Raport
Statutul Comunei Erbiceni
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 23,6 MB · modificat pe site: 30.05.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Raport, „Statutul Comunei Erbiceni”, Comuna Erbiceni, jud. Iași. Sursa: https://emol.ro/pluginfile.php/1/local_emol/documentanexa/391/Statutul-Comunei-Erbiceni-.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/erbiceni/103650-statutul-comunei-erbiceni, 09.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMANIA
JIIDETUL IA$I
CONSII,[]I, I,OCAI, EIII}ICIINI
Ilotirf,rea nr. 73
tlin I 1,09.2020
privincl aprobarea Statutului cotuttnei Erbiceni, jude{trl Iaqi
Consilul Local al oomunei lirbiceni, intrunit in qeclinlI orclinarii 1a clata dc
11.09.2020;
^a AnalizAncl raportr.rl cle specialitate nr. 5932110.09.2020 nl seoretrirttltti gctrot'al til
cornunei llrbiceni privincl necesitatea apribririi Sttrtutulr"ri comunei lr)rbiceni, jtrde{Lrl Ia;i ;i
referatul dc aprobtrre iutocmit de inifiator - primarul cot'nunci lirbiceni.iuclelul la;i;
Ydz,trncl in veclele prevcdcrilc art, 121 alin. (1) Ei alin. (2) clin Constitulia
IlornAnici, republicatd cu moclilicdrile qi ootnpletdrilc ultclioat'e, ale art.3, afi.4;i ar. 6,
I
palagrafirl din Calta Iir-rropean[ a autonourici iooale, adoptatl la Strasboulg 1a l5
octonrbrie 1985, ratificatir prin Lcgea nr. 19911997, ale art, 104 clin O.II.C. nr. 5ll20l()
privind Codul A clrn inistrativ;
iir temeiul dispoziliilor art. 129 alin. (3) lit. a) ;i alt. 139 aiin. (1), artl96),
alin. 1, lit. a) $i.q.t. 243 alin. (1) lit, a) din O,ll.G. 5712019 privind CodulAclministrativ;
Hrl'I'ARA$illlrl
Art, 1. Se aprob[ Slatuttrl comunei ]irbiccni, juclclul Ia;i, conlbrur ancxci nr.i lzr prezouta
hottirire.
Art,2. Cu clucerca Ia iucloplinirc a prcverlclilor pt'ez.eutci hotfu'f,ri sc irtsarcitreazrt pl'itttltt'ttl
corntrnei
Lirbiccni, cll. Lung,r: Ionel.
Art.3. Prezenta hot[rf,rc sc comunic.l: Instilu[iei Prel'ectului jr"rdefului IaEi, pt'imaltrlLti
comunei Erbiceni qi se adduce la cunoqtin![publicirprin aligare la secliul aLrtof it[lii
administraliei publice locale qi pe pagina de internet a cotnuuei Erbiceni, plin glija
scurctarului gctreral al cottruttci Erbiccni.
Preqedintele dc Eedinfi, Secretar genet'a1,
Ap[v[loaei Marius - Cpnstantin. Minc( $'\e,fan
\/ IN
V l\\\
1"u'
t\
ri\:'
Pagina 2
STATUTUL
CO]WUNET ERBTCE]Yr
JUDETUL IASI
2020
^
Pagina 3
CI]PRINS
capitolul I: CADRUL LEGAL $I DISPOZITII GENERAI.E
I.1. Cadrul legal
L2, Dispozitii generale
CAPiIOIUI II: COMUNA ERBICENI IN CIFRE
$I DATE STATISTICE
CAPiIOIUI III: CARACTERISTICI
$I PARTICULAzuTATI DISTINCTE ALE C9MLINE,I
ERBICENI
III.1. Amplasarea in teritoriu qi vecin[td]i.
III.2. Cadrul natural
111.2.1. Relieful
111.2.2. Solurile
lILz.3. Apele de suprafald Ei adancimea
ilr,2.4. Clima
III.2.5. Vegeta{ia
III.3. Delimitarea asez[rilor qi precizdri de ordi, istoric
III.3. l. Satul Erbiceni
III.3.2. Satul BarleEti
III.3.3. Satul Totoeqti
IlI.3 "4. Satul Spinoasa
IIL3.5. Satul Sprirrceana
III.4. Precizdri de ordin arheologic qi istoric
IIL5. Populalia comunei
IIL6. Denumirea localitalii reEedinta de comund
III.7. Autoritalile administrafiei publice locale
capitolul IV: DENUMIREA INSTITUTIILOR SOCIALE $I CULTURALE DIN COMLTNA
II. I .3.Prirnarul gi viceprirnarul comunei Erbiceni
CApitoIuI aI IV-Iea ..MUNCA, SANATATEA, PROTECTIA POPULATIEI SI SOLIDARITATEA
UMANA
-apitolul al v-lea: DREPTURILE, LIBERTATILE $t INDATORIRILE FLTNDAMENTALE
ALE CETATENILOR COMLINEI ERBICENI
V " 1 .DISPO ZITII GENERALE
V.2.DREPTURILE $I LrBERTAltrn FLTNDAMENTALE
V.3.INDATORIRILE FLINDAMENTALE
Capitolul al Vl-lea: DISPOZITII FINALE $I TRANZITORII
Pagina 4
CAI'ITOLUL I.
CADRUL LEGAL SI DISPOZTTTI GENERALE
I.1. CADRU LEGAL
La elaborarea statutului s-au folosit urmatoasrele documente si norme de legi:
1. Constitulia Romdniei;
2. Declarafia Universald a Drepturilor Omului;
3. cartea European[ a Autonomiei Locale qi Descentralizdrii;
4. Istoricul satelor Ei a bisericilor din parohiile comunei Erbiceni;
5. Monografia comunei Erbiceni;
6. Repertoriul arheologic al judetului Iasi, vol. I din anul r9g4:
7. Planul Urbanistic General al comunei Erbiceni aprobat in anul 1998;
8. Studiul relelei de drumuri din judelul Iaqi;
-9. Diferite lucrdri de specialitate ce conlin date despre comuna Erbiceni;
- 0. Atlas geografic privind Istoria Romanilor * Editia 2002;
11. Legea nt.9612003 pentru aprobarea O. G. nr.53l2OO2 privind Statutul-cadru al unit6lii
adrninistrativ-
teritoriale;
12. O.U.G. nr.5712019, privind Codul administrativ;
13. Legea nr. 5212003 privind transparenla decizionald in administra{ia pgblicd, cu modificdrile
si
completdrile ulterioare.
14. Legea nr, 55412004 privind contenciosul administrative;
15. Legea nr.54412001 (republicatd;i actualizatd)
public;
- privind Liberul acces la infomratii de interes
16. Legeanr,27312006 privind finanlele publice locale
17 . Legea nr, 18212002 privind proteclia informaliilor clasificate
18, Legea nt.22712015 Codul fiscal cu modificdrile si completdrile ulterioare
-
19. Legeanr.213l1998 privind bunurile proprietate public6, cu modificarile qi complet[rile ulterioare qi
cu
H. G. nr. 54811999 - normele metodologice dc aplicare a acesteia
20' Legeant. 16112003 privind unele m[suri pentru asigurarea transparen]ei in exercitarea func{iilor publice
$i in mediul de afaceri, prevenirea qi combaterea corupliei;
'-1. Legea nr. 1512003 privincl sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinte proprietate
personal6
22. Legea nr. 35112001privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului nalional Secliunea a IV-a
- Releaua de localitSli;
-
23. Ordonanla nr. 5312002 privind Statutul-cadru al unit6tii administrativ-teritotiale, cu modificdrile si
completSrile ulterioare;
24. H.G. nr. 58512002 pentru aprobarea Standardelor nalionale de proteclie a informaliilor clasificate in
Romania
25. Legea nr, 67 12004 privind Alegerea autoritdlilor administrafiei publice locale;
26. Legea w. 3 I 2000 cu privire la or ganizarea Referendumului;
27 . Legea nr. 21 5 /200 I privind Administrafia public d" locald;
28. Legeanr. 50/1991 (republicatd qi actualizatd) -privind attorizarca construcfiilor;
29.Legeanr. 18/1991 republicati privind Fondul funciar.''
30. Legea m.219/1998 privind Regimul concesiunilor;
31. Legea nr. l/2000 cu modificarile ulterioare privind Fondul funciar
32. Alte acte normative incidente in materie
Pagina 5
I,2, DISPOZITII GBNERALB
Art. 1. Statutul cotnunei Erbiceni cuprinde date cu privire la delimitarea teritoriald, cadrul
natural denumirea qi istoricul localitdfilor componelt. ampiasarea acestora in teritoriu, piecizari de
!i
ordin arheologic.qi istoric., popula{ia comunei, autoritIlile administraliei publice locale .url o conduc,
dotarea
c6ilor de-instituliilor sociale qi culturale. de._pe intregui unitalii administiativ-teritoriale, det".minarea
comunicalii existente, activiti{ile ecoroimice din comun6, serviciile p"Uii""
distincfii, democrafia. participativd, domeniul public si privat al comunei, atribuiiea qi r.iri-Uur"u ""istente,
denumirilor unor institufii publice de interes local, elaborarea qi utilizaiea stemei ;;;d,
privire la infrdlirea comunei cu alte localitili, dispozifii finale. ' [iicizari cu
Art.2. comuna Erbiceni este unitatea administrativ teritorial[ cu personalitate juridicd din judetul Iagi,
Romdnia, ai cdrei locuitori formeaz| o comunitate uman6, unitard care are ca scop fundamental
al vietii si
activitSlii sale infrptuirea binelui comun tuturor membrilor s[i.
Comunitatea si autoritlfile sale reprezentative asigurl condilii optime ca fiecare cet[fean al comunei
s5-9i plstreze si sd-qi prom oYeze identitatea exprimatl prin valoiile, obiceiurile si traditiile proprii, in
conditiile stabilite de legile fdrii, de prezentul statut qi de celelalte acte de autoritate locald.
Art. 3. In comuna Erbiceni munca, sacrificiile si infdptuirile genera{iilor trecute, istoria qi
cultura local6, obiceiurile si tradiliile, credinfa strdbund, invd{dmantul .i educafia' reprezintd
fundamentele unit6{ii sufletegti qi administrative ale comunitatii locale, temelia in6llarii spre ideal
a
4cesteia. In comuna Erbiceni, respectarea Constituliei, a legilor !6rii si a actelor de autoritate locall, inclusiv a
.. rezentului statut, este obligatorie.
Att. 4.In spiritul tradiliilor democratice qi al idealurilor perene ale poporului roman, al valorilor
nafionale, europene si universale, organizarea social-politicd, economicS, educalionald si culturald, a
muncii si viefii comunitSlii locale se intemeiazdpe apdrareasi promovarea democra]iei qi a legalitA.ii, a
demnitalii omului si a liberei dezvoltdri si afirmlri ale personititalii umane, a drepturilor si libertaiiior
cetlfenilor, a muncii libere qi a familiei care reprezintd,valori supreme ale acesteiu qi p. care autoritilile
publice locale, institufiile si cetilenii au datoria de a le apdraqi garanta.
CAPITOLUL II
COMUNA ERBICENI iN CTNNE SI DATE STATISTICE
Delintitarea teritoriald a comunei,
Art. 5. Comuna Erbiceni, ca unitate administrativ -teritoriald, in forma actual6, este cunoscntd
din anul 1908, cu cele einci sate in componenta sa, respectiv Erbiceni, Birleqti, Totoeqti, Spinoasa si
Sprinceana.
Teritoriul comunei Erbiceni reprezinta fostele moqii atestate documentar incd din perioada
feudalismului Ei ale unor boieri ce au avut proprietdli in aceastd parte a Moldovei.
Printre acegtia amintim:
Aceastd regiune este cunoscutd Ei renumitd pentru condiliile bune de cultivare a plantelor, de
crestere a animalelor qi pentru exportul acestora in alte 1dri.
A fost qi este un centru agricol de prim rang dat de calitatea si fertilitatea terenurilor agricole, de
priceperea Ei hdrnicia locuitorilor sdi,
Art. 6. Pentru fapte de luptd qi muncd qi permanenta stdpanirii locurilor din teritoriu, cetd(enii
din comunu Erbiceni au beneJiciat de marile reforme agrare tnfdptuite in Romania in perioada
anilor 1864, 1921 -1922 si 1945.
Pagina 6
Alrt.7, Conform Legii nr.211968, comuna Erbiceni este stabilitd, ca unitate administrativ-
teritoriald cu cele cinci sate in componenfS, cu suprafala de 7936 ha si cu o popula{ie de 5650 locuitori,
sd facdparte din judetul Iasi.
In urma acestei organizdri administrativ-teritoriale, suprafala comunei a fost diminuat[ cu 906
ha teren arbil, fa15 de cea existentl in anul 1945, care a fost preluat in mod abuziv de regimul comunist
in perio-ada anilor 1948 '1959 de la proprietarii din comunS qi de la C.A.P. Totoesti dupa anul 1962.
in prezent aceste terenuri se afl6 in administrarca S.C.A. Podu lloaiei in suprafa[a de 74g ha
situat in "farna Veche" si Spinoasa, si,la fostul I.A.S. Iasi, ferma Movileni, suprafala Oe iSg ha situat
in tarlaua "Satraloaia".
