Document

Strat

Tip
Document
Emitent
Comuna Costești, jud. Iași
Pagini
269 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Strat”, Comuna Costești, jud. Iași. Sursa: http://www.primariacostesti.ro/wp-content/uploads/2021/10/Strategia-Anticoruptie-Primaria-Costesti-1.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/costesti/97789-strat, 07.11.2026)

Fișier creat
26.07.2022
Arhivat
07.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Pagina 2

CUPRINS 1. CONTEXT GENERAL ............................................................................................................ 3 2. VIZIUNE, MISIUNE ȘI PRINCIPII ....................................................................................... 4 2.1. Viziunea strategiei ................................................................................................................ 4 2.2. Misiunea strategiei ................................................................................................................ 5 2.3. Principiile promovate ........................................................................................................... 8 3. TERMINOLOGIE ȘI CADRUL JURIDIC ............................................................................ 9 3.1. Terminologie ........................................................................................................................ 9 3.2. Cadrul juridic ...................................................................................................................... 11 4. POLITICA INTERNĂ PRIVIND AVERTIZAREA ÎN INTERESUL PUBLIC ............. 14 4.1. Contextul abordării și tratării politicii interne privind avertizarea în interes public la nivelul primăriei ........................................................................................................................ 14 4.2. Scopul politicii interne privind avertizarea în interes public .............................................. 14 4.3. Principiile care stau la baza protecției avertizării în interes public .................................... 15 4.4. Obiectivul politicii privind avertizarea în interes public .................................................... 16 4.5. Aplicabilitatea politicii privind avertizarea în interes public ............................................. 16 5. DEFINIȚIA, CONSECINȚELE ȘI PREVENIREA CORUPȚIEI .................................... 16 5.1. Definiția corupției ............................................................................................................... 16 5.2. Consecințele corupției ........................................................................................................ 16 5.3. PREVENIREA CORUPȚIEI ............................................................................................. 16 6. PRINCIPALELE INFRACȚIUNI DE CORUPȚIE ȘI SERVICIU ȘI ASIMILATE ACESTORA NECESAR A FI PREVENITE LA NIVELUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE ...................................................................................................................................... 17 6.1. Infracțiuni de corupție și serviciu ....................................................................................... 17 6.2. Infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție ................................................................... 19 7. OBIECTIVE ȘI MĂSURI ...................................................................................................... 21 7.1. Obiective generale .............................................................................................................. 21 7.2. Obiective specifice ............................................................................................................. 21 7.3. Măsuri asociate obiectivelor generale și specifice ............................................................. 22 8. SISTEMUL DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE A STRATEGIEI ............................ 25 1

Pagina 3

9. METODOLOGIA DE IDENTIFICARE A VULNERABILITĂȚILOR ȘI RISCURILOR DE CORUPȚIE ........................................................................................................................... 27 9.1. Pregătirea activităților ........................................................................................................ 28 9.2. Identificarea riscurilor de corupție ..................................................................................... 28 9.2.1. Elaborarea listei cu atribuțiile principale ale structurii (Anexa A) .............................. 28 9.2.2. Identificarea ariilor de intervenție (Anexa B) .............................................................. 29 9.3. Evaluarea riscurilor și vulnerabilităților de corupție și a măsurilor de remediere ............. 30 9.3.1. Estimarea probabilității de materializare a riscurilor de corupție ................................ 31 9.3.2. Estimarea impactului global al riscului ....................................................................... 33 9.3.3. Determinarea expunerii la riscuri și a priorității de intervenție ................................... 35 9.4. Determinarea măsurilor de remediere a vulnerabilităților (Anexa D) ............................... 39 9.5. Determinarea profilului riscurilor de corupție.................................................................... 40 9.6. Monitorizarea și revizuirea riscurilor de corupție .............................................................. 41 10. REZULTATUL PROCESULUI DE IDENTIFICARE A VULNERABILITĂȚILOR, AMENINȚĂRILOR DE CORUPȚIE ȘI A CAUZELOR ACESTORA LA NIVELUL PRIMĂRIEI, STABILIREA MĂSURILOR DE REMEDIERE ............................................ 42 11. CONCLUZII.......................................................................................................................... 49 ANEXE ......................................................................................................................................... 51 Anexa A – Lista de atribuții vulnerabile la corupție ................................................................. 52 Anexa B – Formularul de analiză multicriterială ...................................................................... 81 Anexa C - Raport de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție și a măsurilor de remediere la nivelul structurii.................................................................................................... 97 Anexa D – Registrul Riscurilor de corupție ............................................................................ 143 Anexa E – Plan pentru implementarea măsurilor de remediere la nivelul structurii. ............. 198 Anexa nr. 2 la H.G. nr. 1269/17 decembrie 2021 privind aprobarea Strategiei Naționale Anticorupție 2021-2025............................................................................................................. 239 Anexa nr. 3 la H.G. nr. 1269/17 decembrie 2021 privind aprobarea Strategiei Naționale Anticorupție 2021-2025............................................................................................................. 254 2

Pagina 4

1. CONTEXT GENERAL Administrația publică reprezintă un domeniu de o importanță majoră deoarece așteptările cetățenilor referitoare la angajații din serviciile publice sunt strâns legate de modul în care este percepută funcționarea statului, de nivelul încrederii în sistemul public, de funcționarea optimă a instituțiilor în acord cu necesitățile societății. Din această perspectivă, administrația publică trebuie să funcționeze în baza unor principii și valori legate de integritate, imparțialitate, supremația interesului public, responsabilitate, răspundere și, nu în ultimul rând, transparență. Astfel, prevenirea și combaterea corupției constituie o prioritate pentru societatea românească în general, pentru autoritățile administrației publice locale în special, drept pentru care se manifestă o preocupare constantă de îmbunătățire a calității actului administrativ prin introducerea unor măsuri eficiente de diminuare a fenomenului de corupție. Strategia Națională Anticorupție 2016-2020, în corelare cu recomandările formulate de formatele internaționale anticorupție la care România este parte sau la care participă, a promovat schimbarea paradigmei în ceea ce privește abordarea strategică în acest domeniu. Astfel, Strategia Națională Anticorupție 2016-2020 a inclus obiective și măsuri care să acționeze asupra cauzelor mai profunde ale corupției, abordarea nefiind limitată la combaterea fenomenului. Documentul programatic a inclus măsuri care să vizeze prevenirea corupției, promovarea integrității organizaționale, educația anticorupție și, nu în ultimul rând, recuperarea creanțelor generate de săvârșirea de infracțiuni. Strategia Națională Anticorupție 2021-2025, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1269/17 decembrie 2021, are drept scop principal promovarea integrității, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ și instituțional de prevenire și combatere a corupției în România. Strategia urmărește creșterea gradului de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate de către angajații și beneficiarii serviciilor publice, dar și consolidarea performanței de combatere a corupției prin mijloace penale și administrative, precum și creșterea gradului de recuperare a produselor infracționale. Corupția rămâne o provocare la nivel național și regional, deși în plan strategic, corupția este fenomenul infracțional care a făcut cel mai des și mai constant obiectul politicilor penale în România, începând cu anul 2001. Acest fenomen afectează societatea în cele mai diverse moduri, fiind de natură a genera consecințe negative atât în viața economică, cât și socială a cetățenilor. În acest sens, s-a putut observa că, în anumite instanțe, fenomenul corupției a afectat viața, integritatea fizică, încrederea față de instituțiile statului și patrimoniul cetățenilor. Corupția rămâne o cauză care limitează perspectivele de dezvoltare a României și capacitatea de promovare a obiectivelor de politică externă, inclusiv a imaginii României în mediul 3

Pagina 5

internațional. Totodată, corupția afectează eficiența și profesionalismul din autoritățile și instituțiile publice, mai ales din perspectiva furnizării de servicii de interes general, aspect care generează o încredere scăzută a cetățenilor în capacitatea statului de a gestiona relațiile sociale. Cauzele fenomenului corupției sunt multiple, iar problematica prevenirii și combaterii corupției intră în spectrul de competență a mai multor instituții din România, care trebuie să coopereze pentru obținerea sinergiei în activitățile de promovare a integrității. Totodată, consecințele generate de pandemia COVID-19 trebuie să fie evaluate de către autoritățile și instituțiile publice competente în vederea gestionării corespunzătoare a acestora. Mai multe organizații internaționale din domeniul anticorupției au atras atenția asupra provocărilor existente în prezent la adresa transparenței, achizițiilor publice (în special, în sistemul de sănătate), integrității organelor de ordine și siguranță publică și oferirii de asistență medicală. De asemenea, sunt necesare consolidarea evaluării riscurilor și a vulnerabilităților la corupție, corelarea și eficientizarea mecanismelor de prevenire, educație și combatere de care statul român dispune, respectiv consolidarea dialogului și a cooperării inter-instituționale în cadrul unei abordări integrate de tip strategic. Actuala strategie va menține abordarea utilizată de strategiile anterioare, care au acordat prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse la corupție. Astfel, prezenta strategie fenomenului la nivel local, și, corelativ, a realizează o radiografie a manifestării capacității de răspuns și prezintă o viziune integrată, armonizată inter-instituțional cu privire la misiunea și obiectivele necesar a fi asumate, cu obiective generale, specifice și acțiuni principale, individualizate în funcție de competențele legale. Strategia pune accent pe rafinarea mecanismelor de cooperare pentru obținerea unor rezultate cât mai eficiente în promovarea integrității și lupta împotriva corupției. Ca orizont de timp abordarea vizează perioada 2021-2025. Documentul are un caracter multidisciplinar și este adresat tuturor instituțiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă și judecătorească, autorităților publice locale, mediului de afaceri și societății civile. 2. VIZIUNE, MISIUNE ȘI PRINCIPII 2.1. VIZIUNEA STRATEGIEI Viziunea acestei strategii este de a consolida sistemul de prevenire și combatere a corupției prin consolidarea mecanismelor de identificare și gestionare a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților circumscrise acestui fenomen, în vederea garantării profesionalismului și 4

Pagina 6

eficienței în sectorul public, a siguranței cetățenilor și de a susține un mediu social și economic dezvoltat. Promovarea integrității organizaționale în sectorul public, dar și cel privat, este de natură a reduce cazurile de corupție, frauda și incidentele de integritate în sectoarele expuse la corupție. Totodată, un mediu de integritate robust va sprijini România în atingerea obiectivelor asumate la nivel internațional în domeniul anticorupției și a statului de drept. În acest context, promovarea obiectivelor de politică externă a României, inclusiv prin îmbunătățirea imaginii României pe scena internațională, va accelera procesul de aderare a României la Convenția OCDE privind combaterea mituirii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale, adoptată la Paris, la 21 noiembrie 1997, intrată în vigoare la data de 15 februarie 1999. Resursele statului trebuie mobilizate coerent și eficient în vederea investigării și tragerii la răspundere penală a persoanelor implicate în activități circumscrise corupției inclusiv prin consolidarea mecanismelor de cooperare interinstituțională și a capacităților instituțiilor și autorităților competente, astfel încât să se asigure abordarea integrată a fenomenului. Suplimentar măsurilor de combatere a corupției, strategia include măsuri care vizează latura de prevenire și educare atât a oficialilor, cât și a cetățenilor, cu privire la teme precum: integritatea organizațională și diminuarea riscurilor de corupție, cadrul incriminator național al faptelor de corupție, drepturile omului, accesul la informații publice, transparența decizională, impactul corupției „mici” asupra serviciilor publice etc. Strategia Anticorupție a Primăriei comunei Costești are drept scop: ➢ promovarea eticii și integrității la nivelul instituției și a unităților subordonate/coordonate; ➢ consolidarea capacității administrației publice locale de a asigura calitatea și accesul la serviciile publice pentru realizarea interesului public; ➢ continuarea măsurilor anticorupție pentru prevenirea abaterilor, neregulilor, a suspiciunilor de fraudă, situațiilor de conflict de interese și incompatibilitate; ➢ eficacitatea și eficientizarea desfășurării tuturor activităților pentru realizarea interesului public. 2.2. MISIUNEA STRATEGIEI Conducerea Primăriei comunei Costești acordă prioritate respectării standardelor de etică și morală acordă maximă prioritate respectării standardelor de etică și morală și se angajează să implementeze toate măsurile necesare prevenirii situațiilor de abuz sau de erori în relațiile pe care instituția le are cu toate categoriile de colaboratori precum și în administrarea patrimoniului și gestionarea fondurilor publice. 5

