Plan Urbanistic General (PUG)
Volumul I – Memoriu general – PUG Ciurea
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 9,0 MB · modificat pe site: 05.06.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG), „Volumul I – Memoriu general – PUG Ciurea”, Comuna Ciurea, jud. Iași. Sursa: https://www.comunaciurea.ro/wp-content/uploads/2026/06/Volumul-I-Memoriu-general-PUG-Ciurea.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ciurea/13378-volumul-i-memoriu-general-pug-ciurea, 04.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Digitally signed by
FLORUT FLORUT FLORIN-DAN
FLORIN-DAN Date: 2026.06.04
13:31:32 +03'00'
PLAN URBANISTIC GENERAL
AL COMUNEI CIUREA, JUDEȚUL IAȘI
VOLUMUL I: MEMORIU GENERAL
„PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE”
https://mfe.gov.ro/pnrr/, https://www.facebook.com/PNRROficial/
Pagina 2
A. FOAIE DE TITLU
PLAN URBANISTIC GENERAL (P.U.G.) AL COMUNEI
DENUMIREA LUCRĂRII
CIUREA, JUDEȚUL IAȘI
NUMĂRUL VOLUMULUI I
DENUMIREA VOLUMULUI MEMORIU GENERAL
DENUMIREA BENEFICIARULUI COMUNA CIUREA, JUDEȚUL IAȘI
DENUMIREA PROIECTANTULUI S.C. AEDILIS PROIECT S.R.L.
NUMĂRUL DE ORDINE AL CONTRACT NR. 995/23.01.2024
DOCUMENTAȚIEI PROIECT NR. 2024-005
DATA PREDĂRII 2026
Pagina 3
B. LISTA SEMNĂTURILOR
PROIECTANT GENERAL: S.C. AEDILIS PROIECT S.R.L.
COORDONATOR PROIECT: arh. urb. Dan Florin FLORUȚ
ECHIPĂ DE ELABORARE: urb. peis. Anca Patricia COSTAN
tehn. pr. Attila Mátyus
Ing. Gheorghe BOROȘ
Ing. Ioan COMAN
3
Pagina 4
C. CUPRINS
A. FOAIE DE TITLU.................................................................................................. 2
B. LISTA SEMNĂTURILOR..................................................................................... 3
C. CUPRINS ................................................................................................................ 4
D. MEMORIU GENERAL ......................................................................................... 6
1. INTRODUCERE ..................................................................................................................................................... 6
1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI .................................................................................... 6
1.2. OBIECTUL LUCRĂRII ................................................................................................................................... 7
1.3. SURSE DE DOCUMENTARE ........................................................................................................................ 8
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII ........................................................................................................... 10
2.1. EVOLUȚIE .................................................................................................................................................... 10
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL ................................................................................................. 13
2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU ............................................................................................................................. 22
2.4. ACTIVITĂȚI ECONOMICE ......................................................................................................................... 24
2.5. POPULAȚIE. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE ....................................................................... 30
2.6. CIRCULAȚIE ................................................................................................................................................ 35
2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL .......................................... 36
2.8. ZONE CU DESTINAȚIE SPECIALĂ ........................................................................................................... 41
2.9. ZONE CU RISCURI NATURALE ................................................................................................................ 41
2.10. ECHIPAREA TEHNICO-EDILITARĂ ........................................................................................................ 49
2.11. PROBLEME DE MEDIU............................................................................................................................. 52
2.12. DISFUNCȚIONALITĂȚI ............................................................................................................................ 58
2.13. NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI ......................................................................................... 64
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ.......................................................................................... 65
3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE ................................................................................................................... 65
3.2. DIAGNOSTIC GENERAL ȘI PROSPECTIV ............................................................................................... 77
3.3. EVOLUȚIA POSIBILĂ, PRIORITĂȚI ......................................................................................................... 78
3.4. OPTIMIZAREA RELAȚIILOR ÎN TERITORIU .......................................................................................... 82
3.5. DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ. POLITICI ȘI
PROGRAME ......................................................................................................................................................... 82
3.6. EVOLUȚIA POPULAȚIEI ............................................................................................................................ 83
3.7. ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI.................................................................................................................. 84
3.8. INTRAVILAN PROPUS. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL. ............................................. 86
3.9. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE ...................................................................................... 90
3.10. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE ................................................................................................ 91
3.11. PROTECȚIA MEDIULUI ............................................................................................................................ 93
3.12. REGLEMENTĂRI URBANISTICE ............................................................................................................ 95
3.13. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ .................................................................................................... 97
4. CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE .................................................................................................... 100
4
Pagina 5
LISTĂ FIGURI
Figura 1 – Amplasarea zonei studiate în cadrul unităților majore de relief ...................................................................... 14
Figura 2 - Aspectul general al reliefului la nivelul comunei ............................................................................................. 14
Figura 3– Harta climatică a României .............................................................................................................................. 15
Figura 4 – Dig de pământ în lunca Nicolinei (Strada Ecoului) ......................................................................................... 16
Figura 5 - Valea Tinoasă la liziera pădurii Bârnova ......................................................................................................... 17
Figura 6 – Râul Nicolina în zona podului de pe DJ 248C ................................................................................................ 17
Figura 7 – Lacul Ciurbești ................................................................................................................................................ 18
Figura 8 – Depozite argiloase bessarabiene în Dealul Nisipului ...................................................................................... 18
Figura 9 – Arii naturale protejate pe teritoriul UAT Ciurea .............................................................................................. 20
Figura 10 – Încadrarea comunei Ciurea la nivel județean................................................................................................. 22
Figura 11 – Încadrare în ZMI............................................................................................................................................ 23
Figura 12 – Distribuția UAT-urilor din Județul Iași în raport cu numărul de agenți economici de pe teritoriul lor .......... 25
Figura 13 – Evoluția cifrei totale de afaceri, pe secțiuni de activitate, la nivelul anului 2022 în comuna Ciurea din județul
Iași .................................................................................................................................................................................... 26
Figura 14 - Ponderea populației de salariați în total populație activă la nivelul comunei Ciurea în perioada 2011-2022 28
Figura 15 – Angajați pe domenii de activitate, în anul 2020, în comuna Ciurea .............................................................. 29
Figura 16 – Evoluția ratei șomajului în comuna Ciurea, în perioada 2010-2023.............................................................. 29
Figura 17 - Evoluția numărului populației cu domiciliul în comuna Ciurea.................................................................... 30