De asemeni, in anul 1964,la presiunea regimului comunist, fostul C.A.P. Erbiceni, a fost obligat
s[ facl un schimb de teren inechitabil din punct de vedere al calitafii solului cu fostul C.A.p. Focuri
intre tarlalele "Norocel" cu "Ponoare",t'Traistaru", "Rediu "s.a., pe o suprafata de 118 ha. Schimbul a
fost impus pe motiv cI cet[fenii din comuna Focuri nu pot lucra ca navetiqti qi in alte localit6li, iar cei
din comuna Erbiceni au posibilititi de aface naveta.
PanI in prezent din suprafa{a de 748ha teren definute de S.C.A. Podu Iloaiei s-a reconstituit
dreptul de proprietate in bazaLegii nr. 18/1991 numai la un nr. de 266 cet[feni cu o suprafafi de 364.24
ha, eliberandu-se in acest sens Decizii de ac{ionari.
Conform Legii nr.ll2000 si a Hotlrarii Comisiei judetene de Fond Funciar Iasi nr.700106.09
4002 aceast[ suprafaf6 trebuia restituitd qi pusl in posesia fogtilor proprietari inc6 din toamna anului
2002.
CAPITOLUL UI
CARACTERISTICI $I PARTICULARITATI DISTINCTE ALE
COMUNEI ERBICENI
ill.l. Amplasarea ln teritoriu si vecinatati .
n Art. 8 Teritoriul comunei Erbiceni, din punct de vedere geografic este situat central fala de
perimetrul judetului Iagi, aflandu-se la o distanta de 30 km nord -vest fa{6 de Municipiul Iaqi qi la sud-
est fafl de urmatoarele oraqe din judet:
27 kn fafl de orsaqul Targu Frumos;
34 km faf6 de oraqul Harliu;
s2krrL fafd de oraqul Paqcani;
Art. 9. Comuna Erbiceni se invecineaza cu teritoriile urmatoarelor comune:
la nord-est comunele Gropnifa, Movileni si Romanesti;
la nord comuna Focuri;
la vest comuna Belceqti ;
Ia sud-vest comuna Bal(afi;
la sud-est comuna Podu -lloaiei.
IIL2 Cadrul natural
Ill.2.l, Relieful
Art. 10. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Erbiceni este situat in partea de
sud-vest a depresiunii Jijia - Bahlui si se intinde pe o suprafald de 7900 ha .
Pagina 7
Teritoriul comunei se caracterizeazaprintr-un relief constituit din platouri slab inclinate, dealuri cu
pante accentuate si din vai.
IIL2,2. Solurile
Art. 1 1. Din punct de vedere pedologic pe teritoriul comunei se intalnesc soluri cu insuqiri
deosebite qi cu pretabilitlti diferite, identificandu-se urmatoarele categorii:
a) cernoziom levigat frrd, eroziune ce se glseqte pe terenurile cu pante mici, platouri qi pe
firul unor vdi cu apa freaticd la adancime - reprezentandpeste 38 % din teritoriul comunei;
b) cernoziom levigat cu eroziune I qi II ce se g[seqte pe terenuri cu pante mai ridicate sub
influien{a cdrora procesul de eroziune a fost declanqat - reprezentand cca. 25 % din teritoriu.
c) cernoziom levigat moderat la puternic moderat, reprezinta cca lB yo din teritoriul
comunei;
d) soluri foarte puternic erodate, rcprezerrtand peste l0 % dinteritoriu;
e) soluri aluvio - caluviale in diferite grade de salinizare, intalnindu-se in special pe valea raului
Bahlui, pe firul unor v6i qi pe unele platouri - reprezentand cca 5 % dinsuprafala comunei;
fl La coviste - in diferite grade de salinizare care se gdsesc mai mult de-a lungul unor vdi,
reprezentand cca. 3% din teritoriu;
g/ Soluri solifere de coastl, care se intalnesc pe diferite pante in procent de cca. I o/o din
teritoriul comunei .
Printre procesele geomorfologice cele mai frecvent intalnite pe teritoriul comunei, sunt in
primul rand eroziunea solului qi alunecarile de teren care se intalnesc pe terenurile in pant6 qi
fenomene de depunere qi acumutlri ce se gdsesc pe v6i qi lunci.
III.2.3. Apele de suprafafl qi adancime
Att. 12. Perimetrul comunei Erbiceni, din punct de vedere hidrografic este situat in bazinul
miilociu al raului Bahlui. ce strabate teritoriul comunei pe directia nord-sud.
Teritoriul comunei Erbiceni mai este strdbdtut din directia nord-sud de 5 paraie ce se revars6
in raul Bahlui, inzona satului Spinoasa - Calu'Mare si Valea AdancS, inzona satului Erbiceni-
Lunga si Doroqca; Jintea - Capqa in zona satului Birleqti; in zona satului Totoeqti Fantana
Cucoanei - Soci), ce sunt alimentate de apele din ploi, din topirea zapezilor si din izvoare.
Raul Bahlui se caracterizeaza printr-un debit de apd permanent, dar cu mari oscilalii.
Pe vaile principale din comun6, (Dorosca, Tintea, Capsa, Soci
'A'n nr. de 8 acumul5ri de apa cu o suprafafr de peste 35 ha luciu de ap6. si sat Totoesti) sunt amenajate
In teritoriul comunei se gasesc pe vai, pe unele coaste si platouri izvoare a caror apa in cea mai
mare parte este potabila.
Nivelul panzei de ap6 freaticd se afl6 la adancimi ce variazd de la 0.5 - 3 m pe firul vdilor,
3m - 5 m labaza versanlilor si intre l2m -20 m pe platouri.
111.2.4. Clima
Art. 13. Comuna Erbiceni se aflE situatd in zona de climat temperat, continental de dealuri,
specific parfii de sud-vest a depresiunii Jijia - Bahlui, cu ierni aspre qi veri c6lduroase, cu vanturi
ce bat neregulat qi cu precipitalii ce cad mai frecvent la inceputul verii, toamna qi in timpul iernii.
Media anuala a acestora ajunge la cca. 484 - 528 mm. Grosimea medie a stratului de zapada
este de 79.3 m. Umiditatea relativd anuald, este de 70 oh, cea mai scdzutd inregistrandu-se in lunile
iunie, iulie, august, cu valori intre 61 - 63 yo. Temperatura medie anualS este de 9 grade Celsius.
Suma gradelor de temperaturd in perioada vegetaliei de la 01.03.- pana la 31.10 este de
3389 grade Celsius. Primele brume apar in prima decadd a lunii octombrie, iar ultimile brume in
ultima decadd a lunii aprilie. Primele inghefuri se observd in a II-a decadd a lunii noiembrie, iar
ultimile inghefuri in prima decad6 a lunii aprilie. Frecvenla grindinii este o datd,la 8 - l0 ani.
Pagina 8
III.2.5. Vegeta{ia
Art. 14. Teritoriul comunei Erbiceni se afla intr-o zoni de tranzifie, dar din cauzasuprafetelor
reduse ce sunt ocupate cu vegetafie forestieri, clima iqi accentueazdtotmai mult caracterul
stepic
printr-o frecvenfd tot mai mare a perioadelor de seceti.
Pe raza comunei sunt infiinlate plantalii forestiere numai pe 5 parcele cu o suprafald de 230
ha ceea ce reprezint5 mai putin de 3Yo din suprafala comunei.
inbazaHotlririi nr. 863/2003 a Comisiei Jude{ene de fond funciar Iasi , a fost reconstituit
dreptul de proprietate al Consiliului Local Erbiceni pentru suprafafa de 151.87 ha pldure, din
Lunga Noua si Lunga Veche infiinfate in anii lg4g-1950, Coasta Snrn{ii si Deal totoejti infiinfate
in anul 1976.
Pe teritoriul comunei se gaseqte vegeta{ie caracteristic6 silvostepei, dar cu puternice influienle
stepice.
III.3, Delimitarea asezdrilor siprecizdri de ordin istoric
Art. 15. Suprafata totald a comunei, in prezent, este de 8!44ha, din care 475 haconstituie terenul din
' \travilanul localitatilor.
Art. 16. Delimitarea intravilanului comunei, evidenfa proprietltilor gi a folosinfei terenurilor, disciplina qi
modul de amplasare a construcfiilor se stabilesc prin planul de amenajare a teritoriului aprobat prin Hotar6rea
-
Consiliului Local Erbiceni adicd Planul Urbanistic General si Regulamentul local de urbanism gi celelalte
documente sau forme de evidenfi stabilite prin lege, intocmite prin grija compartimentelor de specialitate gi
aprobate de c[tre autoiritIlile publice locale potrivit competen]elor legale.
Satele componente ale comunei sunt situate la urmatoarele distanf e fald,de reqedinta de comund:
F Satul Birlegti I km;
) Satul Totoeqti 3 km;
5 km;
F Satul Sprinceana I km.
III.3.1. Satul Erbiceni
Satul Erbiceni se afl6 aqezatin centrul teritorial al comunei pe dealul numit'rPodiq", pe "$esul
,-Qahlui" si pe luncile vdilor "Doroqca" qi "Lunga", de-a lungul Drumului judetean nr. 281
irbiceni- Lespezi, pe langi calea ferati Iasi - Hirlau.
Denumirea satului Erbiceni, dupa documentele istorice rezultd cE s-ar trage de la numele
boierului Iurghiceanu sau Iurghici, Pircalab de Cetatea AlbI, care a avut moqie in aceastaparte a
Moldovei.
Numele modemizandu-se prin palatizarea limbii de la Iurghici sau Iurghiceanu s-a folosit
denumirea cea mai uqor de pronunfat cum ar fi: Iurghiceni, Ierghiceni, Erghiceni gi respectiv in prezent
ERBICENI.
O bunl parte a locuitoriior, dintre cei mai in varstd pdstreazd gi in prezent in limbajul lor
denumirea veche de "Ierghiceni" sau de "Erghiceni" .
Dupa unele surse locale, denumirea satului Erbiceni s-ar trage de la cuvantul "Iarba" care se
gaseste din belsug pe pasunele de pe valea Bahluiului si pe dealurile din imprejurimi.
Dup[ alte surse, denumirea satului Erbiceni s-ar trage de la numele familiei Erbiceanu -
respectiv a istoricului Constantin Erbiceanu, fost fiu al satului.
Cea mai virosimild ipotezd"parc a fi prima, adic[ dupS numele boierului Iurghiciceanu sau Iurghici.
Satul Erbiceni este atestat documentar din anul 1436 prin documental dat la Vaslui in 17
iulie, cand Voievozii llie si Stefan intdresc moEia boierului Iurghici - Iurghiceanu, conform
documentelor moldovene;ti, vol,l, pg. 458-468 de M, Costachescu.
De asemeni, cronicile mai amintesc, faptul cd, la 24. Mai 1619 este tntdrit satul Iurghiceni
conform datelor din Repertoriul arheologic al judetului lasi, vol, I pg. 137,
Pagina 9
Populafia satului este de confesiune ortodoxa.
III.3.2. Satul Barleqti
Satul Birleqti este situat la est de satul Erbiceni, aqezat pe dealul numit ,,Ministire,, qi dateazi din
jurul anului 1315.
Denumirile vechi ale satului erau de 'tNaveteqti'r pentru partea asezatape dealul rCapqa, qi
I'Vaveteqti" pentru paftea care de
a fost aqezatd pe locui und-e se afli cimitirul vechi.
Sub acest nume satul este mentionat la 6 mai 1692 cand Stefan Tomga tntarea;te par(i
t'VaveteEti" caFe din sarul
acum se numeste "Btrle;tit', conform datelor dii Repertoriul arheoiogi" of
Ia;i, vol, 1, pag. 142, irde(utui
Actuala denumire a satului se presupune cd s-ar trage de la numele boierului Birleo sau
Berlescu, care a avut moEie prin aceste locuri,
In mijlocul cimitirului vechi, se spune din bdtrani, cI s-ar afla o piatrd de altar a fostei biserici
construit6 din lemn de mama lui Stefan cel Mare qi o piatrd din mormant cu inscriptia unei jupanile
de
la curtea aceluiagi voievod.
Populafia satului este de confesiune ortodoxI.
III.3.3. Satul Totoesti
^
Satul Totoeqti este asezat la est de centrul comunei, pe dealul Totoesti si "Roata" la o distanta
de 3 km de satul Erbiceni. Din izvoarele istorice scrise in preajma curfilor domneqti, satul ar exista
inainte de anul 1450, o parte din locuitorii s6i fiind venifi din jurul oraqului Galali fugili din cauza
ndvdlirilor turceqti.
Denumirea satului este data, conform legendei de domnitorul moldovefrn care, de cate ori,
trecea prin aceste locuri, ar fi intrebat pe strajerul locului " Tot tu esti?r, de unde se considerd
cd, ar fi rdmas numele satului de TOTOESTI.
Alt[ versiune, ar fi, ci numele satului, ar proveni de la numele boierului Tautu care a avut
mogie in aceste locuri si ca satul s-ar fi numit TAUTESTf, in prezent TOTOESTI.
