Plan Urbanistic General (PUG)
Memoriu PUG
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 445 KB · modificat pe site: 29.10.2024
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG), „Memoriu PUG”, Comuna Erbiceni, jud. Iași. Sursa: https://www.comunaerbiceni.ro/uploads/2024/07/memoriu-pug-final.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/erbiceni/52682-memoriu-pug, 06.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
1
CUPRINS
1 INTRODUCERE............................................................................................................. 2
1.1 DATE GENERALE ............................................................................................... 2
1.2 OBIECTUL LUCRARII ........................................................................................ 2
1.3 SURSE DE DOCUMENTARE.......................................................................... 3
2 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE ...................................... 5
2.1 RELATII ÎN TERITORIU..................................................................................... 5
2.2 POTENTIALUL ECONOMIC........................................................................... 11
2.3 POPULATIA – ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE........................ 24
2.4 CAI DE COMUNICATIE.................................................................................. 26
2.5 ORGANIZAREA ZONELOR FUNCTIONALE.............................................. 27
2.6 PROBLEME ALE MEDIULUI ...................................................................... 32
2.7 ECHIPARE MAJORA SI EDILITARA............................................................ 35
2.8 DISFUNCTIONALITATI ................................................................................... 37
2.9 NECESITATI SI OPORTUNITATI ALE POPULATIEI............................... 38
3 PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA.............................................. 39
3.1 PREMISE.............................................................................................................. 39
3.2 EVOLUTIA POSIBILA, PRIORITATI............................................................. 40
3.3 OPTIMIZAREA RELATIILOR ÎN TERITORIU ........................................... 40
3.4 DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE ...................................... 41
3.5 EVOLUTIA POSIBILA A POPULATIEI, ELEMENTE DEMOGRAFICE SI
SOCIALE.......................................................................................................................... 44
3.6 ORGANIZAREA CIRCULATIEI SI A TRANSPORTURILOR................... 47
3.7 ZONIFICAREA FUNCTIONALA, STABILIREA
INTRAVILANULUI ........................................................................................................ 48
3.8 MASURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE......................................... 54
3.9 DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE..................................................... 55
3.10 PROTECTIA MEDIULUI ................................................................................. 58
3.11 REGLEMENTARI URBANISTICE.................................................................. 61
3.12 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA........................................................ 63
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
2
MEMORIU GENERAL
1 INTRODUCERE
Pagina 2
1.1 DATE GENERALE
-Denumirea lucrarii: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC
GENERAL SI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM COM.
CORNU
-Nr.proiect: - B-URB-06-0X1
-Beneficiar: - Consiliul local al comunei CORNU
-Proiectant general: - SC BLOM ROMANIA S.R.L
-Data elaborarii: - Decembrie 2010
-Proiectant de specialitate: - Lucian Enache
1.2 OBIECTUL LUCRARII
Planul urbanistic general reprezinta instrumentul principal al activitatii
de urbanism la nivel local.
P.U.G. asigura corelarea dezvoltarii localitatii cu planul de amenajare
a teritoriului administrativ al acestuia, delimitat conform legii si contine
directiile, prioritatile si reglementarile de dezvoltare a localitatii pe întreg
teritoriul sau.
Documentatia cuprinde prevederi pentru urmatoarele categorii de
probleme principale:
relatia localitatii cu teritoriul sau administrativ;
evidentierea potentialului natural, economic si uman,
precum si posibilitatile sale de dezvoltare;
stabilirea si delimitarea intravilanului;
stabilirea si delimitarea zonelor de protectie;
stabilirea si delimitarea zonelor de interdictie permanenta
si temporara de construire;
evidentierea detinatorilor de terenuri si modul preconizat
de circulatia terenurilor;
stabilirea modului de utilizare a terenurilor si
regulamentul de construire (dispunerea fata de aliniament
Pagina 3
si limitele parcelei, înaltimea maxima a constructiei,
conformarea constructiilor prin POT si CUT);
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
3
modernizarea si dezvoltarea infrastructurii si echiparii
edilitare;
delimitarea terenurilor necesare pentru realizarea
obiectivelor de utilitate publica. Aceste prevederi se
detaliaza si se întaresc prin Regulamentul aferent P.U.G.
sub forma de prescriptii, în scopul aplicarii acestuia.
Documentatia de urbanism, aprobata conform legii, reprezinta
instrumentul tehnic al Consiliului Local pentru realizarea dezvoltarii
urbanistice a localitatii.
Odata cu aprobarea, documentatia de urbanism si regulamentul
aferent devin act de autoritate al administratiei publice locale, utilizata la :
eliberarea certificatelor de urbanism si emiterea autorizatiilor de
construire;
respingerea solicitarilor neconforme cu prevederile urbanistice;
fundamentarea solicitarilor unor fonduri de la bugetul statului pentru
lucrari de utilitate publica.;
declansarea procedurii de declarare a utilitatii publice pentru
realizarea unor obiective ce implica expropieri ori schimburi de teren;
alte operatiuni ale serviciilor de specialitate ale consiliilor locale.
Se recomanda efectuarea anuala a analizei modului de aplicare a
prevederilor urbanistice aprobate.
1.3 SURSE DE DOCUMENTARE
Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Prahova nr. 264 -
“URBANPROIECT” 1995;
documentatiile de urbanism anterioare eliberate de
„CONSPROIECT”;
Pagina 4
date statistice – Directia Judeteana de Statistica Prahova;
date furnizate de Primaria Cornu;
date culese pe teren;
bilanturi teritoriale OCOT Prahova;
suport topografic sc.1/25000. 1/5000;
studii geotehnice, hidrologice, pedologice si alte elemente ale cadrului
natural aferent;
Studiu de fundamentare a evolutiei istorice si urbanistice a comunei
Cornu, întocmit de S.C. Restitutio S.R.L. Ploiesti;
dictionar geografic – 1897;
legislatia în vigoare, cuprinzând:
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
4
o Legea nr.50/1991, republicata în 1996 privind autorizarea
executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea
locuintelor;
o Ordinul M.L.P.A.T. nr.91/1991 privind formularele, procedura
de autorizare si continutul documentatiilor;
o Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul;
o Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;
o Legea nr.18/1991 privind fondul funciar, modificata prin:
Legea nr. 218/1998, Legea nr. 54/1998, O.U.G. nr. 1/1998,
O.U.G. nr. 102/2001, Legea nr. 45/2001, Legea nr.
400/2002, Legea nr. 247/2005, Legea nr. 358/2005, O.U.G. nr.
209/2005, Legea nr. 263/2006, Legea nr. 341/2006, Legea nr.
340/2007; cu modificarile si completarile ulterioare;
o Legea nr. 69/1991 privind administratia publica locala;
o Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate
publica;
o Legea nr .41/1994 privind protejarea patrimoniului cultural
national;
Pagina 5
o Legea nr. 98/1994 privind normele de igiena si sanatate publica;
o Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, modificata
prin: H.G. nr. 498/2001, Legea nr. 587/2002, Legea nr.
123/2007; cu modificarile si completarile ulterioare;
o Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului;
o Legea nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara,
modificata prin Ordonanta de urgenta nr. 41/2004 pentru
modificarea si completarea Legii cadastrului si a publicitatii
imobiliare nr. 7/1996; cu modificarile si completarile
ulterioare;
o Legea nr. 84/1996 privind îmbunatatirile funciare;
o Legea apelor nr. 107/1996, modificata prin Legea nr. 310/2004
pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996;
cu modificarile si completarile ulterioare;
o Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si unele
masuri adiacente;
o Legea nr. 241/2003 pentru modificarea anexei la Legea nr.
213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al
acesteia;
o Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si
urbanismul;
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
5
o Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniul proprietatii si
unele masuri adiacente;
o Legea Codului Silvic 46/2008;
o Ordin nr. 13/N/1999 al Ministrului Lucrarilor Publice si
Amenajarii Teritoriului – Ghid privind metodologia de
elaborare a continutului cadru al PUG;
o Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor.
Acte internationale privind urbanismul:
o Legea 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a
Pagina 6
peisajului, adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000
o Legea 157/1997 privind ratificarea Conventiei pentru
protectia patrimoniului arhitrectural al Europei, adoptata la
Granada la 3 octombrie 1985.
2 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII
URBANISTICE
2.1 RELATII ÎN TERITORIU
Localitate specifica de deal, comuna Cornu este situata în partea de
nord a judetului Prahova. Aflata la o distanta de 39 km de municipiul
Ploiesti, aceasta este amplasata adiacent drumului national DN 1 Bucuresti –
Brasov si nu este strabatuta de traseul C.F., la care are accesibilitate prin
statia Breaza (la 3 km.distanta).
Cu un teritoriu administrativ de 1509,49 ha (conform avizului
O.C.P.I.) si o populatie de 4473 locuitori, comuna Cornu se situeaza printre
localitatile rurale medii ale judetului. Între comuna Cornu si orasul Breaza
este un litigiu legat de o suprafata de 48,9 ha, cuprinsa intre râul Prahova si
DN 1.
Amplasarea în teritoriu si accesul la caile de transport de importanta
nationala, precum si cadrul natural îi confera asezarii conditii favorabile de
dezvoltare si integrare în sistemul de localitati cu potential turistic ale Vaii
Prahovei.
Rolul economic este înca predominant agricol.
Conditiile geografice si microclimatul existent, printr-o exploatare
rationala, pot extinde profilul economic si pune bazele unor ramuri noi:
turismul ecologic.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
6
Fondul funciar, dupa modul de folosinta, se prezinta astfel :
S.totala
-haDin care :
Pagina 7
Agricola Paduri Ape Altele
1511(1992) 1010 347 19 135
1511(2007) 1073 193 19 226
1509,49 (2010) 962,06 295,06 16,30 236,07
Sursa datelor: Primaria comunei Cornu si propuneri PUG.
Se constata ca folosinta terenului este în general agricol (66,8%), iar
67,2% din aceasta îl reprezinta pasuni si fânete.
Teritoriul intravilan actual este de 632.34 ha si este amplasat adiacent
DN 1 Bucuresti – Brasov, axa rutiera de importanta europeana (pe directia
nord-sud). La sud este marginit de DC4B, ce face legatura cu municipiul
Câmpina. Vecinatatile comunei sunt :
N – V – orasul Breaza
S – E - municipiul Câmpina
E – comuna Sotrile
Amplasata pe un platou situat la altitudinea 500 m, comuna este
alcatuita din 3 sate: Cornu de Jos, Cornu de Sus, si Valea Oprii (în prezent
dezafectat). Delimitate natural de Valea Rea, satele s-au dezvoltat compact.
Prima mentiune documentara certa o constituie un hrisov din 4 iunie
1581 acordat de Mihnea Turcitul hanului Udriste si Postelnicul Staicu, în
care determina hotarul satului fata de Comarnic. Localitatea se pare ca este
mult mai veche si îsi trage denumirea de la întinsele paduri de corn aflate
aici din vechime. Prin asezarea sa, comuna constituie un loc de refugiu
pentru cei bajeniti din calea ungurilor, se pare ca asa s-a si format, din fugari
de la ses alungati de navaliri si razboaie.
Urmatorul document vorbeste despre primul stiutor de carte din
localitate – gramaticul Nicoara - mentionat în hrisovul aceluiasi Mihnea
Turcitu la 27 iunie 1587, prin care i-a fost întarita stapânirea în Cornu,
peste partile cumparate de acesta, de la Lepadat si de la Stoica.
Interesant este si actul ce se încheie în 1601 în localitatea Cornu prin
Pagina 8
care logofatul Bunea, fiul lui Coresi, vindea jupânului Mihai Ocina sa din
Barcanesti pentru 800 de aspri.
Biserica „Înaltarea Domnului” din Cornu de Sus, biserica Parohiala,
este construita în 1864. Initial, localitatea a fost compusa din 4 catune:
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
7
Cornu de Jos, Cornu de Sus, Câmpina si Frasinet, la 1895 având o populatie
de 899 locuitori si 448 case de locuit.
Pe lânga agricultura, locuitorii s-au ocupat cu zidaria, dogaria,
dulgheria si prelucrarea pietrei.
În majoritatea lor mosneni, 170 locuitori au fost împroprietariti în
1864 cu 407 ha de pamânt, prin Legea secularizarii averilor manastiresti.
Scoala a functionat regulat cam de la 1880, fara a avea initial un local
propriu.
Izvoarele de apa minerala se cunosc din vechime: în Cornu de Jos,
izvorul „La Mori” si în Cornu de Sus izvorul din Valea lui Saracila.
Evolutia populatiei în Cornu de Sus si Cornu de Jos
Dupa cum se observa si din documentele statistice, satul Cornu de Jos
avea o populatie mai numeroasa.
Astfel, la 1810, Cornu de Sus avea o populatie de 137 de locuitori si o
biserica (biserica marita si zugravita din nou, se pare, la 1835), iar Cornu
de Jos avea de asemenea o biserica de zid, 261 de locuitori si în tiganie 15
suflete.
La 1831, în Cornu de Sus erau 99 de familii si 11 feciori de munca, în
timp ce în Cornu de Jos 108 familii si 20 feciori de munca.
La 1840, Cornu de Sus avea un numar de 103 familii, iar satul Cornu
de Jos 156 familii.
La 1897, satul Cornu de Sus avea o populatie de 272 locuitori si
Cornu de Jos avea o populatie de 402 locuitori. Câmpinita avea o populatie
Pagina 9
de 899 locuitori si 14 familii de tigani fierari. În comuna rurala Cornu erau,
la sfârsitul sec. XIX, 448 de case. Locuitorii aveau 40 cai, 496 boi, 404
capre, 442 vaci, 1521 oi, 490 porci. Pamântul nu era prielnic pentru toate
culturile, ci doar pentru cele de porumb si pruni. Ocupatiile locuitorilor
remarcate la 1897 erau zidaria, dulgheria, dogaria, pietraria. În comuna
erau 5 cârciumari. Pe râul Prahova functiona o moara cu piua si pe râul
Câmpinita, probabil pe fosta mosie a manastirii Mislea, functiona de
asemenea o alta moara.
2.1.1. ÎNCADRARE ÎN RETEAUA DE LOCALITATI
Situata în zona industriala agrara din spatiul subcarpatic, comuna
Cornu este încadrata între localitatile cu o semnificativa dezvoltare a
ramurilor agricole specifice (pomicultura si zootehnia) în sectorul particular.
Are de asemenea, un potential turistic valoros, insuficient valorificat.
Câmpia Breaza, Comarnic, Telega, Brebu si Sotrile sunt localitati învecinate.
Legatura cu resedinta de judet, municipiul Ploiesti, se face prin C.F.
Bucuresti – Brasov (statiile Breaza si Câmpina) si DN 1.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
8
O mare parte (80%) din populatia activa ocupata, activeaza în sectorul
industrial în localitatile învecinate: Câmpina, Breaza, Sinaia, Busteni, dar si
în Ploiesti.
Amplasata într-un cadru natural atragator si având un climat blând,
dispunând de resurse turistice posibil de valorificat, comuna Cornu îsi poate
dezvolta sectorul turistic si de servicii.
2.1.2. CADRU NATURAL
Consideratii geomorfologice
Comuna Cornu cu satele componente este situata în zona dealurilor
pericarpatice, la contactul acestora cu Câmpia premontana.
Pagina 10
Dealurile în zona sunt fragmentate de apele râului Prahova, care si-a
creat o vale larga cu trasee foarte bine dezvoltat.
În aceasta configuratie generala se recunoaste în morfologia locala,
pe fundul vaii Prahova o zona de albii minore si majore, inundabile la apele
mari, si o zona de terasa joasa, neinundabila, pe care sunt construite drumul
national DN 1 Ploiesti – Brasov si un grup de case din apropierea
confluentei cu P.Câmpinita.
Pe malul stâng al R.Prahova, în partea lui superioara este bine
dezvoltata terasa înalta, iar la extremitatea ei nordica si estica, comuna este
delimitata de un lant deluros cu înaltimea maxima de 740 m (D.Strajistea).
Comuna este asezata aproape în totalitate pe podul terasei înalte si
numai un numar mic de case ocupa pantele de la baza versantilor sau fruntea
terasei dinspre Prahova si Câmpinita.
Terasa construibila este fragmentata de vai torentiale adânci pâna la
20-30 m, asemenea unor santuri uriase ale caror maluri sunt instabile pe tot
parcursul lor.
Alunecarile de teren se produc cu precadere în depozite aluviodeluviale
si argilo-momoase. Unele sunt foarte vechi stabilizate, iar altele
sunt active si pun în pericol stabilitatea unor constructii.
Dintre alunecarile active mentionam :
alunecarea „Cornu”
alunecarea „Balita”
alunecarea „Bohâltea – Malu Vadului”
alunecarea „Gica Burloiu”
În zona sudica a localitatii Cornu terasa înalta are pe suprafata ei
pâlnii de prabusire pe fondul golurilor subterane rezultate prin dizolvarea
sarii.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
9
Pagina 11
Consideratii geologice
Studierea datelor geologice ale zonei evidentiaza prezenta unei
structuri puternic tectonizata în care elementul principal îl constituie
dislocatia Draganeasca – Câmpina, formata dintr-o folie principala si câteva
secundare care determina structura petroliera localizata la aceasta zona.
Sub aria depresionara mentionata mai sus se gaseste o alta
discontinuitate de mare amploare reprezentata de un masiv de sare puternic
lamelat împins pâna la suprafata sau pâna în apropierea ei.
Prezenta masivului de sare pâna la suprafata a facut ca în orasul
Câmpina (care este situat în vecinatatea sudica a comunei Cornu) sa apara
câteva lacuri ca urmare a dizolvarii aparute pe spinarea masivului de sare.
Zona sudica a comunei Cornu este afectata de acest masiv subteran de
sare, care a ajuns (prin diapirism) la fata de coroziune a rocii de baza (la
cotele superioare ale platoului Cornu – Câmpina) a fost partial dizolvat, iar
golurile formate au fost colmatate cu material grosier. Procesul de dizolvare
a ramas activ si dupa ce Prahova si-a adâncit albia în cursul actual, dovada
fiind culmile (depresiuni închise) mentionate mai sus, ce marcheaza platoul
Cornu si dizolvarile recente (referitoare seismului din martie 1977) din
sensul aluvial al Prahovei.
În partea centrala si nordica a comunei, geologia este mai putin
complicata, formatiunile sedimentare care iau parte la alcatuirea structurii
fiind în ordine cronologica si de vârste oligocen si quaternar.
Oligocenul, ca fundament apropiat, este reprezentat prin argile, marne
si sisturi argiloase;
Cuaternarul acopera stratele oligocene cu pietrisuri de terasa sau
uneori cu strate argiloase subtiri la suprafata. Pe pantele versantilor se
întâlnesc numai pamânturi argiloase.
În subteranul zonei analizate nu exista unitati stratigrafice de interes
Pagina 12
pentru eventualele exploatari de substantelor minerale utile. Exceptie fac
sarea din sudul localitatii care pe valea Câmpinita se gaseste la 20 m
adâncime si balastrul din R.Prahova folosit la prepararea betonului.
Hidrografie
Comuna Cornu este situata în bazinul hidrografic al R.Prahova al
carui curs superior curge în partea de vest a comunei.
Albia acestui râu este larga, iar cursul apei este sinuos.
Reteaua hidrografica este completata de vaile afluente, cele principale
fiind: V. lui Saracila, V.Rea, V.Balita si P.Câmpinita Acestea au caracter
torential si eroziv fara sa produca inundatii.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
10
Apele subterane se întâlnesc sub forma de infiltratii la diferite
adâncimi si prezinta freatic în zona de platou a localitatii.
