Document

Descarca Revista Centenar Nr.6 (apasati pe poza pentru download)

Tip
Document nr. 6
Emitent
Comuna Deleni, jud. Iași
Pagini
60
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document nr. 6, „Descarca Revista Centenar Nr.6 (apasati pe poza pentru download)”, Comuna Deleni, jud. Iași. Sursa: https://comunadeleni.com/wp-content/uploads/2020/12/revista-centenar-nr.6-noiembrie-decembrie-2.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/deleni/32495-descarca-revista-centenar-nr-6-apasati-pe-poza-pentru-download, 06.11.2026)

Fișier creat
26.02.2019
Arhivat
06.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

„Nu uita cã esti , român“ CENTENAR 100 de ani de la Marea Unire COMUNA DELENI, JUDETUL , IASI, , ROMÂNIA ANUL I, NR 6, NOIEMBRIE - DECEMBRIE 2018 HANUL DE LA DELENI Ruinele hanului de la Deleni, construit CRUCEA DOMNIȚEI RUXANDRA probabil LUPU în secolele al XVIII - lea sau DE LA DELENI începutul secolului al XIX - lea

Pagina 2

CENTENAR 1918 - 2018 CUPRINS p. 3 Sensibilitate și respect pentru valorile noastre p. 4 Basarabia pământ românesc (VI) p. 10 Bucovina - destinul unui teritoriu răpit (VI) p. 15 Ardealul - leagănul națiunii române (IV) p. 20 „Delenii, din sus de Hârlău” - scurtă prezentare monogra ică p. 30 „Rădăcinile ne sunt la Feredeni”. O poveste... p. 38 Bucovina s-a unit cu Țara p. 40 Promovarea valorilor europene în rândul elevilor p. 42 Lansarea monogra iei Școala Gimnazială Slobozia - Deleni p. 44 La mulți ani, România mea! p. 45 Ziua Națională a României sărbătorită la Deleni p. 47 Nașterea Domnului - Bucurie Sfântă la a III-a ediție p. 50 Colinde, colinde în concertul Deschide ușa creștine p. 52 Carnavalul personajelor de poveste p. 54 Un colind, un dar pentru un su let p. 56 Magia Craciunului p. 57 Prinos de recunoștință p. 58 Datini și obiceiuri de Anul Nou COLEGIUL REDACȚIONAL PREȘEDINTE: Colaboratori: Primar Dumitru PRIGOREANU Referent cultural Ș tefan CHELE Prof. Elena LUNGU Redactor coordonator & Art Director Pr. Dă nuț FOTEA Corectură: Prof. Roxana NECHITA Redactor: Prof. Marius Cozmin SCIRȚ U Fotogra ii: Prof. Bogdan FURTUNA Adresa: loc. Deleni, com. Deleni, Str. Principală , nr. 1217 B, C.P. 707165, email: [email protected] ISSN 2601- 3479 / ISSN - L 2601- 3479 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 3

CENTENAR 1918-2018 Sensibilitate Editorial și respect pentru valorile noastre Dumitru PRIGOREANU, primarul comunei Deleni Marea Unire reprezintă pentru fost organizate ceremonii de poporul român un ideal înfăptuit în comemorare a eroilor, simpozioane, anul 1918. Astăzi, România este concerte și s-a editat publicația departe de a fi țara sau idealul „Centenar”. înfăptuit atunci. Noi, generatția de Mulțumesc colegilor, astăzi, avem obligația să cunoaștem profesorilor, învățătorilor, preoților și să transmitem generațiilor viitoare și elevilor implicati în pregatirea și Istoria României și idealurile organizarea acestor activități, românilor din toate timpurile, dar și deosebit de frumoase, încărcate cu o dorință de reîntregire a României dragoste, sensibilitate, respect Mari. Trebuie sădită în inima și pentru valorile noastre naționale și conștiința tinerei generații dragostea eroii căzuți pe câmpurile de luptă. de țară și de neam. Doar așa putem Am convingerea că poporul spera că înaintașii noștrii nu s-au român, tânăra generatie, va continua jertfit în zadar, iar România va să înfăptuiască idealul de unitate și deveni, așa cum dorim toți cei care reîntregire a gliei strămoșești, așa simțim și trăim românește, un stat cum a fost la 1918. unitar în granițele de la 1918. Astăzi, România este o țară Primăria Deleni, împreună cu europeană, cu o democrație tânăra, o Consiliul Local Deleni, în Anul societate activă, dimanica, dar, încă Centenar, a organizat activități foarte divizată. Unul din citatele lui specifice, marcând în mod solemn Nicolae Iorga este de actualitate principalele evenimente de la 1918. astăzi mai mult ca oricând: S-au implicat cadrele didactice și „Întelepciunea vieții e simplă: fă ca elevii din școlile comunei, prin pe unde ai trecut tu să fie mai bine spectacole cu specific patriotic sau decât înainte”. activități/concursuri tematice. Au TRAIASCĂ ROMÂNIA! www.comunadeleni.ro 3

Pagina 4

CENTENAR 1918 - 2018 Studii Basarabia, pământ românesc (VI) ntregirea națională a manifestațiile, întrunirile, Î reprezentat obiectivul major al națiunii române în timpul Primului Război Mondial. conferințele și mitingurile nesfârșite ale soldaților din spatele frontului și ale populației, Guvernul condus de Ion I. C. sătui de război și de doctrinele Brătianu a urmărit să implice socialiste, comuniste și utopice. România în război de partea În Rusia se urmăreau schimbări statelor care îi garantau care să asigure fiecăruia o viață realizarea acestui deziderat mai bună fără muncă multă și major. osteneală. Cu toată propaganda Semnarea păcii separate la bolșevică soldații moldoveni din Brest – Litovsk, de catre Rusia, ca Basarabia care aparțineau urmare a dezintegrării armatelor unităților rusești ce operau pe sale pe frontul răsăritean – frontul din Bucovina și Moldova consecință a revoluției bolșevice, au avut prilejul de a se întâlni cu a determinat guvernul de la soldații din vechiul Regat, din București să accepte odioasa pace Ardeal și din Bucovina și din separată cu Puterile Centrale contactul cu aceștia a rezultat (7mai 1918). Și în aceste condiții deșteptarea conștiinței naționale idealul de unitate națională s-a pe care au transmis-o și menținut. Declaratia lui Lenin basarabenilor rămași acasă. privind dreptul popoarelor În Imperiul Țarist, revoluțiile neruse la autodeterminare a creat s-au succedat, începând cu cea cadrul favorabil realizarii unirii. din februarie 1917 care a dus la La începutul anului 1917 abdicarea țarului Nicolae al II-lea operațiunile pe front au încetinit, și până la „Marea revoluție în schimb s-au înmulțit socialistă din Octombrie”, în 4 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 5

CENTENAR 1918-2018 Studii acest timp mișcarea de eliberare CENTENAR 1918-2018 națională a românilor din Studii Basarabia a cunoscut o dezvoltare constantă, începând de Comitetul Central Ostășesc cu: înființarea la Chișinău, în Român, care și-a deschis martie-aprilie, a Partidului ședințele la 20 octombrie, în Național Moldovenesc, al cărui Chișinău. În adunările din 21 și 22 program sublinia necesitatea octombrie, Congresul a declarat unei largi autonomii a regiunii și „autonomia Basarabiei și dobândirea drepturilor alegerea unui birou pentru cetățenești și naționale pentru organizarea Parlamentului local, români, cu numeroase întruniri denumit Sfatul țării, precum și 44 și acțiuni de organizare: de ostași din sânul Congresului C o n g r e s u l U n i u n i i ca deputați în Sfatul Țării”. A fost Cooperativelor din Basarabia, redactat un document, Congresul țăranilor din „Rezoluțiile Congresului Basarabia, Congresul corpului Ostășesc Moldovenesc”, care didactic din Basarabia și multe prevedea, printre altele, „să se altele. recunoască faptul că forma cea La Congresul Popoarelor din mai potrivită a conducerii Rusiei Rusia, desfășurat la Kiev între este Republica Federativă 8/14 septembrie, au participat și Democratică”, „să se declare șase delegați moldoveni, care s- autonomia teritorială și politică a au pronunțat pentru autonomie Basarabiei” și în cel mai scurt în cadrul unei federații. Toamna timp „să se alcătuiască Sfatul anului 1917 a fost însă una Țării, format din 120 de tensionată; anarhia cuprindea deputați”. Pe baza hotărârilor Rusia și, implicit, Basarabia, iar Congresului, la 21 noiembrie, autoritățile se dovedeau Sfatul Țării și-a deschis lucrările, neputincioase în fața actelor de fiind alcătuit din reprezentanți ai dezordine și violență. În această tuturor naționalităților, atmosferă a avut loc Congresul confesiunilor și orientărilor Soldaților Moldoveni, convocat politice. Numărul deputaților a www.comunadeleni.ro 5

Pagina 6

CENTENAR 1918 - 2018 creată de partidul bolșevic. În Studii aceste condiții, exista riscul declanșării unui conflict civil în fost majorat de la 120 la 150:105 Basarabia, între mișcarea români, 15 ucraineni, 14 evrei, națională moldovenească și cea șapte ruși, doi germani, doi bolșevică. Față de această bulgari, doi găgăuzi, un polonez, situație, la 14 decembrie, Sfatul un armean și un grec. Președinte Țării a luat hotărârea, într-o a fost ales Ion Inculeț, iar printre ședință secretă, de a cere ajutor deputați se găseau personalități din afară și a însărcinat Consiliul de frunte ale Basarabiei, precum Directorilor să procedeze în Pantelimon Halippa, Ion Pelivan consecință. În baza acestui sau Ion Buzdugan. La 2 mandat, la 22 decembrie 1917, decembrie, Sfatul Țării a adoptat Consiliul Directorilor Generali a o Declarație prin care se proclama trimis o telegramă ministrului de Republica Democratică Război român, prin care solicita Moldovenească, ce urma să facă trimiterea la Chișinău „a unui parte din Republica Federativă regiment ardelenesc”. În Democratică a Rusiei, care nici nu consecință, Guvernul României a exista. La 7 decembrie, puterea ordonat Marelui Cartier General executivă a fost încredințată unui ca Batalionul de voluntari români Directorat, sub președenția lui de la Kiev să se îndrepte spre Pantelimon Erhan. În cursul lunii capitala Basarabiei. decembrie 1917, Basarabia a fost Abia sosit în gara din Chișinău la teatrul unor acțiuni anarhice ale 24 decembrie, Batalionul forțelor armate sau a altor românesc a fost atacat în tren de organisme care se opuneau unități ale armatei ruse, Sfatului Țării: Frontotdelul „ardelenii fiind dezarmați, bătuți (comitetul de front), Comitetului și făcuți prizonieri”. Având în muncitorilor și soldaților din vedere pericolul care plana Chișinău (de orientare bolșevică) asupra Basarabiei, după și RUMCEROD-ul prima îndelungi dezbateri, guvernul organizație antiromânească român a hotărât, la 4 ianuarie 6 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 7

1918, să autorizeze intervenția CENTENAR 1918-2018 Armatei Române în Basarabia. Studii Onoarea conducerii operațiunilor din Basarabia a trimis o notă în care se sublinia că revenit Corpului 6 Armată, căruia „Basarabia, din punct de vedere i-au fost puse la dispoziție, la date etnografic, economic și politic, diferite, Diviziile 11 și 13 formează o unitate indivizibilă cu infanterie, 1 și 2 Cavalerie. A doua teritoriul Ucrainei”. Drept zi a intrat în capitala Basarabiei și urmare, guvernul Ucrainei cerea comandamentul diviziei, în să i se admită participarea la frunte cu generalul Ernest tratativele de pace, arogându-și Broșteanu. Aceste decizii extrem dreptul de a include deputați de importante au fost luate într- basarabeni în propria delegație și un climat general dominat de neacceptând delegația Basarabiei frământări și incertitudine, în independente. Ministrul de care nu doar proaspăta Republică Externe german, Kühlmann, Democratică Moldovenească, dar considera pretențiile ucrainene ca și România se găseau într-o fiind neîntemeiate, drept urmare, situație precară din punct de cererea guvernului de la Kiev a vedere politic și militar. După fost ignorată.Delegații semnarea armistițiului de la basarabeni prezenți la Iași (Ion Brest-Litovsk, care a marcat Inculeț și Daniel Ciugureanu, ieșirea Rusiei din Antantă, președintele Consiliului de presiunile Puterilor Centrale Miniștri) i-au propus generalului asupra României, pentru Averescu unirea, dar acesta s-a semnarea unui armistițiu, capătă opus;se temea ca germanii să nu un caracter ultimativ. ceară în compensație Dobrogea, Problema Basarabiei s-a care îi interesa în mod deosebit pe complicat după ce, la începutul bulgari. Dar sprijinul Germaniei tratativelor de pace de la Buftea- se va dovedi esențial pentru București, guvernul ucrainean România:având țeluri economice (care încheiase deja o pace foarte precise, Berlinul s-a opus separată cu Puterile Centrale) a pretențiilor ucrainene și bulgare www.comunadeleni.ro 7

