Document

Strategia de dezvoltare locala a comunei Costesti pentru perioada 2021-2027

Tip
Document
Emitent
Comuna Costești, jud. Iași
Pagini
356 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Strategia de dezvoltare locala a comunei Costesti pentru perioada 2021-2027”, Comuna Costești, jud. Iași. Sursa: http://www.primariacostesti.ro/wp-content/uploads/2022/07/Strategia-Costesti.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/costesti/95635-strategia-de-dezvoltare-locala-a-comunei-costesti-pentru-perioada-2021-2027, 07.11.2026)

Fișier creat
25.04.2021
Arhivat
07.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Pagina 2

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 CUPRINS Cuvânt înainte ............................................................................................................................... 5 PARTEA I ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE DIN PUNCT DE VEDERE SOCIO-ECONOMIC AL MEDIULUI ȘI NIVELULUI DE ECHIPARE TEHNICĂ ȘI SOCIALĂ A COMUNEI COSTEȘTI..................................................................................................................................... 7 1. Prezentarea Regiunii Nord-Est ................................................................................................ 7 2. Prezentarea județului Vaslui .................................................................................................. 12 3. Profilul comunei Costești ...................................................................................................... 14 3.1. Așezarea geografică ........................................................................................................ 15 3.2. Descrierea mediului natural ............................................................................................ 18 3.3. Structura demografică ..................................................................................................... 26 4. Profilul economic .................................................................................................................. 35 4.1. Privire de ansamblu ........................................................................................................ 35 4.2. Industrie și servicii .......................................................................................................... 43 4.3. Agricultură ...................................................................................................................... 47 4.4. Silvicultura...................................................................................................................... 53 4.5. Piscicultura ..................................................................................................................... 53 4.6. Turism ............................................................................................................................. 53 5. Infrastructură și echipare teritorială ...................................................................................... 68 5.1. Amenajarea teritorială .................................................................................................... 68 5.2. Mobilitate rurală ............................................................................................................. 74 5.3. Parcuri și spații verzi ...................................................................................................... 76 5.4. Infrastructura tehnico-edilitară ....................................................................................... 77 6. Mediu și infrastructura de mediu........................................................................................... 80 6.1. Factori și probleme de mediu ......................................................................................... 80 6.2. Sistemul actual de gestionare a deșeurilor ...................................................................... 87 2

Pagina 3

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 6.3. Arii naturale protejate ..................................................................................................... 89 6.4. Monumente istorice și situri arheologice ........................................................................ 89 6.5. Spații verzi, sport, agrement, turism ............................................................................... 89 6.6. Obiective industriale și zone periculoase ........................................................................ 93 7. Capital uman, infrastructură socială, educație și sănătate ..................................................... 93 7.1. Forța de muncă, ocupare și șomaj ................................................................................... 93 7.2. Educație și infrastructura educațională existentă .......................................................... 100 7.3. Infrastructura socială ..................................................................................................... 104 7.4. Sănătate (infrastructură, resurse umane) ....................................................................... 104 7.5. Cultură și culte .............................................................................................................. 105 7.6. Infrastructura de agrement. Tineret și sport .................................................................. 106 8. Capacitate administrativă și mediul asociativ ..................................................................... 106 8.1. Capacitate administrativă .............................................................................................. 106 8.2. Experiența locală privind proiectele cu finanțare nerambursabilă ................................ 108 8.3. Mediul asociativ ............................................................................................................ 108 8.4. Viziunea comunitară ..................................................................................................... 109 9. Analiza SWOT .................................................................................................................... 138 PARTEA A II-A STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI COSTEȘTI PENTRU PERIOADA 2021-2027 ............................................................................................................. 152 1. Analiza de impact a măsurilor întreprinse în perioada de referință a Strategiei de dezvoltare locală a comunei Costești, 2016-2020 ..................................................................................... 152 2. Conceptul de dezvoltare locală ............................................................................................ 155 2.1. Contextul strategic european, național, regional și județean ........................................ 155 3. Viziunea, obiectivul general, prioritățile, obiectivele specifice, programele și măsurile de dezvoltare a comunei Costești pentru orizontul 2027 ............................................................. 216 3.1. Viziunea de dezvoltare a comunei Costești .................................................................. 216 3.2. Obiectivul general de dezvoltare .................................................................................. 218 3.3. Prioritățile, obiectivele specifice, politicile, programele și măsurile de dezvoltare ..... 219 3.4. Identificarea soluțiilor de dezvoltare locală .................................................................. 223 3.5. Plan de acțiune .............................................................................................................. 231 4. Portofoliul de proiecte ......................................................................................................... 234 5. Potențiale surse de finanțare ................................................................................................ 284 3

Pagina 4

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 5.1. Fonduri structurale și de coeziune ................................................................................ 284 5.2. Surse de finanțare din bugetele naționale ..................................................................... 290 5.3. Alternative de finanțare, altele decât fondurile structurale și de coeziune, în care autoritățile publice locale pot fi solicitanți eligibili sau parteneri. ...................................... 294 6. Mecanismul de implementare, monitorizare, evaluare a strategiei de dezvoltare............... 296 6.1. Implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală ........................................................... 296 6.2. Monitorizarea Strategiei de Dezvoltare Locală ............................................................ 297 6.3. Evaluarea Strategiei de Dezvoltare Locală și analiza impactului ................................. 298 6.4. Indicatori ai implementării Strategiei de Dezvoltare Locală ........................................ 300 7. Concluzii ............................................................................................................................. 303 8. Anexe – Fișe de proiect ....................................................................................................... 304 4

Pagina 5

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Cuvânt înainte Viziunea de dezvoltare pe termen mediu și lung pentru comunitățile din România reprezintă un element central în asigurarea unei traiectorii clare și stabile în procesul de dezvoltare. Formularea sintetică a obiectivului general și a unor obiective specifice reprezintă, în același timp, principalul scop a dezvoltării preconizate a comunei și se circumscrie viziunii de dezvoltare, iar elaborarea strategiei de dezvoltare presupune tocmai identificarea căilor concrete de atingere a acestor deziderate. Întărirea atuurilor pe care le prezintă comunitatea, corelată cu o dezvoltare inteligentă a acesteia pe termen mediu și lung, presupune o serie de consultări ale tuturor factorilor implicați în acest proces. Însă pentru ca viziunea să devină realitate, este nevoie de mai mult. În realizarea viziunii este nevoie de implicarea și angajamentul părților interesate pe tot parcursul dezvoltării viziunii. La fel de important este ca viziunea să se traducă într-un cadru de politici clar, cu obiective și acțiuni concrete și măsurabile, care să fie susținute de o structură instituțională eficientă și care să beneficieze de alocări financiare adecvate. Este evident că oportunitățile, condițiile și nevoile de dezvoltare variază foarte mult de la o regiune la alta, iar strategiile de dezvoltare trebuie să fie adaptate în consecință în strânsă colaborare cu autoritățile locale. Nu există un model unic de gestionare a dezvoltării rurale, așa cum nu există un singur factor determinant al traiectoriei economice a unei regiuni. Prin urmare, politicile din mediul rural sunt necesare pentru a spori capacitatea locală și participarea actorilor, pentru a mobiliza resursele inițiale și pentru a face față forțelor externe, răspunzând cel mai bine nevoilor locale. Autoritățile locale pot accesa, începând din anul 2007, fonduri nerambursabile pentru atingerea obiectivelor, însă trebuie să fie receptive la acest aspect. 5

Pagina 6

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Strategia de dezvoltare locală, este un instrument de management. Acest instrument este utilizat pentru a aborda problemele și oportunitățile cu care se confruntă o comunitate, reprezintă, astfel, o condiție esențială pentru asigurarea dezvoltării durabile a unei localități. Prezenta strategie de dezvoltare locală a fost elaborată în urma analizelor situației actuale și în urma aplicării unui chestionar pentru membrii comunității. Pentru formarea viziunii clare ale localității s-a pornit de la următoarele elemente: importanța regională a localității din punct de vedere economic, importanța construcției unei comunități primitoare, a unui mediu local plăcut pentru locuitori (creșterea calității vieții), necesitatea structurării unei administrații locale eficiente, transparente și responsive la nevoile comunității, importanța activismului la nivelul cetățenilor, și, în fine, dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe antreprenoriat, dinamism și implicare în viața comunității. Primarul comunei Costești Lascăr Popa 6

Pagina 7

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 PARTEA I ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE DIN PUNCT DE VEDERE SOCIO-ECONOMIC AL MEDIULUI ȘI NIVELULUI DE ECHIPARE TEHNICĂ ȘI SOCIALĂ A COMUNEI COSTEȘTI 1. Prezentarea Regiunii Nord-Est În 1998 au fost create opt regiuni de dezvoltare prin asocierea consiliilor județene din România, pentru a coordona dezvoltarea regională necesară aderării la Uniunea Europeană. Aceste regiuni nu au personalitate juridică și nici statut administrativ, deși ele devin din ce în ce mai semnificative în dezvoltarea regională. Figura nr. 1 – Harta României cu cele opt regiuni Actele normative cu privire la organizarea statistică a României definesc structurile asimilabile NUTS, după cum urmează: ➢ Nivel NUTS I: macroregiuni; ➢ Nivel NUTS II: 8 regiuni de dezvoltare, cu o populație medie de 2,8 milioane locuitori; ➢ Nivel NUTS III: 42 județe, care reflectă structura administrativ-teritorială a României; ➢ Nivel NUTS IV: nu se folosește, deoarece nu s-au identificat asocieri de unități teritoriale; 7

Pagina 8

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 ➢ Nivel NUTS V: 265 municipii și orașe, 2.686 comune, cu 13.092 sate, care reflectă structura administrativ teritorială a României. Regiunea Nord-Est este cea mai întinsă regiune a României, cu o suprafață de 36.850 km2 ceea ce înseamnă 15,46% din suprafața totală a țării. Geografic, regiunea se învecinează la Nord cu Ucraina, la Sud cu județele Galați și Vrancea (Regiunea Sud-Est), la Est cu Republica Moldova, iar la Vest cu județele Maramureș și BistrițaNăsăud (Regiunea Nord-Vest) și județele Mureș, Harghita și Covasna (Regiunea Centru). Cele șase județe din componența sa sunt: Bacău, Botoșani, Neamț, Vaslui, Suceava și Iași, unități administrativ-teritoriale și unități teritorial-statistice de nivel NUTS III. Parte a provinciei istorice Moldova, Regiunea Nord-Estică a României este o zonă în care istoria, cultura și tradiția completează mediul natural, deosebit de atrăgător. Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a României sub aspectul numărului de locuitori și al suprafeței deținute. Din perspectiva geografică, linia peisajului variază de la lanțurile muntoase împădurite din Vest, spre podișurile line din centru și apoi către câmpii în Est, cu lacuri, vii și zone agricole extinse. Beneficiind de o bogată tradiție istorică, culturală și spirituală, regiunea îmbină în mod armonios tradiționalul cu modernul și trecutul cu prezentul, potențialul acesteia putând fi folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului și a resurselor umane. Demografie Cu o populație de 3.994.475 locuitori, ce reprezintă 18,01% din populația României și o densitate a populație de 108,40 locuitori/km2, Regiunea Nord-Est ocupă locul al doilea în ceea ce privește densitatea după Regiunea București-Ilfov. Populația regiunii este localizată cu precădere în mediul rural (54,18%). Relief Regiunea se caracterizează printr-o îmbinare armonioasă între toate formele de relief, 30% munți, 30% relieful subcarpatic, 40% podișului. Această ultimă formă de relief ocupă peste 70% din suprafață în județele Botoșani, Vaslui și Iași. Relieful bogat oferă zone de deal și câmpie care sunt adecvate unei game largi de culturi agricole, iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltării turismului. O secțiune longitudinală asupra regiunii, se prezintă sub forma unei pante care coboară dinspre Vest spre Est, cu numeroase variații. La Vest, Munții Carpați stau ca un zid cu înălțimi apropiate de 2.000 m în Nord (Vârful Pietrosu, Vârful Rarău, Vârful Giumalău, Vârful Ocolașul Mare, Vârful Hășmașul Mare) și cu o 8

Pagina 9

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 scădere de înălțime spre Sud (Munții Ciuc, Munții Trotușului și, în mică măsură, Munții Vrancei). Subcarpații, cu înălțimi cuprinse între 700-800 m, înconjoară munții ca un brâu strâns. În continuare, jumătatea estică este împărțită în două mari zone: Câmpia colinară a Moldovei, în partea nordică și Podișul Bârladului, în partea de Sud. Partea de Nord-Vest a regiunii este cunoscută și sub numele de Podișul Sucevei cu o înălțime medie de 500 metri și este faimoasă pentru „obcinele” sale (ușoare ondulații ale reliefului, ca un lanț de unde pietrificate). Clima Diferitele tipuri de relief creează zone climatice cu diferențe semnificative între cele muntoase și cele de deal și de câmpie. În zona muntoasă a regiunii (zona vestică a județelor Suceava, Neamț și Bacău), climatul este continental moderat, cu veri răcoroase și ierni bogate în precipitații sub formă de ninsoare. În zona subcarpatică de dealuri și câmpie (părțile estice ale județelor Suceava, Neamț, Bacău precum și întreg teritoriul județelor Botoșani, Iași, Vaslui), climatul este continental, cu veri călduroase și secetoase și ierni reci și de cele mai multe ori fără zăpadă. Temperatura medie anuală a aerului este de 2ºC în zona de munte și de 9ºC în zona subcarpatică de dealuri și câmpie. Rețeaua hidrografică Regiunea este străbătută de un număr de opt cursuri importante de apă, care se repartizează pe direcția Nord-Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului (42.890 km2) și Prutului (10.990 km2). Acesta din urmă, se constituie în granița naturală cu Republica Moldova, pe o distanță de aproximativ 680 km. Multe din cursurile de apă ale regiunii au beneficiat de ample lucrări de amenajări și regularizare. Pe râul Bistrița s-a amenajat încă din anii '70 o „salbă” de șapte microhidrocentrale și cel mai mare lac de acumulare al regiunii (Izvorul Muntelui), cu un volum la nivel normal de retenție de 1.130 milioane m3. Resursele naturale ale regiunii Regiunea dispune de următoarele resurse exploatabile ale subsolului: Mangan (Dadu, Ciocănești-Oarta, Vatra Dornei, Iacobeni, Șaru Dornei, Broșteni); sulfuri polimetalice (Cârlibaba, Fundu Moldovei, Valea Corbului, Gemenea, Leșu Ursului); ape minerale carbogazoase (Neagra Șarului, Șaru Dornei, Vatra Dornei, Poiana Negrii, Dorna Cândrenilor, Poiana Stampei, Coșna, Oglinzi, Bălțătești); ape minerale sulfuroase și feruginoase (Strunga, Nicolina Iași - județul Iași, Drânceni, Murgeni, Pungești, Gura Morii - județul Vaslui, Băile Slănic, Moinești, Târgu Ocna, 9

