Document
Strat
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 3,8 MB · modificat pe site: 27.07.2022
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Strat”, Comuna Costești, jud. Iași. Sursa: http://www.primariacostesti.ro/wp-content/uploads/2021/10/Strategia-Anticoruptie-Primaria-Costesti-1.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/costesti/97789-strat, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Pagina 2
CUPRINS
1. CONTEXT GENERAL ............................................................................................................ 3
2. VIZIUNE, MISIUNE ȘI PRINCIPII ....................................................................................... 4
2.1. Viziunea strategiei ................................................................................................................ 4
2.2. Misiunea strategiei ................................................................................................................ 5
2.3. Principiile promovate ........................................................................................................... 8
3. TERMINOLOGIE ȘI CADRUL JURIDIC ............................................................................ 9
3.1. Terminologie ........................................................................................................................ 9
3.2. Cadrul juridic ...................................................................................................................... 11
4. POLITICA INTERNĂ PRIVIND AVERTIZAREA ÎN INTERESUL PUBLIC ............. 14
4.1. Contextul abordării și tratării politicii interne privind avertizarea în interes public la
nivelul primăriei ........................................................................................................................ 14
4.2. Scopul politicii interne privind avertizarea în interes public .............................................. 14
4.3. Principiile care stau la baza protecției avertizării în interes public .................................... 15
4.4. Obiectivul politicii privind avertizarea în interes public .................................................... 16
4.5. Aplicabilitatea politicii privind avertizarea în interes public ............................................. 16
5. DEFINIȚIA, CONSECINȚELE ȘI PREVENIREA CORUPȚIEI .................................... 16
5.1. Definiția corupției ............................................................................................................... 16
5.2. Consecințele corupției ........................................................................................................ 16
5.3. PREVENIREA CORUPȚIEI ............................................................................................. 16
6. PRINCIPALELE INFRACȚIUNI DE CORUPȚIE ȘI SERVICIU ȘI ASIMILATE
ACESTORA NECESAR A FI PREVENITE LA NIVELUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
LOCALE ...................................................................................................................................... 17
6.1. Infracțiuni de corupție și serviciu ....................................................................................... 17
6.2. Infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție ................................................................... 19
7. OBIECTIVE ȘI MĂSURI ...................................................................................................... 21
7.1. Obiective generale .............................................................................................................. 21
7.2. Obiective specifice ............................................................................................................. 21
7.3. Măsuri asociate obiectivelor generale și specifice ............................................................. 22
8. SISTEMUL DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE A STRATEGIEI ............................ 25
1
Pagina 3
9. METODOLOGIA DE IDENTIFICARE A VULNERABILITĂȚILOR ȘI RISCURILOR
DE CORUPȚIE ........................................................................................................................... 27
9.1. Pregătirea activităților ........................................................................................................ 28
9.2. Identificarea riscurilor de corupție ..................................................................................... 28
9.2.1. Elaborarea listei cu atribuțiile principale ale structurii (Anexa A) .............................. 28
9.2.2. Identificarea ariilor de intervenție (Anexa B) .............................................................. 29
9.3. Evaluarea riscurilor și vulnerabilităților de corupție și a măsurilor de remediere ............. 30
9.3.1. Estimarea probabilității de materializare a riscurilor de corupție ................................ 31
9.3.2. Estimarea impactului global al riscului ....................................................................... 33
9.3.3. Determinarea expunerii la riscuri și a priorității de intervenție ................................... 35
9.4. Determinarea măsurilor de remediere a vulnerabilităților (Anexa D) ............................... 39
9.5. Determinarea profilului riscurilor de corupție.................................................................... 40
9.6. Monitorizarea și revizuirea riscurilor de corupție .............................................................. 41
10. REZULTATUL PROCESULUI DE IDENTIFICARE A VULNERABILITĂȚILOR,
AMENINȚĂRILOR DE CORUPȚIE ȘI A CAUZELOR ACESTORA LA NIVELUL
PRIMĂRIEI, STABILIREA MĂSURILOR DE REMEDIERE ............................................ 42
11. CONCLUZII.......................................................................................................................... 49
ANEXE ......................................................................................................................................... 51
Anexa A – Lista de atribuții vulnerabile la corupție ................................................................. 52
Anexa B – Formularul de analiză multicriterială ...................................................................... 81
Anexa C - Raport de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție și a măsurilor de
remediere la nivelul structurii.................................................................................................... 97
Anexa D – Registrul Riscurilor de corupție ............................................................................ 143
Anexa E – Plan pentru implementarea măsurilor de remediere la nivelul structurii. ............. 198
Anexa nr. 2 la H.G. nr. 1269/17 decembrie 2021 privind aprobarea Strategiei Naționale
Anticorupție 2021-2025............................................................................................................. 239
Anexa nr. 3 la H.G. nr. 1269/17 decembrie 2021 privind aprobarea Strategiei Naționale
Anticorupție 2021-2025............................................................................................................. 254
2
Pagina 4
1. CONTEXT GENERAL
Administrația publică reprezintă un domeniu de o importanță majoră deoarece așteptările
cetățenilor referitoare la angajații din serviciile publice sunt strâns legate de modul în care este
percepută funcționarea statului, de nivelul încrederii în sistemul public, de funcționarea optimă a
instituțiilor în acord cu necesitățile societății. Din această perspectivă, administrația publică trebuie
să funcționeze în baza unor principii și valori legate de integritate, imparțialitate, supremația
interesului public, responsabilitate, răspundere și, nu în ultimul rând, transparență.
Astfel, prevenirea și combaterea corupției constituie o prioritate pentru societatea
românească în general, pentru autoritățile administrației publice locale în special, drept pentru care
se manifestă o preocupare constantă de îmbunătățire a calității actului administrativ prin
introducerea unor măsuri eficiente de diminuare a fenomenului de corupție.
Strategia Națională Anticorupție 2016-2020, în corelare cu recomandările formulate de
formatele internaționale anticorupție la care România este parte sau la care participă, a promovat
schimbarea paradigmei în ceea ce privește abordarea strategică în acest domeniu. Astfel, Strategia
Națională Anticorupție 2016-2020 a inclus obiective și măsuri care să acționeze asupra cauzelor
mai profunde ale corupției, abordarea nefiind limitată la combaterea fenomenului. Documentul
programatic a inclus măsuri care să vizeze prevenirea corupției, promovarea integrității
organizaționale, educația anticorupție și, nu în ultimul rând, recuperarea creanțelor generate de
săvârșirea de infracțiuni.
Strategia Națională Anticorupție 2021-2025, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr.
1269/17 decembrie 2021, are drept scop principal promovarea integrității, prin aplicarea riguroasă
a cadrului normativ și instituțional de prevenire și combatere a corupției în România. Strategia
urmărește creșterea gradului de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate de către
angajații și beneficiarii serviciilor publice, dar și consolidarea performanței de combatere a
corupției prin mijloace penale și administrative, precum și creșterea gradului de recuperare a
produselor infracționale.
Corupția rămâne o provocare la nivel național și regional, deși în plan strategic, corupția
este fenomenul infracțional care a făcut cel mai des și mai constant obiectul politicilor penale în
România, începând cu anul 2001. Acest fenomen afectează societatea în cele mai diverse moduri,
fiind de natură a genera consecințe negative atât în viața economică, cât și socială a cetățenilor. În
acest sens, s-a putut observa că, în anumite instanțe, fenomenul corupției a afectat viața,
integritatea fizică, încrederea față de instituțiile statului și patrimoniul cetățenilor.
Corupția rămâne o cauză care limitează perspectivele de dezvoltare a României și
capacitatea de promovare a obiectivelor de politică externă, inclusiv a imaginii României în mediul
3
Pagina 5
internațional. Totodată, corupția afectează eficiența și profesionalismul din autoritățile și
instituțiile publice, mai ales din perspectiva furnizării de servicii de interes general, aspect care
generează o încredere scăzută a cetățenilor în capacitatea statului de a gestiona relațiile sociale.
Cauzele fenomenului corupției sunt multiple, iar problematica prevenirii și combaterii corupției
intră în spectrul de competență a mai multor instituții din România, care trebuie să coopereze
pentru obținerea sinergiei în activitățile de promovare a integrității.
Totodată, consecințele generate de pandemia COVID-19 trebuie să fie evaluate de către
autoritățile și instituțiile publice competente în vederea gestionării corespunzătoare a acestora. Mai
multe organizații internaționale din domeniul anticorupției au atras atenția asupra provocărilor
existente în prezent la adresa transparenței, achizițiilor publice (în special, în sistemul de sănătate),
integrității organelor de ordine și siguranță publică și oferirii de asistență medicală.
De asemenea, sunt necesare consolidarea evaluării riscurilor și a vulnerabilităților la
corupție, corelarea și eficientizarea mecanismelor de prevenire, educație și combatere de care
statul român dispune, respectiv consolidarea dialogului și a cooperării inter-instituționale în cadrul
unei abordări integrate de tip strategic.
Actuala strategie va menține abordarea utilizată de strategiile anterioare, care au acordat
prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse la corupție.
Astfel, prezenta strategie fenomenului la nivel local, și, corelativ, a realizează o radiografie
a manifestării capacității de răspuns și prezintă o viziune integrată, armonizată inter-instituțional
cu privire la misiunea și obiectivele necesar a fi asumate, cu obiective generale, specifice și acțiuni
principale, individualizate în funcție de competențele legale. Strategia pune accent pe rafinarea
mecanismelor de cooperare pentru obținerea unor rezultate cât mai eficiente în promovarea
integrității și lupta împotriva corupției. Ca orizont de timp abordarea vizează perioada 2021-2025.
Documentul are un caracter multidisciplinar și este adresat tuturor instituțiilor publice
reprezentând puterea executivă, legislativă și judecătorească, autorităților publice locale, mediului
de afaceri și societății civile.
2. VIZIUNE, MISIUNE ȘI PRINCIPII
2.1. VIZIUNEA STRATEGIEI
Viziunea acestei strategii este de a consolida sistemul de prevenire și combatere a corupției
prin consolidarea mecanismelor de identificare și gestionare a riscurilor, amenințărilor și
vulnerabilităților circumscrise acestui fenomen, în vederea garantării profesionalismului și
4
Pagina 6
eficienței în sectorul public, a siguranței cetățenilor și de a susține un mediu social și economic
dezvoltat.
Promovarea integrității organizaționale în sectorul public, dar și cel privat, este de natură
a reduce cazurile de corupție, frauda și incidentele de integritate în sectoarele expuse la corupție.
Totodată, un mediu de integritate robust va sprijini România în atingerea obiectivelor asumate la
nivel internațional în domeniul anticorupției și a statului de drept. În acest context, promovarea
obiectivelor de politică externă a României, inclusiv prin îmbunătățirea imaginii României pe
scena internațională, va accelera procesul de aderare a României la Convenția OCDE privind
combaterea mituirii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale, adoptată
la Paris, la 21 noiembrie 1997, intrată în vigoare la data de 15 februarie 1999.
Resursele statului trebuie mobilizate coerent și eficient în vederea investigării și tragerii la
răspundere penală a persoanelor implicate în activități circumscrise corupției inclusiv prin
consolidarea mecanismelor de cooperare interinstituțională și a capacităților instituțiilor și
autorităților competente, astfel încât să se asigure abordarea integrată a fenomenului.
Suplimentar măsurilor de combatere a corupției, strategia include măsuri care vizează
latura de prevenire și educare atât a oficialilor, cât și a cetățenilor, cu privire la teme precum:
integritatea organizațională și diminuarea riscurilor de corupție, cadrul incriminator național al
faptelor de corupție, drepturile omului, accesul la informații publice, transparența decizională,
impactul corupției „mici” asupra serviciilor publice etc.
Strategia Anticorupție a Primăriei comunei Costești are drept scop:
➢ promovarea eticii și integrității la nivelul instituției și a unităților
subordonate/coordonate;
➢ consolidarea capacității administrației publice locale de a asigura calitatea și
accesul la serviciile publice pentru realizarea interesului public;
➢ continuarea măsurilor anticorupție pentru prevenirea abaterilor, neregulilor, a
suspiciunilor de fraudă, situațiilor de conflict de interese și incompatibilitate;
➢ eficacitatea și eficientizarea desfășurării tuturor activităților pentru realizarea
interesului public.
2.2. MISIUNEA STRATEGIEI
Conducerea Primăriei comunei Costești acordă prioritate respectării standardelor de etică
și morală acordă maximă prioritate respectării standardelor de etică și morală și se angajează să
implementeze toate măsurile necesare prevenirii situațiilor de abuz sau de erori în relațiile pe care
instituția le are cu toate categoriile de colaboratori precum și în administrarea patrimoniului și
gestionarea fondurilor publice.
5
Pagina 7
Administrația publică locală conștientizează necesitatea respectării principiilor privind
integritatea în cadrul acestei instituții și apreciază necesitatea raportării la standarde de
performanță ridicată, dorind să vină în întâmpinarea demersurilor societății civile și a propriilor
angajați privind conduita externă și internă a reprezentanților instituției.
Transpunerea în practică a viziunii se bazează pe următorii piloni:
Voința politică – factorul politic înțelege importanța unei societăți lipsite de corupție și va
conlucra pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute de Strategia Națională Anticorupție.
Integritatea – angajații Primăriei comunei Costești au obligația de a declara orice interese
personale care pot veni în contradicție cu exercitarea obiectivă a atribuțiilor de serviciu și de a lua
toate măsurile necesare pentru a evita astfel de situații.
Prioritatea interesului public – angajații Primăriei comunei Costești au datoria de a
considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
Aceștia nu trebuie să se folosească de funcția publică pentru obținerea de beneficii necuvenite
patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau persoane apropiate;
Transparență – angajații Primăriei comunei Costești vor asigura accesul neîngrădit la
informațiile de interes public, transparența procesului decizional și consultarea societății civile în
cadrul acestui proces.
Legalitatea – supremația Constituției României și a Legii: nimeni nu este mai presus de
lege; nicio activitate desfășurată nu poate încălca legea; niciun motiv nu poate justifica încălcarea
legii.