Pagina 8

CENTENAR 1918 - 2018 recunoscute și garantate – Studii drepturile minorităților, libertatea personală și multe asupra Basarabiei și Dobrogei. altele – și se stabilea ca provincia Unirea Basarabiei cu România ar să fie reprezentată în forul fi fost imposibilă, în acel context, legislativ al țării de un număr de fără sprijinul Germaniei. parlamentari raportat la numărul La 5 martie 1918, Alexandru de locuitori, doi reprezentanți ai Marghiloman este însărcinat cu Basarabiei urmând să facă parte formarea unui nou guvern, din Consiliul de miniștri al având menirea de a ajunge la o României. Declarația de unire a înțelegere cu Puterile Centrale, fost primită cu mult entuziasm de ceea ce a creat îngrijorare la românii de pretutindeni, prima Chișinău, prin prisma poziției bucurie după ani grei de război, Partidului Conservator asupra iar la sfârșitul lui martie și la unor reforme, în special cea început de aprilie au avut loc agrară. Situația a fost manifestații la Iași, unde detensionată de regele delegația venită de la Chișinău a Ferdinand, care, la 17 martie, a fost întâmpinată cu mult semnat scrisoarea adresată entuziasm. În cadrul dejunului administratorului Domeniilor oficial de la Palat, dat în cinstea Coroanei, prin care se trecea, în delegației basarabene, Regele a mod practic, la împroprietărirea luat cuvântul, declarând, printre promisă de monarh, cu doar un altele: „Salutăm în voi o parte an în urmă, în 1917, limpezind frumoasă a unui vis care poziția statului român în privința niciodată nu se va șterge... împroprietăririi, care neliniștea Trăiască copilul cel mai mic, dar îndeosebi țărănimea din poate cel mai voinic, al României Basarabia. Declarația de Unire Mame!”. Prin urmare, după lungi stabilea că Basarabia își păstra dezbateri și obstacole la 27 martie autonomia, având un sfat ales pe 1918 Sfatul Țării a adoptat cu b a z a v o t u l u i u n i ve r s a l . S e majoritate de voturi hotărârea precizau drepturile democratice unirii Basarabiei cu România. 8 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 9

În legătură cu rolul armatei CENTENAR 1918-2018 române în actul unirii Basarabiei Studii cu Țara, Ion Inculeț meționa că „pentru noi, moldovenii, pentru combătându-se agitațiile mișcarea noastră națională, străinilor contra noastră„ . intrarea armatei române în Din păcate, unirea Basarabiei cu Chișinău a fost un element de România a fost departe de a fi primă importanță, decisiv. „pururea și totdeauna”. Rupt Elementele românești au câștigat prin ultimatumul din iunie 1940, mai mult curaj și mai multe soarta teritoriului dintre Prut și speranțe pentru viitor”. Nistru rămâne și astăzi o ecuație Generalul Ion Istrati, a menționat cu multe necunoscute. că în perioada ianuarie-martie 1918 „misiunile trupelor noastre Elena LUNGU, au constat în:preluarea profesor de Istorie la Școala armamentului de la populația Gimnazială Deleni rurală și urbană;asigurarea celei mai complete ordini;împingerea peste Nistru a ultimelor coloanele ruse din Basarabia, care veneau din Moldova;asigurarea condițiilor pentru ca activitatea agricolă, economică și comercială Bibliografie 1.Alexandru V. Boldur, Istoria Basarabiei, să înceapă;adunarea și Editura Victor Frunză, București, 1992; inventarierea armamentului lăsat 2.Bogdan Murgescu, Istoria României în texte, Editura Corint, 2001; 3.Gheorghe E. de trupele ruse;o purtare corectă, Cojocaru, Sfatul Țării: Itinerar, Editura demnă și desfășurarea unei Civitas, Chișinău, 1998; 4. Ion Nistor, Istoria Basarabiei, Editura Cartea propagande active (conferințe, Moldovenească, Chișinău, 1991; 5. Ștefan șezători, baluri, coruri, concerte) Pascu, Făurirea statului național unitar român (vol.2), Editura Academiei prin care să se apropie populația Române, București 1983; 6.Istoria românilor, vol VII, tom II, De la de toate naționalitățile, iar independență la marea unire (1878-1918), moldovenii, în special, să fie coord. acad. Gheorghe Platon, Editura Enciclopedică, București, 2001. deșteptați la viața națională, www.comunadeleni.ro 9

Pagina 10

CENTENAR 1918 - 2018 Studii Bucovina - destinul unui teritoriu răpit (VI) Ș fârșitul primei conflagrații mondiale și iminenta destrămare a Imperiului privitoare la destinul ei postbelic. O primă alternativă pentru Bucovina era cea imaginată de Austro-Ungar au marcat un nou elementele rutene , ce doreau început pentru lupta de crearea unei provincii Carpatoemancipare națională a Rusia, provincie ce urma să românilor bucovineni. cuprindă și o parte (nord-estică) a Pentru a-și salva tronul, Bucovinei. Existau și voci ce împaratul Austriei, Carol I solicitau întreaga Moldovă, lansează la 3 octombrie 1918 pretenții având ca fundament manifestul „Către popoarele juridic, vechile legături pe care mele credincioase care propune aceasta le-a avut în evul mediu cu federalizare a imperiului și Principatul de Halici. crearea a 6 state, inclusiv a unuia Un alt scenariu venea și din ucranian. Față de această partea naționaliștilor ucraineni propunere, reprezentanții care în condițiile revoluției națiunilor din Parlamentul bolșevice și a destrămării austric au răspuns constituind monarhiei austro-ungare, consilii naționale, care au manifestau pretenții teritoriale proclamat rând pe rând asupra unor provincii din fosta independența popoarelor lor. monarhie dualistă. În vara anului În această situație Bucovina, 1917, deputații ucraineni din partea de nord-vest a Moldovei, Parlamentul vienez susțineau răpită de austrieci la 1775, crearea unei Ucraine autonome, devenită ca urmare a politicii ce urma să cuprindă Galiția duse de autoritățile habsburgice orientală, Bucovina și Rusia un conglomerat multietnic, va subcarpatică. La 19 octombrie cunoaște o serie de scenarii 1918 la Kiev, Consiliul Național 10 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 11

Ucrainean va proclama CENTENAR 1918-2018 independența Ucrainei, Rada Studii ucraineană stabilind ca noul stat ucrainean să cuprindă în hotarele austriac E dorf care a fost somat sale Galiția orientală, Rusia să predea puterea guvernului subcarpatică și Bucovina nord- nou constituit . estică. Aceste scenarii au dus la Situația în provincie se va reacția hotărâtă a românilor complica începând cu 3 bucovineni. La inițiativa lui Sextil noiembrie 1918, când o Adunare Pușcariu, Iancu Flondor și Isidor Națională a ucrainenilor, Bodea, a fost convocată, la 14/27 desfășurată la Cernăuți, hotăra octombrie 1918 o adunare la integrarea Bucovinei în statul Cernăuți a deputaților români ucrainean, iar trei zile mai târziu, din Parlamentul de la Viena, a avea loc o înțelegere de împărțire foștilor deputați din Dieta a Bucovinei semnată între Aurel Bucovinei și a primarilor români Onciul, care se erija ca din întreaga provincie, fiind reprezentant al românilor, și deschisă și intelectualilor români ucraineanul Omelian Popovici. din provincie. Adunarea s-a La toate acestea se adaugă declarat Constituantă și hotăra acțiunile soldaților ucraineni „unirea Bucovinei integrale cu reîntorși de pe front, fapt ce celelalte țări românești într-un determină C.N.R să solicite stat național independent”. sprijinul guvernului de la Iași. Adunarea a hotărât constituirea Astfel, la 8 noiembrie 1918, unui organism reprezentativ al divizia a VIII-a din Armata românilor bucovineni, Consiliul Română, condusă de generalul Național Român(C.N.R.) compus Iacob Zadic, intră în Bucovina, din 50 de membrii și a instituit un fiind prezentă la Cernăuți, pe 11 organism cu rol de guvern(având noiembrie 1918. La 15/28 14 membri) în fruntea căruia a n o i e m b r i e 1 9 1 8 , î n Pa l a t u l fost numit Iancu Flondor. mitropolitan din Cernăuți, s-a Hotărârea Adunării a fost desfășurat ședința Congresului transmisă guvernatorului general al Bucovinei, cu de www.comunadeleni.ro 11

Pagina 12

CENTENAR 1918 - 2018 țăran român de Câmpulung, Studii Șandru Alboi Vasile: „nu era posibil o Românie Mare fără mica participarea unui număr de 74 Bucovină”. delegați români, aparținând Excepționala realizare politică C.N.R., 13 delegați ucraineni, 7 de din anul 1918 trebuia urmată de o etnie germană și 6 polonezi, fiind unificare legislativ-instituțională prezente personalități din care să duca la eliminarea B a s a r a b i a ș i T r a n s i l va n i a . diferențelor regionale generate Congresul a votat în unanimitate de stăpânirile străine și să Declarația de Unire prezentată de cuprindă în cadrul aceluiași Iancu Flondor. Aceasta sistem pe toți locuitorii țării. consfințea „...unirea Soluția aleasă de statul român a necondiționată și pentru vecie a fost o combinație formată prin Bucovinei în vechile ei hotare extinderea legislației Vechiului până la Ceremus, Colacin și Regat, menținerea legislației Nistru cu Regatul României”. S-a „străine” și o codificare nouă. ales o delegație compusă din 15 În ceea ce privește integrarea membri, din care făceau parte Bucovinei în cadrul statului Iancu Flondor, Dionisie Bejan, național unitar român, făptuitorii Ion Nistor, Vasile Bejan ș.a., delegație care la 16/29 noiembrie 1918 s-a deplasat la Iași prezentând regelui Ferdinand I, actul unirii Bucovinei cu România. Așadar,după Basarabia, și cu puțin înaintea Transilvaniei istorice, Bucovina revenea în hotarele din care, nedrept fusese smulsă cu 144 de ani mai înainte, pentru că așa cum spunea și deputatul 12 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 13

unirii se vor grupa treptat în jurul CENTENAR 1918-2018 a două puncte de vedere, diferite Studii ca modalitate de realizare, dar identice în ceea ce privește concepție politicofinalitatea - edificarea statului administrativă va avea câștig de național unitar român. cauză în Bucovina, fiind în acord Curentul autonomist urmărea cu politica guvernelor anilor '20, descentralizarea și menținerea adepte ale reducerii până la autonomiei Bucovinei, precum și dispariție a autonomiei regionale organizarea ei ca unitate și a spiritului regional. administrativă aparte în cadrul Integrarea Bucovinei în României, unica soluție pentru structurile României întregite siguranța și dezvoltarea statului permite identificarea unor etape național unitar român. din perspectiva organismelor Contrar acestei concepții, legiuitoare, abilitate în acest sens curentul centralist urmărea și a statutului Bucovinei. Astfel, integrarea imediată în structurile este identificată perioada centrale prin desființarea autoguvernării (27 octombrie organelor legislative și executive 1918 - 1 ianuarie 1919), perioada proprii Bucovinei. Această în care puterea legislativă www.comunadeleni.ro 13

