Document
3_1_Incadrarea in teritoriu, relatia cu planurile de amenajare a teritoriului
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 7,0 MB · modificat pe site: 05.06.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „3_1_Incadrarea in teritoriu, relatia cu planurile de amenajare a teritoriului”, Comuna Ciurea, jud. Iași. Sursa: https://www.comunaciurea.ro/wp-content/uploads/2026/06/3_1_Incadrarea-in-teritoriu-relatia-cu-planurile-de-amenajare-a-teritoriului.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ciurea/13382-3-1-incadrarea-in-teritoriu-relatia-cu-planurile-de-amenajare-a-teritoriului, 04.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
ÎNCADRARE ÎN PLANURI DE AMENAJARE LA NIVEL NAȚIONAL ÎNCADRARE ÎN PLANURI DE AMENAJARE ZONE CU SERVITUȚII AERONAUTICE CIVILE
FLORUT Digitally signed
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAȚIONAL
PATN SECȚIUNEA I - REȚELE DE TRANSPORT
LA NIVEL REGIONAL
PLANUL DE AMENAJARE A REGIUNII NORD - EST
Comuna Ciurea este o unitate
administrativ-teritorială din județul
Iași, Regiunea Nord-Estică a
României. Localizată în zona
P.U.G.
FLORIN-
Comuna Ciurea
by FLORUT
FLORIN-DAN
Jude ț ul Ia ș i
PLANURILEDEAMENAJAREATEDate: 2026.06.04
Sud-Estică a teritoriului județean, ea ÎNCADRAREÎNTERITORIU,RELA ȚIACU
DAN
se găsește în vecinătatea sudică a
municipiului de reședință Iași. RITORIULUI
13:07:02 +03'00'
Comuna fiind UAT de rang IV aflat în
cadrul zonelor metropolitane sau
periurbane.
Conform Strategiei de dezvoltare
LEGENDA
teritorială a României 2035, la nivel LIMITE:
național, o serie de teritorii pot fi LIMITA UNITĂȚII ADMINISTRATIV TERITORIALE
încadrate în categoria axelor de LIMITA INTRAVILAN PROPUS
dezvoltare (definite ca fâșii, culoare
sau coridoare care concentrează ZONIFICARE FUNCȚIONALĂ:
așezări umane, activități antropice sau TERENURI PENTRU CONSTRUCȚII ȘI AMENAJĂRI
fluxuri de materie, energie și ARABIL
informație), datorat avantajului PĂȘUNI
competitiv câștigat de urma unei PĂDURI ROMSILVA
accesibilități ridicate față de ariile PĂDURI
învecinate. Dintre acestea menționăm
NEPRODUCTIV
pe cele care figurează și în regiune: ax
APE
cu potențial de dezvoltare
CIMITIRE
interregional Iași-Bacău-Brașov. Pe
această axă se află și comuna Ciurea. ALUNECĂRI DE TEREN
MONUMENTE ISTORICE
SITURI ARHEOLOGICE
Din punc de vedere rutier, comuna Ciurea nu face parte dintr-o rețea mare de transport, fiind străbătută doar de CĂI DE COMUNICAȚII
drumuri județene. EXISTENT:
Din punc de vedere feroviar, comuna Ciurea nu face parte dintr-o rețea mare de transport, fiind străbătută de VO
28D VARIANTA DE OCOLITOARE
magistrala CF 600. 184 DRUM JUDEȚEAN
Aeroportul cel mai apropiat de comună se află la o distanță de aproximativ 17 km, Aeroportul Internațional Iași. D
C 14 DRUM COMUNAL
STRĂZI CU ÎMBRĂCĂMINTE DEFINITIVE
STRĂZI CU ÎMBRĂCĂMINTE DE PĂMÂNT
CALE FERATĂ
Rețeaua TEN-T în regiunea
Nord-Est PROPUS:
Stabilirea rețelei trans-europene de VO VARIANTĂ DE OCOLITOARE PROPUSĂ (V.O. - IAȘI EST) RING 3 - TRONSON
transport (TEN-T) a urmărit crearea SUD - CIUREA-BÂRNOVA-BUCIUMI-TOMEȘTI-TUTORA
unei infrastructuri necesare STRĂZI PROPUSE PE TRASEE NOI
funcționării optime a pieței interne
comunitare, în strânsă legătură cu
COMUNA CIUREA STRĂZI PROPUSE PENTRU MODERNIZARE
realizarea obiectivelor strategiei
ZONE DE PROTECȚIE / INTERDICȚIE
Europa 2020 privind creșterea
economică. Asigurând coeziunea ZONA DE PROTECȚIE MONUMENTE ISTORICE
teritorială și socială, politica rețelelor ZONE DE PROTECȚIE FAȚĂ DE OBIECTIVELE
trans-europene sprijină dreptul CU VALOARE DE PATRIMONIU - SITURI ARHEOLOGICE
fundamental al fiecărui cetățean al
Uniunii Europene de a circula liber în ZONE DE PROTECȚIE-INTERDICȚIE DEFINITIVĂ FAȚĂ
DE CULOARE TEHNICE: LEA 20 kV = 24 m, LEA 220 kV = 55 m,
PATN SECȚIUNEA II - APE spațiul comunitar.