Pagina 7

Administrația publică locală conștientizează necesitatea respectării principiilor privind integritatea în cadrul acestei instituții și apreciază necesitatea raportării la standarde de performanță ridicată, dorind să vină în întâmpinarea demersurilor societății civile și a propriilor angajați privind conduita externă și internă a reprezentanților instituției. Transpunerea în practică a viziunii se bazează pe următorii piloni: Voința politică – factorul politic înțelege importanța unei societăți lipsite de corupție și va conlucra pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute de Strategia Națională Anticorupție. Integritatea – angajații Primăriei comunei Costești au obligația de a declara orice interese personale care pot veni în contradicție cu exercitarea obiectivă a atribuțiilor de serviciu și de a lua toate măsurile necesare pentru a evita astfel de situații. Prioritatea interesului public – angajații Primăriei comunei Costești au datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Aceștia nu trebuie să se folosească de funcția publică pentru obținerea de beneficii necuvenite patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau persoane apropiate; Transparență – angajații Primăriei comunei Costești vor asigura accesul neîngrădit la informațiile de interes public, transparența procesului decizional și consultarea societății civile în cadrul acestui proces. Legalitatea – supremația Constituției României și a Legii: nimeni nu este mai presus de lege; nicio activitate desfășurată nu poate încălca legea; niciun motiv nu poate justifica încălcarea legii. Obiectivitatea - îndeplinirea atribuțiilor postului, inclusiv ale celor pentru elaborarea anunțurilor publice, atribuirea contractelor, recomandarea unor persoane fizice sau juridice la premii și recompense, aprobarea sau respingerea proiectelor de hotărâri dezbătute în Consiliul Local, prin adoptarea unei atitudini obiective, care să conducă la decizii corecte pentru realizarea interesului public. Profesionalismul – responsabilitate, competență, eficiență, corectitudine și conștiinciozitate. Promovarea valorilor și principiilor fundamentale în activitățile administrației publice, printr-o atitudine responsabilă în interesul instituției și a cetățeanului. Un comportament profesionist presupune utilizarea cunoștințelor pentru urmărirea riguroasă a obținerii rezultatului așteptat, asigură predictibilitatea rezultatelor individuale și inspiră încredere. Cinstea și corectitudinea – angajații Primăriei comunei Costești trebuie să fie de bună credință în realizarea în realizarea atribuțiilor de serviciu și în exercitarea funcției publice. Atitudinea orientată spre cetățean – identificarea cerințelor și necesităților beneficiarilor externi și interni (cetățeni sau persoane juridice). Aceasta presupune îndeplinirea anumitor cerințe 6

Pagina 8

și necesități, dar și obținerea satisfacției beneficiarului. Amabilitatea, buna-voință și buna-credință trebuie să existe în toate demersurile legate de îndeplinirea cerințelor clientului. Funcționarii publici au obligația de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetățenilor, prin participarea activă la luarea deciziilor și la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competențelor instituției publice. Atitudinea orientată spre cetățean presupune, în condițiile legii, transparența administrativă pentru a câștiga și a menține încrederea comunității în integritatea, imparțialitatea și eficacitatea autorităților și instituțiilor publice. Imparțialitatea și independența – presupune adoptarea unei atitudini obiectivă, neutră față de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură în exercitarea funcției publice. Spiritul de echipă – presupune implicare în efortul realizat, respectul și absența discriminării în relația cu ceilalți membri ai echipei, plasarea intereselor echipei deasupra celor personale, comunicare și colaborare excelentă în urmărirea obiectivelor comune. Loialitatea – presupune obligația angajaților de a apăra în mod loial prestigiul instituției în care își desfășoară activitatea, precum și abținerea de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale instituției. Libertatea gândirii și exprimării – presupune obligația angajaților de a respecta demnitatea funcției publice deținută, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor instituției. În activitatea lor, angajații au obligația de a respecta libertatea opiniilor, să aibă o atitudine conciliantă și să evite generare conflictelor datorate schimbului de păreri. Confidențialitatea – presupune datoria angajaților de a nu dezvălui informațiile la care au acces în exercitarea funcției publice, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite sau să prejudicieze imaginea sau drepturile instituției ori ale unor funcționari publici, precum și ale persoanelor fizice sau juridice. Egalitatea de tratament – presupune asigurarea egalității de tratament a cetățenilor în fața instituțiilor publice: angajații Primăriei au obligația de a aplica același regim juridic în situații identice sau similare. Excelența – Primăria comunei Costești urmărește excelența în tot ceea ce își propune să realizeze prin performanță, eficiență și eficacitate. Performanța – obiectivele pe care și le propune trebuie să răspundă cerințelor, necesităților prezente și anticipate ale cetățenilor și comunității, să fie mai ambițioase decât ale altor entități similare și să reprezinte un progres față de propria activitate din trecut. Eficacitatea – organizația trebuie să-și atingă obiectivele propuse. Eficiența – organizația trebuie să înregistreze costuri optime în raport cu obiectivele propuse. 7

Pagina 9

2.3. PRINCIPIILE PROMOVATE Prezenta strategie este întemeiată pe următoarele principii generale: Principiul răspunderii potrivit căruia autoritățile statului răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare și eficiența strategiilor. Principiul statului de drept în baza căruia este consacrată supremația legii, toți cetățenii fiind egali în fața acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului și presupune separația puterilor în stat. Principiul gestionării responsabile a riscurilor generate de comportamente lipsite de integritate, ca parte integrantă din procesul managerial desfășurat de către fiecare organizație. Principiul proporționalității în elaborarea și punerea în aplicare a procedurilor anticorupție: Instituțiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze și să mențină proceduri puternice, care să fie proporționale cu riscurile și vulnerabilitățile instituționale și dimensionate în funcție de resursele și complexitatea organizației. Principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: Politicile „anti-mită” nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administrație de la nivelul cel mai înalt, că mita nu este tolerată. Nivelul superior al conducerii pe fiecare palier al administrației trebuie să inițieze, să supravegheze și să conducă, prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de respingere a corupției, recunoscând faptul că mita este contrară valorilor fundamentale ale integrității, transparenței și responsabilității și că aceasta subminează eficacitatea organizațională. Principiul prevenirii săvârșirii faptelor de corupție și a incidentelor de integritate potrivit căruia identificarea timpurie și înlăturarea în timp util a premiselor apariției faptelor de corupție sunt prioritare și imperative. Atât instituțiile publice, cât și cele private trebuie să dea dovadă de diligență în evaluarea partenerilor, agenților și contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să evalueze riscurile de luare de mită asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a unor acorduri cu alte entități și sunt datoare apoi să efectueze evaluări periodice ale riscurilor. La încheierea de parteneriate sau aranjamente contractuale, trebuie să verifice dacă respectivele organizații au politici și proceduri care sunt în concordanță cu aceste principii și orientări. Principiul eficacității în combaterea corupției, care se bazează pe evaluarea continuă a activității instituțiilor cu atribuții în domeniu, atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le așteaptă, cât și al managementului organizațional. Principiul cooperării și coerenței, în baza căruia instituțiile implicate în prevenirea și combaterea corupției trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepție unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate. 8

Pagina 10

Principiul parteneriatului public-privat, care recunoaște importanța cooptării societății civile și a mediului de afaceri în activitățile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupției. Principiul accesului neîngrădit la informațiile de interes public și al transparenței decizionale. Principiul cooperării internaționale active, care are în vedere cooperarea activă în formatele operaționalizate la nivelul Uniunii Europene și a celorlalte organizații europene și internaționale la care România este parte (Consiliul Europei, UNCAC, RAI, OCDE, etc), precum și asigurarea unui rol activ al României la nivel internațional. 3. TERMINOLOGIE ȘI CADRUL JURIDIC 3.1. TERMINOLOGIE Incident de integritate – situația în care cu privire la un angajat al unei instituții/autorități publice sau întreprinderi publice a fost luată sau dispusă cel puțin una din următoarele măsuri: a) încetarea disciplinară a raporturilor de muncă, ca urmare a săvârșirii unei abateri de la normele deontologice sau de la alte prevederi similare menite să protejeze integritatea funcției publice; b) trimiterea în judecată sau condamnarea pentru săvârșirea unei infracțiuni de corupție sau a unei fapte legate de nerespectarea regimului interdicțiilor, incompatibilităților, conflictului de interese sau declarării averilor; c) rămânerea definitivă a unui act de constatare emis de către Agenția Națională de Integritate, referitor la încălcarea obligațiilor legale privind averile nejustificate, conflictul de interese sau regimul incompatibilităților; d) rămânerea definitivă a unei decizii emise de Consiliul General al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) privind o lucrare științifică. Etica se referă la comportamentul individual, în context organizațional sau nu, care poate fi apreciat sau evaluat fie din perspectiva valorilor, principiilor și regulilor etice explicite (coduri de etică, coduri de conduită sau alte tipuri de documente fără statut de act normativ) sau tacite (cultura organizațională), fie prin prisma consecințelor acțiunilor înseși. Comportamentul integru este acel comportament apreciat sau evaluat din punct de vedere etic ca fiind corect. Integritatea, ca valoare individuală, se referă la această corectitudine etică, care nu poate fi delimitată de corectitudinea legală și profesională. 9

Pagina 11

Comportamentul lipsit de integritate este o formă de subminare a misiunii organizației, conducând la un climat organizațional toxic pentru angajați și terți, și afectând interesele legitime ale tuturor celor implicați, inclusiv interesul public. Planul de integritate – ansamblul de măsuri identificate de conducerea instituției ca remedii pentru riscurile și vulnerabilitățile instituționale la corupție identificate. Măsurile preconizate pot viza prevenirea corupției, educația angajaților dar și a publicului-țintă vizat de activitatea instituției/autorității, întreprinderii publice, precum și combaterea corupției. Pentru întreprinderile publice, planurile de integritate vor încorpora îndrumările cuprinse în ghidul de bună practică al O.C.D.E. privind controlul intern, etica și conformitatea1. Planurile de integritate sunt asumate prin acte juridice, precum ordine sau decizii ale conducerii entității. Open contracting data standard2 – este procesul de transparentizare a procesului de achiziție publică și derulare a contractelor prin punerea la dispoziție a datelor deținute de autoritățile publice și implicarea publicului și mediului de afaceri în identificarea și rezolvarea problemelor în domeniu. Procesul este compus din doua etape principale: deschiderea datelor și implicarea cetățenilor și mediului de afaceri. Deschiderea datelor și publicarea lor se fac după standarde recunoscute ca buna practică la nivel internațional - Open Contracting Data Standard (O.C.D.S.). Deschiderea datelor nu se limitează doar la procesul de achiziție, ci și la faza de contractare și desfășurare a contractelor. Implicarea publicului și a mediului de afaceri aduce beneficii prin găsirea de soluții alternative, mai eficiente, în folosirea banului public, precum și la depășirea unor probleme în derularea procesului de achiziție sau derulare a contractelor. Printre beneficii ar fi important de menționat: folosirea eficientă a fondurilor publice; oferirea posibilității accesării fondurilor publice de către o plajă mai largă de participanți, reducând costurile prin creșterea competiției; oferirea posibilității creșterii calității bunurilor și serviciilor contractate din fonduri publice; prevenirea corupției; promovarea unei analize participative a datelor pentru găsirea de soluții la problemele sectorului public și ale comunităților. Standarde legale de integritate – sunt avute în vedere acele măsuri de transparență instituțională și de prevenire a corupției consacrate de legislația națională și reflectate în inventarul anexă la S.N.A. Pantouflage – noile abordări în managementul sectorului public, împreună cu posibilitățile extinse de muncă, au schimbat relațiile serviciului public și ale sectorului privat, precum și percepția publică asupra acestor relații. Necesitatea de a menține încrederea publicului, în special în perioadele de schimbare, sporește importanța dezvoltării și menținerii sistemelor ce abordează conflictele de interese, inclusiv pe cele care apar la migrarea funcționarilor publici către sectorul 1 https://www.oecd.org/daf/anti-bribery/44884389.pdf 2 http://www.open-contracting.org/why-open-contracting/; http://standard.open-contracting.org/latest/en/ 10

Pagina 12

privat. Cele mai frecvente obiective ale unui sistem care abordează migrarea funcționarilor publici din sectorul public în cel privat sunt: (1) să se asigure că anumite informații dobândite în serviciul public nu sunt utilizate în mod abuziv; (2) să se asigure că exercitarea autorității de către un funcționar public nu este influențată de câștigul personal, inclusiv prin speranța sau așteptarea unei angajări viitoare; (3) să se asigure că accesul și contactele actualilor precum și ale foștilor funcționari publici nu sunt utilizate pentru beneficiile nejustificate ale funcționarilor sau ale altora. Risc – o problemă care nu a apărut încă, dar care poate apărea în viitor, caz în care obținerea rezultatelor prealabil fixate estre amenințată sau potențată. Amenințare de corupție – acțiunea sau evenimentul potențial de corupție ce poate să apară în cadrul unei activități a Primăriei comunei Costești. Risc de corupție – amenințare de corupție, vizând un angajat, colectiv profesional sau domeniu de activitate, determinat de cauze/vulnerabilități specifice și de natură să producă un impact cu privire la îndeplinirea obiectivelor/activităților unei structuri. Vulnerabilitate – slăbiciune în sistemul de reglementare ori control al activităților specifice, care ar putea fi exploatată, stând la baza și putând declanșa săvârșirea unei fapte de corupție. 3.2. CADRUL JURIDIC Strategia Anticorupție a Primăriei comunei Costești și a unităților subordonate/coordonate pentru perioada 2021-2025 are drept bază Strategia Națională Anticorupție pe perioada 2021-2025 și vizează prevenirea corupției pe cele trei direcții de acțiune: prevenire, educație, combatere. Strategia a fost elaborată în baza prevederilor următoarelor acte normative: ➢ Constituția României; ➢ Hotărârea Guvernului nr. 781 din 25 iulie 2002, privind protecția informațiilor secrete de serviciu; ➢ Hotărârea Guvernului nr. 909/2014 privind aprobarea Strategiei pentru consolidarea administrației publice 2014-2020 și constituirea Comitetului național pentru coordonarea implementării Strategiei pentru consolidarea administrației publice 2014-2020, cu modificările și completările ulterioare; ➢ Hotărârea Guvernului nr. 1126/2004 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la 11