Pagina 14

CENTENAR 1918 - 2018 Ungaria și Bulgaria. Studii Înțelepciunea manifestată de legiuitorul român în adoptarea aparține Consiliul Național; legilor de unificare este dovedită perioada autonomiei în cadrul de progresul economic și social al statului român (2 ianuarie 1919- 4 perioadei interbelice și, nu în aprilie 1920), puterea legislativă ultimul rând, de lipsa tensiunilor aparține Regelui și Parlamentului majore între națiunile care au României (conform Constituției locuit între granițele României din 1866), dar și ministrului Mari. delegat la Cernăuți (Decretullege 3744 /1918); perioada Marius SCÎRȚU, lichidării autonomiei Bucovinei profesor de Istorie la (5 aprilie 1920 - 29 martie 1923), Școala Gimnazială Feredeni puterea legislativă aparține R e g e l u i , Pa r l a m e n t u l u i ș i președintelui Comisiei de descărcare și unificare, și, în final, Bibliografie perioada integrării depline a 1.Atanasiu Mihai Bogdan, Pro Bucovina Bucovinei (29 martie 1923 - 27 repere istorice și naționale, Editura Bibliotecii Naționale a României, iunie 1940), puterea legislativă București, 2010; 2. Ciachir Nicolae, Dinistoria Bucovinei: 1775-1944, Editura era exercitată de Rege și Oscar Print, București, 1999; 3.Giurescu C. Parlament (conform Constituției Constantin, Istoria Românilor, Vol. III, Editura ALL EDUCATIONAL, Bucureșt, din 1923 și din 1938). 2007; 4. Iacobescu Minai, Din Istoria Uriașa operă reformatoare a Bucovinei 1774-1862, Editura Academiei Române, București, 1993; 5.Morariu Aurel, anulat treptat diferențele dintre Bucovina 1774-1914, Editura Librăriei provinciile unite și Vechiul Regat, Pavel Suru, București, 1915; 6.Nistor Ion, Istoria Bucovinei, Editura Humanitas, societatea românească evoluând București, 1991; 7.Purici Ștefan, Mișcarea națională românească în Bucovina între anii spre un stat unitar. Acest proces 1775 – 1861, Editura Hurmuzachi, natural a fost brusc și brutal Suceava, 1998; 8.Țugui Pavel, Bucovina istorie și cultură, Editura Albatros, întrerupt în vara lui 1940 de București, 2002; 9. Zollner Erich, Istoria rapturile teritoriale înfăptuite pe Austriei, vol. II, Editura Enciclopediei, București, 1997. seama României Mari de URSS, 14 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 15

CENTENAR 1918-2018 Ardealul - Studii leagănul națiunii române (IV) T ransilvania a jucat și joacă un rol deosebit de i m p o r t a n t l a n i ve l u l conștiinței naționale românești. România a intrat în Primul hotărârea de autodeterminare prin Declarația de la Oradea. Acest document a fost alcătuit pe b a z a p r i n c i p i u l u i autodeterminării și pe o serie de Război Mondial pentru concepte moderne, precum Transilvania, fapt recunoscut și libertatea națiunii, separarea susținut de marea majoritate a politică de Ungaria, asumarea clasei politice. suveranității națiunii în teritoriul Principala forță care a luptat național și organizarea unui pentru unirea Transilvaniei cu plebiscit. Declarația de la Oradea România a fost Partidul Național a fost citită în Parlamentul de la Român din Ungaria și Budapesta de către Alexandru Transilvania. Printre cei mai Va i d a - V o e v o d î n d a t a 1 8 reprezentativi președinți ai octombrie 1918 și a produs un acestei formațiuni politice a fost puternic impact în rândul marele om politic dr. Ioan Rațiu, politicienilor maghiari. care a condus partidul în două Organizarea românilor din rânduri, între 1889-1890 și 1892- Transilvania a făcut un pas 1902. În preajma Marii Uniri decisiv la 31 octombrie 1918, când activitatea partidului s-a la Budapesta s-a constituit intensificat. Consiliul Național Român În toamna anului 1918, Central alcătuit din șase membri mișcarea națională a românilor ai Partidului Național Român din Transilvania a intrat în faza sa (Ștefan Cicio-Pop, Vasile Goldiș, finală. La 12 octombrie 1918, Alexandru Vaida-Voevod, Aurel Comitetul Executiv al Partidului Lazăr, Aurel Vlad și Teodor Național Român a adoptat Mihali) și șase reprezentanți ai www.comunadeleni.ro 15

Pagina 16

CENTENAR 1918 - 2018 reprezentanții românilor au Studii refuzat propunerea părții ungare de acordare a unei autonomii de secției române ai Partidului tip cantonal, pe model elvețian. Social Democrat din Ungaria Cu scopul de a face cunoscută (Enea Grapini, Iosif Jumanca, dorința românilor transilvăneni TironAlbani, Basil Surdu, Iosif de a se uni cu România, CNRC Renoiu și Ioan Flueraș). Această prin Vasile Goldiș, a elaborat la 18 instituție a funcționat ca organ noiembrie 1918 manifestul Către politic unic al românilor din Popoarele Lumii, redactat în mai Transilvania și a devenit centrul multe limbi și difuzat la nivel de coordonare a mișcării european. La 20 noiembrie 1918, naționale din Transilvania. Marele Sfat Național din Ulterior, această instituție își va Transilvania convoacă pentru 1 stabili sediul la Arad, începând cu decembrie 1918, la Alba Iulia, 2 noiembrie 1918. În decursul Marea Adunare Națională în lunii noiembrie a anului 1918 în contextul în care Armata Română întreaga Transilvanie, după trece pentru a doua oară Munții modelul Consiliul Național Carpați. Ulterior, la 22 noiembrie Român Central (CNRC) s-au 1918, CNRC a solicitat format consilii naționale locale guvernului ungar recunoașterea precum și gărzi naționale care au puterii depline asupra preluat controlul politic și teritoriului Transilvaniei. administrativ în întreaga Trebuie subliniat faptul că, la 1 provincie, reușind să mențină decembrie 1918, Armata Regală ordinea. Română era departe de Alba Conducerea CNRC a angajat Iulia, iar decizia de unire a fost un tratative cu guvernul ungar exercițiu democratic, fără să Mihaly Kârolyi,reprezentat de existe o presiune militară în acest ministrul naționalităților Jâszi sens. Încununarea eforturilor Oszkâr între 13-15 noiembrie mișcării naționale a românilor 1918. Negocierile s-au desfășurat din Transilvania s-a concretizat la la Arad și s-au finalizat cu un eșec, 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, 16 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 17

când a avut loc Marea Adunare CENTENAR 1918-2018 Națională la care au participat Studii peste 100.000 de oameni și 1228 de delegați aleși, aceștia din urmă dimineața, când episcopii Miron având așa numitele Cristea și Iuliu Hossu au oficiat credenționale, documente de serviciul divin la bisericile împuternicire din partea protopopești ortodoxă și comunităților pe care le respectiv greco- catolică. La ora reprezentau. La adunare au 10 a debutat ședința oficială în patricipat: episcopii ortodocși și Cazina militară (devenită de cei greco - catolici, protopopii atunci Sala Unirii) deschisă de ambelor confesiuni românești, Ștefan Cicio-Pop. A fost ales ca câte un reprezentant al fiecărui președinte al Marii Adunări capitlu și consistoriu, câte doi Naționale, Gheorghe Pop de reprezentanți ai societăților Băsești, iar în calitate de culturale, câte două copreședinți au fost aleși reprezentante ale reuniunilor de episcopii Ioan Ignatie Papp al femei, câte un trimis din fiecare Aradului (ortodox) și Demetriu colegiu profesoral de la școlile Radu de Oradea (greco-catolic). medii, câte doi delegați de la Aceștia au fost secondați de trei fiecare reuniune de învățători, vicepreședinți: Ștefan Cicio-Pop, câte un ofițer și câte un soldat de Teodor Mihali și Ioan Flueraș. În la fiecare secțiune a gărzilor sala Cazinei militare, Rezoluția naționale, câte doi delegați de la Unirii a fost citită de Vasile fiecare reuniune de meseriași, Goldiș, moment central al delegații secțiunii românești al evenimentelor. Punctul I al Partidului Social Democrat, acesteia precizează fără echivoc reprezentanții tinerimii că: Adunarea Națională a tuturor universitare, delegații cercurilor românilor din Transilvania, electorale din comitatele Banat și Țara Ungurească, transilvănene și bănățene. adunați prin reprezentanții lor Istorica zi de 1 decembrie 1918 de îndreptățiți la Alba Iulia în ziua la Alba Iulia a început la ora 7 de 1 decembrie 1918, decretează www.comunadeleni.ro 17

Pagina 18

CENTENAR 1918 - 2018 Alexandru Lapedatu, Petru Studii Groza, Emil Isac, Silviu Dragomir și alții au susținut discursuri. unirea acelor români și a tuturor Cu scopul de a asigura buna teritoriilor locuite de dânșii cu guvernare a Transilvaniei până la România. Următoarele puncte ale integrarea definitivă în Regatul Rezoluției stabileau principiile României au fost constituite două democratice după care se va instituții provizorii: Marele Sfat înfăptui efectiv unirea și care Național Român, organ legislativ urmau să stea la baza compus inițial din 200 de configurației statale. Se prevedea: membrii, urmând caulterior să fie libertatea națională, principiul aleși prin cooptare alți 50 și reprezentativității, votul Consiliul Dirigent cu rol executiv, universal, libertatea ales de Marele Sfat Național și confesională,a presei, a condus de Iuliu Maniu. Decizia întrunirilor și de gândire, istorică de la Alba Iulia a fost realizarea reformei agrare, adusă la cunoștiința monarhilor drepturi pentru muncitori, României în mod oficial la 12 condamnarea războiului, decembrie 1918, când o delegație omagierea celor căzuți în război. transilvăneană compusă din Rezoluția prezentată de Vasile episcopii Miron Cristea și Iuliu Goldiș a fost votată în Hossu, Alexandru Vaida-Voevod unanimitate, fapt care subliniază și Vasile Goldiș s-au deplasat la caracterul plebiscitar al adunării. București și au înmânat regelui Ulterior, pe Câmpul lui Horea Ferdinand I, actul unirii scris pe din partea de vest al Cetății Alba pergament. Carolina, Rezoluția Unirii a fost Unirea Transilvaniei și a citită maselor participante de Banatului cu România a fost episcopul greco-catolic Iuliu recunoscută și de către o mare Hossu, după care o serie de parte a minorităților naționale, personalități precum Miron care intrau în componența unui C r i s t e a , Au r e l L a z ă r , I o s i f nou stat. Astfel, primii care au Jumanca, Enea Grapini, făcut un asemenea gest au fost 18 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 19

sașii. La 8 ianuarie 1919, CENTENAR 1918-2018 Comitetul Central Săsesc și Studii Consiliul Național Săsesc reunite la Mediaș au decis în unanimitate care ofereau acesteia posibilitatea recunoașterea unirii păstrării individualității Transilvaniei cu România. În lingvistice și culturale. legătură cu acest moment, primarul Brașovului, Ernst Karl Costinel HUȚANU, Schnell mărturisea unui expert prof. de istorie la american că nicio presiune nu a Școala Pulgari determinat luarea acestei decizii. La 27 aprilie 1919, Adunarea Locuitorilor Țigani din Ardeal reunită la Dumbrăveni a recunoscut decizia de la Alba Iulia. Următorii au fost șvabii bănățeni. La 10 august 1919, Adunarea Națională a Șvabilor din Banat desfășurată la Timișoara a recunoscut Marea Unire. În legătură cu comunitatea maghiară, reacția ei la Bibliografie evenimentele de la Alba Iulia a fost una de dezorientare și 1.Giurescu C. Constantin, Istoria Românilor, Vol. III, Editura ALL demoralizare. Elitele maghiare EDUCATIONAL, București 2007; 2.Lupaș din Transilvania, dar și cele din Ioan, Din Istoria Transilvaniei, Editura Eminescu, București, 1988; 3.Pop Ioan Ungaria erau măcinate de Aurel, Istoria Transilvaniei, Vol. I-II, Editura Episcopia Devei și Hunedoarei, disputele dintre extrema stângă Deva, 2016; 4. Idem, Istoria României, Vol. I, și cea dreaptă. Rezoluția Unirii nu Editura George Barițiu, Cluj Napoca, 1997; 5.Popescu Demetru Petru, Istoria neamului putea să întrunească acordul românesc, Editura Virtual, 2011; 6.Prodan comunității maghiare, însă se David, Din Istoria Transilvaniei, Editura Enciclopedică, București, 1991. prevedeau principii și libertăți, www.comunadeleni.ro 19