GSM = 150m, CONDUCTĂ GAZE NATURALE = 40m
Rețeaua TEN-T feroviară ZONE DE PROTECȚIE FAȚĂ DE DC = 18 m, DJ = 20 m, DN-VO = 22 m (din ax drum)
ZONA
și
Analizând rețeaua feroviară din LEA 110 kV
spre Ia
regiune, se observă ca majoritatea LUCRĂRI TEHNICO - EDILITARE:
liniilor funcționale se conectează
direct la rețeaua TEN-T feroviară (cu
excepția liniilor 512 și 703). Punctele
16. HLINCEA/ IAȘI - PANTA DE
NE A DEALULUI CET ĂȚ UIA
D
C 92
II. EXISTENT:
R
CONDUCTĂ DE ADUCȚIUNE
REZERVOR DE APĂ
de trecere a frontierei pentru rețeaua SP STAȚIE DE POMPARE
feroviară de bază sunt pentru SRM STAȚIE DE REGLARE MĂSURARE
Ucraina-Vicșani, iar pentru Republica CONDUCTĂ DE TRANSPORT GAZE NATURALE
Moldova-Cristești Jijita (Ungheni). LEA 220 kV
Rețeaua feroviară a regiunii Nord-Est LEA 110 kV
cuprinde numeroase tronsoane de cale LEA 20 kV
ferată neelectrificată, fapt care Dealul
Cetățuii CDCUTII DE DISTRIBUȚIE F.T.T.H.
determină o viteză scăzută a trenurilor.
MAGISTRALE CABLURI FIBRĂ OPTICĂ
Liniile neelectrificate sunt în
ANTENE G.S.M.
continuare toată magistrala 600 care
străbate comuna Ciurea pe axa
Nord-Sud, secțiunea situată la nord de Valea Adâncă ARII PROTEJATE:
Suceava din magistrala 500, liniile
ZO ARIE DE PROTECȚIE SPECIALĂ:
NA
1. IAȘI - HLINCEA,
operaționale 509, 511, 605, 607, 608, cod RAN: 95079.09,
ROSCI0135 - PĂDUREA BÂRNOVA-REPEDEA
cod LMI: IS-I-s-B-03508
VA
703.
ARIE DE PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ:
III.
Trup D1
S = 1,62 ha
Rețeaua TEN-T rutieră ROSPA0092 - PĂDUREA BÂRNOVA
LA
Iași
Rețeaua TEN-T de bază traversează HLINCEA ARIE DE PROTECȚIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ:
regiunea Nord-Est atât de la nord la Vișan
ROSPA0158 - LACUL CIURBEȘTI-FÂNAȚELE BÂRCA
spre
S = 196,38 ha D
C 92
OS
sud, cât și de la vest la est prin partea Mănăstirea Hlincea, sec. XVI-XX, IS-II-a-A-04180
mediană, asigurând, pe de o parte,
conexiunea capitalei București cu
Horpaz 248
Biserica ”Sf. Gheorghe”, cca. 1587, 1659-1660, IS-II-a-A-04180.01
Ruinele chilii, sec. XVI, IS-II-a-A-04180.02 MASTERPLAN METROPOLITAN IAȘI
IR
Turn clopotniță, sec. XVII, IS-II-a-A-04180.03
Ucraina prin nordul regiunii, cât și
Conform PATN, comuna Ciurea face parte din bazinul hidrografic X - Râul Prut, bazin hidrografic cu resurse sub 50% din resursa interioară medie fiind de doar x mc/loc pe an. conexiunea cu vestul țării (Timișoara,
Zid de incintă, sec. XVII, IS-II-a-A-04180.04
Zone strategice de dezvoltare - porpuneri
aM
Datorită proximității cu râul Prut, comuna se încadrează în Zona cu resurse de apă subterană cu vulnerabilitate ridicată, care necesită măsuri prioritare de protecție la poluare. Cluj, Târgu Mureș) a părții de est
Teritoriul comunei a fost evidențiat ca Zonă cu disfuncționalități mai mari în alimentare cu apă și/sau canalizare care necesită lucrări hidroedilitare de reabilitare și dezvoltare. Precum și în zona cu surse de poluare din industria prelucrătoare care (Piatra Neamț, Iași) a Regiunii Trup D
necesită măsuri de reabilitare pe termen scurt. Nord-Est și apoi cu Republica 15. HLINCEA - LA LILIECI
n
S = 194,67 ha
Moldova.
mu
PATN SECȚIUNEA III - ZONE PROTEJATE Comuna Ciurea este conectată indirect
la rețeaua TEN-T prin următoarele SP
co
R
drumuri: național VO-DN 28D și cel D
C 93
17. LUNCA CETĂȚUII - DEALUL CETĂȚUIA
județean DJ 248.
spre Uricani LUNCA CETĂȚUII
VO S = 423,92 ha
Trup B
28D
S = 423,92 ha
D
C 93
ești
C iurb
sp re 248C 18. LUNCA CETĂȚUII - DEALUL LUNCA
Gară, 1893, IS-II-m-B-04123
ZON
Ciurbești A IV
.
