Document
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 9,0 MB · modificat pe site: 05.02.2022
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020”, Comuna Cotnari, jud. Iași. Sursa: http://primariacotnari.ro/wp-content/uploads/2022/02/sdl_2014-2020.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/cotnari/105604-strategia-de-dezvoltare-locala-pentru-perioada-2014-2020, 09.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
COMUNA COTNARI
JUDEȚUL IAȘI
Strategia de dezvoltare locală
pentru perioada
2014 - 2020
Pagina 2
Pagina 3
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
CUPRINS
Cuvânt înainte 7
I INTRODUCERE 9
1.1 Definiție 11
1.2 Scop 11
1.3 Motivație 11
1.4 Misiune 11
1.5 Viziune 12
1.6 Obiectiv general 12
1.7 Obiective specifice 12
II CONTEXT DE DEZVOLTARE 13
2.1 Contextul european 15
2.2 Contextul național 29
III REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD EST 47
3.1 Introducere 49
3.2 Regiunea de Dezvoltare Nord Est 51
3.3 Viziune, obiectiv general și priorități de dezvoltare 59
IV JUDEȚUL IAȘI 67
4.1 Localizare, accesibilitate și structură administrativă 69
4.2 Scurt istoric 70
4.3 Cadrul natural 71
4.4 Fondul funciar 75
4.5 Patrimoniu 76
4.6 Demografie 78
4.7 Repere economice și ocuparea forței de muncă 82
4.8 Sănătate 85
3
Pagina 4
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
4.9 Învățământ 89
4.10 Turism 90
V COMUNA COTNARI 93
5.1 Localizare, accesibilitate și structură administrativă 95
5.2 Elemente ale cadrului natural 98
5.2.1 Substratul geologic 98
5.2.1.1 Aspecte tectono – structurale și alcătuire petrografică 98
5.2.1.2 Caracteristici geotehnice 99
5.2.2 Relieful 102
5.2.2.1 Aspecte dimensionale și morfologice 103
5.2.2.2 Tipuri genetice de relief 105
5.2.3 Hidrografia 110
5.2.4 Clima 112
5.2.4.1 Precipitațiile și regimul pluviometric 113
5.2.4.2 Dinamica aerului 115
5.2.5 Solurile 116
5.2.5.1 Clase și tipuri de soluri 116
5.2.6 Vegetația 118
5.2.7 Fauna 121
5.2.8 Resurse naturale 122
5.3 Podgoriile Cotnari 122
5.4 Rezervația naturală „Pădurea Cătălina” 128
5.5 Cetatea geto – dacică Cotnari 128
5.6 Istoric 130
5.7 Personalități 134
5.8 Elemente de patrimoniu 137
5.9 Zone protejate 139
5.10 Cotnari în imagini 140
4
Pagina 5
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
VI ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE 157
6.1 Fondul funciar 158
6.2 Populația 160
6.2.1 Populația pe categorii de vârstă 160
6.2.2 Mișcarea naturală 162
6.2.3 Nupțialitate și divorțialitate 164
6.2.4 Stabiliri și plecări cu reședința, emigrări 165
6.2.5 Structura etnică 166
6.2.5 Structura religioasă 167
6.3 Infrastructura 166
6.3.1 Infrastructura de utilități 166
6.3.1.1 Alimentarea cu apă și canalizarea 166
6.3.1.2 Alimentarea cu gaze natural 167
6.3.1.3 Alimentarea cu energie electrică 167
6.3.1.4 Iluminat public 167
6.3.1.5 Alimentarea cu căldură 167
6.3.1.6 rețeaua de telecomunicații 168
6.3.1.7 Salubritate 168
6.3.1.8 Transportul în comun 168
6.3.2 Rețeaua de drumuri locale 169
6.4 Mediu 170
6.4.1 Calitatea factorilor de mediu 170
6.4.2 Spații verzi, parcuri și locuri de joacă 172
6.5 Sănătate 173
6.6 Asistența socială 173
6.7 Învățământ 177
6.7.1 Sport 178
6.8 Cultura 178
6.9 Viața spirituală 186
6.10 Economie 187
6.10.1 Agricultura 187
5
Pagina 6
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
6.10.1.1 Cultura cerealelor 189
6.10.1.2 Creșterea animalelor 190
6.10.1.3 Legumicultura 190
6.10.1.4 Pomicultura 192
6.10.1.5 Piscicultura 194
6.10.1.6 Silvicultura 194
6.10.2 Turismul 194
6.11 Administrația locală 196
6.11.1 Organigrama 196
6.11.2 Buget realizat și buget preconizat 197
6.11.3 Structura politică a consiliului local 197
VII ANALIZA SWOT 201
7.1 Infrastructura 207
7.2 Economie 209
7.3 Cultură și tradiții 214
7.4 Sănătate și asistență socială 216
7.5 Educație 219
VIII PARTENERIATE OPORTUNE 221
IX POLITICI PUBLICE ÎNTREPRINSE ÎN TERITORIU 225
X PORTOFOLIUL DE PROIECTE 2014 - 2020 229
XI MONITORIZARE ȘI IMPLEMENTARE 281
XII CONCLUZII 287
6
Pagina 7
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Cuvânt înainte,
Stimați, cetățeni,
Am fost conștient încă de la început că
administrația locală are obligația să propună comunității
proiecte de dezvoltare și să folosească resursele
comunității respectând principiile unei dezvoltări durabile.
Strategia de dezvoltare locală elaborată pentru
perioada 2014 – 2020 s-a realizat și cu ajutorul
dumneavoastră, exprimându-vă opinia în cadrul grupurilor
de lucru.
Proiectele care au fost realizate până în prezent,
precum și cele viitoare au menirea de a îmbunătăți viața locuitorilor comunei Cotnari.
Dorim ca împreună să ne bucurăm de o infrastructură bine dezvoltată și echilibrată, de
un mediu de afaceri prosper care să ne permită o dezvoltare durabilă din punct de vedere
economic și social, de tehnologie avansată în mediul economic și de o utilizare eficientă și
rațională a tuturor resurselor locale.
Pe lângă proiectele prioritare pentru perioada 2014 – 2020 administrația locală
conștientizează importanța dezvoltării economice și sociale a comunei Cotnari sprijinind în
acest sens inițiative economice. Atragerea investitorilor, care prin capitalul financiar investit
crează noi locuri de muncă, devine din acest moment prioritatea agendei de lucru a
administrației locale.
Strategia este un document care structurează liniile directoare strategice ale dezvoltării
comunei Cotnari pe o perioadă de 7 ani potrivit problemelor identificate, a potențialului local
activ și pasiv, cât și a oportunităților de dezvoltare în viitorul apropiat, fiind totodată rodul
colaborării cu actorii locali și instituțiile relevante din comună.
7
Pagina 8
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Sper ca prin această strategie fiecare cetățean să-și facă o imagine clară asupra
direcțiilor de dezvoltare a comunei Cotnari și să participe activ la aducerea acestei zone în
rândul comunelor prospere.
Vă mulțumesc pentru sprijinul acordat și îmi doresc să ne bucurăm în continuare de
fiecare proiect realizat. Sper ca și cetățenii comunei Cotnari să nu rămână impasibili și să
contribuie constant la procesul de dezvoltare, astfel încât aici, în comuna noastră, să ne
îndeplinim gândurile și aspirațiile.
Cu respect,
Primarul Comunei COTNARI, județul IAȘI,
Vasile BĂEANU
8
Pagina 9
CAPITOLUL I
INTRODUCERE
Pagina 10
Pagina 11
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
1.1 Definiție
Strategia de dezvoltare este un instrument de planificare pe termen scurt, mediu și lung
presupunând o viziune de dezvoltare realistă și realizabilă prin atingerea obiectivelor și măsurilor
stabilite în urma analizei situației existente.
Strategia implică principiile dezvoltării durabile a unei comunități finalizând cerințele actuale
și oferind generațiilor viitoare posibilitatea realizării propriilor obiective de dezvoltare.
Strategia de dezvoltare a comunei Cotnari este un document de planificare strategică pentru
perioada 2014 - 2020, conceput în corelație cu principiile dezvoltării durabile și reprezintă
documentul fundamental al planului de dezvoltare a comunei Cotnari cu rol în orientarea dezvoltării
economico - sociale și în accesarea fondurilor struturale și de coeziune ale Uniunii Europene.
Prin obiectivele propuse, strategia respectă direcțiile de dezvoltare ale comunei Cotnari și se
încadrează în documentele programatice naționale.
1.2 Scop
Scopul său este acela de a conduce la creșterea calității vieții și crearea de noi locuri de
muncă implementând măsuri de reabilitare / modernizare, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea
tuturor formelor de turism, dezvoltarea societății civile, dezvoltarea serviciilor sociale, dezvoltarea
culturii și susținerea tradițiilor populare, sprijinirea mediului de afaceri. Toate aceste mențiuni vor
avea ca rezultat transformarea comunei Cotnari într-un pol zonal de dezvoltare economico - socială.
1.3 Motivație
Strategia dorește să furnizeze toate elementele necesare luării unor decizii locale corecte și
coerente, să reprezinte un ghid de regenerare și dezvoltare a municipiului în deplin acord cu voința
cetățenilor.
1.4 Misiune
Misiunea strategiei este de a mobiliza toate resursele umane, materiale și financiare dobândite
la nivel local, atrase din alte surse, pentru a implementa măsurile și proiectele propuse, astfel încât
afirmațiile anterioare să poată deveni realitate.
11
Pagina 12
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Pentru reușita acestei misiuni trebuie parcurs un proces axat pe participare, colaborare,
consultare publică, planificare rațională, capacitate de organizare și efort susținut.
Acest proces, dacă urmează pașii implementării judicioase, trebuie să ducă la dezvoltarea
comunei Cotnari ca o comună modernă, europeană, dinamică și prosperă.
1.5 Viziune
Viitorul comunității este dependent de factorii sociali, economici și de mediu, precum și de
activitățile care vor fi întreprinse de autoritățile locale, organizațiile, instituțiile și parteneriatele
dezvoltate. Acestea, printr-un efort conjugat și orientat către susținerea viziunii, pot contribui la
atingerea ei.
1.6 Obiectiv general
Obiectivul general al strategiei îl constituie stabilirea unui cadru general de dezvoltare pe
perioada 2014 - 2020 a comunei Cotnari. În acest context se dorește dezvoltarea comunei prin
creșterea capacității sale economice, astfel încât aceasta să devină un centru de referință în domeniul
economic, precum și un centru cultural, turistic și cu o bază educațională modernă.
1.7 Obiective specifice
Obiectivele specifice ale dezvoltării comunei Cotnari sunt:
► dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de utilități publice;
► dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport;
► dezvoltarea serviciilor de sănătate și asistență socială;
► eficientizarea serviciilor publice și a relației cu cetățenii,
► dezvoltarea urbanistică coerentă și protejarea mediului;
► dezvoltarea resursei umane, formare profesională, încurajarea dobândirii de noi competențe și
creșterea ratei de ocupare a populației;
► dezvoltarea infrastructurii educaționale și asigurarea accesului egal la educație;
► revitalizarea meșteșugurilor populare;
► promovarea culturii, istoriei, tradițiilor și obiceiurilor locale;
► dezvoltarea zonelor de agrement;
► dezvoltarea și promovarea agroturismului;
► conservarea și promovarea obiectivelor turistice.
12
Pagina 13
CAPITOLUL II
CONTEXTUL DE DEZVOLTARE
Pagina 14
Pagina 15
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
2.1 Contextul european
Strategia „Europa 2020” are ca obiectiv general transformarea Uniunii Europene întro economie inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al
ocupării forței de muncă, al productivității și pentru a asigura coeziunea economică, socială și
teritorială.
Priorități stabilite în cadrul Strategiei „Europa 2020”:
► Creștere inteligentă – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare
(cercetarea și dezvoltarea tehnologică combinată cu utilizarea eficientă a resurselor existente
conduc la creșterea productivității);
► Creștere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de
vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive, poate conduce la furnizarea
de „bunuri publice” societății (cum ar fi conservarea habitatelor, biodiversitatea și menținerea
patrimoniului rural), care pot conduce în arealele vizate la crearea de noi locuri de muncă prin
extensivizarea agriculturii și aprovizionarea piețelor locale;
► Creștere favorabilă incluziunii sociale – promovarea unei economii cu o rată
ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială prin
deblocarea potențialului economic al zonelor rurale, dezvoltarea piețelor și locurilor de muncă
la nivel local, prin furnizarea de asistență în vederea restructurării agriculturii și sprijinirea
veniturilor agricultorilor, în vederea menținerii unei agriculturi sustenabile în întreaga
Europă.
Strategia „Europa 2020” prevede atingerea următoarelor scopuri:
● rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani de 75%;
● nivelul investițiilor în cercetare și dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii Europene;
● obiectivul 20/20/20 în materie de energie și schimbări climatice:
-emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900;
-20% din energia produsă să provină din surse regenerabile;
-creșterea cu 20% a eficienței energetice;
15
Pagina 16
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
● rata de părăsire timpurie a școlii sub 10%;
● ponderea tinerilor cu vârsta între 30 - 34 ani, absolvenți ai unei forme de învățământ
terțiar, de cel puțin 40%;
● scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 20 milioane.
Tot în cadrul acestei strategii au fost propuse ca și instrumente de lucru șapte
inițiative:
1. „O Uniune a inovării”- îmbunătățirea condițiilor-cadru și accesul la finanțările
pentru cercetare și inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor
inovatoare în produse și servicii care creează creștere și locuri de muncă;
2. „Tineretul în mișcare”- consolidarea performanței sistemelor de educație și
facilitarea intrării tinerilor pe piața muncii;
3. „O agendă digitală pentru Europa”- accelerarea dezvoltării serviciilor de internet
de mare viteză și valorificarea beneficiilor pe care le oferă o piață digitală unică gospodăriilor
și întreprinderilor;
4. „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” - decuplarea
creșterii economice de utilizare a resurselor, sprijinirea trecerii la o economie cu emisii
scăzute de carbon, creșterea utilizării surselor regenerabile de energie, modernizarea
sectorului transporturilor și promovarea eficienței energetice;
5. „O politică industrială adaptată erei globalizării” - îmbunătățirea mediului de
afaceri, în special pentru IMM-uri, și sprijinirea dezvoltării unei baze industriale solide și
durabile în măsură să facă față concurenței la nivel mondial;
6. „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” - modernizarea pieței
muncii și acordarea autonomiei cetățenilor, prin dezvoltarea competențelor acestora pe tot
parcursul vieții în vederea creșterii ratei de participare pe piața muncii și a unei mai bune
corelări a cererii și a ofertei în materie de forță de muncă, inclusiv prin mobilitatea
profesională;
7. „Platforma europeană de combatere a sărăciei” - garantarea coeziunii sociale și
teritoriale, astfel încât beneficiile creșterii economice și locurile de muncă să fie distribuite
echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială să li se acorde
posibilitatea de a duce o viață demnă și de a juca un rol activ în societate.