Pagina 20

CENTENAR 1918 - 2018 Studii „Delenii, din sus de Hârlău” - scurtă prezentare monografică Comuna Deleni este situată din Comuna Deleni are ca vecini: la punct de vedere administrativ în nord, comuna Frumușica (județul nordul țării, mai exact în nordul Botoșani), în vest hotarul ajunge județului Iași, la limita cu județul Botoșani, la 80 km distanță de orașul Iași, municipiul reședință de județ, și la 4 km distanță de Hârlău, orașul cel mai apropiat de localitatea Deleni. Din punct de vedere geografic, teritoriul comunei Deleni, una din vechile așezări moldovenești, este situată la zona de contact dintre Podișul Sucevei și Câmpia Moldovei. Fizico-geografic se întinde în zona bazinului superior al Bahluiului, la poalele Dealului Mare, cu cea mai înaltă altitudine de 531 m în „piscu Bobeica”. Te r i t o r i u l c o m u n e i D e l e n i cuprinde și zona de platformă sculpturală pe roci tari, care se continuă cu o zonă de contact ce face legătura cu regiunea de câmpie din partea de est a comunei în care predomină dealurile domoale și prelungi. 20 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 21

până la comuna Sirețel – cu o CENTENAR 1918-2018 importantă zonă împădurită, în sud Studii și sud-vest satul Pârcovaci și orașul Hârlău, iar în partea estică comuna în partea de est. Plugari (județul Botoșani). Tradiția locală pretinde că satul Comuna Deleni se întinde pe o Deleni, ca așezare stabilă, și-a avut suprafață de 15.119,96 ha, teritoriul vatra pe cursul unui pârâiaș numit având o formă alungită pe direcția est „Iugani”, aproape de iazul – vest cu predominarea pădurii în „Gurgueta”, la circa 2 km de vatra partea de vest, și a zonelor cultivate, actuală. Satul s-ar fi numit la început www.comunadeleni.ro 21

Pagina 22

CENTENAR 1918 - 2018 Jumatate este primul proprietar Studii cunoscut al moșiei Deleni. Un document referitor la satul „Iugani” sau „Joseni”. Însă, datorită Deleni este și cel de la Bogdan al II - faptului că se afla prea aproape de lea din 23 ianuarie 1450. Bogdan „șleahul mare” (drum natural, voievod întărește Mânăstirii Neamț nepregătit, indicat numai de urmele un loc pentru două mori, din hotarul lăsate de vehicule) și era expus satului Deleni, pe care i l-au dăruit incursiunilor tătarilor din stepele Șteful. nord pontice, locuitorii și-au mutat Un alt proprietar al moșiei Deleni sălașul în deal, la codru, unde erau la a fost boierul Costea Bucioc, mare adăpost, și au înființat satul actual, vornic de Țara de Jos, tatăl domniței care și-a luat numele de „Deleni”, Tudosca, soția lui Vasile Lupu, adică „cei din deal”, deoarece satul domnul Moldovei (1634 -1653). ocupă acum partea de sus a dealului Boierul Bucioc a fost căsătorit „Pietrăria”, pe când înainte era prima dată, cu Irina sau Candahia, numit „Joseni”, fiindcă se afla în fiica lui Pătrașco Șoldan, mare josul dealului sau pe vale. Tot logofăt și au avut împreună doi copii, legenda spune că satul Deleni și-ar fi pe doamna Tudosca și fratelele luat numele de la un șef de tătari, care acesteia, Toderașco, care apare mai se numea „Delihan” și care și-ar fi târziu în câteva acte de succesiune a așezat tabăra în aceste locuri. averii tatălui său. După moartea Prima atestare documentară a Candahiei, se recăsătorește cu o satului Deleni datează din timpul Cantacuzină, are și din această domnului moldovean Alexandru cel căsătorie un băiat și o fată. Făcând Bun (1400-1432). Documentul din 7 parte din marii boieri ai Moldovei, iulie 1430 întărește împărțirea Costea Bucioc deținea suprafețe satelor stăpânite de Ioan Jumătate întinse de pământ, cu sate, mori, între fiii acestuia, Jurju, Șteful și prisăci, heleșteie și locuri de case în Mândrul. În acest document orașele mari din Moldova. Din aceste întâlnim, pentru prima oară, numele proprietăți primește și doamna satului Deleni și vechimea acestuia. Tudosca la căsătoria ei cu Vasile Potrivit documentului, Ioan Lupu: 35 de sate și tot atâtea heleșteie 22 Nr. 6, Nr. 5, noiembrie septembrie--decembrie octombrie2018 2018

Pagina 23

și loc de mori din ținuturile: Hotin, CENTENAR 1918-2018 Iași, Dorohoi, Hârlău, Soroca, Studii Neamț și Suceava, la care se adaugă 16 firte și 9 fălci de vie, 48 de sălașe de doilea fiul al lui Gheorghe Rakoczi I, țigani și un loc de casă în Iași pe Ulița principele Transilvaniei, Sigismund, Mare. care avea șanse mari la tronul În 1612, Radu Mihai Vodă îi Poloniei, vacant prin moartea lui întărește lui Costea Bucioc, spre a lui Vladislav al IV –lea, însă nu a reușit dreaptă danie și cumpărătură, două acest lucru. sate anume: Delenii și Rușii, după Bogdan Hmielnitki, hatman al moartea sa în anul 1620 (a fost tras în zaporojenilor, devenit celebru în țeapă de Skender Pașa), urmașii săi urma războiului cu polonii, au avut numeroase dispute pe stabilește un plan politic care tindea marginea moșiei Deleni. În cele din fie la o alianță cu Moldova, prin urmă, moșia Deleni a fost dată în căsătoria lui Timuș cu Ruxandra, fie stăpânire lui Iordache Cantacuzino la înscăunarea acestuia pe tronul și fiului acestuia. țării. Vasile Lupu nu dorea să dea fata Domnița Ruxandra, fata mai unuia care nu era prinț, dar nu a mică a lui Vasile Lupu, din căsătoria avut de ales și pe 1 septembrie 1652, a cu doamna Tudosca, fiica lui Costea avut loc nunta, la Biserica „Sfântul Bucioc, marele vornic, la moartea Nicolae” din Iași apoi la scurt timp mamei sale era un copil de vreo 10 tânăra familie s-a retras la Cehrin. ani, ea a fost crescută de cea de a doua La mai puțin de un an de la soție a lui Vasile Lupu, Ecaterina o căsătorie, domnița Ruxanda rămâne circaziană, frumoasă, bună si blandă, văduvă (avea pe atunci 23 sau 24 pe care Ruxandra a iubito ca pe o ani). Socrul său îi dărui cetatea mamă. Rîșcovului pe malul Nistrului, unde Domnița era o femeie frumoasă, a rămas o perioadă lungă de timp. deșteaptă și cultivată, ea fiind copilul Revine în țară și neavând, nici ,,o cel mai drag, mai răsfățat și cu care se așezare nicăierea“, cu voia lăuda cel mai mult mândrul domn al domnului „Spătarelu”, se stabilește Moldovei. Vasile Lupu dorea să o la Deleni (potrivit învoielii din 9 căsătorească pe Ruxandra cu al martie 1666, din vremea domnului www.comunadeleni.ro 23

Pagina 24

CENTENAR 1918 - 2018 Apoi pe 2 decembrie 7239 (1730) Studii Grigore Ghica vodă îi confirmă stăpânirea pe acel vad de moară pe Gheorghe Duca) cu următoarea apa Bahluiului, la 11 aprilie 7241 condiție: „de a iesi Dumneaei din (1733) și asupra satului Deleni după țară sau i se va templa vre o morte, stabilirea hotarelor, de boierii Domnealui totul și-a ține sătulu”. ,,socotitori” la care a făcut Pe 20 octombrie 1666, noul ,,împresurare ” feciorii lui Maxut. domn, Alexandru Iliaș îi întărește lui Iordache Cantacuzino și-a scris Toderașco Iordache, marele spătar, testamentul, pe 15 iunie 7257 (1749) satul Deleni din ținutul Hârlăului, și în același an moare, fiind cumpărat de Costea Bucioc, moșul înmormântat la mănastirea Lacuri său. Totodată, îi atribuie boierului ctitoria sa, lăsând fiecărui copil câte o Toderașcu Iordache, mare spătar un parte din marea sa avere. heleșteu cât ține apa în hotarul Ca mare boier, Iordache târgului Hârlău în coada Cantacuzino a avut un număr „Strâmbului”. După lungi dispute însemnat de oameni scutiți de bir: cu rudele sale, Ruxandra rămâne în 153, adică toți locuitorii din Deleni, continuare la curtea sa de la Deleni, inclusiv 19 țigani. Aceștia erau în pe care o dăruiește nepotului slujba marii curți de la Deleni, ca Toderașcu. slugi, argați, meseriași, morari, De la acesta ajunge în stăpânirea pietrari, pușcași, grădinari, unii lui Ioan Cantacuzino mare logofăt bejenari ruși și ungureni. (mort în 1691 ), care o lasă moștenire Curtea de la Deleni a fost în hatmanului (vistiernic și mare secolul al XVIII-lea un etalon al logofăt) Iordache Cantacuzino, unul puterii economice și al nivelului de din cei mai mari proprietari de moșii civilizație la care au putut ajunge din zonă. Lui îi întărește domnul marii proprietari din Moldova. Mihai Racoviță, cumnatul său, la 15 Treptat, aceasta intră definitiv în decembrie 1717, moșiile Deleni și posesia familiei Ghica. Nepoata Ruși, și îi dăruiește, la 27 octombrie vornicului Iordache Cantacuzino, (7229) 1720 un vad de moară pe Maria Cantacuzino, fiica lui Bahlui, din hotarul târgului Hârlău. Gheorghe Iordache Cantacuzino, 24 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 25

ajuns și el tot vornic și a Casandrei CENTENAR 1918-2018 Costin. După decesul acestuia s-a Studii recăsătorit cu marele logofăt Constantin Ghica (1758-1818), (Cantacuzino) moșiile Deleni și Ruși nepotul de soră al lui Grigore III au fost date fiului ei Iordache Ghica). (Gheorghe) Ghica, care a avut trei Noul proprietar a făcut reparații copii: Gheorghe, Aristița și Teodor. la casa moștenită de la Iordache După moartea lui Gheorghe Cantacuzino, vechile cronici și (Iordache) și Pulheriei Ghica letopiseți moldovenești îl pomenesc proprietățile familiei rămân pe acesta ca fiind cel care a clădit urmașilor: Teodor (fiul cel mic) care curțile de la Deleni, în jurul anilor are la rândul său trei copii: 1730. După alte surse, primul conac Constantin, Elisabeta și Grigore. din Deleni ar fi fost construit înainte Aristița și Gheorghe nu au avut de 1664 în incinta curții actuale iar copii, prin urmare, moșia Deleni, în Iordache Cantacuzino ar fi suprafață 18.646 ha, rămane consolidat-o și i-ar fi adus urmașilor lui Teodor, mai exact lui îmbunătățiri, devenind una din cele Constantin și Grigore, Elisabeta a mai frumoase curți din zonă. Teodor murit la 28 de ani. Ghica Deleni, afirma că aceste Grigore născut la Deleni la 26 construcții au aparținut marelui iunie 1847 a fost căsătorit cu Maria logofăt Costache Ghica și soției Pandele și au avut împreună zece acestuia Măriuța, născută copii. Legea rurală din august 1864 a Cantacuzino, care au făcut reparații dat din moșia Deleni, ce aparținea la la conac și la portalul de la intrarea în acea dată lui Teodor Ghica, 950 de curte cu inscripția anului 1802 fălci și aparte încă 857 ha foștilor (anul când probabil s-au definitivat clăcași (339 de locuitori). Pe partea lucrările). rămasă proprietarului, se găseau 5 În anul 1803, pe moșia Deleni a mori de apa și o fabrica de spirt (la logofătului Costache Ghica existau Velnița) și pietrăria. 220 de liuzi (birnici) și numai 15 Deși tradiția de familie prevedea scutiți. Prin testamentul din 20 ca primul fiu, Constantin Ghicadecembrie 1819 a Mariei Ghica Deleni, să moștenească domeniul de www.comunadeleni.ro 25