Astfel, pe teritoriul comunei, în fântânile existente, se pot masura
nivelele de si la 1-2 m adâncime dar si la 30 m în Cornu de Sus spre
exemplu.
Alimentarea cu apa s-a facut si se mai face traditional din fântâni, iar
mai recent din reteaua stradala ce distribuie apa provenita din sursa Paltinu.
Consideratii seismice
Zona comunei Cornu face parte din macrozona seismica de gradul 8
(opt) si este încadrata de normativul P 100-92 în zona seismica de calcul „A”
(coeficient seismic Ks = 0,32).
Mai trebuie mentionat ca în subteranul zonei nu exista sedimente
nisipoase lichefiabile (nisipuri fine saturate) si nici argile care ca urmare a
socurilor dinamice îsi pierd în mare masura rezistenta proprie la forfecare.
Clima
Comuna Cornu se încadreaza într-o zona cu climat continental de deal
cu urmatoarele caracteristici climatice:
Pagina 13
Temperatura medie anuala de 9oC, cu media temperaturii în luna
ianuarie de –3oC, iar cea a lunii iulie de +20oC. Minimele au valori în
jur de –27oC iar maximele de +38oC.
Precipitatiile medii anuale ating valoarea de 800 mm cu cantitati
maxime de apa la sfârsitul primaverii si începutul verii si minime în
cursul iernii.
Adâncimea maxima de înghet este de 0,85 m.
Vânturile dominante sunt cele din sectorul nord-vestic urmate de cele
dinspre nord.
Caracterizare geotehnica
Suprafata de teren (considerata suprafata construita a celor 2 sate) a
fost analizata din punct de vedere geotehnic.
Suprafata construita a comunei este relativ plana si usor înclinata de la
NE la SV si este perfect stabila. O înclinare mai accentuata prezinta
pantele construite de la baza versantilor si fruntile de terase. Unele
denivelari de la suprafata terasei se înregistreaza în lungul vailor ce
traverseaza comuna.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
11
În perimetrul analizat nu se manifesta fenomene fizico-geologice sau
de alta natura care sa puna în pericol stabilitatea constructiilor, iar
terenul de fundare este considerat „bun”.
Pe teritoriul comunei nu s-au înregistrat inundatii.
În subteranul imediat exista, de regula, trei tipuri de pamânturi care
intereseaza fundarea constructiilor.
a) argila si argila prafoasa cafenie – negricioasa, cu grosimi cuprinse
între 1,10 m – 9,50 m, care acopera stratul de pietris si bolovanis al terasei si
roca de baza de pe pantele la baza versantilor.
Uneori pamânturile argiloase sunt înlocuite cu nisipuri fine cu rar
pietris, ce au extindere foarte redusa;
Pagina 14
b) pietris si bolovanis cu grosimi foarte variabile de la 1,30 m pâna la
10-12 m. Stratul este prezent pe toata suprafata terasata a comunei (în zona
solifera bolovanisurile sunt prezente pe toata verticala terasei;
c) roca de baza reprezentata prin argila mamoasa si sisturi argiloase
iar în zonele sudica marne si sare.
Pamânturile argiloase sunt putin compresibile la încarcari obisnuite si
se presupune ca aproape toate cladirile din comuna sunt fundate pe aceste
terenuri. Pietrisul cu bolovanis si roca de baza sunt practic incompresibile.
2.2 POTENTIALUL ECONOMIC
Comuna Cornu, amplasata în zona dealurilor din nordul judetului si
valorificând conditiile naturale, si-a dezvoltat în special ramura zootehnica
si pomicultura, cu regim privat.
Industria, slab reprezentata, s-a dezvoltat prin ramura industriei mici
prelucratoare (în special prelucrarea pietrei).
Populatia activa a practicat masiv navetismul spre zonele industriale
învecinate.
Potentialul balneo-climateric nu a fost exploatat la valorile reale.
2.2.1. ACTIVITATI TIP INDUSTRIAL SI DE CONSTRUCTII
În localitate îsi desfasoara activitatea un numar redus de unitati
industriale, suprafata totala ocupata de acestea (în proprietate) fiind de
numai 1,0 ha. Aceasta ramura nu este reprezentativa pentru economia
localitatii. Principalele unitati sunt:
1. SC. „ORION SRL” unitate cu activitate în metalurgie si cu un
numar de 23 salariati, ocupa o suprafata de 0,23 ha.
2. SC TECHNOPHAR EQUIPMENT SRL – industrie usoara
3. SC LYMASOL S.R.L.– confectii textile
4. SC SWISS CAPS ROMANIA SRL – industrie usoara.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
12
Pagina 15
Ramura constructiilor este activitatea productiva cea mai bine
reprezentata, având un numar de 72 persoane salariate si terenuri destinate
activitatii, ocupând o suprafata de cca. 2,5 ha.
Unitatile economice sunt :
1. SC „AGLAS” SRL, cu 49 salariati si o cifra de afaceri importantapeste
2 miliarde si sedii proprii cu Steren= 0,26 ha;
2. S.C. COSEF CONSTRUCT S.R.L., cu un numar mediu de 15
salariati si o cifra de afaceri de peste 4 miliarde lei si sediu propriu.
2.2.2. SILVICULTURA SI PISCICULTURA
Ocolul silvic Ploiesti exploateaza pe teritoriul comunei Cornu o
suprafata de 347 ha padure, reprezentând cca. 23% din teritoriul
administrativ. Exploatatii piscicole nu exista.
2.2.3. ACTIVITATI AGRICOLE SI ZOOTEHNICE
Situata în zona industrial-agrara a judetului, comuna Cornu se înscrie
între localitatile cu functiune dominanta agricola, având suprafata terenului
agricol de 64% (962 ha). În cadrul acesteia, principala resursa o constituie
pasunile si fânetele (638,62 ha), care împreuna reprezinta peste 66%.
Fânetele ca si pasunile sunt amplasate pe terenuri cu fertilitate buna.
Aceasta ramura influenteaza pozitiv dezvoltarea sectorului zootehnic.
Livezile de pomi fructiferi ocupa cca. 25% din suprafata terenului
agricol.
Terenul arabil, care ocupa cca. 9% (84 ha) din teritoriul agricol nu
este foarte fertil; sunt cultivate în special: porumbul, cartofii, legumele
pentru necesitatile gospodariilor.
Potentialul economic poate fi apreciat prin caracteristicile cantitative
si calitative ale terenurilor cu folosinta agricola.
Totodata trebuie evaluat si raportul între terenurile agricole si cele cu
destinatie neagricola al teritoriului administrativ.
Pagina 16
CARACTERISTICI ALE MODULUI DE FOLOSINTA A
FONDULUI FUNCIAR
Suprafata agricola dupa modul de folosinta (1992-2007)
S.totala (ha) din care
arabil pasuni fânete vii liv.+pepiniere
1010(1992) 110 371 306 2 221
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
13
1073(2007) 87 358 473 - 155
Sursa datelor: Primaria comunei Cornu.
Dimensionarea medie a unei exploatari
Com. CORNU
Romania Jud.Prahova Familiale S.A
Juridice
ha/expl. 2,28 1,37 0.09 -
Productia agricola medie realizata
Anul
Produsul 1986 1996 2007
porumb 807 to. 320 to. Lipsa date
cartof 360 to. 160 to. 300 to.
legume 374 to. 170 to. 91 to.
carne total(viu) 87 to 113 to. Lipsa date
lapte de vaca
(total)
4408 hl. 3520 hl. 230 hl.
lapte de oaie
(total)
416 hl. 322 hl. Lipsa date
oua (total) 783 mii buc. 546 mii buc. 992 mii buc,
lâna (total) 2,7 to. 2000 kg Lipsa date
Efective de animale
Anul
specia 1986 1996 2007
bovine(capete) 380 217 208
porcine (capete) 660 352 197
Pagina 17
ovine+Caprine
(capete)
1730 1127 700
pasari (buc) 11857 6330 10.431
stupi de albine
(familii)
280 130 Lipsa date
Sursa datelor: Primaria comunei Cornu.
În anul 1995, populati activa ocupata în agricultura era de 316
persoane din totalul de 2071 activi (15%). În anul 2002, populatia ocupata în
agricultura era de 42 persoane din totalul de 1339 activi (3%).
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
14
Populatia activa medie/100 ha ocupata în agricultura se situeaza la nivelul
cifrei medii în Prahova; la 100 ha teren agricol minim 31 persoane active,
acest raport fiind superior mediei pe tara.
Romania Jud. Prahova Cornu
Nr.activi/100 ha1995
24 30 31
Nr.activi/100 ha2002
4
Sursa datelor: Recensamânt statistic 2002.
Daca se analizeaza repartizarea pe vârste active va rezulta ca aceasta
este îmbatrânita, ponderea tineretului fiind mai scazuta în comparatie cu cea
a persoanelor în vârsta. La aceasta se adauga faptul ca dintre persoanele
active femeile reprezinta peste 90%.
Una dintre cauzele majore ale scaderii importante a numarului
populatiei tinere active din agricultura si în special a feminizarii acesteia a
fost procesul intensiv de migratie pe sensul rural-urban – România UE.
2.2.4. TRANSPORTURI
Unitatile economice cu activitate în ramura :
Pagina 18
SC „ CORD IMPEX” SRL – unitate cu activitate de comert si
transport.
2.2.5. TURISM
Amplasata în zona dealurilor subcarpatice a Vaii Prahovei, localitatea
detine resurse balneare, un climat blând si prezinta peisaje variate.
Potentialul turistic antropic consta în prezenta unor monumente istorice de
cult si laice, un muzeu, precum si valori etnofolclorice nealterate.
Valorificarea resurselor specifice arealului turistic colinar favorizeaza
dezvoltarea unor forme de turism: odihna si recreere, turism itinerant si de
tranzit.
Inclusa în programul de turism montan cu specific agricol, localitatea
Cornu ofera conditii de odihna si cazare în forme private, capacitatea de
cazare totalizând cca. 35 camere foarte bine utilate.
Enumeram unitatile cu profil turistic de pe teritoriul comunei Cornu:
- popas turistic SC SIBIS SERVICE SRL situat în frontul estic al DN1
în localitatea Cornu de Sus;
- popas turistic S.C. MAGIC S.R.L., situat în frontul estic al DN 1, în
localitatea Cornu de Jos;
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
15
- cabana 2 Bujori, situata în frontul estic al De 464, în zona extinderii
intravilanului localitatii Cornu de Jos. Drumul de acces este propus
spre modernizare.
- în zona frontului terasei spre râul Prahova – Grindului 264,
functioneaza 2 pensiuni turistice: AKAD S.R.L. si ARIDO S.R.L.
- pensiunea „La Rusi” – str. Stadionului;
- centrul SPA – „Proestetica” – str. Stadionului;
- pensiunea “Valdani”- str. Primaverii;
- pensiunea “Cuibul Fericirii”- str. Paris;
- pensiunea ”Aquila”- str. Primaverii;
- pensiunea “ Casa Cornu”- str. Sinaii;
- minihotel “ Leonard Doroftei”- apartinând Directiei pentru Tineret si
Pagina 19
Sport a Judetului Prahova.
Alte unitati care deservesc turismul de tranzit si sunt amplasate în frontul
estic al DN 1:
1.SC „MARKET” SRL (camping) Bucuresti-ofera camere pentru
cazare (30 locuri) si servicii (alimentatie publica) si statie distributie
carburanti.
2.SC PECO STE DESA SRL Bucuresti (Hanul Cornului). Ofera
cazare si servicii (alimentatie publica);
3.S.C.” ICE ADY” S.R.L.- Bd-ul Eroilor- servicii de alimentatie
publica, restaurant;
4. S. C. “PETROM OMV” S.R.L.- statie distributie carburanti si
alimentatie publica.
Aceste unitati totalizeaza o suprafata de teren de 6,00 ha. având
constructii ce acopera o suprafata de 2000 m.p.
2.2.6. COMERT SI SERVICII
Ramuri dezvoltate în special în ultimii ani, legate de activitatea de
turism, comertul si serviciile numara cele mai multe unitati, iar personalul
ce activeaza în domeniu este de cca.70 de persoane.
Numarul total al unitatilor atinge cifra de 30, dintre care 24 sunt
comerciale iar restul sunt unitati prestatoare de servicii. Profilul lor este
preponderent nealimentar sau mixt, remarcându-se lipsa comertului
alimentar.
Între unitatile mai reprezentative se numara :
1. S.C. “DITECO S.R.L.”- servicii de alimentatie publica;
2. S.C. “IULIANDRA” S.R.L.- materiale de constructii;
3. S.C. “ TREI X TREI” S.R.L.- materiale de constructii
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
16
Lista unitatilor comerciale si a prestarilor de servicii comunicate de
Primaria Comunei Cornu este urmatoarea:
Date de identificare Starea
Pagina 20
prezenta
Nr. Nr. Denumirea institutiei
C.U.I. Nr. de înregistrare
la O.R.C.
Adresa punctului de lucru
Activ Inactiv
0123456
1 S.C. ATEGRA S.R.L 16706895 J40/13716/2004 Stadionului,nr.350
2 S.C. PARAGON S.R.L 14208908 J29/950/2006 Ing.Ion Nistorica,nr.213
3 S.C. COM GRIFIL S.R.L 434263 J40/7776/1992 Primaverii, nr.123
4 S.C. FEDERAL COOP
S.R.L
1322241 - B-dul Eroilor,nr.748
5 S.C. ADEREL COM S.R.L - - Bucurestii Noi,nr.251
6 S.C. AGLAS S.R.L 1310280 - b-dul Eroilor,nr.485
7 S.C. NEOSIM PROIECT
S.R.L
20959055 J29/316/2007 Provinceanu,nr.410
8 S.C. BANCU EXIM S.R.L 8016479 - Mihai Viteazul,nr.6
9 S.C. CLUB BASSAM 6769853 J40/28305/1994 Cornu
10 S.C B&B S.R.L 3283858 - Marin Preda,nr.306
11 B.R.D-SUCURSALA
CORNU
1364859 - B-dul Eroilor,nr.482
12 S.C. CRYTUS S.R.L 10648400 J29/688/1998 Cornu
13 S.C. YURTEKS S.R.L 21610397 J29/1033/2007 Prf.Stanescu
Cristea,nr.267
14 S.C. BITUC S.R.L 8904557 - Noua,nr.687
15 S.C.
CORDESCHI&ASOCIATII
16540136 - Cornu
16 S.C CORSADA S.R.L 17737350 J29/1433/2005 Mihai Viteazul,nr.119
17 S.C. CORAND S.R.L - - Mihai Viteazul,nr.115
18 S.C. COSEF
CONSTRUCT S.R.L
9162073 - Malul Vadului,nr.927
19 S.C. CARA CONSTRUCT
S.R.L
14915658 - Gradinitei,FN
20 S.C. DITECO S.R.L 5419787 J29/782/1994 Mihai Eminescu,nr.764
21 S.C. DISTRIROM S.R.L 13894409 - Cornu
22 S.C. MICHAEL PIZZERIA 17206804 J/29/282/2000 DN1-Hanul Cornului
23 S.C LATSOS S.W-I.B.S. 13861096 J/40/4366/2001 Cornu
24 S.C EUROIMOBILIARE
S.R.L
18438993 J/29/434/2006 Primaverii,109
25 S.C. ECPROD S.A - - Cornu
26 S.C EXPERT ELECTRIC
S.RL.
17713386 J/40/11048/2005 Cornu
27 S.C FAISAN S.R.L 8625358 - Carol, 468
28 S.C. IPC IMOBILIARE
S.R.L
16105208 J/40/1423/2000 Cornu
29 S.C DEALERINVEST
S.R.L
14602618 J/29/409/2002 Sinaii, fn
Pagina 21
30 S.C. G&G ANTIEK S.R.L - - Sinaii,1099
31 S.C GAVNIC
CONSTRUCT S.R.L
- - Mihai Viteazul,208
32 S.C. IFOR COM S.R.L 8596198 - Carol, 1046
33 S.C. IGMI S.R.L 1300774 - Florilor,402
34 S.C. DOCIVALS S.R.L - - Malul Vadului, 949
35 S.C. IDEAS MARKT
S.R.L
9262668 J/40/1646/1997 Cornu
36 S.C. INTER
DISTRIBUTION
16993148 J/40/19759/2004 Cornu
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
17
Date de identificare Starea
prezenta
Nr. Nr. Denumirea institutiei
C.U.I. Nr. de înregistrare
la O.R.C.
Adresa punctului de lucru
Activ Inactiv
37 S.C. MAIO CONSTRUCT
S.R.L
18263018 J/29/3/2000 Carol,568
38 S.C. TECHNOPHAR
EQUIPMENT
8482100 J/29/679/1996 Dn1,116
39 S.C. ACCORD REAL
ESTATE
16304782 J/40/5452/2004 Cornu
40 S.C. ORION S.R.L 1301524 - Gradinitei,336
41 S.C. PALUCAS COM
S.R.L
- - Mihai Viteazul,203
42 S.C PECO STEDESA
S.R.L
11078382 - Cornu
43 S.C. PETRO STEDESA
S.R.L
3881495 J/40/11592/1993 Cornu
44 S.C. STONIMAR S.R.L 20768390 J/29/204/2007 Malul Prahovei, 823
45 S.C. RAVYEL COM S.R.L 10134824 - Primaverii,95
46 S.C. RUDOTAM S.R.L 11256587 - Stadionului,344
47 S.C SEGRIND S.R.L - - Morii, 243
48 S.C. SKYHAWK
ADVERTISING
16108310 J/29/234/2000 Malul Vadului,969
49 S.C. SPRINT 2000 S.R.L 4651265 - Aninis,497
50 S.C. SUPER SERVICE
GM
1300782 - Florilor,391
51 S.C. LIDER TERM
INSTAL S.RL.
18412560 J/29/388/2006 B-dul Eroilor,483
52 S.C. SANOMED S.R.L 16709816 J/29/1737/2004 Balitei, 100
53 S.C NAZI PROD S.R.L 15206050 J/29/251/2003 Lacului, 878
54 S.C. TRIPOCON S.R.L - - Florilor,385
Pagina 22
55 S.C. SETI ART. S.R.L 019003520 - Aleea Salcamilor,111
56 S.C VOVICI S.R.L - - Carol,740
57 S.C. SOCERAM S.A 346757 J/40/421/1991 Cornu
58 S.C. VADA IMPEX S.R.L - - Malul Vadului,113
59 S.C MARKET S.R.L 2700434 J/29/1502/1991 DN 1
60 S.C ZIEN CONS S.R.L. 14693586 J/29/646/2002 Cornu
61 ASOCIATIA AJUTOARE - - Marin Preda,189
62 S.C. COMVEST S.R.L - - B-dul Eroilor,482
63 S.C CRUCIFIX S.R.L 13222292 J/29/347/1991 Cornu
64 S.C. EVENIMENTUL
CENTRUL
- - Cornu
65 S.C. INGINERIE CIVILA
S.R.L
23950 J/40/2057/1991 Cornu
66 ROMTELECOM S.A 11726360 J/40/1929/2006 Cornu
67 S.C. LINEA ITALIA S.R.L 6026018 J/40/14163/1994 Cornu
68 S.C. SIMELCO S.R.L 2617070 Cornu
69 S.C. OMV PETROM S.A 1590082 J/40/8302/1997 Cornu
70 CAB MEDICAL M.VOICU - - Mihai Eminescu,748
71 S.C. APOLODOR COM
IMPEX
448722 - Cornu
72 PAROHIA CORNU DE
JOS
14424901 - Carol I,FN
73 PAROHIA CORNU DE
SUS
14424910 - Mihai Viteazul
74 S.C. OGIP S.A 3154160 J/40/2954/1992 Cornu
75 S.C. LIMASSOL
PROPERTY
18354000 J/40/1802/2006 Cornu
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
18
Date de identificare Starea
prezenta
Nr. Nr. Denumirea institutiei
C.U.I. Nr. de înregistrare
la O.R.C.