Pagina 10

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Poiana Sărată, Sărata-Bacău - județul Bacău); materiale de construcții: calcare (Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Botuș - județul Suceava, Bicaz Chei - județul Neamț, Bărbătești, Costești, Ipatele, Păun, Schitu Duca, Deleni, Strunga - județul Iași, Darabani, Ștefănești, Lipceni - județul Botoșani, în Vaslui găsindu-se, cu precădere, pe malurile râurilor); argile (Bistrița, Timișești, Tașca, Girov, Ozana - județul Neamț, Vlădiceni - județul Iași, Bucecea, Dorohoi, Leorda, Mihăileni, Botoșani - județul Botoșani, Doftana, Măgura, Călugara - județul Bacău; gresii (Tarcău - județul Neamț, Coșula, Tudora, Hudești - județul Botoșani, în Vaslui se găsesc gresii și nisip pe malurile râurilor, Ghimeș Făget și la Est de zona Slănic Moldova - județul Bacău, Solca Plătinoasa - județul Suceava, Doabra - comuna Frasin); gipsuri (Miorcani, Darabani - județul Botoșani, Perchiu Onești - județul Bacău); nisipuri cuarțoase (Miorcani și Alba Dudești); nisipuri pentru construcții (Hudești - județul Botoșani, Lespezi - județul Iași, Cornățel, Urechești Gârleni, Orbeni - județul Bacău); Turbă (Poiana Stampei - județul Suceava, Dersca - județul Botoșani; sare (Cacica - județul Suceava, Moinești, Sărata, Târgu Ocna - județul Bacău); zăcământ de sulf în Masivul Căliman; zăcăminte de șisturi bituminoase la Tazlău - Neamț; gaze naturale la Tazlău-Oituz - județul Bacău, Tazlău, Roman - județul Neamț, Todirești și Frasin. Economie și turism Pe ansamblul Regiunii Nord-Est sunt evidente discrepanțele ca nivel dar și ca potențial de dezvoltare între Vestul mai dezvoltat al regiunii și Estul mult rămas în urmă (județele Botoșani, Vaslui și Iași), Șansa zonelor de Est, limitrofe graniței de Est a Uniunii Europene, Ucrainei și Moldovei, este să se dezvolte ca areal de servicii de tranzit pentru produsele provenite din țările fostei URSS (înmagazinare, înnobilare și pregătire pentru segmentare și împachetare etc.). Pentru aceasta trebuie efectuate lucrări de infrastructură, de creare a unor zone cu facilități specifice (parcuri logistice), asemănătoare celor din porturile Belgiei, Olandei și Germaniei, specializate în astfel de servicii. Datorită condițiilor favorabile de care dispune, a frumuseții locurilor, purității aerului, apelor, zonelor montane din județele Bacău, Neamț și Suceava, precum și a inestimabilului patrimoniu cultural și religios existent, Regiunea Nord-Est deține un potențial turistic relativ ridicat, care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din țară și străinătate. Alături de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradițiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldovenești, tradiționalele degustări de vinuri din podgoriile Cotnari și Huși dau culoare locală pentru atragerea turiștilor. Principalele tipuri de turism care pot fi practicate sunt: turismul cultural (muzeistic, etnografic, artistic), religios, balneo-terapeutic, de agrement, de tranzit, agroturism. 10

Pagina 11

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Zona muntoasă și deluroasă din Vestul regiunii (județele Suceava, Neamț, Bacău) dețin un potențial turistic valoros, în mare parte (exceptând Bucovina) insuficient dezvoltat, dar care, cu măsuri adecvate poate intra cu ușurință în circuitul turistic european, cu specializarea „turism religios” (Putna, Neamț, Sucevița, Moldovița, Voroneț, Humor, Arbore, Agapia, Văratec, Dragomirna, Bistrița, Zamca, Secu, Sihăstria, Cașin), turism balneo-terapeutic (Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Bălțătești, Oglinzi, Slănic Moldova, Târgu Ocna), turism etnografic, agroturism, turism rural, turism sportiv (alpinism, vânătoare, pescuit, sporturi extreme – zborul cu parapanta, rafting, orientare turistică, mountainbike, schi). Gradul de dotare al localităților și originalitatea peisajului bucovinean cât și specificul deosebit al satelor, cu un grad înalt de civilizație a populației, pot juca un rol în turismul de lungă durată, cu activități sportive, agrement și pentru optimizarea sănătății (Vatra Dornei, Solca, Cacica și pe Valea Bistriței și Moldovei). Creșterea economică la nivel regional a fost susținută de condițiile economice favorabile existente atât la nivel comunitar cât și național, favorizând creșterea consumului individual, a investițiilor și a exporturilor. Întreprinderile mici și mijlocii constituie un segment important al economiei regiunii, absorbind, la nivelul anului 2018, o mare parte din efectivul de personal care activează în firme (51,3%). Dacă se ține cont și de cei care activează în microîntreprinderi, ponderea totală se ridică la 79,9%. La nivelul anului 2018, în regiune erau 62.160 întreprinderi active, cu 11.862 unități mai multe față de anul 2012. Procentual, acestea reprezintă 10,7% din totalul înregistrat la nivel național, nivel aproximativ constant în perioada analizată. La nivelul anului 2018, în Regiunea Nord-Est ponderea microîntreprinderilor în total unități active este majoritară cu 89,4% (apropriată de cea națională), urmată de IMM-uri cu 10,4%. În agricultură, industria prelucrătoare și servicii, microîntreprinderile dețin majoritatea în totalul întreprinderilor active. În comerț se regăsesc 92,1% din totalul unităților, în intermedieri financiare și asigurări 95,4%, în tranzacții imobiliare 96,8%, iar în construcții 86,1%. În privința IMM-urilor, acestea dețin ponderi ridicate în domeniile industriei extractive (30%), industriei prelucrătoare (23,1%) și energiei electrice și termice (39%), distribuției apei, salubritate, deșeuri (22,7%). Cele mai multe din întreprinderile mari activează în sectorul distribuției apei, salubritate, deșeuri, cu 3,8% din totalul unităților active. Se remarcă faptul că în domeniul tranzacțiilor imobiliare și în cel al intermedierilor financiare și asigurărilor activează numai microîntreprinderi și IMM-uri. 11

Pagina 12

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 La nivel regional cea mai mare productivitate o au întreprinderile din comerț, industria prelucrătoare și informații și comunicații. Acesta se poate explica pe de o parte prin valoarea adăugată mare a activității desfășurate, iar pe de altă parte prin dimensiunea forței de muncă ce lucrează „la negru” în sectorul comerț. Cea mai mica productivitate se înregistrează în învățământ, industria extractivă, hoteluri și restaurante, tranzacții imobiliare și sănătate. 2. Prezentarea județului Vaslui Județul Vaslui este localizat în partea de Est a țării, în Regiunea Nord-Est. Din anul 2002, județul face parte din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru. Suprafața județului reprezintă 2,23% din suprafața României. În suprafață totală de 5.318 km2, județul Vaslui are în componență 5 orașe (dintre care trei municipii: Vaslui, Bârlad și Huși), 81 de comune și 449 de sate. Are ca vecini la Est Republica Moldova, granița constituind-o râul Prut, la Vest județele Neamț, Bacău și Vrancea, la Sud județul Galați și la Nord județul Iași. În urma aderării României la Uniunea Europeană (2007), județul Vaslui a devenit parte a graniței de Est a Uniunii Europene. În județ există două puncte de trecere a frontierei cu Republica Moldova: Albița (România)/ Leușeni (Republica Moldova) – trafic rutier și Fălciu (România)/Stoianovca (Republica Moldova) – trafic feroviar. Din punct de vedere geografic, județul se caracterizează prin zone de dealuri joase în partea centrală și de vest și de câmpii deluroase în partea de est. Teritoriul județului Vaslui este drenat, în proporție de aproximativ 70%, de râul Bârlad și afluenții acestuia, excepție făcând zona de Est și Sud-Est care este tributară Prutului. Principalele lacuri de pe teritoriului județului Vaslui sunt cele de natură antropică, construite în scopul satisfacerii diverselor folosințe și combaterii inundațiilor, iar lacurile naturale sunt puține la număr, importante fiind cele din Lunca Prutului. Relieful este format în întregime de ansambluri de culmi și văi largi orientate, în general, pe direcția Nord-Sud. Podișul Central Moldovenesc, partea estică a Colinelor Tutovei, Dealurile Fălciului, Depresiunea Huși și Depresiunea Elan-Săratu, toate unități fizico-geografice ale Podișului Bârladului, sunt localizate pe teritoriul județului Vaslui. De asemenea, în județul Vaslui sunt desemnate nouă arii naturale protejate. Clima în județul Vaslui este continentală, iarna se află sub efectul maselor de aer rece al anticiclonului siberian și vara al aerului continental și tropical. Deși culmile deluroase oscilează 12

Pagina 13

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 între 200 și 400 m altitudine, prin lucrări de îmbunătățiri funciare și construirea unor baraje, acestea sunt prielnice dezvoltării sectorului agricol (în special pomicultura, viticultura, piscicultura, apicultura și creșterea animalelor). Conform datelor de la Institutul Național de Statistică, populația stabilă a județului Vaslui, la 1 ianuarie 2020 este de 504.879 persoane (2,28% din populația țării și 12,64% din populația Regiunii Nord-Est). Dintre aceștia 256.666 sunt bărbați ceea ce reprezintă 50,84% din populația județului, respectiv 248.213 femei adică 49,16%. Numărul persoanelor din mediul urban este de 254.185, iar al celor din mediul rural 250.694, cu un grad de urbanizare al județului de 50,35%, mai mic față de media națională care este 56,42%, însă este mai bine reprezentat în județul Vaslui la grupa de vârstă 25-29 ani - 54,34% față de 54,20% media națională, la grupa de vârstă 30-34 ani - 61,39% față de 59,74% media națională, 35-39 ani - 61,03% față de 60,99% media națională. Județul Vaslui dispune de resurse naturale extrem de limitate, acestea rezumându-se la solul favorabil agriculturii și creșterii animalelor. Din suprafața totală a județului de 533.127 ha, 72,2% reprezintă zona agricolă, 16,4% păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră și 11,4% alte suprafețe (ape, suprafețe construite, drumuri, căi ferate etc.). Resursele naturale neregenerabile sunt puțin variate și sunt reprezentate de materiale de construcții (argile și luturi loessoidale, calcare de argilă, nisip din albia râurilor, gresii calcaroase, gresii nisipoase gălbui, cenușii) și ape minerale sulfuroase și feruginoase din izvoarele de la Drânceni, Murgeni, Pungești, Gura Văii. Lipsa altor materii prime și a resurselor de apă, constituie motivații importante ale dezvoltării lente și târzii a așezărilor urbane din județ. Sectorul industrial este concentrat în mare parte în centrele urbane, iar domeniile reprezentative sunt: industria textilă și a pielăriei și industria alimentară. De remarcat este faptul că în ultimii ani s-au dezvoltat semnificativ serviciile, în special în domeniul transporturilor, a activităților de întreținere și reparații, a activităților de consultanță, a tranzacțiilor imobiliare. 13

Pagina 14

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Figura nr. 2 – Harta județului Vaslui 3. Profilul comunei Costești Ca atestare documentară majoritatea satelor componente ale comunei Costești sunt amintite încă din secolul al XV-lea când, pe la anul 1436, iunie, se dăruiesc lui Monica - vornic de gloată și fratelui său Tador - spătar, mai multe sate printre care și satul Costești. Costești – satul de reședință al comunei, este foarte vechi așa cum rezultă dintr-un act de danie purtând data de 14 decembrie 1433, de la Ștefan Voievod (1434-1447), fiul lui Alexandru cel Bun, (1400-1432), prin care dăruiește lui Micle satele Răusari pe râul Jijia (râu care străbate teritoriile Ucrainei și României, fiind afluent de dreapta al râului Prut) și Micodani pe râul Bârlad 14

Pagina 15

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 (râu din estul României, cel mai important afluent din partea stângă al râului Siret care izvorăște din Podișul Central Moldovenesc și trece pe lângă orașele Vaslui, Bârlad și Tecuci). În tradiția populară locală se zice că satul Costești își trage numele din vremea lui Bogdan al II-lea (n. 1409 – d. 1451) când în ajunul luptei cu polonii la codrii Crasnei se retrage cu armata la gura Lipovățului. După înfrângerea polonilor, Bogdan al II- lea dăruiește lui Costea, – Pârcălabul curții domnești – o parte din moșia domnească care va deveni de atunci, o porțiune din satul Costești. 3.1. Așezarea geografică Costești este o comună în județul Vaslui, zona Moldova, România, formată din satele: Chițcani, Costești (reședința), Dinga, Pârvești, Puntișeni și Rădășeni. Comuna Costești este așezată între reședința de județ și municipiul Bârlad, la Sud de municipiul Vaslui și la Nord de municipiul Bârlad, teritoriul administrativ al comunei fiind situat la o distanță de aproximativ 26 km de municipiul Vaslui. Satul Costești are vechi tradiții etnografice, istorice și economice, cu o vechime de peste 300 de ani. Se întinde de o parte și de alta a râului Ghilahoi, afluent de dreapta al râului Bârlad, ce-și are izvoarele în comuna Deleni. Poziția geografică a satului este 46°29'51" latitudine nordică și 27°45'52" longitudine estică. În cadrul comunei, satul Puntișeni este situat la Sud de satul Costești, coordonatele geografice fiind 46°28'42" latitudine nordică și 27°45'58" longitudine estică. Legătura dintre satul reședință de comună, Costești și satul Puntișeni, se face prin Drumul Județean 245 L, asfaltat, sau prin drumul comunal DC 31 B care traversează satul Rădești. Satul Chițcani, este situat la Sud-Est față de satele Costești și Puntișeni, cu coordonatele 46°27'09" latitudine nordică și 27°46'54" longitudine estică. Legătura dintre satul reședință de comună, Costești și satul Chițcani, se face prin Drumul Județean 245 L până în satul Puntișeni și drumul comunal DC 29. Prin mijlocul satului curge pârâul Buga care izvorăște din satul Puntișeni; 15

