Dispoziția primarului
Lege 448/2006
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 424 KB · modificat pe site: 11.03.2025
Pagina sursă
Cum citez acest document
Dispoziția primarului din 06.12.2006, „Lege 448/2006”, Comuna Dagâța, jud. Iași. Sursa: http://www.primariadagata.ro/wp-content/uploads/2025/03/Lege-448-2006.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/dagata/61507-lege-448-2006, 06.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
LEGEA nr. 448 din 6 decembrie 2006 privind protecția și
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
Forma actualizată la data 18-mai-2024
Asociația PRO STEM CELL PITEȘTI
CAPITOLUL I: Dispoziții generale, definiții și principii
Art. 1
Prezenta lege reglementează drepturile și obligațiile persoanelor cu handicap
acordate în scopul integrării și incluziunii sociale a acestora.
Art. 2
(1)Persoanele cu handicap sunt acele persoane cărora mediul social, neadaptat
deficiențelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale și/sau asociate, le împiedică
total sau le limitează accesul cu șanse egale la viața societății, necesitând măsuri
de protecție în sprijinul integrării și incluziunii sociale.
(2)De dispozițiile prezentei legi beneficiază copiii și adulții cu handicap, cetățeni
români, cetățeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii,
domiciliul ori reședința în România.
Art. 3
Protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap au la bază
următoarele principii:
a)respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului;
b)prevenirea și combaterea discriminării;
c)egalizarea șanselor;
d)egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea
forței de muncă;
e)solidaritatea socială;
f)responsabilizarea comunității;
g)subsidiaritatea;
h)adaptarea societății la persoana cu handicap;
i)interesul persoanei cu handicap;
j)abordarea integrată;
k)parteneriatul;
l)libertatea opțiunii, a controlului sau/și a deciziei asupra propriei vieți, a serviciilor
și formelor de sprijin de care beneficiază;
m)abordarea centrată pe persoană în furnizarea de servicii;
n)protecție împotriva neglijării și abuzului;
o)alegerea alternativei celei mai puțin restrictive în determinarea sprijinului și
asistenței necesare;
p)integrarea și incluziunea socială a persoanelor cu handicap, cu drepturi și
obligații egale cu ale tuturor celorlalți membri ai societății, cu respectarea nevoilor
specifice persoanelor cu handicap.
Art. 4
Autoritățile publice, furnizorii de servicii sociale, reprezentanții societății civile,
precum și persoanele fizice și juridice responsabile de aplicarea prezentei legi au
obligația să promoveze, să respecte și să garanteze drepturile persoanei cu
handicap, stabilite în concordanță cu prevederile Cartei sociale europene revizuite,
adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificată prin Legea nr. 74/1999, precum
și cu celelalte acte interne și internaționale în materie la care România este parte.
Art. 5
În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile folosite au următoarele
semnificații:
Pagina 2
1.acces neîngrădit al persoanei cu handicap - accesul fără limitări sau restricții la
mediul fizic, informațional și comunicațional;
2.accesibilitate - ansamblul de măsuri și lucrări de adaptare a mediului fizic,
precum și a mediului informațional și comunicațional conform nevoilor persoanelor
cu handicap, factor esențial de exercitare a drepturilor și de îndeplinire a obligațiilor
persoanelor cu handicap în societate;
3.adaptare - procesul de transformare a mediului fizic și informațional, a
produselor sau sistemelor, pentru a le face disponibile și persoanelor cu handicap;
4.adaptare rezonabilă la locul de muncă - totalitatea modificărilor făcute de
angajator pentru a facilita exercitarea dreptului la muncă al persoanei cu handicap;
presupune modificarea și/sau adaptarea programului de lucru în conformitate cu
potențialul funcțional al persoanei cu handicap, achiziționarea de echipament
asistiv, dispozitive și tehnologii asistive și alte măsuri asemenea;
5.angajare asistată - opțiunea de angajare care facilitează munca în locurile de
muncă obișnuite de pe piața competitivă a muncii și care presupune oferirea de
sprijin în căutarea locului de muncă și la locul de muncă, transport, tehnologii
ajutătoare, instruire, specializare și adaptarea sarcinilor în conformitate cu
potențialul persoanei cu handicap;
6.asistent personal al persoanei cu handicap grav - persoana care supraveghează,
acordă asistență și îngrijire copilului sau adultului cu handicap grav, pe baza
planului de recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv a planului individual
de servicii al persoanei adulte cu handicap;
7.asistent personal profesionist - persoana fizică atestată care asigură la domiciliul
său îngrijirea și protecția adultului cu handicap grav sau accentuat, aflat în
condițiile precizate de lege;
8.asistență vie - include asistența animală, ca de exemplu, câinele-ghid;
9.atelier protejat - program în cadrul căruia se pot desfășura forme de pregătire
pentru muncă adaptate nevoilor persoanelor cu handicap, activități de instruire,
dezvoltare personală sau perfecționare a abilităților; poate funcționa în locații din
comunitate, în centre de zi sau în centre rezidențiale;
10.bugetul personal complementar - stabilește limitele cheltuielilor personale din
cursul unei luni, în funcție de gradul de handicap, pentru plata taxei de abonament
radio/TV, a abonamentului telefonic cu impulsuri incluse și a taxei pentru
abonamentul la curentul electric;
11.căi și mijloace de acces - elementele prin care se asigură accesul în clădirile
publice și care asigură posibilitatea deplasării persoanelor cu handicap în interiorul
clădirii;
12.cerințe educative speciale - necesitățile educaționale suplimentare,
complementare obiectivelor generale ale educației adaptate particularităților
individuale și celor caracteristice unei anumite deficiențe sau tulburări/dificultăți
de învățare, precum și o asistență complexă de tip medical, social etc.;
13.clădiri de utilitate publică - clădirile aparținând instituțiilor publice și private
care oferă populației diferite tipuri de servicii;
14.comisie de evaluare a persoanelor adulte cu handicap - organul de specialitate
fără personalitate juridică în subordinea consiliilor județene, respectiv a consiliilor
locale ale sectoarelor municipiului București, ale cărei atribuții principale sunt
stabilite prin prezenta lege;
15.contractare - procedura de finanțare/cofinanțare de către autoritățile
administrației publice locale a serviciilor sociale publice realizate de furnizorii
privați de servicii sociale, acreditați în condițiile legii;
16.dizabilitate - termenul generic pentru afectări/deficiențe, limitări de activitate
și restricții de participare, definite conform Clasificării internaționale a funcționării,
Pagina 3
dizabilității și sănătății, adoptată și aprobată de Organizația Mondială a Sănătății,
și care relevă aspectul negativ al interacțiunii individ-context;
17.egalizarea șanselor - procesul prin care diferitele structuri sociale și de mediu,
infrastructura, serviciile, activitățile informative sau documentare devin disponibile
și persoanelor cu handicap;
18.incluziune socială - setul de măsuri și acțiuni multidimensionale din domeniile
protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății, informării
și comunicării, mobilității, securității, justiției și culturii, destinate combaterii
excluziunii sociale;
19.indemnizație lunară - prestația socială lunară reprezentând sume de bani
acordate persoanelor cu handicap de natură să faciliteze egalizarea de șanse,
asigurarea unei vieți autonome și favorizarea incluziunii lor sociale;
20.integrare socială - procesul de interacțiune dintre individ sau grup și mediul
social, prin intermediul căruia se realizează un echilibru funcțional al părților;
21.însoțitor - persoana care acompaniază persoana cu handicap și care beneficiază
de drepturi în condițiile prevăzute de lege;
22.toc de muncă protejat - spațiul aferent activității persoanei cu handicap,
adaptat nevoilor acesteia, care include cel puțin locul de muncă, echipamentul,
toaleta și căile de acces;
23.manager de caz - membrul echipei pluridisciplinare care coordonează,
monitorizează și evaluează îndeplinirea planului individual de servicii, precum și
măsurile luate în legătură cu adultul cu handicap;
231.măsuri de protecție - măsuri stabilite de comisia de evaluare a persoanelor
adulte cu handicap, cuprinse în programul individual de reabilitare și integrare
socială, referitoare la servicii sociale de tip asistent personal, asistent personal
profesionist, servicii de îngrijire la domiciliu, echipă mobilă, servicii de asistență și
suport, servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, centre de zi și/sau
centre rezidențiale;
24.plan individual de servicii - documentul care fixează obiective pe termen scurt,
mediu și lung, precizând modalitățile de intervenție și sprijin pentru adulții cu
handicap, prin care se realizează activitățile și serviciile precizate în programul
individual de reabilitare și integrare socială;
25.program individual de reabilitare și integrare socială - documentul elaborat de
comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, în care sunt precizate
activitățile și serviciile de care adultul cu handicap are nevoie în procesul de
integrare socială;
26.reprezentant legal - părintele sau persoana desemnată, potrivit legii, să
exercite drepturile și să îndeplinească obligațiile față de persoana cu handicap;
261.sistem național de management privind dizabilitatea - sistem informatic
implementat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu
Dizabilități destinat gestionării relațiilor dintre direcțiile generale de asistență
socială și protecția copilului, ca instituții publice cu rol în administrarea și acordarea
beneficiilor de asistență socială și a serviciilor sociale, persoanele cu dizabilități
și/sau aparținătorii acestora. Sistemul național de management privind
dizabilitatea permite colectarea, stocarea și diseminarea către autoritățile
administrației publice centrale și locale, beneficiari individuali și parteneri
instituționali a informațiilor referitoare la persoanele cu dizabilități, copii și adulți,
încadrate în grad de handicap sau care solicită evaluarea în vederea încadrării în
grad și tip de handicap ori pentru care Comisia superioară a dispus măsura
reevaluării;
Pagina 4
27.șanse egale - rezultatul procesului de egalizare a șanselor, prin care diferitele
structuri ale societății și mediului sunt accesibile tuturor, inclusiv persoanelor cu
handicap;
28.tehnologie asistivă și de acces - tehnologia care asigură accesul cu șanse egale
al persoanelor cu handicap la mediul fizic, informațional și comunicațional;
29.unitate protejată autorizată - entitatea de drept public sau privat, cu gestiune
proprie, în cadrul căreia sunt angajate minimum 3 persoane cu handicap, care
reprezintă cel puțin 30% din numărul total al angajaților, iar timpul de lucru
cumulat al acestora reprezintă cel puțin 50% din totalul timpului de lucru al tuturor
angajaților, precum și orice formă de organizare, potrivit legii, aleasă pentru
desfășurarea unei activități economice de către o persoană fizică deținătoare a
unui certificat de încadrare în grad de handicap;
CAPITOLUL II: Drepturile persoanelor cu handicap
Art. 6
Persoanele cu handicap beneficiază de drepturi la:
a)ocrotirea sănătății - prevenire, tratament și recuperare;
b)educație și formare profesională;
c)ocuparea și adaptarea locului de muncă, orientare și reconversie profesională;
d)asistență socială, respectiv servicii sociale și prestații sociale;
e)locuință, amenajarea mediului de viață personal ambiant, transport, acces la
mediul fizic, informațional și comunicațional;
f)petrecerea timpului liber, acces la cultură, sport, turism;
g)asistență juridică;
h)facilități fiscale;
i)evaluare și reevaluare prin examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile
de către membrii comisiei de evaluare, la un interval de 2 ani.
Art. 7
(1)Promovarea și respectarea drepturilor persoanelor cu handicap revin, în
principal, autorităților administrației publice locale unde își are domiciliul sau
reședința persoana cu handicap și, în subsidiar, respectiv complementar,
autorităților administrației publice centrale, societății civile și familie sau
reprezentantului legal al persoanei cu handicap.
(2)În baza principiului egalizării șanselor, autoritățile publice competente au
obligația să asigure resursele financiare necesare și să ia măsuri specifice pentru
ca persoanele cu handicap să aibă acces nemijlocit și neîngrădit la servicii.
(3)generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale
sectoarelor municipiului București, costurile fiind suportate din bugetele acestora,
și este valabilă și recunoscută pe întreg teritoriul țării.
(4)Modelul legitimației este aprobat prin ordin al ministrului muncii și justiției
sociale.
Art. 8
(1)Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap și celelalte autorități
publice centrale și locale au obligația să asigure, potrivit prezentei legi, condițiile
necesare pentru integrarea și incluziunea socială a persoanelor cu handicap.
(2)Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap elaborează politici și
asigură monitorizarea și controlul respectării drepturilor persoanelor cu handicap.
(3)În vederea realizării dispozițiilor prevăzute la alin. (2), Autoritatea Națională
pentru Persoanele cu Handicap poate încheia parteneriate cu organizații
neguvernamentale ale persoanelor cu handicap, care reprezintă interesele
acestora sau care desfășoară activități în domeniul promovării și apărării
drepturilor omului.
Pagina 5
SECȚIUNEA 1: Sănătate și recuperare
Art. 9
(1)Pentru protecția sănătății fizice și mentale a persoanelor cu handicap,
autoritățile publice au obligația să ia următoarele măsuri specifice:
a)să includă nevoile persoanelor cu handicap și ale familiilor acestora în toate
politicile, strategiile și programele de dezvoltare regională, județeană sau locală,
precum și în programele guvernamentalele ocrotire a sănătății;
b)să creeze condiții de disponibilitate, respectiv de transport, infrastructură, rețele
de comunicare, a serviciilor medicale și sociomedicale;
c)să înființeze și să susțină centre de reabilitare specializate pe tipuri de handicap;
d)să creeze condiții pentru asigurarea tehnologiei asistive și de acces;
e)să dezvolte programe de prevenire a apariției handicapului;
f)să sprijine accesul la tratamentul balnear și de recuperare;
g)să includă și să recunoască sportul ca mijloc de recuperare, dezvoltând
programe specifice.
(2)Persoanele cu handicap, familiile acestora sau reprezentanții lor legali au
dreptul la toate informațiile referitoare la diagnosticul medical și de
recuperare/reabilitare, la serviciile și programele disponibile, în toate stadiile
acestora, precum și la drepturile și obligațiile în domeniu.
Art. 10
(1)Persoanele cu handicap beneficiază de asistență medicală gratuită, inclusiv de
medicamente gratuite, atât pentru tratamentul ambulatoriu, cât și pe timpul
spitalizării, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în condițiile
stabilite prin contractul-cadru.
(2)Persoanele care solicită încadrarea în grad de handicap beneficiază de
gratuitate pentru obținerea documentelor medicale și pentru evaluările medicale
și psihologice solicitate în vederea întocmirii dosarului de evaluare complexă, în
baza alocărilor din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Art. 11
(1)În vederea asigurării asistenței de recuperare/reabilitare, persoanele cu
handicap au dreptul la:
a)dispozitive medicale gratuite în ambulatoriu, conform listei și în condițiile
prevăzute în Contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în
cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate și a normelor sale de aplicare;
b)servicii gratuite de cazare și masă și pentru însoțitorul copilului cu handicap grav
sau accentuat ori al adultului cu handicap grav sau accentuat în unitățile sanitare
cu paturi, sanatorii și stațiuni balneare, la recomandarea medicului de familie ori
a medicului specialist, asigurate de la Fondul național unic de asigurări sociale de
sănătate, conform Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței
medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;
c)un bilet gratuit de tratament balnear, în cursul unui an, pe baza programului
individual de reabilitare și integrare socială și a recomandării medicului de familie
sau a medicului specialist.
(2)În termen de maximum 30 de zile de la data depunerii documentației de către
persoana cu handicap sau reprezentantul legal al acesteia, casele de asigurări de
sănătate au obligația să emită decizia ori aprobarea de plată pentru fiecare
dispozitiv medical sau tip de dispozitiv medical acordat persoanelor cu handicap.
(3)Contravaloarea prețului de referință pentru produsele prevăzute la alin. (1) lit.
a) se suportă integral din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate,
prin casa de asigurări de sănătate de care aparține asiguratul.
Pagina 6
(4)Numărul biletelor de tratament balnear gratuit care se acordă adulților cu
handicap se stabilește proporțional cu numărul potențialilor beneficiari față de
numărul total al biletelor de tratament balnear gratuit stabilite prin legea anuală a
bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 111
(1)În vederea asigurării asistenței de recuperare/reabilitare, persoanele cu
handicap au dreptul, anual, la tichete de valoare pentru terapia bazată pe
recuperare medicală sau kinetoterapie, în funcție de diagnosticul principal și de
fiecare dizabilitate, după cum urmează:
a)12 tichete pentru persoanele cu handicap grav;
b)6 tichete pentru persoanele cu handicap accentuat.
