de Sus, pastreaza un pitoresc specific pentru localitate, cu un spatiu urban echilibrat si o compozitie avantajata de denivelarea terenului, spatiu care este bine a fi protejat, el constituind unul din elementele atractive ale localitatii. Aici sunt amplasate si locuintele satesti declarate monumente de arhitectura taraneasca. Zona unitatilor economice nu este practic structurata. Amplasamentele acestor unitati se afla raspândite în teritoriu, fiind în principal deservite de caile de comunicatie importante, în special DN 1. Activitatea economica nu este foarte bine reprezentata în comuna. Zona turistica este alcatuita din unitatile ce deservesc turismul de tranzit si sunt amplasate de-a lungul DN 1 în sistem însiruit. Ca pondere, aceasta nu este reprezentativa, ocupând doar 6,0 ha (1,1%), dar este în dezvoltare si de aceea necesita o atentie deosebita în modul în care este MEMORIU GENERAL PUG CORNU 32 prevazuta extinderea si modalitatea de construire, pentru a nu se crea disfunctionalitati. Pe viitor vor trebui eliminate disfunctionalitatile legate de vecinatatea cu o cale de importanta europeana cum este DN 1. Zona turistica pentru activitatea de agroturism montan nu avem, aceasta desfasurându-se legat de gospodariile (fermele) taranesti. Zona verde este prezenta prin amenajarea a 0,60 ha de parc în zona centrala a comunei si un teren folosit ocazional ca teren de sport (0,80 ha). Zona cailor de comunicatie ocupa 7,00% din teritoriul intravilan totalizând 43,40 ha si este alcatuita din drumurile comunale interioare localitatii si portiunea din DN 1 ce traverseaza localitatea în partea

Pagina 43

adiacenta la cursul râului Prahova. Zona de circulatie rutiera amenajata, interna localitatii, debuseaza în DN 1 în doua puncte importante: la sud de localitate (Cornu de Jos) pe drumul ce merge spre Câmpina si la nord – drumul ce merge la Cornu de Sus, Intersectiile sunt amenajate satisfacator. Circulatia pietonala este amenajata pe trotuare adiacente carosabilului în zona centrala (Cornu de Jos). Zona de gospodarie comunala si echipare edilitara este constituita din amenajarile aferente alimentarii cu apa, canalizarii, epurarii apelor, alimentarii cu energie electrica si gaze. Totalizeaza o suprafata de numai 1,60 ha si nu constituie o zona delimitata strict în teritoriu. Disfunctionalitatile sunt provocate de amplasarea decantorului si statiei de clorinare în zona de locuit, fara asigurarea distantelor stabilite de zona de protectie sanitara (300-1000 m). Cimitirele existente ocupa o suprafata de 1,50 ha si nu au asigurata zona de protectie sanitara de 50 m fata de locuinte. 2.6 PROBLEME ALE MEDIULUI Poluarea mediului natural si construit este cauzata de factori naturali si activitati umane. Factori naturali ce pot produce disfunctionalitati sunt : -geo si hidrotehnici -R.Prahova si vaile afluente nu inunda zonele limitrofe construite. Pe plansa de risc-hazard din studiul geotehnic, la confluenta dintre râul Prahova si pârâul Câmpinita, exista o zona cu risc de inundabilitate, care nu afecteaza intravilanul propus. Prin regulament s-a propus luarea de

Pagina 44

masuri pentru protejarea incintei statiei de epurare aflate în zona susmentionata. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 33 -Pe teritoriul comunei nu au existat exploatari petroliere si nici de prelucrare care sa polueze subteranul cu produse petroliere sau gazeifere. -De asemenea, în comuna Cornu nu s-au observat zone mlastinoase sau de baltire a apelor. -Nivelul apelor subterane este situat la cote suficient de coborâte ca, prin posibila lor ridicare, sa nu poata influenta terenul de fundare. -Alunecarile de teren semnalate si vaile ce traverseaza terasa construita a comunei, nu sunt (cu mici exceptii) un pericol real pentru cladirile localnicilor. Acestea sunt situate mult mai departe, iar alunecarile se limiteaza numai la vaile mentionate. -Ca disfunctionalitate semnificativa se poate semnala prezenta masivelor de sare în partea sudica a localitatii Cornu de Jos, care poate sa transmita în continuare, la suprafata, (prin reactivarea dizolvarii) pâlnii de presiune ca acelea semnalate mai sus. Din punct de vedere geotehnic suprafata analizata prezinta conditii favorabile pentru amplasarea constructiilor. În ceea ce priveste utilizarea teritoriului pentru constructii, tinând seama de aspectul morfologic general si de caracteristicile geotehnice ale pamântului, s-au semnalat : a) terenuri cu conditii de amplasare foarte dificile În aceasta categorie se includ albiile minore si majore, fruntile de terasa si terenurile cu pante accentuate, precum si zona sudica cu probleme legate de dizolvarea sarii. Amplasarea de constructii pe aceste terenuri se va face în conditii speciale(ridicarea cotei zero, amenajarea si consolidarea amplasamentului,

Pagina 45

fundarea în adâncime etc) masuri ce vor fi stabilite prin studii geotehnice detaliate pe fiecare amplasament. b) terenuri bune de construit cu amenajari Sunt incluse aici, terasa joasa si pantele construite ale versantilor si formatiilor de terasa. Amenajarile cuprind lucrari obisnuite pentru crearea platformei, dirijarea apelor de precipitatii si adâncimi de fundare normale. c) terenuri bune de construit Sunt terasele superioare (înalte) cu suprafete relativ orizontale ce cuprind toata gama de pamânturi corozive si necorozive, cu un grad ridicat de consistenta si îndesare. La dorinta expresa a organismelor locale, au fost examinate si pantele din zona de nord a teritoriului administrativ Cornu (UTR 9). Aceste terenuri reprezinta cumpene stabile si pante cu expozitie nordica si care, ca urmare, pot fi încadrate la general în categoria terenurilor dificile pentru constructii. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 34 Factori antropici semnificativi nu au fost identificati, întrucât activitatea industriala si agricola – prin unitati economice poluante – nu este prezentata pe teritoriul comunei. Din activitatea de gospodarie comunala se poate evidentia prezenta statie de epurare (decantor + bazin de clorinare) în zona de locuinte si lipsa protectiei sanitare (50 m) pe anumite loturi între cimitire si locuinte. Poluarea atmosferica este redusa la zona de contact cu traficul de pe DN 1. Pe teritoriul comunei Cornu se afla o serie de obiective cu regim permanent de protectie stricta: 1. Rezervatia naturala complexa “Dealul Sinoiu” – rezervatie naturala geologica – geomorfologica, paleontologica – în suprafata totala de

Pagina 46

102 ha. Aici se conserva conglomerate de Brebu si strate de Cornu, în treimea superioara a Vaii lui Saracila, cu “apa de leac” – element hidrologic cu specific chimic; gresiile glauconitice conserva elemente de microfauna ancestrala. Stratele de Cornu, alaturi de aflorimentul de la Schiulesti, constituie unul din putinele puncte fosilifere la nivel de Burdigalian de la Viena catre Carpatii românesti (prof. univ. dr. Frunzescu D., ing. bio. Bacaran V.). “Conglomeratele de Brebu” de la Cornu cuprind o suprafata de 43,31 ha, iar “Stratele de Cornu” 60,63 ha cu “apa de leac”, ambele pe Dealul Sinoiu. 2. Parcul natural, situat în centrul comunei Cornu, în suprafata de 0,6 ha. 3. Aleea de tei (Tilia tomentosa L.), în vârsta de cca 85 ani (60 de exemplare), unde este interzis taierea sau toaletarea acestor arbori cu valoare deosebita fara consultarea prealabila a specialistilor muzeului. 4. Un exemplar de nuc (Juglans regia L), în vârsta de peste 300 de ani, în fata proprietatii lui Jenica Burloiu. Acest arbore trebuie protejat prin: - împrejmuirea sa cu un gard metalic transparent; - instalarea unei placute pe care se va scrie denumirea stiintifica, populara si vârsta acestuia; - în baza legii nr. 348/2003, nu se admite taierea nucilor fara autorizatie. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 35 2.7 ECHIPARE MAJORA SI EDILITARA 2.7.1. GOSPODARIREA APELOR Pe teritoriul comunei Cornu exista urmatoarele forme acvifere mai importante: r. Prahova, p. Câmpinita, V. Rea, p. Balita. Aceste cursuri practic nu sunt regularizate, cu exceptia r. Prahova,

Pagina 47

care este amenajat pe malul stâng pentru protectia DN 1. 2.7.2 ALIMENTAREA CU APA Comuna este alimentata din sistemul Paltinu (r.Doftana) prin statia de tratare Câmpina, apa bruta trecând prin decantoare, filtre, este pompata printr-o conducta Dn 100 – 300 peste dealul Voila la gospodaria de apa Cornu amplasata în partea de centru N – E a satului Cornu de Jos. Aici se afla un rezervor de 300 m.c., statie clorinare, statie de pompe, PT. De la rezervorul Cornu porneste o conducta Dn 200 care alimenteaza prin retea Dn 150 – l” locuitorii celor 2 sate. Pe retea exista cismele, hidranti; lungimea retelei este de 10.000 m în Cornu de Jos si 32000 m în Cornu de Sus. 2.7.3. CANALIZARE În partea centrala a satului de resedinta s-a executat o retea de canalizare menajera Dn 300 m în lungime de cca. 800 m. Apa uzata este trecuta printr-un decantor Imhoff de 500 l, clorinata si descarcata în p.Balita, dupa care se descarca în r.Prahova. Canalizarea este in curs de realizare in toata comuna; de asemenea, este in curs de realizare o statie de epurare. 2.7.4. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA Comuna Cornu, inclusiv satele apartinatoare, sunt alimentate cu energie electrica din sistemul energetic national prin LEA 20 KV Comarnic (derivatie din LEA 20 KV Câmpina-Comarnic –Sinaia). Din aceasta. Sau din derivatiile radiale ale acesteia, sunt alimentate cu energie electrica toate satele comunei. Aceasta linie are ramificatii ce permit interconectarea pentru a putea fi alimentata (în cazul unei avarii pe linia respectiva sau în statie), pe alta cale. Din aceasta linie si din ramificatiile sale sunt alimentate toate posturile de transformare din toate satele apartinatoare comunei si anume :

