Document

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020

Tip
Document
Descriere
Strategia de dezvoltare Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020
Emitent
Comuna Cotnari, jud. Iași
Pagini
291 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020”, Comuna Cotnari, jud. Iași. Sursa: http://primariacotnari.ro/wp-content/uploads/2022/02/sdl_2014-2020.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/cotnari/105604-strategia-de-dezvoltare-locala-pentru-perioada-2014-2020, 09.11.2026)

Fișier creat
17.09.2015
Arhivat
09.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

COMUNA COTNARI JUDEȚUL IAȘI Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 - 2020

Pagina 2

Pagina 3

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI CUPRINS Cuvânt înainte 7 I INTRODUCERE 9 1.1 Definiție 11 1.2 Scop 11 1.3 Motivație 11 1.4 Misiune 11 1.5 Viziune 12 1.6 Obiectiv general 12 1.7 Obiective specifice 12 II CONTEXT DE DEZVOLTARE 13 2.1 Contextul european 15 2.2 Contextul național 29 III REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD EST 47 3.1 Introducere 49 3.2 Regiunea de Dezvoltare Nord Est 51 3.3 Viziune, obiectiv general și priorități de dezvoltare 59 IV JUDEȚUL IAȘI 67 4.1 Localizare, accesibilitate și structură administrativă 69 4.2 Scurt istoric 70 4.3 Cadrul natural 71 4.4 Fondul funciar 75 4.5 Patrimoniu 76 4.6 Demografie 78 4.7 Repere economice și ocuparea forței de muncă 82 4.8 Sănătate 85 3

Pagina 4

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI 4.9 Învățământ 89 4.10 Turism 90 V COMUNA COTNARI 93 5.1 Localizare, accesibilitate și structură administrativă 95 5.2 Elemente ale cadrului natural 98 5.2.1 Substratul geologic 98 5.2.1.1 Aspecte tectono – structurale și alcătuire petrografică 98 5.2.1.2 Caracteristici geotehnice 99 5.2.2 Relieful 102 5.2.2.1 Aspecte dimensionale și morfologice 103 5.2.2.2 Tipuri genetice de relief 105 5.2.3 Hidrografia 110 5.2.4 Clima 112 5.2.4.1 Precipitațiile și regimul pluviometric 113 5.2.4.2 Dinamica aerului 115 5.2.5 Solurile 116 5.2.5.1 Clase și tipuri de soluri 116 5.2.6 Vegetația 118 5.2.7 Fauna 121 5.2.8 Resurse naturale 122 5.3 Podgoriile Cotnari 122 5.4 Rezervația naturală „Pădurea Cătălina” 128 5.5 Cetatea geto – dacică Cotnari 128 5.6 Istoric 130 5.7 Personalități 134 5.8 Elemente de patrimoniu 137 5.9 Zone protejate 139 5.10 Cotnari în imagini 140 4

Pagina 5

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI VI ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE 157 6.1 Fondul funciar 158 6.2 Populația 160 6.2.1 Populația pe categorii de vârstă 160 6.2.2 Mișcarea naturală 162 6.2.3 Nupțialitate și divorțialitate 164 6.2.4 Stabiliri și plecări cu reședința, emigrări 165 6.2.5 Structura etnică 166 6.2.5 Structura religioasă 167 6.3 Infrastructura 166 6.3.1 Infrastructura de utilități 166 6.3.1.1 Alimentarea cu apă și canalizarea 166 6.3.1.2 Alimentarea cu gaze natural 167 6.3.1.3 Alimentarea cu energie electrică 167 6.3.1.4 Iluminat public 167 6.3.1.5 Alimentarea cu căldură 167 6.3.1.6 rețeaua de telecomunicații 168 6.3.1.7 Salubritate 168 6.3.1.8 Transportul în comun 168 6.3.2 Rețeaua de drumuri locale 169 6.4 Mediu 170 6.4.1 Calitatea factorilor de mediu 170 6.4.2 Spații verzi, parcuri și locuri de joacă 172 6.5 Sănătate 173 6.6 Asistența socială 173 6.7 Învățământ 177 6.7.1 Sport 178 6.8 Cultura 178 6.9 Viața spirituală 186 6.10 Economie 187 6.10.1 Agricultura 187 5

Pagina 6

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI 6.10.1.1 Cultura cerealelor 189 6.10.1.2 Creșterea animalelor 190 6.10.1.3 Legumicultura 190 6.10.1.4 Pomicultura 192 6.10.1.5 Piscicultura 194 6.10.1.6 Silvicultura 194 6.10.2 Turismul 194 6.11 Administrația locală 196 6.11.1 Organigrama 196 6.11.2 Buget realizat și buget preconizat 197 6.11.3 Structura politică a consiliului local 197 VII ANALIZA SWOT 201 7.1 Infrastructura 207 7.2 Economie 209 7.3 Cultură și tradiții 214 7.4 Sănătate și asistență socială 216 7.5 Educație 219 VIII PARTENERIATE OPORTUNE 221 IX POLITICI PUBLICE ÎNTREPRINSE ÎN TERITORIU 225 X PORTOFOLIUL DE PROIECTE 2014 - 2020 229 XI MONITORIZARE ȘI IMPLEMENTARE 281 XII CONCLUZII 287 6

Pagina 7

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Cuvânt înainte, Stimați, cetățeni, Am fost conștient încă de la început că administrația locală are obligația să propună comunității proiecte de dezvoltare și să folosească resursele comunității respectând principiile unei dezvoltări durabile. Strategia de dezvoltare locală elaborată pentru perioada 2014 – 2020 s-a realizat și cu ajutorul dumneavoastră, exprimându-vă opinia în cadrul grupurilor de lucru. Proiectele care au fost realizate până în prezent, precum și cele viitoare au menirea de a îmbunătăți viața locuitorilor comunei Cotnari. Dorim ca împreună să ne bucurăm de o infrastructură bine dezvoltată și echilibrată, de un mediu de afaceri prosper care să ne permită o dezvoltare durabilă din punct de vedere economic și social, de tehnologie avansată în mediul economic și de o utilizare eficientă și rațională a tuturor resurselor locale. Pe lângă proiectele prioritare pentru perioada 2014 – 2020 administrația locală conștientizează importanța dezvoltării economice și sociale a comunei Cotnari sprijinind în acest sens inițiative economice. Atragerea investitorilor, care prin capitalul financiar investit crează noi locuri de muncă, devine din acest moment prioritatea agendei de lucru a administrației locale. Strategia este un document care structurează liniile directoare strategice ale dezvoltării comunei Cotnari pe o perioadă de 7 ani potrivit problemelor identificate, a potențialului local activ și pasiv, cât și a oportunităților de dezvoltare în viitorul apropiat, fiind totodată rodul colaborării cu actorii locali și instituțiile relevante din comună. 7

Pagina 8

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Sper ca prin această strategie fiecare cetățean să-și facă o imagine clară asupra direcțiilor de dezvoltare a comunei Cotnari și să participe activ la aducerea acestei zone în rândul comunelor prospere. Vă mulțumesc pentru sprijinul acordat și îmi doresc să ne bucurăm în continuare de fiecare proiect realizat. Sper ca și cetățenii comunei Cotnari să nu rămână impasibili și să contribuie constant la procesul de dezvoltare, astfel încât aici, în comuna noastră, să ne îndeplinim gândurile și aspirațiile. Cu respect, Primarul Comunei COTNARI, județul IAȘI, Vasile BĂEANU 8

Pagina 9

CAPITOLUL I INTRODUCERE

Pagina 10

Pagina 11

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI 1.1 Definiție Strategia de dezvoltare este un instrument de planificare pe termen scurt, mediu și lung presupunând o viziune de dezvoltare realistă și realizabilă prin atingerea obiectivelor și măsurilor stabilite în urma analizei situației existente. Strategia implică principiile dezvoltării durabile a unei comunități finalizând cerințele actuale și oferind generațiilor viitoare posibilitatea realizării propriilor obiective de dezvoltare. Strategia de dezvoltare a comunei Cotnari este un document de planificare strategică pentru perioada 2014 - 2020, conceput în corelație cu principiile dezvoltării durabile și reprezintă documentul fundamental al planului de dezvoltare a comunei Cotnari cu rol în orientarea dezvoltării economico - sociale și în accesarea fondurilor struturale și de coeziune ale Uniunii Europene. Prin obiectivele propuse, strategia respectă direcțiile de dezvoltare ale comunei Cotnari și se încadrează în documentele programatice naționale. 1.2 Scop Scopul său este acela de a conduce la creșterea calității vieții și crearea de noi locuri de muncă implementând măsuri de reabilitare / modernizare, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea tuturor formelor de turism, dezvoltarea societății civile, dezvoltarea serviciilor sociale, dezvoltarea culturii și susținerea tradițiilor populare, sprijinirea mediului de afaceri. Toate aceste mențiuni vor avea ca rezultat transformarea comunei Cotnari într-un pol zonal de dezvoltare economico - socială. 1.3 Motivație Strategia dorește să furnizeze toate elementele necesare luării unor decizii locale corecte și coerente, să reprezinte un ghid de regenerare și dezvoltare a municipiului în deplin acord cu voința cetățenilor. 1.4 Misiune Misiunea strategiei este de a mobiliza toate resursele umane, materiale și financiare dobândite la nivel local, atrase din alte surse, pentru a implementa măsurile și proiectele propuse, astfel încât afirmațiile anterioare să poată deveni realitate. 11

Pagina 12

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Pentru reușita acestei misiuni trebuie parcurs un proces axat pe participare, colaborare, consultare publică, planificare rațională, capacitate de organizare și efort susținut. Acest proces, dacă urmează pașii implementării judicioase, trebuie să ducă la dezvoltarea comunei Cotnari ca o comună modernă, europeană, dinamică și prosperă. 1.5 Viziune Viitorul comunității este dependent de factorii sociali, economici și de mediu, precum și de activitățile care vor fi întreprinse de autoritățile locale, organizațiile, instituțiile și parteneriatele dezvoltate. Acestea, printr-un efort conjugat și orientat către susținerea viziunii, pot contribui la atingerea ei. 1.6 Obiectiv general Obiectivul general al strategiei îl constituie stabilirea unui cadru general de dezvoltare pe perioada 2014 - 2020 a comunei Cotnari. În acest context se dorește dezvoltarea comunei prin creșterea capacității sale economice, astfel încât aceasta să devină un centru de referință în domeniul economic, precum și un centru cultural, turistic și cu o bază educațională modernă. 1.7 Obiective specifice Obiectivele specifice ale dezvoltării comunei Cotnari sunt: ► dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de utilități publice; ► dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport; ► dezvoltarea serviciilor de sănătate și asistență socială; ► eficientizarea serviciilor publice și a relației cu cetățenii, ► dezvoltarea urbanistică coerentă și protejarea mediului; ► dezvoltarea resursei umane, formare profesională, încurajarea dobândirii de noi competențe și creșterea ratei de ocupare a populației; ► dezvoltarea infrastructurii educaționale și asigurarea accesului egal la educație; ► revitalizarea meșteșugurilor populare; ► promovarea culturii, istoriei, tradițiilor și obiceiurilor locale; ► dezvoltarea zonelor de agrement; ► dezvoltarea și promovarea agroturismului; ► conservarea și promovarea obiectivelor turistice. 12

Pagina 13

CAPITOLUL II CONTEXTUL DE DEZVOLTARE

Pagina 14

Pagina 15

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI 2.1 Contextul european Strategia „Europa 2020” are ca obiectiv general transformarea Uniunii Europene întro economie inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării forței de muncă, al productivității și pentru a asigura coeziunea economică, socială și teritorială. Priorități stabilite în cadrul Strategiei „Europa 2020”: ► Creștere inteligentă – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare (cercetarea și dezvoltarea tehnologică combinată cu utilizarea eficientă a resurselor existente conduc la creșterea productivității); ► Creștere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive, poate conduce la furnizarea de „bunuri publice” societății (cum ar fi conservarea habitatelor, biodiversitatea și menținerea patrimoniului rural), care pot conduce în arealele vizate la crearea de noi locuri de muncă prin extensivizarea agriculturii și aprovizionarea piețelor locale; ► Creștere favorabilă incluziunii sociale – promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială prin deblocarea potențialului economic al zonelor rurale, dezvoltarea piețelor și locurilor de muncă la nivel local, prin furnizarea de asistență în vederea restructurării agriculturii și sprijinirea veniturilor agricultorilor, în vederea menținerii unei agriculturi sustenabile în întreaga Europă. Strategia „Europa 2020” prevede atingerea următoarelor scopuri: ● rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani de 75%; ● nivelul investițiilor în cercetare și dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii Europene; ● obiectivul 20/20/20 în materie de energie și schimbări climatice: -emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900; -20% din energia produsă să provină din surse regenerabile; -creșterea cu 20% a eficienței energetice; 15