(2)Modelul și contravaloarea tichetelor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului și se suportă din Fondul național unic de asigurări sociale
de sănătate, prin casa de asigurări de sănătate la care este înscris asiguratul sau
din fonduri externe nerambursabile.
(3)Contravaloarea tichetelor prevăzute la alin. (1) se actualizează anual, prin
hotărâre a Guvernului.
(4)Tichetele prevăzute la alin. (1) se acordă la recomandarea medicului de familie
ori a medicului specialist, pe baza planului de abilitare-reabilitare pentru copilul cu
handicap, respectiv a programului individual de reabilitare și integrare socială a
persoanei adulte cu handicap, conform metodologiei de emitere, acordare, utilizare
și decontare a tichetelor, aprobată prin ordin comun al ministrului sănătății și al
ministrului muncii și solidarității sociale.
Art. 12
Art. 13
Art. 14
SECȚIUNEA 2: Educație
Art. 15
(1)Persoanele cu handicap au acces liber și egal la orice formă de educație,
indiferent de vârstă, în conformitate cu tipul, gradul de handicap și nevoile
educaționale ale acestora.
(2)Persoanelor cu handicap li se asigură educația permanentă și formarea
profesională de-a lungul întregii vieți.
(3)Persoana cu handicap sau, după caz, familia ori reprezentantul legal constituie
principalul factor de decizie în alegerea formei și tipului de școlarizare, precum și
a unității de învățământ.
Art. 16
(1)Educația persoanelor cu handicap este parte integrantă a sistemului național
de învățământ, coordonat de Ministerul Educației Naționale.
(2)Educația persoanelor cu handicap se realizează prin:
a)învățământul de masă;
b)învățământul special integrat, organizat în învățământul de masă;
c)învățământul special;
d)învățământul la domiciliu sau pe lângă unitățile de asistență medicală;
e)alte variante educaționale alternative, adaptate cerințelor educaționale
individuale.
(3)Copiii și tinerii cu handicap și/sau cu cerințe educative speciale, integrați în
învățământul de masă, beneficiază de suport educațional prin cadre didactice de
sprijin și itinerante, de la caz la caz.
Pagina 7
(4)Copiii și tinerii cu handicap și/sau cu cerințe educative speciale au dreptul să
studieze și să se instruiască în limba maternă.
(5)Orientarea școlară și orientarea profesională a copiilor și tinerilor cu handicap
și cu cerințe educative speciale se realizează prin hotărâre a comisiei de orientare
școlară și profesională din cadrul centrelor județene de resurse și de asistență
educațională, respectiv din Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență
Educațională, care eliberează certificatul de orientare școlară și profesională.
(51)Inspectoratele școlare județene, respectiv Inspectoratul Școlar al Municipiului
București are obligația de a monitoriza îndeplinirea măsurilor stabilite prin
hotărârea prevăzută la alin. (5).
(6)Unitățile de învățământ special dispun de regulă de cantină școlară și, după
caz, internat școlar, în condițiile legii.
(7)Elevii cu handicap și/sau cerințe educative speciale beneficiază gratuit de masă
și cazare în internatele școlare și alte drepturi materiale prevăzute de legislația în
domeniu.
(8)Studenții cu handicap beneficiază, la cerere, de reducere cu 50% a taxelor
pentru cazare și masă la cantinele și căminele studențești.
(9)Valoarea reducerii prevăzute la alin. (8) se asigură din bugetul instituțiilor de
învățământ publice sau private.
Art. 17
(1)Finanțarea învățământului special și special integrat se asigură din sumele
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor
județene și ale sectoarelor municipiului București, indiferent de locul de domiciliu
al copiilor, prin contract managerial.
(2)În situația în care un copil cu cerințe educative speciale este protejat în
condițiile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului,
republicată, cu modificările ulterioare, într-un serviciu de tip rezidențial și este
școlarizat în alt județ/sector față de cel de domiciliu, cheltuielile aferente creșterii
și îngrijirii acestuia sunt asigurate din bugetul instituției în subordinea căreia
funcționează serviciul de tip rezidențial.
(3)Finanțarea activităților, evenimentelor, manifestărilor educative destinate
copiilor și tinerilor cu handicap integrați în învățământul de masă/învățământul
special integrat, organizate în învățământul de masă/învățământul special
integrat, se poate asigura inclusiv prin parteneriat public-privat.
Art. 18
(1)În cadrul procesului de învățământ, indiferent de nivelul acestuia, persoanele
cu handicap au dreptul la:
a)servicii educaționale de sprijin;
b)dotarea cu echipament tehnic adaptat cerințelor educaționale ale persoanei cu
handicap, inclusiv aplicații informatice sau dispozitive pentru transformarea
textului scris/vorbit în forme alternative de comunicare vizuală, auditivă,
augmentativă, după caz.
c)adaptarea mobilierului din sălile de curs;
d)manuale școlare și cursuri în format accesibil pentru elevii și studenții cu
deficiențe de vedere;
e)utilizarea echipamentelor și softurilor asistive în susținerea examenelor de orice
tip și nivel.
(2)Preșcolarii, elevii și studenții cu handicap, împreună cu asistenții personali și
asistenții personali profesioniști, după caz, au dreptul la locuri gratuite în tabere
de odihnă, o dată pe an, indiferent de forma de învățământ.
(3)Sumele aferente dreptului prevăzut la alin. (2) se asigură de la bugetul de stat
prin bugetul Autorității Naționale pentru Tineret.
Pagina 8
Art. 19
În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap în unitățile și instituțiile de
învățământ, autoritățile publice au obligația să ia următoarele măsuri specifice:
a)să promoveze și să garanteze accesul la educație și formare profesională al
persoanelor cu handicap;
b)să asigure școlarizarea la domiciliu a persoanelor cu handicap nedeplasabile pe
durata perioadei de școlarizare obligatorie, precum și pregătirea școlară, indiferent
de locul în care persoana cu handicap se află, inclusiv prin cadrele didactice de
sprijin/itinerante;
c)să asigure accesul la formele de educație permanentă, adaptându-le nevoilor
educaționale ale persoanelor cu handicap;
d)să sprijine cooperarea dintre unitățile de învățământ special sau de masă cu
familia și comunitatea, în vederea asigurării unei oferte educaționale care răspunde
nevoilor individuale ale persoanelor cu handicap;
e)să asigure pregătirea cadrelor didactice în vederea adaptării practicilor
educaționale pentru elevii cu handicap din grupe sau clase de învățământ obișnuit;
f)să asigure posibilitatea practicării unui sport de către orice persoană cu handicap,
precum și pregătirea cadrelor didactice în vederea însușirii de către acestea a unor
noțiuni medicale și tehnice specifice;
g)să asigure servicii educaționale de sprijin pentru persoanele cu handicap și
familiile acestora, prin specialiști în domeniul psihopedagogiei speciale;
h)să asigure accesul în unitățile și instituțiile de învățământ.
SECȚIUNEA 3: Locuință
Art. 20
(1)În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la obținerea unei
locuințe, autoritățile publice au obligația să ia măsuri pentru introducerea unui
criteriu de prioritate pentru închirierea, la nivelurile inferioare, a locuințelor care
aparțin domeniului public al statului ori unităților administrativ-teritoriale ale
acestuia.
(2)Persoanele cu handicap grav beneficiază de următoarele drepturi:
a)acordarea unei camere de locuit, suplimentar față de normele minimale de locuit
prevăzute de lege, pe baza contractelor de închiriere pentru locuințele care aparțin
domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale ale
acestuia;
b)scutirea de la plata chiriei pentru suprafețele locative cu destinație de locuințe
deținute de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale ale acestuia și care sunt
în folosința acestor persoane.
(3)Beneficiază de prevederile alin. (2) și familia sau reprezentantul legal pe
perioada în care are în îngrijire un copil ori un adult cu handicap grav.
(4)Beneficiază de prevederile alin. (2) lit. b) și adultul cu handicap accentuat.
Art. 201
(1)Persoanele cu handicap pot beneficia de locuință în cadrul rețelei de locuire
incluzivă, în baza evaluării nevoilor individuale de viață.
(2)Modalitatea de acordare, de organizare și funcționare, de finanțare și
monitorizare a locuințelor din rețeaua de locuire incluzivă se stabilește prin ordin
al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu
Dizabilități.
Art. 202
(1)Persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu pot primi
un beneficiu pentru locuire, în condițiile legii.
Pagina 9
(2)Beneficiul de locuire prevăzut la alin. (1) se suportă din bugetul de stat sau din
fonduri externe nerambursabile, prin bugetul Autorității Naționale pentru Protecția
Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, prin transferuri către bugetele direcțiilor
generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale
sectoarelor municipiului București, la solicitarea fundamentată a acestora.
(3)Modalitatea de finanțare și de plată a beneficiului de locuire prevăzut la alin.
(1), precum și condițiile de eligibilitate a beneficiarilor se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.
Art. 203
(1)Persoanele cu handicap care părăsesc centrele rezidențiale publice și
beneficiază de măsuri de dezinstituționalizare și de integrare în comunitate pot
primi un beneficiu de tranziție, în condițiile legii.
(2)Beneficiul de tranziție prevăzut la alin. (1) se suportă din bugetul de stat sau
din fonduri externe nerambursabile, prin bugetul Autorității Naționale pentru
Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, prin transferuri către bugetele
direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale
sectoarelor municipiului București, la solicitarea fundamentată a acestora.
(3)Modalitatea de finanțare a beneficiului de tranziție, precum și condițiile de
eligibilitate a beneficiarilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
SECȚIUNEA 4: Cultură, sport, turism
Art. 21
(1)Autoritățile competente ale administrației publice au obligația să faciliteze
accesul persoanelor cu handicap la valorile culturii, la obiectivele de patrimoniu,
turistice, sportive și de petrecere a timpului liber.
(2)În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la cultură, sport și
turism, autoritățile administrației publice au obligația să ia următoarele măsuri
specifice:
a)să sprijine participarea persoanelor cu handicap și a familiilor acestora la
manifestări culturale, sportive și turistice;
b)să organizeze, în colaborare sau parteneriat cu persoane juridice, publice ori
private, manifestări și activități culturale, sportive, de petrecere a timpului liber;
c)să asigure condiții pentru practicarea sportului de către persoanele cu handicap;
d)să sprijine activitatea organizațiilor sportive ale persoanelor cu handicap.
(3)Copilul cu handicap, precum și persoana care îl însoțește beneficiază de
gratuitate la bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestări artistice și sportive.
(4)Adulții cu handicap beneficiază de bilete de intrare la spectacole, muzee,
manifestări artistice și sportive, astfel:
a)adultul cu handicap grav sau accentuat, precum și persoana care îl însoțește
beneficiază de gratuitate;
b)adultul cu handicap mediu și ușor beneficiază de bilete de intrare în aceleași
condiții ca pentru elevi și studenți.
(5)Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (3) și (4) se suportă din bugetul
de stat, prin bugetul Ministerului Culturii și Cultelor, al Agenției Naționale pentru
Sport, din bugetele locale sau, după caz, din bugetul organizatorilor publici ori
privați.
SECȚIUNEA 5: Transport
Art. 22
Pagina 10
Autoritățile administrației publice locale, precum și societățile comerciale ce dețin
licență de traseu au obligația să ia următoarele măsuri specifice în vederea
asigurării transportului în comun al persoanelor cu handicap:
a)să achiziționeze mijloace de transport în comun adaptate nevoilor persoanelor
cu handicap, dotate inclusiv cu sisteme de avertizare audio și video;
b)să adapteze mijloacele de transport în comun aflate în circulație, în limitele
tehnice posibile, conform reglementărilor în vigoare, pentru a răspunde nevoilor
persoanelor cu handicap, inclusiv în ceea ce privește dotarea acestora cu sisteme
de avertizare audio și video;
c)să realizeze, în colaborare ori în parteneriat cu persoane juridice, publice sau
private, programe de transport al persoanelor cu handicap.
Art. 23
(1)Persoanele cu handicap grav și accentuat beneficiază de gratuitate pe toate
liniile la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafață și cu
metroul.
(2)Beneficiază de prevederile alin. (1) și următoarele persoane:
a)însoțitorii persoanelor cu handicap grav, în prezența acestora;
b)însoțitorii copiilor cu handicap accentuat, în prezența acestora;
c)însoțitorii aciuiților cu handicap auditiv și mintal accentuat, în prezența acestora,
pe baza anchetei sociale realizate de către asistentul social din cadrul
compartimentului specializat al primăriei în a cărei rază teritorială își are domiciliul
sau reședința persoana cu handicap;
d)asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav;
e)asistenții personali profesioniști ai persoanelor cu handicap grav sau accentuat.
(3)Legitimația pentru transportul urban cu mijloace de transport în comun de
suprafață este valabilă pe întregul teritoriu al țării, fiind recunoscută de toate
regiile de transport local, și este eliberată de direcțiile generale de asistență socială
și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului
București, costurile fiind suportate din bugetele județelor, respectiv ale sectoarelor
municipiului București.
(4)Sumele aferente dreptului prevăzut la alin. (1) și (2) se asigură din bugetele
locale.
(5)Modalitatea de acordare a gratuității și cuantumul acesteia se stabilesc prin
hotărâre a consiliilor locale.
Art. 24
(1)Persoanele cu handicap grav beneficiază de gratuitatea transportului
interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet de tren
interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele de
transport fluvial, pentru 24 de călătorii pe an calendaristic.
(12)
(2)Beneficiază de prevederile alin. (1) și următoarele persoane:
a)însoțitorii persoanelor cu handicap grav, numai în prezența acestora;
b)asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav.
(3)Persoanele cu handicap accentuat beneficiază de gratuitatea transportului
interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren
interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele
pentru transport fluvial, pentru 12 călătorii pe an calendaristic.
(4)Beneficiază de prevederile alin. (3) și însoțitorii copiilor cu handicap accentuat,
numai în prezența acestora.
(5)Persoanele cu afecțiuni renale care necesită hemodializă în alte localități decât
cele de domiciliu beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu
Pagina 11
orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de
rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial și
peste numărul de călătorii prevăzut, în funcție de recomandarea centrului de
dializă.
(6)Beneficiază de prevederile alin. (5) și asistenții personali sau însoțitorii
persoanelor cu handicap care necesită hemodializă.
(61)Dreptul prevăzut la alin. (1)-(6) se asigură în baza biletelor de călătorie
gratuită care se tipăresc de către direcțiile generale de asistență socială și protecția
copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, costul tipăririi
fiind suportat din bugetele acestora.
(7)Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (1)-(6) se asigură din bugetul de
stat prin bugetul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap.
(8)Modalitatea de acordare a drepturilor prevăzute la alin. (1)-(6) se stabilește
prin hotărâre a Guvernului2).
(9)Persoanele cu handicap grav sau accentuat pot opta, la cerere, pentru
acordarea gratuității la transportul interurban sau pentru acordarea de bonuri de
carburant pe suport hârtie, bonuri valorice pe suport electronic sau decontare,
pentru autoturismul aflat în proprietatea acestora, familiei, asistentului personal,
asistentului personal profesionist sau însoțitorului, pentru cheltuielile necesare
alimentării cu carburant și/sau alimentării mijloacelor de transport electrice, care
nu depășesc suma de 1.500 lei, anual, pentru persoanele cu handicap grav,
respectiv 750 lei, anual, pentru persoanele cu handicap accentuat. În situația în
care persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiază de una dintre
modalitățile de acordare a gratuității prevăzută în prezentul alineat, nu sunt
aplicabile prevederile alin. (2) și (4).
(10)De prevederile alin. (9) beneficiază și părintele, tutorele, asistentul maternal
sau persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului cu handicap grav
sau accentuat în baza unei măsuri de protecție specială, stabilită în condițiile legii.
(101)Actualizarea sumelor prevăzute la alin. (9) se stabilește prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, în funcție de
indicele de inflație.
(102)Dreptul prevăzut la alin. (1)-(6) exclude dreptul acordat aceleiași persoane
în condițiile alin. (9) și (10).
(11)Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (9) și (10) se asigură din
bugetul de stat prin bugetul Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu
Dizabilități, Copii și Adopții.