Pagina 13

bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției; ➢ Hotărârea Guvernului nr. 1269/2021 privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție 2021-2025 și a documentelor aferente acesteia; ➢ Hotărârea Guvernului nr. 1723/2004 privind aprobarea Programului de măsuri pentru combaterea birocrației în activitatea de relații cu publicul, cu modificările și completările ulterioare; ➢ Legea nr. 52/2003 (*republicată) privind transparența decizională în administrația publică cu modificările și completările ulterioare; ➢ Legea nr. 78/2000 (actualizată) pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție; ➢ Legea nr. 135/2010 - Codul de procedură penală; ➢ Legea nr. 144/2016 pentru modificarea art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public; ➢ Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare; ➢ Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, cu modificările și completările ulterioare; ➢ Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției; ➢ Legea nr. 286/2009 - Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare; ➢ Legea nr. 365/2004 pentru ratificarea Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la 31 octombrie 2003; ➢ Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare; ➢ Legea nr. 571/2004, privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii; ➢ Ordinul nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice, cu modificările și completările ulterioare; 12

Pagina 14

➢ Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; ➢ Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, republicată; ➢ Regulamentul de organizare și funcționare al aparatului propriu de specialitate al Primarului Primăriei comunei Costești și a serviciilor publice de interes local aprobat; ➢ Codul etic și de integritate al salariaților din cadrul Primăriei comunei Costești; ➢ Sistemul de Management al Calității conform ISO 9001/2008 certificat de S.R.A.C. Hotărârea Guvernului nr. 1723/2004 privind aprobarea Programului de măsuri pentru combaterea birocrației în activitatea de relații cu publicul, cu modificările și completările ulterioare; ➢ Legea nr. 52/2003 (*republicată) privind transparența decizională în administrația publică cu modificările și completările ulterioare; ➢ Legea nr. 78/2000 (actualizată) pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție; ➢ Legea nr. 135/2010 - Codul de procedură penală; ➢ Legea nr. 144/2016 pentru modificarea art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public; ➢ Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare; ➢ Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, cu modificările și completările ulterioare; ➢ Legea nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției; ➢ Legea nr. 286/2009 - Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare; ➢ Legea nr. 365/2004 pentru ratificarea Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la 31 octombrie 2003; ➢ Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare; 13

Pagina 15

➢ Legea nr. 571/2004, privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii; ➢ Ordinul nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice, cu modificările și completările ulterioare; ➢ Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; ➢ Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, republicată; ➢ Regulamentul de organizare și funcționare al aparatului propriu de specialitate al Primarului Primăriei comunei Costești și a serviciilor publice de interes local aprobat; ➢ Codul etic și de integritate al salariaților din cadrul Primăriei comunei Costești; ➢ Sistemul de Management al Calității conform ISO 9001/2008 certificat de S.R.A.C. 4. POLITICA INTERNĂ PRIVIND AVERTIZAREA ÎN INTERESUL PUBLIC 4.1. CONTEXTUL ABORDĂRII ȘI TRATĂRII POLITICII INTERNE PRIVIND AVERTIZAREA ÎN INTERES PUBLIC LA NIVELUL PRIMĂRIEI Fiecare persoană poate avea, în anumite momente, obiecții asupra unor aspecte care se produc la locul său de muncă sau într-o instituție publică. Aceste obiecții trebuie analizate și implementate soluții corective adecvate. În situația în care aceste obiecții se referă la corupție sau la o conduită ilicită sau neetică, ce afectează alte persoane (interne sau externe ale instituției), este esențială identificarea etapelor de parcurs pentru realizarea unei avertizări în interes public. Pot apărea temeri în legătură cu raportarea obiecțiilor apărute și se poate ajunge la situația în care aceste raportări să încline spre neluarea unei decizii de avertizare. O astfel de reacție are și o alta cauză: persoana ascunde situațiile create pe motiv de afinități față de colegi sau față de managementul instituției, din temerea de a fi etichetat ca și persoană care creează situații critice, situații care pot genera nesiguranță în legătură cu activitatea ce face obiectul sesizării. 4.2. SCOPUL POLITICII INTERNE PRIVIND AVERTIZAREA ÎN INTERES PUBLIC Politica privind avertizarea în interes public urmărește crearea și menținerea unui mediu integru în instituție, mediu în care personalul, cetățenii să aibă certitudinea că în cazul în care sunt 14

Pagina 16

în măsură să sesizeze încălcări ale prevederilor Legii nr. 571 (practici abuzive sau slaba administrare), sesizările făcute vor fi tratate și investigate cu maximă obiectivitate și seriozitate. Politica privind avertizarea în interes public se adresează tuturor angajaților, persoanelor care ocupă o funcție publică/ funcției de demnitate publică, cetățenilor Primăriei comunei Costești și este concepută pentru: ➢ a veni în întâmpinarea persoanelor care, cu bună credință, sesizează săvârșirea unor abuzuri și încălcări ale legilor, considerând că în acest mod își face datoria față de instituție și beneficiarii serviciilor publice; ➢ a proteja persoanele care sesizează fapte prin care a fost încălcată legea, nepermițând hărțuirea acestora, inclusiv presiunea informală; ➢ a-i face pe angajați să se simtă în siguranță în cazul în care își exprimă îngrijorările în legătură cu modul în care se desfășoară activitățile la nivelul acestei instituții; ➢ a aduce la cunoștință căile pe care o persoană trebuie să le urmeze în cazul în care nu este mulțumită de răspunsul primit; ➢ a oferi garanția protecției de eventualele represalii în cazul în care îngrijorările exprimate sunt întemeiate și formulate cu bună credință. 4.3. PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA PROTECȚIEI AVERTIZĂRII ÎN INTERES PUBLIC Principiul Legalității – conform căruia autoritățile și instituțiile publice au obligația de a respecta: drepturile și libertățile cetățenilor, normele procedurale, tratamentul nediscriminatoriu. Principiul supremației interesului public – conform căruia, ordinea de drept, integritatea, imparțialitatea și eficiența sunt ocrotite și promovate de lege. Principiul responsabilității – conform căruia orice persoană care semnalează încălcări ale legii este datoare să susțină reclamația cu date sau indicii privind fapta săvârșită. Principiul nesancționării abuzive – conform căruia nu pot fi sancționate persoanele care reclamă sau sesizează încălcări ale legii, direct sau indirect, prin aplicarea unei sancțiuni inechitabile și/sau mai severe pentru alte abateri disciplinare. Principiul bunei conduite – conform căruia este ocrotit și încurajat actul de avertizare în interes public cu privire la aspectele de integritate publică și bună administrare, în scopul de a spori capacitatea administrativă − prestigiul autorităților publice și al instituțiilor publice. Principiul bunei-credințe – conform căruia este ocrotită persoana încadrată într-o unitate publică care a făcut o sesizare, convinsă fiind de realitatea stării de fapt sau că fapta constituie o încălcare a legii. 15

Pagina 17

4.4. OBIECTIVUL POLITICII PRIVIND AVERTIZAREA ÎN INTERES PUBLIC Obiectivul vizat de aceasta politică este de a asigura orice persoană care sesizează existența unei conduite corupte sau neetice sau care semnalează fapte prin care a fost încălcată legea că este corect să transmită situația apărută funcțiilor ierarhic superioare, în condiții de maximă siguranță. 4.5. APLICABILITATEA POLITICII PRIVIND AVERTIZAREA ÎN INTERES PUBLIC Primăria încurajează raportarea oricărei încălcări a legislației în vigoare, a regulamentului de organizare și funcționare, a regulamentului intern sau a oricărei proceduri care nu corespunde cerințelor legale și de reglementare aplicabile instituției. Avertizarea în interes public nu trebuie confundată cu raportarea unei nemulțumiri personale. Modalitatea de analiză a acestor obiecții, găsirea unor soluții corective adecvate în cazul în care acestea se impun, sunt specificate în procedurile de sistem ,,Semnalarea neregularităților” și ,,Gestionarea abaterilor”. Conducerea primăriei îi protejează pe avertizorii care raportează faptele de corupție, garantează confidențialitatea sesizării și anonimatul avertizorului în concordanță cu cerințele Legii nr. 571/2004. 5. DEFINIȚIA, CONSECINȚELE ȘI PREVENIREA CORUPȚIEI 5.1. DEFINIȚIA CORUPȚIEI Corupția este un abuz de putere săvârșit în exercitarea funcției publice/funcției de demnitate publică de un angajat al administrației publice, indiferent de statut, structură sau poziție ierarhică, în scopul obținerii unui profit, satisfacerii unor interese personale sau de grup personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, persoană fizică ori persoană juridică. 5.2. CONSECINȚELE CORUPȚIEI Corupția poate avea ca și consecințe: ✓ înrăutățirea imaginii sau discreditarea primăriei; ✓ încurajarea iresponsabilității și a practicilor abuzive; ✓ calitatea slabă a serviciilor acordate populației; ✓ degradarea valorilor morale. 5.3. PREVENIREA CORUPȚIEI Prevenirea actelor de corupție este asigurată în cadrul primăriei prin următoarele practici: ✓ reglementarea activităților și a serviciilor publice; ✓ asigurarea transparenței și accesului la informațiile de interes public; 16

Pagina 18

✓ promovarea principiilor și normelor etice; ✓ asigurarea transparenței și responsabilității în gestionarea fondurilor și bunurilor publice; ✓ declararea averilor și incompatibilităților; ✓ prevenirea și soluționarea conflictului de interese; ✓ participarea societății civile și sectorului privat în activitatea anticorupție; ✓ instruirea personalului; ✓ evaluarea periodică a modului de îndeplinire a măsurilor anticorupție. 6. PRINCIPALELE INFRACȚIUNI DE CORUPȚIE ȘI SERVICIU ȘI ASIMILATE ACESTORA NECESAR A FI PREVENITE LA NIVELUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE 6.1. INFRACȚIUNI DE CORUPȚIE ȘI SERVICIU În prezent, în Codul Penal și Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție se regăsesc principalele prevederi normative anticorupție. Principalele fapte de corupție sunt reglementate în aceste acte normative astfel: Luarea de mită (art. 289 Cod Penal) – fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri. Traficul de influență (art. 291 Cod Penal) – pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri. Delapidarea (art. 295 Cod Penal) – însușirea, folosirea sau traficarea de către un funcționar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează. Purtarea abuzivă (art. 296 Cod Penal) – întrebuințarea de expresii jignitoare față de o persoană de către cel aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu. 17

Pagina 19

Abuzul în serviciu (art. 297 Cod Penal) – fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. Neglijența în serviciu (art. 298 Cod Penal) – încălcarea din culpă de către un funcționar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. Uzurparea funcției (art. 300 Cod Penal) – fapta funcționarului public care, în timpul serviciului, îndeplinește un act ce nu intră în atribuțiile sale, dacă prin aceasta s-a produs una dintre urmările prevăzute în art. 297. Conflictul de interese (art. 301 Cod Penal) – fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul sau pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură. Violarea secretului corespondenței (art. 302 Cod Penal) – deschiderea, sustragerea, distrugerea sau reținerea, fără drept, a unei corespondențe adresate altuia, precum și divulgarea fără drept a conținutului unei asemenea corespondențe, chiar atunci când aceasta a fost trimisă deschisă ori a fost deschisă din greșeală, interceptarea, fără drept, a unei convorbiri sau a unei comunicări efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicații, divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, către o altă persoană sau către public, fără drept, a conținutului unei convorbiri sau comunicări interceptate, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoștință de aceasta din greșeală sau din întâmplare. Divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice (art. 304 Cod Penal) – divulgarea, fără drept, a unor informații secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicității, de către cel care le cunoaște datorită atribuțiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane. Obținerea ilegală de fonduri (art. 306 Cod Penal) – folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete, pentru primirea aprobărilor sau garanțiilor necesare acordării finanțărilor obținute sau garantate din fonduri publice, dacă are ca rezultat obținerea pe nedrept a acestor fonduri. 18

Pagina 20

Deturnarea de fonduri (art. 307 Cod Penal) – schimbarea destinației fondurilor bănești ori a resurselor materiale alocate unei autorități publice sau instituții publice, fără respectarea prevederilor legale. 6.2. INFRACȚIUNI ASIMILATE INFRACȚIUNILOR DE CORUPȚIE Următoarele fapte sunt considerate infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție dacă sunt săvârșite în scopul obținerii de bani, bunuri sau foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul: Art. 10 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție: a) stabilirea, cu intenție, a unei valori diminuate, față de valoarea comercială reală, a bunurilor aparținând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, comisă în cadrul acțiunii de privatizare ori de executare silită, de reorganizare sau lichidare judiciară ori cu ocazia unei operațiuni comerciale, ori a bunurilor aparținând autorității publice sau instituțiilor publice, în cadrul unei acțiuni de vânzare a acestora sau de executare silită, săvârșită de cei care au atribuții de conducere, de administrare, de gestionare, de executare silită, de reorganizare ori lichidare judiciară; b) acordarea de subvenții cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a respectării destinației subvențiilor; c) utilizarea subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, precum și utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate. Art. 11 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție: a) fapta persoanei care, având sarcina de a supraveghea, a controla, a reorganiza sau a lichida un operator economic privat, îndeplinește pentru acesta vreo însărcinare, intermediază ori înlesnește efectuarea unor operațiuni comerciale sau financiare ori participă cu capital la un asemenea operator economic, dacă fapta este de natură a-i aduce direct sau indirect un folos necuvenit. Art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție: a) efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale; b) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații. 19