Adresa punctului de lucru
Activ Inactiv
76 S.C PRIEMA S.R.L 15201886 - Paris,293
77 S.C. NIDCO S.R.L 15700444 - Prf.Stanescu
Cristea,nr504
78 S.C. ALESCU COM 8699231 - Carol,15
79 S.C. REGALO S.R.L 6239423 - Toamnei,735
80 S.C. GV PAMALS S.R.L 3051513 J/08/1132/1993 Cornu
81 S.C. LEPUS GRING
S.R.L
12094882 - Grindului,279
82 S.C. NEOSIM
CONSTRUCT
- - Provinceanu,410
83 A.F. BRADUT 10883663 - Carol,420
84 S.C. GURA DIHAM S.R.L 1321084 - Mihai Viteazul,200
85 S.C. MN CONSULTING
Pagina 23
S.R.L
- J/40/1766/2000 Ing. Ion Nistorica,213
86 S.C. CARONE
AUTOSERV S.R.L
14896858 J/29/1059/2002 Pomilor
87 S.C. SEGANA
CONSTRUCT S.R.L
15933296 J/29/1934/2003 Sinaii,1093
88 S.C. CETINA COM S.R.L 13677485 Sinaii,118
89 S.C. AVSEC SECURITY 13567784 Malul Vadului,100
90 S.C. BELGA ROM IMPEX 13803125 J/29/303/2001 C.D.Gherea,nr.9,Bucuresti
91 S.C. LIBERSIL S.R.L 8391923 Mihai Viteazul,nr.34
92 S.C. VIORVIC S.R.L 13814914 Liliacului,851
93 S.C. SWISS CAPS
ROMANIA
12052046 J/29/555/1999 Carol,1
94 FUNDATIA PT.
PROTECTIA CAINILOR
13399672 Prf,Stanescu Cristea,267
95 S.C VIBUS S.R.L 143171802 Malul Prahovei,803
96 S.C. KORANI CO 8201522 J/40/1559/1991 Al. M.E.Buteica,
nr.2,bl68,Bucuresti
97 S.C. MUNICAS PROD 10504510 J/29/514/1998 Morii,218
98 S.C. FILM MEDIA S.R.L 15058469 J/40/12395/2002 B-dul Eroilor,482
99 S.C. AZURIU COM S.R.L 13677477 Cornu de jos,118
100 S.C. EUFEX INVEST
S.R.L
6718906 Capitan
GH.,nr35,ap2,Bucuresti
101 S.C. LIVOSENA S.R.L 18205602 - Carol,505
102 S.C. SOTCALI S.R.L 11014273 - DN 1, Cornu
103 S.C. 22 ALEX S.R.L 14525124 J/40/2148/2002 Provinceanu,FN
104 S.C. AQUARIUS
PROJECT
8807538 J/40/7745/1996 Aleea Grindului,78A
105 S.C. MED INTEX S.R.L 6547180 J/40/22824/1994 Aleea Ghiocelului,78A
106 S.C. TECNOSERVICE
S.A
8237968 - Groapelor,1116
107 S.C. CORIGA CONSULT
S.R.L
15296410 - Florilor,367
108 S.C. TELDRUM S.A 2695680 - Cornu
109 S.C. GRUPUL DE
CONSULTANTA
14781190 - Cornu
110 S.C. CARLEX S.R.L 15237812 - Sinaii,1167A
111 S.C. TREI ORI TREI
S.R.L
11180462 - Mihai Viteazul,FN
112 S.C. ENERGY POWER 16154790 J/40/2410/2004 Cornu
113 S.C. WALEED
COMPANY SERV
9558567 J/40/4911/1997 Cornu
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
19
Date de identificare Starea
prezenta
Pagina 24
Nr. Nr. Denumirea institutiei
C.U.I. Nr. de înregistrare
la O.R.C.
Adresa punctului de lucru
Activ Inactiv
114 S.C. FINTOOL S.R.L 1332687 - Sinaii, FN
115 S.C. MIVECOM S.R.L 16592499 J/29/1442/2004 Mihai Viteazul, 198
116 S.C. FOKUS INVEST
S.R.L
15902206 J/40/15291/2003 Misleanu, 114B
117 S.C. WIGORE 2005
S.R.L
17887102 J/29/1784/2005 Aninis,495
118 S.C. TRAFO PROIECT
S.R.L
15143475 J/40/719/2003 Cornu
119 S.G.C.L-PRIMARIA 8584991 - B-dul Eroilor,750
120 S.C. RIVEZ S.R.L 17678084 J/29/1299/2005 Florilor, 385
121 S.C. OVIVO S.R.L 14593277 J/29/1042004 Paris,298
122 S.C. ZAMBARETUL
S.R.L
19225683 - Primaverii,88
123 S.C. SUPREMO CORP. 8781667 J/23/174/2002 B-dul Eroilor,751
124 UNITATEA
ADMINISTRATIV
2845680 - B-dul Eroilor,750
125 S.C. XILEMBORIO BUC 8345498 - DN, FN
126 S.C. CORNER PROD
S.RL.
7118330 J/29/375/1995 Cornu
127 S.C. SERE CORNU ECO
S.R.L
18180990 J/29/2478/2005 Provinceanu, 415
128 S.C. ASERA
TERMOINSTAL
18166198 J/29/2456/2005 Malul Vadului, 956
129 S.C. ASYDM-1 COM
S.R.L
21815090 J/29/1350/2007 Prf.Stanescu Cristea,271
130 S.C. SIANCO
COMINPEX
8340040 J/29/547/1996 Cornu
131 S.C. NIA COM 8948731 J/29/1484/1996 Carol,753
132 S.C. RO-IT IMPEX S.R.L 22179340 J/29/1899/2007 Gradinitei,357
133 S.C. MASCY-2007 CB
S.R.L
21815082 J/29/1346/2007 Prf Stanescu Cristea, 271
134 S.C. VLASIANA D2 S.R.L 22047055 J29/1670/2007 Carol, 905
135 S.C. TIMO
INVESTMENTS S.R.L
20493620 J/29/68/2007 Cornu
136 S.C. CARTEMIS S.R.L 938325 J/15/1033/1992 Sinaii, FN
137 S.C. DIGITAL CABLE 17307027 J/40/4049/2005 B-dul Eroilor,484
138 S.C. NETTER INVEST
S.R.L
22282875 J/29/2082/2007 Prf. Stanescu Cristea, 271
139 S.C. ADMIN CONSULT
S.R.L
22585801 J/29/2680/2007 Muscelului, 102
Pagina 25
140 S.C SALISERV S.R.L 22562298 J/29/2620/2007 Gradinitei, 330
141 LIDERFAN ELECTRIC
S.R.L
16691743 J/29/1702/2004 Carol, 768B
142 S.C. GARO-IDEAL
CONSTRUCT
21274521 J/29/583/2007 Campinitei, 21
143 S.C. EUROPP
ENERGOCONS S.R.L
14934137 J/29/1127/2002 Primaverii, 108A
144 S.C. LYNROX VAL S.R.L 23030779 J/29/17/2008 Provinceanu, 421
145 S.C. AMINA BAZ PHARM
S.R.L
16016992 J/40/17634/2003 B-dul Eroilor, 747
146 S.C. ELSID S.A 943038 J/15/373/1991 Cornu
147 S.C. MIND IMPEX S.R.L 41272 J/40/15608/1992 Cornu
148 S.C. PENALTY S.R.L 12611890 J/29/91/2000 Cornu
149 MANASTIREA SF. IOAN - - Misleanu, FN
150 S.C. MERIDOR 23874000 J/29/1368/2008 Mihai Viteazul, 119
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
20
Date de identificare Starea
prezenta
Nr. Nr. Denumirea institutiei
C.U.I. Nr. de înregistrare
la O.R.C.
Adresa punctului de lucru
Activ Inactiv
COMTURISM
151 S.C. TEMEX
ADVERTISING S.R.L
16789572 J/29/2007/2004 Cornu
152 S.C. PETSOV
CONSTRUCT S.R.L
23977560 J/29/1519/2008 Murelor, 126
153 S.C. BOLD
COMMUNICATION
10241162 J/40/566/1998 Cornu
154 S.C. GRATIAN COM
S.R.L
22681523 J/29/2830/2000 Aleea Merilor, FN
155 S.C. LIDERDAN S.R.L 24159810 J/29/1894/2008 Petrolistului, 643
156 S.C. A&M CONSULTING
FILM
21913625 J/40/11317/2007 Cornu
157 S.C BRESO
CONSTRUCT
24000075 J/29/1570/2009 Malul Prahovei, 848
158 S.C. LILIDOR MEDICAL 20442775 J/23/18/2007 Cornu
159 AKA FASHION S.R.L 23125720 J/29/178/2008 B-dul Eoilor, 482,bl4, ap.
3
160 S.C. MIRROR
INTERORESS S.R.L
13839641 J/29/356/2001 Sinaii, FN
161 S.C. NA-AN
CONSTRUCT S.R.L
21879892 J/29/1428/2007 Liliacului,853
162 S.C. CETINA GRUP
Pagina 26
S.R.L
24390474 J/29/2456/2008 Sinaii,118
163 S.C. DORADI GROUP
S.R.L
13769740 J/2814/2001 Aleea Cornilor,1156
164 S.C. VILCONST S.R.L 18969049 J/29/1882/2001 Marin Preda,304
165 S.C. DANOAN S.R.L 14400619 J/29/69/2000 Cornu
166 S.C. ALMINY IMPEX
S.R.L
21133360 J/29/441/2007 Paris,290
167 S.C. CORNU
CONSTRUCT S.R.L
23459275 J/29/685/2004 Malul Vadului, 942
168 S.C. FLEXA TRUCK
S.R.L
18344635 J/40/1647/2008 Cornu
169 S.C. PORTOROSA ART.
S.R.L
16216036 J/29/490/2004 B-dul Eroilor, 483
170 S.C. PANCU PROD
COMPANY
16216036 J/29/490/2004 B-dul Eroilor,483
171 S.C ROMSIN PAN S.R.L 24566946 J/29/2744/2007 Mihai Eminescu, 762
172 S.C. PREPAN S.R.L 15505745 J/29/980/2002 Mihai Eminescu, 762
173 PENSIUNEA AKAD S.R.L 25554753 J/29/860/2007 Grindului,264
174 PENSIUNEA ARIDO
S.R.L
25554745 J/29/861/2007 Grindului,264
175 S.C. BETAMAVIS
CONSTRUCT
25467746 J/29/747/2007 B-dul Eroilor, 483, bl 6,
ap.2
176 S.C. CONEX INTRADE
S.R.L
- J/40/6761/1991 Cornu
177 S.C KISSCOP AUTO
S.R.L
25825992 J/29/236/2008 Primaverii,113
178 S.C. VIOSAG
CONSULTING
18495794 J/29/575/2006 Cornu
179 MICA STEA S.R.L 25849410 J/29/1258/2008 B-dul Eroilor,483
180 S.C. ENERGY
INDUSTRIAL
9993471 J/29/1394/1997 Valea opri, FN
181 S.C. APOLODOR
CONSULT R.O.
17030928 J/40/20560/2004 Gradinitei, FN
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
21
2.2.7. INSTITUTII SI SERVICII PUBLICE
Administrative:
Consiliul local – cladiri în stare buna , insuficienta ca spatii, S constr.
+ anexe = 208+500 m.p.; S teren = 0,26 ha.
Pagina 27
Politia – functioneaza în sediul propriu.
Oficiul PTTR si centrala telefonica functioneaza în spatiu închiriat.
Asigurarea cu spatii construite este de numai 0,05 mp/loc. Serviciile
oferite de localitate fac parte din categoria dotarilor locale cu o raza de
deservire de 2-3 km. si o frecventa (preponderent zilnica). Accesibilitatea
locuitorilor la aceste servicii este buna, determinata de amplasarea acestora
în centrul de greutate al intravilanului si înscrierea într-o raza de deservire de
max. 3,0 km.
Culte:
Biserica „Înaltarea Domnului” – monument istoric cuprins în lista
patrimoniului national la indicativul PH-II-m-A-16442 amplasata în satul
Cornu de Sus. A fost construita în anul 1864, functioneaza ca biserica
parohiala, ca proprietate a Parohiei Cornu de Sus.
Poseda o boltire initiala din caramida si pictura interioara si
exterioara.
„Biserica Cuvioasa Paraschiva” – Cornu de Jos – biserica parohiala
relativ noua (1925). Terenul ocupat de aceasta este de 3461 mp.
“MANASTIREA SFÂNTUL IOAN EVANGHELISTUL SI SFÂNTA
CUVIOASA EUFROSINA”- amplasata în satul Cornu de Jos, pe creasta
dealului situat la estul localitatii, lacas de cult a carui investitie a început în
anul 2005, pe terenul ce face parte din patrimoniul privat al Comunei
Cornu. Terenul a fost atribuit în folosinta gratuita Manastirii, în vederea
construirii obiectivului. Manastirea constituie un important punct de
pelerinaj, zona fiind de o rara frumusete din punct de vedere al peisajului
(asezamântul este situat la cota 550 m, cea mai inalta cota a localitatii
aflându-se în partea nordica a comunei - cartierul Frasinet – la 600 m).
Incinta manastirii reprezinta un punct de belvedere asupra localitatii si a
Vaii Prahovei (între orasele Breaza si Câmpina).
Pagina 28
Cultura :
Casa de Cultura functioneaza într-o constructie în stare foarte buna,
amplasata în zona centrala; manifestarile artistice sunt destul de frecvente
(215/an) numarul de participanti fiind semnificativ (21000/an);
Sc = 650 m.p; S anexe = 16 m.p.; S teren = 0,19 ha.
Muzeul de arta populara – functioneaza într-o constructie amenajata
într-un fost local de scoala; aici functioneaza si biblioteca publica a
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
22
localitatii, care are un fond de carte de 6750 volume. Sc=468 mp; terenul
este comun cu al dispensarului uman Sc=0,27 ha.
Ambele sunt amplasate în Cornu de Jos, având o buna accesibilitate
(raza de deservire = 3 km).
Cladirile sunt în stare buna, relativ noi, nu necesita interventii. În
localitate exista un fond de locuinte satesti declarate monument istoric,
datând de la cca. 1900, în stare relativ buna. Dintre acestea au ramas doar 4,
una din ele fiind distrusa prin interventia proprietarului. Locuintele sunt în
regim de restrictie de constructie sub supravegherea Directiei de Monumente
din Ministerul Culturii.
Învatamânt – scoli, gradinite :
Scoala generala – 16 sali de clasa Cornu de Jos, dotata cu 2
laboratoare, 3 ateliere, stare foarte buna (1969). Steren = 0,72 ha; Sc =876
mp, Sanexe=82 mp
Gradinita – 2 sali, 4 grupe, Cornu de Jos, cladire în stare buna 1975,
Sc=239 mp, St=0,11 ha Sanexe = 25 mp.
Scoala generala – 2 sali de clasa Cornu de Sus cladire în stare buna
1979 – Sc=365 mp; St =0,10 ha; Sanexe = 29 mp.
Gradinita 2 sali, functioneaza în acelasi local cu Scoala Cornu de Sus.
Unitatile de învatamânt însumeaza un numar de 360 locuri, din care
110 copii in gradinite. Personalul este format din 31 de persoane (27 pentru
învatamânt primar si gimnazial si 4 pentru gradinite). În ceea ce priveste
Pagina 29
dotarea cu spatii complementare scolile sunt asigurate cu sali de sport si
laboratoare.
Calitatea fondului construit (cladire si utilitati) este buna si nu necesita
modernizari si completari functionale.
Cladirile sunt asigurate cu electricitate si beneficiaza de incalzire
centrala.
Dotarile de învatamânt au grupuri sanitare moderne (încalzire în
pardoseala, la gradinite. Scoala din Cornu de Sus detine spatii care nu sunt
utilizate din lipsa de copii).
Accesibilitatea este buna pentru scoli în zona centrala (Cornu de Sus)
a localitatii, asigurându-se o raza de deservire de 1000 m. Teritoriul din zona
de sud (spre Câmpina) si zona de extindere a intravilanului nu este deservit.
Gradinitele nu au o buna accesibilitate, raza de deservire depasind
raza minima acceptata de 500 m.
Învatamântul liceal nu este satisfacut pe plan local.
Sanatate :
În localitate este un singur dispensar uman, cu doua cabinete, un
cabinet stomatologic si un punct farmaceutic, amplasat în Cornu de Jos.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
23
Cladirea este în stare foarte buna (1981); Sconstr.=248 mp,
Steren=0,11 ha. Populatia arondata este de 4600 persoane, iar personalul
este alcatuit din 2-3 medici. Indicele de 0,04/locuitor este foarte mic fata de
cerinta la nivelul national de 2 medici la 1000 locuitori, care oricum este
situata sub normele europene.
Nu exista camine de batrâni.
Recreere, sport:
În zona centrala a comunei (Cornu de Jos) este amplasat un parc de
0,60 ha amenajat cu alei pentru odihna si plantatie corespunzatoare. Exista
Pagina 30
de asemenea în zona centrala un teren amenajat minimal pentru activitati
sportive, în suprafata de 0,80 ha, sala de sport de 300 de locuri în care se
pot practica sporturi la nivel performant, teren de sport în Cornu de Sus
pentru baschet, minifotbal, handbal, precum si centrul cultural pentru
evenimente si activitati festive.
Gospodarie comunala
În acest sector îsi desfasoara activitatea 16 persoane care se ocupa cu
întretinerea si buna functionare a echipamentelor publice.
2.2.8. LOCURI DE MUNCA
Conform datelor statistice, numarul locurilor de munca oferite de
activitatile sectoarelor economice si serviciilor publice sau private locale
este de 382 persoane, repartizate astfel:
Nr.loc de munca %
Sector primar 105 27,5
Sector secundar 198 51,8
Sector tertiar 79 20,7
TOTAL 382 100,0
Nu sunt incluse persoanele care îsi desfasoara activitatea pe
exploatatiile agricole sau în gospodarii proprii în sectorul agricol sau
zootehnic.
Se constata preponderenta locurilor de munca oferite de sectorul
primar (44,6%), în cadrul carora semnificativa este ramura constructiilor cu
83 locuri de munca (cca. 40% din total).
Din totalul persoanelor active salariate, doar cca. 18% îsi desfasoara
activitatea în comuna, restul fiind navetisti (82%).
Dintre navetisti, majoritatea sunt angajati în sectorul primar si
secundar.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
24
2.3 POPULATIA – ELEMENTE DEMOGRAFICE SI
SOCIALE
Pagina 31
La 1 ianuarie 1996, populatia cu domiciliul stabil în comuna numara
4445 persoane, din care 2135 barbati si 2310 femei.
Evolutia demografica a populatiei de la recensamântul din 1966 este
prezentata în tabelele de mai jos.
recensamânt 1966 1977 1985 1990 1992 1994 1996 2002 2006
TOTAL
Populatie
4140
4601
4618
4568
4552
4501
4445
4472
4473
Se constata ca în perioada 1966-1990, populatia a crescut cu 428
locuitori, pentru ca dupa 1990 sa descreasca continuu cu 173 de persoane
pâna în prezent. Tendinta de scadere a populatiei este un fenomen care
continua:
Anul 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 Total
Spor
natural
8 -19 -49 -19 -16 -29 -23 -147
Spor
migrator
-47 -37 7 18 12 -18 1 -64
Spor
total
-39 -56 -42 -1 -4 -47 -22 -211
Tendinta de stabilizare din anii 1992-1993 nu a fost determinata de
sporul natural, ci de sporul migrator pozitiv.