(12)Metodologia de acordare a drepturilor prevăzute la alin. (9) și (10) se
stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorității Naționale pentru
Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
SECȚIUNEA 6: Asistență juridică
Art. 25
(1)Persoanele cu handicap beneficiază de protecție împotriva neglijării și abuzului,
indiferent de locul unde acestea se află.
(2)În cazul în care persoana cu handicap, indiferent de vârstă, nu se poate îngriji
de interesele sale, aceasta beneficiază de protecție juridică sub forma curatelei, a
consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori a tutelei și de asistență juridică gratuită
în condițiile art. 81 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind
ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare.
Pagina 12
(3)Odată cu preluarea tutelei, tutorele are obligația de a face un inventar al tuturor
bunurilor mobile și imobile ale persoanei cu handicap și prezintă anual un raport
de gestiune autorității tutelare din unitatea administrativ-teritorială în care
persoana cu handicap are domiciliul sau reședința.
(4)În cazul în care persoana cu handicap nu are rude ori persoane care să accepte
tutela, instanța judecătorească va putea numi ca tutore autoritatea administrației
publice locale sau, după caz, persoana juridică privată care asigură protecția și
îngrijirea persoanei cu handicap.
(5)Monitorizarea respectării obligațiilor care revin tutorelui persoanei cu handicap
este asigurată de autoritatea tutelară din unitatea administrativ-teritorială în a
cărei rază își are domiciliul sau reședința persoana cu handicap.
(6)Părintele, reprezentantul legal, tutorele, precum și organizația
neguvernamentală al cărei membru este persoana cu handicap o poate asista pe
aceasta în fața instanțelor judecătorești competente.
(7)Judecarea cauzelor care au ca obiect obținerea de către persoanele cu handicap
a drepturilor prevăzute de prezenta lege se face cu celeritate.
SECȚIUNEA 7: Facilități
Art. 26
Art. 27
(1)Persoanele adulte cu handicap grav sau accentuat pot beneficia de credit a
cărui dobândă se suportă din bugetul de stat, prin transferuri de la bugetul
Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap la bugetele direcțiilor generale
de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor
municipiului București, în baza unui contract privind angajamentul de plată a
dobânzii pentru achiziționarea unui singur autovehicul și pentru adaptarea unei
locuințe conform nevoilor individuale de acces, cu condiția plății la scadență a
ratelor creditului, dar și cu condiția ca valoarea creditului să nu depășească 10.000
de euro, iar returnarea creditului să nu depășească 10 ani. În cazul achiziționării
de autovehicule adaptate special pentru transportul persoanelor cu handicap
netransferabile, dependente de scaunul cu rotile, valoarea creditului nu poate
depăși 20.000 de euro, perioada de rambursare fiind de 15 ani.
(11)Persoanele care au contractat un credit în condițiile prevăzute la alin. (1) și
cărora, în urma reevaluării, li s-a schimbat încadrarea în gradul de handicap
beneficiază în continuare de aceleași condiții de rambursare până la achitarea
creditului.
(12)Persoanele adulte cu dizabilitate gravă sau accentuată, reprezentanții legali ai
acestora, precum și reprezentanții legali ai copiilor cu dizabilitate gravă sau
accentuată beneficiază de credit a cărui dobândă se suportă din bugetul de stat,
prin transferuri de la bugetul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor
Persoanelor cu Dizabilități la bugetele direcțiilor generale de asistență socială și
protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București,
în baza unui contract privind angajamentul de plată a dobânzii pentru tehnologii
asistive și de acces, cu condiția ca valoarea creditului să nu depășească 10.000 de
euro, iar returnarea creditului să nu depășească 10 ani.
(2)Beneficiază de prevederile alin. (1) și familia sau persoana care are în îngrijire
cel puțin un copil cu handicap grav ori accentuat.
(3)Metodologia de preluare de către direcțiile generale de asistență socială și
protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București
a contractelor privind angajamentul de plată a dobânzii încheiate de Autoritatea
Națională pentru Persoanele cu Handicap și de asigurare a transferurilor financiare
Pagina 13
se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Persoanele cu
Handicap.
Art. 28
(1)Persoanele cu handicap, precum și însoțitorii sau, după caz, asistenții personali
ai acestora, deținători de autoturisme, beneficiază de scutire de la plata tarifului
de utilizare a rețelelor de drumuri naționale, prevăzut în Ordonanța Guvernului nr.
15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua
de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea
nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare.
(2)Scutirea prevăzută la alin. (1) se aplică pentru un singur autoturism deținut de
fiecare din persoanele îndreptățite potrivit prevederilor alin. (1).
Art. 28^1
Persoanele cu handicap beneficiază de scutire de la plata tarifului de omologare
individuală perceput de Registrul Auto Român, pentru autovehiculele special
modificate față de configurația inițială în scopul conducerii de către persoanele cu
handicap, pe toată durata de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de
handicap și numai pentru autoturismul proprietate personală.
SECȚIUNEA 8: Asigurarea continuității în măsurile de protecție
Art. 30
În vederea asigurării corelării serviciilor din sistemul de protecție a copilului cu
handicap cu serviciile din sistemul de protecție a persoanelor adulte cu handicap,
autoritățile responsabile ale administrației publice au obligația să ia următoarele
măsuri specifice:
a)să planifice și să asigure tranziția tânărului cu handicap din sistemul de protecție
a copilului în sistemul de protecție a persoanei adulte cu handicap, în baza nevoilor
individuale identificate ale acestuia;
b)să asigure continuitatea serviciilor acordate persoanelor cu handicap;
c)să instituie măsuri menite să asigure pregătirea tânărului pentru viața adultă și
pentru viața independentă;
d)să desfășoare, în colaborare sau în parteneriat cu persoanele juridice, publice
ori private, programe de pregătire pentru viața de adult;
e)să desfășoare activități de informare a tânărului cu handicap în ceea ce privește
oportunitățile de educație, angajare, acces la viața familială și viața socială, la
diferite mijloace de petrecere a timpului liber;
f)să evalueze, la cerere, elevii cu handicap și cu cerințe educaționale speciale.
CAPITOLUL III: Servicii și prestații sociale
SECȚIUNEA 1: Servicii sociale
Art. 31
(1)Dreptul la asistență socială sub formă de servicii sociale se acordă la cerere
sau din oficiu, după caz, pe baza actelor doveditoare, în condițiile prevăzute de
lege.
(2)Cererea pentru acordarea dreptului la servicii sociale se înregistrează la
autoritatea administrației publice locale în a cărei rază teritorială își are domiciliul
sau reședința persoana cu handicap.
(3)Cererea și actele doveditoare se depun spre înregistrare de persoana cu
handicap, familia sa, reprezentantul legal, asistentul personal, asistentul personal
profesionist sau organizația neguvernamentală al cărei membru este persoana cu
handicap.
(4)În vederea asigurării serviciilor sociale necesare persoanelor cu handicap,
autoritățile publice au obligația să ia următoarele măsuri speciale:
Pagina 14
a)să creeze condiții de acces pentru toate tipurile de servicii corespunzătoare
nevoilor individuale ale persoanelor cu handicap;
b)să inițieze, să susțină și să dezvolte servicii sociale centrate pe persoana cu
handicap, în colaborare sau în parteneriat cu persoane juridice, publice ori private;
c)să asigure ponderea personalului de specialitate angajat în sistemul de protecție
a persoanelor cu handicap în raport cu tipurile de servicii sociale: asistenți sociali,
psihologi, instructori de ergoterapie, kinetoterapeuți, pedagogi de recuperare,
logopezi, psihopedagogi, cadre didactice de sprijin, educatori specializați, medici
psihiatri, medici dentiști, infirmieri;
d)să implice în activitățile de îngrijire, reabilitare și integrare a persoanei cu
handicap familia acesteia;
e)să asigure instruirea în problematica specifică a persoanei cu handicap a
personalului care își desfășoară activitatea în sistemul de protecție a persoanelor
cu handicap, inclusiv a asistenților personali și a asistenților personali profesioniști;
f)să dezvolte și să sprijine programe de colaborare între părinți și specialiști în
domeniul handicapului, în colaborare sau în parteneriat cu persoanele juridice,
publice ori private;
g)să înființeze și să susțină sistemul bazat pe managementul de caz în protecția
persoanei cu handicap;
h)să încurajeze și să susțină activitățile de voluntariat;
i)să asigure asistență și îngrijire sociomedicală la domiciliul persoanei cu handicap.
Art. 32
(1)Persoanele adulte cu handicap beneficiază de servicii sociale acordate:
a)la domiciliu;
b)în comunitate;
c)în centre de zi și centre rezidențiale, publice sau private.
(2)Serviciile sociale destinate persoanelor cu handicap sunt proiectate și adaptate
conform nevoilor individuale ale persoanei.
Art. 33
(1)Autoritățile administrației publice locale au obligația de a organiza, administra
și finanța servicii sociale destinate persoanelor cu handicap, în condițiile legii.
(2)Autoritățile administrației publice locale pot contracta servicii sociale cu
furnizori de servicii sociale de drept privat, acreditați, în condițiile legii.
(3)Costul serviciului social contractat nu poate depăși costul avut de serviciul
respectiv la data contractării sau costul mediu al funcționării serviciului la data
înființării, în cazul unui serviciu nou.
(4)Modalitatea de contractare va fi stabilită prin normele metodologice3) de
aplicare a prevederilor prezentei legi.
Art. 34
(1)Serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu handicap se află în
coordonarea metodologică a Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.
(2)Evaluarea, monitorizarea și controlul privind respectarea standardelor minime
de calitate sunt în competența Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială,
precum și a agențiilor județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a
municipiului București.
(3)În realizarea activităților de coordonare metodologică, personalul Autorității
Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități are acces în spațiile care au legătură cu
furnizarea de servicii sociale, la date și informații legate de persoanele cu handicap
beneficiare ale serviciului respectiv.
SECȚIUNEA 2: Asistentul personal
Art. 35
Pagina 15
(1)Persoana adultă cu handicap grav are dreptul la un asistent personal, în baza
evaluării sociopsihomedicale.
(2)Copilul cu handicap grav are dreptul la un asistent personal.
Art. 36
(1)Poate fi încadrată cu contract individual de muncă în funcția de asistent
personal persoana care îndeplinește următoarele condiții:
a)are vârsta minimă de 18 ani împliniți;
b)nu a fost condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni care ar face-o
incompatibilă cu exercitarea ocupației de asistent personal;
c)are capacitate deplină de exercițiu;
d)are o stare de sănătate corespunzătoare, atestată de medicul de familie sau pe
baza unui examen medical de specialitate;
e)a absolvit cel puțin cursurile învățământului general obligatoriu, cu excepția
rudelor și afinilor până la gradul al IV-lea inclusiv ale persoanei cu handicap grav,
precum și cu excepția soțului sau soției, după caz; în situații excepționale, la
propunerea asistentului social din cadrul aparatului propriu al consiliului local în a
cărui rază teritorială își are domiciliul sau reședința persoana care urmează să
îndeplinească funcția de asistent personal, Autoritatea Națională pentru Persoanele
cu Handicap poate aproba derogarea de la îndeplinirea condițiilor de studii și în
cazul altor persoane.
(2)Nu pot deține calitatea de asistent personal persoanele care beneficiază de
concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului
cu handicap, de până la 7 ani.
Art. 37
(1)Pe perioada îngrijirii și protecției persoanei cu handicap grav, pe baza
contractului individual de muncă, asistentul personal are următoarele drepturi:
a)salariu stabilit potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice;
b)program de lucru care să nu depășească în medie 8 ore pe zi și 40 de ore pe
săptămână;
c)concediu anual de odihnă, potrivit dispozițiilor legale aplicabile personalului
încadrat în instituții publice;
d)transport urban gratuit, în condițiile prevăzute la art. 23;
e)transport interurban, în condițiile prevăzute la art. 24.
(2)Pe perioada absenței temporare a asistentului personal, angajatorul are
obligația de a asigura persoanei cu handicap grav un înlocuitor al asistentului
personal.
(3)În situația în care angajatorul nu poate asigura un înlocuitor al asistentului
personal, persoanei cu handicap grav i se acordă indemnizația prevăzută la art. 43
alin. (1) sau găzduirea într-un centru de tip respira.
Art. 38
Asistentul personal are următoarele obligații principale:
a)să participe, o dată la 2 ani, la instruirea organizată de angajator;
b)să semneze un angajament, ca act adițional la contractul individual de muncă,
prin care își asumă răspunderea de a realiza integral planul de recuperare pentru
copilul cu handicap grav, respectiv planul individual de servicii al persoanei adulte
cu handicap grav;
c)să presteze pentru persoana cu handicap grav toate activitățile și serviciile
prevăzute în contractul individual de muncă, în fișa postului și în planul de
recuperare pentru copilul cu handicap grav, respectiv în planul individual de servicii
al persoanei adulte cu handicap grav;
Pagina 16
d)să trateze cu respect, bună-credință și înțelegere persoana cu handicap grav și
să nu abuzeze fizic, psihic sau moral de starea acesteia;
e)să comunice direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului
județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în termen de 48
de ore de la luarea la cunoștință, orice modificare survenită în starea fizică, psihică
sau socială a persoanei cu handicap grav și alte situații de natură să modifice
acordarea drepturilor prevăzute de lege.
Art. 39
(1)Contractul individual de muncă al asistentului personal se încheie cu primăria
localității de domiciliu sau reședință a persoanei cu handicap grav, după caz, în
termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării cererii.
(2)Contractul individual de muncă se întocmește în 3 exemplare, câte unul pentru
fiecare parte contractantă, iar cel de-al treilea exemplar se transmite direcțiilor
generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale
sectoarelor municipiului București, în termen de 5 zile de la încheierea acestuia.
(3)Modalitățile și condițiile de încheiere, modificare și încetare a contractului
individual de muncă al asistentului personal se completează cu prevederile Legii
nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare.
(4)Contractul individual de muncă al asistentului personal încetează de drept în
cazul decesului persoanei cu handicap grav.
Art. 40
(1)Autoritățile administrației publice locale au obligația să prevadă în bugetul local
sumele necesare din care se suportă salarizarea, precum și celelalte drepturi
cuvenite asistentului personal, potrivit legii. Sumele se asigură în proporție de cel
mult 90% de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată,
în baza numărului de beneficiari comunicat de unitățile administrativ-teritoriale.
(2)Serviciul public de asistență socială dispune efectuarea de controale periodice
asupra activității asistenților personali și prezintă semestrial un raport consiliului
local.
Art. 41
Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către asistentul personal a
obligațiilor prevăzute de dispozițiile legale în sarcina lui, precum și a celor
prevăzute în contractul individual de muncă atrage răspunderea disciplinară, civilă
sau, după caz, penală a acestuia, în condițiile legii.
Art. 42
(1)Adultul cu handicap vizual grav poate opta pentru asistent personal sau
indemnizație de însoțitor.
(2)Persoanele cu handicap grav care au și calitatea de pensionari de invaliditate
încadrați în gradul I de invaliditate pot opta pentru indemnizația pentru însoțitor
prevăzută de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu
modificările și completările ulterioare, sau pentru asistent personal. Dreptul de
opțiune se menține și în cazul trecerii pensionarilor de invaliditate la pensia pentru
limită de vârstă.
(3)Invalizii de război care au și calitatea de persoane cu handicap grav și sunt
pensionari de invaliditate gradul I beneficiază atât de dreptul prevăzut la alin. (2),
cât și de dreptul prevăzut la art. 3 din Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R.,
cu modificările și completările ulterioare.
(4)Părinții sau, după caz, reprezentanții legali ai copilului cu handicap grav,
persoana sau familia care a primit în plasament un copil cu handicap grav, adulții
cu handicap grav ori reprezentanții legali ai acestora, cu excepția celor cu handicap
vizual grav, pot opta între asistent personal și primirea unei indemnizații lunare.
Pagina 17
(5)Opțiunea se exprimă prin cerere adresată în scris direcțiilor generale de
asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor
municipiului București, și devine valabilă numai pe baza acordului exprimat în scris
al acestora.
(6)Direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv
locale ale sectoarelor municipiului București, vor comunica angajatorului, în
termen de 5 zile, acordul pentru opțiunea exprimată în condițiile prevăzute la alin.
(5).
Art. 43
(1)Indemnizația lunară prevăzută la art. 42 alin. (4) este în cuantum egal cu
salariul net al asistentului personal gradația 0, stabilit potrivit prevederilor legale
care reglementează nivelul de salarizare a personalului plătit din fonduri publice.