Pagina 16

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI ● rata de părăsire timpurie a școlii sub 10%; ● ponderea tinerilor cu vârsta între 30 - 34 ani, absolvenți ai unei forme de învățământ terțiar, de cel puțin 40%; ● scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 20 milioane. Tot în cadrul acestei strategii au fost propuse ca și instrumente de lucru șapte inițiative: 1. „O Uniune a inovării”- îmbunătățirea condițiilor-cadru și accesul la finanțările pentru cercetare și inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse și servicii care creează creștere și locuri de muncă; 2. „Tineretul în mișcare”- consolidarea performanței sistemelor de educație și facilitarea intrării tinerilor pe piața muncii; 3. „O agendă digitală pentru Europa”- accelerarea dezvoltării serviciilor de internet de mare viteză și valorificarea beneficiilor pe care le oferă o piață digitală unică gospodăriilor și întreprinderilor; 4. „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” - decuplarea creșterii economice de utilizare a resurselor, sprijinirea trecerii la o economie cu emisii scăzute de carbon, creșterea utilizării surselor regenerabile de energie, modernizarea sectorului transporturilor și promovarea eficienței energetice; 5. „O politică industrială adaptată erei globalizării” - îmbunătățirea mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri, și sprijinirea dezvoltării unei baze industriale solide și durabile în măsură să facă față concurenței la nivel mondial; 6. „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” - modernizarea pieței muncii și acordarea autonomiei cetățenilor, prin dezvoltarea competențelor acestora pe tot parcursul vieții în vederea creșterii ratei de participare pe piața muncii și a unei mai bune corelări a cererii și a ofertei în materie de forță de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională; 7. „Platforma europeană de combatere a sărăciei” - garantarea coeziunii sociale și teritoriale, astfel încât beneficiile creșterii economice și locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viață demnă și de a juca un rol activ în societate. 16

Pagina 17

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Strategia răspunde obiectivelor tematice care se regăsesc în cadrul propunerilor de regulamente pentru perioada 2014 - 2020: 1. întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice și a inovării; 2. îmbunătățirea accesului, utilizării și calității tehnologiilor, informațiilor și comuni-cării; 3. creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii; 4. sprijinirea tranziției spre o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele; 5. promovarea adaptării la schimbările climatice și prevenirea riscurilor; 6. protejarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor; 7. promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor în rețelele cheie; 8. promovare ocupării și sprijinirea mobilității forței de muncă; 9. investiții în abilități, educație și învățare continua; 10. promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei; 11. îmbunătățirea capacității instituționale și eficienței în administrația publică; Conform COM (2010) 672 „Politica Agricolă Comună în perspectiva anului 2020”, PAC-ul de după 2014 ar trebui să rămână o politică comună, puternică, formată din doi piloni: - ajutoare plătite anual tuturor agricultorilor, - un instrument de sprijin dedicat obiectivelor comunitare. Dintre obiectivele strategice propuse pentru PAC, primul obiectiv (Obiectivul 1. Producția alimentară viabilă ) se referă în mod expres la sectorul agricol, iar celelalte două sunt legate mai ales de dezvoltarea rurală –(Obiectivul 2. Managementul durabil al resurselor naturale și Obiectivul 3. Dezvoltarea teritorială echilibrată) însă, la nivelul măsurilor nu se face o diferențiere clară între cele două domenii (agricultură și dezvoltare rurală). Obiectivul propus este generarea unei creșteri durabile, inteligente și favorabile incluziunii pentru Europa rurală. În politicile europene se pune accent pe menținerea potențialului de producție sustenabilă de alimente în întreaga U.E., pentru a garanta securitatea alimentară pe termen 17

Pagina 18

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI lung a cetățenilor europeni și pentru a contribui la satisfacerea cererii tot mai mari de alimente la nivel mondial. De asemenea, se dorește sprijinirea comunităților agricole care oferă cetățenilor europeni alimente de calitate, valoroase și diverse, produse în mod sustenabil, cu respectarea cerințelor U.E. referitoare la mediu, apă, sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și sănătatea publică. Se recunoaște importanța comunităților rurale agricole viabile, care creează locuri de muncă la nivel local și generează numeroase beneficii economice, sociale, de mediu și teritoriale. Trebuie îmbunătățite condițiile pentru fermele mici, deoarece în Europa structurile eterogene agricole și sistemele de producție contribuie la atractivitatea și identitatea regiunilor rurale. O reducere semnificativă a producției locale ar avea, consecințe în privința emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), a peisajelor locale caracteristice, ducând totodată la opțiuni mai limitate pentru consumatori. Cadrul Strategic pentru Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene integrează la nivel teritorial obiectivele de coeziune și competitivitate ale Uniunii, stabilind ca obiective: 1. amenajarea policentrică a teritoriului; 2. o nouă relație urban-rural; 3. accesul egal la infrastructură și cunoaștere; 4. administrarea înțeleaptă a patrimoniului natural și cultural. Dimensiunile coeziunii teritoriale sunt în viziunea Cadrului Strategic: regională, transnațională și interregională, guvernanța – administrarea durabilă. Mai mult, Carta Verde a Coeziunii Teritoriale (2008) dă o perspectivă teritorială asupra coeziunii economice și sociale, prin următoarele obiective: - diversitatea teritorială ca valoare; - coordonarea politicilor pentru zone vaste; - promovarea orașelor competitive; - abordarea excluziunii sociale; - accesul la educație, servicii medicale, energie; - concentrare: depășirea diferențelor de densitate; - conectarea teritoriilor: depășirea factorului distanță; - cooperare: depășirea factorului divizare. 18

Pagina 19

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Liniile directoare strategice ale Uniunii Europene (Community Strategic Guidlines) indică faptul că Politica de Coeziune are trei priorități: -îmbunătățirea atractivității statelor membre, regiunilor și orașelor, prin îmbunătățirea accesibilității, asigurarea unui nivel și a unei calități adecvate a serviciilor și protejarea mediului înconjurător; -încurajarea inovării, antreprenoriatului și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere, prin promovarea capacității de cercetare-inovare, inclusiv a noilor instrumente TIC; -crearea de noi locuri de muncă, mai bine plătite, prin atragerea de noi persoane în procesul de ocupare și în activități antreprenoriale, îmbunătățirea adaptabilității lucrătorilor, a firmelor și investițiile în capitalul uman. Aceleași linii directoare specifică faptul că programele care se adresează zonelor urbane pot lua diferite forme: -acțiuni care promovează orașele ca motoare ale dezvoltării regionale, prin îmbunătățirea competitivității lor, promovarea antreprenoriatului, a inovării, dezvoltarea serviciilor, aceasta conducând la creșterea atractivității orașelor din U.E.; -acțiuni care promovează coeziunea internă a arealelor urbane, prin revitalizarea cartierelor în declin, reabilitarea mediului fizic și ambiental, reconversia sit-urilor brownfield, protejarea și valorificarea patrimoniului lor istoric și cultural; -promovarea unei dezvoltări mai echilibrate, policentrice a Uniunii Europene, prin crearea unei rețele de orașe, la nivel național și comunitar. Dezvoltarea acestei rețele presupune măsuri care să le lege fizic (infrastructură, tehnologia informației etc.), dar și uman (promovarea cooperării etc.). O atenție deosebită se va acorda și relațiilor rural - urban. În plus, un mediu urban superior calitativ contribuie la a face Europa un „loc mai atractiv pentru a lucra și investi”. Din această perspectivă, Planurile Integrate de Dezvoltare Urbană pe termen lung permit asigurarea coerenței tuturor acțiunilor sus-menționate și asigură limitarea impactului negativ al acestora asupra mediului înconjurător. 19

Pagina 20

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Comunicarea Comisiei Europene pe tema Politicii de Coeziune și a orașelor - COM(2006) – 385/13.07.2006 propune o întărire a dimensiunii urbane a politicilor U.E. și concentrare a resurselor investite de Comisie în stimularea creșterii economice și a ocupării în mediul urban, oferind 50 de recomandări concrete pentru actorii implicați în dezvoltarea urbană, grupate în următoarele priorități: - creșterea atractivității orașelor în ceea ce privește transportul, serviciile, calitatea mediului înconjurător și cultura; - promovarea unei dezvoltări echilibrate a orașelor și întărirea relației lor cu mediul rural și zonele periurbane; - stimularea rolului de poli de creștere al orașelor, prin promovarea inovării, antreprenoriatului și sprijinirea sectorului IMM; - creșterea ocupării și reducerea disparităților dintre cartiere, pe de o parte, și grupuri sociale, pe de altă parte; - combaterea delicvenței și a sentimentului de nesiguranță; - îmbunătățirea guvernanței orașelor, prin implicarea tuturor actorilor interesați în procesul decizional și prin eficiența planificării; - promovarea rețelelor de schimb de experiență și bune-practici; - maximizarea efectului de levier al Fondurilor Structurale alocate mediului urban. În cazul României, un obstacol major în calea unei dezvoltări durabile rămâne discrepanțele majore de dezvoltare dintre regiunile de dezvoltare, mediul urban și cel rural, zonele izolate și cele ușor accesibile, agravate de problemele de conectare a teritoriilor, pe fondul stării proaste a infrastructurii de transport. Organizația Mondială a Turismului încurajează implementarea Codului global de etică pentru turism, cu scopul de a asigura ca țările membre, destinațiile turistice, precum și afacerile din turism să-și maximizeze efectele economice, sociale și culturale pozitive, totodată minimizând impacturile negative sociale și de mediu. Principiile din acest cod, prezentate în 10 articole, trebuie cunoscute și adoptate de statele membre, de companiile de turism, precum și de diferite instituții, comunități interesate direct sau indirect în turism, după cum urmează: 1. contribuția turismului la înțelegerea reciprocă și respectul între popoare și societăți; 2. turismul ca vehicul pentru împlinirea individuală și colectivă; 20

Pagina 21

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI 3. turismul, factor al dezvoltării durabile; 4. turismul, utilizator al moștenirii naturale a omenirii și contribuabil la îmbogățirea ei; 5. turismul, activitate avantajoasă pentru comunitățile și țările gazdă; 6. obligațiile participanților la actul de turism; 7. dreptul la turism; 8. libertatea mișcărilor turistice; 9. drepturile lucrătorilor și antreprenorilor în industria turismului; 10. implementarea principiilor Codului global de etică pentru turism. În contextul implementării principiilor Codului se accentuează cooperarea dintre participanții publici și privați, care trebuie să recunoască rolul instituțiilor internaționale, printre care și OMT, apoi ai organizațiilor neguvernamentale cu competențe în dezvoltarea și promovarea turismului, protecției drepturilor omului, mediului înconjurător și a sănătății, cu respectarea principiilor dreptului internațional. Activitățile Comisiei pentru Europa a OMT sunt orientate spre asistarea statelor membre în dezvoltarea strategiilor în contextul unor piețe turbulente, utilizarea unor instrumente adresate problemelor calității și satisfacției consumatorilor, pregătirea și implementarea programelor referitoare la crearea de valori, la inovarea în tehnologii, în dezvoltarea resurselor umane și în conducere, dezvoltarea capacităților pentru oficialitățile publice, reproiectarea proceselor în sectorul public, produse noi etc. Cadrul strategic formulat de Consiliul Mondial al Turismului și al Călătoriilor, care asigură funcționarea turismului în interesul tuturor, este publicat sub titlul Blueprint for new tourism, document care promovează turismul și călătoriile ca un parteneriat pentru integrarea eforturilor publice și private, având ca și rezultat întâmpinarea nevoilor economiilor, autorităților și comunităților locale, ale căror afaceri se bazează pe recunoașterea turismului și călătoriilor ca o prioritate de vârf de către guverne, afaceri care echilibrează economiile cu oamenii, cultura și mediul, preocuparea comună pentru prosperitate și o creștere pe termen lung. 21

Pagina 22

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Propunerile pentru guverne de a facilita dezvoltarea sectorului sunt următoarele: - planificare turistică pe termen lung la nivel național și regional/local; - crearea unui mediu de afaceri competitiv care ocolește fiscalitatea generatoare de inflație, garantează transparența și oferă reguli de proprietate corporativă mai atractivă; - asigurarea fundamentării politicii și a procesului decizional cu statistici și informații de calitate - ducerea unui nou profesionalism, finanțare și coordonare în promovare și marketing, ocupare și nevoi de perfecționare, infrastructură și politică regională/locală; dezvoltarea capitalului uman cerut de sectorul T&C (Turism și Călătorii). Guvernarea ar trebui să îndrume investițiile în resurse umane prin educație și prin apropierea autorităților cu industria, pentru a facilita planificarea dinainte pentru nevoile viitoare. O rețea online și ușor accesibilă de monitorizare a pieței poate relaționa informații de încredere despre piață cu datele despre ocupare; liberalizarea comerțului, transporturilor, comunicațiilor, ușurarea barierelor din fața călătoriilor și investițiilor; edificarea încrederii consumatorilor și investitorilor față de siguranță și securitate; promovarea diversificării produselor ce extind cererea; planificarea expansiunii turismului durabil în acord cu caracterul culturilor; investiții în progrese tehnologice pentru facilitarea dezvoltării T&C sigure și eficiente, precum sisteme de navigație cu sateliți. O asemenea agendă permite (în opinia autorilor Blueprint for new tourism), exploatarea și suportul oportunităților într-un spectru mai larg al afacerilor T&C, dezvoltând o gamă de produse de calitate, dar totodată asigură ca fluxurile turistice să respecte patrimoniul natural și construit, ca și interesele locale. Pentru sarcinile sectorului privat Blueprint expune următoarele: - extinderea piețelor în timp ce promovează protecția resurselor naturale, a patrimoniului local și a stilurilor de viață; - dezvoltarea carierelor profesionale, a educației, a relațiilor de ocupare, promovarea firmelor mai mici, creșterea conștiinței de mediu, contribuția într-o manieră proprie la reducerea distanței dintre bogați și săraci; 22