16
Pagina 17
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Strategia răspunde obiectivelor tematice care se regăsesc în cadrul propunerilor de
regulamente pentru perioada 2014 - 2020:
1. întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice și a inovării;
2. îmbunătățirea accesului, utilizării și calității tehnologiilor, informațiilor și
comuni-cării;
3. creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii;
4. sprijinirea tranziției spre o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele;
5. promovarea adaptării la schimbările climatice și prevenirea riscurilor;
6. protejarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor;
7. promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor în rețelele cheie;
8. promovare ocupării și sprijinirea mobilității forței de muncă;
9. investiții în abilități, educație și învățare continua;
10. promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei;
11. îmbunătățirea capacității instituționale și eficienței în administrația publică;
Conform COM (2010) 672 „Politica Agricolă Comună în perspectiva anului 2020”,
PAC-ul de după 2014 ar trebui să rămână o politică comună, puternică, formată din doi
piloni:
- ajutoare plătite anual tuturor agricultorilor,
- un instrument de sprijin dedicat obiectivelor comunitare.
Dintre obiectivele strategice propuse pentru PAC, primul obiectiv (Obiectivul 1.
Producția alimentară viabilă ) se referă în mod expres la sectorul agricol, iar celelalte două
sunt legate mai ales de dezvoltarea rurală –(Obiectivul 2. Managementul durabil al resurselor
naturale și Obiectivul 3. Dezvoltarea teritorială echilibrată) însă, la nivelul măsurilor nu se
face o diferențiere clară între cele două domenii (agricultură și dezvoltare rurală). Obiectivul
propus este generarea unei creșteri durabile, inteligente și favorabile incluziunii pentru Europa
rurală.
În politicile europene se pune accent pe menținerea potențialului de producție
sustenabilă de alimente în întreaga U.E., pentru a garanta securitatea alimentară pe termen
17
Pagina 18
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
lung a cetățenilor europeni și pentru a contribui la satisfacerea cererii tot mai mari de alimente
la nivel mondial. De asemenea, se dorește sprijinirea comunităților agricole care oferă
cetățenilor europeni alimente de calitate, valoroase și diverse, produse în mod sustenabil, cu
respectarea cerințelor U.E. referitoare la mediu, apă, sănătatea și bunăstarea animalelor,
sănătatea plantelor și sănătatea publică. Se recunoaște importanța comunităților rurale agricole
viabile, care creează locuri de muncă la nivel local și generează numeroase beneficii
economice, sociale, de mediu și teritoriale. Trebuie îmbunătățite condițiile pentru fermele
mici, deoarece în Europa structurile eterogene agricole și sistemele de producție contribuie la
atractivitatea și identitatea regiunilor rurale. O reducere semnificativă a producției locale ar
avea, consecințe în privința emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), a peisajelor locale
caracteristice, ducând totodată la opțiuni mai limitate pentru consumatori.
Cadrul Strategic pentru Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene integrează la nivel
teritorial obiectivele de coeziune și competitivitate ale Uniunii, stabilind ca obiective:
1. amenajarea policentrică a teritoriului;
2. o nouă relație urban-rural;
3. accesul egal la infrastructură și cunoaștere;
4. administrarea înțeleaptă a patrimoniului natural și cultural.
Dimensiunile coeziunii teritoriale sunt în viziunea Cadrului Strategic: regională,
transnațională și interregională, guvernanța – administrarea durabilă.
Mai mult, Carta Verde a Coeziunii Teritoriale (2008) dă o perspectivă teritorială
asupra coeziunii economice și sociale, prin următoarele obiective:
- diversitatea teritorială ca valoare;
- coordonarea politicilor pentru zone vaste;
- promovarea orașelor competitive;
- abordarea excluziunii sociale;
- accesul la educație, servicii medicale, energie;
- concentrare: depășirea diferențelor de densitate;
- conectarea teritoriilor: depășirea factorului distanță;
- cooperare: depășirea factorului divizare.
18
Pagina 19
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Liniile directoare strategice ale Uniunii Europene (Community Strategic Guidlines)
indică faptul că Politica de Coeziune are trei priorități:
-îmbunătățirea atractivității statelor membre, regiunilor și orașelor, prin
îmbunătățirea accesibilității, asigurarea unui nivel și a unei calități adecvate a serviciilor și
protejarea mediului înconjurător;
-încurajarea inovării, antreprenoriatului și dezvoltarea economiei bazate pe
cunoaștere, prin promovarea capacității de cercetare-inovare, inclusiv a noilor instrumente
TIC;
-crearea de noi locuri de muncă, mai bine plătite, prin atragerea de noi persoane
în procesul de ocupare și în activități antreprenoriale, îmbunătățirea adaptabilității
lucrătorilor, a firmelor și investițiile în capitalul uman.
Aceleași linii directoare specifică faptul că programele care se adresează zonelor
urbane pot lua diferite forme:
-acțiuni care promovează orașele ca motoare ale dezvoltării regionale, prin
îmbunătățirea competitivității lor, promovarea antreprenoriatului, a inovării, dezvoltarea
serviciilor, aceasta conducând la creșterea atractivității orașelor din U.E.;
-acțiuni care promovează coeziunea internă a arealelor urbane, prin revitalizarea
cartierelor în declin, reabilitarea mediului fizic și ambiental, reconversia sit-urilor brownfield,
protejarea și valorificarea patrimoniului lor istoric și cultural;
-promovarea unei dezvoltări mai echilibrate, policentrice a Uniunii Europene, prin
crearea unei rețele de orașe, la nivel național și comunitar. Dezvoltarea acestei rețele
presupune măsuri care să le lege fizic (infrastructură, tehnologia informației etc.), dar și uman
(promovarea cooperării etc.). O atenție deosebită se va acorda și relațiilor rural - urban.
În plus, un mediu urban superior calitativ contribuie la a face Europa un „loc mai
atractiv pentru a lucra și investi”. Din această perspectivă, Planurile Integrate de Dezvoltare
Urbană pe termen lung permit asigurarea coerenței tuturor acțiunilor sus-menționate și
asigură limitarea impactului negativ al acestora asupra mediului înconjurător.
19
Pagina 20
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Comunicarea Comisiei Europene pe tema Politicii de Coeziune și a orașelor -
COM(2006) – 385/13.07.2006 propune o întărire a dimensiunii urbane a politicilor U.E.
și concentrare a resurselor investite de Comisie în stimularea creșterii economice și a
ocupării în mediul urban, oferind 50 de recomandări concrete pentru actorii implicați în
dezvoltarea urbană, grupate în următoarele priorități:
- creșterea atractivității orașelor în ceea ce privește transportul, serviciile, calitatea
mediului înconjurător și cultura;
- promovarea unei dezvoltări echilibrate a orașelor și întărirea relației lor cu
mediul rural și zonele periurbane;
- stimularea rolului de poli de creștere al orașelor, prin promovarea inovării,
antreprenoriatului și sprijinirea sectorului IMM;
- creșterea ocupării și reducerea disparităților dintre cartiere, pe de o parte, și
grupuri sociale, pe de altă parte;
- combaterea delicvenței și a sentimentului de nesiguranță;
- îmbunătățirea guvernanței orașelor, prin implicarea tuturor actorilor interesați în
procesul decizional și prin eficiența planificării;
- promovarea rețelelor de schimb de experiență și bune-practici;
- maximizarea efectului de levier al Fondurilor Structurale alocate mediului urban.
În cazul României, un obstacol major în calea unei dezvoltări durabile rămâne
discrepanțele majore de dezvoltare dintre regiunile de dezvoltare, mediul urban și cel rural,
zonele izolate și cele ușor accesibile, agravate de problemele de conectare a teritoriilor, pe
fondul stării proaste a infrastructurii de transport.
Organizația Mondială a Turismului încurajează implementarea Codului global de
etică pentru turism, cu scopul de a asigura ca țările membre, destinațiile turistice, precum și
afacerile din turism să-și maximizeze efectele economice, sociale și culturale pozitive,
totodată minimizând impacturile negative sociale și de mediu.
Principiile din acest cod, prezentate în 10 articole, trebuie cunoscute și adoptate de
statele membre, de companiile de turism, precum și de diferite instituții, comunități
interesate direct sau indirect în turism, după cum urmează:
1. contribuția turismului la înțelegerea reciprocă și respectul între popoare și societăți;
2. turismul ca vehicul pentru împlinirea individuală și colectivă;
20
Pagina 21
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
3. turismul, factor al dezvoltării durabile;
4. turismul, utilizator al moștenirii naturale a omenirii și contribuabil la îmbogățirea ei;
5. turismul, activitate avantajoasă pentru comunitățile și țările gazdă;
6. obligațiile participanților la actul de turism;
7. dreptul la turism;
8. libertatea mișcărilor turistice;
9. drepturile lucrătorilor și antreprenorilor în industria turismului;
10. implementarea principiilor Codului global de etică pentru turism.
În contextul implementării principiilor Codului se accentuează cooperarea dintre
participanții publici și privați, care trebuie să recunoască rolul instituțiilor internaționale,
printre care și OMT, apoi ai organizațiilor neguvernamentale cu competențe în dezvoltarea și
promovarea turismului, protecției drepturilor omului, mediului înconjurător și a sănătății, cu
respectarea principiilor dreptului internațional.
Activitățile Comisiei pentru Europa a OMT sunt orientate spre asistarea statelor
membre în dezvoltarea strategiilor în contextul unor piețe turbulente, utilizarea unor
instrumente adresate problemelor calității și satisfacției consumatorilor, pregătirea și
implementarea programelor referitoare la crearea de valori, la inovarea în tehnologii, în
dezvoltarea resurselor umane și în conducere, dezvoltarea capacităților pentru oficialitățile
publice, reproiectarea proceselor în sectorul public, produse noi etc.
Cadrul strategic formulat de Consiliul Mondial al Turismului și al Călătoriilor, care
asigură funcționarea turismului în interesul tuturor, este publicat sub titlul Blueprint for new
tourism, document care promovează turismul și călătoriile ca un parteneriat pentru integrarea
eforturilor publice și private, având ca și rezultat întâmpinarea nevoilor economiilor,
autorităților și comunităților locale, ale căror afaceri se bazează pe recunoașterea turismului și
călătoriilor ca o prioritate de vârf de către guverne, afaceri care echilibrează economiile
cu oamenii, cultura și mediul, preocuparea comună pentru prosperitate și o creștere pe termen
lung.
21
Pagina 22
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Propunerile pentru guverne de a facilita dezvoltarea sectorului sunt următoarele:
- planificare turistică pe termen lung la nivel național și regional/local;
- crearea unui mediu de afaceri competitiv care ocolește fiscalitatea generatoare de
inflație, garantează transparența și oferă reguli de proprietate corporativă mai atractivă;
- asigurarea fundamentării politicii și a procesului decizional cu statistici și informații
de calitate - ducerea unui nou profesionalism, finanțare și coordonare în promovare și
marketing, ocupare și nevoi de perfecționare, infrastructură și politică regională/locală;
dezvoltarea capitalului uman cerut de sectorul T&C (Turism și Călătorii).
Guvernarea ar trebui să îndrume investițiile în resurse umane prin educație și prin
apropierea autorităților cu industria, pentru a facilita planificarea dinainte pentru nevoile
viitoare. O rețea online și ușor accesibilă de monitorizare a pieței poate relaționa informații de
încredere despre piață cu datele despre ocupare; liberalizarea comerțului, transporturilor,
comunicațiilor, ușurarea barierelor din fața călătoriilor și investițiilor; edificarea încrederii
consumatorilor și investitorilor față de siguranță și securitate; promovarea diversificării
produselor ce extind cererea; planificarea expansiunii turismului durabil în acord cu
caracterul culturilor; investiții în progrese tehnologice pentru facilitarea dezvoltării T&C
sigure și eficiente, precum sisteme de navigație cu sateliți.
O asemenea agendă permite (în opinia autorilor Blueprint for new tourism),
exploatarea și suportul oportunităților într-un spectru mai larg al afacerilor T&C, dezvoltând o
gamă de produse de calitate, dar totodată asigură ca fluxurile turistice să respecte patrimoniul
natural și construit, ca și interesele locale.
Pentru sarcinile sectorului privat Blueprint expune următoarele:
- extinderea piețelor în timp ce promovează protecția resurselor naturale, a
patrimoniului local și a stilurilor de viață;
- dezvoltarea carierelor profesionale, a educației, a relațiilor de ocupare, promovarea
firmelor mai mici, creșterea conștiinței de mediu, contribuția într-o manieră proprie la
reducerea distanței dintre bogați și săraci;
22
Pagina 23
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
- o prestare sensibilă de produse turistice tradiționale și diversificare a produselor care
reduc sezonalitatea și cresc veniturile;
- îmbunătățirea calității produselor și serviciilor turistice și raportului preț - calitate
crescând opțiunile consumatorilor;
- convenirea asupra standardelor de calitate și implementarea lor la toate nivelele și în
toate domeniile, inclusiv în formarea personalului;
- transferul abilităților din industrie și de bune practici care extind beneficiile în cerc
larg și în mod eficient;
- măsurarea din ce în ce mai sofisticată și precisă a activității proprii ai sectorului
pentru a fundamenta deciziile strategice în afaceri;
- comunicare mai efectivă între T&C și guvernământ, la nivel strategic și local.
