Hotărâre a Consiliului Local
Statutul comunei Cristesti aprobat prin Hotararea Nr.64 din 19.12.2016
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 3,0 MB · modificat pe site: 19.02.2021
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local nr. 64 din 19.12.2016, „Statutul comunei Cristesti aprobat prin Hotararea Nr.64 din 19.12.2016”, Comuna Cristești, jud. Iași. Sursa: https://comunacristesti.ro/wp-content/uploads/2021/02/1-HCL-64-din-19.12.2016-1.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/cristesti/65536-statutul-comunei-cristesti-aprobat-prin-hotararea-nr-64-din-19-12-2016, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMANIA
JUDETUL IAȘI
COMUNA CRISTEȘTI
CONSILIUL LOCAL
HOTARAREA NR.64
Din 19.12.2016
privind aprobarea Statutului comunei Cristesti, judetul Iași
Consiliul Local al comunei Cristești, județul Iași, întrunit în ședință ordinară:
În considerarea dispozițiilor art. 121 alin. (1) și alin. (2) din Constituția României, republicată, ale art.
3, art. 4 și art 6 paragraful 1 din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15
octombrie 1985, ratificată prin Legea nr. 199/1997, ale art. 7 alin. (2) din Codul Civil, ale art. 21 lit. m) și art.
24 lit. K) din Legea cadru a descentralizării nr. 195/2006;
În conformitate cu prevederile OG nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unității administrativ-
teritoriale;
In baza prevederilor Legii nr. 24/2000, privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea
actelor normative, republicata, cu modificari si completari ulterioare;
Luând act de:
a) expunerea de motive prezentata de către primarul comunei Cristești în calitatea sa de inițiator, înregistrată
sub nr. 7103/13.12.2016;
b) raportul de specialitate întocmit de Compartimentul urbanism din cadrul din cadrul aparatului de specialitate
al primarului, înregistrat sub nr. 7104/13.12.2016;
Având in vedere avizele Comisiilor
- pentru activități economico-financiare și agricultură;
- juridice, de disciplină, amenajarea teritoriului, urbanism, protecția mediului, turism;
- pentru învățămînt, sănătate, familie, activități socio — culturale, culte, protecția copiilor, tineret și sport
În temeiul prevederilor art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. a), art. 45 alin. 1 și 115, alin. din
(1), lit.b) Legea
administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
HOTĂRĂȘTE:
Art.1. Se aprobă Statutului Comunei Cristești, județul Iași, conform anexei care face parte integrantă din
prezenta hotărâre
Art.2. Prevederile prezentei hotărâri vor fi aduse la îndeplinire de primarul comunei Cristești, di. Constantin
bolohan.
Art. 3. Copii de pe prezenta hotarâre se vor inainta Prefectului judetului lasi, pentru controlul legalitatii,
compartimentelor din cadrul Primariei Cristesti, Primarului comunei Cristesti, si se va face publica prin
afisare in locurile special amenajate.
PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ Contrasemnează pentru legalitate,
Consilier local, SECRETARUL COMUNEI
z)
ao: N
Constantin Gurzun fe, N
Cons. jur. Cristian Amariei
/ st
(i
SR e,
ț /
Cristești,
19 Decembrie 2016
Nr. 64
Pagina 2
COMUNA CRISTESTI
STATUTUL COMUNEI
Strategia de dezvoltare economico — socială durabilă constituie un document
necesar tuturor unităților administrativ — teritoriale, în aplicarea căruia, autoritățile
administrației publice locale, atit cele deliberative cît și cele executive, pot proiecta
dezvoltarea localității pe termen scurt și mediu. Pentru autoritățile administrației publice
locale ale comunei Cristești existența unei astfel de strategii coerente poate constitui o
premisă viabilă pentru identificarea problemelor, constituirea unui portofoliu de soluții
posibile și aplicarea soluțiilor cele mai potrivite cu ajutorul unur proiecte. Această
strategie se poate constitui în drumul simplificat cel mai potrivit în politica de dezvoltare
locală pentru ridicarea standardului de viață al cetățenilor comunității.
După aderarea la Uniunea Europeană, România trebuie să facă eforturi
deosebite pentru integrare. La nivelul Uniunii Europene este elaborată strategia de
dezvoltare globală care prevede, printre altele, reducerea diferențelor de nivel de
dezvoltare dintre regiuni și edificarea unei piețe comune echilibrată de consum. În
această perspectivă, în aplicarea cadrului legislativ creat, comunitățile locale își pot
valorifica drepturile și oportunitățile oferite prin descentralizare și întărirea autonomiei
locale în luarea deciziilor ce privesc comunitatea., conștientizind care le sunt
adevăratele nevoi și căile de a le satisface.
Odată elaborată o strategie este mult mai ușor de stabilit o ordine de priorități și
de alocare optimă a resurselor, în special cele financiare care ... întotdeauna se
dovedesc a fi insuficiente. De asemenea, pe baza strategiei se fundamentează și se
justifică cererile de finanțare pentru atragerea de resurse financiare nearambursabile din
diferite fonduri speciale.
Cele prezentate constituie motivele pentru care este important a se acorda o
atenție deosebită elaborării acestui document, evident cu participarea cît-mai largă a
cetățenilor comunei la elaborarea și mai ales la aplicarea strategiei.
|. CADRUL GENERAL DE DEZVOLTARE
Pagina 3
1.1 Caracteristici demo — geografice
Comuna Cristești se află situată în vestul județului Iași, parte a Regiunii de
dezvoltare Nord — Est. Regiunea Nord — Est este cea mai întinsă regiune a României,
cuprinzind 15,46% din suprafața totală a țării, și incluzînd 6 județe : Bacău, Botoșani,
Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.
Regiunea Nord — Est include 17,25% din populația României cu o densitate a
populației de 101,3 locuitori / km2. Populația regiunii este localizată cu precădere în
mediul rural (56,6%).