Pagina 23

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI - o prestare sensibilă de produse turistice tradiționale și diversificare a produselor care reduc sezonalitatea și cresc veniturile; - îmbunătățirea calității produselor și serviciilor turistice și raportului preț - calitate crescând opțiunile consumatorilor; - convenirea asupra standardelor de calitate și implementarea lor la toate nivelele și în toate domeniile, inclusiv în formarea personalului; - transferul abilităților din industrie și de bune practici care extind beneficiile în cerc larg și în mod eficient; - măsurarea din ce în ce mai sofisticată și precisă a activității proprii ai sectorului pentru a fundamenta deciziile strategice în afaceri; - comunicare mai efectivă între T&C și guvernământ, la nivel strategic și local. Alături de cele prezentate pentru sectorul guvernamental și cel privat se conturează și o serie de sarcini specifice care impun o cooperare mai largă, dintre acestea putând fi reținute: - cuplarea bunelor practici din dezvoltarea turismului cu politicile de afaceri regionale, transporturi, resurse umane, mediu, infrastructură și dezvoltare rurală; - parteneriate public- private pentru pregătirea în comun a unor master-planuri durabile pentru destinații sau regiuni de vacantă întregi, sarcină prea pretențioasă pentru o singură companie sau autoritate de stat; - crearea proceselor propulsate local pentru consultarea, participarea și beneficiile continue ale interesaților; - restructurarea administrațiilor naționale pentru turism ca parteneriate public - private; evitarea pericolelor dezvoltării excesive, neplanificate și constituirea obiectivelor politicii de mediu; - dezvoltarea resurselor umane și instalarea efectivă a abilităților prin planificare și legislație care evită limitele bazate pe reședință sau alte cerințe; - colaborarea în exigențele de informații pentru analiza sectorului public și formarea politicilor; - muncă în comun pentru securitate cu completarea mecanismelor din sectorul privat cu acțiuni din partea autorităților; dezvoltarea încrederii în toate aspectele eforturilor care se întăresc reciproc. 23

Pagina 24

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Reformularea Strategiei Lisabona în februarie 2005 a condus la concentrarea eforturilor U.E. asupra găsirii soluțiilor în vederea unei creșteri economice mai puternice și mai durabile și crearea mai multor locuri de muncă de calitate. În acest context, Comisia Europeană a publicat un nou comunicat în 2006, denumit O politică înnoită de turism a U.E.: înainte pentru un parteneriat mai puternic pentru turismul european (A renewed tourism EU policy: towards a stronger partnership for European Tourism — COM (2006) 134 final / 17.03.2006), în care s-a anunțat elaborarea unui document, Agenda 21 Europeană pentru turism. Ulterior, pe baza raportului din februarie 2007 a Grupului pentru Turism Durabil, aceeași instituție a lansat un nou comunicat denumit Agendă pentru un turism european durabil și competitiv (Agenda for a sustainable and competitive European tourism. - COM (2007) 621 final / 19.10.2007), în care s-au formulat obiectivele pentru asigurarea durabilității turismului european și provocările legate de atingerea acestui deziderat, cadrul de acțiune, principiile pentru realizarea unui turism competitiv și durabil, rolul și modul de implicare a celor interesați în sectorul turistic și al Comisiei Europene etc. Principiile stabilite sunt: - abordare integrată și holistică - luarea în seamă a tuturor impacturilor turismului pe parcursul planificării dezvoltării lui; - planificare pe termen lung - luarea în seamă a nevoilor generațiilor viitoare, durabilitatea dezvoltării; - viteză și ritm al dezvoltării adaptate la caracterul, resursele și nevoile comunităților gazdă și destinațiilor; - implicarea tuturor actorilor interesați în procesul de luare a deciziilor; - utilizarea celor mai bune cunoștințe accesibile - împărțirea informațiilor referitoare la tendințele, impacturile, abilitățile necesare turismului în toată Europa; - minimalizarea și gestiunea riscurilor - principiile precauției, prevenirea unor efecte nedorite prin evaluare preliminară; 24

Pagina 25

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI - reflectarea impacturilor în costuri - principiul poluatorul plătește, prețurile trebuie să reflecte costurile reale a consumului și producției; - stabilirea și respectarea unor limite privind solicitarea capacității de suport a locurilor, destinațiilor de primire evitând supraaglomerarea și suprasolicitarea; - a întreprinde o monitorizare continuă a dezvoltării, bazându-se pe indicatori de durabilitate și intervenție în caz de neconformare. Aceste principii sunt preluate și integrate în politica turismului U.E., Comisia stabilind rolul propriu și al celor care au interese în sectorul turistic în vederea unirii acțiunilor acestora pentru dezvoltarea turismului. Agenda ghidează activitățile viitoare ale Comisiei în domeniul turismului și în alte domenii politice care exercită impact asupra turismului și a durabilității lui. Documentul stipulează patru aspecte importante ale rolului C.E. în domeniul turismului: 1. mobilizarea actorilor pentru producerea și diseminarea cunoștințelor din domeniu; 2. promovarea destinațiilor de excelență; 3. mobilizarea instrumentelor financiare ale U.E.; 4. aducerea în prim-plan a durabilității și competitivității în politicile Comisiei Europene. Un alt aspect al politicii de turism la nivel european este existența și activitatea Comisiei Europene pentru Călătorii (European Travel Commission), o organizație internațională în responsabilitatea căreia intră promovarea Europei ca și destinație turistică pe piețele extraeuropene (America de Nord și Latină, Asia), dezvoltarea sectorului turistic pentru toate țările europene prin cooperarea în domeniul diseminării bunelor practici, a cercetării de piață și promovării turistice. Principalele obiective ale CEC sunt promovarea Europei ca o destinație turistică atractivă, sprijinirea ONT-urilor membri în schimbul de cunoștințe și încurajarea colaborărilor pe multiple planuri, dotarea partenerilor din industrie și alte domenii interesate cu materiale informative și statistici ușor accesibile despre turismul receptor din Europa. 25

Pagina 26

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Comitetul regiunilor, prin Comisia pentru dezvoltare durabilă (DEVE), elaborează studii și publicații, inclusiv în domeniul turismului (ex. „Turismul durabil - factor de coeziune între regiunile europene - Sustainable Tourism as a Factor Among European Regions. CoR Studies e-6/2006, Brussels), care cuprind o serie de recomandări privind formularea politicilor de turism la diferite nivele teritoriale pe baza cerințelor de durabilitate și competitivitate. Inițiativa „Capitalele Culturale ale Europei” este menită să valorifice și să promoveze diversitatea culturală a orașelor Europei, precum și caracteristicile lor comune, în vederea dezvoltării unei identități europene comune. Beneficiile directe ale statutului de capitală europeană sunt investițiile semnificative în infrastructura urbană, regenerare, reabilitarea patrimoniului construit și atragerea unui număr semnificativ de turiști, toate cu efecte pe termen lung. În anul 2011, Comisia Europeană a publicat Carta Albă intitulată ”Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor”. Aceasta prezintă 40 de inițiative concrete privind infrastructura și serviciile de transport de implementat în următorul deceniu. Inițiativele sunt corelate cu următoarele obiective de atins până în anul 2050: - eliminarea autoturismelor cu combustibili convenționali din orașe; - reducerea cu 40% a emisiilor din transportul maritim; - trecerea a 50% dintre pasagerii și mărfurile de pe relațiile interurbane de distanță medie de pe modul rutier pe modul feroviar și naval. - reducerea în ansamblu cu 60% a emisiilor generate de activitatea de transport. Se poate așadar observa că, în dimensiunea europeană, la baza direcțiilor de dezvoltare a infrastructurii stau aproape exclusiv concepte legate de protecția mediului. Această abordare este probabil potrivită pentru țări cu o infrastructură de transporturi deja foarte bine dezvoltată, însă este posibil să nu fie potrivită pentru țări cu o infrastructură în general slabă, precum România. În contextul Rețelelor Trans Europene de Transport, Agenția Executivă pentru Dezvoltarea Rețelelor Transeuropene de Transport monitorizează pregătirea și 26

Pagina 27

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI implementarea proiectelor aferente celor 30 de axe prioritare definite în decizia nr. 884/2004/EC. Inundațiile catastrofale produse în Europa în anul 2002 au determinat o reacție promptă din partea Comisiei Europene pentru Mediu, prin propunerea spre adoptare către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, în cadrul Directivei Cadru privind Apa (2000/60/EC), a legislației de management al riscului de inundare (12.07.2004 /COM/2004/472). Anul 2007 a adus modificări în ceea ce privește politica viitoare de gestiune a situațiilor de risc de inundare, prin adoptarea unei noi directive - Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor la inundații. Aceasta se va implementa în fiecare stat membru în trei etape, menite a se finaliza în 2015: - etapa I – evaluarea preliminară a riscului de inundare în bazinele hidrografice și zonele litorale (până în 2011); - etapa II – realizarea hărților de hazard și risc de inundare acolo unde, în urma desfășurării activităților cuprinse în etapa I, s-a descoperit existența unei probabilități ridicate de apariție a inundațiilor; - etapa III – realizarea planurilor de management al riscului de inundare pentru locațiile considerate problematice, care vor include măsuri de reducere a probabilității de inundare și a posibilelor efecte negative asociate viiturilor și revărsărilor (până în 2015). Politica de coeziune urmărește să consolideze coeziunea economică și socială a Uniunii Europene extinse pentru promovarea dezvoltării durabile, armonioase și echilibrate a comunității. Implementarea politicii de coeziune este realizata prin intermediul a trei obiective: - convergență; - competitivitate regională și ocuparea forței de muncă; - cooperarea teritorială europeană. Aceasta din urmă vizează consolidarea cooperării transfrontaliere prin inițiative comune locale și regionale, consolidarea cooperării 27

Pagina 28

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI transnaționale prin acțiuni care facilitează dezvoltarea teritorială integrată conform priorităților Comunității Europene, precum și consolidarea cooperării interregionale și a schimbului de experiență. Obiectivul general al Programului INTERREG IVC este să îmbunătățească eficacitatea politicilor de dezvoltare regională în domeniile inovării, economiei cunoașterii, mediului și prevenirii riscurilor și să contribuie la modernizarea economiei și creșterea competitivității Europei. Obiectivul general al Programului de cooperare transnațională Sud Estul Europei este să îmbunătățească procesul integrării teritoriale, economice și sociale și să contribuie la coeziune, stabilitate și competitivitate prin dezvoltarea de parteneriate transnaționale și acțiuni comune în domenii de importanță strategică. Dezvoltarea capacității administrative la nivel european este un deziderat important în ceea ce privește implementarea Strategiei de la Lisabona, care propune obiective concrete legate de îmbunătățirea procesului de legiferare și a politicilor publice cu impact direct asupra dezvoltării economice și creării de noi locuri de muncă. La nivel programatic și declarativ se observă o corelație directă între îmbunătățirea capacității administrative și creșterea calității vieții la nivelul cetățenilor Uniunii Europene. Guvernarea democratică și eficientă este scopul major al tuturor încercărilor de reformă a administrației publice. Administrația publică reprezintă un domeniu vast, caracterizat de probleme și abordări diverse, dar și de teme ce prezintă o valabilitate perpetuă. Alături de imaginile “clasice” ale sistemelor administrative și ale modului lor de operare, problema inovației și reformei în domeniul administrației publice a suscitat întotdeauna o dezbatere teoretică și o preocupare practică semnificativă axată în primul rând pe compatibilitatea conceptelor de inovație și administrație publică. 28

Pagina 29

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Deseori, administrația este prezentată ca fiind imobilă prin natura sa și incapabilă, în esență, să se adapteze evoluțiilor cerute. Diversele abordări ale reformelor administrative se plasează pe o scală largă, între o percepție pozitivă și o imagine profund negativă a aparatului birocratic. Un alt element important care trezește interes la nivel european vizează cooperarea teritorială între autoritățile locale, crearea de noi forme de organizare instituțională și de administrație cu scopul de a îmbunătăți calitatea serviciilor publice și de a întări capacitatea acestora pentru a face față concurenței. 2.2 Contextul național La nivel național strategia Europa 2020 este implementată prin intermediul Programelor Naționale de Reformă (PNR). Țintele Strategiei Europa 2020 asumate de România sunt: -rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani de 70%; -nivelul investițiilor în cercetare și dezvoltare de 2% din PIB-ul României; -obiectivul 20/20/20 în materie de energie și schimbări climatice: -emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900 -24% din energia produsă să provină din surse regenerabile -creșterea cu 19% a eficienței energetice -rata de părăsire timpurie a școlii sub 11,3%; -ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenți ai unei forme de învățământ terțiar, de cel puțin 26,7% -scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 580.000. Poziția României la viitoarea PAC este prezentată detaliat în documentul: „MEMORANDUM – Poziția preliminară a României privind Comunicarea Comisiei “PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legat de alimentație, resurse naturale și teritorii”. 29

Pagina 30

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI România susține menținerea în termeni reali a valorii sprijinului pentru agricultură în configurația celor 2 piloni complementari. Referitor la pilonul I – sistemul de plăți directe și măsurile de piață, România salută comunicarea comisiei și consideră că aceasta vine în întâmpinarea problemelor economice, sociale și de mediu, cu care se confruntă agricultura și spațiul rural din Uniunea Europeană. Susținerea fermierilor activi va conduce la diminuarea disparităților dintre statele membre și o alocare corectă a resurselor financiare. În acest sens, este deosebit de important să reconsiderăm definirea fermierului ca „fermier activ”. România susține ferm ideea unei distribuiri echitabile a plăților directe între statele membre. De altfel, România susține ca în viitoarea PAC să nu mai fie menținute actualele discrepanțe, în așa fel încât PAC să nu mai fie o politică cu două viteze. Procesul de phasingin pentru România și Bulgaria trebuie să se încheie în 2014. România consideră oportună deschiderea arătată de Comisie pentru susținerea agriculturii la scală mică, prin introducerea unei scheme de sprijin dedicată fermelor mici, aceasta contribuind la consolidarea competitivității și menținerea vitalității zonelor rurale. În acest sens vom susține definirea unor noi criterii de eligibilitate mai simplu de gestionat și mai ușor de implementat. România nu consideră oportună propunerea Comisiei de introducere a unei limite superioare (plafonare) a nivelului plăților directe alocate fermelor mari. O astfel de măsură nu ar face decât să determine exploatațiile mari să se divizeze în ferme mai mici, eligibile, cu efecte asupra competitivității și viabilității lor economice pe termen mediu și lung. România sprijină măsurile menite să creeze posibilitatea pentru tinerii fermieri să obțină un venit decent, ca o oportunitate a lor de a se implica mai mult in sectorul agricol și pentru întinerirea acestuia, având în vedere actualul context de îmbătrânire a populației active din agricultură. 30