Pagina 21

Art. 13 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție: a) fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influența ori autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Art. 18 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție: a) folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. b) omisiunea de a furniza, cu știință, datele cerute potrivit prevederilor legale pentru obținerea sau reținerea de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept a acestor fonduri ori active; c) schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor sau activelor obținute ori reținute din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei; d) schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației unui folos legal obținut, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei; e) folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul Uniunii Europene sau către bugetele administrate de aceasta ori în numele ei; f) omisiunea de a furniza, cu știință, datele cerute potrivit prevederilor legale, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul Uniunii Europene sau către bugetele administrate de aceasta ori în numele ei; g) încălcarea din culpă de către directorul, administratorul sau persoana cu atribuții de decizie ori de control în cadrul unui operator economic a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau îndeplinirea ei defectuoasă, dacă fapta a avut ca rezultat săvârșirea de către o persoană care se află în subordinea sa și care a acționat în numele acelui operator economic a uneia dintre infracțiunile prevăzute mai sus sau săvârșirea unei infracțiuni de corupție ori de spălare a banilor în legătură cu fondurile Uniunii Europene. 20

Pagina 22

În vederea implementării Strategiei Naționale Anticorupție, pentru prevenirea faptelor/ infracțiunilor de corupție la nivelul Primăriei comunei Costești a fost elaborat și aprobat un PLAN DE INTEGRITATE, constituit dintr-un ansamblu de obiective și măsuri identificate ca remedii pentru riscurile și vulnerabilitățile instituționale identificate. 7. OBIECTIVE ȘI MĂSURI 7.1. OBIECTIVE GENERALE Strategia Anticorupție a Primăriei comunei Costești și a unităților subordonate/coordonate este structurată pe următoarele obiective generale: 1. Creșterea gradului de implementare a măsurilor de integritate la nivel organizațional. 2. Reducerea impactului corupției asupra cetățenilor. 3. Consolidarea managementului instituțional și a capacității administrative pentru prevenirea și combaterea corupției. 4. Consolidarea integrității în domenii de activitate prioritare. 5. Consolidarea performanței de combatere a corupției prin mijloace penale și administrative. 7.2. OBIECTIVE SPECIFICE 1.1. Implementarea măsurilor de integritate la nivel național. 1.2. Îmbunătățirea cooperării internaționale în domeniul integrității. 3.1. Eficientizarea măsurilor preventive anticorupție prin remedierea lacunelor și a inconsistențelor legislative, precum și prin asigurarea implementării lor efective. 3.2. Îmbunătățirea capacității de gestionare a eșecului de management prin corelarea instrumentelor care au impact asupra identificării timpurii a riscurilor și vulnerabilităților instituționale. 4.1. Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în administrația publică locală. 4.2. Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în domeniul achizițiilor publice. 4.3. Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în mediul de afaceri. 21

Pagina 23

5.1. Întărirea rolului de coordonare metodologică a Corpului de control al prim- ministrului în domeniul controlului administrativ desfășurat la nivelul administrației publice centrale. 7.3. MĂSURI ASOCIATE OBIECTIVELOR GENERALE ȘI SPECIFICE Strategia Primăriei comunei Costești prevede măsuri menite să sprijine administrația publică locală atât în ceea ce privește implementarea prevederilor S.N.A., creșterea capacității de implementare a măsurilor de prevenire a corupției, creșterea gradului de informare anticorupție la nivel local, cât și în ceea ce privește consolidarea integrității, eficienței și transparenței la nivel instituțional. Strategia Anticorupție a Primăriei comunei Costești și a unităților subordonate pentru perioada 2021-2025 va fi implementată prin Planul de Integritate al Primăriei comunei Costești și al unităților subordonate. OBIECTIV GENERAL Creșterea gradului de implementare a măsurilor de integritate NR. 1 la nivel organizațional. Obiectiv specific 1.1 Implementarea măsurilor de integritate la nivel național. Obiectiv specific 1.2 Îmbunătățirea cooperării internaționale în domeniul integrității. MĂSURI: ➢ adoptarea și distribuirea în cadrul instituției a declarației privind asumarea unei agende de integritate organizațională; ➢ adoptarea și distribuirea în cadrul instituției a planului de integritate, urmare consultării angajaților și a evaluării de risc conform H.G. nr. 599/2018 și asigurarea resurselor necesare implementării acestuia; ➢ evaluarea anuală a modului de implementare a planului și adaptarea acestuia la riscurile și vulnerabilitățile nou apărute; ➢ identificarea, analizarea, evaluarea și monitorizarea riscurilor de corupție, precum și stabilirea și implementarea măsurilor de prevenire și control al acestora, conform H.G. nr. 599/2018; ➢ identificarea, evaluarea și raportarea unitară a incidentelor de integritate, conform H.G. nr. 599/2018, precum și stabilirea unor măsuri de prevenire și/sau control urmare producerii acestora; ➢ transmiterea contribuțiilor solicitate de secretariatul tehnic și participarea la activitățile de coordonare și monitorizare a strategiei; 22

Pagina 24

➢ intensificarea utilizării noului portal al SNA pentru creșterea gradului de informare al publicului despre monitorizarea implementării SNA, a noilor tendințe și evoluții în domeniul integrității; ➢ promovarea unui rol activ al României în cadrul inițiativelor regionale și internaționale anticorupție; ➢ îmbunătățirea schimbului de informații și cooperării cu autoritățile și structurile similare din alte state, organismele și agențiile internaționale în vederea promovării integrității; ➢ creșterea gradului de utilizare a instrumentelor prevăzute în documentele adoptate la nivel regional sau internațional care vizează cooperarea internațională în prevenirea și combaterea fenomenului corupției. OBIECTIV GENERAL Reducerea impactului corupției asupra cetățenilor. NR. 2 MĂSURI: ➢ creșterea gradului de educație anticorupție a cetățenilor și oficialilor publici, cu accent pe drepturile acestora în relația cu autoritățile și instituțiile publice și impactul corupției asupra serviciilor publice; ➢ consolidarea profesionalismului în cariera personalului din sectorul public, inclusiv prin aplicarea efectivă a mecanismelor de evaluare a performanțelor, evitarea numirilor temporare în funcțiile publice de conducere, transparentizarea procedurilor de recrutare în sectorul public și asigurarea stabilității funcției publice; ➢ digitalizarea serviciilor publice care pot fi automatizate, cu scopul de a reduce riscurile de corupție generate de interacțiunea directă cu oficialii publici; ➢ evaluarea ex-post a politicilor publice din perspectiva performanței și a rentabilității cheltuielilor publice. OBIECTIV GENERAL Consolidarea managementului instituțional și a capacității NR. 3 administrative pentru prevenirea și combaterea corupției. Obiectiv specific 3.1 Eficientizarea măsurilor preventive anticorupție prin remedierea lacunelor și a inconsistențelor legislative, precum și prin asigurarea implementării lor efective. Obiectiv specific 3.2 23

Pagina 25

Îmbunătățirea capacității de gestionare a eșecului de management prin corelarea instrumentelor care au impact asupra identificării timpurii a riscurilor și vulnerabilităților instituționale. MĂSURI: ➢ asigurarea de către instituțiile tutelare a aplicării efective și unitare a legislației de transpunere a Directivei 2019/1937 în toate structurile subordonate acestora, inclusiv în cadrul întreprinderilor publice; ➢ auditarea internă, o dată la doi ani, a sistemului de prevenire a corupției la nivelul tuturor autorităților publice; ➢ întărirea mecanismelor de gestionare a riscurilor de corupție prin dezvoltarea de aplicații informatice dedicate acestora. OBIECTIV GENERAL Consolidarea integrității în domenii de activitate prioritare. NR. 4 Obiectiv specific 4.1 Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în administrația publică locală. Obiectiv specific 4.2 Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în domeniul achizițiilor publice. Obiectiv specific 4.3 Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în mediul de afaceri. MĂSURI: ➢ crearea unui cadru unitar de reglementare cu privire la procedurile administrative disponibile la nivelul UAT-urilor, reducând astfel gradul de vulnerabilitate; ➢ digitalizarea procesului de obținere a autorizațiilor (în ceea ce privește cele cinci proceduri administrative descrise în cadrul Studiului privind analiza procedurilor administrative care sunt cele mai vulnerabile la corupție) și minimalizarea interacțiunii dintre funcționarul public și cetățean; ➢ actualizarea anuală a scorului index al integrității în cadrul administrației publice locale; ➢ realizarea unor proiecte/activități în comun cu participarea autorităților publice locale și a reprezentanților societății civile, având ca obiectiv prevenirea corupției, promovarea eticii și integrității; 24

Pagina 26

➢ stabilirea unor condiții de eligibilitate din perspectiva cadrului de integritate aplicabil pentru APL în vederea accesării fondurilor publice; ➢ transparentizarea procedurilor de alocare de fonduri prin PNDL și eficientizarea mecanismelor de colectare și publicare de date referitoare la implementarea proiectelor finanțate prin program; ➢ dezvoltarea unor abordări inovative pentru implicarea societății civile în monitorizarea integrității achizițiilor publice; ➢ consolidarea utilizării planurilor de integritate ca instrumente manageriale pentru promovarea integrității organizaționale în cadrul întreprinderilor publice; ➢ publicarea în format deschis a indicatorilor economici și de performanță (inclusiv a bugetelor și subvențiilor primite de la autorități publice) pentru întreprinderile la care statul este acționar, atât prin structuri ale administrației publice centrale, cât și locale; ➢ aplicarea standardelor aferente open contracting data. OBIECTIV GENERAL Consolidarea performanței de combatere a corupției prin NR. 5 mijloace penale și administrative. Obiectiv specific 5.1. Întărirea rolului de coordonare metodologică a Corpului de control al prim-ministrului în domeniul controlului administrativ desfășurat la nivelul administrației publice centrale. MĂSURI: ➢ consolidarea capacității structurilor de control administrativ din administrația publică centrală de a identifica riscurile și vulnerabilitățile instituționale, implicit pe cele ce vizează aspecte de integritate. 8. SISTEMUL DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE A STRATEGIEI Implementarea Strategiei Anticorupție 2021-2025 se va realiza sub autoritatea și în coordonarea Ministrului Justiției, cu raportare către Guvern. În sprijinul procesului de monitorizare se vor menține platformele de cooperare dezvoltate în cadrul strategiilor anterior, respectiv: a) platforma autorităților independente și a instituțiilor anticorupție; b) platforma administrației publice centrale; 25

Pagina 27

c) platforma administrației publice locale - coordonată în parteneriat cu MDLPA (care se va ocupa de convocarea acesteia); d) platforma mediului de afaceri; e) platforma societății civile. În cadrul platformelor de cooperare, entitățile participante vor prezenta, sintetic, progresele și dificultățile înregistrate în implementarea măsurilor prevăzute de SNA 2021-2025 care sunt în sarcina acestora. Pentru sprijinirea procesului de monitorizare și de implementare a măsurilor prevăzute de strategie, Ministerul Justiției va asigura secretariatul tehnic al SNA. Monitorizarea implementării măsurilor pentru atingerea obiectivelor Planului de Integritate a comunei Costești și a unităților subordonate/coordonate pentru perioada 2021-2025 se va realiza semestrial și anual, prin autoevaluarea fiecărei unități, pe baza indicatorilor de evaluare și a surselor verificare și în corelare cu cerințele mecanismului de monitorizare al Strategiei Naționale Anticorupție 2021-2025. Obiectivele procesului de monitorizare și raportare sunt: ➢ identificarea progreselor înregistrate în implementarea strategiei; ➢ identificarea și corectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor și normelor anticorupție; ➢ creșterea gradului de cunoaștere, înțelegere și implementare a măsurilor de prevenire a corupției la nivelul Primăriei comunei Costești și a unităților aflate în subordine; ➢ identificarea soluțiilor și a bunelor practici; ➢ propunerea de măsuri în vederea actualizării planului sectorial; ➢ raportarea în cadrul S.N.A.; ➢ informarea publicului cu privire la progresele înregistrate. Activitățile de monitorizare pentru implementarea Strategiei Naționale Anticorupție vor include: ➢ realizarea rapoartelor anuale de monitorizare; ➢ sprijinirea implementării SNA de către autoritățile și instituțiile publice; ➢ realizarea noului portal SNA; ➢ centralizarea și actualizarea periodică a stadiului implementării inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției (Anexa nr. 3 la H.G.), în baza rapoartelor de autoevaluare; ➢ documentarea și diseminarea de bune practici anticorupție identificate; ➢ organizarea misiunilor de evaluare tematică și a misiunile de evaluare tematică ad-hoc; 26