Pagina 26

CENTENAR 1918 - 2018 împreună au realizat hărțile cu Studii loturile parcelate de pe moșiile expropriate, Deleni, Maxut și la Deleni, palatul a revenit fratelui Sângeap, pentru locuitorii cu drept său mai mic, Grigore, întrucât de împroprietărire, prin hotărârea Constantin primise de la unchiul său comitetului de ocol din satele Deleni, Gheorghe Ghica, decedat fără Slobozia, Maxut, Pârcovaci. moștenitori, conacul de la Maxut. În ultima parte a vieții Grigore Domeniul lui Constantin măsura Ghica nu s-a implicat în 1000 de hectare. Acolo și-a construit administrarea moșiei, lăsând-o așa o reședință nouă, izolată, situată în cum am precizat în seama băieților, vârful dealului, pe un teren însă îi plăcea să facă scurte plimbări denivelat, între 1878 și 1880, pe domeniu folosind docarul cu doi compusă dintr-o clădire principală și cai, avându-l ca vizitiu pe Ghiță a câteva corpuri anexă. Partea Zoiței. Printre bucătarii de la curte scuprinzând satele Deleni și Slobozia, a numărat Alecu Mînzat iar ospătar cu o suprafață de 11.725 ha, a devenit era fratele acestuia Dumitru Mînzat. proprietatea lui Grigore Ghica- În anul 1938, la vârsta de 91 de Deleni. ani Grigore Ghica-Deleni a părăsit Grigore Ghica, fiul mai mic al această lume fiind înmormântat în Fenaretei Ghica, a rămas la curtea de Cimitirul Eternitatea din Iași. la Deleni, fiind cunoscut ca un mare După moartea lui Grigore Ghica senior. „Prințul Ghica – își amintea începe declinul palatului care este Regina Maria- era un boier de modă moștenit de copiii acestuia. Prima veche, dușmanul oricărei inovații și măsură pe care a luat-o prințul trăia o viață singuratică în dorința de Sebastian Moruzii, soțul Ioanei a nu cunoaște niciodată vreo Ghica, a fost acela de a cere schimbare”. Comisiunii Monumentelor Isorice La 12 noiembrie 1921, în cadrul un certificat prin care să constate că Primăriei Comunei Deleni, s-au „e casată ca monument istoric, întâlnit agronomul regiunii Hirlău, clădirea Curții din Deleni”, lângă Alexandru Dobrescu și primarul Hârlău. Urmează Al Doilea Război comunei Constantin Ignat, Mondial, perioadă în care Curtea de 26 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 27

la Deleni a familiei Ghica (și nu CENTENAR 1918-2018 numai) a căpătat o altă înfățișare și Studii utilizare. *** *** Satul Feredeni, al doilea în Satul Maxut, sat component al ordinea atestării documentare, astăzi comunei Deleni, este localizat în unic în toponimia românească. partea de sud-est a acesteia, pe partea Actul său de naștere este estică a dealului Petrăria și la nord considerat hrisovul din 1590 (7098), de actualul oraș Hârlău. Cea mai iulie 28, prin care Petru voievod răspândită legendă, pe care o cunosc Șchiopul, în a treia sa domnie (1582- numeroși locuitori din Maxut, este 1591), dăruiește prin uric lui Andrei urmatoarea: cu mulți ani în urmă, hatman, siliștea Feredeni și heleșteul boierul Maxut, având de despădurit Leahu din ținutul Hârlăului. Acestea suprafețe întinse de pământ și vii de au fost domnești, „ascultatoare” de plantat, ar fi adus muncitori din alte ocolul târgului Hârlău. ținuturi și i-ar fi așezat în stânga Dicționarul limbii române șoselei lângă un vechi schit de contemporane, la litera ,,f“, călugări, ale cărui temelie și cimitir consemnează verbul s-au găsit în curtea actualei biserici „feredni“(furdeni), ca fiind de dupa 1900. Acești coloniști [posibili origine maghiară dialectală, care ruși: ucrainieni, ruteni] ar fi pus înseamnă ,,a îmbăia“, ,,a scălda”. bazele satului Maxut, pe actualul Credem că de la acest verb derivă loc, cu aproximație. Așa se explică numele satului. Totuși, onomastică existența unor familii cu numele de: trecută și prezența nu amintește că ar Guriuc, Uleniuc, Gaftoniuc și altele. fi locuit cândva oameni de Un preot care a slujit la biserica naționalitate maghiară, însă putem Maxut prin jurul anului 1870, I. Gh. constata că de la ,, furdeni” la Mitescu, afirmă că ar fi găsit, la ,,ferdieni”, nu există decât o mică venirea lui în parohie, ruinele diferență. Familia Crupenschi este vechiului schit pomenit și o grindă cea mai reprezentativă pentru satul care provenea de la acoperișul Feredeni. lăcașului, având inscripționat anul www.comunadeleni.ro 27

Pagina 28

CENTENAR 1918 - 2018 și Feredeni. Din puținele documente Studii existente, rezultă că satul se numea „Ruși” și făcea parte din moșia 1570. Se presupune că în jurul Deleni. Este posibil ca numele schitului se afla și o mică așezare satului să provină de la rușii, omenească care ar fi constituit stabiliți în acel loc și care probabil au nucleul satului Maxut de astăzi. părăsit și pustiit satul din Numele satului provine de la vel imposibilitatea plății birurilor. ușer Maxut, potrivit informației din Presupunem aceasta plecând de la documentul de la 7208 ( 1700) iulie documentul lui Gheorghe Ghica 4, Iași. Antioh C. Cantemir, în prima Voievod, 7166 (1658), 22 august, sa domnie (8 dec. 1695 - 14 care poruncește slugilor sale că sept.1700), dăruiește boierului atunci când vor ajunge în ținutul Maxut un loc din hotarul târgului Hârlăului, să lase în pace rușii din Hârlău, pentru slujbele aduse acel ținut. Prin urmare prezența domniei și țării. rușilor în zonă poate explica numele Suprafața terenului este de 1450 satului. de stânjeni, adică ,,60 de pământuri a Probabil, după jumatatea 30 de pași pământul“, din hotarul secolului al XVIII-lea, aici s-au moșiei Deleni spre Hârlău. stabilit familii de țărani eliberați din Cert este că bazele moșiei Maxut șerbie, dând numele satului Slobozia. au fost puse de acest boier, care a și dat numele localității si pe care îl *** întâlnim și în alte documente ca fiind Satul Poiana este așezat pe vecin cu moșia târgului Hârlău și cu coasta de est a dealului Pietrăria, în moșia Deleni. apropierea izvorului Cerbătoarea sau Gâlgâitoarea și în vecinătatea satului *** Feredeni. Un alt sat al comunei Deleni este Cu o istorie mai recentă satul Slobozia, așezat pe valea comparativ cu celelate sate, a fost pârâului „Cerbătoarea”, pe coasta de înființat după anul 1800, din est a Dealului Pietrăria, care se slujbașii boierului Crupenschi din învecinează cu satele Deleni, Poiana Feredeni, din robi țigani și clăcași. 28 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 29

Centrul satului Poiana l-a CENTENAR 1918-2018 constituit a patra parte din moșia Studii Buscoteni (Boscotenii de azi) deținută de Iordache Crupenschi și Slobozia si la 11 km de satul Deleni. urmașii săi aflați în conflict cu În urma recensământului din Lascarache Sturdza proprietarul martie 1966, populația era de 145 de celorlalte trei părti din Buscoteni. locuitori și 35 de case. Astfel, Poiana de sub pădurea din În perioada comunistă s-a propus deal a devenit un așezământ mai desființarea acestui sat, locuitorii mare care a fost numit mai târziu urmând a fi strămutați în satele Poiana. vecine. Nu putem preciza cu exactitate Salvarea lor a venit odată cu când s-a trecut de la denumirea de evenimentele din decembrie 1989, Buscăteni la cea de Poiana, dar se noul regim le-a permis să rămână pe pare că în timpul împroprietării lui loc și au beneficiat de condiții mai Alexandru Ioan Cuza. Mulți dintre bune de viață: curent electric, țiganii existenți erau fierari sau biserică, drumuri pietruite. Totuși lăutari. Aceste meserii le întâlnim și rămâne în continuare un sat izolat, mai târziu. Aici se găseau cei mai greu accesibil în timpul iernii, fără buni lăutari din zonă, cei mai punct sanitar, grădiniță sau școală. renumiți cioplitori în piatră și lemn. Urmașii lor au dus mai departe *** tradiția și faima acestor locuri. Am prezentat pe scurt o mică Ceilalți locuitori se ocupau cu parte din lucrarea mea intitulată agricultara și fasonatul lemnelor pe „Studiul istoric și etnografic al timp de iarnă. comunei Deleni” realizată în iunie 2011, cu dorința ca într-un viitor *** apropiat să vadă lumina tiparului Satul Leahu Nacu este ultimul întreg materialul. sat în ordinea apariției. Acest sat este de dată mai recentă, după Al Doilea Elena LUNGU, Război Mondial. Această mica profesor de Istorie la Școala așezare se află la 4 km de satul Gimnazială Deleni www.comunadeleni.ro 29

Pagina 30

CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment „Rădăcinile ne sunt la Feredeni”. O poveste a „satului dintre dealuri” ntr-una din zilele minunatei într-un cuvânt despre toți cei pe Î toamne, cu iz de poveste, a anului 2018, am reintrat (pentru a câta oară, oare?) în care i-am cunoscut într-un anumit moment al vieții mele și care au însemnat foarte mult Școala Gimnazială Feredeni din pentru evoluția „satului dintre comuna Deleni și mi-a atras dealuri”. atenția sintagma: „Aici ne sunt Rădăcinile satului vin din rădăcinile” aflată pe un panou timpuri străvechi după cum arată din holul acesteia. În clipa accea Constantin Burac: „Feredieni, am știut că trebuie să vorbesc mai 1480, copie de pe un document mult despre rădăcinile satului, din prima jumătate a secolului al rădăcinile educației la Feredeni, XVIII-lea: sat cu moară pe Sitna, 30 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 31

județul Botoșani, moară din satul CENTENAR 1918-2018 Feredeani, cumpărată de Ștefan Eveniment cel Mare, voievod de la Gheorghe mitropolitul Sucevei și dăruit construcție este 1791, iar Măriuța apoi mănăstirii Putna” (Burac, și Iordache Krupenschi au 2004, p. 130). înzestrat-o cu odor de mare preț, moaștele „Sf. M. Mc. Gheorghe, Purtătorul de Biruință”. În anul 1899găsim satul Feredeni ca și comună. „Are carieră de piatră de construcție, are la vest un deal Cerbătoarea, o parte din dealul Țăncușa, de unde izvorăște pârâul Cerbătoarea, care se varsă în lacul Leahul. Pe acest pârâu la 1899 erau 4 mori de apă. Pe teritoriul comunei era la acea dată mănăstirea Unsa. În comună erau ateliere de olărie și rotărie. Localitatea așezată pe vechiul Comunicația se face pe drum domnesc de la Botoșani drumul comunal Feredeni, către Hârlău și mai departe către Slobozia-Deleni, șoseaua caselor Târgu Frumos, a fost când pe o Ghica, Deleni, Maxut și Hârlău. moșie mănăstirească, când Comuna avea o suprafață de boierească, ca la 1889 să ajungă 2590 de hectare din care arabil proprietatea Statului. 1010 hectare, 240 de familii, o Despre biserica impunătoare populație de 941 de persoane. din sat se știe că a fost zidită de În comună erau 2 biserici în Iordache Krupenschi, după cum Feredeni și Poiana deservite de arată pisania de deasupra ușii de un preot și 2 cântăreți, o școală la pridvorul bisericii. Anul mixtă unde preda un singur www.comunadeleni.ro 31

Pagina 32

CENTENAR 1918 - 2018 fost la timpul respectiv asemeni Eveniment unei bătălii. Locuitorii satului s- au deplasat mai multe zile pe învățător și avea doar 10 elevi” câmpurile din jurul acestuia, (Marele Dicționar Geografic p.). până când le-a venit rândul la În anul 1916 Statul român, în împroprietărire, fiecare cu ce a demersul financiar pentru putut. Unii cu carele trase de boi, susținerea efortului de înzestrare alții cu căruță cu cai, iar cei mai a armatei, scoate la licitație din mulți pe jos, cu traista în spate în satul Feredeni (cu suma de care lucrul cel mai important nu începere 9700 lei), un teren viran, era un codru de pâine sau în vatra satului, cunoscut cu mămăligă, ci o piatră pe care să o numele „Curtea de Jos cu ceriul” folosească pentru a-și marca (ultima bucată din moșia familiei hotarul pământului primit. Crupenschi), în suprafață de 6 Anii cuprinși între cele două hectare, două case și pomii ce o războaie au fost pentru localitate acoperă, lot arendat între anii tumultoși, plini de momente 1915-1916 de A. Ghica (Monitorul inedite pentru o localitate rurală. Oficial, 1916, p. ). Dintre acestea țin să amintesc Locuitorii satului care s-au faptul că în sat a existat, înființat înrolat pentru a lua parte la din inițiativa preotului paroh luptele din Primul Război Gheorghe Bîrliban, un cenaclu Mondial au făcut acest lucru cu literar numit „Alexandru dorința de a avea o Românie Mare Vlahuță” unde se întâlneau și pentru ca familiile lor să intelectualii vremii și petreceau beneficieze de o bucată de timpul în dezbateri culturale, pământ, după cum li se politice și momente artistice. Tot promisese de către mai marii la inițiativa părintelui Gheorghe țării. Mulți dintre ei au plătit cu Bîrliba din acea perioadă a fost viața acest pământ de care s-au înființată și o bancă numită bucurat urmașii lor și pe care noi „Munca”. Scopul acesteia era de a astăzi l-am dus în derizoriu. „scăpa populația de presiunile Împroprietărirea care a urmat a financiare (camătă) impuse de o 32 Nr. 6, Nr. 5, noiembrie septembrie--decembrie octombrie2018 2018