Documentele istorice consemneazil faptul ca Ia 28 martie 1560 domnitorul Alexandru
Lapuqneanu intareste satul Totoesti pe Bahlui conform datelor din Repertoriul arheologic al
judetului Iaqi, vol. I, pg. 1,46.
Populalia satului este de confesiune ortodoxi .
n lrr.3.4. satur spinoasa
Satul Spinoasa este aqezat la nord de centrul comunei la o distanta de 5 km pe dealul numit
"farna" gi pe valea raului Bahlui de-a lungul Drumului judetean nr. 281 Erbiceni - Lespezi.
Conform Repertorului arheologic al judetului IaEi, la 5 mai 1584, domnitoralPetru
$chiopu
tntdreEte satul Spinoasa, campdrat incd de pe vremea LuiAlexandru cel Bun.
Dupd unele surse se spune ca o parte din locuitorii satului ar fi venit in anul 1864 din HanguCalugara qi Dolhasca cu ocazia improprietdririlor fdcute de domnitorul Alexandru loan Cuza.
Denumirea satului Spinoasa provine de la numele primului cetifean care s-a stabilit in acest
loc, ce purta numele de Spinosanu.
Populafia satului este de confesiune ortodoxi .
III.3.5. Satul Sprinceana
Satul Sprinceana este situat pe dealul 'rfarna Vechert qi pe valea itBahluiului" la o distanfd
de 1 km de centrul comunei.
Satul a fost infiinlat la 1848 de boierul Mihai Grigore Sturza qi intarit la 1864 dupd
improprietdrirea fbcutd de domnitorul Alexandru loan Cuza.
Pand in anul1929 satul Sprinceana a purtat denumirea de Birlesti- Unguri.
Pagina 10
DupE aceasta datd, sdtenii au cerut ca satul sI se numeasc6 SPR|NCEANA, dupa numele
unui r6zes$ pe care il chema Sprinceana.
Populafia satului este de confesiune romano - catolici.
IIL4, Precizdri de ordin arheologic si istoric
Art. 17. Cercetarile arheologice efectuate au scos la iveal5 faptul ci pe teritoriul comunei
au fost descoperite aqezlri din PALEOLITIC, EPIPALEOLITIC Sl \WEZOUTIC cat qi din
perioada de trecere la EPOCA BRONZULUI $I FIERULUI (Atlas qcolar- Istoria Romanilor,
Editia 2002, pag. si pag.5).
Art. 18. Potrivit Repertoriului Arheologic al judetului Iaqi, de V. Ghica si Marcel Tanasache,
paginile 137'148 vol.l anul 1984, cercetirile arheologice efectuate pe raza comunei au scos in
evidenta urmatoarele: La poalele dealului PodiE, situat in dreapta paraului Lunga, intr-o lutdrie
(in gradina lui $tefanache C Constantin) s-au descoperit cateya piese de silei din paleoliticul
superior, iar tn iurul acesteia s-au gdsit materiale ceramice de la sfarSitul epocii bronzului, din
sec. IV era noastrd; sec. VILVilI, Si din sec. XVILXVIil.
Dupd cercetarea mormintelor descoperite pe malurile lutiriei, s-ar putea ca necropola sd dateze
,{e sfarqitul sec. IV sau inceputul sec. V. dup6 HRISTOS.
la
lungul canalului de drenaj sdpat in gesul Fina{ pe direc{ia Spinoasa-Pod de Fier RauI
Bahlui, s-au gisit piese de silex din paleoliticul superior, conform fig.'2 lli.
Continuarea cercetdrilor din zona qesului Finaf Bahlui si Ia sud de Stafia CFR Erbiceni, prin
secfionarea mai multor martori de eroziune s-au descoperit doud niveluri de locuire :
o un nivel epipaleolitic;
o altul din neoliticul timpuriu cu ceramica corodati pi piese de silex. prin analiza cu
Carbon, 14 efectuate in perioada anilor 1979-1981 cu mijloace tehnice si financiare din
partea unor cercetatori americani, varsta acestei locuiri a fost stabilitl ta 7850 +l- 215 ani
inainte sau dupi HRISTOS.
Pe dealul numit Sirlturi care este situat la 2 Lrorr nord de satul Erbiceni, pe partea dreapta a
paraului Doroqca, s-a identificat o intinsd qi bogati aqezare apar{inand culturii Horodiqtea- Erbiceni
qi din epoca bronzului timpuriu de factura Cucutenianl.
Pe dealul numit Ministire, care se gaseqte la sud-est de dealul S[raturi s-au descoperit 2
morminte qi o locuinfi-coliba cu vatra aproape dreptunghiularfi, asemanatoare celor descoperite pe
dealul Sdr6turi. tn zona fostului complei ,oot"hrric qi pe coasta dealului Birleqti, situat pe partea
-keapta a drumului judetean Podu-Iloaiei Erbiceni, au fosi descoperite fragmente ceramice din cultura
Precucuteni, fig. 417, cultura Horodistea -Erbiceni , fig. 616 Si din Hollstatt-ul final fig. l3ll},l7.
La poalele dealului tintea la vest de iazul lintea, s-a descoperit o aqezarc din cultura noui, cu
ceramica decorati cu brau simplu in relief, suprapus[ de o locuire din sec. VI-VII, cu ceramica
decorati cu linii valurite, conform fig.24115,23,27 qi un fragment de amfori bizantini fig.24126.
Lil, 5, Pop ula(ia comunei
Art.19. Populafia comunei Erbiceni, conform datelor statistice la data de 1 iulie 2020, situafia se
prezintd, dupS cum urmeazd:
Total locuitori 569I, din care desexmasculin 2904 qide sex feminin 2787.
Populatia comunei este compusl in totalitate de locuitori de nationalitate romanl.
III. 6. Denumirea localitalii re;edinta de comund
&rt.20. Denumirea actuall a comunei dateazil de la I iulie 1908, cu prilejul unei noi organizdri
admnistrativ - teritoriale, in componenfa cdreiaerau cuprinse actualele 5 sate ale comunei.
Numele comunei este dat de la denumirea satului Erbiceni care avand pozifie centrali fald de
celelalte sate componente devine reqedinfa de comun6.
Pand in anul 1908 a fost alti organizare administrativd, comuna se numea Birlepti avand in
Pagina 11
componenta sa satele Erbiceni, Birleqti si Totoeqti.
IIL 7, Autoritd(ile administra(iei publice locale
Att.2l. Autorit[1ile administrafiei publice locale sunt alese qi funcfioneazd,inbazaprincipalilor
legi organice de specialitate:
Referendumului
Legea nr 215/2001 cu modifigg,l. qi completSrile ulterioare privind Administralia publicd locald;
:
administrafiei publice locale
Att.22. Administrafia publicd este organizat6, qi func]ioneazd in temeiul urmatoarelor principii:
Art. 23. Autoritatea administrativ deliberativd este reprezentatd de Consiliul local, format clin
Aonsilieri aleSi prin mandat de 4 ani.
ArL24. Autoritatea executivl, este reprezentati de Primarul comunei, care este ales pentru un
mandat de 4 ani.
Primarul, viceprimarul, secretarul, impreunl cu aparatul propriu de specialitate al Consiliului
local, constituie o structurd funcfionald cu activitate permanenta denumita "PRIMARIA C)MUNEI,,, care
are^obligafia de a duce la indeplinire Hotdrarile Consiliului Local si Dispozifiile Primarului, solutioineazd,
astfel problemele curente ale colectivitafllor locale.
ArL 25. Atribufiile qi competenta Consiliului Local qi ale Primarului sunt cele prevazute de
Legea nr, 21512001, privind Administrafia publici locali, in Codul administrativ aprobat prin
O.U.G. nr.5712019 qi de Regulamentul de Organizare qi funcfionare a Consiliului local.
CAPITOLUL IV
DENUMIREA INSTITUTIILOR SOCIALE $I CULTURALE DIN
COMUNA ERBICENI
Art. 26. Instituliile de interes local se afld in slujba comunitSlii Ei au ca scop fundamental al
activitdtiilor, slujirea nevoilor, aspiraliilor qi valorilor individuale sau colective ale oamenilor prin furnizarea
serviciilor specifice.
a)lnfiin{area, organizarea, funclionarea, gestionarea patrimoniului qi finanlarea institutiilor publice de interes
local se realizeazd cu respectarea legislafiei in vigoare.
Raporturile dintle autoritadlile publice locale (primar sau consiliu local) qi instituliile publice de interes
local, dintre acestea Ei cetdfeni, precum Ei relaliile dintre ele, au labazd,principiile respectului qi increderii
reciproce, ale responsabilitdlii Ei legalitS{ii, ale solidaritalii, cooperdrii qi ac}iunii convergente pentru
intdrirea unitdfii qi infrptuirea binelui comunitdlii locale qi al tuturor membrilor sdi.
b)Comunitatea Ei autoritadlile publice locale spiijind Ei se implicd direct in asigurarea unor condilii optime
de funclionare a instituliilor publice de interes local qi colaboreazdcu autoritdlile Ei institt4iile de specialitate
de la nivel judefean sau central pentru solulionarea problemelor specifice, in limitele compelentelor legale si
ale resurselor asigurate.
c)$efii institutiilor publice de interes local prezintd in fala comunitdlii locale ;i a autoritdtilor reprezentative
informari sau rapoarte cu privire la activitatea desfbEuratd, rezultatele oblinute Ei problemele ?ntampinate pe
linia rcalizarii obiectivelor specifi ce.
AceEtia rdspund in condiliile legii de modul in care folosesc fondurile Ei gestioneazdpatrrmoniul care
face parte din domeniul public sau privat al comunei Erbiceni ;i a celorlalte bunuri pe care le au in
Pagina 12
administrare.
in COMUNA ERBICENI functioneilz mai multe institufii sociale qi culturale din care pe sate
se regasesc urmaroarele :
in satul ERBICENI, funclioneazd urmatoarele institutrii social culturale:
IV.l. Parohia satului Erbiceni
Parohia satului Erbiceni care are in dotare biserica, casa parohiald, casa de pr6znuiri. Biserica este
construitd de boierii Luca LascIr si Constantin Paqcanu, fiind sfintitd in anul 1863. Biserica are hramul
"Sfin{ii impara{i Constantin qi Elena'r, sirbitorit la 21 mai.
La inifiativa qi stlruinfa preotului paroh Merticaru Dumitru, cu cheltuielile enoriaqilor, in perioada anilor
1985-1994 s-au efectuat reparafii capitale la bisericl, inlocuindu-se ferestrele qi uqile, s-au refacut
picturile, s-a mlrit spafiul de rugiciune, prin construirea unui nou altar, iar in exterior s-a schimbat
acoperiqul qi s-a inaltat inctr o turltr.
In perioada anilor 1993-1994, lucrarile de reparatii qi picturfl de la bisericl s-au definitivat sub
conducerea preotului paroh Voina Constantin.
Sfinfirea bisericii a avut loc la 25 septembrie 1994, fiind frcutd de un sobor de preofi, in fruntea carora a
j)st prezent preasfinfia sa Calinic Botoqlneanu, episcop vicar al Arhiepiscopiei iaqilor.
' )easemenea in perioada anilor 1996-2004, la inifiativa preotului paroh Voina Constantin qi a
credincioqilor din satul Erbiceni, s-a construit in curtea bisericii o casi de prlznuire qi s-a ridicat o cruce,
monument in cinstea eroilor din comunil, caztgi in r6zboiul de independenfd qi in cele doul r[zboaie
mondiale.
[Y.2, Primaria Comunei Erbiceni
Primaria Comunei Erbiceni, func{ioneazdintr-o cl[dire din centrul satului, construitl din chirpici, in
perioada anilor 1964-1965 .
Cu ocazia efectuarii reparafiilor capitale la aceastd cladire, in perioada L978-1979 spatiile din sediul
Primariei au fost m[rite prin construireala iniliativa conducerii locale, cu 4 camere dinvenituri proprii,
frr[ plan de investilii.
IV.3. Centrul Social
Centrul social a fost ridicat in anii 2012-2013 avand regimul de indlfime parter+etaj
Comuna Erbiceni are in proprietate un bloc de locuin{e cu spa(ii comerciale la parter qi 8 apartamente la
care lucrdrile de constructie au mai fost efectuate si finalizate dupa anul 1989
sospoddreascd a comunei. Primario comunei Erbiceni in nerioada anilor 1975-1984 a avut, tliferite
activitdli economice (cultivare de teren, creEtere de oi. oisciculturd ;ifabricarea de sdpun,) tnliintate
tn bazqLegii 7/1971 la ini(iotiva co&dueerii locale,pentrua osigura din veniturile oblinute finantarca
construirii Scolilor din Erbiceni. Birlegi. Soinoasa E!, Totoeqti. amenajurea si dotarea cu mobilier u
Gfd"dini(elor d*copii de lg Erbiceni. s,i Btrlesti amenajarea sdlii de festivitdli de la Scoala veche
Erbiceni. construirea €i oietruirea drumului Erbiceni-Sprtnceana $i Birleqti-Erbiceni. tnaUarea
disurilor ;i construirea anui cdlugd.r la iazul din Coasta Bu$oaiei. amenaiarea unei addpdtori in
aval de iazul nou. pooularea cu ouiet seleclionat a iazurilor amenuiate din Doro$ca.
