Document

Descarca Revista Centenar Nr.3 (apasati pe poza pentru download)

Tip
Document nr. 3
Emitent
Comuna Deleni, jud. Iași
Pagini
52
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document nr. 3, „Descarca Revista Centenar Nr.3 (apasati pe poza pentru download)”, Comuna Deleni, jud. Iași. Sursa: https://comunadeleni.com/wp-content/uploads/2020/02/revista-centenar-nr-3-mai-iunie.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/deleni/32498-descarca-revista-centenar-nr-3-apasati-pe-poza-pentru-download, 06.11.2026)

Fișier creat
07.08.2018
Arhivat
06.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

„Nu uita cã esti , român“ CENTENAR 100 de ani de la Marea Unire COMUNA DELENI, JUDETUL , IASI, , ROMÂNIA ANUL I, NR 3, MAI-IUNIE 2018 PALATUL CANTACUZINO - GHICA DELENI Clădire construită în anul 1730

Pagina 2

CENTENAR 1918 - 2018 CUPRINS p. 3 Popas prin răstimpurile istoriei (II) p. 5 Palatul Cantacuzino-Ghica Deleni p. 13 Basarabia pământ românesc (III) p. 18 Bucovina - destinul unui teritoriu răpit (III) p. 23 Ardealul - leagănul națiunii române (III) p. 28 Grupul folcloric „Muguri de stejar” p. 30 „Ziua Eroilor” p. 32 „Tradițiile aduc bucurie” p. 35 Atelierul de cusături tradiționale p. 36 „Olimpiada Centenarului” p. 39 „Copil frumos și bun, azi e ziua ta”! p. 40 „Cupa Respect” la a VIII-a ediție p. 41 Distracție maximă la Cupa Respect de la Deleni p. 43 Romania Centenar-Sărbătoarea Iei Românești p. 49 Ziua Universală a Iei p. 50 Grupul vocal ,,Hurgheșelul” p. 51 „Tristă existență” COLEGIUL REDACȚIONAL PREȘEDINTE: Colaboratori: Primar Dumitru PRIGOREANU Referent cultural Ș tefan CHELE Prof. Elena LUNGU Redactor coordonator & Art Director Pr. Dă nut FOTEA Corectură: Prof. Roxana NECHITA Redactor: Prof. Marius Cozmin SCIRȚ U Fotogra ii: Prof. Bogdan FURTUNA Adresa: loc. Deleni, com. Deleni, Str. Principală , nr. 1217 B, C.P. 707165, email: [email protected] ISSN 2601- 3479 / ISSN - L 2601- 3479 NR 3, MAI - IUNIE 2018

Pagina 3

CENTENAR 1918-2018 Popas prin Editorial răstimpurile istoriei (II) L a inițiativa generalului Văitoianu, Sfatul Țării se reunește la 26 noiembrie/9 decembrie 1918 și votează, sub conducerea vicepreședintelui la 27 martie, fiind încredințată că în România tuturor românilor regimul curat democratic era asigurat pe viitor. Actul definitiva, însă, unirea Basarabiei cu România. Timp de Pantelimon Halippa, legea de reformă peste două decenii, Unirea cu agrară care abolea proprietatea asupra România a ferit Basarabia de războiul pământului, pădurilor, subsolului și civil rus, de tragediile colectivizării, apelor, fără despăgubiri. ale terorii roșii și ale deportărilor La 27 noiembrie/10 decembrie 2018 către Gulag. este supusă la vot, tot la inițiativa De asemenea, vechiul teritoriu generalului Văitoianu, o declarație românesc a primit zeci de mii de prin care Sfatul Țării renunța la refugiați din Rusia și Ucraina, condițiile impuse în actul de unire, de majoritatea simpli civili (printre care meșteșugari sau mici negustori evrei, credincioși pravoslavnici ori simpli țărani ucraineni) care-și riscau viața, trecând Nistrul, înot sau pe gheață sub gloanțele grănicerilor ruși. Lipsurile de tot felul și igiena precară nu sfârșesc o dată cu definitivarea Unirii. Epidemia de cori (pojar, vărsat de vânt) determină absența elevilor, atât în școlile basarabene, cât și în instituțiile școlare din cătunele comunei Deleni. La aceasta, se adaugă lipsa obiectelor de îmbrăcăminte atât în rândul populației școlare, cât și printre tineri Generalul de Corp de Armată Artur Văitoianu și adulți. Astfel, gazeta www.comunadeleni.ro 3

Pagina 4

CENTENAR 1918 - 2018 hainelor de zi cu zi, iar materiile Editorial prime tradiționale (cânepă, piei de animale, lâna oilor ș.a.) fuseseră „Evenimentul” nota că, în capitala rechiziționate pentru necesitățile Moldovei, atât de încercate de frontului. numărul mare de refugiați, dar și la Unirea Basarabiei cu România a Chișinău, lipsa celor necesare ținut, din nefericire, doar 22 de ani, îmbrăcămintei pentru populația dar a concretizat nu numai civilă s-a pronunțat de câteva luni, momentul final al unui proces istoric, fără ca vreo măsură serioasă să se ia în obiectiv, cu rădăcini multimilenare, această privință de autoritatea ce își trage seva din comunitatea de respectivă. Cantitatea de marfă, aflată viață economică, politică și culturală, prin prăvăliile urbei, a dispărut, ca de neam și limbă a poporului român, prin farmec, fiind tăinuită, în vederea din întreaga sa dezvoltare anterioară, unei speculi, pregătite dinainte de dar, în același timp, a legiferat un act negustori. Așa, de pildă, în Iași, azi, de dreptate istorică, realizat prin nu se poate confecționa o pereche de lupta atâtor generații de înaintași, ghete, fără suma de 200 lei sau un prin enorme sacrificii materiale și rând de haine, pe care să nu-l plătești umane. cu cel puțin 350 de lei. Cu atât mai mult, nivelul de trai al locuitorilor Prof. Mihaela HRISCU, satelor comunei Deleni, aidoma cu cel director al al moldovenilor de peste Prut, nu Școlii Gimnaziale Poiana permitea procurarea cu bani a Adunare a sătenilor din Lăpușna imediat după Unire 4 NR 3, MAI - IUNIE 2018

Pagina 5

CENTENAR 1918-2018 Studii Palatul Cantacuzino-Ghica Deleni Palatul Cantacuzino-Ghica Deleni este una dintre clă dirile cele mai reprezentative ale comunei Deleni. Construit la ın ̂ ceputul secolului al XVIII-lea, este considerat unul dintre cele mai vechi din Moldova Proprietarii din familia Cantacuzino Iordache C a și în cazul articolului despre Conacului Polizu (nr.2/2018), nu intenționez să realizez un studiu cu privire la Palatul Cantacuzino Ghica - Cantacuzino- Deleanu (1688- Deleni, ci doar un articol de 1759) ın ̂ 1730 a introducere în lumea reședințelor construit palatul istorice ale comunei Deleni. Stema Cantacuzinilor Gheorghe Aș începe cu câteva precizări. de la palatul din Deleni. Cantacuzino- În urma documentării pentru Fotogra ie veche Deleanu (1723 -1798). acest articol am descoperit (din din albumul Eugen Ghica Fiica sa, Maria Budești Cantacuzino se punctul meu de vedere) câteva că să toreș te cu marele inadvertențe. În puținele texte, logofă t Constantin Ghica www.comunadeleni.ro 5

Pagina 6

CENTENAR 1918 - 2018 Studii print sau online și chiar în titulatura prin care este înscris în lista monumentelor istorice din județul Iași (IS-II-a-A-04146), numele acestei reședințe este de Conacul sau Castelul Cantacuzino – Deleanu. În primul rând, reședința numită când Conacul, când Castelul Cantacuzino-Deleanu, ar trebui să poarte numele de Palatul GhicaDeleni, numele ultimului proprietar (de exemplu, Conacul Polizu poartă numele ultimului proprietar, Nicolae Gr. Polizu) sau de Palatul Cantacuzino-Ghica Deleni (numele celui care l-a construit și a ultimului proprietar). În al doilea rând, această clădire nu este nici castel și nici conac. Este vorba despre o reședința tip palat. Este încadrarea dată de lucrările de specialitate. Vorbim de o clădire așezată pe o suprafață de 4,23 ha, cu o suprafață construită de 2.230 mp (amprentă la sol este de 1.115 mp cu o structură D+P+1E, echivalentul a 48 de camere) și construcții ce deservesc reședința în suprafață de 1.585 mp. Așadar, o titulatură apropiată de parcursul istoric al acestui monument ar fi Palatul Ghica-Deleni sau Palatul Cantacuzino-Ghica Deleni. 6 NR 3, MAI - IUNIE 2018

Pagina 7

CENTENAR 1918-2018 Studii Acum să trecem prin câteva date istorice despre locația unde este așezat acest monument, anume satul Deleni. Situat la zona de contact dintre Podișul Sucevei și Câmpia Moldovei, mărginit spre nord-vest și vest-sud de Dealul Mare Hîrlău, respectiv Podișul Central Moldovenesc, satul Deleni este atestat pentru prima în anul 1430. În acest an Alexandru cel Bun (1418-1432) întărește (printre alte sate) satul Deleni lui Giurgiu Jumătate, fiul lui Ion Jumătate. Timp de aproximativ 190 ani, satul Deleni rămâne în proprietatea acestei familii. În anul 1620, marele vornic Coste Bucioc primește „întăritură” (iscălitură, pecete prin care se certifica un drept) de la Gașpar Voievod (1619-1620) pentru satul Deleni, ca după 42 de ani (1662), vel spătarul Iordache Cantacuzino (1581-1663; căsătorit cu Irina Bucioc), să primească întăritură pentru Deleni de la Eustratie Dabija Voievod (1661-1665). După împărțeala cu bucluc din 1671, când Delenii trec printr-un partaj între Iordache Cantacuzino și domnița Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu (era moșia bunicului, vornicul Coste Bucioc), în anul 1686, Delenii ajung la Toderașcu Cantacuzino (văr primar cu domnița Ruxandra). www.comunadeleni.ro 7