Obiectivitatea - îndeplinirea atribuțiilor postului, inclusiv ale celor pentru elaborarea
anunțurilor publice, atribuirea contractelor, recomandarea unor persoane fizice sau juridice la
premii și recompense, aprobarea sau respingerea proiectelor de hotărâri dezbătute în Consiliul
Local, prin adoptarea unei atitudini obiective, care să conducă la decizii corecte pentru realizarea
interesului public.
Profesionalismul – responsabilitate, competență, eficiență, corectitudine și
conștiinciozitate. Promovarea valorilor și principiilor fundamentale în activitățile administrației
publice, printr-o atitudine responsabilă în interesul instituției și a cetățeanului. Un comportament
profesionist presupune utilizarea cunoștințelor pentru urmărirea riguroasă a obținerii rezultatului
așteptat, asigură predictibilitatea rezultatelor individuale și inspiră încredere.
Cinstea și corectitudinea – angajații Primăriei comunei Costești trebuie să fie de bună
credință în realizarea în realizarea atribuțiilor de serviciu și în exercitarea funcției publice.
Atitudinea orientată spre cetățean – identificarea cerințelor și necesităților beneficiarilor
externi și interni (cetățeni sau persoane juridice). Aceasta presupune îndeplinirea anumitor cerințe
6
Pagina 8
și necesități, dar și obținerea satisfacției beneficiarului. Amabilitatea, buna-voință și buna-credință
trebuie să existe în toate demersurile legate de îndeplinirea cerințelor clientului.
Funcționarii publici au obligația de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul
cetățenilor, prin participarea activă la luarea deciziilor și la transpunerea lor în practică, în scopul
realizării competențelor instituției publice. Atitudinea orientată spre cetățean presupune, în
condițiile legii, transparența administrativă pentru a câștiga și a menține încrederea comunității în
integritatea, imparțialitatea și eficacitatea autorităților și instituțiilor publice.
Imparțialitatea și independența – presupune adoptarea unei atitudini obiectivă, neutră
față de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură în exercitarea funcției publice.
Spiritul de echipă – presupune implicare în efortul realizat, respectul și absența
discriminării în relația cu ceilalți membri ai echipei, plasarea intereselor echipei deasupra celor
personale, comunicare și colaborare excelentă în urmărirea obiectivelor comune.
Loialitatea – presupune obligația angajaților de a apăra în mod loial prestigiul instituției
în care își desfășoară activitatea, precum și abținerea de la orice act ori fapt care poate produce
prejudicii imaginii sau intereselor legale ale instituției.
Libertatea gândirii și exprimării – presupune obligația angajaților de a respecta
demnitatea funcției publice deținută, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor
instituției. În activitatea lor, angajații au obligația de a respecta libertatea opiniilor, să aibă o
atitudine conciliantă și să evite generare conflictelor datorate schimbului de păreri.
Confidențialitatea – presupune datoria angajaților de a nu dezvălui informațiile la care au
acces în exercitarea funcției publice, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje
necuvenite sau să prejudicieze imaginea sau drepturile instituției ori ale unor funcționari publici,
precum și ale persoanelor fizice sau juridice.
Egalitatea de tratament – presupune asigurarea egalității de tratament a cetățenilor în fața
instituțiilor publice: angajații Primăriei au obligația de a aplica același regim juridic în situații
identice sau similare.
Excelența – Primăria comunei Costești urmărește excelența în tot ceea ce își propune să
realizeze prin performanță, eficiență și eficacitate.
Performanța – obiectivele pe care și le propune trebuie să răspundă cerințelor,
necesităților prezente și anticipate ale cetățenilor și comunității, să fie mai ambițioase decât ale
altor entități similare și să reprezinte un progres față de propria activitate din trecut.
Eficacitatea – organizația trebuie să-și atingă obiectivele propuse.
Eficiența – organizația trebuie să înregistreze costuri optime în raport cu obiectivele
propuse.
7
Pagina 9
2.3. PRINCIPIILE PROMOVATE
Prezenta strategie este întemeiată pe următoarele principii generale:
Principiul răspunderii potrivit căruia autoritățile statului răspund pentru îndeplinirea
atribuțiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare și eficiența strategiilor.
Principiul statului de drept în baza căruia este consacrată supremația legii, toți cetățenii
fiind egali în fața acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului și presupune separația
puterilor în stat.
Principiul gestionării responsabile a riscurilor generate de comportamente lipsite de
integritate, ca parte integrantă din procesul managerial desfășurat de către fiecare organizație.
Principiul proporționalității în elaborarea și punerea în aplicare a procedurilor
anticorupție: Instituțiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze și să mențină proceduri
puternice, care să fie proporționale cu riscurile și vulnerabilitățile instituționale și dimensionate în
funcție de resursele și complexitatea organizației.
Principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: Politicile „anti-mită” nu
vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administrație de la nivelul cel mai înalt, că mita
nu este tolerată. Nivelul superior al conducerii pe fiecare palier al administrației trebuie să inițieze,
să supravegheze și să conducă, prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de
respingere a corupției, recunoscând faptul că mita este contrară valorilor fundamentale ale
integrității, transparenței și responsabilității și că aceasta subminează eficacitatea organizațională.
Principiul prevenirii săvârșirii faptelor de corupție și a incidentelor de integritate
potrivit căruia identificarea timpurie și înlăturarea în timp util a premiselor apariției faptelor de
corupție sunt prioritare și imperative. Atât instituțiile publice, cât și cele private trebuie să dea
dovadă de diligență în evaluarea partenerilor, agenților și contractorilor. Fiecare entitate ar trebui
să evalueze riscurile de luare de mită asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a
unor acorduri cu alte entități și sunt datoare apoi să efectueze evaluări periodice ale riscurilor. La
încheierea de parteneriate sau aranjamente contractuale, trebuie să verifice dacă respectivele
organizații au politici și proceduri care sunt în concordanță cu aceste principii și orientări.
Principiul eficacității în combaterea corupției, care se bazează pe evaluarea continuă a
activității instituțiilor cu atribuții în domeniu, atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai
complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le așteaptă,
cât și al managementului organizațional.
Principiul cooperării și coerenței, în baza căruia instituțiile implicate în prevenirea și
combaterea corupției trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepție unitară asupra
obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate.
8
Pagina 10
Principiul parteneriatului public-privat, care recunoaște importanța cooptării societății
civile și a mediului de afaceri în activitățile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a
corupției.
Principiul accesului neîngrădit la informațiile de interes public și al transparenței
decizionale.
Principiul cooperării internaționale active, care are în vedere cooperarea activă în
formatele operaționalizate la nivelul Uniunii Europene și a celorlalte organizații europene și
internaționale la care România este parte (Consiliul Europei, UNCAC, RAI, OCDE, etc), precum
și asigurarea unui rol activ al României la nivel internațional.
3. TERMINOLOGIE ȘI CADRUL JURIDIC
3.1. TERMINOLOGIE
Incident de integritate – situația în care cu privire la un angajat al unei instituții/autorități
publice sau întreprinderi publice a fost luată sau dispusă cel puțin una din următoarele măsuri:
a) încetarea disciplinară a raporturilor de muncă, ca urmare a săvârșirii unei
abateri de la normele deontologice sau de la alte prevederi similare menite să
protejeze integritatea funcției publice;
b) trimiterea în judecată sau condamnarea pentru săvârșirea unei infracțiuni de
corupție sau a unei fapte legate de nerespectarea regimului interdicțiilor,
incompatibilităților, conflictului de interese sau declarării averilor;
c) rămânerea definitivă a unui act de constatare emis de către Agenția Națională
de Integritate, referitor la încălcarea obligațiilor legale privind averile
nejustificate, conflictul de interese sau regimul incompatibilităților;
d) rămânerea definitivă a unei decizii emise de Consiliul General al Consiliului
Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare
(C.N.A.T.D.C.U.) privind o lucrare științifică.
Etica se referă la comportamentul individual, în context organizațional sau nu, care poate
fi apreciat sau evaluat fie din perspectiva valorilor, principiilor și regulilor etice explicite (coduri
de etică, coduri de conduită sau alte tipuri de documente fără statut de act normativ) sau tacite
(cultura organizațională), fie prin prisma consecințelor acțiunilor înseși.
Comportamentul integru este acel comportament apreciat sau evaluat din punct de
vedere etic ca fiind corect. Integritatea, ca valoare individuală, se referă la această corectitudine
etică, care nu poate fi delimitată de corectitudinea legală și profesională.
9
Pagina 11
Comportamentul lipsit de integritate este o formă de subminare a misiunii organizației,
conducând la un climat organizațional toxic pentru angajați și terți, și afectând interesele legitime
ale tuturor celor implicați, inclusiv interesul public.
Planul de integritate – ansamblul de măsuri identificate de conducerea instituției ca
remedii pentru riscurile și vulnerabilitățile instituționale la corupție identificate. Măsurile
preconizate pot viza prevenirea corupției, educația angajaților dar și a publicului-țintă vizat de
activitatea instituției/autorității, întreprinderii publice, precum și combaterea corupției. Pentru
întreprinderile publice, planurile de integritate vor încorpora îndrumările cuprinse în ghidul de
bună practică al O.C.D.E. privind controlul intern, etica și conformitatea1. Planurile de integritate
sunt asumate prin acte juridice, precum ordine sau decizii ale conducerii entității.
Open contracting data standard2 – este procesul de transparentizare a procesului de
achiziție publică și derulare a contractelor prin punerea la dispoziție a datelor deținute de
autoritățile publice și implicarea publicului și mediului de afaceri în identificarea și rezolvarea
problemelor în domeniu. Procesul este compus din doua etape principale: deschiderea datelor și
implicarea cetățenilor și mediului de afaceri. Deschiderea datelor și publicarea lor se fac după
standarde recunoscute ca buna practică la nivel internațional - Open Contracting Data Standard
(O.C.D.S.). Deschiderea datelor nu se limitează doar la procesul de achiziție, ci și la faza de
contractare și desfășurare a contractelor. Implicarea publicului și a mediului de afaceri aduce
beneficii prin găsirea de soluții alternative, mai eficiente, în folosirea banului public, precum și la
depășirea unor probleme în derularea procesului de achiziție sau derulare a contractelor. Printre
beneficii ar fi important de menționat: folosirea eficientă a fondurilor publice; oferirea posibilității
accesării fondurilor publice de către o plajă mai largă de participanți, reducând costurile prin
creșterea competiției; oferirea posibilității creșterii calității bunurilor și serviciilor contractate din
fonduri publice; prevenirea corupției; promovarea unei analize participative a datelor pentru
găsirea de soluții la problemele sectorului public și ale comunităților.
Standarde legale de integritate – sunt avute în vedere acele măsuri de transparență
instituțională și de prevenire a corupției consacrate de legislația națională și reflectate în inventarul
anexă la S.N.A.
Pantouflage – noile abordări în managementul sectorului public, împreună cu posibilitățile
extinse de muncă, au schimbat relațiile serviciului public și ale sectorului privat, precum și
percepția publică asupra acestor relații. Necesitatea de a menține încrederea publicului, în special
în perioadele de schimbare, sporește importanța dezvoltării și menținerii sistemelor ce abordează
conflictele de interese, inclusiv pe cele care apar la migrarea funcționarilor publici către sectorul
1
https://www.oecd.org/daf/anti-bribery/44884389.pdf
2
http://www.open-contracting.org/why-open-contracting/; http://standard.open-contracting.org/latest/en/
10
Pagina 12
privat. Cele mai frecvente obiective ale unui sistem care abordează migrarea funcționarilor publici
din sectorul public în cel privat sunt:
(1) să se asigure că anumite informații dobândite în serviciul public nu sunt utilizate
în mod abuziv;
(2) să se asigure că exercitarea autorității de către un funcționar public nu este
influențată de câștigul personal, inclusiv prin speranța sau așteptarea unei angajări
viitoare;
(3) să se asigure că accesul și contactele actualilor precum și ale foștilor funcționari
publici nu sunt utilizate pentru beneficiile nejustificate ale funcționarilor sau ale
altora.
Risc – o problemă care nu a apărut încă, dar care poate apărea în viitor, caz în care obținerea
rezultatelor prealabil fixate estre amenințată sau potențată.
Amenințare de corupție – acțiunea sau evenimentul potențial de corupție ce poate să apară
în cadrul unei activități a Primăriei comunei Costești.
Risc de corupție – amenințare de corupție, vizând un angajat, colectiv profesional sau
domeniu de activitate, determinat de cauze/vulnerabilități specifice și de natură să producă un
impact cu privire la îndeplinirea obiectivelor/activităților unei structuri.
Vulnerabilitate – slăbiciune în sistemul de reglementare ori control al activităților
specifice, care ar putea fi exploatată, stând la baza și putând declanșa săvârșirea unei fapte de
corupție.
3.2. CADRUL JURIDIC
Strategia Anticorupție a Primăriei comunei Costești și a unităților subordonate/coordonate
pentru perioada 2021-2025 are drept bază Strategia Națională Anticorupție pe perioada 2021-2025
și vizează prevenirea corupției pe cele trei direcții de acțiune: prevenire, educație, combatere.