Figura 18 - Evoluția numărului populației satelor comunei Ciurea, județul Iași, la recensăminte.................................... 31
Figura 19 - Populația pe sexe și grupe cincinale de vârstă a comunei Ciurea la 1 iulie 2023.......................................... 32
Figura 20 - Evoluția populației comunei Ciurea pe grupe mari de vârstă între 2013 și 2023 ........................................... 33
Figura 21 – Piramida anuală a vârstelor populației comunei Ciurea la 1 iulie 2023......................................................... 33
Figura 22 - Evoluția mișcării migratorii a populației comunei Ciurea ............................................................................. 35
Figura 23 – Macrozonarea seismică a României S.R. 1100/1-93 ..................................................................................... 41
Figura 24 – Cod de protectare sesismică – valoare de vârf a accelerației terenului .......................................................... 42
Figura 25 – Zona inundabilă și de băltire ......................................................................................................................... 43
Figura 26 – Zona inundabilă și riscul asociat cu un grad de asigurare de 0,1% ............................................................... 43
Figura 27 – Factorul litologic ........................................................................................................................................... 44
Figura 28 - Distribuția coeficientului de hazard – risc natural – alunecări de teren ........................................................ 46
Figura 29 – Alunecări de teren pe versantul stâng al văii Tinoasa .................................................................................... 47
Figura 30 – Eroziune severă asociată fenomenelor de instabilitate .................................................................................. 48
Figura 31 - Anomalii lunare de temperatură și precipitații - Schimbări climatice Ciurea................................................. 54
Figura 32 - Cresterea temperaturii medii multianuale (oC) în intervalul 2001-2030, comparativ cu intervalul de referinta
1961-1990 ......................................................................................................................................................................... 55
Figura 33 - Creșterea medie a temperaturii aerului a) iarna, in intervalul 2021-2050 fata de intervalul 1971-2000 si b)
vara, in intervalul 2070-2099 fata de intervalul 1971-2000 .............................................................................................. 55
Figura 34- Umiditatea relativă în anul 2023 – Ciurea....................................................................................................... 56
Figura 35 - Nebulozitatea în anul 2023 – Ciurea .............................................................................................................. 56
Figura 36 - Graficul precipitațiilor lunare pentru comuna Ciurea (2011 – 2021) ............................................................. 57
Figura 37 - Viteza și direcția vântului anul 2024 Ciurea................................................................................................... 58
Figura 38 – Principalele probleme percepute ale comunei Ciurea.................................................................................... 73
LISTĂ TABELE
Tabel 1 - Monumente istorice din comuna Ciurea ............................................................................................................ 13
Tabel 2- Suprafețele ocupate de ariile protejate Sit Natura 2000 (bilanț teritorial) .......................................................... 20
Tabel 3. Situația administrării ariilor naturale protejate Natura 2000 ............................................................................... 22
Tabel 4 – Bilanțul teritorial la nivel de UAT, intravilan existent ...................................................................................... 24
Tabel 5 – Categoriile de folosință la nivel de UAT, intravilan porpus .............................................................................. 24
Tabel 6 – Evoluția demografică a populației UATB-urilor din zona periurbană a Municipiului Iași între recensămintele
2011 și 2021 ...................................................................................................................................................................... 31
Tabel 7 - Raportul de dependență demografică al populației comunei Ciurea în anii 2013 și 2023 ................................. 34
Tabel 8-Structura populației pe grupe mari de vârstă la orizontul anului 2070 ................................................................ 84
Tabel 9. Situația administrării ariilor naturale protejate Natura 2000 ............................................................................... 95
5
Pagina 6
D. MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI
PLAN URBANISTIC GENERAL (P.U.G.) AL COMUNEI
DENUMIREA LUCRĂRII
CIUREA, JUDEȚUL IAȘI
NUMĂRUL VOLUMULUI I
DENUMIREA VOLUMULUI MEMORIU GENERAL
DENUMIREA BENEFICIARULUI COMUNA CIUREA, JUDEȚUL IAȘI
DENUMIREA PROIECTANTULUI S.C. AEDILIS PROIECT S.R.L.
NUMĂRUL DE ORDINE AL CONTRACT NR. 995/23.01.2024
DOCUMENTAȚIEI PROIECT NR. 2024-005
DATA PREDĂRII 2025
6
Pagina 7
1.2. OBIECTUL LUCRĂRII
Prezenta lucrare reprezintă actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Ciurea din județul Iași.
Planul Urbanistic General al comunei Ciurea din județul Iași anterior a fost aprobat prin HCL nr.
100/02.08.2012 prelungit.
Conform Legii 350/2001, cu completările și modificările ulterioare, obiectivele lucrării sunt următoarele:
Planul urbanistic general are atât caracter director, cât și de reglementare și reprezintă principalul
instrument de planificare operațională, constituind baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de
dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritorială are obligația să întocmească și să aprobe Planul urbanistic
general, care se actualizează periodic conform legii.
Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unități administrativ
teritoriale de bază, cu privire la:
• stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan și relațiile cu teritoriul administrativ al localității;
• stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
• zonificarea funcțională în corelare cu organizarea rețelei de circulație;
• delimitarea zonelor afectate de servituți publice;
• modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
• stabilirea zonelor protejate și de protecție a monumentelor istorice și a siturilor arheologice reperate;
• zonele care au instituite un regim special de protecție prevăzut în legislația în vigoare;
• formele de proprietate și circulația juridică a terenurilor;
• precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite, amenajate și plantate.
• zonele de risc natural delimitate și declarate astfel, conform legii, precum și măsurile specifice privind
prevenirea și atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste zone.
Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu și lung cu privire la evoluția în perspectivă a
localității:
• direcțiile de dezvoltare funcțională în teritoriu;
• traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului
național, zonal și județean;
• zonele de risc natural delimitate și declarate astfel, conform legii, precum și măsurile specifice privind
prevenirea și atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste zone;
• lista principalelor proiecte de dezvoltare și restructurare;
• stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară și definitivă de construire;
• delimitarea zonelor în care se preconizează operațiuni de urbanizare.
1.2.1. Solicitări ale temei program
Lucrarea urmează să stabilească strategiile, prioritățile și reglementările referitoare la utilizarea
terenurilor și construcțiilor din cadrul teritoriului comunei Ciurea, pentru următoarea perioadă.
Principalele obiective ale prezentei documentații sunt:
• identificarea posibilităților și potențialului de dezvoltare al comunei din punct de vedere economic,
cultural și demografic;
• redefinirea limitelor intravilanului localităților în vederea conformării cu schimbările polilor de interes
și în concordanță cu opțiunile populației;
• stabilirea destinației generale și a condițiilor de construibilitate a terenurilor din intravilan;
• stabilirea unor legături optime atât intracomunale cât și în cadrul localităților prin ameliorarea și
dezvoltarea rețelei de drumuri și străzi;
• corelarea Planului Urbanistic General cu lucrările de dezvoltare a rețelelor tehnico-edilitare aflate în curs
de proiectare sau de execuție;
• identificarea problemelor de mediu și stabilirea măsurilor de rezolvare a acestora prin instituirea de zone
protejate sau de protecție și regulamentele aferente;
• identificarea obiectivelor cu valoare de patrimoniu și stabilirea măsurilor de protecție a acestora;
• stabilirea și ierarhizarea obiectivelor de interes public, precum și a măsurilor privind modificările de
proprietate necesare pentru realizarea acestora;
• elaborarea Regulamentului Local de Urbanism care să stabilească condițiile concrete de construire și
utilizare a terenurilor pe întreg teritoriul administrativ al comunei, în vederea atingerii scopurilor
enumerate mai sus.
Pagina 8
Lucrarea de față oferă beneficiarului posibilitatea aplicării propunerilor Planului Urbanistic General prin:
• inițierea de proiecte de fezabilitate;
• inițierea de planuri urbanistice zonale (P.U.Z.) și de detaliu (P.U.D.);
• eliberarea de certificate de urbanism, cu obligativitatea respectării Regulamentului Local de Urbanism;
• eliberarea de autorizații de construire, cu obligativitatea respectării Regulamentului Local de Urbanism.