Pagina 16

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 denumirea cursului de apă a fost schimbată în râul Chițcani. Acesta se varsă în zona satului Sârbi în râul Bârlad. Satul Docolina a ajuns proprietate domnească în secolul al XVI-lea, probabil în cea de-a doua domnie a lui Petru Rareș (1541-1546), când domnul a locuit mai mult la Bârlad, Vaslui și Huși. Drumul comercial ce trecea pe valea Bârladului a devenit drum domnesc în timpul domniei lui Iliaș Rareș (1546-1551). În valea Docolinei a avut loc în vara anului 1577 o luptă pentru ocuparea tronului Moldovei, între oastea lui Petru Șchiopul, care venea dinspre sud și cea a lui Ioan Potcoavă, care cobora dinspre nord. Confruntarea de la Docolina dovedește existența unui pod în această zonă. Satul a fost dăruit la începutul secolului al XVII-lea boierului Mihai Furtună, această danie fiind întărită de domnitorul Simion Movilă, printr-un hrisov din 5 decembrie 1633. Același domnitor poruncise, printr-un hrisov din 10 august 1633, ca satul Docolina să devină „menzil de poștă domnească și loc de popas pentru diferite slugi domnești și boierești”, proprietarul și sătenii beneficiind de mai multe privilegii și scutiri. Satul Dinga, este situat la Vest de satul Costești, cu coordonatele 46°29'42" latitudine nordică și 27°44'04" longitudine estică. Legătura dintre satul reședință de comună, Costești și satul Dinga, se face prin drumul comunal DC 31. Satul Rădești, este situat la Sud-Est față de satul Costești, cu coordonatele 46°28'43" latitudine nordică și 27°47'28" longitudine estică. Legătura dintre satul reședință de comună, Costești și satul Rădești, se face prin Drumul Județean 245 L până în satul Puntișeni și drumul comunal DC 31 B care intră din drumul național DN 24 (E 581). Satul Pârvești, este situat la Sud-Vest față de satul Costești, cu coordonatele 46°27'09" latitudine nordică și 27°46'54" longitudine estică. Legătura dintre satul reședință de comună, Costești, se face prin Drumul Județean 245 L până în satul Pârvești prin Puntișeni și drumul comunal DC 31 prin satul Dinga. Prin mijlocul satului curge pârâul Pârvești care se varsă în zona satului 1 Decembrie în râul Bârlad. Suprafața administrativă a comunei Costești este de 73,60 km2; teritoriul administrativ se învecinează cu comunele: ➢ Deleni la Nord; ➢ Albești și Roșiești la Est; ➢ Banca la Sud; ➢ Bogdănești la Vest. 16

Pagina 17

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Figura nr. 3 – Harta cu vecinii comunei Costești Pe raza comunei, la aproximativ 4 km, trece DN 24/DE 581 ce face legătura cu orașele de reședință Vaslui și Bârlad. De la DN 24/DE 581 până la satul Costești legătura se face prin DJ 245 E, drum asfaltat. În cadrul județului, comuna Costești se află situată în centrul județului Vaslui și este înconjurată de codri vechi ce constituiau o pavăză împotriva năvălitorilor tătari și otomani, știut fiind că, drumul spre cetatea de scaun a Moldovei, era pe cursul apei Bârladului prin zona Crasnei. Altitudinea minimă este de 138 m în Chițcani, iar cel mai înalt punct (altitudinea maximă) este de 315 m în satul Dinga. În raport cu localitățile cele mai apropiate, se regăsește: ➢ la 26 km de municipiul Vaslui; ➢ la 37 km de municipiul Bârlad; ➢ la 39 km de orașul Huși; ➢ la 88 km de orașul Tecuci. 17

Pagina 18

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Figura nr. 4 – Harta așezării comunei Costești în cadrul județului Vaslui 3.2. Descrierea mediului natural Comuna Costești se întinde pe o suprafață de 7.360 ha, suprafața intravilanului fiind de 597 ha, iar extravilanul comunei este de 6.543 ha. 3.2.1. Relieful Relieful sculptural al comunei Costești este subordonat celui din Podișul Moldovenesc și este conturat de culmi ce coboară spre văile râurilor Bârlad sau a râurilor Ghilahoi, Chițcani și Pârvești. Alături de forme sculpturale majore, au o mare dezvoltare si cele rezultate în urma diverselor procese de versant (alunecări de straturi), prăbușiri, șiroiri, torențialitate. Formele de relief prezente sunt dealurile, colinele, platourile, toate cu o înclinare generală pe direcția N-NV spre S-SE. Dispoziția ordonată a culmilor și alungirea acestora pe distanțe mari le conferă un aspect montan. Configurația generală a reliefului este dată de văile largi ale râurilor, însoțite de terase între care se intercalează versanți ușor înclinați. Relieful este condiționat de structura monoclinală, fiind orientat în principal pe direcția NV-SE. Pe văile pâraielor Ghilahoi, Chițcani și Pârvești există forme de acumulare, creându-se meandre, mlaștini (listave), bălți, cursuri părăsite (nisipoase ori argiloase). 18

Pagina 19

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Caracterizare geomorfologică Din punct de vedere geomorfologic, comuna Costești se încadrează în unitatea Podișul Moldovei, unitatea Podișul Bârladului, subunitatea Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei), depresiunea Jijia Bașeu, fiind caracterizată de un relief cu aspect colinar cu un grad de fragmentare, sub forma unor culmi interfluviale orientate de la Nord la Sud. Teritoriul comunei este străbătut de râurile Ghilahoi, Chițcani și Pârvești, de la N la S, remarcându-se ca o zonă deluroasă, fragmentată prin văi de eroziune ce s-au dezvoltat de-a lungul rețelei hidrografice. Condițiile morfogenetice antrenează participarea unor factori extrem de variați. Alături de structură, tectonică și litologie, participă agenți subaerieni care dau reliefului o complexitate deosebită. Condițiile generale și specifice ale modelării au înregistrat intensități diferite, dovadă că echilibrul dintre acestea se modifică. Particularitățile morfologice se referă la aspectul pe care-l îmbracă relieful unei regiuni. Înfățișarea generală a reliefului derivă din alcătuirea geologică a acestei regiuni, care a determinat o diferențiere a activităților modelatoare a factorilor externi. Formele de relief prezente sunt dealurile, colinele, platourile, toate cu o înclinare generală pe o direcție Nord-Nord-Est spre Sud-Sud-Est. Această succesiune este rezultatul alcătuirii geologice care a determinat o selectare a proceselor de modelare a reliefului. Datorită structurii geologice de monoclin, în care predomină roci argilo-nisipoase, au rezultat forme de relief aparținând unor tipuri diferite: structural (cueste, văi subsecvente, consecvente și obsecvente), sculptural (interfluvii, versanți), de acumulare (conuri de dejecție și glacisuri, lunci și terase). Caracterizare geologică Formațiunile geologice din județul Vaslui aparțin Podișului Moldovei în fundamentul căruia se găsesc depozite de cuvertură. Retragerea treptată a apelor Sarmațianului sau Pliocenului către sud, a deschis ciclul continental și evoluția geomorfologică a reliefului actual, ciclu care continuă să rămână deschis până astăzi. Forma reliefului actual este o consecință a coborârii nivelului de bază și ridicarea neotectonică în regiunea podișului. Pe versanți, ca urmare a acțiunii factorilor climatici, orografici și biotici, s-au dezvoltat intense procese geomorfologice actuale sub formă de alunecări și surpări, eroziune areolară și torențială care au creat un microrelief caracteristic. Șesurile văilor principale au suferit colmatări importante cu aluviuni, proluviuni și coluviuni. Datorită energiei mari a versanților, a caracterului torențial al precipitațiilor, a modului de exploatare a terenului, aceste fenomene se desfășoară în continuare cu o intensitate tot mai mare, anual înregistrându-se mari pierderi materiale. 19

Pagina 20

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Sub raport geologic, județul Vaslui se încadrează în unitatea geologică Platforma Moldovenească (o prelungire a Platformei Ruse) - unitate structurală majoră - ce are soclul alcătuit din șisturi cristaline, iar cuvertura din formațiuni sedimentare. Acestea sunt dispuse transgresiv și discordant peste soclu. Platforma Moldovenească este o unitate rigidă, stabilă, fiind considerată a fi cea mai veche platformă ce s-a consolidat în Proterozoicul mediu. Pe cuprinsul platformei aflorează de la nord la sud, în sensul retragerii Mării sarmatice, toate cele patru subetaje: Buglovian, Volhinian, Basarabian și Kersonian. Buglovianul aflorează în partea nordică, între Prut și Valea Bașeului și Siret și Valea Sucevei. La nivelul Volhinianului, se modifică morfologia bazinului de sedimentare și se creează condiții faciale diferite de acumulare a sedimentelor. La est de linia Siretului se depun depozite predominant argiloase, cu intercalații subțiri de gresii și calcare; depozitele devin predominant arenitice (nisipoase), cu intercalații de gresii și calcare oolitice. Grosimea depozitelor crește de la est spre vest, de la 150 metri la 800 metri. Litologic, în toate formațiunile geologice predomină argilele și nisipurile. În partea superioară a Sarmațianului mediu (Basarabian), apare un orizont de gresie calcaroasă și chiar calcar oolitic. Un orizont mai subțire de calcar fosilifer apare și în straturile de vârsta Sarmațianului superior (Kersonian). Peste aceste straturi se întâlnesc cele de gresie nisipoasă și depozitele cuaternare alcătuite din luturi loessoide, aluviuni argilo-nisipoase, prundișuri de terasă și de luncă. Terasele formate de-a lungul principalelor ape, cuprind trei forme: superioară (70-80 metri), medie (40 metri) și inferioară (10-20 metri). Albiile sau șesurile Bârladului, Vasluiului și Racovei, puternic colmatate, sunt alcătuite dintr-un lehm aluvionar nisipos. Din analiza structurii geologice reiese ca la baza formării solurilor din această zonă au stat rocile sedimentare. Rocile mamă cele mai răspândite sunt: materialul leossoid, luturile, argilele și marnele, gresiile, nisipurile și nisipurile argiloase aluviale. Materialul leossoid ocupă în special interfluvii mai înguste din partea nordică a bazinului. El este rezultatul proceselor de diageneză care s-au produs asupra materialelor ușoare. Pe această rocă mamă s-au format cernoziomurile cambice, cernoziomurile argilo-iluviale și într-o oarecare măsură luvisolurile. Nisipurile ocupă suprafețe mai restrânse, întâlnindu-se pe diferite forme de relief. Luturile și în unele locuri intercalații de luturi cu nisipuri și materiale loessoide, formează alături de materialul leossoid cea mai răspândită rocă mamă, ocupând majoritatea versanților. 20

Pagina 21

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Argilele și marnele ocupă în general suprafețe mai restrânse, găsindu-se sub formă de petice. Pe versanții puternic înclinați rocile mamă apar adesea la zi din cauza fenomenului de eroziune a solului care este deosebit de accentuat. Pe terenurile înclinate, cu alternanțe de roci permeabile și impermeabile, s-au creat condiții pentru dezvoltarea alunecărilor. Marnele solifere ocupă suprafețe restrânse care au dat naștere la soluri saline (sărături de pantă). Pe văi înguste și la piciorul pantelor, roca mamă este materialul coluvial erodat de pe pante și depus mai aproape sau mai departe de locul de origine, în funcție de natura materialului și de puterea de transport a apei. Petrografic, rocile prezintă următoarele caracteristici: ➢ nisip - granuloclasare normală, rulare și sortare slabă; laminații tabulare și concoide; porozitate ridicată; permeabilitate ridicată; ➢ argilă - stratificație paralelă criptică; porozitate medie; compresibilitate ridicată, plastice (consistente/vârtoase); ➢ argile nisipoase - stratificație lenticulară; porozitate scăzută; compresibilitate medie; ➢ nisipuri argiloase - stratificație lenticulară; porozitate ridicată; compresibilitate scăzută. Caracteristici ale solurilor Datorită diversității condițiilor geografice și alcătuirii litologice, teritoriul județului Vaslui este acoperit de o cuvertură de soluri variate. Răspândirea cea mai mare o au solurile zonale. Din această categorie se întâlnesc două grupe, și anume: solurile de pădure și solurile cernoziomice de stepă și silvostepă. La nivelul comunei Costești învelișul solului este alcătuit din cernoziomuri tipice si levigate, precum și din soluri cenușii de pădure, pe dealurile mai înalte. Pe șesuri sunt soluri aluviale și petice de lacoviști. Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei se desfășoară pe depozite calcaroase și argilo-nisipoase de vârsta Sarmațianului mijlociu spre baza dealurilor, în partea de nord a comunei și a Sarmațianului superior, în partea de est și de sud a comunei. Pe culmea dealurilor înalte sunt depozite de vârsta Meoțianului. În albiile majore ale râurilor care străbat comuna, Ghilahoi, Chițcani și Pârvești, sunt aluviuni argilo-nisipoase de vârstă Cuaternară, perioada Holocen. Solul comunei Costești este favorabil agriculturii și creșterii animalelor. 21