Pagina 31

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI România susține menținerea instrumentelor actuale de intervenție pe piață pentru a acționa ca plasă de siguranță în situațiile de criză, precum și căutarea de noi instrumente care să permită menținerea agriculturii U.E. la un nivel competitiv în raport cu țările terțe; continuarea, după 2013, a programelor sectoriale cu un impact deosebit pentru România, precum și a ajutorului specific acordat în prezent conform art. 68 din Regulamentul nr. 73/2009. Comunicarea CE privind funcționarea lanțului alimentar, puterea de negociere a producătorilor agricoli, relațiile contractuale, necesitatea restructurării și consolidării sectorului de producție, transparența și funcționarea piețelor de produse agricole, vine în întâmpinarea problemelor existente și în România. Agricultura este vizată și de Pilonul al doilea – dezvoltarea rurală. România propune ca agricultura să fie recunoscută ca sector comunitar strategic integrant și activ, cu impact nu doar în asigurarea / furnizarea alimentelor, ci și asupra societății, prin crearea locurilor de muncă și intensificarea activităților non-agricole în mediul rural. Dimensiunea socială a agriculturii este importantă, deoarece acest sector contribuie semnificativ la angajarea forței de muncă în zonele rurale și asigurarea unui nivel de trai echitabil fermierilor. Realizarea echilibrului dintre sectorul vegetal și animal reprezintă un deziderat al agriculturii românești. Se urmărește creșterea efectivelor și îmbunătățirea raselor de animale pentru carne și lapte. Se dorește creșterea suprafețelor ocupate cu culturi furajere și proteice pentru îmbunătățirea producțiilor animaliere menite, la rândul lor, să încurajeze dezvoltarea de unități de procesare agroalimentară. Pilonul al doilea – dezvoltarea rurală contribuie la dezvoltarea economică și socială prin dezvoltarea mediului rural, menținerea moștenirii culturale, utilizarea corectă a resurselor naturale și, mai ales prin crearea locurilor de muncă în spațiul rural. În ceea ce privește acțiunile de revizuire a PAC, România susține importanța menținerii unui nivel consistent al bugetului alocat Pilonului II. 31

Pagina 32

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Pentru România sunt importante creșterea competitivității, managementul durabil al resurselor naturale și dezvoltarea teritorială echilibrată. Finanțarea acestora trebuie să răspundă nevoilor specifice ale statelor membre, inclusiv prin acordarea unei flexibilități mai mari. România salută inițiativa Comisiei de a crea pentru noua perioadă de programare pachete de măsuri, prin interconectarea celor existente deja, ca răspuns la nevoile unor zone sau grupuri specifice. România susține includerea unui pachet destinat sprijinirii micilor fermieri în vederea evitării unor fenomene prezente în România, ca: depopularea, abandonul terenurilor agricole, și creșterea capacității economice a acestora în vederea furnizării de bunuri publice. Acțiunile asupra cărora trebuie să se concentreze noul pachet adresat micilor fermieri trebuie să vizeze aspecte privind: - mărirea sprijinului financiar acordat acestora; - simplificarea condițiilor de accesare a fondurilor; - stabilirea unor acțiuni specifice pentru promovarea produselor; - măsuri specifice ce vizează consilierea, consultanța, formarea profesională și creditarea acestei categorii de fermieri; - dezvoltarea canalelor locale de distribuție, în vederea facilitării accesului direct al consumatorilor la produsele micilor fermieri (agricultură ecologică, produse tradiționale sau locale) și sprijinirea piețelor locale; - stabilirea unor condiții si cerințe privind standardele minime de realizare a producției și comercializare, adaptate capacității financiare a micilor fermieri. În ceea ce privește pachetul de măsuri privind gestionarea riscului, România susține continuarea și dezvoltarea măsurilor de inginerii financiare, prin instrumente de asigurare, accesul la credite, garanții, capital social ș.a., acestea reprezentând aspecte esențiale pentru creșterea competitivității sectorului agricol, având în vedere particularitățile acestui sector. 32

Pagina 33

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Alte măsuri considerate importante de România: - susținerea inovației, utilizării metodelor agricole prietenoase față de mediu, precum și a mijloacelor alternative de energie în spațiul rural, pentru a spori eficiența energetică, productivitatea și capacitatea de adaptare a agriculturii la schimbările climatice; - dezvoltarea spațiului rural, prin continuarea susținerii modernizării infrastructurii și a serviciilor non-agricole pentru îmbunătățirea condițiilor de trai; - diversificarea acțiunilor sprijinite în cadrul Axei LEADER și creșterea sprijinului financiar. Potrivit Planului Național de Dezvoltare 2007 - 2013, obiectivul global este Reducerea cât mai rapidă a disparităților de dezvoltare socio-economică între România și statele membre ale U.E. Pentru atingerea obiectivului general al Planului Național de Dezvoltare au fost stabilite 5 obiective, printre care menționăm: - creșterea productivității companiilor românești, astfel încât să se apropie de rata medie a productivității în U.E. și încurajarea dezvoltării durabile în conformitate cu nevoile economice și sociale ale României; - dezvoltarea capitalului uman prin dezvoltarea unei piețe a muncii flexibile, moderne și incluzive, a cărei competitivitate crește prin oferirea oportunităților egale privind învățarea de-a lungul vieții; - dezvoltarea economiei rurale a României bazată pe cunoaștere și antreprenoriat privat, care respectă moștenirea naturală, culturală și istorică; - accelerarea creșterii economice în acele regiuni rămase în urmă față de media U.E. Cadrul Strategic Național de Referință 2007 - 2013 și-a propus ca obiectiv general Reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre România și statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei creșteri suplimentare de 15-20% a PIB până în anul 2015, iar ca obiective specifice: -dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene; -creșterea competitivității pe termen lung a economiei românești; -dezvoltarea și folosirea mai eficientă a capitalului uman din România; 33

Pagina 34

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI -consolidarea unei capacități administrative eficiente promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate. În cadrul Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României pentru orizontul de timp 2020, respectiv 2030 obiectivele care privesc dezvoltarea durabilă pentru orizontul de timp 2020 vizează atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile. În ceea ce privește ținta de atins pentru orizontul de timp 2030, Strategia urmărește apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al țărilor membre ale U.E. din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile. Obiectivul general al Programului Operațional Regional constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial și durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor și resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creștere, prin îmbunătățirea condițiilor infrastructurale și ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi și a munci. Cele cinci axe prioritare stabilite în cadrul POR sunt: - sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor - poli urbani de creștere; - îmbunătățirea infrastructurii regionale și locale de transport; - îmbunătățirea infrastructurii sociale; - sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local; - dezvoltarea durabilă, promovarea turismului și asistență tehnică. Obiectivul general al Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice îl constituie creșterea productivității întreprinderilor românești pentru reducerea decalajelor față de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Măsurile întreprinse vor genera până în 2015 o creștere medie a productivității de cca. 5,5% anual și vor permite României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media U.E. Pentru atingerea acestui obiectiv general s-au propus următoarele obiective specifice: - consolidarea și dezvoltarea durabilă a sectorului productiv; - crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor; 34

Pagina 35

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI - creșterea capacității de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperării între instituții de cercetare dezvoltare și inovare (CDI) și întreprinderi, precum și creșterea accesului întreprinderilor la CDI; - valorificarea potențialului tehnologiei informației și comunicațiilor și aplicarea acestuia în sectorul public (administrație) și cel privat (întreprinderi, cetățeni) - creșterea eficienței energetice și dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, prin promovarea surselor regenerabile de energie. Obiectivul general al Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane este dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității, prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă și inclusivă a 1.650.000 persoane. În cadrul acestui program au fost stabilite următoarele obiective specifice: - promovarea calității sistemului de educație și formare profesională inițială și continuă, inclusiv a învățământului superior și a cercetării; - promovarea culturii antreprenoriale și îmbunătățirea calității și productivității muncii; - facilitarea inserției tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe piața muncii; - dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile și incluzive; - promovarea (re)inserției pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale; Îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare; - facilitarea accesului la educație și pe piața muncii a grupurilor vulnerabile. Programul Național de Reformă are ca priorități pentru această perioadă: - dezvoltarea spiritului antreprenorial al elevilor; - asigurarea accesului la educație pentru grupurile dezavantajate; - r eabilitarea infrastructurii și îmbunătățirea dotărilor unităților de învățământ din mediul rural și zone dezavantajate; - elaborarea și implementarea Planului anual de acțiune pentru combaterea părăsirii timpurii a școlii; 35

Pagina 36

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI - elaborarea planurilor de școlarizare și elaborarea curriculum-ului în învățământul profesional și tehnic pe baza cerințelor pieței muncii; - formarea cadrelor didactice și a directorilor/directorilor adjuncți de unități de învățământ preuniversitar; - finalizarea informatizării sistemului de învățământ; - elaborarea strategiei de învățare pe tot parcursul vieții. Obiectivul general al Programului Operațional Sectorial Mediu constă în reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană și România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile și a principiului „poluatorul plătește”. Ca și obiective specifice au fost definite următoarele: - îmbunătățirea calității și a accesului la infrastructura de apă și apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015; - dezvoltarea sistemelor durabile de management al deșeurilor, prin îmbunătățirea managementului deșeurilor și reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de județe până în 2015; - reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localități până în 2015; - protecția și îmbunătățirea biodiversității și a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea rețelei Natura 2000; - reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populației, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015. Obiectivul general al Programului Operațional Sectorial Transport constă în promovarea în România a unui sistem de transport durabil, care să permită deplasarea rapidă, eficientă și în condiții de siguranță a persoanelor și bunurilor, la servicii de un nivel corespunzător standardelor europene, la nivel național, în cadrul Europei, între și în cadrul 36

Pagina 37

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI regiunilor României. În cadrul acestui program au fost definite următoarele obiective specifice: - modernizarea și dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor necesare pentru protecția mediului înconjurător; - modernizarea și dezvoltarea rețelelor naționale de transport, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile; - promovarea transportului feroviar, naval și intermodal; - sprijinirea dezvoltării transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului și îmbunătățirea siguranței traficului și a sănătății umane. Obiectivul general al Programului Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative este acela de a contribui la crearea unei administrații publice mai eficiente și mai eficace în beneficiul socio-economic al societății românești. Ca și obiective specifice se menționează: - obținerea unor îmbunătățiri structurale și de proces ale managementului ciclului de politici publice; - îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare. Strategia Națională de Export a României 2010 - 2014 stabilește o multitudine de obiective specifice: ▪ Susținerea la export a producătorilor care sunt asociați și exportă folosind indicațiile geografice și denumirile de origine. ▪ Consultanță pentru elaborarea unei strategii de susținere a formării și dezvoltării de clustere în sectoare cu potențial de creștere a exporturilor, conform Strategiei Naționale de Export 2010-2014 și a Strategiilor Regionale de Export la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare. ▪ Managementul strategiilor de branding regional. ▪ Dezvoltarea de centre promoționale și expoziționale interne cu grad înalt de internaționalizare și specializare la nivelul regiunilor de dezvoltare, capabile să promoveze oferta de export românească la nivelul de impact al expozițiilor internaționale. 37

Pagina 38

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI ▪ Dezvoltarea structurilor regionale în parteneriat public - privat capabile să asigure managementul strategiilor regionale de export (Consilii de export regionale) a unor centre de promovare la nivel regional. ▪ Susținerea sectoarelor prioritare la nivel regional. ▪ Dezvoltarea potențialului de export al regiunilor și a capacității acestora de ofertare la export pe piețele externe. ▪ Dezvoltarea exporturilor bazat pe design și inovație și active intangibile. ▪ Promovarea activă a brandurilor sectoriale pentru sectoarele exportatoare. ▪ Prezența echilibrată a tuturor sectoarelor exportatoare în forme de susținere cu finanțare de la buget. ▪ Dezvoltarea și alinierea exportatorilor la standarde de certificare avansate cerute de piețele externe. ▪ Creșterea capacității exportatorilor români de a adăuga, reține și capta valoare. ▪ Dezvoltarea de servicii și produse inovative, dar și a unei culturi a inovației în ceea ce privește organizarea și managementul în rețea. Obiectivul general al Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială a României 2030 (CSDTR 2030) este integrarea României în structurile teritoriale europene, prin: • afirmarea identității regional - continentale; • dezvoltarea competitivității; • creșterea coeziunii teritoriale; • dezvoltarea teritorială durabilă. Obiectivele specifice ale CSDTR 2030 sunt: - racordarea teritoriului național la rețeaua europeană și interontinentală a polilor și coridoarelor de dezvoltare; - structurarea și dezvoltarea rețelei de localități urbane; - stimularea solidarității funcționale urban-rural și dezvoltarea rurală adecvată diferitelor categorii de teritorii; - consolidarea și dezvoltarea rețelei de legături interregional; - protejarea, dezvoltarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural. 38

