Document

3_1_Incadrarea in teritoriu, relatia cu planurile de amenajare a teritoriului

Tip
Document
Emitent
Comuna Ciurea, jud. Iași
Pagini
1
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „3_1_Incadrarea in teritoriu, relatia cu planurile de amenajare a teritoriului”, Comuna Ciurea, jud. Iași. Sursa: https://www.comunaciurea.ro/wp-content/uploads/2026/06/3_1_Incadrarea-in-teritoriu-relatia-cu-planurile-de-amenajare-a-teritoriului.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ciurea/13382-3-1-incadrarea-in-teritoriu-relatia-cu-planurile-de-amenajare-a-teritoriului, 04.11.2026)

Fișier creat
13.05.2026
Fișier modificat
04.06.2026
Arhivat
04.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

ÎNCADRARE ÎN PLANURI DE AMENAJARE LA NIVEL NAȚIONAL ÎNCADRARE ÎN PLANURI DE AMENAJARE ZONE CU SERVITUȚII AERONAUTICE CIVILE FLORUT Digitally signed PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAȚIONAL PATN SECȚIUNEA I - REȚELE DE TRANSPORT LA NIVEL REGIONAL PLANUL DE AMENAJARE A REGIUNII NORD - EST Comuna Ciurea este o unitate administrativ-teritorială din județul Iași, Regiunea Nord-Estică a României. Localizată în zona P.U.G. FLORIN- Comuna Ciurea by FLORUT FLORIN-DAN Jude ț ul Ia ș i PLANURILEDEAMENAJAREATEDate: 2026.06.04 Sud-Estică a teritoriului județean, ea ÎNCADRAREÎNTERITORIU,RELA ȚIACU DAN se găsește în vecinătatea sudică a municipiului de reședință Iași. RITORIULUI 13:07:02 +03'00' Comuna fiind UAT de rang IV aflat în cadrul zonelor metropolitane sau periurbane. Conform Strategiei de dezvoltare LEGENDA teritorială a României 2035, la nivel LIMITE: național, o serie de teritorii pot fi LIMITA UNITĂȚII ADMINISTRATIV TERITORIALE încadrate în categoria axelor de LIMITA INTRAVILAN PROPUS dezvoltare (definite ca fâșii, culoare sau coridoare care concentrează ZONIFICARE FUNCȚIONALĂ: așezări umane, activități antropice sau TERENURI PENTRU CONSTRUCȚII ȘI AMENAJĂRI fluxuri de materie, energie și ARABIL informație), datorat avantajului PĂȘUNI competitiv câștigat de urma unei PĂDURI ROMSILVA accesibilități ridicate față de ariile PĂDURI învecinate. Dintre acestea menționăm NEPRODUCTIV pe cele care figurează și în regiune: ax APE cu potențial de dezvoltare CIMITIRE interregional Iași-Bacău-Brașov. Pe această axă se află și comuna Ciurea. ALUNECĂRI DE TEREN MONUMENTE ISTORICE SITURI ARHEOLOGICE Din punc de vedere rutier, comuna Ciurea nu face parte dintr-o rețea mare de transport, fiind străbătută doar de CĂI DE COMUNICAȚII drumuri județene. EXISTENT: Din punc de vedere feroviar, comuna Ciurea nu face parte dintr-o rețea mare de transport, fiind străbătută de VO 28D VARIANTA DE OCOLITOARE magistrala CF 600. 184 DRUM JUDEȚEAN Aeroportul cel mai apropiat de comună se află la o distanță de aproximativ 17 km, Aeroportul Internațional Iași. D C 14 DRUM COMUNAL STRĂZI CU ÎMBRĂCĂMINTE DEFINITIVE STRĂZI CU ÎMBRĂCĂMINTE DE PĂMÂNT CALE FERATĂ Rețeaua TEN-T în regiunea Nord-Est PROPUS: Stabilirea rețelei trans-europene de VO VARIANTĂ DE OCOLITOARE PROPUSĂ (V.O. - IAȘI EST) RING 3 - TRONSON transport (TEN-T) a urmărit crearea SUD - CIUREA-BÂRNOVA-BUCIUMI-TOMEȘTI-TUTORA unei infrastructuri necesare STRĂZI PROPUSE PE TRASEE NOI funcționării optime a pieței interne comunitare, în strânsă legătură cu COMUNA CIUREA STRĂZI PROPUSE PENTRU MODERNIZARE realizarea obiectivelor strategiei ZONE DE PROTECȚIE / INTERDICȚIE Europa 2020 privind creșterea economică. Asigurând coeziunea ZONA DE PROTECȚIE MONUMENTE ISTORICE