Pagina 48

În localitatea Cornu – posturi ce alimenteaza consumatorii comunei : -PTA 47, de 20/0,4 KV – 160 KVA biserica din Cornu de Jos; -PTA 31, de 20/0,4 KV – 400 KVA Cornu de Jos; MEMORIU GENERAL PUG CORNU 36 -PTA, de 20/0,4 KV – 250 KVA statie pompe apa; -PTA 26, de 20 KV – 250 KVA centru Cornu de Jos; -PTA 135 de 20/0,4 KV – 160 KVA Cornu: -PTA 132 de 20/0,4 KVA Cornu de Sus. Puterea totala instalata în posturile de transformare existente pe teritoriul comunei Cornu are valoarea de cca. 2030 KVA, iar numarul total al posturilor de transformare existente este de 9. Toate posturile de transformare sunt de tip aerian montate pe unul sau pe doi stâlpi. Majoritatea având puteri unitare mici, permit amplificarea în caz de necesitate pâna la 400 KVA, putând astfel sa preia sporurile de putere necesara noilor consumatori. Retelele de distributie la 0,4 KV sunt realizate pe stâlpi de beton proprii în toate satele, iar lungimea lor fata de posturile de transformare la care sunt racordate este în limite normale, neexistând probleme de caderi de tensiune neacceptabile la capatul acestora. OBS. Privitor la planul urbanistic al localitatii s-a obtinut de la FTDE Ploiesti punctul de vedere prin adresa nr.7779/10.07.1997, anexata (în copie) la prezenta documentatie. 2.7.5. TELEFONIE Localitatea Cornu este racordata la sistemul de telefonizare, existând Instalata recent centrala telefonica cu capacitatea de 1000 numere (în sediul respectiv din apropierea primariei). Satele comunei sunt racordate la sistemul de telefonizare prin cablu nou, cu fibra optica, existând atât retea subterana în canalizatie (în zona centrala) cât si cablu montat pe stâlpi (proprii sau pe stâlpii retelei de 0,4 KV de distributie a energiei electrice). În satul Cornu de Sus este necesara amplificarea retelelor existente si extinderea acestora si pe strazile laterale, având în vedere dezvoltarea mai

Pagina 49

intensa si de perspectiva a acestuia. Pentru PUG Cornu s-a obtinut de la D.Tc avizul nr.1060/230/5889/22.07.97. 2.7.6. ALIMENTAREA CU CALDURA În cadrul comunei Cornu exista doua tipuri de sisteme de alimentare cu caldura, locale cu sobe si microcentrale proprii pentru locuinte si dotari social culturale. 2.7.7. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE În comuna Cornu, dupa anul 1990, s-a aprobat prin decret guvernamental introducerea alimentarii cu gaze a consumatorilor casnici si sociali –culturali ai întregii localitati. Astfel s-a realizat o distributie de gaze naturale ramificata în întreaga comuna. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 37 Prepararea hranei si asigurarea alimentarii cu caldura se face utilizând gaze naturale. Mai exista pe teritoriul comunei Cornu, o conducta magistrala de gaze naturale având 0 16 toli apartinând E.C.M.G.N. MEDIAS Regionala de Gaze Bucuresti Sector Câmpina, amplasata paralel cu drumul Ploiesti – Brasov. 2.7.8. GOSPODARIE COMUNALA În comuna nu exista o unitate specializata pentru colectarea si ridicarea gunoiului. Se impune rezolvarea de urgenta a unei rampe de gunoi care sa respecte normele sanitare si sa redea în circuitul agricol sau silvic zonele afectate. 2.8 DISFUNCTIONALITATI Analiza efectuata a permis evidentierea unor disfunctionalitati privind dezvoltarea si amenajarea spatiului ce pot fi retinute : dezechilibre în dezvoltarea economica -lipsa fermelor de productie agricola si zootehnica;

Pagina 50

-insuficienta dezvoltare a unitatilor de prelucrare a produselor agricole; -insuficienta dezvoltare a industriei mici; -insuficienta valorificare a valentelor turistice din zona; -lipsa sprijinului financiar si de consultanta pentru unitatile economice; dezechilibrare sociale si demografice -involutia demografica; -feminizarea populatiei; -natalitate negativa; -migratie accentuata; -somaj ridicat = 8,3% dezechilibre ale zonelor functionale -densitate mica în intravilan; -tendinta de extindere de-a lungul DN 1, fara un studiu urbanistic prealabil; aspecte ale calitatii locuintelor si dotarilor -lipsa de echipare cu utilitati; MEMORIU GENERAL PUG CORNU 38 -protectia relativa a monumentelor istorice; -lipsa dotarilor si echipamentelor la institutiile publice (învatamânt, sanatate); disfunctionalitati generate de caile de comunicatie -inaccesibilitate la CF si necesitatea folosirii transportului în comun – auto -puncte conflictuale de-a lungul DN 1; disfunctionalitati în echiparea tehnico – edilitara -insuficienta retelei de canalizare st.de epurare si deversarea apelor uzate; -lipsa rampelor de gunoi amenajate;

Pagina 51

-lipsa unui serviciu de salubritate. 2.9 NECESITATI SI OPORTUNITATI ALE POPULATIEI Necesitatile si optiunile populatiei, sustinute de administratia locala privind politica de dezvoltare generala a localitatii sunt urmatoarele : -completarea lucrarilor de infrastructura si a retelelor de utilitati publice; -realizarea unei rampe de gunoi amenajate ecologic în cooperare cu localitatile vecine : Câmpina, Breaza, Comarnic. -înfiintarea unui serviciu de salubritate; -realizarea unei zone pentru agroturism montan în zonele de extindere a intravilanului si a uneia de turism de tranzit în zona de vecinatate cu DN 1; -rezolvarea circulatiei auto si pietonale la vecinatatea cu DN 1; -modernizarea si echiparea sanitara a institutiilor de învatamânt si sanitare; -completarea cu institutiile publice necesare. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 39 3 PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA 3.1 PREMISE Solutiile de organizare urbanistica cuprinse în planul urbanistic al comunei Cornu au avut la baza : -propunerile PATJ nr. 264 – URBANPROIECT 1995; -analiza cadrului natural; -analiza fondului construit existent din punct de vedere morfologic, a terenurilor si formei de proprietate; -analiza demografica; -potentialul economic; -analiza asigurarii cu institutii si servicii publice; -analiza echiparii tehnico – edilitare; -analiza circulatiei si transporturilor; -studiul factorilor de mediu;

Pagina 52

Posibilitatile oferite de potentialul natural si al fondului funciar, amplasarea în teritoriu, de-a lungul unei axe majore de circulatie de importanta nationala si europeana, potentialul turistic al zonei, resurselor locale pot conduce la o dezvoltare armonioasa a localitatii în corelare cu teritoriul. La baza realizarii unui cadru echilibrat, care sa armonizeze tendinta de dezvoltare economica si sociala cu necesitatea conservarii naturii, stau principiile dezvoltarii durabile: -solul, ca resursa, trebuia folosit în mod economic, protejat de poluare si coroziune; -degradarile mediului natural si cultural aparute sau iminente trebuie detectate si combatute cauzele ; -exploatarea echilibrata a resurselor naturale, folosirea lor eficienta; -gospodarirea deseurilor sa se faca în relatia cu potentialul natural de absorbtie, procesare si regenerare. O politica a administratiei locale, bazata pe aceste principii, va asigura cu prioritate : -gestionarea responsabila si controlata a resurselor: zonificarea teritoriului în functie de resurse, restructurarea economica pe principii ecologice, reconstructia ecologica a zonelor afectate; -dezvoltarea echilibrata a localitatii : modernizarea activitatilor agrozootehnice, valorificarea resurselor naturale si umane locale, realizarea unei infrastructuri durabile, ameliorarea calitatii vietii. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 40 3.2 EVOLUTIA POSIBILA, PRIORITATI Estimarea nivelelor în care urmeaza sa se înscrie evolutia principalelor domenii au în vedere: Etapa I (5 ani) anul 2012: stabilizarea activitatilor economice si

Pagina 53

atingerea nivelului activitatilor din 1989, oprirea declinului demografic; Etapa II (1 an) anul 2017: instalarea unei evolutii pozitive si asigurarea locurilor de munca în sectorul tertiar, la indici europeni. Pentru realizarea obiectivelor enuntate sunt necesare urmatoarele: INTERVENTII PRIORITARE 1.Conservarea potentialului productiv al fondului funciar; 2.Promovarea unei exploatari agricole si zootehnice performante în conditiile respectarii calitatii mediului natural si construit; 3.Cresterea gradului de urbanizare (dotare, echipare) a localitatii; 4.Realizarea unei infrastructuri moderne; 5.Echiparea si dotarea institutiilor publice de interes general; 6.Protejarea calitatii mediului natural si construit. Prin valorificarea potentialului natural existent pe teritoriul localitatii, se poate sconta pe o dezvoltare pozitiva în urmatorii ani. Exploatarea potentialului agricol si zootehnic poate atrage dupa sine, pe de o parte dezvoltarea ramurilor complementare : industria prelucratoare alimentara, mici abatoare si sectii de prelucrare a produselor animale, servicii, pe de alta parte extinderea agroturismului si a potentialului de odihna si recreere. Toate acestea sunt însotite de ocuparea rezervei de forta de munca, cresterea nivelului de trai si implicit, dezvoltarea urbana. 3.3 OPTIMIZAREA RELATIILOR ÎN TERITORIU Pentru optimizarea relatiilor în teritoriu, pe baza studiilor efectuate privind teritoriul administrativ si a relatiilor de interdependenta dintre localitate si vecinatati, se propun : -valorificarea potentialului natural prin utilizarea eficienta a resurselor(teren agricol, paduri, ape, clima, etc);

