Document
Descarca Revista Centenar Nr.6 (apasati pe poza pentru download)
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 15,8 MB · modificat pe site: 03.05.2025
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document nr. 6, „Descarca Revista Centenar Nr.6 (apasati pe poza pentru download)”, Comuna Deleni, jud. Iași. Sursa: https://comunadeleni.com/wp-content/uploads/2020/12/revista-centenar-nr.6-noiembrie-decembrie-2.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/deleni/32495-descarca-revista-centenar-nr-6-apasati-pe-poza-pentru-download, 06.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
„Nu uita cã esti
, român“
CENTENAR
100 de ani de la Marea Unire
COMUNA DELENI, JUDETUL
, IASI,
, ROMÂNIA
ANUL I, NR 6, NOIEMBRIE - DECEMBRIE 2018
HANUL DE LA DELENI
Ruinele hanului de la Deleni, construit
CRUCEA DOMNIȚEI
RUXANDRA probabil
LUPU în secolele al XVIII - lea sau
DE LA DELENI începutul secolului al XIX - lea
Pagina 2
CENTENAR 1918 - 2018 CUPRINS
p. 3 Sensibilitate și respect pentru valorile noastre
p. 4 Basarabia pământ românesc (VI)
p. 10 Bucovina - destinul unui teritoriu răpit (VI)
p. 15 Ardealul - leagănul națiunii române (IV)
p. 20 „Delenii, din sus de Hârlău” - scurtă prezentare monogra ică
p. 30 „Rădăcinile ne sunt la Feredeni”. O poveste...
p. 38 Bucovina s-a unit cu Țara
p. 40 Promovarea valorilor europene în rândul elevilor
p. 42 Lansarea monogra iei Școala Gimnazială Slobozia - Deleni
p. 44 La mulți ani, România mea!
p. 45 Ziua Națională a României sărbătorită la Deleni
p. 47 Nașterea Domnului - Bucurie Sfântă la a III-a ediție
p. 50 Colinde, colinde în concertul Deschide ușa creștine
p. 52 Carnavalul personajelor de poveste
p. 54 Un colind, un dar pentru un su let
p. 56 Magia Craciunului
p. 57 Prinos de recunoștință
p. 58 Datini și obiceiuri de Anul Nou
COLEGIUL REDACȚIONAL
PREȘEDINTE: Colaboratori:
Primar Dumitru PRIGOREANU Referent cultural Ș tefan CHELE
Prof. Elena LUNGU
Redactor coordonator & Art Director
Pr. Dă nuț FOTEA Corectură:
Prof. Roxana NECHITA
Redactor:
Prof. Marius Cozmin SCIRȚ U Fotogra ii:
Prof. Bogdan FURTUNA
Adresa: loc. Deleni, com. Deleni, Str. Principală , nr. 1217 B, C.P. 707165, email: [email protected]
ISSN 2601- 3479 / ISSN - L 2601- 3479
Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 3
CENTENAR 1918-2018
Sensibilitate Editorial
și respect pentru valorile noastre
Dumitru PRIGOREANU, primarul comunei Deleni
Marea Unire reprezintă pentru fost organizate ceremonii de
poporul român un ideal înfăptuit în comemorare a eroilor, simpozioane,
anul 1918. Astăzi, România este concerte și s-a editat publicația
departe de a fi țara sau idealul „Centenar”.
înfăptuit atunci. Noi, generatția de Mulțumesc colegilor,
astăzi, avem obligația să cunoaștem profesorilor, învățătorilor, preoților
și să transmitem generațiilor viitoare și elevilor implicati în pregatirea și
Istoria României și idealurile organizarea acestor activități,
românilor din toate timpurile, dar și deosebit de frumoase, încărcate cu
o dorință de reîntregire a României dragoste, sensibilitate, respect
Mari. Trebuie sădită în inima și pentru valorile noastre naționale și
conștiința tinerei generații dragostea eroii căzuți pe câmpurile de luptă.
de țară și de neam. Doar așa putem Am convingerea că poporul
spera că înaintașii noștrii nu s-au român, tânăra generatie, va continua
jertfit în zadar, iar România va să înfăptuiască idealul de unitate și
deveni, așa cum dorim toți cei care reîntregire a gliei strămoșești, așa
simțim și trăim românește, un stat cum a fost la 1918.
unitar în granițele de la 1918. Astăzi, România este o țară
Primăria Deleni, împreună cu europeană, cu o democrație tânăra, o
Consiliul Local Deleni, în Anul societate activă, dimanica, dar, încă
Centenar, a organizat activități foarte divizată. Unul din citatele lui
specifice, marcând în mod solemn Nicolae Iorga este de actualitate
principalele evenimente de la 1918. astăzi mai mult ca oricând:
S-au implicat cadrele didactice și „Întelepciunea vieții e simplă: fă ca
elevii din școlile comunei, prin pe unde ai trecut tu să fie mai bine
spectacole cu specific patriotic sau decât înainte”.
activități/concursuri tematice. Au TRAIASCĂ ROMÂNIA!
www.comunadeleni.ro 3
Pagina 4
CENTENAR 1918 - 2018
Studii
Basarabia,
pământ românesc (VI)
ntregirea națională a manifestațiile, întrunirile,
Î reprezentat obiectivul major
al națiunii române în timpul
Primului Război Mondial.
conferințele și mitingurile
nesfârșite ale soldaților din
spatele frontului și ale populației,
Guvernul condus de Ion I. C. sătui de război și de doctrinele
Brătianu a urmărit să implice socialiste, comuniste și utopice.
România în război de partea În Rusia se urmăreau schimbări
statelor care îi garantau care să asigure fiecăruia o viață
realizarea acestui deziderat mai bună fără muncă multă și
major. osteneală. Cu toată propaganda
Semnarea păcii separate la bolșevică soldații moldoveni din
Brest – Litovsk, de catre Rusia, ca Basarabia care aparțineau
urmare a dezintegrării armatelor unităților rusești ce operau pe
sale pe frontul răsăritean – frontul din Bucovina și Moldova
consecință a revoluției bolșevice, au avut prilejul de a se întâlni cu
a determinat guvernul de la soldații din vechiul Regat, din
București să accepte odioasa pace Ardeal și din Bucovina și din
separată cu Puterile Centrale contactul cu aceștia a rezultat
(7mai 1918). Și în aceste condiții deșteptarea conștiinței naționale
idealul de unitate națională s-a pe care au transmis-o și
menținut. Declaratia lui Lenin basarabenilor rămași acasă.
privind dreptul popoarelor În Imperiul Țarist, revoluțiile
neruse la autodeterminare a creat s-au succedat, începând cu cea
cadrul favorabil realizarii unirii. din februarie 1917 care a dus la
La începutul anului 1917 abdicarea țarului Nicolae al II-lea
operațiunile pe front au încetinit, și până la „Marea revoluție
în schimb s-au înmulțit socialistă din Octombrie”, în
4 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 5
CENTENAR 1918-2018
Studii
acest timp mișcarea de eliberare CENTENAR 1918-2018
națională a românilor din Studii
Basarabia a cunoscut o
dezvoltare constantă, începând de Comitetul Central Ostășesc
cu: înființarea la Chișinău, în Român, care și-a deschis
martie-aprilie, a Partidului ședințele la 20 octombrie, în
Național Moldovenesc, al cărui Chișinău. În adunările din 21 și 22
program sublinia necesitatea octombrie, Congresul a declarat
unei largi autonomii a regiunii și „autonomia Basarabiei și
dobândirea drepturilor alegerea unui birou pentru
cetățenești și naționale pentru organizarea Parlamentului local,
români, cu numeroase întruniri denumit Sfatul țării, precum și 44
și acțiuni de organizare: de ostași din sânul Congresului
C o n g r e s u l U n i u n i i ca deputați în Sfatul Țării”. A fost
Cooperativelor din Basarabia, redactat un document,
Congresul țăranilor din „Rezoluțiile Congresului
Basarabia, Congresul corpului Ostășesc Moldovenesc”, care
didactic din Basarabia și multe prevedea, printre altele, „să se
altele. recunoască faptul că forma cea
La Congresul Popoarelor din mai potrivită a conducerii Rusiei
Rusia, desfășurat la Kiev între este Republica Federativă
8/14 septembrie, au participat și Democratică”, „să se declare
șase delegați moldoveni, care s- autonomia teritorială și politică a
au pronunțat pentru autonomie Basarabiei” și în cel mai scurt
în cadrul unei federații. Toamna timp „să se alcătuiască Sfatul
anului 1917 a fost însă una Țării, format din 120 de
tensionată; anarhia cuprindea deputați”. Pe baza hotărârilor
Rusia și, implicit, Basarabia, iar Congresului, la 21 noiembrie,
autoritățile se dovedeau Sfatul Țării și-a deschis lucrările,
neputincioase în fața actelor de fiind alcătuit din reprezentanți ai
dezordine și violență. În această tuturor naționalităților,
atmosferă a avut loc Congresul confesiunilor și orientărilor
Soldaților Moldoveni, convocat politice. Numărul deputaților a
www.comunadeleni.ro 5
Pagina 6
CENTENAR 1918 - 2018 creată de partidul bolșevic. În
Studii aceste condiții, exista riscul
declanșării unui conflict civil în
fost majorat de la 120 la 150:105 Basarabia, între mișcarea
români, 15 ucraineni, 14 evrei, națională moldovenească și cea
șapte ruși, doi germani, doi bolșevică. Față de această
bulgari, doi găgăuzi, un polonez, situație, la 14 decembrie, Sfatul
un armean și un grec. Președinte Țării a luat hotărârea, într-o
a fost ales Ion Inculeț, iar printre ședință secretă, de a cere ajutor
deputați se găseau personalități din afară și a însărcinat Consiliul
de frunte ale Basarabiei, precum Directorilor să procedeze în
Pantelimon Halippa, Ion Pelivan consecință. În baza acestui
sau Ion Buzdugan. La 2 mandat, la 22 decembrie 1917,
decembrie, Sfatul Țării a adoptat Consiliul Directorilor Generali a
o Declarație prin care se proclama trimis o telegramă ministrului de
Republica Democratică Război român, prin care solicita
Moldovenească, ce urma să facă trimiterea la Chișinău „a unui
parte din Republica Federativă regiment ardelenesc”. În
Democratică a Rusiei, care nici nu consecință, Guvernul României a
exista. La 7 decembrie, puterea ordonat Marelui Cartier General
executivă a fost încredințată unui ca Batalionul de voluntari români
Directorat, sub președenția lui de la Kiev să se îndrepte spre
Pantelimon Erhan. În cursul lunii capitala Basarabiei.
decembrie 1917, Basarabia a fost Abia sosit în gara din Chișinău la
teatrul unor acțiuni anarhice ale 24 decembrie, Batalionul
forțelor armate sau a altor românesc a fost atacat în tren de
organisme care se opuneau unități ale armatei ruse,
Sfatului Țării: Frontotdelul „ardelenii fiind dezarmați, bătuți
(comitetul de front), Comitetului și făcuți prizonieri”. Având în
muncitorilor și soldaților din vedere pericolul care plana
Chișinău (de orientare bolșevică) asupra Basarabiei, după
și RUMCEROD-ul prima îndelungi dezbateri, guvernul
organizație antiromânească român a hotărât, la 4 ianuarie
6 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 7
1918, să autorizeze intervenția CENTENAR 1918-2018
Armatei Române în Basarabia. Studii
Onoarea conducerii
operațiunilor din Basarabia a trimis o notă în care se sublinia că
revenit Corpului 6 Armată, căruia „Basarabia, din punct de vedere
i-au fost puse la dispoziție, la date etnografic, economic și politic,
diferite, Diviziile 11 și 13 formează o unitate indivizibilă cu
infanterie, 1 și 2 Cavalerie. A doua teritoriul Ucrainei”. Drept
zi a intrat în capitala Basarabiei și urmare, guvernul Ucrainei cerea
comandamentul diviziei, în să i se admită participarea la
frunte cu generalul Ernest tratativele de pace, arogându-și
Broșteanu. Aceste decizii extrem dreptul de a include deputați
de importante au fost luate într- basarabeni în propria delegație și
un climat general dominat de neacceptând delegația Basarabiei
frământări și incertitudine, în independente. Ministrul de
care nu doar proaspăta Republică Externe german, Kühlmann,
Democratică Moldovenească, dar considera pretențiile ucrainene ca
și România se găseau într-o fiind neîntemeiate, drept urmare,
situație precară din punct de cererea guvernului de la Kiev a
vedere politic și militar. După fost ignorată.Delegații
semnarea armistițiului de la basarabeni prezenți la Iași (Ion
Brest-Litovsk, care a marcat Inculeț și Daniel Ciugureanu,
ieșirea Rusiei din Antantă, președintele Consiliului de
presiunile Puterilor Centrale Miniștri) i-au propus generalului
asupra României, pentru Averescu unirea, dar acesta s-a
semnarea unui armistițiu, capătă opus;se temea ca germanii să nu
un caracter ultimativ. ceară în compensație Dobrogea,
Problema Basarabiei s-a care îi interesa în mod deosebit pe
complicat după ce, la începutul bulgari. Dar sprijinul Germaniei
tratativelor de pace de la Buftea- se va dovedi esențial pentru
București, guvernul ucrainean România:având țeluri economice
(care încheiase deja o pace foarte precise, Berlinul s-a opus
separată cu Puterile Centrale) a pretențiilor ucrainene și bulgare
www.comunadeleni.ro 7
Pagina 8
CENTENAR 1918 - 2018 recunoscute și garantate –
Studii drepturile minorităților,
libertatea personală și multe
asupra Basarabiei și Dobrogei. altele – și se stabilea ca provincia
Unirea Basarabiei cu România ar să fie reprezentată în forul
fi fost imposibilă, în acel context, legislativ al țării de un număr de
fără sprijinul Germaniei. parlamentari raportat la numărul
La 5 martie 1918, Alexandru de locuitori, doi reprezentanți ai
Marghiloman este însărcinat cu Basarabiei urmând să facă parte
formarea unui nou guvern, din Consiliul de miniștri al
având menirea de a ajunge la o României. Declarația de unire a
înțelegere cu Puterile Centrale, fost primită cu mult entuziasm de
ceea ce a creat îngrijorare la românii de pretutindeni, prima
Chișinău, prin prisma poziției bucurie după ani grei de război,
Partidului Conservator asupra iar la sfârșitul lui martie și la
unor reforme, în special cea început de aprilie au avut loc
agrară. Situația a fost manifestații la Iași, unde
detensionată de regele delegația venită de la Chișinău a
Ferdinand, care, la 17 martie, a fost întâmpinată cu mult
semnat scrisoarea adresată entuziasm. În cadrul dejunului
administratorului Domeniilor oficial de la Palat, dat în cinstea
Coroanei, prin care se trecea, în delegației basarabene, Regele a
mod practic, la împroprietărirea luat cuvântul, declarând, printre
promisă de monarh, cu doar un altele: „Salutăm în voi o parte
an în urmă, în 1917, limpezind frumoasă a unui vis care
poziția statului român în privința niciodată nu se va șterge...