Pagina 33

categorie de locuitori venetică”. CENTENAR 1918-2018 Eveniment Locuitorii satului aveau o și o „Asociație Forestieră”, pentru folosință cu chibzuință a d i r e c t i ve l o r d i c t a t e „ d e l a lemnului din pădurea ce cobora centru”. Dezvoltarea satului nu a până aproape în vatra satului. fost o prioritate pentru Din anul 1925 comuna diriguitorii comunei din acele Feredeni se desființează, iar timpuri și nu numai. Sub satele ei sunt arondate comunei pretextul, că localitatea se afla la Rădeni. mare distanță de centrul Viața satului în perioada celui comunei, toate lucrurile se de Al Doilea Război Mondial și întâmplau/ajungeau mai greu la după, a fost marcată de Feredeni. Nu s-au considerat personalitatea puternică a necesare investițiile în drumurile preotului Gheorghe Bîrliba, care din localitate. Mersul prin noroi și acum mai este amintit de către până la genunchi era starea de locuitorii mai în vârstă pentru normalitate pentru locuitori. implicarea în viața socio- Lipsa „infrastructurii rutiere” culturală, dar și pentru principiile a vitregit satul de multe lucruri. sănătoase de viață pe care le Electrificarea satului în anii 1965propovăduia. 1968 a fost motiv de mare bucurie Comuna Feredeni a fost pentru locuitori deoarece se reînființată în 1931, cu satele renunța la lampa cu gaz și burlui. Boscoteni, Feredeni, Poiană și Prin implicarea autorităților și Unsa. contribuția cetățenilor, în sensul În anul 1950 comuna Feredeni că aceștia se ocupau de a fost în desființată din nou și asigurarea stâlpilor necesari, satele ei au fost incluse în comuna rețeaua de electricitate s-a întins Deleni, care alături de alte încet peste sat. comune, a fost transferată Anii '70-'80 au repezentat o raionului Hârlău. perioadă de înflorire în sensul că Evoluția ulterioară a satului a un autobuz făcea legătura cu fost în strânsă legătură cu Hârlăul prin trei curse zilnice. www.comunadeleni.ro 33

Pagina 34

CENTENAR 1918 - 2018 educație în condiții normale Eveniment pentru acele timpuri. Satul fiind situat la mare distanță de centrul Prin contribuția cetățenilor în sat comunei, școala a fost mult timp a fost construit un punct sanitar vitregită de prezența cadrelor unde își desfășura activitatea didactice calificate, deoarece permanent un cadru medical, naveta se făcea în condiții foarte grădinița din localitate a început grele pe drumurile de pământ și să funcționeze cu două grupe. piatra (mai puțină). Majoritatea Multe familii din sat și-au acestora locuiau în gazdă la construit case noi „tip”. S-au pus diferite familii din localitate. bazele unei plantații viticole sub Țin să aduc un omagiu directa coordonare a conducerii învățătorilor și profesorilor care CAP-lui Deleni. A fost construită au pus bazele și apoi au ridicat o cramă în apropiere pentru nivelul educațional din școală. păstrarea vinului în condiții Astfel domnul învățător Sava optime. Crama și „beciul din Alexandru, a fost cel care s-a ceri” (beciul boieresc din implicat total în înfrumusețarea apropierea bisericii) erau școlii și împrejurimilor acesteia, mândria satului deoarece așa în sensul că, a susținut ajungeau în sat multe din construirea zidurilor de protecție personalitățile județului, iar a terenului din fața școlii și a locuitorii acestuia sperau ca în insistat, ca noi elevii, să pictăm urma acestor vizite se vor realiza diferite modele pe ele. Sunt obiective noi în localitate. mândră că m-am numărat, alături La capitolul educație trebuie de alți colegi, printre cei selectați evidențiat faptul că în sat a existat pentru acest lucru. Toate aceste școală de la înființarea ei activități le desfășura în paralel (aproximativ 1870) și până în cu munca la clasă, de la care nu prezent. Cu toate acestea, abia în făcea niciodată rabat. anul 1965 s-a dat în folosință un Nu pot să nu-l amintesc pe local nou de școală, care a permis domnul director Mircea Bostan desfășurarea instrucției și care a coordonat activitatea din 34 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 35

școală mulți ani și ne-a insuflat CENTENAR 1918-2018 multora dintre noi dragostea Eveniment pentru istoria lumii și a neamului. Domnului director Bostan i-a învățători, profesori, doctori, urmat la conducerea școlii cadre militare, asistenți medicali, doamna Maria-Elena Apostu, polițiști îi datorează o vorbă profesor de Limba și literatura spusă cum trebuie părinților română. Nu greșesc când spun, acestora. Nu voi uita cum ne că pentru multe generații a fost mobiliza și căram pietre în mâini mama limbii române. Toți cei care din pârâul de la magazin pentru a am avut-o profesoară astupa gropile din drumul ce recunoaștem că, ceea ce am ducea la școală. În mintea mea de învățat de la dumneaei și cu copil eram revoltată și nu dumneaei ne-a folosit întreaga înțelegeam de ce nu se aducea viață. Tot ea a fost cea care și-a piatra de către Primărie. Târziu asumat multe jigniri și am înțeles, că noi eram‚ prea marginalizări prin implicarea în departe și prea puțin importanți toate proiectele inițiate în sat. A pentru cei de la centrul comunei. vorbit cu oamenii, a adunat La fel ca alți colegi nu voi uita semnături, a strâns bani, a bătut la blestemul viermilor de mătase ușa autorităților până când și la crescuți în vacanța mare, când Feredeni a venit autobuzul, s-a jumuleam toți duzii satului. Cel construit punctul sanitar, s-au mai mare coșmar era dacă venea instalat două posturi telefonice în ploaia și ne prindea fără frunze, sat, din care unul în casa d e o a r ePentru c e imagini f r uvizitați n z ehttps://creanganek.com le culese personală, folosit ca și telefon trebuiau șterse, uscate și abia apoi public la orice oră din zi și din date viermișorilor. noapte. Dar cel mai mult și mai Mai erau și cele două mult a muncit cu părinții noștri săptămâni de practică agricolă de pe care tot timpul îi îndemna să-și la începutul anului școlar care lase copii la școală și să-i dea la veneau mănușa familiilor școală mai departe. Mulți dintre oarecum certate cu școala, cei care au ajuns educatoare, deoarece copii erau opriți acasă www.comunadeleni.ro 35

Pagina 36

CENTENAR 1918 - 2018 groase, cu căciuli pe cap dat fiind Eveniment faptul că temperatura din interior nu era prea mult diferită de cea pentru a munci în gospodăriile din exterior. proprii. Evenimentele din anul 1989 au A mai fost și o așa zisa găsit satul liniștit și așezat bine în microfermă pe lângă școală, tiparele socialismului și ocazie prin care eram duși la comunismului. Schimbarea a prășit culturile cultivate pe venit mai greu și nu a fost foarte terenul aferent. bine percepută de mulți dintre Țin să menționez faptul că localnici. Dar asta este altă doamna Maria Apostu împreună poveste, despre care sper să scrie cu soțul său, preotul Ioan Apostu, cineva la următorul centenar. au fost un reper pentru multe În Anul Centenar 2018 satul generații. „Părintele”, așa cum îi este schimbat în bine față de 1989 spuneam toți, a fost pasionat de și perioadele anterioare. istorie și a reușit să aducă la Localitatea este racordată la lumina multe manuscrise despre rețeaua de gaze naturale, viața locurilor. Întotdeauna șanțurile de pământ au fost găseai în casa și familia înlocuite pe suprafețe mari cu dumnealor o vorbă bună, o rigole betonate, iluminatul public soluție la o problemă care te funcționează pe toate străzile din macină. Stă în puterea nostra să le sat (lucru greu de imaginat acum păstrăm vie amintirea ca semn al în urmă cu 10-15 ani). A început recunoștinței pentru tot ceea ce construcția unei grădinițe noi au făcut pentru sat și locuitorii precum și reabilitarea localului săi. școlii, ce presupune printre altele Tot la capitolul „nu voi uita” și construcția de grupuri sanitare intră și furatul lemnelor iarnă din pentru copii și cadre didactice în „cieri”, deoarece niciodată interior. acestea nu erau suficiente pentru Dacă în perioada interbelică în a încălzi clasele corespunzător. sat a funcționat un cenaclu literar, Stăteam îmbrăcați cu haine trebuie spus că în anul 2017 36 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 37

acesta a fost reactivat, iar în sat își CENTENAR 1918-2018 Eveniment desfășoară activitatea sub egida Parohiei Feredeni „Ansamblul Hurgheșelul”, care are ca obiectiv eu în aceste momente, să afirme păstrarea tradițiilor și că „Rădacinile ne sunt la obiceiurilor locale. Feredeni”. Cea mai mare realizare care, cred eu, va rămâne în memoria Prof. înv. primar, sătenilor ca fiind lucrul ce Maria SCÎRȚU, definește Anul Centenar este viceprimar al comunei Deleni asfaltarea străzilor Primăverii și Aleea Domnească. Realizarea acestui vis, „de veacuri” al locuitorilor satului permite legătura cu centrul comunei mult mai repede și în condiții civilizate, având în vedere, că au fost asfaltate, tot în acest an, și străzile Primăverii (Slobozia) și Aleea Teilor (Deleni). Bibliografie Fără a face un titlu de glorie 1. C. Burac, Așezările țării Moldovei din trebuie menționat faptul că toate epoca lui Ștefan cel Mare, Editura aceste realizări sunt legate de Ministerului Administrației și Internelor, București, 2004; numele Primarului Dumitru 2.Documente privind Istoria României, Prigoreanu, care din momentul A, Moldova, veacurile XIV-XVII, Editura Academiei, București, 2005, alegerii în funcție a făcut totul p. 343; 3.Ioan D. Apostu, Un sat pentru schimbarea în bine a medieval din fostul județ Botoșani: tuturor satelor componente ale FEREDENI, Editura Axa, Botoșani, 2001; 4.Marele Dicționar Geografic al comunei. României, alcătuit și prelucrat după La final de An Centenar îmi Dicționarele Parțiale pe Județe, de exprim speranța că satul va exista George Ioan Lahovari, Grigore G. Tocilescu, volumul III, București, și peste o sută de ani, iar un alt 1900. autor va fi încântat, așa cum sunt www.comunadeleni.ro 37

Pagina 38

CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment Bucovina s-a unit cu Țara A niversarea Anului nelegiuite, se va reîntregi prin Centenar al Marii Uniri, realipirea Bucovinei la Moldova ne-a obligat pe toți să lui Ștefan”. fim mai atenți la faptele mărețe a Rememorând aceste românilor de pretutindeni în momente, Consiliul Local Deleni efortul lor de a realiza Unirea din și Primăria Deleni, prin domnul 1918. În data de 15 noiembrie primar Dumitru Prigoreanu, a românii din Bucovina de Nord au organizat în data de 13 noiembrie proclamat moțiunea Adunării un emoționat eveniment la care Naționale de la Cernăuți prin care au participat elevi și cadre au transmis către Țară că didactice din școlile gimnaziale „bucovinenii n-au pierdut din comună, precum și familiile nădejdea că ceasul mântuirii, care au împlinit 50 de ani de la așteptat cu atâta dor și suferință, căsătorie. va sosi și că moștenirea lor În Biserica ,,Adormirea Maicii străbună, tăiată prin granițele Domnului” din Deleni, preoții 38 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 39

din comună, alături de CENTENAR 1918-2018 oficialitățile locale și alți invitați, Eveniment au oficiat o slujbă de pomenire a bucovinenilor care și-au dedicat Căminul Cultural ,,Al. Tănase” viața și priceperea înfăptuirii din Deleni unde membrii acestui ideal național al unirii. În Grupului Vocal „Hurgheșelul” cuvântul său părintele Vasile din Feredeni au prezentat un Ababei a evocat personalitățile program artistic ce a cuprins politice și militare cărora s-a făcut melodii populare legate de pomenire, exprimând și regretul eveniment. împărtășit de toți românii, că harta României la 100 de ani de la Ștefan CHELE, Marea Unire nu este întreagă. referent cultural în cadrul Evenimentul a continuat la Primăriei Deleni www.comunadeleni.ro 39