Dupa migratia pe directia rural-urban din primii ani dupa 1989, sensul
s-a schimbat, tendinta de stabilizare în comuna fiind determinata si de
Pagina 32
atractivitatea oferita de cadrul natural si construit, precum si lipsa de
populare si mai putin de oferta de locuri de munca.
Structura pe sexe prezinta o pondere a populatiei feminine, cu 52%.
Fata de populatia masculina care reprezinta 48%, tendinta de feminizare
depaseste media pe tara (50,8%) si cea a judetului Prahova (51,2%) precum
si media în zona rurala (50,6).
Distributia populatiei pe principalele grupe de vârsta se prezinta
astfel:
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
25
Grupa
de
vârsta
Com. Cornu % Jud.
Prahova
România
Total %
1992 2002 1992 2002
0-14 895 712 20,1 20,5 22,8
15-59 2704 2738 60,8 59,9 60,9
60 ani si
peste
846 1022 19,1 19,6 16,3
TOTAL
Se constata instalarea unui proces de îmbatrânire a populatiei,
determinat de cresterea populatiei adulte si vârstnice concomitent cu
scaderea numarului populatiei tinere 9 sub 15 ani, dar si a populatiei între
25-35 ani (populatie apta de munca).
„Raportul de dependenta” pune în evidenta efectele acestui proces
asupra perspectivei evolutiei populatiei.
Mediu rural
Com. Cornu Jud.Prahova Romania
634,8 670 754
Pagina 33
Cresterea numarului persoanelor tinere si vârstnice ce revin la 1000
persoane adulte genereaza o sarcina speciala sporita pentru populatia activa
(grupele 15-59) care asigura întretinerea familiilor si educarea tinerei
generatii.
Resursele de munca ale comunei constau în populatia feminina
încadrata în grupele de vârsta 16-54 ani, populatia masculina între 16-59 ani
si persoanele active peste aceste grupe de vârsta.
Din forta de munca angajata, ponderea o detin cele angajate în
sectorul primar (1718 persoane), dintre care majoritatea în industria
prelucratoare (1070) si care sunt navetisti.
Ocuparea resursei de munca se prezinta astfel:
populatie activa 1636
populatie inactiva 2864
Populatie activa ocupata din care: 1339
Agricultura+silvicultura
Sector secundar 131
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
26
Sector tertiar 222
Numar de someri înregistrati
Rata de somaj este de 8,3%, mai ridicata fata de media pe judet de
7,9% si fata de media pe tara 10,4% (1992). Gradul de integrare a populatiei
în activitati se constata prin indicii comparativi, astfel :
Indici Jud. Prahova Com. Cornu
de activitate 43,3 46,5
de ocupare 39,7 45,0
de inactivitate 56,7 53,4
Majoritatea fortei de munca se deplaseaza în localitatile vecine (medii
urbane). Oferta locala este sub 18% din locurile de munca.
2.4 CAI DE COMUNICATIE
Pagina 34
Comuna Cornu, compusa din Cornu de Jos si Cornu de Sus, s-a
dezvoltat pe malul stâng al râului Prahova, pe directia N – S.
Principalele cai de comunicatie ce strabat comuna sunt: drumul
national l - DN 1 si drumul comunal 48 – DC 48 – ce o leaga de orasul
Câmpina.
Circulatia în interiorul comunei Cornu se face pe principalele strazi ce
constituie trama majora si care în cea mai mare parte sunt asfaltate.
În general, reteaua stradala a comunei Cornu are caracteristicile
oricarei retele stradale din zonele de deal, cu trasee ce au mai multe curbe,
cu declivitati pronuntate si cu lungimi mici.
DN 1 are starea de viabilitate buna pe tot cuprinsul comunei Cornu dar
are capacitatea de circulatie depasita înainte de 1985, impunându-se
construirea unei autostrazi Bucuresti – Brasov; DN 1 ramânând ca legatura
între localitati si pentru traficul local.
-profile transversale caracteristice
Sunt foarte diferite, partea carosabila având latimi cuprinse între 3,50
– 7,00 m, cu trotuare de aprox. 3,00 m în zona centrala si cu rigole pentru
colectarea apelor.
-intersectii
Sunt amenajate 2 sensuri giratorii: la Lunca Cornului si Carol I cu
Bd. Eroilor.
Trebuie modernizate intersectiile cu DN 1: dintre DN 1 si DC 48,
intersectia de la Podul Vadului, intersectia din Cornu de Sus de lânga statia
de reglare gaze si intersectia de la Cornu de Sus – Breaza.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
27
-alunecari de teren
Alunecarile de teren sunt fenomene des întâlnite pe teritoriul comunei
Cornu si ele trebuie stopate pentru a nu produce pagube mari prin
distrugerea caselor si terenurilor cetatenilor comunei.
Pagina 35
-organizarea comunei
Transportul de tranzit se desfasoara în prezent pe DN 1 iar transportul
în comuna în interiorul localitatii este asigurat de SC „CORD Câmpina”.
În week-end transportul se face cu autoturismele proprietate personala
pe principalele strazi si pe DN 1 catre orasele de pe Valea Prahovei.
-parcaje
În zona centrala, parcarea autovehiculelor se face în lungul strazii,
împiedicând în felul acesta fluenta traficului.
-aparari de maluri
Albia râului Prahova între Cornu de Sus si Podul Vadului are multe
meandre si se apropie foarte mult de drumul national, periclitând în
perioadele cu ploi abundente atât terasamentului caii ferate cât si drumul
national.
Se vor lua masuri de prevenire a inundatiilor în zona de confluenta a
râului Prahova cu pârâul Câmpinita.
Se va proteja incinta statiei de epurare.
-transportul în comun si de marfa si calatorii cu CF
Acesta se face pe magistrala Bucuresti – Brasov.
Statiile care deservesc comuna Cornu sunt cele din Poiana Câmpina si
Breaza.
2.5 ORGANIZAREA ZONELOR FUNCTIONALE
Comuna are un caracter specific de deal, cu o dezvoltare rarefiata, cu
exceptia platourilor pe care s-au dezvoltat cele 2 sate componente. Ocuparea
terenului s-a facut în mod uniform în zonele construibile si s-a realizat o
tesatura urbana omogena.
Zona centrala este amplasata în centrul de greutate al localitatii Cornu
de Jos si cuprinde dotarile necesare. Exista un nucleu de dotari minime si în
satul Cornu de Sus.
Pagina 36
O zona structurata destinata activitatilor economice nu exista, cu toate
ca se poate constata o grupare a acestora de-a lungul DN 1. Aceasta
amplasare este determinata de deservirea pe care o ofera amplasarea la
drumul national dar si de oferta zonei turistice.
Alte zone structurate în teritoriu nu sunt semnificative.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
28
2.5.1. BILANTUL SUPRAFETELOR PRINCIPALELOR ZONE
FUNCTIONALE
SITUATIA EXISTENTA CONFORM PUG APROBAT
ZONE FUNCTIONALE TOTAL
Ha %
I. Zona centrala si alte zone cu functiuni
complexe de interes public
16,20 2,60
II. Zona de locuinte si functiuni
complementare *
358,50 58,20
III. Zona unitatilor industriale 9,50 1,50
IV. Zona de turism 76,50 12,40
V. Zona de parcuri
-parcuri amenajate
-zona naturala
81,80
24,60
57,20
13,40
4,00
9,40
VI. Zona gospodarie comunala si
tehnico-edilitara
4,00 0,60
VII. Zona cu destinatii speciale de
Pagina 37
echipare teritoriala
-cai de comunicatie rutiera
-cai ferate
-zone speciale
VIII. Alte zone-
-neconstruibile (natural)
43,40
43,40
-
-
26,10
7,00
7,00
-
-
4,30
TOTAL TERITORIU
INTRAVILAN 616,00 100%
* inclusiv teren agricol 210 ha.
SITUATIA EXISTENTA CONFORM PLAN STEREO ‘70
EXISTENT
ZONA FRASINET SAT CORNU DE SUS SAT CORNU DE JOS TOTAL
ZONE FUNCTIONALE
Supr.
(ha)
Procent
(% din
total
intravilan)
Supr.
(ha)
Procent
(% din
total
intravilan)
Supr.
(ha)
Procent
(% din
total
intravilan)
Supr.
(ha)
Procent
(% din
total
Pagina 38
intravilan)
LOCUINTE SI
FUNCTIUNI
COMPLEMENTARE
48.62 82.77 60.79 61.45 412.50 86.90 521.91 82.54
UNITATI
INDUSTRIALE
SI DEPOZITE
0.00 0.00 0.00 0.00 15.46 3.26 15.46 2.44
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
29
EXISTENT
ZONA FRASINET SAT CORNU DE SUS SAT CORNU DE JOS TOTAL
ZONE FUNCTIONALE
Supr.
(ha)
Procent
(% din
total
intravilan)
Supr.
(ha)
Procent
(% din
total
intravilan)
Supr.
(ha)
Procent
(% din
total
intravilan)
Supr.
(ha)
Procent
(% din
total
intravilan)
INSTITUTII SI
SERVICII
DE INTERES PUBLIC
0.42 0.72 0.80 0.81 9.08 1.91 10.30 1.63
CAI DE
COMUNICATIE
SI TRANSPORT
RUTIER
1.84 3.13 4.33 4.38 30.34 6.39 36.51 5.77
SPATII VERZI,
SPORT,
AGREMENT,
PROTECTIE
0.00 0.00 0.00 0.00 1.96 0.41 1.96 0.31
CONSTRUCTII
TEHNICOEDILITARE
0.00 0.00 0.00 0.00 1.62 0.34 1.62 0.26
GOSPODARIE
Pagina 39
COMUNALA,
CIMITIRE
0.00 0.00 0.49 0.50 1.17 0.25 1.66 0.26
APE 0.00 0.00 0.84 0.85 1.30 0.27 2.14 0.34
PADURI 7.86 13.38 31.67 32.02 1.21 0.25 40.74 6.44
ZONA UNITATILOR
AGRICOLE 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
TERENURI
NEPRODUCTIVE
0.00 0.00 0.00 0.00 0.04 0.01 0.04 0.01
ZONA MIXTA:
INDUSTRIE +
LOCUINTE
DE SERVICIU
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL 58.74 100 98.92 100 474.68 100 632.34 100
În urma masuratorilor plan baza Stereo 70 s-au constatat
urmatoarele erori de masurare: în PUG-ul aprobat zona locuintelor si a
functiunilor complementare masoara 493 ha, pe când în planul de baza
Stereo 70, suprafata ocupata de aceeasi zona este de 532.21 ha.
În acelasi timp, zona de paduri - parc în intravilan este în PUG-ul
aprobat de 81,80 ha, iar conform masuratorilor plan Stereo 70, este de
40,74 ha.
2.5.2. ASPECTE CARACTERISTICE ALE FONDULUI
LOCUIBIL
Suprafata ocupata de locuinte în intravilanul comunei este de 97,50
ha.
Numarul total de gospodarii este de 1795.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
30
Având în vedere ca în localitate exista si locuinte în blocuri, se poate
aprecia ca suprafata medie a unei gospodarii este de cca. 700 mp. În zonele
mai dense, centrale sau de-a lungul cailor de circulatie ori cu teren
accidentat, acestea ajung chiar la 300 m.p. pe gospodarie.
Fondul de locuit existent, de 60.423 mp., este caracterizat de urmatorii
indicatori:
-S medie locuibila/pers. = 13,59 mp/pers.
-S medie locuibila/cam. = 13,53 mp/cam
Pagina 40
-S medie locuibila/locuinta = 40,14 mp/loc.
-S medie a unui lot = 700 mp/lot
-Numar camere/locuinta = 2,96 cam/loc.
-Numar persoane/gospodarie = 3,25 pers./gospod.
-Numar persoane/locuinta = 2,95 pers/loc.
Majoritatea locuintelor (90%) sunt în stare buna si foarte buna,
construite din materiale durabile. În ultimii ani (dupa 1989) s-au construit
cca. 500 locuinte noi (sau extinderi), majoritatea acestora fiind locuinte de
odihna ale unor persoane din afara localitatii, atrase de zona, mediu natural
nepoluat si clima favorabila.
Densitatea în zona de locuit este de 45,6 locuitori/ha.
În intravilan, densitatea este de 2,5 locuinte/ha.
2.5.3. ASPECTE CARACTERISTICE ALE ZONELOR
FUNCTIONALE
Zona de locuinte este zona caracteristica a unei comune, cu o
pondere de cca. 18% din teritoriul intravilan. Structura este relativ omogena,
cele doua sate fiind amplasate pe un platou delimitat de vaile existente de-a
lungul cursurilor de apa. Loturile sunt desfasurate de-a lungul cailor de
circulatie rutiera (drumuri comunale). Suprafata loturilor pentru locuinte
variaza, în functie de conditiile naturale, de la 300 mp la 1000 mp/lot,
fiecare având tipologia traditionala, cu locuinta la strada si curtea pentru
animale sau terenul cultivat, în spate.
Locuinta este specific rurala, caracteristica zonei. Se mai pastreaza
câteva locuinte satesti traditionale care au fost incluse în lista de monumente
de arhitectura:
„C” –34 I2 – Cornu de Sus – locuinta sateasca – 1919
„C” –34 I4 – Cornu de Sus – locuinta sateasca 1911
„C” – 34 II 1 – Cornu de Jos – locuinta sateasca – 1900
Pagina 41
„C” – 34 II 2 – Cornu de Jos – locuinta sateasca – 1920
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
31
Din nefericire, prin interventia proprietarului si prin lipsa de grija a
autoritatilor care nu au sesizat Directia Monumentelor Istorice din cadrul
Ministerului Culturii, locuinta sateasca „B” 34 I 3 – (1922) a fost distrusa.
Oferta de locuinte este completata de cele 36 apartamente amplasate
în blocuri de locuinte (Cornu de Jos).
Gospodariile beneficiaza în proportie redusa de facilitatile oferite de
echiparea tehnico-edilitara (apa, canal).
Indicii de ocupare a terenului (6%) se situeaza sub medie (30%), ceea
ce scoate în evidenta rezerva de teren bun pentru construit.
Zona de locuinte are o structura creata, cu o buna însorire si orientare.
Fatadele caselor sunt deschise catre caile de circulatie.
Din punct de vedere estetic, aspectul locuintelor este corespunzator,
fiind de apreciat lipsa cladirilor kitch, ridicate în ultimii ani în alte localitati.
Materialele folosite, în special în ultimul timp, sunt durabile.
Zona de locuit nu beneficiaza de accesibilitate la toate institutiile
publice, în special cele cu raza mica de deservire (gradinite, scoli), cu toate
ca acestea corespund din punct de vedere al capacitatii.
Zona centrala si a unitatilor de interes public este structurata prin
concentrarea dotarilor existente în zona centrala a satului de resedinta –
Cornu de Jos. Dotarile minimale constituie un nucleu (biserica, scoala,
gradinita) si în satul Cornu de Sus.
Pentru dotarile de interes general, accesibilitatea este buna, amplasarea
acestora fiind în centrul de greutate. Dotarile de folosinta zilnica, însa, nu
acopera tot teritoriul în raza lor de deservire.
Din punct de vedere spatial si compozitional, zona centrala are
Pagina 42
conturat un spatiu urban specific si caracteristic, cu o personalitate proprie.
De asemenea, zona centrala a satului Cornu de Sus, pastreaza un
pitoresc specific pentru localitate, cu un spatiu urban echilibrat si o
compozitie avantajata de denivelarea terenului, spatiu care este bine a fi
protejat, el constituind unul din elementele atractive ale localitatii. Aici sunt
amplasate si locuintele satesti declarate monumente de arhitectura
taraneasca.
Zona unitatilor economice nu este practic structurata.
Amplasamentele acestor unitati se afla raspândite în teritoriu, fiind în
principal deservite de caile de comunicatie importante, în special DN 1.
Activitatea economica nu este foarte bine reprezentata în comuna.
Zona turistica este alcatuita din unitatile ce deservesc turismul de
tranzit si sunt amplasate de-a lungul DN 1 în sistem însiruit. Ca pondere,
aceasta nu este reprezentativa, ocupând doar 6,0 ha (1,1%), dar este în
dezvoltare si de aceea necesita o atentie deosebita în modul în care este
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
32
prevazuta extinderea si modalitatea de construire, pentru a nu se crea
disfunctionalitati.
Pe viitor vor trebui eliminate disfunctionalitatile legate de vecinatatea
cu o cale de importanta europeana cum este DN 1.
Zona turistica pentru activitatea de agroturism montan nu avem,
aceasta desfasurându-se legat de gospodariile (fermele) taranesti.
Zona verde este prezenta prin amenajarea a 0,60 ha de parc în zona
centrala a comunei si un teren folosit ocazional ca teren de sport (0,80 ha).
Zona cailor de comunicatie ocupa 7,00% din teritoriul intravilan
totalizând 43,40 ha si este alcatuita din drumurile comunale interioare
localitatii si portiunea din DN 1 ce traverseaza localitatea în partea
Pagina 43
adiacenta la cursul râului Prahova.
Zona de circulatie rutiera amenajata, interna localitatii, debuseaza în
DN 1 în doua puncte importante: la sud de localitate (Cornu de Jos) pe
drumul ce merge spre Câmpina si la nord – drumul ce merge la Cornu de
Sus, Intersectiile sunt amenajate satisfacator.
Circulatia pietonala este amenajata pe trotuare adiacente carosabilului
în zona centrala (Cornu de Jos).
Zona de gospodarie comunala si echipare edilitara este constituita
din amenajarile aferente alimentarii cu apa, canalizarii, epurarii apelor,
alimentarii cu energie electrica si gaze.
Totalizeaza o suprafata de numai 1,60 ha si nu constituie o zona
delimitata strict în teritoriu.
Disfunctionalitatile sunt provocate de amplasarea decantorului si
statiei de clorinare în zona de locuit, fara asigurarea distantelor stabilite de
zona de protectie sanitara (300-1000 m).
Cimitirele existente ocupa o suprafata de 1,50 ha si nu au asigurata
zona de protectie sanitara de 50 m fata de locuinte.
2.6 PROBLEME ALE MEDIULUI
Poluarea mediului natural si construit este cauzata de factori naturali
si activitati umane.
Factori naturali ce pot produce disfunctionalitati sunt :
-geo si hidrotehnici
-R.Prahova si vaile afluente nu inunda zonele limitrofe construite.
Pe plansa de risc-hazard din studiul geotehnic, la confluenta dintre râul
Prahova si pârâul Câmpinita, exista o zona cu risc de inundabilitate, care
nu afecteaza intravilanul propus. Prin regulament s-a propus luarea de
Pagina 44
masuri pentru protejarea incintei statiei de epurare aflate în zona
susmentionata.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
33
-Pe teritoriul comunei nu au existat exploatari petroliere si nici de
prelucrare care sa polueze subteranul cu produse petroliere sau gazeifere.
-De asemenea, în comuna Cornu nu s-au observat zone mlastinoase
sau de baltire a apelor.
-Nivelul apelor subterane este situat la cote suficient de coborâte ca,
prin posibila lor ridicare, sa nu poata influenta terenul de fundare.
-Alunecarile de teren semnalate si vaile ce traverseaza terasa
construita a comunei, nu sunt (cu mici exceptii) un pericol real pentru
cladirile localnicilor. Acestea sunt situate mult mai departe, iar alunecarile
se limiteaza numai la vaile mentionate.