Strategia a fost elaborată în baza prevederilor următoarelor acte normative:
➢ Constituția României;
➢ Hotărârea Guvernului nr. 781 din 25 iulie 2002, privind protecția informațiilor
secrete de serviciu;
➢ Hotărârea Guvernului nr. 909/2014 privind aprobarea Strategiei pentru
consolidarea administrației publice 2014-2020 și constituirea Comitetului
național pentru coordonarea implementării Strategiei pentru consolidarea
administrației publice 2014-2020, cu modificările și completările ulterioare;
➢ Hotărârea Guvernului nr. 1126/2004 pentru aprobarea Regulamentului de
punere în aplicare a Legii nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la
11
Pagina 13
bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea
mandatului sau a funcției;
➢ Hotărârea Guvernului nr. 1269/2021 privind aprobarea Strategiei naționale
anticorupție 2021-2025 și a documentelor aferente acesteia;
➢ Hotărârea Guvernului nr. 1723/2004 privind aprobarea Programului de măsuri
pentru combaterea birocrației în activitatea de relații cu publicul, cu
modificările și completările ulterioare;
➢ Legea nr. 52/2003 (*republicată) privind transparența decizională în
administrația publică cu modificările și completările ulterioare;
➢ Legea nr. 78/2000 (actualizată) pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea
faptelor de corupție;
➢ Legea nr. 135/2010 - Codul de procedură penală;
➢ Legea nr. 144/2016 pentru modificarea art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001
privind liberul acces la informațiile de interes public;
➢ Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în
exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri,
prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare;
➢ Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților
publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind
înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate
precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, cu
modificările și completările ulterioare;
➢ Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu
gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a
funcției;
➢ Legea nr. 286/2009 - Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare;
➢ Legea nr. 365/2004 pentru ratificarea Convenției Națiunilor Unite împotriva
corupției, adoptată la New York la 31 octombrie 2003;
➢ Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu
modificările și completările ulterioare;
➢ Legea nr. 571/2004, privind protecția personalului din autoritățile publice,
instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii;
➢ Ordinul nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial
al entităților publice, cu modificările și completările ulterioare;
12
Pagina 14
➢ Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ,
cu modificările și completările ulterioare;
➢ Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul
financiar preventiv, republicată;
➢ Regulamentul de organizare și funcționare al aparatului propriu de specialitate
al Primarului Primăriei comunei Costești și a serviciilor publice de interes local
aprobat;
➢ Codul etic și de integritate al salariaților din cadrul Primăriei comunei Costești;
➢ Sistemul de Management al Calității conform ISO 9001/2008 certificat de
S.R.A.C. Hotărârea Guvernului nr. 1723/2004 privind aprobarea Programului
de măsuri pentru combaterea birocrației în activitatea de relații cu publicul, cu
modificările și completările ulterioare;
➢ Legea nr. 52/2003 (*republicată) privind transparența decizională în
administrația publică cu modificările și completările ulterioare;
➢ Legea nr. 78/2000 (actualizată) pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea
faptelor de corupție;
➢ Legea nr. 135/2010 - Codul de procedură penală;
➢ Legea nr. 144/2016 pentru modificarea art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001
privind liberul acces la informațiile de interes public;
➢ Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în
exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri,
prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare;
➢ Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților
publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind
înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate
precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, cu
modificările și completările ulterioare;
➢ Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu
gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a
funcției;
➢ Legea nr. 286/2009 - Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare;
➢ Legea nr. 365/2004 pentru ratificarea Convenției Națiunilor Unite împotriva
corupției, adoptată la New York la 31 octombrie 2003;
➢ Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu
modificările și completările ulterioare;
13
Pagina 15
➢ Legea nr. 571/2004, privind protecția personalului din autoritățile publice,
instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii;
➢ Ordinul nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial
al entităților publice, cu modificările și completările ulterioare;
➢ Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ,
cu modificările și completările ulterioare;
➢ Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul
financiar preventiv, republicată;
➢ Regulamentul de organizare și funcționare al aparatului propriu de specialitate
al Primarului Primăriei comunei Costești și a serviciilor publice de interes local
aprobat;
➢ Codul etic și de integritate al salariaților din cadrul Primăriei comunei Costești;
➢ Sistemul de Management al Calității conform ISO 9001/2008 certificat de
S.R.A.C.
4. POLITICA INTERNĂ PRIVIND AVERTIZAREA ÎN INTERESUL
PUBLIC
4.1. CONTEXTUL ABORDĂRII ȘI TRATĂRII POLITICII INTERNE PRIVIND
AVERTIZAREA ÎN INTERES PUBLIC LA NIVELUL PRIMĂRIEI
Fiecare persoană poate avea, în anumite momente, obiecții asupra unor aspecte care se
produc la locul său de muncă sau într-o instituție publică. Aceste obiecții trebuie analizate și
implementate soluții corective adecvate. În situația în care aceste obiecții se referă la corupție sau
la o conduită ilicită sau neetică, ce afectează alte persoane (interne sau externe ale instituției), este
esențială identificarea etapelor de parcurs pentru realizarea unei avertizări în interes public. Pot
apărea temeri în legătură cu raportarea obiecțiilor apărute și se poate ajunge la situația în care
aceste raportări să încline spre neluarea unei decizii de avertizare. O astfel de reacție are și o alta
cauză: persoana ascunde situațiile create pe motiv de afinități față de colegi sau față de
managementul instituției, din temerea de a fi etichetat ca și persoană care creează situații critice,
situații care pot genera nesiguranță în legătură cu activitatea ce face obiectul sesizării.
4.2. SCOPUL POLITICII INTERNE PRIVIND AVERTIZAREA ÎN INTERES PUBLIC
Politica privind avertizarea în interes public urmărește crearea și menținerea unui mediu
integru în instituție, mediu în care personalul, cetățenii să aibă certitudinea că în cazul în care sunt
14
Pagina 16
în măsură să sesizeze încălcări ale prevederilor Legii nr. 571 (practici abuzive sau slaba
administrare), sesizările făcute vor fi tratate și investigate cu maximă obiectivitate și seriozitate.
Politica privind avertizarea în interes public se adresează tuturor angajaților, persoanelor
care ocupă o funcție publică/ funcției de demnitate publică, cetățenilor Primăriei comunei Costești
și este concepută pentru:
➢ a veni în întâmpinarea persoanelor care, cu bună credință, sesizează săvârșirea
unor abuzuri și încălcări ale legilor, considerând că în acest mod își face datoria
față de instituție și beneficiarii serviciilor publice;
➢ a proteja persoanele care sesizează fapte prin care a fost încălcată legea,
nepermițând hărțuirea acestora, inclusiv presiunea informală;
➢ a-i face pe angajați să se simtă în siguranță în cazul în care își exprimă
îngrijorările în legătură cu modul în care se desfășoară activitățile la nivelul
acestei instituții;
➢ a aduce la cunoștință căile pe care o persoană trebuie să le urmeze în cazul în
care nu este mulțumită de răspunsul primit;
➢ a oferi garanția protecției de eventualele represalii în cazul în care îngrijorările
exprimate sunt întemeiate și formulate cu bună credință.
4.3. PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA PROTECȚIEI AVERTIZĂRII ÎN INTERES
PUBLIC
Principiul Legalității – conform căruia autoritățile și instituțiile publice au obligația de a
respecta: drepturile și libertățile cetățenilor, normele procedurale, tratamentul nediscriminatoriu.
Principiul supremației interesului public – conform căruia, ordinea de drept,
integritatea, imparțialitatea și eficiența sunt ocrotite și promovate de lege.
Principiul responsabilității – conform căruia orice persoană care semnalează încălcări ale
legii este datoare să susțină reclamația cu date sau indicii privind fapta săvârșită.
Principiul nesancționării abuzive – conform căruia nu pot fi sancționate persoanele care
reclamă sau sesizează încălcări ale legii, direct sau indirect, prin aplicarea unei sancțiuni
inechitabile și/sau mai severe pentru alte abateri disciplinare.
Principiul bunei conduite – conform căruia este ocrotit și încurajat actul de avertizare în
interes public cu privire la aspectele de integritate publică și bună administrare, în scopul de a spori
capacitatea administrativă − prestigiul autorităților publice și al instituțiilor publice.
Principiul bunei-credințe – conform căruia este ocrotită persoana încadrată într-o unitate
publică care a făcut o sesizare, convinsă fiind de realitatea stării de fapt sau că fapta constituie o
încălcare a legii.
15
Pagina 17
4.4. OBIECTIVUL POLITICII PRIVIND AVERTIZAREA ÎN INTERES PUBLIC
Obiectivul vizat de aceasta politică este de a asigura orice persoană care sesizează existența
unei conduite corupte sau neetice sau care semnalează fapte prin care a fost încălcată legea că este
corect să transmită situația apărută funcțiilor ierarhic superioare, în condiții de maximă siguranță.
4.5. APLICABILITATEA POLITICII PRIVIND AVERTIZAREA ÎN INTERES PUBLIC
Primăria încurajează raportarea oricărei încălcări a legislației în vigoare, a regulamentului
de organizare și funcționare, a regulamentului intern sau a oricărei proceduri care nu corespunde
cerințelor legale și de reglementare aplicabile instituției. Avertizarea în interes public nu trebuie
confundată cu raportarea unei nemulțumiri personale. Modalitatea de analiză a acestor obiecții,
găsirea unor soluții corective adecvate în cazul în care acestea se impun, sunt specificate în
procedurile de sistem ,,Semnalarea neregularităților” și ,,Gestionarea abaterilor”. Conducerea
primăriei îi protejează pe avertizorii care raportează faptele de corupție, garantează
confidențialitatea sesizării și anonimatul avertizorului în concordanță cu cerințele Legii nr.
571/2004.
5. DEFINIȚIA, CONSECINȚELE ȘI PREVENIREA CORUPȚIEI
5.1. DEFINIȚIA CORUPȚIEI
Corupția este un abuz de putere săvârșit în exercitarea funcției publice/funcției de
demnitate publică de un angajat al administrației publice, indiferent de statut, structură sau poziție
ierarhică, în scopul obținerii unui profit, satisfacerii unor interese personale sau de grup personal,
direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, persoană fizică ori persoană juridică.
5.2. CONSECINȚELE CORUPȚIEI
Corupția poate avea ca și consecințe:
✓ înrăutățirea imaginii sau discreditarea primăriei;
✓ încurajarea iresponsabilității și a practicilor abuzive;
✓ calitatea slabă a serviciilor acordate populației;
✓ degradarea valorilor morale.
5.3. PREVENIREA CORUPȚIEI
Prevenirea actelor de corupție este asigurată în cadrul primăriei prin următoarele practici:
✓ reglementarea activităților și a serviciilor publice;
✓ asigurarea transparenței și accesului la informațiile de interes public;
16
Pagina 18
✓ promovarea principiilor și normelor etice;
✓ asigurarea transparenței și responsabilității în gestionarea fondurilor și
bunurilor publice;
✓ declararea averilor și incompatibilităților;
✓ prevenirea și soluționarea conflictului de interese;
✓ participarea societății civile și sectorului privat în activitatea anticorupție;
✓ instruirea personalului;
✓ evaluarea periodică a modului de îndeplinire a măsurilor anticorupție.
6. PRINCIPALELE INFRACȚIUNI DE CORUPȚIE ȘI SERVICIU ȘI
ASIMILATE ACESTORA NECESAR A FI PREVENITE LA NIVELUL
ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE
6.1. INFRACȚIUNI DE CORUPȚIE ȘI SERVICIU
În prezent, în Codul Penal și Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și
sancționarea faptelor de corupție se regăsesc principalele prevederi normative anticorupție.
Principalele fapte de corupție sunt reglementate în aceste acte normative astfel:
Luarea de mită (art. 289 Cod Penal) – fapta funcționarului public care, direct ori indirect,
pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă
promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori
întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu
îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.
Traficul de influență (art. 291 Cod Penal) – pretinderea, primirea ori acceptarea
promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de
către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar
public și care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să
urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să
îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri.
Delapidarea (art. 295 Cod Penal) – însușirea, folosirea sau traficarea de către un funcționar
public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le
administrează.
Purtarea abuzivă (art. 296 Cod Penal) – întrebuințarea de expresii jignitoare față de o
persoană de către cel aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
17
Pagina 19
Abuzul în serviciu (art. 297 Cod Penal) – fapta funcționarului public care, în exercitarea
atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta
cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice
sau ale unei persoane juridice.
Neglijența în serviciu (art. 298 Cod Penal) – încălcarea din culpă de către un funcționar
public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei
defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor
legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.
Uzurparea funcției (art. 300 Cod Penal) – fapta funcționarului public care, în timpul
serviciului, îndeplinește un act ce nu intră în atribuțiile sale, dacă prin aceasta s-a produs una dintre
urmările prevăzute în art. 297.
Conflictul de interese (art. 301 Cod Penal) – fapta funcționarului public care, în
exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care
s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul sau pentru o rudă ori
pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi
comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase
de orice natură.
Violarea secretului corespondenței (art. 302 Cod Penal) – deschiderea, sustragerea,
distrugerea sau reținerea, fără drept, a unei corespondențe adresate altuia, precum și divulgarea
fără drept a conținutului unei asemenea corespondențe, chiar atunci când aceasta a fost trimisă
deschisă ori a fost deschisă din greșeală, interceptarea, fără drept, a unei convorbiri sau a unei
comunicări efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicații, divulgarea,
difuzarea, prezentarea sau transmiterea, către o altă persoană sau către public, fără drept, a
conținutului unei convorbiri sau comunicări interceptate, chiar în cazul în care făptuitorul a luat
cunoștință de aceasta din greșeală sau din întâmplare.
Divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice (art. 304 Cod Penal) –
divulgarea, fără drept, a unor informații secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicității,
de către cel care le cunoaște datorită atribuțiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate
interesele sau activitatea unei persoane.
Obținerea ilegală de fonduri (art. 306 Cod Penal) – folosirea ori prezentarea de
documente sau date false, inexacte ori incomplete, pentru primirea aprobărilor sau garanțiilor
necesare acordării finanțărilor obținute sau garantate din fonduri publice, dacă are ca rezultat
obținerea pe nedrept a acestor fonduri.
18
Pagina 20
Deturnarea de fonduri (art. 307 Cod Penal) – schimbarea destinației fondurilor bănești
ori a resurselor materiale alocate unei autorități publice sau instituții publice, fără respectarea
prevederilor legale.