1.3. SURSE DE DOCUMENTARE
Prezenta lucrare este întocmită cu respectarea următoarelor acte legislative, acte normative și regulamente în
vigoare:
• Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar (cu modificările și completările ulterioare);
• Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea
locuințelor (cu modificările și completările ulterioare);
• Ordinul MLPAT nr. 91/1991 privind formularele, procedura de autorizare și conținutul documentațiilor
prevăzute de Legea 50/1991;
• Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică (cu modificările și completările
ulterioare);
• Legea nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate
publică;
• Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții (cu modificările și completările ulterioare);
• Ordinul nr. 34/N/M30/3422/4221/1995 al MLPAT, MI, MAPN, SRI pentru aprobarea Precizărilor privind
avizarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului, precum și a documentațiilor tehnice
pentru autorizarea construcțiilor;
• Legea nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară (cu modificările și completările ulterioare);
• HGR nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentațiilor de urbanism privind zone
și stațiuni turistice și a documentațiilor tehnice privind construcțiile din domeniul turismului;
• Legea apelor nr. 107/1996 (cu modificările și completările ulterioare);
• Legea locuinței nr. 114/1996 (cu modificările și completările ulterioare);
• HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism;
• OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor (cu modificările și completările ulterioare);
• Ordinul nr. 1587/1997 pentru aprobarea listei categoriior de construcții și instalații industriale
generatoare de riscuri tehnologice;
• OUG nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor
Ferate Române (cu modificările și completările ulterioare);
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind încadrarea
în categorii a drumurilor naționale;
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea,
construirea și modernizarea drumurilor;
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea
clasei tehnice a drumurilor publice;
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 47/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea
lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalații și a pomilor în localitățile urbane și rurale;
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 50/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea
și realizarea străzilor în localitățile rurale;
• Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor;
• Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a III-a -
Zone protejate;
• Legea 215/2001 - Legea administrației publice locale (cu modificările și completările ulterioare);
• Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul (cu modificările și completările ulterioare);
• Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a IV-a -
Rețeaua de localități;
• Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (cu modificările și completările ulterioare);
• Legea 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a V a - Zone
de risc natural;
• HGR nr. 162/2002 privind depozitarea deșeurilor;
• Ordinul nr. 562/2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice Metodologie de elaborare și conținutul -
cadru al documentațiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ);
• HG nr 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și
8
Pagina 9
programe (cu modificările și completările ulterioare);
• Legea nr. 138/2004 privind îmbunătățirile funciare (cu modificările și completările ulterioare);
• OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului (cu modificările și completările ulterioare);
• HG nr. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție
sanitară și hidrogeologică;
• Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr. 1312/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice
de avizare și autorizare privind prevenirea și stingerea incendiilor;
• OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și
faunei sălbatice (cu modificările și completările ulterioare);
• Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de
apărare împotriva incendiilor;
• Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic;
• Codul Civil;
• Legea nr. 47/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și
administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților;
• Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare;
• Codul aerian și reglementările aeronautice civile în vigoare RACR – ZSAC ed. 1/2015 și RACZ – AVZ
ed 1/2015.
• Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe
periculoase;
• Ordinul nr. 233/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind
amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism;
• Ordinul nr. 994/2018 pentru modificarea și completarea Normelor de igienă și sănătate publică privind
mediul de viață al populației, aprobate prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 119/2014;
• Norme Tehnice din 2023 privind seturile de date spațiale aferente documentațiilor de urbanism;
• Ordinul 904/2023 privind modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor
de urbanism, aprobate prin Ordinul Viceprim-ministrului, Ministrul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice, nr. 233/2016.
Prezenta lucrare este întocmită pe baza următoarelor surse documentare:
• Agenda Teritorială 2030;
• Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030;
• Strategia de dezvoltare teritorială a României - România policentrică 2035;
• Planul de Amenajare a Teritoriului Național;
• Planul de dezvoltare al regiunii Nord-Est 2021-2027;
• Planul de Amenajare a Teritoriului Județean;
• Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Iași 2021-2027;
• Strategia de dezvoltare locală a comunei Ciurea pentru perioada 2021-2027;
• Plan Urbanistic General al comunei Ciurea, județul Iași, aprobat prin HCL nr. 100/02.08.2012;
• Lista Monumentelor Istorice 2015;
• Repertoriul Arheologic Național;
• Baza de date Tempo a Institutului Național de Statistică;
• Date puse la dispoziție de administrația publică locală;
• Documentare pe teren;
• Pentru suportul topografic s-au folosit ortofotoplanuri (scara 1:5000), planuri topografice (scara 1:5000),
alte hărți și planuri referitoare la UAT studiat;
9
Pagina 10
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII
2.1. EVOLUȚIE
2.1.1. Evoluția în timp a unității administrativ-teritoriale și a localităților
Istoricul teritoriului administrativ și al localităților componente
Comuna Ciurea este situată în vecinătatea sudică a municipiului Iasi, la 12 km pe drumul carosabil, iar
pe calea ferată, la apx. 9 km. Dispune de trei stații de cale ferată: stația C.F.R.Ciurea în Lunca Cetățuii, stația
C.F.R. Picioru Lupului în localitatea Ciurea și stația C.F.R. Bîrnova pentru localitățile Curături și Slobozia. Se
învecinează la NE cu comuna Bîrnova, la SE cu comuna Dobrovăț, la S cu comuna Grajduri, la V cu comuna
Mogoșești, la V-NV cu comuna Miroslava și la N cu municipiul Iași.
Așezarea Ciurea este atestată documentar în secolul XVII. Biserica satului a fost înființată în anul 1772,
iar locașul istoric era din lemn. A fot ridicat de dulgherii Mihalachi și Ioan. În 1919, biserica din lemn a fost
înlocuită de una noua din zidărie din cauza deprecierilor. Acaesta avea hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” Prima
școală a fost înființată în anul 1868, fiind singura din comună.
Comuna Ciurea este compusă din satul omonim și satele Curături, Dumbrava, Lunca Cetățuii, Hlincea,
Picioru Lupului, Slobozia. Regiunea istorică de care aparține, este parte a provinciei istorice Moldova.
Satul Ciurea este satul reședință, este situat pe podișurile Meraru, La Vii și șapte Tei, răsfirat printre livezi
și vii. Pe teritoriul său au fost descoperite identificate, în urma cercetărilor arheologice, dovezi ale locuirii în
Dealul lui Vodă și Valea Tinoasei. Satul a fost atestat documentar în anul 1654. Biserica ortodoxă din localitate a
fost construită în anul 1907, pe locul fostei bisericuțe din lemn construită în anul 1722. Fabrica de cărămidă a fost
edificată în anul 1894, iar gara în 1893.
Localitatea Dumbrava se află la 6 km spre V pe șosea, de centrul comunei, respectiv vatra, pe o terasă
joasă. Aceasta este o așezare nouă, formată după 1891 prin împroprietărirea însurățeilor, motive pentru care este
dificil să o identificăm pe hărțile istorice anterioare acestei perioade. În perimetrul său a fost identificată o așezare
daco-getica (sec. I î.Hr.-sec. I d.Hr.)
Satul Hlincea este poziționat la nord de centrul de comună și la aprox. 2 km de municipiul Iași. El datează
din secolul al XVII-lea (1608), numele său provine de la carierele de lut (glinee), din apropriere. În acest sat se
găsește o mănăstire construită în 1587, la aprox. 3 km SV, de Mănăstirea Cetățuia din Iași. Ctitoria aparține fiicei
lui Petru Șchiopu, domn al Moldovei între 1574- 1579, doamna Maria, soția lui Zottu Tigara. În cimitirul său a
fost descoperită o necropolă din secolul al XVIlea, în care au fost amplasate mormintele călugărilor români și
greci din perioada când mănăstirea a fost închinată Sfântului Munte.
Satul Lunca Cetățuii, situat la NV de centrul comunei, pe dealurile Cetățuia si Hlincea, este atestat încă
din anul 1846. S-a format din unirea cătunelor: Baba Necula și Zanea. Lunca Cetățuii este cel mai moderniat și
dezvoltat sat al comunei, iar în ultimii 10 ani a devenit cartier muncitoresc.