Pagina 8

CENTENAR 1918 - 2018 Studii Proprietarii din familia Ghica Marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu (1635-1686) Constantin Ghica este cel care construiește Biserica (1758-1818) cu hramul „Adormirea Maicii Gheorghe (Iordache) Domnului” Deleni (1668-1669) și Ghica-Deleni (1788-1854) înființează ramura CantacuzinoDeleanu. Astfel, cei din familia Teodor Ghica-Deleni (1820-1865) Cantacuzino-Deleanu vor stăpâni moșia Deleni până în anul 1778, Grigore Ghica-Deleni când prin căsătoria Mariei (1847-1938) Cantacuzino, fiica lui Gheorghe 6 Teodor NR 2,Ghica-Deleni MARTIE - APRILIE Stema 2018 (Iordache) Cantacuzino (1723- (1885-1958) Ghiculeștilor de pe fațada 1798), cu marele logofăt Costache palatului din Ghica (1758-1818), stăpânii moșiei Deleni devine cei din familia GhicaDeleni. De menționat este faptul că marele logofăt Costache Ghica Palatul Cantacuzino-Ghica Deleni în 1934 8 NR 3, MAI - IUNIE 2018

Pagina 9

CENTENAR 1918-2018 Studii Delenilor, astăzi entitate sătească ce a dat și numele comunei Deleni, una dintre cele mai mari din județul Iași. Carte poștală ce a circulat la 1919 Pentru a putea înțelge istoria acestei reședințe/monument era nepotul de fiică al fostului istoric, trebuie să ne întoarcem la domnitor Grigore al III-lea Ghica vornicul Iordache Cantacuzino (1764-1767, 1775-1777) și Deleanu (1688-1759), adică la proprietarul moșiei Comănești, începutul secolului al XVIII-lea. (Bacău). Moșia Deleni (cu o Acesta, în anul 1730, construiește suprafață de peste 18600 de această splendidă reședință cu hectare) va fi stăpânită de familia spații ample și luminoase, Ghiculeștilor, timp de peste 160 de dispuse la parter, etaj și demisol. ani, până la 1947. În câteva În jur a amenajat o gradină cu rânduri, am văzut cine au fost cei pomi fructiferi și ornamentali, un care au stăpînit această moșie a adevărat parc dendrologic cu Maria Ghica- Deleni (a doua din stînga) împreună cu oaspeți săi în salonul palatului www.comunadeleni.ro 9

Pagina 10

CENTENAR 1918 - 2018 Studii pajiști verzi mărginite de pomi și bazine de apă. Odată cu căsătoria Mariei Cantacuzino din anul 1778, cu Constantin Ghica, când moșia Deleni intră în posesia familiei Ghica-Deleni, se fac ample lucrări de reamenajare ce au dat reședinței imaginea de astăzi. Frații Constantin Ghica - Deleni și Astfel, până în anul 1802, au fost Grigore Ghica - Deleni împreună cu Leon Cantacuzino în fața palatului. executate lucrări de restaurare și Fotografie din anul 1892 extindere a palatului și, tot în această perioadă a fost construit zidul de incintă. Toate lucrările au interioarele erau mobilate în stil fost înscrise într-un ornament Bidermeier (mobilierul creat în gravat deasupra blazonului porții Germania în perioada 1815 și masive de la intrarea în parcul 1848), bazat în special pe palatului. utilitate,realizându-se lucruri Lucrări au fost făcute și la solide, dar cu forme simple și începutul secolului al XX-lea, puțin ornamentate. Canapelele și când palatul a fost reamenajat scaunele au brațele arcuite ușor, după planurile arhitectului iar tapiseriile sunt stofe cu dungi Nicolae Ghica-Budești. sau înflorate. Mesele au blaturi Pa l a t u l s e r e m a r c ă p r i n pătrate, rotunde sau ovale, iar compoziția arhitecturală picioarele sunt drepte sau curbate echilibrată, elementele decorative (astăzi designerii recomandă ale fațadelor fiind elegant acest stil pentru amenajarea articulate. Fațada principală este spațiilor de interes public precum cadențată de pilaștri, capiteluri hoteluri sau restaurante). Tot în ionice și detalii baroce (de exmplu rândul decorațiilor interioare, cu ancadramentele ferestrelor - vezi siguranță, se puteau găsi imaginea din pagina 7). Se pare că candelabre, oglinzi sau statuete 10 NR 3, MAI - IUNIE 2018

Pagina 11

CENTENAR 1918-2018 Studii prețioase, vizitii în unifome bogat împodobite, argați și, de multe ori, curioși veniți să vadă pe mai marii vremii. Stilul de viață și cultura acestor familii (Cantacuzino și Ghica) se reflectă foarte bine, în acestă reședință. Academicianul Alexandru Blazonul Paleologul menționează că la familiei Ghica - Deleni hotarul Iașiului cu Botoșaniul, la aflat în pardoseala din vestibulul de la intrarea în palat Deleni „era deunăzi o bijuterie a familiei Ghica... O casă frumoasă, aproape un château în sensul alegorice, nelipsite fiind tablourile modern al cuvântului, mare, de mari, ce îi înfățișau pe înaintași mare rafinament, dominând (vezi fotografia din pagina 9). După cum se vede și astăzi, o parte din spațiul din jurul palatului (în general cel administrativ) nu era un loc în totalitate al liniștii sau relaxării. Aproape tot timpul domnea o agitație permanentă, deoarece aceste reședințe erau și adevărate centre administrative. Aici se luau deciziile privind gestionarea moșiilor și a celorlalte proprietăți agricole, iar această agitație devenea un adevărat spectacol atunci când aveau loc recepții. Se adunau calești, trăsuri, cupeuri (iarna sănii), cai cu hamuri sau șei www.comunadeleni.ro 11

Pagina 12

CENTENAR 1918 - 2018 interesați! Chiar dacă reședința Studii actualmente are regim de spital, cred că se pot găsi soluții pentru a frumos locul, de pe o colină. putea fi vizitată, chiar și parțial. Intrarea se făcea, cu trăsura sau Cu un pic de voință/dorință, mașina, printr-o alee umbroasă, măcar o zi pe lună/an s-ar putea cu plopi. Venea multă lume. Locul organiza un tur al monumentului. era întreținut cu multă cheltuială, Pentru o scurtă concluzie, am avea un personal stilat“. Doar să folosesc două titluri de articole dacă faci câțiva pași prin această care redau oarecum starea de clădire, poți vedea urmele lăsate fapt/actuală. Deși „Castelul de aceste familii, poți simți Cantacuzino - Ghica Deleni, [este] mireasma acestei lumi pline de mărturia uneia dintre cele mai rafinament. Păcat că aproape tot a vechi curți boierești ale pierit sub tăvălugul proletar Moldovei”, totuși „Paradoxurile comunist ! patrimoniului românesc! [ne Astăzi, Palatul Cantacuzino – pune în față în comuna Deleni] Ghica Deleni este retrocedat. Deși Două conace, două povești: unul sunt căutați noi proprietari (este hotel de lux [Conacul Polizu], scos la vânzare cu prețul de altul spital în paragină [Palatul pornire 500.000 € și stimat la Cantacuzino - Ghica Deleni]”. 1.500.000 € - 1.900.000 €, vezi www.artmarkhistoricalestate.ro) , Preot Dănuț FOTEA, obiectivul nu poate fi vizitat. O paroh al Bisericii Feredeni mare pierdere pentru zonă și cei 12 NR 3, MAI - IUNIE 2018

Pagina 13

CENTENAR 1918-2018 Studii Basarabia, pământ românesc (III) Evoluția ın ̂ vă ță mâ ntului ın ̂ Basarabia ın ̂ tre 1812-1914 În preajma Primului Război funcționeze o școală laică-pension Mondial, în Basarabia își pentru copiii de nobili, având desfășurau activitatea 1846 de școli de diferite tipuri și grade, în menirea de a pregăti funcționari care învățau aproximativ 114 mii de rang inferior și mediu (închisă de elevi. în anul 1831). În această instituție, obiectelor laice li se acorda mai P rima școală înființată de mare importanță decât celor autoritățile țariste (în religioase. În urma reformei din urma demersurilor 1823, în cadrul eminarului au fost Mitropolitului Gavriil păstrate doar clasele superioare, Bănulescu-Bodoni), a fost ce au fost împărțite în trei secții: Seminarul Teologic din Chișinău inferioară (de retorică), medie (de (31 ianuarie 1813), în care s-a filozofie) și superioară (de studiat limba română până în anul teologie). Dacă, în primii ani de 1 8 6 7 . Pe l â n g ă S e m i n a r , î n existență, majoritatea materiilor noiembrie 1816, a început să se predau în limba autohtonilor, Școala de fete, Rezina, județul Orhei, Basarabia www.comunadeleni.ro 13