împroprietăririi, care neliniștea Trăiască copilul cel mai mic, dar
îndeosebi țărănimea din poate cel mai voinic, al României
Basarabia. Declarația de Unire Mame!”. Prin urmare, după lungi
stabilea că Basarabia își păstra dezbateri și obstacole la 27 martie
autonomia, având un sfat ales pe 1918 Sfatul Țării a adoptat cu
b a z a v o t u l u i u n i ve r s a l . S e majoritate de voturi hotărârea
precizau drepturile democratice unirii Basarabiei cu România.
8 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 9
În legătură cu rolul armatei CENTENAR 1918-2018
române în actul unirii Basarabiei Studii
cu Țara, Ion Inculeț meționa că
„pentru noi, moldovenii, pentru combătându-se agitațiile
mișcarea noastră națională, străinilor contra noastră„ .
intrarea armatei române în Din păcate, unirea Basarabiei cu
Chișinău a fost un element de România a fost departe de a fi
primă importanță, decisiv. „pururea și totdeauna”. Rupt
Elementele românești au câștigat prin ultimatumul din iunie 1940,
mai mult curaj și mai multe soarta teritoriului dintre Prut și
speranțe pentru viitor”. Nistru rămâne și astăzi o ecuație
Generalul Ion Istrati, a menționat cu multe necunoscute.
că în perioada ianuarie-martie
1918 „misiunile trupelor noastre Elena LUNGU,
au constat în:preluarea profesor de Istorie la Școala
armamentului de la populația Gimnazială Deleni
rurală și urbană;asigurarea celei
mai complete ordini;împingerea
peste Nistru a ultimelor coloanele
ruse din Basarabia, care veneau
din Moldova;asigurarea
condițiilor pentru ca activitatea
agricolă, economică și comercială Bibliografie
1.Alexandru V. Boldur, Istoria Basarabiei,
să înceapă;adunarea și Editura Victor Frunză, București, 1992;
inventarierea armamentului lăsat 2.Bogdan Murgescu, Istoria României în
texte, Editura Corint, 2001; 3.Gheorghe E.
de trupele ruse;o purtare corectă, Cojocaru, Sfatul Țării: Itinerar, Editura
demnă și desfășurarea unei Civitas, Chișinău, 1998; 4. Ion Nistor,
Istoria Basarabiei, Editura Cartea
propagande active (conferințe, Moldovenească, Chișinău, 1991; 5. Ștefan
șezători, baluri, coruri, concerte) Pascu, Făurirea statului național unitar
român (vol.2), Editura Academiei
prin care să se apropie populația Române, București 1983; 6.Istoria
românilor, vol VII, tom II, De la
de toate naționalitățile, iar independență la marea unire (1878-1918),
moldovenii, în special, să fie coord. acad. Gheorghe Platon, Editura
Enciclopedică, București, 2001.
deșteptați la viața națională,
www.comunadeleni.ro 9
Pagina 10
CENTENAR 1918 - 2018
Studii Bucovina -
destinul unui teritoriu răpit (VI)
Ș fârșitul primei conflagrații
mondiale și iminenta
destrămare a Imperiului
privitoare la destinul ei postbelic.
O primă alternativă pentru
Bucovina era cea imaginată de
Austro-Ungar au marcat un nou elementele rutene , ce doreau
început pentru lupta de crearea unei provincii Carpatoemancipare națională a Rusia, provincie ce urma să
românilor bucovineni. cuprindă și o parte (nord-estică) a
Pentru a-și salva tronul, Bucovinei. Existau și voci ce
împaratul Austriei, Carol I solicitau întreaga Moldovă,
lansează la 3 octombrie 1918 pretenții având ca fundament
manifestul „Către popoarele juridic, vechile legături pe care
mele credincioase care propune aceasta le-a avut în evul mediu cu
federalizare a imperiului și Principatul de Halici.
crearea a 6 state, inclusiv a unuia Un alt scenariu venea și din
ucranian. Față de această partea naționaliștilor ucraineni
propunere, reprezentanții care în condițiile revoluției
națiunilor din Parlamentul bolșevice și a destrămării
austric au răspuns constituind monarhiei austro-ungare,
consilii naționale, care au manifestau pretenții teritoriale
proclamat rând pe rând asupra unor provincii din fosta
independența popoarelor lor. monarhie dualistă. În vara anului
În această situație Bucovina, 1917, deputații ucraineni din
partea de nord-vest a Moldovei, Parlamentul vienez susțineau
răpită de austrieci la 1775, crearea unei Ucraine autonome,
devenită ca urmare a politicii ce urma să cuprindă Galiția
duse de autoritățile habsburgice orientală, Bucovina și Rusia
un conglomerat multietnic, va subcarpatică. La 19 octombrie
cunoaște o serie de scenarii 1918 la Kiev, Consiliul Național
10 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 11
Ucrainean va proclama CENTENAR 1918-2018
independența Ucrainei, Rada Studii
ucraineană stabilind ca noul stat
ucrainean să cuprindă în hotarele austriac E dorf care a fost somat
sale Galiția orientală, Rusia să predea puterea guvernului
subcarpatică și Bucovina nord- nou constituit .
estică. Aceste scenarii au dus la Situația în provincie se va
reacția hotărâtă a românilor complica începând cu 3
bucovineni. La inițiativa lui Sextil noiembrie 1918, când o Adunare
Pușcariu, Iancu Flondor și Isidor Națională a ucrainenilor,
Bodea, a fost convocată, la 14/27 desfășurată la Cernăuți, hotăra
octombrie 1918 o adunare la integrarea Bucovinei în statul
Cernăuți a deputaților români ucrainean, iar trei zile mai târziu,
din Parlamentul de la Viena, a avea loc o înțelegere de împărțire
foștilor deputați din Dieta a Bucovinei semnată între Aurel
Bucovinei și a primarilor români Onciul, care se erija ca
din întreaga provincie, fiind reprezentant al românilor, și
deschisă și intelectualilor români ucraineanul Omelian Popovici.
din provincie. Adunarea s-a La toate acestea se adaugă
declarat Constituantă și hotăra acțiunile soldaților ucraineni
„unirea Bucovinei integrale cu reîntorși de pe front, fapt ce
celelalte țări românești într-un determină C.N.R să solicite
stat național independent”. sprijinul guvernului de la Iași.
Adunarea a hotărât constituirea Astfel, la 8 noiembrie 1918,
unui organism reprezentativ al divizia a VIII-a din Armata
românilor bucovineni, Consiliul Română, condusă de generalul
Național Român(C.N.R.) compus Iacob Zadic, intră în Bucovina,
din 50 de membrii și a instituit un fiind prezentă la Cernăuți, pe 11
organism cu rol de guvern(având noiembrie 1918. La 15/28
14 membri) în fruntea căruia a n o i e m b r i e 1 9 1 8 , î n Pa l a t u l
fost numit Iancu Flondor. mitropolitan din Cernăuți, s-a
Hotărârea Adunării a fost desfășurat ședința Congresului
transmisă guvernatorului general al Bucovinei, cu de
www.comunadeleni.ro 11
Pagina 12
CENTENAR 1918 - 2018 țăran român de Câmpulung,
Studii Șandru Alboi Vasile: „nu era
posibil o Românie Mare fără mica
participarea unui număr de 74 Bucovină”.
delegați români, aparținând Excepționala realizare politică
C.N.R., 13 delegați ucraineni, 7 de din anul 1918 trebuia urmată de o
etnie germană și 6 polonezi, fiind unificare legislativ-instituțională
prezente personalități din care să duca la eliminarea
B a s a r a b i a ș i T r a n s i l va n i a . diferențelor regionale generate
Congresul a votat în unanimitate de stăpânirile străine și să
Declarația de Unire prezentată de cuprindă în cadrul aceluiași
Iancu Flondor. Aceasta sistem pe toți locuitorii țării.
consfințea „...unirea Soluția aleasă de statul român a
necondiționată și pentru vecie a fost o combinație formată prin
Bucovinei în vechile ei hotare extinderea legislației Vechiului
până la Ceremus, Colacin și Regat, menținerea legislației
Nistru cu Regatul României”. S-a „străine” și o codificare nouă.
ales o delegație compusă din 15 În ceea ce privește integrarea
membri, din care făceau parte Bucovinei în cadrul statului
Iancu Flondor, Dionisie Bejan, național unitar român, făptuitorii
Ion Nistor, Vasile Bejan ș.a.,
delegație care la 16/29
noiembrie 1918 s-a deplasat
la Iași prezentând regelui
Ferdinand I, actul unirii
Bucovinei cu România.
Așadar,după Basarabia, și cu
puțin înaintea Transilvaniei
istorice, Bucovina revenea în
hotarele din care, nedrept
fusese smulsă cu 144 de ani
mai înainte, pentru că așa
cum spunea și deputatul
12 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 13
unirii se vor grupa treptat în jurul CENTENAR 1918-2018
a două puncte de vedere, diferite Studii
ca modalitate de realizare, dar
identice în ceea ce privește concepție politicofinalitatea - edificarea statului administrativă va avea câștig de
național unitar român. cauză în Bucovina, fiind în acord
Curentul autonomist urmărea cu politica guvernelor anilor '20,
descentralizarea și menținerea adepte ale reducerii până la
autonomiei Bucovinei, precum și dispariție a autonomiei regionale
organizarea ei ca unitate și a spiritului regional.
administrativă aparte în cadrul Integrarea Bucovinei în
României, unica soluție pentru structurile României întregite
siguranța și dezvoltarea statului permite identificarea unor etape
național unitar român. din perspectiva organismelor
Contrar acestei concepții, legiuitoare, abilitate în acest sens
curentul centralist urmărea și a statutului Bucovinei. Astfel,
integrarea imediată în structurile este identificată perioada
centrale prin desființarea autoguvernării (27 octombrie
organelor legislative și executive 1918 - 1 ianuarie 1919), perioada
proprii Bucovinei. Această în care puterea legislativă
www.comunadeleni.ro 13
Pagina 14
CENTENAR 1918 - 2018 Ungaria și Bulgaria.
Studii Înțelepciunea manifestată de
legiuitorul român în adoptarea
aparține Consiliul Național; legilor de unificare este dovedită
perioada autonomiei în cadrul de progresul economic și social al
statului român (2 ianuarie 1919- 4 perioadei interbelice și, nu în
aprilie 1920), puterea legislativă ultimul rând, de lipsa tensiunilor
aparține Regelui și Parlamentului majore între națiunile care au
României (conform Constituției locuit între granițele României
din 1866), dar și ministrului Mari.
delegat la Cernăuți (Decretullege 3744 /1918); perioada Marius SCÎRȚU,
lichidării autonomiei Bucovinei profesor de Istorie la
(5 aprilie 1920 - 29 martie 1923), Școala Gimnazială Feredeni
puterea legislativă aparține
R e g e l u i , Pa r l a m e n t u l u i ș i
președintelui Comisiei de
descărcare și unificare, și, în final, Bibliografie
perioada integrării depline a 1.Atanasiu Mihai Bogdan, Pro Bucovina
Bucovinei (29 martie 1923 - 27 repere istorice și naționale, Editura
Bibliotecii Naționale a României,
iunie 1940), puterea legislativă București, 2010; 2. Ciachir Nicolae,
Dinistoria Bucovinei: 1775-1944, Editura
era exercitată de Rege și Oscar Print, București, 1999; 3.Giurescu C.