(2)Plata indemnizației lunare se asigură de primăriile în a căror rază teritorială își
are domiciliul sau reședința persoana cu handicap grav.
(3)Plata indemnizației se face pe perioada valabilității certificatului de încadrare în
grad de handicap, emis de comisiile de protecție a copiilor sau de comisiile de
evaluare a persoanelor adulte cu handicap, după caz.
(4)Nu pot beneficia de indemnizația lunară:
a)părinții sau reprezentanții legali ai copilului cu handicap grav pentru care s-a
stabilit măsură de protecție specială, în condițiile legii, la un asistent maternal sau
într-un serviciu de tip rezidențial;
b)adulții cu handicap grav sau reprezentanții lor legali, pe perioada în care adulții
cu handicap grav se află în îngrijirea și protecția asistentului personal profesionist,
în centre rezidențiale publice, cu excepția centrului de tip respiro, ori în alte tipuri
de instituții rezidențiale publice cu caracter social, medico-social, în care se asigură
întreținere completă din partea autorității administrației publice pe o perioadă mai
mare de o lună;
c)persoanele cu handicap grav care sunt reținute, arestate sau condamnate
definitiv la o pedeapsă privativă de libertate, pe perioada reținerii, arestării ori a
detenției.
Art. 44
Autoritățile administrației publice locale prevăzute la art. 43 alin. (2) au obligația:
a)de a angaja și salariza asistentul personal al persoanei cu handicap grav, în
condițiile prezentei legi;
b)de a asigura și garanta plata indemnizației lunare, în cazul în care persoana cu
handicap grav sau reprezentantul ei legal a optat pentru aceasta.
SECȚIUNEA 3: Asistentul personal profesionist
Art. 45
(1)Adultul cu handicap grav sau accentuat care nu realizează venituri ori
realizează venituri de până la nivelul salariului mediu pe economie poate beneficia
de îngrijirea și protecția unui asistent personal profesionist, în baza evaluării
nevoilor individuale.
(11)Îngrijirea și protecția persoanei adulte cu handicap grav sau accentuat se
asigură de către asistentul personal profesionist, altul decât soțul, soția sau rudele
în linie dreaptă.
(2)Îngrijirea și protecția adulților cu handicap grav sau accentuat de către
asistentul personal profesionist se fac pe baza deciziei comisiilor de evaluare a
persoanelor adulte cu handicap județene, respectiv locale ale sectoarelor
municipiului București.
(3)Opinia adultului cu handicap grav sau accentuat se va lua în considerare la
luarea deciziei referitoare la stabilirea asistentului personal profesionist.
Pagina 18
(4)Contractul de muncă al asistentului personal profesionist se încheie de către
direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv
locale ale sectoarelor municipiului București, sau de către furnizorii de servicii
sociale privați, acreditați în condițiile legii.
(5)Monitorizarea și controlul activității de îngrijire și protecție a adulților cu
handicap grav și accentuat de către asistentul personal profesionist se fac de
direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv
locale ale sectoarelor municipiului București.
(6)Asistentul maternal care îngrijește copilul cu handicap grav sau accentuat până
la vârsta majoratului poate opta să devină asistent personal profesionist.
Art. 46
(1)Pentru fiecare adult cu handicap aflat în îngrijirea și protecția asistentului
personal profesionist se acordă o alocație lunară de îngrijire reprezentând cheltuieli
lunare de locuit, hrană și echipament, astfel:
a)1,2 din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002 privind
sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu
modificările și completările ulterioare, pentru persoana adultă cu handicap
accentuat;
b)1,5 din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002 privind
sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, pentru
persoana adultă cu handicap grav.
(2)Începând cu data de 1 ianuarie 2026, finanțarea sumelor prevăzute la alin. (1)
se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul direcțiilor generale de asistență
socială și protecția copilului, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată
alocate cu această destinație, în baza numărului de beneficiari comunicați de către
direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale
sectoarelor municipiului București.
Art. 47
(1)Pe perioada îngrijirii și protecției adulților cu handicap grav sau accentuat,
asistentul personal profesionist beneficiază de următoarele drepturi:
a)salariul de bază stabilit potrivit dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind
salarizarea personalului plătit din fonduri publice;
b)un spor de 15% calculat la salariul de bază, pentru suprasolicitare neuropsihică
și condiții de muncă deosebite în care își desfășoară activitatea;
c)un spor de 15% calculat la salariul de bază, pe perioada în care are în îngrijire
și protecție cel puțin două persoane adulte cu handicap grav sau accentuat;
d)un spor de 25% calculat la salariul de bază, pe perioada în care are în îngrijire
și protecție o persoană adultă cu handicap grav sau accentuat, infectat cu HIV ori
bolnav de SIDA.
(2)Asistentul personal profesionist beneficiază și de alte drepturi, după cum
urmează:
a)consiliere și sprijin din partea specialiștilor de la direcțiile generale de asistență
socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului
București, ori a furnizorilor de servicii sociale, în vederea îndeplinirii obligațiilor ce
îi revin cu privire la îngrijirea și protecția persoanei adulte cu handicap grav sau
accentuat;
b)decontarea cheltuielilor de transport interurban, cazare și masă, în cazul în care
deplasarea se face în interesul adultului cu handicap grav sau accentuat, în
condițiile stabilite pentru personalul din sectorul bugetar;
c)transport urban gratuit, în condițiile prevăzute la art. 23.
Pagina 19
(3)Pe perioada concediului de odihnă, angajatorul are obligația de a asigura
persoanei cu handicap grav sau accentuat un înlocuitor al asistentului personal
profesionist ori găzduirea într-un centru de tip respira.
Art. 471
(1)
(2)Direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv
ale sectoarelor municipiului București pot contracta servicii sociale licențiate de tip
asistent personal profesionist cu furnizori privați de servicii sociale, acreditați, în
condițiile.
Art. 48
(1)Condițiile de obținere a atestatului, procedurile de atestare și statutul
asistentului personal profesionist se reglementează prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap.
(2)Standardele minime obligatorii pentru asigurarea îngrijirii și protecției adulților
cu handicap grav sau accentuat la asistentul personal profesionist se elaborează
de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități și se aprobă prin ordin
al ministrului muncii și justiției sociale.
Art. 49
Asistentul personal profesionist are următoarele obligații principale:
a)să participe anual la instruirea organizată de angajator;
b)să semneze un angajament, ca act adițional la contractul individual de muncă,
prin care își asumă răspunderea de a realiza integral planul individual de servicii
al adultului cu handicap grav sau accentuat;
c)să presteze pentru adultul cu handicap grav sau accentuat toate activitățile și
serviciile prevăzute în contractul individual de muncă, în fișa postului și în planul
individual de servicii;
d)să trateze cu respect, bună-credință și înțelegere adultul cu handicap grav sau
accentuat și să nu abuzeze fizic, psihic ori moral de starea acestuia;
e)să comunice direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului
județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în termen de 48
de ore de la luarea la cunoștință, orice modificare survenită în starea fizică, psihică
ori socială a adultului cu handicap grav sau accentuat și alte situații de natură să
modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.
Art. 50
Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către asistentul personal
profesionist a obligațiilor prevăzute de dispozițiile legale în sarcina acestuia,
precum și a celor prevăzute în contractul individual de muncă atrage răspunderea
disciplinară, civilă, ori, după caz, penală a asistentului personal profesionist, în
condițiile legii.
SECȚIUNEA 4: Centre pentru persoanele adulte cu handicap
Art. 51
(1)Persoana cu handicap poate beneficia de următoarele servicii sociale: asistent
personal, asistent personal profesionist, servicii de îngrijire la domiciliu, echipă
mobilă, servicii de asistență și suport, servicii de recuperare neuromotorie de tip
ambulatoriu, centre de zi și/sau centre rezidențiale.
(2)Centrele de zi și centrele rezidențiale reprezintă servicii sociale acordate
persoanelor adulte cu handicap, cu personal calificat și infrastructură adecvată;
centrele rezidențiale sunt servicii sociale în care persoana cu handicap este
găzduită cel puțin 24 de ore.
(3)În sensul prezentei legi, tipurile de centre rezidențiale pentru persoane adulte
cu handicap sunt:
Pagina 20
a)locuințe protejate;
b)centre pentru viață independentă;
c)centre de abilitare și reabilitare;
d)centre de îngrijire și asistență;
e)centre respiro/centre de criză.
(4)Capacitatea centrelor rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap nu poate
fi mai mare de 50 de locuri.
(5)
(6) Centrele de zi și centrele rezidențiale publice pentru persoane adulte cu
handicap se înființează ca structuri cu sau fără personalitate juridică, astfel:
a)în subordinea consiliilor județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului
București, în structura direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului;
b)în subordinea autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș
sau comună, în structura serviciului public de asistență socială, cu excepția celor
de la alin. (3) lit. b)-d).
(7)Centrele de zi și centrele rezidențiale private pentru persoanele adulte cu
handicap se înființează ca structuri cu sau fără personalitate juridică.
(8)Centrele de zi și centrele rezidențiale publice și private pentru persoane adulte
cu handicap funcționează cu respectarea standardelor specifice de calitate.
(9)Centrele publice și private pentru persoane adulte cu handicap sunt coordonate
metodologic de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.
(10)Finanțarea măsurilor de protecție se asigură de la bugetul de stat, prin
bugetul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului sau al
autorității administrației publice locale la nivel de municipiu, oraș sau comună,
după caz, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată alocate cu această
destinație, în proporție de cel mult 90% din necesarul stabilit anual de Ministerul
Muncii și Solidarității Sociale la elaborarea bugetului de stat, în baza standardelor
de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii sociale.
(11) Prin excepție de la prevederile alin. (10), până la data de 1 ianuarie 2026,
finanțarea măsurii de protecție de tip asistent personal profesionist, precum și
drepturile prevăzute la art. 46 se asigură din bugetul propriu al județului, respectiv
al sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială își are domiciliul sau
reședința asistentul personal profesionist, precum și din fonduri externe
nerambursabile, după caz.
(12)Începând cu data de 1 ianuarie 2026, finanțarea sumelor prevăzute la art. 47
se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul direcțiilor generale de asistență
socială și protecția copilului sau al autorității administrației publice locale la nivel
de municipiu, oraș sau comună, după caz, din sume defalcate din taxa pe valoarea
adăugată alocate cu această destinație, în proporție de cel mult 90% din necesarul
stabilit anual de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale la elaborarea bugetului de
stat, în baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari/tipuri de servicii
sociale.
Art. 52
(1)În vederea desfășurării unui tip de activități cu caracter inovator în domeniul
protecției persoanelor cu handicap, furnizorii de servicii sociale acreditați pot
înființa, administra și finanța centre-pilot, pentru o perioadă determinată de
maximum 3 ani.
(2)Evaluarea activităților cu caracter inovator se realizează de Autoritatea
Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.
Art. 53
Pagina 21
(1)Într-un centru de zi sau rezidențial serviciile sociale pot fi furnizate în sistem
integrat cu serviciile medicale, de educație, de locuire, de ocupare a forței de
muncă și altele asemenea.
(2)Persoanele cu handicap din centrele de zi sau rezidențiale beneficiază de
servicii medicale din cadrul pachetului de servicii medicale de bază care se suportă
din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, conform
Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul
sistemului de asigurări sociale de sănătate.
(3)Coordonarea serviciilor sociale furnizate în sistem integrat se face de
autoritatea administrației publice locale sau de furnizorul de servicii sociale care
înființează, administrează și finanțează centrul.
(4)Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului alocă fonduri de la buget pentru
finanțarea cheltuielilor aferente:
a)activităților de educație desfășurate în centrele pentru persoanele cu handicap;
b)perfecționării pregătirii profesionale a cadrelor didactice;
c)altor acțiuni și activități, în condițiile legii.
Art. 54
(1)Persoana cu handicap are dreptul să fie îngrijită și protejată într-un centru din
localitatea/județul în a cărei/cărui fază teritorială își are domiciliul sau reședința.
(2)Finanțarea centrelor publice se face din bugetele proprii ale județelor, respectiv
ale sectoarelor municipiului București, pe teritoriul cărora funcționează acestea.
(3)În cazul în care nevoile individuale ale persoanei cu handicap nu pot fi asigurate
în condițiile prevăzute la alin. (1), persoana cu handicap poate fi îngrijită și
protejată într-un centru aflat în altă unitate administrativ-teritorială.
(4)Decontarea cheltuielilor dintre autoritățile administrației publice locale se face
în baza costului mediu lunar al cheltuielilor efectuate în luna anterioară de centrul
în care persoana cu handicap este îngrijită și protejată.
(5)Modalitatea de decontare va fi stabilită prin normele metodologice4) de aplicare
a prevederilor prezentei legi.
Art. 55
(1)Furnizorul de servicii sociale are obligația de a promova, facilita și asigura
personalului programe de formare profesională, precum și programe de instruire
specifică cu privire la problematica handicapului și legislația în domeniu.
(2)Personalul din cadrul centrelor prevăzute la art. 51 alin. (1) are obligația
respectării standardelor specifice de calitate, precum și a prevederilor legale
privind drepturile persoanelor cu handicap.
(3)Nerespectarea prevederilor alin. (2) atrage, după caz, răspunderea
disciplinară, contravențională sau penală, conform prevederilor legale.
Art. 56
(1)Personalul de specialitate care își desfășoară activitatea în centrele publice din
mediul rural, de zi și rezidențiale pentru copiii și adulții cu handicap, beneficiază
de decontarea cheltuielilor de transport dus-întors de la domiciliu, în condițiile legii.
(2)Sumele necesare acordării drepturilor prevăzute la alin. (1) se asigură din
bugetele proprii ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București, pe
a căror rază teritorială funcționează centrul.
SECȚIUNEA 5: Prestații sociale pentru persoanele cu handicap
Art. 57
(1)Dreptul la prestațiile sociale se stabilește prin decizie a directorului executiv al
direcției generale de asistență socială și protecția copilului. În baza documentului
care atestă încadrarea în grad de handicap din evidența direcțiilor generale de
asistență socială și protecția copilului.
Pagina 22
(2)Plata prestației sociale se face în baza deciziei de plată emisă de directorul
executiv al agenției județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a
municipiului București, de către personalul cu atribuții în acest sens, preluat de la
direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale
sectoarelor municipiului București.
(3)În situația în care persoana încadrată în grad de handicap nu dorește să
beneficieze de prestații sociale poate depune cerere în acest sens.
(4)Cererea prevăzută la alin. (3) se înregistrează la autoritatea administrației
publice locale competente în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința
persoana cu handicap și se transmite direcției generale de asistență socială și
protecția copilului în maximum 5 zile lucrătoare de la înregistrare.
(5)Dreptul la prestații sociale se acordă începând cu luna următoare celei în care
persoana a fost încadrată în grad de handicap și încetează cu luna următoare celei
în care persoana nu mai este încadrată în grad de handicap sau, după caz, a
depunerii cererii prevăzute la alin. (3).
Art. 58
(1)Copiii cu handicap, inclusiv copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, beneficiază de
alocație de stat în condițiile și în cuantumul prevăzut de lege.
(2)Copiii cu handicap de tip HIV/SIDA beneficiază de o alocație lunară de hrană,
calculată pe baza alocației zilnice de hrană stabilite pentru consumurile colective
din unitățile sanitare publice.
(3)Adultul cu handicap vizual grav primește pentru plata însoțitorului o
indemnizație echivalentă cu salariul net al asistentului personal gradația 0, stabilit
potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului
plătit din fonduri publice.
(4)Adultul cu handicap beneficiază, în condițiile prezentei legi, de următoarele
prestații sociale:
a)indemnizație lunară, indiferent de venituri:
(i)70% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002 privind
sistemul asigurărilor pentru șomaj si stimularea ocupării forței de muncă, cu
modificările și completările ulterioare, pentru adultul cu handicap grav;
(ii)53% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu
modificările și completările ulterioare, pentru adultul cu handicap accentuat;
b)buget personal complementar lunar, indiferent de venituri;
(i)30% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu
modificările și completările ulterioare, pentru adultul cu handicap grav;
(ii)22% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu
modificările și completările ulterioare, pentru adultul cu handicap accentuat;
(iii)12% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu
modificările și completările ulterioare, pentru adultul cu handicap mediu.
