Document
Descarca Revista Centenar Nr.3 (apasati pe poza pentru download)
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 18,9 MB · modificat pe site: 03.05.2025
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document nr. 3, „Descarca Revista Centenar Nr.3 (apasati pe poza pentru download)”, Comuna Deleni, jud. Iași. Sursa: https://comunadeleni.com/wp-content/uploads/2020/02/revista-centenar-nr-3-mai-iunie.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/deleni/32498-descarca-revista-centenar-nr-3-apasati-pe-poza-pentru-download, 06.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
„Nu uita cã esti
, român“
CENTENAR
100 de ani de la Marea Unire
COMUNA DELENI, JUDETUL
, IASI,
, ROMÂNIA
ANUL I, NR 3, MAI-IUNIE 2018
PALATUL CANTACUZINO - GHICA DELENI
Clădire construită în anul 1730
Pagina 2
CENTENAR 1918 - 2018
CUPRINS
p. 3 Popas prin răstimpurile istoriei (II)
p. 5 Palatul Cantacuzino-Ghica Deleni
p. 13 Basarabia pământ românesc (III)
p. 18 Bucovina - destinul unui teritoriu răpit (III)
p. 23 Ardealul - leagănul națiunii române (III)
p. 28 Grupul folcloric „Muguri de stejar”
p. 30 „Ziua Eroilor”
p. 32 „Tradițiile aduc bucurie”
p. 35 Atelierul de cusături tradiționale
p. 36 „Olimpiada Centenarului”
p. 39 „Copil frumos și bun, azi e ziua ta”!
p. 40 „Cupa Respect” la a VIII-a ediție
p. 41 Distracție maximă la Cupa Respect de la Deleni
p. 43 Romania Centenar-Sărbătoarea Iei Românești
p. 49 Ziua Universală a Iei
p. 50 Grupul vocal ,,Hurgheșelul”
p. 51 „Tristă existență”
COLEGIUL REDACȚIONAL
PREȘEDINTE: Colaboratori:
Primar Dumitru PRIGOREANU Referent cultural Ș tefan CHELE
Prof. Elena LUNGU
Redactor coordonator & Art Director
Pr. Dă nut FOTEA Corectură:
Prof. Roxana NECHITA
Redactor:
Prof. Marius Cozmin SCIRȚ U Fotogra ii:
Prof. Bogdan FURTUNA
Adresa: loc. Deleni, com. Deleni, Str. Principală , nr. 1217 B, C.P. 707165, email: [email protected]
ISSN 2601- 3479 / ISSN - L 2601- 3479
NR 3, MAI - IUNIE 2018
Pagina 3
CENTENAR 1918-2018
Popas prin Editorial
răstimpurile istoriei (II)
L a inițiativa generalului
Văitoianu, Sfatul Țării se
reunește la 26 noiembrie/9
decembrie 1918 și votează, sub
conducerea vicepreședintelui
la 27 martie, fiind încredințată că în
România tuturor românilor regimul
curat democratic era asigurat pe
viitor. Actul definitiva, însă, unirea
Basarabiei cu România. Timp de
Pantelimon Halippa, legea de reformă peste două decenii, Unirea cu
agrară care abolea proprietatea asupra România a ferit Basarabia de războiul
pământului, pădurilor, subsolului și civil rus, de tragediile colectivizării,
apelor, fără despăgubiri. ale terorii roșii și ale deportărilor
La 27 noiembrie/10 decembrie 2018 către Gulag.
este supusă la vot, tot la inițiativa De asemenea, vechiul teritoriu
generalului Văitoianu, o declarație românesc a primit zeci de mii de
prin care Sfatul Țării renunța la refugiați din Rusia și Ucraina,
condițiile impuse în actul de unire, de majoritatea simpli civili (printre care
meșteșugari sau mici negustori evrei,
credincioși pravoslavnici ori simpli
țărani ucraineni) care-și riscau viața,
trecând Nistrul, înot sau pe gheață
sub gloanțele grănicerilor ruși.
Lipsurile de tot felul și igiena precară
nu sfârșesc o dată cu definitivarea
Unirii. Epidemia de cori (pojar,
vărsat de vânt) determină absența
elevilor, atât în școlile basarabene, cât
și în instituțiile școlare din cătunele
comunei Deleni. La aceasta, se
adaugă lipsa obiectelor de
îmbrăcăminte atât în rândul
populației școlare, cât și printre tineri
Generalul de Corp de Armată Artur Văitoianu și adulți. Astfel, gazeta
www.comunadeleni.ro 3
Pagina 4
CENTENAR 1918 - 2018 hainelor de zi cu zi, iar materiile
Editorial prime tradiționale (cânepă, piei de
animale, lâna oilor ș.a.) fuseseră
„Evenimentul” nota că, în capitala rechiziționate pentru necesitățile
Moldovei, atât de încercate de frontului.
numărul mare de refugiați, dar și la Unirea Basarabiei cu România a
Chișinău, lipsa celor necesare ținut, din nefericire, doar 22 de ani,
îmbrăcămintei pentru populația dar a concretizat nu numai
civilă s-a pronunțat de câteva luni, momentul final al unui proces istoric,
fără ca vreo măsură serioasă să se ia în obiectiv, cu rădăcini multimilenare,
această privință de autoritatea ce își trage seva din comunitatea de
respectivă. Cantitatea de marfă, aflată viață economică, politică și culturală,
prin prăvăliile urbei, a dispărut, ca de neam și limbă a poporului român,
prin farmec, fiind tăinuită, în vederea din întreaga sa dezvoltare anterioară,
unei speculi, pregătite dinainte de dar, în același timp, a legiferat un act
negustori. Așa, de pildă, în Iași, azi, de dreptate istorică, realizat prin
nu se poate confecționa o pereche de lupta atâtor generații de înaintași,
ghete, fără suma de 200 lei sau un prin enorme sacrificii materiale și
rând de haine, pe care să nu-l plătești umane.
cu cel puțin 350 de lei. Cu atât mai
mult, nivelul de trai al locuitorilor Prof. Mihaela HRISCU,
satelor comunei Deleni, aidoma cu cel director al
al moldovenilor de peste Prut, nu Școlii Gimnaziale Poiana
permitea procurarea cu bani a
Adunare a sătenilor din Lăpușna imediat după Unire
4 NR 3, MAI - IUNIE 2018
Pagina 5
CENTENAR 1918-2018
Studii
Palatul
Cantacuzino-Ghica Deleni
Palatul Cantacuzino-Ghica Deleni este una dintre clă dirile cele mai
reprezentative ale comunei Deleni. Construit la ın ̂ ceputul secolului
al XVIII-lea, este considerat unul dintre cele mai vechi din Moldova
Proprietarii din familia
Cantacuzino
Iordache
C a și în cazul articolului
despre Conacului Polizu
(nr.2/2018), nu intenționez
să realizez un studiu cu privire la
Palatul Cantacuzino Ghica -
Cantacuzino-
Deleanu (1688- Deleni, ci doar un articol de
1759) ın
̂ 1730 a introducere în lumea reședințelor
construit palatul
istorice ale comunei Deleni.
Stema
Cantacuzinilor Gheorghe Aș începe cu câteva precizări.
de la palatul din
Deleni. Cantacuzino- În urma documentării pentru
Fotogra ie veche Deleanu (1723 -1798). acest articol am descoperit (din
din albumul
Eugen Ghica
Fiica sa, Maria
Budești Cantacuzino se punctul meu de vedere) câteva
că să toreș te cu marele inadvertențe. În puținele texte,
logofă t Constantin Ghica
www.comunadeleni.ro 5
Pagina 6
CENTENAR 1918 - 2018
Studii
print sau online și chiar în titulatura prin care este înscris în lista
monumentelor istorice din județul Iași (IS-II-a-A-04146), numele
acestei reședințe este de Conacul sau Castelul Cantacuzino – Deleanu. În
primul rând, reședința numită când Conacul, când Castelul
Cantacuzino-Deleanu, ar trebui să poarte numele de Palatul GhicaDeleni, numele ultimului proprietar (de exemplu, Conacul Polizu
poartă numele ultimului proprietar, Nicolae Gr. Polizu) sau de Palatul
Cantacuzino-Ghica Deleni (numele celui care l-a construit și a ultimului
proprietar). În al doilea rând, această clădire nu este nici castel și nici
conac. Este vorba despre o reședința tip palat. Este încadrarea dată de
lucrările de specialitate. Vorbim de o clădire așezată pe o suprafață de
4,23 ha, cu o suprafață construită de 2.230 mp (amprentă la sol este de
1.115 mp cu o structură D+P+1E, echivalentul a 48 de camere) și
construcții ce deservesc reședința în suprafață de 1.585 mp.
Așadar, o titulatură apropiată de parcursul istoric al acestui
monument ar fi Palatul Ghica-Deleni sau Palatul Cantacuzino-Ghica
Deleni.
6 NR 3, MAI - IUNIE 2018
Pagina 7
CENTENAR 1918-2018
Studii
Acum să trecem prin câteva date istorice despre locația unde este
așezat acest monument, anume satul Deleni. Situat la zona de contact
dintre Podișul Sucevei și Câmpia Moldovei, mărginit spre nord-vest și
vest-sud de Dealul Mare Hîrlău, respectiv Podișul Central
Moldovenesc, satul Deleni este atestat pentru prima în anul 1430. În
acest an Alexandru cel Bun (1418-1432) întărește (printre alte sate) satul
Deleni lui Giurgiu Jumătate, fiul lui Ion Jumătate. Timp de aproximativ
190 ani, satul Deleni rămâne în proprietatea acestei familii. În anul
1620, marele vornic Coste Bucioc primește „întăritură” (iscălitură,
pecete prin care se certifica un drept) de la Gașpar Voievod (1619-1620)
pentru satul Deleni, ca după 42 de ani (1662), vel spătarul Iordache
Cantacuzino (1581-1663; căsătorit cu Irina Bucioc), să primească
întăritură pentru Deleni de la Eustratie Dabija Voievod (1661-1665).