6.2. INFRACȚIUNI ASIMILATE INFRACȚIUNILOR DE CORUPȚIE
Următoarele fapte sunt considerate infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție dacă sunt
săvârșite în scopul obținerii de bani, bunuri sau foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul:
Art. 10 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de
corupție:
a) stabilirea, cu intenție, a unei valori diminuate, față de valoarea comercială reală, a bunurilor
aparținând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administrației publice
locale este acționar, comisă în cadrul acțiunii de privatizare ori de executare silită, de
reorganizare sau lichidare judiciară ori cu ocazia unei operațiuni comerciale, ori a bunurilor
aparținând autorității publice sau instituțiilor publice, în cadrul unei acțiuni de vânzare a
acestora sau de executare silită, săvârșită de cei care au atribuții de conducere, de
administrare, de gestionare, de executare silită, de reorganizare ori lichidare judiciară;
b) acordarea de subvenții cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a respectării
destinației subvențiilor;
c) utilizarea subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, precum și
utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate.
Art. 11 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de
corupție:
a) fapta persoanei care, având sarcina de a supraveghea, a controla, a reorganiza sau a lichida
un operator economic privat, îndeplinește pentru acesta vreo însărcinare, intermediază ori
înlesnește efectuarea unor operațiuni comerciale sau financiare ori participă cu capital la
un asemenea operator economic, dacă fapta este de natură a-i aduce direct sau indirect un
folos necuvenit.
Art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de
corupție:
a) efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția
sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare,
utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale;
b) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității
ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.
19
Pagina 21
Art. 13 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de
corupție:
a) fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau
patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influența ori
autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase
necuvenite.
Art. 18 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de
corupție:
a) folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau
incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general
al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei.
b) omisiunea de a furniza, cu știință, datele cerute potrivit prevederilor legale pentru obținerea
sau reținerea de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate
de aceasta ori în numele ei, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe
nedrept a acestor fonduri ori active;
c) schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor sau activelor
obținute ori reținute din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta
ori în numele ei;
d) schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației unui folos legal obținut, dacă
fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul Uniunii Europene sau din
bugetele administrate de aceasta ori în numele ei;
e) folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care
are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul Uniunii
Europene sau către bugetele administrate de aceasta ori în numele ei;
f) omisiunea de a furniza, cu știință, datele cerute potrivit prevederilor legale, dacă fapta are
ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul Uniunii Europene
sau către bugetele administrate de aceasta ori în numele ei;
g) încălcarea din culpă de către directorul, administratorul sau persoana cu atribuții de decizie
ori de control în cadrul unui operator economic a unei îndatoriri de serviciu, prin
neîndeplinirea acesteia sau îndeplinirea ei defectuoasă, dacă fapta a avut ca rezultat
săvârșirea de către o persoană care se află în subordinea sa și care a acționat în numele
acelui operator economic a uneia dintre infracțiunile prevăzute mai sus sau săvârșirea unei
infracțiuni de corupție ori de spălare a banilor în legătură cu fondurile Uniunii Europene.
20
Pagina 22
În vederea implementării Strategiei Naționale Anticorupție, pentru prevenirea faptelor/
infracțiunilor de corupție la nivelul Primăriei comunei Costești a fost elaborat și aprobat un PLAN
DE INTEGRITATE, constituit dintr-un ansamblu de obiective și măsuri identificate ca remedii
pentru riscurile și vulnerabilitățile instituționale identificate.
7. OBIECTIVE ȘI MĂSURI
7.1. OBIECTIVE GENERALE
Strategia Anticorupție a Primăriei comunei Costești și a unităților subordonate/coordonate
este structurată pe următoarele obiective generale:
1. Creșterea gradului de implementare a măsurilor de integritate la nivel
organizațional.
2. Reducerea impactului corupției asupra cetățenilor.
3. Consolidarea managementului instituțional și a capacității administrative
pentru prevenirea și combaterea corupției.
4. Consolidarea integrității în domenii de activitate prioritare.
5. Consolidarea performanței de combatere a corupției prin mijloace penale și
administrative.
7.2. OBIECTIVE SPECIFICE
1.1. Implementarea măsurilor de integritate la nivel național.
1.2. Îmbunătățirea cooperării internaționale în domeniul integrității.
3.1. Eficientizarea măsurilor preventive anticorupție prin remedierea lacunelor și a
inconsistențelor legislative, precum și prin asigurarea implementării lor
efective.
3.2. Îmbunătățirea capacității de gestionare a eșecului de management prin
corelarea instrumentelor care au impact asupra identificării timpurii a riscurilor
și vulnerabilităților instituționale.
4.1. Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în
administrația publică locală.
4.2. Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în
domeniul achizițiilor publice.
4.3. Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în
mediul de afaceri.
21
Pagina 23
5.1. Întărirea rolului de coordonare metodologică a Corpului de control al prim-
ministrului în domeniul controlului administrativ desfășurat la nivelul
administrației publice centrale.
7.3. MĂSURI ASOCIATE OBIECTIVELOR GENERALE ȘI SPECIFICE
Strategia Primăriei comunei Costești prevede măsuri menite să sprijine administrația
publică locală atât în ceea ce privește implementarea prevederilor S.N.A., creșterea capacității de
implementare a măsurilor de prevenire a corupției, creșterea gradului de informare anticorupție la
nivel local, cât și în ceea ce privește consolidarea integrității, eficienței și transparenței la nivel
instituțional.
Strategia Anticorupție a Primăriei comunei Costești și a unităților subordonate pentru
perioada 2021-2025 va fi implementată prin Planul de Integritate al Primăriei comunei Costești și
al unităților subordonate.
OBIECTIV GENERAL Creșterea gradului de implementare a măsurilor de integritate
NR. 1 la nivel organizațional.
Obiectiv specific 1.1 Implementarea măsurilor de integritate la nivel național.
Obiectiv specific 1.2 Îmbunătățirea cooperării internaționale în domeniul integrității.
MĂSURI:
➢ adoptarea și distribuirea în cadrul instituției a declarației privind asumarea unei agende
de integritate organizațională;
➢ adoptarea și distribuirea în cadrul instituției a planului de integritate, urmare consultării
angajaților și a evaluării de risc conform H.G. nr. 599/2018 și asigurarea resurselor
necesare implementării acestuia;
➢ evaluarea anuală a modului de implementare a planului și adaptarea acestuia la riscurile
și vulnerabilitățile nou apărute;
➢ identificarea, analizarea, evaluarea și monitorizarea riscurilor de corupție, precum și
stabilirea și implementarea măsurilor de prevenire și control al acestora, conform H.G.
nr. 599/2018;
➢ identificarea, evaluarea și raportarea unitară a incidentelor de integritate, conform H.G.
nr. 599/2018, precum și stabilirea unor măsuri de prevenire și/sau control urmare
producerii acestora;
➢ transmiterea contribuțiilor solicitate de secretariatul tehnic și participarea la activitățile
de coordonare și monitorizare a strategiei;
22
Pagina 24
➢ intensificarea utilizării noului portal al SNA pentru creșterea gradului de informare al
publicului despre monitorizarea implementării SNA, a noilor tendințe și evoluții în
domeniul integrității;
➢ promovarea unui rol activ al României în cadrul inițiativelor regionale și internaționale
anticorupție;
➢ îmbunătățirea schimbului de informații și cooperării cu autoritățile și structurile
similare din alte state, organismele și agențiile internaționale în vederea promovării
integrității;
➢ creșterea gradului de utilizare a instrumentelor prevăzute în documentele adoptate la
nivel regional sau internațional care vizează cooperarea internațională în prevenirea și
combaterea fenomenului corupției.
OBIECTIV GENERAL Reducerea impactului corupției asupra cetățenilor.
NR. 2
MĂSURI:
➢ creșterea gradului de educație anticorupție a cetățenilor și oficialilor publici, cu accent
pe drepturile acestora în relația cu autoritățile și instituțiile publice și impactul corupției
asupra serviciilor publice;
➢ consolidarea profesionalismului în cariera personalului din sectorul public, inclusiv
prin aplicarea efectivă a mecanismelor de evaluare a performanțelor, evitarea numirilor
temporare în funcțiile publice de conducere, transparentizarea procedurilor de recrutare
în sectorul public și asigurarea stabilității funcției publice;
➢ digitalizarea serviciilor publice care pot fi automatizate, cu scopul de a reduce riscurile
de corupție generate de interacțiunea directă cu oficialii publici;
➢ evaluarea ex-post a politicilor publice din perspectiva performanței și a rentabilității
cheltuielilor publice.
OBIECTIV GENERAL Consolidarea managementului instituțional și a capacității
NR. 3 administrative pentru prevenirea și combaterea corupției.
Obiectiv specific 3.1 Eficientizarea măsurilor preventive anticorupție prin remedierea
lacunelor și a inconsistențelor legislative, precum și prin asigurarea
implementării lor efective.
Obiectiv specific 3.2
23
Pagina 25
Îmbunătățirea capacității de gestionare a eșecului de management
prin corelarea instrumentelor care au impact asupra identificării
timpurii a riscurilor și vulnerabilităților instituționale.
MĂSURI:
➢ asigurarea de către instituțiile tutelare a aplicării efective și unitare a legislației de
transpunere a Directivei 2019/1937 în toate structurile subordonate acestora, inclusiv
în cadrul întreprinderilor publice;
➢ auditarea internă, o dată la doi ani, a sistemului de prevenire a corupției la nivelul
tuturor autorităților publice;
➢ întărirea mecanismelor de gestionare a riscurilor de corupție prin dezvoltarea de
aplicații informatice dedicate acestora.
OBIECTIV GENERAL Consolidarea integrității în domenii de activitate prioritare.
NR. 4
Obiectiv specific 4.1 Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de
corupție în administrația publică locală.
Obiectiv specific 4.2 Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de
corupție în domeniul achizițiilor publice.
Obiectiv specific 4.3 Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de
corupție în mediul de afaceri.
MĂSURI:
➢ crearea unui cadru unitar de reglementare cu privire la procedurile administrative
disponibile la nivelul UAT-urilor, reducând astfel gradul de vulnerabilitate;
➢ digitalizarea procesului de obținere a autorizațiilor (în ceea ce privește cele cinci
proceduri administrative descrise în cadrul Studiului privind analiza procedurilor
administrative care sunt cele mai vulnerabile la corupție) și minimalizarea interacțiunii
dintre funcționarul public și cetățean;
➢ actualizarea anuală a scorului index al integrității în cadrul administrației publice
locale;
➢ realizarea unor proiecte/activități în comun cu participarea autorităților publice locale
și a reprezentanților societății civile, având ca obiectiv prevenirea corupției,
promovarea eticii și integrității;
24
Pagina 26
➢ stabilirea unor condiții de eligibilitate din perspectiva cadrului de integritate aplicabil
pentru APL în vederea accesării fondurilor publice;
➢ transparentizarea procedurilor de alocare de fonduri prin PNDL și eficientizarea
mecanismelor de colectare și publicare de date referitoare la implementarea proiectelor
finanțate prin program;
➢ dezvoltarea unor abordări inovative pentru implicarea societății civile în monitorizarea
integrității achizițiilor publice;
➢ consolidarea utilizării planurilor de integritate ca instrumente manageriale pentru
promovarea integrității organizaționale în cadrul întreprinderilor publice;
➢ publicarea în format deschis a indicatorilor economici și de performanță (inclusiv a
bugetelor și subvențiilor primite de la autorități publice) pentru întreprinderile la care
statul este acționar, atât prin structuri ale administrației publice centrale, cât și locale;
➢ aplicarea standardelor aferente open contracting data.
OBIECTIV GENERAL Consolidarea performanței de combatere a corupției prin
NR. 5 mijloace penale și administrative.
Obiectiv specific 5.1. Întărirea rolului de coordonare metodologică a Corpului de control
al prim-ministrului în domeniul controlului administrativ desfășurat
la nivelul administrației publice centrale.
MĂSURI:
➢ consolidarea capacității structurilor de control administrativ din administrația publică
centrală de a identifica riscurile și vulnerabilitățile instituționale, implicit pe cele ce
vizează aspecte de integritate.
8. SISTEMUL DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE A STRATEGIEI
Implementarea Strategiei Anticorupție 2021-2025 se va realiza sub autoritatea și în
coordonarea Ministrului Justiției, cu raportare către Guvern.
În sprijinul procesului de monitorizare se vor menține platformele de cooperare dezvoltate
în cadrul strategiilor anterior, respectiv:
a) platforma autorităților independente și a instituțiilor anticorupție;
b) platforma administrației publice centrale;
25
Pagina 27
c) platforma administrației publice locale - coordonată în parteneriat cu
MDLPA (care se va ocupa de convocarea acesteia);
d) platforma mediului de afaceri;
e) platforma societății civile.
În cadrul platformelor de cooperare, entitățile participante vor prezenta, sintetic, progresele
și dificultățile înregistrate în implementarea măsurilor prevăzute de SNA 2021-2025 care sunt în
sarcina acestora. Pentru sprijinirea procesului de monitorizare și de implementare a măsurilor
prevăzute de strategie, Ministerul Justiției va asigura secretariatul tehnic al SNA.
Monitorizarea implementării măsurilor pentru atingerea obiectivelor Planului de
Integritate a comunei Costești și a unităților subordonate/coordonate pentru perioada 2021-2025
se va realiza semestrial și anual, prin autoevaluarea fiecărei unități, pe baza indicatorilor de
evaluare și a surselor verificare și în corelare cu cerințele mecanismului de monitorizare al
Strategiei Naționale Anticorupție 2021-2025.
Obiectivele procesului de monitorizare și raportare sunt:
➢ identificarea progreselor înregistrate în implementarea strategiei;
➢ identificarea și corectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor
și normelor anticorupție;
➢ creșterea gradului de cunoaștere, înțelegere și implementare a măsurilor de
prevenire a corupției la nivelul Primăriei comunei Costești și a unităților aflate
în subordine;
➢ identificarea soluțiilor și a bunelor practici;
➢ propunerea de măsuri în vederea actualizării planului sectorial;
➢ raportarea în cadrul S.N.A.;
➢ informarea publicului cu privire la progresele înregistrate.