(5)Părintele, tutorele sau persoana care se ocupă de creșterea și îngrijirea
copilului cu handicap în baza unei măsuri de protecție specială, stabilită în condițiile
legii, beneficiază de prestații sociale, pe perioada în care îl are în îngrijire,
supraveghere și întreținere, astfel:
a)60% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu
modificările și completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap grav;
b)35% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu
modificările și completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap accentuat;
c)12% din indicatorul social de referință, prevăzut de Legea nr. 76/2002, cu
modificările și completările ulterioare, în cazul copilului cu handicap mediu.
(6)Nu pot beneficia de prevederile alin. (4):
Pagina 23
a)adulții cu handicap îngrijiți și protejați în centre rezidențiale publice, cu excepția
centrului de tip respiro, ori în alte tipuri de instituții rezidențiale publice cu caracter
social sau medico-social, în care se asigură întreținere completă din partea
autorității administrației publice pe o perioadă mai mare de o lună;
b)persoanele cu handicap care sunt reținute, arestate sau condamnate definitiv la
o pedeapsă privativă de libertate, pe perioada reținerii, arestării ori a detenției;
c)adulții cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri, aflați în îngrijirea
și protecția asistentului personal profesionist.
(7)
(8)
(9)De dreptul prevăzut la alin. (2) poate beneficia copilul bolnav de SIDA numai
pe perioada în care este îngrijit în familie.
(10)Sumele aferente drepturilor prevăzute la alin. (1)-(5) și cheltuielilor de
administrare se asigură prin bugetul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, iar plata
acestora se realizează de către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială
prin agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului
București.
(11)Procedura de preluare de către agențiile județene pentru plăți și inspecție
socială, respectiv a municipiului București a personalului cu atribuții în efectuarea
plăților de la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene,
respectiv ale sectoarelor municipiului București, procedura de acordare a plăților,
precum și situațiile de suspendare, modificare, încetare a dreptului se stabilesc
prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale.
(12)Bugetul personal complementar prevăzut la alin. (4) lit. b) nu este luat în
calcul la stabilirea altor drepturi și obligații.
(13)În situația în care din calculul prestațiilor prevăzute la alin. (4) și (5) rezultă
fracțiuni în bani, acestea se rotunjesc la un leu în favoarea beneficiarilor.
(14)Drepturile restante aferente deciziilor emise și neplătite în anul 2006 pentru
persoanele cu handicap vizual, stabilite în baza Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 102/19995) privind protecția specială și încadrarea în muncă a
persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
519/2002, cu modificările și completările ulterioare, se asigură și se plătesc de
către Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse prin direcțiile de muncă și
protecție socială județene, respectiv a municipiului București.
SECȚIUNEA 6: Obligațiile persoanelor cu handicap, ale familiei sau
reprezentanților legali
Art. 59
(1)Persoanele adulte cu handicap au următoarele obligații:
a)să se prezinte din oficiu pentru evaluare/reevaluare la structurile competente în
domeniu;
b)să se prezinte din oficiu pentru reevaluare la comisiile de evaluare pentru
încadrarea în grad și tip de handicap, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea
termenului de valabilitate al certificatului de încadrare în grad și tip de handicap;
c)să se prezinte pentru reevaluare, la solicitarea structurilor competente în
domeniu, cu excepția persoanelor cu handicap a căror afecțiune a generat
deficiențe funcționale și/sau structural - anatomice într-un stadiu ireversibil, care
nu pot urma programe de recuperare și pentru care comisia de evaluare a stabilit
un termen permanent de valabilitate a certificatului de încadrare în grad și tip de
handicap;
d)să depună diligențele necesare pentru a beneficia de drepturile prevăzute de
lege;
Pagina 24
e)să urmeze activitățile și serviciile prevăzute în planul de recuperare pentru
copilul cu handicap, respectiv în planul individual de servicii al adultului cu
handicap;
f)să depună diligențe pentru încadrarea în muncă, în condițiile legii, în raport cu
pregătirea, posibilitățile fizice și psihice, pe baza recomandărilor comisiei cu
competență în domeniu;
g)să colaboreze cu asistenții sociali și echipele de specialiști, în scopul recuperării,
reabilitării, orientării profesionale și integrării sociale;
h)să aducă la cunoștința direcțiilor generale de asistență socială și protecția
copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în
termen de 48 de ore de la luarea la cunoștință, orice modificare cu privire la gradul
de handicap, domiciliu sau reședință, starea materială și alte situații de natură să
modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.
(2)Persoanele pentru care comisia de evaluare a stabilit un termen permanent de
valabilitate a certificatului de încadrare în grad și tip de handicap se prezintă pentru
reevaluare în următoarele situații:
a)solicită acest lucru ca urmare a agravării condiției lor medico-psihosociale;
b)sunt convocate de către structurile competente în cazul existenței unor
suspiciuni justificate privind încălcarea prevederilor legale referitoare la încadrarea
în grad și tip de handicap.
Art. 60
Persoana care are în îngrijire, supraveghere și întreținere un copil sau adult cu
handicap are următoarele obligații principale:
a)să asigure creșterea și îngrijirea corespunzătoare a persoanei cu handicap;
b)să respecte și/sau să urmeze activitățile și serviciile prevăzute în planul de
recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv în planul individual de servicii al
adultului cu handicap;
c)să însoțească persoana cu handicap, la termenul necesar sau la solicitare, pentru
evaluare și reevaluare, la comisiile cu competență în domeniu;
d)să se prezinte la solicitarea direcțiilor generale de asistență socială și protecția
copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București;
e)să colaboreze cu asistenții sociali și specialiștii care au ca scop recuperarea,
reabilitarea, orientarea profesională și integrarea socială;
f)să comunice direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului
județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, în termen de 48
de ore de la luarea la cunoștință, orice modificare cu privire la gradul de handicap,
domiciliu sau reședință, starea materială, precum și alte situații de natură să
modifice acordarea drepturilor prevăzute de lege.
CAPITOLUL IV: Accesibilitate
Art. 61
În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic,
informațional și comunicațional, autoritățile publice au obligația să ia următoarele
măsuri specifice:
a)să promoveze și să implementeze conceptul Acces pentru toți, pentru a
împiedica crearea de noi bariere și apariția unor noi surse de discriminare;
b)să sprijine cercetarea, dezvoltarea și producția de noi tehnologii de informare și
comunicare și tehnologii asistive;
c)să recomande și să susțină introducerea în pregătirea inițială a elevilor și
studenților a unor cursuri referitoare la problematica handicapului și a nevoilor
acestora, precum și la diversificarea modalităților de realizare a accesibilității;
d)să faciliteze accesul persoanelor cu handicap la noile tehnologii;
Pagina 25
e)să asigure accesul la informațiile publice pentru persoanele cu handicap;
f)să asigure interpreți autorizați ai limbajului mimico-gestual și ai limbajului
specific persoanelor cu surdocecitate;
g)să proiecteze și să deruleze, în colaborare sau în parteneriat cu persoanele
juridice, publice ori private, programe de accesibilitate sau de conștientizare
asupra importanței acesteia.
Art. 62
(1)Clădirile de utilitate publică, căile de acces, clădirile de locuit construite din
fonduri publice, mijloacele de transport în comun și stațiile acestora, taxiurile,
vagoanele de transport feroviar pentru călători și peroanele principalelor stații,
spațiile de parcare, străzile și drumurile publice, telefoanele publice, mediul
informațional și comunicațional vor fi adaptate conform prevederilor legale în
domeniu, astfel încât să permită accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap.
(2)Clădirile de patrimoniu și cele istorice se vor adapta, cu respectarea
caracteristicilor arhitectonice, conform prevederilor legale în domeniu.
(3)Costurile lucrărilor necesare pentru realizarea adaptărilor prevăzute la alin. (1)
și (2) se suportă din bugetele autorităților administrației publice centrale sau locale
și din sursele proprii ale persoanelor juridice cu capital privat, după caz.
(4)Autoritățile administrației publice locale au obligația să includă reprezentanți ai
organizațiilor neguvernamentale ale persoanelor cu handicap în comisiile de
recepție a lucrărilor de construcție ori de adaptare a obiectivelor prevăzute la alin.
(1) și (2).
Art. 63
(1)Autoritățile prevăzute de lege au obligația să elibereze autorizația de
construcție pentru clădirile de utilitate publică numai în condițiile respectării
prevederilor legale în domeniu, astfel încât să fie permis accesul neîngrădit al
persoanelor cu handicap.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică și pentru clădirile de locuit care se construiesc ori
pentru care se realizează lucrări de consolidare, de reabilitare, de extindere și/sau
de modernizare, cu finanțare din fonduri publice.
(3)Adaptarea accesului în clădirile aflate în patrimoniul public sau privat al statului
ori al unităților administrativ-teritoriale se face și în condițiile când nu se realizează
lucrările prevăzute la alin. (2), la solicitarea persoanelor cu handicap grav, locatari
ai acestora.
Art. 64
(1)Pentru a facilita accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap la transport și
călătorie, până la 31 decembrie 2010, autoritățile administrației publice locale au
obligația să ia măsuri pentru:
a)adaptarea tuturor mijloacelor de transport în comun aflate în circulație;
b)adaptarea tuturor stațiilor mijloacelor de transport în comun conform
prevederilor legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil a spațiilor de acces spre ușa
de intrare în mijlocul de transport;
c)montarea panourilor de afișaj corespunzătoare nevoilor persoanelor cu handicap
vizual și auditiv în mijloacele de transport public;
d)imprimarea cu caractere mari și în culori contrastante a rutelor și a indicativelor
mijloacelor de transport în comun.
(2)În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, toți operatorii
de taxi au obligația să asigure cel puțin o mașină adaptată transportului
persoanelor cu handicap care utilizează fotoliul rulant.
(3)Constituie discriminare refuzul conducătorului serviciului de taximetrie, precum
și al conducătorului auto de transport alternativ cu autoturism de a asigura
Pagina 26
transportul persoanei cu handicap și al dispozitivului de mers, inclusiv accesul în
taxi alături de câinele-ghid.
(4)Până la data de 31 decembrie 2007, autoritățile administrației publice locale
competente au obligația să ia măsuri pentru:
a)adaptarea trecerilor de pietoni de pe străzile și drumurile publice conform
prevederilor legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil;
b)montarea sistemelor de semnalizare sonoră și vizuală la intersecțiile cu trafic
intens.
(5)Câinele-ghid care însoțește persoana cu handicap grav are acces liber și gratuit
în toate locurile publice, inclusiv în locațiile în care se asigură servicii publice și în
mijloacele de transport în comun, inclusiv în taxiuri și în mijloacele auto de
transport alternativ.
(6)Până la data de 31 decembrie 2010, administratorii infrastructurii feroviare și
operatorii de transport feroviar au următoarele obligații:
a)să adapteze cel puțin un vagon și stațiile principale de tren, pentru a permite
accesul persoanelor cu handicap care utilizează fotoliul rulant;
b)să marcheze prin pavaj tactil contrastant căile spre peroanele de îmbarcare,
ghișee sau alte utilități.
Art. 65
(1)În spațiile de parcare de pe lângă clădirile de utilitate publică, precum și în cele
organizate vor fi adaptate, rezervate și semnalizate prin semn internațional cel
puțin 4% din numărul total al locurilor de parcare, dar nu mai puțin de două locuri,
pentru parcarea gratuită a mijloacelor de transport pentru persoane cu handicap.
(2)Persoanele cu handicap sau reprezentanții legali ai acestora, la cerere, pot
beneficia de un card-legitimație pentru locurile gratuite de parcare. Autovehiculul
care transportă o persoană cu handicap posesoare de card-legitimație beneficiază
de parcare gratuită.
(3)Modelul cardului-legitimație va fi stabilit în normele metodologice6) de aplicare
a prevederilor prezentei legi. Eliberarea cardurilor se face de către autoritățile
administrației publice locale.
(4)Costurile aferente dreptului prevăzut la alin. (2) se suportă din bugetele locale.
(5)În spațiile de parcare ale domeniului public și cât mai aproape de domiciliu
administratorul acestora repartizează locuri de parcare gratuită persoanelor cu
handicap care au solicitat și au nevoie de astfel de parcare.
Art. 66
(1)Editurile au obligația să pună matrițele electronice utilizate pentru tipărirea
cărților și revistelor la dispoziția persoanelor juridice autorizate care le solicită
pentru a le transforma în format accesibil persoanelor cu deficiențe de vedere sau
de citire, în condițiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile
conexe, cu modificările și completările ulterioare.
(2)Bibliotecile publice au obligația să înființeze secții cu carte în formate accesibile
persoanelor cu deficiențe de vedere sau de citire.
Art. 67
(1)Până la data de 31 martie 2007, operatorii de telefonie au următoarele
obligații:
a)să adapteze cel puțin o cabină la o baterie de telefoane publice în conformitate
cu prevederile legale în vigoare;
b)să furnizeze informații despre costurile serviciilor în forme accesibile persoanelor
cu handicap.
(2)Operatorii de servicii bancare au obligația să pună la dispoziția persoanelor cu
handicap, la solicitarea acestora, extrase de cont și alte informații în formate
accesibile.
Pagina 27
(3)Angajații operatorilor de servicii bancare și poștale au obligația de a acorda
asistență în completarea formularelor, la solicitarea persoanelor cu handicap.
Art. 68
Până la data de 31 decembrie 2007, proprietarii de spații hoteliere au următoarele
obligații:
a)să adapteze cel puțin o cameră pentru găzduirea persoanei cu handicap care
utilizează fotoliul rulant;
b)să marcheze prin pavaj sau covoare tactile intrarea, recepția și să dețină harta
tactilă a clădirii;
c)să monteze lifturi cu însemne tactile.
Art. 69
(1)Autoritățile și instituțiile centrale și locale, publice sau private asigură, pentru
relațiile directe cu persoanele cu handicap auditiv ori cu surdocecitate, interpreți
autorizați ai limbajului mimico-gestual sau ai limbajului specific al persoanei cu
surdocecitate.
(2)Metodologia de autorizare a interpreților7) va fi aprobată prin ordin comun al
ministrului educației, cercetării și tineretului și al ministrului muncii, familiei și
egalității de șanse, la propunerea Autorității Naționale pentru Persoanele cu
Handicap, cu consultarea Asociației Naționale a Surzilor din România, precum și a
organizațiilor neguvernamentale din domeniul surdocecității.
(3)Limbajul mimico-gestual și limbajul specific al persoanei cu surdo-cecitate sunt
recunoscute oficial ca mijloace de comunicare specifice persoanelor cu handicap
auditiv sau cu surdocecitate.
Art. 70
(1)Autoritățile centrale și locale publice, precum și instituțiile centrale și locale,
publice sau de drept privat, au obligația de a asigura servicii de informare și
documentare accesibile persoanelor cu handicap.
(2)În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, serviciile de relații
cu publicul vor afișa și vor dispune de informații accesibile persoanelor cu handicap
vizual, auditiv și mintal.
Art. 71
(1)Până la data de 31 decembrie 2007, autoritățile publice au obligația să ia
măsuri pentru:
a)accesibilizarea paginilor de internet proprii, în vederea îmbunătățirii accesării
documentelor electronice de către persoanele cu handicap vizual și mintal;
b)utilizarea pictogramelor în toate serviciile publice;
c)adaptarea telefoanelor pentru persoanele cu handicap auditiv;
(2)În achiziția de echipamente și softuri, instituțiile publice vor avea în vedere
respectarea criteriului de accesibilitate.
CAPITOLUL V: Orientare, formare profesională, ocupare și angajare
în muncă
Art. 72
(1)Orice persoană cu handicap care dorește să se integreze sau să se reintegreze
în muncă are acces gratuit la evaluare și orientare profesională, indiferent de
vârstă, tipul și gradul de handicap.
(2)Persoana cu handicap participă activ în procesul evaluării și orientării
profesionale, are acces la informare și la alegerea activității, conform dorințelor și
aptitudinilor sale.
(3)Datele și informațiile personale colectate în cursul procesului de evaluare și
orientare profesională sunt confidențiale și pot fi utilizate numai în interesul și cu
acordul persoanei cu handicap în cauză.
Pagina 28
(4)În vederea dezvoltării potențialului pentru muncă, persoanele cu handicap pot
beneficia de pregătire pentru muncă sau activități de instruire, dezvoltare
personală sau perfecționare a abilităților în cadrul atelierelor protejate organizate
de structuri guvernamentale sau neguvernamentale, conform unei metodologii
aprobate prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția
Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
Art. 73
(1)Beneficiază de orientare profesională, după caz, persoana cu handicap care
este școlarizată și are vârsta corespunzătoare în vederea integrării profesionale,
persoana care nu are un loc de muncă, cea care nu are experiență profesională
sau cea care, deși încadrată în muncă, dorește reconversie profesională.