Pagina 39

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI În acord cu Legea 351/2001 cu modificări și completări ulterioare, Conceptul strategic de dezvoltare teritorială România 2030 (CSDTR 2030) integrează rețeaua de localități din România în structura policentrică a U.E., în conexiune cu rețeaua de poli majori în sud - estul Europei (potrivit clasificărilor SPESP, ESPON, PlanetCense etc.): •Poli metropolitani MEGA (Zone Metropolitane de Creștere Europene) cu vocație internațională: București, Timișoara, Constanța, Cluj-Napoca, Iași - peste 300 000 de locuitori; •Poli naționali OPUS (Orizont Potențial Urban Strategic) cu potențial de Arii Funcționale Urbane și potențial MEGA - peste 250 000 de locuitori; •Poli supraregionali OPUS (Orizont Potențial Urban Strategic) cu potențial de Arii Funcționale Urbane - între 50 000 – 250 000 de locuitori; •Poli regionali OPUS (Orizont Potențial Urban Strategic) cu potențial de Arii Funcționale Urbane - între 50 000 – 250 000 de locuitori; •Poli regionali OPUS (Orizont Potențial Urban Strategic) cu potențial de Arii Funcționale Urbane și cu specificitate funcțională, de exemplu: Alba Iulia, Baia Mare, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Suceava, Tulcea; •Poli subregionali - între 30 000 – 50 000 de locuitori; •Poli locali – sub 20 000 de locuitori. Legătura dintre dezvoltarea teritorială policentrică propusă și prioritatea de competitivitate regională și coeziune teritorială se asigură prin: A. Rețeaua de poli majori: –deține și exercită competențe la nivel național, transfrontalier, transnațional (rețeaua de zone metropolitane, poli competitivi); –dezvoltă clustere economice pe baza avantajelor competitive; –contribuie la configurarea regiunilor pentru schimbare economică; –stimulează relația urban - rural; –contribuie la structurarea regiunilor pentru schimbare economică; – asigură conectarea rețelei de poli majori la nivel intern, transfrontalier și transnațional. B. Rețeaua de poli urbani, orașe specializate: 39

Pagina 40

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI –asigură dezvoltarea funcțiunilor specializate; –asigură valorificarea diversificată și competitivă a capitalului teritorial; –asigură preluarea presiunilor de dezvoltare asupra polilor majori prin deconcentrarea funcțiunilor la nivel teritorial; –susține dezvoltarea structurii teritoriale a urbanizării. Planul Național de Amenajare a Teritoriului (PATN) este suportul dezvoltării complexe și durabile inclusiv al dezvoltării regionale a teritoriului și reprezintă contribuția specifică a țării noastre la dezvoltarea spațiului european și premisa înscrierii în dinamica dezvoltării economico-sociale europene. PATN are următoarele roluri: ● stabilește principiile fundamentale care stau la baza dezvoltării și structurării rețelei de localități, criteriile de definire a localităților urbane și rurale, precum și cele pe baza cărora se poate atribui statutul de municipiu sau oraș; ● ierarhizează localitățile existente pe ranguri (0 - III, pentru localitățile urbane și IV - V pentru localitățile rurale) definite ca expresie a importanței actuale și în perspectiva imediată a fiecărei localități în cadrul rețelei din punct de vedere administrativ, social, economic, cultural etc. în raport cu dimensiunile ariei de influență polarizate și cu nivelul de decizie pe care îl implică în alocarea de resurse; ● reglementează posibilitatea de promovare a acestor localități în rangurile ierarhiei funcționale, stimulându-se competitivitatea între localități, prin crearea posibilităților de trecere a unor localități de la statutul rural la cel urban, de la oraș la municipiu, precum și de la un rang inferior la unul superior, în condițiile satisfacerii indicatorilor stabiliți; ● instituie obligativitatea pentru Guvern și autoritățile publice centrale și locale de a acționa prioritar pentru crearea de dotări cu rol de servire teritorială în zonele lipsite de orașe, pentru sprijinirea și revitalizarea unor zone rurale în care s-au produs scăderi accentuate de populație în perioada 1966 - 1997 și pentru stimularea dezvoltării unor localități din zone care prezintă disfuncționalități de ordin economic, social și de mediu; 40

Pagina 41

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI ● oferă cadrul legal de înființare a zonelor metropolitane constituite prin asociere pe baza parteneriatului voluntar între marile centre urbane (capitala României și municipiile de rangul I) și localitățile urbane și rurale aflate în zona imediată la distanța de până la 30 km între care s-au dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri, în vederea stimulării cooperării intercomunale și a dezvoltării armonioase și echilibrate a acestor teritorii; ● legiferează obligativitatea ca planurile de dezvoltare națională, regionale, inclusiv cele transfrontaliere și de dezvoltare pentru integrare în spațiul european, precum și cele sectoriale să fie elaborate pe baza prevederilor secțiunilor planului de amenajare a teritoriului național. Chiar dacă Guvernul a adoptat (la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului), Legea turismului în luna martie a acestui an (clarificând responsabilitățile autorităților publice centrale și ale celor locale implicate în acest domeniu, precum și unele cerințe obligatorii referitoare la calitatea serviciilor oferite turiștilor, la care se adaugă stabilirea atribuțiilor principale în elaborarea strategiilor și programelor în domeniul turismului, asigurând astfel fluența în derularea măsurilor, programelor și proiectelor de dezvoltare pe termen mediu și lung în turism), România nu deține nici în prezent o strategie națională pentru dezvoltarea turismului (legiferată ca atare prin aprobarea guvernului și a Parlamentului României) care să ofere un cadru legal și concret politicii din domeniul turismului la toate nivelurile (de la cel guvernamental până la cel al autorităților publice locale, ONG-uri și actorilor privați). În absența unui asemenea document național, orice inițiativă din domeniu trebuie să se alinieze deocamdată legislației turistice în vigoare. O serie de repere sunt furnizate în schimb prin intermediul unor studii de specialitate, precum: → Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național al României 2007 - 2026, în cadrul căruia sunt prezentate principalele obiective care contribuie la realizarea viziunii propuse în domeniul turismului pentru România, și anume: transformarea României într-o destinație turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural și cultural care să corespundă standardelor Uniunii Europene privind furnizarea produselor și serviciilor, 41

Pagina 42

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI realizarea unei dezvoltări durabile din punct de vedere al mediului sectorului turistic într-un ritm de dezvoltare superior altor destinații turistice din Europa. Prin strategia propusă se dorește dublarea contribuției turismului la PIB și creșterea de trei ori a veniturilor din turism obținute de autoritățile locale. Pe plan investițional s-a prevăzut o creștere de 5% a locurilor de cazare pe perioada 2011 - 2016 și de 17% pe perioada 2016 - 2021. De asemenea, sunt prezentate modalitățile în care sunt/pot fi cuprinse într-un proces de interconexiune și interdependență toate componentele planificării turismului, incluzând proiecțiile pieței, formarea profesională, impactul economic și social, asigurarea standardelor și direcțiile de proiectare. Master Planul pentru Turismul Național al României 2007 - 2026 are ca și țintă transformarea României într-o destinație turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural și cultural, care să corespundă standardelor U.E. privind furnizarea produselor și serviciilor până în 2013. Printre obiectivele specifice ale Master Planului se numără și cele care se adresează, direct sau indirect, zonele urbane: •asigurarea unei dezvoltări durabile a turismului, într-o manieră în care bogățiile sale de mediu, culturale și de patrimoniu să fie în egală măsură apreciate în prezent și păstrate pentru generațiile viitoare; •dezvoltarea și implementarea anuală a planurilor de marketing a destinației turistice, prin colaborarea mediului public cu cel privat; •elaborarea permanentă de studii de piață în domeniul turismului; •crearea unei rețele de centre de informare turistică; •realizarea unei baze de date a produselor, unităților, evenimentelor și serviciilor turistice; •mecanisme și subvenții pentru facilitarea investițiilor în turism; •dezvoltarea planurilor integrate în domeniul turismului; •dezvoltarea sistemului de educație prevocațională și vocațională pentru sectorul hotelier; •dezvoltarea stațiunilor de cercetare turistică; •extinderea sistemelor de marcare a obiectivelor turistice și introducerea de rute turistice tematice; 42

Pagina 43

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI •instruirea și pregătirea muzeelor și monumentelor naționale majore în îmbunătățirea facilităților oferite oaspeților; •crearea unei baze de date a evenimentelor culturale pentru a facilita promovarea artelor vizuale și auditive, în special festivaluri tradiționale și evenimente folclorice. → O serie de studii sectoriale elaborate de către Institutul Național pentru Dezvoltare și Cercetare în Turism: Studiu privind amenajarea turistică a peșterilor, Strategia de dezvoltare a turismului balnear, Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului în Romania. Strategia în domeniul Patrimoniului Cultural Național are la bază ideea că patrimoniul este un factor important pentru păstrarea identității valorilor culturale și naționale, de dezvoltare durabilă, coeziune și incluziune socială, cu atât mai mult cu cât România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Prioritățile generale ale Ministerului Culturii și Cultelor privind Patrimoniul Cultural Național:  Realizarea evaluării și asigurării bunurilor din patrimoniul cultural național prin Inventarierea Patrimoniului Cultural Național reprezintă fundamentul politicilor publice în domeniul patrimoniului și are drept consecințe implicite cunoașterea și creșterea gradului de protecție al patrimoniului.  Codul Patrimoniului Cultural Național va reprezenta sinteza experienței de aproape cinci ani de aplicare a legislației privind protejarea monumentelor istorice și a siturilor arheologice, a patrimoniului cultural național mobil, patrimoniului imaterial, perioade în care legislația existentă a fost modificată și completată, au pus în evidență unele necorelări în definirea unor termeni, denumiri de acte sau documente pe care Ministerul Culturii și Cultelor sau instituțiile sale le emit. Corelarea Codului Patrimoniului Cultural național cu Codul Construcțiilor în domeniul protejării patrimoniului imobil (monumentelor istorice).  Realizarea unui amplu program de popularizare a patrimoniului, cu accent deosebit pe categoriile înscrise în diferitele liste ale UNESCO (patrimoniu imobil și cel imaterial) și europene. 43

Pagina 44

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Liniile directoare la nivel național în domeniul ariilor protejate au fost trasate prin Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2010 - 2020 (SNPACB). Strategia națională ia în considerare cele mai noi documente directive la nivel european cum ar fi "Opțiunile pentru o perspectivă și un obiectiv post-2010 în materie de biodiversitate la nivelul U.E." prin Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor nr. 4 final/19.01.2010. Analiza implementării Strategiei U.E. privind conservarea biodiversității a reliefat o serie de rezultate pozitive, dar și o serie de deficiențe. Biodiversitatea trebuie să fie integrată în toate politicile sectoriale - planificarea exploatării resurselor naturale, exploatarea pădurilor, planificarea dezvoltării agricole și rurale. Trebuie acordată o atenție deosebită și modului de integrare a conservării în acțiunile de dezvoltare și integrarea problematicii biodiversității, trebuie să pornească de la nivel national, dar să se reflecte și la nivel județean și local. Prin SNPACB, România își propune pe termen mediu 2010 - 2020, următoarele direcții de acțiune generale: Direcția de acțiune 1: Stoparea declinului diversității biologice reprezentată de resursele genetice, specii, ecosisteme și peisaj și refacerea sistemelor degradate până în 2020. Direcția de acțiune 2: Integrarea politicilor privind conservarea biodiversității în toate politicile sectoriale până în 2020. Direcția de acțiune 3: Promovarea cunoștințelor, practicilor și metodelor inovatoare tradiționale și a tehnologiilor curate ca măsuri de sprijin pentru conservarea biodiversității ca suport al dezvoltării durabile până în 2020. Direcția de acțiune 4: Îmbunătățirea comunicării și educării în domeniul biodiversității până în 2020. Pentru îndeplinirea dezideratelor privind conservarea biodiversității și utilizarea durabilă a componentelor sale urmare a analizei contextului general de la nivel național și a amenințărilor la adresa biodiversității, pentru asigurarea conservării „in-situ” și „ex-situ” 44

Pagina 45

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI și pentru împărțirea echitabilă a beneficiilor utilizării resurselor genetice, au fost stabilite următoarele 10 obiective strategice: A. Dezvoltarea cadrului legal și instituțional general; B. Asigurarea coerenței și a managementului eficient al rețelei naționale de arii natural protejate; C. Asigurarea unei stări de conservare favorabilă pentru speciile protejate; D.Utilizarea durabilă a componentelor diversității biologice E.Conservarea ex-situ; F. Controlul speciilor invasive; G. Accesul la resursele genetice și împărțirea echitabilă a beneficiilor ce decurg din utilizarea acestor resurse; H. Susținerea și promovarea cunoștințelor, practicilor și inovațiilor tradiționale; I. Dezvoltarea cercetării științifice și promovarea transferului de tehnologie; J. Comunicarea, educarea și conștientizarea publicului Deziderate de la nivel european privind administrația publică au fost traduse la nivel național prin introducerea în cadrul documentelor de strategie privind spațiul administrativ din România a unor obiective vizând procesul de descentralizare și îmbunătățire a calității serviciilor publice. Una din principalele carențe ale administrației publice românești a constat în managementul deficitar al instituțiilor publice care a fost în principal unul politic neglijânduse importanța planificării și managementului strategic ca instrumente manageriale. Provocările perioadei următoare cu privire la reforma continuă și eficientă a administrației publice se leagă de crearea unui serviciu public mai transparent, eficient și eficace, de existența unor inițiative de promovare a unei guvernări deschise și de implicarea societății civile în dezvoltarea unei strategii pentru investițiile locale în vederea creșterii economice și a creării de noi locuri de muncă. Totodată, se poate sublinia necesitatea 45