Pagina 28

➢ realizarea de cercetări și studii. Rapoartele de monitorizare a stadiului de implementare a strategiei și a planului de integritate (raport semestrial și raport anual) vor fi prezentate conducerii Primăriei comunei Costești și transmise Secretariatului tehnic S.N.A. Rapoartele vor conține evaluări privind stadiul implementării strategiei, deficiențele constatate și recomandările pentru remediere. Periodic, obiectivele specifice, măsurile și indicatorii prevăzuți în Strategia Anticorupție a Primăriei comunei Costești și a unităților subordonate/coordonate vor fi revizuite în vederea asigurării îndeplinirii obiectivelor generale. 9. METODOLOGIA DE IDENTIFICARE A VULNERABILITĂȚILOR ȘI RISCURILOR DE CORUPȚIE Metodologia de identificare a vulnerabilităților și riscurilor la corupție la nivelul Primăriei comunei Costești ste documentată în procedura de sistem P.S. „Managementul riscurilor de corupție”. Procedura are la bază metodologia recomandată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și a fost adoptată astfel încât să răspundă tuturor cerințelor de raportare și specificul instituției. Conform procedurii în vigoare, managementul riscurilor de corupție se realizează la nivelul Primăriei de către grupul de lucru pentru integritate la nivelul entității (G.L.I.E.) împreună cu grupurile de lucru pentru integritate la nivelul structurilor (G.L.I.S.) de gradul I. Prin structură de gradul I se înțelege o structură din cadrul aparatului de specialitate al Primarului, direct subordonat primarului, viceprimarului sau administratorului public, conform organigramei aprobate. Constituirea grupului de lucru pentru integritate la nivelul entității (G.L.I.E.) se realizează prin dispoziția Primarului comunei Costești, iar constituirea grupurilor de lucru pentru integritate la nivelul structurilor (G.L.I.S.) prin decizia internă a conducătorului acestuia. De asemenea, șeful structurii organigramice de gradul I numește prin decizie internă persoana responsabilă cu analiza vulnerabilităților și riscurilor de corupție la nivelul acesteia, care asigură secretariatul G.L.I.S. Potrivit P.S. „Managementul riscurilor de corupție”, acesta presupune parcurgerea unor etape, astfel: a) pregătirea activităților; b) identificarea și descrierea riscurilor de corupție; c) evaluarea riscurilor de corupție; 27

Pagina 29

d) determinarea și implementarea măsurilor de prevenire/control; e) monitorizarea și revizuirea riscurilor. 9.1. PREGĂTIREA ACTIVITĂȚILOR Managementul riscurilor de corupție, în etapa de pregătire, vizează următoarele aspecte: a) constituirea și stabilirea componenței grupului de lucru pentru integritate la nivelul entității (G.L.I.E.); b) constituirea și stabilirea componenței grupului de lucru pentru integritate la nivelul structurii (G.L.I.S.) și/sau numirea persoanei responsabile cu analiza vulnerabilităților și riscurilor de corupție; c) informarea personalului privind prevederile procedurii; d) instruirea membrilor grupului de lucru pentru integritate la nivelul structurii cu privire la aspectele conceptuale și metodologice specifice managementului riscurilor de corupție. 9.2. IDENTIFICAREA RISCURILOR DE CORUPȚIE Identificarea riscurilor de corupție constă în evidențierea amenințărilor de corupție, precum și a vulnerabilităților prezente în cadrul activităților curente ale structurii Primăriei comunei Costești care ar putea conduce la săvârșirea unor fapte de corupție. Pentru identificarea amenințărilor de corupție se desfășoară următoarele activități: ➢ elaborarea listei cu atribuțiile principale ale structurii; ➢ identificarea ariilor de intervenție. 9.2.1. Elaborarea listei cu atribuțiile principale ale structurii (Anexa A) Grupul de lucru pentru integritate organizat la nivelul structurii/persoana responsabilă cu analiza vulnerabilităților și riscurilor de corupție elaborează, în baza Regulamentului de Organizare și Funcționare, o listă cu atribuțiile principale a structurii organigramice de grad I, pornind de la Regulamentul de Organizare și Funcționare în vigoare. În elaborarea acestei liste se utilizează ANEXA A: 28

Pagina 30

ANEXA A – Lista de atribuții DENUMIREA STRUCTURII: Principalele Beneficiarii/ Monopol/ Discreție2 Transparență3 Buget4 Număr atribuții ale clienții competență beneficiari structurii respectivei unică sau afectați5 atribuții partajată1 1 În ce măsură instituția dumneavoastră (prin structură) deține monopolul îndeplinirii unor atribuții? Notați pe o scală de la 1 la 10, unde 1 este situație de concurență cu alte instituții în oferirea serviciilor și 10 situație de monopol. 2 În ce măsură funcționarii publici/angajații contractuali beneficiază de discreție în exercitarea puterii și luarea deciziilor (iau ce decizii consideră ei potrivite în funcție de legislație)? Notați pe o scală de la 1 la 10, unde 1 reprezintă criterii foarte stricte pentru orice decizie și 10 înseamnă discreție maximă. 3 În ce măsură administrația locală poate fi trasă la răspundere și ia aceste decizii într-un mod transparent (presa sau orice persoană interesată poate avea acces la dosar și la momentul în care se ia decizia)? Notați pe o scală de la 1 la 10, unde 1 este complet opac și 10 complet transparent. 4 Se vor scrie sumele alocate în buget. 5 Identificați numărul mediu de cetățeni sau firme care accesează anual respectiva atribuție. Atribuțiile care sunt caracterizate de un nivel ridicat de monopol și putere discreționară de decizie, precum și de slaba prezență a transparenței în procesul de luare a deciziilor, sunt, cel mai probabil, vulnerabile la corupție. Atribuțiile care rulează o mare cantitate de bani publici sunt cele în cadrul cărora este cel mai probabil să existe vulnerabilități la corupție. Aceste atribuții vor fi comparate cu cele în care există monopol, putere de decizie și lipsă de transparență pentru a vedea cât de mult se suprapun. 9.2.2. Identificarea ariilor de intervenție (Anexa B) Utilizând ANEXA B, fiecare membru al grupului de lucru pentru integritate la nivelul structurii/persoana responsabilă cu analiza vulnerabilităților și riscurilor de corupție va completa analiza multicriterială. Rezultatele se centralizează și se stabilesc ariile de intervenție, respectiv atribuțiile vulnerabile care vor fi analizate în continuare. Atribuțiile care vor avea cel mai mare punctaj în Anexa B, vor fi considerate atribuții vulnerabile. 29

Pagina 31

ANEXA B – Formularul de analiză multicriterială DENUMIREA STRUCTURII: Principalele a b c TOTAL atribuții ale structurii a = amenințări multiple identificate; b = gestionarea unui procent ridicat din bugetul local; c = impactul asupra unui număr mare de cetățeni. Aceste criterii vor fi aplicate fiecărei atribuții, urmând să fie evaluată de la 1 la 10, astfel: Amenințări 1 = amenințări puține sau deloc identificate; 10 = amenințări multiple identificate. Procent din bugetul local 1 = un foarte mic procent din banii publici alocat, folosit sau gestionat de această atribuție; 10 = un foarte mare procent din banii publici alocat, folosit sau gestionat de această atribuție. Impact 1 = această atribuție are impact asupra unui număr redus de cetățeni și/sau firme; 10 = această atribuție are impact asupra unui număr mare de cetățeni și/sau firme. * Membrii grupului pot, de asemenea, decide că primul criteriu este cel mai important, așa încât pot multiplica cu 2 numărul alocat înainte de a-l adăuga la punctajul total. 9.3. EVALUAREA RISCURILOR ȘI VULNERABILITĂȚILOR DE CORUPȚIE ȘI A MĂSURILOR DE REMEDIERE Membrii grupului de lucru pentru integritate la nivelul structurii vor întocmi un raport de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților de corupție și a măsurilor de remediere, utilizând ANEXA C, în care vor completa toate atribuțiile vulnerabile la corupție – identificate ca atare în urma punctajului total rezultat în urma completării Anexe A și Anexei B – vulnerabilitățile, amenințările și cauzele. 30

Pagina 32

ANEXA C – Raport de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție și a măsurilor de remediere DENUMIREA STRUCTURII: Atribuția vulnerabilă Vulnerabilități Amenințări Risc Cauze Măsuri de la corupție (ridicat, remediere a mediu, vulnerabilităților crescut) Pentru calcularea nivelului de expunere la riscuri de corupție (ridicat, mediu, scăzut) și stabilirea măsurilor de remediere a vulnerabilităților, membrii grupului de lucru pentru integritate la nivelul structurii vor parcurge următoarele etape: ➢ estimarea probabilității de materializare a riscurilor de corupție; ➢ estimarea impactului global al riscului; ➢ determinarea expunerii la riscuri și a priorității de intervenție. 9.3.1. Estimarea probabilității de materializare a riscurilor de corupție Membrii grupului de lucru pentru integritate la nivelul structurii estimează probabilitatea de materializare a riscurilor de corupție în cadrul activităților structurii, utilizând SCALĂ DE ESTIMARE a probabilității de materializare a riscurilor de corupție (Anexa 6 la Metodologia privind managementul riscurilor de corupție). SCALĂ DE ESTIMARE a probabilității de materializare a riscurilor de corupție Factor Scor Descriere Indicatori ✓ este de așteptat să apară în Riscul de corupție marea majoritate a este prezent în mod circumstanțelor constant, din cauza cel mai probabil se aproape profesionale; deficiențelor de 5 va concretiza >80% sigur ✓ se va întâmpla fără organizare, șanse de apariție. îndoială, eventual planificare, control, frecvent; supraveghere, ✓ iminentă. instruire ori 31

Pagina 33

Factor Scor Descriere Indicatori ✓ va apărea probabil în formare a multe circumstanțe personalului și profesionale; modului în care șansă considerabilă ✓ se va întâmpla probabil, este conceput ori de apariție; nu este probabil 4 dar nu va reprezenta o aplicat cadrul legal neobișnuit 61%- problemă persistentă de desfășurare a 80% șanse. pentru domeniul de activității. activitate; ✓ s-a mai întâmplat în trecut. Riscul de corupție poate apărea câteodată (cauzele ✓ ar putea apărea în anumite putând fi circumstanțe profesionale; reprezentate de producerea sa poate ✓ se poate întâmpla deficiențe în fi avută în vedere posibil 3 ocazional; desfășurarea 41%- 60% șanse de ✓ s-a întâmplat în altă parte, activității, erori în materializare. într-un domeniu de înțelegerea ori activitate similar. aplicarea procedurilor de lucru specifice etc.). ✓ poate apărea doar în minimă, dar nu circumstanțe profesionale foarte imposibilă; nu este excepționale; Riscul de corupție puțin 2 cunoscut să se fi ✓ nu este de așteptat să se nu apare decât rar, probabil produs 21%-40% întâmple; în condiții șanse de apariție. ✓ nu a fost semnalată în excepționale de domeniul de activitate. desfășurare a ✓ • este probabil să nu apară practic imposibilă; activității. niciodată; improbabil 1 nu a apărut • foarte puțin probabil să niciodată 0%-20%. se întâmple vreodată. 32

Pagina 34

Responsabilul consemnează în Fișa de identificare, descriere și evaluare a riscurilor de corupție, nivelul de probabilitate, utilizând o scală în 5 trepte, corespunzător valorilor și indicatorilor descriptivi asociați acestora 9.3.2. Estimarea impactului global al riscului Estimarea impactului global al unui risc de corupție constituie activitatea de cuantificare a efectelor posibile ale acestuia asupra obiectivelor, activităților, sarcinilor sau rezultatelor așteptate ale structurii. Membrii grupului de lucru pentru integritate la nivelul structurii estimează impactul global al riscului de corupție utilizând SCALĂ DE ESTIMARE a impactului global al riscului (Anexa 7 la Metodologia privind managementul riscurilor de corupție). SCALĂ DE ESTIMARE a impactului global al riscului Factor Scor Indicatori ✓ imposibilitate de îndeplinire a obiectivelor stabilite pentru domeniul de activitate; ✓ deteriorarea pe termen lung a eficienței activității, întârzieri majore în derularea activităților planificate (mai mult de 6 luni); ✓ pierderi financiare severe pentru înlocuirea ori instruirea personalului, schimbarea major 5 procedurilor de desfășurare a activității, critic achiziții neplanificate de mijloace tehnice etc., reprezentând 25% și mai mult din bugetul anual Riscul de corupție alocat instituției; contribuie direct la ✓ publicitate negativă la nivel internațional, apariția sau implicarea factorilor politici de la nivel central proliferarea faptelor ori instituțional pentru gestionarea situației de corupție, la create. facilitarea ori ✓ impact semnificativ asupra obiectivelor determinarea domeniului afectat, afectarea eficienței personalului să acesteia; ridicat 4 comită asemenea ✓ perturbarea pe termen mediu a activității, fapte. întârzieri semnificative privind desfășurarea în condiții normale a activității (între 3-6 luni); 33

Pagina 35

Factor Scor Indicatori ✓ pierderi financiare majore pentru instituție; ✓ publicitate negativă la nivel național, pierderea încrederii din partea beneficiarilor serviciilor publice. ✓ obiective profesionale atinse parțial, afectarea Riscul de corupție semnificativă a eficienței acesteia; poate genera ✓ perturbarea pe termen scurt a activității; parametri favorizanți moderat 3 ✓ pierderi financiare semnificative pentru pentru apariția sau instituție (cel puțin 10% din buget); proliferarea faptelor ✓ o anumită publicitate negativă la nivel local. de corupție. ✓ impact minor asupra atingerii obiectivelor profesionale; ✓ întreruperea neglijabilă, nesemnificativă a desfășurării activității; redus 2 ✓ pierderi financiare moderate pentru instituție (5% sau mai mult din bugetul alocat); Riscul de corupție ✓ unele șicane publice izolate, neînsoțite însă de contribuie puțin ori pierderea încrederii. deloc la apariția sau ✓ impact minimal sau nesemnificativ asupra proliferarea faptelor atingerii obiectivelor; de corupție. ✓ nicio perturbare în privința calendarului foarte activității; 1 redus ✓ pierderi financiare nesemnificative ori minimale pentru structură; ✓ susceptibil de a conduce/provoca publicitate negativă. Responsabilul consemnează în Fișa de identificare, descriere și evaluare a riscurilor de corupție, impactul global al riscului de corupție, utilizând o scală în 5 trepte, corespunzător valorilor și indicatorilor descriptivi asociați acestora. 34