În cătunul Zanea exista o biserică ortodoxă ce deservea și localitatea Lunca Cetățuii. Localitatea Picioru
Lupului, sat așezat la aproximativ 2 km sud de centrul comunal, pe Dealul Prisăcilor. Datează din anul 1820,
numele său derivând de la o viroagă, pe unde trecea haita lupilor dintre pădurile Bîrnova și Santa. Satul este
deservit de halta C.F.R. Picioru Lupului unde opresc toate trenurile de călători locale. foarte importantă, deoarece
toate trenurile care vin dinspre București spre Iasi au oprire obligatorie. În sat există o biserică ortodoxă construită
în anul 1721.
Localitatea Curături este amplasată la sud de centrul comunei, la aproximativ 6 km pe șosea, pe Podișul
și versantul Dealului Oița. Denumirea satului provine de la toponimul latin ce desemnează, terenuri defrișate
pentru culturi; este atestat din anul 1772.
Biserica din satul Curături are hramul „Nașterea Maicii Domnului”. Denumirea satului provine de la
toponimul latin ce desemnează, terenuri defrișate pentru culturi; este atestat din anul 1772. Școala a fost inaugurată
la începutul secolului XX și a funcționat într-un local închiriat de la un locuitor din sat. În anul 1949 s-a construit
un local propriu, cu o singură sală de clasă, cancelarie și magazie.
Satul Picioru Lupului este atestat documentar în secolul XVIII. Biserica veche a fost ridicată la cca. 1809.
Biserica din lemn și cimitirul sunt atestate temporal de pietrele funerare cu inscripția în chirilică. La debutul
secolului al XX-lea a fost construit un lăcaș de de cult din cărămidă cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și
Gavril”.
Înainte de anul 1990, localitățile comunei au trecut prin perioade de dezvoltare și regres, determinate atât
de condițiile social economice, cât și de migrarea populației câtre oraș începând cu anii 1960 și către comuna din
anul 1990. Totodată, înainte de 1990, pe baza reglementărilor comuniste, comuna a cunoscut o reducere a
10
Pagina 11
intravilanului în condițiile unui exod rural spre orașele dimprejur pentru ocuparea forței de muncă.
După anul 1990, teritoriul comunei face parte din zona de influență a celui mai mare oraș din Moldova,
care este Iașiul. Paradoxal, după acest an se observă statistic, o stagnare a migrației, iar în ultimii 5 ani s-a produs
chiar o migrare inversă de la oraș la satun exod urban, pandemia având un rol semnificativ.
După anul 2000, la nivelul localităților componente se înregistrează o extindere a zonei de locuit în afara
intravilanului, prin edificarea de locuințe și spații comerciale fără autorizații.
2.1.2. Evoluția tramei stradale și a parcelarului
Satul reședință este unul de tip adunat, este configurat pe baza unui sistem de ulițe în care grădina este
prefigurată în spatele curții. În zona centrală, situată în partea central-sudică a așezării, a fost prefigurat un nucleu
edilitar compus din biserică și câteva construcții, printre care și actualul sediu al primăriei, care era sediul
grănicerilor în perioada în care satul era punct vamal.
Țesutul istoric dispune de o tramă stradală formată de-a lungul unui drum principal pe traseul căruia s-a
extins localitatea marginal. Un sistem de ulițe secundare a fost alcătuit între insulele-cvartalele pe care sunt
configurate parcele de teren cu casele de locuit aferente. Țesutul edilitar al perioadei moderne și contemporane,
între secolele XIX-XX, a propus o dezvoltare edilitar-urbană bazată pe rutele istorice.
Conformarea satelor este predeterminată de străzile și ulițele și traseele lor sinuoase, ce urmăresc atât
văile, cât și panta terenului, generând astfel o imagine organică, spontană. În cazul satelor adunate, cum sunt cele
ale comunei pe care o analizăm, ritmicitatea amplasării clădirilor și prefigurării loturilor, este relativ uniformă.
Arealul gospodăriei permanente poziționate în vatra satului includea casa de locuit a sătenilor și anexele de tip
monofuncțional, ce erau poziționate pe loturi mari de teren. Ulterior au fost incluse și anexele multifuncționale,
la mijlocul secolului al XIX-lea, dar evoluția locativă s-a soldat cu restrângerea suprafețelor de teren.
11
Pagina 12
2.1.3. Patrimoniul cultural construit
În comuna Ciurea există monumente istorice conform Listei Monumentelor Istorice 2015, după cum urmează, dar și
situri arheologice protejate:
Nr.
Cod LMI 2015 Denumire Localitate Adresa Datare
crt.
"Botul Cihanului", la
Situl arheologic de la 1,5 km SE de Gara
IS-I-s-B-03555 sat CIUREA;
235 Ciurea, punct „Botul CFR Ciurea și cca. -
comuna CIUREA
Cihanului”, 200 m E de cartierul
Lunca Ciurei
"Botul Cihanului", la
sec. XVII -
1,5 km SE de Gara
sat CIUREA; XVIII,
236 IS-I-m-B-03555.01 Așezare CFR Ciurea și cca.
comuna CIUREA Epoca
200 m E de cartierul
medievală
Lunca Ciurei
"Botul Cihanului", la
sec. X –
1,5 km SE de Gara
sat CIUREA; XI, Epoca
237 IS-I-m-B-03555.02 Așezare CFR Ciurea și cca.
comuna CIUREA medieval
200 m E de cartierul
timpurie
Lunca Ciurei
"Botul Cihanului", la
sec. VI –
1,5 km SE de Gara
sat CIUREA; VIlI,
238 IS-I-m-B-03555.03 Așezare CFR Ciurea și cca.
comuna CIUREA Epoca
200 m E de cartierul
migrațiilor
Lunca Ciurei
"Botul Cihanului", la
1,5 km SE de Gara
sat CIUREA; sec. III - I
239 IS-I-m-B-03555.04 Așezare CFR Ciurea și cca.
comuna CIUREA a. Chr.