Pagina 40

CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment Promovarea valorilor europene în rândul elevilor P este 50 învățători din învățământul primar au participat în data de 23 noiembrie 2018, la activitățile valorilor europene în rândul elevilor de vârstă școlară mică - pace, toleranță, diversitate, multiculturalitate, implicare în viața Cercului Pedagogic al comunității, drepturile copilului ș.a. învățătorilor, organizat de Școala (clasele a III-a, a IV-a). Gimnazială Feredeni. Promovarea valorilor europene Dezbaterea cercului a fost în rândul elevilor de vârstă legată de o tematică foarte școlară se încadrează într-o actuală: Dezvoltarea competențelor responsabilitate generală a de comunicare la elevii din ciclul statelor membre ale Uniunii achiziițiilor fundamentale (clasa Europene. Există obligația de a preg, I, a II-a) și Promovarea stabili obiective comune și de a 40 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 41

CENTENAR 1918-2018 Eveniment încercat să subliniem că promovarea valorilor europene nu înseamnă numai împrumut sau doar subordonarea/eradicarea unor elemente de cultură proprie sau importantă. În ce ne privește, o perspectivă a promovării valorilor europene este aceea de a redescoperi, conserva și perpetua tot ce reprezintă valorile și face schimb de bune practici în civilizația românească. Acestea, propriile sisteme de educație și prețuite ca un tezaur viu, de o formare profesională. frumusețe și incontestabilă Prin lecțiile demonstrative vechime în comunitatea (Noi suntem români: Satul meu - europeană, se pot așeza cu Iulia Fotea, Angela Buzămurgă și demnitate în tot ce reprezintă Țările ce fac parte din Uniunea panoplia patrimoniului cultural Europeană – Adrian Merchez, european. Constantin Rionesei), activitățile (șezătoare și ateliere) și referatul Iulia FOTEA, prezentat (Uniți în diversitate. O prof. înv. primar Școala scurtă perspectivă a diversității în Gimnazială Feredeni școala românească – Iulia Fotea) am www.comunadeleni.ro 41

Pagina 42

CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment Lansarea monografiei Școala Gimnazială Slobozia - Deleni M onografia „Școala România, dacă n-ar fi gustat din Gimnazială Slobozia - farmecul sfânt al școlii? Sufletul Deleni” a fost lansată omenesc nu s-ar fi putut înălța în data de 29 noiembrie 2018, la niciodată pe aripi de glorie si Școala Gimnazială Slobozia. speranță, dacă școala nu i-ar fi vorbit, Autorii, Dumitru și Mihaela din fragedă pruncie, de aspirațiile Hriscu, au prezentat rezultatele unei lumi mai bune și mai cercetărilor invitaților prezenți: înțelegătoare. Nici o casă nu primarul comunei Deleni, cuprinde atât entuziasm și atâta Dumitru Prigoreanu, nădejde, pentru lucrurile mari, ca viceprimarul, Maria Scîrțu, școala, lumea ei cuprinzând foștilor dascăli ai școlii, precum și făgăduințe nespus de mari, pentru numeroșilor colegi. bine, adevăr, frumos și pentru În rândurile următoare, vom r e d a c â t e va d i n t r e t r ă i r i l e autorilor, cu privire la faptele profesorilor și învățătorilor care au contribuit la progresul școlarilor din satul Slobozia: „În lupta îndelungată, stăruitoare și grea, purtată de poporul român, pentru a-și realiza statul unitar, național și democrat, rolul învățământului a fost însemnat. Ce-ar fi ajuns, astăzi, 42 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 43

triumful umanității. CENTENAR 1918-2018 Cercetătorului, care a realizat o Eveniment extraordinară descoperire, cineva anume i-a îndreptat primii pași, pe Lucrarea de față cinstește cadrele cărările neștiute ale știintei, pe didactice de la Școala Sloboziameșterii de astăzi, cineva anume i-a Deleni pentru efortul depus, pentru învățat, mai întîi, să înțeleagă jocul nopțile de nesomn, pentru zilele fascinant al liniilor și curbelor, trăite cu speranța construirii unui doctorul n-ar fi știut să prescrie un edificiu educațional și moral pentru diagnostic, fără să fi primit toți copiii și părinții, stabilind învățătura acelui cineva, pentru care legătura dintre trecutul și prezentul toți au, uneori, clipe de nostalgică acestei instituții, însemnate prin amintire. vechimea ei, prin iluștrii săi În arta tuturor acestor fondatori și prin destoinicia și profesioniști, în îndemânarea și perseverența noilor dascăli. sensibilitatea lor, există, undeva, un Întocmirea acestei lucrări nu a dascăl, care, cu modestie și toleranță, fost ușoară, dar satisfacțiile față de a vegheat la descoperirea lumii, la lucrurile interesante, învățămintele deschiderea minților și sufletelor desprinse, față de prodigioasa învățăceilor, dovedind, cu prisosință, activitate a cadrelor didactice, lupta că, …în locul acela a trăit un OM!. lor cu „vremurile”, au creat o www.comunadeleni.ro 43

Pagina 44

CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment La mulți ani, adevărată empatie, deși chipurile România mea! multor învățători și profesori nu ne vor fi cunoscute niciodată. Această În data de 28 noiembrie monografie constituie un început, 2018, la Grădinița Poiana a avut poate conține date imcomplete sau loc proiectul „La mulți ani, eronate. De aceea, ne cerem scuze față România mea!”, cu ocazia Zilei de lumeștile greșeli și cerem sprijinul Naționale a României. tuturor cititorilor pentru În cadrul acestei activități au completarea acestei lucrări. fost implicați preșcolari, cadre Mulțumim managerilor, care s- didactice, părinți, conducerea au perindat la conducerea Școlii școlii. Au avut loc un recital de Slobozia-Deleni, pentru păstrarea poezie, cântece cu tematică documentelor de arhivă, patriotică, confecționare de permițându-ne să cunoaștem stegulețe, ecusoane, desene, destinele dascălilor, în diferite colaje, picturi, modelaj, un regimuri politice. program artistic și s-a vernisat De asemenea, mulțumim o expoziția tematică. descendenților familiei Romanescu și cadrelor didactice, care s-au Mariana TĂTĂRUȘANU, peregrinat pe meleagurile idilice ale prof. înv. preșcolar la localității, fiindcă ne-au încredințat Școala Gimnazială Poiana ipostazele inedite ale trecerii timpului. Aprecierile noastre se revarsă și spre laborioasa activitate a specialiștilor S.J.A.N. Botoșani și Iași, care s-au străduit să ne pună la dispoziție materialul documentar pentru realizarea obiectivă a acestei lucrări. 44 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 45

CENTENAR 1918-2018 Eveniment Ziua Națională a României sărbătorită la Deleni A nul 2018 a fost pentru manifestări prilejuite de locuitorii comunei sărbătorirea Zilei Naționale a Deleni un an special, cu României. multe evenimente culturale În sala de spectacole a susținute de Consiliul Local Căminului Cultural „Al. Tănase” prilejuite de sărbătorirea a avut loc un frumos eveniment Centenarului Marii Uniri. Astfel, ce a cuprins un program artistic în data de 29 noiembrie 2018 susținut de grupul vocal „Muguri Comitetul Centenar susținut de de stejar” din Deleni coordonați domnul primar Dumitru de doamna profesor și interpretă Prigoreanu și Consiliul Local de muzică populară Maria Șalaru Deleni au organizat o serie de și prof. înv. primar Ionela www.comunadeleni.ro 45

Pagina 46

CENTENAR 1918 - 2018 și alți invitați. Eveniment Domnii profesori de istorie din comună au evidențiat printrPleșcuță și Grupul vocal un material video activitatea „ H u r g h e ș e l u l ” a l Pa r o h i e i oamenilor politici care au Feredeni, coordonat de prof. înv. contribuit la înfăptuirea Marii primar Iulia Fotea. Au participat Uniri de la 1 decembrie 1918. aproximativ 250 elevi, cadre Cu același prilej a fost montat, didactice, consilieri locali, părinți pe monumentul eroilor din Deleni, o placă comemorativă în cinstea eroilor din comună, care s-au jertfit, de-a lungul istoriei pe câmpurile de luptă, în lagăre și închisori pentru libertatea, suveranitatea, demnitatea și întregirea neamului românesc. Ștefan CHELE, referent cultural în cadrul Primăriei Deleni 46 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 47

CENTENAR 1918-2018 Eveniment Nașterea Domnului - Bucurie Sfântă la a III-a ediție Z iua Nașterii Domnului, din cele mai vechi timpuri, a fost privită ca una dintre cele mai mari sărbători creștine, fiind prăznuită cu mare celei de a III-a ediție a proiectului județean „Nașterea Domnului – Bucurie Sfântă”. Acest eveniment a fost organizat la inițiativa Bisericii „Adormirea Maicii solemnitate, deoarece descoperă Domnului” din satul Feredeni lumina cunoștinței ca sens a (preot Dănuț Fotea), în existenței, dar și iubirea lui parteneriat cu Școala Gimnazială Dumnezeu pentru oameni. Feredeni, (prof. înv. primar Iulia Înțelesurile sărbătorii Nașterii Fotea), cu sprijinul Primăriei Domnului sunt exprimate prin Deleni (primar Dumitru cultul Bisericii, dar și prin Prigoreanu) și al Protopopiatului colindele noastre tradiționale. Hârlău (protoiereu pr. Victor Aceste obiceiuri au fost adunate Pîslariu). de către cadrele didactice și Proiectul a avut o structură preoți, apoi prezentate prin tripartită: muzică, culoare și cuvânt, în data Secțiunea I a constat într-un de 9 decembrie 2018, în cadrul concurs de interpretare colinde www.comunadeleni.ro 47

Pagina 48

CENTENAR 1918 - 2018 copiilor, bucuria tuturor”. Aici au Eveniment fost trimise 120 de lucrări din 21 școli partenere din toată țara. intitulat ,,Noi umblăm și Astfel, prin muzică, culoare și colindăm”. Anul acesta au cuvânt, toți participanții au adus participat 17 coruri școlare și în fața noastră frumusețea parohiale (aproximativ 350 de sărbătorii Nașterii Domnului, copii) din județele Iași, Botoșani, exprimată interpretarea Suceava și Bacău. frumoasă a colindelor, prin Secțiunea a II-a, concursul de expresia artistică din desene, creație artistico-plastică, felicitări, ornamente de Crăciun, „,Bucuria Nașterii Domnului, icoane sau textele tematice. prin ochi de copil”. Aici au fost Proiectul dorește implicarea înscrise un număr de 350 de copiilor, exprimă și promovează lucrări picturale, colaje, icoane aceste valorilor ce transcend specifice sărbătorii Nașterea timpul și spațiul. Domnului, trimise prin Având în vedere efortul depus îndrumarea a 140 de profesori pentru susținerea acestui proiect, colaboratori din 54 de școli trebuie să mulțumim celor direct partenere din toată țara. implicați. Așadar, mulțumim Secțiunea a III-a, a constat într- pentru jurizarea celor 17 grupuri un concurs de creații literare în de colindători, de la Sectiunea I, proză sau în versuri intitulat doamnei Alla Apopei, Inspector ,,Nașterea Domnului, bucuria pentru activități extrașcolare, 48 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 49

domnului Adrian Ardeleanu, CENTENAR 1918-2018 director al Centrului Județean Eveniment pentru Conservarea și P r o m o va r e a C u l t u r i i - I a ș i , cultural Ștefan Chele pentru p ă r i n t e l u i Vi c t o r P î s l a r i u , găzduirea în sala de spectacole a protopop al Protopopiatului Căminului Cultural „Al. Tănase” Hârlău, doamnei dirijor dr. Deleni, corului profesorilor de la Daniela Doroșincă, director al Școala Poiana Deleni pentru Asociației ,,Iubire și încredere”- recitalul deosebit, grupului de 60 Iași, doamnei Scîrțu Maria, de tineri de la Bacău, condus de viceprimar al comunei Deleni și domnul coregraf Petrică Drăgan, doamnei Mihaela Hriscu, pentru suita de obiceiuri director al Școlii Gimnaziale magistral susținute și nu în Poiana Deleni. ultimul rând, grupului vocal De asemenea, mulțumim „ H u r g h e ș e l u l ” a l Pa r o h i e i doamnelor profesoare Georgiana Feredeni pentru fascinantul Florariu, Miluța Acsinte și Ionela spectacol închinat Centenarului. Pleșcuță pentru implicarea în actul de jurizare a secțiunilor a Mulțumim tururor! II/III-a. Mulțumim domnului primar Iulia FOTEA, Dumitru Prigoreanu și părintelui prof. înv. primar la Școala Victor Pîslariu pentru susținerea Gimnazială Feredeni financiară, domnului referent www.comunadeleni.ro 49