Pagina 46

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI reformării continue și eficiente a administrației publice din România ținând cont de crearea unui cadru normativ cuprinzând principiile pentru o reglementare eficientă. 46

Pagina 47

CAPITOLUL III REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD - EST

Pagina 48

Pagina 49

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI 3.1 Introducere În 1998 au fost create opt regiuni de dezvoltare prin asocierea consiliilor județene din România, pentru a coordona dezvoltarea regională necesară aderării la Uniunea Europeană. Aceste regiuni nu au personalitate juridică și nici statut administrativ deși ele devin din ce în ce mai semnificative în dezvoltarea regională. Regiunea de Dezvoltare Nord – Est este formată din județele Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău și Vaslui, fiind cea mai întinsă regiune a României, cu o suprafață de 36.850 km2 ceea ce reprezintă 15,46% din suprafața totală a țării. Regiunea de Dezvoltare Nord – Est se învecinează cu Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest, Regiunea de Dezvoltare Centru, Regiunea de Dezvoltare Sud – Est și are granițe externe cu Ucraina și Republica Moldova. 49

Pagina 50

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Regiunile de dezvoltare coordonează proiecte regionale de infrastructură și au devenit membre ale Comitetului Regiunilor în 2007 când România a aderat la Uniunea Europeană. Regiunile de dezvoltare ale României corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din Uniunea Europeană. Cadrul legislativ pentru constituirea regiunilor de dezvoltare a fost dat prin legea nr. 151 / 1998, privind dezvoltarea regională în România. România este împărțită în opt regiuni de dezvoltare, numite după poziția geografică în țară, respectiv Nord - Vest, Nord - Est, Sud - Vest, Sud - Est, Sud, Vest, Centru, București și Ilfov. Conform Ordonanței de Urgență nr. 75 / 2001 privind funcționarea Institutului Național de Statistică au fost create opt direcții generale pentru statistică regională, care alături de cele 34 de direcții județene de statistică, au ca scop dezvoltarea statisticii regionale. Actele normative cu privire la organizarea statistică a României definesc structurile asimilabile NUTS, după cum urmează: ● Nivel NUTS I: macro - regiuni; ● Nivel NUTS II: 8 regiuni de dezvoltare, cu o populație medie de 2,8 milioane locuitori; ● Nivel NUTS III: 42 județe, care reflectă structura administrativ teritorială a Românie; ● Nivel NUTS IV: nu se folosește, deoarece nu s-au identificat asocieri de unități teritoriale; ● Nivel NUTS V: 265 municipii și orașe, 2.686 comune, cu 13.092 sate, care reflectă structura administrativ teritorială a României. 50

Pagina 51

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI 3.2 Regiunea de Dezvoltare Nord Est Formată din județele Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău și Vaslui, Regiunea de Dezvoltare Nord – Est este parte a provinciei istorice Moldova, încărcată de istorie, cultură și tradiție și completată de un mediu natural de excepție, astăzi graniță a Uniunii Europene. Populația Regiunii de Dezvoltare Nord – Est este de 3.302.217 locuitori, conform dateleor statistice aferente recensământului din anul 2011. 51

Pagina 52

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Populația Regiunii de Dezvoltare Nord - Est pe județe 800000 700000 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 1 Suceava 634810 Botoșani 412626 Iași 772348 Neamț 470766 Bacău 616168 Vaslui 395499 Regiunea Nord Est cuprinde o suprafață de 36.850 km2 reprezentând 15,46 % din suprafața totală a țării, cele mai întinse județe fiind Suceava cu 8.553 km2 și Bacău cu 6.621 km2. 52

Pagina 53

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Unitate Suprafața Densitatea Număr Număr Număr Număr teritorială totală km2 populației municipii orașe comune sate Regiunea 36850 100,3 17 29 506 2414 Nord Est Bacău 6621 107,6 3 5 85 491 Botoșani 4986 89,2 2 5 71 333 Iași 5476 150 2 3 93 418 Neamț 5896 95,1 2 3 78 344 Suceava 8553 82,9 5 11 98 379 Vaslui 5318 84,2 3 2 81 449 Din punct de vedere geographic, regiunea se mândrește cu lanțurile muntoase din partea vestică, podișurile line din centru și câmpiile cu lacuri, vii și zone agricole extinse din partea estică. Regiunea de Dezvoltare Nord – Est se învecinează astfel: - În partea de nord cu Ucraina; - În partea de sud cu Regiunea de Dezvoltare Sud – Est, respectiv județele Galați și Vrancea; - În partea de est cu Republica Moldova; - În partea de vest cu Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest, respectiv județele Maramureș și Bistrița Năsăud și Regiunea de Dezvoltare Centru, respectiv județele Mureș, Harghita și Covasna. 53

Pagina 54

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI istanțe rutiere între principalele municipii ale regiunii și capitala țării: Bacău Botoșani Iași Piatra Suceava Vaslui București Neamț Bacău - 193 130 58 151 83 294 Botoșani 193 - 125 145 42 258 499 Iași 130 187 - 139 145 71 430 Piatra 58 145 139 - 103 129 354 Neamț Suceava 151 42 145 103 - 216 457 Vaslui 83 258 71 129 216 - 359 Legătura cu Republica Moldova se face prin punctele de frontieră: -Rădăuți – Prut și Stanca în județul Botoșani pe DN 29 E -Sculeni, județul Iași pe drumul european E 583 -Albița, județul Vaslui pe drumul european E 581 Legătura cu Ucraina se face prin punctele de frontieră: -Siret (Suceava) – Tereblecea (Porubne, Ucraina) – rutier -Vicșani (Suceava) – Vadul Siret (Ucraina) – feroviar și se continuă cu magistrala 500 spre Kiev și Moscova. Transportul feroviar în Regiunea de Dezvoltare Nord – Est se desfășoară pe căi feroviare simple sau duble, electrificate sau neelectrificate, asigurând transportul de pasageri și mărfuri pe magistralele principale: București – Bacău – Roman – Suceava - Ucraina – magistrala principală 500 și București – Bârlad – Vaslui – Iași – Ungheni - Republica Moldova – magistrala principală 600. Accesul aerian în Regiunea de Dezvoltare Nord – Est este asigurat de aeroporturile internaționale Bacău și Iași și aeroportul Suceava, numai pentru cursele interne. 54

Pagina 55

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Din punct de vedere al reliefului regiunea se împarte în trei zone: - zona montană – ocupă 28 % din teritoriu și este caracterizată de aliniamentul vestic reprezentat de Munții Călimani, aliniamentul central format din roci dure, cristaline, caracterizat de un relief șters, monoton cu excepția Munților Rarău și Hășmaș unde se disting elemente spectaculoase precum Pietrele Doamnei, Piatra Șoimului și Piatra Singuratică și ultimul aliniament situat în partea estică a Carpaților Orientali, un peisaj cu culmi domoale, unde se remarcă Obcinele Bucovinei și Ceahlău. Din punct de vedere climatic zona montană este influențată în nord de masele de aer scandinavo – baltice, iar pe direcția est-vest de masele de aer oceanice transportate de vânturile de vest care aduc o creștere a precipitațiilor medii anuale până la 1200 mm în Ceahlău. Temperaturile medii anuale au fost înregistrate în jurul valorii de 70C la 1000 m, iar la peste 1800 m este prezent climatul alpin cu temperaturii medii anuale de 00C. - zona subcarpatică – ocupă 12 % din teritoriu, altitudinea medie este de 400 – 500 m, înconjurând munții ca un brâu. În zona subcarpatică predomină circulația aerului pe direcția nord–est – sud-est, pe văile principalelor râuri, pătrunzând uneori și crivățul dinspre nord – est. În depresiunile subcarpatice se produc iarna inversiuni termice, iar primăvara fenomene de tip foehn. Temperaturile medii anuale cresc de la nord spre sud, situându-se în jurul valorii de 8 – 9 0C, iar precipitațiile nu depășesc 700 mm / an. - zona de podiș – ocupă 60 % din teritoriu și gazduiește integral județele Botoșani, Iași și Vaslui. Zona de podiș este subdivizată în Podișul Sucevei în partea central nordică, Podișul Bârladului în partea sud - estică și Câmpia Moldovei în partea nord – estică. Clima zonei de podiș este caracterizată în est prin influențe continentale estice, aride, cu temperaturi medii anuale de 9 – 10 0C și precipitații de 400 – 500 mm / an. Iernile sunt reci fiind prezent și crivățul, iar verile sunt foarte călduroase și secetoase. În nord temperaturile medii anuale scad până la 6 0C, iar precipitațiile cresc până la 800 mm. 55

Pagina 56

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Din punct de vedere hidrografic, Regiunea de Dezvoltare Nord – Est este străbătută de opt cursuri importante de apă, care drenează teritoriul pe direcția nord – sud, întreaga regiune aparținând bazinului hidrografic al râurilor Siret și Prut. Apele subterane prezente în Regiunea de Dezvoltare Nord – Est sunt în număr de zece cursuri, cinci aparținând bazinului Siret și cinci bazinului Prut, două sunt de adâncime și două clasificate ca având o stare proastă. Apa provenită din subteran este folosită la alimentarea cu apă a populației, în industrie și zootehnie, principalii poluatori fiind cei industriali și agricoli. Apele freatice din zona montană sunt considerate a fi ape dulci, potabile, cu grad de mineralizare diferit în funcție de substratul geologic. Ape cu mineralizare foarte mică întâlnim la Dorna Candrenilor, Fundu Moldovei, Vatra Dornei, Păltiniș, Toșorog, Bicazul Ardelean. Ape divers mineralizate și mofete găsim la Slănic Moldova, ape sulfuroase la Drânceni, Nicolina, Strunga. Regiunea de Dezvoltare Nord – Est are diferite specii de plante și animale în funcție de habitatele specifice prezente care aparțin Natura 2000 – SCI și Natura 2000 – SPA. În zona carpatică sunt prezente următoarele tipuri de sol: andosoluri, soluri brun – acide, spodosoluri și soluri brune, iar în zona subcarpatică predominante sunt solurile argiloiluviale, solurile cenușii și cernoziomice. Resursele subsolului sunt compuse din: minereu uranifer, minereu polimetalic, minereu cuprifer, barită, mangan, sare gemă, sulf, tuf ardezic, turbă, nisipuri cuarțoase, gips, săruri de potasiu, nămoluri, roci utile (andezite, calcare, serpentinite, nisipuri și pietrișuri, argile, luturi loessoide), petrol și gaze naturale, cărbune brun, șisturi bituminoase, ape minerale terapeutice, ape minerale carbogazoase și necarbogazoase. Regiunea de Dezvoltare Nord - Est din punct de vedere turistic este cunoscută prin: - patrimoniul cultural – religios din nordul regiunii inclus în UNESCO; - centrele vechi și patrimoniul cultural din Iași; 56

Pagina 57

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI - patrimoniul religios din zona Neamț; - podgoriile Cotnari și Huși; - stațiunile Vatra Dornei, Gura Humorului, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Câmpulung Moldovenesc, Piatra Neamț, Târgu Neamț; - zonele montane Ceahlău, Rarău, Călimani; - gastronomia și ospitalitatea zonei; - tradițiile și meșteșugurile. Rezervații și monumente ale naturii: Parcul Național Munții Călimani; Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș; Parcul Național Ceahlău; Parcul Natural Vânători – Neamț; Rețeaua Ecologică Natura 2000 – arii protejate. Județ Număr rezervații Suprafața (ha) Total regiune 126 49 183,8 Botoșani 9 3 223,8 Suceava 28 4 959,2 Neamț 28 25 800,2 Iași 26 5 036,4 Bacău 26 9 884,7 Vaslui 9 276,3 Potențialul balnear – balneo – terapeutic și bogăția de izvoare minerale: Stațiuni: Vatra Dornei, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Bălțătești, Oglinzi, Negulești, Cacica, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Sărata Băi. Regiunea de Dezvoltare Nord - Est are un potențial balnear bun, putând constitui o destinație turistică important în orice anotimp. Resursele disponibile și climatul sunt adecvate pentru diferite tratamente terapeutice. 57

Pagina 58

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Regiunea de Dezvoltare Nord - Est deține 3.996 monumente de interes internațional, național și local conform listei de patrimoniu a Ministerului Culturii și Cultelor din 2010, care cuprinde: situri arheologice, clădiri de interes istoric și arheologic, case memoriale, monumente funerare sau for public, monumente religioase. Zonele etnografice se remarcă prin frumusețe, valoare și autenticitate, artă populară – olărit, țesături, încondeiat, împletituri. Infrastructura de agrement este vitală în contextual dezvoltării turismului, calitatea acesteia influențând durata de ședere a turiștilor. O infrastrutură de agrement diversificată mărește atractivitatea zonei, se extind grupurile țintă de turiști și, implicit, crește numărul turiștilor. Pe lângă diversitatea zonele de agrement, un punct important în atragerea unui număr cât mai mare de turiști este dat de calitatea serviciilor de cazare și masă. Forme de turism practicate în Regiunea de Dezvoltare Nord – Est: → Montan (drumeții montane); → Sporturi extreme (rafting și canioning pe Bistrița, delta-plan și parapantă, schi nautic, surfing, hidroscuter, snowboard); → Balnear; → Cultural; → Religios; → Rural și agroturism; → Ecoturism; → Oenologic (viti-vinicol). 58