200 m E de cartierul
Lunca Ciurei
sat CIUREA;
1333 IS-II-m-B-04125 Gară - 1893
comuna CIUREA
sat CIUREA;
1334 IS-II-m-B-04126 Fabrica de cărămidă - 1891
comuna CIUREA
sfârșitul
sat CURĂTURI;
1354 IS-II-m-B-04143 Hanul Șanta (moară) - secolului al
comuna CIUREA
XIX-lea
"Zâne", la E de satul
Situl arheologic de la sat LUNCA
Lunca Cetățuiei, în
509 IS-I-s-B-03614 Lunca Cetățuii, punct CETĂȚUII; -
jurul cimitirului
„Zâne” comuna CIUREA
fostului sat Zanea
"Zâne", la E de satul sec. XVII -
sat LUNCA
Lunca Cetățuiei, în XVIII,
510 IS-I-s-B-03614. 01 Așezare CETĂȚUII;
jurul cimitirului Epoca
comuna CIUREA
fostului sat Zanea medievală
"Zâne", la E de satul sec. VIII –
sat LUNCA
Lunca Cetățuiei, în IX, Epoca
511 IS-I-s-B-03614.02 Așezare CETĂȚUII;
jurul cimitirului medieval
comuna CIUREA
fostului sat Zanea timpurie
sec. IV
"Zâne", la E de satul
sat LUNCA p.Chr,
Lunca Cetățuiei, în
512 IS-I-s-B-03614.03 Așezare CETĂȚUII; Epoca
jurul cimitirului
comuna CIUREA daco-
fostului sat Zanea
romană
"Zâne", la E de satul
sat LUNCA Latène,
Lunca Cetățuiei, în
513 IS-I-s-B-03614.04 Așezare CETĂȚUII; cultura
jurul cimitirului
comuna CIUREA geto dacică
fostului sat Zanea
514 IS-I-s-B-03614.05 Așezare sat LUNCA "Zâne", la E de satul Hallstatt
12
Pagina 13
CETĂȚUII; Lunca Cetățuiei, în timpuriu
comuna CIUREA jurul cimitirului
fostului sat Zanea
"Zâne", la E de satul Eneolitic,
sat LUNCA
Lunca Cetățuiei, în cultura
515 IS-I-s-B-03614.06 Așezare CETĂȚUII;
jurul cimitirului Cucuteni,
comuna CIUREA
fostului sat Zanea faza B
"Zâne", la E de satul Eneolitic,
sat LUNCA
Lunca Cetățuiei, în cultura
516 IS-I-s-B-03614.07 Așezare CETĂȚUII;
jurul cimitirului Cucuteni,
comuna CIUREA
fostului sat Zanea faza A
Neolitic
"Zâne", la E de satul
sat LUNCA târziu,
Lunca Cetățuiei, în
517 IS-I-s-B-03614.08 Așezare CETĂȚUII; cultura
jurul cimitirului
comuna CIUREA ceramicii
fostului sat Zanea
liniare
sat HLINCEA;
secolele
1404 IS-II-a-A-04180 Mănăstirea Hlincea comuna -
XVI-XX
CIUREA
sat HLINCEA;
„Biserica”Sf. cca. 1587,
1405 IS-II-a-A-04180.01 comuna -
Gheorghe” 1659-1660
CIUREA
sat HLINCEA;
1406 IS-II-a-A-04180.02 Ruine chilii comuna - secol XVI
CIUREA
sat HLINCEA;
1407 IS-II-a-A-04180.03 Turn clopotniță comuna - secol XVII
CIUREA
sat HLINCEA;
1408 IS-II-a-A-04180.04 Zid de incintă comuna - secol XVII
CIUREA
sat PICIORU
Biserica ”Sf.
1452 IS-II-a-B-04218 LUPULUI; - 1845
Nicolae”
comuna CIUREA
Tabel 1 - Monumente istorice din comuna Ciurea
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
2.2.1. Generalități
Din punct de vedere al încadrării geografice, teritoriul administrativ al comunei Ciurea se situează între
următoarele coordonate geografice:
• 47°00'14.30'' – 47°08'00.43'' latitudine nordică;
• 27°31'27.51'' – 27°39'24.08'' longitudine estică.
Din punct de vedere geomorfologic comuna Ciurea este așezată la interferența a două subunități ale Podișului
Moldovenesc: Câmpia Moldovei și Podișul Central Moldovenesc, în depresiunea Bîrnova-Voinești. Comuna este situată
în partea sud-estică a județului Iași, în vecinătatea sudică a municipiului Iași.
2.2.2. Caracteristicile reliefului și structura geologică
Din punct de vedere geomorfologic, comuna Ciurea este situată în unitatea majoră de relief Podișul Moldovei,
teritoriul său administrativ desfășurându-se pe două subunități ale acestuia, inegal reprezentate: Câmpia Moldovei (60%)
în nord și Podișul Bârladului (40%), în sud. 1
Podișul Moldovei este situat în partea de est și nord-est a României, continuându-se și dincolo de Prut în
Republica Moldova și Ucraina. Este cea mai întinsă unitate de podiș din țară, cu o înclinare generală de la nord la sud.
Relieful este alcătuit dintr-o alternanță de culmi, depresiuni și culoare de vale.
1
conform Harta fizică a României – autor Prof. Univ. Dr. Mihai Ielenicz.
13
Pagina 14
Figura 1 – Amplasarea zonei studiate în cadrul unităților majore de relief
Sursă: Harta fizică a României – Prof. Univ. Dr. Mihai Ielenicz
La nivelul comunei Ciurea, aspectul general al reliefului este predominant colinar, reprezentat printr-o alternanță
de dealuri prelungi, înguste, cu culmile teșite și văi largi, care converg spre partea de nord a comunei, creând o zonă
depresionară extinsă. Toponimia însăși este un indiciu concludent pentru netezimea reliefului și scăderea lin a altitudinii,
localitatea care s-a dezvoltat în această zonă de convergență hidrografică purtând denumirea de Lunca Cetățuii.
Figura 2 - Aspectul general al reliefului la nivelul comunei
(Picioru Lupului și Ciurea în prim plan, iar în plan secund Dumbrava spre NV și Lunca Cetățuii spre NNE)
Teritoriul administrativ al comunei Ciurea are o formă alungită pe direcția S – N, fiind alcătuit dintr-o succesiune
de interfluvii cu aceeași orientare. Cel mai reprezentativ este interfluviul Frumoasa – Tinoasa, care ocupă zona mediană
a comunei. Spre sud, acesta se racordează cu platoul structural înalt al Podișului Central Moldovenesc, printr-un versant
abrupt, cu energie de relief de circa 200 m, denumit Dealul Nisipului. Spre nord, descrește lin până la valori de 165 – 150
14
Pagina 15
m, terminându-se printr-un versant ce domină lunca Nicolinei cu 30 – 50 m.
Din punct de vedere morfologic teritoriul administrativ al comunei Ciurea prezintă parțial un relief specific
zonelor de deal si depresiune – campie.
În cadrul zonelor depresionare panta terenului are valori cuprinse între 0 – 5 grade. Împreună cu zona de platou
sau plai reprezintă 47.37 % din teritoriu.
Pe zonele de versant panta este variabilă astfel:
• versanți cu pantă de 5 – 10 grade în procent de 39.84 % din teritoriul administrativ;
• versanți cu panta de 10 – 15 grade ocupă 11.06 % din teritoriu;
• versanți cu panta de 15 – 20 grade ocupă 1.43 % din teritoriu;
• versanți cu panta de 20 – 30 grade ocupă 0.32 % din teritoriu;
• versanți cu panta mai mare de 30 grade ocupă suprafețe nesemnificative din teritoriul comunei în procent de sub
0.01%.
2.2.3. Condiții climatice
Caracteristicile climatice generale pentru teritoriul administrativ al comunei Ciurea derivă din influențe climatice
asociate unei deplasări generale a maselor de aer care se face din direcție predominant estică. Pe de altă parte,
particularitățile topoclimatice reflectă influența reliefului, care intervine în principal prin altitudine: 60 - 70 m altitudine
minimă (în nordul teritoriului administrativ), 300 m altitudine maximă (în sudul teritoriului administrativ), la care se
adaugă expoziția și înclinarea versanților, ca factori determinanți în diferențierea topoclimatică.
Prin poziția geografică și prin caracteristicile altitudinale ale teritoriului administrativ, climatul specific pentru
UAT Ciurea se încadrează în climatul Podișului deluros al Moldovei.
Temperatura medie anuală variază de la 9,2°C și 9,6°C. Circulația generală a maselor de aer se face predominant
din direcție nordică, estică, cu influențe sudice și vestice . Aceste lucru se reflectă în cantitatea medie de precipitații (600
mm), remarcându-se faptul că cele mai mici cantități de precipitații se înregistrează în luna febraurie.