Pagina 14

CENTENAR 1918 - 2018 neprecizat. La fel, cei mai mulți Studii elevi nu erau basarabeni. Spre exemplu, în 1828, din 54 de din 1823 „științele filologice, școlari, 45 proveneau din istorice și matematica” s-au teritoriile de la est de Nistru. predat în limba rusă, iar „cele În satele cu populație mai filosofice și teologice” în limba numeroasă, în anii 1830, au fost latină. Clasele inferioare au fost organizate școli parohiale, menite separate de Seminar, să satisfacă necesitățile înființându-se o școală educaționale ale țărănimii. duhovnicească ținutală și una Primele instituții de acest tip parohială. În 1840, a avut loc o funcționau la Hotin și Akkerman nouă restructurare a instituției, încă din 1819, la Chișinău din care a diversificat put ernic 1822, Bălți din 1824, Bender din programa școlară în direcția 1827. Cea din Hotin a fost introducerii unor discipline reactivată în 1827, după ce fusese utilitariste: științele naturii, închisă în 1823. Însă la baza gospodăria rurală, medicina, ș. a, funcționării școlilor parohiale au care în anul 1866, au fost excluse stat „regulile de instruire din planul de învățământ, elementară a copiilor locuitorilor introducându-se pedagogia și din eparhia Olonețk”, intrate în creându-se o școală duminicală de vigoare în 1835 și aplicate în copii pentru efectuarea practicii Basarabia din 1837. Regulile pedagogice de către elevii respective aveau drept obiectiv Seminarului. Din 1909, printre calmarea spiritelor în rândul disciplinele predate populației locale nemulțumite de seminariștilor a fost introdusă modificările făcute în ritualul și „combaterea socialismului”, iar obiceiurile Bisericii Ruse în toate obiectele se predau în limba secolele XVII-XVIII. În consecință, rusă. Până la reorganizarea din școlile parohiale urmăreau scopul 1823, toți cei 25 de profesori erau impunerii dogmelor veniți din afara provinciei: 17 din pravoslavnice, instruirea Ucraina, 3 din Grecia, 2 din Rusia, reducându-se la citirea cărților 1 din Galiția, 1 din Transilvania bisericești, în timp ce scrisul și (românul Ion Bu a) și unul aritmetica erau facultative. 14 NR 3, MAI - IUNIE 2018

Pagina 15

În 1844, în Basarabia CENTENAR 1918-2018 funcționau 326 de școli bisericești, Studii cu 5177 de copii, iar la 1856, numărul lor se redusese până la învățătorului reducându-se la 159, cu 1855 de elevi. Limba supravegherea procesului de română putea să nu fie limbă de învățare. Prima școală predare în localitățile în care lancasteriană din provincie a fost învățătorul nu cunoștea limba inaugurată la Chișinău, la 7 autohtonilor. În anul 1868 din februarie 1822. Altele au fost totalul de 212 școli parohiale înființate ulterior în toate rurale, în care studiau 2 515 elevi localitățile urbane ale provinciei (2 427 băieți și 88 fete), în 164 de (1824 Bălți și Ismail, 1827 Bender școli învățământul se realiza în și Hotin, mai târziu Orhei, Soroca limbile rusă și slavonă și Cahul). La 1848, în Basarabia bisericească, în 28 în limbile funcționau 12 școli lancasteriene. română și rusă și doar în 20 de În aceste instituții, limba rusă era instituții obiectele se predau în limbă de instrucție și educație. În limba română. În satele în care anul 1834, limba română a fost existau școlile menționate, doar exclusă din rândul obiectelor 446 de persoane în vârstă știau studiate în școlile primare carte, ceea ce constituia un știutor orășenești. de carte la 1 200 de locuitori din Odată cu întemeierea, în anul mediul rural. 1828, a Direcției Școlilor din În anul școlar 1903-1904, în Regiunea Basarabia, instituției eparhia Chișinăului existau 598 respective i-au fost subordonate de școli parohiale, în care studiau toate așezămintele școlare care 29 065 de băieți și fete. La până atunci ținuseră de resortul începutul anilor 1820, s-au Departamentului Cultelor. În organizat școli primare același an, pentru pregătirea unor orășenești, cu precădere cadre cu calificare medie pentru lancasteriene. Acestea se industrie, comerț și agricultură, întemeiau pe metoda instruirii s-au înființat școli primare reciproce, care recomanda ca județene rusești la Chișinău, Bălți, elevii avansați să predea colegilor Bender, Cetatea Albă, Ismail, cunoștințele lor, rolul Hotin și în alte orașe. L i m b a www.comunadeleni.ro 15

Pagina 16

CENTENAR 1918 - 2018 patru clase. În septembrie 1833, o Studii parte dintre cadrele didactice, împreună cu 28 de elevi, au fost română a început să se studieze la transferați de la Școala județeană școala din Chișinău din 1830, ca Chișinău la nou înființatul obiect „suplimentar”, la cele din Gimnaziu Regional nr. 1 din Bălți și Hotin, în urma Chișinău, punându-se bazele demersurilor boierimii învățământului secundar basarabene, abia din anul 1842, iar basarabean. la cea din Soroca și mai târziu. Politica țaristă de stimulare a Din anul 1830, școlile fenomenului de colonizare a basarabene au fost trecute în Basarabiei a fost însoțită de subordinea circumscripției de măsuri de susținere a învățământ Odesa, instituită în învățământului pentru grupurile acel an. Aceasta și-a exercitat etnice minoritare. Sprijiniți de autoritatea până în august 1918. În administrația rusească, coloniștii octombrie 1850, la Chișinău a fost germani și bulgari au organizat înființată Școala județeană nr. 2, treptat practic în fiecare așezare iar în 1851 o altă școală județeană a școli sătești bisericești (devenite fost deschisă la Soroca. În Orhei, ulterior comunalo-bisericești). școala județeană a fost întemeiată Anumite concesii au fost făcute în anul 1860. În anul 1871, țarul a chiar și evreilor, care erau aprobat cererea epitropului discriminați în alte părți ale circumscripției de învățământ Rusiei. Concomitent, s-au pus Odesa, susținută și de temeliile instruirii profesionale. guvernatorul general al În 1835 în capitala ținutului a Novorosiei și Basarabiei, privind început să funcționeze o școală de desființarea studiului „limbii cancelariști, iar în 1842 s-a moldovenești” în școlile județene înființat Școala de pomicultură, din Chișinău, Hotin, Orhei, Bălți și care există și în zilele noastre. În Soroca. În anul 1872, acestea au pofida faptului că aceasta din fost transformate în școli urmă era considerată o școală orășenești, cu patru și șase ani de bine organizată și dotată, din 1844 învățământ, pentru ca, în 1912, să până în 1867 ea a avut doar 82 de se reorganizeze în instituții cu absolvenți. 16 NR 3, MAI - IUNIE 2018

Pagina 17

La 12 septembrie 1833, la CENTENAR 1918-2018 Chișinău, a fost inaugurat primul Studii gimnaziu de băieți, numit mai târziu Liceul nr. 1, în care s-a instruirii). Astfel, în anul 1850, în predat și limba română, începând provincie funcționau circa 300 de cu anul 1835. Obiectivul principal școli de diverse niveluri, publice al acestei instituții consta în și private, în care învățau aproape pregătirea unor cadre „pentru 10000 de tineri. În primul deceniu funcții administrative și admiteri al secolului al XX-lea, în ținut î n u n i ve r s i t a t e ” . Pe l â n g ă funcționau gimnazii clasice, școli gimnaziu, în decembrie 1835, a reale și comerciale, instituții de fost înființat un pension pentru fiii învățământ mediu agricol și de de nobili, înlocuind astfel medicină. Astfel, în 1914, în pensionul din cadrul Seminarului Basarabia, funcționau 21 licee de Teologic. În anul 1860, limba băieți (de stat și particulare), 20 română a devenit opțională cu licee de fete, 16 școli medii de limba greacă, peste trei ani ambele băieți, 2 de fete și 6 mixte. În total, limbi au fost declarate facultative, în preajma Primului Război iar din 1866 predarea limbii Mondial, în Basarabia se române a fost suspendată. numărau 1846 de școli de diferite În anul 1902, liceele clasice au tipuri și grade, în care învățau fost transformate în licee moderne aproximativ 114 mii de elevi. (studiul limbilor latină și greacă începea cu doi ani mai târziu decât Elena LUNGU, în cele clasice). Învățământul profesor de istorie la pentru fete a cunoscut o Școala Deleni dezvoltare destul de lentă. Bibliografie Tentativele unor particulari de a 1.Ștefan Purici, Istoria Basarabiei-Note de întemeia școli de fete la Chișinău curs, București, Editura Semne, 2011; 2.Dragnev D., Varta I. Istoria românilor. (în 1821) și la Ismail (în 1833) nu Epoca Modernă. Chișinău, Civitas, 2000; s-au încununat cu succes. Treptat, 3.Ciobanu Ș. Basarabia (populația, istoria, cultura). Chișinău, Știința, 1992; 4.Scurtu I. în Basarabia a fost creată o rețea Istoria Basarabiei de la începuturi până la 1998. București, Editura Semne, 1998; școlară destul de dezvoltată 5.Iorga N. Neamul românesc în Basarabia, pentru acea vreme (nu punem în Editura Fundației culturale române, București,1995. discuție caracterul și obiectivele www.comunadeleni.ro 17

Pagina 18

CENTENAR 1918 - 2018 Studii Bucovina - destinul unui teritoriu răpit (III) Activitatea elitei românești pentru a irmarea și emanciparea românilor din Bucovina. Personalități politice până în anul 1848 Vasile Balș Ier. Dositei Herescu Pr. Vasile Ț ântilă Doxachi Hurmuzachi Eudoxiu Hurmuzachi Românii bucovineni au avut o colaborare în limitele legislației, elită politică și culturală care a considerându-se că dintre cele trei existat pe toată perioada imperii, cel austriac este de stăpânirii habsurgice și care s-a preferat celorlate doua (rus și manifestat după posibilități, atât în viața politică a provinciei, cât otoman), iar o luptă cu toate trei și – într-o mai slabă măsură – în imperiile ar fi de-a dreptul cea a imperiului. absurdă. Evoluția mișcării românești poate fi împărțită în trei R eprezentanții elitei românești din Bucovina s-au preocupat în esență de doua mari probleme: îmbunătățirea vieții materiale și etape: 1775-1848, momentul revoluției de la 1848-1849 și perioada ce a urmat după 1848 până la 1914. Din 1775 și până în 1848 s-au spirituale a românilor bucovineni, afirmat și remarcat unele și racordarea actiunilor acestora la personalități ca: boierul iluminist cauza generală a românilor. În și cărturar Vasile Balș, ierarhi ai acest sens față de administrația Bisericii ca Dosotei Herescu și imperială este adoptată o Isaia Baloșescu, preoți scriitori și atitudine cumpătată, de cărturari ca Iraclie Porumbescu, 18 NR 3, MAI - IUNIE 2018