Fabrica de cărămidă, 1891, IS-II-m-B-04126
comu
VO
R SP Cercu
28D Iazul VO
Juvăt
4. LUNCA CETĂȚUII - ZANE
na BÂ
cod RAN: 96307.01,
VO cod LMI: IS-I-s-B-03614
Lacul
A
19. LUNCA CETĂȚUII
Ciurbești
RC
- BABA NICULA 21. CERCU - LA ȚINTIRIM
BÂ
(COM. BÂRNOVA)
14. DUMBRAVA/ CIURBEȘTI
Rețeaua Natura 2000 este o rețea
LE
- DEALUL BÂRCA II
Iazul 6. CIUREA - LA CHIHAN Balta
europeană de zone naturale protejate
ȚE
RNO
248 Dumbrava Ciurea
A
care cuprinde un eșantion
N
Â
-F
reprezentativ de specii sălbatice și
I
ȘT
3. DUMBRAVA - LA CĂPRĂRIE
habitate naturale de interes comunitar.
E
cod RAN: 96281.01,
RB
Conform PATN, comuna Ciurea face parte din unitățile administrativ teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național fiind categorizată ca zonă dominant agricolă. Realizarea rețelei se bazează pe două
cod LMI: IS-I-s-B-03583
U
CI
Valorile de patrimoniu cultural de interes menționate: Biserica fostului schit Hlincea.
VA
directive ale Uniunii Europene,
L
CU
Ariile naturale portejate de pe teritoriului comunei Ciurea fac parte din rețeaua de arii aferentă județului Iași: Directiva Habitate și Directiva Păsări, 2. CIUREA (LUNCA CIUREI)
LA
Dealul lui Vodă - BOTUL CHIHANULUI
- Situl de importanță comunitară ROSCI0135 Pădurea Bârnova-Repedea; ce reglementează modul de selectare cod RAN: 96263.01,
cod LMI: IS-I-s-B-03555
- Ariile de protecție specială avifaunistice ROSPA0092 Pădurea Bârnova și ROSPA0158 Lacul Ciurbești-Fânațele Bârca. și desemnare a siturilor și portecția
acestora.
PATN SECȚIUNEA IV - REȚEAUA DE LOCALITĂȚI PATN SECȚIUNEA V - ZONE DE RISC NATURAL Siturile Natural 2000 se împart în
ir el
două categorii: SPA-Situri de Tod
Protecție Avifaunistică și SCI-Situri DUMBRAVA spre ARĂ
R S = 196,23 ha UȘO
RA
de Importanță Comunitară (pentru CE NTU
habitate). Trup C 248C
5. CIUREA - TINOASA
Comuna Ciurea cuprinde ariile: Dealul Birca S = 188,87 ha 248D
ROSCI0135 Pădurea Bârnova - Repede
Todirel
ROSPA0092 Pădurea Bârnova 8. CIUREA - PODIȘUL
ROSPA0158 Lacul Ciurbești - Fânațele SPRE CIURBEȘTI
RĂ
Bârca OA
R UȘ
A
13. DUMBRAVA - MARGINEA SP UR
SUD-VESTICĂ A SATULUI NT
248D CE
248C
CIUREA
SRM
10. CIUREA - PICIORUL GRANI/ S = 588,05 ha
PANTA DE SUD-VEST A DEALULUI LUI VODĂ
11. CIUREA - PODIȘUL
Trup A
DE LA CANTON
Regiunea Nord-Est beneficiază de S = 588,05 ha
un valoros patrimoniu turistic
antropic, reprezentat prin numeroase
monumente istorice, de arhitectură
și artă, edificii religioase, muzee și
MASTERPLAN METROPOLITAN IAȘI
248C D
C 14
case memoriale, arhitectură și
creație tehnică populară, manifestări 12. CIUREA - PICIORU GRANI/
PANTA DE EST A DEALULUI CALULUI
7.1 CIUREA - RÂPA/ FÂNTÂNA DE PE PODIȘ I. Transport public metropolitan și intermodalitate.
populare tradiționale, etnografice, 7.1 CIUREA - RÂPA/ FÂNTÂNA
importante instituții culturale și de Dealul Calului
DE PE PODIȘ II.
știință.
Regiunea Nord-Est deține 4003
CE
NT
monumente de interes internațional,
UR
național și local, conform listei de
A
Trup C1
UȘ
patrimoniu a Ministerului Culturii S = 7,36 ha
OA
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.