Parlament (conform Constituției Constantin, Istoria Românilor, Vol. III,
Editura ALL EDUCATIONAL, Bucureșt,
din 1923 și din 1938). 2007; 4. Iacobescu Minai, Din Istoria
Uriașa operă reformatoare a Bucovinei 1774-1862, Editura Academiei
Române, București, 1993; 5.Morariu Aurel,
anulat treptat diferențele dintre Bucovina 1774-1914, Editura Librăriei
provinciile unite și Vechiul Regat, Pavel Suru, București, 1915; 6.Nistor Ion,
Istoria Bucovinei, Editura Humanitas,
societatea românească evoluând București, 1991; 7.Purici Ștefan, Mișcarea
națională românească în Bucovina între anii
spre un stat unitar. Acest proces 1775 – 1861, Editura Hurmuzachi,
natural a fost brusc și brutal Suceava, 1998; 8.Țugui Pavel, Bucovina
istorie și cultură, Editura Albatros,
întrerupt în vara lui 1940 de București, 2002; 9. Zollner Erich, Istoria
rapturile teritoriale înfăptuite pe Austriei, vol. II, Editura Enciclopediei,
București, 1997.
seama României Mari de URSS,
14 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 15
CENTENAR 1918-2018
Ardealul - Studii
leagănul națiunii române (IV)
T ransilvania a jucat și joacă
un rol deosebit de
i m p o r t a n t l a n i ve l u l
conștiinței naționale românești.
România a intrat în Primul
hotărârea de autodeterminare
prin Declarația de la Oradea.
Acest document a fost alcătuit pe
b a z a p r i n c i p i u l u i
autodeterminării și pe o serie de
Război Mondial pentru concepte moderne, precum
Transilvania, fapt recunoscut și libertatea națiunii, separarea
susținut de marea majoritate a politică de Ungaria, asumarea
clasei politice. suveranității națiunii în teritoriul
Principala forță care a luptat național și organizarea unui
pentru unirea Transilvaniei cu plebiscit. Declarația de la Oradea
România a fost Partidul Național a fost citită în Parlamentul de la
Român din Ungaria și Budapesta de către Alexandru
Transilvania. Printre cei mai Va i d a - V o e v o d î n d a t a 1 8
reprezentativi președinți ai octombrie 1918 și a produs un
acestei formațiuni politice a fost puternic impact în rândul
marele om politic dr. Ioan Rațiu, politicienilor maghiari.
care a condus partidul în două Organizarea românilor din
rânduri, între 1889-1890 și 1892- Transilvania a făcut un pas
1902. În preajma Marii Uniri decisiv la 31 octombrie 1918, când
activitatea partidului s-a la Budapesta s-a constituit
intensificat. Consiliul Național Român
În toamna anului 1918, Central alcătuit din șase membri
mișcarea națională a românilor ai Partidului Național Român
din Transilvania a intrat în faza sa (Ștefan Cicio-Pop, Vasile Goldiș,
finală. La 12 octombrie 1918, Alexandru Vaida-Voevod, Aurel
Comitetul Executiv al Partidului Lazăr, Aurel Vlad și Teodor
Național Român a adoptat Mihali) și șase reprezentanți ai
www.comunadeleni.ro 15
Pagina 16
CENTENAR 1918 - 2018 reprezentanții românilor au
Studii refuzat propunerea părții ungare
de acordare a unei autonomii de
secției române ai Partidului tip cantonal, pe model elvețian.
Social Democrat din Ungaria Cu scopul de a face cunoscută
(Enea Grapini, Iosif Jumanca, dorința românilor transilvăneni
TironAlbani, Basil Surdu, Iosif de a se uni cu România, CNRC
Renoiu și Ioan Flueraș). Această prin Vasile Goldiș, a elaborat la 18
instituție a funcționat ca organ noiembrie 1918 manifestul Către
politic unic al românilor din Popoarele Lumii, redactat în mai
Transilvania și a devenit centrul multe limbi și difuzat la nivel
de coordonare a mișcării european. La 20 noiembrie 1918,
naționale din Transilvania. Marele Sfat Național din
Ulterior, această instituție își va Transilvania convoacă pentru 1
stabili sediul la Arad, începând cu decembrie 1918, la Alba Iulia,
2 noiembrie 1918. În decursul Marea Adunare Națională în
lunii noiembrie a anului 1918 în contextul în care Armata Română
întreaga Transilvanie, după trece pentru a doua oară Munții
modelul Consiliul Național Carpați. Ulterior, la 22 noiembrie
Român Central (CNRC) s-au 1918, CNRC a solicitat
format consilii naționale locale guvernului ungar recunoașterea
precum și gărzi naționale care au puterii depline asupra
preluat controlul politic și teritoriului Transilvaniei.
administrativ în întreaga Trebuie subliniat faptul că, la 1
provincie, reușind să mențină decembrie 1918, Armata Regală
ordinea. Română era departe de Alba
Conducerea CNRC a angajat Iulia, iar decizia de unire a fost un
tratative cu guvernul ungar exercițiu democratic, fără să
Mihaly Kârolyi,reprezentat de existe o presiune militară în acest
ministrul naționalităților Jâszi sens. Încununarea eforturilor
Oszkâr între 13-15 noiembrie mișcării naționale a românilor
1918. Negocierile s-au desfășurat din Transilvania s-a concretizat la
la Arad și s-au finalizat cu un eșec, 1 decembrie 1918, la Alba Iulia,
16 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 17
când a avut loc Marea Adunare CENTENAR 1918-2018
Națională la care au participat Studii
peste 100.000 de oameni și 1228
de delegați aleși, aceștia din urmă dimineața, când episcopii Miron
având așa numitele Cristea și Iuliu Hossu au oficiat
credenționale, documente de serviciul divin la bisericile
împuternicire din partea protopopești ortodoxă și
comunităților pe care le respectiv greco- catolică. La ora
reprezentau. La adunare au 10 a debutat ședința oficială în
patricipat: episcopii ortodocși și Cazina militară (devenită de
cei greco - catolici, protopopii atunci Sala Unirii) deschisă de
ambelor confesiuni românești, Ștefan Cicio-Pop. A fost ales ca
câte un reprezentant al fiecărui președinte al Marii Adunări
capitlu și consistoriu, câte doi Naționale, Gheorghe Pop de
reprezentanți ai societăților Băsești, iar în calitate de
culturale, câte două copreședinți au fost aleși
reprezentante ale reuniunilor de episcopii Ioan Ignatie Papp al
femei, câte un trimis din fiecare Aradului (ortodox) și Demetriu
colegiu profesoral de la școlile Radu de Oradea (greco-catolic).
medii, câte doi delegați de la Aceștia au fost secondați de trei
fiecare reuniune de învățători, vicepreședinți: Ștefan Cicio-Pop,
câte un ofițer și câte un soldat de Teodor Mihali și Ioan Flueraș. În
la fiecare secțiune a gărzilor sala Cazinei militare, Rezoluția
naționale, câte doi delegați de la Unirii a fost citită de Vasile
fiecare reuniune de meseriași, Goldiș, moment central al
delegații secțiunii românești al evenimentelor. Punctul I al
Partidului Social Democrat, acesteia precizează fără echivoc
reprezentanții tinerimii că: Adunarea Națională a tuturor
universitare, delegații cercurilor românilor din Transilvania,
electorale din comitatele Banat și Țara Ungurească,
transilvănene și bănățene. adunați prin reprezentanții lor
Istorica zi de 1 decembrie 1918 de îndreptățiți la Alba Iulia în ziua
la Alba Iulia a început la ora 7 de 1 decembrie 1918, decretează
www.comunadeleni.ro 17
Pagina 18
CENTENAR 1918 - 2018 Alexandru Lapedatu, Petru
Studii Groza, Emil Isac, Silviu Dragomir
și alții au susținut discursuri.
unirea acelor români și a tuturor Cu scopul de a asigura buna
teritoriilor locuite de dânșii cu guvernare a Transilvaniei până la
România. Următoarele puncte ale integrarea definitivă în Regatul
Rezoluției stabileau principiile României au fost constituite două
democratice după care se va instituții provizorii: Marele Sfat
înfăptui efectiv unirea și care Național Român, organ legislativ
urmau să stea la baza compus inițial din 200 de
configurației statale. Se prevedea: membrii, urmând caulterior să fie
libertatea națională, principiul aleși prin cooptare alți 50 și
reprezentativității, votul Consiliul Dirigent cu rol executiv,
universal, libertatea ales de Marele Sfat Național și
confesională,a presei, a condus de Iuliu Maniu. Decizia
întrunirilor și de gândire, istorică de la Alba Iulia a fost
realizarea reformei agrare, adusă la cunoștiința monarhilor
drepturi pentru muncitori, României în mod oficial la 12
condamnarea războiului, decembrie 1918, când o delegație
omagierea celor căzuți în război. transilvăneană compusă din
Rezoluția prezentată de Vasile episcopii Miron Cristea și Iuliu
Goldiș a fost votată în Hossu, Alexandru Vaida-Voevod
unanimitate, fapt care subliniază și Vasile Goldiș s-au deplasat la
caracterul plebiscitar al adunării. București și au înmânat regelui
Ulterior, pe Câmpul lui Horea Ferdinand I, actul unirii scris pe
din partea de vest al Cetății Alba pergament.
Carolina, Rezoluția Unirii a fost Unirea Transilvaniei și a
citită maselor participante de Banatului cu România a fost
episcopul greco-catolic Iuliu recunoscută și de către o mare
Hossu, după care o serie de parte a minorităților naționale,
personalități precum Miron care intrau în componența unui
C r i s t e a , Au r e l L a z ă r , I o s i f nou stat. Astfel, primii care au
Jumanca, Enea Grapini, făcut un asemenea gest au fost
18 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 19
sașii. La 8 ianuarie 1919, CENTENAR 1918-2018
Comitetul Central Săsesc și Studii
Consiliul Național Săsesc reunite
la Mediaș au decis în unanimitate care ofereau acesteia posibilitatea
recunoașterea unirii păstrării individualității
Transilvaniei cu România. În lingvistice și culturale.
legătură cu acest moment,
primarul Brașovului, Ernst Karl Costinel HUȚANU,
Schnell mărturisea unui expert prof. de istorie la
american că nicio presiune nu a Școala Pulgari
determinat luarea acestei decizii.
La 27 aprilie 1919, Adunarea
Locuitorilor Țigani din Ardeal
reunită la Dumbrăveni a
recunoscut decizia de la Alba
Iulia. Următorii au fost șvabii
bănățeni. La 10 august 1919,
Adunarea Națională a Șvabilor
din Banat desfășurată la
Timișoara a recunoscut Marea
Unire.
În legătură cu comunitatea
maghiară, reacția ei la
Bibliografie
evenimentele de la Alba Iulia a
fost una de dezorientare și 1.Giurescu C. Constantin, Istoria
Românilor, Vol. III, Editura ALL
demoralizare. Elitele maghiare EDUCATIONAL, București 2007; 2.Lupaș
din Transilvania, dar și cele din Ioan, Din Istoria Transilvaniei, Editura
Eminescu, București, 1988; 3.Pop Ioan
Ungaria erau măcinate de Aurel, Istoria Transilvaniei, Vol. I-II,
Editura Episcopia Devei și Hunedoarei,
disputele dintre extrema stângă Deva, 2016; 4. Idem, Istoria României, Vol. I,
și cea dreaptă. Rezoluția Unirii nu Editura George Barițiu, Cluj Napoca, 1997;
5.Popescu Demetru Petru, Istoria neamului
putea să întrunească acordul românesc, Editura Virtual, 2011; 6.Prodan
comunității maghiare, însă se David, Din Istoria Transilvaniei, Editura
Enciclopedică, București, 1991.
prevedeau principii și libertăți,
www.comunadeleni.ro 19
Pagina 20
CENTENAR 1918 - 2018
Studii
„Delenii, din sus de Hârlău”
- scurtă prezentare monografică
Comuna Deleni este situată din Comuna Deleni are ca vecini: la
punct de vedere administrativ în nord, comuna Frumușica (județul
nordul țării, mai exact în nordul Botoșani), în vest hotarul ajunge
județului Iași, la limita cu județul
Botoșani, la 80 km distanță de orașul
Iași, municipiul reședință de județ, și
la 4 km distanță de Hârlău, orașul cel
mai apropiat de localitatea Deleni.