1. Poli{ia comunei Erbiceni, localizatd in centrul satului are sediul intr-o clddire proprie,
construclie noui cu etaj, realizatd in perioada anilor 1984-1985 qi este deservitd de trei subofiteri.
2. $coala
66Constantin Erbiceanu" Erbiceni cu clasele I-V[I iqi desfaEoard
activitatea in
doud corpuri de clddiri.
In clldirea cornului A iqi desfrEoard activitatea clasele V-VIII, este o constructie modernd, cu etaj,
realizatdin perioada anilor 1976-198I;i are spatii pentru:
Pagina 13
Construcfia qcolii s-a realizat la iniliativa conducerii locale cu fonduri din contribufia
bineascl a
cetatenilor din comund Ei din veniturile proprii obfinute de Ia activitl{ile economice ale primariei.
Valoarea investifiei a ajuns la 1.400.000 lei .
Inaugurarea $colii a avut loc la 15 septembrie 19g1.
Reabilitarea, modernizarea qi recompartimentarea qcolii gimnaziale a fost rcalizatd,in
anul 20lg-
2020 qi a costat 2607764,791ei.
In clidirqe cornullri E funcfioneazd clasele I-IV. Clddirea este construitb din c6ramid6 in anii 1963-1966
qi are spalii pentru 4 s[li de clas[, bibliotec[, cancelarie, cabinet material didactic qi
spafii pentru magarie.
In anul 1982 s-au efectuat reparalii capitale cu care prilej s-a schimbat acoperiqul qi s-a inlocuit
pardoseala cu parchet nou.
Reabilitarea, modernizareaqi recompartimentarea qcolii gimnazialea fost realizatd,in anul 21lg.
3. Grldinifa de copii Erbiceni, cu 3 grupe de preqcolari, funcfioneazd,in corpul de clldire
nou-construit[ in anii 2016-2019 .Este situatl intre cele douii corpuri de qcoall, din centrul satului.
_Valoarea investitiei este de 575001 +TVA.
n'
4. Biblioteca Comunali Erbiceni , iqi are sediul intr-o clddire a primdriei Erbiceni, care a fost
construit6 in perioada 1979'1980, din veniturile proprii ale comunei qi fdrd plan de investili., p.rt* u fi
folositd camagazie de materiale .
5. Dispensarul Sanitar Uman Erbiceni functioneazd in spafiile a doud cl6diri vechi, din
centrul satului Erbiceni, rdmase de la moqierul Cantacuzino Paqcanul. CtaAirite au fost reparate capital in
anul 1975.
6. Punctul faramaceutic Erbiceni funcfioneazd" intr-un spa{iu inchiriat din centrul satului
Erbiceni.
12 Dispensarul sanitar veterinar Erbiceni funclioneaz[ intr-o clidire proprie construita din
chirpici in perioada anilor 1965-1966, carcia i s-au ftcut reparalii capitale in anul 1981 de catre Primdria
Erbiceni. Deasemenea mai are in dotare o anexd ce este folositd ca addpost pentru animale si magazie de
.naterial,
13. Oficiul poqtal Erbiceni funclioneazd intr-un spaliu inchiriat din centrul satului Erbiceni.
Art.27. iN S.q.rUL BiRLE$TI funcfioneazdvrmatoarele institqii sociale qi culturale:
1. Parohia satului Birleqti care are in dotare o bisericd, un pr6znicar qi o casa parohiala.
Biserica este construitd in perioada 1862-1864, cand a fost qi sfinfita qi are hramul " fntrarea Maicii
Domnului in bisericl "sarbatorit la data de 2l.noiembrie.
Ctitorii acestei biserici sunt: GHEORGHE STDURZA $I LASCARACHE CANTACUZINO, foqti
moqieri pe aceste locuri .
La initiativa preotului paroh Curcudel Constantin qi cu cheltuiala credinciogilor, in perioada 1994-2004 s-au
frcut lucrdri de reparalie oapitald, constand in sohimbaroa acoperiqului Ei a zugravolilor din interior si exterior,
pictura interioard qi alte amenaj6ri.
2. $coala Birleqti cu clasele I-VIIL funcfioneaz6 intr-o clIdire ce are spalii pentru 5 sdli de
clas6, din care doua sali de clasa si cancelaria au fost construite in anul 1982-1983,1a initiativa conducerii
Pagina 14
locale, cu venituri proprii ob{inute din activitl{ile primariei qi cu fonduri din contribu{ia bineasctr ale
cetlfenilor din sat, fiind realizatl dupd un proiect propriu fErS plan de investitii.
in prezent $coala Birleqti se afli cuprinsl intr-un proiect in curs de executie privind
reabilitarea, modern izarea si recompartimentarea constructiei.
in anul 2005 s-a construit clddirea corp C2 cu funcfiunea de tip qcoalS primar6 I-IV. Cl6di rea are
regim de inlllime parter qi structura de rezistent6 este de tip cadre metaiice. inchiderile sunt din panouri
tip
sandwich.Este construitd cu fonduri de la UNIUNEA EUROPEANA.
Deasemenea, in clSdirea qcolii existd spafii pentru cabinet de informatic6, bibliotecd qi cabinet
director. Acest corp de gcoali a fost reabilitatI, recompartimentat[ in anul 2020 qi cuprinde a sAd de clasd,
cancelarie, sal6 de bibliotecd qi toalete in interiorul clldirii.
3. Gradini{a de copii Birleqti a func{ionat in cl5dire proprie cu spafii pentru dou6 grupe de
preqcolari.
Cl6direa a fost construit6 din csrdmid6 in perioada 1975-1976, iar in anul 1982 a fost amenajatl
qi dotatd din venituri proprii ale primlriei cu mobilier necesar pentru desf6qurarea activitl{ii cu
program prelungit.
+
In prezent Gradini(a de copii Birleqti se aflE cuprinsi intr-un proiect in curs de execu(ie
^A
' \rivind reabilitarea, modernizarea si recompartimentarea construcfiei.
Art.28.lN SafUf, TOTOE$TI funcfioneazdurmatoarele institufii social-culturale:
1. Parohia satului Totoegti care are in dotare biserica qi casa parohiala.
Biserica este construitd in anul 1804-1805 de Ilinca Cantacauzino, sofia prinfului Constantin
Palade. casa parohiald a fost reparatd capital in perioada 1996-1997.
Biserica are hramul 'rBuna vestirerr sirbatorit la data de 25 martie.
La iniliativa preotului paroh Agafifei Constantin Ei cu cheltuielile credincioqilor in perioada anilor
1998-2004, biserica a fost rcparatd in interior qi exterior, s-a construit qi inalfat pridvorul, s-a schimbat o
parte din tampl[rie qi alte lucrdri.
2. $coala Totoeqti cu clasele I-VI[ are in dotare doud corpuri de cl6dire:
n A) Prima clidire este construit[ din chirpici qi are spafii pentru 5 s6li de clas6, cancelarie qi
-abinet director qi a fost reparutd, capital ln perioada anilor 1976 - 1977.
Pentru aceastl clddire construitd din chirpici este intocmit un proiect de reconstrucfie cu fonduri de la
LTNII.INEA EUROPEANA.
B) A doua cladire este o construcfie modernd din cdrdmidd, cu etaj, realizat[ in perioada
anilor 1982-1985 qi are spa{ii pentru :
Construcfia qcolii s-a realizat la initiativa conducerii locale din veniturile proprii ale primiriei qi
contribufia blneascl a cetl{enilor din comunl.
O parte din materialele folosite la construclia qcolii (caramida, bile-manele qi cherestea ) au fost
ob{inute la initiativa conducerii locale din demolarea unor clldiri abandonate in zona statiei CFR
Spinoasa.
3 Gradini{a de copii Totoeqti func}ioneazd" in cl6dire proprie, cu doul grupe de
preqcolari in unul din spa{iul fostei qcoli Totoesti.
Pagina 15
4 Clminul Cultural Totoeqti are sediul intr-o cl[dire veche, fosta qcoa16, construitd dupd anul
1900, pe baza proiectului tip "Spiru Haret". tn prezent aceasta clEdire nu este folositd din cauza
deteriordrii tamplIriei qi a dot6rilor din interior.
5 Punct sanitar Totoeqti func{ioneaz[ intr-un spatiu din cl[direa casei specialistului a fostului
CAP Totoeqti.
Art,29,lN SAfUf, SPINOASA func(ion eazdurmatoarele institulii social-culturale:
l.Parohia satului Spinoasa care are in dotare o bisericd, construiti in anul 1840 de State
Gheorghe Profira qi Elena, precum qi de spitarul Popovici Costache.
Biserica are hramul " Sfin{ii Apostoli Petru qi Pavel " slrbltorit la data de 29 iunie.
La inifiativa fostului preot paroh Voina Constantin qi a preotului paroh Sandulache Constantin qi cu
aportul credincioqilor, biserica a fost reparatdin interior qi exterior.
$coala Spinoasa cu clasele I-fV -care functioneaz[ cu o clasa de elevi la simultan intr-o cl6dire construitd la inifiativa
conducerii locale in anii 1980-1981 din veniturile proprii ale prim6riei qi din contribufia cetlfenilor din sat, dup6 un
aqroiect propriu, fbr[ plan de investi{ii. A fost datl in funcfiune la 15 septembrie l981.in anii 2016-2019 a fost
-babilitatd qi recompartimentatd, avand 2 sdli de clas6, cancelarie, camerI pentru material didactic gi magazie.
Valoarea totall a investifiei este de 114896 mii euro.
Art30. N SATUL SPRINCEANA, funclioneazd urmatoarele institutii social-culturale:
I. Parohia satului Sprinceana care are in dotare o bisericd la care a inceput construcfia in
anul 1955, fiind sistatl din cauza ridiclrii autoriza[iei in anul 1956. Construcfia bisericii a fost reluat[
fbrd autoriza[iein anul 1963 cand a fost terminatd gi sfin1it6.
Biserica are hramul "Nagterea Sfintei Maria'r sirbltorit la data de 8 septembrie.
in perioada anilor 2000-2001 biserica a fost reparatd prin grija preoiului paroh Hirja Alois cu,
contribu(ia credincioqilor qi cu aportul Consiliului local Erbiceni.
2 $coala Sprinceana cu clasele I-IV func{ioneazd, cu doua clase de elevi la simultan tntr-o
clddire construitd din cdrdmidd in perioada 1970-1973 gi are spa{ii pentru doud s51i de clasd qi
cancelarie.
Gradini{a de copii Sprinceana func}ioneazd, intr-un spa}iu din cadrul qcolii, cu o grupl de
preqcolari.
CAPITOLUL V.
DETERMINAREA CAILOR DE COMUNICATII
EXISTENTE PE TERITORIUL COMUNEI
Art. 3 1 . Comuna Erbiceni are ca principala cale rutierd l)rumul Judetean nr. 28t care strdbate satele
Erbiceni qi Spinoasa pe direcfia sud nord -vest pe o distanta de cca 14 km, fuce legdtura la nord cu
orasul Hirlau, iar la sud cu Drumul National 583. Iasi- Roman.
1. Drumul Judetean 281 se afla in administrarea Direcfiei Judefene de Drumuri Iaqi care
dup6 modemizarea lui din perioada anilor 1976-1977 a fost intretinut,ln anul 2018 devenind practicabil
po po distanta Spinoasa - Erbiceni - Podu- Iloaiei.
2. Teritoriul comunei Erbiceni este str[bafut prin valea Doroqca de drumul intercomunal
ce asigurd legatura intre comuna Erbiceni qi comunele Focuri, Coarnele Caprei qi Ceplenifa,
respectiv cu oraqul Hirlau, iar la sud cu Drumul Judetean nr.281 Erbiceni- Lespezi .
Pagina 16
3, Comuna Erbiceni dispune de urmatoarea relea de drumuri locale :
- Drumul Comunal nr. 113 Totoeqti- Erbiceni, a fost pietruit in anii 1982-1983;
- Drumul Comunal nr. l12 Birlesti-Erbiceni, a fost amenajat si pietruit in perioada anilor
t97 5-t983:
- Drumul comunal nr.114 Erbiceni-Sprinceana care a fost reconstruit prin ridicarea
terasamentului Ei pietruirea lui din veniturile proprii ale primlriei fErd plan de investitii in
perioada anilor 1978-1979.
intre anii 2013-2020 s-au tnodernizatprinasfaltare, unn6toarele drumuri din comunl
-satul Erbiceni D S 4399i D E 310 total metri liriari 673,54
-satul rotoe;ti D s 54, DS 1364 DS 1509 DE 652, toral metri liniari I650,4g
;i
-satul Birlegti DS 181 total rnetri lirriari 1093,67
-satul Spr?nceana DS 96 total rnetri liniari 436,95
Drumurile modernizate cu lucrdri in curs de execu{ie sunt urmdtoarele
DC814900metri liniari,valoarealucrdriifiinddeg3T.l35,l2lei,executant SCConstructDruniSIIL
DC 814, tronsonul 2, 200 rnetri liniari, valoarea lucrbrii este de 307,864,45lei,acelaqi executant
DC140 qistrdzi ,itt total9000 rnetri liniari, valoareafiind de 8.918,338,09 lei, executantfiind SC
-Daroconstruct SRL
4.O altd cale de transport importantd pentru colruna noastr6, o constituie calea feratd
Iasi- Hirlhu construitd in perioada anilor 1902-1912, ce apafiine de Regionala CFR
Iaqi.