Pagina 59

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI 3.3 Viziune, obiectiv general și priorități de dezvoltare Viziunea: „În anul 2022 Regiunea de Nord – Est va fi un loc mai atractiv pentru a investi, a lucre și a locui!” Obiectiv general: Derularea în Regiunea Nord – Est a unui proces de creștere economic durabilă, favorabilă creșterii competitivității economice și incluziunii sociale care să conducă la o diminuare a decalajelor existente față de celelalte regiuni ale România. Priorități tematice ale strategiei de dezvoltare a regiunii – table sintetic: Priorități Obiective specifice Măsuri Corelarea cu obiectivele tematice ale Strategiei Europa 2020 1. Îmbunătățirea 1.1 Creșterea 1.1.1 Acțiuni pentru Promovarea ocupării capitalului uman ocupării în rândul sprijinirea integrării forței de muncă și tinerilor și a pe piața muncii a sprijinirea mobilității grupurilor tinerilor care nu sunt forței de muncă vulnerabile incluși într-o formă de învățământ, Promovarea formare profesională incluziunii sociale și sau nu au un loc de combaterea sărăciei muncă 1.1.2 Acțiuni Investițiile în preventive și active educație, competențe de integrare pe piața și învățare pe tot muncii (inclusiv parcursul vieții personalizate) pentru grupurile vulnerabile 1.2 Îmbunătățirea 1.2.1 Reducerea ratei Investițiile în accesului și de părăsire timpurie a educație, competențe 59

Pagina 60

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI participării la școlii, în special și învățare pe tot educație și instruire pentru tinerii din parcursul vieții de calitate zonele rurale și comunitățile Promovarea defavorizate incluziunii sociale și 1.2.2 Îmbunătățirea combaterea sărăciei calității și eficienței învățământului prin adoptarea ofertei educaționale la cerințele pieței muncii 1.2.3 Creșterea accesului la formare profesională continuă 1.2.4 Crearea, modernizarea și extinderea infrastructurii de educație 1.3 Creșterea 1.3.1 Extinderea și Promovarea accesului la servicii diversificarea incluziunii sociale și de sănătate de calitate serviciilor de combaterea sărăciei sănătate, inclusiv prin modernizarea infrastructurii aferente 1.4 Promovarea 1.4.1 Extinderea, Promovarea incluziunii sociale diversificarea și incluziunii sociale și prin regenerarea îmbunătățirea combaterea sărăciei 60

Pagina 61

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI zonelor rurale și accesului grupurilor urbane aflate în vulnerabile și declin comunităților izolate la educație, sănătate, servicii sociale, ocupare și locuire, inclusiv prin modernizarea infrastructurii aferente 2. Dezvoltarea unei 2.1 Creșterea 2.1.1 Modernizarea și Promovarea unor infrastructuri accesibilității, dezvoltarea sisteme de transport moderne conectivității și infrastructurii durabile și eliminarea mobilității prin aeroportuare blocajelor din cadrul realizarea de 2.1.2 Modernizarea și infrastructurilor investiții în dezvoltarea rețelelor majore infrastructura de infrastructurii transport feroviare 2.1.3 Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii rutiere 2.1.4 Dezvoltarea de sisteme de transport urban durabile 2.2 Stimularea 2.2.1 Extinderea Îmbunătățirea atractivității și infrastructurii de accesului, a utilizării economiei locale prin internet, în special în și a calității creșterea accesului la zonele rurale și tehnologiilor infrastructura TIC comunitățile izolate informației și (Tehnologia 2.2.2 Dezvoltarea comunicațiilor (e- 61

Pagina 62

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Informațiilor și TIC prin crearea și guvernare și e- Comunicațiilor) de dezvoltarea de servicii) calitate produse și servicii tip „e-servicii” 3. Sprijinirea unei 3.1 Sprijinirea 3.1.1 Dezvoltarea Consolidarea economii inovării și inovării și cercetării, a competitive și a competitivității transferului dezvoltării dezvoltării locale mediului economic, tehnologic, inclusiv tehnologice și a promovarea prin crearea și inovării rezultatelor obținute dezvoltarea clusterelor (clusterele Îmbunătățirea sunt concentrări competitivității geografice de întreprinderilor mici instituții și companii și mijlocii, a interconectate, dintr- sectorului agricol și a un anumit domeniu) sectorului pescuitului 3.1.2 Sprijin pentru și acvaculturii domenii competitive și sisteme productive Protecția mediului și integrate, inclusiv promovarea utilizării pentru dezvoltarea de eficiente a resurselor produse, servicii și procese tehnologice noi, cu valoarea adăugată crescută, „verzi” 3.2 Impulsionarea 3.2.1 Sprijinirea Consolidarea sectorului de cercetării publice și cercetării, a cercetare – private, în vederea dezvoltării dezvoltare, în special dezvoltării și tehnologice și a 62

Pagina 63

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI a cercetării aplicate fructificării soluțiilor inovării integrate 3.3 Îmbunătățirea 3.2.1 Sprijin pentru Îmbunătățirea accesului firmelor la accesarea serviciilor competitivității servicii de afaceri de dedicate firmelor și întreprinderilor mici calitate tinerilor antreprenori și mijlocii, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii 3.4 Sprijinirea 3.4.1 Dezvoltarea de Îmbunătățirea exporturilor și rețele și platforme competitivității competitivității pentru sprijinirea întreprinderilor mici produselor locale la exportatorilor locali și mijlocii, a export sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii 3.5 Sprijinirea 3.5.1 Asigurarea Îmbunătățirea dezvoltării zonelor condițiilor de competitivității urbane dezvoltare în mediul întreprinderilor mici urban, prin realizarea și mjilocii, a de investiții în sectorului agricol, a infrastrutura locală sectorului pescuitului și acvaculturii 3.6 Sprijinirea 3.6.1 Asigurarea Îmbunătățirea dezvoltării zonelor condițiilor de competitivității rurale dezvoltare în mediul întreprinderilor mici rural, prin realizare și mijlocii, a de investiții în sectorului agricol, a infrastrutura locală sectorului pescuitului 3.6.2 Dezvoltarea de și acvaculturii 63

Pagina 64

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI activități economice alternative în mediul rural, inclusiv dezvoltarea capacității antreprenoriale a tinerilor 3.7 Sprijinirea 3.7.1 Dezvoltarea valorificării infrastructurii de potențialului turistic turism și de agrement existent aferentă, promovarea potențialului turistic 4. Optimizarea 4.1 Promovarea 4.1.1 Creșterea Sprijinirea tranziției utilizării și eficienței energetice eficienței energetică a către o economie cu protejarea înstituțiilor publice, emisii scăzute de resurselor naturale gospodăriilor și dioxid de carbon în firmelor toate sectoarele Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor 4.2 Protejarea 4.2.1 Investiții în Protecția mediului și mediului și crearea, realibitarea, promovarea utilizării biodiversității prin modernizarea și eficiente a resurselor realizarea de extinderea rețelelor investiții specifice de apă potabilă și Promovarea adaptării canalizare, în sisteme la schimbările de management climatic, prevenirea integrat al deșeurilor și gestionarea 64

Pagina 65

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI și sisteme de riscurilor management a riscurilor 4.2.2 Reabilitarea solurilor contaminate și/sau poluate 4.2.3 Prezervarea biodiversității Extras din Planul de Dezvoltare Regională Nord – Est 2014 – 2020, Avizat de către Comitetul Regional pentru elaborarea Planului de dezvoltare regional Nord – Est în data de 23.10.2014, Cap. 3 Strategia de Dezvoltare Regională Nord – Est 2014 – 2020, pag. 288-289, 293- 295, http://www.adrnordest.ro/index.php?page=REGIONAL_RDP_2014 65

Pagina 66

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI 66

Pagina 67

CAPITOLUL IV JUDEȚUL IAȘI

Pagina 68

Pagina 69

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI 4.1 Localizare, accesibilitate și structură administrativă Județul Iași este situat în sud - estul Europei, respectiv în nord – estul României și este considerat al doilea oraș ca mărime al țării. De asemeni, Iași este un județ important la frontiera de est a României. Județul Iași se întinde pe o suprafață de 5476 km2, ocupând 2,3 % din suprafața României. Județul Iași este traversat de drumul European E 583 și se află la o distanță de 400 km de București, capitala României, la 150 km distanță de Chișinău, capitala Republicii Moldova și la 600 km distanță față de Kiev, capitala Republicii Ucraina. 69

Pagina 70

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Componența administrativă a județului Iași cuprinde: 2 municipii: Iași și Pașcani; 3 orașe: Târgu Frumos, Hârlău și Podu Iloaiei; 93 de comune. Anii Numărul orașelor din care: Numărul Numărul satelor / la 31 decembrie și municipiilor municipii comunelor 2002 4 2 85 420 2003 4 2 85 420 2004 4 2 94 420 2005 5 2 93 418 2006 5 2 93 418 2007 5 2 93 418 2008 5 2 93 418 2009 5 2 93 418 2010 5 2 93 418 2011 5 2 93 418 2012 5 2 93 418 Județul Iași se învecinează astfel: ► în pare de nord cu județul Botoșani; ► în partea de nord – vest cu județul Suceava; ► în partea de vest cu județul Neamț; ► în partea de sud cu județul Vaslui; ► în partea de est este granița cu Republica Moldova formată din râul Prut. 4.2 Scurt istoric Istoria acestui județ este marcată de numeroase monumente și vestigii arheologice. Municipiul Iasi numit și "orașul celor șapte coline" a fost atestat prima dată într-un document din secolul al XV-lea, dat de către domnitorul Alexandru cel Bun (1400 - 1432) prin care acorda privilegii comerciale orașului. Istoria Iașului merge însă înapoi până la începutul mileniului. Săpăturile arheologice de la Cucuteni au scos la iveală una dintre cele mai 70

Pagina 71

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI strălucitoare culturi neolitice din Europa, faimoasa cultură Cucuteni (mileniul III și II i.Hr.), Băiceni-Mlada (secolele II și III i.Hr.), Dumbrava (secolul II d.Hr.) și Iași - Nicolina (din Epoca Fierului până în secolele IV-XII d.Hr.). Iașul este un centru universitar de renume: ◘ Universitatea Alexandru Ioan Cuza este cea mai veche universitate din România, fondată în 1864); ◘ Universitatea Politehnica Gh. Asachi; ◘ Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa; ◘ Universitatea Agronomică Ion Ionescu de la Brad; ◘ Academia de Artă, Institutul Teologic (Ortodox și Catolic). 4.3 Cadrul natural Județul Iași este situat în întregime în Podișul Moldovei. Relieful are altitudini maxime care depășesc 500 m în nord – vestul județului, iar altitudini minime se întâlnesc în lunca Prutului (32 m) la confluența Bahluiului cu Jijia și la confluența Prutului cu Jijia (28 m). Clima județului se încadrează în zona temperat – continentală pronunțată, sub influența anticiclonilor atlantic și euro-asiatic. Temperaturile medii anuale sunt de 8 – 90C înregistrate ăn zona de vest și sud a județului și de 9 – 100C înregistrate în zona de nord și nord – est. Precipitațiile atmosferice care cad pe teritoriul județului variază între 450 – 500 mm în zona de contact dintre zona înaltă și câmpia colinară și peste 600 mm în zonele înalte din vest și sud. Vânturile care bat pe teritoriul județului se caracterizează prin fluctuații mari de direcție și viteză, fiind determinate atât de circulația generală a maselor de aer, cât și de orientarea reliefului. Se disting două mari bazine hidrografice: Prut și Siret. Cele mai importante cursuri de apă, așa cum se succed de la est la vest, sunt: Prut, Jijia, Bahlui, Miletin, Jijioara, Siret și Moldova. Partea de sud a județului aparține bazinului superioar al Bârladului, afluent al Siretului, cursurile principale fiind Vasluiețul, Sacovățul și Stavnicul. 71

Pagina 72

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Diversitatea condițiilor pedo-climatice și oro-hidrografice ale judetului Iași, au determinat instalarea unei vegetații foarte variate, cu elemente floristice bogate și de origini diferite, ca urmare a interferenței pe acest teritoriu a provinciei central europene est-carpatice cu provincia ponto-sarmatică. Zona forestieră este caracteristică sectoarelor înalte de podiș din vest și sud, fiind reprezentată prin păduri de foioase, ce aparțin etajului stejarului și gorunului, iar în părțile cele mai înalte, limitei inferioare a fagului. Pădurile de fag (Fagus silvatica, F. taurica), pure sau în amestec, se întâlnesc în nord - vestul județului în Dealul Mare - Hîrlău, dealurile Moțcăi și în sud, pe platourile Poieni - Bîrnova, Cheia Domniței, Ipatele, Tansa. Dintre arbuști sunt prezenți: alunul, voniceriul, dârmozul, clocotișul, cornul, sângerul, socul etc., iar din flora ierboasă fac parte: firuța de pădure, aliorul de pădure, toporașul de pădure, obsiga de pădure, lăcrămioara, sângele voinicului, susai de pădure etc. Etajul gorun - stejar are o dezvoltare mai mare, ocupând în general suprafețele cu altitudini de peste 200 - 300 m. Cele două specii de bază sunt asociate frecvent cu carpenul, teiul, jugastrul, frasinul, arțarul, ulmul de câmp, cireșul, mărul pădureț, părul pădureț, uneori teiul argintiu, teiul cu frunza lată. Zona de silvostepă este caracteristică Câmpiei Colinare, dar se întâlnește și în sectoarele mai joase ale podișului din sud (dealurile Prutului și depresiunea Negrești), unde climatul este de un continentalism mai accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenușii. Vegetația naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (șleauri) și pajiști, puternic transformate și modificate antropic. Pădurile silvostepei sunt formate din șleauri de gorun și stejar, alături de care se întâlnesc: carpenul, teiul, arțarul, jugastrul, ulmul, cireșul, și, mai rar, stejarul brumăriu, mojdreanul, cărpinița, teiul pucios, arțarul tătărăsc. Stratul de arbuști, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor este constituit din aceleași esențe ca 72