Regiunea poate fi caracterizată printr-o îmbinare armonioasă între toate formele
de relief: 30% munți, 30% relief subcarpatic și 30% podiș și câmpie. Relieful bogat este
prielnic unei game largi de culturi agricole, iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase
sunt favorabile dezvoltării turismului
1.2 Forța de muncă și migrația
Populația ocupată este apropiată mediei pe țară de 33,8%. Ponderea majoritară
o deține populația ocupată în agricultură, circa 42,7%. Ponderea populației ocupate în
industrie și servicii se află sub media pe țară. De asemenea, județele din cadrul regiunii
se confruntă cu o evidentă răminere în urmă a gradului de tehnologizare industrială și
agrară, precum și cu un nivel redus de calificare a populației.
Numeroase persoane cu virsta de muncă din această regiune lucrează temporar
sau permanent în activități economice în alte regiuni ale țării și, în ultima perioadă tot
mai pregnant, în Europa de Vest și Israel.
Șomajul înregistrează o valoare superioară (6,8%) față de cea națională (5,9%).
În schimb, ca o caracteristică aparte, șomajul în rindul persoanelor de sex feminin are
valori mai mici decit media pe țară, justificat de dezvoltarea unor ramuri ale industriei
care folosesc această forță de muncă.
1.3 Economia regională
Cu toate ca Regiunea Nord — Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a Romaniei
sub aspectul numarului de locuitori si al suprafetei detinute, ea se situeaza pe ultimul loc
in raport cu nivelul de dezvoltare.
Asfel, desi in perioada 2005 — 2008 produsul intern brut regional pe cap de locuitor a
crescut in termeni reali, rata de crestere inregistrata a fost inferioara celei medii
nationale, ceea ce a condus la o accentuare a disparitatilor de dezvoltare fata de
celelaite regiuni. Situatia economica si sociala a continuat sa se agraveze odata cu
intrarea in perioada de criza economica si financiara — annual a avut loc o scadere reala
a produsul intern brut regional, intr-un ritm mai
accentuat decat cel existent la nivel national.
Din datele statistice existente rezulta ca indicele de disparitate a scazut continuu
in perioada 2005 — 2010, atat in conditii macroeconomice de crestere economica cat si
de recesiune, coborand de la 66,7%(2005) la 61,4% (2010).
Mai mult, in anul 2010, in raport cu media comunitara, Regiunea Nord - Est figura cu un
indice de disparitate de numai 29%.
In continuare sunt prezentati principalii factori care determina nivelul scazut de
dezvoltare a Regiunii Nord - Est
A.
Alternative economice reduse pentru populatia din mediul rural.
Pagina 4
In mediul rural locuieste 57% din populatia regiunii, reprezentand peste 2 milioane de
persoane. Dintre acestia peste jumatate de milion il reprezinta persoanele ocupate in
agricultura. In cele mai multe cazuri acestea practica o agricultura de subzistenta,
lucrand pentru propria gospodarie, nedezvoltand o activitate aducatoare de venituri
(ferme de subzistenta) — practic este o forma de
autoconsum, necuantificata in produsul intern brut regional. Mai mult, o treime dintre
acestia au varste de peste 55 de ani si nivele reduse de calificare.
In aceste conditii, in numeroase localitati rurale au aparut pungi de saracie formate din
persoane care sunt lucratori individuali in agricultura(forma deghizata de somaj), cu un
nivel redus sau fara venituri, cu un nivel scazut de calificare — persoane care au o
accesibilitate redusa la servicii publice de educatie si sanatat
e. Practic trei sferturi din populatia saraca a regiunii locuieste in mediul rural, iar un sfert
dintre acestia il reprezinta tineri intre 16 si 24 de ani.
B.
Competitivitatea scazuta a mediului economic.
In regiune intreprinderile active existente au o productivitate a muncii redusa, inferioara
mediei nationale cu 30%. Cele mai scazute productivitati se inregistreaza in comert,
industria prelucratoare si in mod surprinzator in comunicatii si informatii. Nivelul scazut al
productivitati se datoreaza pede o parte
Contributiei modeste aduse de sectorul de cercetare, dezvoltarea tehnologica si inovare,
iar pe de alta parte de transferul redus si punerea in practica a rezultate
Lor de catre sectorul productiv.
La nivel regional ponderea cheltuielilor realizate de sectorul cercetarii si dezvoltarii
reprezinta doar 0,3% din produsul intern brut regional, in scadere continua. Mai mult, din
cuantumul total al cheltuielilor de cercetare - dezvoltare doar o treime sunt realizate de
catre intreprinderi. Dezvoltarea limitata a tehnologiei informatiei si comunicatiilor, cat si
gradul redus de penetrare a serviciilor de internet (in special in mediul rural) constituie
obstacole in tranzitia catre economia cunoasterii.
C.
Nivelul scazut de atractivitate, in special a zonelor rurale si oraselor mici si mijlocii.
Zonele rurale, in special cele din partea estica a regiunii, sunt caracterizate printr-un
nivel redus de dezvoltare al infrastructurii de baza — gradul redus de modernizare a
drumurilor comunale care determina o accesibilitate redusa catre centrele urbane
(implicit la servicii de educatie si sanatate), infrastructura de utilitati insufficient
dezvoltata din punct de vedere cantitativ si calitativ in raport cu populatia existenta,
accesul redus la internet si la serviciile aferente societatii informationale. Adaugand la
toate aceste elemente si lipsa locurilor de munca, obtinem un tablou al cauzelor care
determina migrarea tinerilor din mediul rural fie catre alte State Membre (in cautarea
unui loc de munca), fie catre zonele urbane dezvoltate.
Totodata, zona rurala se confrunta cu probieme de mediu - suprafete intinse sunt
afectate de fenomenele de panta (eroziune, alunecari de teren, inundatii), insumand o
treime din suprafata totala afectata a Romaniei.