Pagina 19

Vasile Țântilă, Samuil Andrievici- CENTENAR 1918-2018 Morariu, ori funcționari poligloți Studii ca Teodor Racoce. În majoritatea lor covârșitoare ei militează propune diverse reforme. pentru emanciparea, pe calea Militează pentru menținerea reformelor și a școlii, a românilor individualității Bucovinei, bucovineni, dar abordează și opunându-se tendințelor de cauza întregii națiuni române. divizare a ei și de anexare a părții Influențele elitei românești în de sud la Transilvania, iar partea acestă etapă, mijloacele de de nord la Galiția, preferând difuzare a ideilor și mai ales menținerea administrației capacitatea de influențare a militare și propune ca țăranul să maselor țărănești și orășenești au fie înzestrat cu proprietate fost relativ slabe, modeste. Acesta deplină - ceea ce se va realiza până este o etapă de acumulări, căutări, în 1835. Propune, de asemenea, clarificări pentru etapele adoptarea unor măsuri pentru ulterioare. stimularea creșterii vitelor, între Primul care se afirma ca care: construirea de grajduri apărător al românismului este corespunzătoare, procurarea sării Vasile Balș (descendentul unei ieftine și bună calitate, înființarea familii boierești din zonă) cu de crescătorii model pentru studii superioare juridice, politice cabaline și bovine (fapt ce se va și umaniste la Viena. concretiza în cadrul complexului Prin memoriile sale (în 1780, agro-zootehnic de la Rădăuți); 1781, 1790) câștigă simpatia și susține adoptarea de acte încrederea cercurilor imperiale, în normative în sectorul silvic; se general, și ale susținătorilor lui pronunță pentru o mai bună Iosif al II-lea; ca director al administrare a averilor așezământului rezidențial din mânăstirești; elaborează și Cernăuți (din 1779), apoi înalt difuzează în colaborare cu Ion funcționar în Consiliul Aulic de Budai-Deleanu, pe care îl cheamă Război din Viena ( 1783), dar mai special din Transilvania, 16 ales în calitate de căpitan manuale școlare. Aduce de la districtual al Bucovinei (1792- Viena aproximativ 4000 de 1808), Balș este cel care inițiază și manuale românești destinate www.comunadeleni.ro 19

Pagina 20

CENTENAR 1918 - 2018 o înștiințare către toate centrele Studii culturale din întregul spațiu locuit de români, trasând un școlilor publice și cere ca sistemul veritabil program ce trebuia de învătămant din Bucovina să urmat pentru editarea și aibă la bază studierea cu difuzarea unei publicații precădere a limbii latine. românești afirmând că: „neamul Alt personaj care se face românesc, măcar că este împărțit remarcat este Dositei Herescu, între mai multe țări și trăiește sub ierahul Bisericii Ortodoxe, care, osăbite stăpâniri, totuși o limbă după desființarea învătământului are, aceeași lege și aceleași obligatoriu lansează un apel către obiceiuri, precum și aceleași cărți preoții și credincioșii bucovineni și aceeiași scrisoare; deci, românii, prin care le cere acestora să socotiți împreună, fac o națiune lucreze în așa fel încât“ să se așeze de mai multe milioane, care de la fiștecare sat, acolo unde există mult dorește a fi părtașă culturii parohie, o școală pentru învățatul celorlalte nemuri ale Europei”. În copiilor”. Solicitarea sa nu rămâne 1820 Racoce reușește să publice fără urmări, apar 27 de școli (în „Chrestomaticu Românesc”, care 1823) întreținute din veniturile este cea dintâi culegere de texte Fondului Bisericii. Când, în anul românești din întreg spațiul locuit 1818 este desființat Seminarul de români, apărută într-o vreme Ortodox din Cernăuți, Isaia în care și în celelalte centre Băloșescu ( urmașul lui Dositei culturale din țările române se Herescu) preia activitatea de făceau primele încercări în acest memorii și cereri la Viena, sens. Revoluția de la 1848-1849 obținând în 1827 înființarea constituie o a doua etapă când Institutului Teologic. elita românilor bucovineni își Preotul Vasile Țântilă din sporește în mod considerabil forța Tereblecea (lângă Siret) tipărește numerică, mijloacele și între 1809 și 1814 primele capacitatea de răspândire a calendare din Bucovina. În 1817 ideilor și influențare a maselor, un alt cărturar român, Teodor capătă un caracter și un cadru Racoce (funcționar la Cercul organizat, își afirmă pregnant imperial din Cernăuți) transmitea conștiința națională. 20 NR 3, MAI - IUNIE 2018

Pagina 21

Prin „Petiția Tării” și în CENTENAR 1918-2018 coloanele publicației Bucovina Studii (1848-1850) se difuzează cateva idei care devin coordonate ale Bucovina și teritoriile românești activității, ce se derulează, se vecine, reglementarea situației completează și influențează țăranilor clăcași, desființarea întreaga mișcare de noțiuni de „boierescului” (o muncă până la eliberarea și reunirea obligatorie și neplătită pe care Bucovinei la statul român. Sub țăranii o prestau pe pământul conducerea lui Doxachi boierilor în folosul acestora), Hurmuzachi și a fiilor acestuia împroprietărirea țăranilor, (Eudoxiu, Gheorghe, Alexandru egalitate pe plan religios și și Nicolae) se cer: păstrarea alegerea episcopului de către un naționalității, limbii, legi, Sinod Național. obiceiurilor și tradițiilor, încetarea Momentul 1848-1849 colonizării și a imigrărilor, proiectează însă într-un anumit separarea Bucovinei de Galiția, fel și Marea Unire. Tăranii autonomie, înființarea unui răsculați în zona Rădăuți cer institut de credit, desființarea „unirea cu țara mamă”, o restricțiilor în relațiile dintre delegație a tuturor provinciilor Rădăuții de altădată www.comunadeleni.ro 21

Pagina 22

CENTENAR 1918 - 2018 cunoaște o evoluție complexă, Studii nouă, în care românii încep să acționeze organizat în cadrul românești, inclusiv Moldova, Dietei Bucovinei, a parlamentului Muntenia și Basarabia cere la central, a unor curente, societăți și Viena unirea sub egida Casei de partide politice proprii... dar Habsburg. Andrei Șaguna și despre asta și multe altele vom Eudoxiu Hurmuzachi cer unirea vorbi în numărul viitor. într-un singur ducat a Transilvaniei, Banatului, Marius Cozmin SCÎRȚU, Maramureșului, Crișanei și profesor de istorie la Bucovinei. Gazeta „Bucovina” Școala Feredeni găzduiește în paginile ei Miorița și fragmente din scrierile lui Vasile Cârlova, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, George Barițiu etc., devenind un forum al întregii națiuni române. Spiritul, zelul, revendicările din 1848-1849 s-au prelungit și împlinit în deceniul următor: dobândirea autonomiei în 1861, înființarea „Dietei Bibliografie Bucovinei” și crearea primei 1.Mihai Bogdan Atanasiu, Pro Bucovina repere istorice și naționale, Editura catedre de limba și literatura Bibliotecii Naționale a României, română la Cernăuți (1849), a București, 2010; 2. Nicolae Ciachir , Din istoria Bucovinei: 1775-1944, Editura Oscar „Bibliotecii Tării” (1852) și a Print, București, 1999; 3.Constantin C. „Reuniunii Române de lectură”, Giurescu, Istoria Românilor, vol. III, Editura ALL EDUCATIONAL, București, 2007; 4. apoi desființarea „boierescului” și Mihai Iacobescu, Din Istoria Bucovinei 1774-1862, Editura Academiei Române, în cele din urmă împroprietărirea București, 1993; 5.Aurel Morariu , Bucovina țăranilor, au fost câteva din 1774-1914, Editura Librăriei Pavel Suru, București, 1915; 6.Ion Nistor, Istoria consecintele imediate, benefice ale Bucovinei, Editura Humanitas, București, acestui moment istoric. Etapa care 1991; 7.ȘtefanPurici, Mișcarea națională românească în Bucovina între anii 1775 – a urmat după 1848 și mai exact 1861, Editura Hurmuzachi, Suceava, 1998; dobândirea autonomiei 8.Pavel Țugui, Bucovina istorie și cultură, Editura Albatros, București, 2002. provinciale, din 1861 până în 1914, 22 NR 3, MAI - IUNIE 2018

Pagina 23

CENTENAR 1918-2018 Studii Ardealul - leagănul națiunii române (III) Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan „Poporul româ n este un popor sfârșitul secolului al XVIII-lea nă scut ı̂n libertate, tră it ı̂n care au marcat trecerea la Epoca libertate ș i că ruia această condiție de libertate ı̂ i este elementul Modernă în istoria românilor: primordial ș i absolut pentru viață” 1784 și 1791 (momentul elaborării (N. Iorga) cunoscutului Supplex Libellus Valachorum) în Transilvania, 1774 n anul 1784 în Ardeal și, mai ales 1821, în Principatele I izbucnește răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan care a reprezenatat unul dintre Române . Răscoala a avut un dublu caracter, social si național, cele evenimentele de seamă pe plan două aspecte fiind indisolubil european de la sfârșitul secolului legate, primul implicând pe cel de al XVIII-lea. Prin proporțiile, al doilea. Ea s-a declansat ca o caracterul și consecințele sale, ea a răscoală a țăranilor iobagi constituit un moment deosebit de împotriva nobililor, dar, sub important în istoria poporului raport etnic, marea majoritate a român și s-a înscris în suita răsculaților o constituiau românii, momentelor importante de la în timp ce marea majoritate a www.comunadeleni.ro 23