Activitățile de monitorizare pentru implementarea Strategiei Naționale Anticorupție vor
include:
➢ realizarea rapoartelor anuale de monitorizare;
➢ sprijinirea implementării SNA de către autoritățile și instituțiile publice;
➢ realizarea noului portal SNA;
➢ centralizarea și actualizarea periodică a stadiului implementării inventarului
măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției (Anexa nr. 3
la H.G.), în baza rapoartelor de autoevaluare;
➢ documentarea și diseminarea de bune practici anticorupție identificate;
➢ organizarea misiunilor de evaluare tematică și a misiunile de evaluare tematică
ad-hoc;
26
Pagina 28
➢ realizarea de cercetări și studii.
Rapoartele de monitorizare a stadiului de implementare a strategiei și a planului de
integritate (raport semestrial și raport anual) vor fi prezentate conducerii Primăriei comunei
Costești și transmise Secretariatului tehnic S.N.A. Rapoartele vor conține evaluări privind stadiul
implementării strategiei, deficiențele constatate și recomandările pentru remediere.
Periodic, obiectivele specifice, măsurile și indicatorii prevăzuți în Strategia Anticorupție a
Primăriei comunei Costești și a unităților subordonate/coordonate vor fi revizuite în vederea
asigurării îndeplinirii obiectivelor generale.
9. METODOLOGIA DE IDENTIFICARE A VULNERABILITĂȚILOR ȘI
RISCURILOR DE CORUPȚIE
Metodologia de identificare a vulnerabilităților și riscurilor la corupție la nivelul Primăriei
comunei Costești ste documentată în procedura de sistem P.S. „Managementul riscurilor de
corupție”. Procedura are la bază metodologia recomandată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor
Publice și Administrației și a fost adoptată astfel încât să răspundă tuturor cerințelor de raportare
și specificul instituției.
Conform procedurii în vigoare, managementul riscurilor de corupție se realizează la nivelul
Primăriei de către grupul de lucru pentru integritate la nivelul entității (G.L.I.E.) împreună cu
grupurile de lucru pentru integritate la nivelul structurilor (G.L.I.S.) de gradul I. Prin
structură de gradul I se înțelege o structură din cadrul aparatului de specialitate al Primarului, direct
subordonat primarului, viceprimarului sau administratorului public, conform organigramei
aprobate.
Constituirea grupului de lucru pentru integritate la nivelul entității (G.L.I.E.) se
realizează prin dispoziția Primarului comunei Costești, iar constituirea grupurilor de lucru
pentru integritate la nivelul structurilor (G.L.I.S.) prin decizia internă a conducătorului
acestuia. De asemenea, șeful structurii organigramice de gradul I numește prin decizie internă
persoana responsabilă cu analiza vulnerabilităților și riscurilor de corupție la nivelul acesteia, care
asigură secretariatul G.L.I.S.
Potrivit P.S. „Managementul riscurilor de corupție”, acesta presupune parcurgerea unor
etape, astfel:
a) pregătirea activităților;
b) identificarea și descrierea riscurilor de corupție;
c) evaluarea riscurilor de corupție;
27
Pagina 29
d) determinarea și implementarea măsurilor de prevenire/control;
e) monitorizarea și revizuirea riscurilor.
9.1. PREGĂTIREA ACTIVITĂȚILOR
Managementul riscurilor de corupție, în etapa de pregătire, vizează următoarele aspecte:
a) constituirea și stabilirea componenței grupului de lucru pentru integritate la
nivelul entității (G.L.I.E.);
b) constituirea și stabilirea componenței grupului de lucru pentru integritate la
nivelul structurii (G.L.I.S.) și/sau numirea persoanei responsabile cu analiza
vulnerabilităților și riscurilor de corupție;
c) informarea personalului privind prevederile procedurii;
d) instruirea membrilor grupului de lucru pentru integritate la nivelul structurii cu
privire la aspectele conceptuale și metodologice specifice managementului
riscurilor de corupție.
9.2. IDENTIFICAREA RISCURILOR DE CORUPȚIE
Identificarea riscurilor de corupție constă în evidențierea amenințărilor de corupție, precum
și a vulnerabilităților prezente în cadrul activităților curente ale structurii Primăriei comunei
Costești care ar putea conduce la săvârșirea unor fapte de corupție.
Pentru identificarea amenințărilor de corupție se desfășoară următoarele activități:
➢ elaborarea listei cu atribuțiile principale ale structurii;
➢ identificarea ariilor de intervenție.
9.2.1. Elaborarea listei cu atribuțiile principale ale structurii (Anexa A)
Grupul de lucru pentru integritate organizat la nivelul structurii/persoana responsabilă cu
analiza vulnerabilităților și riscurilor de corupție elaborează, în baza Regulamentului de
Organizare și Funcționare, o listă cu atribuțiile principale a structurii organigramice de grad I,
pornind de la Regulamentul de Organizare și Funcționare în vigoare.
În elaborarea acestei liste se utilizează ANEXA A:
28
Pagina 30
ANEXA A – Lista de atribuții
DENUMIREA STRUCTURII:
Principalele Beneficiarii/ Monopol/ Discreție2 Transparență3 Buget4 Număr
atribuții ale clienții competență beneficiari
structurii respectivei unică sau afectați5
atribuții partajată1
1
În ce măsură instituția dumneavoastră (prin structură) deține monopolul îndeplinirii unor atribuții? Notați pe o scală
de la 1 la 10, unde 1 este situație de concurență cu alte instituții în oferirea serviciilor și 10 situație de monopol.
2
În ce măsură funcționarii publici/angajații contractuali beneficiază de discreție în exercitarea puterii și luarea
deciziilor (iau ce decizii consideră ei potrivite în funcție de legislație)? Notați pe o scală de la 1 la 10, unde 1 reprezintă
criterii foarte stricte pentru orice decizie și 10 înseamnă discreție maximă.
3
În ce măsură administrația locală poate fi trasă la răspundere și ia aceste decizii într-un mod transparent (presa sau
orice persoană interesată poate avea acces la dosar și la momentul în care se ia decizia)? Notați pe o scală de la 1 la
10, unde 1 este complet opac și 10 complet transparent.
4
Se vor scrie sumele alocate în buget.
5
Identificați numărul mediu de cetățeni sau firme care accesează anual respectiva atribuție.
Atribuțiile care sunt caracterizate de un nivel ridicat de monopol și putere discreționară de
decizie, precum și de slaba prezență a transparenței în procesul de luare a deciziilor, sunt, cel mai
probabil, vulnerabile la corupție.
Atribuțiile care rulează o mare cantitate de bani publici sunt cele în cadrul cărora este cel
mai probabil să existe vulnerabilități la corupție. Aceste atribuții vor fi comparate cu cele în care
există monopol, putere de decizie și lipsă de transparență pentru a vedea cât de mult se suprapun.
9.2.2. Identificarea ariilor de intervenție (Anexa B)
Utilizând ANEXA B, fiecare membru al grupului de lucru pentru integritate la nivelul
structurii/persoana responsabilă cu analiza vulnerabilităților și riscurilor de corupție va completa
analiza multicriterială. Rezultatele se centralizează și se stabilesc ariile de intervenție, respectiv
atribuțiile vulnerabile care vor fi analizate în continuare. Atribuțiile care vor avea cel mai mare
punctaj în Anexa B, vor fi considerate atribuții vulnerabile.
29
Pagina 31
ANEXA B – Formularul de analiză multicriterială
DENUMIREA STRUCTURII:
Principalele a b c TOTAL
atribuții ale
structurii
a = amenințări multiple identificate;
b = gestionarea unui procent ridicat din bugetul local;
c = impactul asupra unui număr mare de cetățeni.
Aceste criterii vor fi aplicate fiecărei atribuții, urmând să fie evaluată de la 1 la 10, astfel:
Amenințări
1 = amenințări puține sau deloc identificate;
10 = amenințări multiple identificate.
Procent din bugetul local
1 = un foarte mic procent din banii publici alocat, folosit sau gestionat de această atribuție;
10 = un foarte mare procent din banii publici alocat, folosit sau gestionat de această atribuție.
Impact
1 = această atribuție are impact asupra unui număr redus de cetățeni și/sau firme;
10 = această atribuție are impact asupra unui număr mare de cetățeni și/sau firme.
* Membrii grupului pot, de asemenea, decide că primul criteriu este cel mai important, așa încât pot multiplica cu 2
numărul alocat înainte de a-l adăuga la punctajul total.
9.3. EVALUAREA RISCURILOR ȘI VULNERABILITĂȚILOR DE CORUPȚIE ȘI A
MĂSURILOR DE REMEDIERE
Membrii grupului de lucru pentru integritate la nivelul structurii vor întocmi un raport de
evaluare a riscurilor și vulnerabilităților de corupție și a măsurilor de remediere, utilizând ANEXA
C, în care vor completa toate atribuțiile vulnerabile la corupție – identificate ca atare în urma
punctajului total rezultat în urma completării Anexe A și Anexei B – vulnerabilitățile, amenințările
și cauzele.
30
Pagina 32
ANEXA C – Raport de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție și a măsurilor
de remediere
DENUMIREA STRUCTURII:
Atribuția vulnerabilă Vulnerabilități Amenințări Risc Cauze Măsuri de
la corupție (ridicat, remediere a
mediu, vulnerabilităților
crescut)
Pentru calcularea nivelului de expunere la riscuri de corupție (ridicat, mediu, scăzut) și
stabilirea măsurilor de remediere a vulnerabilităților, membrii grupului de lucru pentru integritate
la nivelul structurii vor parcurge următoarele etape:
➢ estimarea probabilității de materializare a riscurilor de corupție;
➢ estimarea impactului global al riscului;
➢ determinarea expunerii la riscuri și a priorității de intervenție.
9.3.1. Estimarea probabilității de materializare a riscurilor de corupție
Membrii grupului de lucru pentru integritate la nivelul structurii estimează probabilitatea
de materializare a riscurilor de corupție în cadrul activităților structurii, utilizând SCALĂ DE
ESTIMARE a probabilității de materializare a riscurilor de corupție (Anexa 6 la Metodologia
privind managementul riscurilor de corupție).
SCALĂ DE ESTIMARE a probabilității de materializare a riscurilor de corupție
Factor Scor Descriere Indicatori
✓ este de așteptat să apară în Riscul de corupție
marea majoritate a este prezent în mod
circumstanțelor constant, din cauza
cel mai probabil se
aproape profesionale; deficiențelor de
5 va concretiza >80%
sigur ✓ se va întâmpla fără organizare,
șanse de apariție.
îndoială, eventual planificare, control,
frecvent; supraveghere,
✓ iminentă. instruire ori
31
Pagina 33
Factor Scor Descriere Indicatori
✓ va apărea probabil în formare a
multe circumstanțe personalului și
profesionale; modului în care
șansă considerabilă
✓ se va întâmpla probabil, este conceput ori
de apariție; nu este
probabil 4 dar nu va reprezenta o aplicat cadrul legal
neobișnuit 61%-
problemă persistentă de desfășurare a
80% șanse.
pentru domeniul de activității.
activitate;
✓ s-a mai întâmplat în trecut.
Riscul de corupție
poate apărea
câteodată (cauzele
✓ ar putea apărea în anumite putând fi
circumstanțe profesionale; reprezentate de
producerea sa poate
✓ se poate întâmpla deficiențe în
fi avută în vedere
posibil 3 ocazional; desfășurarea
41%- 60% șanse de
✓ s-a întâmplat în altă parte, activității, erori în
materializare.
într-un domeniu de înțelegerea ori
activitate similar. aplicarea
procedurilor de
lucru specifice
etc.).
✓ poate apărea doar în
minimă, dar nu circumstanțe profesionale
foarte imposibilă; nu este excepționale;
Riscul de corupție
puțin 2 cunoscut să se fi ✓ nu este de așteptat să se
nu apare decât rar,
probabil produs 21%-40% întâmple;
în condiții
șanse de apariție. ✓ nu a fost semnalată în
excepționale de
domeniul de activitate.
desfășurare a
✓ • este probabil să nu apară
practic imposibilă; activității.
niciodată;
improbabil 1 nu a apărut
• foarte puțin probabil să
niciodată 0%-20%.
se întâmple vreodată.
32
Pagina 34
Responsabilul consemnează în Fișa de identificare, descriere și evaluare a riscurilor de
corupție, nivelul de probabilitate, utilizând o scală în 5 trepte, corespunzător valorilor și
indicatorilor descriptivi asociați acestora
9.3.2. Estimarea impactului global al riscului
Estimarea impactului global al unui risc de corupție constituie activitatea de cuantificare a
efectelor posibile ale acestuia asupra obiectivelor, activităților, sarcinilor sau rezultatelor așteptate
ale structurii. Membrii grupului de lucru pentru integritate la nivelul structurii estimează impactul
global al riscului de corupție utilizând SCALĂ DE ESTIMARE a impactului global al riscului
(Anexa 7 la Metodologia privind managementul riscurilor de corupție).
SCALĂ DE ESTIMARE a impactului global al riscului
Factor Scor Indicatori
✓ imposibilitate de îndeplinire a obiectivelor
stabilite pentru domeniul de activitate;
✓ deteriorarea pe termen lung a eficienței
activității, întârzieri majore în derularea
activităților planificate (mai mult de 6 luni);
✓ pierderi financiare severe pentru înlocuirea ori
instruirea personalului, schimbarea
major
5 procedurilor de desfășurare a activității,
critic
achiziții neplanificate de mijloace tehnice etc.,
reprezentând 25% și mai mult din bugetul anual
Riscul de corupție
alocat instituției;
contribuie direct la
✓ publicitate negativă la nivel internațional,
apariția sau
implicarea factorilor politici de la nivel central
proliferarea faptelor
ori instituțional pentru gestionarea situației
de corupție, la
create.
facilitarea ori
✓ impact semnificativ asupra obiectivelor
determinarea
domeniului afectat, afectarea eficienței
personalului să
acesteia;
ridicat 4 comită asemenea
✓ perturbarea pe termen mediu a activității,
fapte.
întârzieri semnificative privind desfășurarea în
condiții normale a activității (între 3-6 luni);
33
Pagina 35
Factor Scor Indicatori
✓ pierderi financiare majore pentru instituție;
✓ publicitate negativă la nivel național, pierderea
încrederii din partea beneficiarilor serviciilor
publice.