Pagina 54

-valorificarea amplasarii si integrarea în reteaua de localitati a Vaii Prahovei; -colaborarea cu localitatile învecinate pentru realizarea unor obiective legate de valorificarea potentialului natural si protectia mediului cum ar fi : folosirea resurselor de apa, gospodarirea deseurilor, zone de agrement; -controlul modului de folosire a teritoriului, corecta gestionare si oprirea tendintelor de folosire excesiva a acesteia; MEMORIU GENERAL PUG CORNU 41 -corecta realizare a extinderii localitatii prin realizarea în prealabil a studiilor, infrastructurii si utilitatilor necesare pentru a evita disfunctionalitatile viitoare; -realizarea echilibrului între folosirea resurselor naturale (sol,apa, aer) si protectia mediului; -respectarea zonificarii intravilanului localitatii pentru o buna functionare a teritoriului construit si respectarea legislatiei; Rolul pe care îl va avea comuna Cornu în teritoriu va fi dat de masura în care va exploata amplasarea sa în teritoriu – pe Valea Prahovei – si pe axa de circulatie majora de importanta nationala si regionala – axa Nord-Sud a judetului Prahova. 3.4 DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE 3.4.1. ACTIVITATI INDUSTRIALE, DE DEPOZITARE SI CONSTRUCTII Activitatea industriala este slab reprezentata si cu putine perspective de dezvoltare. În industria complementara activitatii agricole si zootehnice este necesara realizarea unui sector paraagricol format din unitati mici cu profil: -prelucrare a produselor animale (lapte, carne); -unitati de prelucrare, conservare si comercializare a produselor locale

Pagina 55

care sa si stimuleze producatorii agricoli locali; -servicii agricole: mecanizare, reparatii, service etc; -societati de constructii pentru necesitati locale, cu profil traditional. Pentru amplasarea acestora s-a prevazut o zona de 4,0 ha. amplasata favorabil fata de caile de comunicatie si fara vecinatati cu zona de locuinte. Unitatile ce se vor înfiinta se vor conforma – din punct de vedere al amplasarii constructiilor si echiparii – normelor legale de protectie a mediului, protectie sanitara si normelor urbanistice stabilite prin documentatia P.U.G.; Echipamentele tehnico-edilitare prevazute în documentatie nu includ si unitatile economice, care trebuie sa-si rezolve singur necesitatile prin solutii proprii (alimentare cu apa, energie termica, alimentare cu gaze, canalizare, epurare, gospodarire a deseurilor, etc). Ca urmare a dezvoltarii economice locale se poate extinde si activitatea în domeniul constructiilor si a materialelor de constructie. Populatia ocupata în industrie si sectorul secundar se va reduce, renuntând la navetism, dar vor avea locuri de munca în comuna. Scaderea populatiei active în sectorul primar de la 1.484 (74,2%) în prezent la 1.245 (61,9%) în urmatorii 5 ani va fi însotita de cresterea numarului de locuri de MEMORIU GENERAL PUG CORNU 42 munca în localitate. Pentru sectorul secundar, unde, din 365 activi în prezent, 303 îsi au locul de munca în comuna, se prevede o crestere a populatiei active cu aproape 5% ani si cu 7% în 15 ani. 3.4.2. AGRICULTURA Activitatea agricola se practica în forme proprii si pe terenuri agricole private. Predomina zootehnia si cultura pomilor fructiferi. Pentru consumul propriu se cultiva porumb, cartofi, legume.

Pagina 56

Unitati agricole nu sunt înfiintate, deci nu este structurata în teritoriu o zona cu activitati în domeniu. Pentru dezvoltarea agriculturii, cresterea productivitatii si calitatii sunt necesare masuri de sprijinire a acestei ramuri, în special în : -ajutor financiar al producatorilor agricoli în vederea dotarii cu mijloace mecanice; -valorificarea factorilor naturali, tehnici si socio-economici prin cresterea potentialului productiv: A. Dezvoltarea pomiculturii, favorabila zonei climatice si solului, va fi sprijinita prin : -service-uri agricole pentru protectia plantelor pentru efectuarea de tratamente fitosanitare, aprovizionare cu produse chimice, laboratoare analize etc; -centre de consultanta agricola pentru gestionarea fondului funciar, aplicarea tehnologiilor avansate, aprovizionare cu seminte; -unitati care sa achizitioneze surplusul de produse în vederea prelucrarii, conservarii, în special a produselor care nu pot fi prelucrate de producatori si care pot stimula productia locala; aceste unitati pot realiza o infrastructura specifica distributiei fizice a marfurilor reprezentata prin: depozite, magazii, capacitati de uscare, ambalare , comercializare precum si de modernizare a tehnologiilor specifice activitatilor logistice în domeniu. B. Productia de carne, lapte, oua - poate fi stimulata prin : -centre de consultanta sanitar – veterinare, selectia si productia animalelor de calitate ; -microferme veterinare; -microferme ale societatilor particulare. Zootehnia este un sector care se bazeaza în mare masura pe potentialul fânetelor naturale si pasunilor, terenuri cu buna fertilitate în zona. Pentru cresterea productivitatii este recomandabil sa se înfiinteze

Pagina 57

micro-ferme dimensionate eficient astfel : -vaci de lapte = 4 – 10 capete; -tineret de îngrasat =10 – 15 capete; MEMORIU GENERAL PUG CORNU 43 -porci de îngrasat =20 – 30 capete; -pasari crescute la sol =10.000 pasari. Având în vedere ca în intravilan va ramâne cuprinsa o importanta suprafata agricola (cca.200 ha), se vor lua masuri pentru integrarea acestora în exploatarea performanta. Interventiile prioritare vor urmari : -conservarea potentialului productiv; -cresterea calitatii solului prin fertilizare; -protectia fondului funciar; Forta de munca ocupata în agricultura nu este relevata statistic, deoarece activitatea se desfasoara în gospodariile si pe terenul agricol particular. Pentru urmatorii ani se prevede o crestere a fortei de munca ocupate în agricultura în comuna, de la 316 la cca. 500 persoane (pe o perioada de 15 ani). 3.4.3. DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR TURISTICE SI DE AGREMENT Comuna Cornu dispune de conditii favorabile pentru dezvoltarea în continuare a turismului, în conditiile unei oferte competitive si diferentiate. Ca obiective majore a strategiei de dezvoltare , s-au avut în vedere : -modernizarea infrastructurii; -punerea în valoare a potentialului existent; -diversificarea ofertei privind forma de turism: turism de tranzit, turism de odihna si recreere, agroturism montan; -dezvoltarea structurilor de primire (alimentatie publica, cazare); -dotari de agrement;

Pagina 58

Pentru dezvoltarea turismului s-au prevazut zone speciale: zona pentru activitati turistice, de-a lungul DN 1, cu o suprafata de cca. 76 ha. si zona pentru agroturism montan, în partea de est a intravilanului, zona cu pante usoare, cu vegetatie bogata, în suprafata de cca. 180 ha. Pe lânga valorificarea obiectivelor existente oferta se poate diversifica si acestea pot primi si amenajari pentru odihna si recreere. Pentru a sustine aceasta oferta, se impune modernizarea si ridicarea nivelului de confort urban – infrastructura, echipare tehnico-edilitara – precum si modernizarea structurilor de primire – alimentatie publica, agrement, odihna. La finele perioadei studiate, se prevede o crestere a personalului ocupat în sectorul secundar la 24,7 % (550 pers.), iar în sectorul tertiar la 31,3% (695 pers.) MEMORIU GENERAL PUG CORNU 44 3.4.4. ALTE ACTIVITATI Se pot dezvolta activitati de servicii – mica productie – de valorificare a resurselor locale , a potentialului uman si fortei de munca sau de a raspunde unor necesitati locale. Se pot dezvolta activitati de : -transport în comun: -alimentatie publica; -servicii personale, consultanta: cabinete medicale, avocatura, farmacii, etc -prelucrarea materialelor locale pentru constructii, artizanat, etc. -benzinarii, auto-service, etc 3.5 EVOLUTIA POSIBILA A POPULATIEI, ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE Principalele optiuni ale strategiei privind evolutia populatiei, a resurselor de munca si a populatiei ocupate sunt :

Pagina 59

-oprirea tendintei de declin demografic, mentinerea numarului de locuitori si realizarea stabilizarii evolutiei populatiei; -mentinerea echilibrului demografic, ocuparea populatiei în locuinte de munca oferite de localitatile învecinat asigurându-se prin navetism, sau prin migratie; -mentinerea nivelului ratei de ocupare a populatiei la nivelul anului 1990 si reducerea ratei somajului cu 3-5%. -cresterea ponderii sectorului tertiar. 3.5.1. EVOLUTIA POPULATIEI În extinderea de perspectiva a populatiei comunei se iau în considerare: sporul natural, sporul migrator, precum si perspectivele de dezvoltare economica. Obiectul urmarit este o evolutie demografica armonioasa. Cresterea numarului de locuri de munca se va realiza prin dezvoltarea sectorului de servicii, mai ales în domeniul agroturismului montan, legat si de intensificarea activitatii în domeniul agricol si zootehnic. De asemenea, se va accentua si dezvoltarea sectorului de constructii cu specific local. Pentru determinarea cresterii populatiei s-au folosit : 1. modelul cresterii biologice, bazata pe posibilitatea cresterii naturale: P=P0 (1+r) , în care : -P= populatie preliminata -P0 = populatia existenta; - r = cota medie de crestere / 1000 loc. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 45 - n = numarul de ani pentru care se face calculul Luând în considerare numai sporul natural pe o perioada de 5 ani, având în vedere ca în ultimii 6 ani s-a înregistrat o crestere negativa,