Pagina 22

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 3.2.2. Clima Pe teritoriul comunei Costești se evidențiază un climat temperat-continental caracteristic zonei de silvostepă. Aceasta se datorează predominării influenței directe a maselor de aer continental, de origine asiatică, care, în general, iarna sunt uscate și reci, iar vara sunt calde sau chiar foarte calde și uscate. Ca urmare, precipitațiile sunt reduse oscilând între 450 și 550 mm/m2 anual; iarna acestea cad sub formă de zăpadă care este frecvent viscolită. Pe parcursul anului repartiția precipitațiilor este neuniformă, înregistrându-se perioade secetoase cu o frecvență mai mare vara. În regimul precipitațiilor din zona comunei Costești, la fel ca și în celelalte localități din Podișul Moldovei, se resimt influențele euro-asiatice și atlantice, ultimele cu o frecvență mai mare în timpul verii. Drept urmare a acestor influențe dinamice, cea mai mare cantitate de precipitații se măsoară în intervalul aprilie-iulie, cu un maxim de 83,3 mm în luna iulie, iar cea mai mică, în luna ianuarie de 24,4 mm. Ca și în restul Podișului Moldovei, precipitațiile atmosferice care cad în zona comunei Costești se remarcă printr-o variabilitate a cantităților, existând ani când acestea au depășit media plurianuală ori când acestea s-au situat sub valoarea ei. De asemenea, o caracteristică a regimului de precipitații din zona comunei Costești este și aceea dată de frecvența relativ mare a ploilor torențiale cu caracter de averse, în timpul cărora cantitatea de precipitații, în timp de 24 de ore, atinge sau depășește media lunară. Aceste ploi abundente se produc mai ales în perioada caldă a anului (iulie și august) și sunt extrem de păgubitoare prin inundații, spălarea și eroziunea solului etc. O altă particularitate a regimului pluviometric din zona Costești, o constituie apariția fenomenului de secetă, fenomen care interesează, sub aspect practic, economia acestui teritoriu, dar care, așa cum reiese din datele plurianuale înregistrate, se caracterizează printr-o durată moderată a perioadelor secetoase, plasate în afara epocilor de consum maxim de apă de către plante. Iarna temperaturile coboară în această perioadă până la -30C, iar vara urcă până la 3040C. Temperatura medie anuală este în jurul valorii de 9,4°C, iar amplitudinea medie anuală este de 25,2°C. Vânturile cu cea mai mare frecvență sunt cele de nord-vest (21,8%) și cele de sud-est (19,8%). Cea mai mică frecvență o au vânturile de sud-vest (1,2%), iar calmul atmosferic reprezintă 23,8%. Vânturile dominante au și viteza cea mai mare (cele nordice și nord-vestice, cu 22

Pagina 23

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 4,3 m/s și respectiv 4,6 m/s). Față de aceste date, pe văi, unde se întreține permanent în lungul axei lor o dinamică activă sau pe culmile dealurilor mai înalte din jur există abateri pozitive însemnate. Ca regim anual, cea mai mare frecvență a vânturilor, ca și cea mai mare viteză, se înregistrează în anotimpurile de primăvară și iarnă. În aceste anotimpuri, valoarea calmului se reduce mult (sub 20%). Frecvența și viteza cu care bate vântul în timpul anului se răsfrâng, prin aspecte negative sau pozitive, asupra activității cotidiene a omului. Astfel, în timpul iernii bate crivățul, vânt care viscolește zăpada, provocând înzăpezirea drumurilor sau dezgolirea arăturilor, ceea ce impune luarea unor măsuri speciale de protecție. Deși vânturile sunt puternice, ele nu au posibilitatea de a se dezlănțui în toată furia lor, din cauza dealurilor și pădurilor. De aceea, vara nu se simt aproape deloc mișcările aerului, iar căldurile sunt de multe ori înăbușitoare. O caracteristică termică specifică intervalului noiembrie-martie este înghețul, care se produce în medie toamna în octombrie și primăvara în aprilie, numărul mediu al zilelor cu îngheț fiind de 110. Cel mai timpuriu îngheț s-a înregistrat la 10 septembrie, iar cel mai târziu la 21 mai. În mod obișnuit, primul îngheț se produce în jurul datei de 14 octombrie, iar ultimul la 20 aprilie. În dealurile cu înălțimi mai mari de 350 m se înregistrează peste 120 zile cu îngheț și peste 40 zile de iarnă, iar în dealurile și culoarele de vale cu altitudini mai mici de 350 m, numărul mediu al zilelor cu îngheț este 110. Adâncimea de îngheț este de 0,90-1,00 metri, conform STAS 6054/77. Încărcarea din zăpadă pe sol, pentru o perioadă de revenire IMR = 50 ani: 2,5 kN/mp. Ninsoarea ca fenomen meteorologic se produce în situațiile în care stratul de aer interpus între sol și baza plafonului de nori are temperaturi sub 0˚C. Asemenea temperaturi se înregistrează de regulă, cu intermitență bineînțeles, începând din primele luni ale toamnei până în cele ale sfârșitului de primăvară. În urma analizei datelor de la stația meteorologică Vaslui, rezultă că această formă de cădere a precipitațiilor se înregistrează efectiv în 27,3 zile (medie multianuală pentru ultimul deceniu) iar numărul mediu anual de zile cu strat de zăpadă este de 60. Umezeala relativă a aerului are valori medii anuale de 74% în zona joasă. Cele mai mari valori lunare depășesc 85–90% iarna, iar cele mai reduse coboară până la 64-65% vara. Important de menționat este deficitul de umiditate din aer care se înregistrează în aprilie-mai (67-66%), influențând negativ dezvoltarea vegetației. Nebulozitatea este direct influențată de temperatura și umezeala aerului, valoarea medie anuală variind de la 5 zecimi la 6,5 zecimi, cele mai mari valori medii lunare înregistrându-se iarna 23

Pagina 24

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 (peste 7 zecimi). Ca urmare, durata efectivă de strălucire a soarelui variază între 2000 și 2100 ore/an. În cadrul acestor zone se înregistrează valori mai reduse pe văile principale, respectiv sub 1900 ore/an. Ca fenomene meteorologice de risc și impact negativ pot fi amintite: ➢ înghețul la sol primăvara târziu, primăvara (mai) și toamna timpuriu (octombrie); ➢ seceta – fenomen frecvent și relativ accentuat în ultimul timp și mai prelungit ca durată; ➢ grindina își face apariția de regulă o dată cu ploaia torențială după o lungă perioadă de secetă. 3.2.3. Rețeaua hidrografică Considerații hidrografice Din punct de hidrografic, teritoriul județului Vaslui aparține bazinului râului Prut, care cuprinde partea de E și S-E, precum și bazinul râului Siret, care prin intermediul Bârladului drenează cea mai mare parte (2/3) din suprafața acestuia. Rețeaua hidrografică este reprezentată în special de cursul mijlociu al râului Bârlad, cu afluenții Vaslui, Crasna, Tutova și Zeletin, iar în partea de sud-est a județului de râul Elan, afluent al Prutului. Resursele de apă din bazinul hidrografic Bârlad sunt constituite din rețeaua hidrografică (permanentă și temporară) la care se adaugă izvoarele și apele subterane, lacurile artificiale și naturale, heleșteie și iazuri. În bazinul Bârladului există o multitudine de acumulări, lacuri și iazuri piscicole cât și o serie de canale cu scop de regularizare a debitelor, de desecare și de irigare. Luncile râurilor principale au stratul freatic de suprafață, aflat în legătură directă cu nivelul râului, care îndeplinește rolul de regulator freatic: la cotă ridicată râul alimentează stratul acvifer, iar la cotă scăzută râul drenează stratul acvifer. Hidrografia este reprezentată prin ape subterane, repartizate neuniform, caracterizându-se prin debite mici. În partea de nord a județului, respectiv Podișul Central Moldovenesc, există lentile de ape freatice cantonate în depozite superficiale lutoase și luto-nisipoase la adâncimi de - 15-20 m. Sunt și ape de suprafață, care în timpul verii și al iernii scad. Teritoriul comunei Costești se remarcă prin existența: ➢ apelor de suprafață curgătoare; ➢ apelor subterane – freatice și acvifere. 24

Pagina 25

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Apele de suprafață din comuna Costești sunt reprezentate de râurile Ghilahoi, Chițcani și Pârvești. Teritoriul bazinului hidrografic al acestor râuri se află amplasat în zona centrală a Podișului Moldovei între orașele Vaslui la Nord și Bârlad la Sud. Râul Ghilahoi este un afluent de stânga al râului Chițoc, ce-și are izvoarele în comuna Deleni și se varsă în Bârlad, pe teritoriul comunei Albești. Râurile Chițcani și Pârvești – care traversează satul Mitoc, comuna Banca – își au izvoarele în comuna Costești și se varsă în râul Bârlad în apropiere de satul Sârbi, comuna Banca, respectiv Strâmtura Mitoc, comuna Banca. Considerații hidrogeologice Apele subterane prezintă un grad scăzut de mineralizare, deoarece în drumul lor nu străbat straturi de marne salifere. Prezența lor este legată de complexul mio-pliocen care alcătuiește din punct de vedere geologic, subsolul acestei unități. Succesiunea de nisipuri cu argile și gresii permit infiltrarea apelor meteorice și acumularea lor în straturi acvifere suprapuse la diferite niveluri și în toate formele de relief. După locul de amplasare, în bazin se întâlnesc: ➢ ape freatice care se află în zona schimbului activ, care se găsește pe interfluvii și pe versanți; ➢ ape freatice de adâncime. Apele freatice de pe versanți apar frecvent la suprafață sub formă de izvoare de coastă și au un rol important în declanșarea și menținerea proceselor geomorfologice actuale care sunt foarte frecvente. În general, apele freatice se găsesc la adâncimi variabile. Pe versanți, adâncimea variază datorită structurii geologice și lipsei de continuitate a straturilor acvifere. Adâncimea minimă se întâlnește pe solurile aluvionare din luncă unde apele freatice se găsesc sub influența apei stagnate la suprafață și a nivelului apelor curgătoare aflate în vecinătate. Pe interfluvii și pe platouri, adâncimea stratului acvifer depășește adesea 7 metri ajungând uneori chiar la 15-20 metri. Apariția lacurilor antropice a fost posibilă, datorită existenței unui strat impermeabil în substratul geologic, cât și de văile cu scurgere intermitentă. În comuna Costești, nivelul hidrostatic se situează între -1,5 și -10 metri, având un regim fluctuant pe verticală, în funcție de precipitațiile locale. Din punct de vedere al adâncimii de fundare nu prezintă pericole. 3.2.4. Vegetația Vegetația specifică silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure și pajiști, puternic transformate și modificate antropic. Vegetația silvostepei este formată din păduri de gorun și stejar, 25

Pagina 26

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 alături de care se întâlnește: carpenul, teiul, arțarul, jugastrul, ulmul, cireșul. Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuță cu bulb, bărboasă, obsigă, peliniță, laptele câinelui etc. Vegetația specifică luncilor este formată din asociații de pir târâtor, iarba câmpului, firuță de câmp, păiuș, pir, coada vulpii, lucernă etc. Izolat, se întâlnesc pâlcuri de pădure (zăvoaie) formate mai ales din esențe moi: salcie, răchită, plop, arin negru). Vegetația palustră este răspândită pe suprafețe mici: papură, stuf, rogoz, trestie, coada calului. Vegetația forestieră se regăsește în special pe versanții dealurilor din teritoriu. Defrișările și desțelenirile practicate, cu scopul extinderii culturilor agricole, au determinat diminuarea suprafețelor ocupate de păduri și pajiști, cu efecte negative asupra sistemului natural. Vegetația comunei Costești este reprezentată prin păduri și pășuni naturale. Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră ocupă o suprafață destul de mare, de aproximativ 1.275 ha. Extinderea culturilor agricole și pomi-viticole a creat discontinuități în aria pădurilor, care pe alocuri au rămas sub forma unor fâșii ce acoperă culmile dealurilor și partea superioară a versanților. Pășunile naturale acoperă o suprafață aproximativă de 924 ha și se găsesc situate pe văile principale ale râurilor și pe versanții afectați de fenomenele geografice. 3.2.5. Flora și fauna Fauna este în general săracă, fiind mult mai diminuată în urma expansiunii activităților umane. Flora și fauna sunt specifice zonei silvostepei și a stepei, în păduri și pe dealuri sunt răspândite animale ce fac parte din fondul cinegetic: mistreți, căprioare, vulpi, iepuri de câmp. Păsări mai des întâlnite sunt: coțofana, gaița, graurul, dumbrăveanca, botgrosul, cinteza, pițigoiul, mierla, sturzul, ciocănitoarea, privighetoarea, măcăleandrul, turturica, cucul, pupăza, porumbelul gulerat, guguștiucul, corbul, cioara, huhurezul. Reptilele mai răspândite sunt: șopârla, gușterul, șarpele de pădure. 3.3. Structura demografică Populația după domiciliu a comunei Costești, era la 1 ianuarie 2020, de 2.782 locuitori, în scădere cu 5,79% față de efectivul înregistrat la 1 ianuarie 2011 (2.953 locuitori, conform Recensământului populației din 2011), populația comunei înregistrând o scădere medie anuală de 0,59%. Majoritatea locuitorilor sunt de naționalitate română și religie ortodoxă. 26

Pagina 27

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Tabelul nr. 1 – Populația comunei Costești Anul Total populație Evoluție medie anuală Evoluție totală 2011 2.953 0,58% 5,79% 2020 2.782 Sursa: prelucrare date INS http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Costești se ridică la 2.953 locuitori, reprezentând 0,75% din populația județului Vaslui, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.204 de locuitori. Cauzele scăderii populației sunt multiple, dintre acestea cele mai importante fiind îmbătrânirea populației, creșterea migrației interne și internaționale și sporul natural negativ. În ultimii 15 ani se observă o scădere continuă a populației cu domiciliul în comuna Costești. Cauzele scăderii numărului de locuitori ai comunei se datorează în special migrației populației, dar și schimbarea domiciliului unor locuitori ai în comunei. În distribuția pe sexe a populației comunei Costești la 1 ianuarie 2020 se poate observa un oarecare echilibru între ponderea populației feminine – 49,64% (1.381 femei) și a celei masculine – 50,36% (1.401 bărbați) de la nivelul comunei Costești. Graficul nr. 1 – Numărul persoanelor cu domiciliul în comuna Costești în perioada 1 ianuarie 2005-1 ianuarie 2020 3300 3176 3200 3136 3124 3098 3087 3072 3069 3063 3100 3044 3014 3000 2971 2942 2884 2900 2852 2809 2800 2761 2700 2600 2500 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Sursa: prelucrare date INS http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table 27