✓ obiective profesionale atinse parțial, afectarea Riscul de corupție
semnificativă a eficienței acesteia; poate genera
✓ perturbarea pe termen scurt a activității; parametri favorizanți
moderat 3
✓ pierderi financiare semnificative pentru pentru apariția sau
instituție (cel puțin 10% din buget); proliferarea faptelor
✓ o anumită publicitate negativă la nivel local. de corupție.
✓ impact minor asupra atingerii obiectivelor
profesionale;
✓ întreruperea neglijabilă, nesemnificativă a
desfășurării activității;
redus 2
✓ pierderi financiare moderate pentru instituție
(5% sau mai mult din bugetul alocat);
Riscul de corupție
✓ unele șicane publice izolate, neînsoțite însă de
contribuie puțin ori
pierderea încrederii.
deloc la apariția sau
✓ impact minimal sau nesemnificativ asupra
proliferarea faptelor
atingerii obiectivelor;
de corupție.
✓ nicio perturbare în privința calendarului
foarte activității;
1
redus ✓ pierderi financiare nesemnificative ori
minimale pentru structură;
✓ susceptibil de a conduce/provoca publicitate
negativă.
Responsabilul consemnează în Fișa de identificare, descriere și evaluare a riscurilor de
corupție, impactul global al riscului de corupție, utilizând o scală în 5 trepte, corespunzător
valorilor și indicatorilor descriptivi asociați acestora.
34
Pagina 36
9.3.3. Determinarea expunerii la riscuri și a priorității de intervenție
Utilizând SCALA DE EVALUARE a expunerii la riscuri de corupție și corespondența
asociată intersecției valorilor impactului și probabilității (Anexa 9 la Metodologia privind
managementul riscurilor de corupție).
SCALĂ DE EVALUARE a expunerii la riscuri de corupție
Nivel de probabilitate
aproape sigur 5 10 15 20 25
5
probabil 4 8 12 16 20
4
posibil 3 6 9 12 15
3
foarte puțin probabil 2 4 6 8 10
2
improbabil 1 2 3 4 5
1
foarte redus redus moderat ridicat critic
1 2 3 4 5
Nivel de impact
CATEGORII PRIORITATE TERMEN
DE RISCURI
✓ necesită concentrarea atenției conducerii
riscuri structurii pentru adoptarea/implementarea
Prioritate 1
înalte/extreme unor măsuri urgente de prevenire/control
adecvate.
✓ pot fi monitorizate sau controlate, prin
creșterea eficacității măsurilor existente sau,
riscuri moderate Prioritate 2
după caz, prin adoptarea unor măsuri
suplimentare de prevenire/control.
✓ pot fi tolerate și vor fi considerate inerente
activităților structurii, față de care nu este
riscuri minore Prioritate 3 necesară adoptarea unor măsuri
suplimentare, ci doar aplicarea celor
existente.
35
Pagina 37
Pe baza priorității de intervenție, în ordinea valorii nivelului de expunere, riscurile de
corupție sunt clasificate în următoarele categorii:
▪ riscuri minore (reduse 1-6) care pot considerate tolerabile și inerente
activității Primăriei comunei Costești, față de care nu este necesară
adoptarea unor măsuri suplimentare, ci doar aplicarea celor existente;
▪ riscuri moderate (medii 8-10) care pot fi monitorizate sau controlate, prin
creșterea eficacității măsurilor existente ori, după caz, prin adoptarea unor
măsuri suplimentare de prevenire/control;
▪ riscuri înalte/extreme (ridicate 12-25), caracterizate, simultan, cu o mare
probabilitate de apariție și cu o gravitate foarte mare a impactului, care
necesită concentrarea atenției conducerii structurii pentru adoptarea/
implementarea unor măsuri urgente de prevenire/control adecvate.
Membrii grupului de lucru pentru integritate la nivelul structurii calculează nivelul de
expunere la riscuri de corupție, completând valoarea rezultată în Fișa de identificare, descriere și
evaluare a riscurilor de corupție.
FIȘA DE IDENTIFICARE, DESCRIERE ȘI EVALUARE A RISCURILOR DE
CORUPȚIE
Denumirea structurii:
Denumirea unității de muncă:
Activitatea vulnerabilă conform art. 16 din metodologie:
Data elaborării: Membru al Comisiei pentru prevenirea Data revizuirii:
actelor de corupție în Primărie/coordonator al
unității de muncă:
Descrierea riscului (amenințarea):
Categorii de personal expuse riscului:
Cauze/Vulnerabilități ce determină riscul:
➢ cauze din domeniul reglementărilor
➢ slăbiciuni la nivelul capacității de prevenire/control al riscului
➢ surse de amenințare
➢ particularități privind cultura organizațională și caracteristici privind resursele umane
Efectele/Consecințele probabile la nivelul obiectivelor/activităților structurii:
36
Pagina 38
Nivelul riscului Probabilitate (P)1 Impact Expunere Prioritatea2
global (P x IG) (1, 2 sau 3)
(IG)
Componente/Dimensiuni Importanța relativă a Impact Importanța relativă x
de impact componentelor3 (%) (de la 1 la 5)4 impact
1
2
n
TOTAL ∑[1, n] 100% ∑[1, n] = Impact Global
(IG)5
Măsuri de prevenire/control existente, aplicate în prezent Eficiența măsurilor6
Măsuri de prevenire/control suplimentare propuse pentru Responsabil de risc
prevenirea/controlul riscului
1
Se acordă un scor de la 1 la 5 conform anexei nr. 6 la metodologie.
2
Conform anexei nr. 9 la metodologie (Scala de evaluare a expunerii la riscuri de corupție).
3
Fiecărei componente/dimensiuni de impact i se alocă un procentaj referitor la importanță, astfel încât suma
procentajelor alocate componentelor să fie 100%.
4
Se acordă un scor de la 1 la 5 conform anexei nr. 7 la metodologie.
5
Valoarea rezultată se va trece în rubrica corespunzătoare impactului global (IG).
6
Valoarea eficienței măsurilor se determină conform anexe nr. 8 la metodologie.
Evaluarea măsurilor de control al riscurilor de corupție se referă atât la măsurile de
control/prevenire existente, cât și la cele suplimentare propuse. Fiecare măsură de
control/prevenire trebuie să răspundă la cele 3 întrebări, iar în funcție de răspuns va primi un
punctaj.
37
Pagina 39
EVALUAREA MĂSURILOR DE CONTROL AL RISCURILOR DE CORUPȚIE
Întrebarea 1 Întrebarea 2 Întrebarea 3
Măsura se adresează în Măsura este bine Măsura stabilită este
mod efectiv riscului documentată și operațională și aplicată
identificat? comunicată, în mod în mod consecvent?
oficial, celor interesați
sau implicați?
nu 1 1 1
parțial 3 2 2
da 6 3 3
l1 l2 l3
Nivel Scor (l1 + l2 + Descriere
l3)
ineficient 3 ✓ în cel mai bun caz, măsura se adresează riscurilor, dar nu
este bine documentată sau aplicată; în cel mai rău caz,
măsura nu se adresează cu adevărat riscului vizat, nefiind
nici documentată și nici aplicată.
redus/slab 4 ✓ măsura se adresează riscului, cel puțin în parte, dar
documentarea și/sau aplicarea trebuie sensibil
îmbunătățite și adaptate.
bun 5-8 ✓ măsura se adresează riscului, dar documentarea și/sau
aplicarea trebuie îmbunătățite.
foarte bun 9-12 ✓ măsura se adresează riscurilor, este bine documentată și
este pusă în aplicare.
Pentru a structura activitatea de descriere a cauzelor/vulnerabilităților, comisiile pentru
prevenirea actelor de corupție vor avea în vedere următoarele:
➢ cauze din domeniul reglementărilor (inclusiv procedurile) aplicabile activității: multe
dintre riscuri își au cauza în lipsa procedurilor, de multe ori fiind invocată ca explicație
pentru materializarea riscurilor de corupție necunoașterea sau ambiguitatea unor reguli; în
acest context trebuie identificate toate normele și procedurile aplicabile domeniului care
prezintă elemente de vulnerabilitate și care pot fi exploatate sau interpretate subiectiv,
astfel încât riscurile descrise să se producă;
38
Pagina 40
➢ slăbiciuni la nivelul capacității de prevenire/control al riscului: sunt frecvente cazurile în
care circumstanțele care favorizează apariția unor riscuri țin de un control defectuos al
activității; orice conducător al unei structuri trebuie să se asigure că domeniul de care este
responsabil funcționează, iar personalul trebuie să aibă convingerea că activitatea acestuia
este supravegheată; în procesul de analiză a riscurilor de corupție este esențial să fie
identificate particularitățile care determină vulnerabilitatea sistemului de control
intern/managerial, fie pentru că măsurile nu sunt bine cunoscute de către cei care ar trebui
să le aplice, fie pentru că acestea nu sunt aplicate în mod consecvent, fie că ele nu pot
răspunde în totalitate situațiilor de risc (capacitate redusă de aplicare a măsurilor de
prevenire/control);
➢ surse de amenințare - persoane, de regulă, din exteriorul instituției care prezintă un interes
ridicat pentru obținerea unor avantaje prin presiuni la nivelul angajaților: presiuni politice,
presiuni ierarhice, interes ridicat din partea unor grupuri infracționale, contactul cu publicul
interesat de un serviciu sau de a scăpa de aplicarea unei sancțiuni, interesul comercial
ridicat al unui serviciu public (de exemplu, un contract de achiziție, o autorizație, un
permis), prezența permanentă a intermediarilor sau reprezentanților unor societăți
comerciale în interacțiunea cu angajații etc.;
➢ particularități privind cultura organizațională și caracteristici privind resursele umane:
carențe educaționale ori de conștientizare (lipsa cunoștințelor privind faptele de corupție,
toleranța unor comportamente non-etice care nu sunt percepute a reprezenta o problemă),
cauze sociale (lipsa unei locuințe, nivel scăzut de salarizare), cunoștințe insuficiente
privind reglementările, procedurile ori regulile aplicabile etc., conștientizare insuficientă a
măsurilor de control ce sunt aplicate etc.
9.4. DETERMINAREA MĂSURILOR DE REMEDIERE A VULNERABILITĂȚILOR
(ANEXA D)
Principalele măsuri de remediere a vulnerabilităților sunt:
➢ măsuri de protecție fizică și monitorizare a accesului la informații, documente ori resurse;
➢ planificarea și organizarea în mod transparent și ușor de verificat a activităților și a
modalităților de adoptare a deciziei: separarea responsabilităților, aprobarea activității,
supervizarea, pregătirea personalului cu rol de coordonare;
➢ supervizarea documentelor întocmite și a performanțelor individuale ale personalului;
➢ separarea atribuțiilor de autorizare, înregistrare ori revizuire pentru a fi evitate riscurile de
corupție;
➢ asigurarea comunicării adecvate către terți a obligațiilor de conduită a personalului;
39
Pagina 41
➢ dezvoltarea, comunicarea și monitorizarea aplicării de proceduri clare în activitatea
curentă;
➢ promovarea schimbării de atitudine a personalului privind riscurile de corupție,
asigurându-se informarea și instruirea adecvată privind obligațiile legale și măsurile de
prevenire/control implementate în vederea minimizării riscurilor de corupție;
➢ dezvoltarea de sisteme informatice pentru serviciile oferite;
➢ promovarea canalelor de sesizare a unor eventuale fapte de corupție, precum și a măsurilor
de protecție a personalului stabilite prin Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului
din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale
legii;
➢ realizarea de verificări aleatorii ale documentelor și activităților desfășurate;
➢ realizarea unor activități de control/verificare privind accesul sau implementarea de
informații în bazele de date;
➢ activități de control de fond ori tematic, activități de inventar;
➢ alte măsuri în funcție de specificul activității.
În urma calculării nivelului de expunere la riscuri de corupție (ridicat, mediu, redus) și
stabilirea măsurilor de remediere a vulnerabilităților membrii G.L.I.S. vor completa Anexa C,
coloanele 4 și 6 cu informațiile rezultate.
De asemenea, se va completa registrul riscurilor de corupție de la nivelul structurii,
utilizând Anexa D.
ANEXA D – Registrul Riscurilor de corupție
DENUMIREA STRUCTURII:
Nr Atribuția Vulnerabilităț Cauz Parametrii Măsur Termen Responsabi Data Revizuire Observați
cr vulnerabil i e riscului i / durată l risc ultimei risc i
t ă la P I E revizuir P I E
corupție i
9.5. DETERMINAREA PROFILULUI RISCURILOR DE CORUPȚIE
Grupul de lucru pentru integritate la nivelul structurilor, prin persoana responsabilă cu
analiza vulnerabilităților și riscurilor de corupție la nivelul acesteia, transmit grupului de lucru
pentru integritate la nivelul entității următoarele documente realizate la nivelul structurii, asumate
prin semnătura de conducerea acesteia:
ANEXA A – Lista de atribuții la nivelul structurii.
ANEXA B – Formularul de analiză multicriterială la nivelul structurii.
40
Pagina 42
ANEXA C – Raport de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție și a măsurilor
de remediere
ANEXA D – Registrul riscurilor de corupție la nivelul structurii;
ANEXA E – Plan pentru implementarea măsurilor de remediere la nivelul structurii.
Anexele solicitate se centralizează la nivelul structurii organizatorice de grad I
(compartiment, birou, serviciu, direcție), respectiv structura direct subordonată Primarului,
Viceprimarului sau Administratorului public la nivelul căruia este organizat grupul de lucru pentru
integritate la nivelul structurilor.
Fișele de identificare, descriere și evaluare a riscurilor de corupție se completează și se
păstrează la nivelul grupurilor de lucru pentru integritate la nivelul structurilor, de către persoana
responsabilă cu analiza vulnerabilităților și riscurilor de corupție la nivelul acestora, care va urmări
implementarea măsurilor de prevenire/control a riscurilor de corupție de către persoanele
nominalizate în planul elaborat în acest scop.