Pagina 24

CENTENAR 1918 - 2018 patenta din august 1785, a lui Iosif Studii al II-lea, dată în urma răscoalei, precum și alte măsuri ale sale nobilimii o constituiau maghiarii, menite să înlăture cele mai crase planurile sociale și naționale abuzuri ale nobilimii, în raport cu suprapunându-se perfect. țăranii de pe domenii, nu au Participarea masivă a țăranilor însemnat altceva decât o etapă români la răscoală, care conferea importantă a emancipării, în plan acesteia caracterul de răscoală general, ca etnie, a românilor din românească, corespundea Ardeal. structurilor sociale și demografice Desigur, zisa „luptă a din Transilvania, așa după cum, în românilor împotriva general, românii alcătuiau maghiarilor” conștientiza - sau majoritatea absolută a populației trebuia să conștientizeze - lupta din această provincie (cu mult împotriva asupririi naționale peste 50%, în raport cu toate exercitată de nobilimea maghiară, celelalte etnii luate la un loc, așa după cum aceasta percepea unguri, sași, secui). răscoala iobagilor români ca o Două sunt consecințele acestei gravă amenințare la adresa realități, determinată de sistemului politic privilegiat în suprapunerea celor două planuri, care ea își concepea existența. A care, merită, pe rând, să fie fost vorba, evident, în cazul discutate. țărănimii răsculate, de forme Mai întâi, ridicarea țăranilor sumare, difuze, ale conștiinței lor iobagi români din Transilvania la naționale, cât timp acțiunile ei nu luptă pentru dreptate socială, au beneficiat de îndrumarea pentru înlăturarea asupririi intelectualilor români, dar exercitată de nobilime, implică existența lor nu se poate contesta. aspectul național, în sensul că O serie de izvoare trimit nu numai orice câstig în acest plan al luptei la fenomenul pedepsirii nobililor pentru libertate socială a maghiari, făcuți prizonieri, cu țărănimii iobage însemna un pas îmbrăcarea costumului național în direcția emancipării poporului românesc - fenomen al cărui sens român din Transilvania, în acest poate fi, în fond, discutabil - ci la sens, desființarea iobăgiei, prin alte aspecte: comportamentul lui 24 NR 3, MAI - IUNIE 2018

Pagina 25

Horea, cu vizitele lui la împărat, CENTENAR 1918-2018 cu atitudinea înaintea tragerii pe Studii roată, zvonurile privind asteptatele ajutoare ale „fraților" moment important în istoria de peste munți, din Moldova și mișcării naționale a românilor din Țara Românească, atitudinea Transilvania în secolul al XVIIIunor preoți români în timpul lea. Cel de al treilea moment răscoalei ș.a., apoi, acțiunea important urmând a fi marcat de răspândirii de către nobilii elaborarea cunoscutului maghiari a medaliei cu inscripția „Supplex Libellus Valachorum” și „Horea Rex Daciae”, în așteptarea mișcarea națională din jurul său. ajutorului armatei imperiale etc. De fapt, răscoala a premers În concluzie, aprecierea momentului de vârf pe care îl caracterului răscoalei din 1784, ca atinge mișcarea națională a răscoală socială și națională, este românilor în 1791, o dată cu logic să trimită nu numai la elaborarea actului programatic sensul, e drept, primordial, cu fundamental. A premers acestui consecințe subsumate aspectului moment și l-a anticipat, căci ea a social, dar și la manifestarea înseninat angajarea masei expresă, în răstimpul desfășurării țărănimii - a celei mai mari părți a răscoalei, a conștiinței naționale poporului român din românești, a dezideratului Transilvania -, nu numai în lupta înlăturării asupririi naționale. În pentru drepturi sociale specifice acest sens, mai larg, a apreciat țărănimii, ci și pe calea luptei mai răscoala N. Bălcescu, peste timp, largi pentru libertate națională. în 1851, când, referindu-se la Așa cum s-a apreciat, prin securea lui Horea, afirma că ridicarea din 1784, ea a oferit o acesta, „scrise cu dânsa drepturile bază socială largă mișcării de nației române și programul politic emancipare politică, a oferit și soțial al revoluțiilor ei viitoare”. cunoscuților cărturari români - Răscoala din 1784, se înscrie, în corifei ai Școlii Ardelene - ordine cronologică, după argumente temeinice, le-a impus miscarea de emancipare națională datoria, chiar, de a se implica cu din deceniile III-IV, condusă de toată energia și capacitatea lor Inochentie Micu, ca un al doilea intelectuală în miscarea de www.comunadeleni.ro 25

Pagina 26

CENTENAR 1918 - 2018 secole și jumătate în urmă, în Studii 1517, prin „Tripartitum-ul”). O dată cu restituirea dreptului de redeșteptare națională a strămutare, patenta anula întregului popor român din obligativitatea serviciilor la T r a n s i l va n i a , i n d i f e r e n t d e curtea stăpânului, oferea confesiune și stare materială. țăranului „eliberat” și alte Cum se știe, în planul drepturi: de a se căsători fără evenimentelor imediate, răscoala consimțământul nobilului, de a condusă de Horea a avut învăța carte și meserii, fără importante urmări. În primul aprobarea acestuia, de a dispune rând, patenta lui losif al II lea, din liber de bunurile sale ș.a. 22 august 1785, introducea și în În favoarea țăranilor români Transilvania reforma „desființării au fost adoptate din ordinul iobăgiei”, aplicată în anii 1781- împăratului și alte măsuri: în l782 și în alte provincii ale planul justiției, dreptul de a se Imperiului Habsburgic. Prin p l â n g e î m p o t r i va j u d e c ă ț i i patentă era ștearsă iobăgia, în nobilului sau interdicția pedepsei sensul desființării legării țăranilor cu tortura și în plan economic, de pământ și de stăpânii lor, libertatea de vânzare a vinului si redându-li-se libertatea de de cârciumărit, importante scutiri strămutare (pierdută cu două de taxe pentru mineri etc. Atrocită țile ș i represaliile ım ̂ potriva Ră scoalei lui Horea, Cloșca ș i Crișan 26 NR 3, MAI - IUNIE 2018

Pagina 27

Deosebit de important era CENTENAR 1918-2018 dreptul care se acorda fostului Studii iobag de a urma școli, prin aceasta oferindu-se țăranilor români binecunoscut protestul șansa unei serioase deschideri publicistului francez Jean-Pierre spre emancipare culturală, spre Br i ssot , ca r e , a dr e sâ n du - se „luminare”(în practică, împăratului, condamna înființarea de școli pentru țăranii „strâmbătatea sentinței” tragerii români va întâmpina numeroase pe roată a lui Horea și Closca, piedici din partea nobilimii, care subliniind dreptul la răscoală al vedea în această concesie un unei națiuni asuprite împotriva adevărat pericol în raport cu a s u p r i t o r i l o r : „Va l a h i i ș i interesele ei). Cum se știe, sub conducătorul lor, Horea, aveau presiunea nobilimii dreptul și îl mai au și acum să se transilvănene, în ajunul morții, răscoale, să se elibereze de sub Iosif al II-lea a revocat cele mai jugul asupririi”, scria publicistul multe dintre reformele sale, nu francez. însă și desființarea iobăgiei, aceasta urmând a rezista și după Costinel HUȚANU, moartea împăratului, în 1790, ca profesor de istorie un imperativ al timpului, în ciuda la Școala Plugari atmosferei de „restituiri” a vechilor privilegii, declanșată de nobilime după această dată. În plan european răscoala din Bibliografie 1784 a avut un puternic ecou, ceea 1.Giurescu Constantin C., Istoria Românilor, vol. III, Editura ALL ce în perspectivă istorică își are EDUCATIONAL, București, 2007; 2. însemnătatea sa. El s-a constituit Lupaș Ioan, Din Istoria Transilvaniei, Editura Eminescu, București, 1988; 3. într-un factor menit să întrețină în Pop Ioan Aurel, Istoria Transilvaniei, vol. Ideceniile următoare interesul II, Editura Episcopia Devei și Hunedoarei, Deva, 2016; 4.Pop Ioan Aurel, Istoria opiniei publice sau al cercurilor României, vol. I, Editura George Barițiu, Cluj Napoca, 1997; 5.Popescu Demetru politice din Occident pentru Petru, Istorie neamului românesc, Editura situația românilor din Virtual, 2011; 6.Prodan David, Din Istoria Transilvaniei, Editura Enciclopedică, Transilvania și lupta lor pentru București, 1991. drepturi sociale și naționale. Este www.comunadeleni.ro 27

Pagina 28

CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment Grupul folcloric „Muguri de stejar” Bucuria păstrării tradițiilor, cântecelor și portului popular de către tineri C omuna Deleni se bucură Anania Sebastian, Asibreiner de prezența fiicei satului, Larisa, Bordeianu Eduard, doamna profesoară de Bordeianu Laurențiu, Borșeri canto și interpretă de muzică Larisa, Busuioc Camelia, Busuioc populară Maria Șalaru, care cu Iulian, Călin Alexandra, Creangă dăruire și talent a inițiat și Antonia, Dilă Anca, Enache coordonează grupul folcloric Daniel, Găină Andreea, „Muguri de stejar”. Acesta este Munteanu Sofia, Porușniuc alcătuit din elevi harnici și Cosmina, Scîrțu Alice, Șalaru talentați ai Școlii Gimnaziale Ioana, Șalaru Robert. Deleni: Achirei Alexandra, Participarea la concursurile de 28 NR 3, MAI - IUNIE 2018