(2)Persoana cu handicap sau, după caz, familia ori reprezentantul legal al acesteia
este principalul factor de decizie cu privire la orientarea profesională.
(3)Formarea profesională a persoanelor cu handicap se organizează, conform
legii, prin programe de inițiere, calificare, recalificare, perfecționare și specializare.
Art. 74
(1)În vederea asigurării evaluării, orientării, formării și reconversiei profesionale
a persoanelor cu handicap, autoritățile publice au obligația să ia următoarele
măsuri specifice:
a)să realizeze/diversifice/susțină financiar programe privind orientarea
profesională a persoanelor cu handicap;
b)să asigure pregătirea și formarea pentru ocupații necesare în domeniul
handicapului;
c)să coreleze pregătirea profesională a persoanelor cu handicap cu cerințele pieței
muncii;
d)să creeze cadrul necesar pentru accesul la evaluare și orientare profesională în
orice meserie, în funcție de abilitățile persoanelor cu handicap.
(2)Evaluarea și orientarea profesională a adulților cu handicap se realizează de
comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, în condițiile legii.
(3)Modalitățile de organizare și funcționare, de evaluare și de referire a
beneficiarilor pentru angajare asistată se aprobă prin ordin al președintelui
Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
Art. 75
(1)Persoanele cu handicap au dreptul să li se creeze toate condițiile pentru a-și
alege și exercita profesia, meseria sau ocupația, pentru a dobândi și menține un
loc de muncă, precum și pentru a promova profesional.
(2)În realizarea drepturilor prevăzute la alin. (1), autoritățile publice au obligația
să ia următoarele măsuri specifice:
a)să promoveze conceptul potrivit căruia persoana cu handicap încadrată în muncă
reprezintă o valoare adăugată pentru societate și, în special, pentru comunitatea
căreia aparține;
b)să promoveze un mediu de muncă deschis, inclusiv și accesibil persoanelor cu
handicap;
c)să creeze condițiile și serviciile necesare pentru ca persoana cu handicap să
poată alege forma de conversie/reconversie profesională și locul de muncă, în
conformitate cu potențialul ei funcțional;
d)să înființeze și să susțină complexe de servicii, formate din unități protejate
autorizate și locuințe protejate;
e)să inițieze și să dezvolte forme de stimulare a angajatorilor, în vederea angajării
și păstrării în muncă a persoanelor cu handicap, inclusiv prin încurajarea acestora
în sensul adaptării programului și normelor de lucru.
Pagina 29
f)să acorde sprijin pentru organizarea unei piețe de desfacere pentru produsul
muncii persoanei cu handicap;
g)să diversifice și să susțină diferite servicii sociale, respectiv consiliere pentru
persoana cu handicap și familia acesteia, informare pentru angajatori, angajare
asistată și altele asemenea;
h)să promoveze serviciile de mediere pe piața muncii a persoanelor cu handicap;
i)să realizeze/actualizeze permanent baza de date, pentru evidențierea ofertei de
muncă din rândul persoanelor cu handicap;
j)să dezvolte colaborări cu mass-media, în vederea creșterii gradului de
conștientizare/sensibilizare a comunității cu privire la potențialul, abilitățile și
contribuția persoanelor cu handicap la piața muncii;
k)să realizeze, în colaborare sau parteneriat cu persoanele juridice, publice ori
private, programe și proiecte având ca obiectiv creșterea gradului de ocupare;
l)să inițieze și să susțină campanii de sensibilizare și conștientizare a angajatorilor
asupra abilităților persoanelor cu handicap;
m)să inițieze programe specifice care stimulează creșterea participării pe piața
muncii a forței de muncă din rândul grupurilor supuse riscului major de excluziune
socială.
Art. 76
Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului stabilește măsuri privind egalitatea de
șanse pentru persoanele cu handicap, asigurând, acolo unde este necesar, suport
adițional adaptat nevoilor adulților cu handicap, sprijinind accesul acestora în
unitățile și instituțiile de învățământ superior. Ministerul Educației, Cercetării și
Tineretului inițiază programe de educație permanentă a adulților cu handicap și
asigură sprijin privind implementarea lor.
Art. 77
(1)Persoanele cu handicap au dreptul de a munci și de a realiza venituri în
conformitate cu prevederile legislației muncii, precum și cu dispozițiile speciale din
prezenta lege.
(2)În sensul prezentei legi și numai în contextul încadrării în muncă, prin persoană
cu handicap se înțelege și persoana invalidă gradul III.
Art. 78
(1)Persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor
profesionale și capacității de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad
de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel județean sau al sectoarelor
municipiului București.
(11)Pentru integrarea persoanelor cu handicap în muncă, angajatorii asigură
accesul acestora la ocuparea unui loc de muncă adaptat, după caz, în conformitate
cu potențialul funcțional și capacitatea de adaptare a acestora.
(12)Persoanei cu handicap i se garantează egalitatea de șanse în prestarea
activității și i se asigură accesibilizarea locului de muncă și adaptarea sarcinilor în
conformitate cu potențialul său funcțional.
(2)Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care
au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un
procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați.
(21)La stabilirea procentului prevăzut la alin. (2) nu se iau în calcul asistenții personali
ai persoanelor cu handicap grav angajați în condițiile legii.
(3)Autoritățile și instituțiile publice, precum și persoanele juridice, publice sau
private, care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute la alin.
(2), pot opta pentru una dintre următoarele obligații:
Pagina 30
a)să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază
minim brut pe țară garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în
care nu au angajat persoane cu handicap;
b)să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a
minimum 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată înmulțit
cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu
suma reprezentând diferența până la nivelul sumei prevăzute la lit. a) să
achiziționeze, pe bază de parteneriat, produse și/sau servicii realizate prin
activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unități protejate
autorizate.
(4)Fac excepție de la prevederile alin. (2) instituțiile publice de apărare națională,
ordine publică și siguranță națională.
(41)Fac excepție de la prevederile alin. (3) lit. b) unitățile protejate înființate în
cadrul organizațiilor persoanelor cu handicap care pot desfășura și activități de
vânzări / intermedieri, cu condiția ca minimum 75% din profitul obținut să fie
destinat programelor de integrare socioprofesională pentru persoanele cu handicap
din organizațiile respective. Aceste unități au obligația prezentării unui raport
financiar la fiecare început de an, din care să rezulte cum au fost utilizate fondurile
obținute prin activitatea comercială.
(42)Fac excepție de la prevederile alin. (3) lit. b) unitățile protejate autorizate
înființate în cadrul organizațiilor persoanelor cu handicap, care pot desfășura și
activități de vânzări și/sau intermedieri, cu condiția ca minimum 75% din profitul
obținut să fie destinat programelor de integrare socioprofesională pentru
persoanele cu handicap din organizațiile respective. Aceste unități au obligația
prezentării unui raport financiar la fiecare început de an, din care să rezulte cum
au fost utilizate fondurile obținute prin activitatea comercială.
(43)Activitățile de intermedieri prevăzute la alin. (42) se referă numai la produse
și/sau servicii oferite de către o altă unitate protejată autorizată potrivit
dispozițiilor prezentei legi.
(5)Monitorizarea și controlul respectării prevederilor art. 78 alin. (2) și (3) se fac
de către organele fiscale din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscala.
(6)În scopul stimulării angajării persoanelor cu handicap, în condițiile prevăzute
la alin. (2), autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice publice, cu
excepția celor prevăzute la alin. (4), au obligația organizării unor concursuri de
angajare exclusiv pentru persoanele cu handicap, cu respectarea prevederilor
legale în vigoare. Această măsură nu exclude posibilitatea persoanelor cu handicap
de a participa la toate celelalte concursuri de angajare organizate de către instituția
publică.
*) ATENȚIE! Prin Decizia nr. 906/2020, Curtea Constituțională admite excepția
de neconstituționalitate și suspendă pentru 45 de zile dispozițiile art. I pct. 1, 2 și
4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea și
completarea Legii, respectiv a art. 78 alin. (3) și (41) și art. 81 alin. (2) lit. b).
Art. 781
(1)În vederea dezvoltării potențialului de muncă, persoanele încadrate în grad de
handicap grav, accentuat sau mediu, cu vârstă activă de muncă, care urmează
programe de pregătire pentru muncă sau de angajare asistată sau activități de
instruire, dezvoltare personală sau perfecționare a abilităților în cadrul atelierelor
protejate pot beneficia, pe baza unei evaluări individuale, de un stimulent de
inserție pe piața muncii, acordat la cerere, pe perioadă determinată, indiferent de
venituri.
Pagina 31
(2)Stimulentul prevăzut la alin. (1) se suportă din fonduri externe nerambursabile
sau de la bugetul de stat, prin transferuri de la bugetul Autorității Naționale pentru
Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități la bugetele direcțiilor generale de
asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor
municipiului București.
(3)Metodologia de finanțare și de monitorizare a acordării stimulentului prevăzut
la alin. (1) se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru
Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
Art. 79
(1)Angajarea persoanei cu handicap în muncă se realizează în următoarele forme:
a)pe piața liberă a muncii;
b)la domiciliu;
c)în forme protejate.
(2)Formele protejate de angajare în muncă sunt:
a)loc de muncă protejat;
b)unitate protejată autorizată.
Art. 80
Persoanele cu handicap angajate la domiciliu beneficiază din partea angajatorului
de transportul la și de la domiciliu al materiilor prime și materialelor necesare în
activitate, precum și al produselor finite realizate.
Art. 81
(1)Unitățile protejate pot fi înființate de orice persoană fizică sau juridică, de drept
public sau privat, care angajează persoane cu handicap.
(11)Este asimilată unității protejate forma de organizare pentru desfășurarea unei
activități economice de către persoana fizică deținătoare a unui certificat de
încadrare în grad de handicap, dacă aceasta:
a)este autorizată în baza unei legi speciale să desfășoare activități independente,
atât individual, cât și în una din formele de organizare ale profesiei respective,
reglementate potrivit legii;
b)este persoană fizică autorizată sau membru titular al unei întreprinderi
individuale ori al unei întreprinderi familiale, organizate potrivit legii.
(2)Unitățile protejate pot fi:
a)cu personalitate juridică;
b)fără personalitate juridică, cu gestiune proprie, sub formă de secții, ateliere sau
alte structuri din cadrul operatorilor economici, instituțiilor publice ori din cadrul
organizațiilor neguvernamentale, care au angajate minimum 3 persoane cu
handicap, reprezentând cel puțin 30% din totalul angajaților structurii respective,
iar timpul de lucru cumulat al acestora reprezintă cel puțin 50% din totalul timpului
de lucru al tuturor angajaților secției, atelierului sau structurii respective.
(3)Procedura de autorizare a unităților protejate se stabilește prin ordin al
ministrului muncii și justiției sociale.
Art. 82
(1)Unitățile protejate autorizate beneficiază de următoarele drepturi:
a)scutire de plata taxelor de autorizare la înființare și de reautorizare;
b)scutire de plată a impozitului pe profit, cu condiția ca cel puțin 75% din fondul
obținut prin scutire să fie reinvestit pentru restructurare sau pentru achiziționarea
de echipamente tehnologice, mașini, utilaje, instalații de lucru și/sau amenajarea
locurilor de muncă protejate, în condițiile prevăzute de Legea nr. 571/2003, cu
modificările și completările ulterioare;
c)alte drepturi acordate de autoritățile administrației publice locale finanțate din
fondurile proprii.
Pagina 32
(2)La începutul fiecărui an, unitățile protejate autorizate au obligația să prezinte
raportul de activitate pentru anul precedent Autorității Naționale pentru Persoanele
cu Handicap.
(3)Nerespectarea obligației prevăzute la alin. (2) se sancționează cu suspendarea
autorizației de funcționare ca unitate protejată sau, după caz, cu retragerea
acesteia și cu obligația rambursării integrale a facilităților de care a beneficiat pe
durata funcționării ca unitate protejată autorizată.
(4)Procedura de suspendare sau retragere a autorizației unităților protejate se
stabilește prin normele metodologice9) de aplicare a prevederilor prezentei legi.
Art. 83
(1)Persoanele cu handicap aflate în căutarea unui loc de muncă sau încadrate în
muncă beneficiază de următoarele drepturi:
a)cursuri de formare profesională;
b)adaptare rezonabilă la locul de muncă;
c)consiliere în perioada prealabilă angajării și pe parcursul angajării, precum și în
perioada de probă, din partea unui consilier specializat în medierea muncii;
d)o perioadă de probă la angajare, plătită, de cel puțin 45 de zile lucrătoare;
e)un preaviz plătit, de minimum 30 de zile lucrătoare, acordat la desfacerea
contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului pentru motive
neimputabile acestuia;
f)posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi, în condițiile legii, în cazul în care
beneficiază de recomandarea comisiei de evaluare în acest sens;
(2)Finanțarea drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) pentru persoanele cu
handicap aflate în căutarea unui loc de muncă se suportă din bugetul asigurărilor
pentru șomaj, în condițiile legii.
Art. 84
Angajatorii persoanelor cu handicap beneficiază de următoarele drepturi:
a)deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptării locurilor
de muncă protejate și achiziționării utilajelor și echipamentelor utilizate în procesul
de producție de către persoana cu handicap;
b)deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul
persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de muncă, precum și a cheltuielilor
cu transportul materiilor prime și al produselor finite la și de la domiciliul persoanei
cu handicap, angajată pentru muncă la domiciliu;
c)decontarea din bugetul asigurărilor pentru șomaj a cheltuielilor specifice de
pregătire, formare și orientare profesională și de încadrare în muncă a persoanelor
cu handicap;
d)o subvenție de la stat, în condițiile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind
sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu
modificările și completările ulterioare.
CAPITOLUL VI: Încadrarea în grad de handicap
Art. 85
(1)Persoanele cu handicap beneficiază de drepturile prevăzute la art. 6 pe baza
încadrării în grad de handicap, în raport cu gradul de handicap.
(2)Încadrarea în grad și tip de handicap a copiilor cu handicap se face de comisia
pentru protecția copilului.
(3)Încadrarea în grad și tip de handicap a adulților cu handicap se face de comisia
de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare comisie de
evaluare.
(4)Comisia de evaluare este organ de specialitate al consiliului județean, după
caz, al consiliului local al sectorului municipiului București, cu activitate decizională
Pagina 33
în materia încadrării persoanelor adulte în grad și tip de handicap și are următoarea
componență:
a)președinte - un medic de specialitate expertiză medicală a capacității de muncă,
medicină internă, medicină de familie sau un medic de medicină generală,
absolvent de cursuri de management în domeniul sociomedical;
b)un medic de specialitate expertiză medicală a capacității de muncă, medicină de
familie sau un medic de medicină generală, propus de direcția de sănătate publică
județeană, respectiv a municipiului București;
c)un reprezentant desemnat de organizațiile neguvernamentale care desfășoară
activități în beneficiul persoanelor cu handicap;
d)un psiholog;
e)un asistent social.
(5)Componența nominală a comisiilor de evaluare se aprobă prin hotărâre de către
consiliile județene sau, după caz, locale ale sectoarelor municipiului București, cu
avizul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.
(6)Președintele comisiei de evaluare, fără a fi funcționar public, face parte din
structura de personal a direcției generale de asistență socială și protecția copilului
județene, respectiv a sectorului municipiului București.
(7)Membrii comisiilor de evaluare, inclusiv președintele, au dreptul la o
indemnizație de ședință, echivalentă cu 1% din indemnizația președintelui
consiliului județean, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului București. Plata
indemnizației se suportă din bugetele consiliilor județene, respectiv locale ale
sectoarelor municipiului București.
(8)Președintele și membrii comisiei de evaluare nu fac parte din Serviciul de
evaluare complexă.
(9)Activitatea de secretariat a comisiilor de evaluare este asigurată de personal
care face parte din structura direcției generale de asistență socială și protecția
copilului din subordinea consiliilor județene, respectiv ale sectoarelor municipiului
București.
(10)Criteriile medicopsihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad
și tip de handicap sunt aprobate prin ordin comun al ministrului muncii, familiei și
protecției sociale și al ministrului sănătății.