Pagina 73

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI în cazul pădurilor de stejar și gorun ale zonei forestiere, la care se adaugă: voniceriul pitic, migdalul pitic, caragana, cireșul pitic, scumpia, verigariul. Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuță cu bulb, bărboasă, pin gros, obsigă, peliniță, laptele câinelui etc. Vegetația specifică luncilor este formată din asociații de pir târâtor, iarba câmpului, firuță de câmp, păiuș, zâzanie, coada vulpii etc. Izolat, se întâlnesc pâlcuri de pădure (zăvoaie) formate mai ales din esențe moi: salcie, răchită, plop. În lunca Prutului se mai întâlnesc și păduri de esențe tari: stejar, ulm, frasin. Vegetația naturală a județului a fost intens modificată de intervențiile antropice. Defrișările și desțelenirile practicate, uneori fără discernământ, în vederea extinderii culturilor agricole, au diminuat suprafețele ocupate de păduri și pajiști. Aceste acțiuni au declanșat reacții negative asupra celorlalte componente naturale: creșterea gradului de continentalism, reducerea debitelor apelor subterane și de suprafață, creșterea torențialității și a eroziunii, declanșarea de alunecări de teren etc. Fauna pădurilor, întâlnită în masivele forestiere din vest și sud, este reprezentată prin următoarele grupe și specii: a) Mamiferele frecvent întâlnite sunt: căprioara, mistrețul, cerbul carpatin, lupul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică, veverița, jderul, nevăstuica, pîrșul, viezurele, dihorul, șoarecele scurmător, șoarecele de pădure . b) Păsările sunt foarte numeroase, dintre cele mai caracteristice fiind: ghionoaia, ciocănitoarea mare, ciocănitoarea de stejar, ciuful de pădure, huhurezul mic, cucuveaua, buha, șorecarul comun, gaia roșie, gaia neagră. Foarte comune sunt: pițigoiul, cinteza, sticletele, câneparul, botgrosul, mierla, ciocârlia de pădure, sfrânciocul etc c) Reptilele din zona forestieră au în general specii puține: vipera, șarpele de pădure, șarpele de alun, iar în poieni, șopârla . 73

Pagina 74

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI d) Amfibiile sunt reprezentate de: broasca de pădure, broasca râioasă brună, brotăcelul, broasca roșie de pădure, tritonul, buhai de baltă. Fauna silvostepei și stepei este mai săracă, fiind mult diminuată în urma expansiunii activităților umane. a) Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândăul, cățelul pământului, șoarecele de stepă, șoarecele de câmp, șobolanul de câmp, hârciogul, iepurele, iepurașul de vizuină, ultimul colonizat în 1905 la Cristești lângă Iași, de unde s-a răspândit repede în jur. Mai pot fi menționate de asemenea, dihorul, nevăstuica, bursucul (sau viezurele), vulpea, iar uneori, în apropierea zonelor forestiere, căprioara, mistrețul și chiar lupul. b) Pasările caracteristice silvostepei și stepei sunt: prepelița, potârnichea, ciocârlia, fîsa de câmp, presura, sticletele, cinteza, graurul, turturica, guguștiucul, pupăza, cucul, câneparul, porumbelul, mărăcinarul, vrabia, rândunica, lăstunul, cioara. În pădurile de silvostepă de la Aroneanu și Cornești a fost colonizat fazanul. Dintre păsările răpitoare menționăm șorecarul comun, gaia. c) Amfibienii sunt legați de un mediu acvatic sau mai umed și umbrit, mai reprezentative fiind: broaștele, buhaiul de baltă. Fauna luncilor nu se deosebește prea mult de cea din stepă. De remarcat este totuși prezența în lunca Prutului a câinelui enot și a vidrei, ultima fiind în prezent o raritate. Fauna acvatică are o distribuție sub formă de areale reduse, legate de apele stagnante sau curgătoare. Dintre mamiferele mai comune menționăm șobolanul de apă și chițcanul, iar cu mod de viață strict acvatic și destul de rar, vidra. Păsările sunt numeroase și variate, multe prezentând interes cinegetic. Dintre cele mai frecvente menționăm: rața mare, rața mică, rața cârâitoare, rața sulițar, rața roșie, gâsca de vară, gârlița mare, gârlița mică . Fauna piscicolă este de asemenea bogată și variată atât în lacuri, cât și în apele curgătoare (mai ales în cele mari, Prut și Siret), speciile mai importante fiind: crapul, șalăul, 74

Pagina 75

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI somnul, știuca, plătica, mreana, cleanul, scobarul, oblețul, bibanul. Recent, în iazuri și acumulări au fost introduși crapi chinezești care s-au adaptat bine și cu rezultate promițătoare. 4.4 Fond funciar Patrimoniul funciar al județului Iași se prezintă astfel: Fond funciar Județul Iași 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% teren păduri ape drumuri construcții teren agricol neproductiv Series1 70% 18% 2% 2% 3% 5% Agricultura este principala ocupație a locuitorilor din mediul rural. Principalele culturi agricole sunt: porumbul, cereale păioase, plante uleioase, plante de nutreț, legume, cartofi, sfeclă de zahăr. De asemeni, locuitorii se ocupă cu creșterea animalelor existând numeroase efective de bovine, ovine, cabaline etc. Agricultura și silvicultura cuprinde un număr de peste 5000 de angajați în întreg județul. 75

Pagina 76

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI 4.5 Patrimoniu Județul Iași are în patrimoniu 526 locuri arheologice, 20 case memoriale din care 10 sunt muzee, cât și 580 monumente istorice și arhitecturale. Iașul este numit și județul - muzeu al Romaniei. Clădirile impozante din Iași plasează orașul pe locul doi în România ca oraș cultural. Dintre acestea amintim: ◘ Biserica "Trei lerarhi" unde se găsesc osemintele domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir și Alexandru loan Cuza ◘ Teatrul Național ◘ Biblioteca Foundation ◘ Universitatea ◘ Palatul de Cultura - reperul Iașului ◘ clopotele din Turnul Central care cântă la fiecare oră Hora Unirii. Biserica domneasca Sf. Nicolae a fost construită de Ștefan cel Mare în anul 1492. Aici domnitorii Moldovei de la Despot Vodă până la Alexandru Ioan Cuza au fost încoronați. Catedrala Mitropolită a fost construită între anii 1833 - 1839 de către Mitropolitul Veniamin Costachi. În anul 1880 lucrările de restaurare au fost conduse de arhitectul Al. Orăscu și pictorul Gh. Tătărescu. Atât afară, cât și înăuntru se găsesc elemente neoclasice și baroce. Din 1888 aici se găsesc relicvele Sf. Cuvioase Paraschiva, patroana religioasă a Moldovei. În gradina Copou se găsește cel mai vechi monument din România, Monumentul Legilor Constitutionale cunoscut ca Obeliscul cu lei, construit de Gh. Asachi. În centrul parcului Copou, lângă Teiul lui Eminescu, se găsește bustul lui Eminescu dar și bustul vechiului său prieten, Ion Creangă, ridicat în 1932. Mai târziu a fost ridicată Aleea "Junimea" cu busturile din bronz ale membrilor săi. 76

Pagina 77

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Județul cuprinde și alte monumente importante, cum sunt: ◘ Palatul domnitorului Alexandru loan Cuza de la Ruginoasa; ◘ Casa Memorială și Mausoleul "Vasile Alecsandri" de la Mircesti; ◘ vestigiile arheologice ale civilizatiei neolitice "Cucuteni" din mileniile IV - III î.Ch.; ◘ ruinele Curții Princiare și ale Cetățiile Dacice de la Cotnari. Tot la Iași a fost fondat primul teatru național în limba română și era cunoscută Orchestra Filarmonica și Teatru de copii "Luceafarul". Elementele cadrului natural, pitorescul zonelor, bogăția istorică și culturală a Iașului îl face un important punct de atracție turistică. O altă resursă importantă este reprezentată de apele minerale existente, dar care nu sunt suficient valorificate, deși au însușiri remarcabile atât curative, cât și alimentare. De asemeni, apele de adâncime sunt puternic mineralizate datorită dizolvării sărurilor din sedimente. Aici amintim de forajele de la Nicolina (1032m) unde sunt ape clorosodice și clorocalcice, ușor radioactive, cu o mineralizație foarte ridicată, la care se adaugă conținuturi reduse de NaCl2, SO4Ca și Ca(CO3H)2. Pe lângă acest complex acvifer din fundament, s-a constatat existența a încă două complexe acvifere, unul în formațiunile paleozoice, cu ape clorosodice, cu concentrație mare în săruri, și altul în formațiunile miocene cu ape clorosodice, sulfuroase, bromo - iodurate, bicarbonatate, alcaline, calcice, magneziene, cu o concentrație mare în săruri. Pentru calitățile lor terapeutice, aceste ape se valorifică în cadrul complexului balnear format din: un spital de recuperare cu bază de tratament, o policlinică balneară, un pavilion de cazare și tratament și o plajă amenajată. Rezerva exploatabilă de apă subterană minerală de la Nicolina, confirmată de către Comisia de Rezerve Geologice în 1979, s-a ridicat la valoarea de 299 mc/zi. În prezent, necesarul de apă minerală pentru nevoile de tratament sunt de circa 260 mc/zi, ceea ce impune 77

Pagina 78

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI o utilizare rațională a acestor resurse. Ape minerale similare au fost semnalate și în forajul Deleni - Hârlău. 4.6 Demografie Din punct de vedere demografic, la recensământul din 2002 județul Iași avea o populație de 816.910 locuitori, iar structura etnică și cea religioasă avea următoarea componență: Structura etnică: Structura religioasă: Români 800997 Ortodoxă 756028 Maghiari 310 Romano - catolică 40396 Romi 9624 Reformată 101 Ucrainieni 75 Penticostală 3738 Germani 181 Greco-catolică 393 Ruși/lipoveni 3586 Baptistă 995 Turci 53 Adventistă de ziua a Șaptea 2410 Tătari 7 Musulmană 659 Sârbi 7 Unitariană 15 Slovaci 4 Creștină după Evanghelie 4329 Bulgari 8 Creștină de rit vechi 4410 Croați 4 Evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană 34 Greci 444 Evanghelică 326 Evrei 437 Evanghelică de confesiune augustană 40 Cehi 2 Mozaică 417 Polonezi 26 Altă religie 2078 Italieni 103 Fără religie 102 Chinezi 5 Atei 231 Armeni 24 Religie nedeclarată 208 Ceangăi 2 Altă etnie 989 Etnie nedeclarată 22 78

Pagina 79

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Populația pe sexe și medii, la 1 ianuarie, număr persoane Jud. Iași 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011* Total Ambele sexe 804812 814978 821891 813505 814198 813731 818929 823388 824780 821952 Masculin 398191 403201 405549 401999 402230 402136 404094 406454 407071 405233 Feminin 406621 411777 416342 411506 411968 411595 414835 416934 417709 416719 Urban Ambele sexe 372946 381232 387153 376519 384801 382974 385137 386968 386755 382237 Masculin 179150 182951 184747 179915 183999 183277 183607 184603 184368 181388 Feminin 193796 198281 202406 196604 200802 199697 201530 202365 202387 200849 Rural Ambele sexe 431866 433746 434738 436986 429397 430757 433792 436420 438025 439715 Masculin 219041 220250 220802 222084 218231 218859 220487 221851 222703 223845 Feminin 212825 213496 213936 214902 211166 211898 213305 214569 215322 215870 *Date provizorii Sursa: http://www.iasi.insse.ro Populația pe grupe de vârstă, la 1 iulie, număr persoane Anii Pe grupe de vârste Total 0 – 14 ani 15 – 59 ani 60 ani și peste 2002 805330 162939 506744 135647 2003 816003 158142 522251 135610 2004 821621 153317 533127 135177 2005 813943 149302 530460 134181 2006 824083 148545 540864 134674 2007 825100 148184 541664 135252 2008 826552 148539 542116 135897 2009 829973 148387 541493 140093 2010 825773 148525 533713 143535 Sursa: http://www.iasi.insse.ro 79

Pagina 80

Strategia de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020 a Comunei COTNARI, județul IAȘI Mișcarea naturală a populației în 2010 Județul Iași Total Urban Rural Date absolute (număr) Născuți-vii 9499 4484 5015 Decese 8781 3344 5437 Sporul natural 718 1140 -422 Căsătorii 4590 2775 1815 Divorțuri 973 520 453 Născuți-morți 12 8 4 Decese la o vârstă sub 1 an 93 26 67 Rate (la 1000 locuitori) Născuți-vii 11,6 11,8 11,4 Decese 10,7 8,8 12,4 Sporul natural 0,9 3,0 -1,0 Căsătorii 5,6 7,3 4,1 Divorțuri 1,19 1,37 1,03 Născuți-morți la 1000 născuți (vii+morți) 1,3 1,78 0,80 Decese la o vârstă sub 1 an la 1000 născuți-vii 9,8 5,8 13,4 Sursa: http://www.iasi.insse.ro Ratele de fertilitate, pe grupe de vârstă, în 2010 Județul Iași Total Urban Rural Rata generală de fertilitate 1) 45,9 42,5

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.