Pagina 60

rezultând ca în urmatoarea perioada populatia va descreste anul 2002: P = 4445 (1-0,0096) = 3264 locuitori Apreciind, însa, o ameliorare a factorilor determinanti a evolutiei populatiei, se poate aprecia o estimare a sporului natural în urmatorii ani de 1%0 si o mobilitate pozitiva, deci o usoara crestere pozitiva. anul 2002: P = 4445(1+0,001) = 4516 loc. anul 2007: P = 4445)1+0,001) = 4715 loc. 2. modelul cresterii tendentiale, care are la baza aprecierea ca în urmatorii 5 ani se va realiza un numar de locuri de munca echivalent cu populatia ocupata. Se poate estima o rata de ocupare de 42,1% (nivel mediu pe judet). numar preliminat de locuri de munca = 4752 loc. indicele de ocupare a populatiei În perioada urmatoare (2002 – 2012) se poate propune o crestere pe seama activitatii locale (sector primar si tertiar) la un numar de locuri de munca de 2071 (actuala populatie activa) si un indice de ocupare a populatiei mai apropiat de mediul rural (41%). numar preliminar de locuri de munca – 5051 loc. indicele de ocupare a populatiei Cumulând ipotezele de calcul se poate aprecia o stabilizare a populatiei în primii 5 ani – 2012 – la nivelul anului 1985) la 4500 locuitori (cu o rata anuala de crestere de 1/1000 loc.) si o usoara crestere în urmatorii 10 ani – 2017 – ajungând la 4800 locuitori (cu o rata anuala de crestere de 1,5/1000 loc.) 3.5.2. ESTIMAREA RESURSELOR DE MUNCA Pentru anii 2002 – 2012 se estimeaza urmatoarea evolutie a resurselor de munca si a ratei de ocupare a acestora : 1996 2002 2012 -resurse de munca

Pagina 61

% din pop.totala 2304 51,8 2320 51,5 2600 52,0 MEMORIU GENERAL PUG CORNU 46 1996 2002 2012 -populatie ocupata % din resurse de munca -rata de ocupare 2001 86,8 45,0 2010 86,6 44,6 2225 85,5 44,5 Rezulta ca oferta de munca se va mentine si în perspectiva la un procent apropiat de cel prezent, însa cu o structura modificata. Se apreciaza ca se va reduce numarul de someri si va creste numarul de persoane casnice. Presiunea exercitata de factorul demografic asupra locurilor de munca va fi redusa prin cresterea duratei de scolarizare si ridicarea, în acelasi timp, a nivelului educatiei. În mediul rural, ponderea populatiei ocupate este mai mica decât în mediul urban prin faptul ca activitatile economice de pe teritoriul oraselor continua sa atraga forta de munca. Pe medii, s-a estimat ca evolutia populatiei active ocupata dupa locul de munca va cunoaste modificari, amplificându-se sectorul serviciilor.

Pagina 62

De fapt, mutatia va consta în valorificarea productiei din sectorul primar si secundar (agricola si zootehnica precum si constructii) prin servicii. Evolutia populatiei pe principalele tipuri de activitate Populatia activa ocupata 1996 2002 2012 pers. % pers. % pers. % totala din care : 2001 100 2010 100 2225 100 -sector primar 1484 74,2 1245 61,9 980 44.0 -sector secundar 365 18,2 460 22,9 550 24,7 -sector tertiar 152 7,6 305 15,2 695 31,3 Structura comparativa în evolutia populatiei, pe mediul rural (2012- %) CORNU Jud. PRAHOVA Populatia activa ocupata din care : 100 100 -sector primar 44,0 42,7 MEMORIU GENERAL PUG CORNU 47 CORNU Jud. PRAHOVA -sector secundar 24,7 23,3 -sector tertiar 31,3 34,0 Se constata migratia intersectoriala a fortei de munca cu precadere din sectorul primar spre sectorul tertiar. În cea mai mare parte aceasta reprezinta, pe de o parte dezvoltarea activitatilor locale si stabilizarea populatiei prin reducerea treptata a navetismului spre locuri de munca din sectorul primar si, pe de alta parte, valorificarea productiei agricole din gospodariile proprii în sectorul tertiar, dezvoltarea serviciilor. Preponderenta sectorului primar si secundar va fi redusa si prin tendinta de evolutie culturala, prin ocuparea în locuri de munca deficitare în

Pagina 63

prezent :sanatate si asistenta sociala, culturala, sport si turism, asigurari sociale etc. Cresterea populatiei si dezvoltarea sectorului tertiar însotita de cresterea nivelului de trai va impulsiona dezvoltarea sectorului constructiilor legat de specificul local. 3.6 ORGANIZAREA CIRCULATIEI SI A TRANSPORTURILOR Artera principala de circulatie fiind DN 1, artera de tranzit care este în prezent aglomerata, s-a propus construirea în paralel cu aceasta a unei strazi de 6,00 m latime cu zone verzi de 1,5 m, piste de ciclisti si trotuare (profilul 1 – 1). Distanta dintre axul DN 1 fata de axul strazii propuse este de 60,00 m. Zona libera ramasa între DN 1 extins si strada propusa va fi necesara pentru retele de gaze, apa, electrice si telefonice si protectia acestora. Strazile din zona centrala vor avea profilul 2 – 2 cu partea carosabila de 6,00 – 7,00 m latime, zone verzi de 1,50 m si trotuare de 3,00 m lîtime. Celelalte strazi ce fac parte din trama stradala majora vor avea partea carosabila de 5,50 m cu acostamente de 0,75 m, rigole de 1,00 m lîtime si zone verzi. Strazile secundare cat.IV – a vor avea un fie de circulatie de 3,50 m, acostamente de 0,75 m. rigole pe ambele parti de 1,00 m si zone verzi pâna la constructii. INTERSECTII Se vor amenaja si sistematiza corespunzator traficului, toate intersectiile drumurilor din comuna cu DN 1. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 48 Se vor amenaja si sistematiza intersectiile din zona centrala (una în Cornu de Jos si una în Cornu de Sus). ALUNECARI DE TEREN

Pagina 64

Alunecarile de teren se vor stabiliza prin lucrari corespunzatoare pentru a evita pagubele pricinuite de acestea prin distrugerea caselor si terenurilor. TRANSPORTUL DE TRANZIT, MARFA SI ÎN COMUN Transportul de tranzit se va face în continuare pe DN 1; cel de marfa pe DN 1 si strazile principale ale tramei stradale majore; iar transportul în comun se face cu CF si cu autobuzele autobazei de calatori Câmpina. În week-end , turistii vor folosi strazile principale ale comunei si DN 1 spre zonele turistice de pe Valea Prahovei. PARCAJE Având în vedere însemnatatea turistica si dezvoltarea comunei în urmatorii ani, se vor amenaja în zonele unde este posibil, parcaje pentru autovehicule. APARARI DE MALURI Pentru evitarea inundarii caii ferate Bucuresti – Brasov si a DN 1 de catre râul Prahova, s-a propus regularizarea cursului acestuia si protejarea malurilor cu saltele din gabioane. 3.7 ZONIFICAREA FUNCTIONALA, STABILIREA INTRAVILANULUI 3.7.1. STABILIREA INTRAVILANULUI Teritoriul comunei, propus sa fie cuprins în intravilan, a fost împartit în 14 unitati teritoriale de referinta - (12) unitati teritoriale de referinta în vatra satelor si (2) unitati teritoriale de referinta – zona Frasinet si statia de epurare Frasinet dispersate în teritoriul administrativ. Unitatile (UTR) sunt delimitate de strazi existente sau propuse precum si de parcele cadastrale si coincid cu perimetrele pe care se pot elabora studii urbanistice. Functiile dominante sunt : -zona centrala, -zona rezidentiala cu cladiri P, P+1, P+1+m, P+2, P+3;

Pagina 65

-zona de agroturism; -zona pentru institutii si servicii de interes general; MEMORIU GENERAL PUG CORNU 49 -zona unitatilor industriale, de depozitare si transport; -zona unitatilor agricole; -zona de parcuri, recreere, sport, perdele de protectie; -zona de gospodarie comunala; -zona pentru echipare tehnico – edilitara; -zona pentru cai de comunicatie; -zona terenurilor aflate permanent sub ape. Caracteristicile zonei sunt date de functiunea dominanta si de conditiile de amplasare a constructiilor, de indicatorii POT si CUT. Propunerea de dezvoltare pastreaza modul de construire a localitatii, iar zonele de extindere au fost solicitate prin tema de proiectare de catre Primaria comunei Cornu. Unitatile teritoriale izolate sunt constituite de un trup destinat activitatilor si dotarilor turistice – pensiuni agro-turistice (zona Frasinet) si un trup destinat statiei de epurare. BILANT TERITORIAL INTRAVILAN PROPUS PROPUS ZONA FRASINET SAT CORNU DE SUS SAT CORNU DE JOS TOTAL ZONE FUNCTIONALE Supr. (ha) Procent (% din total intravilan) Supr. (ha) Procent (% din

Pagina 66

total intravilan) Supr. (ha) Procent (% din total intravilan) Supr. (ha) Procent (% din total intravilan) LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE 95.82 89.37 76.78 62.95 508.04 84.77 680.64 82.15 UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE 0.00 0.00 0.00 0.00 11.08 1.85 11.08 1.34 INSTITUTII SI SERVICII DE INTERES PUBLIC 0.72 0.67 2.76 2.26 13.43 2.24 16.91 2.04 CAI DE COMUNICATIE SI TRANSPORT RUTIER 2.53 2.36 7.69 6.30 37.44 6.25 47.66 5.75 SPATII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECTIE 0.00 0.00 0.07 0.06 7.91 1.32 7.98 0.96 CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE 0.27 0.25 0.00 0.00 0.47 0.08 0.74 0.09 GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE 0.00 0.00 0.49 0.40 1.81 0.30 2.30 0.28 APE 0.00 0.00 0.95 0.78 1.95 0.33 2.90 0.35 PADURI 7.48 6.98 33.23 27.24 11.59 1.93 52.30 6.31 ZONA UNITATILOR AGRICOLE 0.40 0.37 0.00 0.00 0.54 0.09 0.94 0.11 TERENURI NEPRODUCTIVE 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 MEMORIU GENERAL PUG CORNU 50 PROPUS ZONA FRASINET SAT CORNU DE SUS SAT CORNU DE JOS TOTAL ZONE FUNCTIONALE