Alături de cele prezentate pentru sectorul guvernamental și cel privat se conturează și
o serie de sarcini specifice care impun o cooperare mai largă, dintre acestea putând fi reținute:
- cuplarea bunelor practici din dezvoltarea turismului cu politicile de afaceri regionale,
transporturi, resurse umane, mediu, infrastructură și dezvoltare rurală;
- parteneriate public- private pentru pregătirea în comun a unor master-planuri
durabile pentru destinații sau regiuni de vacantă întregi, sarcină prea pretențioasă pentru o
singură companie sau autoritate de stat;
- crearea proceselor propulsate local pentru consultarea, participarea și beneficiile
continue ale interesaților;
- restructurarea administrațiilor naționale pentru turism ca parteneriate public - private;
evitarea pericolelor dezvoltării excesive, neplanificate și constituirea obiectivelor politicii de
mediu;
- dezvoltarea resurselor umane și instalarea efectivă a abilităților prin planificare și
legislație care evită limitele bazate pe reședință sau alte cerințe;
- colaborarea în exigențele de informații pentru analiza sectorului public și formarea
politicilor;
- muncă în comun pentru securitate cu completarea mecanismelor din sectorul privat
cu acțiuni din partea autorităților; dezvoltarea încrederii în toate aspectele eforturilor care se
întăresc reciproc.
23
Pagina 24
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Reformularea Strategiei Lisabona în februarie 2005 a condus la concentrarea
eforturilor U.E. asupra găsirii soluțiilor în vederea unei creșteri economice mai puternice și
mai durabile și crearea mai multor locuri de muncă de calitate.
În acest context, Comisia Europeană a publicat un nou comunicat în 2006, denumit O
politică înnoită de turism a U.E.: înainte pentru un parteneriat mai puternic pentru turismul
european (A renewed tourism EU policy: towards a stronger partnership for European
Tourism — COM (2006) 134 final / 17.03.2006), în care s-a anunțat elaborarea unui
document, Agenda 21 Europeană pentru turism.
Ulterior, pe baza raportului din februarie 2007 a Grupului pentru Turism Durabil,
aceeași instituție a lansat un nou comunicat denumit Agendă pentru un turism european
durabil și competitiv (Agenda for a sustainable and competitive European tourism. - COM
(2007) 621 final / 19.10.2007), în care s-au formulat obiectivele pentru asigurarea durabilității
turismului european și provocările legate de atingerea acestui deziderat, cadrul de acțiune,
principiile pentru realizarea unui turism competitiv și durabil, rolul și modul de implicare a
celor interesați în sectorul turistic și al Comisiei Europene etc.
Principiile stabilite sunt:
- abordare integrată și holistică - luarea în seamă a tuturor impacturilor turismului pe
parcursul planificării dezvoltării lui;
- planificare pe termen lung - luarea în seamă a nevoilor generațiilor viitoare,
durabilitatea dezvoltării;
- viteză și ritm al dezvoltării adaptate la caracterul, resursele și nevoile
comunităților gazdă și destinațiilor;
- implicarea tuturor actorilor interesați în procesul de luare a deciziilor;
- utilizarea celor mai bune cunoștințe accesibile - împărțirea informațiilor referitoare
la tendințele, impacturile, abilitățile necesare turismului în toată Europa;
- minimalizarea și gestiunea riscurilor - principiile precauției, prevenirea unor efecte
nedorite prin evaluare preliminară;
24
Pagina 25
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
- reflectarea impacturilor în costuri - principiul poluatorul plătește, prețurile trebuie să
reflecte costurile reale a consumului și producției;
- stabilirea și respectarea unor limite privind solicitarea capacității de suport a
locurilor, destinațiilor de primire evitând supraaglomerarea și suprasolicitarea;
- a întreprinde o monitorizare continuă a dezvoltării, bazându-se pe indicatori de
durabilitate și intervenție în caz de neconformare.
Aceste principii sunt preluate și integrate în politica turismului U.E., Comisia stabilind
rolul propriu și al celor care au interese în sectorul turistic în vederea unirii acțiunilor acestora
pentru dezvoltarea turismului.
Agenda ghidează activitățile viitoare ale Comisiei în domeniul turismului și în alte
domenii politice care exercită impact asupra turismului și a durabilității lui. Documentul
stipulează patru aspecte importante ale rolului C.E. în domeniul turismului:
1. mobilizarea actorilor pentru producerea și diseminarea cunoștințelor din domeniu;
2. promovarea destinațiilor de excelență;
3. mobilizarea instrumentelor financiare ale U.E.;
4. aducerea în prim-plan a durabilității și competitivității în politicile Comisiei
Europene.
Un alt aspect al politicii de turism la nivel european este existența și activitatea
Comisiei Europene pentru Călătorii (European Travel Commission), o organizație
internațională în responsabilitatea căreia intră promovarea Europei ca și destinație turistică pe
piețele extraeuropene (America de Nord și Latină, Asia), dezvoltarea sectorului turistic pentru
toate țările europene prin cooperarea în domeniul diseminării bunelor practici, a cercetării de
piață și promovării turistice. Principalele obiective ale CEC sunt promovarea Europei ca o
destinație turistică atractivă, sprijinirea ONT-urilor membri în schimbul de cunoștințe și
încurajarea colaborărilor pe multiple planuri, dotarea partenerilor din industrie și alte domenii
interesate cu materiale informative și statistici ușor accesibile despre turismul receptor din
Europa.
25
Pagina 26
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Comitetul regiunilor, prin Comisia pentru dezvoltare durabilă (DEVE), elaborează
studii și publicații, inclusiv în domeniul turismului (ex. „Turismul durabil - factor de coeziune
între regiunile europene - Sustainable Tourism as a Factor Among European Regions. CoR
Studies e-6/2006, Brussels), care cuprind o serie de recomandări privind formularea politicilor
de turism la diferite nivele teritoriale pe baza cerințelor de durabilitate și competitivitate.
Inițiativa „Capitalele Culturale ale Europei” este menită să valorifice și să promoveze
diversitatea culturală a orașelor Europei, precum și caracteristicile lor comune, în vederea
dezvoltării unei identități europene comune. Beneficiile directe ale statutului de capitală
europeană sunt investițiile semnificative în infrastructura urbană, regenerare, reabilitarea
patrimoniului construit și atragerea unui număr semnificativ de turiști, toate cu efecte pe
termen lung.
În anul 2011, Comisia Europeană a publicat Carta Albă intitulată ”Foaie de
parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de
transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor”. Aceasta prezintă 40 de
inițiative concrete privind infrastructura și serviciile de transport de implementat în următorul
deceniu. Inițiativele sunt corelate cu următoarele obiective de atins până în anul 2050:
- eliminarea autoturismelor cu combustibili convenționali din orașe;
- reducerea cu 40% a emisiilor din transportul maritim;
- trecerea a 50% dintre pasagerii și mărfurile de pe relațiile interurbane de
distanță medie de pe modul rutier pe modul feroviar și naval.
- reducerea în ansamblu cu 60% a emisiilor generate de activitatea de transport.
Se poate așadar observa că, în dimensiunea europeană, la baza direcțiilor de
dezvoltare a infrastructurii stau aproape exclusiv concepte legate de protecția mediului.
Această abordare este probabil potrivită pentru țări cu o infrastructură de transporturi deja
foarte bine dezvoltată, însă este posibil să nu fie potrivită pentru țări cu o infrastructură în
general slabă, precum România.
În contextul Rețelelor Trans Europene de Transport, Agenția Executivă pentru
Dezvoltarea Rețelelor Transeuropene de Transport monitorizează pregătirea și
26
Pagina 27
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
implementarea proiectelor aferente celor 30 de axe prioritare definite în decizia nr.
884/2004/EC.
Inundațiile catastrofale produse în Europa în anul 2002 au determinat o reacție
promptă din partea Comisiei Europene pentru Mediu, prin propunerea spre adoptare către
Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, în cadrul Directivei Cadru privind Apa
(2000/60/EC), a legislației de management al riscului de inundare (12.07.2004
/COM/2004/472). Anul 2007 a adus modificări în ceea ce privește politica viitoare de
gestiune a situațiilor de risc de inundare, prin adoptarea unei noi directive - Directiva
2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind
evaluarea și gestionarea riscurilor la inundații.
Aceasta se va implementa în fiecare stat membru în trei etape, menite a se finaliza în
2015:
- etapa I – evaluarea preliminară a riscului de inundare în bazinele hidrografice și
zonele litorale (până în 2011);
- etapa II – realizarea hărților de hazard și risc de inundare acolo unde, în urma
desfășurării activităților cuprinse în etapa I, s-a descoperit existența unei probabilități ridicate
de apariție a inundațiilor;
- etapa III – realizarea planurilor de management al riscului de inundare pentru
locațiile considerate problematice, care vor include măsuri de reducere a probabilității de
inundare și a posibilelor efecte negative asociate viiturilor și revărsărilor (până în 2015).
Politica de coeziune urmărește să consolideze coeziunea economică și socială a
Uniunii Europene extinse pentru promovarea dezvoltării durabile, armonioase și echilibrate a
comunității. Implementarea politicii de coeziune este realizata prin intermediul a trei
obiective:
- convergență;
- competitivitate regională și ocuparea forței de muncă;
- cooperarea teritorială europeană. Aceasta din urmă vizează consolidarea cooperării
transfrontaliere prin inițiative comune locale și regionale, consolidarea cooperării
27
Pagina 28
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
transnaționale prin acțiuni care facilitează dezvoltarea teritorială integrată conform
priorităților Comunității Europene, precum și consolidarea cooperării interregionale și a
schimbului de experiență.
Obiectivul general al Programului INTERREG IVC este să îmbunătățească eficacitatea
politicilor de dezvoltare regională în domeniile inovării, economiei cunoașterii, mediului și
prevenirii riscurilor și să contribuie la modernizarea economiei și creșterea competitivității
Europei.
Obiectivul general al Programului de cooperare transnațională Sud Estul Europei
este să îmbunătățească procesul integrării teritoriale, economice și sociale și să contribuie la
coeziune, stabilitate și competitivitate prin dezvoltarea de parteneriate transnaționale și acțiuni
comune în domenii de importanță strategică.
Dezvoltarea capacității administrative la nivel european este un deziderat important
în ceea ce privește implementarea Strategiei de la Lisabona, care propune obiective concrete
legate de îmbunătățirea procesului de legiferare și a politicilor publice cu impact direct
asupra dezvoltării economice și creării de noi locuri de muncă. La nivel programatic și
declarativ se observă o corelație directă între îmbunătățirea capacității administrative și
creșterea calității vieții la nivelul cetățenilor Uniunii Europene.
Guvernarea democratică și eficientă este scopul major al tuturor încercărilor de
reformă a administrației publice.
Administrația publică reprezintă un domeniu vast, caracterizat de probleme și
abordări diverse, dar și de teme ce prezintă o valabilitate perpetuă.
Alături de imaginile “clasice” ale sistemelor administrative și ale modului lor de
operare, problema inovației și reformei în domeniul administrației publice a suscitat
întotdeauna o dezbatere teoretică și o preocupare practică semnificativă axată în primul rând
pe compatibilitatea conceptelor de inovație și administrație publică.
28
Pagina 29
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Deseori, administrația este prezentată ca fiind imobilă prin natura sa și incapabilă, în
esență, să se adapteze evoluțiilor cerute. Diversele abordări ale reformelor administrative se
plasează pe o scală largă, între o percepție pozitivă și o imagine profund negativă a
aparatului birocratic.
Un alt element important care trezește interes la nivel european vizează cooperarea
teritorială între autoritățile locale, crearea de noi forme de organizare instituțională și de
administrație cu scopul de a îmbunătăți calitatea serviciilor publice și de a întări capacitatea
acestora pentru a face față concurenței.
2.2 Contextul național
La nivel național strategia Europa 2020 este implementată prin intermediul
Programelor Naționale de Reformă (PNR). Țintele Strategiei Europa 2020 asumate de
România sunt:
-rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani de 70%;
-nivelul investițiilor în cercetare și dezvoltare de 2% din PIB-ul României;
-obiectivul 20/20/20 în materie de energie și schimbări climatice:
-emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900
-24% din energia produsă să provină din surse regenerabile
-creșterea cu 19% a eficienței energetice
-rata de părăsire timpurie a școlii sub 11,3%;
-ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenți ai unei forme de învățământ
terțiar, de cel puțin 26,7%
-scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 580.000.
Poziția României la viitoarea PAC este prezentată detaliat în documentul:
„MEMORANDUM – Poziția preliminară a României privind
Comunicarea Comisiei “PAC în perspectiva anului 2020: Cum
răspundem provocărilor viitorului legat de alimentație, resurse
naturale și teritorii”.
29
Pagina 30
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
România susține menținerea în termeni reali a valorii sprijinului pentru agricultură în
configurația celor 2 piloni complementari.
Referitor la pilonul I – sistemul de plăți directe și măsurile de piață, România salută
comunicarea comisiei și consideră că aceasta vine în întâmpinarea problemelor economice,
sociale și de mediu, cu care se confruntă agricultura și spațiul rural din Uniunea Europeană.
Susținerea fermierilor activi va conduce la diminuarea disparităților dintre statele
membre și o alocare corectă a resurselor financiare. În acest sens, este deosebit de important
să reconsiderăm definirea fermierului ca „fermier activ”.
România susține ferm ideea unei distribuiri echitabile a plăților directe între statele
membre. De altfel, România susține ca în viitoarea PAC să nu mai fie menținute actualele
discrepanțe, în așa fel încât PAC să nu mai fie o politică cu două viteze. Procesul de phasingin pentru România și Bulgaria trebuie să se încheie în 2014.
România consideră oportună deschiderea arătată de Comisie pentru susținerea
agriculturii la scală mică, prin introducerea unei scheme de sprijin dedicată fermelor mici,
aceasta contribuind la consolidarea competitivității și menținerea vitalității zonelor rurale. În
acest sens vom susține definirea unor noi criterii de eligibilitate mai simplu de gestionat și
mai ușor de implementat.