După împărțeala cu bucluc din 1671, când Delenii trec printr-un partaj
între Iordache Cantacuzino și domnița Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu
(era moșia bunicului, vornicul Coste Bucioc), în anul 1686, Delenii
ajung la Toderașcu Cantacuzino (văr primar cu domnița Ruxandra).
www.comunadeleni.ro 7
Pagina 8
CENTENAR 1918 - 2018
Studii Proprietarii
din familia
Ghica
Marele vistiernic Toderașcu
Cantacuzino-Deleanu (1635-1686) Constantin Ghica
este cel care construiește Biserica (1758-1818)
cu hramul „Adormirea Maicii Gheorghe (Iordache)
Domnului” Deleni (1668-1669) și Ghica-Deleni (1788-1854)
înființează ramura CantacuzinoDeleanu. Astfel, cei din familia Teodor Ghica-Deleni
(1820-1865)
Cantacuzino-Deleanu vor stăpâni
moșia Deleni până în anul 1778, Grigore Ghica-Deleni
când prin căsătoria Mariei (1847-1938)
Cantacuzino, fiica lui Gheorghe
6 Teodor
NR 2,Ghica-Deleni
MARTIE - APRILIE Stema
2018
(Iordache) Cantacuzino (1723- (1885-1958) Ghiculeștilor
de pe fațada
1798), cu marele logofăt Costache palatului din
Ghica (1758-1818), stăpânii moșiei Deleni
devine cei din familia GhicaDeleni. De menționat este faptul
că marele logofăt Costache Ghica
Palatul Cantacuzino-Ghica Deleni în 1934
8 NR 3, MAI - IUNIE 2018
Pagina 9
CENTENAR 1918-2018
Studii
Delenilor, astăzi entitate sătească
ce a dat și numele comunei
Deleni, una dintre cele mai mari
din județul Iași.
Carte poștală ce a circulat la 1919 Pentru a putea înțelge istoria
acestei reședințe/monument
era nepotul de fiică al fostului istoric, trebuie să ne întoarcem la
domnitor Grigore al III-lea Ghica vornicul Iordache Cantacuzino
(1764-1767, 1775-1777) și Deleanu (1688-1759), adică la
proprietarul moșiei Comănești, începutul secolului al XVIII-lea.
(Bacău). Moșia Deleni (cu o Acesta, în anul 1730, construiește
suprafață de peste 18600 de această splendidă reședință cu
hectare) va fi stăpânită de familia spații ample și luminoase,
Ghiculeștilor, timp de peste 160 de dispuse la parter, etaj și demisol.
ani, până la 1947. În câteva În jur a amenajat o gradină cu
rânduri, am văzut cine au fost cei pomi fructiferi și ornamentali, un
care au stăpînit această moșie a adevărat parc dendrologic cu
Maria Ghica-
Deleni (a doua
din stînga)
împreună cu
oaspeți săi în
salonul
palatului
www.comunadeleni.ro 9
Pagina 10
CENTENAR 1918 - 2018
Studii
pajiști verzi mărginite de pomi și
bazine de apă.
Odată cu căsătoria Mariei
Cantacuzino din anul 1778, cu
Constantin Ghica, când moșia
Deleni intră în posesia familiei
Ghica-Deleni, se fac ample lucrări
de reamenajare ce au dat
reședinței imaginea de astăzi. Frații Constantin Ghica - Deleni și
Astfel, până în anul 1802, au fost Grigore Ghica - Deleni împreună cu
Leon Cantacuzino în fața palatului.
executate lucrări de restaurare și Fotografie din anul 1892
extindere a palatului și, tot în
această perioadă a fost construit
zidul de incintă. Toate lucrările au interioarele erau mobilate în stil
fost înscrise într-un ornament Bidermeier (mobilierul creat în
gravat deasupra blazonului porții Germania în perioada 1815 și
masive de la intrarea în parcul 1848), bazat în special pe
palatului. utilitate,realizându-se lucruri
Lucrări au fost făcute și la solide, dar cu forme simple și
începutul secolului al XX-lea, puțin ornamentate. Canapelele și
când palatul a fost reamenajat scaunele au brațele arcuite ușor,
după planurile arhitectului iar tapiseriile sunt stofe cu dungi
Nicolae Ghica-Budești. sau înflorate. Mesele au blaturi
Pa l a t u l s e r e m a r c ă p r i n pătrate, rotunde sau ovale, iar
compoziția arhitecturală picioarele sunt drepte sau curbate
echilibrată, elementele decorative (astăzi designerii recomandă
ale fațadelor fiind elegant acest stil pentru amenajarea
articulate. Fațada principală este spațiilor de interes public precum
cadențată de pilaștri, capiteluri hoteluri sau restaurante). Tot în
ionice și detalii baroce (de exmplu rândul decorațiilor interioare, cu
ancadramentele ferestrelor - vezi siguranță, se puteau găsi
imaginea din pagina 7). Se pare că candelabre, oglinzi sau statuete
10 NR 3, MAI - IUNIE 2018
Pagina 11
CENTENAR 1918-2018
Studii
prețioase, vizitii în unifome bogat
împodobite, argați și, de multe
ori, curioși veniți să vadă pe mai
marii vremii. Stilul de viață și
cultura acestor familii
(Cantacuzino și Ghica) se reflectă
foarte bine, în acestă reședință.
Academicianul Alexandru
Blazonul
Paleologul menționează că la
familiei Ghica - Deleni hotarul Iașiului cu Botoșaniul, la
aflat în pardoseala din vestibulul
de la intrarea în palat Deleni „era deunăzi o bijuterie a
familiei Ghica... O casă frumoasă,
aproape un château în sensul
alegorice, nelipsite fiind tablourile modern al cuvântului, mare, de
mari, ce îi înfățișau pe înaintași mare rafinament, dominând
(vezi fotografia din pagina 9).
După cum se vede și astăzi, o
parte din spațiul din jurul
palatului (în general cel
administrativ) nu era un loc în
totalitate al liniștii sau relaxării.
Aproape tot timpul domnea o
agitație permanentă, deoarece
aceste reședințe erau și adevărate
centre administrative. Aici se luau
deciziile privind gestionarea
moșiilor și a celorlalte proprietăți
agricole, iar această agitație
devenea un adevărat spectacol
atunci când aveau loc recepții. Se
adunau calești, trăsuri, cupeuri
(iarna sănii), cai cu hamuri sau șei
www.comunadeleni.ro 11
Pagina 12
CENTENAR 1918 - 2018 interesați! Chiar dacă reședința
Studii actualmente are regim de spital,
cred că se pot găsi soluții pentru a
frumos locul, de pe o colină. putea fi vizitată, chiar și parțial.
Intrarea se făcea, cu trăsura sau Cu un pic de voință/dorință,
mașina, printr-o alee umbroasă, măcar o zi pe lună/an s-ar putea
cu plopi. Venea multă lume. Locul organiza un tur al monumentului.
era întreținut cu multă cheltuială, Pentru o scurtă concluzie, am
avea un personal stilat“. Doar să folosesc două titluri de articole
dacă faci câțiva pași prin această care redau oarecum starea de
clădire, poți vedea urmele lăsate fapt/actuală. Deși „Castelul
de aceste familii, poți simți Cantacuzino - Ghica Deleni, [este]
mireasma acestei lumi pline de mărturia uneia dintre cele mai
rafinament. Păcat că aproape tot a vechi curți boierești ale
pierit sub tăvălugul proletar Moldovei”, totuși „Paradoxurile
comunist ! patrimoniului românesc! [ne
Astăzi, Palatul Cantacuzino – pune în față în comuna Deleni]
Ghica Deleni este retrocedat. Deși Două conace, două povești: unul
sunt căutați noi proprietari (este hotel de lux [Conacul Polizu],
scos la vânzare cu prețul de altul spital în paragină [Palatul
pornire 500.000 € și stimat la Cantacuzino - Ghica Deleni]”.
1.500.000 € - 1.900.000 €, vezi
www.artmarkhistoricalestate.ro) , Preot Dănuț FOTEA,
obiectivul nu poate fi vizitat. O paroh al Bisericii Feredeni
mare pierdere pentru zonă și cei
12 NR 3, MAI - IUNIE 2018
Pagina 13
CENTENAR 1918-2018
Studii
Basarabia,
pământ românesc (III)
Evoluția ın
̂ vă ță mâ ntului ın
̂ Basarabia ın
̂ tre 1812-1914
În preajma Primului Război funcționeze o școală laică-pension
Mondial, în Basarabia își
pentru copiii de nobili, având
desfășurau activitatea 1846 de
școli de diferite tipuri și grade, în menirea de a pregăti funcționari
care învățau aproximativ 114 mii de rang inferior și mediu (închisă
de elevi. în anul 1831). În această instituție,
obiectelor laice li se acorda mai
P rima școală înființată de mare importanță decât celor
autoritățile țariste (în religioase. În urma reformei din
urma demersurilor 1823, în cadrul eminarului au fost
Mitropolitului Gavriil păstrate doar clasele superioare,
Bănulescu-Bodoni), a fost ce au fost împărțite în trei secții:
Seminarul Teologic din Chișinău inferioară (de retorică), medie (de
(31 ianuarie 1813), în care s-a filozofie) și superioară (de
studiat limba română până în anul teologie). Dacă, în primii ani de
1 8 6 7 . Pe l â n g ă S e m i n a r , î n existență, majoritatea materiilor
noiembrie 1816, a început să se predau în limba autohtonilor,
Școala
de fete,
Rezina,
județul
Orhei,
Basarabia
www.comunadeleni.ro 13
Pagina 14
CENTENAR 1918 - 2018 neprecizat. La fel, cei mai mulți
Studii elevi nu erau basarabeni. Spre
exemplu, în 1828, din 54 de
din 1823 „științele filologice, școlari, 45 proveneau din
istorice și matematica” s-au teritoriile de la est de Nistru.
predat în limba rusă, iar „cele În satele cu populație mai
filosofice și teologice” în limba numeroasă, în anii 1830, au fost
latină. Clasele inferioare au fost organizate școli parohiale, menite
separate de Seminar, să satisfacă necesitățile
înființându-se o școală educaționale ale țărănimii.
duhovnicească ținutală și una Primele instituții de acest tip
parohială. În 1840, a avut loc o funcționau la Hotin și Akkerman
nouă restructurare a instituției, încă din 1819, la Chișinău din
care a diversificat put ernic 1822, Bălți din 1824, Bender din
programa școlară în direcția 1827. Cea din Hotin a fost
introducerii unor discipline reactivată în 1827, după ce fusese
utilitariste: științele naturii, închisă în 1823. Însă la baza
gospodăria rurală, medicina, ș. a, funcționării școlilor parohiale au
care în anul 1866, au fost excluse stat „regulile de instruire
din planul de învățământ, elementară a copiilor locuitorilor
introducându-se pedagogia și din eparhia Olonețk”, intrate în
creându-se o școală duminicală de vigoare în 1835 și aplicate în
copii pentru efectuarea practicii Basarabia din 1837. Regulile
pedagogice de către elevii respective aveau drept obiectiv
Seminarului. Din 1909, printre calmarea spiritelor în rândul
disciplinele predate populației locale nemulțumite de
seminariștilor a fost introdusă modificările făcute în ritualul și
„combaterea socialismului”, iar obiceiurile Bisericii Ruse în
toate obiectele se predau în limba secolele XVII-XVIII. În consecință,
rusă. Până la reorganizarea din școlile parohiale urmăreau scopul
1823, toți cei 25 de profesori erau impunerii dogmelor
veniți din afara provinciei: 17 din pravoslavnice, instruirea
Ucraina, 3 din Grecia, 2 din Rusia, reducându-se la citirea cărților
1 din Galiția, 1 din Transilvania bisericești, în timp ce scrisul și
(românul Ion Bu a) și unul aritmetica erau facultative.