Din punct de vedere geografic,
teritoriul comunei Deleni, una din
vechile așezări moldovenești, este
situată la zona de contact dintre
Podișul Sucevei și Câmpia Moldovei.
Fizico-geografic se întinde în zona
bazinului superior al Bahluiului, la
poalele Dealului Mare, cu cea mai
înaltă altitudine de 531 m în „piscu
Bobeica”.
Te r i t o r i u l c o m u n e i D e l e n i
cuprinde și zona de platformă
sculpturală pe roci tari, care se
continuă cu o zonă de contact ce face
legătura cu regiunea de câmpie din
partea de est a comunei în care
predomină dealurile domoale și
prelungi.
20 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 21
până la comuna Sirețel – cu o CENTENAR 1918-2018
importantă zonă împădurită, în sud Studii
și sud-vest satul Pârcovaci și orașul
Hârlău, iar în partea estică comuna în partea de est.
Plugari (județul Botoșani). Tradiția locală pretinde că satul
Comuna Deleni se întinde pe o Deleni, ca așezare stabilă, și-a avut
suprafață de 15.119,96 ha, teritoriul vatra pe cursul unui pârâiaș numit
având o formă alungită pe direcția est „Iugani”, aproape de iazul
– vest cu predominarea pădurii în „Gurgueta”, la circa 2 km de vatra
partea de vest, și a zonelor cultivate, actuală. Satul s-ar fi numit la început
www.comunadeleni.ro 21
Pagina 22
CENTENAR 1918 - 2018 Jumatate este primul proprietar
Studii cunoscut al moșiei Deleni.
Un document referitor la satul
„Iugani” sau „Joseni”. Însă, datorită Deleni este și cel de la Bogdan al II -
faptului că se afla prea aproape de lea din 23 ianuarie 1450. Bogdan
„șleahul mare” (drum natural, voievod întărește Mânăstirii Neamț
nepregătit, indicat numai de urmele un loc pentru două mori, din hotarul
lăsate de vehicule) și era expus satului Deleni, pe care i l-au dăruit
incursiunilor tătarilor din stepele Șteful.
nord pontice, locuitorii și-au mutat Un alt proprietar al moșiei Deleni
sălașul în deal, la codru, unde erau la a fost boierul Costea Bucioc, mare
adăpost, și au înființat satul actual, vornic de Țara de Jos, tatăl domniței
care și-a luat numele de „Deleni”, Tudosca, soția lui Vasile Lupu,
adică „cei din deal”, deoarece satul domnul Moldovei (1634 -1653).
ocupă acum partea de sus a dealului Boierul Bucioc a fost căsătorit
„Pietrăria”, pe când înainte era prima dată, cu Irina sau Candahia,
numit „Joseni”, fiindcă se afla în fiica lui Pătrașco Șoldan, mare
josul dealului sau pe vale. Tot logofăt și au avut împreună doi copii,
legenda spune că satul Deleni și-ar fi pe doamna Tudosca și fratelele
luat numele de la un șef de tătari, care acesteia, Toderașco, care apare mai
se numea „Delihan” și care și-ar fi târziu în câteva acte de succesiune a
așezat tabăra în aceste locuri. averii tatălui său. După moartea
Prima atestare documentară a Candahiei, se recăsătorește cu o
satului Deleni datează din timpul Cantacuzină, are și din această
domnului moldovean Alexandru cel căsătorie un băiat și o fată. Făcând
Bun (1400-1432). Documentul din 7 parte din marii boieri ai Moldovei,
iulie 1430 întărește împărțirea Costea Bucioc deținea suprafețe
satelor stăpânite de Ioan Jumătate întinse de pământ, cu sate, mori,
între fiii acestuia, Jurju, Șteful și prisăci, heleșteie și locuri de case în
Mândrul. În acest document orașele mari din Moldova. Din aceste
întâlnim, pentru prima oară, numele proprietăți primește și doamna
satului Deleni și vechimea acestuia. Tudosca la căsătoria ei cu Vasile
Potrivit documentului, Ioan Lupu: 35 de sate și tot atâtea heleșteie
22 Nr. 6,
Nr. 5, noiembrie
septembrie--decembrie
octombrie2018
2018
Pagina 23
și loc de mori din ținuturile: Hotin, CENTENAR 1918-2018
Iași, Dorohoi, Hârlău, Soroca, Studii
Neamț și Suceava, la care se adaugă
16 firte și 9 fălci de vie, 48 de sălașe de doilea fiul al lui Gheorghe Rakoczi I,
țigani și un loc de casă în Iași pe Ulița principele Transilvaniei, Sigismund,
Mare. care avea șanse mari la tronul
În 1612, Radu Mihai Vodă îi Poloniei, vacant prin moartea lui
întărește lui Costea Bucioc, spre a lui Vladislav al IV –lea, însă nu a reușit
dreaptă danie și cumpărătură, două acest lucru.
sate anume: Delenii și Rușii, după Bogdan Hmielnitki, hatman al
moartea sa în anul 1620 (a fost tras în zaporojenilor, devenit celebru în
țeapă de Skender Pașa), urmașii săi urma războiului cu polonii,
au avut numeroase dispute pe stabilește un plan politic care tindea
marginea moșiei Deleni. În cele din fie la o alianță cu Moldova, prin
urmă, moșia Deleni a fost dată în căsătoria lui Timuș cu Ruxandra, fie
stăpânire lui Iordache Cantacuzino la înscăunarea acestuia pe tronul
și fiului acestuia. țării. Vasile Lupu nu dorea să dea fata
Domnița Ruxandra, fata mai unuia care nu era prinț, dar nu a
mică a lui Vasile Lupu, din căsătoria avut de ales și pe 1 septembrie 1652, a
cu doamna Tudosca, fiica lui Costea avut loc nunta, la Biserica „Sfântul
Bucioc, marele vornic, la moartea Nicolae” din Iași apoi la scurt timp
mamei sale era un copil de vreo 10 tânăra familie s-a retras la Cehrin.
ani, ea a fost crescută de cea de a doua La mai puțin de un an de la
soție a lui Vasile Lupu, Ecaterina o căsătorie, domnița Ruxanda rămâne
circaziană, frumoasă, bună si blandă, văduvă (avea pe atunci 23 sau 24
pe care Ruxandra a iubito ca pe o ani). Socrul său îi dărui cetatea
mamă. Rîșcovului pe malul Nistrului, unde
Domnița era o femeie frumoasă, a rămas o perioadă lungă de timp.
deșteaptă și cultivată, ea fiind copilul Revine în țară și neavând, nici ,,o
cel mai drag, mai răsfățat și cu care se așezare nicăierea“, cu voia
lăuda cel mai mult mândrul domn al domnului „Spătarelu”, se stabilește
Moldovei. Vasile Lupu dorea să o la Deleni (potrivit învoielii din 9
căsătorească pe Ruxandra cu al martie 1666, din vremea domnului
www.comunadeleni.ro 23
Pagina 24
CENTENAR 1918 - 2018 Apoi pe 2 decembrie 7239 (1730)
Studii Grigore Ghica vodă îi confirmă
stăpânirea pe acel vad de moară pe
Gheorghe Duca) cu următoarea apa Bahluiului, la 11 aprilie 7241
condiție: „de a iesi Dumneaei din (1733) și asupra satului Deleni după
țară sau i se va templa vre o morte, stabilirea hotarelor, de boierii
Domnealui totul și-a ține sătulu”. ,,socotitori” la care a făcut
Pe 20 octombrie 1666, noul ,,împresurare ” feciorii lui Maxut.
domn, Alexandru Iliaș îi întărește lui Iordache Cantacuzino și-a scris
Toderașco Iordache, marele spătar, testamentul, pe 15 iunie 7257 (1749)
satul Deleni din ținutul Hârlăului, și în același an moare, fiind
cumpărat de Costea Bucioc, moșul înmormântat la mănastirea Lacuri
său. Totodată, îi atribuie boierului ctitoria sa, lăsând fiecărui copil câte o
Toderașcu Iordache, mare spătar un parte din marea sa avere.
heleșteu cât ține apa în hotarul Ca mare boier, Iordache
târgului Hârlău în coada Cantacuzino a avut un număr
„Strâmbului”. După lungi dispute însemnat de oameni scutiți de bir:
cu rudele sale, Ruxandra rămâne în 153, adică toți locuitorii din Deleni,
continuare la curtea sa de la Deleni, inclusiv 19 țigani. Aceștia erau în
pe care o dăruiește nepotului slujba marii curți de la Deleni, ca
Toderașcu. slugi, argați, meseriași, morari,
De la acesta ajunge în stăpânirea pietrari, pușcași, grădinari, unii
lui Ioan Cantacuzino mare logofăt bejenari ruși și ungureni.
(mort în 1691 ), care o lasă moștenire Curtea de la Deleni a fost în
hatmanului (vistiernic și mare secolul al XVIII-lea un etalon al
logofăt) Iordache Cantacuzino, unul puterii economice și al nivelului de
din cei mai mari proprietari de moșii civilizație la care au putut ajunge
din zonă. Lui îi întărește domnul marii proprietari din Moldova.
Mihai Racoviță, cumnatul său, la 15 Treptat, aceasta intră definitiv în
decembrie 1717, moșiile Deleni și posesia familiei Ghica. Nepoata
Ruși, și îi dăruiește, la 27 octombrie vornicului Iordache Cantacuzino,
(7229) 1720 un vad de moară pe Maria Cantacuzino, fiica lui
Bahlui, din hotarul târgului Hârlău. Gheorghe Iordache Cantacuzino,
24 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 25
ajuns și el tot vornic și a Casandrei CENTENAR 1918-2018
Costin. După decesul acestuia s-a Studii
recăsătorit cu marele logofăt
Constantin Ghica (1758-1818), (Cantacuzino) moșiile Deleni și Ruși
nepotul de soră al lui Grigore III au fost date fiului ei Iordache
Ghica). (Gheorghe) Ghica, care a avut trei
Noul proprietar a făcut reparații copii: Gheorghe, Aristița și Teodor.
la casa moștenită de la Iordache După moartea lui Gheorghe
Cantacuzino, vechile cronici și (Iordache) și Pulheriei Ghica
letopiseți moldovenești îl pomenesc proprietățile familiei rămân
pe acesta ca fiind cel care a clădit urmașilor: Teodor (fiul cel mic) care
curțile de la Deleni, în jurul anilor are la rândul său trei copii:
1730. După alte surse, primul conac Constantin, Elisabeta și Grigore.
din Deleni ar fi fost construit înainte Aristița și Gheorghe nu au avut
de 1664 în incinta curții actuale iar copii, prin urmare, moșia Deleni, în
Iordache Cantacuzino ar fi suprafață 18.646 ha, rămane
consolidat-o și i-ar fi adus urmașilor lui Teodor, mai exact lui
îmbunătățiri, devenind una din cele Constantin și Grigore, Elisabeta a
mai frumoase curți din zonă. Teodor murit la 28 de ani.
Ghica Deleni, afirma că aceste Grigore născut la Deleni la 26
construcții au aparținut marelui iunie 1847 a fost căsătorit cu Maria
logofăt Costache Ghica și soției Pandele și au avut împreună zece
acestuia Măriuța, născută copii. Legea rurală din august 1864 a
Cantacuzino, care au făcut reparații dat din moșia Deleni, ce aparținea la
la conac și la portalul de la intrarea în acea dată lui Teodor Ghica, 950 de
curte cu inscripția anului 1802 fălci și aparte încă 857 ha foștilor
(anul când probabil s-au definitivat clăcași (339 de locuitori). Pe partea
lucrările). rămasă proprietarului, se găseau 5
În anul 1803, pe moșia Deleni a mori de apa și o fabrica de spirt (la
logofătului Costache Ghica existau Velnița) și pietrăria.