România nu consideră oportună propunerea Comisiei de introducere a unei limite
superioare (plafonare) a nivelului plăților directe alocate fermelor mari. O astfel de măsură nu
ar face decât să determine exploatațiile mari să se divizeze în ferme mai mici, eligibile, cu
efecte asupra competitivității și viabilității lor economice pe termen mediu și lung.
România sprijină măsurile menite să creeze posibilitatea pentru tinerii fermieri să
obțină un venit decent, ca o oportunitate a lor de a se implica mai mult in sectorul
agricol și pentru întinerirea acestuia, având în vedere actualul context de îmbătrânire a
populației active din agricultură.
30
Pagina 31
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
România susține menținerea instrumentelor actuale de intervenție pe piață pentru a
acționa ca plasă de siguranță în situațiile de criză, precum și căutarea de noi instrumente care
să permită menținerea agriculturii U.E. la un nivel competitiv în raport cu țările terțe;
continuarea, după 2013, a programelor sectoriale cu un impact deosebit pentru România,
precum și a ajutorului specific acordat în prezent conform art. 68 din Regulamentul nr.
73/2009.
Comunicarea CE privind funcționarea lanțului alimentar, puterea de negociere a
producătorilor agricoli, relațiile contractuale, necesitatea restructurării și consolidării
sectorului de producție, transparența și funcționarea piețelor de produse agricole, vine în
întâmpinarea problemelor existente și în România.
Agricultura este vizată și de Pilonul al doilea – dezvoltarea rurală. România propune
ca agricultura să fie recunoscută ca sector comunitar strategic integrant și activ, cu impact
nu doar în asigurarea / furnizarea alimentelor, ci și asupra societății, prin crearea locurilor de
muncă și intensificarea activităților non-agricole în mediul rural. Dimensiunea socială a
agriculturii este importantă, deoarece acest sector contribuie semnificativ la angajarea
forței de muncă în zonele rurale și asigurarea unui nivel de trai echitabil fermierilor.
Realizarea echilibrului dintre sectorul vegetal și animal reprezintă un deziderat al
agriculturii românești. Se urmărește creșterea efectivelor și îmbunătățirea raselor de animale
pentru carne și lapte. Se dorește creșterea suprafețelor ocupate cu culturi furajere și proteice
pentru îmbunătățirea producțiilor animaliere menite, la rândul lor, să încurajeze dezvoltarea
de unități de procesare agroalimentară.
Pilonul al doilea – dezvoltarea rurală contribuie la dezvoltarea economică și socială
prin dezvoltarea mediului rural, menținerea moștenirii culturale, utilizarea corectă a resurselor
naturale și, mai ales prin crearea locurilor de muncă în spațiul rural. În ceea ce
privește acțiunile de revizuire a PAC, România susține importanța menținerii unui nivel
consistent al bugetului alocat Pilonului II.
31
Pagina 32
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Pentru România sunt importante creșterea competitivității, managementul durabil al
resurselor naturale și dezvoltarea teritorială echilibrată. Finanțarea acestora trebuie să
răspundă nevoilor specifice ale statelor membre, inclusiv prin acordarea unei flexibilități mai
mari.
România salută inițiativa Comisiei de a crea pentru noua perioadă de programare
pachete de măsuri, prin interconectarea celor existente deja, ca răspuns la nevoile unor zone
sau grupuri specifice.
România susține includerea unui pachet destinat sprijinirii micilor fermieri în vederea
evitării unor fenomene prezente în România, ca: depopularea, abandonul terenurilor agricole,
și creșterea capacității economice a acestora în vederea furnizării de bunuri publice.
Acțiunile asupra cărora trebuie să se concentreze noul pachet adresat micilor fermieri
trebuie să vizeze aspecte privind:
- mărirea sprijinului financiar acordat acestora;
- simplificarea condițiilor de accesare a fondurilor;
- stabilirea unor acțiuni specifice pentru promovarea produselor;
- măsuri specifice ce vizează consilierea, consultanța, formarea profesională și
creditarea acestei categorii de fermieri;
- dezvoltarea canalelor locale de distribuție, în vederea facilitării accesului direct
al consumatorilor la produsele micilor fermieri (agricultură ecologică, produse tradiționale sau
locale) și sprijinirea piețelor locale;
- stabilirea unor condiții si cerințe privind standardele minime de realizare a
producției și comercializare, adaptate capacității financiare a micilor fermieri.
În ceea ce privește pachetul de măsuri privind gestionarea riscului, România susține
continuarea și dezvoltarea măsurilor de inginerii financiare, prin instrumente de asigurare,
accesul la credite, garanții, capital social ș.a., acestea reprezentând aspecte esențiale pentru
creșterea competitivității sectorului agricol, având în vedere particularitățile acestui sector.
32
Pagina 33
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Alte măsuri considerate importante de România:
- susținerea inovației, utilizării metodelor agricole prietenoase față de mediu, precum
și a mijloacelor alternative de energie în spațiul rural, pentru a spori eficiența energetică,
productivitatea și capacitatea de adaptare a agriculturii la schimbările climatice;
- dezvoltarea spațiului rural, prin continuarea susținerii modernizării infrastructurii și
a serviciilor non-agricole pentru îmbunătățirea condițiilor de trai;
- diversificarea acțiunilor sprijinite în cadrul Axei LEADER și creșterea
sprijinului financiar.
Potrivit Planului Național de Dezvoltare 2007 - 2013, obiectivul global este
Reducerea cât mai rapidă a disparităților de dezvoltare socio-economică între România și
statele membre ale U.E. Pentru atingerea obiectivului general al Planului Național de
Dezvoltare au fost stabilite 5 obiective, printre care menționăm:
- creșterea productivității companiilor românești, astfel încât să se apropie de rata
medie a productivității în U.E. și încurajarea dezvoltării durabile în conformitate cu nevoile
economice și sociale ale României;
- dezvoltarea capitalului uman prin dezvoltarea unei piețe a muncii flexibile, moderne
și incluzive, a cărei competitivitate crește prin oferirea oportunităților egale privind învățarea
de-a lungul vieții;
- dezvoltarea economiei rurale a României bazată pe cunoaștere și antreprenoriat
privat, care respectă moștenirea naturală, culturală și istorică;
- accelerarea creșterii economice în acele regiuni rămase în urmă față de media U.E.
Cadrul Strategic Național de Referință 2007 - 2013 și-a propus ca obiectiv general
Reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre România și statele
membre ale Uniunii Europene prin generarea unei creșteri suplimentare de 15-20% a PIB
până în anul 2015, iar ca obiective specifice:
-dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene;
-creșterea competitivității pe termen lung a economiei românești;
-dezvoltarea și folosirea mai eficientă a capitalului uman din România;
33
Pagina 34
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
-consolidarea unei capacități administrative eficiente promovarea dezvoltării
teritoriale echilibrate.
În cadrul Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României pentru
orizontul de timp 2020, respectiv 2030 obiectivele care privesc dezvoltarea durabilă pentru
orizontul de timp 2020 vizează atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la
principalii indicatori ai dezvoltării durabile. În ceea ce privește ținta de atins pentru
orizontul de timp 2030, Strategia urmărește apropierea semnificativă a României de nivelul
mediu din acel an al țărilor membre ale U.E. din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării
durabile.
Obiectivul general al Programului Operațional Regional constă în sprijinirea unei
dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial și durabile a Regiunilor României,
corespunzător nevoilor lor și resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de
creștere, prin îmbunătățirea condițiilor infrastructurale și ale mediului de afaceri pentru a face
din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le
vizita, a investi și a munci. Cele cinci axe prioritare stabilite în cadrul POR sunt:
- sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor - poli urbani de creștere;
- îmbunătățirea infrastructurii regionale și locale de transport;
- îmbunătățirea infrastructurii sociale;
- sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local;
- dezvoltarea durabilă, promovarea turismului și asistență tehnică.
Obiectivul general al Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice îl constituie creșterea productivității întreprinderilor românești pentru
reducerea decalajelor față de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Măsurile întreprinse
vor genera până în 2015 o creștere medie a productivității de cca. 5,5% anual și vor permite
României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media U.E. Pentru atingerea acestui
obiectiv general s-au propus următoarele obiective specifice:
- consolidarea și dezvoltarea durabilă a sectorului productiv;
- crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor;
34
Pagina 35
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
- creșterea capacității de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperării între
instituții de cercetare dezvoltare și inovare (CDI) și întreprinderi, precum și creșterea
accesului întreprinderilor la CDI;
- valorificarea potențialului tehnologiei informației și comunicațiilor și aplicarea
acestuia în sectorul public (administrație) și cel privat (întreprinderi, cetățeni)
- creșterea eficienței energetice și dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, prin
promovarea surselor regenerabile de energie.
Obiectivul general al Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane este dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității, prin corelarea
educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și asigurarea de oportunități
sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă și inclusivă a
1.650.000 persoane. În cadrul acestui program au fost stabilite următoarele obiective
specifice:
- promovarea calității sistemului de educație și formare profesională inițială și
continuă, inclusiv a învățământului superior și a cercetării;
- promovarea culturii antreprenoriale și îmbunătățirea calității și productivității
muncii;
- facilitarea inserției tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe piața muncii;
- dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile și incluzive;
- promovarea (re)inserției pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele
rurale; Îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare;
- facilitarea accesului la educație și pe piața muncii a grupurilor vulnerabile.
Programul Național de Reformă are ca priorități pentru această perioadă:
- dezvoltarea spiritului antreprenorial al elevilor;
- asigurarea accesului la educație pentru grupurile dezavantajate;
- r eabilitarea infrastructurii și îmbunătățirea dotărilor unităților de învățământ din
mediul rural și zone dezavantajate;
- elaborarea și implementarea Planului anual de acțiune pentru combaterea părăsirii
timpurii a școlii;
35
Pagina 36
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
- elaborarea planurilor de școlarizare și elaborarea curriculum-ului în învățământul
profesional și tehnic pe baza cerințelor pieței muncii;
- formarea cadrelor didactice și a directorilor/directorilor adjuncți de unități de
învățământ preuniversitar;
- finalizarea informatizării sistemului de învățământ;
- elaborarea strategiei de învățare pe tot parcursul vieții.
Obiectivul general al Programului Operațional Sectorial Mediu constă în reducerea
decalajului existent între Uniunea Europeană și România cu privire la infrastructura de mediu
atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în
servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile și a
principiului „poluatorul plătește”.
Ca și obiective specifice au fost definite următoarele:
- îmbunătățirea calității și a accesului la infrastructura de apă și apă uzată, prin
asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în majoritatea zonelor urbane până în
2015;
- dezvoltarea sistemelor durabile de management al deșeurilor, prin îmbunătățirea
managementului deșeurilor și reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de
județe până în 2015;
- reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de încălzire urbană în cele mai
poluate localități până în 2015;
- protecția și îmbunătățirea biodiversității și a patrimoniului natural prin sprijinirea
managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea rețelei Natura 2000;
- reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populației,
prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.
Obiectivul general al Programului Operațional Sectorial Transport constă în
promovarea în România a unui sistem de transport durabil, care să permită deplasarea rapidă,
eficientă și în condiții de siguranță a persoanelor și bunurilor, la servicii de un nivel
corespunzător standardelor europene, la nivel național, în cadrul Europei, între și în cadrul
36
Pagina 37
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
regiunilor României. În cadrul acestui program au fost definite următoarele obiective
specifice:
- modernizarea și dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor necesare
pentru protecția mediului înconjurător;
- modernizarea și dezvoltarea rețelelor naționale de transport, în conformitate cu
principiile dezvoltării durabile;
- promovarea transportului feroviar, naval și intermodal;
- sprijinirea dezvoltării transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale
transportului asupra mediului și îmbunătățirea siguranței traficului și a sănătății umane.
Obiectivul general al Programului Operațional Dezvoltarea Capacității
Administrative este acela de a contribui la crearea unei administrații publice mai eficiente și
mai eficace în beneficiul socio-economic al societății românești. Ca și obiective specifice se
menționează:
- obținerea unor îmbunătățiri structurale și de proces ale managementului ciclului
de politici publice;
- îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe
procesul de descentralizare.
Strategia Națională de Export a României 2010 - 2014 stabilește o multitudine de
obiective specifice:
▪ Susținerea la export a producătorilor care sunt asociați și exportă folosind indicațiile
geografice și denumirile de origine.
▪ Consultanță pentru elaborarea unei strategii de susținere a formării și dezvoltării
de clustere în sectoare cu potențial de creștere a exporturilor, conform Strategiei Naționale de
Export 2010-2014 și a Strategiilor Regionale de Export la nivelul tuturor regiunilor de
dezvoltare.
▪ Managementul strategiilor de branding regional.
▪ Dezvoltarea de centre promoționale și expoziționale interne cu grad înalt de
internaționalizare și specializare la nivelul regiunilor de dezvoltare, capabile să promoveze
oferta de export românească la nivelul de impact al expozițiilor internaționale.
37
Pagina 38
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
▪ Dezvoltarea structurilor regionale în parteneriat public - privat capabile să asigure
managementul strategiilor regionale de export (Consilii de export regionale) a unor centre de
promovare la nivel regional.
▪ Susținerea sectoarelor prioritare la nivel regional.
▪ Dezvoltarea potențialului de export al regiunilor și a capacității acestora de ofertare
la export pe piețele externe.
▪ Dezvoltarea exporturilor bazat pe design și inovație și active intangibile.
▪ Promovarea activă a brandurilor sectoriale pentru sectoarele exportatoare.
▪ Prezența echilibrată a tuturor sectoarelor exportatoare în forme de susținere cu
finanțare de la buget.
▪ Dezvoltarea și alinierea exportatorilor la standarde de certificare avansate cerute
de piețele externe.
▪ Creșterea capacității exportatorilor români de a adăuga, reține și capta valoare.
▪ Dezvoltarea de servicii și produse inovative, dar și a unei culturi a inovației în ceea
ce privește organizarea și managementul în rețea.
Obiectivul general al Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială a României 2030
(CSDTR 2030) este integrarea României în structurile teritoriale europene, prin:
• afirmarea identității regional - continentale;
• dezvoltarea competitivității;
• creșterea coeziunii teritoriale;
• dezvoltarea teritorială durabilă.