Grupul de lucru pentru integritate la nivelul entității va centraliza Anexele A, B, C, D, E și
va realiza profilul riscurilor de corupție la nivelul Primăriei comunei Costești, utilizând tehnica
semaforului, în care riscurile ridicate sunt reprezentate în culoarea roșie, cele medii in culoarea
galben și cele reduse în culoarea verde.
9.6. MONITORIZAREA ȘI REVIZUIREA RISCURILOR DE CORUPȚIE
Activitatea de monitorizare și cea de revizuire a riscurilor de corupție se realizează anual
de către structurile Primăriei comunei Costești în scopul de a asigura eficacitatea procesului de
management al riscurilor de corupție, respectiv pentru a formula recomandări privind măsurile de
remediere a vulnerabilităților.
Monitorizarea riscurilor de corupție se realizează de către grupurile de lucru pentru
integritate la nivelul structurilor. Activitatea de monitorizare de la nivelul structurilor se
finalizează prin completarea unui raport cu privire la desfășurarea procesului de gestionare a
riscurilor la nivelul structurii și adoptarea unui registru al riscurilor de corupție revizuit la nivelul
structurii. Raportul cu privire la desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor și registrul
riscurilor de corupție se vor transmite de către persoana responsabilă cu analiza vulnerabilităților
și riscurilor de corupție grupului de lucru pentru integritate la nivelul entității, pentru centralizarea
informațiilor.
În situația apariției unor riscuri noi de corupție, respectiv a unor informații care pot să
modifice nivelul de expunere sau să afecteze eficacitatea activității de prevenire/control, membrii
41
Pagina 43
grupurilor de lucru pentru integritate la nivelul structurilor reiau etapele aferente prevăzute în
prezenta procedură.
10. REZULTATUL PROCESULUI DE IDENTIFICARE A
VULNERABILITĂȚILOR, AMENINȚĂRILOR DE CORUPȚIE ȘI A
CAUZELOR ACESTORA LA NIVELUL PRIMĂRIEI, STABILIREA
MĂSURILOR DE REMEDIERE
Pentru realizarea obiectivului propus, la nivelul fiecărei structuri organigramice de grad I
(direct subordonată primarului, viceprimarului) s-au constituit grupuri pentru integritate, prin
decizia conducerii.
Fiecare grup pentru integritate (GLIS) și-a analizat principalele atribuții, pornind de la
documentul prin care acestea sunt aprobate, respectiv Regulamentul de Organizare și Funcționare
al aparatului de specialitate al Primarului comunei Costești. Principalele atribuții ale structurii au
fost evaluate, pe o scală de la 1 la 10, în funcție de nivelul de monopol, putere de decizie și
transparență, luând în considerație beneficiarii afectați și bugetul alocat. S-a apreciat că atribuțiile
care sunt caracterizate de un nivel ridicat de monopol și putere de decizie, precum și slaba
transparență în procesul de realizare a atribuțiilor, asociate, după caz, cu rulajul unei mari cantități
de bani publici sunt cele în cadrul cărora este cel mai probabil să existe vulnerabilități de corupție.
Apoi, în funcție de numărul de amenințări identificate, procentul din bugetul local alocat și impact,
pe baza unei analize multicriteriale, s-a acordat un punctaj, pe o scală de la 1 la 10, atribuțiile cu
cel mai mare punctaj fiind considerate atribuții vulnerabile la corupție și tratate în continuare.
Astfel, fiecare atribuție apreciată ca fiind vulnerabilă la corupție a fost analizată de către
grupul pentru integritate la nivelul structurii (GLIS), fiind descrise vulnerabilitățile, amenințările
de corupție și cauzele acestora. Pentru stabilirea măsurilor de remediere a fost evaluat riscul de
corupție și s-a întocmit un registru al riscurilor de corupție. De asemenea, a fost elaborat un plan
pentru implementarea măsurilor de remediere a vulnerabilităților.
Pe parcursul derulării întregului proces de identificare a vulnerabilităților, amenințărilor de
corupție și a cauzelor acestora, respectiv a stabilirii măsurilor de remediere, activitatea grupurilor
pentru integritate la nivelul structurilor (GLIS) a fost îndrumată, coordonată și verificată de grupul
pentru integritate la nivelul entității (GLIE), prin membrii acestuia care au realizat și centralizarea
informațiilor la nivelul Primăriei comunei Costești.
42
Pagina 44
Metodologia de lucru privind identificarea vulnerabilităților, amenințărilor de corupție și a
cauzelor acestora, respectiv stabilirea măsurilor de remediere este documentată în procedura de
sistem P.S. „Managementul riscurilor de corupție”.
Menționăm că, în cadrul procesului menționat, au fost analizate 675 de atribuții cuprinse
în Regulamentul de organizare și funcționare, dintre care un număr de 184 (27,26%) de atribuții
au fost considerate vulnerabile la corupție în baza punctajului acordat și au fost cuprinse într-un
raport de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție și a măsurilor de remediere, respectiv
în registrul riscurilor de corupție.
27.26
72.74
Atribuții nevulnerabile Atribuții vulnerabile
Figura nr. 1 – Reprezentarea grafică a atribuțiilor vulnerabile din total atribuții
În urma evaluării riscului de corupție, din 184 atribuții apreciate fiind ca vulnerabile la
corupție, un număr de 10 (5,43%) atribuții au fost apreciate ca având un risc ridicat de corupție,
un număr de 49 (26,63%) atribuții fost apreciate ca având un risc mediu de corupție și un număr
de 125 (67,94%) atribuții fost apreciate ca având un risc scăzut de corupție.
5.43
26.63
67.94
Risc ridicat Risc mediu Risc scăzut
Figura nr. 2 – Reprezentarea grafică a atribuțiilor vulnerabile distribuite pe grad de risc
43
Pagina 45
Menționăm că atribuțiile vulnerabile cu risc ridicat de corupție au fost identificate la nivelul
Compartimentului Achiziții publice.
Atribuțiile vulnerabile cu risc mediu de corupție au fost identificate la nivelul Serviciului
Voluntar pentru situații de urgență, Compartimentului Cultură, Compartimentului Contabilitate,
Compartimentului Stare civilă, Compartimentului Monitorizare documente locale,
Compartimentul Asistență socială și Compartimentului Urbanism.
Pentru toate atribuțiile apreciate ca fiind vulnerabile la corupție s-au stabilit măsuri de
remediere a vulnerabilităților care au fost cuprinse într-un plan centralizat pentru implementarea
măsurilor de remediere a vulnerabilităților, a cărui monitorizare se realizează permanent, cu
raportare anuală către grupul pentru integritate organizat la nivelul Primăriei comunei Costești.
Dintre măsurile de remediere a vulnerabilităților de corupție, identificate la nivelul
Primăriei comunei Costești menționăm:
✓ întocmirea procedurilor privind organizarea și funcționarea contabilității;
✓ participarea personalului la instruiri periodice cu teme specifice;
✓ efectuarea de controale interne, prin sondaj;
✓ verificarea tuturor semnăturilor și vizelor de pe documente;
✓ cursuri de perfecționare privind elaborarea și actualizarea cadrului metodologic de
aplicare a CFP;
✓ implementarea corespunzătoare a procedurilor aferente sistemului de control
managerial/intern;
✓ refacerea documentelor;
✓ angajarea răspunderii, dacă este cazul;
✓ instruirea personalului responsabil al departamentului;
✓ răspunderea gestionarului;
✓ stabilirea plăților și respectarea contravalorii bunurilor achiziționate, serviciilor prestate
sau lucrărilor executate datorate operatorilor economici care și-au cesionat drepturile de
încasat;
✓ respectarea termenului privind eliberarea certificatelor de atestare fiscală;
✓ adoptarea unei strategii optime de gestionare a atribuțiilor și administrare a timpului;
✓ casierul înapoiază documentele pentru completare și numai după ce acestea sunt
completate efectuează plata;
✓ adoptarea unei strategii optime de monitorizare a activității personalului;
✓ rectificarea erorilor;
✓ instruirea periodică și monitorizarea personalului;
44
Pagina 46
✓ verificarea îndeplinirii condițiilor de către instituțiile publice în a căror coordonare sau
subordine se află unitățile de învățământ;
✓ verificarea condițiilor necesare acordării de zile libere de către organele abilitate;
✓ realizarea valorificării bunurilor scoase din funcțiune potrivit reglementărilor elaborate
în mod distinct;
✓ întocmirea unui proces verbal de gestiune;
✓ verificarea periodică a stocurilor;
✓ informare periodică;
✓ cursuri de perfecționare;
✓ completarea documentelor justificative lipsa pentru rectificarea bugetară;
✓ numirea persoanelor responsabile cu conducerea evidenței contabile a rezultatelor
inventarierii;
✓ majorarea fondului de rezervă din disponibilitățile de credite bugetare care nu mai sunt
necesare până la sfârșitul anului, cu aprobarea consiliului;
✓ înregistrarea corectă în contabilitate a cheltuielilor cu personalul;
✓ numirea persoanei responsabile cu conducerea evidenței contabile a imobilizărilor și
investițiilor;
✓ finanțarea cu prioritate a ordonatorilor de credite care au obligații de plată restante către
terți;
✓ întocmirea primei ajustări a tarifelor pe bază de fișă de fundamentare, întocmită de către
operator, având în vedere cheltuielile realizate în ultimele 12 luni, anterioare propunerii;
✓ lipsa unor monografii contabile adaptate la specificul instituției, consecința fiind lipsa de
regularitate privind înregistrarea operațiunilor patrimoniale;
✓ numirea persoanelor responsabile cu activitatea de elaborare a bilanțului contabil;
✓ respectarea și aplicarea măsurilor necesare pentru carantină;
✓ formularea de recomandări pentru îmbunătățirea activității de audit public intern, în
vederea creșterii eficienței și eficacității acestora;
✓ aprobarea taxelor de către autoritățile deliberative interesate;
✓ verificarea periodică prin sondaj a bazei de date;
✓ actualizarea periodică a bazei de date ca urmare a înregistrării declarațiilor de impunere;
✓ transmiterea prin poștă a unor informări privind obligațiile de plată cu confirmare de
primire;
✓ corectarea erorilor constatate;
✓ instruirea și monitorizarea personalului;
✓ sistarea popririi, precum și instruirea și monitorizarea personalului;
45
Pagina 47
✓ încetarea executării silite, precum și instruirea și monitorizarea personalului;
✓ restituirea sumelor virate;
✓ coordonarea executării obligației de muncă în folosul comunității de către serviciul de
probațiune;
✓ amenajarea corespunzătoare a arhivei și numirea prin dispoziție a Primarului a persoanei
responsabile cu activitatea de arhivare;
✓ verificarea dosarelor prin sondaj;
✓ întocmirea documentației după cunoașterea situației din teren;
✓ respectarea legislației privind păstrarea și arhivarea documentelor;
✓ eliberarea în timp util a documentației de urbanism;
✓ întocmirea documentației cadastrale în urma vizitei în teren;
✓ urmărirea respectării disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în
construcții în cadrul unităților administrativ-teritoriale de către primari și de către
organele de control;
✓ verificarea îndeplinirii cerințelor fundamentale privind construcția;
✓ efectuarea unei expertize tehnice cu privire la respectarea cerințelor fundamentale
aplicabile privind calitatea în construcții;
✓ luarea în considerare existenței dreptului pe baza unei posesii exercitate sub nume de
proprietar necontestat;
✓ asigurarea de către operatorii economici care au contracte de vânzare-cumpărare
încheiate cu operatorul stației de sortare, în condițiile legii;
✓ acțiuni de informare a populației;
✓ elaborarea personalizată a programului pentru fiecare unitate și supunerea acestuia
avizării comitetului de securitate și sănătate în muncă;
✓ întocmirea fișei de instruire pentru fiecare salariat, conform prevederilor legale aflate în
vigoare;
✓ respectarea și aplicarea măsurilor necesare pentru prevenirea transmiterii virusului
COVID-19;
✓ distribuirea produselor de igienă pe baza de proces verbal, cât și verificarea respectării
tuturor măsurilor privind distribuirea pe perioada stării de urgență;
✓ actualizarea permanentă a Programului anual de achiziții publice;
✓ desemnarea persoanelor responsabile cu întocmirea Referatelor de necesitate;
✓ efectuarea plăților după verificarea bugetului rămas disponibil;
✓ corelarea PAAP cu necesarul de achiziționat;
✓ întocmirea proceselor verbale de recepție la terminarea lucrărilor și de recepție finală;
46
Pagina 48
✓ alocarea de buget pentru completarea nevoilor resurselor umane;
✓ analiza fișierelor de sistem specifice;
✓ verificarea stării de funcționare a aplicației și răspunsurile la cererile efectuate, plan de
recuperare;
✓ eliminarea, atenuarea sau transferul pierderilor / pagubelor;
✓ sancționarea persoanelor vinovate, ca urmare a nerespectării obligațiilor legale
referitoare la gospodăria localităților urbane și rurale;
✓ notificarea de urgență a responsabilului cu prelucrarea datelor cu caracter personal;
✓ verificarea raportului privind statistica;
✓ elaborarea clară a proiectelor de H.C.L. conform legislației în vigoare;
✓ realizarea unui sistem de securizare;
✓ alocarea de buget pentru completarea nevoilor resurselor umane;
✓ verificarea respectării prevederilor și normelor legale;
✓ persoana vătămată va introduce acțiune la instanța de contencios administrative;
✓ instanța comunică un termen în care să se facă modificările sau completările necesare,
sub sancțiunea anulării cererii;
✓ verificarea datelor din certificatul de naștere, de către persoanele abilitate în acest sens;
✓ verificarea actului de stare civilă și a modului de întocmire a actului de sesizare;
✓ transmiterea corespondentei in timp util;
✓ respectarea termenului de predare a documentelor; instruirea personalului în vederea
folosirii corecte a echipamentelor și a tehnologiilor;
✓ răspunderea disciplinară și administrativă;
✓ redactarea răspunsului către solicitant împreună cu informația de interes public sau cu
motivația întârzierii ori a respingerii solicitării, în condițiile legii;
✓ alocarea de fonduri suplimentare pentru resurse umane specializate;
✓ verificarea respectării procedurii de radiere pe baza actelor sau comunicărilor oficiale,
ori la cererea persoanei interesate;
✓ verificarea periodică a situației fiecărui candidat conform normelor legale;
✓ asigurarea verificării respectării condițiilor aplicabile în procesul de evaluare a cererilor
de finanțare, în procesul de contractare aferent încheierii contractului/deciziei/ ordinului
de finanțare, precum și în procesul de verificare a cererilor de rambursare de care
autoritățile de management;
✓ autoritățile de resort, inspectoratele școlare județene solicită autorităților administrației
publice locale să pună la dispoziția unității de învățământ alte spații adecvate pentru
desfășurarea procesului de învățământ;
47
Pagina 49
✓ implementarea unui sistem de navigație pentru a facilita respectarea traseului;
✓ efectuarea de controale la gospodării pentru completarea la zi a Registrului Agricol,
precum și a centralizării datelor din acestea, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare;
✓ verificarea respectării condițiilor legale referitoare la contractul de arendă de către
compartimentul specific al consiliului local;
✓ evaluarea activității consilierului de etică de către conducătorul unității;
✓ inspectorul de integritate informează persoana în cauză și are obligația de a o invita
pentru a prezenta un punct de vedere;
✓ împărțirea sarcinilor între personalul compartimentului Resurse Umane;
✓ respectarea termenelor și condițiilor de înscriere în concurs;
✓ întocmirea de proceduri scrise privind desfășurarea activităților de Resurse Umane;
✓ participarea personalului responsabil cu activitatea de resurse umane a primăriei la
instruiri periodice pe teme specifice;
✓ modificarea organigramei ori de câte ori apar modificări în structura instituției;
✓ întocmirea organigramei iar pe baza criteriilor de normare se stabilește numărul de
posturi pe categorii și locuri de muncă;
✓ stabilirea unui program de semnare a condicii de prezență;
✓ notificarea operatorului de date pentru a lua măsurile de îndepărtare a incidentului;
✓ intervenția unei terțe persoane care acordă asistență atunci când negocierile intră în
impas;
✓ rectificarea declarațiilor incorecte;
✓ anexarea fișei postului aferentă funcției publice pe care se efectuează modificarea
raporturilor de serviciu;
✓ refacerea actului administrativ;
✓ răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală a celor vinovați;
✓ acordarea beneficiilor de asistență socială și serviciilor sociale adecvate;
✓ cunoașterea de către angajați a drepturilor și obligațiilor ce le revin conform contractului
de muncă;
✓ efectuarea de anchete sociale, la domiciliul solicitantului de ajutor social;
✓ solicitarea de audituri interne/controale, etc., pentru verificarea conformității desfășurării
activităților cu cerințele legale aplicabile;
✓ supravegherea exercitării obligațiilor de către personalul responsabil;
✓ asigurarea informării temeinice a tuturor profesioniștilor care interacționează cu un copil
cu dizabilități și/sau CES despre drepturile și obligațiile ce le revin;
48
Pagina 50
✓ stabilirea de către unitate a modului de soluționare a situației fiecărui beneficiar (transfer
în altă unitate, revenire în familie pe perioadă determinată etc.);
✓ elaborarea politicilor publice, programelor și strategiilor naționale în domeniu,
reglementarea, coordonarea și controlul aplicării lor, precum și evaluarea și
monitorizarea calității serviciilor sociale;
✓ monitorizare, tratarea riscului prin: întocmirea procedurilor scrise privind activitate;
verificarea dacă persoanele care îndeplinesc atribuții in domeniu dețin cunoștințele
corespunzătoare și deprinderile necesare pentru desfășurarea activității;
✓ verificarea respectării termenului pentru inventariere.