Pe raza comunei sunt doud stalii CFR, respectiv in satele Erbiceni ;i Spinoasa, prin intermediul
carora li se asigur[ cetdtenilor din comun6, accesul la trenurile care circula zilnic spre IaEi Ei Hirliu cat qi
pentru transport de mdrfuri prin stalia Spinoasa .
5.Comuna Erbiceni, beneficrazd, de o modern[ cale de comunicare, prin telefonie care a fost
introdusd la cetalenii din comun[ in perioada anilor 1981-1982, iar in anul 2002 s-a introdus telefonia
automat, in toate satele comunei .Reteaua de telefonie fixa apartine ROMTELECCoOM .
CAPITOLUL vI.
ACTMTAIU,E ECONOMICE EXTSTENTE N COI{UNA
Art.32. Activitatea economicd a comunei sebazeazd, in principal pe produc{ia agricold qi
activitl{ile de prestiri servicii, celelalte dornenii fiind de micf, importanld.
Rezervele pe care se poate baza comuna Erbiceni in dezvoltarea de perspectiv[ sunt urmatoarele:
- potenfialul agricol reprezentat de terenurile pretabile pentru culturile agricole qi respectiv creqterea
animalelor, organizate in exploatalii pe baza proprietdlii particulare.
Fondul funciar al comunei Erbiceni in suprafa{d totalS de 8144 ha este format din urmatoarele
categorii:
Principalii proprietari ai terenurilor de pe raza comunei o constituie cetdfenii din comund., care
defin peste 5100 ha in cadrul celor cca. 216I gospod5rii particulare, eliberindu-li-se titluri de
proprietate pentru terenurile detinute panala mijlocul anului 2004La un numar de 1550 cetdfeni
rdmanand s[ li se intocmeascd titluri de proprietate la peste 900 de cetdfeni.
Din totalul de 4740 ha teren arabil se lucreazd in exploatatii organizate cca. 1000 ha prin arendarea 1or
de catre 6 societdfi agricole
-potentialul dernografic care este reprezentat de populatia activ[ aptd de munca dar fdrd
posibilitafi de afirmare;
-existenta unui numar de peste 45 tractoare si masini agricole particulare;
Pagina 17
-existenta unui efectiv insemnat de peste 850 de taurine, peste 7350 ovine si caprine, alte
animale qi p[s5ri;
- existen{a tinerilor calificafi in diferite meserii, ceea ce ar asigura forfa de muncd pentru
diferite activit6ti de micl industrie Ei de prestiri servicii
O altd activitate economic[ a comunei, cu o pondere mai micd ce se realizeazd, o constituie
prestdrile de servicii.
CAPITOLUL VII
SERVICIILB PUBLICE EXISTENTE iN CONTUUA
Art. 33' Serviciile publice in beneficiul cetdfeanului sunt reprezentate pand in prezent prin urmatoarele
activitdli :
1. Activitatea de comer{ este asiguratd prin cele 100 de puncte comerciale din care 18 cle
alimentafie publicd autorizate pentru aprovizionarea qi deservirea cetdfenilor cu mdrfurile
necesare.
2. Activitatea de asistenfl sanitar-uman5, cate este asigurat6 de 4 cabinete medicale in
satul Erbiceni gi un punct sanitar in satul Totoeqti, deservite de 3 medici de familie, un
medic stomatolog qi patru asistente medicale precum qi 2 puncte farmaceutice in satul
Erbiceni.
3. Activitatea sanitar-veterinara -care este asigurata de un medic veterinar si un asistent
veterinar.
4. Activitatea de transport persoane qi mirfuri este asigurati cu trenul, prin intermediul
celor 2 sta{ii CFR Erbiceni qi Spinoasa qi pe cale rutiera cu un numar de 4 autobuze care
circuld pe traseul Iasi - Belceqti qi retur.
5. Activitatea de alimentare cu energie electrica este asiguratd de centrul de distribulie
Tirgu-Frumos ce aparfine de S.C. Electrica Iaqi, realizand extinderea relelei, in anul2004
cu cca. 4.5 km, in anul 2016 cu cca. 2 km qi in anul 2019 cu cca. 2 km.
6. Activiti{ile de cultivare a terenului este asiguratd de cca 35 de tractoare particulare cu
utilajele aferente ce deservesc proprietarii de terenuri din comun6.
7. Activitatea de moririt se realizeazd, prin prestdrile de servicii in cadrul celor 5 mori
particulare de m[cinat porumb.
8. Activitatea de mica-industrie este reprezentatd Ia nivelul comunei de existenfa a dou6
prese de ulei pentru seminfe de floarea-soarelui Si a2 ateliere de tampldrie .
9. Activitatea de achizi(ionare a produselor agricole este rcprezentatd prin existenla a trei
centre de colectare a laptelui apar(inand fermierilor.
10. Activitatea de telefonie este asiguratl prin existinderea instalafiei de telefonie fixi
automata in perioada 2003-2004 in toate satele comunei, ce deserve$te in prezent un nr.
restrans de abonali ce apartine de ROMTELECOM qi telefonie mobili.
1 l. Activitatea de posta este asiguratd de existenfa unui Oficiu poqtal care deserveqte
populatia cu un numar de 4 salariali.
12. Activitatea de alimentare cu apa potabila -se realizeazapand in prezent numai la satele
Erbiceni qi Birleqti, la cca.200 de abonati.
Pagina 18
CAPITOLUL VIII
DISTINCTII
Art. 34. Comuna Erbiceni ca urmare a rezultatelor ob(inute in anul 1981 in activitatea
economico-sociali, edilitar gospodareasci qi de infrumuse{are a fost distinsi cu DIPLOMA DE
ONOARE acordandu-i-se un premiu de 35.000 lei pentru ocuparea locului 4 in intrecerea intre
comunele judefului laqi, conform Decizieinr.23ll30.04.1982 a Consiliului Judefean Iaqi.
Art. 35 Prin Hotarirea Consiliului Local se poate conferi persoanelor frzice romane sau str[ine
cu merite deosebite titlul de " Cetl{ean de Onoare " al comunei Erbiceni.
Art.36. Titlul de cetIfean de onoare al comunei se acordd cu predileclie fiilor comunei, ori altor
persoane care fac cinste comunit[1ii prin contribufia adusi Ia obfinerea unor rezultate deosebite pe plan
economic, social, cultural si edilitar gospoddresc.
4rt37. Consiliul Local prin Hotdrarile sale, poate retrage titlul de "cetdfean de onoare" al
comunei, persoanelor care au adus prejudicii morale sau materiale comunei noastre, {6rii noastre, ori in
plan extern.
CAPITOLUL Ix
DEMOCRATIA PARTICIPATIVA
Autoritdtile administratiei o ublice locale
il. 1.1. Reglementlri generale
Art. 38. (a) Autoritdfile reprezentative ale colectivit6tii locale din comuna Erbiceni sunt:
. Consiliul Local al Comunei Erbiceni, ca autoritate deliberativd
" Primarul Comunei Erbiceni ca autoritate executivS.
(b) Primarul qi consilierii locali se aleg prin votul liber exprimat, egal, direct Ei secret al cetdlenilor care au
domiciliul stabil in comun6, din randul cetdlenilor care indeplinesc condiliile prev[zute de Constitu]ie qi de
legile in vigoare.
(c) Organizarea alegerilor pentru funcliile de dernnitate publicd locale qi respectiv validarea mandatelor de
"-
onsilier local Ei de prirnar sunt reglementate prin legislalia in vigoare.
III. 1.2.Consiliul local
Art. 39. (1) Consiliul local al comunei Erbiceni este autoritatea deliberativd, fiir-rd format[ din
consilieri locali, alegi prin vot universal, egal, secret, direct Ei liber exprimat de cdtre cetd{enii comunei
Erbiceni qi constituit in conformitate cu prevederile legale.
(2) Pe durata rnandatului Consiliului local au fost constituite trei comisii de specialitate, in principalele
domenii de activitate, dupa cum urmeaz6:
a) cornisia 7 - Comisia pentru activitiitri economico-Jinaciare, disciplind, invdtrdruant, muncd qi
proteclie sociolit, sdndtste Ei fumilie;
b) comisia 2 - Comisia pentru agriculturd, amenajarea teritoriului Ei urbunism, protectia mediului
si.juriclicii;
c) comisia 3 - Comisiu pentru activitad(i sociul-culturale, culte, tineret, sport Ei turism..
At1. 40. Conforrn Art.129 (1) Consiliul local are ini{iativa qi hotardqte, in condiliile legii, in toate
problernele de interes local, cu excepfia celor care sunt date prin lege in competen{a altor autoritali ale
administraliei publice locale sau centrale. Consiliul local exercitd urmatoarele atribuitii:
Pagina 19
-atribulii privind organizarea;i funclionarea aparatului de specialitate a1 primarului, ale instituliilor
Ei serviciilor publice de interes local Ei ale societdlilor comerciale qi regiilor autonome de interes
local;
-atribufii privind dezvoltarea economico-social[ qi de mediu a comunei, oraEului sau municipiului;
-atribufii priivind administrarea domeniului public qi privat al comunei, oraEului sau municipiului;
-atribulii privind gestionarea serviciilor furnizate cdtre cetdleni;
-atribulii privind coopetarea interinstitufional[ pe plan inten qi extern,
(2) ^
In exercitarea atribuliilor previzute la alin. (2)lit. a), consiliul local:
a) aprob[ statutul comunei, precum si regulamentul de organizare Ei func]ionare a consiliului local;
b)aprobd in condiliile legii, la propunerea primarului, infiin\arca, organizarea qi statul de func{ii ale
aparatului de specialitate al primarului, ale instituliilor Ei serviciilor publice de interes local, precurn Ei
organizarca;i statul de funclii ale regiilor autonome de interes local;
c)exercitd in numele unitalii administrativ-teritoriale, toate drepturile qi obligaliile corespunzatoare
participanlilor delinute la societ[li comerciale sau regii autonome, in condiliile legii.
(3) In exercitarea atribuliilor prevazute la alin, (2) lit. b), consiliul local:
a) aprobd, lapropunereaprimarului, bugetul local, virdrile de credite, modul de utilizare arezervei bugetare
Ei contul de inchieiere a exerciliului bugetar;
b) aprob6, la propunerea primarului, contractarea qi/sau garantarea imprumuturilor, precum Ei contractarea
-de datorie publicd 1oca16 prin emisiuni de titluri de valoare, in numele unitdlii administrative-teritoriale, in
;ondi!iile legii;
c) stabileEte qi aprobd impozitele qi taxele locale, in condiliile legii;
d) aprob[, la propunerea primarului, documentaliile tehnico-economice pentru lucrdrile de investi]ii de
interes local, in conditiile legii;
e) aprobd strategiile privind dezvoltarea economicS, sociald qi de inedit a unitdlii administrativ- teritoriale;
0 asigurd realizarea lucrdrilor qi ia mdsurile necesare irnplement6rii qi eonform[rii cu prevederile
angajamentelor asumate in procesul de integrare ellropeand in domeniul protecliei mediului Ei gospoddririi
apel or pentru servici i le furnizale cetSfenilor.
(a) In exercitarea atribuliilor prevdzute la alin. (2) lit. c), consiliul local:
a) hotarlEte darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publicS a comunei,
oraqultri sau municipiului, dupacaz, precum Ei a serviciilor publice de interes local, in condiliile legii;
b)hotardqte yanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privatd a comunei, oraqului sau
rnunicipiului dupd caz,in condiliile legii;
c)avizeazd" sau aprobd, in condi{iile legii, documentaliile de amenajare a teritoriului ;i urbanism ale
localitdlilor, atribuliile sau schimbarea, in conditiile legii, denumirii de sfidzi, de piele Ei de obiective de
interes public local.
(5) In exercitarea atribufiilor prevazute la alin. (2) lit. d), consiliul local asigurd, potrivit competenlei
sale si in condiliile legii, cadrul necesar pentru furnizarca serviciilor publice de interes local privind:
a) educalia;
b) serviciile sociale pentru proteclia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor varstnice, a
familiei Ei a altor persoane sau grupuri aflate in nevoie social[;
c) sdn[tatea;
d) cultura;
e) tineretul;
f) sportul;
g) ordinea publicd;
h) situaliile de urgen!6;
i) protec{ia qi refacerea mediului;
j) conservarea, restaurarea qi punerea in valoare a monumentelor istorice qi de arhitectur[, a
parcurilor, grddinilor publice Ei rezervaliilor naturale;
k) dezvoltarea urban6;
1) evidenla persoanelor;
m) podurile qi drurnurile publice;
n) serviciile comunitare de utilitSli publice de interes local;
o) serviciile de urgen{6 de tip salvamont, salvamar si de prim ajutor;
p) activitdlile de administratie social-comunitard;
Pagina 20
q) locuinlele sociale qi celelalte unitdli locative aflate in proprietatea unitdlii administrativ-teritoriale
sau in administrarea sa;
r) punerea in valoare, in interesul colectivitdlii locale, a resurselor naturale de pe raza unitdlii
admini strativ-teritoriale ;
s) alte servicii publice de interes local stabilite prin lege
(6) In exercitarea atribuliilor prevdzute la alin. (2) lit. d), consiliul local:
a) sprijinS, in condiliile legii, activitatea cultelor religioase;
b) aprobd construirea locuinlelor sociale, criteriile pentru reparlizarea locuinlelor sociale qi a
utilitSlilor locative aflate in proprietatea sau in administrarea sa.