Obiectivele specifice ale CSDTR 2030 sunt:
- racordarea teritoriului național la rețeaua europeană și interontinentală a polilor și
coridoarelor de dezvoltare;
- structurarea și dezvoltarea rețelei de localități urbane;
- stimularea solidarității funcționale urban-rural și dezvoltarea rurală adecvată diferitelor
categorii de teritorii;
- consolidarea și dezvoltarea rețelei de legături interregional;
- protejarea, dezvoltarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural.
38
Pagina 39
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
În acord cu Legea 351/2001 cu modificări și completări ulterioare, Conceptul strategic
de dezvoltare teritorială România 2030 (CSDTR 2030) integrează rețeaua de localități din
România în structura policentrică a U.E., în conexiune cu rețeaua de poli majori în sud - estul
Europei (potrivit clasificărilor SPESP, ESPON, PlanetCense etc.):
•Poli metropolitani MEGA (Zone Metropolitane de Creștere Europene) cu vocație
internațională: București, Timișoara, Constanța, Cluj-Napoca, Iași - peste 300 000 de
locuitori;
•Poli naționali OPUS (Orizont Potențial Urban Strategic) cu potențial de Arii
Funcționale Urbane și potențial MEGA - peste 250 000 de locuitori;
•Poli supraregionali OPUS (Orizont Potențial Urban Strategic) cu potențial de
Arii Funcționale Urbane - între 50 000 – 250 000 de locuitori;
•Poli regionali OPUS (Orizont Potențial Urban Strategic) cu potențial de Arii
Funcționale Urbane - între 50 000 – 250 000 de locuitori;
•Poli regionali OPUS (Orizont Potențial Urban Strategic) cu potențial de Arii
Funcționale Urbane și cu specificitate funcțională, de exemplu: Alba Iulia, Baia Mare,
Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Suceava, Tulcea;
•Poli subregionali - între 30 000 – 50 000 de locuitori;
•Poli locali – sub 20 000 de locuitori.
Legătura dintre dezvoltarea teritorială policentrică propusă și prioritatea de
competitivitate regională și coeziune teritorială se asigură prin:
A. Rețeaua de poli majori:
–deține și exercită competențe la nivel național, transfrontalier, transnațional (rețeaua de
zone metropolitane, poli competitivi);
–dezvoltă clustere economice pe baza avantajelor competitive;
–contribuie la configurarea regiunilor pentru schimbare economică;
–stimulează relația urban - rural;
–contribuie la structurarea regiunilor pentru schimbare economică;
– asigură conectarea rețelei de poli majori la nivel intern, transfrontalier și transnațional.
B. Rețeaua de poli urbani, orașe specializate:
39
Pagina 40
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
–asigură dezvoltarea funcțiunilor specializate;
–asigură valorificarea diversificată și competitivă a capitalului teritorial;
–asigură preluarea presiunilor de dezvoltare asupra polilor majori prin deconcentrarea
funcțiunilor la nivel teritorial;
–susține dezvoltarea structurii teritoriale a urbanizării.
Planul Național de Amenajare a Teritoriului (PATN) este suportul dezvoltării
complexe și durabile inclusiv al dezvoltării regionale a teritoriului și reprezintă contribuția
specifică a țării noastre la dezvoltarea spațiului european și premisa înscrierii în dinamica
dezvoltării economico-sociale europene.
PATN are următoarele roluri:
● stabilește principiile fundamentale care stau la baza dezvoltării și structurării rețelei de
localități, criteriile de definire a localităților urbane și rurale, precum și cele pe baza
cărora se poate atribui statutul de municipiu sau oraș;
● ierarhizează localitățile existente pe ranguri (0 - III, pentru localitățile urbane și IV - V
pentru localitățile rurale) definite ca expresie a importanței actuale și în perspectiva imediată
a fiecărei localități în cadrul rețelei din punct de vedere administrativ, social, economic,
cultural etc. în raport cu dimensiunile ariei de influență polarizate și cu nivelul de decizie pe
care îl implică în alocarea de resurse;
● reglementează posibilitatea de promovare a acestor localități în rangurile ierarhiei
funcționale, stimulându-se competitivitatea între localități, prin crearea posibilităților de
trecere a unor localități de la statutul rural la cel urban, de la oraș la municipiu, precum și de
la un rang inferior la unul superior, în condițiile satisfacerii indicatorilor stabiliți;
● instituie obligativitatea pentru Guvern și autoritățile publice centrale și locale de a
acționa prioritar pentru crearea de dotări cu rol de servire teritorială în zonele lipsite de orașe,
pentru sprijinirea și revitalizarea unor zone rurale în care s-au produs scăderi accentuate de
populație în perioada 1966 - 1997 și pentru stimularea dezvoltării unor localități din zone
care prezintă disfuncționalități de ordin economic, social și de mediu;
40
Pagina 41
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
● oferă cadrul legal de înființare a zonelor metropolitane constituite prin asociere pe baza
parteneriatului voluntar între marile centre urbane (capitala României și municipiile de
rangul I) și localitățile urbane și rurale aflate în zona imediată la distanța de până la 30 km
între care s-au dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri, în vederea stimulării
cooperării intercomunale și a dezvoltării armonioase și echilibrate a acestor teritorii;
● legiferează obligativitatea ca planurile de dezvoltare națională, regionale, inclusiv cele
transfrontaliere și de dezvoltare pentru integrare în spațiul european, precum și cele
sectoriale să fie elaborate pe baza prevederilor secțiunilor planului de amenajare a teritoriului
național.
Chiar dacă Guvernul a adoptat (la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale și
Turismului), Legea turismului în luna martie a acestui an (clarificând responsabilitățile
autorităților publice centrale și ale celor locale implicate în acest domeniu, precum și unele
cerințe obligatorii referitoare la calitatea serviciilor oferite turiștilor, la care se adaugă
stabilirea atribuțiilor principale în elaborarea strategiilor și programelor în domeniul
turismului, asigurând astfel fluența în derularea măsurilor, programelor și proiectelor de
dezvoltare pe termen mediu și lung în turism), România nu deține nici în prezent o strategie
națională pentru dezvoltarea turismului (legiferată ca atare prin aprobarea guvernului și a
Parlamentului României) care să ofere un cadru legal și concret politicii din domeniul
turismului la toate nivelurile (de la cel guvernamental până la cel al autorităților
publice locale, ONG-uri și actorilor privați). În absența unui asemenea document național,
orice inițiativă din domeniu trebuie să se alinieze deocamdată legislației turistice în vigoare.
O serie de repere sunt furnizate în schimb prin intermediul unor studii de
specialitate, precum:
→ Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național al României 2007 -
2026, în cadrul căruia sunt prezentate principalele obiective care contribuie la realizarea
viziunii propuse în domeniul turismului pentru România, și anume: transformarea României
într-o destinație turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural și cultural care să
corespundă standardelor Uniunii Europene privind furnizarea produselor și serviciilor,
41
Pagina 42
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
realizarea unei dezvoltări durabile din punct de vedere al mediului sectorului turistic într-un
ritm de dezvoltare superior altor destinații turistice din Europa. Prin strategia propusă se
dorește dublarea contribuției turismului la PIB și creșterea de trei ori a veniturilor din turism
obținute de autoritățile locale.
Pe plan investițional s-a prevăzut o creștere de 5% a locurilor de cazare pe perioada
2011 - 2016 și de 17% pe perioada 2016 - 2021. De asemenea, sunt prezentate modalitățile în
care sunt/pot fi cuprinse într-un proces de interconexiune și interdependență toate
componentele planificării turismului, incluzând proiecțiile pieței, formarea profesională,
impactul economic și social, asigurarea standardelor și direcțiile de proiectare.
Master Planul pentru Turismul Național al României 2007 - 2026 are ca și țintă
transformarea României într-o destinație turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural
și cultural, care să corespundă standardelor U.E. privind furnizarea produselor și serviciilor
până în 2013. Printre obiectivele specifice ale Master Planului se numără și cele care se
adresează, direct sau indirect, zonele urbane:
•asigurarea unei dezvoltări durabile a turismului, într-o manieră în care bogățiile sale
de mediu, culturale și de patrimoniu să fie în egală măsură apreciate în prezent și păstrate
pentru generațiile viitoare;
•dezvoltarea și implementarea anuală a planurilor de marketing a destinației turistice,
prin colaborarea mediului public cu cel privat;
•elaborarea permanentă de studii de piață în domeniul turismului;
•crearea unei rețele de centre de informare turistică;
•realizarea unei baze de date a produselor, unităților, evenimentelor și serviciilor
turistice;
•mecanisme și subvenții pentru facilitarea investițiilor în turism;
•dezvoltarea planurilor integrate în domeniul turismului;
•dezvoltarea sistemului de educație prevocațională și vocațională pentru sectorul
hotelier;
•dezvoltarea stațiunilor de cercetare turistică;
•extinderea sistemelor de marcare a obiectivelor turistice și introducerea de rute
turistice tematice;
42
Pagina 43
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
•instruirea și pregătirea muzeelor și monumentelor naționale majore în îmbunătățirea
facilităților oferite oaspeților;
•crearea unei baze de date a evenimentelor culturale pentru a facilita promovarea
artelor vizuale și auditive, în special festivaluri tradiționale și evenimente folclorice.
→ O serie de studii sectoriale elaborate de către Institutul Național pentru
Dezvoltare și Cercetare în Turism: Studiu privind amenajarea turistică a peșterilor, Strategia
de dezvoltare a turismului balnear, Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului în
Romania.
Strategia în domeniul Patrimoniului Cultural Național are la bază ideea că
patrimoniul este un factor important pentru păstrarea identității valorilor culturale și
naționale, de dezvoltare durabilă, coeziune și incluziune socială, cu atât mai mult cu cât
România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Prioritățile generale ale Ministerului
Culturii și Cultelor privind Patrimoniul Cultural Național:
Realizarea evaluării și asigurării bunurilor din patrimoniul cultural național prin
Inventarierea Patrimoniului Cultural Național reprezintă fundamentul politicilor publice în
domeniul patrimoniului și are drept consecințe implicite cunoașterea și creșterea gradului de
protecție al patrimoniului.
Codul Patrimoniului Cultural Național va reprezenta sinteza experienței de
aproape cinci ani de aplicare a legislației privind protejarea monumentelor istorice și a
siturilor arheologice, a patrimoniului cultural național mobil, patrimoniului imaterial,
perioade în care legislația existentă a fost modificată și completată, au pus în evidență unele
necorelări în definirea unor termeni, denumiri de acte sau documente pe care Ministerul
Culturii și Cultelor sau instituțiile sale le emit. Corelarea Codului Patrimoniului Cultural
național cu Codul Construcțiilor în domeniul protejării patrimoniului imobil (monumentelor
istorice).
Realizarea unui amplu program de popularizare a patrimoniului, cu accent deosebit
pe categoriile înscrise în diferitele liste ale UNESCO (patrimoniu imobil și cel imaterial) și
europene.
43
Pagina 44
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Liniile directoare la nivel național în domeniul ariilor protejate au fost trasate prin
Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2010 - 2020
(SNPACB).
Strategia națională ia în considerare cele mai noi documente directive la nivel
european cum ar fi "Opțiunile pentru o perspectivă și un obiectiv post-2010 în materie de
biodiversitate la nivelul U.E." prin Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,
Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor nr. 4
final/19.01.2010. Analiza implementării Strategiei U.E. privind conservarea biodiversității a
reliefat o serie de rezultate pozitive, dar și o serie de deficiențe.
Biodiversitatea trebuie să fie integrată în toate politicile sectoriale - planificarea
exploatării resurselor naturale, exploatarea pădurilor, planificarea dezvoltării agricole și
rurale. Trebuie acordată o atenție deosebită și modului de integrare a conservării în acțiunile
de dezvoltare și integrarea problematicii biodiversității, trebuie să pornească de la nivel
national, dar să se reflecte și la nivel județean și local.
Prin SNPACB, România își propune pe termen mediu 2010 - 2020, următoarele
direcții de acțiune generale:
Direcția de acțiune 1: Stoparea declinului diversității biologice reprezentată de
resursele genetice, specii, ecosisteme și peisaj și refacerea sistemelor degradate până în 2020.
Direcția de acțiune 2: Integrarea politicilor privind conservarea biodiversității în
toate politicile sectoriale până în 2020.
Direcția de acțiune 3: Promovarea cunoștințelor, practicilor și metodelor inovatoare
tradiționale și a tehnologiilor curate ca măsuri de sprijin pentru conservarea biodiversității ca
suport al dezvoltării durabile până în 2020.
Direcția de acțiune 4: Îmbunătățirea comunicării și educării în domeniul
biodiversității până în 2020.
Pentru îndeplinirea dezideratelor privind conservarea biodiversității și utilizarea
durabilă a componentelor sale urmare a analizei contextului general de la nivel național și
a amenințărilor la adresa biodiversității, pentru asigurarea conservării „in-situ” și „ex-situ”
44
Pagina 45
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
și pentru împărțirea echitabilă a beneficiilor utilizării resurselor genetice, au fost stabilite
următoarele 10 obiective strategice:
A. Dezvoltarea cadrului legal și instituțional general;
B. Asigurarea coerenței și a managementului eficient al rețelei naționale de arii
natural protejate;
C. Asigurarea unei stări de conservare favorabilă pentru speciile protejate;
D.Utilizarea durabilă a componentelor diversității biologice
E.Conservarea ex-situ;
F. Controlul speciilor invasive;
G. Accesul la resursele genetice și împărțirea echitabilă a beneficiilor ce decurg din
utilizarea acestor resurse;
H. Susținerea și promovarea cunoștințelor, practicilor și inovațiilor tradiționale;
I. Dezvoltarea cercetării științifice și promovarea transferului de tehnologie;
J. Comunicarea, educarea și conștientizarea publicului
Deziderate de la nivel european privind administrația publică au fost traduse la nivel
național prin introducerea în cadrul documentelor de strategie privind spațiul administrativ din
România a unor obiective vizând procesul de descentralizare și îmbunătățire a calității
serviciilor publice.
Una din principalele carențe ale administrației publice românești a constat în
managementul deficitar al instituțiilor publice care a fost în principal unul politic neglijânduse importanța planificării și managementului strategic ca instrumente manageriale.