Cele mai multe din orasele mici si mijlocii ale regiunii se confrunta cu un nivel scazut de
atractivitate datorat unei complex de factori economici, sociali, de mediu. In cele mai
multe cazuri infrastructura tehnica - edilitara existenta este invechita, iar satele arondate
nu sunt conectate la retele de utilitati. Accesibilitatea si mobilitatea in interiorul
localitatilor este limitata de gradul avansat de uzura a strazilor orasenesti, de
lipsa/insuficienta locurilor de parcare, de foarte slaba prezenta a unor forme alternative
de transport (biciclete, transport
Ecologic, etc). Nivelul redus al investitiilor private realizate, precum si efectele crizei
economice si financiare au condus la o restrangere a locurilor de munca existente. Lipsa
locurilor de munca atractive, a oportunitatilor de petrecere a timpului liber determina
Pagina 5
numerosi absolventi de invatamant superior sa isi stabileasca domiciliul in alte zone,
urbane, mai dezvoltate.
Mai mult, fenomenul migratoriu are loc si in randul tinerilor absolventi de liceu care detin
o calificare — multi fiind plecati in cautarea unui loc de munca in alte State Membre. In
aceste conditii, asistam la un nivel ridicat al somajului in randul tinerilor — practic, la
fiecare trei tineri cu varsta cuprinsa intre 15 si 24 de ani, unul dintre ei este somer.
Totodata desi numeroase zone dispun de oportunitati (energii regenerabile, potential
agricol si zootehnic ridicat), datorita gradului redus de atractivitate nu reusesc sa atraga
investitiile necesare care sa valorifice aceste oportunitati si implicit sa contribuie la
relansarea economica.
1.4 Infrastructura
Transport
Densitatea drumurilor publice este de 36,3 km / km2, superioară mediei pe țară,
datorată în special de o serie de coridoare europene (E85, E576, E574, E581, E583)
Există însă puține drumuri publice modernizate, ponderea acestora fiind mult inferioară
mediei pe țară.
Densitatea rețelei de cale ferată este de 44,3 km /km2, regiunea fiind traversată
de 2 din cele 9 magistrale feroviare ale țării : București — Suceava și București — Iași.
În regiune există 3 aeroporturi care deservesc curse interne și, ocazional, zboruri
externe. Infrastructura existentă nu permite nici unui aeroport din cele 3 efectuarea de
zboruri curente externe de pasageri și de marfă.
Utilități publice
Atit rețeaua de alimentare cu apă potabilă, cit și cea de canalizare sunt
insuficient dezvoltate, ponderea localităților cu rețea de apă potabilă fiind de 54,8%
comparativ cu media pe țară de 61,0%.
Se poate afirma că situația privind capacitatea stațiilor de epurare a apelor
reziduale cit și capacitatea de depozitare a deșeurilor tinde spre o raportare
dezastruoasă, față de cerințele actuale.
Doar 13,8% din numărul total al localităților regiunii sunt conectate la rețeaua de
distribuție a gazelor naturale. De asemenea, doar 4,3% dintre localitățile Regiunii Nord —
Est beneficiază de rețele de distribuție a energiei termice.
Mediu
La nivelul regiunii se pot defini ca probleme de mediu :
4 proasta gestionare a deșeurilor industriale și menajere (colectare neselectivă, giad
redus de revalorificare, depozitare inadecvată) ;
4 dezafectarea unor foste intreprinderi de stat ;
+ defrișări necontrolate, cu implicații în accentuarea alunecărilor de teren ;
+ fenomene de eroziune a solului;
+ poluare locală sau zonală.
Educație
Ținînd cont de faptul că, din cele opt regiuni de dezvoltare, Regiunea Nord — Est
deține cea mai mare pondere a populației și a elevilor, numărul unităților destinate
procesului educațional este mic, reprezentind doar 10,19% din numărul unităților de
învățămint pe ansamblul țării. În regiune există trei centre universitare.
Pagina 6
Sănătate
Regiunea deține 164 unități sanitare, reprezentind 13,07% din numărul total al
unităților sanitare din România aflate în proprietate publică. Majoritatea sunt în stare
precară cu dotări tehnice uzate fizic și moral. Necesarul de dotări tehnice pentru
următoarea perioadă se consideră a fi cel mai mare dintre toate regiunile.
1.5 Strategia de dezvoltare a Regiunii Nord — Est
In raport cu situatia prezentata, propunem pentru perioada de programare 2014 - 2020
urmatoarele elemente de ordin strategic:
Viziunea „In anul 2022 Regiunea Nord - Est va fi un loc mai atractiv pentru a investi, a
lucre si a locui!"â
Obiectiv general:
Derularea in Regiunea Nord - Est a unui proces de crestere economica durabila,
favorabil cresterii competitivitatii economice si incluziunii sociale, care sa conduca la o
diminuare a decalajelor existente fata de celelalte regiuni ale Romaniei.
Tintapropusa anul 2022:
indicele de disparitate al Produsului Intern Brut Regional pe cap de locuitor la nivel
regional va reprezenta75% din valorea indicatorului la nivel national si 37%
din valoarea indicatorului la nivel comunitar
Il. PREZENTARE GENERALĂ A COMUNEI CRISTEȘTI
2.1 Așezare geografică
Teritoriul comunei Cristești este situat din punct de vedere geografic în partea de
sud a Podișului Sucevei, subunitatea Podișul Moțca, desfășurîndu-se între valea Riului
Moldova, la vest, și dealurile înalte ale Tătărușilor, la est.
Comuna Cristești este situată la 92 km de municipiul Iași, reședința de județ, și la
17 km de municipiul Pașcani, în a cărui arie de influență se află. Din punct de vedere
administrativ se învecinează cu comunele Tătăruși, Valea Seacă și Moțca, din județul
Iași, precum și cu județele Neamț și Suceava.
2.2 Relieful
Principalele forme de relief care s-au dezvoltat pe seama substratului geologic și
sub acțiunea agenților externi de modelare sunt interfluviile, versanții care îi mărginesc și
șesul larg al Moldovei.
Interfluviile se prezintă sub forma unor platouri plane sau relativ plane cu
altitudini cuprinse între 325 și 460 m, orientate spre sud și fragmentate de mici afluenți ai
Riului Moldova.