220 de liuzi (birnici) și numai 15 Deși tradiția de familie prevedea
scutiți. Prin testamentul din 20 ca primul fiu, Constantin Ghicadecembrie 1819 a Mariei Ghica Deleni, să moștenească domeniul de
www.comunadeleni.ro 25
Pagina 26
CENTENAR 1918 - 2018 împreună au realizat hărțile cu
Studii loturile parcelate de pe moșiile
expropriate, Deleni, Maxut și
la Deleni, palatul a revenit fratelui Sângeap, pentru locuitorii cu drept
său mai mic, Grigore, întrucât de împroprietărire, prin hotărârea
Constantin primise de la unchiul său comitetului de ocol din satele Deleni,
Gheorghe Ghica, decedat fără Slobozia, Maxut, Pârcovaci.
moștenitori, conacul de la Maxut. În ultima parte a vieții Grigore
Domeniul lui Constantin măsura Ghica nu s-a implicat în
1000 de hectare. Acolo și-a construit administrarea moșiei, lăsând-o așa
o reședință nouă, izolată, situată în cum am precizat în seama băieților,
vârful dealului, pe un teren însă îi plăcea să facă scurte plimbări
denivelat, între 1878 și 1880, pe domeniu folosind docarul cu doi
compusă dintr-o clădire principală și cai, avându-l ca vizitiu pe Ghiță a
câteva corpuri anexă. Partea Zoiței. Printre bucătarii de la curte scuprinzând satele Deleni și Slobozia, a numărat Alecu Mînzat iar ospătar
cu o suprafață de 11.725 ha, a devenit era fratele acestuia Dumitru Mînzat.
proprietatea lui Grigore Ghica- În anul 1938, la vârsta de 91 de
Deleni. ani Grigore Ghica-Deleni a părăsit
Grigore Ghica, fiul mai mic al această lume fiind înmormântat în
Fenaretei Ghica, a rămas la curtea de Cimitirul Eternitatea din Iași.
la Deleni, fiind cunoscut ca un mare După moartea lui Grigore Ghica
senior. „Prințul Ghica – își amintea începe declinul palatului care este
Regina Maria- era un boier de modă moștenit de copiii acestuia. Prima
veche, dușmanul oricărei inovații și măsură pe care a luat-o prințul
trăia o viață singuratică în dorința de Sebastian Moruzii, soțul Ioanei
a nu cunoaște niciodată vreo Ghica, a fost acela de a cere
schimbare”. Comisiunii Monumentelor Isorice
La 12 noiembrie 1921, în cadrul un certificat prin care să constate că
Primăriei Comunei Deleni, s-au „e casată ca monument istoric,
întâlnit agronomul regiunii Hirlău, clădirea Curții din Deleni”, lângă
Alexandru Dobrescu și primarul Hârlău. Urmează Al Doilea Război
comunei Constantin Ignat, Mondial, perioadă în care Curtea de
26 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 27
la Deleni a familiei Ghica (și nu CENTENAR 1918-2018
numai) a căpătat o altă înfățișare și Studii
utilizare.
*** ***
Satul Feredeni, al doilea în Satul Maxut, sat component al
ordinea atestării documentare, astăzi comunei Deleni, este localizat în
unic în toponimia românească. partea de sud-est a acesteia, pe partea
Actul său de naștere este estică a dealului Petrăria și la nord
considerat hrisovul din 1590 (7098), de actualul oraș Hârlău. Cea mai
iulie 28, prin care Petru voievod răspândită legendă, pe care o cunosc
Șchiopul, în a treia sa domnie (1582- numeroși locuitori din Maxut, este
1591), dăruiește prin uric lui Andrei urmatoarea: cu mulți ani în urmă,
hatman, siliștea Feredeni și heleșteul boierul Maxut, având de despădurit
Leahu din ținutul Hârlăului. Acestea suprafețe întinse de pământ și vii de
au fost domnești, „ascultatoare” de plantat, ar fi adus muncitori din alte
ocolul târgului Hârlău. ținuturi și i-ar fi așezat în stânga
Dicționarul limbii române șoselei lângă un vechi schit de
contemporane, la litera ,,f“, călugări, ale cărui temelie și cimitir
consemnează verbul s-au găsit în curtea actualei biserici
„feredni“(furdeni), ca fiind de dupa 1900. Acești coloniști [posibili
origine maghiară dialectală, care ruși: ucrainieni, ruteni] ar fi pus
înseamnă ,,a îmbăia“, ,,a scălda”. bazele satului Maxut, pe actualul
Credem că de la acest verb derivă loc, cu aproximație. Așa se explică
numele satului. Totuși, onomastică existența unor familii cu numele de:
trecută și prezența nu amintește că ar Guriuc, Uleniuc, Gaftoniuc și altele.
fi locuit cândva oameni de Un preot care a slujit la biserica
naționalitate maghiară, însă putem Maxut prin jurul anului 1870, I. Gh.
constata că de la ,, furdeni” la Mitescu, afirmă că ar fi găsit, la
,,ferdieni”, nu există decât o mică venirea lui în parohie, ruinele
diferență. Familia Crupenschi este vechiului schit pomenit și o grindă
cea mai reprezentativă pentru satul care provenea de la acoperișul
Feredeni. lăcașului, având inscripționat anul
www.comunadeleni.ro 27
Pagina 28
CENTENAR 1918 - 2018 și Feredeni. Din puținele documente
Studii existente, rezultă că satul se numea
„Ruși” și făcea parte din moșia
1570. Se presupune că în jurul Deleni. Este posibil ca numele
schitului se afla și o mică așezare satului să provină de la rușii,
omenească care ar fi constituit stabiliți în acel loc și care probabil au
nucleul satului Maxut de astăzi. părăsit și pustiit satul din
Numele satului provine de la vel imposibilitatea plății birurilor.
ușer Maxut, potrivit informației din Presupunem aceasta plecând de la
documentul de la 7208 ( 1700) iulie documentul lui Gheorghe Ghica
4, Iași. Antioh C. Cantemir, în prima Voievod, 7166 (1658), 22 august,
sa domnie (8 dec. 1695 - 14 care poruncește slugilor sale că
sept.1700), dăruiește boierului atunci când vor ajunge în ținutul
Maxut un loc din hotarul târgului Hârlăului, să lase în pace rușii din
Hârlău, pentru slujbele aduse acel ținut. Prin urmare prezența
domniei și țării. rușilor în zonă poate explica numele
Suprafața terenului este de 1450 satului.
de stânjeni, adică ,,60 de pământuri a Probabil, după jumatatea
30 de pași pământul“, din hotarul secolului al XVIII-lea, aici s-au
moșiei Deleni spre Hârlău. stabilit familii de țărani eliberați din
Cert este că bazele moșiei Maxut șerbie, dând numele satului Slobozia.
au fost puse de acest boier, care a și
dat numele localității si pe care îl ***
întâlnim și în alte documente ca fiind Satul Poiana este așezat pe
vecin cu moșia târgului Hârlău și cu coasta de est a dealului Pietrăria, în
moșia Deleni. apropierea izvorului Cerbătoarea sau
Gâlgâitoarea și în vecinătatea satului
*** Feredeni.
Un alt sat al comunei Deleni este Cu o istorie mai recentă
satul Slobozia, așezat pe valea comparativ cu celelate sate, a fost
pârâului „Cerbătoarea”, pe coasta de înființat după anul 1800, din
est a Dealului Pietrăria, care se slujbașii boierului Crupenschi din
învecinează cu satele Deleni, Poiana Feredeni, din robi țigani și clăcași.
28 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 29
Centrul satului Poiana l-a CENTENAR 1918-2018
constituit a patra parte din moșia Studii
Buscoteni (Boscotenii de azi)
deținută de Iordache Crupenschi și Slobozia si la 11 km de satul Deleni.
urmașii săi aflați în conflict cu În urma recensământului din
Lascarache Sturdza proprietarul martie 1966, populația era de 145 de
celorlalte trei părti din Buscoteni. locuitori și 35 de case.
Astfel, Poiana de sub pădurea din În perioada comunistă s-a propus
deal a devenit un așezământ mai desființarea acestui sat, locuitorii
mare care a fost numit mai târziu urmând a fi strămutați în satele
Poiana. vecine.
Nu putem preciza cu exactitate Salvarea lor a venit odată cu
când s-a trecut de la denumirea de evenimentele din decembrie 1989,
Buscăteni la cea de Poiana, dar se noul regim le-a permis să rămână pe
pare că în timpul împroprietării lui loc și au beneficiat de condiții mai
Alexandru Ioan Cuza. Mulți dintre bune de viață: curent electric,
țiganii existenți erau fierari sau biserică, drumuri pietruite. Totuși
lăutari. Aceste meserii le întâlnim și rămâne în continuare un sat izolat,
mai târziu. Aici se găseau cei mai greu accesibil în timpul iernii, fără
buni lăutari din zonă, cei mai punct sanitar, grădiniță sau școală.
renumiți cioplitori în piatră și lemn.
Urmașii lor au dus mai departe ***
tradiția și faima acestor locuri. Am prezentat pe scurt o mică
Ceilalți locuitori se ocupau cu parte din lucrarea mea intitulată
agricultara și fasonatul lemnelor pe „Studiul istoric și etnografic al
timp de iarnă. comunei Deleni” realizată în iunie
2011, cu dorința ca într-un viitor
*** apropiat să vadă lumina tiparului
Satul Leahu Nacu este ultimul întreg materialul.
sat în ordinea apariției. Acest sat este
de dată mai recentă, după Al Doilea Elena LUNGU,
Război Mondial. Această mica profesor de Istorie la Școala
așezare se află la 4 km de satul Gimnazială Deleni
www.comunadeleni.ro 29
Pagina 30
CENTENAR 1918 - 2018
Eveniment
„Rădăcinile ne sunt la Feredeni”.
O poveste a „satului dintre dealuri”
ntr-una din zilele minunatei într-un cuvânt despre toți cei pe
Î toamne, cu iz de poveste, a
anului 2018, am reintrat
(pentru a câta oară, oare?) în
care i-am cunoscut într-un
anumit moment al vieții mele și
care au însemnat foarte mult
Școala Gimnazială Feredeni din pentru evoluția „satului dintre
comuna Deleni și mi-a atras dealuri”.
atenția sintagma: „Aici ne sunt Rădăcinile satului vin din
rădăcinile” aflată pe un panou timpuri străvechi după cum arată
din holul acesteia. În clipa accea Constantin Burac: „Feredieni,
am știut că trebuie să vorbesc mai 1480, copie de pe un document
mult despre rădăcinile satului, din prima jumătate a secolului al
rădăcinile educației la Feredeni, XVIII-lea: sat cu moară pe Sitna,
30 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 31
județul Botoșani, moară din satul CENTENAR 1918-2018
Feredeani, cumpărată de Ștefan Eveniment
cel Mare, voievod de la Gheorghe
mitropolitul Sucevei și dăruit construcție este 1791, iar Măriuța
apoi mănăstirii Putna” (Burac, și Iordache Krupenschi au
2004, p. 130). înzestrat-o cu odor de mare preț,
moaștele „Sf. M. Mc. Gheorghe,
Purtătorul de Biruință”.
În anul 1899găsim satul
Feredeni ca și comună. „Are
carieră de piatră de construcție,
are la vest un deal Cerbătoarea, o
parte din dealul Țăncușa, de
unde izvorăște pârâul
Cerbătoarea, care se varsă în lacul
Leahul. Pe acest pârâu la 1899
erau 4 mori de apă.
Pe teritoriul comunei era la
acea dată mănăstirea Unsa.
În comună erau ateliere de
olărie și rotărie.
Localitatea așezată pe vechiul Comunicația se face pe
drum domnesc de la Botoșani drumul comunal Feredeni,
către Hârlău și mai departe către Slobozia-Deleni, șoseaua caselor
Târgu Frumos, a fost când pe o Ghica, Deleni, Maxut și Hârlău.
moșie mănăstirească, când Comuna avea o suprafață de
boierească, ca la 1889 să ajungă 2590 de hectare din care arabil
proprietatea Statului. 1010 hectare, 240 de familii, o
Despre biserica impunătoare populație de 941 de persoane.
din sat se știe că a fost zidită de În comună erau 2 biserici în
Iordache Krupenschi, după cum Feredeni și Poiana deservite de
arată pisania de deasupra ușii de un preot și 2 cântăreți, o școală
la pridvorul bisericii. Anul mixtă unde preda un singur
www.comunadeleni.ro 31
Pagina 32
CENTENAR 1918 - 2018 fost la timpul respectiv asemeni
Eveniment unei bătălii. Locuitorii satului s-
au deplasat mai multe zile pe
învățător și avea doar 10 elevi” câmpurile din jurul acestuia,
(Marele Dicționar Geografic p.). până când le-a venit rândul la
În anul 1916 Statul român, în împroprietărire, fiecare cu ce a
demersul financiar pentru putut. Unii cu carele trase de boi,
susținerea efortului de înzestrare alții cu căruță cu cai, iar cei mai
a armatei, scoate la licitație din mulți pe jos, cu traista în spate în
satul Feredeni (cu suma de care lucrul cel mai important nu
începere 9700 lei), un teren viran, era un codru de pâine sau
în vatra satului, cunoscut cu mămăligă, ci o piatră pe care să o
numele „Curtea de Jos cu ceriul” folosească pentru a-și marca
(ultima bucată din moșia familiei hotarul pământului primit.
Crupenschi), în suprafață de 6 Anii cuprinși între cele două
hectare, două case și pomii ce o războaie au fost pentru localitate
acoperă, lot arendat între anii tumultoși, plini de momente
1915-1916 de A. Ghica (Monitorul inedite pentru o localitate rurală.