Provocările perioadei următoare cu privire la reforma continuă și eficientă a
administrației publice se leagă de crearea unui serviciu public mai transparent, eficient și
eficace, de existența unor inițiative de promovare a unei guvernări deschise și de implicarea
societății civile în dezvoltarea unei strategii pentru investițiile locale în vederea creșterii
economice și a creării de noi locuri de muncă. Totodată, se poate sublinia necesitatea
45
Pagina 46
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
reformării continue și eficiente a administrației publice din România ținând cont de crearea
unui cadru normativ cuprinzând principiile pentru o reglementare eficientă.
46
Pagina 47
CAPITOLUL III
REGIUNEA DE DEZVOLTARE
NORD - EST
Pagina 48
Pagina 49
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
3.1 Introducere
În 1998 au fost create opt regiuni de dezvoltare prin asocierea consiliilor județene
din România, pentru a coordona dezvoltarea regională necesară aderării la Uniunea
Europeană. Aceste regiuni nu au personalitate juridică și nici statut administrativ deși ele
devin din ce în ce mai semnificative în dezvoltarea regională.
Regiunea de Dezvoltare Nord – Est este formată din județele Suceava, Botoșani,
Neamț, Iași, Bacău și Vaslui, fiind cea mai întinsă regiune a României, cu o suprafață de
36.850 km2 ceea ce reprezintă 15,46% din suprafața totală a țării. Regiunea de Dezvoltare
Nord – Est se învecinează cu Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest, Regiunea de Dezvoltare
Centru, Regiunea de Dezvoltare Sud – Est și are granițe externe cu Ucraina și Republica
Moldova.
49
Pagina 50
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Regiunile de dezvoltare coordonează proiecte regionale de infrastructură și au devenit
membre ale Comitetului Regiunilor în 2007 când România a aderat la Uniunea Europeană.
Regiunile de dezvoltare ale României corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din Uniunea
Europeană.
Cadrul legislativ pentru constituirea regiunilor de dezvoltare a fost dat prin legea nr.
151 / 1998, privind dezvoltarea regională în România.
România este împărțită în opt regiuni de dezvoltare, numite după poziția geografică în
țară, respectiv Nord - Vest, Nord - Est, Sud - Vest, Sud - Est, Sud, Vest, Centru, București și
Ilfov.
Conform Ordonanței de Urgență nr. 75 / 2001 privind funcționarea Institutului
Național de Statistică au fost create opt direcții generale pentru statistică regională, care
alături de cele 34 de direcții județene de statistică, au ca scop dezvoltarea statisticii regionale.
Actele normative cu privire la organizarea statistică a României definesc structurile
asimilabile NUTS, după cum urmează:
● Nivel NUTS I: macro - regiuni;
● Nivel NUTS II: 8 regiuni de dezvoltare, cu o populație medie de 2,8 milioane
locuitori;
● Nivel NUTS III: 42 județe, care reflectă structura administrativ teritorială a
Românie;
● Nivel NUTS IV: nu se folosește, deoarece nu s-au identificat asocieri de unități
teritoriale;
● Nivel NUTS V: 265 municipii și orașe, 2.686 comune, cu 13.092 sate, care reflectă
structura administrativ teritorială a României.
50
Pagina 51
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
3.2 Regiunea de Dezvoltare Nord Est
Formată din județele Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău și Vaslui, Regiunea de
Dezvoltare Nord – Est este parte a provinciei istorice Moldova, încărcată de istorie, cultură și
tradiție și completată de un mediu natural de excepție, astăzi graniță a Uniunii Europene.
Populația Regiunii de Dezvoltare Nord – Est este de 3.302.217 locuitori, conform
dateleor statistice aferente recensământului din anul 2011.
51
Pagina 52
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Populația Regiunii de Dezvoltare Nord - Est pe județe
800000
700000
600000
500000
400000
300000
200000
100000
0
1
Suceava 634810
Botoșani 412626
Iași 772348
Neamț 470766
Bacău 616168
Vaslui 395499
Regiunea Nord Est cuprinde o suprafață de 36.850 km2 reprezentând 15,46 % din
suprafața totală a țării, cele mai întinse județe fiind Suceava cu 8.553 km2 și Bacău cu 6.621
km2.
52
Pagina 53
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Unitate Suprafața Densitatea Număr Număr Număr Număr
teritorială totală km2 populației municipii orașe comune sate
Regiunea 36850 100,3 17 29 506 2414
Nord Est
Bacău 6621 107,6 3 5 85 491
Botoșani 4986 89,2 2 5 71 333
Iași 5476 150 2 3 93 418
Neamț 5896 95,1 2 3 78 344
Suceava 8553 82,9 5 11 98 379
Vaslui 5318 84,2 3 2 81 449
Din punct de vedere geographic, regiunea se mândrește cu lanțurile muntoase din
partea vestică, podișurile line din centru și câmpiile cu lacuri, vii și zone agricole extinse din
partea estică.
Regiunea de Dezvoltare Nord – Est se învecinează astfel:
- În partea de nord cu Ucraina;
- În partea de sud cu Regiunea de Dezvoltare Sud – Est, respectiv județele Galați și
Vrancea;
- În partea de est cu Republica Moldova;
- În partea de vest cu Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest, respectiv județele
Maramureș și Bistrița Năsăud și Regiunea de Dezvoltare Centru, respectiv județele Mureș,
Harghita și Covasna.
53
Pagina 54
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
istanțe rutiere între principalele municipii ale regiunii și capitala țării:
Bacău Botoșani Iași Piatra Suceava Vaslui București
Neamț
Bacău - 193 130 58 151 83 294
Botoșani 193 - 125 145 42 258 499
Iași 130 187 - 139 145 71 430
Piatra 58 145 139 - 103 129 354
Neamț
Suceava 151 42 145 103 - 216 457
Vaslui 83 258 71 129 216 - 359
Legătura cu Republica Moldova se face prin punctele de frontieră:
-Rădăuți – Prut și Stanca în județul Botoșani pe DN 29 E
-Sculeni, județul Iași pe drumul european E 583
-Albița, județul Vaslui pe drumul european E 581
Legătura cu Ucraina se face prin punctele de frontieră:
-Siret (Suceava) – Tereblecea (Porubne, Ucraina) – rutier
-Vicșani (Suceava) – Vadul Siret (Ucraina) – feroviar și se continuă cu magistrala 500 spre
Kiev și Moscova.
Transportul feroviar în Regiunea de Dezvoltare Nord – Est se desfășoară pe căi
feroviare simple sau duble, electrificate sau neelectrificate, asigurând transportul de pasageri
și mărfuri pe magistralele principale: București – Bacău – Roman – Suceava - Ucraina –
magistrala principală 500 și București – Bârlad – Vaslui – Iași – Ungheni - Republica
Moldova – magistrala principală 600.
Accesul aerian în Regiunea de Dezvoltare Nord – Est este asigurat de aeroporturile
internaționale Bacău și Iași și aeroportul Suceava, numai pentru cursele interne.
54
Pagina 55
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Din punct de vedere al reliefului regiunea se împarte în trei zone:
- zona montană – ocupă 28 % din teritoriu și este caracterizată de aliniamentul vestic
reprezentat de Munții Călimani, aliniamentul central format din roci dure, cristaline,
caracterizat de un relief șters, monoton cu excepția Munților Rarău și Hășmaș unde se
disting elemente spectaculoase precum Pietrele Doamnei, Piatra Șoimului și Piatra
Singuratică și ultimul aliniament situat în partea estică a Carpaților Orientali, un peisaj
cu culmi domoale, unde se remarcă Obcinele Bucovinei și Ceahlău.
Din punct de vedere climatic zona montană este influențată în nord de masele de aer
scandinavo – baltice, iar pe direcția est-vest de masele de aer oceanice transportate de
vânturile de vest care aduc o creștere a precipitațiilor medii anuale până la 1200 mm în
Ceahlău. Temperaturile medii anuale au fost înregistrate în jurul valorii de 70C la 1000 m, iar
la peste 1800 m este prezent climatul alpin cu temperaturii medii anuale de 00C.
- zona subcarpatică – ocupă 12 % din teritoriu, altitudinea medie este de 400 – 500 m,
înconjurând munții ca un brâu.
În zona subcarpatică predomină circulația aerului pe direcția nord–est – sud-est, pe
văile principalelor râuri, pătrunzând uneori și crivățul dinspre nord – est. În depresiunile
subcarpatice se produc iarna inversiuni termice, iar primăvara fenomene de tip foehn.
Temperaturile medii anuale cresc de la nord spre sud, situându-se în jurul valorii de 8 – 9 0C,
iar precipitațiile nu depășesc 700 mm / an.
- zona de podiș – ocupă 60 % din teritoriu și gazduiește integral județele Botoșani, Iași
și Vaslui. Zona de podiș este subdivizată în Podișul Sucevei în partea central nordică,
Podișul Bârladului în partea sud - estică și Câmpia Moldovei în partea nord – estică.
Clima zonei de podiș este caracterizată în est prin influențe continentale estice, aride,
cu temperaturi medii anuale de 9 – 10 0C și precipitații de 400 – 500 mm / an. Iernile sunt reci
fiind prezent și crivățul, iar verile sunt foarte călduroase și secetoase. În nord temperaturile
medii anuale scad până la 6 0C, iar precipitațiile cresc până la 800 mm.
55
Pagina 56
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Din punct de vedere hidrografic, Regiunea de Dezvoltare Nord – Est este străbătută de
opt cursuri importante de apă, care drenează teritoriul pe direcția nord – sud, întreaga regiune
aparținând bazinului hidrografic al râurilor Siret și Prut.
Apele subterane prezente în Regiunea de Dezvoltare Nord – Est sunt în număr de zece
cursuri, cinci aparținând bazinului Siret și cinci bazinului Prut, două sunt de adâncime și două
clasificate ca având o stare proastă. Apa provenită din subteran este folosită la alimentarea cu
apă a populației, în industrie și zootehnie, principalii poluatori fiind cei industriali și agricoli.
Apele freatice din zona montană sunt considerate a fi ape dulci, potabile, cu grad de
mineralizare diferit în funcție de substratul geologic. Ape cu mineralizare foarte mică întâlnim
la Dorna Candrenilor, Fundu Moldovei, Vatra Dornei, Păltiniș, Toșorog, Bicazul Ardelean.
Ape divers mineralizate și mofete găsim la Slănic Moldova, ape sulfuroase la Drânceni,
Nicolina, Strunga.
Regiunea de Dezvoltare Nord – Est are diferite specii de plante și animale în funcție
de habitatele specifice prezente care aparțin Natura 2000 – SCI și Natura 2000 – SPA.
În zona carpatică sunt prezente următoarele tipuri de sol: andosoluri, soluri brun –
acide, spodosoluri și soluri brune, iar în zona subcarpatică predominante sunt solurile
argiloiluviale, solurile cenușii și cernoziomice.
Resursele subsolului sunt compuse din: minereu uranifer, minereu polimetalic,
minereu cuprifer, barită, mangan, sare gemă, sulf, tuf ardezic, turbă, nisipuri cuarțoase, gips,
săruri de potasiu, nămoluri, roci utile (andezite, calcare, serpentinite, nisipuri și pietrișuri,
argile, luturi loessoide), petrol și gaze naturale, cărbune brun, șisturi bituminoase, ape
minerale terapeutice, ape minerale carbogazoase și necarbogazoase.
Regiunea de Dezvoltare Nord - Est din punct de vedere turistic este cunoscută prin:
- patrimoniul cultural – religios din nordul regiunii inclus în UNESCO;
- centrele vechi și patrimoniul cultural din Iași;
56
Pagina 57
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
- patrimoniul religios din zona Neamț;
- podgoriile Cotnari și Huși;
- stațiunile Vatra Dornei, Gura Humorului, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Câmpulung
Moldovenesc, Piatra Neamț, Târgu Neamț;
- zonele montane Ceahlău, Rarău, Călimani;
- gastronomia și ospitalitatea zonei;
- tradițiile și meșteșugurile.
Rezervații și monumente ale naturii:
Parcul Național Munții Călimani;
Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș;
Parcul Național Ceahlău;
Parcul Natural Vânători – Neamț;
Rețeaua Ecologică Natura 2000 – arii protejate.
Județ Număr rezervații Suprafața (ha)
Total regiune 126 49 183,8
Botoșani 9 3 223,8
Suceava 28 4 959,2
Neamț 28 25 800,2
Iași 26 5 036,4
Bacău 26 9 884,7
Vaslui 9 276,3
Potențialul balnear – balneo – terapeutic și bogăția de izvoare minerale:
Stațiuni: Vatra Dornei, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Bălțătești, Oglinzi,
Negulești, Cacica, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Sărata Băi.
Regiunea de Dezvoltare Nord - Est are un potențial balnear bun, putând constitui o
destinație turistică important în orice anotimp. Resursele disponibile și climatul sunt adecvate
pentru diferite tratamente terapeutice.
57
Pagina 58
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Regiunea de Dezvoltare Nord - Est deține 3.996 monumente de interes internațional,
național și local conform listei de patrimoniu a Ministerului Culturii și Cultelor din 2010, care
cuprinde: situri arheologice, clădiri de interes istoric și arheologic, case memoriale,
monumente funerare sau for public, monumente religioase.
Zonele etnografice se remarcă prin frumusețe, valoare și autenticitate, artă populară –
olărit, țesături, încondeiat, împletituri.
Infrastructura de agrement este vitală în contextual dezvoltării turismului, calitatea
acesteia influențând durata de ședere a turiștilor. O infrastrutură de agrement diversificată
mărește atractivitatea zonei, se extind grupurile țintă de turiști și, implicit, crește numărul
turiștilor. Pe lângă diversitatea zonele de agrement, un punct important în atragerea unui
număr cât mai mare de turiști este dat de calitatea serviciilor de cazare și masă.
Forme de turism practicate în Regiunea de Dezvoltare Nord – Est:
→ Montan (drumeții montane);
→ Sporturi extreme (rafting și canioning pe Bistrița, delta-plan și parapantă, schi
nautic, surfing, hidroscuter, snowboard);
→ Balnear;
→ Cultural;
→ Religios;
→ Rural și agroturism;
→ Ecoturism;
→ Oenologic (viti-vinicol).