11. CONCLUZII
Grupul de lucru pentru integritate la nivelul entității apreciază că menținerea și
îmbunătățirea sistemului de management al calității certificat în conformitate cu standardul de
referință ISO 9001:2015, precum și dezvoltarea sistemului de control intern managerial la nivelul
tuturor structurilor și activităților, coroborat cu un management eficient al riscurilor de corupție și
implementarea măsurilor de remediere a vulnerabilităților, constituie premise pentru constituirea
unui sistem de monitorizare a riscurilor funcțional, menit a preîntâmpina faptele de corupție în
cadrul Primăriei comunei Costești.
Strategia Anticorupție a Primăriei comunei Costești trebuie percepută ca un instrument
la îndemâna angajaților instituției și a entităților aflate în subordine care are drept scop promovarea
eticii și integrității la nivelul acestora, consolidarea capacității instituționale de a asigura calitatea
și accesul la serviciile publice pentru realizarea interesului public, implementarea măsurilor
anticorupție pentru prevenirea abaterilor, neregulilor, a suspiciunilor de fraudă, a situațiilor de
conflict de interese și incompatibilitate, eficacitatea și eficientizarea desfășurării tuturor
activităților pentru realizarea interesului public.
Strategia Anticorupție a Primăriei comunei Costești este un document dinamic care
urmează a se îmbunătăți în permanență în funcție de semnalele primite, de experiența dobândită
în managementul riscurilor de corupție și de modificarea contextului legislativ și organizatoric.
Grupul de lucru pentru integritate la nivelul entității este conștient că nicio strategie
anticorupție nu poate reprezenta o garanție a faptului că, ulterior implementării, nu vor surveni
acte de corupție, însă apreciază că elaborarea acestui document reprezintă o garanție a bunei
49
Pagina 51
credințe a managementului în ceea ce privește politica anticorupție și crește credibilitatea Primăriei
comunei Costești în fața cetățenilor, a partenerilor economici și sociali.
Însă, adevărata provocare este formarea în spiritul combaterii corupției, construirea în timp
a unei culturi organizaționale întemeiată pe integritate care să respingă corupția în toate formele
ei, atât la nivel instituțional, cât și la nivelul societății în ansamblul ei. De modul în care vom reuși
să promovăm valorile etice în cadrul instituției și în afara ei, să conștientizăm și să implicăm fiecare
om în parte, va depinde în mare măsură atingerea obiectivului propus.
Grupul de lucru pentru integritate la nivelul entității
Președinte:
▪ Popa Lascăr Primar al comunei Costești
Membri:
▪ Pascal Lucian Viceprimar al comunei Costești
▪ Guzganu Marcel Secretar general al comunei Costești
▪ Melus Ioan Consilier personal
50
Pagina 52
ANEXE
1. Anexa A – Lista de atribuții la nivelul structurii
2. Anexa B – Formularul de analiză multicriterială la nivelul structurii
3. Anexa C – Raport de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție și a măsurilor de
remediere la nivelul structurii
4. Anexa D – Registrul riscurilor de corupție la nivelul structurii
5. Anexa E – Plan pentru implementarea măsurilor de remediere la nivelul structurii
51
Pagina 53
Anexa A – Lista de atribuții vulnerabile la corupție
PRIMĂRIA COMUNEI COSTEȘTI
Nr. Principalele atribuții ale Beneficiarii/ clienții respectivei Monopol/ Discreție2 Transparență3 Buget4 Număr beneficiari
crt. structurii atribuții competență afectați5
unică sau
partajată1
SERVICIUL VOLUNTAR PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
Asigurarea respectării prevederilor legale în activitatea de asistență socială
Întocmirea dosarului de evidență a Responsabil asistența socială, Cheltuieli de ➢ 1 angajat;
1 10 10 10
beneficiarului. cetățenii comunei. personal. ➢ 21 beneficiari.
Asigurarea respectării prevederilor legale în activitatea de situații de urgență
Pregătirea și instruirea persona-
Responsabil S.V.S.U., angajații Cheltuieli de
2 lului în domeniul securității în 10 8 10 ➢ 22 angajați.
instituției. personal.
muncă.
Măsurile de protecție, obligațiile și
restricțiile în contextul prevenirii Responsabil S.V.S.U., angajații Cheltuieli de
3 10 8 10 ➢ 22 angajați.
transmiterii virusului COVID-19 instituției. personal.
în starea de urgență.
COMPARTIMENT CULTURĂ
➢ persoane fizice și
Organizarea și desfășurarea de
4 Primar, responsabil Cămin cultural. 8 10 9 - juridice;
activități cultural-artistice.
➢ locuitorii comunei.
Elaborarea și implementarea ➢ persoane fizice și
5 Primar, responsabil Cămin cultural. 10 9 9 -
programelor cultural-artistice. juridice;
52
Pagina 54
Nr. Principalele atribuții ale Beneficiarii/ clienții respectivei Monopol/ Discreție2 Transparență3 Buget4 Număr beneficiari
crt. structurii atribuții competență afectați5
unică sau
partajată1
➢ locuitorii comunei.
Asigurarea respectării prevederilor legale în activitatea bibliotecii
Cheltuieli de
6 Gestionarea fondului de carte. Bibliotecar. 10 8 10 ➢ Biblioteca publică.
personal.
Cheltuieli de
7 Inventarierea din bibliotecă. Bibliotecar. 10 8 10 ➢ Biblioteca publică.
personal.
COMPARTIMENT CONTABILITATE
Reflectarea în documente scrise a tuturor operațiunilor instituției
Consilier responsabil cu activitatea Cheltuieli de ➢ instituția;
8 Reevaluarea patrimoniului. 10 8 9
financiar-contabilă. personal ➢ locuitorii comunei.
Efectuarea operațiunilor de plăți,
Consilier responsabil cu activitatea Cheltuieli de ➢ instituția;
9 încasări prin trezorerie și evidența 10 9 8
financiar-contabilă. personal ➢ locuitorii comunei.
acestora.
Consilier responsabil cu activitatea
Cheltuieli de
10 Indemnizația de hrană. financiar-contabilă, angajații 10 8 8 ➢ angajații instituției.
personal
instituției.
Asigurarea aprobărilor și efectuării operațiunilor exclusiv de persoane special împuternicite în acest sens
Exercitarea controlului financiar Consilier responsabil cu activitatea Cheltuieli de
11 10 10 10 ➢ 1 angajat.
preventiv propriu. financiar-contabilă. personal
➢ 1 angajat;
Organizarea și desfășurarea Consilier responsabil cu activitatea Cheltuieli de
12 10 10 10 ➢ locuitorii comunei;
activității de casierie. financiar-contabilă, casier. personal
➢ 8 instituții publice;
53
Pagina 55
Nr. Principalele atribuții ale Beneficiarii/ clienții respectivei Monopol/ Discreție2 Transparență3 Buget4 Număr beneficiari
crt. structurii atribuții competență afectați5
unică sau
partajată1
➢ 9 societăți comerciale.
Organizarea și funcționarea Consilier responsabil cu activitatea Cheltuieli de
13 10 8 9 ➢ angajații instituției.
contabilității. financiar-contabilă. personal
Angajarea gestionarilor,
constituirea de garanții și Consilier responsabil cu activitatea Cheltuieli de ➢ 1 gestionar;
14 10 10 10
răspunderea în legătură cu financiar-contabilă. personal ➢ 1 garanție materiale.
gestionarea bunurilor.
Consilier responsabil cu activitatea Cheltuieli de
15 Casarea obiectelor de inventar. 10 9 9 ➢ angajații instituției.
financiar-contabilă. personal
Consilier responsabil cu activitatea Cheltuieli de
16 Deducerea personală de impozite. 10 8 10 ➢ angajații instituției.
financiar-contabilă. personal
Primar, Responsabil cu activitatea de Cheltuieli de ➢ 12 cetățeni;
17 Autorizația de funcționare. 10 8 9
urbanism. personal ➢ 8 societăți comerciale.
Primar, Consilier responsabil cu Cheltuieli de ➢ 5 cetățeni;
18 Acordarea facilităților fiscale. 10 9 9
activitatea financiar-contabilă, casier. personal ➢ 2 societăți comerciale.
➢ locuitorii comunei;
Organizarea evenimentelor Primar, Consilier responsabil cu Cheltuieli de
19 10 9 8 ➢ 8 instituții publice;
culturale. activitatea financiar-contabilă. personal
➢ 6 asociații, fundații.
➢ 8 societăți comerciale;
Eliberarea autorizațiilor de
Primar, Consilier responsabil cu Cheltuieli de ➢ 4 întreprinderi indivi20 funcționare privind programul de 9 9 8
activitatea financiar-contabilă. personal duale;
lucru la societăți comerciale,
➢ 5 persoane fizice.
54
Pagina 56
Nr. Principalele atribuții ale Beneficiarii/ clienții respectivei Monopol/ Discreție2 Transparență3 Buget4 Număr beneficiari
crt. structurii atribuții competență afectați5
unică sau
partajată1
întreprindere individuală și
persoană fizică autorizată.
Plata unor obligații datorate de
către entitate operatorilor Consilier responsabil cu activitatea Cheltuieli de ➢ 1 angajat;
21 10 8 8
economici care și-au concesionat financiar-contabilă, casier. personal ➢ 3 operatori economici.
drepturile de încasat unor terți.
Verificarea casieriei, prin
întocmirea și completarea Consilier responsabil cu activitatea Cheltuieli de
22 10 8 8 ➢ 1 angajat.
procesului verbal de verificare financiar-contabilă, casier. personal
gestionară.
Acordarea eșalonării la plată
pentru creanțele bugetare restante Primar, Consilier responsabil cu Cheltuieli de ➢ 17 cetățeni;
23 9 9 10
datorate bugetului local de către activitatea financiar-contabilă. personal ➢ 2 operatori economici.
persoanele fizice și juridice.
Inventarierea elementelor de
Consilier responsabil cu activitatea Cheltuieli de
24 natura activelor, datoriilor și 9 9 9 ➢ angajații instituției.
financiar-contabilă. personal
capitalurilor proprii.
Acordarea unor zile libere pentru
părinți în vederea supravegherii
Primar, responsabili de Cheltuieli de
25 copiilor, în situația limitării sau 10 9 10 ➢ 1 angajat.
compartimente. personal
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.