Șesul Moldovei prezintă două trepte, una mai joasă, frecvent inundabilă, bogată
în acumulări de nisip și prundiș, și una mai înaltă, 4 — 6 m altitudine față de cursul apei,
care constituie o terasă de luncă neinundabilă utilizată eficient în agricultură.
2.3 Clima
Pagina 7
Clima comunei este temperat continentală de nuanță moderată, cu temperaturi
meii anuale între 8 și 9 grade Celsius și cu precipitații medii anuale cuprinse între 550 și
600 mm/mp.
2.4 Solurile
Sunt în special cenușii de pădure cu petice de cernoziomuri în formare pe
terasele înalte, de tip argiloiluvial cenușii podzolite și cernoziomuri levigate podzolite.
2.5 Rețeaua hidrografică
Pe teritoriul comunei Cristești este formată din rîul Moldova și afluenții săi Lețcani
și Cristești.
2.6 Vegetația
Vegetația naturală este reprezentată prin pajiști de silvo — stepă și păduri,
acestea din urmă ocupind toată partea estică și nord-estică a teritoriului. Pădurile, ca
resursă naturală a teritoriului, sunt formate din stejar, gorun, fag, tei și carpen în special
și, prin amplasament pot fi considerate potențiale zone de agrement și turism.
2.7 Organizare administrativă
Comuna Cristești are în componență două sate: Cristești (reședință
administrativă) și Homița.
2.8 Populația
La recensămintul din anul 2002 s-a înregistrat un număr de 4271 locuitori.
Conform datelor actuale numărul locuitorilor din comună este de circa 4500 din care 753
copii, 3347 populație activă, 250 pensionari și 150 populație inactivă. Populația este
cvasimajoritar de etnie română și religie ortodoxă.
III. STAREA ECONOMICO — SOCIALĂ A COMUNEI CRISTEȘTI
3.1 Resurse umane
Comuna Cristești are o populație activă de 3347 persoane cu pregătire
preponderent în demeniul tehnic.
3.2 Sănătate
În comuna Cristești asistența medicală primară este asigurată de un dispensar
uman și un punct farmaceutic.
3.3 Învățămint
Infrastructura educațională preuniversitară din comuna Cristești constă în patru
școli și o grădiniță.
3.4 Cultura
Pagina 8
Pe teritoriul comunei își desfășoară activitatea un cămin cultural și o bibliotecă
comunală.
3.5 Infrastructură edilitară
Cele două sate ale comunei sunt racordate la Sistemul Energetic Național.
Pe teritoriul comunei nu există sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă și
nici sistem de canalizare.
Comuna este racordată la magistrala de gaze naturale avind o rețea proprie de
distribuție a gazelor.
Alimentarea cu apă potabilă a populației comunei se face din fintini de tip rural.
Un număr mic de locuitori ai comunei beneficiază de telefonie fixă și acces la
internet.
Comuna Cristești se află în zona de acoperire a tuturor rețelelor naționale de
telefonie mobilă.
3.6 Infrastructură de transport
Teritoriul comunei este străbătut pe direcția est — vest de calea ferată Pașcani —
Tîrgu-Neamț, iar în comună funcționează o stație de cale ferată.
Căi de comunicație rutieră :
»PE8&;
> DN 2 (Ploiești — Siret) ;
DN 15 B (Cristești — Tîrgu-Neamț) ;
» DC 133 (Cristești — Homița — Uda — comuna Tătăruși) ;
» DC 129 (Homița — Conțești — comuna Valea Seacă).
3.7 Situația economică
Principalele activități economice desfășurate în comună sunt agricultura,
zootehnia și extragerea de agregate de balastieră.
Suprafața totală a teritoriului administrativ al comunei este de 5400 ha defalcat
după cum urmează : arabil 2256 ha ; pășune 707 ha ; pădure 1855 ha ; livezi 10 ha și
intravilan — curți — construcții 572 ha.
Structura de utilizare a fondului agricol pune în evidență favorabilitatea zonei
pentru cultura cerealelor (orzoaică, orz, grîu, floarea soarelui, porumb), a legumelor și
pentru zootehnie.
În comună creșterea animalelor se practică la scară destul de largă dar doar la
nivel de gospodării particulare.
Potențialul deosebit pe care îl poate reprezenta suprafața întinsă de păduri nu
este exploatat în interesul comunei și al locuitorilor săi.
Activitatea industrială este cvasi — inexistentă în comuna Cristești.
Ca și activitate dominantă din domeniul preindustrial poate fi considerată
activitatea de exploatare a zăcămintelor de balast și nisip din zona aluvionară a riului
Moldova.
IV. ANALIZA SWOT
Pentru elaborarea strategiei de dezvoltare a comunei s-a impus analizarea
situației existente în domeniile vieții economice și sociale ale comunei. Analizele
efectuate pe plan local au fost reunite și organizate conform priorităților de dezvoltare
ale județului, fiind utilizate ca bază de plecare în definirea analizei SWOT și a analizei
relităților sociale, economice și instituționale la nivel local.
Pagina 9
Utilizarea unei astfel de analize permite identificarea, pe de o parte, a
disparităților existente în dezvoltarea economico-socială a comunei, iar pe de altă parte,
facilitează formarea unei imagini clare a colaborării cu actorii locali în ceea ce privește
necesitățile de dezvoltare ale localității. Necesitatea sprijinirii acestor inițiative sub forma
colaborărilor parteneriale reprezintă un proces continuu aflat în strînsă legătură cu
dezvoltarea unor rețele și structuri parteneriale de viitor.
A. AGRICULTURA
1. Puncte tari
P Privatizarea firmelor cu capital de stat din domeniul agricol,
» Prezența fondurilor europene ce pot fi absorbite în vederea impulsionării afacerilor în
agricultură,
P Existența solurilor fertile,
P Condiții climatice favorabile pentru producția agricolă,
P Existența forței de muncă auto-calificată în agricultură,
» Suprafețe de terenuri agricole și cu alte destinații în suprafață destul de întinsă,
» Practicarea unei agriculturi ecologice,
> Tradiție în creșterea animalelor.