Pe teritoriul comunei se manifestă diferite tipuri de topoclimat, de la topoclimatul de platouri interfluviale (care
apare pe interfluviile colinare La Floreanca, dealul Budului, Dealul Tinoasa, Dealul Lynx, Dealul la Cortez), la
topoclimatul de adăpostire în micile depresiuni erozive de la baza coastei de tranziție, favorizând un climat mai cald,
relativ secetos datorită fenomenului de foehnizare. În zonele acoperite de fond forestier se manifestă un microclimat de
pădure constituit într-o categorie specială, benefică culturilor agricole din zona lor. Temperaturile medii sunt mai scăzute,
precipitațiile mai bogate oferind beneficii culturilor învecinate prin efectul de seră.
Cele mai coborâte medii lunare se înregistrează în ianuarie (-3.6°C), iar cele mai ridicate în luna iulie (21.3°C).
Temperatura minimă absolută a fost -35°C și a fost înregistrată pe 1 februarie 1937, iar temperatura maximă absolută a
avut valoarea +40.1°C a fost atinsă pe 22 iulie 2007.
Prima zi de îngheț apare între 1 și 21 octombrie, iar ultima zi de îngheț se înregistrază între 11 aprilie și 1 mai.
Numărul de zile fără îngheț este în jur de 180 zile într-un an.
Adâncimea maximă de îngheț este h = 0.80 – 0.90 m, conform STAS 6054/87.
Figura 3– Harta climatică a României
15
Pagina 16
Cantitatea medie anuală de precipitații este de circa 500 – 600 mm/an. Distribuția precipitațiilor în timpul anului
este neuniformă. Regimul anual al precipitațiilor atmosferice cunoaște variații importante, precipitațiile medii lunare fiind
în creștere, în general din luna februarie până în luna iunie, după care descresc până în luna decembrie.
Cantitatea maximă de precipitații în 24 ore a depășit uneori media lunară. În zona investigată, pe 25.08.1970, sau înregistrat următoarele valori: Voinești – 121.3 mm, Mogoșești – 154.4 mm, Iași – 136.7 mm. Chiar și când cantitățile
depășesc 20 mm / 24 h, dar solul este deja umed sau 40 mm / 24 h în cazul unui sol uscat, se creează condiții pentru
producerea inundațiilor sau a proceselor de versant.
Viteza medie a vântului este de 3.7 m/s. Însă această valoare oscilează destul de mult dacă avem în vedere
direcțiile din care se manifestă vântul. Astfel, la Iași viteza cea mai mare au o vânturile din direcția nord-vest (5.2 m/s),
urmate de cele din direcția nord (4.4 m/s) și de cele din direcția sud (4.1 m/s). Cele mai mici viteze le au vânturile din
direcția sud-vestică și vestică (3 m/s) și cele din direcția nord-estică (2.6 m/s).
2.2.4. Rețeaua hidrografică
Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Ciurea aparține spațiului hidrografic Prut-Bârlad, fiind
străbătut de pârâul Nicolina, afluent de gradul III al râului Prut.
Râul Prut, lung de 953 km, izvorăște din Carpații Păduroși din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din
curs, fiind apoi pe direcția sud-est. În cursul său superios este un râu tipic monat, valea lui e îngustă cu versanți înalți și
abrupți, curgerea rapidă, iar în albie se întâlnesc multe praguri. În cursul de mijloc, Prutul formează meandre în lunca sa,
are viteza de 1.5 m/s după care valea râului se lărgește până la 5-6 km, cursul devine liniștit, iar pe versanți sunt bine
exprimate terasele. În cursul său inferior, valea râului se lărgește considerabil, până la 8-10 km, formează meandre,
versanții devin mai domoli pe alocuri grafmentați de ravene. Se varsă în Dunăre lângă Reni, la est de orașul Galați.
Principalul curs de apă este reprezentat de Râul Nicolina care este principalul colector zonal.
Astfel, rețeaua hidrografică cadastrată existentă pe teritoriul comunei Ciurea este reprezentată de Tinoasa,
Frumoasa, Juvăț – afluenți ai Nicolinei care se varsă în râul Bahlui la nord. Lacurile Ciurbești și Juvăț sunt lacuri de
baraj antropic create în vederea regularizării cursurilor de apă.
Principalii afluenți ai râului Nicolina sunt valea Tinoasă și pârâul Frimoasa, ambii cu izvoarele sub Coasta
Iașulor, cu un curs orientat aproximativ S-N, adâncit în mod natural, respectiv antropic cu 1.5 m față de nivelul general
al șesului aluvial. Luncile create au lățimi generoase (400-700 m), având în vedere lungimile și debitele reduse ale
pârâielor.
Figura 4 – Dig de pământ în lunca Nicolinei (Strada Ecoului)
Tinoasa izvorăște de sub Dealul Rusului, interceptând, pe cursul superior, o serie de galeți grezo-calcaroși
provenind din straturile sarmatice și adunând, pe parcurs, mai mulți afluenți cu caracter obsecvent. Pe cei 4,7 km² are
afluenții:
• Rusu în lungime de 1,2 km;
• Bolovani – 0,5 km;
• Ciurel – 1,1 km;
• Humăria – 0,7 km.
16
Pagina 17
Figura 5 - Valea Tinoasă la liziera pădurii Bârnova
Frumoasa adună afluenții din regiunea de coastă și din interfluviile colinare Poeni, La Floreanca și Dealul
Calului. Bazinul său este de 23 km².
Juvăț drenează o mică suprafață în N-E, pe o lungime de 1,8 km.
Pârâul Nicolina întră pe teritoriul administrativ al comunei Ciurea dinspre est și îl străbate pe o distanță de
aproape 4.5 km, pe un traseu cu frecvente schimbări de direcție, pe parcursul căruia colectează toate văile secundare cu
obârșiile în zonele colinare înconjurătoare, în special pe versantul Coastei Iașilor.
Albia minoră este îngustă și adâncă, iar cea majoră are o lățime cuprinsă între 150 – 350 m. Din cele 7 terase
formate de Nicolina, 3 sunt pe teritoriul comunal, fiind valorificate încă dintr-o perioadă foarte veche, datorită fertilității
ridicate a solului. În comparație cu celelalte râuri, Nicolina are scurgere de la sud la nord.
Apele subterane (de adâncime) se constituie în depozite siluriene din șesul Nicolinei. În general sunt ape
bicarbonat-sulfatic-calcic și cloro-sodic cu o cantitate de 500 mg/l. 2
Figura 6 – Râul Nicolina în zona podului de pe DJ 248C
2
Monografie Ciurea
17
Pagina 18
Lacul Ciurbești (150 ha) este aprovizionat de o rețea hidrografică cu caracter semipermanent (în special
Frumoasa și pârâurile de pe Dealul Ciurbești și Dealul Surda/Mogoșești). Având o lungime de 2,4 km și lățimea între 50
– 150 m, ajunge la o adâncime maximă de 5 m.
Figura 7 – Lacul Ciurbești
Lacul Juvăț (12 ha) este aprovizionat în principal de pârâul Juvăț și afluenții săi. Are o lungime de 0,8 km, lățime
cuprinsă între 50 – 150 m și o adâncime maximă de 2 m. 3
Lacurile lacuri de baraj antropic cu rol de regularizare a cursurilor de apă.
2.2.5. Solul
Solurile reprezintă pentru locuitorii comunei o resursă naturală utilizată pentru a obține produse vegetale, un
mijloc de producție în agricultură și silvicultură, dar și ca fundament al construcțiilor de orice fel din cadrul colectvităților
umane sau din afara acesteia. Rolul principal al solului în natură rezidă din producerea de biomasă prin procesul de
fotosinteză, dar și cel de descompunere a resturilor organice încorporate.
Din punct de vedere geo-tectonic, comuna Ciurea aparíne Platformei Moldovenești, terminația sud-vestică a
Platformei Est Europene și se caracterizează printr-o structură complexă a fundamentului și a cuverturii preneogene.