Oficial, 1916, p. ). Dintre acestea țin să amintesc
Locuitorii satului care s-au faptul că în sat a existat, înființat
înrolat pentru a lua parte la din inițiativa preotului paroh
luptele din Primul Război Gheorghe Bîrliban, un cenaclu
Mondial au făcut acest lucru cu literar numit „Alexandru
dorința de a avea o Românie Mare Vlahuță” unde se întâlneau
și pentru ca familiile lor să intelectualii vremii și petreceau
beneficieze de o bucată de timpul în dezbateri culturale,
pământ, după cum li se politice și momente artistice. Tot
promisese de către mai marii la inițiativa părintelui Gheorghe
țării. Mulți dintre ei au plătit cu Bîrliba din acea perioadă a fost
viața acest pământ de care s-au înființată și o bancă numită
bucurat urmașii lor și pe care noi „Munca”. Scopul acesteia era de a
astăzi l-am dus în derizoriu. „scăpa populația de presiunile
Împroprietărirea care a urmat a financiare (camătă) impuse de o
32 Nr. 6,
Nr. 5, noiembrie
septembrie--decembrie
octombrie2018
2018
Pagina 33
categorie de locuitori venetică”. CENTENAR 1918-2018
Eveniment
Locuitorii satului aveau o și o
„Asociație Forestieră”, pentru
folosință cu chibzuință a d i r e c t i ve l o r d i c t a t e „ d e l a
lemnului din pădurea ce cobora centru”. Dezvoltarea satului nu a
până aproape în vatra satului. fost o prioritate pentru
Din anul 1925 comuna diriguitorii comunei din acele
Feredeni se desființează, iar timpuri și nu numai. Sub
satele ei sunt arondate comunei pretextul, că localitatea se afla la
Rădeni. mare distanță de centrul
Viața satului în perioada celui comunei, toate lucrurile se
de Al Doilea Război Mondial și întâmplau/ajungeau mai greu la
după, a fost marcată de Feredeni. Nu s-au considerat
personalitatea puternică a necesare investițiile în drumurile
preotului Gheorghe Bîrliba, care din localitate. Mersul prin noroi
și acum mai este amintit de către până la genunchi era starea de
locuitorii mai în vârstă pentru normalitate pentru locuitori.
implicarea în viața socio- Lipsa „infrastructurii rutiere”
culturală, dar și pentru principiile a vitregit satul de multe lucruri.
sănătoase de viață pe care le Electrificarea satului în anii 1965propovăduia. 1968 a fost motiv de mare bucurie
Comuna Feredeni a fost pentru locuitori deoarece se
reînființată în 1931, cu satele renunța la lampa cu gaz și burlui.
Boscoteni, Feredeni, Poiană și Prin implicarea autorităților și
Unsa. contribuția cetățenilor, în sensul
În anul 1950 comuna Feredeni că aceștia se ocupau de
a fost în desființată din nou și asigurarea stâlpilor necesari,
satele ei au fost incluse în comuna rețeaua de electricitate s-a întins
Deleni, care alături de alte încet peste sat.
comune, a fost transferată Anii '70-'80 au repezentat o
raionului Hârlău. perioadă de înflorire în sensul că
Evoluția ulterioară a satului a un autobuz făcea legătura cu
fost în strânsă legătură cu Hârlăul prin trei curse zilnice.
www.comunadeleni.ro 33
Pagina 34
CENTENAR 1918 - 2018 educație în condiții normale
Eveniment pentru acele timpuri. Satul fiind
situat la mare distanță de centrul
Prin contribuția cetățenilor în sat comunei, școala a fost mult timp
a fost construit un punct sanitar vitregită de prezența cadrelor
unde își desfășura activitatea didactice calificate, deoarece
permanent un cadru medical, naveta se făcea în condiții foarte
grădinița din localitate a început grele pe drumurile de pământ și
să funcționeze cu două grupe. piatra (mai puțină). Majoritatea
Multe familii din sat și-au acestora locuiau în gazdă la
construit case noi „tip”. S-au pus diferite familii din localitate.
bazele unei plantații viticole sub Țin să aduc un omagiu
directa coordonare a conducerii învățătorilor și profesorilor care
CAP-lui Deleni. A fost construită au pus bazele și apoi au ridicat
o cramă în apropiere pentru nivelul educațional din școală.
păstrarea vinului în condiții Astfel domnul învățător Sava
optime. Crama și „beciul din Alexandru, a fost cel care s-a
ceri” (beciul boieresc din implicat total în înfrumusețarea
apropierea bisericii) erau școlii și împrejurimilor acesteia,
mândria satului deoarece așa în sensul că, a susținut
ajungeau în sat multe din construirea zidurilor de protecție
personalitățile județului, iar a terenului din fața școlii și a
locuitorii acestuia sperau ca în insistat, ca noi elevii, să pictăm
urma acestor vizite se vor realiza diferite modele pe ele. Sunt
obiective noi în localitate. mândră că m-am numărat, alături
La capitolul educație trebuie de alți colegi, printre cei selectați
evidențiat faptul că în sat a existat pentru acest lucru. Toate aceste
școală de la înființarea ei activități le desfășura în paralel
(aproximativ 1870) și până în cu munca la clasă, de la care nu
prezent. Cu toate acestea, abia în făcea niciodată rabat.
anul 1965 s-a dat în folosință un Nu pot să nu-l amintesc pe
local nou de școală, care a permis domnul director Mircea Bostan
desfășurarea instrucției și care a coordonat activitatea din
34 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 35
școală mulți ani și ne-a insuflat CENTENAR 1918-2018
multora dintre noi dragostea Eveniment
pentru istoria lumii și a neamului.
Domnului director Bostan i-a învățători, profesori, doctori,
urmat la conducerea școlii cadre militare, asistenți medicali,
doamna Maria-Elena Apostu, polițiști îi datorează o vorbă
profesor de Limba și literatura spusă cum trebuie părinților
română. Nu greșesc când spun, acestora. Nu voi uita cum ne
că pentru multe generații a fost mobiliza și căram pietre în mâini
mama limbii române. Toți cei care din pârâul de la magazin pentru a
am avut-o profesoară astupa gropile din drumul ce
recunoaștem că, ceea ce am ducea la școală. În mintea mea de
învățat de la dumneaei și cu copil eram revoltată și nu
dumneaei ne-a folosit întreaga înțelegeam de ce nu se aducea
viață. Tot ea a fost cea care și-a piatra de către Primărie. Târziu
asumat multe jigniri și am înțeles, că noi eram‚ prea
marginalizări prin implicarea în departe și prea puțin importanți
toate proiectele inițiate în sat. A pentru cei de la centrul comunei.
vorbit cu oamenii, a adunat La fel ca alți colegi nu voi uita
semnături, a strâns bani, a bătut la blestemul viermilor de mătase
ușa autorităților până când și la crescuți în vacanța mare, când
Feredeni a venit autobuzul, s-a jumuleam toți duzii satului. Cel
construit punctul sanitar, s-au mai mare coșmar era dacă venea
instalat două posturi telefonice în ploaia și ne prindea fără frunze,
sat, din care unul în casa d e o a r ePentru
c e imagini
f r uvizitați
n z ehttps://creanganek.com
le culese
personală, folosit ca și telefon trebuiau șterse, uscate și abia apoi
public la orice oră din zi și din date viermișorilor.
noapte. Dar cel mai mult și mai Mai erau și cele două
mult a muncit cu părinții noștri săptămâni de practică agricolă de
pe care tot timpul îi îndemna să-și la începutul anului școlar care
lase copii la școală și să-i dea la veneau mănușa familiilor
școală mai departe. Mulți dintre oarecum certate cu școala,
cei care au ajuns educatoare, deoarece copii erau opriți acasă
www.comunadeleni.ro 35
Pagina 36
CENTENAR 1918 - 2018 groase, cu căciuli pe cap dat fiind
Eveniment faptul că temperatura din interior
nu era prea mult diferită de cea
pentru a munci în gospodăriile din exterior.
proprii. Evenimentele din anul 1989 au
A mai fost și o așa zisa găsit satul liniștit și așezat bine în
microfermă pe lângă școală, tiparele socialismului și
ocazie prin care eram duși la comunismului. Schimbarea a
prășit culturile cultivate pe venit mai greu și nu a fost foarte
terenul aferent. bine percepută de mulți dintre
Țin să menționez faptul că localnici. Dar asta este altă
doamna Maria Apostu împreună poveste, despre care sper să scrie
cu soțul său, preotul Ioan Apostu, cineva la următorul centenar.
au fost un reper pentru multe În Anul Centenar 2018 satul
generații. „Părintele”, așa cum îi este schimbat în bine față de 1989
spuneam toți, a fost pasionat de și perioadele anterioare.
istorie și a reușit să aducă la Localitatea este racordată la
lumina multe manuscrise despre rețeaua de gaze naturale,
viața locurilor. Întotdeauna șanțurile de pământ au fost
găseai în casa și familia înlocuite pe suprafețe mari cu
dumnealor o vorbă bună, o rigole betonate, iluminatul public
soluție la o problemă care te funcționează pe toate străzile din
macină. Stă în puterea nostra să le sat (lucru greu de imaginat acum
păstrăm vie amintirea ca semn al în urmă cu 10-15 ani). A început
recunoștinței pentru tot ceea ce construcția unei grădinițe noi
au făcut pentru sat și locuitorii precum și reabilitarea localului
săi. școlii, ce presupune printre altele
Tot la capitolul „nu voi uita” și construcția de grupuri sanitare
intră și furatul lemnelor iarnă din pentru copii și cadre didactice în
„cieri”, deoarece niciodată interior.
acestea nu erau suficiente pentru Dacă în perioada interbelică în
a încălzi clasele corespunzător. sat a funcționat un cenaclu literar,
Stăteam îmbrăcați cu haine trebuie spus că în anul 2017
36 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 37
acesta a fost reactivat, iar în sat își CENTENAR 1918-2018
Eveniment
desfășoară activitatea sub egida
Parohiei Feredeni „Ansamblul
Hurgheșelul”, care are ca obiectiv eu în aceste momente, să afirme
păstrarea tradițiilor și că „Rădacinile ne sunt la
obiceiurilor locale. Feredeni”.
Cea mai mare realizare care,
cred eu, va rămâne în memoria Prof. înv. primar,
sătenilor ca fiind lucrul ce Maria SCÎRȚU,
definește Anul Centenar este viceprimar al comunei Deleni
asfaltarea străzilor Primăverii și
Aleea Domnească. Realizarea
acestui vis, „de veacuri” al
locuitorilor satului permite
legătura cu centrul comunei mult
mai repede și în condiții
civilizate, având în vedere, că au
fost asfaltate, tot în acest an, și
străzile Primăverii (Slobozia) și
Aleea Teilor (Deleni). Bibliografie
Fără a face un titlu de glorie 1. C. Burac, Așezările țării Moldovei din
trebuie menționat faptul că toate epoca lui Ștefan cel Mare, Editura
aceste realizări sunt legate de Ministerului Administrației și
Internelor, București, 2004;
numele Primarului Dumitru 2.Documente privind Istoria României,
Prigoreanu, care din momentul A, Moldova, veacurile XIV-XVII,
Editura Academiei, București, 2005,
alegerii în funcție a făcut totul
p. 343; 3.Ioan D. Apostu, Un sat
pentru schimbarea în bine a medieval din fostul județ Botoșani:
tuturor satelor componente ale FEREDENI, Editura Axa, Botoșani,
2001; 4.Marele Dicționar Geografic al
comunei. României, alcătuit și prelucrat după
La final de An Centenar îmi Dicționarele Parțiale pe Județe, de
exprim speranța că satul va exista George Ioan Lahovari, Grigore G.
Tocilescu, volumul III, București,
și peste o sută de ani, iar un alt 1900.
autor va fi încântat, așa cum sunt
www.comunadeleni.ro 37
Pagina 38
CENTENAR 1918 - 2018
Eveniment
Bucovina s-a unit cu Țara
A
niversarea Anului nelegiuite, se va reîntregi prin
Centenar al Marii Uniri, realipirea Bucovinei la Moldova
ne-a obligat pe toți să lui Ștefan”.
fim mai atenți la faptele mărețe a Rememorând aceste
românilor de pretutindeni în momente, Consiliul Local Deleni
efortul lor de a realiza Unirea din și Primăria Deleni, prin domnul
1918. În data de 15 noiembrie primar Dumitru Prigoreanu, a
românii din Bucovina de Nord au organizat în data de 13 noiembrie
proclamat moțiunea Adunării un emoționat eveniment la care
Naționale de la Cernăuți prin care au participat elevi și cadre
au transmis către Țară că didactice din școlile gimnaziale
„bucovinenii n-au pierdut din comună, precum și familiile
nădejdea că ceasul mântuirii, care au împlinit 50 de ani de la
așteptat cu atâta dor și suferință, căsătorie.
va sosi și că moștenirea lor În Biserica ,,Adormirea Maicii
străbună, tăiată prin granițele Domnului” din Deleni, preoții
38 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 39
din comună, alături de CENTENAR 1918-2018
oficialitățile locale și alți invitați, Eveniment
au oficiat o slujbă de pomenire a
bucovinenilor care și-au dedicat Căminul Cultural ,,Al. Tănase”
viața și priceperea înfăptuirii din Deleni unde membrii
acestui ideal național al unirii. În Grupului Vocal „Hurgheșelul”
cuvântul său părintele Vasile din Feredeni au prezentat un
Ababei a evocat personalitățile program artistic ce a cuprins
politice și militare cărora s-a făcut melodii populare legate de
pomenire, exprimând și regretul eveniment.