Art. 86
(1)Gradele de handicap sunt: ușor, mediu, accentuat și grav.
(2)Tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal,
psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.
Art. 861
(1)Comisia pentru protecția copilului stabilește încadrarea copiilor cu dizabilități în
grad de handicap și eliberează certificatul de încadrare a copilului într-un grad de
handicap.
(2)Termenul de valabilitate a certificatului de încadrare în grad de handicap pentru
copii se stabilește ținând cont de situația concretă a copilului din punct de vedere
al deficiențelor/afectărilor, limitărilor de activitate și restricțiilor de participare și
este de minimum 6 luni și maximum 2 ani. Pentru tânărul care urmează să
împlinească 18 ani, termenul de valabilitate poate fi mai mic de 6 luni și mai mare
de 2 ani, dar nu mai mare de 2 ani și 6 luni.
(21)Prin excepție de la prevederile alin. (2), în situația în care copilului cu
dizabilități îi sunt eliberate, consecutiv, două certificate de încadrare în grad de
handicap grav, fiecare având termenul de valabilitate de 2 ani, ulterior, Comisia
pentru protecția copilului eliberează un certificat valabil până la vârsta de 18 ani,
pe baza unor criterii biopsihosociale specifice, elaborate de Ministerul Sănătății
împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
Pagina 34
(3)Prin excepție de la prevederile alin. (2) pentru copiii cu handicap a căror
afecțiune necesită îngrijiri medicale paliative, certificate de medicul de specialitate,
Comisia pentru protecția copilului stabilește un termen de valabilitate a
certificatului valabil până la vârsta de 18 ani.
Art. 87
(1)Comisia de evaluare are următoarele atribuții principale:
a)stabilește încadrarea în grad și tip de handicap și perioada de valabilitate a
certificatului, după caz, data ivirii handicapului, orientarea profesională a adultului
cu handicap, pe baza raportului de evaluare complexă elaborat de serviciul de
evaluare complexă;
b)stabilește măsurile de protecție a adultului cu handicap, în condițiile legii;
c)
d)revocă sau înlocuiește măsura de protecție stabilită, în condițiile legii, dacă
împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat;
e)soluționează cererile privind eliberarea atestatului de asistent personal
profesionist;
f)informează adultul cu handicap sau reprezentantul legal al acestuia cu privire la
măsurile de protecție stabilite și obligațiile ce le revin;
g)promovează drepturile persoanelor cu handicap în toate activitățile pe care le
întreprinde.
(11)Pentru persoanele cu handicap a căror afecțiune a generat deficiențe
funcționale și/sau structural-anatomice într-un stadiu ireversibil și care nu pot
urma programe de recuperare, Comisia de evaluare va stabili un termen
permanent de valabilitate a certificatului fără a fi necesară prezentarea acestora
la reevaluările periodice.
(12)Pentru persoanele cu handicap, pentru care comisia de evaluare a stabilit
anterior încadrarea în gradul de handicap grav, cu excepția celor prevăzute la alin.
(11), evaluarea periodică se poate face la domiciliul persoanei, la cererea acesteia
ori a reprezentantului său legal. Serviciul de evaluare complexă a persoanelor
adulte cu handicap din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția
copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București se
deplasează la domiciliul persoanei după o prealabilă programare și informare a
acesteia cu privire la data și ora efectuării evaluării periodice.
(2)Comisia de evaluare îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege.
(3)Organizarea și metodologia de funcționare a comisiei de evaluare se
reglementează prin hotărâre a Guvernului.
(4)Încadrarea sau respingerea încadrării în grad și tip de handicap se atestă prin
certificat emis de către comisiile de evaluare. Eliberarea certificatului este scutită
de taxa de timbru.
(5)Certificatele emise potrivit prevederilor alin. (4) pot fi contestate de titularii
acestora, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la instanța de
contencios administrativ competentă, potrivit Legii contenciosului administrativ nr.
554/2004, cu modificările și completările ulterioare, cererile adresate instanței
fiind scutite de taxa judiciară de timbru.
(6)Activitatea comisiilor de evaluare este coordonată metodologic de Autoritatea
Națională pentru Persoanele cu Dizabilități.
Art. 88
În vederea exercitării atribuțiilor ce revin comisiei de evaluare, se înființează
serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap, în cadrul
direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv
locale ale sectoarelor municipiului București.
Art. 89
Pagina 35
(1)Odată cu emiterea certificatului de încadrare în grad și tip de handicap, comisia
de evaluare are obligația de a elabora programul individual de reabilitare și
integrare socială a adultului cu handicap.
(2)Pentru elaborarea programului individual de reabilitare și integrare socială,
comisia de evaluare va colabora cu persoana cu handicap sau cu reprezentantul
legal al acesteia.
(3)Certificatul prevăzut la alin. (1) dă dreptul adultului cu handicap de a beneficia
de dispozițiile prevăzute de lege pentru gradul de handicap respectiv.
(4)Programul individual de reabilitare și integrare socială prevăzut la alin. (1) se
întocmește și se revizuiește în conformitate cu normele metodologice10) de aplicare
a prevederilor prezentei legi.
Art. 90
Art. 901
(1)În structura Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități funcționează
Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în
continuare Comisia superioară, cu activitate de coordonare metodologică și
monitorizare a activității de evaluare și încadrare în grad și tip de handicap.
(2)Comisia superioară are următoarea componență:
a)un membru, medic de specialitate expertiză medicală a capacității de muncă sau
medicină fizică și de reabilitare sau un medic de medicină generală și cu experiență
în dizabilitate;
b)un membru licențiat în asistență socială și cu experiență în dizabilitate;
c)un membru licențiat în psihologie și cu experiență în dizabilitate;
d)un membru licențiat în științe juridice și cu experiență în dizabilitate.
(3)Componența nominală a Comisiei superioare se aprobă prin decizie a
președintelui Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități. Președintele
Comisiei superioare este numit, prin aceeași decizie, dintre membrii menționați la
alin. (2).
(4)Activitatea de secretariat a Comisiei superioare se asigură de personal din
structura Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.
(5)Președintele și membrii Comisiei superioare au dreptul la o indemnizație de
ședință, echivalentă cu până la 5% din indemnizația președintelui Autorității
Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități. Cuantumul lunar brut al indemnizațiilor
de ședință, pentru fiecare membru al Comisiei superioare, nu poate depăși 35%
din indemnizația președintelui Autorității Naționale pentru Persoanele cu
Dizabilități și se acordă proporțional cu numărul de ședințe la care a participat în
luna respectivă.
(6)În situații justificate, în funcție de volumul și specificul activității, componența
Comisiei superioare poate fi suplimentată cu maximum 3 membri, de alte
specialități decât cele menționate la alin. (2), cu încadrarea în fondurile bugetare
alocate cu această destinație.
(7)În cazul în care membrii și/sau președintele Comisiei superioare se deplasează
în interesul serviciului, în țară ori în străinătate, pot beneficia de drepturile de
delegare prevăzute de legislația în vigoare pentru personalul din sectorul bugetar,
în limita bugetului aprobat.
Art. 902
(1)Principalele atribuții ale Comisiei superioare sunt:
a)asigură coordonarea metodologică și monitorizarea activității de evaluare și
încadrare în grad și tip de handicap;
a1)elaborează, modifică și/sau completează Criteriile medicopsihosociale pe baza
cărora se stabilește încadrarea în grad și tip de handicap a persoanelor adulte,
Pagina 36
aprobate prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale și al ministrului sănătății,
la propunerea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități.
b)
c)stabilește prin decizie reevaluarea persoanelor adulte cu handicap, în
următoarele situații:
1.ca urmare a recomandărilor cuprinse în documentele întocmite în urma unor
acțiuni de control dispuse prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale sau
prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor
Persoanelor cu Dizabilități;
2.ca urmare a autosesizării;
3.ca urmare a unei sesizări din partea unei instituții publice interesate în legătură
cu încadrarea în grad și tip de handicap a unei persoane;
c1)în situația în care, urmare a acțiunilor de la lit. c), apar necorelări sau
neconcordanțe față de încadrarea unei persoane în grad și tip de handicap, poate
solicita Institutului National de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de
Muncă, denumit în continuare Institut, cu utilizarea bazei materiale a acestuia,
realizarea unei evaluări medicale și eliberarea unui raport care cuprinde rezultatele
acesteia, în cadrul reevaluării dispuse în condițiile lit. c). Cheltuielile determinate
de realizarea evaluării medicale și de comunicarea raportului se suportă de la
bugetul de stat, din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, prin
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
d)stabilește încadrarea în grad și tip de handicap, ca urmare a reevaluării dispuse
în condițiile lit. c);
e)participă, la solicitare, în acțiuni de verificare a activității de evaluare și încadrare
în grad și tip de handicap.
(2)În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), Comisia superioară emite
decizii după cum urmează:
a)
b)de reevaluare, în condițiile alin. (1) lit. c);
c)de încadrare/neîncadrare în grad și tip de handicap, în urma reevaluării dispuse
în condițiile alin. (1) lit. c).
(3)Modelul deciziilor prevăzute la alin. (2) se aprobă prin regulamentul de
organizare și funcționare al Comisiei superioare, aprobat prin ordin al președintelui
Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
(4)Deciziile emise de Comisia superioară pot fi atacate la secția de contencios
administrativ și fiscal a tribunalului, potrivit Legii contenciosului administrativ nr.
554/2004, cu modificările și completările ulterioare, cererile adresate instanței
fiind scutite de taxa judiciară de timbru.
Art. 903
(1)Decizia de reevaluare emisă de Comisia superioară în condițiile art. 902 alin.
(1) lit. c) cuprinde recomandări cu privire la conținutul dosarului de evaluare
complexă și se transmite direcției generale de asistență socială și protecția copilului
din raza de domiciliu a persoanei, în vederea efectuării reevaluării de către serviciul
de evaluare complexă.
(2) Reevaluarea persoanei se realizează în termen de 60 de zile lucrătoare de la
data înregistrării deciziei de reevaluare la direcția generală de asistență socială și
protecția copilului.
(3) În cazul în care persoana supusă reevaluării nu se prezintă la a doua convocare
a serviciului de evaluare complexă, directorul direcției generale de asistență socială
și protecția copilului dispune, prin act administrativ, suspendarea dreptului de
asistență socială sub formă de prestații sociale.
Pagina 37
(4) Dosarul complet, împreună cu raportul de reevaluare complexă elaborat de
serviciul de evaluare complexă în cadrul procesului de reevaluare prevăzut la alin.
(2), se înaintează Comisiei superioare.
(5)În cazul în care persoana nu se prezintă la reevaluare în termenul prevăzut la
alin. (2), în baza raportului de reevaluare al serviciului de evaluare complexă,
Comisia superioară emite decizie de neîncadrare în grad și tip de handicap.
(6)În baza raportului prevăzut la alin. (4), Comisia superioară emite decizia de
încadrare/neîncadrare în grad și tip de handicap.
(7)În cazul în care Comisia superioară solicită realizarea unei evaluări medicale de
către Institut, decizia de reevaluare emisă de Comisia superioară se transmite:
a)către direcția generală de asistență socială și protecția copilului din raza de
domiciliu a persoanei, care comunică Comisiei superioare documentația solicitată
în termen de 10 zile;
b)către Institut, care comunică Comisiei superioare raportul solicitat în termen de
15 zile;
c)către persoana în cauză, împreună cu convocarea acesteia pentru prezentare la
Institut.
(8)Pe perioada evaluării medicale în cadrul Institutului, persoana încadrată în grad
de handicap grav poate fi însoțită de o persoană, la alegerea acesteia.
(9)Procedura de evaluare medicală și de raportare a rezultatelor evaluării de către
Institut, precum și cu privire la modalitatea de decontare a cheltuielilor, se aprobă
prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale.
(10)În cazul în care persoana nu se prezintă la evaluarea medicală realizată în
cadrul Institutului, Comisia superioară emite decizie de neîncadrare în grad și tip
de handicap.
(11)În baza raportului transmis de Institut, Comisia superioară emite decizie de
confirmare a încadrării în grad și tip de handicap sau decizie de
încadrare/neîncadrare în grad și tip de handicap. La data emiterii deciziei Comisiei
superioare de încadrare/neîncadrare în grad și tip de handicap își încetează
aplicabilitatea certificatul de încadrare în grad de handicap reevaluat.
(12)Punerea în executare a deciziilor emise de Comisia superioară se face de către
direcția generală de asistență socială și protecția copilului.
Art. 904
Art. 905
Art. 906
Autoritățile administrației publice centrale și locale cu atribuții în domeniul
dizabilității au obligația utilizării permanente a sistemului național de management
privind dizabilitatea pentru gestionarea informațiilor referitoare la persoanele
specificate la art. 2 din lege.
CAPITOLUL VII: Parteneriate
Art. 91
În activitatea de protecție și promovare a drepturilor persoanelor cu handicap,
Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap și autoritățile administrației
publice centrale și locale întrețin relații de dialog, colaborare și parteneriat cu
organizațiile neguvernamentale ale persoanelor cu handicap sau care reprezintă
interesele acestora, precum și cu instituțiile de cult recunoscute de lege cu
activitate în domeniu.
Art. 92
(1)Se înființează, pe lângă Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap,
Consiliul de analiză a problemelor persoanelor cu handicap, denumit în continuare
Consiliul, cu rol consultativ, în următoarea componență:
Pagina 38
a)președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap;
b)președintele Consiliului Național al Dizabilității din România;
c)un reprezentant al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului;
d)un reprezentant al Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse;
e)un reprezentant al Ministerului Sănătății Publice;
f)un reprezentant al unei organizații neguvernamentale pentru protecția
drepturilor omului;
g)câte un reprezentant al organismelor administrației publice centrale și/sau
locale, precum și al altor organisme de drept public sau privat din domeniu, cu
statut de membri nepermanenți, în funcție de problemele ce urmează a fi
soluționate.
(2)Consiliul are următoarele atribuții:
a)emite avize consultative cu privire la proiectele de acte normative care au ca
obiect protecția persoanelor cu handicap, inițiate de Autoritatea Națională pentru
Persoanele cu Handicap sau de alte autorități competente;
b)analizează problematica protecției persoanelor cu handicap și propune măsuri
privind îmbunătățirea condițiilor de viață ale acestora;
c)sesizează organele competente cu privire la încălcarea drepturilor persoanelor
cu handicap.
(3)Consiliul se întrunește în ședințe ordinare trimestriale, precum și în ședințe
extraordinare ori de câte ori este necesar.
(4)Convocarea membrilor se realizează de către Autoritatea Națională pentru
Persoanele cu Handicap.
(5)Ședințele se desfășoară la sediul Autorității Naționale pentru Persoanele cu
Handicap sau în orice alt loc pe care aceasta îl propune.
(6)Secretariatul Consiliului se asigură de Autoritatea Națională pentru Persoanele
cu Handicap.
(7)Modul de organizare și funcționare a Consiliului se aprobă prin ordin al
ministrului muncii și justiției sociale, la propunerea Autorității Naționale pentru
Persoanele cu Dizabilități.
Art. 921
(1)Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și
Adopții coordonează implementarea interministerială a politicilor de protecție și
promovare a drepturilor persoanelor cu handicap la nivelul autorităților centrale.
(2)Modalitatea de coordonare a implementării interministeriale a politicilor de
protecție și promovare a drepturilor persoanelor cu handicap la nivelul autorităților
centrale se stabilește prin hotărâre a Guvernului.
Art. 93
(1)La nivelul județelor și sectoarelor municipiului București se vor înființa, pe lângă
direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv
locale ale sectoarelor municipiului București, comitete de analiză a problemelor
persoanelor cu handicap.
(2)Înființarea, precum și modul de organizare și funcționare se aprobă prin
hotărâre a consiliului județean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor
municipiului București.
CAPITOLUL VIII: Finanțarea sistemului de protecție a persoanelor
cu handicap
Art. 94
(1)Protecția persoanelor cu handicap se finanțează din următoarele surse:
a)bugetul local al comunelor, orașelor și municipiilor;
b)bugetele locale ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București;
Pagina 39
c)bugetul de stat;
d)contribuții lunare de întreținere a persoanelor cu handicap care beneficiază de
servicii sociale în centre;
e)donații, sponsorizări și alte surse, în condițiile legii.