Pagina 50

CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment Colinde, colinde în concertul Deschide ușa creștine ntr-o atmosferă de înaltă doamna prof. și interpreta de Î ținută, duminică 16 decembrie 2018, la Căminul Cultural ,,Al. Tănase” din Deleni a avut loc muzică populară Maria Șalaru și doamna prof. înv. primar Ionela Pleșcuță, corul „Potiru” al ediția a IV-a a Concertului de Protopopitului Hârlău (3), dirijor colinde ,,Deschide ușa creștine”. părintele Victor Pîslaru, grupul Grație bunei organizări vocal „Hurgheșelul” al Parohiei excepționale sala de spectacole a Feredeni (4), coordonator fost neîncăpătoare pentru publicul din Deleni și nu numai. 2 Pe scenă au evoluat grupul „Copiii Regelui” al Bisericii Adventiste Poiana (1), coordonator Acsinte Andreea, grupurile vocale „Muguri de stejar” și „Gospodinele” din Deleni (2), coordonate de 1 3 50 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 51

doamna prof. înv. primar Iulia CENTENAR 1918-2018 Fotea, corul „Mitropolit Iosif Eveniment Naniescu” al Facultății de Teologie Ortodoxă ,,Dumitru Năstase și Ansamblul Folcloric Stăniloaie” din Iași (5), dirijor „Corăgheasca” din Deleni (6), părintele lector. dr. Ionuț-Gabriel coordonator doamna înv. Aurica Gîlcă. În cuvântul său de deschidere, 4 domnul primar Dumitru Prigoreanu și-a exprimat dorința ca acest eveniment să rămână o tradiție pentru comuna Deleni, ca un model venit din administrația locală pentru susținerea și încurajarea păstrării datinelor și obiceiurilor tradiționale. 5 Părintele protopop Victor Pîslaru a vorbit despre înțelegerea colindului creștin ca act cultural dar și misionar, care are loc în preambulul sărbătorii Nașterii Domnului Iisus Hristos. La sfârșitul evenimentului, filmat și difuzat de postul de televiziune TV BIT Pașcani, toți 6 participanții la concert au fost invitați să cânte împreună cu publicul din sală frumosul colind „O ce veste minunată”. Ștefan CHELE, referent cultural în cadrul Primăriei Deleni www.comunadeleni.ro 51

Pagina 52

CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment Carnavalul personajelor de poveste A nul calendaristic al părinți și alți membri ai preșcolarilor și elevilor comunității locale. de la gradinițele și Preșcolarii și elevii școlile Maxut și Deleni s-a deopotrivă, mici și mari, cu încheiat înaintea Sărbătorilor de emoții indiferent de vârstă, au Iarnă așa cum era de așteptat, adus pentru câteva zeci de într-o notă pe cât de inedită, pe minute bucuria și voia-bună în atât de potrivită și actuală. Elevii fața spectatorilor. Cu toții s-au s-au bucurat nu doar de cadourile tradiționale primite cu sprijinul Primăriei Deleni, cât mai ales de prezența domnului primar, DumitruPrigoreanu și a doamnei director al Școlii Gimnaziale Deleni, Elena Creangă, alături de 52 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 53

amuzat deopotrivă de CENTENAR 1918-2018 participarea celor doi Eveniment prezentatori în rol inedit: clovnii Pic și Poc, înzestrați cu un Normal Deleni au participat neasteptat talent actoricesc de copiii coordonați de doamna domnul profesor Furtună educatoare Creangă Angelica. Bogdan Ionuț și de domnul Școala Gimnazială Maxut și-a referent cultural, Chele Ștefan. etalat talentele interpretative prin Mai mult decât atât, prezența scenetele prezentate de către critică a lui Moș Crăciun a elevii din clasele primare și stimulat talentul interpretativ al gimnaziale. Acestora li s-au tuturor celor aflați pe scenă, alăturat colegii lor de la Școala transformând activitatea într-un Gimnazială Deleni, organizați spectacol total. deosebit de creativ de către De la Grădinița cu Program doamnele profesor Pleșcuță www.comunadeleni.ro 53

Pagina 54

CENTENAR 1918 - 2018 Un colind, Eveniment un dar Elena și Gavrilă Teodoriana. Elevii care fac parte din Clubul pentru un suflet de lectură al proiectului „Comoara din labirintul lecturii” și-au dovedit talentul actoricesc, n multitudinea de activități dar și cunoașterea subtilităților textelor și personajelor literare, printr-o dramatizare inedită. Î școlare, concursuri și spectacole dedicate sărbătorilor de iarnă, o echipă Acesta a adus în fața publicului inimoasă de la Școala Gimnazială Poiana a reușit să implementeze caractere clasice și modern aflate proiectul județean caritabil „Un în pericol, din cauza colind, un dar pentru un suflet”. dezinteresului actual pentru Colaborând cu I.S.J. Iași, lectură. Sceneta elevilor de autoritățile locale și școlile gimnaziu coordonați de noastre partenere, credem că am doamnele profesor Șfaițer Ana- reușit să atingem scopul inițial al Maria, Nistor-Marian Ioana și proiectului, așa cum a fost propus Bosianu Mihaela a satirizat unele de către doamna profesor Ionela dintre cele mai cunoscute situații literare, într-un mod pe cât de amuzant, pe atât de real. Datorită succesului pe care lau avut micii noștri actori, ne dorim ca pe viitor această manifestare să devină o adevărată tradiție în pragul sărbătorilor de iarnă. Ana-Maria ȘFAIȚER, profesor la Școala Gimnazială Deleni 54 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 55

Raluca Carciuc, care a organizat CENTENAR 1918-2018 timp de 6 ani proiectul la Deleni și Eveniment Cotnari. Astfel, în data de 14 decembrie 2018, timp de aproape admirație față de muncă, tradiții trei ore, copiii participanți, au și obiceiuri străbune, respectiv a contribuit la păstrarea tradițiilor unor abilități civice, de și obiceiurilor populare voluntariat și implicare în românești. Eforturile elevilor cu problemele comunității. cele ale cadrelor didactice și ale Menționăm că, pe lângă membrilor comunității, au fost colindele, obiceiurile și scenetele împletite în vederea încurajării cu caracter religios prezentate de atitudinilor de respect, empatie și www.comunadeleni.ro 55

Pagina 56

CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment Magia cele 12 coruri și grupuri de elevi, Craciunului publicul a fost încântat și de cântecele patriotice interpretate Preșcolarii grupei mari, de corul bărbătesc al profesorilor părinți, frați, bunici, în data de de la Școala Gimnazială Poiana și 19 decembrie 2018, la Școala Gimnazială Deleni, Gradinița Poiana s-au adunat precum și de grupul vocal pentru sărbătorirea Nașterii „ H u r g h e ș e l u l ” a l Pa r o h i e i Feredeni. Domnului în cadrul activității Mai presus de toate, pe măsura Magia Craciunului. Preșcolarii, încântării spectatorilor, aceștia au care și-au exprimat din timp donat bani pentru a aduce un pic preferințele în ceea ce privește din spiritului Crăciunului și cadourile de la Moș Crăciun, persoanelor care au avut parte de au pregătit cântece și poezii, pe o soartă mai puțin dreaptă. care cu emotie, le-au prezentat Împreună cu membri ai lângă bradul împodobit. Moș comunității, preotul Țăpușă Crăciun a oferit fiecărui copil Mircea și d-na invățător și cadou dorit. consilier local Țăpușă Elena, pe 21 decembrie am reușit să Gabriela CREANGĂ, aducem un zâmbet și o alinare prof. înv. preșcolar la celor trei familii nevoiașe din Școala Gimnazială Poiana satul Poiana. Mulțumesc pe această cale, doamnei director Mihaela Hriscu, colegilor din echipa de organizare, elevilor și profesorilor coordonatori și mai ales spectatorilor. Adrian - Marius ȘOVA, profesor la Școala Gimnazială Poiana 56 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 57

CENTENAR 1918-2018 Eveniment Prinos de recunoștință A u trecut 29 de ani de la Constantin Bezedică a plătit evenimentele din prețul de sânge pentru libertatea decembrie 1989 și de care noi toți ne bucurăn astăzi. sufletele familiei Bezedică din An de an, familia, prietenii și satul Maxut nu și-au găsit încă administrația locală sunt prezenți alinarea după pierderea fiului și la monumentul închinat lui în fratelui lor. Aflat în misiune la localitatea Maxut pentru a Otopeni, în data de 22 decembrie comemora și a-i aduce prinosul 1989, militarul în termen de recunoștință cuvenit. La evenimentul din acest an, care a avut loc în data de 21 decembrie, au participat, alături de familie, preoții din comună, domnul primar Dumitru Prigoreanu, consilieri locali, angajați ai primăriei Deleni, elevi și cadre didactice. A fost oficiată o slujbă de pomenire, după care părintele Nicolae Iacob a rostit un emoționat cuvânt de învățătură. Fie ca amintirea lui să rămână veșnică în sufletele noastre și să fie transmisă ca pildă pentru generațiile viitoare. Ștefan CHELE, referent cultural în cadrul Primăriei Deleni www.comunadeleni.ro 57

Pagina 58

CENTENAR 1918 - 2018 Eveniment Datini și obiceiuri de Anul Nou A n de an, în centrul Pe scena special amenajată în comunei Deleni, pe 31 fața primăriei au evoluat trupe decembrie, tineri și formate din tinerii comunei care vârsnici, alături de cei dragi, se au prezentat datini și obiceiuri ca: adună pentru a participa la jocul cerbului, jocul căpriței, jocul Festivalul de Datini și Obiceiuri ursului, Banta lui Novac și un de Anul Nou. Evenimentul, colaj de obiceiuri din Bucovina organizat de Consiliul Local reprodus de grupul de dansatori Deleni, prin strădania domnului „Tineretul din Deleni”, coordonat primar Dumitru Prigoreanu, a de tânărul Marius - Florin adunat în acest an peste 3000 de Aparaschivei. În prag de seară au locuitori ai comunei Deleni. evoluat cei care duc, cu cinste, 58 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018

Pagina 59

peste tot în țară și nu numai CENTENAR 1918-2018 tradițiile, datinele, cântecul și Eveniment dansul popular din comuna Deleni: grupurile vocale au poposit la Deleni, în acest an, „Muguri de stejar” și domnii Constantin Bahrin și Dan ,,Gospodinele” din Deleni, Doboș care, alături de doamna coordonate de doamna profesor Maria Șalaru, au prezentat un și interpreta de muzică populară frumos program artistic gustat Maria Șalaru și doamna prof. înv. din plin de public. primar Ionela Pleșcuță, grupul Seara s-a încheiat cu un vocal „Hurgheșelul” al Parohiei impresionant foc de artificii și Feredeni, coordonat de doamna cele mai alese urări de sănătate, prof. înv. primar Iulia Fotea și prosperitate, adresate de domnul Ansamblul Folcloric primar Dumitru Prigoreanu. „Corăgheasca” din Deleni, coordonat de doamna înv. Aurica Ștefan CHELE, Gîlcă. Din interpreții consacrați ai referent cultural în cadrul cântecului popular din Moldova Primăriei Deleni www.comunadeleni.ro

Pagina 60

Carte poștală emisă cca. 1918–1919 pentru a sărbători Marea Unire