Platfoma Moldovenească este alcătuită dintr-un fundament precambrian și o cuvertură sedimentară din care, în zona
investigată, aflorează doar depozite sarmațiene. Depozitele mai vechi au fost identificate numai prin foraje.
Figura 8 – Depozite argiloase bessarabiene în Dealul Nisipului
3
Monografie Ciurea
18
Pagina 19
2.2.6. Vegetația și fauna
Vegetația
Vegetația naturală a comunei aparține zonei de silvostepă. Aceasta se caracterizează printr-o vegetație ierboasă,
cu multe elemente sudice, termofile, completată de prezența unor pâlcuri de pădure de stejar și gorun pure și în amestec.
Vegetația ierboasă este reprezentată prin asociații de păiuș și colilie, iar pe terenuri erodate s-au dezvoltat asociații
secundare de firuță cu bulb, peliniță, laptele cucului.
Pajiștile naturale reprezentate prin pășuni și fânețe au fost diminuate în timp și înlocuite treptat cu culturi agricole.
Conform condițiilor locale (versanți cu expoziții diferite și interfluvii, altitudini de până la 500 m), cea mai mare
parte a pădurilor sunt constituite din specii de foioase. Dintre speciile existente (carpen, tei, gorun, stejar, fag, frasin, ulm,
jugastru) fagul ocupă cel mai mare procent.
Conform desfășurării treptelor hipsometrice, pe teritoriul comunei vegetația forestieră este prezentă doar în
partea sudică, unde se face tranziția între cele 2 subunități de relief: Câmpia Moldovei și Podișul Central Moldovenesc.
Vegetația intrazonală este asociată spațial cu luncile râurilor și ale lacurilor aici fiind prezente specii cum ar fi
papura (Typha angustifolia) și rogozul (Carex riparia).
Fauna
Speciile de animale care populează teritoriul comunei aparțin mai multor provincii faunistice europene și asiatice.
De la elemente dacice: cățelul pământului, buhaiul de baltă; mediteraneene: călugărița, veverița, specii de păianjeni;
pontice: grivanul pitic și lacerta argilis; elemente arctice: gâște și rațe sălbatice; fauna de pădure: mistreț, căprioară, vulpe,
jder, viezure, cerb carpatin, iepure, șoareci, veverița de pădure.
Avifauna este foarte variată și bogată: ciocănitoarea, privighetoarea neagră, cucuveaua pitică, eretele, porumbelul
de scorbură, coțofana, cioara, pupăza, graurul, prepelița, potârnichea, fazanul, mierla, barza, lăstunul, ș.a.
Dintre reptile se regăsesc: șarpele de pădure, vipera neagră, gușterul și șopârla.
Batracienii se află în zonele cu multă umiditate: broasca brună de pământ, broasca de pădure, brotăcelul, tritonul,
ș.a. Trăiesc în zonă și o serie de insecte, dintre care cele mai dăunătoare sunt cele xilofage.
Fauna lacustră cuprinde: mreana, bibanul, crapul, cleanul, ș.a.
2.2.7. Elemente naturale de interes deosebit
Arii naturale protejate
Ariile naturale protejate de pe teritoriul comunei fac parte din rețeaua de arii naturale protejate aferentă județului
Iași. Județul Iași are o rețea de arii naturale protejate care este alcătuită din 53 de arii naturale protejate, din care 26 sunt
Situri Natura 2000, iar 27 sunt arii protejate sau revervații naturale, de interes național.
Condițiile fizico-geografice și ecologice specifice Podișului Moldovei, care domină din punct de vedere
biogeografic zona, au generat un patrimoniu natural valoros, reprezentat în cazul teritoriului administrativ al comunei
Ciurea în special din păduri și pajiști naturale sau fânațe și lacuri a cărui prezervare este asigurată de o ariile naturale
protejate de tip Natura 2000.
Pe baza acestor caracterisitici biogeografice, prin OM nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului
mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejata a siturilor de
importanță comunitara, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania, s-a instituit:
• situl de importanță comunitară:
ROSCI0135 Pădurea Bârnova – Repede
• și ariile de protecție specială aviafaunistice:
ROSPA0092 Pădurea Bârnova și
ROSPA0158 Lacul Ciurbești – Fânațele Bârca.
Situl de importanta comunitara ROSCI0135 Pădurea Bârnova - Repedea se suprapune peste partea sudică a
teritoriului administrativ pe o suprafață de 1237,22 ha.
Aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0092 – Pădurea Bârnova se suprapune peste partea sudică a
teritoriului administrativ pe o suprafață de 515,75 ha.
Aria de protecție specială aviafunistică ROSPA0158 Lacul Ciurbești – Fânațele Bârca se suprapune peste
partea nord-vestică a teritoriului administrativ pe o suprafață de 26,61 ha.
Pădurea Bârnova – Repedea este un teritoriu care desemnează o arie naturală protejată și sit de importanță
comunitară. Se întinde pe suprafața de peste 12.216 hectare, de pe raza a 11 de UATB (comune și municipiul Iași) din
județul Iași. Situl se extinde pe partea nordică a Podișului Central Moldovenesc la interferența cu Câmpia Moldovei. Situl
se suprapune și cu alte arii naturale protejate.
Aria de protecție specială avifaunistică – Pădurea Bârnova se suprapune peste situl de importanță comunitară
ROSCI0135 Pădurea Bârnova - Repedea. Situl se află în sud-estul județului Iași, pe teritoriile administrative a 11 comune
și a municipiul Iași.
19
Pagina 20
În satul Hlincea există 3 stejari seculari, vârsta arborilor fiind de 368, 396 respectiv 501 ani. Aceștia sunt incluși
în „Lista arborilor monument al naturii din județul Iași declarați prin HCJ nr. 8/1994”.
Arborele Ginko Biloba (sau arborele pagodelor) se află în Lunca Cetățuii, în fața Ocolului Silvic.
Suprafață din AP Procent din AP pe
Nr. crt. Aria protejată Suprafața AP (ha) pe teritoriul UAT teritoriul comunei
Ciurea (ha) Ciurea
ROSCI0135 Pădurea Bârnova -
1 12.216 1237.22 25,93
Repedea
2 ROSPA0092 Pădurea Bârnova 12.684,82 515,75 10,81
ROSPA0158 – Lacul Ciurbești-
3 520,7 26,61 0,55
Fânațele Bârca
Tabel 2- Suprafețele ocupate de ariile protejate Sit Natura 2000 (bilanț teritorial)
Figura 9 – Arii naturale protejate pe teritoriul UAT Ciurea
Sursă: Prelucrare proiectant
20
Pagina 21
Tipurile de habitate și speciile pentru care au fost desemnate ariile protejate sunt următoarele:
În ROSCI0135 Pădurea Bârnova - Repedea sunt prezente mai multe specii de interes comunitar: 1 specie de
plante, 5 specii de mamifere, 9 specii de nevertebrate și 2 habitate de interes comunitar: păduri de fag de tip Asperulo –
Fagetum și păduri dacice de stejar și carpen.
Situl ROSPA0092 a fost desemnat pentru a proteja avifauna unui corp de pădure compact din Podișul Central
Moldovenesc aflat într-o stare favorabilă de conservare, alături de care mai sunt prezente pe suprafețe mici culturi agricole
și pajiști. Aceste habitate adăpostesc peste 120 de specii de păsări dintre care 33 sunt de interes comunitar pentru
conservare.