2. Puncte slabe
p Fragmentarea suprafețelor agricole ce conduce la practicarea unei agriculturi de tip
tradițional salb competitive economic,
» Desființarea marilor unități productive și de cercetare de tip agricol,
» Productivitatea relativ scăzută a muncii în agricultură,
P Investiții insuficiente în agricultură,
P Inexistența instalațiilor moderne de irigare,
P Organizarea ineficientă a filierelor pe produs și numărul mic de contracte de preluare
a producției,
P Lipsa unui sistem centralizat de preluare a produselor agricole,
P Temerile producătorilor în legătură cu piața de desfacere a produselor agroalimentare,
P Utilaje agricole insuficiente,
> imbătrinirea forței de muncă din agricultură,
3. Oportunități
» Condiții favorabile pentru a obține produse ecologice și condițiile avantajoase de
export ale acestora,
> Facilități legisiative pentru arendarea suprafețelor agricole,
P Existența de asociații profesionale și alte organisme de sprijin a producătorilor agricoli,
» Accesarea fondurilor europene pentru finanțarea agriculturii,
P Existența cadrului legislativ pentru întemeierea și dezvoltarea exploatărilor agricole,
» Sprijin oferit de Oficiul Județean Iași pentru Consultanță Agricolă cu privire la
accesarea fondurilor,
» Existența Planului Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală,
4. Amenințări
» Eroziunea și degradarea calității solurilor ce poate duce la scăderea randamentului,
P Frecvența ridicată a perioadelor secetoase,
P Riscul sporit de inundații,
Pagina 10
AN
» Numărul redus de utilaje agricole ce determină neîncadrarea în perioadele optime de
executare a lucrărilor, -
» Capacități reduse de prelucrare a producțiilor de legume și fructe ce pot determina
pierderi în perioadele de virf de producție,
» Numărul de concurenți în creștere, producători de produse agroalimentare, pe piațe
Uniunii Europene,
» Exploatarea irațională a islazurilor ce determină randamentul scăzut al acestora,
P Slaba informare a agricultorilor cu privire la normele europene.
B. MEDIU ȘI INFRASTRUCTURĂ RURALĂ
1. Puncte tari
» Orașe importante apropiate : Pașcani, Tirgu — Neamț, Fălticeni, Suceava,
P Localități aparținătoare compacte : Cristești și Homița,
» Accesul direct la cale ferată,
P Acces direct și imediat la infrastructura rutieră,
» Rețea de electricitate de care dispun toate gospodăriile din comună,
P Rețea de iluminat public,
» Acces facil la telefonie fixă și mobilă,
> Existența unui Dispensar Uman cu spații suficiente,
» Eforturile autorităților administrației locale pentru punerea în practică a legislației
privind protecția mediului,
2. Puncte slabe
P Insuficienta dezvoltare a utilităților de bază și a serviciilor publice,
P Infrastructură de transport relativ slab dezvoltată,
P Gestionare necorepunzătoare a deșeurilor,
» Colectarea neselecționată a deșeurilor; nu se pune accent pe reciclare, refolosire,
recuperare și valorificare,
» Rampă de deșeuri neconformă cu cerințele Uniunii Europene,
» Educație ecologică superficială.
3. Oportunități
P Studii de fezabilitate întocmite pentru alimentare cu apă potabilă, canalizare și stație
de epurare,
P Studii de fezabilitate și oportunitate întocmite pentru modernizarea drumurilor
comunale,
P Existența rețelei de distribuție a gazelor naturale,
» Regenerarea comunității locale,
P Posibilitatea accesării de fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii rurale,
» Aprobarea de către consiliul local a Planului de management al deșeurilor menajere.
4. Amenințări
» Mentalitatea de indiferență față de protecția mediului,
P Lipsa resurselor materiale pentru îndeplinirea obiectivelor de investiții propuse,
P Lipsa suficientei informații în legătură cu programele de finanțare europene,
Lipsa culturii antreprenoriale,
> Migrația forței de muncă spre zone atractive din punct de vedere economic,
p Fenomenul economiei subterane,
Pagina 11
kd-i
»Lipsa capitalului propriu al agenților economici pentru susținerea financiară a
cofinanțărilor.
C. ECONOMIE
1. Puncte tari
» Existența în localitate a agenților economici care pot ajuta la dezvoltarea localității și la
crearea de noi locuri de muncă,
» Obținerea produselor ecologice și tradiția ce poate continua pe această linie,
» Preocuparea la nivelul Regiunii Nor — Est pentru introducerea tehnologiilor noi și
pentru activitatea de cercetare — dezvoltare,
» Existența unei industrii destul de dezvoltate de exploatere a agregatelor de balastieră,
2. Puncte slabe
» Absența implementării sistemului de calitate în cadrul proceselor de producție și a
produselor,
P Lipsa de organizare a sistemului de colectare a produselor agricole,
P Slaba informare cu privire la normele europene.
P Resurse financiare modeste ale potențialilor investitori locali pentru susținerea /
promovarea unor investiții,
» Folosirea de tehnologii învechite cu productivitate și eficiență economică scăzută.
3. Oportunități
b Existența de reurse locale care în prezent sunt puțin sau necorespunzător
valorificate,
p Creșterea capacității antreprenoriale,
> Acordarea de facilități de către administrația publică locală pentru atragerea de noi
investitori în comună,
» Oportunități de finanțare ale Uniunii Europene,
P Dezvoltarea cooperării locale,
P Creșterea competitivității sectorului IMM,
> Diversificarea activităților economice,
P Posibilitatea accesării de credite cu dobîndă subvenționată pentru crearea de noi
locuri de muncă în mediul rural,
> Existența de programme naționale în derulare pentru susținerea sectorului IMM.
4. Amenințări
P Legislația în continuă schimbare,
» Oferte de creditare greu accesibile prin condiționările create,
P interes scăzut al investitorilor, raportat la potențielul comunei, motivat de infrastructura
socială neadecvată,
PNivelul scăzut al taxelor și impozitelor locale,
D Creșterea ponderii economieie subterane și a “muncii la negru” cu efecte negative
asupra pieței muncii, economiei locale și asistenței sociale în perspectivă,
» Receptivitate și flexibilitate scăzută a populației locale apte de muncă la cerințele
pieței de muncă.