Pagina 29

folclor (grup sau solist), din cadrul CENTENAR 1918-2018 proiectelor județene: „Ritmurile Eveniment copilăriei”, Iași, Colegiul C. Negruzzi, „La curțile Hîrlăului”, Momentele artistice prezente Școala „Petru Rareș” Hîrlău, la „Bojdeuca” din Deleni și „Copilaria-armonie și culoare”, Căminul Cultural „Al. Tănase”, Școala Scobinți, „Copil frumos și Deleni au fost admirate și bun azi e ziua ta”, Școala Sticlăria, apreciate de comunitate. Bucuria „Tradițiile aduc bucurie”, Deleni, păstrării tradițiilor, cântecelor și „De la moși-strămoși lăsate și de portului popular de către tineri, noi sunt învățate”, Școala ne redau încrederea și mândria de Pîrcovaci, a fost răsplătită cu a fi români. premii I. Cântecele folclorice autentice Maria-Ionela PLEȘCUȚĂ, și originale, dansul tradițional și prof. înv. primar la respectul pentru detaliile Școala Gimnazială Deleni costumului și portului popular au fost apreciate și răsplătite de juriul fiecăruia dintre concursuri. www.comunadeleni.ro 29

Pagina 30

CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment Ziua Eroilor Pomenirea eroiilor, ostaș ilor ș i luptă torilor româ ni din toate timpurile ș i din toate locurile In Biserica Ortodoxă Româ nă , pomenirea eroilor neamului se face la praznicul Înălțării Domnului. Această dată a fost hotă râ tă de Sfâ ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Româ ne ı̂n anul 1920 și a continuat pâ nă la instaurarea regimului comunist ı̂n anul 1947. Prin Legea 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război, să rbă toarea Înălțării Domnului Iisus Hristos, a fost proclamată Ziua Eroilor, aceasta devenind sărbătoare națională a poporului român D eși în 1947 Ziua Eroilor a fost interzisă, trebuie menționat că pomenirea eroilor în Biserica Ortodoxă nu a încetat niciodată. La fiecare Sfântă acea localitate. În Primul și Al Doilea Război Mondial, din Parohia Feredeni (satele Feredeni, Liturghie sunt pomeniți eroii, ostașii și luptătorii români din toate timpurile și din toate locurile, care sau jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre și în închisori pentru apărarea patriei și a credinței strămoșești, pentru întregirea neamului, libertatea și demnitatea poporului român. Așadar și anul acesta la Biserica din satul Feredeni (cum de altfel se întîmplă la toate Bisericile din România), după Sfânta Liturghie, a fost oficiată Slujba de Pomenire a Eroilor neamului românesc. Pe lângă pomenirea generală, fiecare localitate își pomenește eroii din 30 NR 3, MAI - IUNIE 2018

Pagina 31

Slobozia și Poiana) s-au jertfit pe CENTENAR 1918-2018 câmpurile de luptă 155 de Eveniment personae (66 în Primul Război și 85 în al Doilea Război). Păstrăm cu Mugurel Mogoș și Grupului vocal sfințenie și onoare „Pomelnicele „Hurgheșelul” au susținut un Eroilor” pictate/făurite chiar din recital de poezie și cântec în anii inter/postbelici și care astăzi cinstea eroilor neamului. sunt documente ce atestă Participând la Sfânta Liturghie sacrificiul eroilor satelor noastre. și la Slujba de Pomenire a Eroilor, După slujba de pomenire, sub acordurile „Imnului Eroilor”, clopotele bisericii noastre au fost am depus coroanele recunoștinței trase în semn de recunoștință față noastre pentru cei care s-au jertfit de eroii care s-au jertfit pentru pe câmpurile de luptă și au apărat neam, credință și țară, iar copiii cu prețul vieții lor fruntariile Școlii Feredeni, coordonați de acestei țării. prof. înv. primar Iulia Fotea și prof. Marius Scîrțu, au susținut un program artistic în cinstea eroilor Preot Dănuț FOTEA, noștri. De asemenea domnul prof. paroh al Bisericii Feredeni www.comunadeleni.ro 31

Pagina 32

CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment „Tradițiile aduc bucurie” Cunoaș terea, promovarea ș i perpetuarea tradițiilor speci ice româ neș ti ın ̂ râ ndul elevilor P roiectul „Tradițiile aduc bucurie” face parte din calendarul proiectelor județene și s-a desfășurat în cadrul Școlii Gimnaziale Deleni, în Școala Feredeni, Școala Maxut, Școala Gimnazială Scobinți, Școala „Cezar Petrescu” Hodora, Școala Profesională „Ștefan cel Mare” Cotnari, Colegiul Național colaborare cu Inspectoratul Școlar „Ștefan cel Mare” Hîrlău, Liceul Județean Iași, Primăria Deleni, Te h n o l o g i c H î r l ă u , Ș c o a l a Căminul Cultural „Al. Tănase” Primară „Happy Stars” Hîrlău, Deleni și instituțiile partenere din Școala Plugari, Școala Gimnazială județ - Școala „Petru Rareș” Sticlăria, Biblioteca Comunală Hîrlău, Școala Gimnazială Deleni, Biblioteca Orășănească Pîrcovaci, Grădinița cu Program Hîrlău, Parohia „Adormirea Prelungit Hîrlău, Școala Slobozia, Maicii Domnului” Deleni, Clubul 32 NR 3, MAI - IUNIE 2018

Pagina 33

Copiilor Hîrlău și „Bojdeuca” din CENTENAR 1918-2018 Deleni. Eveniment Proiectul a fost conceput în vederea cunoașterii, promovării festival. Realizarea Festivalului și perpetuării tradițiilor și de Folclor din cadrul proiectului a obiceiurilor specifice românești, fost o activitate de anvergură, care în rândul elevilor, prin s-a desfășurat la Căminul intermediul a diferite activități Cultural „Al. Tănase” Deleni, interactive, relaxante (creație unde au participat 150 de elevi, vizuală, lucrul manual, folclor și cadre coordonatoare și părinți de dans popular), astfel încât copilul la școlile partenere. Toți au să participe cu bucurie și interes. susținut momente de interpretare Organizarea activităților folclorică individuală și de grup, proiectului s-a realizat în mai de dans popular și obiceiuri din multe etape - prin desfășurarea șezătoare. activităților din proiect - vizitare S-a organizat și o expoziție cu muzeu/biserică/bibliotecă/atelier lucrările premiate la secțiunea de cusături tradiționale, ateliere creație vizuală ce a fost admirată de lucru cu încondeierea de ouă, la intrarea în sala de spectacol. concurs de creație vizuală și un Activitățile proiectului au fost www.comunadeleni.ro 33

Pagina 34

CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment concepute să valorifice potențialului creativ și artistic al zonei Deleni, să descoperire și să promoveze elevii cu talente artistice deosebite și să cultive sentimentul de apartenență la zona folclorică a Moldovei, a patriotismului și a mândriei de a fi român, în anul Centenarului Marii Uniri a României. Toate activitățile au fost coordonate cu foarte multă proiect: prof. Șfaițer Ana-Maria, pasiune, dăruire și prin implicare prof. Furtună Bogdan, prof. înv. activă de către coordonatorii primar Pleșcuță Elena, prof. proiectelui director, prof. Creangă Bosianu Mihaela, înv. Antoniu Elena și prof. înv. primar Pleșcuță Cristina și referent cultural Chele Maria-Ionela, alături de echipa de Ștefan. Proiectul „Tradițiile aduc bucurie” promovează cu succes tradițiile populare românești, portul și dansul specific regiunii, în care valorile folclorice autentice prezentate de elevi pot contribui la consolidarea comunității și regăsirea identității noastre naționale. Maria-Ionela PLEȘCUȚĂ, prof. înv. primar la Școala Gimnazială Deleni 34 NR 3, MAI - IUNIE 2018

Pagina 35

CENTENAR 1918-2018 Atelierul Eveniment de cusături tradiționale Șezătoarea, veche tradiție româ nească n lunile mai și iunie, Atelierul „Bojdeuca din Deleni”. Aici am Î de cusături tradiționale din satul Slobozia a primit invitații de a participa la diferite evenimente întâlnit-o pe doamna Ana Paraschivei (80 de ani), care ne-a încântat cu vocea sa, interpretând culturale. Pentru noi a fost un bun romanțe. Tot în această zi am fost prilej de a prezenta programul invitați și de Școala Pîrcovaci să nostru de Șezătoare. Astfel, am prezentăm șezătoarea noastră. acceptat, cu mare drag, a participa Însă, cel mai frumos moment a la spectacolul organizat de Școala fost, cred eu, invitația de la Deleni în cadrul proiectului evenimentul organizat de Ziua „Tradițiile aduc bucurie”. Câteva Universală a Iei, de către Școala zile mai târziu, împreună cu Deleni, la Căminul Cultural „Al. grupul „Muguri de stejar”, de Tănase”. Clipe minunate! Așadar, Ziua copilului, când Primaria am vut parte de două luni pline de Deleni a organizat, pentru toți activități și de împlinire. copii din comuna Deleni, un eveniment extraordinar (Cupa Zamfira BOBOC Respect), am participat și noi la coordonator al Atelierului de progamul cultural de la cusături tradiționale Slobozia Pentru imagini vizitați https://creanganek.com www.comunadeleni.ro 35

Pagina 36

CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment „Olimpiada Centenarului” Concurs ș colar organizat de Primă ria Deleni cu prilejul să rbă toririi Centenarului Marii Uniri E levi din comuna Deleni au participat la o „întrecere” în amintirea și cinstea evenimentelor din anul 1918 sub stindardul „Olimpiada desfășurat pe parcursul a două etape. În prima etapă, școlile comunei Deleni au participat la faza pe școală, cu cele două secțiuni. La Secțiunea I au Centenarului”. Concursul școlar a participat elevii din clasele I-IV, fost organizat de Primăria Deleni cu desene, picturi, colaje sau cu prilejul sărbătoririi machete inspirate din Centenarului Marii Uniri și s-a evenimentele Primului Război 36 NR 3, MAI - IUNIE 2018