-Ca disfunctionalitate semnificativa se poate semnala prezenta
masivelor de sare în partea sudica a localitatii Cornu de Jos, care poate sa
transmita în continuare, la suprafata, (prin reactivarea dizolvarii) pâlnii de
presiune ca acelea semnalate mai sus.
Din punct de vedere geotehnic suprafata analizata prezinta conditii
favorabile pentru amplasarea constructiilor.
În ceea ce priveste utilizarea teritoriului pentru constructii, tinând
seama de aspectul morfologic general si de caracteristicile geotehnice ale
pamântului, s-au semnalat :
a) terenuri cu conditii de amplasare foarte dificile
În aceasta categorie se includ albiile minore si majore, fruntile de
terasa si terenurile cu pante accentuate, precum si zona sudica cu probleme
legate de dizolvarea sarii.
Amplasarea de constructii pe aceste terenuri se va face în conditii
speciale(ridicarea cotei zero, amenajarea si consolidarea amplasamentului,
Pagina 45
fundarea în adâncime etc) masuri ce vor fi stabilite prin studii geotehnice
detaliate pe fiecare amplasament.
b) terenuri bune de construit cu amenajari
Sunt incluse aici, terasa joasa si pantele construite ale versantilor si
formatiilor de terasa.
Amenajarile cuprind lucrari obisnuite pentru crearea platformei,
dirijarea apelor de precipitatii si adâncimi de fundare normale.
c) terenuri bune de construit
Sunt terasele superioare (înalte) cu suprafete relativ orizontale ce
cuprind toata gama de pamânturi corozive si necorozive, cu un grad ridicat
de consistenta si îndesare.
La dorinta expresa a organismelor locale, au fost examinate si pantele
din zona de nord a teritoriului administrativ Cornu (UTR 9). Aceste terenuri
reprezinta cumpene stabile si pante cu expozitie nordica si care, ca urmare,
pot fi încadrate la general în categoria terenurilor dificile pentru constructii.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
34
Factori antropici semnificativi nu au fost identificati, întrucât
activitatea industriala si agricola – prin unitati economice poluante – nu este
prezentata pe teritoriul comunei.
Din activitatea de gospodarie comunala se poate evidentia prezenta
statie de epurare (decantor + bazin de clorinare) în zona de locuinte si lipsa
protectiei sanitare (50 m) pe anumite loturi între cimitire si locuinte.
Poluarea atmosferica este redusa la zona de contact cu traficul de pe
DN 1.
Pe teritoriul comunei Cornu se afla o serie de obiective cu regim
permanent de protectie stricta:
1. Rezervatia naturala complexa “Dealul Sinoiu” – rezervatie naturala
geologica – geomorfologica, paleontologica – în suprafata totala de
Pagina 46
102 ha. Aici se conserva conglomerate de Brebu si strate de Cornu,
în treimea superioara a Vaii lui Saracila, cu “apa de leac” – element
hidrologic cu specific chimic; gresiile glauconitice conserva elemente
de microfauna ancestrala. Stratele de Cornu, alaturi de aflorimentul
de la Schiulesti, constituie unul din putinele puncte fosilifere la nivel
de Burdigalian de la Viena catre Carpatii românesti (prof. univ. dr.
Frunzescu D., ing. bio. Bacaran V.). “Conglomeratele de Brebu” de
la Cornu cuprind o suprafata de 43,31 ha, iar “Stratele de Cornu”
60,63 ha cu “apa de leac”, ambele pe Dealul Sinoiu.
2. Parcul natural, situat în centrul comunei Cornu, în suprafata de 0,6
ha.
3. Aleea de tei (Tilia tomentosa L.), în vârsta de cca 85 ani (60 de
exemplare), unde este interzis taierea sau toaletarea acestor arbori cu
valoare deosebita fara consultarea prealabila a specialistilor
muzeului.
4. Un exemplar de nuc (Juglans regia L), în vârsta de peste 300 de ani,
în fata proprietatii lui Jenica Burloiu. Acest arbore trebuie protejat
prin:
- împrejmuirea sa cu un gard metalic transparent;
- instalarea unei placute pe care se va scrie denumirea stiintifica,
populara si vârsta acestuia;
- în baza legii nr. 348/2003, nu se admite taierea nucilor fara
autorizatie.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
35
2.7 ECHIPARE MAJORA SI EDILITARA
2.7.1. GOSPODARIREA APELOR
Pe teritoriul comunei Cornu exista urmatoarele forme acvifere mai
importante: r. Prahova, p. Câmpinita, V. Rea, p. Balita.
Aceste cursuri practic nu sunt regularizate, cu exceptia r. Prahova,
Pagina 47
care este amenajat pe malul stâng pentru protectia DN 1.
2.7.2 ALIMENTAREA CU APA
Comuna este alimentata din sistemul Paltinu (r.Doftana) prin statia de
tratare Câmpina, apa bruta trecând prin decantoare, filtre, este pompata
printr-o conducta Dn 100 – 300 peste dealul Voila la gospodaria de apa
Cornu amplasata în partea de centru N – E a satului Cornu de Jos.
Aici se afla un rezervor de 300 m.c., statie clorinare, statie de pompe,
PT.
De la rezervorul Cornu porneste o conducta Dn 200 care alimenteaza
prin retea Dn 150 – l” locuitorii celor 2 sate. Pe retea exista cismele,
hidranti; lungimea retelei este de 10.000 m în Cornu de Jos si 32000 m în
Cornu de Sus.
2.7.3. CANALIZARE
În partea centrala a satului de resedinta s-a executat o retea de
canalizare menajera Dn 300 m în lungime de cca. 800 m. Apa uzata este
trecuta printr-un decantor Imhoff de 500 l, clorinata si descarcata în p.Balita,
dupa care se descarca în r.Prahova.
Canalizarea este in curs de realizare in toata comuna; de asemenea,
este in curs de realizare o statie de epurare.
2.7.4. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA
Comuna Cornu, inclusiv satele apartinatoare, sunt alimentate cu
energie electrica din sistemul energetic national prin LEA 20 KV Comarnic
(derivatie din LEA 20 KV Câmpina-Comarnic –Sinaia).
Din aceasta. Sau din derivatiile radiale ale acesteia, sunt alimentate cu
energie electrica toate satele comunei. Aceasta linie are ramificatii ce permit
interconectarea pentru a putea fi alimentata (în cazul unei avarii pe linia
respectiva sau în statie), pe alta cale. Din aceasta linie si din ramificatiile
sale sunt alimentate toate posturile de transformare din toate satele
apartinatoare comunei si anume :
Pagina 48
În localitatea Cornu – posturi ce alimenteaza consumatorii comunei :
-PTA 47, de 20/0,4 KV – 160 KVA biserica din Cornu de Jos;
-PTA 31, de 20/0,4 KV – 400 KVA Cornu de Jos;
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
36
-PTA, de 20/0,4 KV – 250 KVA statie pompe apa;
-PTA 26, de 20 KV – 250 KVA centru Cornu de Jos;
-PTA 135 de 20/0,4 KV – 160 KVA Cornu:
-PTA 132 de 20/0,4 KVA Cornu de Sus.
Puterea totala instalata în posturile de transformare existente pe
teritoriul comunei Cornu are valoarea de cca. 2030 KVA, iar numarul total
al posturilor de transformare existente este de 9. Toate posturile de
transformare sunt de tip aerian montate pe unul sau pe doi stâlpi.
Majoritatea având puteri unitare mici, permit amplificarea în caz de
necesitate pâna la 400 KVA, putând astfel sa preia sporurile de putere
necesara noilor consumatori.
Retelele de distributie la 0,4 KV sunt realizate pe stâlpi de beton
proprii în toate satele, iar lungimea lor fata de posturile de transformare la
care sunt racordate este în limite normale, neexistând probleme de caderi de
tensiune neacceptabile la capatul acestora. OBS. Privitor la planul urbanistic
al localitatii s-a obtinut de la FTDE Ploiesti punctul de vedere prin adresa
nr.7779/10.07.1997, anexata (în copie) la prezenta documentatie.
2.7.5. TELEFONIE
Localitatea Cornu este racordata la sistemul de telefonizare, existând
Instalata recent centrala telefonica cu capacitatea de 1000 numere (în sediul
respectiv din apropierea primariei). Satele comunei sunt racordate la
sistemul de telefonizare prin cablu nou, cu fibra optica, existând atât retea
subterana în canalizatie (în zona centrala) cât si cablu montat pe stâlpi
(proprii sau pe stâlpii retelei de 0,4 KV de distributie a energiei electrice).
În satul Cornu de Sus este necesara amplificarea retelelor existente si
extinderea acestora si pe strazile laterale, având în vedere dezvoltarea mai
Pagina 49
intensa si de perspectiva a acestuia. Pentru PUG Cornu s-a obtinut de la
D.Tc avizul nr.1060/230/5889/22.07.97.
2.7.6. ALIMENTAREA CU CALDURA
În cadrul comunei Cornu exista doua tipuri de sisteme de alimentare
cu caldura, locale cu sobe si microcentrale proprii pentru locuinte si dotari
social culturale.
2.7.7. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE
În comuna Cornu, dupa anul 1990, s-a aprobat prin decret
guvernamental introducerea alimentarii cu gaze a consumatorilor casnici si
sociali –culturali ai întregii localitati. Astfel s-a realizat o distributie de gaze
naturale ramificata în întreaga comuna.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
37
Prepararea hranei si asigurarea alimentarii cu caldura se face utilizând
gaze naturale.
Mai exista pe teritoriul comunei Cornu, o conducta magistrala de gaze
naturale având 0 16 toli apartinând E.C.M.G.N. MEDIAS Regionala de
Gaze Bucuresti Sector Câmpina, amplasata paralel cu drumul Ploiesti –
Brasov.
2.7.8. GOSPODARIE COMUNALA
În comuna nu exista o unitate specializata pentru colectarea si
ridicarea gunoiului.
Se impune rezolvarea de urgenta a unei rampe de gunoi care sa
respecte normele sanitare si sa redea în circuitul agricol sau silvic zonele
afectate.
2.8 DISFUNCTIONALITATI
Analiza efectuata a permis evidentierea unor disfunctionalitati privind
dezvoltarea si amenajarea spatiului ce pot fi retinute :
dezechilibre în dezvoltarea economica
-lipsa fermelor de productie agricola si zootehnica;
Pagina 50
-insuficienta dezvoltare a unitatilor de prelucrare a produselor
agricole;
-insuficienta dezvoltare a industriei mici;
-insuficienta valorificare a valentelor turistice din zona;
-lipsa sprijinului financiar si de consultanta pentru unitatile
economice;
dezechilibrare sociale si demografice
-involutia demografica;
-feminizarea populatiei;
-natalitate negativa;
-migratie accentuata;
-somaj ridicat = 8,3%
dezechilibre ale zonelor functionale
-densitate mica în intravilan;
-tendinta de extindere de-a lungul DN 1, fara un studiu urbanistic
prealabil;
aspecte ale calitatii locuintelor si dotarilor
-lipsa de echipare cu utilitati;
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
38
-protectia relativa a monumentelor istorice;
-lipsa dotarilor si echipamentelor la institutiile publice
(învatamânt, sanatate);
disfunctionalitati generate de caile de comunicatie
-inaccesibilitate la CF si necesitatea folosirii transportului în comun –
auto
-puncte conflictuale de-a lungul DN 1;
disfunctionalitati în echiparea tehnico – edilitara
-insuficienta retelei de canalizare st.de epurare si deversarea apelor
uzate;
-lipsa rampelor de gunoi amenajate;
Pagina 51
-lipsa unui serviciu de salubritate.
2.9 NECESITATI SI OPORTUNITATI ALE POPULATIEI
Necesitatile si optiunile populatiei, sustinute de administratia locala
privind politica de dezvoltare generala a localitatii sunt urmatoarele :
-completarea lucrarilor de infrastructura si a retelelor de utilitati
publice;
-realizarea unei rampe de gunoi amenajate ecologic în cooperare cu
localitatile vecine : Câmpina, Breaza, Comarnic.
-înfiintarea unui serviciu de salubritate;
-realizarea unei zone pentru agroturism montan în zonele de extindere
a intravilanului si a uneia de turism de tranzit în zona de vecinatate cu DN 1;
-rezolvarea circulatiei auto si pietonale la vecinatatea cu DN 1;
-modernizarea si echiparea sanitara a institutiilor de învatamânt si
sanitare;
-completarea cu institutiile publice necesare.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
39
3 PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA
3.1 PREMISE
Solutiile de organizare urbanistica cuprinse în planul urbanistic al
comunei Cornu au avut la baza :
-propunerile PATJ nr. 264 – URBANPROIECT 1995;
-analiza cadrului natural;
-analiza fondului construit existent din punct de vedere morfologic, a
terenurilor si formei de proprietate;
-analiza demografica;
-potentialul economic;
-analiza asigurarii cu institutii si servicii publice;
-analiza echiparii tehnico – edilitare;
-analiza circulatiei si transporturilor;
-studiul factorilor de mediu;
Pagina 52
Posibilitatile oferite de potentialul natural si al fondului funciar,
amplasarea în teritoriu, de-a lungul unei axe majore de circulatie de
importanta nationala si europeana, potentialul turistic al zonei, resurselor
locale pot conduce la o dezvoltare armonioasa a localitatii în corelare cu
teritoriul.
La baza realizarii unui cadru echilibrat, care sa armonizeze tendinta de
dezvoltare economica si sociala cu necesitatea conservarii naturii, stau
principiile dezvoltarii durabile:
-solul, ca resursa, trebuia folosit în mod economic, protejat de poluare
si coroziune;
-degradarile mediului natural si cultural aparute sau iminente trebuie
detectate si combatute cauzele ;
-exploatarea echilibrata a resurselor naturale, folosirea lor eficienta;
-gospodarirea deseurilor sa se faca în relatia cu potentialul natural de
absorbtie, procesare si regenerare.
O politica a administratiei locale, bazata pe aceste principii, va asigura
cu prioritate :
-gestionarea responsabila si controlata a resurselor: zonificarea
teritoriului în functie de resurse, restructurarea economica pe principii
ecologice, reconstructia ecologica a zonelor afectate;
-dezvoltarea echilibrata a localitatii : modernizarea activitatilor
agrozootehnice, valorificarea resurselor naturale si umane locale, realizarea
unei infrastructuri durabile, ameliorarea calitatii vietii.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
40
3.2 EVOLUTIA POSIBILA, PRIORITATI
Estimarea nivelelor în care urmeaza sa se înscrie evolutia
principalelor domenii au în vedere:
Etapa I (5 ani) anul 2012: stabilizarea activitatilor economice si
Pagina 53
atingerea nivelului activitatilor din 1989, oprirea declinului demografic;
Etapa II (1 an) anul 2017: instalarea unei evolutii pozitive si
asigurarea locurilor de munca în sectorul tertiar, la indici europeni.
Pentru realizarea obiectivelor enuntate sunt necesare urmatoarele:
INTERVENTII PRIORITARE
1.Conservarea potentialului productiv al fondului funciar;
2.Promovarea unei exploatari agricole si zootehnice performante în
conditiile respectarii calitatii mediului natural si construit;
3.Cresterea gradului de urbanizare (dotare, echipare) a localitatii;
4.Realizarea unei infrastructuri moderne;
5.Echiparea si dotarea institutiilor publice de interes general;
6.Protejarea calitatii mediului natural si construit.
Prin valorificarea potentialului natural existent pe teritoriul localitatii,
se poate sconta pe o dezvoltare pozitiva în urmatorii ani.
Exploatarea potentialului agricol si zootehnic poate atrage dupa sine,
pe de o parte dezvoltarea ramurilor complementare : industria prelucratoare
alimentara, mici abatoare si sectii de prelucrare a produselor animale,
servicii, pe de alta parte extinderea agroturismului si a potentialului de
odihna si recreere.
Toate acestea sunt însotite de ocuparea rezervei de forta de munca,
cresterea nivelului de trai si implicit, dezvoltarea urbana.
3.3 OPTIMIZAREA RELATIILOR ÎN TERITORIU
Pentru optimizarea relatiilor în teritoriu, pe baza studiilor efectuate
privind teritoriul administrativ si a relatiilor de interdependenta dintre
localitate si vecinatati, se propun :
-valorificarea potentialului natural prin utilizarea eficienta a
resurselor(teren agricol, paduri, ape, clima, etc);
Pagina 54
-valorificarea amplasarii si integrarea în reteaua de localitati a Vaii
Prahovei;
-colaborarea cu localitatile învecinate pentru realizarea unor obiective
legate de valorificarea potentialului natural si protectia mediului cum ar fi :
folosirea resurselor de apa, gospodarirea deseurilor, zone de agrement;
-controlul modului de folosire a teritoriului, corecta gestionare si
oprirea tendintelor de folosire excesiva a acesteia;
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
41
-corecta realizare a extinderii localitatii prin realizarea în prealabil a
studiilor, infrastructurii si utilitatilor necesare pentru a evita
disfunctionalitatile viitoare;
-realizarea echilibrului între folosirea resurselor naturale (sol,apa, aer)
si protectia mediului;
-respectarea zonificarii intravilanului localitatii pentru o buna
functionare a teritoriului construit si respectarea legislatiei;
Rolul pe care îl va avea comuna Cornu în teritoriu va fi dat de masura
în care va exploata amplasarea sa în teritoriu – pe Valea Prahovei – si pe
axa de circulatie majora de importanta nationala si regionala – axa Nord-Sud
a judetului Prahova.
3.4 DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE
3.4.1. ACTIVITATI INDUSTRIALE, DE DEPOZITARE SI
CONSTRUCTII
Activitatea industriala este slab reprezentata si cu putine perspective
de dezvoltare.
În industria complementara activitatii agricole si zootehnice este
necesara realizarea unui sector paraagricol format din unitati mici cu profil:
-prelucrare a produselor animale (lapte, carne);
-unitati de prelucrare, conservare si comercializare a produselor locale
Pagina 55
care sa si stimuleze producatorii agricoli locali;
-servicii agricole: mecanizare, reparatii, service etc;
-societati de constructii pentru necesitati locale, cu profil traditional.
Pentru amplasarea acestora s-a prevazut o zona de 4,0 ha. amplasata
favorabil fata de caile de comunicatie si fara vecinatati cu zona de locuinte.
Unitatile ce se vor înfiinta se vor conforma – din punct de vedere al
amplasarii constructiilor si echiparii – normelor legale de protectie a
mediului, protectie sanitara si normelor urbanistice stabilite prin
documentatia P.U.G.;
Echipamentele tehnico-edilitare prevazute în documentatie nu includ
si unitatile economice, care trebuie sa-si rezolve singur necesitatile prin
solutii proprii (alimentare cu apa, energie termica, alimentare cu gaze,
canalizare, epurare, gospodarire a deseurilor, etc).
Ca urmare a dezvoltarii economice locale se poate extinde si
activitatea în domeniul constructiilor si a materialelor de constructie.
Populatia ocupata în industrie si sectorul secundar se va reduce,
renuntând la navetism, dar vor avea locuri de munca în comuna. Scaderea
populatiei active în sectorul primar de la 1.484 (74,2%) în prezent la 1.245
(61,9%) în urmatorii 5 ani va fi însotita de cresterea numarului de locuri de
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
42
munca în localitate. Pentru sectorul secundar, unde, din 365 activi în prezent,
303 îsi au locul de munca în comuna, se prevede o crestere a populatiei
active cu aproape 5% ani si cu 7% în 15 ani.
3.4.2. AGRICULTURA
Activitatea agricola se practica în forme proprii si pe terenuri agricole
private. Predomina zootehnia si cultura pomilor fructiferi. Pentru consumul
propriu se cultiva porumb, cartofi, legume.
Pagina 56
Unitati agricole nu sunt înfiintate, deci nu este structurata în teritoriu
o zona cu activitati în domeniu.
Pentru dezvoltarea agriculturii, cresterea productivitatii si calitatii sunt
necesare masuri de sprijinire a acestei ramuri, în special în :
-ajutor financiar al producatorilor agricoli în vederea dotarii cu
mijloace mecanice;
-valorificarea factorilor naturali, tehnici si socio-economici prin
cresterea potentialului productiv:
A. Dezvoltarea pomiculturii, favorabila zonei climatice si solului, va fi
sprijinita prin :
-service-uri agricole pentru protectia plantelor pentru efectuarea de
tratamente fitosanitare, aprovizionare cu produse chimice, laboratoare
analize etc;
-centre de consultanta agricola pentru gestionarea fondului funciar,
aplicarea tehnologiilor avansate, aprovizionare cu seminte;
-unitati care sa achizitioneze surplusul de produse în vederea
prelucrarii, conservarii, în special a produselor care nu pot fi prelucrate de
producatori si care pot stimula productia locala; aceste unitati pot realiza o
infrastructura specifica distributiei fizice a marfurilor reprezentata prin:
depozite, magazii, capacitati de uscare, ambalare , comercializare precum si
de modernizare a tehnologiilor specifice activitatilor logistice în domeniu.
B. Productia de carne, lapte, oua - poate fi stimulata prin :
-centre de consultanta sanitar – veterinare, selectia si productia
animalelor de calitate ;
-microferme veterinare;
-microferme ale societatilor particulare.
Zootehnia este un sector care se bazeaza în mare masura pe potentialul
fânetelor naturale si pasunilor, terenuri cu buna fertilitate în zona.
Pentru cresterea productivitatii este recomandabil sa se înfiinteze
Pagina 57
micro-ferme dimensionate eficient astfel :
-vaci de lapte = 4 – 10 capete;
-tineret de îngrasat =10 – 15 capete;
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
43
-porci de îngrasat =20 – 30 capete;
-pasari crescute la sol =10.000 pasari.
Având în vedere ca în intravilan va ramâne cuprinsa o importanta
suprafata agricola (cca.200 ha), se vor lua masuri pentru integrarea acestora
în exploatarea performanta.
Interventiile prioritare vor urmari :
-conservarea potentialului productiv;
-cresterea calitatii solului prin fertilizare;
-protectia fondului funciar;
Forta de munca ocupata în agricultura nu este relevata statistic,
deoarece activitatea se desfasoara în gospodariile si pe terenul agricol
particular. Pentru urmatorii ani se prevede o crestere a fortei de munca
ocupate în agricultura în comuna, de la 316 la cca. 500 persoane (pe o
perioada de 15 ani).
3.4.3. DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR TURISTICE SI DE
AGREMENT
Comuna Cornu dispune de conditii favorabile pentru dezvoltarea în
continuare a turismului, în conditiile unei oferte competitive si diferentiate.
Ca obiective majore a strategiei de dezvoltare , s-au avut în vedere :
-modernizarea infrastructurii;
-punerea în valoare a potentialului existent;
-diversificarea ofertei privind forma de turism: turism de tranzit,
turism de odihna si recreere, agroturism montan;
-dezvoltarea structurilor de primire (alimentatie publica, cazare);
-dotari de agrement;
Pagina 58
Pentru dezvoltarea turismului s-au prevazut zone speciale: zona pentru
activitati turistice, de-a lungul DN 1, cu o suprafata de cca. 76 ha. si zona
pentru agroturism montan, în partea de est a intravilanului, zona cu pante
usoare, cu vegetatie bogata, în suprafata de cca. 180 ha. Pe lânga
valorificarea obiectivelor existente oferta se poate diversifica si acestea pot
primi si amenajari pentru odihna si recreere.
Pentru a sustine aceasta oferta, se impune modernizarea si ridicarea
nivelului de confort urban – infrastructura, echipare tehnico-edilitara –
precum si modernizarea structurilor de primire – alimentatie publica,
agrement, odihna.
La finele perioadei studiate, se prevede o crestere a personalului
ocupat în sectorul secundar la 24,7 % (550 pers.), iar în sectorul tertiar la
31,3% (695 pers.)
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
44
3.4.4. ALTE ACTIVITATI
Se pot dezvolta activitati de servicii – mica productie – de valorificare
a resurselor locale , a potentialului uman si fortei de munca sau de a
raspunde unor necesitati locale. Se pot dezvolta activitati de :
-transport în comun:
-alimentatie publica;
-servicii personale, consultanta: cabinete medicale, avocatura,
farmacii, etc
-prelucrarea materialelor locale pentru constructii, artizanat, etc.
-benzinarii, auto-service, etc
3.5 EVOLUTIA POSIBILA A POPULATIEI, ELEMENTE
DEMOGRAFICE SI SOCIALE
Principalele optiuni ale strategiei privind evolutia populatiei, a
resurselor de
munca si a populatiei ocupate sunt :
Pagina 59
-oprirea tendintei de declin demografic, mentinerea numarului de
locuitori si realizarea stabilizarii evolutiei populatiei;
-mentinerea echilibrului demografic, ocuparea populatiei în locuinte
de munca oferite de localitatile învecinat asigurându-se prin navetism, sau
prin migratie;
-mentinerea nivelului ratei de ocupare a populatiei la nivelul anului
1990 si reducerea ratei somajului cu 3-5%.
-cresterea ponderii sectorului tertiar.
3.5.1. EVOLUTIA POPULATIEI
În extinderea de perspectiva a populatiei comunei se iau în
considerare: sporul natural, sporul migrator, precum si perspectivele de
dezvoltare economica. Obiectul urmarit este o evolutie demografica
armonioasa.
Cresterea numarului de locuri de munca se va realiza prin dezvoltarea
sectorului de servicii, mai ales în domeniul agroturismului montan, legat si
de intensificarea activitatii în domeniul agricol si zootehnic. De asemenea,
se va accentua si dezvoltarea sectorului de constructii cu specific local.
Pentru determinarea cresterii populatiei s-au folosit :
1. modelul cresterii biologice, bazata pe posibilitatea cresterii naturale:
P=P0 (1+r) , în care :
-P= populatie preliminata
-P0 = populatia existenta;
- r = cota medie de crestere / 1000 loc.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
45
- n = numarul de ani pentru care se face calculul
Luând în considerare numai sporul natural pe o perioada de 5 ani,
având în vedere ca în ultimii 6 ani s-a înregistrat o crestere negativa,
Pagina 60
rezultând ca în urmatoarea perioada populatia va descreste
anul 2002: P = 4445 (1-0,0096) = 3264 locuitori
Apreciind, însa, o ameliorare a factorilor determinanti a evolutiei
populatiei, se poate aprecia o estimare a sporului natural în urmatorii ani de
1%0 si o mobilitate pozitiva, deci o usoara crestere pozitiva.
anul 2002: P = 4445(1+0,001) = 4516 loc.
anul 2007: P = 4445)1+0,001) = 4715 loc.
2. modelul cresterii tendentiale, care are la baza aprecierea ca în
urmatorii 5 ani se va realiza un numar de locuri de munca echivalent cu
populatia ocupata.
Se poate estima o rata de ocupare de 42,1% (nivel mediu pe judet).
numar preliminat de locuri de munca = 4752 loc.
indicele de ocupare a populatiei
În perioada urmatoare (2002 – 2012) se poate propune o crestere pe
seama activitatii locale (sector primar si tertiar) la un numar de locuri de
munca de 2071 (actuala populatie activa) si un indice de ocupare a
populatiei mai apropiat de mediul rural (41%).
numar preliminar de locuri de munca – 5051 loc.
indicele de ocupare a populatiei
Cumulând ipotezele de calcul se poate aprecia o stabilizare a
populatiei în primii 5 ani – 2012 – la nivelul anului 1985) la 4500 locuitori
(cu o rata anuala de crestere de 1/1000 loc.) si o usoara crestere în urmatorii
10 ani – 2017 – ajungând la 4800 locuitori (cu o rata anuala de crestere de
1,5/1000 loc.)
3.5.2. ESTIMAREA RESURSELOR DE MUNCA
Pentru anii 2002 – 2012 se estimeaza urmatoarea evolutie a resurselor
de munca si a ratei de ocupare a acestora :
1996 2002 2012
-resurse de munca
Pagina 61
% din pop.totala
2304
51,8
2320
51,5
2600
52,0
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
46
1996 2002 2012
-populatie ocupata
% din resurse de munca
-rata de ocupare
2001
86,8
45,0
2010
86,6
44,6
2225
85,5
44,5
Rezulta ca oferta de munca se va mentine si în perspectiva la un
procent apropiat de cel prezent, însa cu o structura modificata.
Se apreciaza ca se va reduce numarul de someri si va creste numarul
de persoane casnice.
Presiunea exercitata de factorul demografic asupra locurilor de munca
va fi redusa prin cresterea duratei de scolarizare si ridicarea, în acelasi timp,
a nivelului educatiei.
În mediul rural, ponderea populatiei ocupate este mai mica decât în
mediul urban prin faptul ca activitatile economice de pe teritoriul oraselor
continua sa atraga forta de munca.
Pe medii, s-a estimat ca evolutia populatiei active ocupata dupa locul
de munca va cunoaste modificari, amplificându-se sectorul serviciilor.
Pagina 62
De fapt, mutatia va consta în valorificarea productiei din sectorul
primar si secundar (agricola si zootehnica precum si constructii) prin
servicii.
Evolutia populatiei pe principalele tipuri de activitate
Populatia activa ocupata 1996 2002 2012
pers. % pers. % pers. %
totala
din care :
2001 100 2010 100 2225 100
-sector primar 1484 74,2 1245 61,9 980 44.0
-sector secundar 365 18,2 460 22,9 550 24,7
-sector tertiar 152 7,6 305 15,2 695 31,3
Structura comparativa în evolutia populatiei, pe mediul rural (2012-
%)
CORNU Jud. PRAHOVA
Populatia activa ocupata
din care :
100 100
-sector primar 44,0 42,7
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
47
CORNU Jud. PRAHOVA
-sector secundar 24,7 23,3
-sector tertiar 31,3 34,0
Se constata migratia intersectoriala a fortei de munca cu precadere din
sectorul primar spre sectorul tertiar. În cea mai mare parte aceasta
reprezinta, pe de o parte dezvoltarea activitatilor locale si stabilizarea
populatiei prin reducerea treptata a navetismului spre locuri de munca din
sectorul primar si, pe de alta parte, valorificarea productiei agricole din
gospodariile proprii în sectorul tertiar, dezvoltarea serviciilor.
Preponderenta sectorului primar si secundar va fi redusa si prin
tendinta de evolutie culturala, prin ocuparea în locuri de munca deficitare în
Pagina 63
prezent :sanatate si asistenta sociala, culturala, sport si turism, asigurari
sociale etc.
Cresterea populatiei si dezvoltarea sectorului tertiar însotita de
cresterea nivelului de trai va impulsiona dezvoltarea sectorului constructiilor
legat de specificul local.
3.6 ORGANIZAREA CIRCULATIEI SI A
TRANSPORTURILOR
Artera principala de circulatie fiind DN 1, artera de tranzit care este
în prezent aglomerata, s-a propus construirea în paralel cu aceasta a unei
strazi de 6,00 m latime cu zone verzi de 1,5 m, piste de ciclisti si trotuare
(profilul 1 – 1). Distanta dintre axul DN 1 fata de axul strazii propuse este de
60,00 m.
Zona libera ramasa între DN 1 extins si strada propusa va fi necesara
pentru retele de gaze, apa, electrice si telefonice si protectia acestora.
Strazile din zona centrala vor avea profilul 2 – 2 cu partea carosabila
de 6,00 – 7,00 m latime, zone verzi de 1,50 m si trotuare de 3,00 m lîtime.
Celelalte strazi ce fac parte din trama stradala majora vor avea partea
carosabila de 5,50 m cu acostamente de 0,75 m, rigole de 1,00 m lîtime si
zone verzi.
Strazile secundare cat.IV – a vor avea un fie de circulatie de 3,50 m,
acostamente de 0,75 m. rigole pe ambele parti de 1,00 m si zone verzi pâna
la constructii.
INTERSECTII
Se vor amenaja si sistematiza corespunzator traficului, toate
intersectiile drumurilor din comuna cu DN 1.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
48
Se vor amenaja si sistematiza intersectiile din zona centrala (una în
Cornu de Jos si una în Cornu de Sus).
ALUNECARI DE TEREN
Pagina 64
Alunecarile de teren se vor stabiliza prin lucrari corespunzatoare
pentru a evita pagubele pricinuite de acestea prin distrugerea caselor si
terenurilor.
TRANSPORTUL DE TRANZIT, MARFA SI ÎN COMUN
Transportul de tranzit se va face în continuare pe DN 1; cel de marfa
pe DN 1 si strazile principale ale tramei stradale majore; iar transportul în
comun se face cu CF si cu autobuzele autobazei de calatori Câmpina.
În week-end , turistii vor folosi strazile principale ale comunei si DN 1
spre zonele turistice de pe Valea Prahovei.
PARCAJE
Având în vedere însemnatatea turistica si dezvoltarea comunei în
urmatorii ani, se vor amenaja în zonele unde este posibil, parcaje pentru
autovehicule.
APARARI DE MALURI
Pentru evitarea inundarii caii ferate Bucuresti – Brasov si a DN 1 de
catre râul Prahova, s-a propus regularizarea cursului acestuia si protejarea
malurilor cu saltele din gabioane.
3.7 ZONIFICAREA FUNCTIONALA, STABILIREA
INTRAVILANULUI
3.7.1. STABILIREA INTRAVILANULUI
Teritoriul comunei, propus sa fie cuprins în intravilan, a fost împartit
în 14 unitati teritoriale de referinta - (12) unitati teritoriale de referinta în
vatra satelor si (2) unitati teritoriale de referinta – zona Frasinet si statia de
epurare Frasinet dispersate în teritoriul administrativ.
Unitatile (UTR) sunt delimitate de strazi existente sau propuse precum
si de parcele cadastrale si coincid cu perimetrele pe care se pot elabora
studii urbanistice.
Functiile dominante sunt :
-zona centrala,
-zona rezidentiala cu cladiri P, P+1, P+1+m, P+2, P+3;
Pagina 65
-zona de agroturism;
-zona pentru institutii si servicii de interes general;
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
49
-zona unitatilor industriale, de depozitare si transport;
-zona unitatilor agricole;
-zona de parcuri, recreere, sport, perdele de protectie;
-zona de gospodarie comunala;
-zona pentru echipare tehnico – edilitara;
-zona pentru cai de comunicatie;
-zona terenurilor aflate permanent sub ape.
Caracteristicile zonei sunt date de functiunea dominanta si de
conditiile de amplasare a constructiilor, de indicatorii POT si CUT.
Propunerea de dezvoltare pastreaza modul de construire a localitatii,
iar zonele de extindere au fost solicitate prin tema de proiectare de catre
Primaria comunei Cornu.
Unitatile teritoriale izolate sunt constituite de un trup destinat
activitatilor si dotarilor turistice – pensiuni agro-turistice (zona Frasinet) si
un trup destinat statiei de epurare.
BILANT TERITORIAL INTRAVILAN PROPUS
PROPUS
ZONA FRASINET
SAT CORNU DE
SUS
SAT CORNU DE
JOS
TOTAL
ZONE FUNCTIONALE
Supr.
(ha)
Procent
(% din
total
intravilan)
Supr.
(ha)
Procent
(% din
Pagina 66
total
intravilan)
Supr.
(ha)
Procent
(% din
total
intravilan)
Supr.
(ha)
Procent
(% din
total
intravilan)
LOCUINTE SI
FUNCTIUNI
COMPLEMENTARE
95.82 89.37 76.78 62.95 508.04 84.77 680.64 82.15
UNITATI INDUSTRIALE
SI DEPOZITE
0.00 0.00 0.00 0.00 11.08 1.85 11.08 1.34
INSTITUTII SI SERVICII
DE INTERES PUBLIC 0.72 0.67 2.76 2.26 13.43 2.24 16.91 2.04
CAI DE COMUNICATIE
SI TRANSPORT RUTIER
2.53 2.36 7.69 6.30 37.44 6.25 47.66 5.75
SPATII VERZI, SPORT,
AGREMENT,
PROTECTIE
0.00 0.00 0.07 0.06 7.91 1.32 7.98 0.96
CONSTRUCTII
TEHNICO-EDILITARE
0.27 0.25 0.00 0.00 0.47 0.08 0.74 0.09
GOSPODARIE
COMUNALA,
CIMITIRE
0.00 0.00 0.49 0.40 1.81 0.30 2.30 0.28
APE 0.00 0.00 0.95 0.78 1.95 0.33 2.90 0.35
PADURI 7.48 6.98 33.23 27.24 11.59 1.93 52.30 6.31
ZONA UNITATILOR
AGRICOLE
0.40 0.37 0.00 0.00 0.54 0.09 0.94 0.11
TERENURI
NEPRODUCTIVE
0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
50
PROPUS
ZONA FRASINET
SAT CORNU DE
SUS
SAT CORNU DE
JOS
TOTAL
ZONE FUNCTIONALE
Pagina 67
Supr.
(ha)
Procent
(% din
total
intravilan)
Supr.
(ha)
Procent
(% din
total
intravilan)
Supr.
(ha)
Procent
(% din
total
intravilan)
Supr.
(ha)
Procent
(% din
total
intravilan)
ZONA MIXTA:
INDUSTRIE +
LOCUINTE
DE SERVICIU
0.00 0.00 0.00 0.00 5.06 0.84 5.06 0.61
TOTAL 107.22 100 121.97 100 599.32 100 828.51 100
Cresterea procentuala cea mai importanta fata de PUG-ul aprobat
este la capitolul locuinte si servicii de interes public, de la 73,20 la 84.19.
Se constata cresterea ponderii zonelor cu alte activitati în afara celor
de locuit exclusiv, conturarea unei zone turistice – pensiuni agro-turistice si
a zonelor de gospodarie comunala si tehnico – edilitara.
Este de remarcat faptul ca ramâne, în continuare, o suprafata destinata
activitatilor agricole (cca. 552 ha) inclusa în intravilan. Aceasta anomalie
are o istorie – în PUG-ul aprobat, diferenta între zona de locuinte si
functiuni complementare (97,50 ha) si zona aprobata pentru aceeasi
functiune (358,50 ha) este de 261 ha.
Cresterea suprafetei din intravilanul propus (828,51 ha) si
intravilanul aprobat (616 ha) este de 212,51 ha.
Reiese ca în zona de locuinte a fost cuprinsa o suprafata de 473,51 ha
Pagina 68
terenuri agricole.
O suprafata de 2,07 ha aflata în intravilan, este situata în zona de
litigiu cu orasul Breaza, nefiind inclusa în prezentul bilant teritorial.
3.7.2. FONDUL LOCUIBIL SI ORGANIZAREA
STRUCTURALA A ZONEI
În perioada de timp prognozata (5-15 ani), necesitatile de
extindere a fondului locuibil în conditiile îmbunatatirii indicilor de
locuibilitate, va fi de la cca.60 locuinte noi (2002) pâna la cca. 175
locuinte noi (2012).
Astfel, suprafata locuibila va creste cu cca.2500-9600 m.p.,
atingând 70000 m.p.locuibil la nivelul întregii localitati.
Aceasta înseamna un ritm anual de crestere de cca. 15
locuinte/an.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
51
Este posibil ca aceasta medie sa fie depasita daca tinem cont de
gradul de atractivitate al localitatii pentru constructia de locuinte de
odihna (cca 20/an).
Având în vedere ca fondul locuibil este bun, se apreciaza ca
populatia va continua sa-si îmbunatateasca nivelul de confort al
locuintelor existente prin :
-extinderi (camere de locuit si anexe);
-alimentare cu apa;
-canalizare;
-racordare la reteaua de gaze.
Necesitatile de teren se pot satisface eficient prin oxigenarea unui
flux funciar în toate zonele intravilanului care sa furnizeze terenuri
Pagina 69
apte pentru constructia de locuinte, dotate cu acces dintr-o cale rutiera
cu utilitati (electricitate, apa, etc), în detrimentul ocuparii terenurilor
agricole productive.
Terenul necesar se estimeaza a fi de 16-25 ha, pastrând modul de
locuire traditional.
Extinderile pe suprafete mari, fara retea stradala si utilitati se vor
face numai pe baza unor studii de parcelare, studii urbanistice zonale
sau de detalii.
Terenul arabil (110 ha) al comunei fiind amplasat în mare parte în
zona intravilanului (platoul localitatii), se impun masuri de consemnare
a acesteia si de control din partea autoritatii locale în gestionarea
fondului funciar.
Zona de locuit este prevazuta sa fie protejata de zonele
producatoare de disconfort sau periculoase din punct de vedere al
protectiei sanitare. Astfel, au fost prevazute zone de protectie
dimensionate conform normelor prin plantatii de protectie (în general):
-rampe de gunoi ecologice -250-1000m
-zone industriale minim -10m
-dispensar veterinar -30m
-statie epurare -300m
-unitati gospodarie comunala-200m
Aceste distante de siguranta sunt minime, distantele reale vor fi
stabilite prin studiile de impact si vor fi însotite de alte masuri pentru
protectia mediului odata cu atacarea necesitatilor (studii de
fezabilitate).
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
52
Indicatorii specifici pentru locuire care sunt propusi a fi realizati,
comparativ cu cei existenti si normele, sunt :
Indicator mediu Existent Norma Propus
Pagina 70
S.loc./pers. (mp) 13,59 15,0 14,0
S.loc/cam (mp) 13,53 15,0 14,0
S.loc/locuinta (mp) 40,14 43,50 40,60
Nr.cam/loc (m) 2,96 2,90 2,90
Nr.loc/cam. (m) 0,99 1,0 0,99
Nr.pers./locuinta (m) 2,95 2,90 2,90
S.tot(mp) 700 500 700
Populatia 4,445 - 5,000
S zona intr./loc (mp) 398,2 - 340,0
Nr.loc/ha(zona de locuit) 44,4 51,0 44,2
Densitatea(mp/loc)(în zona
construibila)
262 722 550
Amplasarea si conformarea constructiilor se va stabili prin
Regulamentul Local de Urbanism, aferent PUG.
3.7.3. INSTITUTII SI SERVICII PUBLICE
Institutiile si serviciile publice existente sunt grupate în doua zone
centrale celor doua sate componente.
Deficitul de cca.3500 mp construibili si 1,5 ha teren aferent este
propus a fi compresat prin rezervarea unor terenuri în vederea amplasarii a
cca.1000 mp constructii destinate unor institutii strict necesare. Dintre
acestea, în etapa I se propune 300 m.p.
Constructiile sunt destinate institutiilor administrative care nu au sediu
propriu (de exemplu, oficiul postal) precum si altora care se pot înfiinta:
consultanta economica, juridica, etc.
Institutiile publice de interes comunal (existente si propuse) sunt
amplasate în centrul comunei aflat în centrul de greutate al intravilanului. La
fel si institutiile de învatamânt si sanitare care, însa, nu au acoperit raza de
deservire 500 m, fiind unitati de folosinta zilnica, de deservire.
Pagina 71
Au fost prezente masuri de modernizare a fondului construit, a utilarii
si dotarii la nivelul cerintelor sanitare.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
53
În stadiul de fata a fost adoptata o ierarhizare a dotarilor folosita în
numeroase tari europene. Grupate minim trei categorii principale, cu
functiuni specifice:
-categoria I – elaborarea si aplicarea politicilor;
-categ.II –m producerea si exploatarea infrastructurii
-categ.III – servicii de baza
Comunei Cornu îi sunt specifice institutiile de categoria a III-a.
Propunerile pentru completarea institutiilor si dotarilor existente sunt :
Categoria I.
-administratie, financiar – bancare
-sediu pentru : politie, finante, etc Sc = 1000 m.p.;
din care: et.I – 300 mp St = 1000 m.p.
-sediu pentru: banci, agenti, consultanta prin initiative private;
Categoria II
-cultura: întretinere si modernizare sedii existenti;
-recreere, sport: amenajare si întretinere terenuri existente si extindere
în et.II.
Categoria III
-învatamânt
-modernizare, echipare si dotare unitati (gradinite, scoli) existente ;
Pentru marirea numarului de gradinite si acoperirea necesitatilor
privind accesibilitatea se poate conta pe înfiintarea unor gradinite
particulare.
-sanatate
-modernizare, dotare si extindere (în sediul propriu) a dispensarului
existent;
Pagina 72
-Comert, servicii
Spatiile în domeniu vor fi realizate în functie de cerere si ofera,
-piata – târg Sc = 750 ma si St = 3000 m.p.;
-servicii turism pentru care au fost rezervate 76,5 ha de-a lungul DN
1;
Amenajarea zonei se va face numai pe baza unor studii urbanistice
prealabile ce au în vedere realizarea acceselor în zona, protectia retelelor
existente de-a lungul DN 1, separarea circulatiei interne de cea de tranzit
(posibil autostrada) etc. În functie de cerere se pot realiza cca. 500 mp
constructii pe an Sc =7500 mp, din care et.I = 2500 m.p.
3.7.4. SPATII VERZI PUBLICE, AMENAJARI SPORTIVE
Pentru activitatea de sport si agrement s-a propus extinderea zonei
destinate activitatilor sportive din zona centrala cu înca 0,75 ha. În zona
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
54
activitatilor turistice, oferta se poate diversifica prin realizarea unor
amenajari pentru sport în domeniul privat.
Pe de alta parte, zonele naturale care au fost pastrate în intravilan
(57,20 ha) împreuna cu zona destinata constructiilor pentru odihna si
agroturism (245,5 ha) satisfac necesitatile populatiei.
Spatiile verzi sunt completate de plantatiile propuse în zonele de
protectie a locuintelor fata de diverse surse de disconfort (cimitire, dispensar
veterinar, gospodarie comunala) si plantatiile de aliniament si fasiile plantate
de-a lungul cailor de circulatie rutiere si DN 1, în zona de protectie a
retelelor. Acestea totalizeaza cca. 22 ha.
Indicele de spatiu verde amenajat pe locuitor este de 49,20 mp/loc.
3.8 MASURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE
3.8.1. ZONE AFECTATE DE CUTREMURE DE PAMÂNT
3.8.1.1. La amplasarea constructiilor în zonele cu linii tectonice se va
Pagina 73
tine seama de comportarea constructiilor la seism din zonele adiacente.
3.8.1.2. Conditiile de amplasare si conformare a constructiilor în
raport cu gradul de seisimicitate, distantele dintre cladiri, regimul de
înaltime, sistemul tehnic constructiv, tipul fundatiilor si adâncimea de
fundare sunt diferite de la o zona la alta si ele se stabilesc pe baza
proiectelor executate de catre specialisti atestati.
3.8.1.3. Functie de conditiile geotehnice specifice pe zone, proiectarea
constructiilor ce urmeaza a se executa sau a constructiilor existente ce
necesita lucrari de consolidare se va face în conformitate cu prevederile
normativului P 100/92 si a OG nr. 20/1994.
3.8.2. ZONE OCUPATE DE TERENURI DIFICILE DE
FUNDARE
Proiectarea si executarea constructiilor se va face în conformitate cu
solutiile studiilor de specialitate (studii geotehnic) cu respectarea masurilor
speciale impuse de prevederile normativului NE 001/96 – Cod de proiectare
si executie pentru constructii fundate pe pamânturi cu umflaturi si contractii
mari si reglementari tehnice „Normativ pentru proiectarea structurilor de
fundare directa”.
3.8.3. ZONE AFECTATE DE ALUNECARI DE TEREN
3.8.3.1. Stabilirea limitei intravilanului se va face pe baza hartilor cu
potentialul de risc la alunecari de teren si a zonarii geotehnice.
Prin lucrari de îmbunatatiri funciare se poate remedia si preveni
efectul alunecarilor de teren. Aceste lucrari se vor face pe baza de studii
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
55
proiecte executate de specialisti în domeniu (îmbunatatiri funciare,
geoelogie).
3.8.3.2. Pentru zonele cu potential mediu de instabilitate, pentru a
preveni fenomenele de risc ce apar la amplasarea constructiilor se vor avea
Pagina 74
în vedere urmatoarele recomandari:
- amenajarea terenului prin nivelare si drenare a apelor se va face pentru
întreaga zona afectata;
- amplasarea constructiilor se va face pe baza studiilor geotehnice cu
calculul stabilitatii versantului la încarcarile suplimentare create de
constructii;
- se vor proiecta constructii usoare;
- nu se vor executa lucrari de sapatura de anvergura pe versant (santuri
adânci, platforme, taluze verticale, umpluturi);
- se vor executa numai sapaturi locale pentru fundatii izolate sau ziduri de
sprijin care vor fi betonate imediat ce s-a terminat sapatura;
- se vor lua masuri pentru a preîntâmpina patrunderea apei în sapatura;
- se vor dirija apele din precipitatii prin rigole bine dimensionate si dirijate
astfel încât sa nu produca eroziuni pe suprafata versantului;
- depozitarea pamântului sau a materialelor pentru constructie se va face în
asa fel încât sa nu înlature vegetatia actuala fixata pe sol;
- talpa fundatiilor sa se aseze pe roca de baza sau imediat sub o posibila
suprafata de alunecare calculata;
- se vor planta copaci.
3.8.3.3. Pentru zonele cu potential ridicat de instabilitate:
- se interzice amplasarea de constructii de orice fel, sau acestea vor fi facute
pe raspundere proprie;
- alocarea de fonduri pentru reconstructia vegetala si redarea în circuitul
agro-silvic-ecologic a suprafetelor afectate;
- eliminarea efectului de eroziune la baza versantului prin lucrari
hidrotehnice pe cursul pâraielor si torentilor din zona;
- executarea de lucrari de stabilizare a zonei (ziduri de sprijin, drenuri, etc);
- informare prin certificatul de urbanism despre posibilitatea unor
Pagina 75
exproprieri pentru cauza de utilitate publica.
3.9 DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE
3.9.1.GOSPODARIREA COMPLEXA A APELOR
La acest capitol se mentine propunerea regularizarii r.Prahova pe
teritoriul comunei.
În egala masura trebuie luate masuri pentru regularizarea – atenuarea
aspectului (efectului) de actiune torentiala a celorlalte vai, p.Câmpea trebuie
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
56
regularizat, iar pe vaile Rea si Balita ar trebui executate baraje de atenuare a
efectului torential ce poate contribui si la diminuarea – atenuarea unor
alunecari de teren.
3.9.2.ALIMENTAREA CU APA
Se propune extinderea si îmbunatatirea alimentarii cu apa constând
din urmatoarele lucrari:
Prelungirea aductiunii de apa pana in zona Frasinet – punct
„Saivan”
Realizarea statiei de pompare si a unui rezervor de inmagazinare apa
in zona Frasinet - punct „Saivan”
Lungimea retelelor existente este 8300 m din care 6200 m în Cornu de
Jos si 2100 m în Cornu de Sus.
3.9.3. CANALIZARE
Se propune extinderea retelei de canalizare în Cornu de Jos si
realizarea unei noi statii de epurare în zona confluentei p.Câmpea cu
r.Prahova, statia având treapta mecanica si biologica, cu deshidratarea
mecanica a namolurilor.
Pentru Frasinet se propune realizarea unei retele de canalizare ape
uzate si o microstatie de epurare amplasata în amonte de intersectia Vaii
Saracila cu DN1.
Apele meteorice se vor descarca si evacua ca si pâna acum pe cai
naturale, beneficiarul nemanifestând vreo intentie în acest sens.
3.9.4. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA
Pagina 76
Pentru asigurarea necesarului de energie electrica în viitor sunt
necesare urmatoarele lucrari :
-amplificarea posturilor de transformare existente, functie de necesarul
de putere solicitat, tinând cont ca posturile de transformare aeriene pe doi
stâlpi se pot realiza pâna la 400 KVA;
-constructia de retele de distributie la 0,4 KV corespunzatoare, acolo
unde acestea nu asigura capacitatea necesara alimentarii noilor consumatori;
-constructia de posturi de transformare noi, numai în cazul aparitiei
unor consumatori mari de energie electrica ce nu pot fi preluati prin
amplificarea posturilor de transformare existente;
-constructia de retele de alimentare la 20 KV a posturilor de
transformare noi în cazul în care va fi necesar;
-îmbunatatirea si asigurarea unui iluminat public corespunzator.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
57
La realizarea de obiective noi, conform punctului de vedere al Filialei
de Transport si Distributie a Energiei Electrice Ploiesti (vezi punctul de
vedere al FTDE din adresa nr. 7779/10.07.1997 anexata), se va obtine în
mod obligatoriu aviz de amplasare de la aceasta unitate, pentru a se
respecta conditiile de amplasare la distantele normate fata de retelele
electrice existente si pentru evitarea accidentelor.
3.9.5. TELEFONIE, CATV
Privind telefonia , Directia de Telecomunicatii Prahova a finalizat
lucrarea de telefonizare, prin care s-au realizat lucrarile indicate la
cap.2.7.5., dintre care amintim instalarea unei centrale telefonice automate
de 1000 numere si retelele aferente. Prin aceasta lucrare se îmbunatateste
substantial telefonizarea localitatilor curente.
La realizarea de obiective noi se va obtine în mod obligatoriu avize de
amplasare de la D.Tc.Prahova, pentru a nu afecta eventualele retele Tc.
Existente.
Pagina 77
Din punct de vedere al posturilor de televiziune, în localitate sunt
receptionate cu antene individuale sau prin cablu posturile nationale.
3.9.6. ALIMENTAREA CU CALDURA,
Alimentarea cu caldura a consumatorilor se va face în viitor cu sistem
centralizat cu microcentrale tehnice proprii locuintelor si cladirilor
socialculturale
sau în sistem local cu sobe pentru locuinte.
Combustibilul utilizat putând fi : gaze naturale, combustibil lichid
sau gazbutan.
3.9.7. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE
În baza cotei de gaze naturale aprobate la nivel de judet de catre
ROMGAZ R.A., Regionala de Gaze Bucuresti, în viitor se va putea extinde
reteaua de distributie gaze naturale redusa presiune existenta în comuna.
3.9.8. GOSPODARIE COMUNALA
În vederea colectarii deseurilor menajere din localitate, se propune
realizarea a doua rampe de gunoi ecologice, cu comportare mecanica.
În urma calculelor efectuate pentru a stabili volumul gunoiului
menajer, a rezultat ca pentru urmatorii ani este necesara o suprafata de 0,6
ha. (0,3 ha pentru fiecare sat) pentru amenajarea rampelor de gunoi.
Înaltimea rampelor va fi de 4,0 m si va fi prevazuta cu diguri de
protejare a gunoaielor.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
58
Se va organiza un serviciu de salubritate al localitatii, cu statie pentru
utilaje si puncte de colectare pe teritoriul localitatii, atât pentru deseuri
menajere cât si pentru deseurile de la institutiile publice si partial de la
unitatile economice.
Cimitirele ramân pe amplasamente, la suprafata existenta, dar cu
conditia instituirii zonei de protectie sanitara de 50 m fata de locuinte.
3.10 PROTECTIA MEDIULUI
În urma analizei problemelor de mediu s-au conturat propunerile în
masurile de interventie ce se impun pentru protectia si conservarea
Pagina 78
mediului.
Pastrarea si refacerea echilibrului natural prin eliminarea surselor de
poluare:
-masuri severe de extindere a zonei construite cu pericol de prabusiri,
alunecari si în zonele naturale prevazute prin proiect ;
-masuri la nivelul agentilor economici, potentiale surse de poluare,
prin reglementari în utilizarea terenului, respectarea distantelor normate de
amplasare fata de locuinte;
-amenajarea de platforme ecologice de deseuri menajere cu puturi
seci, atât pentru locuitori cât si pentru agenti economici;
-utilizarea rationala si controlata a îngrasamintelor chimice pentru
fertilizarea solului;
-realizarea retelelor tehnico – edilitare (alim.cu apa, canalizare,
epurare) ;
-amenajarea cursurilor de apa cu fenomene de eroziune a solului si
respectarea fâsiilor de protectie a acestora.
-conservarea si punerea în valoare a peisajului
-limitarea extinderii intravilanului în zonele naturale;
-pastrarea zonelor naturale cu valoare peisagistica si punerea în
valoare prin controlul modului de construire în zonele respective.
-protejarea patrimoniului si a mediului construit
-delimitarea, instituirea si respectarea zonelor de protectie a
monumentelor si siturilor arhitecturale, istorice si arheologice (în jurul
bisericilor si monumentelor istorice) si zonelor naturale protejate;
-respectarea reglementarilor privind modul de construire specific
zonelor rurale de câmpie, regimuri de constructii (POT, CUT, etc).
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
59
-respectarea igienei si sanatatii oamenilor
-respectarea reglementarilor referitoare la amplasarea si conformarea
Pagina 79
constructiilor;
-amenajarea plantatiilor de aliniament pe traseele de circulatie rutiera;
-respectarea zonelor verzi de protectie fata de unitatile economice;
-respectarea distantelor minime de protectie sanitara la amplasarea
surselor de poluare sau disconfort (unitati economice, cimitire, platforme de
gunoi, statii de epurare, etc).
-oprirea extinderii zonei de locuit pe terenurile din zonele cu
pericol de prabusire;
-controlul regimului de construire în zone periferice din intravilanul
localitatii precum si în zonele cu terenuri dificile pentru constructii;
În conformitate cu Legea mediului, consiliile locale raspund pentru :
-îmbunatatirea microclimatului din interiorul localitatii si zonele
limitrofe acestora, de înfrumusetarea peisajului si mentinerea curateniei
stradale;
-amplasarea obiectivelor fara prejudicierea salubrizarii, ambientului,
spatiilor de odihna si recreere, confortului si starii de sanatate a populatiei;
-respectarea regimului de protectie speciala a zonelor de interes
turistic de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor protejate si
monumentelor naturii;
-optimizarea densitatii de locuire concomitent cu mentinerea,
întretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, parcurilor, aliniamentelor de
plantatii, perdelelor de protectie, etc;
-reglementarea circulatiei autovehiculelor generatoare de disconfort în
anumite zone cu functie predominanta de locuit, odihna si recreere;
-adoptarea de masuri obligatorii, pentru toate persoanele fizice sau
juridice, cu privire la întretinerea si înfrumusetarea cladirilor, curtilor
împrejurimilor acestora a spatiilor verzi dintre cladiri;
-masuri pentru initierea si dezvoltarea canalizarii stradale.
Pagina 80
Se vor lua masuri pentru punerea în aplicare a propunerilor planului
urbanistic cu privire la amenajarea si dezvoltarea parcurilor, zonelor verzi,
plantatiilor de aliniament si de protectie a zonelor de agrement si odihna si
controlul permanent al întretinerii acestora. De asemenea, se initiaza actiuni
de informare, educare si participare a comunitatilor la programele de
protectie a mediului.