D. SĂNĂTATE
1. Puncte tari
Pagina 12
» Existența pe teritoriul comunei a unui dispensar medical uman și a unei farmacii,
» Program continuu asigurat de medicii și cadrele medii ce deservesc dispensarul
uman,
P Distanța mică față de orașele Pașcani și Tirgu — Neamț ce permite intervenția rapidă
pentru cazurile de urgență medicală,
» Dispensaul uman dispune de personal calificat,
» Înființarea în municipiul Pașcani a unui echipaj SMURD, prin contribuția consiliilor
locale din comunele învecinate, inclusiv Consiliul Local Cristești,
» Populația comunei este înscrisă la medicii de familie din comună,
2. Puncte slabe
P Existența unui aparat pentru intervenții de urgență dotat precer,
» Slaba educație sanitară a comunității,
» Numărul crescut de persoane care lucrează la negru, neputind beneficia de servicii
medicale gratuite,
» Prețurile ridicate ale medicamentelor.
3. Oportunități
» Construirea unui dispensar uman nou cu spații adecvate,
P Evaluarea stării de sănătate a populației prin Programul național de evaluare a
sănătății populației,
» Realizarea de cursuri de igienă personală și educație sexuală pentru comunitate,
P Servicii de planing familial.
4. Amenințări
P imposibilitatea unor pacienți de a plăti anumite servicii medicale,
» Slaba receptivitate a populației la programele naționale de sănătate,
» Creșterea numărului de bolnavi cronici.
E. RESURSE UMANE
1. Puncte tari
» Existența resurselor umane într-un volum și beneficiind de calificări ce pot asigura
dezvoltarea anumitor ramuri industriale,
> Acreditarea, în condițiile legislației în vigoare a Compartimentului de asistență socială
din cadrul Primăriei Cristești, fapt ce determină acordarea unor servicii de calitate în
acest domeniu,
» Disponibilitatea populației din comună de a munci în condiții de motivare adecvată,
» Ospitalitatea recunoscută a locuitorilor comunei,
» Rata infracționalității extrem de scăzută.
2. Puncte slabe
» Existența șomajului de lungă durată care conduce la descalificarea și descurajarea
foștilor angajați,
» Număr mare de persoane apte de muncă fără loc de muncă,
p Insuficienta informare a populației cu privire la programele de calificare și reconversie
existente în județ,
Pagina 13
» Adaptarea mai lentă a populației rurale mature și virstnicela schimbările și provocările
lumii actuale, în general, și la fenomenul mobilității și reconversiei profesionale, în
special,
» Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban și străinătate, mai cu seamă a celor cu
pregătire profesională înaltă,
» Capacitate financiară relativ scăzută a locuitorilor zonei.
3. Oportunități
P Atragerea de programe cu finanțare europeană pentru stimularea ocupării forței de
muncă,
» Adaptarea programelor de învățămint la cerințele economiei de piață,
» Existența de reglementări legislative ce acordă facilități angajatorilor care crează noi
locuri de muncă pentru șomeri, tineri absolvenți, etc..
4. Amenințări
» Declinul demografic și îmbătrinirea populației comunității,
p Creșterea șomajului în rîndul absolvenților de liceu,
» Migrarea forței de muncă,
» Amplificarea pregătirii teoretice a forței de muncă în detrimentul aspectelor aplicative,
P Creșterea ponderii muncii la negru, cu repercusiuni negative asupra pieței muncii,
economiei locale și asitenței sociale, în perspectivă.
F. ÎNVĂȚĂMÎNT ȘI CULTURĂ
1. Puncte tari
» In Comuna Cristesti sunt 4 scoli si o gradinita totalizand circa 60 de cadre didactice
-scoala Cristesti (1si 2)
-scoala cartier Heresti
-scoala sat Homita
-gradinita Cristesti
» Existența unui cămin cultural și a unei biblioteci comunale,
P Dotarea școlilor din comună cu tehnică de calcul de ultimă generație, ca urmare a
accesării de către primărie și consiliul local a unor programme finanțate de banca
mondială,
P Existența unui Punct de Acces Public la Informație, cu acces nelimitat la internet,
» Existența și implementarea programelor de integrare a copiilor de altă etnie în unitățile
învățămîntului obligatoriu,
P Existența a patru biserici pe teritoriul comunei
-biserica „Adormirea Maicii Domnului ,, Cristesti
-biserica „Sfintii Voievozi Cristesti,, Cristesti
-biserica „Cuvioasa Parascheva,, Heresti
-biserica „Sfintii Voievozi, Homita-monument istoric inscris in patrimoniul national fiind
construita integral din lemn
» Existenta in Comuna Cristesti a unui SIT arhehologic in care s-a descoperit asezari
umane atat din epoca dinainte de Hristos cat si dupa secolul IX, X dupa Hristos
» Managementul școlar adecvat în unitățile de învățămînt public,
» Reducerea numărului de elevi ce revin fiecărui cadru didactic.
2. Puncte slabe
Pagina 14
»Unele dintre clădirile destinate procesului educațional sunt afectate de uzura fizică
avansată,
» Gradul de acoperire relativ ridicata posturilor didactice din școli cu cadre suplinitoare,
» Procentaj relativ ridicat de elevi școlarizați în sistemul cu clase simultane,
» Dezvoltarea slabă a bazei materiale pentru desfășurarea activităților de educație
fizică.
3. Oportunități
» Reabilitarea și modernizarea școlilor,
» Construirea unei săli de sport moderne,
p infiinarea unui parc de joacă pentru copii,
p Reabilitarea căminului cultural existent,
» Construirea unui nou cămin cultural,
» Organizarea de cursuri de formare și reconversie profesională în comună,
» Accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea profesionalăa persoanelor active
din comună,
P Creșterea nivelului de pregătire profesională a forței de muncă,
» Monitorizarea stării ocupaționale a populației.