teritorială și socială, politica rețelelor ZONE DE PROTECȚIE FAȚĂ DE OBIECTIVELE trans-europene sprijină dreptul CU VALOARE DE PATRIMONIU - SITURI ARHEOLOGICE fundamental al fiecărui cetățean al Uniunii Europene de a circula liber în ZONE DE PROTECȚIE-INTERDICȚIE DEFINITIVĂ FAȚĂ DE CULOARE TEHNICE: LEA 20 kV = 24 m, LEA 220 kV = 55 m, PATN SECȚIUNEA II - APE spațiul comunitar. GSM = 150m, CONDUCTĂ GAZE NATURALE = 40m Rețeaua TEN-T feroviară ZONE DE PROTECȚIE FAȚĂ DE DC = 18 m, DJ = 20 m, DN-VO = 22 m (din ax drum) ZONA și Analizând rețeaua feroviară din LEA 110 kV spre Ia regiune, se observă ca majoritatea LUCRĂRI TEHNICO - EDILITARE: liniilor funcționale se conectează direct la rețeaua TEN-T feroviară (cu excepția liniilor 512 și 703). Punctele 16. HLINCEA/ IAȘI - PANTA DE NE A DEALULUI CET ĂȚ UIA D C 92 II. EXISTENT: R CONDUCTĂ DE ADUCȚIUNE REZERVOR DE APĂ de trecere a frontierei pentru rețeaua SP STAȚIE DE POMPARE feroviară de bază sunt pentru SRM STAȚIE DE REGLARE MĂSURARE Ucraina-Vicșani, iar pentru Republica CONDUCTĂ DE TRANSPORT GAZE NATURALE Moldova-Cristești Jijita (Ungheni). LEA 220 kV Rețeaua feroviară a regiunii Nord-Est LEA 110 kV cuprinde numeroase tronsoane de cale LEA 20 kV ferată neelectrificată, fapt care Dealul Cetățuii CDCUTII DE DISTRIBUȚIE F.T.T.H. determină o viteză scăzută a trenurilor. MAGISTRALE CABLURI FIBRĂ OPTICĂ Liniile neelectrificate sunt în ANTENE G.S.M. continuare toată magistrala 600 care străbate comuna Ciurea pe axa Nord-Sud, secțiunea situată la nord de Valea Adâncă ARII PROTEJATE: Suceava din magistrala 500, liniile ZO ARIE DE PROTECȚIE SPECIALĂ: NA 1. IAȘI - HLINCEA, operaționale 509, 511, 605, 607, 608, cod RAN: 95079.09, ROSCI0135 - PĂDUREA BÂRNOVA-REPEDEA cod LMI: IS-I-s-B-03508 VA 703. ARIE DE PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ: III. Trup D1 S = 1,62 ha Rețeaua TEN-T rutieră ROSPA0092 - PĂDUREA BÂRNOVA LA Iași Rețeaua TEN-T de bază traversează HLINCEA ARIE DE PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ: regiunea Nord-Est atât de la nord la Vișan ROSPA0158 - LACUL CIURBEȘTI-FÂNAȚELE BÂRCA spre S = 196,38 ha D C 92 OS sud, cât și de la vest la est prin partea Mănăstirea Hlincea, sec. XVI-XX, IS-II-a-A-04180 mediană, asigurând, pe de o parte, conexiunea capitalei București cu Horpaz 248 Biserica ”Sf. Gheorghe”, cca. 1587, 1659-1660, IS-II-a-A-04180.01 Ruinele chilii, sec. XVI, IS-II-a-A-04180.02 MASTERPLAN METROPOLITAN IAȘI IR Turn clopotniță, sec. XVII, IS-II-a-A-04180.03 Ucraina prin nordul regiunii, cât și Conform PATN, comuna Ciurea face parte din bazinul hidrografic X - Râul Prut, bazin hidrografic cu resurse sub 50% din resursa interioară medie fiind de doar x mc/loc pe an. conexiunea cu vestul țării (Timișoara, Zid de incintă, sec. XVII, IS-II-a-A-04180.04 Zone strategice de dezvoltare - porpuneri aM Datorită proximității cu râul Prut, comuna se încadrează în Zona cu resurse de apă subterană cu vulnerabilitate ridicată, care necesită măsuri prioritare de protecție la poluare. Cluj, Târgu Mureș) a părții de est Teritoriul comunei a fost evidențiat ca Zonă cu disfuncționalități mai mari în alimentare cu apă și/sau canalizare care necesită lucrări hidroedilitare de reabilitare și dezvoltare. Precum și în zona cu surse de poluare din industria prelucrătoare care (Piatra Neamț, Iași) a Regiunii Trup D necesită măsuri de reabilitare pe termen scurt. Nord-Est și apoi cu Republica 15. HLINCEA - LA LILIECI n S = 194,67 ha Moldova. mu