Pentru conservarea ariilor protejate mentionate la capitolul 2.6 –
Probleme ale Mediului, se va realiza împrejmuirea obiectivelor 2, 3, 4 cu
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
60
gard transparent de 2 m inaltime. Se vor instala în imediata vecinatate
(intrare în parc) panouri cu denumirea respectiva. Prin grija Primariei se
va asigura paza pentru ocrotirea lor.
Pentru conservarea patrimoniului istoric local si a specificului
localitatii se va tine cont de propunerile cuprinse în studiul istoric:
Satul Cornu are o configuratie specifica asezarilor dezvoltate în
vecinatatea pasunilor dominante unde ocupatia dominanta a fost initial
legata de cresterea animalelor. Specificul acestor asezari îl constituia o
vatra de sat relativ rasfirata cu un sistem bipolar al gospodariei, respectiv,
gospodarii permanente în vatra satului si gospodarii sezoniere (odai)
amplasate în vecinatatea fânetelor din teritoriul comunei. Dupa
împroprietarirea localnicilor cu 407 ha în anul 1864, suprafata s-a împartit
familiilor pe teritoriul actualei localitati Câmpinita. În jurul si chiar în
interiorul vetrei, în centrul ilourilor sunt livezi cu fânete. Aceasta situatie
confera specificul local generat, pe de o parte de ocupatie si pe de alta parte
de tipul de proprietate funciara.
Regulamentul de urbanism al localitatii trebuie sa includa instructiuni
clare prin care sa nu se altereze specificul localitatii caracterizat de
matricea originara, mosneneasca, a asezarii.
Pagina 81
Trebuie protejata suprafata de livezi cu fânete din centrul ilourilor
(incluse în zonele propuse spre protejare) evitându-se farâmitarea si
ocuparea acestor terenuri cu cladiri de locuit permanente sau de vacanta.
Traseul sinuos al strazilor si declivitatea ridicata pe care uneori o au ulitele
nu favorizeaza actiuni de aliniere si de corectare a prospectelor dar este
necesar ca prospectul sa tina seama de aspectul accidentat si sa utlilizeze ca
solutie de amenajare rutiera pietruirea si nu asfaltarea si sa aiba o sectiune
cu casiu central, nu cu rigole laterale. Se va urmari ca spatiile ocupate de
livezi cu fânete din interiorul ilourilor sa se mentina pastrându-se
parcelarul actual evitându-se actiunile de cumulare în parcele si suprafete
mari si aparitia unor tipuri de plantatii gen monocultura si de peluze pe
suprafete întinse.
Coerenta si în acelasi timp varietatea configuratiei satului Cornu este
data si de o modulare volumetrica a locuintelor si anexelor adecvata
terenului în panta si peisajului.
Reglementarile trebuie sa limiteze gabaritul volumetric al viitoarelor
edificii la dimensiuni care sa nu depaseasca în plan 12x12 m, iar în înaltime
6 m la streasina si 15 m la coama. Bine argumentat prin studii de peisaj se
pot ridica si constructii care sa nu depaseasca 20 m înaltime.
Amplasarea noilor cladiri se va stabili în cadrul lotului respectiv
evitându-se plasarea la trotuar si crearea unor aliniamente stradale lungi,
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
61
nespecifice localitatii. Deoarece parcelarul este constituit în mare parte
spontan, organic, strazile au un traseu circular iar terenul este cu declivitate
mare, stabilirea unor aliniamente pe lungime mare s-ar constitui într-un
demers deficitar si pagubos care ar altera identitatea locala si peisajul
cultural al asezarii.
Pagina 82
Se vor utiliza cu precadere acoperisuri cu 4 pante si mai rar cu doua
pante, cu tesirea unghiului frontonului precum si modele de tip
multifrontonat cristalizate în anii 1960-1970. Se vor utiliza materiale
traditionale, ziduri si socluri din piatra, tencuieli zugravite alb si placaje de
lemn aparent. Se va evita utilizarea unor finisaje incompatibile peisajului
cultural local: placaje de faianta si gresie policroma, tencuieli vopsite în
culori stridente si decoratii straine de repertoriul ornamental traditional.
Materialele de învelitoare care pot fi utilizate sunt: sita, tigla si tabla lindab.
Se va evita utilizarea de materiale de învelitoare cu policromie stridenta
(verde, albastra), tabla amprentata imitând tigla sau materiale bituminoase
diverse.
Tinând cont de patrimoniul urbanistic valoros al comunei au fost
facute propuneri pentru includerea, în Lista Monumentelor Istorice, a opt
obiective care, dupa avizarea prezentului studiu, urmeaza sa dobândeasca
statut de „obiectiv în curs de clasare” în conformitate cu prevederile legale.
Pentru unul din cele patru obiective clasate înscrise în lista
Monumentelor Istorice a fost stabilita zona de protectie regulamentara.
Au fost mentinute cele doua zone protejate existente în Planul
urbanistic general actual, suprafata lor extinzându-se astfel încât sa includa
si obiectivele cu arhitectura valoroasa identificate în studiul istoric.
Pentru amenajarea teritoriului comunei Cornu, în vederea
introducerii în circuitul agro-turistic, balneoclimateric si pentru
prevenirea si remedierea efectelor alunecarilor de teren sunt necesare a se
executa urmatoarele studii:
- studii hidrologice de cercetare a posibilitatii de valorificare terapeutica
a izvoarelor sarate;
- studii de fezabilitate privind amenajarea hidrotehnica a retelei
hidrografice cu caracter torential, pentru diminuarea eroziunii malurilor
si a talvegului vaii.
Pagina 83
3.11 REGLEMENTARI URBANISTICE
Reglementarile pe categorii de interventii propuse si continue în
plansa 3 - „Reglementari urbanistice - zonificare” sunt :
1.destinatia terenurilor este reglementata prin zonificarea functionala;
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
62
2.zona centrala cu extinderea propusa în centrul de greutate – sat
Cornu de Jos - precum si zonele cu institutii si servicii publice din teritorii
sunt delimitate si evidentiate si vor respecta un regim special de construire;
3.zonele protejate sunt :
-zonele de locuinte protejate sanitar fata de surse de poluare sau
disconfort:
-spital veterinar 30 m
-statii epurare ape uzate 300 m
-depozite de reziduuri solide amenajate 250 m
-idem, neamenajate ecologic 1000 m
-autobuze salubritate 200 m
-cimitire 50 m
Sunt, în general, zone plantate, neconstruibile:
-zonele cu valori de patrimoniu: incinte monumente
istorice, arhitectura, incinte rezervartii arheologice, incinta manastire.
In aceste zone regimul de construire va fi reglementat prin avizul
Ministerului Culturii.
In zonele de protectie tehnologica si sanitara, regimul de construire
va fi reglementat de administratorii / proprietarii retelelor respective
conform normativelor in vigoare.
-zonele de protectie a retelelor tehnico-edilitare conform
normelor de catre detinatorii acestora si este reglementata prin interdictie
definitiva de construire;
-zonele de protectie severa a captarilor de apa subterane –
nu este cazul în comuna Cornu;
-zonele de protectie a cursurilor de apa fata de orice fel de
constructie: 15 m – pentru consum de apa cu latimea de 10-50 m – pentru
Pagina 84
cursuri de apa cu latimea de 51-500 m fata de semne de poluare – 300 m;
-zonele de protectie sanitara cu regim sever pentru :
a)statii pompare 10 m
b)statii tratare 20 m
c)rezervoare îngropate 20 m
d)conducte aductiune 30 m cu reducere la 10 m;
e)retele distributie 3 m;
4.Valorile maxime pentru indicatorii de control al modului de utilizare
a terenurilor (POT si CUT) sunt prezentati pe plansa si sunt specifici
fiecarei zone functionale si unitatii teritoriale de referinta.
POT – (procentul de ocupare a terenului) este raportul dintre
suprafata construita (amprenta la sol a cladirii sau proiectia pe sol a
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
63
perimetrului etajelor superioare) si suprafata parcelei. Suprafata construita
este suprafata construita la nivelul solului, cu exceptia teraselor descoperite
ale parterului care depasesc planul fatadei, a platformelor, scarilor de
acces. Proiectia la sol a balcoanelor a caror cota de nivel este sub 3,00 m
de la nivelul solului amenajat si a logiilor închise ale etajelor se include în
suprafata construita.
CUT – (coeficientul de utilizare a terenului) este raportul dintre
suprafata construita desfasurata (suprafata desfasurata a tuturor
planseelor) si suprafata parcelei inclusa în unitatea teritoriala de referinta.
Nu se iau în calculul suprafetei construite desfasurate: suprafata
subsolurilor cu înaltimea libera de pâna la 1,80 m, suprafata subsolurilor
cu destinatie stricta pentru gararea autovehicolelor, spatiile tehnice sau
spatiile destinate protectiei civile, suprafata balcoanelor, logiilor, teraselor
deschise si neacoperite, teraselor si copertinelor necirculabile, precum si a
podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incinta,
Pagina 85
scarile exterioare, trotuarele de protectie.
Regimul de aliniere si de înaltime al constructiilor, determinate în
functie de destinatia cladirilor vor fi, de asemenea, specifice zonelor
functionale.
5.Interdictiile temporare de construire s-au stabilit pentru zonele care
necesita studii si cercetari suplimentare: planuri urbanistice (PUZ sau PUD),
sau parcelari si în zonele de extindere a zonei locuintelor, a unitatilor
economice sau turistice.
6.Interdictii definitive de construire s-au instituit pentru zonele care
prezinta riscuri naturale sau tehnologice previzibile:
-zonele de protectie a retelelor tehnico-edilitare;
-zonele de protectie a cladirilor cu risc tehnologic;
-zonele cu riscuri naturale;
Toate reglementarile vor fi respectate la autorizarea construirii tuturor
obiectivelor.
Se va respecta, totodata, Regulamentul Local de Urbanism care va
detalia aceste reglementari.
3.12 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA
Realizarea obiectivelor de utilitate publica necesara rezervarii de teren si
stabilirea tipurilor de proprietate asupra terenurilor precum si circulatia
terenurilor între detinatori. Autorizarea construirii acestora va fi precedata –
unde este cazul – de declararea utilitatii publice (Legea 33/1994).
Obiectivele si echipamentele publice propuse sunt:
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
64
CATEGORII DE INTERES
DOMENII
National Judetean Local
Supr.
Teren
Lungime
INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII
EXTINDERE PRIMARIE * 0.21HA
Pagina 86
REALIZAREA UNEI PIETE AGROALIMENTARE * 0.20 HA
GOSPODARIE COMUNALA
BAZA GOSPODARIE COMUNALA+STATIE DEZAPEZIRE * 0.6 HA
CAI DE COMUNICATIE
REALIZAREA UNUI DRUM COLECTOR PARALEL CU DN 1 * 2500 M
MODERNIZAREA INTERSECTIEI DN 1 CU DJ 101R *
REALIZAREA UNUI TRASEU EXCLUSIV PIETONAL
ZONA CENTRALA STR. EROILOR
* 350 M
REALIZAREA UNUI TRASEU DE BICICLETE - DJ 101R * 900 M
INFRASTRUCTURA MAJORA
ECHIPAREA CU HIDRANTI DE INCENDIU
ZONA CENTRALA
* 800 M
REALIZAREA RETELEI DE CANALIZARE * 30000 M
REALIZAREA STATIEI DE EPURARE * 0.62 HA
5 POSTURI DE TRANSFORMARE:
4 - CORNU DE JOS
1 - FRASINET
*
SALVAREA, PROTEJAREA SI PUNEREA IN VALOARE
A MONUMENTELOR ISTORICE
INSTITUIREA UNOR ZONE DE PROTECTIE
A MONUMENTELOR SI SITURILOR ARHITECTURALE
CORNU DE SUS - UTR 12 * 9.8 HA
CORNU DE JOS - UTR 1-2-5 * 22.5 HA
CORNU DE JOS - UTR 5-9 * 0.7 HA
CORNU DE JOS – UTR 11 (MANASTIRE) * 0.42 HA
SALVAREA, PROTEJAREA SI PUNEREA IN VALOARE
A PARCURILOR NATURALE CONFORM AVIZ NR. 2604/
26.09.2008 DE LA MUZEUL JUDETEAN
DE STIINTELE NATURII PRAHOVA
1. REZERVATIA NATURALA COMPLEXA
"DEALUL SINOIU"
* 102 HA
2. PARCUL NATURAL SITUAT IN CENTRUL COMUNEI
CORNU
* 0.6 HA
3. ALEEA DE TEI (TILIA TOMENTOSA L.) - 60 EXEMPLARE * 350 M
4. UN EXEMPLAR DE NUC (JUGLANS REGIA L.) *
SISTEME DE PROTECTIA MEDIULUI
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
65
CATEGORII DE INTERES
DOMENII
National Judetean Local
Supr.
Teren
Lungime
PROTECTIA MALURILOR LA VAILE: SARACILA, REA,
BALTITA SI CAMPINITA
*
STABILIZAREA ALUNECARILOR DE TEREN DIN SPATELE
MANASTIRII SF. EUFROSINA
* 1 HA 60 M
PLANTATII DE PROTECTIE VERSANT SPRE RAUL
PRAHOVA SI IN ZONELE CU ALUNECARI
* 22 HA
Analizând Strategia de dezvoltare a localitatii Cornu în perioada
Pagina 87
2008 – 2013, se constata ca anumite lucrari din portofoliul de proiecte
prioritare au fost demarate sau chiar finalizate. În consecinta, se propun ca
proiecte prioritare pentru perioada 2010 – 2015 urmatoarele:
Extinderi drumuri comunale – 2.000.000 Euro
Extindere retea canalizare + statie de epurare - 9.000.000 Euro
Sediu nou Primarie – 1.000.000 Euro
Amenajare statie de transfer deseuri menajere – 600.000 Euro
Amenajare locuri de joaca si spatii verzi – 600.000 Euro
Lucrari de ameliorare terenuri cu alunecari sau cu risc mare de
alunecari – 400.000 Euro
Amenajare teren sport Cornu de Sus – 100.000 Euro.
1.Lucrari hidrologice
-regularizarea râului Prahova de-a lungul DN 1 pe o lungime de 6000
m, între limita de Nord si cea de Sud a intravilanului T1-8.
2.Cai de comunicatie rutiera
-modernizarea retelei interioare de circulatie rutiera si a legaturilor cu
alte localitati;
- pe o lungime de 3,0 km – et.I
5,0 km – et.II
-extinderea retelei interioare de circulatie rutiera pe o lungime de
5,0 km-et.I
10,0 km – et.II
-modernizarea si amenajarea intersectiilor cu DN 1 – et.I – II
-realizarea unui traseu de circulatie pietonala si pista pentru biciclisti
prin amenajarea circulatiei intre de-a lungul DN1 – et.I-II.
-realizarea plantatiilor de aliniament si a fâsiilor plantate conform
prospectelor rutiere propuse – et.I-II.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
66
3.Retele tehnico – edilitare
-întretinerea la parametrii maximi a retelelor existente – et.I
Pagina 88
-extinderea retelei de alimentare -km. et.I-II
si a retelei de canalizare -km et.I-II
-extinderea capacitatii de captare apa
-rezerva apa – et.I – II
-realizarea statiilor de epurare
-2 statii – et.I-II
4.Institutii publice
-publice (administratie, învatamânt, sanatate) -et.I
-spatii cu functiuni administrative
Sc = 300 mp – et.I
Sc = 1000 mp – et.II
-piata, târg Sc = 750 mp – et.II
-amenajare si extindere terenuri sport (Cornu de Jos) St=0,75 ha et.I-II
5.Gospodarie comunala
-organizarea unui serviciu de salubritate pentru pre-colectarea,
sortarea si valorificarea deseurilor (UTR 8). Sc = 900 mp – et.II
-delimitarea zonelor de protectie sanitara – et.I
Realizarea obiectivelor de utilitate publica necesita rezervarea
terenurilor si stabilirea tipurilor de proprietate asupra terenurilor precum si
circulatia terenurilor între detinatori.
S-a identificat tipul de proprietate :
-terenuri apartinând domeniului public de interes national/local;
-terenuri apartinând domeniului privat al statului/al consiliului local;
-terenuri proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice;
S-au identificat urmatoarele moduri de circulatie a terenurilor;
-terenuri ce se intentioneaza a fi trecute în domeniul public;
-terenuri ce se intentioneaza a fi trecute în domeniul privat al
consiliului local;
-terenuri destinate concesionarii si aflate în domeniul privat al
Pagina 89
consiliului local;
-terenuri aflate în domeniul privat al persoanelor fizice sau juridice
destinate schimbului.
Planul urbanistic general al comunei CORNU pune în evidenta
masurile ce trebuie urmate pentru instalarea unui dinamism urban, economic
si demografic într-un cadru de gestionare responsabila a resurselor naturale,
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
67
de utilizare rationala a solului si de conservare si protectie a mediului pentru
ameliorarea calitatii vietii.
Între masurile propuse, prioritare sunt :
-amenajari pentru sporirea resurselor de apa;
-reabilitarea si dezvoltarea la parametrii europeni a infrastructurii
tehnice (cai de comunicatie, telecomunicatii, echipare energetica);
-restructurare si dezvoltarea functiunilor economice;
-îmbunatatirea si conservarea calitatii mediului.
Pentru fiecare parametru determinat în dezvoltarea localitatii au fost
analizate orientarile prioritare pentru evolutia lor.
Spre exemplificare, în cadrul functiunilor economice ca domenii
prioritare au fost considerate, în raport cu potentialul lor de dezvoltare,
agricultura si industria mica pentru gospodarirea complexa a apelor, au fost
considerate prioritare lucrarile de regularizare a cursurilor râului Prahova.
Programul propus în PUG presupune o multitudine de obiective de
investitii si necesita un efort financiar deosebit pentru a fi realizate într-o
perioada destul de mica.
Lucrarile de mare amploare (hidrotehnice infrastructura) sunt investitii
ce se pot face doar din fonduri bugetare si sunt incluse în politica de
amenajare teritoriala a judetului Prahova. Pentru realizarea obiectivelor
locale este necesar efortul comunitatii locale, o politica publica adecvata
Pagina 90
scopurilor, încurajarea investitiilor si controlul modului de utilizare
(exploatare, protejare, construire).
Masurile necesare, în continuare, dupa elaborarea PUG sunt legate de
pregatirea punerii în aplicare.
Prima masura este legata de demersurile pentru obtinerea avizelor,
pentru care odata cu cererea de emitere a acestora, în care se va aplica
termenul legal de raspuns de 30 zile, conform Legii 29/1990 a
contenciosului administrativ, beneficiarul (Consiliul Local CORNU)
anexeaza parti din documentatie (scrise si desenate) cuprinzând domeniul
pentru care se solicita, conform legii.
Partile scrise si desenate ce formeaza obiectul cererii de acord sau aviz
se editeaza, contra cost la comanda beneficiarului de catre proiectantul
general, în numarul de exemplare cuvenit consiliului local, conform Legii 69
republicata în 1996.
Odata cu aprobarea documentatiei, sarcina proiectantului este
încheiata, modul de aplicare a politicilor elaborate revenind autoritatii locale.
Accesul locuitorilor la documentatia aprobata se asigura prin grija
Consiliului local al comunei CORNU.
Anual se analizeaza modul de punere în aplicare a propunerilor.
MEMORIU GENERAL PUG CORNU
68
Modificarea sau reactualizarea documentatiilor aprobate, se face prin
respectarea aceleiasi proceduri de avizare – aprobare ca la documentatia
initiala.
Concomitent se vor face demersuri pentru realizarea studiilor de
specialitate si proiectelor necesare completarii si detalierii documentatiei
(PUZ, PUD, etc).
ARHITECT,
Lucian Enache