Pagina 37

CENTENAR 1918-2018 Eveniment Mondial sau ale Marii Uniri de la reprezentant. Această etapă a fost 1918, iar la Secțiunea a II-a au organizată la Biblioteca comunei participat elevi din clasele V-VIII. Deleni. Și aici a u fost două Aceștia și-au verificat cunoștințele secțiuni. pe un test grilă, apoi au compus La S ecțiuna I au participat un eseu, inspirat de evenimentele indirect finaliștii de la etapa pe Primului Război Mondial. școală, clasele I-IV, reprezentați În a doua etapă (faza finală), de cadrele didactice fiecare școală a avut un elev coordonatoare. Lucrările au fost www.comunadeleni.ro 37

Pagina 38

CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment vernisate într-o expoziție și au fost jurizate de o comisie alcătuită din Logo-ul evenimentului Dumitru Prigoreanu, primar al Comunei Deleni, profesor și îndrumarea acestor elevi. Cordineanu Bogdan, director al Felicitări și mulțumiri tururor Clubului Copiilor Hîrlău, Sava celor implicați direct în acest Maria, bibliotecar al Bibliotecii proiect. În primul rînd Comunale Deleni, Elena Lungu, organizatorului, Primăria Deleni profesor de istorie și Ștefan Chele, și Consiliul Local Deleni, prin referent cultural în cadrul domnul primar Dumitru Primăriei Deleni. Prigoreanu și doamna viceprimar La Secțiunea a II-a, au participat Maria Scîrțu, Bibliotecii finaliștii claselor V-VIII (27 elevi) Comunale Deleni pentru din școlile comunei. Elevii au dat găzduirea fazei finale, prin un test ce a avut aceeași structură doamna Sava Maria, părintelui ca la faza pe școală (un test și un Danuț Fotea, inițiatorul eseu). Lucrările au fost jurizate de con cu r su l u i și coor don a t or o comisie alcătuită din profesorii principal, domnului profesor de istorie din comună. Marius Scîrțu și înv. Iulia Fotea, Cele mai frumoase gânduri, coordonatori principali, eseuri, desene, colaje, picturi, învățătorilor colaboratori: Ionela machete și imagini din timpul Pleșcuță, Școala Deleni, Nicoleta a c e s t u i e ve n i m e n t u l , v o r fi Nistor, Școala Maxut, Acsinte publicate într-un album cu titlul Miluța, Școala Slobozia, „Olimpiada Centenarului, profesorilor Elena Lungu, Alina gânduri și imagini , Deleni, 2018”. Gheorghian, Roxana Nechita și Toți finaliștii (35 elevi), au fost doamnelor director Elena premiați de către Consiliul Local Creangă și Mihaela Hriscu. Deleni cu o excursie în municipiul Iași. Ștefan CHELE, Mulțumiri tuturor profesorilor referent cultural în cadrul și învățătorilor pentru colaborare Primăriei Deleni 38 NR 3, MAI - IUNIE 2018

Pagina 39

CENTENAR 1918-2018 Eveniment „Copil frumos și bun, azi e ziua ta” Proiectul educațional județean n data de 30 mai 2018, elevii frumos anotimp al vieții”, I clasei a IV-a din cadrul Școlii Gimnaziale Poiana Deleni, au participat la proiectul educațional Interpretare teatrală „Lumea scenei, lumea minunilor” și subsecțiunea poezie. județean ,,Copil frumos și bun, azi Plini de emoție și de entuziam e ziua ta!”, organizat de Școala s-au perindat în fața juriului și trei Gimnazială Scobinți. elevi, aflați la prima experiență de Proiectul își propune, după acest fel: Pintilie Roxana, cum au declarat organizatorii, să Zebreniuc Iulia și Ciubotariu le formeze elevilor ,,gustul pentru Sebastian. Pentru secțiunea frumos”. Activitatea s-a derulat indirectă au pregătit creații pe patru secțiuni: creație artistică, plastice mai mulți elevi, dintre interpretare teatrală, întreceri care s-a remarcat eleva Iacob sportive și folclor, la care au Laura (premiul al III -lea). participat peste 100 de elevi din 11 școli. Elevii clasei a IV-a, Școala Florin HUCIOG, Poiana, au participat la secțiunea prof. înv. primar la Școala Creație artistică, „Copilăria, cel mai Gimnazială Poiana www.comunadeleni.ro 39

Pagina 40

CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment „Cupa Respect” la a VIII-a ediție Cultivarea interesului pentru sport ș i a valorilor autentice ın ̂ râ ndul copiilor ș i tinerilor P este o mie de copii de diferite vârste s-au întrecut în activități sportive la cea de-a VIII -a ediție a „Cupei Respect” Deleni, din data fotbal, handabal, cros, șah, etc. Elevii Școlii Gimnaziale Poiana s-au remarcat și anul acesta obținând urmatoarele premii: Alergare de viteză: Locul de 30 mai 2018. Acest eveniment I: Murariu Alexandra (cl. a VII-a), este organizat de Primăria Deleni Avornicesei Leticia (cl. a VIII-a), în fiecare an cu ocazia zilei de 1 Acsinte Alex-Dominic (cl. a VII-a); Iunie. Copiii participanți s-au Locul II: Găinariu Maria, înscris în tot felul de competiții: Ciubotariu Constantin (cl. a VI-a) ; Pentru imagini vizitați https://creanganek.com 40 NR 3, MAI - IUNIE 2018

Pagina 41

Locul III: Iacob Mihai (cl. a VIII-a). CENTENAR 1918-2018 Alergare de rezistență: Locul III: Eveniment Bucătaru Marian (cl. a V-a) și Călinescu Cosmina (cl. a VIII-a), Iacob Mihai (cl. a VIII-a), Locul II: Distracție maximă Vornicescu Alexandra (cl. a VI-a), la Cupa Respect Locul II: Murariu Alexandra (cl. a de la Deleni VII-a), Locul I: Avornicesei Leticia (cl. a VIII-a). Șah. Mentiune: Apostol Eric-Iulian (cl. a VI-a). Competiția are scopul de a cultiva participanților interesul pentru sport, dar și un rol P este 1.000 de elevi din comuna Deleni au participat la cea de-a opta ediție a competiției sportive, devenită tradiție, Cupa Respect, educativ, prin promovarea în rândul copiilor și tinerilor a organizată cu ocazia zilei de 1 valorilor autentice. Toți copiii au Iunie. Și pentru ca anul acesta se primit recompense, însă cei mai sărbătorește și Centenarul Marii buni care au reușit să se claseze pe Unirii, organizatorii au fost podium au primit diplome și îmbracați în ie, iar copiii au purtat cupe. sepci în culori tricolorului. În debut, a fost cântat imnul Cupei Dănuț SCRIPNICIUC, Respect, a urmat un ceremonial prof. Educație Fizică la Școala religios, apoi, primarul, Dumitru Gimnazială Poiana Prigoreanu, a ținut un discurs www.comunadeleni.ro 41

Pagina 42

CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment despre ce înseamnă competiția sportivă și le-a urat copiilor „La multi ani!”, de ziua lor. Tot în cadrul acestui Slujba Tedeumului și a Parastasului eveniment, au fost premiați și elevii care au câștigat în cadrul „Olimpiadei Centenarului”, concurs organizat în toate școlile din comună. După partea de început, a urmat distracția și s-a dat startul jocurilor sportive. pentru sport, dar și un rol Alergare de viteză, sah, handbal și educativ, prin promovarea în multe altele. La final toți copiii au rândul copiilor și tinerilor a fost răsplatiți. Menționăm că valorilor autentice, legate de această competiție are scopul de a respectul față de semeni și față de cultiva participanților interesul natură (h p://bi v.info). 42 NR 3, MAI - IUNIE 2018

Pagina 43

CENTENAR 1918-2018 Eveniment Romania Centenar-Sărbătoarea Iei Românești Poporul româ n se identi ică - ın ̂ cel mai autentic mod - prin portul să u popular, cu precă dere, prin cea mai reprezentativă ș i mai bogată ın ̂ simboluri piesă a lui: că maș a cu altiță, cunoscută sub denumirea de ie. Recunoaș terea poporului româ n prin acest obiect de vestimentație, ia, se face ș i ın ̂ numeroase tablouri care celebrează evenimente importante din istoria Româ niei. Că maș a cu altiță este atestată ın ̂ că din perioada dacică , iind sculptată pe Columna lui Traian de la Roma ș i pe metopele de la Adamclisi. Regina Maria a Româ niei, adora costumul popular româ nesc, pe care nu ezita să -l ım ̂ brace ș i ın ̂ care s-a lă sat fotogra iată de nenumă rate ori. Exemplul reginei a fost urmat de prințesele Româ niei, de aristocrația feminină a timpului. Frumusețea ș i elementele de unicitate ale iei justi ică recunoaș terea acesteia ca obiect de patrimoniu cultural. Consideră m important faptul ca tâ nă ra generație să poată cunoaș te ș i aprecia valoarea unei ii autentice, să ș tie de contribuția pe care ia o are la dezvoltarea patrimoniului cultural româ nesc ș i a celui european sau mondial. Pentru a ară ta câ t de mult o prețuiesc, ın ̂ cepâ nd din 2013, ın ̂ iecare an, pe 24 iunie, oameni din peste 50 de țări de pe ș ase continente, se ım ̂ bracă Regina ın̂ ii ș i promovează obiceiurile ș i tradiț i ile româ neș ti. Maria în costum popular www.comunadeleni.ro 43