In exercitarea atribuliilor prevazute la alin. (2) lit. e), consiliul local:
a) hotaraEte, in condiliile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau strline, in
vederea finanfdrii ;i realizhrii iu comund unor acfiuni, lucrdri, servicii sau proiecte de interes public
local;
b) hotardEte, in condi{iile legii, infr6lirea comunei, orasului sau municipiului cu unitSli administrativ-
teritoriale din alte ldri;
c) hotar[qte, in condiliile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unit[1i administrativ-teritoriale din
!ar[ sau din strdinatate, precum Ei aderarea la asociajii nalionale qi internalionale ale autoritdlilor
adn-rinistraliei publice locale, in vederea promovdrii unor interese comune.
(7) in exercitarea atribuliilor prevdzute la alin. (2) lit. a), b) si d), consiliul local:
a) poate asigura, in tot sau in parte, cu acordul titularului dreptului de proprietate sau al celui de
administrare, lucrdrile ;i fondurile necesare pentru reabilitarea, dotarea qi funclionarea ciddirilor in
care iqi desfEqoard activitatea autodtdli sau institulii publice a cdror activitate prezintd, un interes
local. Bunurile achizilionate pentru dotdri r[man in proprietatea unitdfii administrativ-teritoriale;
b) poate asigura, in tot sau in pafte, cu acordul instituliei sau autoritdlii publice titulare a dreptului de
proprietate sau de administrare, lucrdri de amenajare, dotare qi intrefinere a cl[dirilor sau terenurilor
aflate in proprietatea publicd sau privatd a statului, in scopul creqterii nivelului de atractivitate
turisticd a unitilii administrativ-teritoriale, cu condilia ca, prin acordul exprimat, titularul dreptului sd
permitd accesul publicului in spaliile astfel imbunatdlite pe o perioadd de minimum 5 ani. Bunurile
achizilionate pentru dotari rdman in proprietatea unit[]ii administrativ-teritoriale,
(8) Pentru realizarea atribuliilor prevazute la alin. (2), consiliul local poate solicita informdri qi
rapoarte de la primar, viceprimar qi de la conducatorii organismelor prestatoare de servicii publice ;i de
^ rtilitate publicd de interes local.
(9) Consiliul local hotardgte acordarea unor sporuri qi a altor facilit[li, potrivit legii, personalului
angajat in cadrul aparatului de specialitate al primarului qi serviciilor publice de interes local.
(10) Consiliul local poate conferi persoanelor'frzice romane sau str6ine cu merite deosebite titlul de
cet6{ean de onoare al comunei, oraqului sau municipiului, in baza unui regulament propriu. Prin acest
regulament se stabilesc gi condiliile retragerii titlului conferit. Acest regulament poate fi parte integrantd a
statutului unitalii administrativ-teritoriale.
(11) Consiliul local indeplineqte orice alte atribulii, in toate domeniile de interes local, cu excep{ia
celor date in mod expres in competenla altor autoritdli publice, precum qi orice alte atribulii stabilite prin
lege.
Afi. 41. Modul de organizare qi fturcfionare a Consiliului Local Erbiceni este stabilit prin
Regulamentul de organizare si funcfionare. In funclie de necesit[li ;i de evoluliile inregistrate in plan
legislativ, regulamentul va putea h modif,rcat, completat qi actualizat in condiliile legii.
Arl. 42. Dizolvarea consiliului local gi suspendarea mandatului de consilier local pot avea loc in
situaliile qi cu respectarea cerinlelor stabilite prin OUG nr.5712019 - privind Codul administrativ.
Pagina 21
Art. 43. Locuitorii comunei care nu au consilieri alegi in consiliul local vor fi reprezentalr\a sedinlele
acestuia de c[tre un delegat sdtesc al cdrui statut este stabilit prin lege.
Primarul si Vicenrimarul
Art. 45. Func{ia de autoritate publicd executivd la nivelul Comunei Erbiceni este exercitatd de cdtre
primar in condiliile legii.
Art. 46. Inlocuitorul de drept al primarului, subordonat acestuia, este viceprimalul comunei, care
este ales in condiliile stabilite de lege.
Art. 47. Primarul Ei viceprimaarul, la fel ca gi consilierii locali, depun in fala consiliului local
urmatorul jurimant:
,,Jur sd respect Constituliu qi legile (iirii ;i sir fuc, ca bund uedinld tot ceea ce stt tn puterite qi
pricepereu mea pentru binele locuitorilor comunei Erbiceni.AEa sd-mi ajute Dumnezeu .!"
Art. 48. Confblm afi.129 alin. (2) Funclia de primar Ei funclia de viceprimar sunt funclii de
auroritate publicS.
Art. 154 Rolul primarului:
(1) Prirnarul asigurd respectarea drepturilor qi libertdlilor fundamentale ale cetdfenilor, a prevederilor
Constitu{iei, precum Ei punerea ir-r aplicare a legilor, a decretelor Plegedintelui Romaniei, a ordonan}elor qi
. hotdrarilor Guvernului, a hotdrarilor Consiliului local. Primarul dispune m[surile necesare Ei acordd sprijin
.tentru aplicarea ordinelor qi instrucliunilor cu caracter normativ ale miniqtrilor, ale celorlalli conducdtori ai
autoritAlilor administraliei publice centrale, ale prefectului, a dispozilitlor preqedintelui consiliului judetean,
precum qi a hotdrarilor consiliului judelean, in condiliile legii.
(2) Pentru punerea in aplicare a activiElilor date in competenla sa, prin actele prevazute la alin. (l), primarul
are in subordine un aparat de specialitate.
(3) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funclionale incadrate cu
funclionari publici qi personal contractual.
(4) Primarul conduce instituliile publice de interes local, precum Ei serviciile publice de interes local.
(5) Primarul participd la Eedinlele consiliului local gi are dreptul sd iqi exprime punctul de vedere aslrpra
tuturor problemelor inscrise pe ordinea de zi, precllm Ei de a formula amendamente de fond sau de formd
asupra oricbror proiecte de hotdrari, inclusiv ale altor iniliatori. Punctul de vedere al primarului se
consemneazd, in mod obligatoriu, in procesul- verbal al qedinlei.
(6) I'}rimarul, in calitatea sa de autoritate publicd executivd a administraliei publice locale, reprezintd unitatea
administrative-teritoriald in relaliile cu alte autoritdli publice, cu persoanele fizice sau juridice romane qi
strdine, precum qi in justilie.
Art.49. Conform Art. 155(l)
*''1) Primarul indeplineqte urmatoarele categorii principale de atribulii:
a) atribulii exercitate in calitate de reprezentant al statului, in condiliile legii;
b) atribulii referitoare la relalia cu consiliul local;
c) atribulii referitoare la bugetul local al unitdlii administrative-teritoriale;
d) atribulii privind serviciile publice asigurate cetdlenilor, de interes local;
e) alte atribulii stabilite prin lege"
(2) in temeiul alin. (1) lit. a), primarul:
a) indeplineEte functia de ofi1er de stare civil[ qi de autoritate tutelard ;i asigurd funclionarea serviciilor
publice locale de profil;
b) indeplineEte atribulii privind organizarea gi desftgurarea alegerilor, referendumului Ei a recensf,mantului;
c) indeplineEte alte atribulii stabilite prin lege.
(3) in exercitarea atribuliilor prevdzute la alin. (1) lit. b), primarul:
a) prezintd consiliului local, in primul trimestru al anului, un raport anual privind starea economic[, sociali
qi de rnediu a unitAlii administrativ-teritoriale, care se publicd pe pagina de internet a unitalii administrativ-
teritoriale in condiliile legii;
b) participd la gedintele consiliului local qi dispune misurile necesare pentru preg[tirea Ei desfhEurarea in
bune condilii a acestora;
c) prezintd, la solicitarea consiliului local, alte rapoarle qi informdri;
Pagina 22
d) elaboreazd, in urma consultdrilor publice, proiectele de strategii privind starea economicS, sociald gi de
rnediu a unitalii adrninistrativ-teritoriale, le publicd pe site-ul unitafli administrative-teritoriale Ei le slrplrne
aprobdrii consiliului local.
Art. 50. (4) In exercitarea atribuliilor prevazute la alin. (1) lit. c), primarul:
a) exercit[ funclia de ordonator principal de credite;
b) intocme;te proiectul bugetului unitdlii administrative-teritoriale qi contul de incheiere a exerciliulr"ri
bugetar si le supune spre aprobare consiliului local, in condiliile ;i la telmenele prevSzute de lege;
c) prezintd consiliului local informdri periodice privind execulia bugetard, in condiliile legii;
d) initiazd, in conditiile legii, negocieri pentru contractarea de imprumuturi qi emiterea de titluri de valoare
in numele unitafli administrativ-teritoriale;
e) verific[, prin compartimentele de specialitate, corecta inregistrare fisca16 a contribuabililor la organul
fiscal teritonal, atat a sediului social principal, cat qi a sediului secundar.
Aft. 51. (5) in exercitarea atributiilor prevazute la alin. (l) lit. d), primarul:
a) coordoneazd realizarea serviciilor publice de interes local, prin intermediul aparatului de specialitate sau
prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice qi de utilitate publica de interes local;
b) ia mlsuri pentru prevenirea qi, dup[ caz, gestionarea situaliilor de urgen]d;
c) ia mdsuri pentru organizarea executdrii qi executarea in conclet a activitSlilor din domeniile prevdzute la
art. 129 alin. (6) si (7);
^d) ia mdsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenlei statistice, inspecliei Ei controlului furnizdrii serviciilor
2trblice de interes local prevdzute la afi. 129 alin. (6) si (7), precum Ei a bunurilor din patrimoniul public Ei
privat al unitdlii administrative-teritoriale;
e) numeEte, sanclioneazd,Ei dispune suspendarea, modificarea Ei incetarea raporturilor de serviciu sau, dup[
caz, a rapofturilor de munc5, in condiliile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate,
precum si pentru conducdtorii instituliilor ;i serviciilor publice de interes local;
f) asigur[ elaborarea planurilor urbanistice prevdzt:lie de lege, le supune aprobdrii consiliului local qi
actro ne azd" pentru re sp e ctare a p rev ederil o r ace stora ;
g) emite avizele, acordurile qi autorizaliile date in competen{a sa prin lege qi alte acte normative, ulterior
verificdrii qi cerlificdrii de cdtre compartimentele de specialitate din punctul de vedere al regularitSlii,
legalitdlii Ei de indeplinire a cerinlelor tehnice;
h) asigurd realizarca lucrdrilor Ei ia masurile necesare conformdrii cu prevederile angajamentelor asumate
in procesul de integrare europeand in domeniul protecliei mediului qi gospodiririi apelor pentru serviciile
furnizate cet6lenilor.
Art. 52. (6). Primarul desemneazd funclionarii publici anume imputernicili sd ducd la indeplinire
obligaliile privind comunicarea citaliilor;i a altor acte de procedurS, in condiliile Legii nr. 135/2010, cu
modificdrile Ei complet[rile ulterioare.
-'7) Pentru exercitarea corespunzatoare a atribuliilor sale, primarul colaboreazd cu serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor qi ale celorlalte organe de specialitate ale administraliei publice centrale dir-r
unitAflle administrative-teritoriale, precum Ei cu autoritdlile administraliei publice locale qi judelene.
(8) Numirea conducdtorilor instituliilor publice de interes local, respectiv ai serviciilor publice de interes
local se face pe baza concursului sau examenului organizat potrlrt procedurilor si criteriilor aprobate de
consiliul local la propunerea primarului, in condiliile p[r{ii a VI-a titlul II capitolul VI sau titlul III capitolul
IV, dupd caz.
Art. 53. conform Aft.156 alin.l Atributiile primarului in calitate de reprezentant al statului
(l) in exercitarea atribuliilor de autoritate tutelard Ei de ofi1er de stare civild, a sarcinilor ce ii revin din actele
normative privitoare la recensdmant, la organizarea qi desfrEurarea alegerilor, la luarea mdsurilor de
proteclie civil6, precum qi a altor atribulii stabilite prin lege, primarul actroneazd, Ei ca reprezentant al
statului in cornuna, in oraEul sau in municipiul in care a fost ales.