Pagina 67

Supr. (ha) Procent (% din total intravilan) Supr. (ha) Procent (% din total intravilan) Supr. (ha) Procent (% din total intravilan) Supr. (ha) Procent (% din total intravilan) ZONA MIXTA: INDUSTRIE + LOCUINTE DE SERVICIU 0.00 0.00 0.00 0.00 5.06 0.84 5.06 0.61 TOTAL 107.22 100 121.97 100 599.32 100 828.51 100 Cresterea procentuala cea mai importanta fata de PUG-ul aprobat este la capitolul locuinte si servicii de interes public, de la 73,20 la 84.19. Se constata cresterea ponderii zonelor cu alte activitati în afara celor de locuit exclusiv, conturarea unei zone turistice – pensiuni agro-turistice si a zonelor de gospodarie comunala si tehnico – edilitara. Este de remarcat faptul ca ramâne, în continuare, o suprafata destinata activitatilor agricole (cca. 552 ha) inclusa în intravilan. Aceasta anomalie are o istorie – în PUG-ul aprobat, diferenta între zona de locuinte si functiuni complementare (97,50 ha) si zona aprobata pentru aceeasi functiune (358,50 ha) este de 261 ha. Cresterea suprafetei din intravilanul propus (828,51 ha) si intravilanul aprobat (616 ha) este de 212,51 ha. Reiese ca în zona de locuinte a fost cuprinsa o suprafata de 473,51 ha

Pagina 68

terenuri agricole. O suprafata de 2,07 ha aflata în intravilan, este situata în zona de litigiu cu orasul Breaza, nefiind inclusa în prezentul bilant teritorial. 3.7.2. FONDUL LOCUIBIL SI ORGANIZAREA STRUCTURALA A ZONEI În perioada de timp prognozata (5-15 ani), necesitatile de extindere a fondului locuibil în conditiile îmbunatatirii indicilor de locuibilitate, va fi de la cca.60 locuinte noi (2002) pâna la cca. 175 locuinte noi (2012). Astfel, suprafata locuibila va creste cu cca.2500-9600 m.p., atingând 70000 m.p.locuibil la nivelul întregii localitati. Aceasta înseamna un ritm anual de crestere de cca. 15 locuinte/an. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 51 Este posibil ca aceasta medie sa fie depasita daca tinem cont de gradul de atractivitate al localitatii pentru constructia de locuinte de odihna (cca 20/an). Având în vedere ca fondul locuibil este bun, se apreciaza ca populatia va continua sa-si îmbunatateasca nivelul de confort al locuintelor existente prin : -extinderi (camere de locuit si anexe); -alimentare cu apa; -canalizare; -racordare la reteaua de gaze. Necesitatile de teren se pot satisface eficient prin oxigenarea unui flux funciar în toate zonele intravilanului care sa furnizeze terenuri

Pagina 69

apte pentru constructia de locuinte, dotate cu acces dintr-o cale rutiera cu utilitati (electricitate, apa, etc), în detrimentul ocuparii terenurilor agricole productive. Terenul necesar se estimeaza a fi de 16-25 ha, pastrând modul de locuire traditional. Extinderile pe suprafete mari, fara retea stradala si utilitati se vor face numai pe baza unor studii de parcelare, studii urbanistice zonale sau de detalii. Terenul arabil (110 ha) al comunei fiind amplasat în mare parte în zona intravilanului (platoul localitatii), se impun masuri de consemnare a acesteia si de control din partea autoritatii locale în gestionarea fondului funciar. Zona de locuit este prevazuta sa fie protejata de zonele producatoare de disconfort sau periculoase din punct de vedere al protectiei sanitare. Astfel, au fost prevazute zone de protectie dimensionate conform normelor prin plantatii de protectie (în general): -rampe de gunoi ecologice -250-1000m -zone industriale minim -10m -dispensar veterinar -30m -statie epurare -300m -unitati gospodarie comunala-200m Aceste distante de siguranta sunt minime, distantele reale vor fi stabilite prin studiile de impact si vor fi însotite de alte masuri pentru protectia mediului odata cu atacarea necesitatilor (studii de fezabilitate). MEMORIU GENERAL PUG CORNU 52 Indicatorii specifici pentru locuire care sunt propusi a fi realizati, comparativ cu cei existenti si normele, sunt : Indicator mediu Existent Norma Propus

Pagina 70

S.loc./pers. (mp) 13,59 15,0 14,0 S.loc/cam (mp) 13,53 15,0 14,0 S.loc/locuinta (mp) 40,14 43,50 40,60 Nr.cam/loc (m) 2,96 2,90 2,90 Nr.loc/cam. (m) 0,99 1,0 0,99 Nr.pers./locuinta (m) 2,95 2,90 2,90 S.tot(mp) 700 500 700 Populatia 4,445 - 5,000 S zona intr./loc (mp) 398,2 - 340,0 Nr.loc/ha(zona de locuit) 44,4 51,0 44,2 Densitatea(mp/loc)(în zona construibila) 262 722 550 Amplasarea si conformarea constructiilor se va stabili prin Regulamentul Local de Urbanism, aferent PUG. 3.7.3. INSTITUTII SI SERVICII PUBLICE Institutiile si serviciile publice existente sunt grupate în doua zone centrale celor doua sate componente. Deficitul de cca.3500 mp construibili si 1,5 ha teren aferent este propus a fi compresat prin rezervarea unor terenuri în vederea amplasarii a cca.1000 mp constructii destinate unor institutii strict necesare. Dintre acestea, în etapa I se propune 300 m.p. Constructiile sunt destinate institutiilor administrative care nu au sediu propriu (de exemplu, oficiul postal) precum si altora care se pot înfiinta: consultanta economica, juridica, etc. Institutiile publice de interes comunal (existente si propuse) sunt amplasate în centrul comunei aflat în centrul de greutate al intravilanului. La fel si institutiile de învatamânt si sanitare care, însa, nu au acoperit raza de deservire 500 m, fiind unitati de folosinta zilnica, de deservire.

Pagina 71

Au fost prezente masuri de modernizare a fondului construit, a utilarii si dotarii la nivelul cerintelor sanitare. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 53 În stadiul de fata a fost adoptata o ierarhizare a dotarilor folosita în numeroase tari europene. Grupate minim trei categorii principale, cu functiuni specifice: -categoria I – elaborarea si aplicarea politicilor; -categ.II –m producerea si exploatarea infrastructurii -categ.III – servicii de baza Comunei Cornu îi sunt specifice institutiile de categoria a III-a. Propunerile pentru completarea institutiilor si dotarilor existente sunt : Categoria I. -administratie, financiar – bancare -sediu pentru : politie, finante, etc Sc = 1000 m.p.; din care: et.I – 300 mp St = 1000 m.p. -sediu pentru: banci, agenti, consultanta prin initiative private; Categoria II -cultura: întretinere si modernizare sedii existenti; -recreere, sport: amenajare si întretinere terenuri existente si extindere în et.II. Categoria III -învatamânt -modernizare, echipare si dotare unitati (gradinite, scoli) existente ; Pentru marirea numarului de gradinite si acoperirea necesitatilor privind accesibilitatea se poate conta pe înfiintarea unor gradinite particulare. -sanatate -modernizare, dotare si extindere (în sediul propriu) a dispensarului existent;

Pagina 72

-Comert, servicii Spatiile în domeniu vor fi realizate în functie de cerere si ofera, -piata – târg Sc = 750 ma si St = 3000 m.p.; -servicii turism pentru care au fost rezervate 76,5 ha de-a lungul DN 1; Amenajarea zonei se va face numai pe baza unor studii urbanistice prealabile ce au în vedere realizarea acceselor în zona, protectia retelelor existente de-a lungul DN 1, separarea circulatiei interne de cea de tranzit (posibil autostrada) etc. În functie de cerere se pot realiza cca. 500 mp constructii pe an Sc =7500 mp, din care et.I = 2500 m.p. 3.7.4. SPATII VERZI PUBLICE, AMENAJARI SPORTIVE Pentru activitatea de sport si agrement s-a propus extinderea zonei destinate activitatilor sportive din zona centrala cu înca 0,75 ha. În zona MEMORIU GENERAL PUG CORNU 54 activitatilor turistice, oferta se poate diversifica prin realizarea unor amenajari pentru sport în domeniul privat. Pe de alta parte, zonele naturale care au fost pastrate în intravilan (57,20 ha) împreuna cu zona destinata constructiilor pentru odihna si agroturism (245,5 ha) satisfac necesitatile populatiei. Spatiile verzi sunt completate de plantatiile propuse în zonele de protectie a locuintelor fata de diverse surse de disconfort (cimitire, dispensar veterinar, gospodarie comunala) si plantatiile de aliniament si fasiile plantate de-a lungul cailor de circulatie rutiere si DN 1, în zona de protectie a retelelor. Acestea totalizeaza cca. 22 ha. Indicele de spatiu verde amenajat pe locuitor este de 49,20 mp/loc. 3.8 MASURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE 3.8.1. ZONE AFECTATE DE CUTREMURE DE PAMÂNT 3.8.1.1. La amplasarea constructiilor în zonele cu linii tectonice se va

Pagina 73

tine seama de comportarea constructiilor la seism din zonele adiacente. 3.8.1.2. Conditiile de amplasare si conformare a constructiilor în raport cu gradul de seisimicitate, distantele dintre cladiri, regimul de înaltime, sistemul tehnic constructiv, tipul fundatiilor si adâncimea de fundare sunt diferite de la o zona la alta si ele se stabilesc pe baza proiectelor executate de catre specialisti atestati. 3.8.1.3. Functie de conditiile geotehnice specifice pe zone, proiectarea constructiilor ce urmeaza a se executa sau a constructiilor existente ce necesita lucrari de consolidare se va face în conformitate cu prevederile normativului P 100/92 si a OG nr. 20/1994. 3.8.2. ZONE OCUPATE DE TERENURI DIFICILE DE FUNDARE Proiectarea si executarea constructiilor se va face în conformitate cu solutiile studiilor de specialitate (studii geotehnic) cu respectarea masurilor speciale impuse de prevederile normativului NE 001/96 – Cod de proiectare si executie pentru constructii fundate pe pamânturi cu umflaturi si contractii mari si reglementari tehnice „Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa”. 3.8.3. ZONE AFECTATE DE ALUNECARI DE TEREN 3.8.3.1. Stabilirea limitei intravilanului se va face pe baza hartilor cu potentialul de risc la alunecari de teren si a zonarii geotehnice. Prin lucrari de îmbunatatiri funciare se poate remedia si preveni efectul alunecarilor de teren. Aceste lucrari se vor face pe baza de studii MEMORIU GENERAL PUG CORNU 55 proiecte executate de specialisti în domeniu (îmbunatatiri funciare, geoelogie). 3.8.3.2. Pentru zonele cu potential mediu de instabilitate, pentru a preveni fenomenele de risc ce apar la amplasarea constructiilor se vor avea

Pagina 74

în vedere urmatoarele recomandari: - amenajarea terenului prin nivelare si drenare a apelor se va face pentru întreaga zona afectata; - amplasarea constructiilor se va face pe baza studiilor geotehnice cu calculul stabilitatii versantului la încarcarile suplimentare create de constructii; - se vor proiecta constructii usoare; - nu se vor executa lucrari de sapatura de anvergura pe versant (santuri adânci, platforme, taluze verticale, umpluturi); - se vor executa numai sapaturi locale pentru fundatii izolate sau ziduri de sprijin care vor fi betonate imediat ce s-a terminat sapatura; - se vor lua masuri pentru a preîntâmpina patrunderea apei în sapatura; - se vor dirija apele din precipitatii prin rigole bine dimensionate si dirijate astfel încât sa nu produca eroziuni pe suprafata versantului; - depozitarea pamântului sau a materialelor pentru constructie se va face în asa fel încât sa nu înlature vegetatia actuala fixata pe sol; - talpa fundatiilor sa se aseze pe roca de baza sau imediat sub o posibila suprafata de alunecare calculata; - se vor planta copaci. 3.8.3.3. Pentru zonele cu potential ridicat de instabilitate: - se interzice amplasarea de constructii de orice fel, sau acestea vor fi facute pe raspundere proprie; - alocarea de fonduri pentru reconstructia vegetala si redarea în circuitul agro-silvic-ecologic a suprafetelor afectate; - eliminarea efectului de eroziune la baza versantului prin lucrari hidrotehnice pe cursul pâraielor si torentilor din zona; - executarea de lucrari de stabilizare a zonei (ziduri de sprijin, drenuri, etc); - informare prin certificatul de urbanism despre posibilitatea unor

Pagina 75

exproprieri pentru cauza de utilitate publica. 3.9 DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE 3.9.1.GOSPODARIREA COMPLEXA A APELOR La acest capitol se mentine propunerea regularizarii r.Prahova pe teritoriul comunei. În egala masura trebuie luate masuri pentru regularizarea – atenuarea aspectului (efectului) de actiune torentiala a celorlalte vai, p.Câmpea trebuie MEMORIU GENERAL PUG CORNU 56 regularizat, iar pe vaile Rea si Balita ar trebui executate baraje de atenuare a efectului torential ce poate contribui si la diminuarea – atenuarea unor alunecari de teren. 3.9.2.ALIMENTAREA CU APA Se propune extinderea si îmbunatatirea alimentarii cu apa constând din urmatoarele lucrari: Prelungirea aductiunii de apa pana in zona Frasinet – punct „Saivan” Realizarea statiei de pompare si a unui rezervor de inmagazinare apa in zona Frasinet - punct „Saivan” Lungimea retelelor existente este 8300 m din care 6200 m în Cornu de Jos si 2100 m în Cornu de Sus. 3.9.3. CANALIZARE Se propune extinderea retelei de canalizare în Cornu de Jos si realizarea unei noi statii de epurare în zona confluentei p.Câmpea cu r.Prahova, statia având treapta mecanica si biologica, cu deshidratarea mecanica a namolurilor. Pentru Frasinet se propune realizarea unei retele de canalizare ape uzate si o microstatie de epurare amplasata în amonte de intersectia Vaii Saracila cu DN1. Apele meteorice se vor descarca si evacua ca si pâna acum pe cai naturale, beneficiarul nemanifestând vreo intentie în acest sens. 3.9.4. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Pagina 76

Pentru asigurarea necesarului de energie electrica în viitor sunt necesare urmatoarele lucrari : -amplificarea posturilor de transformare existente, functie de necesarul de putere solicitat, tinând cont ca posturile de transformare aeriene pe doi stâlpi se pot realiza pâna la 400 KVA; -constructia de retele de distributie la 0,4 KV corespunzatoare, acolo unde acestea nu asigura capacitatea necesara alimentarii noilor consumatori; -constructia de posturi de transformare noi, numai în cazul aparitiei unor consumatori mari de energie electrica ce nu pot fi preluati prin amplificarea posturilor de transformare existente; -constructia de retele de alimentare la 20 KV a posturilor de transformare noi în cazul în care va fi necesar; -îmbunatatirea si asigurarea unui iluminat public corespunzator. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 57 La realizarea de obiective noi, conform punctului de vedere al Filialei de Transport si Distributie a Energiei Electrice Ploiesti (vezi punctul de vedere al FTDE din adresa nr. 7779/10.07.1997 anexata), se va obtine în mod obligatoriu aviz de amplasare de la aceasta unitate, pentru a se respecta conditiile de amplasare la distantele normate fata de retelele electrice existente si pentru evitarea accidentelor. 3.9.5. TELEFONIE, CATV Privind telefonia , Directia de Telecomunicatii Prahova a finalizat lucrarea de telefonizare, prin care s-au realizat lucrarile indicate la cap.2.7.5., dintre care amintim instalarea unei centrale telefonice automate de 1000 numere si retelele aferente. Prin aceasta lucrare se îmbunatateste substantial telefonizarea localitatilor curente. La realizarea de obiective noi se va obtine în mod obligatoriu avize de amplasare de la D.Tc.Prahova, pentru a nu afecta eventualele retele Tc. Existente.

Pagina 77

Din punct de vedere al posturilor de televiziune, în localitate sunt receptionate cu antene individuale sau prin cablu posturile nationale. 3.9.6. ALIMENTAREA CU CALDURA, Alimentarea cu caldura a consumatorilor se va face în viitor cu sistem centralizat cu microcentrale tehnice proprii locuintelor si cladirilor socialculturale sau în sistem local cu sobe pentru locuinte. Combustibilul utilizat putând fi : gaze naturale, combustibil lichid sau gazbutan. 3.9.7. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE În baza cotei de gaze naturale aprobate la nivel de judet de catre ROMGAZ R.A., Regionala de Gaze Bucuresti, în viitor se va putea extinde reteaua de distributie gaze naturale redusa presiune existenta în comuna. 3.9.8. GOSPODARIE COMUNALA În vederea colectarii deseurilor menajere din localitate, se propune realizarea a doua rampe de gunoi ecologice, cu comportare mecanica. În urma calculelor efectuate pentru a stabili volumul gunoiului menajer, a rezultat ca pentru urmatorii ani este necesara o suprafata de 0,6 ha. (0,3 ha pentru fiecare sat) pentru amenajarea rampelor de gunoi. Înaltimea rampelor va fi de 4,0 m si va fi prevazuta cu diguri de protejare a gunoaielor. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 58 Se va organiza un serviciu de salubritate al localitatii, cu statie pentru utilaje si puncte de colectare pe teritoriul localitatii, atât pentru deseuri menajere cât si pentru deseurile de la institutiile publice si partial de la unitatile economice. Cimitirele ramân pe amplasamente, la suprafata existenta, dar cu conditia instituirii zonei de protectie sanitara de 50 m fata de locuinte. 3.10 PROTECTIA MEDIULUI În urma analizei problemelor de mediu s-au conturat propunerile în masurile de interventie ce se impun pentru protectia si conservarea

Pagina 78

mediului. Pastrarea si refacerea echilibrului natural prin eliminarea surselor de poluare: -masuri severe de extindere a zonei construite cu pericol de prabusiri, alunecari si în zonele naturale prevazute prin proiect ; -masuri la nivelul agentilor economici, potentiale surse de poluare, prin reglementari în utilizarea terenului, respectarea distantelor normate de amplasare fata de locuinte; -amenajarea de platforme ecologice de deseuri menajere cu puturi seci, atât pentru locuitori cât si pentru agenti economici; -utilizarea rationala si controlata a îngrasamintelor chimice pentru fertilizarea solului; -realizarea retelelor tehnico – edilitare (alim.cu apa, canalizare, epurare) ; -amenajarea cursurilor de apa cu fenomene de eroziune a solului si respectarea fâsiilor de protectie a acestora. -conservarea si punerea în valoare a peisajului -limitarea extinderii intravilanului în zonele naturale; -pastrarea zonelor naturale cu valoare peisagistica si punerea în valoare prin controlul modului de construire în zonele respective. -protejarea patrimoniului si a mediului construit -delimitarea, instituirea si respectarea zonelor de protectie a monumentelor si siturilor arhitecturale, istorice si arheologice (în jurul bisericilor si monumentelor istorice) si zonelor naturale protejate; -respectarea reglementarilor privind modul de construire specific zonelor rurale de câmpie, regimuri de constructii (POT, CUT, etc). MEMORIU GENERAL PUG CORNU 59 -respectarea igienei si sanatatii oamenilor -respectarea reglementarilor referitoare la amplasarea si conformarea

Pagina 79

constructiilor; -amenajarea plantatiilor de aliniament pe traseele de circulatie rutiera; -respectarea zonelor verzi de protectie fata de unitatile economice; -respectarea distantelor minime de protectie sanitara la amplasarea surselor de poluare sau disconfort (unitati economice, cimitire, platforme de gunoi, statii de epurare, etc). -oprirea extinderii zonei de locuit pe terenurile din zonele cu pericol de prabusire; -controlul regimului de construire în zone periferice din intravilanul localitatii precum si în zonele cu terenuri dificile pentru constructii; În conformitate cu Legea mediului, consiliile locale raspund pentru : -îmbunatatirea microclimatului din interiorul localitatii si zonele limitrofe acestora, de înfrumusetarea peisajului si mentinerea curateniei stradale; -amplasarea obiectivelor fara prejudicierea salubrizarii, ambientului, spatiilor de odihna si recreere, confortului si starii de sanatate a populatiei; -respectarea regimului de protectie speciala a zonelor de interes turistic de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor protejate si monumentelor naturii; -optimizarea densitatii de locuire concomitent cu mentinerea, întretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, parcurilor, aliniamentelor de plantatii, perdelelor de protectie, etc; -reglementarea circulatiei autovehiculelor generatoare de disconfort în anumite zone cu functie predominanta de locuit, odihna si recreere; -adoptarea de masuri obligatorii, pentru toate persoanele fizice sau juridice, cu privire la întretinerea si înfrumusetarea cladirilor, curtilor împrejurimilor acestora a spatiilor verzi dintre cladiri; -masuri pentru initierea si dezvoltarea canalizarii stradale.