Pagina 44

CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment n anul 2018, cu ocazia Pentru activitatea artistică Î Centenarului Marii Uniri a fost sărbătorită ia și la Deleni, prin evocarea artistică a două deosebită, promovarea și păstrarea portului și valorilor tradiționale din Deleni, domnul evenimente tradiționale din viața primar Dumitru Prigoreanu a la țară: Șezătoarea și Nunta. înmânat diplome de apreciere și Evenimentul, organizat de recunoștință doamnelor Maria Școala Deleni și Caminul Cultural Șalaru, Aurica Gîlcă, Ionela-Maria „Al. Tănase” Deleni, patronat și Pleșcuță, Iulia Fotea, Zamfira sponsorizat de Primaria și Consiliul Local Deleni, a avut o audiență numeroasă și a fost înregistrat și transmis de televiziunile locale Bit TV și TeleMoldova. Special pentru acest eveniment, a fost realizat un catalog cu modele de ii din zonă care ne amintește de lada cu zestre a bunicii. 44 NR 3, MAI - IUNIE 2018

Pagina 45

CENTENAR 1918-2018 Eveniment Boboc, Maria Huțanu, Ana a fost învățat să coase semne de Paraschiv și domnilor Ioan carte, batiste, brâie și ii cu motive Ursache, Neculai Florea și Benone tradiționale din zonă, să toarcă Rașcu. lână și desigur să participe și cu Șezătoarea prezentată la un moment artistic. eveniment, este o interpretare La șezătoare, doamna Zamfira artistică a unei activități ce se a avut și invitați de seamă care au petrece în fiecare sâmbată în casa prezentat momente artistice doamnei Zamfira Boboc din satul deosebite. Astfel, reprezentații Slobozia. Fiecare copil participant folclorice au susținut doamna www.comunadeleni.ro 45

Pagina 46

CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment Maria Șalaru cu grupurile arătat cum se cântau la șezători și folclorice ,,Muguri de stejar” și romanțe. ,,Gospodinele din Deleni”. Apoi Î n a d o u a p a r t e a doamna Maria Șalaru a cântat, în evenimentului, doamna duet, cu Larisa Georgiana Borșeri, î n v ă ț ă t o a r e G î l c a Au r i c a , premiată anul acesta la concursul coordonatoarea Ansamblului „Zestrea Neamului”, difuzat la folcloric ,,Corăgheasca” a regizat Etno Tv. cu măiestrie fragmente din Au urmat tineri artiști locali ca obiceiurile tradiționale legate de Alice Scîrțu și Anca Dilă și în cele Nuntă. A fost prezentat rolul din urmă, doamna Ana vornicului și vorniceilor, nuntașii Paraschiva, din satul Poiana, ne-a la casa nașilor, ultima sârbă a 46 NR 3, MAI - IUNIE 2018

Pagina 47

CENTENAR 1918-2018 Eveniment mirelui ca și flăcău, aducerea nuntașilor, de capacitatea lor de a miresei/mirelui/nașilor pentru transmite aceste momente. Prin gătit, muzicanții, iertarea de la acest eveniment s-a demonstrat, părinți a tinerilor miri și încă o dată, că Deleniul este o binecuvântarea părinților înainte comunitate cu oameni valoroși și de a pleca la biserică, turta și hora cu o bogată cultură tradițională. miresei, închinarea pahăruțelor dulci, darul al nașilor, socrilor și Prof. Elena CREANGĂ, nuntașilor, dezbroboditul miresei director al și momentul încheierii nunții. Școlii Gimnaziale Deleni Spectatorii au fost impresionați de veselia și de toată nonșalanța www.comunadeleni.ro 47

Pagina 48

CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment Ziua Universală a Iei Ia simbol al identită ții ș i creativită ții poporului româ n Inițiativa a luat naș tere ın ̂ 2013. Totul a pornit de la celebrul tablou al pictorului francez Henri Matisse „La Blouse Roumaine”, pictat ın ̂ anul 1940. Tabloul a inspirat un grup de inițiativă online, care și-a luat acest nume și care promovează ia – și identitatea – româ nească . Celebrată ı̂ n ziua Naș terii Sfâ ntului Ioan Boteză torul (Să rbă toarea Sâ nzienilor, Dră gaica), ın ̂ prezent această zi este să rbă torită ın ̂ peste 50 de țări ș i ın ̂ peste 100 de „La Blouse Roumaine” oraș e de româ nii de pretutindeni Henri Matisse (1869–1954) A nul acesta Ziua Universală îmbrăcată în frumosul nostru port a Iei a fost cu adevărat un popular românesc. eveniment în satul nostru. După Sfânta Liturghie, în Din timp, am anunțat ca la ziua biserica satului Feredeni, Grupul Nașterii Sfântului Ioan Vocal „Hurgheșelul” al parohiei Botezătorul, pe 24 iunie, toată noastre, a susținut un scurt recital lumea să vină la slujbă îmbrăcată folcloric și apoi a realizat o în cămașă populară și dacă se prezentare de modă populară. Toți poate, într-una ce a aparținut cei prezenți au admirat colecția de părinților, bunicilor sau altor cămăși populare și alte obiecte de rude. Am trăit momente port popular din satul Feredeni și deosebite, atunci când, în biserică, nu numai, adunate, timp de peste am văzut aproape pe toată lumea 15 ani, în cadrul proiectului 48 NR 3, MAI - IUNIE 2018

Pagina 49

CENTENAR 1918-2018 Eveniment intenția lor de a le dona muzeului parohiei. În final, pot spune că, astăzi, am văzut portul popular purtat cu mult respect și drag. După amiază, am avut bucuria de a lua parte la Sărbătoarea Iei de la Căminul Cultural „Al. Tănase”din Deleni. Am participat etnografico-folcloric promovat de la un frumos spectacol-șezătoare Parohia Feredeni, cu scopul de a și o minunată nuntă transpusă pe redescoperi și perpetua tot ce o scenă. reperezentat vechiul sat Feredeni. La final, am admirat Albumul Astfel, am reușit și am adunat de fotografii cu persoane ce poartă multe obiecte de uz casnic și cămăși populare din comuna vestimentar pe care intenționăm Deleni (unde se regăsesc și cămăși să le expunem într-un muzeu de la Feredeni). O zi deosebită etno-folcloric al satului Feredeni. petrecută alături de cei mai Este frumos că, după acest frumoși români! eveniment, am fost contactați, de mai multe persoane din sat și Iulia FOTEA, anunțați cu privire la faptul că prof. înv. primar la dețin tot felul de obiecte vechi și de Școala Gimnazială Feredeni www.comunadeleni.ro 49

Pagina 50

Grupul vocal ,,Hurgheșelul” Redescoperirea ș i perpetuarea tradițiilor folclorice G r u p u l v o c a l ,,Hurgheșelul” al Parohiei „Adormirea Maicii Domnului” din satul Feredeni a participat, în lunile mai și iunie, la aprilie, premiul al II-lea), Concursul Național de Muzică Religioasă și Patriotică „Din Sufletul de Creștin”, BCU, Iași (25 mai, premiul al II-lea), Festivalul d i ve r s e a c t i v i t ă ț i l e g a t e d e ,,Tradițiile aduc bucurie”, Școala redescoperirea și perpetuare a tot Deleni (25 mai, invitație - concert), ce reprezintă tradițiile folclorice Concursul „Ritmurile românești. Copilăriei”, Colegiul C. Negruzzi, Grupul vocal a participat la Iași (26 mai, premiul I), Proiectul următoarele evenimente: Județean ,,Copil frumos și bun, Proiectul Județean „Sărbători azi e ziua ta!”, Școala Scobinți (29 pascale în Moldova”, Școala mai, premiul I), Proiectul Poiana, Deleni (20 aprilie, Educațional „De la moși - invitație - concert), Festivalul- strămoși lăsate și de noi sunt concurs „La Curțile Hîrlăului”, învățate”, Școala Pîrcovaci (31 Școala „Petru Rareș”, Hîrlău (26 mai, invitație - concert), Proiectul

Pagina 51

Regional „Copilăria-armonie și CENTENAR 1918-2018 culoare”, Școala Sticlăria (5 iunie, Poezie premiul al II-lea), Concert Coral dedicat Centenarului Marii Uniri, Tristă existență Belcești (10 iunie, concurs - Poezie de Eugenia Vornicu, selecție pentru Festivalul Concurs Aprilie, 1950 Coral International „Gavriil Musicescu”, editia a VI-a, Iași - Ah, războiul blestemat admiși). Câte văduve-a lăsat Toate participările au presupus În durere și câți prunci un efort susținut, atât din partea Au rămas orfani de-atunci? copiilor, cât și a părinților (o parte merg cu noi și ne ajută la Dar când stai și te gândești Toate cele pământești pregătirile minuțioase de a intra Sunt ca umbra umbrelor, pe scenă și chiar susțin financiar Ca mireasma florilor, reconstituirea portului popular de la Feredeni). Nu-i mirare că de-atunci Foarte important este și Au crescut sărmanii prunci Și văd încă soarele sprijinul domnului primar Toate văduvioarele… Dumitru Prigoreanu, al Consiliului Local Deleni și al Dar pe morții din război Căminului Cultural „Al. Tănase” Putreziți în vânt și ploi Oare cine-i întreba Deleni. Dacă nu ar fi fost acest Dacă-s fericiți ori ba? sprijin, nu am fi putut participa la Concursul Național de Muzică Religioasă și Patriotică „Din Prin amabilitatea doamnei Sufletul de Creștin” (premiul al II- Eugenia Vornicu (90 ani) ș i a lea) și la Concursul „Ritmurile iului dumneaei Radu Vornicu, Copilăriei” (premiul I), Colegiul am cules aceste poezii tră ite ș i C. Negruzzi, Iași. scrise de distinsa doamnă . Soție a veteranului de ră zboi Georgică Mulțumim tuturor ! Vornicu, a tră it ororile celui de Al Doilea Ră zboi Mondial. Iulia FOTEA, prof. coordonator al Prof. Mugurel MOGOȘ grupului vocal „Hurgheșelul www.comunadeleni.ro

Pagina 52

„ROMANIAN LADY” - Românca Tablou al lui F. A. Bridgman ce înfătișează o româncă îmbrăcată în po popular muntenesc (Muzeul de A e Frumoase din Boston )