4. Amenințări
> Imbătrînirea populației comunei,
» Reducerea populației școlare determinată de declinul natalității,
» Tendința de reducere a exigenței în procesul de evaluare didactică,
» Buget încă insuficient alocat învățămintului public, generîndu-se fenomene de dotare
materială la limita necesarului sau recurgerea la finanțarea paralelă prin aportul
familiilor.
V. OBIECTIVELE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI CRISTEȘTI
Se definesc obiectivele principale ale dezvoltării comunei Cristești astfel :
- Dezvoltarea infrastructurii de bază și asigurarea accesului neîngrădit al populației și
agenților economici la utilitățile oferite (apă, electricitate, gaze naturale, căi de transport),
* Protecția mediului înconjurător,
* Regenerarea urbană constînd în regenerarea capitalului natural în special a terenurilor
și a resurselor de apă contaminate și afectate, precum și dezvoltarea capitalului
construit avînd ca finalitate optimizarea condițiilor de locuit,
* Intărirea coeziunii sociale, a solidarității comunitare și reducerea sărăciei.
Principiile managementului comunității
Principiile de management pentru administrarea unei comunități rurale constau în
aplicarea măsurilor necesare pentru atingerea celor cinci obiective definite, conform
principiilor dezvoltării economico - sociale durabile. Avind în vedere că o comunitate
umană nu este un sistem închis, iar realizarea celor cinci obiective generale implică
aplicarea unui management performant, politicile, planificarea strategică și realizarea
progremelor și proiectelor se vor face cu respectarea următoarelor principii :
* Dezvoltarea durabilă astfel încit, pe termen lung, să se producă schimbări majore de
cultură și atitudine în ceea ce privește utilizarea resurselor de către populație și
operatorii de piață,
* Intărirea capacității instituționale prin management eficient, definirea serviciilor publice
în raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltării economico — sociale
durabile, precum și cu doleanțele și cerințele comunității,
Pagina 15
Qa—
= Conlucrare regională în scopul schimbului de informații între comune cu privire la
utilizarea celor mai bune practici în managementul comunității rurale sau managementul
de proiect,
* Realizarea programelor și proiectelor prin parteneriat public-privat,
* Realizarea acelor programe și proiecte pe care sectorul privat nu le poate realiza,
* Integrarea politicilor atit pe orinzontală, pentru a realiza un efect sinergic simultan între
sectoare, cit și pe verticală, pentru corelarea și integrarea politicilor de dezvoltare ale
comunei cu politicile de dezvoltare ale județului și ale regiunii din care face parte,
* Management al resurselor axat pe integrarea fluxurilor de resurse materiale, financiare
și umane, precum și integrarea fluxurilor de resure energetice și materiale într-un ciclu
natural,,
* Proiectarea durabilă arhitectonică în temeiul căreia se stabilesc reguli privitoare la
materialele de construcții, design-ul clădirilor, bioclimat, densitatea clădirilor în areal,
orientarea spațială a clădirilor, amenajarea de “structuri verzi” în jurul clădirilor,
microclimat și eficiență energetică,
= Realizarea programelor sau proiectelor fără a afecta cultura comunității și, colateral,
orientarea spre recuperarea moștenirii culturale și a tradițiilor întregii comunități,
* Evitarea dezvoltării de servicii publice care nu servesc unei nevoi locale,
* Evaluarea și programarea eficientei utilizări a resurselor financiare și umane,
* Protecția mediului înconjurător,
- Asigurarea publicității informațiilor cu impact în promovarea investițiilor,
* Promovarea unor politici care să favorizeze dezvoltarea activităților economice
generatoare de venituri și de locuri de muncă pe teritoriul comunei în scopul creșterii
veniturilor și nivelului de viață ale populației precum și a veniturilor bugetare.
Principiile strategiei de dezvoltare durabilă
* Competitivitate — permite dezvoltarea economiei proprii în context regional, național și
chiar internațional, promovarea unui sector privat productiv și competitiv,
* Durabilitate — condiții mai bune de trai pentru populația defavorizată precum și un
minim de condiții necesare pentru un trai decent, sănătatea și bunăstarea locuitorilor,
e Sprijin financiar — facilitarea accesului la o varietate de surse de finanțare pentru
satisfacerea nevoilor de investiții și dezvoltare,
* O bună administrare — reacție efectivă, eficientă și eficace la problemele comunității
prin responsabilizarea autorităților locale și parteneriatul cu societatea civilă.
Caracteristici ale strategiei
Caracteristicile strategiei ce urmează a fi urmate implică în fapt trăsături ale
managerului de nivel local responsabil în atingerea obiectivelor stabilite, astfel :
* Imagine asupra viitorului,
* Creativitate,
* Flexibilitate,
* Activitate,
* Orientat spre acțiune,
* Orientat spre schimbare,
* Orientat spre ciștig viabil.
Elemente de strategie
A. POPULAȚIA ȘI NEVOILE SOCIALE
a. Demografie
Pagina 16
9%
Probleme :
- îmbătrînirea accentuată a populației,
- depopularea prin migrație, în special a tinerilor, cu studii medii sau superioare.
Obiective pe termen lung și mediu:
- crearea de condiții de viață atractive pentru tineri atit pentru cei ce locuiesc deja
în localitate cît și pentru cei ce ar dori să se stabilească aici în viitor,
- condiții și facilități pentru familiile tinere cu copii.
b. Stare de sănătate și servicii medicale
Probleme :
- cadre medicale și auxiliare insuficiente,
- dotări ale dispensarelor medicale necorespunzătoare și/sau învechite care
îngreunează sau împiedică diagnosticarea,
- dificultăți privind accesul la medicamente și tratament
Obiective pe termen mediu și lung:
- realizarea unui acces facil la servicii medicale de calitate, prompte și suficiente,
- educarea populației privind starea generală de sănătate și modalitățile de a duce
o viață sănătoasă,
- eliminarea factorilor de perturbare a calității vieții.
c. Starea de ocupare a forței de muncă
Probleme :
- nivel ridicat al șomajului,
- mentalitatea de respingere față de schimbare și reconversie profesională.
Obiective pe termen lung și mediu
- crearea de locuri de muncă suficiente și în domenii variate de activitate, cu
salarizare îndestulătoare pentru satisfacerea nevoilor de trai,
- crearea de posibilități pentru urmarea de cursuri de reconversie profesională în
domenii căutate pe piața forței de muncă.
d. Educația
Probleme :
- infrastructură uzată și necorespunzătoare desfășurării actului educațional,
- constrîngeri materiale datorate bugetelor insuficiente alocate de autorități pentru
susținerea actului educațional,
- lipsa posibilităților de formare continuă pentru adulți,
- grad redus de asociativitate.
Obiective pe termen mediu și lung :
crearea posibilităților neîngrădite de împlinire individuală prin educație,
- facilitarea accesului la un sistem educațional performant, flexibil și adaptat
condițiilor din mediul rural,
- crearea unei infrastructuri și baze materiale suficiente și capabile de a satisface
nevoile legate de actul educațional,
- posibilitatea de formare continuă pentru adulți.
e. Cultura
Probleme :
- infrastructură și bază materială în declin,
- resurse financiare insuficiente pentru practicarea și revitalizarea unor obiceiuri și
forme de exprimare culturală tradiționale,
Pagina 17
94
- abandonul practicilor tradiționale în favoarea « modernității ».
Obiective pe termen mediu și lung:
- revitalizarea practicilor tradiționale capabile de a fi transmise nealterate către
generațiile viitoare,
- infrastructură corespunzătoare cerințelor unei societăți în perpetuă transformare.
f. Sport si agrement
- Existenta unui Club Sportiv cu mai multe sectii pe rang sportiv in care in prezent
functioneaza sectiile de fodbal si sectia de sah.
- Sectia de fodbal cuprinde o echipa de seniori care activeaza in divizia judeteana
si o echipa de juniori.
B. INFRASTRUCTURĂ
a. Dotări edilitare
Probleme :
- clădirile administrative și ale instituțiilor publice necesită reparații și dotări
moderne,
- servicii publice deficitare sau inexistente din cauza lipsei infrastructurii necesare.
Obiective pe termen mediu și lung :
- dotări edilitare funcționale și capabile să deservească cetățenii comunei în
condiții civilizate,
- dotări edilitare extinse pentru diversificarea serviciilor publice acordate.
b. Drumuri și transport
Probleme :
- stare tehnică necorespunzătoare a drumurilor județene și comunale ce străbat
comuna,
- fonduri locale insuficiente pentru construirea și întreținerea drumurilor,
- dependență financiară de fonduri alocate de la bugetul consiliului județean,
- transport public slab dezvoltat
Obiective pe termen mediu și lung :
- rețea de drumuri funcțională care să deservească nevoile curente ale comunității
fără să afecteze starea mediului înconjurător,
- sistem de transport modern care să coreleze transportul feroviar de cel rutier.
C. ECONOMIA
a. Agricultura
Probleme :
- resurse financiare insuficiente ; investiții puține,
- utilaje agricole învechite, rudimentare și tehnologii neperformante,
- medie de virstă ridicată a persoanelor ocupate în acest sector,
- degenerarea raselor de animale și servicii medicale veterinare sporadice,
- parcelarea terenurilor agricole și problemele legate de restituirea proprietăților,
- perpetuarea monoculturilor cauzată de fertilizarea scăzută a solului,
piața de desfacere redusă sau neaccesată corespunzător.
Opiesiiu pe termen mediu și lung:
- practici de agricultură durabilă, adaptate condițiilor climaterice și solului din
comună,
Pagina 18
- activități agricole diversificate și generatoare de venit, chiar
și pentru bugetul
local,
- asocierea producătorilor,
- Sprijinirea politicilor de marketing eficiente.
b. Comerțul și serviciile
Probleme :
- unități comerciale mici,
- diversitate redusă a comercianților orientați în special
spre alimentație publică și
baruri,
- orientare în majoritate spre clienți locali,
- activități de marketing inexistente,
- Valorificarea slabă a resurselor locale.
Obiective pe termen mediu și lung :
- diversificarea obiectelor de activitate ale firmelor,
- utilizarea eficientă a resurselor locale,
- promovarea de tehnici eficiente de marketing,
- orientarea spre turiști ca potențiali clienți.
c. Mediul înconjurător
Probleme:
- nu există sistem de alimentare cu apă potabilă și sistem de
canalizare,
- deversarea apelor reziduale menajere în locuri neamenajate,
- degradarea solului,
- poluarea apelor datorată lipsei unui sistem de epurare a apelor
uzate,
- sistem de gestionarea deșeurilor ineficient,
- necunoașterea normelor de mediu și a legislației specifice,
- educație ecologică redusă.
Obiective pe termen mediu și lung:
- informarea populației asupra riscurilor cauzate de deversarea
apelor uzate în
locuri neamenajate,
-. realizarea sistemului de epurare a apelor uzate,
- sistem de furnizare a apei potabile și de canalizare
capabil să deservească toți
locuitorii,
- Promovarea practicilor de agricultură ecologică,
- curățarea cursurilor de apă și a domeniului public,
- Crearea unor mecanisme de colectare selectivă a deșeurilor,
- împădurirea suprafețelor degradate,
- realizarea unor cursuri de educație ecologică.
VI. PLANUL DE DEZVOLTARE STRATEGICĂ A COMUNEI
CRISTEȘTI
Planul de dezvoltare strategică al comunei Cristești
se propune pentru perioada
2014 — 2020 și este corelat cu perioada de planificare
stabilită la nivelul Uniunii
Europene, adoptată la nivel național și regional. El cuprinde obiectivele
propuse a se
realiza în localitate pentru rezolvarea problemelor și nevoilor
ce au fost identificate,
precum și resursele umane, materiale și financiare necesare pentru în
punerea practică.
Secretar,
cons. jur. Cristian Amariei