(2) in aceastd calitate, primarul poate solicita prefectului, in condiliile legii, sprijinul conducdtorilor
serviciilor publice deconcentrate ale rninisterelor Ei ale celorlalte organe de specialitate ale administraliei
publice centrale din unitdlile administrativ-teritoriale, dac[ sarcinile ce ii revin nu pot fi rezolvate prin
aparatul de specialitate.
(3) Conform Art.I58 Priruarii ;i viceprintarii comunelor, pot tnfiin[a, in limila numdrului maxim de posture
aprobate, cabinetul primarului, respectiv al viceprimarului, tn condiliiile prevdzute de partea a VI ct titlul
III, capitolul II.
Pagina 23
Printarul poate delega pe intreaga duratd a mandatului sau pe o perioadd determinatd prin dispozilie
scrisd, (4)viceprintarului, secretarului general al unitd{ii adruinistrative teritoriale, conduccitorilor
compartimentelor funclionale sau personalului din aparatul de specialitcrte, administratorului public,
precunx qi conducdtorilor institu{iilor ;i serviciilor publice de interes local,tn.funclie de competentele ce le
revin tn donteniile respective
(5)Primarul:
-conduce qi r[spunde de asigurarea serviciilor de utilitate publicd;
-conduce direct sall are in subordine urmatoarele compaftimente functionale din cadrul Primdriei,
rdspunzand de activitatea acestora:
-compartimentul pentru administrarea patrimoniului public Ei privat a1 comunei;
-serviciul pentru cadastru qi agriculturd;
-compartimentul pentru achizilii publice;
I
-comisia pentru aplicarea Legii nr. 512003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei
locuinte proprietate personalS, cu modificdrile qi completdrile ulterioare
-comisia tehinico-economic[;
-protecfia muncii;
-comisia pentru aplicarea Legii l0l200l ;
-comi sia pentru or gar:,zarea licitaliilor;
-,--structura de urbanism qi de lucrdri publice;
compartimentul fi nanciar-contabil ;
-serviciul voluntar pentru situalii de urgenl6;
-serviciul de gospodirire si de protec{ia mediului;
-exercitarea atribuliilor qi rdspurderilor ce levin autoritalilor publice locale, respectiv primarului, ce rezultd
din actele care reglementeazd activitatea in urmatoarele domenii:
-inventarierea, utilizarea, gestionarea, asigurarea integritdlii bunurilor din domeniul public sau privat al
comunei;
-amenajarea teritoriului, organizarea cadastrului general, dezvoltare urbanisticd etc;
-organizarea, funcfionarea, gestionarea Ei finanlarea serviciilor publice;
-achiziliile publice de bunuri, servicii qi lucrdri;
-zootehnie, administrarea pagunilor Ei cultivarea terenurilor agricole;
-gospoddrirea localitdlii, proteclia mediului, sdndtatea populaliei Ei a animalelor;
-gospoddrirea apelor;
-siguranla circulaliei pe drumurile publice, proteclia civild Ei situaliile de urgen!f,;
-aplicarea prevederilor ar1. itrI din Legea w.16911997 completatd Ei modificatd prin Legea nr.24712005;
- punerea in posesie Ei intocmirea documentaliilor pentru eliberarea titlurilor de proprietate persoanelor care
'--ru oblinut aprobdrile legale in condiliile Legilor proprietdlii;
-acordarea subvenliilor qi a despdgubirilol pentru calamitdli, accidente etc;
-executarea silitd a creanlelor bugetare locale ;
-angajarea,lichidarea, ordonanlarea qi plata cheltuielilor bugetare;organrzarea transportului in comun;
-organizare pazd;
-aplicd sancliunile legale persoanelor ftzice qi juridice din comuna Erbiceni care incalc[ normele stabilite
prin legile ldrii sau actele autoritalilor publice locale;
-exercitd orice alte atribu{ii Ei responsabilitali stabilite prin hotdrari ale consiliului local sau dispozilii ale
primarului.
Pentru neandeplinirea atribuliilor ;i obligaliilor stabilite in sarcina sa potrivit aliniatului precedent,
viceprimarul rdspunde politic, administrativ, disciplinar, material sau penal, suportand Ei eventualele
prejudicii aduse comunit[1ii din aceasta cauzd.
Primarul Comunei Erbiceni, sprijinit de cdtre secretar in limitele competenlelor lor asigurd Ei garantea'zd.
respectarea drepturilor cetSlenilor din comunf,.
Primarul Comunei Erbiceni, exercitd pe lang[ competenlele sale de autoritate executivd, atribu]iile de
factor de echilibru qi mediere intre forlele politice, sociale, culturale, educa{ionale, economice Ei
adrninistrative, intre acestea Ei cetdleni, intre autoritAli Ei comunitate urm[rind armonizarea relaliilor
interinstitufionale Ei interumane gi garantand pacea social[ la nivelul cornunitdlii.
(6) Organizaliile locale qi judelene ale partidelor politice au obligalia de a pregdti Ei promova pentru funcliile
de adn-rinistralie publicd de la nivelul comunei Erbiceni (primar, viceprimar, consilieri locali) persoane
Pagina 24
competente, de o moralitate neandoielnicf,, pregdtite ;i apte din punct de vedere politic, juridic, psiho-
sociologic etc, s[ slujeascS aspiraliile ;i idealurile tuturor oamenilor din Comuna Erbiceni, binele general
al comunitdlii locale.
(7) Mandatul primarului si al viceprimarului incepe, dureazd, se exercitd, se suspend[ sau inceteazf, in
condiliile stabilite prin OUG nr.5712018, privind Codul administrativ
APARATUL DB SPECIALITATE AL PRIMARULUI,INSTITUTIILE $I
SBRVICULB PUBLICE DE INTERES LOCAL
Art. 54. Consiliul local Ei primarul sau viceprirnarul (pentlu atiribuliile delegate) isi exercitd
atribufiile qi rdspunderile legate prin intermediul aparatului de specialitate, al instituliilor qi serviciilor
publice de interes local care sunt infiinfate, funcfioneazd, sunt gestionate Ei finanlate Ei se organrzeazd, in
coformitate cu legislalia in vigoare, linandu-se cont de particularitdlile gi condiliile specifice ale Comunei
Erbiceni.
Aparatul de specialitate al primarului Comunei Erbiceni
Art. 55. (1) Aparatul de specialitate al primarului cuprinde funclii publice de execulie Ei de
conducere ;i personalul contractual, conform statului de funcfii. Numdrului de personal, statul de funclii Ei
primdriei se aprobd prin hotdrari ale consiliului local, la propunerea primarului, cu luarea in
^organigrama
,onsidera{ie a necesarului de resllrse umane Ei a fondurilor alocate, prin bugetul local, pentru acoperirea
chieltuielilor de personal ;
Dintre func{iile publice, cea de secretar al comunei este funclie de conducere.
Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funclionale a caror configuralie se
stabileEte anual prin organigramf, propusd de primar Ei aprobatd de cdtre consiliul local.
Numarul total de posturi din aparatul de specialitate al primarului poate fi mdrit numai cu o motiva(ie
pnternicd Ei dac[ prevederele bugetare pentru salarizareapersonalului sunt acoperitoare.
Anga.iarea, numirea, promovarea, evaluarea, salartzarea qi acordarea celorlalte drepturi pecuniare, eliberarea
din funclie a personalului din cadrul aparatului de specialitate al primarului se fac in conformitate cu OUG
5712019, privind Codul adirninistrativ, respectiv Legea m. 5312003 - Codul Muncii Ei a altor acte normative
aplicabile.
Modul de organizare si functionaie, obiectivele, sarcinile si responsabilitatile ce revin fiecarui
compartiment functional din cadrul aparatul de specialitate a1 primarului Comunei Erbiceni, se stabilesc
prin R.O.F., potrivit legii, de catre prirnar si care se aproba prin hotarari ale consiliului local.
Sarcinile ce revin fiecarui functionar public sau angajat pebaza de contract de munca se stabilesc prinfisele
posturilor care se intocmesc conform HG.nr" 61112008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si
^{ezvoltairea carierei functionarilor publici, precum si a altor acte normative incidente. Personalul contractual
si functionarii publici exercita obligatoriu toate atributiile si sarcinile date prin lege, hotararile consiliului
local si dispozitiile primarului.
Primarul, viceprimarul, secretarul unit6{ii administrativ-teritoriale gi aparatul de specialitate a1
primarului formeazd. primaria comunei Erbiceni, care duce la indeplinire hotdrarile consiliului local qi
dispoziliile primarului, solu{ionand problemele curettte ale colectivitalii locale.
Prinraria Comunei Erbiceni este organizatd qi funclioneazd pe baza regulamentului de organizare Ei
funclionare (R.O.F.), aprobat de cdtre consiliul local'
Primarul, viceprimarul qi secretarul unit[1ii administrativ-teritoriale impreund cu aparatul de specialitate al
primarului, formeazd o structur[ func{ional[ numitl Primdria Comunei Erbiceni, care duce la indeplinire
hot6rarile consiliului local Ei dispoziliile primarului, solulionand problemele curente ale colectivitdlii locale.
Activitatea primdriei este organizatd qi se desftqoard pe baza regulamentului intern (R.O.l.), emis in baza
hotdrarii autoritalii deliberative.
Institu{iile publice de interes local
Art. 56. Instituliile de interes local se afl6 in slujba comunit[1ii qi au ca scop fundamental al
activitalii lor slujirea nevoilor, aspiraliilor gi valorilor individuale sau colective ale oamenilor prin furnizarea
serviciilor specifice.
Pagina 25
a)lnfiinlare a, organizarea, funclio narea, gestionarea patrimoniului qi finan{area instituliilor publice de interes
local se realizeazd cr"r respectarea legislaliei in vigoare. Raporturile dintre autoritalile publice locale (primar
sau consiliu local) Ei irrstituliile publice de interes local, dintre acestea ;i cetdleni, precum qi relaliile dintre
ele, au la bazd principiile respectului Ei increderii reciproce, ale responsabilitdlii qi legalitalii, ale
solidarit[1ii, cooperlrii qi acliunii convergente pentru intdrirea unitdlii qi infrptuirea binelui comunitalii
locale Ei al tuturor mernbrilor s5,i.
b)Comunitatea si autoritAtile publice locale spiijinb qi se implicd direct in asigurarea unor condilii optime de
funclionare a instituliilor publice de interes local Ei colaboreaz[ cu autoritdlile gi instituliile de specialitate de
la nivel judelean sau central pentru solnlionarea problemelor specifice, in limitele competentelor legale qi ale
resurselor asigurate.
c)$efii institufiilor publice de interes local prezintd in fala comunit[1ii locale si a autoritdtilor reprezentative
informari sau rapoafte cll pdvire la activitatea desfbquratd, rezultatele ob{inute qiproblemele intampinate pe
linia realizdrii obiectivelor specifice.
AceEtia r6spund in condiliile legii de modul in care folosesc fondurile qi gestioneazd patrrmoniul care face
parte din domeniul public sau privat al Comunei Erbiceni gi a celorlalte bunuri pe care le au in administrare.
Cetdfenii comunei au dreptul de a participa prin modalit[file prevdznte de lege la via{a politic[,
economicd, social cultural5 Ei sportivd a comunit6lii.
Art. 39 Primarul are obligatia sa prezinte Consiliului Local anual informari cu privire la starea
^economica si sociala a comunei, iar trimestrial sa prezinte informari asupra modului de ducere la
^ndeplinire la Hotaririlor Consilului Local conform articolului 61 lit. 'rbrr , "d" , din Legea nr.
21512001.
Ar1. 40 Fiecare consilier precum si viceprimarul sunt obligati sa prezinte un raport anual de
activitate , care sa fie facut public prin grija secretarului Consiliului Local conform .articolul 52 alin 4
din Legea nr.21512001.
Art. 4I Consilierii sunt obligafi ca in indeplinirea mandatului sd organizeze periodic intilniri cu
cetS{enii Ei s[ acorde audienfe, conform afi. 52 alin 3 din Legea nr. 21512001 .
Art. 42 Cetlfenii comunei au drepturi civile, pot alege qi pot fi ale;i in structurile administraliei
publice locale, potrivit legii ftrd discrimindri politice, sociale, religioase de sex, etc.
Art. 43 Cetdfenii comunei sunt consultafi prin referendum cu privire la probleme de interes
deosebit, potrivit legii. Consultarea cetd{enilor se poate face ;i prin adundri populare organizate pe sate
Art. 44 Convocarea qi organizarea adundrilor se face de cdtre primar sau Consiliul Local.
Convocarea se face prin aducere la cunoqtinfd publicd a scopului, a datei qi a locului unde urmeazd s[
se lina adunarea.
Art. 45 Adunarea ceta(eneascd este valabil constituitd in prezenfa majoritdfii reprezentanlilor
familiilor li adoptE propuneri cu jumatate plus unu din numSrul celor prezenlr. Propunerile se
^ronsemneazd intr-un proces verbal care se inatnteazd, primarului .
Art. 46. Primarul are obligalia de a aviza propunerile Ei a le inainta Consiliului Local la prima
sedin{d, pentru a hotdra .
Solufia adoptatd de Consiliu se aduce la cunostinla comitetului de initiativd .