Pagina 36

9.3.3. Determinarea expunerii la riscuri și a priorității de intervenție Utilizând SCALA DE EVALUARE a expunerii la riscuri de corupție și corespondența asociată intersecției valorilor impactului și probabilității (Anexa 9 la Metodologia privind managementul riscurilor de corupție). SCALĂ DE EVALUARE a expunerii la riscuri de corupție Nivel de probabilitate aproape sigur 5 10 15 20 25 5 probabil 4 8 12 16 20 4 posibil 3 6 9 12 15 3 foarte puțin probabil 2 4 6 8 10 2 improbabil 1 2 3 4 5 1 foarte redus redus moderat ridicat critic 1 2 3 4 5 Nivel de impact CATEGORII PRIORITATE TERMEN DE RISCURI ✓ necesită concentrarea atenției conducerii riscuri structurii pentru adoptarea/implementarea Prioritate 1 înalte/extreme unor măsuri urgente de prevenire/control adecvate. ✓ pot fi monitorizate sau controlate, prin creșterea eficacității măsurilor existente sau, riscuri moderate Prioritate 2 după caz, prin adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire/control. ✓ pot fi tolerate și vor fi considerate inerente activităților structurii, față de care nu este riscuri minore Prioritate 3 necesară adoptarea unor măsuri suplimentare, ci doar aplicarea celor existente. 35

Pagina 37

Pe baza priorității de intervenție, în ordinea valorii nivelului de expunere, riscurile de corupție sunt clasificate în următoarele categorii: ▪ riscuri minore (reduse 1-6) care pot considerate tolerabile și inerente activității Primăriei comunei Costești, față de care nu este necesară adoptarea unor măsuri suplimentare, ci doar aplicarea celor existente; ▪ riscuri moderate (medii 8-10) care pot fi monitorizate sau controlate, prin creșterea eficacității măsurilor existente ori, după caz, prin adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire/control; ▪ riscuri înalte/extreme (ridicate 12-25), caracterizate, simultan, cu o mare probabilitate de apariție și cu o gravitate foarte mare a impactului, care necesită concentrarea atenției conducerii structurii pentru adoptarea/ implementarea unor măsuri urgente de prevenire/control adecvate. Membrii grupului de lucru pentru integritate la nivelul structurii calculează nivelul de expunere la riscuri de corupție, completând valoarea rezultată în Fișa de identificare, descriere și evaluare a riscurilor de corupție. FIȘA DE IDENTIFICARE, DESCRIERE ȘI EVALUARE A RISCURILOR DE CORUPȚIE Denumirea structurii: Denumirea unității de muncă: Activitatea vulnerabilă conform art. 16 din metodologie: Data elaborării: Membru al Comisiei pentru prevenirea Data revizuirii: actelor de corupție în Primărie/coordonator al unității de muncă: Descrierea riscului (amenințarea): Categorii de personal expuse riscului: Cauze/Vulnerabilități ce determină riscul: ➢ cauze din domeniul reglementărilor ➢ slăbiciuni la nivelul capacității de prevenire/control al riscului ➢ surse de amenințare ➢ particularități privind cultura organizațională și caracteristici privind resursele umane Efectele/Consecințele probabile la nivelul obiectivelor/activităților structurii: 36

Pagina 38

Nivelul riscului Probabilitate (P)1 Impact Expunere Prioritatea2 global (P x IG) (1, 2 sau 3) (IG) Componente/Dimensiuni Importanța relativă a Impact Importanța relativă x de impact componentelor3 (%) (de la 1 la 5)4 impact 1 2 n TOTAL ∑[1, n] 100% ∑[1, n] = Impact Global (IG)5 Măsuri de prevenire/control existente, aplicate în prezent Eficiența măsurilor6 Măsuri de prevenire/control suplimentare propuse pentru Responsabil de risc prevenirea/controlul riscului 1 Se acordă un scor de la 1 la 5 conform anexei nr. 6 la metodologie. 2 Conform anexei nr. 9 la metodologie (Scala de evaluare a expunerii la riscuri de corupție). 3 Fiecărei componente/dimensiuni de impact i se alocă un procentaj referitor la importanță, astfel încât suma procentajelor alocate componentelor să fie 100%. 4 Se acordă un scor de la 1 la 5 conform anexei nr. 7 la metodologie. 5 Valoarea rezultată se va trece în rubrica corespunzătoare impactului global (IG). 6 Valoarea eficienței măsurilor se determină conform anexe nr. 8 la metodologie. Evaluarea măsurilor de control al riscurilor de corupție se referă atât la măsurile de control/prevenire existente, cât și la cele suplimentare propuse. Fiecare măsură de control/prevenire trebuie să răspundă la cele 3 întrebări, iar în funcție de răspuns va primi un punctaj. 37

Pagina 39

EVALUAREA MĂSURILOR DE CONTROL AL RISCURILOR DE CORUPȚIE Întrebarea 1 Întrebarea 2 Întrebarea 3 Măsura se adresează în Măsura este bine Măsura stabilită este mod efectiv riscului documentată și operațională și aplicată identificat? comunicată, în mod în mod consecvent? oficial, celor interesați sau implicați? nu 1 1 1 parțial 3 2 2 da 6 3 3 l1 l2 l3 Nivel Scor (l1 + l2 + Descriere l3) ineficient 3 ✓ în cel mai bun caz, măsura se adresează riscurilor, dar nu este bine documentată sau aplicată; în cel mai rău caz, măsura nu se adresează cu adevărat riscului vizat, nefiind nici documentată și nici aplicată. redus/slab 4 ✓ măsura se adresează riscului, cel puțin în parte, dar documentarea și/sau aplicarea trebuie sensibil îmbunătățite și adaptate. bun 5-8 ✓ măsura se adresează riscului, dar documentarea și/sau aplicarea trebuie îmbunătățite. foarte bun 9-12 ✓ măsura se adresează riscurilor, este bine documentată și este pusă în aplicare. Pentru a structura activitatea de descriere a cauzelor/vulnerabilităților, comisiile pentru prevenirea actelor de corupție vor avea în vedere următoarele: ➢ cauze din domeniul reglementărilor (inclusiv procedurile) aplicabile activității: multe dintre riscuri își au cauza în lipsa procedurilor, de multe ori fiind invocată ca explicație pentru materializarea riscurilor de corupție necunoașterea sau ambiguitatea unor reguli; în acest context trebuie identificate toate normele și procedurile aplicabile domeniului care prezintă elemente de vulnerabilitate și care pot fi exploatate sau interpretate subiectiv, astfel încât riscurile descrise să se producă; 38

Pagina 40

➢ slăbiciuni la nivelul capacității de prevenire/control al riscului: sunt frecvente cazurile în care circumstanțele care favorizează apariția unor riscuri țin de un control defectuos al activității; orice conducător al unei structuri trebuie să se asigure că domeniul de care este responsabil funcționează, iar personalul trebuie să aibă convingerea că activitatea acestuia este supravegheată; în procesul de analiză a riscurilor de corupție este esențial să fie identificate particularitățile care determină vulnerabilitatea sistemului de control intern/managerial, fie pentru că măsurile nu sunt bine cunoscute de către cei care ar trebui să le aplice, fie pentru că acestea nu sunt aplicate în mod consecvent, fie că ele nu pot răspunde în totalitate situațiilor de risc (capacitate redusă de aplicare a măsurilor de prevenire/control); ➢ surse de amenințare - persoane, de regulă, din exteriorul instituției care prezintă un interes ridicat pentru obținerea unor avantaje prin presiuni la nivelul angajaților: presiuni politice, presiuni ierarhice, interes ridicat din partea unor grupuri infracționale, contactul cu publicul interesat de un serviciu sau de a scăpa de aplicarea unei sancțiuni, interesul comercial ridicat al unui serviciu public (de exemplu, un contract de achiziție, o autorizație, un permis), prezența permanentă a intermediarilor sau reprezentanților unor societăți comerciale în interacțiunea cu angajații etc.; ➢ particularități privind cultura organizațională și caracteristici privind resursele umane: carențe educaționale ori de conștientizare (lipsa cunoștințelor privind faptele de corupție, toleranța unor comportamente non-etice care nu sunt percepute a reprezenta o problemă), cauze sociale (lipsa unei locuințe, nivel scăzut de salarizare), cunoștințe insuficiente privind reglementările, procedurile ori regulile aplicabile etc., conștientizare insuficientă a măsurilor de control ce sunt aplicate etc. 9.4. DETERMINAREA MĂSURILOR DE REMEDIERE A VULNERABILITĂȚILOR (ANEXA D) Principalele măsuri de remediere a vulnerabilităților sunt: ➢ măsuri de protecție fizică și monitorizare a accesului la informații, documente ori resurse; ➢ planificarea și organizarea în mod transparent și ușor de verificat a activităților și a modalităților de adoptare a deciziei: separarea responsabilităților, aprobarea activității, supervizarea, pregătirea personalului cu rol de coordonare; ➢ supervizarea documentelor întocmite și a performanțelor individuale ale personalului; ➢ separarea atribuțiilor de autorizare, înregistrare ori revizuire pentru a fi evitate riscurile de corupție; ➢ asigurarea comunicării adecvate către terți a obligațiilor de conduită a personalului; 39

Pagina 41

➢ dezvoltarea, comunicarea și monitorizarea aplicării de proceduri clare în activitatea curentă; ➢ promovarea schimbării de atitudine a personalului privind riscurile de corupție, asigurându-se informarea și instruirea adecvată privind obligațiile legale și măsurile de prevenire/control implementate în vederea minimizării riscurilor de corupție; ➢ dezvoltarea de sisteme informatice pentru serviciile oferite; ➢ promovarea canalelor de sesizare a unor eventuale fapte de corupție, precum și a măsurilor de protecție a personalului stabilite prin Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii; ➢ realizarea de verificări aleatorii ale documentelor și activităților desfășurate; ➢ realizarea unor activități de control/verificare privind accesul sau implementarea de informații în bazele de date; ➢ activități de control de fond ori tematic, activități de inventar; ➢ alte măsuri în funcție de specificul activității. În urma calculării nivelului de expunere la riscuri de corupție (ridicat, mediu, redus) și stabilirea măsurilor de remediere a vulnerabilităților membrii G.L.I.S. vor completa Anexa C, coloanele 4 și 6 cu informațiile rezultate. De asemenea, se va completa registrul riscurilor de corupție de la nivelul structurii, utilizând Anexa D. ANEXA D – Registrul Riscurilor de corupție DENUMIREA STRUCTURII: Nr Atribuția Vulnerabilităț Cauz Parametrii Măsur Termen Responsabi Data Revizuire Observați cr vulnerabil i e riscului i / durată l risc ultimei risc i t ă la P I E revizuir P I E corupție i 9.5. DETERMINAREA PROFILULUI RISCURILOR DE CORUPȚIE Grupul de lucru pentru integritate la nivelul structurilor, prin persoana responsabilă cu analiza vulnerabilităților și riscurilor de corupție la nivelul acesteia, transmit grupului de lucru pentru integritate la nivelul entității următoarele documente realizate la nivelul structurii, asumate prin semnătura de conducerea acesteia: ANEXA A – Lista de atribuții la nivelul structurii. ANEXA B – Formularul de analiză multicriterială la nivelul structurii. 40

Pagina 42

ANEXA C – Raport de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție și a măsurilor de remediere ANEXA D – Registrul riscurilor de corupție la nivelul structurii; ANEXA E – Plan pentru implementarea măsurilor de remediere la nivelul structurii. Anexele solicitate se centralizează la nivelul structurii organizatorice de grad I (compartiment, birou, serviciu, direcție), respectiv structura direct subordonată Primarului, Viceprimarului sau Administratorului public la nivelul căruia este organizat grupul de lucru pentru integritate la nivelul structurilor. Fișele de identificare, descriere și evaluare a riscurilor de corupție se completează și se păstrează la nivelul grupurilor de lucru pentru integritate la nivelul structurilor, de către persoana responsabilă cu analiza vulnerabilităților și riscurilor de corupție la nivelul acestora, care va urmări implementarea măsurilor de prevenire/control a riscurilor de corupție de către persoanele nominalizate în planul elaborat în acest scop. Grupul de lucru pentru integritate la nivelul entității va centraliza Anexele A, B, C, D, E și va realiza profilul riscurilor de corupție la nivelul Primăriei comunei Costești, utilizând tehnica semaforului, în care riscurile ridicate sunt reprezentate în culoarea roșie, cele medii in culoarea galben și cele reduse în culoarea verde. 9.6. MONITORIZAREA ȘI REVIZUIREA RISCURILOR DE CORUPȚIE Activitatea de monitorizare și cea de revizuire a riscurilor de corupție se realizează anual de către structurile Primăriei comunei Costești în scopul de a asigura eficacitatea procesului de management al riscurilor de corupție, respectiv pentru a formula recomandări privind măsurile de remediere a vulnerabilităților. Monitorizarea riscurilor de corupție se realizează de către grupurile de lucru pentru integritate la nivelul structurilor. Activitatea de monitorizare de la nivelul structurilor se finalizează prin completarea unui raport cu privire la desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor la nivelul structurii și adoptarea unui registru al riscurilor de corupție revizuit la nivelul structurii. Raportul cu privire la desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor și registrul riscurilor de corupție se vor transmite de către persoana responsabilă cu analiza vulnerabilităților și riscurilor de corupție grupului de lucru pentru integritate la nivelul entității, pentru centralizarea informațiilor. În situația apariției unor riscuri noi de corupție, respectiv a unor informații care pot să modifice nivelul de expunere sau să afecteze eficacitatea activității de prevenire/control, membrii 41