58
Pagina 59
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
3.3 Viziune, obiectiv general și priorități de dezvoltare
Viziunea: „În anul 2022 Regiunea de Nord – Est va fi un loc mai atractiv pentru a
investi, a lucre și a locui!”
Obiectiv general: Derularea în Regiunea Nord – Est a unui proces de creștere
economic durabilă, favorabilă creșterii competitivității economice și incluziunii sociale care
să conducă la o diminuare a decalajelor existente față de celelalte regiuni ale România.
Priorități tematice ale strategiei de dezvoltare a regiunii – table sintetic:
Priorități Obiective specifice Măsuri Corelarea cu
obiectivele tematice
ale Strategiei
Europa 2020
1. Îmbunătățirea 1.1 Creșterea 1.1.1 Acțiuni pentru Promovarea ocupării
capitalului uman ocupării în rândul sprijinirea integrării forței de muncă și
tinerilor și a pe piața muncii a sprijinirea mobilității
grupurilor tinerilor care nu sunt forței de muncă
vulnerabile incluși într-o formă
de învățământ, Promovarea
formare profesională incluziunii sociale și
sau nu au un loc de combaterea sărăciei
muncă
1.1.2 Acțiuni Investițiile în
preventive și active educație, competențe
de integrare pe piața și învățare pe tot
muncii (inclusiv parcursul vieții
personalizate) pentru
grupurile vulnerabile
1.2 Îmbunătățirea 1.2.1 Reducerea ratei Investițiile în
accesului și de părăsire timpurie a educație, competențe
59
Pagina 60
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
participării la școlii, în special și învățare pe tot
educație și instruire pentru tinerii din parcursul vieții
de calitate zonele rurale și
comunitățile Promovarea
defavorizate incluziunii sociale și
1.2.2 Îmbunătățirea combaterea sărăciei
calității și eficienței
învățământului prin
adoptarea ofertei
educaționale la
cerințele pieței
muncii
1.2.3 Creșterea
accesului la formare
profesională continuă
1.2.4 Crearea,
modernizarea și
extinderea
infrastructurii de
educație
1.3 Creșterea 1.3.1 Extinderea și Promovarea
accesului la servicii diversificarea incluziunii sociale și
de sănătate de calitate serviciilor de combaterea sărăciei
sănătate, inclusiv prin
modernizarea
infrastructurii
aferente
1.4 Promovarea 1.4.1 Extinderea, Promovarea
incluziunii sociale diversificarea și incluziunii sociale și
prin regenerarea îmbunătățirea combaterea sărăciei
60
Pagina 61
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
zonelor rurale și accesului grupurilor
urbane aflate în vulnerabile și
declin comunităților izolate
la educație, sănătate,
servicii sociale,
ocupare și locuire,
inclusiv prin
modernizarea
infrastructurii
aferente
2. Dezvoltarea unei 2.1 Creșterea 2.1.1 Modernizarea și Promovarea unor
infrastructuri accesibilității, dezvoltarea sisteme de transport
moderne conectivității și infrastructurii durabile și eliminarea
mobilității prin aeroportuare blocajelor din cadrul
realizarea de 2.1.2 Modernizarea și infrastructurilor
investiții în dezvoltarea rețelelor majore
infrastructura de infrastructurii
transport feroviare
2.1.3 Modernizarea și
dezvoltarea
infrastructurii rutiere
2.1.4 Dezvoltarea de
sisteme de transport
urban durabile
2.2 Stimularea 2.2.1 Extinderea Îmbunătățirea
atractivității și infrastructurii de accesului, a utilizării
economiei locale prin internet, în special în și a calității
creșterea accesului la zonele rurale și tehnologiilor
infrastructura TIC comunitățile izolate informației și
(Tehnologia 2.2.2 Dezvoltarea comunicațiilor (e-
61
Pagina 62
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Informațiilor și TIC prin crearea și guvernare și e-
Comunicațiilor) de dezvoltarea de servicii)
calitate produse și servicii tip
„e-servicii”
3. Sprijinirea unei 3.1 Sprijinirea 3.1.1 Dezvoltarea Consolidarea
economii inovării și inovării și cercetării, a
competitive și a competitivității transferului dezvoltării
dezvoltării locale mediului economic, tehnologic, inclusiv tehnologice și a
promovarea prin crearea și inovării
rezultatelor obținute dezvoltarea
clusterelor (clusterele Îmbunătățirea
sunt concentrări competitivității
geografice de întreprinderilor mici
instituții și companii și mijlocii, a
interconectate, dintr- sectorului agricol și a
un anumit domeniu) sectorului pescuitului
3.1.2 Sprijin pentru și acvaculturii
domenii competitive
și sisteme productive Protecția mediului și
integrate, inclusiv promovarea utilizării
pentru dezvoltarea de eficiente a resurselor
produse, servicii și
procese tehnologice
noi, cu valoarea
adăugată crescută,
„verzi”
3.2 Impulsionarea 3.2.1 Sprijinirea Consolidarea
sectorului de cercetării publice și cercetării, a
cercetare – private, în vederea dezvoltării
dezvoltare, în special dezvoltării și tehnologice și a
62
Pagina 63
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
a cercetării aplicate fructificării soluțiilor inovării
integrate
3.3 Îmbunătățirea 3.2.1 Sprijin pentru Îmbunătățirea
accesului firmelor la accesarea serviciilor competitivității
servicii de afaceri de dedicate firmelor și întreprinderilor mici
calitate tinerilor antreprenori și mijlocii, a
sectorului agricol și a
sectorului pescuitului
și acvaculturii
3.4 Sprijinirea 3.4.1 Dezvoltarea de Îmbunătățirea
exporturilor și rețele și platforme competitivității
competitivității pentru sprijinirea întreprinderilor mici
produselor locale la exportatorilor locali și mijlocii, a
export sectorului agricol și a
sectorului pescuitului
și acvaculturii
3.5 Sprijinirea 3.5.1 Asigurarea Îmbunătățirea
dezvoltării zonelor condițiilor de competitivității
urbane dezvoltare în mediul întreprinderilor mici
urban, prin realizarea și mjilocii, a
de investiții în sectorului agricol, a
infrastrutura locală sectorului pescuitului
și acvaculturii
3.6 Sprijinirea 3.6.1 Asigurarea Îmbunătățirea
dezvoltării zonelor condițiilor de competitivității
rurale dezvoltare în mediul întreprinderilor mici
rural, prin realizare și mijlocii, a
de investiții în sectorului agricol, a
infrastrutura locală sectorului pescuitului
3.6.2 Dezvoltarea de și acvaculturii
63
Pagina 64
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
activități economice
alternative în mediul
rural, inclusiv
dezvoltarea
capacității
antreprenoriale a
tinerilor
3.7 Sprijinirea 3.7.1 Dezvoltarea
valorificării infrastructurii de
potențialului turistic turism și de agrement
existent aferentă, promovarea
potențialului turistic
4. Optimizarea 4.1 Promovarea 4.1.1 Creșterea Sprijinirea tranziției
utilizării și eficienței energetice eficienței energetică a către o economie cu
protejarea înstituțiilor publice, emisii scăzute de
resurselor naturale gospodăriilor și dioxid de carbon în
firmelor toate sectoarele
Promovarea adaptării
la schimbările
climatice, prevenirea
și gestionarea
riscurilor
4.2 Protejarea 4.2.1 Investiții în Protecția mediului și
mediului și crearea, realibitarea, promovarea utilizării
biodiversității prin modernizarea și eficiente a resurselor
realizarea de extinderea rețelelor
investiții specifice de apă potabilă și Promovarea adaptării
canalizare, în sisteme la schimbările
de management climatic, prevenirea
integrat al deșeurilor și gestionarea
64
Pagina 65
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
și sisteme de riscurilor
management a
riscurilor
4.2.2 Reabilitarea
solurilor contaminate
și/sau poluate
4.2.3 Prezervarea
biodiversității
Extras din Planul de Dezvoltare Regională Nord – Est 2014 – 2020,
Avizat de către
Comitetul Regional pentru elaborarea Planului de dezvoltare regional Nord – Est
în data de 23.10.2014,
Cap. 3 Strategia de Dezvoltare Regională Nord – Est 2014 – 2020, pag. 288-289, 293- 295,
http://www.adrnordest.ro/index.php?page=REGIONAL_RDP_2014
65
Pagina 66
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
66
Pagina 67
CAPITOLUL IV
JUDEȚUL IAȘI
Pagina 68
Pagina 69
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
4.1 Localizare, accesibilitate și structură administrativă
Județul Iași este situat în sud - estul Europei, respectiv în nord – estul României și este
considerat al doilea oraș ca mărime al țării. De asemeni, Iași este un județ important la
frontiera de est a României.
Județul Iași se întinde pe o suprafață de 5476 km2, ocupând 2,3 % din suprafața
României. Județul Iași este traversat de drumul European E 583 și se află la o distanță de 400
km de București, capitala României, la 150 km distanță de Chișinău, capitala Republicii
Moldova și la 600 km distanță față de Kiev, capitala Republicii Ucraina.
69
Pagina 70
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Componența administrativă a județului Iași cuprinde: 2 municipii: Iași și Pașcani; 3
orașe: Târgu Frumos, Hârlău și Podu Iloaiei; 93 de comune.
Anii Numărul orașelor din care: Numărul
Numărul satelor
/ la 31 decembrie și municipiilor municipii comunelor
2002 4 2 85 420
2003 4 2 85 420
2004 4 2 94 420
2005 5 2 93 418
2006 5 2 93 418
2007 5 2 93 418
2008 5 2 93 418
2009 5 2 93 418
2010 5 2 93 418
2011 5 2 93 418
2012 5 2 93 418
Județul Iași se învecinează astfel:
► în pare de nord cu județul Botoșani;
► în partea de nord – vest cu județul Suceava;
► în partea de vest cu județul Neamț;
► în partea de sud cu județul Vaslui;
► în partea de est este granița cu Republica Moldova formată din râul Prut.
4.2 Scurt istoric
Istoria acestui județ este marcată de numeroase monumente și vestigii arheologice.
Municipiul Iasi numit și "orașul celor șapte coline" a fost atestat prima dată într-un document
din secolul al XV-lea, dat de către domnitorul Alexandru cel Bun (1400 - 1432) prin care
acorda privilegii comerciale orașului. Istoria Iașului merge însă înapoi până la începutul
mileniului. Săpăturile arheologice de la Cucuteni au scos la iveală una dintre cele mai
70
Pagina 71
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
strălucitoare culturi neolitice din Europa, faimoasa cultură Cucuteni (mileniul III și II i.Hr.),
Băiceni-Mlada (secolele II și III i.Hr.), Dumbrava (secolul II d.Hr.) și Iași - Nicolina (din
Epoca Fierului până în secolele IV-XII d.Hr.).
Iașul este un centru universitar de renume:
◘ Universitatea Alexandru Ioan Cuza este cea mai veche universitate din România,
fondată în 1864);
◘ Universitatea Politehnica Gh. Asachi;
◘ Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa;
◘ Universitatea Agronomică Ion Ionescu de la Brad;
◘ Academia de Artă, Institutul Teologic (Ortodox și Catolic).
4.3 Cadrul natural
Județul Iași este situat în întregime în Podișul Moldovei. Relieful are altitudini
maxime care depășesc 500 m în nord – vestul județului, iar altitudini minime se întâlnesc în
lunca Prutului (32 m) la confluența Bahluiului cu Jijia și la confluența Prutului cu Jijia (28 m).
Clima județului se încadrează în zona temperat – continentală pronunțată, sub
influența anticiclonilor atlantic și euro-asiatic. Temperaturile medii anuale sunt de 8 – 90C
înregistrate ăn zona de vest și sud a județului și de 9 – 100C înregistrate în zona de nord și
nord – est. Precipitațiile atmosferice care cad pe teritoriul județului variază între 450 – 500
mm în zona de contact dintre zona înaltă și câmpia colinară și peste 600 mm în zonele înalte
din vest și sud. Vânturile care bat pe teritoriul județului se caracterizează prin fluctuații mari
de direcție și viteză, fiind determinate atât de circulația generală a maselor de aer, cât și de
orientarea reliefului.
Se disting două mari bazine hidrografice: Prut și Siret. Cele mai importante cursuri de
apă, așa cum se succed de la est la vest, sunt: Prut, Jijia, Bahlui, Miletin, Jijioara, Siret și
Moldova. Partea de sud a județului aparține bazinului superioar al Bârladului, afluent al
Siretului, cursurile principale fiind Vasluiețul, Sacovățul și Stavnicul.
71
Pagina 72
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Diversitatea condițiilor pedo-climatice și oro-hidrografice ale judetului Iași, au
determinat instalarea unei vegetații foarte variate, cu elemente floristice bogate și de origini
diferite, ca urmare a interferenței pe acest teritoriu a provinciei central europene est-carpatice
cu provincia ponto-sarmatică.
Zona forestieră este caracteristică sectoarelor înalte de podiș din vest și sud, fiind
reprezentată prin păduri de foioase, ce aparțin etajului stejarului și gorunului, iar în părțile
cele mai înalte, limitei inferioare a fagului.
Pădurile de fag (Fagus silvatica, F. taurica), pure sau în amestec, se întâlnesc în nord -
vestul județului în Dealul Mare - Hîrlău, dealurile Moțcăi și în sud, pe platourile Poieni -
Bîrnova, Cheia Domniței, Ipatele, Tansa.
Dintre arbuști sunt prezenți: alunul, voniceriul, dârmozul, clocotișul, cornul, sângerul,
socul etc., iar din flora ierboasă fac parte: firuța de pădure, aliorul de pădure, toporașul de
pădure, obsiga de pădure, lăcrămioara, sângele voinicului, susai de pădure etc.
Etajul gorun - stejar are o dezvoltare mai mare, ocupând în general suprafețele cu
altitudini de peste 200 - 300 m. Cele două specii de bază sunt asociate frecvent cu carpenul,
teiul, jugastrul, frasinul, arțarul, ulmul de câmp, cireșul, mărul pădureț, părul pădureț, uneori
teiul argintiu, teiul cu frunza lată.