Pagina 80

Se vor lua masuri pentru punerea în aplicare a propunerilor planului urbanistic cu privire la amenajarea si dezvoltarea parcurilor, zonelor verzi, plantatiilor de aliniament si de protectie a zonelor de agrement si odihna si controlul permanent al întretinerii acestora. De asemenea, se initiaza actiuni de informare, educare si participare a comunitatilor la programele de protectie a mediului. Pentru conservarea ariilor protejate mentionate la capitolul 2.6 – Probleme ale Mediului, se va realiza împrejmuirea obiectivelor 2, 3, 4 cu MEMORIU GENERAL PUG CORNU 60 gard transparent de 2 m inaltime. Se vor instala în imediata vecinatate (intrare în parc) panouri cu denumirea respectiva. Prin grija Primariei se va asigura paza pentru ocrotirea lor. Pentru conservarea patrimoniului istoric local si a specificului localitatii se va tine cont de propunerile cuprinse în studiul istoric: Satul Cornu are o configuratie specifica asezarilor dezvoltate în vecinatatea pasunilor dominante unde ocupatia dominanta a fost initial legata de cresterea animalelor. Specificul acestor asezari îl constituia o vatra de sat relativ rasfirata cu un sistem bipolar al gospodariei, respectiv, gospodarii permanente în vatra satului si gospodarii sezoniere (odai) amplasate în vecinatatea fânetelor din teritoriul comunei. Dupa împroprietarirea localnicilor cu 407 ha în anul 1864, suprafata s-a împartit familiilor pe teritoriul actualei localitati Câmpinita. În jurul si chiar în interiorul vetrei, în centrul ilourilor sunt livezi cu fânete. Aceasta situatie confera specificul local generat, pe de o parte de ocupatie si pe de alta parte de tipul de proprietate funciara. Regulamentul de urbanism al localitatii trebuie sa includa instructiuni clare prin care sa nu se altereze specificul localitatii caracterizat de matricea originara, mosneneasca, a asezarii.

Pagina 81

Trebuie protejata suprafata de livezi cu fânete din centrul ilourilor (incluse în zonele propuse spre protejare) evitându-se farâmitarea si ocuparea acestor terenuri cu cladiri de locuit permanente sau de vacanta. Traseul sinuos al strazilor si declivitatea ridicata pe care uneori o au ulitele nu favorizeaza actiuni de aliniere si de corectare a prospectelor dar este necesar ca prospectul sa tina seama de aspectul accidentat si sa utlilizeze ca solutie de amenajare rutiera pietruirea si nu asfaltarea si sa aiba o sectiune cu casiu central, nu cu rigole laterale. Se va urmari ca spatiile ocupate de livezi cu fânete din interiorul ilourilor sa se mentina pastrându-se parcelarul actual evitându-se actiunile de cumulare în parcele si suprafete mari si aparitia unor tipuri de plantatii gen monocultura si de peluze pe suprafete întinse. Coerenta si în acelasi timp varietatea configuratiei satului Cornu este data si de o modulare volumetrica a locuintelor si anexelor adecvata terenului în panta si peisajului. Reglementarile trebuie sa limiteze gabaritul volumetric al viitoarelor edificii la dimensiuni care sa nu depaseasca în plan 12x12 m, iar în înaltime 6 m la streasina si 15 m la coama. Bine argumentat prin studii de peisaj se pot ridica si constructii care sa nu depaseasca 20 m înaltime. Amplasarea noilor cladiri se va stabili în cadrul lotului respectiv evitându-se plasarea la trotuar si crearea unor aliniamente stradale lungi, MEMORIU GENERAL PUG CORNU 61 nespecifice localitatii. Deoarece parcelarul este constituit în mare parte spontan, organic, strazile au un traseu circular iar terenul este cu declivitate mare, stabilirea unor aliniamente pe lungime mare s-ar constitui într-un demers deficitar si pagubos care ar altera identitatea locala si peisajul cultural al asezarii.

Pagina 82

Se vor utiliza cu precadere acoperisuri cu 4 pante si mai rar cu doua pante, cu tesirea unghiului frontonului precum si modele de tip multifrontonat cristalizate în anii 1960-1970. Se vor utiliza materiale traditionale, ziduri si socluri din piatra, tencuieli zugravite alb si placaje de lemn aparent. Se va evita utilizarea unor finisaje incompatibile peisajului cultural local: placaje de faianta si gresie policroma, tencuieli vopsite în culori stridente si decoratii straine de repertoriul ornamental traditional. Materialele de învelitoare care pot fi utilizate sunt: sita, tigla si tabla lindab. Se va evita utilizarea de materiale de învelitoare cu policromie stridenta (verde, albastra), tabla amprentata imitând tigla sau materiale bituminoase diverse. Tinând cont de patrimoniul urbanistic valoros al comunei au fost facute propuneri pentru includerea, în Lista Monumentelor Istorice, a opt obiective care, dupa avizarea prezentului studiu, urmeaza sa dobândeasca statut de „obiectiv în curs de clasare” în conformitate cu prevederile legale. Pentru unul din cele patru obiective clasate înscrise în lista Monumentelor Istorice a fost stabilita zona de protectie regulamentara. Au fost mentinute cele doua zone protejate existente în Planul urbanistic general actual, suprafata lor extinzându-se astfel încât sa includa si obiectivele cu arhitectura valoroasa identificate în studiul istoric. Pentru amenajarea teritoriului comunei Cornu, în vederea introducerii în circuitul agro-turistic, balneoclimateric si pentru prevenirea si remedierea efectelor alunecarilor de teren sunt necesare a se executa urmatoarele studii: - studii hidrologice de cercetare a posibilitatii de valorificare terapeutica a izvoarelor sarate; - studii de fezabilitate privind amenajarea hidrotehnica a retelei hidrografice cu caracter torential, pentru diminuarea eroziunii malurilor si a talvegului vaii.

Pagina 83

3.11 REGLEMENTARI URBANISTICE Reglementarile pe categorii de interventii propuse si continue în plansa 3 - „Reglementari urbanistice - zonificare” sunt : 1.destinatia terenurilor este reglementata prin zonificarea functionala; MEMORIU GENERAL PUG CORNU 62 2.zona centrala cu extinderea propusa în centrul de greutate – sat Cornu de Jos - precum si zonele cu institutii si servicii publice din teritorii sunt delimitate si evidentiate si vor respecta un regim special de construire; 3.zonele protejate sunt : -zonele de locuinte protejate sanitar fata de surse de poluare sau disconfort: -spital veterinar 30 m -statii epurare ape uzate 300 m -depozite de reziduuri solide amenajate 250 m -idem, neamenajate ecologic 1000 m -autobuze salubritate 200 m -cimitire 50 m Sunt, în general, zone plantate, neconstruibile: -zonele cu valori de patrimoniu: incinte monumente istorice, arhitectura, incinte rezervartii arheologice, incinta manastire. In aceste zone regimul de construire va fi reglementat prin avizul Ministerului Culturii. In zonele de protectie tehnologica si sanitara, regimul de construire va fi reglementat de administratorii / proprietarii retelelor respective conform normativelor in vigoare. -zonele de protectie a retelelor tehnico-edilitare conform normelor de catre detinatorii acestora si este reglementata prin interdictie definitiva de construire; -zonele de protectie severa a captarilor de apa subterane – nu este cazul în comuna Cornu; -zonele de protectie a cursurilor de apa fata de orice fel de constructie: 15 m – pentru consum de apa cu latimea de 10-50 m – pentru

Pagina 84

cursuri de apa cu latimea de 51-500 m fata de semne de poluare – 300 m; -zonele de protectie sanitara cu regim sever pentru : a)statii pompare 10 m b)statii tratare 20 m c)rezervoare îngropate 20 m d)conducte aductiune 30 m cu reducere la 10 m; e)retele distributie 3 m; 4.Valorile maxime pentru indicatorii de control al modului de utilizare a terenurilor (POT si CUT) sunt prezentati pe plansa si sunt specifici fiecarei zone functionale si unitatii teritoriale de referinta. POT – (procentul de ocupare a terenului) este raportul dintre suprafata construita (amprenta la sol a cladirii sau proiectia pe sol a MEMORIU GENERAL PUG CORNU 63 perimetrului etajelor superioare) si suprafata parcelei. Suprafata construita este suprafata construita la nivelul solului, cu exceptia teraselor descoperite ale parterului care depasesc planul fatadei, a platformelor, scarilor de acces. Proiectia la sol a balcoanelor a caror cota de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat si a logiilor închise ale etajelor se include în suprafata construita. CUT – (coeficientul de utilizare a terenului) este raportul dintre suprafata construita desfasurata (suprafata desfasurata a tuturor planseelor) si suprafata parcelei inclusa în unitatea teritoriala de referinta. Nu se iau în calculul suprafetei construite desfasurate: suprafata subsolurilor cu înaltimea libera de pâna la 1,80 m, suprafata subsolurilor cu destinatie stricta pentru gararea autovehicolelor, spatiile tehnice sau spatiile destinate protectiei civile, suprafata balcoanelor, logiilor, teraselor deschise si neacoperite, teraselor si copertinelor necirculabile, precum si a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incinta,