Pagina 28

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Piramida vârstelor pentru comuna Costești evidențiază un proces de îmbătrânire demografică, caracterizată de baza îngustă, ce reprezintă generațiile tinere care vor intra pe piața muncii în următorii 10-15 ani, cât și de vârful relativ lat, reprezentând generațiile vârstnice. Graficul nr. 2 – Piramida vârstelor la 1 ianuarie 2020 85 ani și peste 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 10-14 ani 5- 9 ani 0-4 ani M F Sursa: prelucrare date INS http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table La nivelul comunei Costești, evoluția procesului de îmbătrânire se caracterizează prin următoarele particularități: procesul este mai intens la femei decât la bărbați (datorită speranței de viață mai mare a populației feminine). Din cauza numărului mare de persoane născute în perioada de început a „baby-boomului”, în anii 1967-1968, ajunse în 2019 la vârsta de 51-52 de ani, populația adultă, în vârstă de muncă, este și ea îmbătrânită. Din analiza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, se observă faptul că ponderea copiilor sub 15 ani (14,91%) este relativ mică comparativ cu cea a vârstnicilor (22,00%), ceea ce confirmă un proces de îmbătrânire demografică. 28

Pagina 29

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Graficul nr. 3 – Structura populației pe grupe de vârstă la 1 ianuarie 2020 22 14,91 63,09 sub 15 ani 15-64 ani peste 65 ani Sursa: prelucrare date INS http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table Tabelul nr. 2 – Structura populației pe grupe de vârstă la nivelul comunei Costești și la nivelul județului Vaslui la 1 ianuarie 2020 Structura populației pe grupe de vârstă la Structura populației pe grupe de vârstă la nivelul județului Vaslui nivelul comunei Costești Grupa Masculin Feminin Total Grupa Masculin Feminin Total de vârstă de vârstă 0-14 ani 40.965 39.040 80.005 0-14 ani 207 208 415 15-34 ani 76.214 66.866 143.080 15-34 ani 370 340 710 35-64 ani 110.517 100.320 210.837 35-64 ani 588 457 1.045 65 ani și 28.970 41.987 70957 65 ani și 236 376 612 peste peste Total 256.666 248.213 504.879 Total 1.401 1.381 2.782 Sursa: prelucrare date INS http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table În cazul comunei Costești, ponderea de 25,52% a tinerilor (15-34 ani) este apropiată de cea înregistrată la nivel de județ (28,34%). Aceeași situație o regăsim și la nivelul populației din grupa de vârstă 35-64 ani unde ponderea este de 37,56%, iar nivelul județului este de 41,76%. Ponderile la nivelul populației infantile, unde avem un procent de 15,85% la nivel de județ și 14,91% la nivelul comunei și la nivelul populației din grupa de vârstă 65 ani și peste unde ponderea la nivelul comunei este de 22,00% comparativ cu cea de la nivelul județului care este 14,05%, sunt puțin peste ponderile la nivel județean. 29

Pagina 30

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Graficul nr. 4 – Analiza comparativă a structurii populației pe grupe de vârstă 2011 2020 63,09 56,53 23,59 19,88 22 14,91 0-14 ANI 15-64 ANI PESTE 65 ANI Sursa: prelucrare date INS http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table La 1 ianuarie 2011 datele evidențiază pe ansamblul comunei Costești, următoarea distribuție pe principalele grupe de vârstă: populația cu vârste cuprinse între 0-14 ani – populație tânără - reprezenta 19,88% din totalul populației comunei, proporția celor în vârstă de muncă era de 56,53%, iar cei cu vârste de peste 65 de ani – vârstnicii, reprezentau 23,59%. Conform datelor statistice, structura populației pe grupe de vârstă la 1 ianuarie 2020 avea următoarea structură: ponderea populației tânără (0-14 ani) reprezenta 14,91%, ponderea populației în vârstă de muncă era de 63,09%, iar a celei vârstnice de peste 65 de ani era de 22,00%. Comparativ cu anul 2011, ponderea populației tinere a cunoscut, până în anul 2020, o oarecare descreștere, ca și ponderea populației în vârstă, dar populația în vârstă de muncă a înregistrat o creștere, cu 6,56 puncte procentuale. Dinamica populației este determinată de rezultatul conjugat a două importante fenomene demografice: sporul natural al populației și migrația. Mișcarea naturală a populației În perioada 2004-2019, la nivelul comunei Costești se observă, în general, o scădere a numărului de nașteri și a sporului natural (diferența între numărul născuților vii și cel al decedaților într-un an). 30

Pagina 31

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Tabelul nr. 3 – Mișcarea naturală a populației (2004-2019) Anul Născuți vii Decedați Sporul Rata Rata Rata natural sporului generală a generală a natural mortalității natalității 2004 40 56 -16 -5,04 17,63 12,59 2005 39 60 -21 -6,69 19,13 12,44 2006 38 51 -13 -4,17 16,33 12,16 2007 36 55 -19 -6,13 17,75 11,62 2008 40 47 -7 -2,27 15,23 12,96 2009 28 47 -19 -6,19 15,30 9,11 2010 33 63 -30 -9,78 20,53 10,75 2011 30 41 -9 -3,60 13,39 9,79 2012 28 44 -16 -5,26 14,45 9,19 2013 29 64 -35 -11,61 21,23 9,62 2014 23 59 -36 -12,12 19,86 7,74 2015 19 55 -36 -12,23 18,69 6,46 2016 20 62 -42 -14,57 21,50 6,93 2017 22 56 -34 -11,93 19,64 7,71 2018 14 52 -38 -13,53 18,51 4,98 2019 26 41 -15 -5,39 14,74 9,35 Sursa: prelucrare date INS http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table Graficul nr. 5 – Evoluția ratei sporului natural în perioada 2004-2019 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 -2 -4 -6 -8 -10 -12 -14 -16 Sursa: prelucrare date INS http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table 31

Pagina 32

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Pe toată perioada analizată, rata natalității s-a menținut inferioară ratei mortalității, motiv pentru care și bilanțul natural înregistrează doar valori pozitive. Scăderea bilanțului natural a avut loc din cauza unei descreșteri a ratei natalității și a unei creșteri considerabile a ratei mortalității. În toți acești ani bilanțul natural înregistrează doar valori negative. În perioada analizată, cea mai mare rată a sporului natural a fost de -2,27‰, înregistrată în anul 2008, iar cea mai mică -14,57‰ înregistrată în anul 2016. Migrația populației Media ratei migrației la nivelul comunei Costești este pozitivă doar la nivelul anilor 2006, 2010, 2011, 2013, 2015 și 2017 înregistrându-se mai multe stabiliri cu domiciliul decât plecări, dar în anul 2009 rata migrației a fost zero. Cea mai mare rată a migrației s-a înregistrat în anul 2010 (7,49‰), iar cea mai mică, la nivelul anului 2016 (-5,89‰). Un aspect negativ este faptul că la nivelul comunei Costești în majoritatea anilor s-au înregistrat valori pozitive ale ratei migrației. Dacă înainte de 1989 fluxurile de populație s-au derulat dinspre spațiul rural spre cel urban, în ultimii ani s-a constatat aceeași tendință a acestor fluxuri, atât din cauza problemelor economice și sociale generate de procesele de restructurare industrială cât și ca urmare a dezvoltării infrastructurii edilitare a unor comune. De asemenea, odată cu deschiderea granițelor, un segment important al populației a ales să emigreze în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. Tabelul nr. 4 – Migrația populației (2004-2019) Anul Stabiliri de Plecări cu Soldul migrației Rata migrației domiciliu în domiciliul din localitate localitate 2004 63 69 -6 -1,89 2005 41 57 -16 -5,10 2006 49 46 3 0,96 2007 46 56 -10 -3,23 2008 51 54 -3 -0,97 2009 48 48 0 0,00 2010 86 63 23 7,49 2011 48 44 4 1,31 2012 51 56 -5 -1,64 2013 48 40 8 2,65 32

Pagina 33

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Anul Stabiliri de Plecări cu Soldul migrației Rata migrației domiciliu în domiciliul din localitate localitate 2014 36 42 -6 -2,02 2015 55 49 6 2,04 2016 33 50 -17 -5,89 2017 45 44 1 0,35 2018 38 41 -3 -1,07 2019 43 54 -11 -3,95 Sursa: prelucrare date INS http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table Graficul nr. 6 – Stabiliri de domiciliu (inclusiv migrația externă), plecări cu domiciliul și rata migrației 100 80 60 Stabiliri cu domiciliu 40 Plecări cu domiciliu 20 Rata migrației 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 -20 Sursa: prelucrare date INS http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table Populația aptă de muncă este considerată populația cuprinsă între 15 și 64 de ani, indiferent dacă este încadrată sau nu într-un sector de activitate. La nivelul anului 2017, numărul mediu al salariaților din comuna Costești pe activități ale economiei naționale era în total de 346, din care 128 desfășurau activități în agricultură, 40 în industrie, 0 în construcții, 14 în administrația publică, 47 în învățământ și 19 în sănătate și asistență socială. De asemenea, numărul șomerilor înregistrați era de 120, din care cu indemnizație 10 și fără indemnizație 110; populația 18-62 de ani era în număr de 1.572, iar ponderea șomerilor înregistrați în categoria de vârstă 18-62 ani era de 7,6%. 33

Pagina 34

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Graficul nr. 7 – Numărul salariaților pe activități ale economiei naționale și a șomerilor în anul 2017 140 128 120 110 100 80 60 47 40 40 19 20 14 10 0 0 Agricultură Industrie Construcții Administrația Învațământ Sănătate și publică asistență socială Salariați Șomeri cu indemnizație Șomeri fără indemnizație Sursa: prelucrare date https://vaslui.insse.ro/wp-content/uploads/2020/04/ANUAR-TOT.pdf Graficul nr. 8 – Numărul șomerilor înregistrați la nivelul comunei, în perioada 2010-2019 85 111 94 134 120 127 150 146 148 151 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Sursa: prelucrare date INS http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table La nivelul anilor 2010-2019 numărul șomerilor înregistrați în comuna Costești a oscilat, de la 111 persoane în anul 2010, la 150 șomeri în anul 2016, după care s-a înregistrat un trend descrescător, ajungând la 85 șomeri în anul 2019. 34

Pagina 35

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 4. Profilul economic 4.1. Privire de ansamblu Economia comunei Costești are un caracter predominant agrar, datorită numărului mare de persoane care locuiesc în comună și se ocupă cu agricultura. Comuna Costești este situată în apropierea municipiului Vaslui, fiind astfel în sfera de influență a orașului. Relațiile cu acesta sunt numeroase și diverse: de valorificare a surplusului de produse agricole și alimentare în piețele orașului, de aprovizionare cu diverse bunuri care nu pot fi cumpărate pe plan local, deplasări pentru a munci în oraș (navetism), deplasări pentru sănătate, pentru învățământ. Relațiile economice ale comunei sunt realizate prin interacțiunea cu comunele învecinate, cu municipiul Vaslui, cu zonele urbane cele mai apropiate, dar și cu străinătatea prin deplasările pentru a munci. Cu privire la relațiile economice, facem precizarea că în primul rând așezările rurale îndeplinesc, printre altele, și funcția economică, care garantează satisfacerea nevoilor alimentare, venituri corespunzătoare comparabile cu profesiile liberale și protecția mediului. Relațiile economice care se stabilesc în interiorul comunei (între localitățile comunei), cât și între comuna Costești și localitățile învecinate trebuie să urmărească realizarea acestei funcții economice atât la nivel local, cât și la nivel micro-regional. Aceste relații economice se materializează prin schimburile de produse în cadrul târgurilor organizate săptămânal, prin deplasările la muncă în și dinspre comuna Costești, în administrarea în comun a unor suprafețe de teren agricol, utilizarea în comun a unor utilaje agricole, cooperarea administrațiilor locale în vederea realizării de proiecte și accesări de fonduri naționale și europene pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, a infrastructurii edilitare etc. Relațiile cu zonele urbane se realizează în dublu sens, orașele devenind piață de desfacere a surplusului de produse agricole rezultat în gospodăriile locale. Alte relații se desfășoară cu străinătatea, prin perspectiva persoanelor din comună plecate la muncă în diferite țări din Europa. Repatrierea valutei de către cei care lucrează în străinătatea contribuie, într-o anumită măsură, la ridicarea standardului de viață, chiar dacă cea mai mare parte a investițiilor sunt orientate în construcția de locuințe și cumpărarea de bunuri, prea puține fiind direcționate în domeniul antreprenorial. Un aspect important care a permis dezvoltarea comunei din punct de vedere economic, a fost reprezentat cu precădere de poziția avantajoasă a comunei, respectiv în imediata apropiere de municipiul reședință de județ (la distanță de 26 km). Astfel, pe raza comunei există unități 35

Pagina 36

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 industriale care utilizează forța de muncă a comunei, din domenii precum: cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase, restaurante, transporturi rutiere de mărfuri etc. De asemenea, există numeroase asociații familiale și societăți comerciale care desfășoară activitate de comerț cu ridicata și cu amănuntul. Graficul nr. 9 – Evoluția întreprinderilor active din comuna Costești în perioada 2005-2019 35 30 25 20 15 10 5 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Sursa: prelucrare date https://www.listafirme.ro/vaslui/costesti/o1.htm; https://www.listafirme.ro/vaslui/puntisenii/o1.htm; https://www.listafirme.ro/vaslui/radesti/o1.htm Conform datelor de la Oficiul Registrului Comerțului Vaslui se constată faptul că în sectorul economic al comunei Cozmești activau în anul 2019 un număr de 29 societăți comerciale. Analizând evoluția numărului de întreprinderi active în intervalul 2005-2019, se remarcă o creștere constantă pe tot intervalul de timp analizat. Chiar dacă în perioada analizată, unele firme și-au închis activitatea, firmele nou înființate au fost superioare numeric celor care și-au închis activitate, ceea ce a condus la trendul crescător pe toată perioada. Activitățile economice sunt majoritar concentrate în sectorul terțiar – servicii, ocupând 68,97% din sectoarele economice, sectorul secundar – industrii – are o pondere de 20,69%, pe când restul întreprinderilor își desfășoară activitatea în sectorul primar – agricultură, silvicultură, pescuit (într-un procent de 10,34%). 36