14 NR 3, MAI - IUNIE 2018
Pagina 15
În 1844, în Basarabia CENTENAR 1918-2018
funcționau 326 de școli bisericești, Studii
cu 5177 de copii, iar la 1856,
numărul lor se redusese până la învățătorului reducându-se la
159, cu 1855 de elevi. Limba supravegherea procesului de
română putea să nu fie limbă de învățare. Prima școală
predare în localitățile în care lancasteriană din provincie a fost
învățătorul nu cunoștea limba inaugurată la Chișinău, la 7
autohtonilor. În anul 1868 din februarie 1822. Altele au fost
totalul de 212 școli parohiale înființate ulterior în toate
rurale, în care studiau 2 515 elevi localitățile urbane ale provinciei
(2 427 băieți și 88 fete), în 164 de (1824 Bălți și Ismail, 1827 Bender
școli învățământul se realiza în și Hotin, mai târziu Orhei, Soroca
limbile rusă și slavonă și Cahul). La 1848, în Basarabia
bisericească, în 28 în limbile funcționau 12 școli lancasteriene.
română și rusă și doar în 20 de În aceste instituții, limba rusă era
instituții obiectele se predau în limbă de instrucție și educație. În
limba română. În satele în care anul 1834, limba română a fost
existau școlile menționate, doar exclusă din rândul obiectelor
446 de persoane în vârstă știau studiate în școlile primare
carte, ceea ce constituia un știutor orășenești.
de carte la 1 200 de locuitori din Odată cu întemeierea, în anul
mediul rural. 1828, a Direcției Școlilor din
În anul școlar 1903-1904, în Regiunea Basarabia, instituției
eparhia Chișinăului existau 598 respective i-au fost subordonate
de școli parohiale, în care studiau toate așezămintele școlare care
29 065 de băieți și fete. La până atunci ținuseră de resortul
începutul anilor 1820, s-au Departamentului Cultelor. În
organizat școli primare același an, pentru pregătirea unor
orășenești, cu precădere cadre cu calificare medie pentru
lancasteriene. Acestea se industrie, comerț și agricultură,
întemeiau pe metoda instruirii s-au înființat școli primare
reciproce, care recomanda ca județene rusești la Chișinău, Bălți,
elevii avansați să predea colegilor Bender, Cetatea Albă, Ismail,
cunoștințele lor, rolul Hotin și în alte orașe. L i m b a
www.comunadeleni.ro 15
Pagina 16
CENTENAR 1918 - 2018 patru clase. În septembrie 1833, o
Studii parte dintre cadrele didactice,
împreună cu 28 de elevi, au fost
română a început să se studieze la transferați de la Școala județeană
școala din Chișinău din 1830, ca Chișinău la nou înființatul
obiect „suplimentar”, la cele din Gimnaziu Regional nr. 1 din
Bălți și Hotin, în urma Chișinău, punându-se bazele
demersurilor boierimii învățământului secundar
basarabene, abia din anul 1842, iar basarabean.
la cea din Soroca și mai târziu. Politica țaristă de stimulare a
Din anul 1830, școlile fenomenului de colonizare a
basarabene au fost trecute în Basarabiei a fost însoțită de
subordinea circumscripției de măsuri de susținere a
învățământ Odesa, instituită în învățământului pentru grupurile
acel an. Aceasta și-a exercitat etnice minoritare. Sprijiniți de
autoritatea până în august 1918. În administrația rusească, coloniștii
octombrie 1850, la Chișinău a fost germani și bulgari au organizat
înființată Școala județeană nr. 2, treptat practic în fiecare așezare
iar în 1851 o altă școală județeană a școli sătești bisericești (devenite
fost deschisă la Soroca. În Orhei, ulterior comunalo-bisericești).
școala județeană a fost întemeiată Anumite concesii au fost făcute
în anul 1860. În anul 1871, țarul a chiar și evreilor, care erau
aprobat cererea epitropului discriminați în alte părți ale
circumscripției de învățământ Rusiei. Concomitent, s-au pus
Odesa, susținută și de temeliile instruirii profesionale.
guvernatorul general al În 1835 în capitala ținutului a
Novorosiei și Basarabiei, privind început să funcționeze o școală de
desființarea studiului „limbii cancelariști, iar în 1842 s-a
moldovenești” în școlile județene înființat Școala de pomicultură,
din Chișinău, Hotin, Orhei, Bălți și care există și în zilele noastre. În
Soroca. În anul 1872, acestea au pofida faptului că aceasta din
fost transformate în școli urmă era considerată o școală
orășenești, cu patru și șase ani de bine organizată și dotată, din 1844
învățământ, pentru ca, în 1912, să până în 1867 ea a avut doar 82 de
se reorganizeze în instituții cu absolvenți.
16 NR 3, MAI - IUNIE 2018
Pagina 17
La 12 septembrie 1833, la CENTENAR 1918-2018
Chișinău, a fost inaugurat primul Studii
gimnaziu de băieți, numit mai
târziu Liceul nr. 1, în care s-a instruirii). Astfel, în anul 1850, în
predat și limba română, începând provincie funcționau circa 300 de
cu anul 1835. Obiectivul principal școli de diverse niveluri, publice
al acestei instituții consta în și private, în care învățau aproape
pregătirea unor cadre „pentru 10000 de tineri. În primul deceniu
funcții administrative și admiteri al secolului al XX-lea, în ținut
î n u n i ve r s i t a t e ” . Pe l â n g ă funcționau gimnazii clasice, școli
gimnaziu, în decembrie 1835, a reale și comerciale, instituții de
fost înființat un pension pentru fiii învățământ mediu agricol și de
de nobili, înlocuind astfel medicină. Astfel, în 1914, în
pensionul din cadrul Seminarului Basarabia, funcționau 21 licee de
Teologic. În anul 1860, limba băieți (de stat și particulare), 20
română a devenit opțională cu licee de fete, 16 școli medii de
limba greacă, peste trei ani ambele băieți, 2 de fete și 6 mixte. În total,
limbi au fost declarate facultative, în preajma Primului Război
iar din 1866 predarea limbii Mondial, în Basarabia se
române a fost suspendată. numărau 1846 de școli de diferite
În anul 1902, liceele clasice au tipuri și grade, în care învățau
fost transformate în licee moderne aproximativ 114 mii de elevi.
(studiul limbilor latină și greacă
începea cu doi ani mai târziu decât Elena LUNGU,
în cele clasice). Învățământul profesor de istorie la
pentru fete a cunoscut o Școala Deleni
dezvoltare destul de lentă. Bibliografie
Tentativele unor particulari de a 1.Ștefan Purici, Istoria Basarabiei-Note de
întemeia școli de fete la Chișinău curs, București, Editura Semne, 2011;
2.Dragnev D., Varta I. Istoria românilor.
(în 1821) și la Ismail (în 1833) nu Epoca Modernă. Chișinău, Civitas, 2000;
s-au încununat cu succes. Treptat, 3.Ciobanu Ș. Basarabia (populația, istoria,
cultura). Chișinău, Știința, 1992; 4.Scurtu I.
în Basarabia a fost creată o rețea Istoria Basarabiei de la începuturi până la
1998. București, Editura Semne, 1998;
școlară destul de dezvoltată 5.Iorga N. Neamul românesc în Basarabia,
pentru acea vreme (nu punem în Editura Fundației culturale române,
București,1995.
discuție caracterul și obiectivele
www.comunadeleni.ro 17
Pagina 18
CENTENAR 1918 - 2018
Studii Bucovina -
destinul unui teritoriu răpit (III)
Activitatea elitei românești pentru a irmarea și
emanciparea românilor din Bucovina.
Personalități politice până în anul 1848
Vasile Balș Ier. Dositei Herescu Pr. Vasile Ț ântilă Doxachi Hurmuzachi Eudoxiu Hurmuzachi
Românii bucovineni au avut o colaborare în limitele legislației,
elită politică și culturală care a considerându-se că dintre cele trei
existat pe toată perioada imperii, cel austriac este de
stăpânirii habsurgice și care s-a
preferat celorlate doua (rus și
manifestat după posibilități, atât
în viața politică a provinciei, cât otoman), iar o luptă cu toate trei
și – într-o mai slabă măsură – în imperiile ar fi de-a dreptul
cea a imperiului. absurdă. Evoluția mișcării
românești poate fi împărțită în trei
R eprezentanții elitei
românești din Bucovina
s-au preocupat în esență
de doua mari probleme:
îmbunătățirea vieții materiale și
etape: 1775-1848, momentul
revoluției de la 1848-1849 și
perioada ce a urmat după 1848
până la 1914.