Limitele sale urmăresc în mare parte liziera pădurii realizând delimitarea suprafețelor împădurite de terenurile
agricole sau alte amenajări antropice învecinate.
Situl ROSPA0158 reprezintă o zonă umedă ce a devenit suport pentru o serie de specii de păsări. Sit important
și pentru cuibăritul eretului de stuf (Circus aeruginosus), stârcului roșu (Ardea purpurea) și al egretei mari (Ardea alba).
Situl aparține sudului Câmpiei Jijiei-Bahlui, relieful în care este localizat acest sit aparține sedimentarului
sarmațian. Coeziunea slabă a acestui sedimentar a permis să fie ușor modelat de către rețeaua hidrografică, ceea ce a
facilitat formarea unei care ulterior a fost modelată antropic prin construcția de baraje pentru acumularea apei. 4
Administrarea ariilor naturale protejate
Cadrul legal privind administrarea ariilor protejate este dat de următoarele documente legislative:
• OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei
sălbatice;
• Legea nr. 95 din 11 mai 2016 privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru
modificarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
și faunei sălbatice;
• HG nr. 997/2016 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.
Principalele responsabilități de administrare ale ariilor protejate le au următoarele entități:
• Ministerul Mediului prin Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP)
• Structurile de administrare special constituite în acest scop,
• Autoritățile administrației publice locale pentru ariile protejate de interes local.
Principalele instrumente în administrare/custodie sunt regulamentul de funcționare și planul de management al
ariei naturale protejate.
După etapa inițială a declarării / instituirii, ariile protejate intră procesul de administrare / management, prin
intermediul căruia trebuie atinse obiectivele de management. Managementul ariilor naturale protejate la nivel național
este un proces adaptiv, ca urmare a modificării cadrului legislativ care reglementează acest proces. Formele inițiale de
administrare ale ariilor naturale protejate de interes național, prin structuri de administrare special desemnate și prin
custozi, au fost înlocuite odată cu apariția Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). Aceasta a preluat,
prin structurile sale teritoriale (județene), managementul tuturor ariilor naturale protejate care nu aveau desemnate
structuri proprii de administrare.
Gestionarea acestor teritorii se realizează în baza planurilor de management, existența acestora fiind
fundamentală atât pentru exercitarea efectivă a administrării, cât și pentru accesarea surselor de finanțare în vederea
implementării măsurilor de protecție și conservare a integrității ariilor protejate.
O schimbare importantă în administrarea ariilor naturale protejate a fost făcută odată cu adoptarea legii nr.
95/2016, prin care s-a aprobat înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), în vederea
asigurării unei administrări unitare și eficiente a ariilor naturale protejate din România.
În noiembrie 2018 s-a înființat Serviciul Teritorial Iași al ANANP, ca structură teritorială județeană, care a preluat
custodia ariilor protejate și dreptul de a încheia parteneriate cu alte autorități, instituții și ONG-uri, astfel încât
administrarea ariilor naturale protejate din județul Iași să fie cât mai eficientă.
Dintre cele enumerate mai sus, situl ROSCI0135 este singurul care beneficiază de un plan de management
aprobat.
Cele 2 arii protejate de interes european nu dispun de planuri de management avizate, situația administrării lor
fiind următoarea:
Data acordare Data valabilitate Entitate
Cod AP Denumire AP
administrare administrare administrare
09.2016 09.2026 ROSCI0135 Pădure Bârnova - Repedea ANANP – ST Iași
4 https://ananp.gov.ro/wp-content/uploads/OBIECTIVE-DE-CONSERVARE-SPECIFICE-ROSPA-1.pdf
21
Pagina 22
09.2016 09.2026 ROSPA0092 Pădure Bârnova ANANP – ST Iași
Lacul Ciurbești – Fânațele
09.2016 09.2026 ROSPA0158 ANANP – ST Iași
Bârca
Tabel 3. Situația administrării ariilor naturale protejate Natura 2000
Deși nu există planuri de management aprobate, există obligativitatea implementării unor măsuri legale de către
actorii responsabili (structuri de administrare) pentru că în multe arii protejate sunt afectate speciile și habitatele de interes
comunitar sau național, datorită unui management încă în organizare.
Pentru prevenirea unor acțiuni/activități care pot conduce la deteriorarea obiectivelor de conservare care au stat
la baza instituirii și declarării ariilor de protecție specială avifaunistice ROSPA0092 Pădurea Bârnova și ROSPA0158
Lacul Ciurbești – Fânațele Bârca luând în considerarea faptul că acestea se află în administrarea Agenției Naționale pentru
Arii Naturale Protejate, se impune adoptarea unui set minim de măsuri speciale de protecție și conservare a diversității
biologice precum și conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, de siguranță a populației și investițiilor,
până la aprobarea unui plan de management.
2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU
2.3.1. Încadrare în teritoriu
Comuna Ciurea este o unitate administrativ-teritorială din Județul Iași, Regiunea Nord-Estică a României.
Localizată în zona sud-estică a teritoriului județean, această comună se găsește în vecinătatea sudică a Municipiului
reședință Iași, fiind UAT de rang IV aflat în cadrul zonelor metropolitane sau periurbane (conform legii 246/2022 privind
zonele metropolitate, Comuna Ciurea aparține zonei metropolitane a Municipiului Iași).
Comuna este situată la o distanță de 12 km față de municipiul Iași (reședința de județ), respectiv 57 km față de
municipiul Vaslui, reședința județului vecin.
Din punct de vedere geografic, Ciurea este amplasată la interferența a două subunități ale Podișului
Moldovenesc: Câmpia Moldovei și Podișul Central Moldovenesc, în depresiunea Bîrnova-Voinești.
Figura 10 – Încadrarea comunei Ciurea la nivel județean
Comuna Ciurea se învecinează cu:
• la nord: comuna Miroslava și municipiul Iași;
• la est: comunele Bârnova și Dobrovâț
• la sud: comunele Dobrovâț și Grajduri;
• la vest: comunele Mogoșești și Miroslava.
22
Pagina 23
Poziționarea în zona metropolitană a municipiului Iași care asigură conectarea la magistralele de drumuri
naționale și cele de calea ferată ii asigură un bun potențial de poziție cu legături favorabile spre vestul, centru și sudul
țării. De asemenea poziționarea în proximitatea graniței cu Moldova, conferă comunei un avantaj.
Relațiile de interconectare în teritoriu a comunei Ciurea sunt polarizate aproape în totalitate de minicipiul Iași,
comuna facând parte din zona periurbana a acestuia.
Principalele căi de acces în comuna Ciurea sunt drumurile județene DJ 248, DJ 248C și 248D prin intermediul
cărora se realizează conexiunea teritoriului administrativ cu vecinătățile.
Legătura cu municipiul Iași se face la nord prin drumul județean DJ 248, de-a lungul căruia sunt dezvoltate și
localitățile Lunca Cetățuii și Dumbrava. Acesta pornește din nord-nord-est pe direcția sud-sud-vest și face legătura la sud
cu comuna Grajduri. DJ 248C face legătura din Lunca Cetățuii din DJ 248 pe traseul Ciurea – Picioru Lupului –
Mogoșești, iar DJ 248D din Ciurea (din DJ 248C) – Bârnova spre est.
Conectarea la rețeaua națională de căi ferate a comunei Ciurea se realizează printr-o linie dublă neelectrificată,
de traseul de cale ferată 600: Tecuci – Iași.
UAT Ciurea este membru al ADI Zona Metropolitană Iași din anul 2004, conform HCL nr. 30/27.05.2004.
Zona Metropolitană Iași (ZMI) cuprinde 28 de membri. