Plan Urbanistic General (PUG)

Volumul I – Memoriu general – PUG Ciurea

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Emitent
Comuna Ciurea, jud. Iași
Pagini
100
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), „Volumul I – Memoriu general – PUG Ciurea”, Comuna Ciurea, jud. Iași. Sursa: https://www.comunaciurea.ro/wp-content/uploads/2026/06/Volumul-I-Memoriu-general-PUG-Ciurea.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ciurea/13378-volumul-i-memoriu-general-pug-ciurea, 04.11.2026)

Fișier creat
21.05.2026
Fișier modificat
04.06.2026
Arhivat
04.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Digitally signed by FLORUT FLORUT FLORIN-DAN FLORIN-DAN Date: 2026.06.04 13:31:32 +03'00' PLAN URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI CIUREA, JUDEȚUL IAȘI VOLUMUL I: MEMORIU GENERAL „PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE” https://mfe.gov.ro/pnrr/, https://www.facebook.com/PNRROficial/

Pagina 2

A. FOAIE DE TITLU PLAN URBANISTIC GENERAL (P.U.G.) AL COMUNEI DENUMIREA LUCRĂRII CIUREA, JUDEȚUL IAȘI NUMĂRUL VOLUMULUI I DENUMIREA VOLUMULUI MEMORIU GENERAL DENUMIREA BENEFICIARULUI COMUNA CIUREA, JUDEȚUL IAȘI DENUMIREA PROIECTANTULUI S.C. AEDILIS PROIECT S.R.L. NUMĂRUL DE ORDINE AL CONTRACT NR. 995/23.01.2024 DOCUMENTAȚIEI PROIECT NR. 2024-005 DATA PREDĂRII 2026

Pagina 3

B. LISTA SEMNĂTURILOR PROIECTANT GENERAL: S.C. AEDILIS PROIECT S.R.L. COORDONATOR PROIECT: arh. urb. Dan Florin FLORUȚ ECHIPĂ DE ELABORARE: urb. peis. Anca Patricia COSTAN tehn. pr. Attila Mátyus Ing. Gheorghe BOROȘ Ing. Ioan COMAN 3

Pagina 4

C. CUPRINS A. FOAIE DE TITLU.................................................................................................. 2 B. LISTA SEMNĂTURILOR..................................................................................... 3 C. CUPRINS ................................................................................................................ 4 D. MEMORIU GENERAL ......................................................................................... 6 1. INTRODUCERE ..................................................................................................................................................... 6 1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI .................................................................................... 6 1.2. OBIECTUL LUCRĂRII ................................................................................................................................... 7 1.3. SURSE DE DOCUMENTARE ........................................................................................................................ 8 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII ........................................................................................................... 10 2.1. EVOLUȚIE .................................................................................................................................................... 10 2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL ................................................................................................. 13 2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU ............................................................................................................................. 22 2.4. ACTIVITĂȚI ECONOMICE ......................................................................................................................... 24 2.5. POPULAȚIE. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE ....................................................................... 30 2.6. CIRCULAȚIE ................................................................................................................................................ 35 2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL .......................................... 36 2.8. ZONE CU DESTINAȚIE SPECIALĂ ........................................................................................................... 41 2.9. ZONE CU RISCURI NATURALE ................................................................................................................ 41 2.10. ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ ........................................................................................................ 49 2.11. PROBLEME DE MEDIU............................................................................................................................. 52 2.12. DISFUNCȚIONALITĂȚI ............................................................................................................................ 58 2.13. NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI ......................................................................................... 64 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ.......................................................................................... 65 3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE ................................................................................................................... 65 3.2. DIAGNOSTIC GENERAL ȘI PROSPECTIV ............................................................................................... 77 3.3. EVOLUȚIA POSIBILĂ, PRIORITĂȚI ......................................................................................................... 78 3.4. OPTIMIZAREA RELAȚIILOR ÎN TERITORIU .......................................................................................... 82 3.5. DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ. POLITICI ȘI PROGRAME ......................................................................................................................................................... 82 3.6. EVOLUȚIA POPULAȚIEI ............................................................................................................................ 83 3.7. ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI.................................................................................................................. 84 3.8. INTRAVILAN PROPUS. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL. ............................................. 86 3.9. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE ...................................................................................... 90 3.10. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE ................................................................................................ 91 3.11. PROTECȚIA MEDIULUI ............................................................................................................................ 93 3.12. REGLEMENTĂRI URBANISTICE ............................................................................................................ 95 3.13. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ .................................................................................................... 97 4. CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE .................................................................................................... 100 4

Pagina 5

LISTĂ FIGURI Figura 1 – Amplasarea zonei studiate în cadrul unităților majore de relief ...................................................................... 14 Figura 2 - Aspectul general al reliefului la nivelul comunei ............................................................................................. 14 Figura 3– Harta climatică a României .............................................................................................................................. 15 Figura 4 – Dig de pământ în lunca Nicolinei (Strada Ecoului) ......................................................................................... 16 Figura 5 - Valea Tinoasă la liziera pădurii Bârnova ......................................................................................................... 17 Figura 6 – Râul Nicolina în zona podului de pe DJ 248C ................................................................................................ 17 Figura 7 – Lacul Ciurbești ................................................................................................................................................ 18 Figura 8 – Depozite argiloase bessarabiene în Dealul Nisipului ...................................................................................... 18 Figura 9 – Arii naturale protejate pe teritoriul UAT Ciurea .............................................................................................. 20 Figura 10 – Încadrarea comunei Ciurea la nivel județean................................................................................................. 22 Figura 11 – Încadrare în ZMI............................................................................................................................................ 23 Figura 12 – Distribuția UAT-urilor din Județul Iași în raport cu numărul de agenți economici de pe teritoriul lor .......... 25 Figura 13 – Evoluția cifrei totale de afaceri, pe secțiuni de activitate, la nivelul anului 2022 în comuna Ciurea din județul Iași .................................................................................................................................................................................... 26 Figura 14 - Ponderea populației de salariați în total populație activă la nivelul comunei Ciurea în perioada 2011-2022 28 Figura 15 – Angajați pe domenii de activitate, în anul 2020, în comuna Ciurea .............................................................. 29 Figura 16 – Evoluția ratei șomajului în comuna Ciurea, în perioada 2010-2023.............................................................. 29 Figura 17 - Evoluția numărului populației cu domiciliul în comuna Ciurea.................................................................... 30 Figura 18 - Evoluția numărului populației satelor comunei Ciurea, județul Iași, la recensăminte.................................... 31 Figura 19 - Populația pe sexe și grupe cincinale de vârstă a comunei Ciurea la 1 iulie 2023.......................................... 32 Figura 20 - Evoluția populației comunei Ciurea pe grupe mari de vârstă între 2013 și 2023 ........................................... 33 Figura 21 – Piramida anuală a vârstelor populației comunei Ciurea la 1 iulie 2023......................................................... 33 Figura 22 - Evoluția mișcării migratorii a populației comunei Ciurea ............................................................................. 35 Figura 23 – Macrozonarea seismică a României S.R. 1100/1-93 ..................................................................................... 41 Figura 24 – Cod de protectare sesismică – valoare de vârf a accelerației terenului .......................................................... 42 Figura 25 – Zona inundabilă și de băltire ......................................................................................................................... 43 Figura 26 – Zona inundabilă și riscul asociat cu un grad de asigurare de 0,1% ............................................................... 43 Figura 27 – Factorul litologic ........................................................................................................................................... 44 Figura 28 - Distribuția coeficientului de hazard – risc natural – alunecări de teren ........................................................ 46 Figura 29 – Alunecări de teren pe versantul stâng al văii Tinoasa .................................................................................... 47 Figura 30 – Eroziune severă asociată fenomenelor de instabilitate .................................................................................. 48 Figura 31 - Anomalii lunare de temperatură și precipitații - Schimbări climatice Ciurea................................................. 54 Figura 32 - Cresterea temperaturii medii multianuale (oC) în intervalul 2001-2030, comparativ cu intervalul de referinta 1961-1990 ......................................................................................................................................................................... 55 Figura 33 - Creșterea medie a temperaturii aerului a) iarna, in intervalul 2021-2050 fata de intervalul 1971-2000 si b) vara, in intervalul 2070-2099 fata de intervalul 1971-2000 .............................................................................................. 55 Figura 34- Umiditatea relativă în anul 2023 – Ciurea....................................................................................................... 56 Figura 35 - Nebulozitatea în anul 2023 – Ciurea .............................................................................................................. 56 Figura 36 - Graficul precipitațiilor lunare pentru comuna Ciurea (2011 – 2021) ............................................................. 57 Figura 37 - Viteza și direcția vântului anul 2024 Ciurea................................................................................................... 58 Figura 38 – Principalele probleme percepute ale comunei Ciurea.................................................................................... 73 LISTĂ TABELE Tabel 1 - Monumente istorice din comuna Ciurea ............................................................................................................ 13 Tabel 2- Suprafețele ocupate de ariile protejate Sit Natura 2000 (bilanț teritorial) .......................................................... 20 Tabel 3. Situația administrării ariilor naturale protejate Natura 2000 ............................................................................... 22 Tabel 4 – Bilanțul teritorial la nivel de UAT, intravilan existent ...................................................................................... 24 Tabel 5 – Categoriile de folosință la nivel de UAT, intravilan porpus .............................................................................. 24 Tabel 6 – Evoluția demografică a populației UATB-urilor din zona periurbană a Municipiului Iași între recensămintele 2011 și 2021 ...................................................................................................................................................................... 31 Tabel 7 - Raportul de dependență demografică al populației comunei Ciurea în anii 2013 și 2023 ................................. 34 Tabel 8-Structura populației pe grupe mari de vârstă la orizontul anului 2070 ................................................................ 84 Tabel 9. Situația administrării ariilor naturale protejate Natura 2000 ............................................................................... 95 5

Pagina 6

D. MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI PLAN URBANISTIC GENERAL (P.U.G.) AL COMUNEI DENUMIREA LUCRĂRII CIUREA, JUDEȚUL IAȘI NUMĂRUL VOLUMULUI I DENUMIREA VOLUMULUI MEMORIU GENERAL DENUMIREA BENEFICIARULUI COMUNA CIUREA, JUDEȚUL IAȘI DENUMIREA PROIECTANTULUI S.C. AEDILIS PROIECT S.R.L. NUMĂRUL DE ORDINE AL CONTRACT NR. 995/23.01.2024 DOCUMENTAȚIEI PROIECT NR. 2024-005 DATA PREDĂRII 2025 6

Pagina 7

1.2. OBIECTUL LUCRĂRII Prezenta lucrare reprezintă actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Ciurea din județul Iași. Planul Urbanistic General al comunei Ciurea din județul Iași anterior a fost aprobat prin HCL nr. 100/02.08.2012 prelungit. Conform Legii 350/2001, cu completările și modificările ulterioare, obiectivele lucrării sunt următoarele: Planul urbanistic general are atât caracter director, cât și de reglementare și reprezintă principalul instrument de planificare operațională, constituind baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritorială are obligația să întocmească și să aprobe Planul urbanistic general, care se actualizează periodic conform legii. Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unități administrativ teritoriale de bază, cu privire la: • stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan și relațiile cu teritoriul administrativ al localității; • stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; • zonificarea funcțională în corelare cu organizarea rețelei de circulație; • delimitarea zonelor afectate de servituți publice; • modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; • stabilirea zonelor protejate și de protecție a monumentelor istorice și a siturilor arheologice reperate; • zonele care au instituite un regim special de protecție prevăzut în legislația în vigoare; • formele de proprietate și circulația juridică a terenurilor; • precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite, amenajate și plantate. • zonele de risc natural delimitate și declarate astfel, conform legii, precum și măsurile specifice privind prevenirea și atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste zone. Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu și lung cu privire la evoluția în perspectivă a localității: • direcțiile de dezvoltare funcțională în teritoriu; • traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului național, zonal și județean; • zonele de risc natural delimitate și declarate astfel, conform legii, precum și măsurile specifice privind prevenirea și atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste zone; • lista principalelor proiecte de dezvoltare și restructurare; • stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară și definitivă de construire; • delimitarea zonelor în care se preconizează operațiuni de urbanizare. 1.2.1. Solicitări ale temei program Lucrarea urmează să stabilească strategiile, prioritățile și reglementările referitoare la utilizarea terenurilor și construcțiilor din cadrul teritoriului comunei Ciurea, pentru următoarea perioadă. Principalele obiective ale prezentei documentații sunt: • identificarea posibilităților și potențialului de dezvoltare al comunei din punct de vedere economic, cultural și demografic; • redefinirea limitelor intravilanului localităților în vederea conformării cu schimbările polilor de interes și în concordanță cu opțiunile populației; • stabilirea destinației generale și a condițiilor de construibilitate a terenurilor din intravilan; • stabilirea unor legături optime atât intracomunale cât și în cadrul localităților prin ameliorarea și dezvoltarea rețelei de drumuri și străzi; • corelarea Planului Urbanistic General cu lucrările de dezvoltare a rețelelor tehnico-edilitare aflate în curs de proiectare sau de execuție; • identificarea problemelor de mediu și stabilirea măsurilor de rezolvare a acestora prin instituirea de zone protejate sau de protecție și regulamentele aferente; • identificarea obiectivelor cu valoare de patrimoniu și stabilirea măsurilor de protecție a acestora; • stabilirea și ierarhizarea obiectivelor de interes public, precum și a măsurilor privind modificările de proprietate necesare pentru realizarea acestora; • elaborarea Regulamentului Local de Urbanism care să stabilească condițiile concrete de construire și utilizare a terenurilor pe întreg teritoriul administrativ al comunei, în vederea atingerii scopurilor enumerate mai sus.

Pagina 8

Lucrarea de față oferă beneficiarului posibilitatea aplicării propunerilor Planului Urbanistic General prin: • inițierea de proiecte de fezabilitate; • inițierea de planuri urbanistice zonale (P.U.Z.) și de detaliu (P.U.D.); • eliberarea de certificate de urbanism, cu obligativitatea respectării Regulamentului Local de Urbanism; • eliberarea de autorizații de construire, cu obligativitatea respectării Regulamentului Local de Urbanism. 1.3. SURSE DE DOCUMENTARE Prezenta lucrare este întocmită cu respectarea următoarelor acte legislative, acte normative și regulamente în vigoare: • Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar (cu modificările și completările ulterioare); • Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor (cu modificările și completările ulterioare); • Ordinul MLPAT nr. 91/1991 privind formularele, procedura de autorizare și conținutul documentațiilor prevăzute de Legea 50/1991; • Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică (cu modificările și completările ulterioare); • Legea nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică; • Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții (cu modificările și completările ulterioare); • Ordinul nr. 34/N/M30/3422/4221/1995 al MLPAT, MI, MAPN, SRI pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului, precum și a documentațiilor tehnice pentru autorizarea construcțiilor; • Legea nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară (cu modificările și completările ulterioare); • HGR nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentațiilor de urbanism privind zone și stațiuni turistice și a documentațiilor tehnice privind construcțiile din domeniul turismului; • Legea apelor nr. 107/1996 (cu modificările și completările ulterioare); • Legea locuinței nr. 114/1996 (cu modificările și completările ulterioare); • HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism; • OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor (cu modificările și completările ulterioare); • Ordinul nr. 1587/1997 pentru aprobarea listei categoriior de construcții și instalații industriale generatoare de riscuri tehnologice; • OUG nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române (cu modificările și completările ulterioare); • Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind încadrarea în categorii a drumurilor naționale; • Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor; • Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice; • Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 47/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalații și a pomilor în localitățile urbane și rurale; • Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 50/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în localitățile rurale; • Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor; • Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a III-a - Zone protejate; • Legea 215/2001 - Legea administrației publice locale (cu modificările și completările ulterioare); • Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul (cu modificările și completările ulterioare); • Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități; • Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (cu modificările și completările ulterioare); • Legea 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a V a - Zone de risc natural; • HGR nr. 162/2002 privind depozitarea deșeurilor; • Ordinul nr. 562/2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice Metodologie de elaborare și conținutul - cadru al documentațiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ); • HG nr 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și 8

Pagina 9

programe (cu modificările și completările ulterioare); • Legea nr. 138/2004 privind îmbunătățirile funciare (cu modificările și completările ulterioare); • OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului (cu modificările și completările ulterioare); • HG nr. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică; • Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr. 1312/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare și autorizare privind prevenirea și stingerea incendiilor; • OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (cu modificările și completările ulterioare); • Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor; • Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic; • Codul Civil; • Legea nr. 47/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților; • Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare; • Codul aerian și reglementările aeronautice civile în vigoare RACR – ZSAC ed. 1/2015 și RACZ – AVZ ed 1/2015. • Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase; • Ordinul nr. 233/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism; • Ordinul nr. 994/2018 pentru modificarea și completarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, aprobate prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 119/2014; • Norme Tehnice din 2023 privind seturile de date spațiale aferente documentațiilor de urbanism; • Ordinul 904/2023 privind modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism, aprobate prin Ordinul Viceprim-ministrului, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, nr. 233/2016. Prezenta lucrare este întocmită pe baza următoarelor surse documentare: • Agenda Teritorială 2030; • Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030; • Strategia de dezvoltare teritorială a României - România policentrică 2035; • Planul de Amenajare a Teritoriului Național; • Planul de dezvoltare al regiunii Nord-Est 2021-2027; • Planul de Amenajare a Teritoriului Județean; • Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Iași 2021-2027; • Strategia de dezvoltare locală a comunei Ciurea pentru perioada 2021-2027; • Plan Urbanistic General al comunei Ciurea, județul Iași, aprobat prin HCL nr. 100/02.08.2012; • Lista Monumentelor Istorice 2015; • Repertoriul Arheologic Național; • Baza de date Tempo a Institutului Național de Statistică; • Date puse la dispoziție de administrația publică locală; • Documentare pe teren; • Pentru suportul topografic s-au folosit ortofotoplanuri (scara 1:5000), planuri topografice (scara 1:5000), alte hărți și planuri referitoare la UAT studiat; 9

Pagina 10

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2.1. EVOLUȚIE 2.1.1. Evoluția în timp a unității administrativ-teritoriale și a localităților Istoricul teritoriului administrativ și al localităților componente Comuna Ciurea este situată în vecinătatea sudică a municipiului Iasi, la 12 km pe drumul carosabil, iar pe calea ferată, la apx. 9 km. Dispune de trei stații de cale ferată: stația C.F.R.Ciurea în Lunca Cetățuii, stația C.F.R. Picioru Lupului în localitatea Ciurea și stația C.F.R. Bîrnova pentru localitățile Curături și Slobozia. Se învecinează la NE cu comuna Bîrnova, la SE cu comuna Dobrovăț, la S cu comuna Grajduri, la V cu comuna Mogoșești, la V-NV cu comuna Miroslava și la N cu municipiul Iași. Așezarea Ciurea este atestată documentar în secolul XVII. Biserica satului a fost înființată în anul 1772, iar locașul istoric era din lemn. A fot ridicat de dulgherii Mihalachi și Ioan. În 1919, biserica din lemn a fost înlocuită de una noua din zidărie din cauza deprecierilor. Acaesta avea hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” Prima școală a fost înființată în anul 1868, fiind singura din comună. Comuna Ciurea este compusă din satul omonim și satele Curături, Dumbrava, Lunca Cetățuii, Hlincea, Picioru Lupului, Slobozia. Regiunea istorică de care aparține, este parte a provinciei istorice Moldova. Satul Ciurea este satul reședință, este situat pe podișurile Meraru, La Vii și șapte Tei, răsfirat printre livezi și vii. Pe teritoriul său au fost descoperite identificate, în urma cercetărilor arheologice, dovezi ale locuirii în Dealul lui Vodă și Valea Tinoasei. Satul a fost atestat documentar în anul 1654. Biserica ortodoxă din localitate a fost construită în anul 1907, pe locul fostei bisericuțe din lemn construită în anul 1722. Fabrica de cărămidă a fost edificată în anul 1894, iar gara în 1893. Localitatea Dumbrava se află la 6 km spre V pe șosea, de centrul comunei, respectiv vatra, pe o terasă joasă. Aceasta este o așezare nouă, formată după 1891 prin împroprietărirea însurățeilor, motive pentru care este dificil să o identificăm pe hărțile istorice anterioare acestei perioade. În perimetrul său a fost identificată o așezare daco-getica (sec. I î.Hr.-sec. I d.Hr.) Satul Hlincea este poziționat la nord de centrul de comună și la aprox. 2 km de municipiul Iași. El datează din secolul al XVII-lea (1608), numele său provine de la carierele de lut (glinee), din apropriere. În acest sat se găsește o mănăstire construită în 1587, la aprox. 3 km SV, de Mănăstirea Cetățuia din Iași. Ctitoria aparține fiicei lui Petru Șchiopu, domn al Moldovei între 1574- 1579, doamna Maria, soția lui Zottu Tigara. În cimitirul său a fost descoperită o necropolă din secolul al XVIlea, în care au fost amplasate mormintele călugărilor români și greci din perioada când mănăstirea a fost închinată Sfântului Munte. Satul Lunca Cetățuii, situat la NV de centrul comunei, pe dealurile Cetățuia si Hlincea, este atestat încă din anul 1846. S-a format din unirea cătunelor: Baba Necula și Zanea. Lunca Cetățuii este cel mai moderniat și dezvoltat sat al comunei, iar în ultimii 10 ani a devenit cartier muncitoresc. În cătunul Zanea exista o biserică ortodoxă ce deservea și localitatea Lunca Cetățuii. Localitatea Picioru Lupului, sat așezat la aproximativ 2 km sud de centrul comunal, pe Dealul Prisăcilor. Datează din anul 1820, numele său derivând de la o viroagă, pe unde trecea haita lupilor dintre pădurile Bîrnova și Santa. Satul este deservit de halta C.F.R. Picioru Lupului unde opresc toate trenurile de călători locale. foarte importantă, deoarece toate trenurile care vin dinspre București spre Iasi au oprire obligatorie. În sat există o biserică ortodoxă construită în anul 1721. Localitatea Curături este amplasată la sud de centrul comunei, la aproximativ 6 km pe șosea, pe Podișul și versantul Dealului Oița. Denumirea satului provine de la toponimul latin ce desemnează, terenuri defrișate pentru culturi; este atestat din anul 1772. Biserica din satul Curături are hramul „Nașterea Maicii Domnului”. Denumirea satului provine de la toponimul latin ce desemnează, terenuri defrișate pentru culturi; este atestat din anul 1772. Școala a fost inaugurată la începutul secolului XX și a funcționat într-un local închiriat de la un locuitor din sat. În anul 1949 s-a construit un local propriu, cu o singură sală de clasă, cancelarie și magazie. Satul Picioru Lupului este atestat documentar în secolul XVIII. Biserica veche a fost ridicată la cca. 1809. Biserica din lemn și cimitirul sunt atestate temporal de pietrele funerare cu inscripția în chirilică. La debutul secolului al XX-lea a fost construit un lăcaș de de cult din cărămidă cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”. Înainte de anul 1990, localitățile comunei au trecut prin perioade de dezvoltare și regres, determinate atât de condițiile social economice, cât și de migrarea populației câtre oraș începând cu anii 1960 și către comuna din anul 1990. Totodată, înainte de 1990, pe baza reglementărilor comuniste, comuna a cunoscut o reducere a 10

Pagina 11

intravilanului în condițiile unui exod rural spre orașele dimprejur pentru ocuparea forței de muncă. După anul 1990, teritoriul comunei face parte din zona de influență a celui mai mare oraș din Moldova, care este Iașiul. Paradoxal, după acest an se observă statistic, o stagnare a migrației, iar în ultimii 5 ani s-a produs chiar o migrare inversă de la oraș la satun exod urban, pandemia având un rol semnificativ. După anul 2000, la nivelul localităților componente se înregistrează o extindere a zonei de locuit în afara intravilanului, prin edificarea de locuințe și spații comerciale fără autorizații. 2.1.2. Evoluția tramei stradale și a parcelarului Satul reședință este unul de tip adunat, este configurat pe baza unui sistem de ulițe în care grădina este prefigurată în spatele curții. În zona centrală, situată în partea central-sudică a așezării, a fost prefigurat un nucleu edilitar compus din biserică și câteva construcții, printre care și actualul sediu al primăriei, care era sediul grănicerilor în perioada în care satul era punct vamal. Țesutul istoric dispune de o tramă stradală formată de-a lungul unui drum principal pe traseul căruia s-a extins localitatea marginal. Un sistem de ulițe secundare a fost alcătuit între insulele-cvartalele pe care sunt configurate parcele de teren cu casele de locuit aferente. Țesutul edilitar al perioadei moderne și contemporane, între secolele XIX-XX, a propus o dezvoltare edilitar-urbană bazată pe rutele istorice. Conformarea satelor este predeterminată de străzile și ulițele și traseele lor sinuoase, ce urmăresc atât văile, cât și panta terenului, generând astfel o imagine organică, spontană. În cazul satelor adunate, cum sunt cele ale comunei pe care o analizăm, ritmicitatea amplasării clădirilor și prefigurării loturilor, este relativ uniformă. Arealul gospodăriei permanente poziționate în vatra satului includea casa de locuit a sătenilor și anexele de tip monofuncțional, ce erau poziționate pe loturi mari de teren. Ulterior au fost incluse și anexele multifuncționale, la mijlocul secolului al XIX-lea, dar evoluția locativă s-a soldat cu restrângerea suprafețelor de teren. 11

Pagina 12

2.1.3. Patrimoniul cultural construit În comuna Ciurea există monumente istorice conform Listei Monumentelor Istorice 2015, după cum urmează, dar și situri arheologice protejate: Nr. Cod LMI 2015 Denumire Localitate Adresa Datare crt. "Botul Cihanului", la Situl arheologic de la 1,5 km SE de Gara IS-I-s-B-03555 sat CIUREA; 235 Ciurea, punct „Botul CFR Ciurea și cca. - comuna CIUREA Cihanului”, 200 m E de cartierul Lunca Ciurei "Botul Cihanului", la sec. XVII - 1,5 km SE de Gara sat CIUREA; XVIII, 236 IS-I-m-B-03555.01 Așezare CFR Ciurea și cca. comuna CIUREA Epoca 200 m E de cartierul medievală Lunca Ciurei "Botul Cihanului", la sec. X – 1,5 km SE de Gara sat CIUREA; XI, Epoca 237 IS-I-m-B-03555.02 Așezare CFR Ciurea și cca. comuna CIUREA medieval 200 m E de cartierul timpurie Lunca Ciurei "Botul Cihanului", la sec. VI – 1,5 km SE de Gara sat CIUREA; VIlI, 238 IS-I-m-B-03555.03 Așezare CFR Ciurea și cca. comuna CIUREA Epoca 200 m E de cartierul migrațiilor Lunca Ciurei "Botul Cihanului", la 1,5 km SE de Gara sat CIUREA; sec. III - I 239 IS-I-m-B-03555.04 Așezare CFR Ciurea și cca. comuna CIUREA a. Chr. 200 m E de cartierul Lunca Ciurei sat CIUREA; 1333 IS-II-m-B-04125 Gară - 1893 comuna CIUREA sat CIUREA; 1334 IS-II-m-B-04126 Fabrica de cărămidă - 1891 comuna CIUREA sfârșitul sat CURĂTURI; 1354 IS-II-m-B-04143 Hanul Șanta (moară) - secolului al comuna CIUREA XIX-lea "Zâne", la E de satul Situl arheologic de la sat LUNCA Lunca Cetățuiei, în 509 IS-I-s-B-03614 Lunca Cetățuii, punct CETĂȚUII; - jurul cimitirului „Zâne” comuna CIUREA fostului sat Zanea "Zâne", la E de satul sec. XVII - sat LUNCA Lunca Cetățuiei, în XVIII, 510 IS-I-s-B-03614. 01 Așezare CETĂȚUII; jurul cimitirului Epoca comuna CIUREA fostului sat Zanea medievală "Zâne", la E de satul sec. VIII – sat LUNCA Lunca Cetățuiei, în IX, Epoca 511 IS-I-s-B-03614.02 Așezare CETĂȚUII; jurul cimitirului medieval comuna CIUREA fostului sat Zanea timpurie sec. IV "Zâne", la E de satul sat LUNCA p.Chr, Lunca Cetățuiei, în 512 IS-I-s-B-03614.03 Așezare CETĂȚUII; Epoca jurul cimitirului comuna CIUREA daco- fostului sat Zanea romană "Zâne", la E de satul sat LUNCA Latène, Lunca Cetățuiei, în 513 IS-I-s-B-03614.04 Așezare CETĂȚUII; cultura jurul cimitirului comuna CIUREA geto dacică fostului sat Zanea 514 IS-I-s-B-03614.05 Așezare sat LUNCA "Zâne", la E de satul Hallstatt 12

Pagina 13

CETĂȚUII; Lunca Cetățuiei, în timpuriu comuna CIUREA jurul cimitirului fostului sat Zanea "Zâne", la E de satul Eneolitic, sat LUNCA Lunca Cetățuiei, în cultura 515 IS-I-s-B-03614.06 Așezare CETĂȚUII; jurul cimitirului Cucuteni, comuna CIUREA fostului sat Zanea faza B "Zâne", la E de satul Eneolitic, sat LUNCA Lunca Cetățuiei, în cultura 516 IS-I-s-B-03614.07 Așezare CETĂȚUII; jurul cimitirului Cucuteni, comuna CIUREA fostului sat Zanea faza A Neolitic "Zâne", la E de satul sat LUNCA târziu, Lunca Cetățuiei, în 517 IS-I-s-B-03614.08 Așezare CETĂȚUII; cultura jurul cimitirului comuna CIUREA ceramicii fostului sat Zanea liniare sat HLINCEA; secolele 1404 IS-II-a-A-04180 Mănăstirea Hlincea comuna - XVI-XX CIUREA sat HLINCEA; „Biserica”Sf. cca. 1587, 1405 IS-II-a-A-04180.01 comuna - Gheorghe” 1659-1660 CIUREA sat HLINCEA; 1406 IS-II-a-A-04180.02 Ruine chilii comuna - secol XVI CIUREA sat HLINCEA; 1407 IS-II-a-A-04180.03 Turn clopotniță comuna - secol XVII CIUREA sat HLINCEA; 1408 IS-II-a-A-04180.04 Zid de incintă comuna - secol XVII CIUREA sat PICIORU Biserica ”Sf. 1452 IS-II-a-B-04218 LUPULUI; - 1845 Nicolae” comuna CIUREA Tabel 1 - Monumente istorice din comuna Ciurea 2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL 2.2.1. Generalități Din punct de vedere al încadrării geografice, teritoriul administrativ al comunei Ciurea se situează între următoarele coordonate geografice: • 47°00'14.30'' – 47°08'00.43'' latitudine nordică; • 27°31'27.51'' – 27°39'24.08'' longitudine estică. Din punct de vedere geomorfologic comuna Ciurea este așezată la interferența a două subunități ale Podișului Moldovenesc: Câmpia Moldovei și Podișul Central Moldovenesc, în depresiunea Bîrnova-Voinești. Comuna este situată în partea sud-estică a județului Iași, în vecinătatea sudică a municipiului Iași. 2.2.2. Caracteristicile reliefului și structura geologică Din punct de vedere geomorfologic, comuna Ciurea este situată în unitatea majoră de relief Podișul Moldovei, teritoriul său administrativ desfășurându-se pe două subunități ale acestuia, inegal reprezentate: Câmpia Moldovei (60%) în nord și Podișul Bârladului (40%), în sud. 1 Podișul Moldovei este situat în partea de est și nord-est a României, continuându-se și dincolo de Prut în Republica Moldova și Ucraina. Este cea mai întinsă unitate de podiș din țară, cu o înclinare generală de la nord la sud. Relieful este alcătuit dintr-o alternanță de culmi, depresiuni și culoare de vale. 1 conform Harta fizică a României – autor Prof. Univ. Dr. Mihai Ielenicz. 13

Pagina 14

Figura 1 – Amplasarea zonei studiate în cadrul unităților majore de relief Sursă: Harta fizică a României – Prof. Univ. Dr. Mihai Ielenicz La nivelul comunei Ciurea, aspectul general al reliefului este predominant colinar, reprezentat printr-o alternanță de dealuri prelungi, înguste, cu culmile teșite și văi largi, care converg spre partea de nord a comunei, creând o zonă depresionară extinsă. Toponimia însăși este un indiciu concludent pentru netezimea reliefului și scăderea lin a altitudinii, localitatea care s-a dezvoltat în această zonă de convergență hidrografică purtând denumirea de Lunca Cetățuii. Figura 2 - Aspectul general al reliefului la nivelul comunei (Picioru Lupului și Ciurea în prim plan, iar în plan secund Dumbrava spre NV și Lunca Cetățuii spre NNE) Teritoriul administrativ al comunei Ciurea are o formă alungită pe direcția S – N, fiind alcătuit dintr-o succesiune de interfluvii cu aceeași orientare. Cel mai reprezentativ este interfluviul Frumoasa – Tinoasa, care ocupă zona mediană a comunei. Spre sud, acesta se racordează cu platoul structural înalt al Podișului Central Moldovenesc, printr-un versant abrupt, cu energie de relief de circa 200 m, denumit Dealul Nisipului. Spre nord, descrește lin până la valori de 165 – 150 14

Pagina 15

m, terminându-se printr-un versant ce domină lunca Nicolinei cu 30 – 50 m. Din punct de vedere morfologic teritoriul administrativ al comunei Ciurea prezintă parțial un relief specific zonelor de deal si depresiune – campie. În cadrul zonelor depresionare panta terenului are valori cuprinse între 0 – 5 grade. Împreună cu zona de platou sau plai reprezintă 47.37 % din teritoriu. Pe zonele de versant panta este variabilă astfel: • versanți cu pantă de 5 – 10 grade în procent de 39.84 % din teritoriul administrativ; • versanți cu panta de 10 – 15 grade ocupă 11.06 % din teritoriu; • versanți cu panta de 15 – 20 grade ocupă 1.43 % din teritoriu; • versanți cu panta de 20 – 30 grade ocupă 0.32 % din teritoriu; • versanți cu panta mai mare de 30 grade ocupă suprafețe nesemnificative din teritoriul comunei în procent de sub 0.01%. 2.2.3. Condiții climatice Caracteristicile climatice generale pentru teritoriul administrativ al comunei Ciurea derivă din influențe climatice asociate unei deplasări generale a maselor de aer care se face din direcție predominant estică. Pe de altă parte, particularitățile topoclimatice reflectă influența reliefului, care intervine în principal prin altitudine: 60 - 70 m altitudine minimă (în nordul teritoriului administrativ), 300 m altitudine maximă (în sudul teritoriului administrativ), la care se adaugă expoziția și înclinarea versanților, ca factori determinanți în diferențierea topoclimatică. Prin poziția geografică și prin caracteristicile altitudinale ale teritoriului administrativ, climatul specific pentru UAT Ciurea se încadrează în climatul Podișului deluros al Moldovei. Temperatura medie anuală variază de la 9,2°C și 9,6°C. Circulația generală a maselor de aer se face predominant din direcție nordică, estică, cu influențe sudice și vestice . Aceste lucru se reflectă în cantitatea medie de precipitații (600 mm), remarcându-se faptul că cele mai mici cantități de precipitații se înregistrează în luna febraurie. Pe teritoriul comunei se manifestă diferite tipuri de topoclimat, de la topoclimatul de platouri interfluviale (care apare pe interfluviile colinare La Floreanca, dealul Budului, Dealul Tinoasa, Dealul Lynx, Dealul la Cortez), la topoclimatul de adăpostire în micile depresiuni erozive de la baza coastei de tranziție, favorizând un climat mai cald, relativ secetos datorită fenomenului de foehnizare. În zonele acoperite de fond forestier se manifestă un microclimat de pădure constituit într-o categorie specială, benefică culturilor agricole din zona lor. Temperaturile medii sunt mai scăzute, precipitațiile mai bogate oferind beneficii culturilor învecinate prin efectul de seră. Cele mai coborâte medii lunare se înregistrează în ianuarie (-3.6°C), iar cele mai ridicate în luna iulie (21.3°C). Temperatura minimă absolută a fost -35°C și a fost înregistrată pe 1 februarie 1937, iar temperatura maximă absolută a avut valoarea +40.1°C a fost atinsă pe 22 iulie 2007. Prima zi de îngheț apare între 1 și 21 octombrie, iar ultima zi de îngheț se înregistrază între 11 aprilie și 1 mai. Numărul de zile fără îngheț este în jur de 180 zile într-un an. Adâncimea maximă de îngheț este h = 0.80 – 0.90 m, conform STAS 6054/87. Figura 3– Harta climatică a României 15

Pagina 16

Cantitatea medie anuală de precipitații este de circa 500 – 600 mm/an. Distribuția precipitațiilor în timpul anului este neuniformă. Regimul anual al precipitațiilor atmosferice cunoaște variații importante, precipitațiile medii lunare fiind în creștere, în general din luna februarie până în luna iunie, după care descresc până în luna decembrie. Cantitatea maximă de precipitații în 24 ore a depășit uneori media lunară. În zona investigată, pe 25.08.1970, sau înregistrat următoarele valori: Voinești – 121.3 mm, Mogoșești – 154.4 mm, Iași – 136.7 mm. Chiar și când cantitățile depășesc 20 mm / 24 h, dar solul este deja umed sau 40 mm / 24 h în cazul unui sol uscat, se creează condiții pentru producerea inundațiilor sau a proceselor de versant. Viteza medie a vântului este de 3.7 m/s. Însă această valoare oscilează destul de mult dacă avem în vedere direcțiile din care se manifestă vântul. Astfel, la Iași viteza cea mai mare au o vânturile din direcția nord-vest (5.2 m/s), urmate de cele din direcția nord (4.4 m/s) și de cele din direcția sud (4.1 m/s). Cele mai mici viteze le au vânturile din direcția sud-vestică și vestică (3 m/s) și cele din direcția nord-estică (2.6 m/s). 2.2.4. Rețeaua hidrografică Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Ciurea aparține spațiului hidrografic Prut-Bârlad, fiind străbătut de pârâul Nicolina, afluent de gradul III al râului Prut. Râul Prut, lung de 953 km, izvorăște din Carpații Păduroși din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs, fiind apoi pe direcția sud-est. În cursul său superios este un râu tipic monat, valea lui e îngustă cu versanți înalți și abrupți, curgerea rapidă, iar în albie se întâlnesc multe praguri. În cursul de mijloc, Prutul formează meandre în lunca sa, are viteza de 1.5 m/s după care valea râului se lărgește până la 5-6 km, cursul devine liniștit, iar pe versanți sunt bine exprimate terasele. În cursul său inferior, valea râului se lărgește considerabil, până la 8-10 km, formează meandre, versanții devin mai domoli pe alocuri grafmentați de ravene. Se varsă în Dunăre lângă Reni, la est de orașul Galați. Principalul curs de apă este reprezentat de Râul Nicolina care este principalul colector zonal. Astfel, rețeaua hidrografică cadastrată existentă pe teritoriul comunei Ciurea este reprezentată de Tinoasa, Frumoasa, Juvăț – afluenți ai Nicolinei care se varsă în râul Bahlui la nord. Lacurile Ciurbești și Juvăț sunt lacuri de baraj antropic create în vederea regularizării cursurilor de apă. Principalii afluenți ai râului Nicolina sunt valea Tinoasă și pârâul Frimoasa, ambii cu izvoarele sub Coasta Iașulor, cu un curs orientat aproximativ S-N, adâncit în mod natural, respectiv antropic cu 1.5 m față de nivelul general al șesului aluvial. Luncile create au lățimi generoase (400-700 m), având în vedere lungimile și debitele reduse ale pârâielor. Figura 4 – Dig de pământ în lunca Nicolinei (Strada Ecoului) Tinoasa izvorăște de sub Dealul Rusului, interceptând, pe cursul superior, o serie de galeți grezo-calcaroși provenind din straturile sarmatice și adunând, pe parcurs, mai mulți afluenți cu caracter obsecvent. Pe cei 4,7 km² are afluenții: • Rusu în lungime de 1,2 km; • Bolovani – 0,5 km; • Ciurel – 1,1 km; • Humăria – 0,7 km. 16

Pagina 17

Figura 5 - Valea Tinoasă la liziera pădurii Bârnova Frumoasa adună afluenții din regiunea de coastă și din interfluviile colinare Poeni, La Floreanca și Dealul Calului. Bazinul său este de 23 km². Juvăț drenează o mică suprafață în N-E, pe o lungime de 1,8 km. Pârâul Nicolina întră pe teritoriul administrativ al comunei Ciurea dinspre est și îl străbate pe o distanță de aproape 4.5 km, pe un traseu cu frecvente schimbări de direcție, pe parcursul căruia colectează toate văile secundare cu obârșiile în zonele colinare înconjurătoare, în special pe versantul Coastei Iașilor. Albia minoră este îngustă și adâncă, iar cea majoră are o lățime cuprinsă între 150 – 350 m. Din cele 7 terase formate de Nicolina, 3 sunt pe teritoriul comunal, fiind valorificate încă dintr-o perioadă foarte veche, datorită fertilității ridicate a solului. În comparație cu celelalte râuri, Nicolina are scurgere de la sud la nord. Apele subterane (de adâncime) se constituie în depozite siluriene din șesul Nicolinei. În general sunt ape bicarbonat-sulfatic-calcic și cloro-sodic cu o cantitate de 500 mg/l. 2 Figura 6 – Râul Nicolina în zona podului de pe DJ 248C 2 Monografie Ciurea 17

Pagina 18

Lacul Ciurbești (150 ha) este aprovizionat de o rețea hidrografică cu caracter semipermanent (în special Frumoasa și pârâurile de pe Dealul Ciurbești și Dealul Surda/Mogoșești). Având o lungime de 2,4 km și lățimea între 50 – 150 m, ajunge la o adâncime maximă de 5 m. Figura 7 – Lacul Ciurbești Lacul Juvăț (12 ha) este aprovizionat în principal de pârâul Juvăț și afluenții săi. Are o lungime de 0,8 km, lățime cuprinsă între 50 – 150 m și o adâncime maximă de 2 m. 3 Lacurile lacuri de baraj antropic cu rol de regularizare a cursurilor de apă. 2.2.5. Solul Solurile reprezintă pentru locuitorii comunei o resursă naturală utilizată pentru a obține produse vegetale, un mijloc de producție în agricultură și silvicultură, dar și ca fundament al construcțiilor de orice fel din cadrul colectvităților umane sau din afara acesteia. Rolul principal al solului în natură rezidă din producerea de biomasă prin procesul de fotosinteză, dar și cel de descompunere a resturilor organice încorporate. Din punct de vedere geo-tectonic, comuna Ciurea aparíne Platformei Moldovenești, terminația sud-vestică a Platformei Est Europene și se caracterizează printr-o structură complexă a fundamentului și a cuverturii preneogene. Platfoma Moldovenească este alcătuită dintr-un fundament precambrian și o cuvertură sedimentară din care, în zona investigată, aflorează doar depozite sarmațiene. Depozitele mai vechi au fost identificate numai prin foraje. Figura 8 – Depozite argiloase bessarabiene în Dealul Nisipului 3 Monografie Ciurea 18

Pagina 19

2.2.6. Vegetația și fauna Vegetația Vegetația naturală a comunei aparține zonei de silvostepă. Aceasta se caracterizează printr-o vegetație ierboasă, cu multe elemente sudice, termofile, completată de prezența unor pâlcuri de pădure de stejar și gorun pure și în amestec. Vegetația ierboasă este reprezentată prin asociații de păiuș și colilie, iar pe terenuri erodate s-au dezvoltat asociații secundare de firuță cu bulb, peliniță, laptele cucului. Pajiștile naturale reprezentate prin pășuni și fânețe au fost diminuate în timp și înlocuite treptat cu culturi agricole. Conform condițiilor locale (versanți cu expoziții diferite și interfluvii, altitudini de până la 500 m), cea mai mare parte a pădurilor sunt constituite din specii de foioase. Dintre speciile existente (carpen, tei, gorun, stejar, fag, frasin, ulm, jugastru) fagul ocupă cel mai mare procent. Conform desfășurării treptelor hipsometrice, pe teritoriul comunei vegetația forestieră este prezentă doar în partea sudică, unde se face tranziția între cele 2 subunități de relief: Câmpia Moldovei și Podișul Central Moldovenesc. Vegetația intrazonală este asociată spațial cu luncile râurilor și ale lacurilor aici fiind prezente specii cum ar fi papura (Typha angustifolia) și rogozul (Carex riparia). Fauna Speciile de animale care populează teritoriul comunei aparțin mai multor provincii faunistice europene și asiatice. De la elemente dacice: cățelul pământului, buhaiul de baltă; mediteraneene: călugărița, veverița, specii de păianjeni; pontice: grivanul pitic și lacerta argilis; elemente arctice: gâște și rațe sălbatice; fauna de pădure: mistreț, căprioară, vulpe, jder, viezure, cerb carpatin, iepure, șoareci, veverița de pădure. Avifauna este foarte variată și bogată: ciocănitoarea, privighetoarea neagră, cucuveaua pitică, eretele, porumbelul de scorbură, coțofana, cioara, pupăza, graurul, prepelița, potârnichea, fazanul, mierla, barza, lăstunul, ș.a. Dintre reptile se regăsesc: șarpele de pădure, vipera neagră, gușterul și șopârla. Batracienii se află în zonele cu multă umiditate: broasca brună de pământ, broasca de pădure, brotăcelul, tritonul, ș.a. Trăiesc în zonă și o serie de insecte, dintre care cele mai dăunătoare sunt cele xilofage. Fauna lacustră cuprinde: mreana, bibanul, crapul, cleanul, ș.a. 2.2.7. Elemente naturale de interes deosebit Arii naturale protejate Ariile naturale protejate de pe teritoriul comunei fac parte din rețeaua de arii naturale protejate aferentă județului Iași. Județul Iași are o rețea de arii naturale protejate care este alcătuită din 53 de arii naturale protejate, din care 26 sunt Situri Natura 2000, iar 27 sunt arii protejate sau revervații naturale, de interes național. Condițiile fizico-geografice și ecologice specifice Podișului Moldovei, care domină din punct de vedere biogeografic zona, au generat un patrimoniu natural valoros, reprezentat în cazul teritoriului administrativ al comunei Ciurea în special din păduri și pajiști naturale sau fânațe și lacuri a cărui prezervare este asigurată de o ariile naturale protejate de tip Natura 2000. Pe baza acestor caracterisitici biogeografice, prin OM nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejata a siturilor de importanță comunitara, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania, s-a instituit: • situl de importanță comunitară: ROSCI0135 Pădurea Bârnova – Repede • și ariile de protecție specială aviafaunistice: ROSPA0092 Pădurea Bârnova și ROSPA0158 Lacul Ciurbești – Fânațele Bârca. Situl de importanta comunitara ROSCI0135 Pădurea Bârnova - Repedea se suprapune peste partea sudică a teritoriului administrativ pe o suprafață de 1237,22 ha. Aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0092 – Pădurea Bârnova se suprapune peste partea sudică a teritoriului administrativ pe o suprafață de 515,75 ha. Aria de protecție specială aviafunistică ROSPA0158 Lacul Ciurbești – Fânațele Bârca se suprapune peste partea nord-vestică a teritoriului administrativ pe o suprafață de 26,61 ha. Pădurea Bârnova – Repedea este un teritoriu care desemnează o arie naturală protejată și sit de importanță comunitară. Se întinde pe suprafața de peste 12.216 hectare, de pe raza a 11 de UATB (comune și municipiul Iași) din județul Iași. Situl se extinde pe partea nordică a Podișului Central Moldovenesc la interferența cu Câmpia Moldovei. Situl se suprapune și cu alte arii naturale protejate. Aria de protecție specială avifaunistică – Pădurea Bârnova se suprapune peste situl de importanță comunitară ROSCI0135 Pădurea Bârnova - Repedea. Situl se află în sud-estul județului Iași, pe teritoriile administrative a 11 comune și a municipiul Iași. 19

Pagina 20

În satul Hlincea există 3 stejari seculari, vârsta arborilor fiind de 368, 396 respectiv 501 ani. Aceștia sunt incluși în „Lista arborilor monument al naturii din județul Iași declarați prin HCJ nr. 8/1994”. Arborele Ginko Biloba (sau arborele pagodelor) se află în Lunca Cetățuii, în fața Ocolului Silvic. Suprafață din AP Procent din AP pe Nr. crt. Aria protejată Suprafața AP (ha) pe teritoriul UAT teritoriul comunei Ciurea (ha) Ciurea ROSCI0135 Pădurea Bârnova - 1 12.216 1237.22 25,93 Repedea 2 ROSPA0092 Pădurea Bârnova 12.684,82 515,75 10,81 ROSPA0158 – Lacul Ciurbești- 3 520,7 26,61 0,55 Fânațele Bârca Tabel 2- Suprafețele ocupate de ariile protejate Sit Natura 2000 (bilanț teritorial) Figura 9 – Arii naturale protejate pe teritoriul UAT Ciurea Sursă: Prelucrare proiectant 20

Pagina 21

Tipurile de habitate și speciile pentru care au fost desemnate ariile protejate sunt următoarele: În ROSCI0135 Pădurea Bârnova - Repedea sunt prezente mai multe specii de interes comunitar: 1 specie de plante, 5 specii de mamifere, 9 specii de nevertebrate și 2 habitate de interes comunitar: păduri de fag de tip Asperulo – Fagetum și păduri dacice de stejar și carpen. Situl ROSPA0092 a fost desemnat pentru a proteja avifauna unui corp de pădure compact din Podișul Central Moldovenesc aflat într-o stare favorabilă de conservare, alături de care mai sunt prezente pe suprafețe mici culturi agricole și pajiști. Aceste habitate adăpostesc peste 120 de specii de păsări dintre care 33 sunt de interes comunitar pentru conservare. Limitele sale urmăresc în mare parte liziera pădurii realizând delimitarea suprafețelor împădurite de terenurile agricole sau alte amenajări antropice învecinate. Situl ROSPA0158 reprezintă o zonă umedă ce a devenit suport pentru o serie de specii de păsări. Sit important și pentru cuibăritul eretului de stuf (Circus aeruginosus), stârcului roșu (Ardea purpurea) și al egretei mari (Ardea alba). Situl aparține sudului Câmpiei Jijiei-Bahlui, relieful în care este localizat acest sit aparține sedimentarului sarmațian. Coeziunea slabă a acestui sedimentar a permis să fie ușor modelat de către rețeaua hidrografică, ceea ce a facilitat formarea unei care ulterior a fost modelată antropic prin construcția de baraje pentru acumularea apei. 4 Administrarea ariilor naturale protejate Cadrul legal privind administrarea ariilor protejate este dat de următoarele documente legislative: • OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; • Legea nr. 95 din 11 mai 2016 privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; • HG nr. 997/2016 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate. Principalele responsabilități de administrare ale ariilor protejate le au următoarele entități: • Ministerul Mediului prin Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) • Structurile de administrare special constituite în acest scop, • Autoritățile administrației publice locale pentru ariile protejate de interes local. Principalele instrumente în administrare/custodie sunt regulamentul de funcționare și planul de management al ariei naturale protejate. După etapa inițială a declarării / instituirii, ariile protejate intră procesul de administrare / management, prin intermediul căruia trebuie atinse obiectivele de management. Managementul ariilor naturale protejate la nivel național este un proces adaptiv, ca urmare a modificării cadrului legislativ care reglementează acest proces. Formele inițiale de administrare ale ariilor naturale protejate de interes național, prin structuri de administrare special desemnate și prin custozi, au fost înlocuite odată cu apariția Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). Aceasta a preluat, prin structurile sale teritoriale (județene), managementul tuturor ariilor naturale protejate care nu aveau desemnate structuri proprii de administrare. Gestionarea acestor teritorii se realizează în baza planurilor de management, existența acestora fiind fundamentală atât pentru exercitarea efectivă a administrării, cât și pentru accesarea surselor de finanțare în vederea implementării măsurilor de protecție și conservare a integrității ariilor protejate. O schimbare importantă în administrarea ariilor naturale protejate a fost făcută odată cu adoptarea legii nr. 95/2016, prin care s-a aprobat înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), în vederea asigurării unei administrări unitare și eficiente a ariilor naturale protejate din România. În noiembrie 2018 s-a înființat Serviciul Teritorial Iași al ANANP, ca structură teritorială județeană, care a preluat custodia ariilor protejate și dreptul de a încheia parteneriate cu alte autorități, instituții și ONG-uri, astfel încât administrarea ariilor naturale protejate din județul Iași să fie cât mai eficientă. Dintre cele enumerate mai sus, situl ROSCI0135 este singurul care beneficiază de un plan de management aprobat. Cele 2 arii protejate de interes european nu dispun de planuri de management avizate, situația administrării lor fiind următoarea: Data acordare Data valabilitate Entitate Cod AP Denumire AP administrare administrare administrare 09.2016 09.2026 ROSCI0135 Pădure Bârnova - Repedea ANANP – ST Iași 4 https://ananp.gov.ro/wp-content/uploads/OBIECTIVE-DE-CONSERVARE-SPECIFICE-ROSPA-1.pdf 21

Pagina 22

09.2016 09.2026 ROSPA0092 Pădure Bârnova ANANP – ST Iași Lacul Ciurbești – Fânațele 09.2016 09.2026 ROSPA0158 ANANP – ST Iași Bârca Tabel 3. Situația administrării ariilor naturale protejate Natura 2000 Deși nu există planuri de management aprobate, există obligativitatea implementării unor măsuri legale de către actorii responsabili (structuri de administrare) pentru că în multe arii protejate sunt afectate speciile și habitatele de interes comunitar sau național, datorită unui management încă în organizare. Pentru prevenirea unor acțiuni/activități care pot conduce la deteriorarea obiectivelor de conservare care au stat la baza instituirii și declarării ariilor de protecție specială avifaunistice ROSPA0092 Pădurea Bârnova și ROSPA0158 Lacul Ciurbești – Fânațele Bârca luând în considerarea faptul că acestea se află în administrarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, se impune adoptarea unui set minim de măsuri speciale de protecție și conservare a diversității biologice precum și conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, de siguranță a populației și investițiilor, până la aprobarea unui plan de management. 2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU 2.3.1. Încadrare în teritoriu Comuna Ciurea este o unitate administrativ-teritorială din Județul Iași, Regiunea Nord-Estică a României. Localizată în zona sud-estică a teritoriului județean, această comună se găsește în vecinătatea sudică a Municipiului reședință Iași, fiind UAT de rang IV aflat în cadrul zonelor metropolitane sau periurbane (conform legii 246/2022 privind zonele metropolitate, Comuna Ciurea aparține zonei metropolitane a Municipiului Iași). Comuna este situată la o distanță de 12 km față de municipiul Iași (reședința de județ), respectiv 57 km față de municipiul Vaslui, reședința județului vecin. Din punct de vedere geografic, Ciurea este amplasată la interferența a două subunități ale Podișului Moldovenesc: Câmpia Moldovei și Podișul Central Moldovenesc, în depresiunea Bîrnova-Voinești. Figura 10 – Încadrarea comunei Ciurea la nivel județean Comuna Ciurea se învecinează cu: • la nord: comuna Miroslava și municipiul Iași; • la est: comunele Bârnova și Dobrovâț • la sud: comunele Dobrovâț și Grajduri; • la vest: comunele Mogoșești și Miroslava. 22

Pagina 23

Poziționarea în zona metropolitană a municipiului Iași care asigură conectarea la magistralele de drumuri naționale și cele de calea ferată ii asigură un bun potențial de poziție cu legături favorabile spre vestul, centru și sudul țării. De asemenea poziționarea în proximitatea graniței cu Moldova, conferă comunei un avantaj. Relațiile de interconectare în teritoriu a comunei Ciurea sunt polarizate aproape în totalitate de minicipiul Iași, comuna facând parte din zona periurbana a acestuia. Principalele căi de acces în comuna Ciurea sunt drumurile județene DJ 248, DJ 248C și 248D prin intermediul cărora se realizează conexiunea teritoriului administrativ cu vecinătățile. Legătura cu municipiul Iași se face la nord prin drumul județean DJ 248, de-a lungul căruia sunt dezvoltate și localitățile Lunca Cetățuii și Dumbrava. Acesta pornește din nord-nord-est pe direcția sud-sud-vest și face legătura la sud cu comuna Grajduri. DJ 248C face legătura din Lunca Cetățuii din DJ 248 pe traseul Ciurea – Picioru Lupului – Mogoșești, iar DJ 248D din Ciurea (din DJ 248C) – Bârnova spre est. Conectarea la rețeaua națională de căi ferate a comunei Ciurea se realizează printr-o linie dublă neelectrificată, de traseul de cale ferată 600: Tecuci – Iași. UAT Ciurea este membru al ADI Zona Metropolitană Iași din anul 2004, conform HCL nr. 30/27.05.2004. Zona Metropolitană Iași (ZMI) cuprinde 28 de membri. Alături de Consiliul Județean Iași, din Zona Metropolitană Iași fac parte 27 localități, din care municipiul Iași și 26 comune: Aroneanu, Bârnova, Ciurea, Comarna, Costuleni, Dobrovăț, Golăiești, Grajduri, Holboca, Lețcani, Miroslava, Mogoșești, Movileni, Popricani, Prisăcani, Rediu, Românești, Scânteia, Schitu Duca, Tomești, Țigănași, Țuțora, Ungheni, Valea Lupului, Victoria, Voinești. Figura 11 – Încadrare în ZMI Sursă: zmi.ro 2.3.2. Structura teritoriului administrativ Centrul politico-administrativ al comunei Ciurea, este localitatea Ciurea. Unitatea administrativ-teritorială Ciurea are o suprafață totală de 4769,57 ha, cuprinzând teritoriile din intravilan și din extravilan. În actuala structură administrativă, comuna Ciurea este alcătuită din 7 localități: • Ciurea - reședința comunei; • Hlincea - sat aparținător; • Lunca Cetățuii- sat aparținător; • Dumbrava- sat aparținător; • Picioru Lupului- sat aparținător; • Curături- sat aparținător; • Slobozia- sat aparținător. 23

Pagina 24

Cele 7 vetre de sat sunt dezvoltate în general de-a lungul principalelor cai de comunicație rutieră. Bilnațul teritorial la nicvelul teritoriului administrativ este următoarea: Tabel 4 – Bilanțul teritorial la nivel de UAT, intravilan existent Tabel 5 – Categoriile de folosință la nivel de UAT, intravilan porpus 2.4. ACTIVITĂȚI ECONOMICE 2.4.1. Date de la nivel suprateritorial Potențialul economic al Județului Iași nu poate fi definit decât prin raportare la rolul său în planul regional și național. Astfel, în definirea profilului economic vom lua în considerare nu doar activitățile economice din cadrul județului, ci și potențialul său endogen (definit în raport cu suprafața agricolă, numărul de locuitori, suprafața forestieră, numărul de animale exprimate în UMV, patrimoniul cultural), capitalul uman, echiparea tehnico-edilitară și caracteristicile fizico-geografice. Județul Iași este situat în Macroregiunea Doi, Regiunea Nord-Est și are un total de 991.386 locuitori în anul 2023, în creștere remarcabilă față de anii precedenți, în perioada de referință 2011-2023. Raportul dintre cele două medii de rezidență – urban și rural – este unul foarte echilibrat, remarcându-se totuși o ușoară dominanță a mediului rural. Astfel, se remarcă faptul că în anul 2011, raportul dintre urban și rural era de 48,18% la 51,82% în favoarea mediului rural, în timp ce în anul 2023 raportul este de 48,88% la 51,12% în favoarea mediului rural. Populația județului Iași crește, din punct de vedere numeric, evoluția fiind înregistrată la nivelul ambelor medii de rezidență. 2.4.1.1. Produsul intern brut Județul Iași este primul județ din Regiunea Nord-Est din perspectiva produsului intern brut și al V-lea în topul județelor României, din perspectiva PIB-ului național (excluzând Bucureștiul). Conform datelor statistice furnizate de topfirme.ro pentru anul 2022, județul Iași are pe teritoriul său 86.236 de agenți economici. Cea mai mare densitate a întreprinderilor se găsește în Municipiul Iași, unde sunt raportați 51.506 de agenți economici, adică aproape 60% din totalul agenților economici ai județului. Agenți economici numeroși se găsesc și pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale învecinate Municipiului Iași. Din perspectiva PIB, Județul Iași raportează în anul 2022 o valoare de 49,5 miliarde lei, prețuri curente, reprezentând aproximativ 33,42% din PIB-ul Regiunii Nord-Est. Acesta reprezintă primul județ, ca mărime PIB, la nivel regional, fiind urmat la distanțe considerabile de județele Bacău și Suceava. 2.4.1.2. Cifra totală de afaceri pe secțiuni de activitate Conform datelor furnizate de topfirme.ro, cifra totală de afaceri la nivelul Județului Iași, în anul 2022, este de 47 miliarde lei (adică 10,7 miliarde euro), reprezentând 1,87% din cifra ce afaceri a României. Din perspectivă economică, este evidentă o polarizare a cifrei de afaceri în jurul principalului centru economic din Județ, municipiul-reședință Iași. Cele mai multe firme, la nivelul Județului Iași, sunt concentrate în Municipiul Iași, în cadrul acestei unități administrativ-teritoriale fiind identificat un total de 51.506 de agenți economici. Alte unități administrativ-teritoriale cu numere mari de agenți economici sunt: • Miroslava – 4.462 agenți economici • Pașcani – 2.882 agenți economici • Valea Lupului – 2.590 agenți economici • Lunca Cetățuii – 1.438 agenți economici • Tomești – 1.420 agenți economici Așa cum reiese din Error! Reference source not found. de mai jos, cei mai mulți agenți economici de pe teritoriul Județului Iași se găsesc în cadrul Municipiului reședință Iași și în celelalte unități administrativ-teritoriale din vecinătate. Numere relativ mici de agenți economici se găsesc în general în unitățile administrativ-teritoriale rurale amplasate la distanțe mari față de zonele urbane, cu precădere dispuse în zona vestică a teritoriului județean. 24

Pagina 25

Figura 12 – Distribuția UAT-urilor din Județul Iași în raport cu numărul de agenți economici de pe teritoriul lor Susă: prelucrare proiectant 2.4.1.3. Profitul net total pe domenii de activitate La nivelul Județului Iași, domeniile de activitate care au înregistrat cel mai mare profit în anul 2022 sunt comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor și construcții. Au mai înregistrat profit ridicat și domeniile industrie prelucrătoare (13,26%) și activități profesionale științifice și tehnice (11,42%). Din perspectiva evoluției profitului net se observă o scădere urșoară a ponderii domeniilor dominante – comerț, construcții și industrie – concomitent cu creșterea ponderii domeniilor activități profesionale științifice și tehnice, informații și comunicații, tranzacții imobiliare sau hoteluri și restaurante. 2.4.1.4. Numărul întreprinderilor pe secțiuni de activitate Cel mai mare număr de agenți economici din Județul Iași se găsește în domeniul comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor. În acest domeniu activează aproape 25% din totalul agenților economici din Iași, conform datelor statistice identificate. În plan secund, numere mari de agenți economici activează în domeniile activități profesionale științifice și tehnice (12,72%), construcții (11,62%) și transport și depozitare (8,23%). 2.4.1.5. Forța de muncă a județului Iași Populația ocupată Din perspectiva ratei de ocupare a populației, la nivelul Județului Iași se remarcă în continuare polarizarea centrelor economice principale și a zonelor periurbane ale acestora. Județul Iași se găsește în plin proces de îmbătrânire demografică, deși se remarcă procente ridicate de populație tânără (0-14 ani) precum și ponderi ridicate ale populației din categoria activă. Dacă în anul 2011, populația cu vârstă activă din Județul Iași (15-64 ani) reprezenta 599.850 persoane (adică 70,05% din totalul locuitorilor), în anul 2023 acest număr se ridică la valoarea de 685.635 persoane (adică 70,20% din totalul locuitorilor din Județul Iași). Se remarcă faptul că în anul 2011, cea mai mare parte a populației din Județul Iași era ocupată în agricultură, silvicultură, pescuit (93.800 de persoane ocupate, reprezentând 33,5% din totalul persoanelor ocupate din Județ), fiind urmați de cei din industria prelucrătoare (39.300 de persoane ocupate în acest domeniu, adică 14,04%). Față de această perioadă, în prezent, numărul persoanelor ocupate în agricultură, silvicultură și pescuit a scăzut considerabil, procentul ridicându-se la doar 31.400 de persoane, adică 11,74% în anul 2022. A crescut, însă, procentul persoanelor ocupate în comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor (29.400 de persoane, adică 14,73%). Din perspectiva numărului total de persoane ocupate, la nivelul Județului Iași, se înregistrează o scădere ușoară, numărul total al acestora scăzând în intervelul de referință 2011-2022, de la 280.000 de persoane ocupate în 2011 un total de 267.400 de persoane ocupate în anul 2022. 25

Pagina 26

Numărul de angajați La nivelul Județului Iași sunt înregistrați, în anul 2022 (conform INS, baza de date Tempo), un total de 196.978 de salariați, în creștere față de anul 2011, când erau raportați doar 145.743 de salariați. În raport cu domeniile de activitate, procentele de salariați din Județul Iași se mențin relativ constante, cu înregistrări de creșteri ușoare în domenii precum comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, industrie prelucrătoare, informații și comunicații, sănătate și asistență socială, construcții sau hoteluri și restaurante. 2.4.2. Structura economică a comunei 2.4.2.1.Profilul economic al comunei Conform informațiilor disponibile, la nivelul Comunei Ciurea din Județul Iași sunt raportați 2.293 agenți economici, reprezentând aproximativ 2,66% din totalul agenților economici ai județului. Comuna Ciurea se numără printre UAT-urile cu valori ridicate ale numărului de agenți economici, fiind din această perspectivă pe locul al cincilea la nivel județean, după, Municipiul Iași (51.506 agenți economici), Miroslava (4.462 agenți economici), Pașcani (2.882 agenți economici) și Valea Lupului (2.590 agenți economici). 2.4.2.2. Cifra totală de afaceri pe secțiuni de activitate Figura 13 – Evoluția cifrei totale de afaceri, pe secțiuni de activitate, la nivelul anului 2022 în comuna Ciurea din județul Iași Sursă: listafirme.ro 26

Pagina 27

Din totalul activităților desfășurate în Comuna Ciurea, cea mai mare cifră de afaceri este înregistrată în domeniul comerț cu ridicata și cu amănunutul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, aceasta fiind urmată la distanță considerabilă de domeniul construcții. Conform datelor statistice disponibile, cifra de afaceri generată de domeniul comerț cu ridicata și cu amănunutul, repararea autovehiculelor și motocicletelor reprezintă 60,39% din cifra totală de afaceri a comunei, adică 508,15 milioane lei, în timp ce cifra de afaceri generată de domeniul construcții este de 160,82 milioane lei, adică 19,11% din cifra totală de afaceri. Domenii precum industrie prelucrătoare, transport și depozitare, hoteluri și restaurante se găsesc în plan secund din perspectiva cifrei de afaceri, ponderile acestora fiind între 2% și 5% în totalul economiei comunei Ciurea. Din perspectiva evoluției cifrei de afaceri, în figura de mai sus, prezentată anterior, se remarcă o creștere foarte rapidă, în intervalul 2011-2022, a primelor două domenii de activitate, respectiv comerț cu ridicata și cu amănunutul, repararea autovehiculelor și motocicletelor și construcții. Din perspectiva evoluției, cifra de afaceri a agenților economici din comună este de 841,43 milioane lei în 2022 (conform listafirme.ro), în creștere considerabilă față de anul 2011 când cifra de afaceri era estimată la doar 262,73 milioane lei. Din perspectiva cifrei de afaceri pe domenii CAEN, se remarcă faptul că domeniul lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale se găsește pe prima poziție, cu o cifră de afaceri de 87,4 milioane lei. Pe locul al doilea regăsim domeniul comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun. Acest domeniu generează o cifră de afaceri de 79,9 milioane lei la nivelul Comunei Ciurea. Topul celor mai importante companii din Comuna Ciurea, în raport cu cifra de afaceri, este următorul: I. MIHAK & TIBAK SRL – 69,3 milioane lei – domeniul comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun; II. CAT CONSTRUCT GRUP SRL – 39,1 milioane lei – domeniul lucrări de construcții a clădirilor rezidențial eși nerezidențiale; III. TOP MID SRL – 29,1 milioane lei – domeniul intermedieri în comerțul cu material lemnos și materiale de construcții; IV. HYTECH ENTERPRESE SRL – 14 milioane lei – domeniul comerț cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet; V. SHADOW TRANS SRL – 12,4 milioane lei – domeniul transporturi rutiere de mărfuri. 2.4.2.3. Profitul net total pe secțiuni de activitate Dacă cifra de afaceri a agenților economici din Comuna Ciurea a crescut cu peste 320% în intervalul 2011-2022, profitul net înregistrat de agenții economici din această comună a crescut și el în mod remarcabil, de la 3,5 milioane lei în anul 2011, la 100,9 milioane lei în anul 2022. Cea mai rapidă creștere din perspectiva profitului a fost înregistrată de domeniul construcții, fiind urmat de domeniile transport și depozitare, informații și comunicații, hoteluri și restaurante. Cele mai importante companii din Comuna Ciurea în raport cu profitul raportat în anul 2022 sunt următoarele: I. CAT CONSTRUCT GRUP SRL – 7,6 milioane lei – domeniul lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale II. SHADOW TRANS SRL – 3,4 milioane lei – domeniul transporturi rutiere de mărufuri III. DEN-YU CONSTRUCT SRL – 2,3 milioane lei – domeniul lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale IV. TOP MID SRL – 2,3 milioane lei – domeniul intermedieri în comerțul cu material lemnos și materiale de construcții V. ZOOBI DIGITAL SRL – 1,9 milioane lei – domeniul comerț cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet VI. CON TED COMPANY SRL – 1,9 milioane lei – domeniul lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor VII. NEMO WASH SRL – 1,4 milioane lei – domeniul activități de alimentație (catering) pentru evenimente VIII. KMC ELECTRICAL SRL – 1,4 milioane lei – domeniul lucrări de instalații electrice 2.4.2.4. Numărul întreprinderilor pe secțiuni de activitate La nivelul Comunei Ciurea, cele mai multe dintre intreprinderile înregistrate activează în domeniul comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, urmat fiind de domeniul construcții. Domeniul comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor reprezintă 22,31% din totalul agenților economici raportați la nivelul comunei în timp de domeniul construcții reprezintă 20,11%. În raport cu domeniile CAEN, domeniul principal la nivelul Comunei Ciurea este cel al lucrărilor de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. 2.4.3. Forța de muncă 2.4.3.1. Populația activă Din perspectiva resurselor de muncă, Comuna Ciurea prezintă o evoluție interesantă. Conform structurii populației pe grupe cincinale de vârstă, se observă o ușoară tendință de îmbătrânire demografică, în sensul deplasării 27

Pagina 28

populației dominante din perspectivă numerică, ce în anul 2011 se găsea în categoria 20-45 ani, către categoria de vârstă 30-55 ani în 2023. Totuși, în acest interval temporal se observă și o suplimentare a populației de copii din această comună, ponderea lor în total populație crescând ușor în anul 2023 față de anul 2011. Potențialul demografic crescut și tendința lentă de îmbătrânire demografică identificate la nivelul acestei comune sunt reflectate și în evoluția ratelor de dependență demografică și înlocuire demografică. Se observă, deci, menținerea indicelui de dependență demografică în intervalul 2011-2023, rezultat al creșterii constante a numărului de locuitori în toate categoriile de vârstă. Totodată, rata de înlocuire demografică este în creștere ușoară, fenomen explicabil prin ponderea puțin mai ridicată a populației tinere în raport cu populația vârstnică. 2.4.3.2. Populația ocupată Se remarcă o creștere procentuală a ponderii populației de salariați în total populație cu vârstă activă, la nivelul Comunei Ciurea, în special în intervalul 2015-2017. În intervalul recent, 2017-2022 se observă o ușoară scădere a ponderii populației de salariați în total populație activă, indicator al faptului că numărul salariaților din comună nu crește cu aceeași viteză cu care crește numărul populației din categoria 15-64 ani. Cu toate acestea, din perspectiva valorilor brute, numărul de salariați din această comună a crescut în intervalul 2011-2022 de la 355 persoane la 1.394 persoane. Figura 14 - Ponderea populației de salariați în total populație activă la nivelul comunei Ciurea în perioada 2011-2022 Sursă: INS, baza de date Tempo 2.4.3.3. Numărul mediu de salariați În perioada 2011-2022, numărul mediu de salariați la nivelul Comunei Ciurea este în creștere. Astfel, dacă în intervalul 2011-2016 în comună erau raportați sub 1.000 de salariați, în intervalul 2015-2017 numărul salariaților crește brusc. În perioada 2016-2017, numărul salariaților din comună crește cu 253,54%, mențiându-se în jurul a 1.350-1.400 de salariați până în prezent. 28

Pagina 29

Figura 15 – Angajați pe domenii de activitate, în anul 2020, în comuna Ciurea Sursă: listafirme.ro Din perspectiva secțiunilor din activitate, cea mai mare parte a populației angajate în cadrul agenților economici din Comuna Ciurea lucrează în domeniul construcții. Acest domeniu asigură 35,01% din totalul angajaților din întreprinderile din comună, în timp ce pe locul al doilea din perspectiva numărului de angajați se găsește domeniul comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu 20,84% din totalul angajaților. Din perspectiva domeniilor CAEN, cel mai mare număr de angajați activează în lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale (265 de angajați), acest domeniu fiind urmat de comerț cu amănuntul al bunurilor de ocazie vândute prin magazine (107 angajați), fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie (60 de angajați) și de restaurante (43 de angajați). Distribuția pe localități componente indică un număr ridicat de agenți economici și implicit, de angajați, la nivelul satului Lunca Cetățuii. 2.4.3.4. Șomajul Figura 16 – Evoluția ratei șomajului în comuna Ciurea, în perioada 2010-2023 Sursă: INS, baza de date TEMPO 29

Pagina 30

În perioada 2011-2023, numărul șomerilor din Comuna Ciurea prezintă o tendință ușor ascendentă. Așa cum se observă în figura de mai sus, prezentată mai sus, numărul șomerilor de sex masculin este puțin mai mare decât numărul șomerilor de sex feminin. Tendința de evoluție a numărului șomerilor din această comună este una fluctuantă. Astfel, în intervalul 2011-2015 se observă o ușoară scădere a numărului de șomer, urmată fiin de o perioadă de creștere a numărului acestora, în intervalul 2015-2023. Cel mai mare număr de șomeri înregistrați este raportat în anul 2022, cu un total de 204 persoane, dintre care 109 persoane erau de sex masculin și 95 de sex feminin. 2.5. POPULAȚIE. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE Populația ocupă un loc central în activitățile de urbanism implicând cunoașterea a trei categorii de aspecte: • necesitățile obiective de dezvoltare; • potențialul cantitativ-demografic al populației; • potențialul calitativ al populației. Câteva dintre argumentele importanței populației în planurile de urbanism se referă la rolul acesteia ca factor central de care se ține seama în elaborarea soluțiilor de dezvoltare, de beneficiar al tuturor măsurilor de dezvoltare care au ca finalitate creșterea nivelului de trai al acelei populații și de realizator al dezvoltării. Capitalul uman este cea mai importantă resursă a societății și reprezintă un factor cu influență definitorie în procesul de dezvoltare economică a unui teritoriu. Populația reprezintă concomitent factor de acțiune, factor de consum și beneficiar al dezvoltării. 2.5.1. Numărul și evoluția populației Conform datelor de la ultimele recensăminte ale populației, în anul 2021 au fost înregistrate 17.254 persoane, în creștere cu 48,2% față de anul 2011, când au fost recenzate 11.640 persoane. În intervalul 1992-2023, populația comunei Ciurea a cunoscut un proces de creștere susținută, numărul populației crescând cu 12.303 persoane, efectivul demografic multiplicându-se de 2,7 ori între 1992-2023 (creștere cu 167%). Rata de creștere a fost constantă în cei 31 ani analizați (3,17%/an), ceea ce arată creștere exponențială. Perioadele de creștere mai rapidă (cu o rată de creștere anuală peste media generală de 397 locuitori pe an) s-au înregistrat în anul 2009 și intervalul 2011-2023. Aceste perioade reflectă o accelerare a creșterii populației, în special începând cu anul 2009, ceea ce arată creșterea atractivității pentru locuire în comuna Ciurea, aflată în proximitatea municipiului Iași. Evoluția numărului populației comunei Ciurea, județul Iași 25000 19674 20000 15000 10000 7371 5000 0 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 Figura 17 - Evoluția numărului populației cu domiciliul în comuna Ciurea Sursă: INS, baza de date TEMPO Datele de la ultimul recensământ al populației arată o creștere demografică importantă între 2011-2021 cu 48,2%, situație diferită față de evoluția în descreștere a populației Municipiului Iași în proximitatea căruia se află. Dintre cele 2861 comune din România, comuna Ciurea se situează pe locul 7 în clasamentul comunelor după numărul de locuitori (date de la Recensământul 2021). Cu un număr de 17.254 locuitori la ultimul recensământ, comuna Ciurea îndeplinește condiția din punct de vedere demografic de a deveni oraș, respectiv mai mult de 10.000 locuitori. UATB-urile aflate în prima coroană în jurul municipiului Iași au înregistrat creștere demografică cu excepția comunei Popricani care a înregistrat o ușoară scădere cu -2,1%. Comuna Ciurea a avut o creștere care o situează pe locul al IV-lea în județul Iași după evoluția între recensămintele 2011-2021. 30

Pagina 31

2011/2021 UATB RPL 2011 RPL 2021 2011/2021 (%) MUNICIPIUL IAȘI 290422 271692 -18730 -6.4% POPRICANI 7393 7236 -157 -2.1% TOMEȘTI 11051 12169 1118 10.1% HOLBOCA 11971 13697 1726 14.4% ARONEANU 3402 4338 936 27.5% SCÂNTEIA 4289 5505 1216 28.4% BÂRNOVA 5782 7913 2131 36.9% CIUREA 11640 17254 5614 48.2% REDIU 4577 8295 3718 81.2% MIROSLAVA 11958 28534 16576 138.6% VALEA LUPULUI 4982 14510 9528 191.2% Tabel 6 – Evoluția demografică a populației UATB-urilor din zona periurbană a Municipiului Iași între recensămintele 2011 și 2021 Sursă: INS, Baza de date TEMPO online Localitățile periurbane din jurul Iașiului, între care se numără cele din prima coroană (cum ar fi Miroslava, Valea Lupului, Ciurea și Rediu), au cunoscut o expansiune demografică semnificativă în ultimul deceniu. Aceasta reflectă o tendință de migrație dinspre municipiul Iași către zonele apropiate, atrase de noile oportunități de locuire și infrastructura dezvoltată. Satul Ciurea a cunoscut o creștere constantă de la 769 în 1930 la 2.595 în 2021, cu o reducere temporară între 1977 și 1992. Ponderea acestui sat în total populație a scăzut față de anul 2011 când înregistra 20,6%, comparativ cu 15,0% înregistrată în anul 2021 (2.595 persoane din totalul de 17.254). Satul Curături a cunoscut stagnare și fluctuații, populația acestui sat rămânând relativ constantă, cu mici creșteri și scăderi pe parcursul anilor (de la 265 în 1930 la 306 în 2021). Ponderea în total populație a scăzut de la 2,3% în 2011 la 1,8% în anul 2021. 12000 Evoluția populației satelor comunei Ciurea la recensăminte 10000 8000 6000 4000 2000 0 1930 1966 1977 1992 2002 2011 2021 CIUREA CURĂTURI DUMBRAVA HLINCEA LUNCA CETĂȚUII PICIORU LUPULUI SLOBOZIA Figura 18 - Evoluția numărului populației satelor comunei Ciurea, județul Iași, la recensăminte Sursă: Institutul Național de Statistică Satul Dumbrava a înregistrat o creștere moderată de la 628 în 1930 la 1.370 locuitori în 2021. Ponderea acestei localități în total populație a scăzut de la 10,9% în 2011 la 7,9% în 2021. Satul Hlincea a cunoscut o creștere spectaculoasă între 2002 și 2021, de la 200 locuitori la 1.513 în 2021. Ponderea în total populație a crescut de la 3,8% la 8,8% între ultimele două recensăminte. Satul Lunca Cetățuii a înregistrat cea mai mare creștere, o creștere expondențială de la 336 locuitori în 1930 la 10.606 în 2021, fiind cel mai mare sat al comunei. Ponderea în total populație a fost 61,5% în anul 2021, în creștere față de 53,5% în anul 2011. Satul Picioru Lupului este unul din cele două sate care a înregistrat declin demografic. De la un maxim în 1977, a scăzut constant, ajungând la 484 locuitori în 2021. Ponderea în total populație a scăzut de la 4,8% la 2,8% în 2021. Satul Slobozia a cunoscut de asemenea un declin continuu. Populația acestui sat s-a redus de la 534 în 1930 la 380 în 2021. Are cea mai redusă pondere în total populație de 2,2%, în scădere față de 4,1% în 2011. În concluzie, satul Lunca Cetățuii a avut cea mai accentuată creștere demografică, reprezentând peste jumătate din populația comunei la RPL 2021 (61,5%). Acesta a cunoscut o creștere explozivă în special în ultimele două 31

Pagina 32

decenii. Satul Ciurea a continuat să crească, dar și-a pierdut ponderea relativă în fața creșterii importante a populației satului Lunca Cetățuii. Satele Hlincea și Dumbrava au înregistrat și ele creșteri notabile, în timp ce satele Picioru Lupului, Slobozia și Curături au rămas relativ mici și cu tendințe de scădere sau stagnare. 2.5.2. Densitatea populației Suprafața totală a comunei este de 49,72 ha, fiind o comună de mărime medie din județul Iași. Densitatea populației exprimă raportul între numărul populației (19.674 persoane la 1 iulie 2023) și suprafața teritoriului (49,72 kmp, date extrase din Tempo online), rezultând un raport de 395,7 locuitori/kmp, valoare mai mare în comparație cu densitatea populației județului Iași de 181,1 locuitori/kmp (1 iulie 2023). 2.5.3. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe La 1 iulie 2023 populația comunei Ciurea avea o structură demografică ușor masculinizată, respectiv 9891 bărbați la 9783 femei, mai mult cu 108 bărbați. Din graficul de mai jos se observă faptul că populația comunei este masculinizată la grupele de vârstă tinere, respectiv 0-19 ani (cu 182 mai mulți bărbați decât femei) și în intervalul 35-49 ani, mai mult cu 264 bărbați. La grupele înaintate în vârstă, peste 65 ani, populația este feminizată (cu 245 mai multe femei decât bărbați). Structura pe gen și grupe cincinale de vârstă a populației comunei Ciurea la 1 iulie 2023 1200 1000 femei 800 bărbați 600 400 200 0 0- 4 5- 9 10-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 85 + Figura 19 - Populația pe sexe și grupe cincinale de vârstă a comunei Ciurea la 1 iulie 2023 Sursa: INS, Baza de date Tempo online În graficul de mai jos a fost reprezentată structura pe grupe de vârstă care permite evaluarea nivelului de îmbătrânire a populației 5. Grupa de vârstă 0-14 ani: Populația din această grupă a crescut de la 2.505 în 2013 la 3.874 în 2023, ceea ce reprezintă o creștere cu 1.369 de persoane, respectiv o creștere cu 54,7% în perioada analizată datorată creșterii ratei natalității și migrației pozitive a familiilor tinere. Dacă analizăm evoluția pe grupe cincinale de vârstă, observăm dublarea numărului celor cu vârsta între 0-4 ani, 5-9 ani și 10-14 ani între 1992 și 2023. Grupa de vârstă 15-64 ani considerată populația activă, în vârstă de muncă: Numărul populației din această categorie a crescut de la 9.552 în 2013 la 14.041 în 2023, ceea ce reprezintă o creștere cu 4.489 de persoane. Creșterea cu 47,0% a acestui segment de populație arată un număr mare al populației active în comună. Grupa de vârstă 65+ ani: În număr absolut, populația vârstnică a crescut de la 1.108 în 2013 la 1.759 în 2023, înregistrând o creștere cu 651 de persoane. Segmentul persoanelor de peste 65 de ani a înregistrat o creștere de 58,8%, cea mai mare rată de creștere procentuală dintre toate grupele de vârstă, indicând o îmbătrânire treptată a populației. Proporția acestei grupe a crescut ușor, de la 8,4% în 2013 la 8,9% în 2023, reflectând un proces ușor de îmbătrânire demografică. Analiza pe grupe cincinale de vârstă arată multiplicarea de 2,7 a populației cu vârsta între 65-69 ani, 70-74 ani, dublarea numărului populației cu vârsta între 75-79 ani, multiplicarea de 1,8 ori a populației cu vârsta între 80-84 ani și de 3.8 ori a populației de peste 85 ani. 5 populatia tâ nă ră s-a considerat ı̂ntre 0-14 ani, cea adultă ı̂ntre 15-64 ani ș i cea bă trâ nă peste 65 ani 32

Pagina 33

Evoluția populației comunei Ciurea pe grupe mari de vârstă între 2013-2023 65 + 58.8% 15-64 47.0% 0-14 54.7% -80.0% -60.0% -40.0% -20.0% 0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0% Figura 20 - Evoluția populației comunei Ciurea pe grupe mari de vârstă între 2013 și 2023 Sursa: INS, Baza de date Tempo online În concluzie, toate categoriile de vârstă au înregistrat o creștere, dar creșterea este mai pronunțată în rândul tinerilor și al vârstnicilor, determinată de stabilirea în comună a unei populații aflată la vârsta fertilă, familii cu copii dar și persoane cu vârsta peste 65 ani. Deși proporțiile grupelor de vârstă nu au înregistrat schimbări semnificative, se remarcă o îmbătrânire ușoară a populației, cu o creștere mai rapidă a categoriei de 65+ ani. Convențional, se consideră că o populație este tânără dacă proporția populației vârstnice este mai mică de 7%; procesul de îmbătrânire demografica este în desfasurare daca ponderea populatiei vârstnice este cuprinsa între 7% si 12%, iar o pondere mai mare de 12% corespunde unei populații îmbătranite demografic (ponderea populatiei adulte prezinta o stabilitate relativa în timp). Ponderea de 8,9% persoane cu vârsta peste 65 ani arată că populația comunei Ciurea este în proces de îmbătrânire. Numărul mare de stabiliri în comuna Ciurea, preponderent persoane tinere, determină reducerea intensității procesului de îmbătrânire demografică. Piramida vârstelor pe grupe anuale de vârstă redă imaginea fidelă a populației comunei Ciurea. Repartiția populației după sex și vârstă poartă denumirea de structură demografică fundamentală. Reprezentarea grafică a acestei repartiții este piramida vârstelor care sintetizează istoria demografică pentru o perioadă de 100 ani. Figura 21 – Piramida anuală a vârstelor populației comunei Ciurea la 1 iulie 2023 Sursă: INS, Baza de date TEMPO online Piramida vârstelor pentru comuna Ciurea la 1 iulie 2023 arată o populație în proces de întinerire ce a urmat unui proces de îmbătrânire demografică, cu o bază largă, ceea ce indică o populație în creștere, cu un număr semnificativ de copii și tineri. Forța de muncă activă este stabilă, iar ponderea populației vârstnice începe să crească, sugerând provocări viitoare legate de îmbătrânirea demografică. Această structură demografică echilibrată, cu o tendință de creștere la bază, 33

Pagina 34

indică un potențial de dezvoltare pe termen lung, dar și necesitatea unor strategii pentru a gestiona îmbătrânirea populației. Din punctul de vedere al structurii demografice care împarte populația după grupele de vârstă în populație activă (15-64) și inactivă (0-14 ani și peste 65 ani), raportul de dependență arată creșterea ușoară a dependenței persoanelor inactive de cele active de la un raport de 38 în anul 2013 la 40 în anul 2023, reflectând pe de o parte creșterea accentuată a numărului tinerilor și a vârstnicilor (creștere cu 2020 persoane) și a numărului persoanelor active (15-64 ani) cu 4489 persoane. An Total Populatie inactiva Populatie activă Raport de dependență demografică populație 0-14 și 65 + (15-64 ani) 2013 13165 3613 9552 100 persoane active susțin economic 38 persoane inactive 2023 19674 5633 14041 100 persoane active susțin economic 40 persoane inactive Tabel 7 - Raportul de dependență demografică al populației comunei Ciurea în anii 2013 și 2023 Sursa: INS, Baza de date Tempo online 2.5.4. Structura etnică și confesională a populației Populația comunei Ciurea este majoritar de etnie română, 78,47% la Recensământul populației din anul 2021. Cea mai importantă minoritate este cea romă, (822 persoane cu o pondere de 4,76%), urmată de italieni 0,05%, ruși lipoveni 0,04%, maghiari 0,02% și turci 0,02%. Pentru un număr considerabil de persoane (2851), reprezentând 16,52% nu se cunoaște apartenența etnică. 2.5.5. Ratele brute ale natalității și mortalității Valoarea maximă a ratei natalității (17,7 la 1000 locuitori) s-a înregistrat în anul 1998 iar valoarea minimă, 9,6 la 1000 locuitori în anul 2016. În perioada analizată, 1992-2022, ratele natalității au înregistrat valori mai mari decât ratele mortalității, înregistrându-se excedent demografic. Media ratelor natalității populației comunei Ciurea între 2013-2023 a fost de 14,1 la mia de locuitori iar cea a mortalității de 7,2 decese la mia de locuitori. Se observă o tendință descrescătoare a ratei natalității în ultimii ani, indicând stabilizare sau scădere ușoară. Dacă natalitatea va continua să scadă, iar mortalitatea să se stabilizeze la valori mai ridicate, creșterea demografică poate încetini în următorii ani. 2.5.6. Sporul natural Definit în literatura de specialitate ca diferență între numărul născuților vii și cel al decedaților într-un an, acest indicator relevă creșterea sau diminuarea naturală a populației. Efectivul populației este influențat de sporul natural care a luat valori pozitive după anul 1992. În perioada 1992-2023 sporul natural a înregistrat valori exclusiv pozitive (numărul născuților vii fiind mai mare decât cel al decedaților). 2.5.7. Sporul migrației Migrația este o expresie spațială a mobilității sociale. Calculat ca diferență între numărul de stabiliri de domiciliu și de plecări, sporul migrației relevă creșterea sau diminuarea populației determinată de fluxul urban-rural –numit și de întoarcere sau rural-urban. În cazul populației comunei Ciurea, sporul migrator a luat valori exclusiv pozitive, numărul plecărilor fiind mai mic decât cel al stabilirilor, ceea ce arată un grad ridicat de atractivitate pentru locuire. Numărul de stabiliri (imigrări) a crescut continuu, media anuală a stabilirilor fiind de 520 de persoane. După 1998, numărul de stabiliri a crescut semnificativ, atingând un maxim de 1.259 de stabiliri în 2023. Media plecărilor (emigrări) a fost de 227 de persoane anual, cu fluctuații considerabile. La începutul anilor 1990, numărul plecărilor a fost mai mic decât în anii următori, iar valorile au variat în funcție de contextul economic și social. În 2023, plecările au ajuns la 543 de persoane, un maxim relativ față de anii anteriori. Comuna Ciurea a început să înregistreze sporuri migratorii pozitive constante începând cu 1992. În 2023, sporul migrator a ajuns la 716 persoane, ceea ce arată gradul ridicat de atractivitate pentru stabilire în comuna Ciurea. 34

Pagina 35

Evoluția mișcării migratorii a populației comunei Ciurea 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 stabiliri plecări spor migrator Figura 22 - Evoluția mișcării migratorii a populației comunei Ciurea Sursa: INS, Baza de date Tempo online 2.5.3. Incluziune socială Conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România 6, proporția populației care trăiește în zonele rurale marginalizate este aproape de două ori mai mare în Regiunea Nord-Est comparativ cu media rurală națională. Regiunea Centru are, de asemenea, o rată de marginalizare mai mare decât rata medie de marginalizare. La cealaltă extremă, regiunile Vest și București-Ilfov au rate foarte mici de marginalizare. Totodată, anunță același studiu, în regiunea Centru și, de asemenea, în regiunile Sud-Muntenia, Nord-Vest și București-Ilfov „marginalizarea rurală este puternic asociată cu comunitățile mari de romi” (Teșliuc, Grigoraș, Stănculescu). În cadrul Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale este precizat, în cadrul capitolului dedicat ratelor de marginalizare la nivel de comună, faptul că comuna Ciurea din județul Iași nu prezintă rată de marginalizare, ponderea populației rome din totalul populației la nivelul recensământului din 2011 fiind de aproximativ 6.13%. 2.6. CIRCULAȚIE 2.6.1. Circulația rutieră Rețeaua de căi de comunicație rutieră din comuna Ciurea se compune din: o DJ 248 este principalul drum care străbate teritoriul administrativ al comunei, asigurând accesul direct în satele Dumbrava și Lunca Cetățuii. Realizează legătura spre nord cu municipiul Iași (unde se termină în DN 28) și spre sud cu comunele Grajduri și Scânteia și mai departe în județul Vaslui cu Rebricea și Vulturești (unde se termină în DN 25). o VO 28D reprezintă șoseaua de centură a municipiului Iași, clasificată ca drum național, care pornește din DJ 248 în sudul localității Lunca Cetățuii și se îndreaptă spre nord-vest, către Miroslava și Valea Lupului (unde se termină în DN 28 Iași – Târgu Frumos – Roman). o DJ 248C se ramifică din DJ 248 tot pe raza localității Lunca Cetățuii și se îndreaptă spre est, traversând pârâul Nicolina. Din dreptul gării Ciurea se abate spre sud, asigurând accesul în satele Ciurea și Picioru Lupului, după care se îndreaptă spre vest, intersectează DJ 248 și se termină la Mogoșești în DJ 248B. o DJ 248D pornește din DJ 248C la Ciurea și realizează legătura spre est cu comuna Bârnova, unde se termină în DN 24 Vaslui – Iași. o Accesul în satele Curături și Slobozia se realizează din DJ 248, respectiv DJ 248C, prin drumuri comunale neclasificate. 6 document elaborat de Banca Mondială în cadrul Acordului de Servicii de Consultanță pentru pregătirea unui Proiect de strategie Națională și a unui Plan de acțiune privind incluziunea socială și reducerea sărăciei – 2015-2020 35

Pagina 36

2.6.2. Circulația feroviară Comuna Ciurea este traversată de magistrala CFR 600 Făurei – Tecuci – Iași – Ungheni (legătura cu Republica Moldova), fiind deservită de stația Interregio Bârnova (aflată la o distanță de 11 km spre sud față de centrul comunei) și stațiile Regio Picioru Lupului și Ciurea. În comuna se gaseste statia CF Ciurea, deschisa pentru traficul de persoane cât și pentru cel de marfuri,care se afla in satul Lunca Cetatuii. Aceasta statie este monument istoric, construita in anul 1893. În comuna mai functioneaza și halta Picioru Lupului care se gaseste in satul Ciurea. Din analiza Planului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) - Secțiunea I - Căi de comunicație, aprobată prin Legea nr.71/1996 rezultă că prin teritoriul comunei Ciurea nu sunt prevăzute lucrari majore in ceea ce priveste infrastructura de cale ferata. În Planul de Amenajare a Teritoriului Județean sunt prevazute urmatoarele probleme: - realizarea de lucrari de combaterea alunecarilor de teren pe tronsonul de cale ferata o Bârnova - Ciurea intre:  km 390+000 și km 390+200  km 392+300 și km 392+400  km 396+700 și km 397+000  km 397+200 și km 397+500. 2.6.3. Transportul în comun Transportul public se face în mod obișnuit cu autobuze (autocare) pe rețeaua rutieră. Pierderea de pasageri în transportul public a fost constantă în ultimii ani, multe dintre deplasări efectuându-se cu autovehicule private (în special autoturisme), al căror număr este în continuare în creștere. 2.6.4 Circulația aeriană: Din punct de vedere al transportului aerian, comuna se află la aproximativ 17 km de Aeroportul Internațional Iași care deserverște întregul județ și la aproximativ 15 km față de Aerodromul Iași-Sud. – Aeroclubul Teritorial ”Alexandru Matei” Iași. Comuna Ciurea se suprapune cu servituții aeronautice civile aferente celor două menționate: Aerodromul ”Alexandru Matei” Iași-Sud, respectiv Aeroportul Internațional Iași. Având în vedere art. 85 din Secțiunea 5 – Zone supuse servituților aeronautice din Codrul Aerian din 1997 al României: ”alin (1) – Limitele zonelor supuse servituților aeronautice civile și restricțiile asociate acestor zone ce determină de către administratorul aerodromului cimil sau, după caz, de către cel al echipamentelor serviciilor civile de navigație aeriană, în conformitate cu reglementările specifive prevăzute la art. 84, se avizează de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, în exervitarea funcției de supervizare a siguranței ce revine acesteia, 40 și se transmit autorităților administrației publice locale și județene pe teritoriul cărora se extind aceste zone, pentru a fi incluse în documentațiile de urbanism și amenajare a teritoriului, iar pentru informare, și instituției prefectului. Emiterea avizului Autorității Aeronautice Civile Române, publicată pe site-ul acestei autorități” Se vor respecta Reglementările Aeronautice Civire Române în conformitate cu Ordinul 735/2015 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind stabilirea zonelor cu servituți aeronautice civile și a condițiilor de avizare a documentațiilor tehnice aferente obiectivelor din aceste zone sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigația aeriană și/sau pot afecta siguranța zborului pe teritoriul și în spațiul aerian al României RACR-ZSAC, ediția 1/2015. 2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL Limita teritoriului administrativ și a intravilanului existent au fost corelate cu datele puse la dispoziție de Primăria Comunei Ciurea și de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași. Suprafața Unității Administrativ Teritoriale Ciurea este de 4769,57 ha. Conform PUG aprobat prin H.C.L. nr. 100 din 02.09.2012, intravilanul existent măsoară 1579,404 ha. Conform situației existente din prezent, cu corecțiile de erori identificate, intravilanul existent măsoară 1598.61 ha. Intravilanul existent este alcătuit din 7 trupuri principale și 23 trupuri secundare. La nivel de unitate administrativ - teritorială, principala zonificare funcțională este cea de locuințe și funcțiuni complementare. Aceasta este caracterizată preponderent prin locuințe individuale. 36

Pagina 37

Repartiția pe trupuri: LOCALITATE TRUP SUPRAFAȚA 1 Ciurea A 484.34 ha A1 0.09 ha A2 0.01 ha TOTAL: 484.44 ha 2 Lunca Cetățuii B 385.41 ha B1 1.36 ha TOTAL: 386.77 ha 3 Dumbrava C 165.73 ha C1 0.48 ha TOTAL: 166.21 ha 4 Hlincea D 165.72 ha D1 0.19 ha D2 1.38 ha D3 0.40 ha D4 0.36 ha TOTAL: 168.05 ha 5 Piciorul Lupului E 125.00 ha E1 2.05 ha E2 0.42 ha E3 0.23 ha E4 0.10 ha TOTAL: 127.80 ha 6 Slobozia F 105.28 ha F1 2.29 ha F2 10.82 ha F3 1.24 ha F4 4.76 ha F5 0.20 ha F6 0.01 ha TOTAL: 124.60 ha 7 Curături G 135.97 ha G1 2.91 ha G2 0.24 ha G3 0.20 ha G4 0.28 ha G5 1.14 ha TOTAL: 140.74 ha TOTAL: 1598.61 ha 37

Pagina 38

Localitatea Ciurea: Bilanț teritorial Ciurea Existent Zone funcționale ha % Locuințe individuale și funcțiuni complementare 436.89 90.18 Locuințe colective și funcțiuni complementare 0.09 0.02 Instituții și servicii de interes public 2.22 0.46 Destinație specială 0.1500 0.03 Spații verzi, sport, agrement, protecție 7.66 1.57 din care: parcuri-spații verzi 1.16 0.24 de protecție 6.50 1.34 sport 0.00 0.00 Căi de comunicație și transport 32.23 6.65 Căi de comunicație feroviare și amenajări aferente 2.87 0.59 Gospodărie comunală, cimitire 0.93 0.19 Construcții tehnico-edilitare 0.22 0.05 Alte zone (terenuri neconstruibile, ape, etc.) 1.25 0.26 TOTAL 484.44 100.00 Localitatea Lunca Cetățuii: Bilanț teritorial Lunca Cetățuii Existent Zone funcționale ha % Locuințe individuale și funcțiuni complementare 266.95 69.02 Locuințe colective și funcțiuni complementare 15.90 4.11 Instituții și servicii de interes public 6.58 1.70 Unități industriale și depozite 32.45 8.39 Spații verzi, sport, agrement, protecție 10.86 2.81 din care: parcuri-spații verzi 3.73 0.96 de protecție 6.28 1.62 sport 0.85 0.22 Terenuri forestiere 0.01 0.00 Monumente istorice 0.35 0.09 Căi de comunicație și transport 42.19 10.91 Căi de comunicație feroviare și amenajări aferente 8.18 2.11 Gospodărie comunală, cimitire 0.70 0.18 Construcții tehnico-edilitare 0.35 0.09 Alte zone (terenuri neconstruibile, ape, etc.) 2.25 0.58 TOTAL 386.77 100.00 38

Pagina 39

Localitatea Dumbrava: Bilanț teritorial Dumbrava Existent Zone funcționale ha % Locuințe individuale și funcțiuni complementare 128.81 77.50 Locuințe colective și funcțiuni complementare 0.60 0.36 Instituții și servicii de interes public 0.78 0.47 Turism și agrement 5.41 3.25 Zonă de dezvoltare agro-industrială 11.75 7.07 Spații verzi, sport, agrement, protecție 4.21 2.53 din care: parcuri-spații verzi 0.34 0.20 de protecție 3.87 2.33 sport 0.00 0.00 Căi de comunicație și transport 12.35 7.43 Gospodărie comunală, cimitire 1.00 0.60 Construcții tehnico-edilitare 0.18 0.11 Alte zone (terenuri neconstruibile, ape, etc.) 1.12 0.67 TOTAL 166.21 100.00 Localitatea Hlincea: Bilanț teritorial Hlincea Existent Zone funcționale ha % Locuințe individuale și funcțiuni complementare 130.99 77.95 Locuințe colective și funcțiuni complementare 8.51 5.06 Instituții și servicii de interes public 5.71 3.40 Unități industriale și depozite 0.34 0.20 Spații verzi, sport, agrement, protecție 6.35 3.78 din care: parcuri-spații verzi 0.58 0.35 de protecție 5.77 3.43 sport 0.00 0.00 Terenuri forestiere 0.86 0.51 Monumente istorice 0.44 0.26 Căi de comunicație și transport 12.68 7.55 Gospodărie comunală, cimitire 0.18 0.11 Construcții tehnico-edilitare 0.47 0.28 Alte zone (terenuri neconstruibile, ape, etc.) 1.52 0.90 TOTAL 168.05 100.00 39

Pagina 40

Localitatea Piciorul Lupului: Bilanț teritorial Piciorul Lupului Existent Zone funcționale ha % Locuințe individuale și funcțiuni complementare 111.93 87.58 Instituții și servicii de interes public 0.52 0.41 Turism și agrement 4.76 3.72 Unități agro-zootehnice 0.39 0.31 Spații verzi, sport, agrement, protecție 1.46 1.14 din care: parcuri-spații verzi 0.28 0.22 de protecție 1.18 0.92 sport 0.00 0.00 Monumente istorice 0.02 0.02 Căi de comunicație și transport 6.81 5.33 Căi de comunicație feroviare și amenajări aferente 1.39 1.09 Gospodărie comunală, cimitire 0.22 0.17 Construcții tehnico-edilitare 0.10 0.08 Alte zone (terenuri neconstruibile, ape, etc.) 0.20 0.16 TOTAL 127.80 100.00 Localitatea Slobozia: Bilanț teritorial Slobozia Existent Zone funcționale ha % Locuințe individuale și funcțiuni complementare 117.16 94.03 Instituții și servicii de interes public 0.74 0.59 Spații verzi, sport, agrement, protecție 0.29 0.23 din care: parcuri-spații verzi 0.19 0.15 de protecție 0.10 0.08 sport 0.00 0.00 Terenuri forestiere 0.01 0.01 Căi de comunicație și transport 6.00 4.82 Gospodărie comunală, cimitire 0.29 0.23 Construcții tehnico-edilitare 0.01 0.01 Alte zone (terenuri neconstruibile, ape, etc.) 0.10 0.08 TOTAL 124.60 100.00 40

Pagina 41

Localitatea Curături: Bilanț teritorial Curături Existent Zone funcționale ha % Locuințe individuale și funcțiuni complementare 126.24 89.70 Instituții și servicii de interes public 1.25 0.89 Unități agro-zootehnice 1.48 1.05 Spații verzi, sport, agrement, protecție 1.04 0.74 din care: parcuri-spații verzi 0.60 0.43 de protecție 0.44 0.31 sport 0.00 0.00 Terenuri forestiere 0.78 0.55 Căi de comunicație și transport 6.85 4.87 Căi de comunicație feroviare și amenajări aferente 1.24 0.88 Gospodărie comunală, cimitire 1.63 1.16 Construcții tehnico-edilitare 0.08 0.06 Alte zone (terenuri neconstruibile, ape, etc.) 0.15 0.11 TOTAL 140.74 100.00 2.8. ZONE CU DESTINAȚIE SPECIALĂ Pe teritoriul administrativ al comunei Ciurea, în intravilanul reședinței de comună Ciurea, Ministerul Afacerilor Interne deține în administrare un imobil cu rolul de post de poliție. Acest imobil (teren și construcții) este inclus în Zona cu destinație specială din intravilan. 2.9. ZONE CU RISCURI NATURALE Fenomenele de risc natural sunt influențate de relieful, clima, geomorfologia, hidrogeologia zonei. 2.9.1. Riscul seismic Zonele de hazard seismic, conform studiilor realizate de Institutului National de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Pământului, la nivel național sunt utilizate pentru proiectarea construcțiilor rezistente la cutremur. Astfel intensitatea pentru proiectare a hazardului seismic reprezintă valoarea de vârf a accelerației terenului (ag) pentru intervalul mediu de recurență de referință (IMR) de 100 de ani. Din punct de vedere seismic, comuna Ciurea se încadrează în zona de macroseismicitate I = 81 pe scara MSK, unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani, conform S.R.1100/1– 93. Figura 23 – Macrozonarea seismică a României S.R. 1100/1-93 41

Pagina 42

Conform reglementarii tehnice „Cod de proiectare seismica - Partea I- Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100 /1- 2013 teritoriul prezinta o valoare de vârf a acceleratiei terenului ag = 0.25g pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani. Perioada de control (colț) a spectrului de raspuns este Tc = 0.7 sec. Figura 24 – Cod de protectare sesismică – valoare de vârf a accelerației terenului Din punct de vedere seismic comuna Ciurea, se încadrează conform STAS 11.100/1993, în zona de intensitate macroseismică I = 8 (opt) pe scara MSK. Zona este influențată de seismele mai puternice ce se produc în epicentrul de la curbura carpaților (Vrancea) și a celor ce se produc în depresiunea Bârlad. Cutremurele făgărășene, tipic polikinetice, au o durată lungă de maniferstare, dar energie moderată astfel că nu afectează zona studiată. Din analiza intensităților maxime observate în amplasament, rezultă că intensitatea maximă observată în amplasament a fost IA=8,5 (MSK) și s-a datorat puternicului cutremur intermediar care s-a produs în zona Vrancea în anul 1802. Se evidențiază de asemenea, faptul că pentru cutremurele din 1940 și 1977 care s-au produs în zona Vrancea intensitățile în amplasament au fost de asemenea mari: IA=7,9 (1940) și IA=7,7 (MSK). În concluzie, se poate estima că intensitatea maximă posibilă în amplasamentul investigat poate fi: IA=8,5 (MSK). Acestei valori de intensitate i se poate asocia o valoare a accelerației cuprinsă între: A Hmax = 0.25g. De menționat, că această valoare a accelerației poate fi atinsă în cazul producerii unui curemur intermediar în zona Vrancea comparabil cu cel produs în 4 martie 1977 care a avut magnitudinea Ms = 7.2 (scara Richter). 2.9.2. Riscul la inundații Inundațiile sunt cele mai importante fenomene din categoria riscurilor hidrologice. Conform literaturii de specialitate (Sorocovschi, 2003) conceptul de risc hidric este o noțiune complexă alcătuită din mai multe componente, astfel încât semnificația generală este a unui eveniment care se poate întâmpla într-un context de factori ambientali, generând pagube și ținând cont de un anumit grad de incertitudine. Cea mai mare parte a proceselor hidrice sunt strâns legate și determinate de cele meteo-climatice sau chiar geomorfologice, de aceea ca fenomen hidric de risc inundațiile sunt cele mai reprezentative. Inundațiile sunt fenomene extreme datorate unor factori combinați, atmosferici și hidrici, care au impact direct asupra populației. Viiturile au probabilități de apariție care variază de la un loc la altul și intensități diferite pentru același teritoriu. Conform hărților de hazard și risc la inundații, A.B.A. Prut – Bârlad, UAT Ciurea nu intră în zonele cu probabilitate de inundații pe cursuri mari de apă, de astfel, comuna nu este nici străbătută de un curs major de apă. Pe teritoriul comunei Ciurea fenomenele de inundabilitate s-au manifestat în albia majoră a rețelei hidrografice, fără afectarea unor suprafete însemnate. Energia relativ mare de relief permite scurgerea rapida a apelor. Pentru reducerea zonelor afectate au fost realizate lucrari de regularizare pe unele portiunii ale râurilor ce străbat localitatea. În zonele depresionare și cu substrat predominant din roci argiloase, apa din precipitații băltește pentru perioade mai lungi de timp. În perioadele cu precipitații abundente și viituri se produce eroziunea talvegului rețelei hidrografice. Un alt fenomen ce se produce la viituri este reprezentat de eroziunea malurilor, lucru ce duce la modificarea cursului râului și uneori la declansarea fenomenelor de instabilitate. 42

Pagina 43

Figura 25 – Zona inundabilă și de băltire Figura 26 – Zona inundabilă și riscul asociat cu un grad de asigurare de 0,1% Conform hărților realizate în cadrul: Directiva 2007/60/CE privind evaluarea și managementul riscului la inundații a doua etapa – elaborarea hărților de hazard și a hărților de risc la inundații ”zona nu prezintă hazard și risc cu privire la fenomenele de inundabilitate.” 2.9.3. Alunecări de teren În cadrul teritoriului administrativ al comunei Ciurea, fenomenele de instabilitate se manifestă pe zonele de versant ale dealurilor și pe zonele de taluzuri ale râurilor. Versanții au valori cuprinse între 5 și 32.5 grade. Potențialul de instabilitate a fost evaluat pe baza criteriilor pentru estimarea potențialului și probabilității de producere a alunecărilor de teren din „Ghid pentru identificarea și monitorizarea alunecărilor de teren și stabilirea soluțiilor cadru de intervenție asupra terenurilor pentru prevenirea și reducerea efectelor acestora în vederea satisfacerii cerințelor de siguranță în exploatare a construcțiilor, refacere și protecție a mediului”. 43

Pagina 44

Din punct de vedere legislativ ariile cu fenomenele de instabilitate si definirea principalilor termeni utilizați, sunt cuprinse în “LEGEA nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a ter

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.