Din 1775 și până în 1848 s-au
spirituale a românilor bucovineni, afirmat și remarcat unele
și racordarea actiunilor acestora la personalități ca: boierul iluminist
cauza generală a românilor. În și cărturar Vasile Balș, ierarhi ai
acest sens față de administrația Bisericii ca Dosotei Herescu și
imperială este adoptată o Isaia Baloșescu, preoți scriitori și
atitudine cumpătată, de cărturari ca Iraclie Porumbescu,
18 NR 3, MAI - IUNIE 2018
Pagina 19
Vasile Țântilă, Samuil Andrievici- CENTENAR 1918-2018
Morariu, ori funcționari poligloți Studii
ca Teodor Racoce. În majoritatea
lor covârșitoare ei militează propune diverse reforme.
pentru emanciparea, pe calea Militează pentru menținerea
reformelor și a școlii, a românilor individualității Bucovinei,
bucovineni, dar abordează și opunându-se tendințelor de
cauza întregii națiuni române. divizare a ei și de anexare a părții
Influențele elitei românești în de sud la Transilvania, iar partea
acestă etapă, mijloacele de de nord la Galiția, preferând
difuzare a ideilor și mai ales menținerea administrației
capacitatea de influențare a militare și propune ca țăranul să
maselor țărănești și orășenești au fie înzestrat cu proprietate
fost relativ slabe, modeste. Acesta deplină - ceea ce se va realiza până
este o etapă de acumulări, căutări, în 1835. Propune, de asemenea,
clarificări pentru etapele adoptarea unor măsuri pentru
ulterioare. stimularea creșterii vitelor, între
Primul care se afirma ca care: construirea de grajduri
apărător al românismului este corespunzătoare, procurarea sării
Vasile Balș (descendentul unei ieftine și bună calitate, înființarea
familii boierești din zonă) cu de crescătorii model pentru
studii superioare juridice, politice cabaline și bovine (fapt ce se va
și umaniste la Viena. concretiza în cadrul complexului
Prin memoriile sale (în 1780, agro-zootehnic de la Rădăuți);
1781, 1790) câștigă simpatia și susține adoptarea de acte
încrederea cercurilor imperiale, în normative în sectorul silvic; se
general, și ale susținătorilor lui pronunță pentru o mai bună
Iosif al II-lea; ca director al administrare a averilor
așezământului rezidențial din mânăstirești; elaborează și
Cernăuți (din 1779), apoi înalt difuzează în colaborare cu Ion
funcționar în Consiliul Aulic de Budai-Deleanu, pe care îl cheamă
Război din Viena ( 1783), dar mai special din Transilvania, 16
ales în calitate de căpitan manuale școlare. Aduce de la
districtual al Bucovinei (1792- Viena aproximativ 4000 de
1808), Balș este cel care inițiază și manuale românești destinate
www.comunadeleni.ro 19
Pagina 20
CENTENAR 1918 - 2018 o înștiințare către toate centrele
Studii culturale din întregul spațiu
locuit de români, trasând un
școlilor publice și cere ca sistemul veritabil program ce trebuia
de învătămant din Bucovina să urmat pentru editarea și
aibă la bază studierea cu difuzarea unei publicații
precădere a limbii latine. românești afirmând că: „neamul
Alt personaj care se face românesc, măcar că este împărțit
remarcat este Dositei Herescu, între mai multe țări și trăiește sub
ierahul Bisericii Ortodoxe, care, osăbite stăpâniri, totuși o limbă
după desființarea învătământului are, aceeași lege și aceleași
obligatoriu lansează un apel către obiceiuri, precum și aceleași cărți
preoții și credincioșii bucovineni și aceeiași scrisoare; deci, românii,
prin care le cere acestora să socotiți împreună, fac o națiune
lucreze în așa fel încât“ să se așeze de mai multe milioane, care de
la fiștecare sat, acolo unde există mult dorește a fi părtașă culturii
parohie, o școală pentru învățatul celorlalte nemuri ale Europei”. În
copiilor”. Solicitarea sa nu rămâne 1820 Racoce reușește să publice
fără urmări, apar 27 de școli (în „Chrestomaticu Românesc”, care
1823) întreținute din veniturile este cea dintâi culegere de texte
Fondului Bisericii. Când, în anul românești din întreg spațiul locuit
1818 este desființat Seminarul de români, apărută într-o vreme
Ortodox din Cernăuți, Isaia în care și în celelalte centre
Băloșescu ( urmașul lui Dositei culturale din țările române se
Herescu) preia activitatea de făceau primele încercări în acest
memorii și cereri la Viena, sens. Revoluția de la 1848-1849
obținând în 1827 înființarea constituie o a doua etapă când
Institutului Teologic. elita românilor bucovineni își
Preotul Vasile Țântilă din sporește în mod considerabil forța
Tereblecea (lângă Siret) tipărește numerică, mijloacele și
între 1809 și 1814 primele capacitatea de răspândire a
calendare din Bucovina. În 1817 ideilor și influențare a maselor,
un alt cărturar român, Teodor capătă un caracter și un cadru
Racoce (funcționar la Cercul organizat, își afirmă pregnant
imperial din Cernăuți) transmitea conștiința națională.
20 NR 3, MAI - IUNIE 2018
Pagina 21
Prin „Petiția Tării” și în CENTENAR 1918-2018
coloanele publicației Bucovina Studii
(1848-1850) se difuzează cateva
idei care devin coordonate ale Bucovina și teritoriile românești
activității, ce se derulează, se vecine, reglementarea situației
completează și influențează țăranilor clăcași, desființarea
întreaga mișcare de noțiuni de „boierescului” (o muncă
până la eliberarea și reunirea obligatorie și neplătită pe care
Bucovinei la statul român. Sub țăranii o prestau pe pământul
conducerea lui Doxachi boierilor în folosul acestora),
Hurmuzachi și a fiilor acestuia împroprietărirea țăranilor,
(Eudoxiu, Gheorghe, Alexandru egalitate pe plan religios și
și Nicolae) se cer: păstrarea alegerea episcopului de către un
naționalității, limbii, legi, Sinod Național.
obiceiurilor și tradițiilor, încetarea Momentul 1848-1849
colonizării și a imigrărilor, proiectează însă într-un anumit
separarea Bucovinei de Galiția, fel și Marea Unire. Tăranii
autonomie, înființarea unui răsculați în zona Rădăuți cer
institut de credit, desființarea „unirea cu țara mamă”, o
restricțiilor în relațiile dintre delegație a tuturor provinciilor
Rădăuții de altădată
www.comunadeleni.ro 21
Pagina 22
CENTENAR 1918 - 2018 cunoaște o evoluție complexă,
Studii nouă, în care românii încep să
acționeze organizat în cadrul
românești, inclusiv Moldova, Dietei Bucovinei, a parlamentului
Muntenia și Basarabia cere la central, a unor curente, societăți și
Viena unirea sub egida Casei de partide politice proprii... dar
Habsburg. Andrei Șaguna și despre asta și multe altele vom
Eudoxiu Hurmuzachi cer unirea vorbi în numărul viitor.
într-un singur ducat a
Transilvaniei, Banatului, Marius Cozmin SCÎRȚU,
Maramureșului, Crișanei și profesor de istorie la
Bucovinei. Gazeta „Bucovina” Școala Feredeni
găzduiește în paginile ei Miorița și
fragmente din scrierile lui Vasile
Cârlova, Vasile Alecsandri, Mihail
Kogălniceanu, George Barițiu etc.,
devenind un forum al întregii
națiuni române. Spiritul, zelul,
revendicările din 1848-1849 s-au
prelungit și împlinit în deceniul
următor: dobândirea autonomiei
în 1861, înființarea „Dietei Bibliografie
Bucovinei” și crearea primei 1.Mihai Bogdan Atanasiu, Pro Bucovina
repere istorice și naționale, Editura
catedre de limba și literatura Bibliotecii Naționale a României,
română la Cernăuți (1849), a București, 2010; 2. Nicolae Ciachir , Din
istoria Bucovinei: 1775-1944, Editura Oscar
„Bibliotecii Tării” (1852) și a Print, București, 1999; 3.Constantin C.
„Reuniunii Române de lectură”, Giurescu, Istoria Românilor, vol. III, Editura
ALL EDUCATIONAL, București, 2007; 4.
apoi desființarea „boierescului” și Mihai Iacobescu, Din Istoria Bucovinei
1774-1862, Editura Academiei Române,
în cele din urmă împroprietărirea București, 1993; 5.Aurel Morariu , Bucovina
țăranilor, au fost câteva din 1774-1914, Editura Librăriei Pavel Suru,
București, 1915; 6.Ion Nistor, Istoria
consecintele imediate, benefice ale Bucovinei, Editura Humanitas, București,
acestui moment istoric. Etapa care 1991; 7.ȘtefanPurici, Mișcarea națională
românească în Bucovina între anii 1775 –
a urmat după 1848 și mai exact 1861, Editura Hurmuzachi, Suceava, 1998;
dobândirea autonomiei 8.Pavel Țugui, Bucovina istorie și cultură,
Editura Albatros, București, 2002.
provinciale, din 1861 până în 1914,
22 NR 3, MAI - IUNIE 2018
Pagina 23
CENTENAR 1918-2018
Studii
Ardealul -
leagănul națiunii române (III)
Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan
„Poporul româ n este un popor sfârșitul secolului al XVIII-lea
nă scut ı̂n libertate, tră it ı̂n
care au marcat trecerea la Epoca
libertate ș i că ruia această condiție
de libertate ı̂ i este elementul Modernă în istoria românilor:
primordial ș i absolut pentru viață” 1784 și 1791 (momentul elaborării
(N. Iorga) cunoscutului Supplex Libellus
Valachorum) în Transilvania, 1774
n anul 1784 în Ardeal și, mai ales 1821, în Principatele
I izbucnește răscoala condusă
de Horea, Cloșca și Crișan care
a reprezenatat unul dintre
Române .
Răscoala a avut un dublu
caracter, social si național, cele
evenimentele de seamă pe plan două aspecte fiind indisolubil
european de la sfârșitul secolului legate, primul implicând pe cel de
al XVIII-lea. Prin proporțiile, al doilea. Ea s-a declansat ca o
caracterul și consecințele sale, ea a răscoală a țăranilor iobagi
constituit un moment deosebit de împotriva nobililor, dar, sub
important în istoria poporului raport etnic, marea majoritate a
român și s-a înscris în suita răsculaților o constituiau românii,
momentelor importante de la în timp ce marea majoritate a
www.comunadeleni.ro 23
Pagina 24
CENTENAR 1918 - 2018 patenta din august 1785, a lui Iosif
Studii al II-lea, dată în urma răscoalei,
precum și alte măsuri ale sale
nobilimii o constituiau maghiarii, menite să înlăture cele mai crase
planurile sociale și naționale abuzuri ale nobilimii, în raport cu
suprapunându-se perfect. țăranii de pe domenii, nu au
Participarea masivă a țăranilor însemnat altceva decât o etapă
români la răscoală, care conferea importantă a emancipării, în plan
acesteia caracterul de răscoală general, ca etnie, a românilor din
românească, corespundea Ardeal.
structurilor sociale și demografice Desigur, zisa „luptă a
din Transilvania, așa după cum, în românilor împotriva
general, românii alcătuiau maghiarilor” conștientiza - sau
majoritatea absolută a populației trebuia să conștientizeze - lupta
din această provincie (cu mult împotriva asupririi naționale
peste 50%, în raport cu toate exercitată de nobilimea maghiară,
celelalte etnii luate la un loc, așa după cum aceasta percepea
unguri, sași, secui). răscoala iobagilor români ca o
Două sunt consecințele acestei gravă amenințare la adresa
realități, determinată de sistemului politic privilegiat în
suprapunerea celor două planuri, care ea își concepea existența. A
care, merită, pe rând, să fie fost vorba, evident, în cazul
discutate. țărănimii răsculate, de forme
Mai întâi, ridicarea țăranilor sumare, difuze, ale conștiinței lor
iobagi români din Transilvania la naționale, cât timp acțiunile ei nu
luptă pentru dreptate socială, au beneficiat de îndrumarea
pentru înlăturarea asupririi intelectualilor români, dar
exercitată de nobilime, implică existența lor nu se poate contesta.
aspectul național, în sensul că O serie de izvoare trimit nu numai
orice câstig în acest plan al luptei la fenomenul pedepsirii nobililor
pentru libertate socială a maghiari, făcuți prizonieri, cu
țărănimii iobage însemna un pas îmbrăcarea costumului național
în direcția emancipării poporului românesc - fenomen al cărui sens
român din Transilvania, în acest poate fi, în fond, discutabil - ci la
sens, desființarea iobăgiei, prin alte aspecte: comportamentul lui
24 NR 3, MAI - IUNIE 2018
Pagina 25
Horea, cu vizitele lui la împărat, CENTENAR 1918-2018
cu atitudinea înaintea tragerii pe Studii
roată, zvonurile privind
asteptatele ajutoare ale „fraților" moment important în istoria
de peste munți, din Moldova și mișcării naționale a românilor din
Țara Românească, atitudinea Transilvania în secolul al XVIIIunor preoți români în timpul lea. Cel de al treilea moment
răscoalei ș.a., apoi, acțiunea important urmând a fi marcat de
răspândirii de către nobilii elaborarea cunoscutului
maghiari a medaliei cu inscripția „Supplex Libellus Valachorum” și
„Horea Rex Daciae”, în așteptarea mișcarea națională din jurul său.
ajutorului armatei imperiale etc. De fapt, răscoala a premers
În concluzie, aprecierea momentului de vârf pe care îl
caracterului răscoalei din 1784, ca atinge mișcarea națională a
răscoală socială și națională, este românilor în 1791, o dată cu
logic să trimită nu numai la elaborarea actului programatic
sensul, e drept, primordial, cu fundamental. A premers acestui
consecințe subsumate aspectului moment și l-a anticipat, căci ea a
social, dar și la manifestarea înseninat angajarea masei
expresă, în răstimpul desfășurării țărănimii - a celei mai mari părți a
răscoalei, a conștiinței naționale poporului român din
românești, a dezideratului Transilvania -, nu numai în lupta
înlăturării asupririi naționale. În pentru drepturi sociale specifice
acest sens, mai larg, a apreciat țărănimii, ci și pe calea luptei mai
răscoala N. Bălcescu, peste timp, largi pentru libertate națională.
în 1851, când, referindu-se la Așa cum s-a apreciat, prin
securea lui Horea, afirma că ridicarea din 1784, ea a oferit o
acesta, „scrise cu dânsa drepturile bază socială largă mișcării de
nației române și programul politic emancipare politică, a oferit
și soțial al revoluțiilor ei viitoare”. cunoscuților cărturari români -
Răscoala din 1784, se înscrie, în corifei ai Școlii Ardelene -
ordine cronologică, după argumente temeinice, le-a impus
miscarea de emancipare națională datoria, chiar, de a se implica cu
din deceniile III-IV, condusă de toată energia și capacitatea lor
Inochentie Micu, ca un al doilea intelectuală în miscarea de
www.comunadeleni.ro 25
Pagina 26
CENTENAR 1918 - 2018 secole și jumătate în urmă, în
Studii 1517, prin „Tripartitum-ul”). O
dată cu restituirea dreptului de
redeșteptare națională a strămutare, patenta anula
întregului popor român din obligativitatea serviciilor la
T r a n s i l va n i a , i n d i f e r e n t d e curtea stăpânului, oferea
confesiune și stare materială. țăranului „eliberat” și alte
Cum se știe, în planul drepturi: de a se căsători fără
evenimentelor imediate, răscoala consimțământul nobilului, de a
condusă de Horea a avut învăța carte și meserii, fără
importante urmări. În primul aprobarea acestuia, de a dispune
rând, patenta lui losif al II lea, din liber de bunurile sale ș.a.
22 august 1785, introducea și în În favoarea țăranilor români
Transilvania reforma „desființării au fost adoptate din ordinul
iobăgiei”, aplicată în anii 1781- împăratului și alte măsuri: în
l782 și în alte provincii ale planul justiției, dreptul de a se
Imperiului Habsburgic. Prin p l â n g e î m p o t r i va j u d e c ă ț i i
patentă era ștearsă iobăgia, în nobilului sau interdicția pedepsei
sensul desființării legării țăranilor cu tortura și în plan economic,
de pământ și de stăpânii lor, libertatea de vânzare a vinului si
redându-li-se libertatea de de cârciumărit, importante scutiri
strămutare (pierdută cu două de taxe pentru mineri etc.
Atrocită țile
ș i represaliile
ım
̂ potriva
Ră scoalei lui Horea,
Cloșca ș i Crișan
26 NR 3, MAI - IUNIE 2018
Pagina 27
Deosebit de important era CENTENAR 1918-2018
dreptul care se acorda fostului Studii
iobag de a urma școli, prin aceasta
oferindu-se țăranilor români
binecunoscut protestul
șansa unei serioase deschideri
publicistului francez Jean-Pierre
spre emancipare culturală, spre
Br i ssot , ca r e , a dr e sâ n du - se
„luminare”(în practică,
împăratului, condamna
înființarea de școli pentru țăranii
„strâmbătatea sentinței” tragerii
români va întâmpina numeroase
pe roată a lui Horea și Closca,
piedici din partea nobilimii, care
subliniind dreptul la răscoală al
vedea în această concesie un
unei națiuni asuprite împotriva
adevărat pericol în raport cu
a s u p r i t o r i l o r : „Va l a h i i ș i
interesele ei). Cum se știe, sub
conducătorul lor, Horea, aveau
presiunea nobilimii
dreptul și îl mai au și acum să se
transilvănene, în ajunul morții,
răscoale, să se elibereze de sub
Iosif al II-lea a revocat cele mai
jugul asupririi”, scria publicistul
multe dintre reformele sale, nu
francez.
însă și desființarea iobăgiei,
aceasta urmând a rezista și după
Costinel HUȚANU,
moartea împăratului, în 1790, ca
profesor de istorie
un imperativ al timpului, în ciuda
la Școala Plugari
atmosferei de „restituiri” a
vechilor privilegii, declanșată de
nobilime după această dată.
În plan european răscoala din Bibliografie
1784 a avut un puternic ecou, ceea 1.Giurescu Constantin C., Istoria
Românilor, vol. III, Editura ALL
ce în perspectivă istorică își are EDUCATIONAL, București, 2007; 2.
însemnătatea sa. El s-a constituit Lupaș Ioan, Din Istoria Transilvaniei,
Editura Eminescu, București, 1988; 3.
într-un factor menit să întrețină în Pop Ioan Aurel, Istoria Transilvaniei, vol. Ideceniile următoare interesul II, Editura Episcopia Devei și Hunedoarei,
Deva, 2016; 4.Pop Ioan Aurel, Istoria
opiniei publice sau al cercurilor României, vol. I, Editura George Barițiu,
Cluj Napoca, 1997; 5.Popescu Demetru
politice din Occident pentru Petru, Istorie neamului românesc, Editura
situația românilor din Virtual, 2011; 6.Prodan David, Din Istoria
Transilvaniei, Editura Enciclopedică,
Transilvania și lupta lor pentru București, 1991.
drepturi sociale și naționale. Este
www.comunadeleni.ro 27
Pagina 28
CENTENAR 1918 - 2018
Eveniment Grupul folcloric
„Muguri de stejar”
Bucuria păstrării tradițiilor, cântecelor și portului
popular de către tineri
C
omuna Deleni se bucură Anania Sebastian, Asibreiner
de prezența fiicei satului, Larisa, Bordeianu Eduard,
doamna profesoară de Bordeianu Laurențiu, Borșeri
canto și interpretă de muzică Larisa, Busuioc Camelia, Busuioc
populară Maria Șalaru, care cu Iulian, Călin Alexandra, Creangă
dăruire și talent a inițiat și Antonia, Dilă Anca, Enache
coordonează grupul folcloric Daniel, Găină Andreea,
„Muguri de stejar”. Acesta este Munteanu Sofia, Porușniuc
alcătuit din elevi harnici și Cosmina, Scîrțu Alice, Șalaru
talentați ai Școlii Gimnaziale Ioana, Șalaru Robert.
Deleni: Achirei Alexandra, Participarea la concursurile de
28 NR 3, MAI - IUNIE 2018
Pagina 29
folclor (grup sau solist), din cadrul CENTENAR 1918-2018
proiectelor județene: „Ritmurile Eveniment
copilăriei”, Iași, Colegiul C.
Negruzzi, „La curțile Hîrlăului”,
Momentele artistice prezente
Școala „Petru Rareș” Hîrlău,
la „Bojdeuca” din Deleni și
„Copilaria-armonie și culoare”,
Căminul Cultural „Al. Tănase”,
Școala Scobinți, „Copil frumos și
Deleni au fost admirate și
bun azi e ziua ta”, Școala Sticlăria,
apreciate de comunitate. Bucuria
„Tradițiile aduc bucurie”, Deleni,
păstrării tradițiilor, cântecelor și
„De la moși-strămoși lăsate și de
portului popular de către tineri,
noi sunt învățate”, Școala
ne redau încrederea și mândria de
Pîrcovaci, a fost răsplătită cu
a fi români.
premii I.
Cântecele folclorice autentice
Maria-Ionela PLEȘCUȚĂ,
și originale, dansul tradițional și
prof. înv. primar la
respectul pentru detaliile
Școala Gimnazială Deleni
costumului și portului popular au
fost apreciate și răsplătite de juriul
fiecăruia dintre concursuri.
www.comunadeleni.ro 29
Pagina 30
CENTENAR 1918 - 2018
Eveniment
Ziua Eroilor
Pomenirea eroiilor, ostaș ilor ș i luptă torilor româ ni din
toate timpurile ș i din toate locurile
In Biserica Ortodoxă Româ nă , pomenirea eroilor neamului se face la
praznicul Înălțării Domnului. Această dată a fost hotă râ tă de Sfâ ntul Sinod
al Bisericii Ortodoxe Româ ne ı̂n anul 1920 și a continuat pâ nă la
instaurarea regimului comunist ı̂n anul 1947. Prin Legea 379/2003
privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război,
să rbă toarea Înălțării Domnului Iisus Hristos, a fost proclamată Ziua
Eroilor, aceasta devenind sărbătoare națională a poporului român
D eși în 1947 Ziua Eroilor a
fost interzisă, trebuie
menționat că pomenirea
eroilor în Biserica Ortodoxă nu a
încetat niciodată. La fiecare Sfântă
acea localitate. În Primul și Al
Doilea Război Mondial, din
Parohia Feredeni (satele Feredeni,
Liturghie sunt pomeniți eroii,
ostașii și luptătorii români din toate
timpurile și din toate locurile, care sau jertfit pe câmpurile de luptă, în
lagăre și în închisori pentru apărarea
patriei și a credinței strămoșești,
pentru întregirea neamului,
libertatea și demnitatea poporului
român. Așadar și anul acesta la
Biserica din satul Feredeni (cum
de altfel se întîmplă la toate
Bisericile din România), după
Sfânta Liturghie, a fost oficiată
Slujba de Pomenire a Eroilor
neamului românesc. Pe lângă
pomenirea generală, fiecare
localitate își pomenește eroii din
30 NR 3, MAI - IUNIE 2018
Pagina 31
Slobozia și Poiana) s-au jertfit pe CENTENAR 1918-2018
câmpurile de luptă 155 de Eveniment
personae (66 în Primul Război și
85 în al Doilea Război). Păstrăm cu
Mugurel Mogoș și Grupului vocal
sfințenie și onoare „Pomelnicele
„Hurgheșelul” au susținut un
Eroilor” pictate/făurite chiar din
recital de poezie și cântec în
anii inter/postbelici și care astăzi
cinstea eroilor neamului.
sunt documente ce atestă
Participând la Sfânta Liturghie
sacrificiul eroilor satelor noastre.
și la Slujba de Pomenire a Eroilor,
După slujba de pomenire,
sub acordurile „Imnului Eroilor”,
clopotele bisericii noastre au fost
am depus coroanele recunoștinței
trase în semn de recunoștință față
noastre pentru cei care s-au jertfit
de eroii care s-au jertfit pentru
pe câmpurile de luptă și au apărat
neam, credință și țară, iar copiii
cu prețul vieții lor fruntariile
Școlii Feredeni, coordonați de
acestei țării.
prof. înv. primar Iulia Fotea și
prof. Marius Scîrțu, au susținut un
program artistic în cinstea eroilor Preot Dănuț FOTEA,
noștri. De asemenea domnul prof. paroh al Bisericii Feredeni
www.comunadeleni.ro 31
Pagina 32
CENTENAR 1918 - 2018
Eveniment
„Tradițiile aduc bucurie”
Cunoaș terea, promovarea ș i perpetuarea tradițiilor
speci ice româ neș ti ın
̂ râ ndul elevilor
P roiectul „Tradițiile aduc
bucurie” face parte din
calendarul proiectelor
județene și s-a desfășurat în cadrul
Școlii Gimnaziale Deleni, în
Școala Feredeni, Școala Maxut,
Școala Gimnazială Scobinți,
Școala „Cezar Petrescu” Hodora,
Școala Profesională „Ștefan cel
Mare” Cotnari, Colegiul Național
colaborare cu Inspectoratul Școlar „Ștefan cel Mare” Hîrlău, Liceul
Județean Iași, Primăria Deleni, Te h n o l o g i c H î r l ă u , Ș c o a l a
Căminul Cultural „Al. Tănase” Primară „Happy Stars” Hîrlău,
Deleni și instituțiile partenere din Școala Plugari, Școala Gimnazială
județ - Școala „Petru Rareș” Sticlăria, Biblioteca Comunală
Hîrlău, Școala Gimnazială Deleni, Biblioteca Orășănească
Pîrcovaci, Grădinița cu Program Hîrlău, Parohia „Adormirea
Prelungit Hîrlău, Școala Slobozia, Maicii Domnului” Deleni, Clubul
32 NR 3, MAI - IUNIE 2018
Pagina 33
Copiilor Hîrlău și „Bojdeuca” din CENTENAR 1918-2018
Deleni. Eveniment
Proiectul a fost conceput în
vederea cunoașterii, promovării festival. Realizarea Festivalului
și perpetuării tradițiilor și de Folclor din cadrul proiectului a
obiceiurilor specifice românești, fost o activitate de anvergură, care
în rândul elevilor, prin s-a desfășurat la Căminul
intermediul a diferite activități Cultural „Al. Tănase” Deleni,
interactive, relaxante (creație unde au participat 150 de elevi,
vizuală, lucrul manual, folclor și cadre coordonatoare și părinți de
dans popular), astfel încât copilul la școlile partenere. Toți au
să participe cu bucurie și interes. susținut momente de interpretare
Organizarea activităților folclorică individuală și de grup,
proiectului s-a realizat în mai de dans popular și obiceiuri din
multe etape - prin desfășurarea șezătoare.
activităților din proiect - vizitare S-a organizat și o expoziție cu
muzeu/biserică/bibliotecă/atelier lucrările premiate la secțiunea
de cusături tradiționale, ateliere creație vizuală ce a fost admirată
de lucru cu încondeierea de ouă, la intrarea în sala de spectacol.
concurs de creație vizuală și un Activitățile proiectului au fost
www.comunadeleni.ro 33
Pagina 34
CENTENAR 1918 - 2018
Eveniment
concepute să valorifice
potențialului creativ și artistic al
zonei Deleni, să descoperire și să
promoveze elevii cu talente
artistice deosebite și să cultive
sentimentul de apartenență la
zona folclorică a Moldovei, a
patriotismului și a mândriei de a fi
român, în anul Centenarului
Marii Uniri a României.
Toate activitățile au fost
coordonate cu foarte multă
proiect: prof. Șfaițer Ana-Maria,
pasiune, dăruire și prin implicare
prof. Furtună Bogdan, prof. înv.
activă de către coordonatorii
primar Pleșcuță Elena, prof.
proiectelui director, prof. Creangă
Bosianu Mihaela, înv. Antoniu
Elena și prof. înv. primar Pleșcuță
Cristina și referent cultural Chele
Maria-Ionela, alături de echipa de
Ștefan.
Proiectul „Tradițiile aduc
bucurie” promovează cu succes
tradițiile populare românești,
portul și dansul specific regiunii,
în care valorile folclorice autentice
prezentate de elevi pot contribui
la consolidarea comunității și
regăsirea identității noastre
naționale.
Maria-Ionela PLEȘCUȚĂ,
prof. înv. primar la
Școala Gimnazială Deleni
34 NR 3, MAI - IUNIE 2018
Pagina 35
CENTENAR 1918-2018
Atelierul Eveniment
de cusături tradiționale
Șezătoarea, veche tradiție româ nească
n lunile mai și iunie, Atelierul „Bojdeuca din Deleni”. Aici am
Î de cusături tradiționale din satul
Slobozia a primit invitații de a
participa la diferite evenimente
întâlnit-o pe doamna Ana
Paraschivei (80 de ani), care ne-a
încântat cu vocea sa, interpretând
culturale. Pentru noi a fost un bun romanțe. Tot în această zi am fost
prilej de a prezenta programul invitați și de Școala Pîrcovaci să
nostru de Șezătoare. Astfel, am prezentăm șezătoarea noastră.
acceptat, cu mare drag, a participa Însă, cel mai frumos moment a
la spectacolul organizat de Școala fost, cred eu, invitația de la
Deleni în cadrul proiectului evenimentul organizat de Ziua
„Tradițiile aduc bucurie”. Câteva Universală a Iei, de către Școala
zile mai târziu, împreună cu Deleni, la Căminul Cultural „Al.
grupul „Muguri de stejar”, de Tănase”. Clipe minunate! Așadar,
Ziua copilului, când Primaria am vut parte de două luni pline de
Deleni a organizat, pentru toți activități și de împlinire.
copii din comuna Deleni, un
eveniment extraordinar (Cupa Zamfira BOBOC
Respect), am participat și noi la coordonator al Atelierului de
progamul cultural de la cusături tradiționale Slobozia
Pentru imagini vizitați https://creanganek.com
www.comunadeleni.ro 35
Pagina 36
CENTENAR 1918 - 2018
Eveniment
„Olimpiada
Centenarului”
Concurs ș colar organizat
de Primă ria Deleni
cu prilejul să rbă toririi
Centenarului Marii Uniri
E levi din comuna Deleni au
participat la o „întrecere”
în amintirea și cinstea
evenimentelor din anul 1918 sub
stindardul „Olimpiada
desfășurat pe parcursul a două
etape. În prima etapă, școlile
comunei Deleni au participat la
faza pe școală, cu cele două
secțiuni. La Secțiunea I au
Centenarului”. Concursul școlar a participat elevii din clasele I-IV,
fost organizat de Primăria Deleni cu desene, picturi, colaje sau
cu prilejul sărbătoririi machete inspirate din
Centenarului Marii Uniri și s-a evenimentele Primului Război
36 NR 3, MAI - IUNIE 2018
Pagina 37
CENTENAR 1918-2018
Eveniment
Mondial sau ale Marii Uniri de la reprezentant. Această etapă a fost
1918, iar la Secțiunea a II-a au organizată la Biblioteca comunei
participat elevi din clasele V-VIII. Deleni. Și aici a u fost două
Aceștia și-au verificat cunoștințele secțiuni.
pe un test grilă, apoi au compus La S ecțiuna I au participat
un eseu, inspirat de evenimentele indirect finaliștii de la etapa pe
Primului Război Mondial. școală, clasele I-IV, reprezentați
În a doua etapă (faza finală), de cadrele didactice
fiecare școală a avut un elev coordonatoare. Lucrările au fost
www.comunadeleni.ro 37
Pagina 38
CENTENAR 1918 - 2018
Eveniment
vernisate într-o expoziție și au fost
jurizate de o comisie alcătuită din
Logo-ul evenimentului
Dumitru Prigoreanu, primar al
Comunei Deleni, profesor și îndrumarea acestor elevi.
Cordineanu Bogdan, director al Felicitări și mulțumiri tururor
Clubului Copiilor Hîrlău, Sava celor implicați direct în acest
Maria, bibliotecar al Bibliotecii proiect. În primul rînd
Comunale Deleni, Elena Lungu, organizatorului, Primăria Deleni
profesor de istorie și Ștefan Chele, și Consiliul Local Deleni, prin
referent cultural în cadrul domnul primar Dumitru
Primăriei Deleni. Prigoreanu și doamna viceprimar
La Secțiunea a II-a, au participat Maria Scîrțu, Bibliotecii
finaliștii claselor V-VIII (27 elevi) Comunale Deleni pentru
din școlile comunei. Elevii au dat găzduirea fazei finale, prin
un test ce a avut aceeași structură doamna Sava Maria, părintelui
ca la faza pe școală (un test și un Danuț Fotea, inițiatorul
eseu). Lucrările au fost jurizate de con cu r su l u i și coor don a t or
o comisie alcătuită din profesorii principal, domnului profesor
de istorie din comună. Marius Scîrțu și înv. Iulia Fotea,
Cele mai frumoase gânduri, coordonatori principali,
eseuri, desene, colaje, picturi, învățătorilor colaboratori: Ionela
machete și imagini din timpul Pleșcuță, Școala Deleni, Nicoleta
a c e s t u i e ve n i m e n t u l , v o r fi Nistor, Școala Maxut, Acsinte
publicate într-un album cu titlul Miluța, Școala Slobozia,
„Olimpiada Centenarului, profesorilor Elena Lungu, Alina
gânduri și imagini , Deleni, 2018”. Gheorghian, Roxana Nechita și
Toți finaliștii (35 elevi), au fost doamnelor director Elena
premiați de către Consiliul Local Creangă și Mihaela Hriscu.
Deleni cu o excursie în municipiul
Iași. Ștefan CHELE,
Mulțumiri tuturor profesorilor referent cultural în cadrul
și învățătorilor pentru colaborare Primăriei Deleni
38 NR 3, MAI - IUNIE 2018
Pagina 39
CENTENAR 1918-2018
Eveniment
„Copil frumos și bun, azi e ziua ta”
Proiectul educațional județean
n data de 30 mai 2018, elevii frumos anotimp al vieții”,
I clasei a IV-a din cadrul Școlii
Gimnaziale Poiana Deleni, au
participat la proiectul educațional
Interpretare teatrală „Lumea
scenei, lumea minunilor” și
subsecțiunea poezie.
județean ,,Copil frumos și bun, azi Plini de emoție și de entuziam
e ziua ta!”, organizat de Școala s-au perindat în fața juriului și trei
Gimnazială Scobinți. elevi, aflați la prima experiență de
Proiectul își propune, după acest fel: Pintilie Roxana,
cum au declarat organizatorii, să Zebreniuc Iulia și Ciubotariu
le formeze elevilor ,,gustul pentru Sebastian. Pentru secțiunea
frumos”. Activitatea s-a derulat indirectă au pregătit creații
pe patru secțiuni: creație artistică, plastice mai mulți elevi, dintre
interpretare teatrală, întreceri care s-a remarcat eleva Iacob
sportive și folclor, la care au Laura (premiul al III -lea).
participat peste 100 de elevi din 11
școli. Elevii clasei a IV-a, Școala Florin HUCIOG,
Poiana, au participat la secțiunea prof. înv. primar la Școala
Creație artistică, „Copilăria, cel mai Gimnazială Poiana
www.comunadeleni.ro 39
Pagina 40
CENTENAR 1918 - 2018
Eveniment
„Cupa Respect” la a VIII-a ediție
Cultivarea interesului pentru sport ș i a valorilor
autentice ın
̂ râ ndul copiilor ș i tinerilor
P este o mie de copii de
diferite vârste s-au
întrecut în activități
sportive la cea de-a VIII -a ediție a
„Cupei Respect” Deleni, din data
fotbal, handabal, cros, șah, etc.
Elevii Școlii Gimnaziale
Poiana s-au remarcat și anul
acesta obținând urmatoarele
premii: Alergare de viteză: Locul
de 30 mai 2018. Acest eveniment I: Murariu Alexandra (cl. a VII-a),
este organizat de Primăria Deleni Avornicesei Leticia (cl. a VIII-a),
în fiecare an cu ocazia zilei de 1 Acsinte Alex-Dominic (cl. a VII-a);
Iunie. Copiii participanți s-au Locul II: Găinariu Maria,
înscris în tot felul de competiții: Ciubotariu Constantin (cl. a VI-a) ;
Pentru imagini vizitați https://creanganek.com
40 NR 3, MAI - IUNIE 2018
Pagina 41
Locul III: Iacob Mihai (cl. a VIII-a). CENTENAR 1918-2018
Alergare de rezistență: Locul III: Eveniment
Bucătaru Marian (cl. a V-a) și
Călinescu Cosmina (cl. a VIII-a),
Iacob Mihai (cl. a VIII-a), Locul II:
Distracție maximă
Vornicescu Alexandra (cl. a VI-a), la Cupa Respect
Locul II: Murariu Alexandra (cl. a de la Deleni
VII-a), Locul I: Avornicesei Leticia
(cl. a VIII-a). Șah. Mentiune:
Apostol Eric-Iulian (cl. a VI-a).
Competiția are scopul de a
cultiva participanților interesul
pentru sport, dar și un rol
P este 1.000 de elevi din
comuna Deleni au
participat la cea de-a opta
ediție a competiției sportive,
devenită tradiție, Cupa Respect,
educativ, prin promovarea în
rândul copiilor și tinerilor a organizată cu ocazia zilei de 1
valorilor autentice. Toți copiii au Iunie. Și pentru ca anul acesta se
primit recompense, însă cei mai sărbătorește și Centenarul Marii
buni care au reușit să se claseze pe Unirii, organizatorii au fost
podium au primit diplome și îmbracați în ie, iar copiii au purtat
cupe. sepci în culori tricolorului. În
debut, a fost cântat imnul Cupei
Dănuț SCRIPNICIUC, Respect, a urmat un ceremonial
prof. Educație Fizică la Școala religios, apoi, primarul, Dumitru
Gimnazială Poiana Prigoreanu, a ținut un discurs
www.comunadeleni.ro 41
Pagina 42
CENTENAR 1918 - 2018
Eveniment
despre ce înseamnă competiția
sportivă și le-a urat copiilor „La
multi ani!”, de ziua lor.
Tot în cadrul acestui
Slujba Tedeumului și a Parastasului
eveniment, au fost premiați și
elevii care au câștigat în cadrul
„Olimpiadei Centenarului”,
concurs organizat în toate școlile
din comună. După partea de
început, a urmat distracția și s-a
dat startul jocurilor sportive. pentru sport, dar și un rol
Alergare de viteză, sah, handbal și educativ, prin promovarea în
multe altele. La final toți copiii au rândul copiilor și tinerilor a
fost răsplatiți. Menționăm că valorilor autentice, legate de
această competiție are scopul de a respectul față de semeni și față de
cultiva participanților interesul natură (h p://bi v.info).
42 NR 3, MAI - IUNIE 2018
Pagina 43
CENTENAR 1918-2018
Eveniment
Romania Centenar-Sărbătoarea
Iei Românești
Poporul româ n se identi ică - ın ̂ cel mai autentic mod - prin portul să u
popular, cu precă dere, prin cea mai reprezentativă ș i mai bogată ın ̂
simboluri piesă a lui: că maș a cu altiță, cunoscută sub denumirea de ie.
Recunoaș terea poporului româ n prin acest obiect de vestimentație, ia, se
face ș i ın
̂ numeroase tablouri care celebrează evenimente importante din
istoria Româ niei. Că maș a cu altiță este atestată ın ̂ că din perioada dacică ,
iind sculptată pe Columna lui Traian de la Roma ș i pe metopele de la
Adamclisi. Regina Maria a Româ niei, adora costumul popular româ nesc,
pe care nu ezita să -l ım ̂ brace ș i ın
̂ care s-a lă sat fotogra iată de nenumă rate
ori. Exemplul reginei a fost urmat de prințesele Româ niei, de aristocrația
feminină a timpului. Frumusețea ș i elementele de unicitate ale iei
justi ică recunoaș terea acesteia ca obiect de
patrimoniu cultural.
Consideră m important faptul ca tâ nă ra generație
să poată cunoaș te ș i aprecia valoarea unei ii autentice,
să ș tie de contribuția pe care ia o are la dezvoltarea
patrimoniului cultural româ nesc ș i a celui european
sau mondial. Pentru a ară ta câ t de mult o prețuiesc,
ın ̂ cepâ nd din 2013, ın ̂ iecare an, pe 24 iunie, oameni
din peste 50 de țări de pe ș ase continente, se ım ̂ bracă
Regina
ın̂ ii ș i promovează obiceiurile ș i tradiț i ile româ neș ti.
Maria
în costum
popular www.comunadeleni.ro 43
Pagina 44
CENTENAR 1918 - 2018
Eveniment
n anul 2018, cu ocazia Pentru activitatea artistică
Î Centenarului Marii Uniri a fost
sărbătorită ia și la Deleni, prin
evocarea artistică a două
deosebită, promovarea și
păstrarea portului și valorilor
tradiționale din Deleni, domnul
evenimente tradiționale din viața primar Dumitru Prigoreanu a
la țară: Șezătoarea și Nunta. înmânat diplome de apreciere și
Evenimentul, organizat de recunoștință doamnelor Maria
Școala Deleni și Caminul Cultural Șalaru, Aurica Gîlcă, Ionela-Maria
„Al. Tănase” Deleni, patronat și Pleșcuță, Iulia Fotea, Zamfira
sponsorizat de Primaria și
Consiliul Local Deleni, a avut o
audiență numeroasă și a fost
înregistrat și transmis de
televiziunile locale Bit TV și
TeleMoldova.