împărtășit de toți românii, că
harta României la 100 de ani de la Ștefan CHELE,
Marea Unire nu este întreagă. referent cultural în cadrul
Evenimentul a continuat la Primăriei Deleni
www.comunadeleni.ro 39
Pagina 40
CENTENAR 1918 - 2018
Eveniment
Promovarea
valorilor europene în rândul elevilor
P este 50 învățători din
învățământul primar au
participat în data de 23
noiembrie 2018, la activitățile
valorilor europene în rândul elevilor
de vârstă școlară mică - pace,
toleranță, diversitate,
multiculturalitate, implicare în viața
Cercului Pedagogic al comunității, drepturile copilului ș.a.
învățătorilor, organizat de Școala (clasele a III-a, a IV-a).
Gimnazială Feredeni. Promovarea valorilor europene
Dezbaterea cercului a fost în rândul elevilor de vârstă
legată de o tematică foarte școlară se încadrează într-o
actuală: Dezvoltarea competențelor responsabilitate generală a
de comunicare la elevii din ciclul statelor membre ale Uniunii
achiziițiilor fundamentale (clasa Europene. Există obligația de a
preg, I, a II-a) și Promovarea stabili obiective comune și de a
40 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 41
CENTENAR 1918-2018
Eveniment
încercat să subliniem că
promovarea valorilor europene nu
înseamnă numai împrumut sau
doar subordonarea/eradicarea
unor elemente de cultură proprie
sau importantă. În ce ne privește,
o perspectivă a promovării
valorilor europene este aceea de a
redescoperi, conserva și perpetua
tot ce reprezintă valorile și
face schimb de bune practici în
civilizația românească. Acestea,
propriile sisteme de educație și
prețuite ca un tezaur viu, de o
formare profesională.
frumusețe și incontestabilă
Prin lecțiile demonstrative
vechime în comunitatea
(Noi suntem români: Satul meu -
europeană, se pot așeza cu
Iulia Fotea, Angela Buzămurgă și
demnitate în tot ce reprezintă
Țările ce fac parte din Uniunea
panoplia patrimoniului cultural
Europeană – Adrian Merchez,
european.
Constantin Rionesei), activitățile
(șezătoare și ateliere) și referatul
Iulia FOTEA,
prezentat (Uniți în diversitate. O
prof. înv. primar Școala
scurtă perspectivă a diversității în
Gimnazială Feredeni
școala românească – Iulia Fotea) am
www.comunadeleni.ro 41
Pagina 42
CENTENAR 1918 - 2018
Eveniment
Lansarea monografiei
Școala Gimnazială Slobozia
- Deleni
M
onografia „Școala România, dacă n-ar fi gustat din
Gimnazială Slobozia - farmecul sfânt al școlii? Sufletul
Deleni” a fost lansată omenesc nu s-ar fi putut înălța
în data de 29 noiembrie 2018, la niciodată pe aripi de glorie si
Școala Gimnazială Slobozia. speranță, dacă școala nu i-ar fi vorbit,
Autorii, Dumitru și Mihaela din fragedă pruncie, de aspirațiile
Hriscu, au prezentat rezultatele unei lumi mai bune și mai
cercetărilor invitaților prezenți: înțelegătoare. Nici o casă nu
primarul comunei Deleni, cuprinde atât entuziasm și atâta
Dumitru Prigoreanu, nădejde, pentru lucrurile mari, ca
viceprimarul, Maria Scîrțu, școala, lumea ei cuprinzând
foștilor dascăli ai școlii, precum și făgăduințe nespus de mari, pentru
numeroșilor colegi. bine, adevăr, frumos și pentru
În rândurile următoare, vom
r e d a c â t e va d i n t r e t r ă i r i l e
autorilor, cu privire la faptele
profesorilor și învățătorilor care
au contribuit la progresul
școlarilor din satul Slobozia:
„În lupta îndelungată,
stăruitoare și grea, purtată de
poporul român, pentru a-și realiza
statul unitar, național și democrat,
rolul învățământului a fost
însemnat. Ce-ar fi ajuns, astăzi,
42 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 43
triumful umanității. CENTENAR 1918-2018
Cercetătorului, care a realizat o Eveniment
extraordinară descoperire, cineva
anume i-a îndreptat primii pași, pe Lucrarea de față cinstește cadrele
cărările neștiute ale știintei, pe didactice de la Școala Sloboziameșterii de astăzi, cineva anume i-a Deleni pentru efortul depus, pentru
învățat, mai întîi, să înțeleagă jocul nopțile de nesomn, pentru zilele
fascinant al liniilor și curbelor, trăite cu speranța construirii unui
doctorul n-ar fi știut să prescrie un edificiu educațional și moral pentru
diagnostic, fără să fi primit toți copiii și părinții, stabilind
învățătura acelui cineva, pentru care legătura dintre trecutul și prezentul
toți au, uneori, clipe de nostalgică acestei instituții, însemnate prin
amintire. vechimea ei, prin iluștrii săi
În arta tuturor acestor fondatori și prin destoinicia și
profesioniști, în îndemânarea și perseverența noilor dascăli.
sensibilitatea lor, există, undeva, un Întocmirea acestei lucrări nu a
dascăl, care, cu modestie și toleranță, fost ușoară, dar satisfacțiile față de
a vegheat la descoperirea lumii, la lucrurile interesante, învățămintele
deschiderea minților și sufletelor desprinse, față de prodigioasa
învățăceilor, dovedind, cu prisosință, activitate a cadrelor didactice, lupta
că, …în locul acela a trăit un OM!. lor cu „vremurile”, au creat o
www.comunadeleni.ro 43
Pagina 44
CENTENAR 1918 - 2018
Eveniment La mulți ani,
adevărată empatie, deși chipurile România mea!
multor învățători și profesori nu ne
vor fi cunoscute niciodată. Această În data de 28 noiembrie
monografie constituie un început, 2018, la Grădinița Poiana a avut
poate conține date imcomplete sau loc proiectul „La mulți ani,
eronate. De aceea, ne cerem scuze față România mea!”, cu ocazia Zilei
de lumeștile greșeli și cerem sprijinul Naționale a României.
tuturor cititorilor pentru În cadrul acestei activități au
completarea acestei lucrări. fost implicați preșcolari, cadre
Mulțumim managerilor, care s- didactice, părinți, conducerea
au perindat la conducerea Școlii școlii. Au avut loc un recital de
Slobozia-Deleni, pentru păstrarea poezie, cântece cu tematică
documentelor de arhivă, patriotică, confecționare de
permițându-ne să cunoaștem stegulețe, ecusoane, desene,
destinele dascălilor, în diferite colaje, picturi, modelaj, un
regimuri politice. program artistic și s-a vernisat
De asemenea, mulțumim o expoziția tematică.
descendenților familiei Romanescu și
cadrelor didactice, care s-au Mariana TĂTĂRUȘANU,
peregrinat pe meleagurile idilice ale prof. înv. preșcolar la
localității, fiindcă ne-au încredințat Școala Gimnazială Poiana
ipostazele inedite ale trecerii
timpului.
Aprecierile noastre se revarsă și
spre laborioasa activitate a
specialiștilor S.J.A.N. Botoșani și
Iași, care s-au străduit să ne pună la
dispoziție materialul documentar
pentru realizarea obiectivă a acestei
lucrări.
44 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 45
CENTENAR 1918-2018
Eveniment
Ziua Națională a României
sărbătorită la Deleni
A
nul 2018 a fost pentru manifestări prilejuite de
locuitorii comunei sărbătorirea Zilei Naționale a
Deleni un an special, cu României.
multe evenimente culturale În sala de spectacole a
susținute de Consiliul Local Căminului Cultural „Al. Tănase”
prilejuite de sărbătorirea a avut loc un frumos eveniment
Centenarului Marii Uniri. Astfel, ce a cuprins un program artistic
în data de 29 noiembrie 2018 susținut de grupul vocal „Muguri
Comitetul Centenar susținut de de stejar” din Deleni coordonați
domnul primar Dumitru de doamna profesor și interpretă
Prigoreanu și Consiliul Local de muzică populară Maria Șalaru
Deleni au organizat o serie de și prof. înv. primar Ionela
www.comunadeleni.ro 45
Pagina 46
CENTENAR 1918 - 2018 și alți invitați.
Eveniment Domnii profesori de istorie
din comună au evidențiat printrPleșcuță și Grupul vocal un material video activitatea
„ H u r g h e ș e l u l ” a l Pa r o h i e i oamenilor politici care au
Feredeni, coordonat de prof. înv. contribuit la înfăptuirea Marii
primar Iulia Fotea. Au participat Uniri de la 1 decembrie 1918.
aproximativ 250 elevi, cadre Cu același prilej a fost montat,
didactice, consilieri locali, părinți pe monumentul eroilor din
Deleni, o placă comemorativă în
cinstea eroilor din comună, care
s-au jertfit, de-a lungul istoriei pe
câmpurile de luptă, în lagăre și
închisori pentru libertatea,
suveranitatea, demnitatea și
întregirea neamului românesc.
Ștefan CHELE,
referent cultural în cadrul
Primăriei Deleni
46 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 47
CENTENAR 1918-2018
Eveniment
Nașterea Domnului
- Bucurie Sfântă la a III-a ediție
Z iua Nașterii Domnului,
din cele mai vechi
timpuri, a fost privită ca
una dintre cele mai mari sărbători
creștine, fiind prăznuită cu mare
celei de a III-a ediție a proiectului
județean „Nașterea Domnului –
Bucurie Sfântă”. Acest eveniment
a fost organizat la inițiativa
Bisericii „Adormirea Maicii
solemnitate, deoarece descoperă Domnului” din satul Feredeni
lumina cunoștinței ca sens a (preot Dănuț Fotea), în
existenței, dar și iubirea lui parteneriat cu Școala Gimnazială
Dumnezeu pentru oameni. Feredeni, (prof. înv. primar Iulia
Înțelesurile sărbătorii Nașterii Fotea), cu sprijinul Primăriei
Domnului sunt exprimate prin Deleni (primar Dumitru
cultul Bisericii, dar și prin Prigoreanu) și al Protopopiatului
colindele noastre tradiționale. Hârlău (protoiereu pr. Victor
Aceste obiceiuri au fost adunate Pîslariu).
de către cadrele didactice și Proiectul a avut o structură
preoți, apoi prezentate prin tripartită:
muzică, culoare și cuvânt, în data Secțiunea I a constat într-un
de 9 decembrie 2018, în cadrul concurs de interpretare colinde
www.comunadeleni.ro 47
Pagina 48
CENTENAR 1918 - 2018 copiilor, bucuria tuturor”. Aici au
Eveniment fost trimise 120 de lucrări din 21
școli partenere din toată țara.
intitulat ,,Noi umblăm și Astfel, prin muzică, culoare și
colindăm”. Anul acesta au cuvânt, toți participanții au adus
participat 17 coruri școlare și în fața noastră frumusețea
parohiale (aproximativ 350 de sărbătorii Nașterii Domnului,
copii) din județele Iași, Botoșani, exprimată interpretarea
Suceava și Bacău. frumoasă a colindelor, prin
Secțiunea a II-a, concursul de expresia artistică din desene,
creație artistico-plastică, felicitări, ornamente de Crăciun,
„,Bucuria Nașterii Domnului, icoane sau textele tematice.
prin ochi de copil”. Aici au fost Proiectul dorește implicarea
înscrise un număr de 350 de copiilor, exprimă și promovează
lucrări picturale, colaje, icoane aceste valorilor ce transcend
specifice sărbătorii Nașterea timpul și spațiul.
Domnului, trimise prin Având în vedere efortul depus
îndrumarea a 140 de profesori pentru susținerea acestui proiect,
colaboratori din 54 de școli trebuie să mulțumim celor direct
partenere din toată țara. implicați. Așadar, mulțumim
Secțiunea a III-a, a constat într- pentru jurizarea celor 17 grupuri
un concurs de creații literare în de colindători, de la Sectiunea I,
proză sau în versuri intitulat doamnei Alla Apopei, Inspector
,,Nașterea Domnului, bucuria pentru activități extrașcolare,
48 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 49
domnului Adrian Ardeleanu, CENTENAR 1918-2018
director al Centrului Județean Eveniment
pentru Conservarea și
P r o m o va r e a C u l t u r i i - I a ș i , cultural Ștefan Chele pentru
p ă r i n t e l u i Vi c t o r P î s l a r i u , găzduirea în sala de spectacole a
protopop al Protopopiatului Căminului Cultural „Al. Tănase”
Hârlău, doamnei dirijor dr. Deleni, corului profesorilor de la
Daniela Doroșincă, director al Școala Poiana Deleni pentru
Asociației ,,Iubire și încredere”- recitalul deosebit, grupului de 60
Iași, doamnei Scîrțu Maria, de tineri de la Bacău, condus de
viceprimar al comunei Deleni și domnul coregraf Petrică Drăgan,
doamnei Mihaela Hriscu, pentru suita de obiceiuri
director al Școlii Gimnaziale magistral susținute și nu în
Poiana Deleni. ultimul rând, grupului vocal
De asemenea, mulțumim „ H u r g h e ș e l u l ” a l Pa r o h i e i
doamnelor profesoare Georgiana Feredeni pentru fascinantul
Florariu, Miluța Acsinte și Ionela spectacol închinat Centenarului.