Art 47 . Locuitorii comunei pot cere Prefecturii judetului inainte de termen incetarea mandatului
primarului ca urmare a nesocotirii de c[tre acesta a intereselor generale ale colectivitdtii locale sau
neexercitarea atribufiilor ce-i revin potrivit legii, inclusiv a acelora care le exercitd ca reprezentant al
statului.
Art. 48 Organizarea Referendumului trebuie sd fie solicitatd in scris de eel putin 25o/o drntre
locuitorii cu drept de vot din cadrul fiecarui sat component al comunei .
Art. 49 Cet5lenii comunei pot fi consultati prin Referendum organizat potrivit legii qi pentru
solufionarea, Llnor problerne de interes local deosebit.
Art. 50. Pentru aplicarea Ei respectarea prevederilor Legii or. 189/1998 privind finan{ele publice
locale, Consiliul Local a hotdrat completarea Regulamentului de Organizare si Funtionare a Consiliului
I-ocal prin introducerea unui nou capitol cu afticolele numerotate de la 82la 91.
Art.51. Pentru aplicarea qi respectarea Legii nr. 54412001 privind liberul acces la informa{iile
de interes public, Consiliul Local a hot6rit ca aceasta activitate sd se desfd$oare potrivit legii, pe baza
unui Regulament propriu care a fost elaborat Ei aprobat in Eedinfa din luna iulie 2003, dar nu este
funclional pina in prezent.
Pagina 26
Art. 52. in scopul aplicdrii qi respect6rii prevederilor Legii nr, 52120003 privind transparenfa
decizionall in administra{ia publici locali, Consiliul Local a hot5rat completarea Regulamentului de
Organizarc qiFuncfionare a Consiliului Local prin introducerea unui nou alineat laart.35 qi aunei
secfiuni cu 21 de articole in cadrul Capitolului III (Funcfionarea Consiliului Local ) ,
CAPITOLUL X
DOMENIUL PUBLIC $I PRIVAT AL COMUNEI
Art. 53. Constituie patrimoniul comunei, bunurile mobile qi imobile care apar{in
domeniului public al comunei qi domeniului privat al acesteia, precum qi drepturile qi obliga{iile cu
caracter patrimonial.
Art. 54. Anarfin domeniului nuhlic al comunei, bunurile care potrivit legiilor. 213t1998 art.
3 alir (4).pct. III sunt prin natura lor bunuri de uz sau de interes public qi nu sunt declarate prin lege de
uz sau de interes public na{ional sau jude{ean.
Art. 55. Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt imprescriptibile, insesizabile qi
inalienabile dupd cum urmeaz6:
a)nu pot fi instrdinate; ele pot fi date numai in administrare, concesionate sau inchiriate in
condiliile legii;
n b)nu pot fi supuse execut6rii silite qi asupra lor nu se pot constitui garanlii reale;
nu pot fi dobandite de cdtre alte persoane prin uzul capiune sau prin efectul pososiei de bund-credintd,
asupra bunurilor mobile .
Art. 56. Trecerea bunurilor din domeniul public al comunei in domeniul privat al comunei se face
prin Hotdrare a Consiliului Local dacd prin lege nu se dispune altfel.
Art. 57. Bunurile mobile qi imobile care alc6tuiesc domeniul public qi privat al comunei se vor
evidenfia, distinct in contabilitatea primEriei potrivit art. 18 din Legea nr. 21311998 (cu modificlrile qi
completdrile ulterioare) qi a normelor metodologice aprobate prin H.G. nr. 1031114.t2,1999 .
Art. 58. Trecerea unui bun din domeniul public al comunei in domeniul public al statului se face la
cerere, Guvemului qi prin Hotarirea Consiliului Local .
Art. 59. Bunurile preluate de stat fErE un titlu valabil, inclusiv cele ob(inute prin vicierea
consim{imantului, pot fi revendicate de foqtii proprietari, sau de succesorii acestuia, daci nu fac
obiectul unor legi speciale de repara(ie.
Asupra acestor bunuri Consiliul local al comunei are drept de proprietate privatd .
Art. 60. Apartin domeniului nrivat al comunei , bunurile mobile qi imobile aflate in proprietate
comunei, altele decat cele din domeniul public al comunei.
n Art. 61. Bunurile ce fac parte din domeniul privat al comunei sunt supuse dispoziliilor de drept
comun, dac[ prin lege nu se prevede altfel .
Art. 62. Donafiile qi legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea Consiliului Local cu
votu a 213 dinnumarul consilierilor in funcfie .
Art.63. Trecerea bunurilor din domeniul privat in domeniul public al comunei se face prin hotdrarea
Consiliului Local .
Art.64. Hot6rarea de trecere a bunurilor poate ft atacatd in condiliile legii la instanla de contencios
administrativ competenla in a cdrui razateritorialE se afla bunul .
Art. 65. Toate bunurile aparfinind comunei atat din domeniul public qi privat sunt supuse
iventarierii anuale.
Consiliul Local va fi informat in qedinfa din luna ianuarie a fiecdrui an prin prezentarea de catre
primar a unui raport asupra situafiei gestiondrii bunurilor din comun6. Conform art. 124 din Legea nr.
2151200t.
ArL 66. Bunurile rimase dupd desfiinlarea fostelor Cooperative Agricole de Producfie Erbiceni, qi
Totoeqti cat $i d0 la Asocia[ia Agricoldlntercooperatism de Cregtere a vacilor de lapte, se trece fflra nici o
despdgubire in proprietatea privattr a comunei conform art.29 ,alin 7 si 9 din Legea nr. I8lI99l
republicat6
ArL 67. Demolarea construc{iilor agro-zootehnice , atelierelor de intrefinere, a instalafiilor de irigat qi
de alimentare cu ap6 , a oricaror cladiri de interes gospodaresc este interzisl , conform art.29, alin 8 , din Legea
Pagina 27
nr.18/1991.
Art. 68. Fae exceptie , cladirile care sunt degradate sau din orce alt motiv nu pot fi utilizate, ele se
desfiinfeazl cu aprobarea Consiliului Local qi cu Autorizalie de la Prefectura jude(ului Iaqi ,
conform art 29 ,alin 8 din Legea nr. I 8/ 1 99 I .
Art. 69. Materialele rezultate din demoldri , vor putea fi valorificate prin vanzare sau refolosirea lor in
alte scopuri de interes local, numai cu aprobarea Consiliului Local. Sumele incasate se vor face venit la
bugetul local .
' Art. 70. Consiliul Local poate hotdra ca bunurile ce apartin domeniului public sau privat de interes
local sI fie date in administrare , concesionare sau inchiriate unor persoane fiziie sau juridice in condiliile
legii.
Att. 71. Consiliul Local poate adopta hotdriri cu privire la cumpirarea unor bunuri ori la vanzarea
bunurilor ce fac parte din domeniul privat de interes local in condifiile tegii .
\rt. 72. Yanzarea, concesionarea Ei inchirierea se va face prin licita{ie pubtici, organizatl in condiliile
legii.
AtL 73. Concesionarea terenurilor pentru construcfii de Iocuinfe se va face potrivit prevederilor lege
5011991, numai in situalia indepliniriicumulate a urmatoarelor condi{ii:
Solicitantul sI fie cisltorit,sl aib[ posibilitdti materiale qi financiare de construire a locuinfei in
termen de 1 an de zile .
CAPITOLAL ru,
MODALITATI DE ATRIBUIRE $I SCHIMBAREA DENUMIRILOR UNOR
iNsurulu puBLrcE DrN coMUNA
Art, 74. Pentru stabilirea denumirii unor institufii publice de interes local (qcoli, gr[dini1e, c[min
cultural, biblioteci, s.a. ) sau strdzi se vor face de cltre cei interesafi trei propuneri de nume ale unor
personalit[1i de culturd din fara noastrd (scriitori , poefi, oameni de qtiinfi din diferite domenii de activitate)
Art.75. Propunerile respective vor fi supuse dezbatefii,dupa caz , colectivelor de cetSfeni, elevilor,
cadrelor didactice ,sau cetdfenilor din sat, pentru a alege una din cele trei propuneri .
Consiliul Local va adopta hot6rire cu privire la denumirea institufiei publice sau str[zii respective in
funcfie de rezultatul consultirilor efectuate.
Art. 76. Pentru schimbarea denumirii unor institufii publice de interes local se vor respecta
procedurile prevazute la art. 74 privind modalitatea de denumire a institufiilor din comun6.
CAPITOLAL XII
ELABORAREA $I UTILIZAREA STEMEI COMUNEI
Art. 77 Proiectul de stema se va realiza de cdtre Consiliul Local prin mijloace proprii sau cu
ajutorul graficienilor heraldisti abilitali de Comisia Nafionald .
Art. 78.. Proiectul stemei se va elabora in eel mult 3 variante qi se va supune dezbaterii qi
consultlrii locuitorilor din comun6, in vederea alegerii variantei cele mai reprezentative .
Art. 79 La elaborarea proiectului de stema se va urmEri respectarea normelor qtiintei gi artei
heraldice in domeniul qi simbolizarea intr-o formd concentratd a tradifiilor istorice, precum qi a
realitEtrilor economice qi social culturale din comuna noastrE .
Art. 80. Consiliul Local dup6 alegerea variantei reprezentative de catre cetafenii comunei va
adopta o hotdrire de insuqire a variantei finale, a proiectului de stemd .
Art. 81. Dupa adoptarea hot6rarii, Consiliul Local, va inainta proiectul de stema insuqit Comisiei
Judetene laqi.
Art. S2.Utilizarea stemei se va face la nivelul primariei gi celorlalte institufii de interes local din
comun[, in conditiile prevazute de H.G. 2512003 ce se vor aproba prin Hotarire a ConsiliuluiLocal .
Pagina 28
CAPITOLUL ruII
MENTIUNI CU PRIVIRE LA ASOCIEREA SAU iNTnAlmuA CoMUNEI CU ALTE
LOCALITATI
Art. 83. Consiliul Local poate hotira, potrivit legisla{iei in vigoare, cooperarea sau asocierea
cu persoane juridice romane sau strdine, cu organiza[ii neguvernamentale qi cu alfi parteneri in vederea
finanfirii qi realizirii in comund a unor acfiuni, lucr6ri, servicii, sau proiecte de inteies local .
Art. 84. Consiliul Local poate hotlra qi infrdfirea comunei cu unitali administrativ-teritorale din
alte 1[ri.
Art. 85. Prin hotdriri ale Consiliului Local se poate aproba cooperarea sau asocierea cu alte
autorit6fi ale administrafiei publice din str6inatate Ei aderurea la asociafii international, in vederea
promovarii unor interese comune .
Art. 86. Comuna, prin autoritltile ei, ale administrafiei publice locale poate incheia acorduri qi
poate participa, inclusiv prin alocdri de fonduri la infierea qi realizarea unor programe de dezvoltare
regional[ in condiliile legii
Art.87. Inifiativele locale decooperare qi asociere cu autoritili ale administrafieipublice locale
din straindtate precum qi de a adera la o asociafie international, vor fi comunicate Ministerului
Afacerilor de Externe qi Ministerului Administratiei Publice gilntemelor.
n
CAPITOLAL XIV,
DISPOZITII FINALE
Art. 89. Statutul comunei a fost adoptat de Consiliul Local in qedinfa din data de 18.08.2004 cu
r_espectarea procedurilor prevlzute la. art. 79 si 80 din Regulamentul de Organizare si Funcfionare a
Consiliului Local Erbiceni .
Art. 90. Prezentul Statut poate fi complectat sau reactualizat cu respectarea prevederilor art.79,
80 qi 81 din Regulamentul de Organizare qi Functionare a Consiliului Local .
Art.91. Orce cetdfean al comunei poate veni cupropuneri de complectare aprezentului Statut
pe baza de documente, fotografii sau alte mSrturii reale. Cei interesati se vor adresa cu o cerere la
secretarul Consiliului Local, care la randul sdu va inainta pe baza de referat Comisiei de culturl,
propunerile respective, iar aceasta va intocmi Proiectul de Hotlrare de completare a Statutului pe care il
spre aprobarea Consiliului local.
-a supuneArt.92. Consiliul local recomandl conducerilor de qcoli ca prezentul Statut sd fie propus spre
studiere la nivelul claselor de elevi care au in programa lor de invE{imant obiectele Istoria Romaniei,
Geografia, Religia , Cultura Civicd qi Cunoagterea despre $tiintele Naturii .
Art. 93. Materialul bibliografic folosit la intocmirea Statutului comunei, in afard de actele
normative este evidenliat la anexa nr. I pentru a fi predate in original sau copie secretarului
Consiliului local ln vederea arhivdrii 1or, respectandu-se aceasta procedurd qi in cazul documentelor
de completare a Statutului previzute al art.9l.
{rt. 94. Materialul bibliografic folosit pentru intocmirea qi redactarea prevederilor art.15 si 16
sunt eviden{iate in anexa nr.2, care fac parte integrant[ din prezentul statut al comunei Erbiceni .
Art. 95. Drepturile de proprietate intelectual[ cu privire la continutul Statutului comunei
Erbiceni, judetul Iaqi, potrivit legislatiei in vigoare, aparfin celui care 1-a intocmit qi Consiliului local
Erbiceni