Special pentru acest
eveniment, a fost realizat un
catalog cu modele de ii din
zonă care ne amintește de lada
cu zestre a bunicii.
44 NR 3, MAI - IUNIE 2018
Pagina 45
CENTENAR 1918-2018
Eveniment
Boboc, Maria Huțanu, Ana a fost învățat să coase semne de
Paraschiv și domnilor Ioan carte, batiste, brâie și ii cu motive
Ursache, Neculai Florea și Benone tradiționale din zonă, să toarcă
Rașcu. lână și desigur să participe și cu
Șezătoarea prezentată la un moment artistic.
eveniment, este o interpretare La șezătoare, doamna Zamfira
artistică a unei activități ce se a avut și invitați de seamă care au
petrece în fiecare sâmbată în casa prezentat momente artistice
doamnei Zamfira Boboc din satul deosebite. Astfel, reprezentații
Slobozia. Fiecare copil participant folclorice au susținut doamna
www.comunadeleni.ro 45
Pagina 46
CENTENAR 1918 - 2018
Eveniment
Maria Șalaru cu grupurile arătat cum se cântau la șezători și
folclorice ,,Muguri de stejar” și romanțe.
,,Gospodinele din Deleni”. Apoi Î n a d o u a p a r t e a
doamna Maria Șalaru a cântat, în evenimentului, doamna
duet, cu Larisa Georgiana Borșeri, î n v ă ț ă t o a r e G î l c a Au r i c a ,
premiată anul acesta la concursul coordonatoarea Ansamblului
„Zestrea Neamului”, difuzat la folcloric ,,Corăgheasca” a regizat
Etno Tv. cu măiestrie fragmente din
Au urmat tineri artiști locali ca obiceiurile tradiționale legate de
Alice Scîrțu și Anca Dilă și în cele Nuntă. A fost prezentat rolul
din urmă, doamna Ana vornicului și vorniceilor, nuntașii
Paraschiva, din satul Poiana, ne-a la casa nașilor, ultima sârbă a
46 NR 3, MAI - IUNIE 2018
Pagina 47
CENTENAR 1918-2018
Eveniment
mirelui ca și flăcău, aducerea nuntașilor, de capacitatea lor de a
miresei/mirelui/nașilor pentru transmite aceste momente. Prin
gătit, muzicanții, iertarea de la acest eveniment s-a demonstrat,
părinți a tinerilor miri și încă o dată, că Deleniul este o
binecuvântarea părinților înainte comunitate cu oameni valoroși și
de a pleca la biserică, turta și hora cu o bogată cultură tradițională.
miresei, închinarea pahăruțelor
dulci, darul al nașilor, socrilor și Prof. Elena CREANGĂ,
nuntașilor, dezbroboditul miresei director al
și momentul încheierii nunții. Școlii Gimnaziale Deleni
Spectatorii au fost impresionați
de veselia și de toată nonșalanța
www.comunadeleni.ro 47
Pagina 48
CENTENAR 1918 - 2018
Eveniment
Ziua Universală a Iei
Ia simbol al identită ții ș i creativită ții poporului româ n
Inițiativa a luat naș tere ın
̂ 2013. Totul a pornit
de la celebrul tablou al pictorului francez Henri
Matisse „La Blouse Roumaine”, pictat ın ̂ anul 1940.
Tabloul a inspirat un grup de inițiativă online, care
și-a luat acest nume și care promovează ia – și
identitatea – româ nească . Celebrată ı̂ n ziua
Naș terii Sfâ ntului Ioan Boteză torul (Să rbă toarea
Sâ nzienilor, Dră gaica), ın ̂ prezent această zi este
să rbă torită ın
̂ peste 50 de țări ș i ın
̂ peste 100 de
„La Blouse Roumaine”
oraș e de româ nii de pretutindeni Henri Matisse (1869–1954)
A nul acesta Ziua Universală îmbrăcată în frumosul nostru port
a Iei a fost cu adevărat un popular românesc.
eveniment în satul nostru. După Sfânta Liturghie, în
Din timp, am anunțat ca la ziua biserica satului Feredeni, Grupul
Nașterii Sfântului Ioan Vocal „Hurgheșelul” al parohiei
Botezătorul, pe 24 iunie, toată noastre, a susținut un scurt recital
lumea să vină la slujbă îmbrăcată folcloric și apoi a realizat o
în cămașă populară și dacă se prezentare de modă populară. Toți
poate, într-una ce a aparținut cei prezenți au admirat colecția de
părinților, bunicilor sau altor cămăși populare și alte obiecte de
rude. Am trăit momente port popular din satul Feredeni și
deosebite, atunci când, în biserică, nu numai, adunate, timp de peste
am văzut aproape pe toată lumea 15 ani, în cadrul proiectului
48 NR 3, MAI - IUNIE 2018
Pagina 49
CENTENAR 1918-2018
Eveniment
intenția lor de a le dona muzeului
parohiei.
În final, pot spune că, astăzi,
am văzut portul popular purtat cu
mult respect și drag.
După amiază, am avut bucuria
de a lua parte la Sărbătoarea Iei de
la Căminul Cultural „Al.
Tănase”din Deleni. Am participat
etnografico-folcloric promovat de la un frumos spectacol-șezătoare
Parohia Feredeni, cu scopul de a și o minunată nuntă transpusă pe
redescoperi și perpetua tot ce o scenă.
reperezentat vechiul sat Feredeni. La final, am admirat Albumul
Astfel, am reușit și am adunat de fotografii cu persoane ce poartă
multe obiecte de uz casnic și cămăși populare din comuna
vestimentar pe care intenționăm Deleni (unde se regăsesc și cămăși
să le expunem într-un muzeu de la Feredeni). O zi deosebită
etno-folcloric al satului Feredeni. petrecută alături de cei mai
Este frumos că, după acest frumoși români!
eveniment, am fost contactați, de
mai multe persoane din sat și Iulia FOTEA,
anunțați cu privire la faptul că prof. înv. primar la
dețin tot felul de obiecte vechi și de Școala Gimnazială Feredeni
www.comunadeleni.ro 49
Pagina 50
Grupul vocal ,,Hurgheșelul”
Redescoperirea ș i perpetuarea tradițiilor folclorice
G r u p u l v o c a l
,,Hurgheșelul” al Parohiei
„Adormirea Maicii
Domnului” din satul Feredeni a
participat, în lunile mai și iunie, la
aprilie, premiul al II-lea),
Concursul Național de Muzică
Religioasă și Patriotică „Din
Sufletul de Creștin”, BCU, Iași (25
mai, premiul al II-lea), Festivalul
d i ve r s e a c t i v i t ă ț i l e g a t e d e ,,Tradițiile aduc bucurie”, Școala
redescoperirea și perpetuare a tot Deleni (25 mai, invitație - concert),
ce reprezintă tradițiile folclorice Concursul „Ritmurile
românești. Copilăriei”, Colegiul C. Negruzzi,
Grupul vocal a participat la Iași (26 mai, premiul I), Proiectul
următoarele evenimente: Județean ,,Copil frumos și bun,
Proiectul Județean „Sărbători azi e ziua ta!”, Școala Scobinți (29
pascale în Moldova”, Școala mai, premiul I), Proiectul
Poiana, Deleni (20 aprilie, Educațional „De la moși -
invitație - concert), Festivalul- strămoși lăsate și de noi sunt
concurs „La Curțile Hîrlăului”, învățate”, Școala Pîrcovaci (31
Școala „Petru Rareș”, Hîrlău (26 mai, invitație - concert), Proiectul
Pagina 51
Regional „Copilăria-armonie și CENTENAR 1918-2018
culoare”, Școala Sticlăria (5 iunie, Poezie
premiul al II-lea), Concert Coral
dedicat Centenarului Marii Uniri, Tristă existență
Belcești (10 iunie, concurs - Poezie de Eugenia Vornicu,
selecție pentru Festivalul Concurs
Aprilie, 1950
Coral International „Gavriil
Musicescu”, editia a VI-a, Iași - Ah, războiul blestemat
admiși). Câte văduve-a lăsat
Toate participările au presupus În durere și câți prunci
un efort susținut, atât din partea Au rămas orfani de-atunci?
copiilor, cât și a părinților (o parte
merg cu noi și ne ajută la Dar când stai și te gândești
Toate cele pământești
pregătirile minuțioase de a intra Sunt ca umbra umbrelor,
pe scenă și chiar susțin financiar Ca mireasma florilor,
reconstituirea portului popular de
la Feredeni). Nu-i mirare că de-atunci
Foarte important este și Au crescut sărmanii prunci
Și văd încă soarele
sprijinul domnului primar Toate văduvioarele…
Dumitru Prigoreanu, al
Consiliului Local Deleni și al Dar pe morții din război
Căminului Cultural „Al. Tănase” Putreziți în vânt și ploi
Oare cine-i întreba
Deleni. Dacă nu ar fi fost acest
Dacă-s fericiți ori ba?
sprijin, nu am fi putut participa la
Concursul Național de Muzică
Religioasă și Patriotică „Din Prin amabilitatea doamnei
Sufletul de Creștin” (premiul al II- Eugenia Vornicu (90 ani) ș i a
lea) și la Concursul „Ritmurile iului dumneaei Radu Vornicu,
Copilăriei” (premiul I), Colegiul am cules aceste poezii tră ite ș i
C. Negruzzi, Iași. scrise de distinsa doamnă . Soție
a veteranului de ră zboi Georgică
Mulțumim tuturor !
Vornicu, a tră it ororile celui de
Al Doilea Ră zboi Mondial.
Iulia FOTEA,
prof. coordonator al Prof. Mugurel MOGOȘ
grupului vocal „Hurgheșelul
www.comunadeleni.ro
Pagina 52
„ROMANIAN LADY” - Românca
Tablou al lui F. A. Bridgman ce înfătișează o
româncă îmbrăcată în po popular muntenesc
(Muzeul de A e Frumoase din Boston )