Pagina 85

scarile exterioare, trotuarele de protectie. Regimul de aliniere si de înaltime al constructiilor, determinate în functie de destinatia cladirilor vor fi, de asemenea, specifice zonelor functionale. 5.Interdictiile temporare de construire s-au stabilit pentru zonele care necesita studii si cercetari suplimentare: planuri urbanistice (PUZ sau PUD), sau parcelari si în zonele de extindere a zonei locuintelor, a unitatilor economice sau turistice. 6.Interdictii definitive de construire s-au instituit pentru zonele care prezinta riscuri naturale sau tehnologice previzibile: -zonele de protectie a retelelor tehnico-edilitare; -zonele de protectie a cladirilor cu risc tehnologic; -zonele cu riscuri naturale; Toate reglementarile vor fi respectate la autorizarea construirii tuturor obiectivelor. Se va respecta, totodata, Regulamentul Local de Urbanism care va detalia aceste reglementari. 3.12 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA Realizarea obiectivelor de utilitate publica necesara rezervarii de teren si stabilirea tipurilor de proprietate asupra terenurilor precum si circulatia terenurilor între detinatori. Autorizarea construirii acestora va fi precedata – unde este cazul – de declararea utilitatii publice (Legea 33/1994). Obiectivele si echipamentele publice propuse sunt: MEMORIU GENERAL PUG CORNU 64 CATEGORII DE INTERES DOMENII National Judetean Local Supr. Teren Lungime INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII EXTINDERE PRIMARIE * 0.21HA

Pagina 86

REALIZAREA UNEI PIETE AGROALIMENTARE * 0.20 HA GOSPODARIE COMUNALA BAZA GOSPODARIE COMUNALA+STATIE DEZAPEZIRE * 0.6 HA CAI DE COMUNICATIE REALIZAREA UNUI DRUM COLECTOR PARALEL CU DN 1 * 2500 M MODERNIZAREA INTERSECTIEI DN 1 CU DJ 101R * REALIZAREA UNUI TRASEU EXCLUSIV PIETONAL ZONA CENTRALA STR. EROILOR * 350 M REALIZAREA UNUI TRASEU DE BICICLETE - DJ 101R * 900 M INFRASTRUCTURA MAJORA ECHIPAREA CU HIDRANTI DE INCENDIU ZONA CENTRALA * 800 M REALIZAREA RETELEI DE CANALIZARE * 30000 M REALIZAREA STATIEI DE EPURARE * 0.62 HA 5 POSTURI DE TRANSFORMARE: 4 - CORNU DE JOS 1 - FRASINET * SALVAREA, PROTEJAREA SI PUNEREA IN VALOARE A MONUMENTELOR ISTORICE INSTITUIREA UNOR ZONE DE PROTECTIE A MONUMENTELOR SI SITURILOR ARHITECTURALE CORNU DE SUS - UTR 12 * 9.8 HA CORNU DE JOS - UTR 1-2-5 * 22.5 HA CORNU DE JOS - UTR 5-9 * 0.7 HA CORNU DE JOS – UTR 11 (MANASTIRE) * 0.42 HA SALVAREA, PROTEJAREA SI PUNEREA IN VALOARE A PARCURILOR NATURALE CONFORM AVIZ NR. 2604/ 26.09.2008 DE LA MUZEUL JUDETEAN DE STIINTELE NATURII PRAHOVA 1. REZERVATIA NATURALA COMPLEXA "DEALUL SINOIU" * 102 HA 2. PARCUL NATURAL SITUAT IN CENTRUL COMUNEI CORNU * 0.6 HA 3. ALEEA DE TEI (TILIA TOMENTOSA L.) - 60 EXEMPLARE * 350 M 4. UN EXEMPLAR DE NUC (JUGLANS REGIA L.) * SISTEME DE PROTECTIA MEDIULUI MEMORIU GENERAL PUG CORNU 65 CATEGORII DE INTERES DOMENII National Judetean Local Supr. Teren Lungime PROTECTIA MALURILOR LA VAILE: SARACILA, REA, BALTITA SI CAMPINITA * STABILIZAREA ALUNECARILOR DE TEREN DIN SPATELE MANASTIRII SF. EUFROSINA * 1 HA 60 M PLANTATII DE PROTECTIE VERSANT SPRE RAUL PRAHOVA SI IN ZONELE CU ALUNECARI * 22 HA Analizând Strategia de dezvoltare a localitatii Cornu în perioada

Pagina 87

2008 – 2013, se constata ca anumite lucrari din portofoliul de proiecte prioritare au fost demarate sau chiar finalizate. În consecinta, se propun ca proiecte prioritare pentru perioada 2010 – 2015 urmatoarele: Extinderi drumuri comunale – 2.000.000 Euro Extindere retea canalizare + statie de epurare - 9.000.000 Euro Sediu nou Primarie – 1.000.000 Euro Amenajare statie de transfer deseuri menajere – 600.000 Euro Amenajare locuri de joaca si spatii verzi – 600.000 Euro Lucrari de ameliorare terenuri cu alunecari sau cu risc mare de alunecari – 400.000 Euro Amenajare teren sport Cornu de Sus – 100.000 Euro. 1.Lucrari hidrologice -regularizarea râului Prahova de-a lungul DN 1 pe o lungime de 6000 m, între limita de Nord si cea de Sud a intravilanului T1-8. 2.Cai de comunicatie rutiera -modernizarea retelei interioare de circulatie rutiera si a legaturilor cu alte localitati; - pe o lungime de 3,0 km – et.I 5,0 km – et.II -extinderea retelei interioare de circulatie rutiera pe o lungime de 5,0 km-et.I 10,0 km – et.II -modernizarea si amenajarea intersectiilor cu DN 1 – et.I – II -realizarea unui traseu de circulatie pietonala si pista pentru biciclisti prin amenajarea circulatiei intre de-a lungul DN1 – et.I-II. -realizarea plantatiilor de aliniament si a fâsiilor plantate conform prospectelor rutiere propuse – et.I-II. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 66 3.Retele tehnico – edilitare -întretinerea la parametrii maximi a retelelor existente – et.I

Pagina 88

-extinderea retelei de alimentare -km. et.I-II si a retelei de canalizare -km et.I-II -extinderea capacitatii de captare apa -rezerva apa – et.I – II -realizarea statiilor de epurare -2 statii – et.I-II 4.Institutii publice -publice (administratie, învatamânt, sanatate) -et.I -spatii cu functiuni administrative Sc = 300 mp – et.I Sc = 1000 mp – et.II -piata, târg Sc = 750 mp – et.II -amenajare si extindere terenuri sport (Cornu de Jos) St=0,75 ha et.I-II 5.Gospodarie comunala -organizarea unui serviciu de salubritate pentru pre-colectarea, sortarea si valorificarea deseurilor (UTR 8). Sc = 900 mp – et.II -delimitarea zonelor de protectie sanitara – et.I Realizarea obiectivelor de utilitate publica necesita rezervarea terenurilor si stabilirea tipurilor de proprietate asupra terenurilor precum si circulatia terenurilor între detinatori. S-a identificat tipul de proprietate : -terenuri apartinând domeniului public de interes national/local; -terenuri apartinând domeniului privat al statului/al consiliului local; -terenuri proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice; S-au identificat urmatoarele moduri de circulatie a terenurilor; -terenuri ce se intentioneaza a fi trecute în domeniul public; -terenuri ce se intentioneaza a fi trecute în domeniul privat al consiliului local; -terenuri destinate concesionarii si aflate în domeniul privat al

Pagina 89

consiliului local; -terenuri aflate în domeniul privat al persoanelor fizice sau juridice destinate schimbului. Planul urbanistic general al comunei CORNU pune în evidenta masurile ce trebuie urmate pentru instalarea unui dinamism urban, economic si demografic într-un cadru de gestionare responsabila a resurselor naturale, MEMORIU GENERAL PUG CORNU 67 de utilizare rationala a solului si de conservare si protectie a mediului pentru ameliorarea calitatii vietii. Între masurile propuse, prioritare sunt : -amenajari pentru sporirea resurselor de apa; -reabilitarea si dezvoltarea la parametrii europeni a infrastructurii tehnice (cai de comunicatie, telecomunicatii, echipare energetica); -restructurare si dezvoltarea functiunilor economice; -îmbunatatirea si conservarea calitatii mediului. Pentru fiecare parametru determinat în dezvoltarea localitatii au fost analizate orientarile prioritare pentru evolutia lor. Spre exemplificare, în cadrul functiunilor economice ca domenii prioritare au fost considerate, în raport cu potentialul lor de dezvoltare, agricultura si industria mica pentru gospodarirea complexa a apelor, au fost considerate prioritare lucrarile de regularizare a cursurilor râului Prahova. Programul propus în PUG presupune o multitudine de obiective de investitii si necesita un efort financiar deosebit pentru a fi realizate într-o perioada destul de mica. Lucrarile de mare amploare (hidrotehnice infrastructura) sunt investitii ce se pot face doar din fonduri bugetare si sunt incluse în politica de amenajare teritoriala a judetului Prahova. Pentru realizarea obiectivelor locale este necesar efortul comunitatii locale, o politica publica adecvata

Pagina 90

scopurilor, încurajarea investitiilor si controlul modului de utilizare (exploatare, protejare, construire). Masurile necesare, în continuare, dupa elaborarea PUG sunt legate de pregatirea punerii în aplicare. Prima masura este legata de demersurile pentru obtinerea avizelor, pentru care odata cu cererea de emitere a acestora, în care se va aplica termenul legal de raspuns de 30 zile, conform Legii 29/1990 a contenciosului administrativ, beneficiarul (Consiliul Local CORNU) anexeaza parti din documentatie (scrise si desenate) cuprinzând domeniul pentru care se solicita, conform legii. Partile scrise si desenate ce formeaza obiectul cererii de acord sau aviz se editeaza, contra cost la comanda beneficiarului de catre proiectantul general, în numarul de exemplare cuvenit consiliului local, conform Legii 69 republicata în 1996. Odata cu aprobarea documentatiei, sarcina proiectantului este încheiata, modul de aplicare a politicilor elaborate revenind autoritatii locale. Accesul locuitorilor la documentatia aprobata se asigura prin grija Consiliului local al comunei CORNU. Anual se analizeaza modul de punere în aplicare a propunerilor. MEMORIU GENERAL PUG CORNU 68 Modificarea sau reactualizarea documentatiilor aprobate, se face prin respectarea aceleiasi proceduri de avizare – aprobare ca la documentatia initiala. Concomitent se vor face demersuri pentru realizarea studiilor de specialitate si proiectelor necesare completarii si detalierii documentatiei (PUZ, PUD, etc). ARHITECT, Lucian Enache