Pleșcuță pentru implicarea în
actul de jurizare a secțiunilor a Mulțumim tururor!
II/III-a.
Mulțumim domnului primar Iulia FOTEA,
Dumitru Prigoreanu și părintelui prof. înv. primar la Școala
Victor Pîslariu pentru susținerea Gimnazială Feredeni
financiară, domnului referent
www.comunadeleni.ro 49
Pagina 50
CENTENAR 1918 - 2018
Eveniment
Colinde, colinde
în concertul Deschide ușa creștine
ntr-o atmosferă de înaltă doamna prof. și interpreta de
Î ținută, duminică 16 decembrie
2018, la Căminul Cultural ,,Al.
Tănase” din Deleni a avut loc
muzică populară Maria Șalaru și
doamna prof. înv. primar Ionela
Pleșcuță, corul „Potiru” al
ediția a IV-a a Concertului de Protopopitului Hârlău (3), dirijor
colinde ,,Deschide ușa creștine”. părintele Victor Pîslaru, grupul
Grație bunei organizări vocal „Hurgheșelul” al Parohiei
excepționale sala de spectacole a Feredeni (4), coordonator
fost neîncăpătoare pentru
publicul din Deleni și nu numai. 2
Pe scenă au evoluat grupul
„Copiii Regelui” al Bisericii
Adventiste Poiana (1),
coordonator Acsinte Andreea,
grupurile vocale „Muguri de
stejar” și „Gospodinele” din
Deleni (2), coordonate de
1 3
50 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 51
doamna prof. înv. primar Iulia CENTENAR 1918-2018
Fotea, corul „Mitropolit Iosif Eveniment
Naniescu” al Facultății de
Teologie Ortodoxă ,,Dumitru Năstase și Ansamblul Folcloric
Stăniloaie” din Iași (5), dirijor „Corăgheasca” din Deleni (6),
părintele lector. dr. Ionuț-Gabriel coordonator doamna înv. Aurica
Gîlcă.
În cuvântul său de deschidere,
4
domnul primar Dumitru
Prigoreanu și-a exprimat dorința
ca acest eveniment să rămână o
tradiție pentru comuna Deleni, ca
un model venit din administrația
locală pentru susținerea și
încurajarea păstrării datinelor și
obiceiurilor tradiționale.
5 Părintele protopop Victor
Pîslaru a vorbit despre
înțelegerea colindului creștin ca
act cultural dar și misionar, care
are loc în preambulul sărbătorii
Nașterii Domnului Iisus Hristos.
La sfârșitul evenimentului,
filmat și difuzat de postul de
televiziune TV BIT Pașcani, toți
6
participanții la concert au fost
invitați să cânte împreună cu
publicul din sală frumosul colind
„O ce veste minunată”.
Ștefan CHELE,
referent cultural în cadrul
Primăriei Deleni
www.comunadeleni.ro 51
Pagina 52
CENTENAR 1918 - 2018
Eveniment
Carnavalul personajelor de poveste
A
nul calendaristic al părinți și alți membri ai
preșcolarilor și elevilor comunității locale.
de la gradinițele și Preșcolarii și elevii
școlile Maxut și Deleni s-a deopotrivă, mici și mari, cu
încheiat înaintea Sărbătorilor de emoții indiferent de vârstă, au
Iarnă așa cum era de așteptat, adus pentru câteva zeci de
într-o notă pe cât de inedită, pe minute bucuria și voia-bună în
atât de potrivită și actuală. Elevii fața spectatorilor. Cu toții s-au
s-au bucurat nu doar de cadourile
tradiționale primite cu sprijinul
Primăriei Deleni, cât mai ales de
prezența domnului primar,
DumitruPrigoreanu și a doamnei
director al Școlii Gimnaziale
Deleni, Elena Creangă, alături de
52 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 53
amuzat deopotrivă de CENTENAR 1918-2018
participarea celor doi Eveniment
prezentatori în rol inedit: clovnii
Pic și Poc, înzestrați cu un Normal Deleni au participat
neasteptat talent actoricesc de copiii coordonați de doamna
domnul profesor Furtună educatoare Creangă Angelica.
Bogdan Ionuț și de domnul Școala Gimnazială Maxut și-a
referent cultural, Chele Ștefan. etalat talentele interpretative prin
Mai mult decât atât, prezența scenetele prezentate de către
critică a lui Moș Crăciun a elevii din clasele primare și
stimulat talentul interpretativ al gimnaziale. Acestora li s-au
tuturor celor aflați pe scenă, alăturat colegii lor de la Școala
transformând activitatea într-un Gimnazială Deleni, organizați
spectacol total. deosebit de creativ de către
De la Grădinița cu Program doamnele profesor Pleșcuță
www.comunadeleni.ro 53
Pagina 54
CENTENAR 1918 - 2018 Un colind,
Eveniment
un dar
Elena și Gavrilă Teodoriana.
Elevii care fac parte din Clubul pentru un suflet
de lectură al proiectului
„Comoara din labirintul lecturii”
și-au dovedit talentul actoricesc, n multitudinea de activități
dar și cunoașterea subtilităților
textelor și personajelor literare,
printr-o dramatizare inedită.
Î școlare, concursuri și
spectacole dedicate
sărbătorilor de iarnă, o echipă
Acesta a adus în fața publicului inimoasă de la Școala Gimnazială
Poiana a reușit să implementeze
caractere clasice și modern aflate
proiectul județean caritabil „Un
în pericol, din cauza
colind, un dar pentru un suflet”.
dezinteresului actual pentru Colaborând cu I.S.J. Iași,
lectură. Sceneta elevilor de autoritățile locale și școlile
gimnaziu coordonați de noastre partenere, credem că am
doamnele profesor Șfaițer Ana- reușit să atingem scopul inițial al
Maria, Nistor-Marian Ioana și proiectului, așa cum a fost propus
Bosianu Mihaela a satirizat unele de către doamna profesor Ionela
dintre cele mai cunoscute situații
literare, într-un mod pe cât de
amuzant, pe atât de real.
Datorită succesului pe care lau avut micii noștri actori, ne
dorim ca pe viitor această
manifestare să devină o
adevărată tradiție în pragul
sărbătorilor de iarnă.
Ana-Maria ȘFAIȚER,
profesor la
Școala Gimnazială Deleni
54 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 55
Raluca Carciuc, care a organizat CENTENAR 1918-2018
timp de 6 ani proiectul la Deleni și Eveniment
Cotnari. Astfel, în data de 14
decembrie 2018, timp de aproape admirație față de muncă, tradiții
trei ore, copiii participanți, au și obiceiuri străbune, respectiv a
contribuit la păstrarea tradițiilor unor abilități civice, de
și obiceiurilor populare voluntariat și implicare în
românești. Eforturile elevilor cu problemele comunității.
cele ale cadrelor didactice și ale
Menționăm că, pe lângă
membrilor comunității, au fost
colindele, obiceiurile și scenetele
împletite în vederea încurajării
cu caracter religios prezentate de
atitudinilor de respect, empatie și
www.comunadeleni.ro 55
Pagina 56
CENTENAR 1918 - 2018
Eveniment
Magia
cele 12 coruri și grupuri de elevi, Craciunului
publicul a fost încântat și de
cântecele patriotice interpretate Preșcolarii grupei mari,
de corul bărbătesc al profesorilor părinți, frați, bunici, în data de
de la Școala Gimnazială Poiana și 19 decembrie 2018, la
Școala Gimnazială Deleni,
Gradinița Poiana s-au adunat
precum și de grupul vocal
pentru sărbătorirea Nașterii
„ H u r g h e ș e l u l ” a l Pa r o h i e i
Feredeni. Domnului în cadrul activității
Mai presus de toate, pe măsura Magia Craciunului. Preșcolarii,
încântării spectatorilor, aceștia au care și-au exprimat din timp
donat bani pentru a aduce un pic preferințele în ceea ce privește
din spiritului Crăciunului și cadourile de la Moș Crăciun,
persoanelor care au avut parte de au pregătit cântece și poezii, pe
o soartă mai puțin dreaptă. care cu emotie, le-au prezentat
Împreună cu membri ai lângă bradul împodobit. Moș
comunității, preotul Țăpușă Crăciun a oferit fiecărui copil
Mircea și d-na invățător și cadou dorit.
consilier local Țăpușă Elena, pe
21 decembrie am reușit să
Gabriela CREANGĂ,
aducem un zâmbet și o alinare
prof. înv. preșcolar la
celor trei familii nevoiașe din
Școala Gimnazială Poiana
satul Poiana. Mulțumesc pe
această cale, doamnei director
Mihaela Hriscu, colegilor din
echipa de organizare, elevilor și
profesorilor coordonatori și mai
ales spectatorilor.
Adrian - Marius ȘOVA,
profesor la Școala
Gimnazială Poiana
56 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 57
CENTENAR 1918-2018
Eveniment
Prinos de recunoștință
A
u trecut 29 de ani de la Constantin Bezedică a plătit
evenimentele din prețul de sânge pentru libertatea
decembrie 1989 și de care noi toți ne bucurăn astăzi.
sufletele familiei Bezedică din An de an, familia, prietenii și
satul Maxut nu și-au găsit încă administrația locală sunt prezenți
alinarea după pierderea fiului și la monumentul închinat lui în
fratelui lor. Aflat în misiune la localitatea Maxut pentru a
Otopeni, în data de 22 decembrie comemora și a-i aduce prinosul
1989, militarul în termen de recunoștință cuvenit.
La evenimentul din acest an,
care a avut loc în data de 21
decembrie, au participat, alături
de familie, preoții din comună,
domnul primar Dumitru
Prigoreanu, consilieri locali,
angajați ai primăriei Deleni, elevi
și cadre didactice. A fost oficiată o
slujbă de pomenire, după care
părintele Nicolae Iacob a rostit un
emoționat cuvânt de învățătură.
Fie ca amintirea lui să rămână
veșnică în sufletele noastre și să
fie transmisă ca pildă pentru
generațiile viitoare.
Ștefan CHELE,
referent cultural în cadrul
Primăriei Deleni
www.comunadeleni.ro 57
Pagina 58
CENTENAR 1918 - 2018
Eveniment
Datini
și obiceiuri de Anul Nou
A
n de an, în centrul Pe scena special amenajată în
comunei Deleni, pe 31 fața primăriei au evoluat trupe
decembrie, tineri și formate din tinerii comunei care
vârsnici, alături de cei dragi, se au prezentat datini și obiceiuri ca:
adună pentru a participa la jocul cerbului, jocul căpriței, jocul
Festivalul de Datini și Obiceiuri ursului, Banta lui Novac și un
de Anul Nou. Evenimentul, colaj de obiceiuri din Bucovina
organizat de Consiliul Local reprodus de grupul de dansatori
Deleni, prin strădania domnului „Tineretul din Deleni”, coordonat
primar Dumitru Prigoreanu, a de tânărul Marius - Florin
adunat în acest an peste 3000 de Aparaschivei. În prag de seară au
locuitori ai comunei Deleni. evoluat cei care duc, cu cinste,
58 Nr. 6, noiembrie - decembrie 2018
Pagina 59
peste tot în țară și nu numai CENTENAR 1918-2018
tradițiile, datinele, cântecul și Eveniment
dansul popular din comuna
Deleni: grupurile vocale au poposit la Deleni, în acest an,
„Muguri de stejar” și domnii Constantin Bahrin și Dan
,,Gospodinele” din Deleni, Doboș care, alături de doamna
coordonate de doamna profesor Maria Șalaru, au prezentat un
și interpreta de muzică populară frumos program artistic gustat
Maria Șalaru și doamna prof. înv. din plin de public.
primar Ionela Pleșcuță, grupul Seara s-a încheiat cu un
vocal „Hurgheșelul” al Parohiei impresionant foc de artificii și
Feredeni, coordonat de doamna cele mai alese urări de sănătate,
prof. înv. primar Iulia Fotea și prosperitate, adresate de domnul
Ansamblul Folcloric primar Dumitru Prigoreanu.
„Corăgheasca” din Deleni,
coordonat de doamna înv. Aurica Ștefan CHELE,
Gîlcă. Din interpreții consacrați ai referent cultural în cadrul
cântecului popular din Moldova Primăriei Deleni
www.comunadeleni.ro
Pagina 60
Carte poștală emisă cca. 1918–1919 pentru a sărbători Marea Unire