(2)Pentru a garanta primirea de către persoanele cu handicap a sumelor
reprezentând prestații sociale, acestea vor fi constituite numai din sume provenind
de la bugetul de stat și vor fi gestionate de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității
de Șanse prin direcțiile teritoriale de muncă și protecție socială.
(3)Nivelul contribuției lunare de întreținere datorate de adulții cu handicap asistați
în centre sau de susținătorii acestora, precum și metodologia de stabilire a acesteia
se aprobă prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale.
(4)Pentru anumite servicii sociale furnizate persoanelor cu handicap se pot
percepe taxe, în condițiile stabilite de furnizorii de servicii sociale publici sau privați
acreditați, cu avizul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap.
Art. 941
(1)Persoanele cu handicap grav psihic și/sau mintal asistate în centrele
rezidențiale publice pentru persoane adulte cu handicap și susținătorii legali ai
acestora sunt scutite de plata contribuției lunare de întreținere. Costurile aferente
sunt susținute din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată în condițiile legii,
prin bugetele locale județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București.
Art. 942
Susținătorii legali ai adulților cu handicap asistați în centrele rezidențiale publice
pentru persoane adulte cu handicap, care pot datora contribuția lunară de
întreținere, sunt:
a)soțul pentru soție sau, după caz, soția pentru soț;
b)copiii pentru părinți;
c)părinții pentru copii.
Art. 95
(1)Produsele și serviciile realizate de centrele pentru persoanele cu handicap,
aflate în coordonarea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap, pot fi
valorificate către persoane fizice și juridice.
(2)Sumele obținute în condițiile prevăzute la alin. (1) se fac venit la bugetul local
al unității administrativ-teritoriale în subordinea căreia funcționează centrul
respectiv.
Art. 96
(1)Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap poate finanța sau, după
caz, cofinanța programe de interes național care au ca scop integrarea, incluziunea
socială și profesională a persoanelor adulte cu handicap, precum și creșterea
calității vieții acestora.
(2)Programele de interes național prevăzute la alin. (1), complementare acțiunilor
finanțate la nivel local, pot avea următoarele obiective generale:
a)realizarea investițiilor necesare pentru dezvoltarea, diversificarea,
restructurarea și buna funcționare a serviciilor și centrelor care asigură îngrijirea
adulților cu handicap;
b)realizarea de studii, cercetări și publicații în cadrul domeniului său de activitate;
c)instruirea personalului care își desfășoară activitatea în cadrul serviciilor și
centrelor pentru persoanele cu handicap;
d)informarea opiniei publice despre drepturile adulților cu handicap prin campanii
de mediatizare;
e)transcrierea sau traducerea materialelor informative și culturale în sistemele de
acces la informație, specifice persoanelor încadrate în anumite categorii de
Pagina 40
handicap: alfabet Braille, înregistrări audio, scriere vizuală cu litere mărite, limbaj
mimico-gestual, pictograme;
f)orice alte obiective corespunzătoare domeniului de activitate al Autorității
Naționale pentru Persoanele cu Handicap.
g)dezvoltarea de servicii de asistență vie și alte forme sau servicii de asistență
adecvată a handicapului.
h)accesibilizarea instituțiilor și a clădirilor publice pentru toate persoanele cu
handicap, indiferent de tipul de handicap.
(3)Programele de interes național prevăzute la alin. (1) se aprobă ca anexă la
bugetul Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, pe baza fundamentărilor
elaborate de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap.
(4)Metodologia de selectare și finanțare a programelor de interes național se
aprobă prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale.
Art. 97
(1)Finanțarea sau, după caz, cofinanțarea programelor de interes național
prevăzute la art. 96 alin. (1) se asigură din următoarele surse:
a)bugetul de stat;
b)fonduri externe rambursabile și nerambursabile;
c)donații, sponsorizări și alte surse, în condițiile legii.
(2)Sumele alocate din sursele prevăzute la alin. (1) vor fi cuprinse în bugetul
propriu al Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap.
(3)În scopul finanțării programelor de interes național prevăzute la art. 96 alin.
(1), Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap poate aloca fonduri din
bugetul propriu:
a)serviciilor publice de asistență socială din subordinea consiliilor județene și a
consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București;
b)organismelor private autorizate, potrivit legii.
(4)Alocarea fondurilor potrivit prevederilor alin. (3) se face pe bază de convenții
încheiate cu consiliile județene și cu consiliile locale ale sectoarelor municipiului
București, respectiv cu organismele private autorizate potrivit legii.
(5)Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap poate finanța proiecte din
cadrul programelor de interes național ce urmează să fie realizate, pe bază de
convenție, în colaborare cu ministere, cu alte organe de specialitate ale
administrației publice centrale, precum și cu alte autorități sau instituții publice și
organisme private autorizate, potrivit legii.
Art. 98
(1)Asociația Nevăzătorilor din România, Asociația Invalizilor de Război Nevăzători
din România, Asociația Națională a Surzilor din România, Liga Națională a
Organizațiilor cu Personal Handicapat din Cooperația Meșteșugărească și Consiliul
Național al Dizabilității din România pot primi sume de la bugetul de stat, prin
bugetul Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități în condițiile stabilite
prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi, potrivit
bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate anual.
(2)Sumele prevăzute la alin. (1) se utilizează cu respectarea prevederilor Legii nr.
500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, iar
sumele rămase neutilizate la data încheierii exercițiului financiar se restituie la
bugetul de stat.
Art. 99
(1)Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități finanțează, în proporție
de până la 98%, prin derogare de la prevederile Legii nr. 350/2005 privind
regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități
nonprofit de interes general, cu modificările și completările ulterioare, proiecte ale
Pagina 41
organizațiilor neguvernamentale cu activitate în domeniul protecției persoanelor
cu handicap.
(2)Metodologia de selectare și finanțare a proiectelor se aprobă prin ordin al
ministrului muncii și justiției sociale.
CAPITOLUL IX: Răspunderea juridică
Art. 100
(1)Următoarele fapte constituie contravenții și se sancționează după cum
urmează:
a)nerespectarea dispozițiilor art. 15 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000
lei;
b)nerespectarea dispozițiilor art. 16-22, art. 23 alin. (1), (2) și (4), art. 24 alin.
(1)-(6), art. 27 alin. (1) și (2), art. 28, art. 30, art. 31, art. 32 alin. (2), art. 33
alin. (1)-(3), art. 34 alin. (3), art. 37 alin. (2), art. 51 alin. (4)-(7), art. 54 alin.
(1)-(3), art. 55 alin. (1) și (2), art. 61-64, art. 65 alin. (1), (2) și (5), art. 66-68,
art. 69 alin. (1), art. 70, art. 71, art. 75 alin. (2) și art. 78 alin. (6), cu amendă de
la 10.000 lei la 25.000 lei;
c)nerespectarea dispozițiilor art. 78 alin. (2) și (3), cu amendă de la 25.000 lei la
50.000 lei;
d)nerespectarea dispozițiilor art. 83 alin. (1) lit. b), cu amendă de la 10.000 lei la
25.000 lei;
e)nerespectarea standardelor specifice de calitate, cu amendă de la 10.000 lei la
25.000 lei;
f)nerespectarea condițiilor de autorizare în timpul funcționării ca unitate protejată
autorizată, cu amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei și retragerea autorizației de
funcționare;
g)parcarea altor mijloace de transport pe locurile de parcare adaptate, rezervate
și semnalizate prin semn internațional pentru persoane cu handicap, cu amendă
de la 2.000 lei la 10.000 lei și ridicarea mijlocului de transport de pe locul de
parcare respectiv;
h)propunerea de încadrare, încadrarea în grad și tip de handicap a unei persoane,
cu încălcarea criteriilor medico-psihosociale aprobate prin ordin comun al
ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului sănătății, cu amendă de la
30.000 lei la 100.000 lei.
(2)Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor contravenționale prevăzute
la alin. (1) lit. a), b), e) și f) se fac de către inspectorii sociali.
(21)Constatarea contravențiilor prevăzute la alin. (1) lit. h) se face de către
Comisia superioară, care propune corpului de control al Autorității Naționale pentru
Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități aplicarea amenzilor
contravenționale.
(3)Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor contravenționale prevăzute
la alin. (1) lit. c) se fac de către organele fiscale din cadrul Agenției Naționale de
Administrare Fiscală.
(31)Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor contravenționale prevăzute
la alin. (1) lit. d) se fac de către personalul Inspecției Muncii.
(4)Constatarea contravenției și aplicarea amenzii contravenționale prevăzute la
alin. (1) lit. g) se fac de către agenții de circulație sau de către personalul de control
cu atribuții în acest sens.
(5)Sumele obținute din aplicarea amenzilor se fac venit la bugetul de stat.
(6)Prevederile prezentei legi referitoare la contravenții se completează cu
dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
Pagina 42
contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu
modificările și completările ulterioare.
Art. 1001
Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei
următoarele fapte:
a)nerespectarea de către direcțiile generale de asistență socială și protecția
copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București a prevederilor
art. 23 alin. (3), art. 42 alin. (6), art. 88. art. 903 alin. (2) și (7);
b)nerespectarea de către comisiile de evaluare a prevederilor art. 89 alin. (1) și
(4);
c)nerespectarea de către primăriile în a căror rază teritorială își are domiciliul sau
reședința persoana cu handicap grav a prevederilor art. 37 alin. (3), art. 39 alin.
(1) și (2), art. 40 alin. (1), art. 44;
d)nerespectarea de către serviciile publice de asistență socială a prevederilor art.
40 alin. (2);
e)nerespectarea de către consiliile județene, după caz, consiliile locale ale
sectoarelor municipiului București a prevederilor art. 85 alin. (5).
Art. 1002
(1)Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor contravenționale prevăzute
la art. 1001 se fac de către inspectorii sociali.
(2)Constatarea contravențiilor se poate efectua și de către celelalte organe de
control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice,
în cadrul controalelor de fond sau tematice proprii dispuse de ministrul muncii,
familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, conform atribuțiilor prevăzute
la art. 3 alin. (1) lit. e) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea
și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor
Vârstnice, precum și pentru modificarea unor acte normative, cu modificările și
completările ulterioare.
(3)În situația prevăzută la alin. (2), organul de control al Ministerul Muncii,
Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice are obligația de a transmite de
îndată procesul-verbal de constatare organului de control competent potrivit alin.
(1) în vederea aplicării sancțiunilor prevăzute de lege.
(4)Sumele obținute din aplicarea amenzilor se fac venit la bugetul de stat.
(5)Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la
data încheierii procesului-verbal de contravenție ori, după caz, de la data
comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 1001, agentul
constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
(6)Procesele-verbale întocmite de către personalul prevăzut la alin. (1) vor fi
depuse în fotocopie la entitatea controlată prevăzută de art. 1001.
Art. 1003
(1)Nerespectarea prevederilor art. 906 constituie contravenție și se sancționează
cu amendă de la 2.000 la 5.000 lei.
(2)Constatarea contravenției prevăzute la alin. (1) și aplicarea sancțiunilor se
realizează de către personalul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor
Persoanelor cu Dizabilități, împuternicit în acest sens.
(3)Sumele obținute din aplicarea amenzilor pentru săvârșirea contravenției
prevăzute la alin. (1) se fac venit la bugetul de stat.
Art. 101
(1)Sumele încasate necuvenit, cu titlu de prestații sociale, se recuperează de la
titularul dreptului sau de la familia acestuia, după caz.
(2)Sumele prevăzute la alin (1) se recuperează fără perceperea de dobânzi și
penalități de întârziere sau majorări de întârziere, dacă acestea sunt restituite de
Pagina 43
beneficiar în termen de maximum 180 zile de la emiterea deciziei sau, după caz,
a dispoziției de recuperare, în condițiile legii.
(3)Pentru recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) termenul de prescripție este
cel prevăzut de art. 2.517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată,
cu modificările ulterioare.
(4)În situația în care beneficiarul dreptului a locuit singur și a decedat, nu se mai
procedează la recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații.
CAPITOLUL X: Dispoziții tranzitorii și finale
Art. 102
Prevederile art. 43 alin. (1) și ale art. 58 alin. (4) și (5) intră în vigoare la 1 ianuarie
2007.
Art. 103
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a
persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
310 din 30 iunie 1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
519/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția prevederilor art.
18 alin. (2) lit. d) și e) și alin. (5) și ale art. 19 alin. (1) lit. a)-c), e), f), q) și r),
care se abrogă începând cu data de 1 ianuarie 2007, precum și orice alte dispoziții
contrare prezentei legi.
Art. 104
În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Autoritatea
Națională pentru Persoanele cu Handicap va elabora normele metodologice de
aplicare a prevederilor prezentei legi și le va supune spre aprobare prin hotărâre
a Guvernului12).
-****-
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
14/2007, astfel cum a fost modificat și completat prin Legea nr. 275/2007
privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2007 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap, care nu este încorporat în textul republicat al
Legii nr. 448/2006 și care se aplică, în continuare, ca dispoziții proprii ale
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2007:
" - Art. II
(1)Drepturile prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a), b), e), f) și g) și la alin. (2) din
Legea nr. 448/2006, cu modificările și completările ulterioare, se acordă, potrivit
legii, dacă cererea de acordare a acestora, însoțită de documentele doveditoare,
se depune de către persoana îndreptățită în termen de maximum 180 de zile de la
intrarea în vigoare a legii, indiferent de anul nașterii copilului, dacă acesta nu a
împlinit încă vârsta de 2, 3 și, respectiv, 7 ani, după caz.
(2)Procedura de acordare a drepturilor prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. b), e)-g)
și la alin. (2) din Legea nr. 448/2006, cu modificările și completările aduse prin
prezenta ordonanță de urgență, se stabilește prin ordin al ministrului muncii,
solidarității sociale și familiei, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a
prezentei ordonanțe de urgență.
(3)Pentru asigurarea în anul 2007 a fondurilor necesare aplicării alin. (1) lit. a),
b), e), f) și g) și alin. (2) din Legea nr. 448/2006, cu modificările și completările
ulterioare, se autorizează Ministerul Economiei și Finanțelor ca, la propunerea
Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, să introducă modificările ce
Pagina 44
decurg din aplicarea prevederilor acestei legi în structura bugetului de stat și a
bugetului Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse pe anul 2007."
_______
1
) Republicată în temeiul art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
14/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția
și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 187 din 19 martie 2007, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 275/2007, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 700 din 17 octombrie 2007, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din
18 decembrie 2006 și a mai fost modificată prin Legea nr. 241/2007 pentru
abrogarea unor reglementări prin care sunt acordate scutiri sau exonerări de la
plata taxelor vamale ale unor bunuri, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 496 din 24 iulie 2007.
2
) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 680/2007 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban
gratuit persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 487 din 20 iulie 2007.
3
) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 233 din 4 aprilie 2007.
4
) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 233 din 4 aprilie 2007.
5
) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/1999 a fost abrogată prin Legea
nr. 448/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din
18 decembrie 2006.
6
) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 233 din 4 aprilie 2007.
7
) A se vedea Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse, al
președintelui Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap și al ministrului
educației, cercetării și tineretului nr. 671/1.640/61/2007 pentru aprobarea
Metodologiei de autorizare a interpreților limbajului mimico-gestual și a
interpreților limbajului specific persoanei cu surdocecitate, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 27 septembrie 2007.
8
) A se vedea Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Persoanele cu
Handicap nr. 60/2007 privind aprobarea Procedurii de autorizare a unităților
protejate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 3 mai
2007.
9
) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 233 din 4 aprilie 2007.
10
) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 233 din 4 aprilie 2007.
Pagina 45
11
) A se vedea Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Persoanele cu
Handicap nr. 256/2007 privind organizarea și funcționarea Consiliului de analiză a
problemelor persoanelor cu handicap, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 561 din 15 august 2007.
12
) Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind
protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap au fost aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 268/2007, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 233 din 4 aprilie 2007.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 1 din data de 3 ianuarie 2008
*) În tot cuprinsul legii, sintagmele "planului de recuperare" și "planul de
recuperare" se înlocuiesc cu sintagmele "planului de abilitare-reabilitare" și "planul
de abilitare-reabilitare".
*) În tot cuprinsul legii, sintagmele "Autoritatea Națională pentru Persoanele cu
Handicap" și "Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap" se înlocuiesc cu
sintagmele "Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități" și "Autorității
Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități".
Forma actualizată la data 18-mai-2024
Asociația PRO STEM CELL PITEȘTI
Click >> Drepturile Persoanelor cu Dizabilitati din Romania << Click