Pagina 37

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Graficul nr. 10 – Ponderea activităților din comuna Costești în anul 2019 pe secțiuni de activitate 3,45 3,45 3,45 3,45 27,59 3,45 3,45 3,45 3,45 6,9 10,34 6,9 6,9 6,9 6,9 Comerț Fabricare articole de îmbrăcăminte Fabricare produse din lemn Transporturi Construcții Agricultură Restaurante Cresterea altor animale Alte lucrări de finisare Activități veterinare Lucrări de construcție a drumurilor și podurilor Activități postale Activități de consultanță Construcții pentru fluide Fabricare produse de morărit Sursa: prelucrare date https://www.listafirme.ro/vaslui/costesti/o1.htm; https://www.listafirme.ro/vaslui/puntisenii/o1.htm; https://www.listafirme.ro/vaslui/radesti/o1.htm Agenții economici din comuna Costești desfășoară activități în următoarele domenii: comerț (27,59%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (10,34%), transporturi (6,90%), fabricarea produselor din lemn (6,90%), lucrări construcții de clădiri (6,90%), agricultură (6,90%) (cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase), restaurante (6,90%), creșterea altor animale (3,45%), alte lucrări de finisare (3,45%), activități veterinare (3,45%), lucrări de construcție a drumurilor și podurilor (3,45%), activități poștale (3,45%), activități de consultanță (3,45%), construcții pentru fluide (3,45%) și fabricarea produselor de morărit (3,45%). Dezvoltarea comunei a fost influențată de o serie de factori care au influențat pozitiv economia locală: 37

Pagina 38

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 ➢ poziția avantajoasă a comunei, respectiv în apropiere de municipiul reședință de județ; ➢ mediu economic stabil; ➢ buna colaborare cu instituțiile publice; ➢ mână de lucru calificată, disciplinată și mai ieftină decât în orașele din vecinătate; ➢ costuri reduse la cumpărarea/închirierea/concesionarea terenurilor. Dinamica antreprenorială Ca și dinamică a volumului de afaceri, în comuna Costești activitatea economică a fost în continuă creștere, cu o ușoară scădere în anii 2012 și 2015, sub efectele crizei economice. Graficul nr. 11 – Evoluția cifrei de afaceri înregistrată de societățile comerciale din comuna Costești, în perioada 2005-2019 25000000 20000000 15000000 10000000 5000000 0 2005 2007 2009 2011 2013 2015 2017 2019 Sursa: prelucrare date https://www.listafirme.ro/vaslui/costesti/o1.htm; https://www.listafirme.ro/vaslui/puntisenii/o1.htm; https://www.listafirme.ro/vaslui/radesti/o1.htm Numărul de locurilor de muncă create la nivelul comunei înregistrează în general un trend crescător în perioada analizată, cu o ușoară tendință de scădere în anii 2012, 2014 și 2019. Sectoarele economice considerate a fi cu potențial semnificativ la dezvoltarea locală în comuna Costești: comerțul, agricultura, transporturile și restaurantele. Din analiza activității societăților comerciale la nivelul comunei Costești, au fost desprinse următoarele caracteristici ale mediului de afaceri, la nivelul anului 2019: ➢ 27,59% din totalul societăților comerciale înregistrate la nivelul comunei nu au înregistrat cifră de afaceri, iar 37,93% nu au avut niciun salariat; 38

Pagina 39

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 ➢ locuitorii comunei activează în special în comerț (27,59%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (10,34%), transporturi (6,90%), fabricarea produselor din lemn (6,90%), construcții (6,90%), agricultură (6,90%) și restaurante (6,90%). Graficul nr. 12 – Evoluția numărului de angajați înregistrați de societățile comerciale din comuna Costești, în perioada 2005-2019 160 135 140 130 130 120 92 93 100 87 83 82 75 80 68 59 60 54 60 43 44 40 20 0 2005 2007 2009 2011 2013 2015 2017 2019 Sursa: prelucrare date https://www.listafirme.ro/vaslui/costesti/o1.htm; https://www.listafirme.ro/vaslui/puntisenii/o1.htm; https://www.listafirme.ro/vaslui/radesti/o1.htm Tabelul nr. 5 - Topul societăților comerciale cu sediul în comuna Costești, după cifra de afaceri, 2019 Nr. Denumire firmă Domeniu de activitate Nr. Cifra de Profit crt. salariați afaceri net (lei) (lei) 1 EVEL H COMPANY 111 - Cultivarea cerealelor 31 10.275.561 1.042.884 SRL COSTEȘTI (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase. 2 SALCÂMUL 5610 - Restaurante. 45 4.207.886 303.352 SRL COSTEȘTI 3 POPAS MATEI 5610 - Restaurante. 25 1.657.941 157.423 SRL COSTEȘTI 39

Pagina 40

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Nr. Denumire firmă Domeniu de activitate Nr. Cifra de Profit crt. salariați afaceri net (lei) (lei) 4 AUTO DANDA 4941 - Transporturi rutiere 3 980.148 -42.260 SRL COSTEȘTI de mărfuri. 5 AGRO RĂDEȘTENI 111 - Cultivarea cerealelor 1 462.373 82.743 SRL RĂDEȘTI (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase. 6 ONIAGROFARM 4773 - Comerț cu 1 366.758 61.057 SRL COSTEȘTI amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate. 7 MACRIVALEM 4711 - Comerț cu 2 303.752 -24.026 SRL COSTEȘTI amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun. 8 VAMCONS 4120 - Lucrări de 3 281.436 108.344 HIDROIZOLAȚII construcții a clădirilor SRL PUNTIȘENI rezidențiale și nerezidențiale. 9 FOCȘA IMPEX 4711 - Comerț cu 4 276.583 -30.405 SRL COSTEȘTI amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun. 10 IORGUBOGDAN 4120 - Lucrări de 1 182.291 117.145 SRL COSTEȘTI construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. 40

Pagina 41

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Nr. Denumire firmă Domeniu de activitate Nr. Cifra de Profit crt. salariați afaceri net (lei) (lei) 11 DIANMARK 4711 - Comerț cu 2 178.391 -8.093 SRL COSTEȘTI amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun. 12 NEGHINIȚĂ 4711 - Comerț cu 2 173.271 -4.845 SRL COSTEȘTI amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun. 13 SEBY HORD 4339 - Alte lucrări de 2 171.500 294 MARMURĂ ȘI finisare. GRANIT SRL COSTEȘTI 14 OTIMARVET 7500 - Activități 2 145.903 75.744 SRL COSTEȘTI veterinare. 15 LUCMARK 4711 - Comerț cu 1 126.957 -1.978 SRL COSTEȘTI amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun. 16 BUBU 4711 - Comerț cu 1 86.182 1.620 SRL RĂDEȘTI amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun. 17 VILI GAM TRANS 4211 - Lucrări de 0 79.209 19 SRL COSTEȘTI construcții a drumurilor și autostrăzilor. 41

Pagina 42

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Nr. Denumire firmă Domeniu de activitate Nr. Cifra de Profit crt. salariați afaceri net (lei) (lei) 18 TRANSPORTURI 4941 - Transporturi rutiere 3 63.497 -66.919 HABA de mărfuri. SRL COSTEȘTI 19 PETVAS DELIVERY 5320 - Alte activități 0 17.331 -15.333 SRL COSTEȘTI poștale și de curier. 20 STUPINA DRAGUS 149 - Creșterea altor 0 15.668 6.652 SRL COSTEȘTI animale. 21 MGU CONSULT 7112 - Activități de 0 10.000 -9.105 SRL COSTEȘTI inginerie și consultanță tehnică legate de acestea. 22 FORAJ 4221 - Lucrări de 0 0 0 SRL COSTEȘTI construcții a proiectelor utilitare pentru fluide. 23 PROMOBILITATE 4791 - Comerț cu 0 0 0 SRL COSTEȘTI amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet. 24 DEMOCRIT 1061 - Fabricarea 0 0 0 SRL COSTEȘTI produselor de morărit. 25 GEL ANDCRIS 1413 - Fabricarea altor 1 0 -2.906 SRL COSTEȘTI articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp). 26 CONEXWOOD 1629 - Fabricarea altor 0 0 0 SRL COSTEȘTI produse din lemn; fabricarea articolelor din plută, paie și din alte materiale vegetale împletite. 42

Pagina 43

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Nr. Denumire firmă Domeniu de activitate Nr. Cifra de Profit crt. salariați afaceri net (lei) (lei) 27 SAURON 3101 - Fabricarea de 0 0 0 SRL COSTEȘTI mobilă pentru birouri și magazine. 28 DYONY CONF 1419 - Fabricarea altor 0 0 0 SRL COSTEȘTI articole de îmbrăcăminte și accesorii n.c.a. 29 CATIANIS 1413 - Fabricarea altor 0 0 0 SRL COSTEȘTI articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp). Sursa: prelucrare date https://www.listafirme.ro/vaslui/costesti/o1.htm; https://www.listafirme.ro/vaslui/puntisenii/o1.htm; https://www.listafirme.ro/vaslui/radesti/o1.htm 4.2. Industrie și servicii Producția industrială la nivelul comunei Costești poate fi considerată ca fiind bună. Astfel, în anul 2019 se întâlneau 6 unități ce activau în domeniul industriei. În industria alimentară, fabricarea produselor de morărit (cod CAEN 1061), la nivelul comunei Costești își desfășoară activitatea un agent economic, ceea ce reprezintă 4,00% din unitățile cu același profil înregistrate în județul Vaslui, în anul 2019 neînregistrând cifră de afaceri și nici angajați. Activitățile din industria ușoară, fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) (cod CAEN 1413), desfășurate în comună de doi agenți economici, reprezintă 2,20% din unitățile cu același profil înregistrate la nivelul județului Vaslui, iar în anul 2019 nu se înregistrează cifră de afaceri, dar se înregistrează 1 angajat, ceea ce reprezintă 0,77% din numărul total de angajați în cadrul societăților comerciale din comună. De asemenea, în comună există un agent economic care desfășoară activitatea de fabricarea altor articole de îmbrăcăminte și accesorii n.c.a. (cod CAEN 1419), reprezentând 10,00% din unitățile cu același profil înregistrate la nivelul județului Vaslui, în anul 2019 neînregistrând cifră de afaceri și nici angajați. Mai există un agent economic care desfășoară activitatea de fabricarea altor produse din lemn; fabricarea articolelor din plută, paie și din alte materiale vegetale împletite (cod CAEN 1629), reprezentând 10,00% din unitățile cu același profil înregistrate la nivelul 43

Pagina 44

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 județului Vaslui, în anul 2019 neînregistrând cifră de afaceri și nici angajați și un agent economic care desfășoară activitatea de fabricare de mobilă pentru birouri și magazine (cod CAEN 3101), reprezentând 7,69% din unitățile cu același profil înregistrate la nivelul județului Vaslui, în anul 2019 neînregistrând nici cifră de afaceri și nici angajați. Graficul nr. 13 – Ponderea cifrei de afaceri a principalelor activități din industrie desfășurate în comuna Costești și ponderea unităților cu același profil înregistrate la nivelul județului Vaslui 12 10 10 10 8 7,69 6 4 4 2,2 2 0 0 0 0 0 0 1061 1413 1419 1629 3101 Cifra de afaceri Unități din județul Vaslui Sursa: prelucrare date https://www.listafirme.ro/vaslui/costesti/o1.htm; https://www.listafirme.ro/vaslui/puntisenii/o1.htm; https://www.listafirme.ro/vaslui/radesti/o1.htm; https://www.listafirme.ro/judet/vaslui/caen/ Forma de activitate economică non-agricolă cea mai des întâlnită la nivelul comunităților rurale este reprezentată de micile magazine sătești care aprovizionează populația cu produse de folosință curentă. Comerțul deține o pondere de 7,54% din totalul cifrei de afaceri a comunei Costești. În acest sector își desfășoară activitatea 8 societăți care au înregistrat în 2019 o cifră de afaceri de 1.511.894 lei cu 13 angajați. Comerțul este reprezentat de societățile comerciale care comercializează produse alimentare, băuturi și tutun (cod CAEN 4711), reprezentând 0,61% din unitățile cu același profil înregistrate la nivelul județului Vaslui, în anul 2019 înregistrând o cifră de afaceri de 1.145.136 lei și 12 de angajați, ceea ce reprezintă 5,71% din totalul cifrei de afaceri de la nivelul comunei și 9,23% din numărul total de angajați în cadrul societăților comerciale din comună, urmat de societățile care: 44

Pagina 45

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 ➢ comercializează produse farmaceutice (cod CAEN 4773), reprezentând 1,56% din unitățile cu același profil înregistrate la nivelul județului Vaslui, în anul 2019 înregistrând o cifră de afaceri de 366.758 lei și 1 angajat, ceea ce reprezintă 1,83% din totalul cifrei de afaceri de la nivelul comunei și 0,77% din numărul total de angajați în cadrul societăților comerciale din comună; ➢ comercializează cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet (cod CAEN 4791), reprezentând 2,86% din unitățile cu același profil înregistrate la nivelul județului Vaslui, în anul 2019 neînregistrând cifră de afaceri și salariați. Graficul nr. 14 – Ponderea cifrei de afaceri a principalelor activități de comerț desfășurate în comuna Costești și ponderea unităților cu același profil înregistrate la nivelul județului Vaslui 6 5,71 5 4 2,86 3 1,83 2 1 1,56 0,61 0 0 4711 4773 4791 Cifra de afaceri Unități din județul Vaslui Sursa: prelucrare date https://www.listafirme.ro/vaslui/costesti/o1.htm; https://www.listafirme.ro/vaslui/puntisenii/o1.htm; https://www.listafirme.ro/vaslui/radesti/o1.htm; https://www.listafirme.ro/judet/vaslui/caen/ În domeniul „Transporturi” cele două societăți desfășoară transporturi rutiere de mărfuri (cod CAEN 4941), reprezentând 0,61% din unitățile cu același profil înregistrate la nivelul județului Vaslui, în anul 2019 înregistrând o cifră de afaceri de 1.043.645 lei și 6 angajați, ceea ce reprezintă 5,20% din totalul cifrei de afaceri de la nivelul comunei și 4,62% din numărul total de angajați în cadrul societăților comerciale din comună. Domeniul „Construcții” (cod CAEN 4120) deține o pondere de 6,90% din totalul cifrei de afaceri a comunei Costești. În acest sector își desfășoară activitatea 2 societăți care reprezintă 0,42% din unitățile cu același profil înregistrate la nivelul județului Vaslui, societăți care au 45

Pagina 46

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 înregistrat în 2019 o cifră de afaceri de 463.727 lei cu 4 angajați, ceea ce reprezintă 2,31% din totalul cifrei de afaceri de la nivelul comunei și 3,08% din numărul total de angajați în cadrul societăților comerciale din comună. Alte activități de servicii desfășurate de societățile comunei Costești se referă la: ➢ restaurante (cod CAEN 5610), reprezentând 1,85% din unitățile cu același profil înregistrate la nivelul județului Vaslui, în anul 2019 s-a înregistrat o cifră de afaceri de 5.865.827 lei și 70 angajați, ceea ce reprezintă 29,24% din totalul cifrei de afaceri de la nivelul comunei și 53,85% din numărul total de angajați în cadrul societăților comerciale din comună; ➢ lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor (cod CAEN 4211), reprezentând 4,55% din unitățile cu același profil înregistrate la nivelul județului Vaslui, în anul 2019 înregistrându-se o cifră de afaceri de 79.209 lei și niciun angajat, ceea ce reprezintă 0,39% din totalul cifrei de afaceri de la nivelul comunei; ➢ lucrări de construcții a proiectelor utilitare pentru fluide (cod CAEN 4221), reprezentând 14,29% din unitățile cu același profil înregistrate la nivelul județului Vaslui, în anul 2019 nu s-a înregistrat cifră de afaceri și nici angajați; ➢ alte lucrări de finisare (cod CAEN 4339), reprezentând 14,29% din unitățile cu același profil înregistrate la nivelul județului Vaslui, în anul 2019 s-a înregistrat o cifră de afaceri de 171.500 lei și 2 angajați, ceea ce reprezintă 0,85% din totalul cifrei de afaceri de la nivelul comunei și 1,54% din numărul total de angajați în cadrul societăților comerciale din comună; ➢ activități veterinare (cod CAEN 7500), reprezentând 1,37% din unitățile cu același profil înregistrate la nivelul județului Vaslui, în anul 2019 s-a înregistrat o cifră de afaceri de 145.903 lei și 2 angajați, ceea ce reprezintă 0,73% din totalul cifrei de afaceri de la nivelul comunei și 1,54% din numărul total de angajați în cadrul societăților comerciale din comună; ➢ alte activități de poștă și de curier (cod CAEN 5320), reprezentând 4,55% din unitățile cu același profil înregistrate la nivelul județului Vaslui, în anul 2019 înregistrându-se o cifră de afaceri de 17.331 lei și niciun angajat, ceea ce reprezintă 0,09% din totalul cifrei de afaceri de la nivelul comunei; ➢ activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea (cod CAEN 7112), reprezentând 0,91% din unitățile cu același profil înregistrate la nivelul 46

Pagina 47

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 județului Vaslui, în anul 2019 înregistrându-se o cifră de afaceri de 10.000 lei și niciun angajat, ceea ce reprezintă 0,05% din totalul cifrei de afaceri de la nivelul comunei. În dezvoltarea economică a comunei Costești, un rol important îl joacă activitatea de restaurante, aspect susținut de faptul că cele două societăți generează 29,24% din totalul cifrei de afaceri a comunei Costești și 53,85% din locurile de muncă de la nivelul comunei. 4.3. Agricultură Domeniul agricultură deține o pondere de 53,60% din totalul cifrei de afaceri a comunei Costești. În acest sector își desfășoară activitatea 3 societăți care au înregistrat în anul 2019 o cifră de afaceri de 10.753.602 lei cu 32 angajați. Condițiile climaterice și geografice favorabile ale zonei au determinat o parte dintre locuitorii comunei să practice o serie de activități predominant agricole cum ar fi cultivarea plantelor și creșterea animalelor. Activitățile desfășurate în acest domeniu sunt: ➢ cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase (cod CAEN 111), reprezentând 0,91% din unitățile cu același profil înregistrate la nivelul județului Vaslui, în anul 2019 s-a înregistrat o cifră de afaceri de 10.737.934 lei și 32 de angajați, ceea ce reprezintă 53,52% din totalul cifrei de afaceri de la nivelul comunei și 24,62% din numărul total de angajați în cadrul societăților comerciale din comună; ➢ creșterea altor animale (cod CAEN 149), reprezentând 10,00% din unitățile cu același profil înregistrate la nivelul județului Vaslui, în anul 2019 s-a înregistrat o cifră de afaceri de 15.668 lei și niciun angajat, ceea ce reprezintă 0,08% din totalul cifrei de afaceri de la nivelul comunei; În dezvoltarea economică a comunei Costești, un rol important îl joacă activitățile din agricultură, aspect susținut de faptul că cele trei societăți generează 53,60% din totalul cifrei de afaceri a comunei Costești și 24,62% din locurile de muncă de la nivelul comunei. Pentru comuna Costești, agricultura poate reprezenta una din oportunitățile de dezvoltare a zonei, însă în prezent, aceasta nu este îndeajuns valorificată. 47

Pagina 48

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Ca și resurse existente pe plan local care pot constitui baza pentru dezvoltarea socioeconomică a comunei Costești, terenurile agricole precum și pădurile și vegetația forestieră prezintă un potențial ridicat. Graficul nr. 15 – Ponderea cifrei de afaceri a principalelor activități din agricultură desfășurate în comuna Costești și ponderea unităților cu același profil înregistrate la nivelul județului Vaslui 60 53,52 50 40 30 20 10 10 0,08 0 0,91 111 149 Cifra de afaceri Unități din județul Vaslui Sursa: prelucrare date https://www.listafirme.ro/vaslui/costesti/o1.htm; https://www.listafirme.ro/vaslui/puntisenii/o1.htm; https://www.listafirme.ro/vaslui/radesti/o1.htm; https://www.listafirme.ro/judet/vaslui/caen/ În prezent agricultura nu este exploatată suficient însă oportunitatea fondurilor europene în acest sector de activitate poate reprezenta un stimulent în creșterea interesului antreprenorial pentru realizarea de proiecte investiționale în acest domeniu. Micii producători agricoli, dar și societățile private din agricultură constituie un fundament al revitalizării agriculturii locale. 48

Pagina 49

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Graficul nr. 16 – Ponderea cifrei de afaceri a principalelor activități desfășurate în comuna Costești în cifra de afaceri totală a comunei în 2019 0 0 7,54 5,2 2,31 53,6 29,24 0 0,39 0,05 0,73 0,85 0,09 Industrie alimentară Industrie ușoară Comerț Transporturi Construcții Restaurante Construcții drumuri și autostrăzi Construcții pentru fluide Lucrări de finisare Activități veterinare Activități poștă Activități inginerie Agricultură Sursa: prelucrare date https://www.listafirme.ro/vaslui/costesti/o1.htm; https://www.listafirme.ro/vaslui/puntisenii/o1.htm; https://www.listafirme.ro/vaslui/radesti/o1.htm; Fondul funciar reprezintă totalitatea suprafețelor de teren aflate în limitele unei unități administrativ-teritorială. Astfel, fondul funciar al comunei Costești este de 7.360 ha, din care 6.230 ha proprietate privată și se compune din: ➢ terenurile agricole, în suprafață de 5.330 ha ocupă cel mai mare procent din suprafața totală a comunei Costești (72,42%) și includ: o teren arabil – 4.338 ha (58,94%); o pășuni – 924 ha (12,56%); o vii și pepiniere viticole – 64 ha (0,87%); o livezi și pepiniere pomicole – 4 ha (0,05%). 49

Pagina 50

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 ➢ terenurile neagricole, în suprafață de 2.030 ha, reprezintă 27,58% din suprafața totală a comunei și includ: o păduri și altă vegetație forestieră – 1.275 ha (17,32%); o ocupată cu ape, bălți – 53 ha (0,72%); o ocupată cu construcții – 180 ha (2,45%); o cai de comunicație și căi ferate – 145 ha (1,97%); o terenuri degradate și neproductive – 377 ha (5,12%). Tabelul nr. 6 – Fondul funciar al comunei Costești Suprafața Suprafața Suprafața agricolă pe categorii de folosință (ha) totală agricolă Arabilă Pășuni Fânețe Vii Livezi (ha) (ha) 7.360 5.330 4.338 924 - 64 4 din care, proprietate privată: 6.230 5.224 4.232 924 - 64 4 Suprafața Suprafața neagricolă pe categorii (ha) neagricolă Păduri Ocupată Ocupată cu Cai de Terenuri (ha) cu ape, construcții comunicație degradate și bălți și căi ferate neproductive 2.030 1.275 53 180 145 377 din care, proprietate privată: 1.006 545 - 151 - 310 Sursa: prelucrare date INS http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table Din suprafața totală a terenurilor agricole ale comunei, 5.224 ha sunt proprietate privată, ceea ce reprezintă 98,01%. De asemenea, suprafața arabilă este proprietate privată în proporție de 97,56%, iar pășunile, viile și livezile sunt în proporție de 100% proprietate privată. Din suprafața totală a terenurilor neagricole ale comunei, 1.006 ha sunt proprietate privată, ceea ce reprezintă 49,56%. Pădurile, suprafața ocupată cu construcțiile și terenurile degradate sunt proprietate privată în proporție de 42,75%, 83,88%, respectiv 82,23%, iar suprafața ocupată cu ape, bălți și cea ocupată cu căi de comunicație este 100% proprietate publică. 50

Pagina 51

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Graficul nr. 17 – Fondul funciar al comunei Costești în funcție de forma de proprietate (în procente) 100 100 100 97,56 100 100 100 90 83,88 82,23 80 70 57,25 60 50 42,75 40 30 17,77 20 16,12 10 2,44 0 0 0 0 0 0 0 0 Suprafață publică Suprafață privată Arabilă Pășuni Fânețe Vii Livezi Păduri Bălți Construcții Cai de comunicație Degradate Sursa: prelucrare date INS http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table Ponderea cea mai mare în ceea ce privește ocuparea suprafețelor arabile, este deținută de cultivarea cerealelor pentru boabe, astfel în anul 2018, 31,24% din teren a fost plantat cu grâu (1.355 ha), 27,94% cu porumb (1.212 ha), 13,51% cu floarea soarelui (586 ha), 0,65% cu legume (28 ha), iar în anul 2019 a scăzut suprafața cultivată cu grâu și porumb, dar a crescut cea cultivată cu floarea soarelui și legume, astfel 23,70% din teren a fost plantat cu grâu (1.028 ha), 23,79% cu porumb (1.032 ha), 23,79% cu floarea soarelui (1.032 ha), 0,92% cu legume (40 ha). Datorită utilizării extinse a cerealelor, atât în hrana animalelor, cât și în alimentația curentă a populației, prezența culturilor de cereale pe suprafețe întinse a devenit o situație obișnuită în majoritatea satelor din Moldova. Un sector cu potențial de producție, întins pe o suprafață de 64 hectare, este reprezentat de viticultură, sector cu tradiție îndelungată în comuna Costești. De asemenea, o suprafață de 4 hectare este ocupată de livezi și 1.275 hectare de păduri. Clima favorizează cultivarea legumelor, dar sunt necesare investiții în vederea rentabilizării procesului agricol. Astfel, pe lângă investițiile în sistemele de irigație, este necesară realizarea de investiții în tehnologie modernă de cultivare, în solarii, în centre de colectare și prelucrare a produselor. În comuna Costești, legumele sunt cultivate doar în gospodării. 51

Pagina 52

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Graficul nr. 18 – Suprafețele cultivate în anii 2018 și 2019 în comuna Costești 35 30 25 20 15 10 5 0 Grâu Porumb Floarea soarelui Legume 2018 2019 O preocupare importantă a locuitorilor din comună este și zootehnia, preocupare evidențiată prin efectivul de animale, la finalul anului 2019, a unui număr de 17.940 de capete la care se adaugă și 1.702 familii albine, dar comparativ cu anul 2018, se observă o scădere a efectivului de animale la toate categoriile, excepție făcând familiile de albine care au înregistrat creșteri. O contribuție importantă la dezvoltarea zootehniei în comuna Costești o are suprafața de pășuni existentă de 924 hectare. În ciuda faptului că interesul locuitorilor din mediul rural față de activitatea de creștere a animalelor a scăzut în ultimii ani, în comuna Costești există încă efective de animale substanțiale. Tabelul nr. 7 – Efectivele de animale din comuna Costești în anul 2018 și 2019 Principalele categorii de Număr capete 2018 Număr capete 2019 animale Bovine 295 285 Ovine și caprine 1.577 1.199 Porcine 392 252 Cabaline 199 197 Păsări 15.637 15.925 Iepuri de casă 88 82 Familii de albine 1.565 1.702 52

Pagina 53

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Din punct de vedere al utilajelor folosite în agricultură, în comuna Costești, sunt 69 de utilaje aflate în gospodării și în exploatațiile agricole. 4.4. Silvicultura Din suprafața comunei, a doua categorie de teren ca răspândire, după suprafața arabilă, o reprezintă pădurea de 1.257 hectare. Starea generală a fondului forestier de pe teritoriul comunei Costești, din punct de vedere calitativ și cantitativ, este bună, cu un ritm normal de tăiere a copacilor. Trebuie menționat faptul că s-au derulat acțiuni cu caracter informativ-educativ ce au avut ca scop popularizarea necesității grijii față de pădure, păstrarea integrității fondului forestier, extinderea suprafețelor împădurite. 4.5. Piscicultura În comuna Costești, nu există iazuri, lacuri ce s-ar putea amenaja în vederea exploatării piscicole. Zona nu este favorabilă dezvoltării pisciculturii. 4.6. Turism Din păcate, sectorul turistic nu este dezvoltat pe teritoriul comunei Costești, deși există posibilități ca acest sector să funcționeze. Astfel, în comună nu se regăsește nicio întreprindere care să activeze în sectorul serviciilor de cazare. Așadar, oferta și posibilitățile de entertainment, recreere și petrecere a timpului liber sunt limitate, aproape inexistente. Cu toate acestea, potențialul turistic de natură antropică a comunei Costești reunește o gamă variată de obiective majore: ➢ obiective turistice religioase: ▪ Biserica ortodoxă „Sf. Gheorghe” – în localitatea Costești; ▪ Biserica ortodoxă „Sfânta Treime” – în localitatea Costești ▪ Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” – în localitatea Chițcani; ▪ Biserica ortodoxă „Sf. Nicolae” – în localitatea Pârvești; ▪ Biserica ortodoxă „Sf. Mihail și Gavril” – în localitatea Rădești; ▪ Biserica ortodoxă „Cuvioasa Parascheva” – în localitatea Puntișeni. ➢ obiective turistice culturale. Biserica ortodoxă „Sf. Gheorghe” Costești a fost construită în 1942, după cea vechea biserică, monument istoric a fost distrusă de cutremurul din noiembrie 1942. Vechea ctitorie cu același hram, a fost construită de enoriași din vălătuci și lemn, pe un platou situat deasupra albiei 53

Pagina 54

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 pârâului Bilavoi. Pe o grindă din altarul fostei biserici era dăltuit anul 1788, dată despre care se spune că este anul în care a fost construită biserica. Vechea biserică nu avea turle, era construită în formă de corabie și acoperită cu tablă. Spațiul interior al bisericii era distribuit după modelul vechilor biserici, pridvor, pronaos (tinda femeilor), naos, altar cu firidă pentru proscomidie și veșmântar. Catapeteasma în stil bizantin a vechii biserici, ar fi fost adusă de la biserica din punctul Ciorăni de întemeietorul satului Costea Coștiuc, cu prilejul strămutării sale pe vatra de astăzi a satului. Pe un pomelnic al vechii biserici – datat din 11 iulie 1793 – se pot citi și astăzi numele ctitorilor. Construirea noului lăcaș s-a făcut la distanță de 50 m Sud-Vest de fosta biserică, pe terenul donat de credincioși. Noua Biserică în formă de cruce are două turle hexagonale: una mare, plasată deasupra capului, alta mică, deasupra altarului și este acoperită cu tabla. Lungimea Bisericii, măsurată în interior, de la prag până la extremitatea altarului este de 20 m. Datorită războiului, lipsind cărămida și cimentul, în împrejurări de acută criză materială, clădirea s-a executat din paie cu vălătuci, prin contribuția enoriașilor și a altor donatori. Ca interior, noua Biserică „Sf. Gheorghe” are următoarele subdiviziuni: pridvor, naos, altar și veșmântar. De la vechea Biserică au intrat în patrimoniul noului lăcaș de cult: catapeteasma, icoanele portative, majoritatea obiectelor și a cărților de cult și o parte din mobilier. 54

Pagina 55

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Biserica ortodoxă „Sfânta Treime” Costești este situată în partea de răsărit a satului Costești și este vizibilă din depărtare. Temelia construcției este executată din blocuri de piatră cioplită și legată în ciment. Construcția zidăriei este realizată din cărămidă presată, în roșu afară. Clădirea este în formă de cruce, are o suprafață de 150 m2, iar specific acestei construcții este pridvorul de la intrare așezat pe patru stâlpi din beton cu arcade în față și în lateral. De-a lungul timpului biserica a suferit mici modificări în ceea ce privește zidăria originală, din cauza cutremurelor din 1940 și 1977 care au provocat mari stricăciuni. Turla și zidăria de la altar prezentau grave fisuri. Turla este demolată complet și reclădită, dar a fost coborâtă cu aproximativ 2 m, iar zidurile de la altar au fost ancorate cu fier. Interes deosebit din punct de vedere artistic prezintă două iconostase care au fost strămutate de la vechea biserică. Se păstrează până astăzi, au o vechime de aproximativ 200 de ani și atrag atenția prin dantelăria sculpturii și coloritul picturii de la icoanele împărătești. De asemenea, începând cu anul 1990 se termină lucrarea de acoperire a bisericii, se începe construcția la casa praznicală (trapeza) și la clopotniță, se zugrăvește și se pictează din nou în frescă biserica în interior și în exterior și se împodobește cu strane, iconostase și catapeteasmă noi. Casa praznicală sau trapeza a fost ridicată între anii 1992-1993, are o suprafață de 120 m2 și este situată la Nord de biserică. Construcția zidăriei este din BCA și ciment. Deasupra trapezei se înalță maiestuos clopotnița bisericii cu trei clopote și o toacă de lemn. Clopotul cel mare are 200 de kg și este turnat în anul 1960 la Galați. 55

Pagina 56

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Chițcani este construită în anul 1817, din cărămidă, pe temelie de piatră și acoperită cu tablă galvanizată. Acest acoperiș s-a degradat în timp și a fost refăcut în anul 1936, când tabla a fost schimbată, efectuându-se totodată și reparații la pereții exteriori. Actuala biserică s-a construit pe locul altei biserici, mai mici, din lemn, care datează din secolul al XIV-lea și a cărui ctitori nu se cunosc. Bisericuța din lemn a fost strămutată în 1817 în satul Rădești, unde a servit ca biserică parohială până în anul 1935, când aici s-a construit actuala biserică. Din istoricul vechi al bisericii aflăm că aceasta s-a ridicat cu cheltuiala Doamnei Casandra Negel, sora vrednicului de pomenire, Mitropolitul Moldovei Veniamin Costache (1803-1808; 1812-1821; 1842-1846). Tot ea a purtat la început și grija clerului slujitor, în număr de 7 membri, ce săvârșeau zilnic sfânta leturghie. Construcția bisericii respectă stilul bizantin, în formă de cruce, având atât interiorul, cât și exteriorul, tencuit, iar deasupra are un singur turn clopotniță. La intrarea în biserică, are o ușă din lemn masiv, ferecată cu fier, precum și un sistem de blocare care iese dintr-o nișă, trece de-a latul ușii și intră în altă nișă, astfel blocată din interior, biserica prezenta în caz de pericol un loc sigur. Catapeteasma este din lemn de tei nefasonat, iar pictorul acesteia nu se cunoaște, fondul picturii este roșu cu negru. Ca obiecte de valoare menționăm icoanele vechi ce datează din 1853, una ce înfățișează pe Maica Domnului cu pruncul, (ulei pe lemn), ieșind în evidență prin faptul că până în anul 2005, a 56

Pagina 57

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 fost îmbrăcată în argint suflat cu aur cu o greutate de aproximativ 4 kg. Această icoană a fost donată de un credincios pe nume Botezatu, după cum arată inscripția în limba slavonă din partea de jos a icoanei. În prezent icoana există în biserică, dar fără îmbrăcămintea de argint care a dispărut. Pe lângă această icoană, la tetrapodul din stânga bisericii, deasupra icoanei, sunt trei candele din argint. Două cu o greutate de aproximativ 390 gr., iar una cu o greutate de aproximativ 700 gr., toate având pe ele inscripția: „Sunt făcute de serdarul Teodor Tlahadi -1854”. Din documentele existente în arhiva parohiei am aflat că a existat și o cutioară în care se păstrau părticele din Moaștele Sfântului Mare Mucenic Mina a cărui icoană se află în biserică, alături de cea praznicală a „Adormirii Maicii Domnului” și pe care îl considerăm, alături de Sfânta Fecioară Maria, ocrotitor al acestui sfânt lăcaș. Astăzi nu mai există această cutioară, dar în anul 2006 Doamna Valeria Vasiliu, nepoata Preotului Theodorescu Gheorghe, slujitor al acestui sfânt lăcaș în perioada de după al II-lea război mondial, a dăruit bisericii o cruce-relicvă foarte veche, care conținea o părticică din sfintele moaște. Crucea de pe turlă pare să fie din bronz, cu două inele de prindere în partea de sus și cea de jos. Deși nu se vede bine, pe o parte este reprezentat Mântuitorul Iisus Hristos Răstignit, iar pe cealaltă parte, se pare că este reprezentat Botezul Domnului. Pe ambele fețe există câte o inscripție dar care nu poate fi descifrată. Tot aici se pare că a fost o sfântă evanghelie veche ferecată în argint despre care pomenesc adesea oamenii din sat și care astăzi nu se știe unde este. După cutremurul din 1940 biserica a avut nevoie de reparații serioase care s-au dărâmat, însă în 1956 a fost consolidată și tencuită din nou. După spusele enoriașilor mai bătrâni din sat, mai târziu tabla de pe acoperiș s-a degradat și a fost schimbată. Cutremurele mai recente, în special cel din 1977, a creat fisuri adânci în structura bisericii, aceasta necesitând reparații grabnice. În anul 2007 prin contribuția unor enoriași cu dragoste de Hristos și biserică, s-a schimbat tabla de pe acoperișul pridvorului, deoarece se spărsese și ploua în interior, fapt care a afectat podeaua din scândură și sa construit un gard nou din scândură și sârmă plasă de jur-împrejurul bisericii și a cimitirului, iar în 2009, o parte din gard, precum și porțile s-au făcut din beton și fier forjat. În interior biserica a fost împodobită cu icoane și alte obiecte de cult, toate prin contribuția enoriașilor și a fiilor satului. Biserica de lemn „Sfântul Neculai” Pârvești a Mănăstirii Pârvești – Schitul Pârvești – întemeiat la 1666 de vornicul de poartă, Apostol Talpeș și nepoții săi, Ioan și Simion Popescu, postelnici de Bilavoi. 57

Pagina 58

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 După unele cercetări se crede că prima biserica din lemn, denumita Crucea sau Cruceanu, a fost adusă aici din Dărăști. După 150 de ani, biserica ridicata în 1666 degradându-se, s-a dărâmat și în 1816 s-a început construcția unei noi biserici care a fost sfințită în anul 1820. Ctitorii actualei biserici, construită în 1816, sunt urmașii familiilor Nicolae Talpeș și Nicodim Popescu (serdarul Gh. Gociu și Ioan Nedelcu). Schitul a dăinuit până în 1864, când și-a încetat activitatea și biserica a devenit biserică de mir, reclădită între anii 1816-1820 de către monahul Nicodim Popescu, urmaș al ctitorilor, împreună cu serdarul Gh. Gociu și Ioan Nedelcu. Așezământul cuprindea biserica, chiliile și „alte acareturi”, necesare desfășurării activității monahale, fiind deservit de 80 de călugări. Inițial, a fost închinat Episcopiei Romanului, iar în 1852 a devenit metoh al Episcopiei Hușilor, ca urmare a înglobării ținutului Tutovei la această eparhie. Arhitectură populară de lemn este unică prin sistemul de boltire, tehnica construcției și armonia volumelor fiind nemaiîntâlnite prin zonă. De plan triconc, cu absida altarului poligonală decroșată, intrare Vest și trei turle. Pridvorul, inițial deschis, are o balustradă de lemn cu baluștri crestați, încastrați în fruntar. Este construită din bârne de stejar, prinse în cheutoare dreaptă, pe temelie de piatră de râu și tălpoaie de lemn. Acoperișul în patru ape este învelit cu șindrilă. Fațadele din bârne, cioplite cu barda și fasonate, sunt decorate cu o friză de denticule sub cornișă. Ferestrele rectangulare sunt subliniate de ancadramente simple. Paramentul interior este din bârne. Turlele octogonale de pe pronaos, naos și altar sunt realizate din blăni de stejar, îmbinate armonios și unitar cu semicalotele de pe absidele laterale. Ușa masivă de stejar de la intrarea în pronaos are feroneria lucrată în atelier meșteșugăresc local. Lăcașul păstrează icoane și mobilier de epocă din lemn de tei, sculptat și pictat în tehnica ulei (catapeteasma, iconostasele icoanelor împărătești, amvonul, scaunul arhieresc, policandru). Biserica este construită la poalele a două dealuri ca într-o albie – așa este și numită de localnici, „Albia”. 58

Pagina 59

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Mânăstirea s-a reînființat în anul 1993 când a fost reactivată cu statutul de mănăstire de maici. Cu destule greutăți privind materialele de construcție și finanțele, mica obște a reușit să ridice doua clădiri pentru chilii, stăreție, trapeză și bucătărie în ultima vreme fiind îmbunătățit drumul de acces. Prima clădire ridicată este din chirpici, acoperita cu țiglă. Clădirea a doua, o construcție mai mare din zid, acoperită tot cu țiglă, este așezată în linie cu prima construcție. În aceasta se afla trapeza, bucătăria și paraclisul în care se slujește iarna. Cele trei turle octogonale sunt pe pronaos, naos și altar. Altarul este luminat de o fereastră la est. Catapeteasma, din lemn de tei sculptat, este înălțată până la boltă. Naosul spațios, luminat de câte o fereastră la Nord și Sud este delimitat de pronaos printr-un perete din lemn. Pronaosul, puțin spațios este luminat de câte o fereastră la Sud și Nord. Intrarea în pronaos se face printr-o ușa masiva din stejar, care nu este sculptată. Ferestrele sunt din lemn, simple cu grilaj metalic în interior. Pridvorul a fost inițial deschis, susținut de doi stâlpi de lemn în față. Mai târziu a fost închis cu geamuri. Intrarea în pridvor se face prin Vest, printr-o ușă de lemn simplă. Biserica nu este tencuită. Pardoseala este din dulapi de stejar, iar acoperișul este cu draniță (șindrilă). Turlele au acoperișul din tablă așezată în solzi. În biserica de la Pârvești sunt adăpostite odoare valoroase: cutii de argint cu părticele din moaștele „Sfintei Mina”, veșmânt al Sf. Ioan Gură de Aur, policandru de lemn al vechii biserici. Clopotnița datează din 1816-1820, fiind refăcută din alta mai veche. În prezent este amplasată între cele două clădiri (chilii, stăreția, trapeză și bucătărie) ridicate după 1993. Clopotnița și clădirile sunt construite la 50 m Vest de biserică. Aici se adăpostesc două clopote. Este construită la inițiativa lui Nicodim Popescu, monah, Gh. Gociu, serdar și Ioan Nedelcu, în partea de Vest a incintei. 59

Pagina 60

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Costești pentru perioada 2021-2027 Turn de plan pătrat cu 2 niveluri delimitate printr-o cornișă amplă și cu acoperiș piramidal. Construit din bârne de stejar, încheiate în cheutoare dreaptă, pe soclu de piatră. Are scară interioară de lemn și învelitori din șindrilă. Exemplar unic în eparhia Hușilor prin structură și decor. Adăpostește două clopote de bronz datate: 1819 și 1827. Tipurile de turism care pot fi practicate pe teritoriul comunei Costești sunt: Biserica „Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil” Rădești a fost la început de lemn, strămutată de la Chițcani în anul 1817 și servind ca biserică parohială până în anul 1935, când a fost ridicat actualul edificiu din cărămidă pe temelie de

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.