PATN SECȚIUNEA III - ZONE PROTEJATE Comuna Ciurea este conectată indirect la rețeaua TEN-T prin următoarele SP co R drumuri: național VO-DN 28D și cel D C 93 17. LUNCA CETĂȚUII - DEALUL CETĂȚUIA județean DJ 248. spre Uricani LUNCA CETĂȚUII VO S = 423,92 ha Trup B 28D S = 423,92 ha D C 93 ești C iurb sp re 248C 18. LUNCA CETĂȚUII - DEALUL LUNCA Gară, 1893, IS-II-m-B-04123 ZON Ciurbești A IV . Fabrica de cărămidă, 1891, IS-II-m-B-04126 comu VO R SP Cercu 28D Iazul VO Juvăt 4. LUNCA CETĂȚUII - ZANE na BÂ cod RAN: 96307.01, VO cod LMI: IS-I-s-B-03614 Lacul A 19. LUNCA CETĂȚUII Ciurbești RC - BABA NICULA 21. CERCU - LA ȚINTIRIM BÂ (COM. BÂRNOVA) 14. DUMBRAVA/ CIURBEȘTI Rețeaua Natura 2000 este o rețea LE - DEALUL BÂRCA II Iazul 6. CIUREA - LA CHIHAN Balta europeană de zone naturale protejate ȚE RNO 248 Dumbrava Ciurea A care cuprinde un eșantion N Â -F reprezentativ de specii sălbatice și I ȘT 3. DUMBRAVA - LA CĂPRĂRIE habitate naturale de interes comunitar. E cod RAN: 96281.01, RB Conform PATN, comuna Ciurea face parte din unitățile administrativ teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național fiind categorizată ca zonă dominant agricolă. Realizarea rețelei se bazează pe două cod LMI: IS-I-s-B-03583 U CI Valorile de patrimoniu cultural de interes menționate: Biserica fostului schit Hlincea. VA directive ale Uniunii Europene, L CU Ariile naturale portejate de pe teritoriului comunei Ciurea fac parte din rețeaua de arii aferentă județului Iași: Directiva Habitate și Directiva Păsări, 2. CIUREA (LUNCA CIUREI) LA Dealul lui Vodă - BOTUL CHIHANULUI - Situl de importanță comunitară ROSCI0135 Pădurea Bârnova-Repedea; ce reglementează modul de selectare cod RAN: 96263.01, cod LMI: IS-I-s-B-03555 - Ariile de protecție specială avifaunistice ROSPA0092 Pădurea Bârnova și ROSPA0158 Lacul Ciurbești-Fânațele Bârca. și desemnare a siturilor și portecția acestora. PATN SECȚIUNEA IV - REȚEAUA DE LOCALITĂȚI PATN SECȚIUNEA V - ZONE DE RISC NATURAL Siturile Natural 2000 se împart în ir el două categorii: SPA-Situri de Tod Protecție Avifaunistică și SCI-Situri DUMBRAVA spre ARĂ R S = 196,23 ha UȘO RA de Importanță Comunitară (pentru CE NTU habitate). Trup C 248C 5. CIUREA - TINOASA Comuna Ciurea cuprinde ariile: Dealul Birca S = 188,87 ha 248D ROSCI0135 Pădurea Bârnova - Repede Todirel ROSPA0092 Pădurea Bârnova 8. CIUREA - PODIȘUL ROSPA0158 Lacul Ciurbești - Fânațele SPRE CIURBEȘTI RĂ Bârca OA R UȘ A 13. DUMBRAVA - MARGINEA SP UR SUD-VESTICĂ A SATULUI NT 248D CE 248C CIUREA SRM 10. CIUREA - PICIORUL GRANI/ S = 588,05 ha PANTA DE SUD-VEST A DEALULUI LUI VODĂ 11. CIUREA - PODIȘUL Trup A DE LA CANTON Regiunea Nord-Est beneficiază de S = 588,05 ha un valoros patrimoniu turistic antropic, reprezentat prin numeroase monumente istorice, de arhitectură și artă, edificii religioase, muzee și MASTERPLAN METROPOLITAN IAȘI 248C D C 14 case memoriale, arhitectură și creație tehnică populară, manifestări 12. CIUREA - PICIORU GRANI/ PANTA DE EST A DEALULUI CALULUI 7.1 CIUREA - RÂPA/ FÂNTÂNA DE PE PODIȘ I. Transport public metropolitan și intermodalitate. populare tradiționale, etnografice, 7.1 CIUREA - RÂPA/ FÂNTÂNA importante instituții culturale și de Dealul Calului DE PE PODIȘ II. știință. Regiunea Nord-Est deține 4003 CE NT monumente de interes internațional, UR național și local, conform listei de A Trup C1 UȘ patrimoniu a Ministerului Culturii S = 7,36 ha OA

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.