Zona de silvostepă este caracteristică Câmpiei Colinare, dar se întâlnește și în
sectoarele mai joase ale podișului din sud (dealurile Prutului și depresiunea Negrești), unde
climatul este de un continentalism mai accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenușii.
Vegetația naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (șleauri) și
pajiști, puternic transformate și modificate antropic. Pădurile silvostepei sunt formate din
șleauri de gorun și stejar, alături de care se întâlnesc: carpenul, teiul, arțarul, jugastrul, ulmul,
cireșul, și, mai rar, stejarul brumăriu, mojdreanul, cărpinița, teiul pucios, arțarul tătărăsc.
Stratul de arbuști, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor este constituit din aceleași esențe ca
72
Pagina 73
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
în cazul pădurilor de stejar și gorun ale zonei forestiere, la care se adaugă: voniceriul pitic,
migdalul pitic, caragana, cireșul pitic, scumpia, verigariul.
Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuță cu bulb,
bărboasă, pin gros, obsigă, peliniță, laptele câinelui etc.
Vegetația specifică luncilor este formată din asociații de pir târâtor, iarba câmpului,
firuță de câmp, păiuș, zâzanie, coada vulpii etc. Izolat, se întâlnesc pâlcuri de pădure (zăvoaie)
formate mai ales din esențe moi: salcie, răchită, plop. În lunca Prutului se mai întâlnesc și
păduri de esențe tari: stejar, ulm, frasin.
Vegetația naturală a județului a fost intens modificată de intervențiile antropice.
Defrișările și desțelenirile practicate, uneori fără discernământ, în vederea extinderii culturilor
agricole, au diminuat suprafețele ocupate de păduri și pajiști.
Aceste acțiuni au declanșat reacții negative asupra celorlalte componente naturale:
creșterea gradului de continentalism, reducerea debitelor apelor subterane și de suprafață,
creșterea torențialității și a eroziunii, declanșarea de alunecări de teren etc.
Fauna pădurilor, întâlnită în masivele forestiere din vest și sud, este reprezentată prin
următoarele grupe și specii:
a) Mamiferele frecvent întâlnite sunt: căprioara, mistrețul, cerbul carpatin, lupul,
vulpea, iepurele, pisica sălbatică, veverița, jderul, nevăstuica, pîrșul, viezurele, dihorul,
șoarecele scurmător, șoarecele de pădure .
b) Păsările sunt foarte numeroase, dintre cele mai caracteristice fiind: ghionoaia,
ciocănitoarea mare, ciocănitoarea de stejar, ciuful de pădure, huhurezul mic, cucuveaua, buha,
șorecarul comun, gaia roșie, gaia neagră. Foarte comune sunt: pițigoiul, cinteza, sticletele,
câneparul, botgrosul, mierla, ciocârlia de pădure, sfrânciocul etc
c) Reptilele din zona forestieră au în general specii puține: vipera, șarpele de pădure,
șarpele de alun, iar în poieni, șopârla .
73
Pagina 74
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
d) Amfibiile sunt reprezentate de: broasca de pădure, broasca râioasă brună,
brotăcelul, broasca roșie de pădure, tritonul, buhai de baltă.
Fauna silvostepei și stepei este mai săracă, fiind mult diminuată în urma expansiunii
activităților umane.
a) Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândăul, cățelul
pământului, șoarecele de stepă, șoarecele de câmp, șobolanul de câmp, hârciogul, iepurele,
iepurașul de vizuină, ultimul colonizat în 1905 la Cristești lângă Iași, de unde s-a răspândit
repede în jur. Mai pot fi menționate de asemenea, dihorul, nevăstuica, bursucul (sau
viezurele), vulpea, iar uneori, în apropierea zonelor forestiere, căprioara, mistrețul și chiar
lupul.
b) Pasările caracteristice silvostepei și stepei sunt: prepelița, potârnichea, ciocârlia, fîsa
de câmp, presura, sticletele, cinteza, graurul, turturica, guguștiucul, pupăza, cucul, câneparul,
porumbelul, mărăcinarul, vrabia, rândunica, lăstunul, cioara. În pădurile de silvostepă de la
Aroneanu și Cornești a fost colonizat fazanul. Dintre păsările răpitoare menționăm șorecarul
comun, gaia.
c) Amfibienii sunt legați de un mediu acvatic sau mai umed și umbrit, mai
reprezentative fiind: broaștele, buhaiul de baltă.
Fauna luncilor nu se deosebește prea mult de cea din stepă. De remarcat este totuși
prezența în lunca Prutului a câinelui enot și a vidrei, ultima fiind în prezent o raritate.
Fauna acvatică are o distribuție sub formă de areale reduse, legate de apele stagnante
sau curgătoare. Dintre mamiferele mai comune menționăm șobolanul de apă și chițcanul, iar
cu mod de viață strict acvatic și destul de rar, vidra.
Păsările sunt numeroase și variate, multe prezentând interes cinegetic. Dintre cele mai
frecvente menționăm: rața mare, rața mică, rața cârâitoare, rața sulițar, rața roșie, gâsca de
vară, gârlița mare, gârlița mică .
Fauna piscicolă este de asemenea bogată și variată atât în lacuri, cât și în apele
curgătoare (mai ales în cele mari, Prut și Siret), speciile mai importante fiind: crapul, șalăul,
74
Pagina 75
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
somnul, știuca, plătica, mreana, cleanul, scobarul, oblețul, bibanul. Recent, în iazuri și
acumulări au fost introduși crapi chinezești care s-au adaptat bine și cu rezultate promițătoare.
4.4 Fond funciar
Patrimoniul funciar al județului Iași se prezintă astfel:
Fond funciar Județul Iași
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
teren păduri ape drumuri construcții teren
agricol neproductiv
Series1 70% 18% 2% 2% 3% 5%
Agricultura este principala ocupație a locuitorilor din mediul rural. Principalele culturi
agricole sunt: porumbul, cereale păioase, plante uleioase, plante de nutreț, legume, cartofi,
sfeclă de zahăr.
De asemeni, locuitorii se ocupă cu creșterea animalelor existând numeroase efective
de bovine, ovine, cabaline etc. Agricultura și silvicultura cuprinde un număr de peste 5000 de
angajați în întreg județul.
75
Pagina 76
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
4.5 Patrimoniu
Județul Iași are în patrimoniu 526 locuri arheologice, 20 case memoriale din care 10
sunt muzee, cât și 580 monumente istorice și arhitecturale. Iașul este numit și județul - muzeu
al Romaniei.
Clădirile impozante din Iași plasează orașul pe locul doi în România ca oraș cultural.
Dintre acestea amintim:
◘ Biserica "Trei lerarhi" unde se găsesc osemintele domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie
Cantemir și Alexandru loan Cuza
◘ Teatrul Național
◘ Biblioteca Foundation
◘ Universitatea
◘ Palatul de Cultura - reperul Iașului
◘ clopotele din Turnul Central care cântă la fiecare oră Hora Unirii.
Biserica domneasca Sf. Nicolae a fost construită de Ștefan cel Mare în anul 1492. Aici
domnitorii Moldovei de la Despot Vodă până la Alexandru Ioan Cuza au fost încoronați.
Catedrala Mitropolită a fost construită între anii 1833 - 1839 de către Mitropolitul Veniamin
Costachi. În anul 1880 lucrările de restaurare au fost conduse de arhitectul Al. Orăscu și
pictorul Gh. Tătărescu. Atât afară, cât și înăuntru se găsesc elemente neoclasice și baroce. Din
1888 aici se găsesc relicvele Sf. Cuvioase Paraschiva, patroana religioasă a Moldovei.
În gradina Copou se găsește cel mai vechi monument din România, Monumentul
Legilor Constitutionale cunoscut ca Obeliscul cu lei, construit de Gh. Asachi.
În centrul parcului Copou, lângă Teiul lui Eminescu, se găsește bustul lui Eminescu
dar și bustul vechiului său prieten, Ion Creangă, ridicat în 1932. Mai târziu a fost ridicată
Aleea "Junimea" cu busturile din bronz ale membrilor săi.
76
Pagina 77
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Județul cuprinde și alte monumente importante, cum sunt:
◘ Palatul domnitorului Alexandru loan Cuza de la Ruginoasa;
◘ Casa Memorială și Mausoleul "Vasile Alecsandri" de la Mircesti;
◘ vestigiile arheologice ale civilizatiei neolitice "Cucuteni" din mileniile IV - III î.Ch.;
◘ ruinele Curții Princiare și ale Cetățiile Dacice de la Cotnari.
Tot la Iași a fost fondat primul teatru național în limba română și era cunoscută
Orchestra Filarmonica și Teatru de copii "Luceafarul".
Elementele cadrului natural, pitorescul zonelor, bogăția istorică și culturală a Iașului îl
face un important punct de atracție turistică.
O altă resursă importantă este reprezentată de apele minerale existente, dar care nu
sunt suficient valorificate, deși au însușiri remarcabile atât curative, cât și alimentare.
De asemeni, apele de adâncime sunt puternic mineralizate datorită dizolvării sărurilor
din sedimente. Aici amintim de forajele de la Nicolina (1032m) unde sunt ape clorosodice și
clorocalcice, ușor radioactive, cu o mineralizație foarte ridicată, la care se adaugă conținuturi
reduse de NaCl2, SO4Ca și Ca(CO3H)2. Pe lângă acest complex acvifer din fundament, s-a
constatat existența a încă două complexe acvifere, unul în formațiunile paleozoice, cu ape
clorosodice, cu concentrație mare în săruri, și altul în formațiunile miocene cu ape
clorosodice, sulfuroase, bromo - iodurate, bicarbonatate, alcaline, calcice, magneziene, cu o
concentrație mare în săruri.
Pentru calitățile lor terapeutice, aceste ape se valorifică în cadrul complexului balnear
format din: un spital de recuperare cu bază de tratament, o policlinică balneară, un pavilion de
cazare și tratament și o plajă amenajată.
Rezerva exploatabilă de apă subterană minerală de la Nicolina, confirmată de către
Comisia de Rezerve Geologice în 1979, s-a ridicat la valoarea de 299 mc/zi. În prezent,
necesarul de apă minerală pentru nevoile de tratament sunt de circa 260 mc/zi, ceea ce impune
77
Pagina 78
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
o utilizare rațională a acestor resurse. Ape minerale similare au fost semnalate și în forajul
Deleni - Hârlău.
4.6 Demografie
Din punct de vedere demografic, la recensământul din 2002 județul Iași avea o
populație de 816.910 locuitori, iar structura etnică și cea religioasă avea următoarea
componență:
Structura etnică: Structura religioasă:
Români 800997 Ortodoxă 756028
Maghiari 310 Romano - catolică 40396
Romi 9624 Reformată 101
Ucrainieni 75 Penticostală 3738
Germani 181 Greco-catolică 393
Ruși/lipoveni 3586 Baptistă 995
Turci 53 Adventistă de ziua a Șaptea 2410
Tătari 7 Musulmană 659
Sârbi 7 Unitariană 15
Slovaci 4 Creștină după Evanghelie 4329
Bulgari 8 Creștină de rit vechi 4410
Croați 4 Evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană 34
Greci 444 Evanghelică 326
Evrei 437 Evanghelică de confesiune augustană 40
Cehi 2 Mozaică 417
Polonezi 26 Altă religie 2078
Italieni 103 Fără religie 102
Chinezi 5 Atei 231
Armeni 24 Religie nedeclarată 208
Ceangăi 2
Altă etnie 989
Etnie nedeclarată 22
78
Pagina 79
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Populația pe sexe și medii, la 1 ianuarie, număr persoane
Jud. Iași 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011*
Total
Ambele
sexe 804812 814978 821891 813505 814198 813731 818929 823388 824780 821952
Masculin 398191 403201 405549 401999 402230 402136 404094 406454 407071 405233
Feminin 406621 411777 416342 411506 411968 411595 414835 416934 417709 416719
Urban
Ambele
sexe 372946 381232 387153 376519 384801 382974 385137 386968 386755 382237
Masculin 179150 182951 184747 179915 183999 183277 183607 184603 184368 181388
Feminin 193796 198281 202406 196604 200802 199697 201530 202365 202387 200849
Rural
Ambele
sexe 431866 433746 434738 436986 429397 430757 433792 436420 438025 439715
Masculin 219041 220250 220802 222084 218231 218859 220487 221851 222703 223845
Feminin 212825 213496 213936 214902 211166 211898 213305 214569 215322 215870
*Date provizorii
Sursa: http://www.iasi.insse.ro
Populația pe grupe de vârstă, la 1 iulie, număr persoane
Anii Pe grupe de vârste
Total
0 – 14 ani 15 – 59 ani 60 ani și peste
2002 805330 162939 506744 135647
2003 816003 158142 522251 135610
2004 821621 153317 533127 135177
2005 813943 149302 530460 134181
2006 824083 148545 540864 134674
2007 825100 148184 541664 135252
2008 826552 148539 542116 135897
2009 829973 148387 541493 140093
2010 825773 148525 533713 143535
Sursa: http://www.iasi.insse.ro
79
Pagina 80
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
a Comunei COTNARI, județul IAȘI
Mișcarea naturală a populației în 2010
Județul Iași Total Urban Rural
Date absolute (număr)
Născuți-vii 9499 4484 5015
Decese 8781 3344 5437
Sporul natural 718 1140 -422
Căsătorii 4590 2775 1815
Divorțuri 973 520 453
Născuți-morți 12 8 4
Decese la o vârstă sub 1 an 93 26 67
Rate (la 1000 locuitori)
Născuți-vii 11,6 11,8 11,4
Decese 10,7 8,8 12,4
Sporul natural 0,9 3,0 -1,0
Căsătorii 5,6 7,3 4,1
Divorțuri 1,19 1,37 1,03
Născuți-morți la 1000 născuți (vii+morți) 1,3 1,78 0,80
Decese la o vârstă sub 1 an la 1000 născuți-vii 9,8 5,8 13,4
Sursa: http://www.iasi.insse.ro
Ratele de fertilitate, pe grupe de vârstă, în 2010
Județul Iași Total Urban Rural
Rata generală de fertilitate 1) 45,9 42,5
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.