Pagina 43

grupurilor de lucru pentru integritate la nivelul structurilor reiau etapele aferente prevăzute în prezenta procedură. 10. REZULTATUL PROCESULUI DE IDENTIFICARE A VULNERABILITĂȚILOR, AMENINȚĂRILOR DE CORUPȚIE ȘI A CAUZELOR ACESTORA LA NIVELUL PRIMĂRIEI, STABILIREA MĂSURILOR DE REMEDIERE Pentru realizarea obiectivului propus, la nivelul fiecărei structuri organigramice de grad I (direct subordonată primarului, viceprimarului) s-au constituit grupuri pentru integritate, prin decizia conducerii. Fiecare grup pentru integritate (GLIS) și-a analizat principalele atribuții, pornind de la documentul prin care acestea sunt aprobate, respectiv Regulamentul de Organizare și Funcționare al aparatului de specialitate al Primarului comunei Costești. Principalele atribuții ale structurii au fost evaluate, pe o scală de la 1 la 10, în funcție de nivelul de monopol, putere de decizie și transparență, luând în considerație beneficiarii afectați și bugetul alocat. S-a apreciat că atribuțiile care sunt caracterizate de un nivel ridicat de monopol și putere de decizie, precum și slaba transparență în procesul de realizare a atribuțiilor, asociate, după caz, cu rulajul unei mari cantități de bani publici sunt cele în cadrul cărora este cel mai probabil să existe vulnerabilități de corupție. Apoi, în funcție de numărul de amenințări identificate, procentul din bugetul local alocat și impact, pe baza unei analize multicriteriale, s-a acordat un punctaj, pe o scală de la 1 la 10, atribuțiile cu cel mai mare punctaj fiind considerate atribuții vulnerabile la corupție și tratate în continuare. Astfel, fiecare atribuție apreciată ca fiind vulnerabilă la corupție a fost analizată de către grupul pentru integritate la nivelul structurii (GLIS), fiind descrise vulnerabilitățile, amenințările de corupție și cauzele acestora. Pentru stabilirea măsurilor de remediere a fost evaluat riscul de corupție și s-a întocmit un registru al riscurilor de corupție. De asemenea, a fost elaborat un plan pentru implementarea măsurilor de remediere a vulnerabilităților. Pe parcursul derulării întregului proces de identificare a vulnerabilităților, amenințărilor de corupție și a cauzelor acestora, respectiv a stabilirii măsurilor de remediere, activitatea grupurilor pentru integritate la nivelul structurilor (GLIS) a fost îndrumată, coordonată și verificată de grupul pentru integritate la nivelul entității (GLIE), prin membrii acestuia care au realizat și centralizarea informațiilor la nivelul Primăriei comunei Costești. 42

Pagina 44

Metodologia de lucru privind identificarea vulnerabilităților, amenințărilor de corupție și a cauzelor acestora, respectiv stabilirea măsurilor de remediere este documentată în procedura de sistem P.S. „Managementul riscurilor de corupție”. Menționăm că, în cadrul procesului menționat, au fost analizate 675 de atribuții cuprinse în Regulamentul de organizare și funcționare, dintre care un număr de 184 (27,26%) de atribuții au fost considerate vulnerabile la corupție în baza punctajului acordat și au fost cuprinse într-un raport de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție și a măsurilor de remediere, respectiv în registrul riscurilor de corupție. 27.26 72.74 Atribuții nevulnerabile Atribuții vulnerabile Figura nr. 1 – Reprezentarea grafică a atribuțiilor vulnerabile din total atribuții În urma evaluării riscului de corupție, din 184 atribuții apreciate fiind ca vulnerabile la corupție, un număr de 10 (5,43%) atribuții au fost apreciate ca având un risc ridicat de corupție, un număr de 49 (26,63%) atribuții fost apreciate ca având un risc mediu de corupție și un număr de 125 (67,94%) atribuții fost apreciate ca având un risc scăzut de corupție. 5.43 26.63 67.94 Risc ridicat Risc mediu Risc scăzut Figura nr. 2 – Reprezentarea grafică a atribuțiilor vulnerabile distribuite pe grad de risc 43

Pagina 45

Menționăm că atribuțiile vulnerabile cu risc ridicat de corupție au fost identificate la nivelul Compartimentului Achiziții publice. Atribuțiile vulnerabile cu risc mediu de corupție au fost identificate la nivelul Serviciului Voluntar pentru situații de urgență, Compartimentului Cultură, Compartimentului Contabilitate, Compartimentului Stare civilă, Compartimentului Monitorizare documente locale, Compartimentul Asistență socială și Compartimentului Urbanism. Pentru toate atribuțiile apreciate ca fiind vulnerabile la corupție s-au stabilit măsuri de remediere a vulnerabilităților care au fost cuprinse într-un plan centralizat pentru implementarea măsurilor de remediere a vulnerabilităților, a cărui monitorizare se realizează permanent, cu raportare anuală către grupul pentru integritate organizat la nivelul Primăriei comunei Costești. Dintre măsurile de remediere a vulnerabilităților de corupție, identificate la nivelul Primăriei comunei Costești menționăm: ✓ întocmirea procedurilor privind organizarea și funcționarea contabilității; ✓ participarea personalului la instruiri periodice cu teme specifice; ✓ efectuarea de controale interne, prin sondaj; ✓ verificarea tuturor semnăturilor și vizelor de pe documente; ✓ cursuri de perfecționare privind elaborarea și actualizarea cadrului metodologic de aplicare a CFP; ✓ implementarea corespunzătoare a procedurilor aferente sistemului de control managerial/intern; ✓ refacerea documentelor; ✓ angajarea răspunderii, dacă este cazul; ✓ instruirea personalului responsabil al departamentului; ✓ răspunderea gestionarului; ✓ stabilirea plăților și respectarea contravalorii bunurilor achiziționate, serviciilor prestate sau lucrărilor executate datorate operatorilor economici care și-au cesionat drepturile de încasat; ✓ respectarea termenului privind eliberarea certificatelor de atestare fiscală; ✓ adoptarea unei strategii optime de gestionare a atribuțiilor și administrare a timpului; ✓ casierul înapoiază documentele pentru completare și numai după ce acestea sunt completate efectuează plata; ✓ adoptarea unei strategii optime de monitorizare a activității personalului; ✓ rectificarea erorilor; ✓ instruirea periodică și monitorizarea personalului; 44

Pagina 46

✓ verificarea îndeplinirii condițiilor de către instituțiile publice în a căror coordonare sau subordine se află unitățile de învățământ; ✓ verificarea condițiilor necesare acordării de zile libere de către organele abilitate; ✓ realizarea valorificării bunurilor scoase din funcțiune potrivit reglementărilor elaborate în mod distinct; ✓ întocmirea unui proces verbal de gestiune; ✓ verificarea periodică a stocurilor; ✓ informare periodică; ✓ cursuri de perfecționare; ✓ completarea documentelor justificative lipsa pentru rectificarea bugetară; ✓ numirea persoanelor responsabile cu conducerea evidenței contabile a rezultatelor inventarierii; ✓ majorarea fondului de rezervă din disponibilitățile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârșitul anului, cu aprobarea consiliului; ✓ înregistrarea corectă în contabilitate a cheltuielilor cu personalul; ✓ numirea persoanei responsabile cu conducerea evidenței contabile a imobilizărilor și investițiilor; ✓ finanțarea cu prioritate a ordonatorilor de credite care au obligații de plată restante către terți; ✓ întocmirea primei ajustări a tarifelor pe bază de fișă de fundamentare, întocmită de către operator, având în vedere cheltuielile realizate în ultimele 12 luni, anterioare propunerii; ✓ lipsa unor monografii contabile adaptate la specificul instituției, consecința fiind lipsa de regularitate privind înregistrarea operațiunilor patrimoniale; ✓ numirea persoanelor responsabile cu activitatea de elaborare a bilanțului contabil; ✓ respectarea și aplicarea măsurilor necesare pentru carantină; ✓ formularea de recomandări pentru îmbunătățirea activității de audit public intern, în vederea creșterii eficienței și eficacității acestora; ✓ aprobarea taxelor de către autoritățile deliberative interesate; ✓ verificarea periodică prin sondaj a bazei de date; ✓ actualizarea periodică a bazei de date ca urmare a înregistrării declarațiilor de impunere; ✓ transmiterea prin poștă a unor informări privind obligațiile de plată cu confirmare de primire; ✓ corectarea erorilor constatate; ✓ instruirea și monitorizarea personalului; ✓ sistarea popririi, precum și instruirea și monitorizarea personalului; 45

Pagina 47

✓ încetarea executării silite, precum și instruirea și monitorizarea personalului; ✓ restituirea sumelor virate; ✓ coordonarea executării obligației de muncă în folosul comunității de către serviciul de probațiune; ✓ amenajarea corespunzătoare a arhivei și numirea prin dispoziție a Primarului a persoanei responsabile cu activitatea de arhivare; ✓ verificarea dosarelor prin sondaj; ✓ întocmirea documentației după cunoașterea situației din teren; ✓ respectarea legislației privind păstrarea și arhivarea documentelor; ✓ eliberarea în timp util a documentației de urbanism; ✓ întocmirea documentației cadastrale în urma vizitei în teren; ✓ urmărirea respectării disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcții în cadrul unităților administrativ-teritoriale de către primari și de către organele de control; ✓ verificarea îndeplinirii cerințelor fundamentale privind construcția; ✓ efectuarea unei expertize tehnice cu privire la respectarea cerințelor fundamentale aplicabile privind calitatea în construcții; ✓ luarea în considerare existenței dreptului pe baza unei posesii exercitate sub nume de proprietar necontestat; ✓ asigurarea de către operatorii economici care au contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu operatorul stației de sortare, în condițiile legii; ✓ acțiuni de informare a populației; ✓ elaborarea personalizată a programului pentru fiecare unitate și supunerea acestuia avizării comitetului de securitate și sănătate în muncă; ✓ întocmirea fișei de instruire pentru fiecare salariat, conform prevederilor legale aflate în vigoare; ✓ respectarea și aplicarea măsurilor necesare pentru prevenirea transmiterii virusului COVID-19; ✓ distribuirea produselor de igienă pe baza de proces verbal, cât și verificarea respectării tuturor măsurilor privind distribuirea pe perioada stării de urgență; ✓ actualizarea permanentă a Programului anual de achiziții publice; ✓ desemnarea persoanelor responsabile cu întocmirea Referatelor de necesitate; ✓ efectuarea plăților după verificarea bugetului rămas disponibil; ✓ corelarea PAAP cu necesarul de achiziționat; ✓ întocmirea proceselor verbale de recepție la terminarea lucrărilor și de recepție finală; 46

Pagina 48

✓ alocarea de buget pentru completarea nevoilor resurselor umane; ✓ analiza fișierelor de sistem specifice; ✓ verificarea stării de funcționare a aplicației și răspunsurile la cererile efectuate, plan de recuperare; ✓ eliminarea, atenuarea sau transferul pierderilor / pagubelor; ✓ sancționarea persoanelor vinovate, ca urmare a nerespectării obligațiilor legale referitoare la gospodăria localităților urbane și rurale; ✓ notificarea de urgență a responsabilului cu prelucrarea datelor cu caracter personal; ✓ verificarea raportului privind statistica; ✓ elaborarea clară a proiectelor de H.C.L. conform legislației în vigoare; ✓ realizarea unui sistem de securizare; ✓ alocarea de buget pentru completarea nevoilor resurselor umane; ✓ verificarea respectării prevederilor și normelor legale; ✓ persoana vătămată va introduce acțiune la instanța de contencios administrative; ✓ instanța comunică un termen în care să se facă modificările sau completările necesare, sub sancțiunea anulării cererii; ✓ verificarea datelor din certificatul de naștere, de către persoanele abilitate în acest sens; ✓ verificarea actului de stare civilă și a modului de întocmire a actului de sesizare; ✓ transmiterea corespondentei in timp util; ✓ respectarea termenului de predare a documentelor; instruirea personalului în vederea folosirii corecte a echipamentelor și a tehnologiilor; ✓ răspunderea disciplinară și administrativă; ✓ redactarea răspunsului către solicitant împreună cu informația de interes public sau cu motivația întârzierii ori a respingerii solicitării, în condițiile legii; ✓ alocarea de fonduri suplimentare pentru resurse umane specializate; ✓ verificarea respectării procedurii de radiere pe baza actelor sau comunicărilor oficiale, ori la cererea persoanei interesate; ✓ verificarea periodică a situației fiecărui candidat conform normelor legale; ✓ asigurarea verificării respectării condițiilor aplicabile în procesul de evaluare a cererilor de finanțare, în procesul de contractare aferent încheierii contractului/deciziei/ ordinului de finanțare, precum și în procesul de verificare a cererilor de rambursare de care autoritățile de management; ✓ autoritățile de resort, inspectoratele școlare județene solicită autorităților administrației publice locale să pună la dispoziția unității de învățământ alte spații adecvate pentru desfășurarea procesului de învățământ; 47

Pagina 49

✓ implementarea unui sistem de navigație pentru a facilita respectarea traseului; ✓ efectuarea de controale la gospodării pentru completarea la zi a Registrului Agricol, precum și a centralizării datelor din acestea, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; ✓ verificarea respectării condițiilor legale referitoare la contractul de arendă de către compartimentul specific al consiliului local; ✓ evaluarea activității consilierului de etică de către conducătorul unității; ✓ inspectorul de integritate informează persoana în cauză și are obligația de a o invita pentru a prezenta un punct de vedere; ✓ împărțirea sarcinilor între personalul compartimentului Resurse Umane; ✓ respectarea termenelor și condițiilor de înscriere în concurs; ✓ întocmirea de proceduri scrise privind desfășurarea activităților de Resurse Umane; ✓ participarea personalului responsabil cu activitatea de resurse umane a primăriei la instruiri periodice pe teme specifice; ✓ modificarea organigramei ori de câte ori apar modificări în structura instituției; ✓ întocmirea organigramei iar pe baza criteriilor de normare se stabilește numărul de posturi pe categorii și locuri de muncă; ✓ stabilirea unui program de semnare a condicii de prezență; ✓ notificarea operatorului de date pentru a lua măsurile de îndepărtare a incidentului; ✓ intervenția unei terțe persoane care acordă asistență atunci când negocierile intră în impas; ✓ rectificarea declarațiilor incorecte; ✓ anexarea fișei postului aferentă funcției publice pe care se efectuează modificarea raporturilor de serviciu; ✓ refacerea actului administrativ; ✓ răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală a celor vinovați; ✓ acordarea beneficiilor de asistență socială și serviciilor sociale adecvate; ✓ cunoașterea de către angajați a drepturilor și obligațiilor ce le revin conform contractului de muncă; ✓ efectuarea de anchete sociale, la domiciliul solicitantului de ajutor social; ✓ solicitarea de audituri interne/controale, etc., pentru verificarea conformității desfășurării activităților cu cerințele legale aplicabile; ✓ supravegherea exercitării obligațiilor de către personalul responsabil; ✓ asigurarea informării temeinice a tuturor profesioniștilor care interacționează cu un copil cu dizabilități și/sau CES despre drepturile și obligațiile ce le revin; 48

Pagina 50

✓ stabilirea de către unitate a modului de soluționare a situației fiecărui beneficiar (transfer în altă unitate, revenire în familie pe perioadă determinată etc.); ✓ elaborarea politicilor publice, programelor și strategiilor naționale în domeniu, reglementarea, coordonarea și controlul aplicării lor, precum și evaluarea și monitorizarea calității serviciilor sociale; ✓ monitorizare, tratarea riscului prin: întocmirea procedurilor scrise privind activitate; verificarea dacă persoanele care îndeplinesc atribuții in domeniu dețin cunoștințele corespunzătoare și deprinderile necesare pentru desfășurarea activității; ✓ verificarea respectării termenului pentru inventariere. 11. CONCLUZII Grupul de lucru pentru integritate la nivelul entității apreciază că menținerea și îmbunătățirea sistemului de management al calității certificat în conformitate cu standardul de referință ISO 9001:2015, precum și dezvoltarea sistemului de control intern managerial la nivelul tuturor structurilor și activităților, coroborat cu un management eficient al riscurilor de corupție și implementarea măsurilor de remediere a vulnerabilităților, constituie premise pentru constituirea unui sistem de monitorizare a riscurilor funcțional, menit a preîntâmpina faptele de corupție în cadrul Primăriei comunei Costești. Strategia Anticorupție a Primăriei comunei Costești trebuie percepută ca un instrument la îndemâna angajaților instituției și a entităților aflate în subordine care are drept scop promovarea eticii și integrității la nivelul acestora, consolidarea capacității instituționale de a asigura calitatea și accesul la serviciile publice pentru realizarea interesului public, implementarea măsurilor anticorupție pentru prevenirea abaterilor, neregulilor, a suspiciunilor de fraudă, a situațiilor de conflict de interese și incompatibilitate, eficacitatea și eficientizarea desfășurării tuturor activităților pentru realizarea interesului public. Strategia Anticorupție a Primăriei comunei Costești este un document dinamic care urmează a se îmbunătăți în permanență în funcție de semnalele primite, de experiența dobândită în managementul riscurilor de corupție și de modificarea contextului legislativ și organizatoric. Grupul de lucru pentru integritate la nivelul entității este conștient că nicio strategie anticorupție nu poate reprezenta o garanție a faptului că, ulterior implementării, nu vor surveni acte de corupție, însă apreciază că elaborarea acestui document reprezintă o garanție a bunei 49

Pagina 51

credințe a managementului în ceea ce privește politica anticorupție și crește credibilitatea Primăriei comunei Costești în fața cetățenilor, a partenerilor economici și sociali. Însă, adevărata provocare este formarea în spiritul combaterii corupției, construirea în timp a unei culturi organizaționale întemeiată pe integritate care să respingă corupția în toate formele ei, atât la nivel instituțional, cât și la nivelul societății în ansamblul ei. De modul în care vom reuși să promovăm valorile etice în cadrul instituției și în afara ei, să conștientizăm și să implicăm fiecare om în parte, va depinde în mare măsură atingerea obiectivului propus. Grupul de lucru pentru integritate la nivelul entității Președinte: ▪ Popa Lascăr Primar al comunei Costești Membri: ▪ Pascal Lucian Viceprimar al comunei Costești ▪ Guzganu Marcel Secretar general al comunei Costești ▪ Melus Ioan Consilier personal 50

Pagina 52

ANEXE 1. Anexa A – Lista de atribuții la nivelul structurii 2. Anexa B – Formularul de analiză multicriterială la nivelul structurii 3. Anexa C – Raport de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție și a măsurilor de remediere la nivelul structurii 4. Anexa D – Registrul riscurilor de corupție la nivelul structurii 5. Anexa E – Plan pentru implementarea măsurilor de remediere la nivelul structurii 51

Pagina 53

Anexa A – Lista de atribuții vulnerabile la corupție PRIMĂRIA COMUNEI COSTEȘTI Nr. Principalele atribuții ale Beneficiarii/ clienții respectivei Monopol/ Discreție2 Transparență3 Buget4 Număr beneficiari crt. structurii atribuții competență afectați5 unică sau partajată1 SERVICIUL VOLUNTAR PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ Asigurarea respectării prevederilor legale în activitatea de asistență socială Întocmirea dosarului de evidență a Responsabil asistența socială, Cheltuieli de ➢ 1 angajat; 1 10 10 10 beneficiarului. cetățenii comunei. personal. ➢ 21 beneficiari. Asigurarea respectării prevederilor legale în activitatea de situații de urgență Pregătirea și instruirea persona- Responsabil S.V.S.U., angajații Cheltuieli de 2 lului în domeniul securității în 10 8 10 ➢ 22 angajați. instituției. personal. muncă. Măsurile de protecție, obligațiile și restricțiile în contextul prevenirii Responsabil S.V.S.U., angajații Cheltuieli de 3 10 8 10 ➢ 22 angajați. transmiterii virusului COVID-19 instituției. personal. în starea de urgență. COMPARTIMENT CULTURĂ ➢ persoane fizice și Organizarea și desfășurarea de 4 Primar, responsabil Cămin cultural. 8 10 9 - juridice; activități cultural-artistice. ➢ locuitorii comunei. Elaborarea și implementarea ➢ persoane fizice și 5 Primar, responsabil Cămin cultural. 10 9 9 - programelor cultural-artistice. juridice; 52

Pagina 54

Nr. Principalele atribuții ale Beneficiarii/ clienții respectivei Monopol/ Discreție2 Transparență3 Buget4 Număr beneficiari crt. structurii atribuții competență afectați5 unică sau partajată1 ➢ locuitorii comunei. Asigurarea respectării prevederilor legale în activitatea bibliotecii Cheltuieli de 6 Gestionarea fondului de carte. Bibliotecar. 10 8 10 ➢ Biblioteca publică. personal. Cheltuieli de 7 Inventarierea din bibliotecă. Bibliotecar. 10 8 10 ➢ Biblioteca publică. personal. COMPARTIMENT CONTABILITATE Reflectarea în documente scrise a tuturor operațiunilor instituției Consilier responsabil cu activitatea Cheltuieli de ➢ instituția; 8 Reevaluarea patrimoniului. 10 8 9 financiar-contabilă. personal ➢ locuitorii comunei. Efectuarea operațiunilor de plăți, Consilier responsabil cu activitatea Cheltuieli de ➢ instituția; 9 încasări prin trezorerie și evidența 10 9 8 financiar-contabilă. personal ➢ locuitorii comunei. acestora. Consilier responsabil cu activitatea Cheltuieli de 10 Indemnizația de hrană. financiar-contabilă, angajații 10 8 8 ➢ angajații instituției. personal instituției. Asigurarea aprobărilor și efectuării operațiunilor exclusiv de persoane special împuternicite în acest sens Exercitarea controlului financiar Consilier responsabil cu activitatea Cheltuieli de 11 10 10 10 ➢ 1 angajat. preventiv propriu. financiar-contabilă. personal ➢ 1 angajat; Organizarea și desfășurarea Consilier responsabil cu activitatea Cheltuieli de 12 10 10 10 ➢ locuitorii comunei; activității de casierie. financiar-contabilă, casier. personal ➢ 8 instituții publice; 53

Pagina 55

Nr. Principalele atribuții ale Beneficiarii/ clienții respectivei Monopol/ Discreție2 Transparență3 Buget4 Număr beneficiari crt. structurii atribuții competență afectați5 unică sau partajată1 ➢ 9 societăți comerciale. Organizarea și funcționarea Consilier responsabil cu activitatea Cheltuieli de 13 10 8 9 ➢ angajații instituției. contabilității. financiar-contabilă. personal Angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și Consilier responsabil cu activitatea Cheltuieli de ➢ 1 gestionar; 14 10 10 10 răspunderea în legătură cu financiar-contabilă. personal ➢ 1 garanție materiale. gestionarea bunurilor. Consilier responsabil cu activitatea Cheltuieli de 15 Casarea obiectelor de inventar. 10 9 9 ➢ angajații instituției. financiar-contabilă. personal Consilier responsabil cu activitatea Cheltuieli de 16 Deducerea personală de impozite. 10 8 10 ➢ angajații instituției. financiar-contabilă. personal Primar, Responsabil cu activitatea de Cheltuieli de ➢ 12 cetățeni; 17 Autorizația de funcționare. 10 8 9 urbanism. personal ➢ 8 societăți comerciale. Primar, Consilier responsabil cu Cheltuieli de ➢ 5 cetățeni; 18 Acordarea facilităților fiscale. 10 9 9 activitatea financiar-contabilă, casier. personal ➢ 2 societăți comerciale. ➢ locuitorii comunei; Organizarea evenimentelor Primar, Consilier responsabil cu Cheltuieli de 19 10 9 8 ➢ 8 instituții publice; culturale. activitatea financiar-contabilă. personal ➢ 6 asociații, fundații. ➢ 8 societăți comerciale; Eliberarea autorizațiilor de Primar, Consilier responsabil cu Cheltuieli de ➢ 4 întreprinderi indivi20 funcționare privind programul de 9 9 8 activitatea financiar-contabilă. personal duale; lucru la societăți comerciale, ➢ 5 persoane fizice. 54

Pagina 56

Nr. Principalele atribuții ale Beneficiarii/ clienții respectivei Monopol/ Discreție2 Transparență3 Buget4 Număr beneficiari crt. structurii atribuții competență afectați5 unică sau partajată1 întreprindere individuală și persoană fizică autorizată. Plata unor obligații datorate de către entitate operatorilor Consilier responsabil cu activitatea Cheltuieli de ➢ 1 angajat; 21 10 8 8 economici care și-au concesionat financiar-contabilă, casier. personal ➢ 3 operatori economici. drepturile de încasat unor terți. Verificarea casieriei, prin întocmirea și completarea Consilier responsabil cu activitatea Cheltuieli de 22 10 8 8 ➢ 1 angajat. procesului verbal de verificare financiar-contabilă, casier. personal gestionară. Acordarea eșalonării la plată pentru creanțele bugetare restante Primar, Consilier responsabil cu Cheltuieli de ➢ 17 cetățeni; 23 9 9 10 datorate bugetului local de către activitatea financiar-contabilă. personal ➢ 2 operatori economici. persoanele fizice și juridice. Inventarierea elementelor de Consilier responsabil cu activitatea Cheltuieli de 24 natura activelor, datoriilor și 9 9 9 ➢ angajații instituției. financiar-contabilă. personal capitalurilor proprii. Acordarea unor zile libere pentru părinți în vederea supravegherii Primar, responsabili de Cheltuieli de 25 copiilor, în situația limitării sau 10 9 10 ➢ 1 angajat. compartimente. personal

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.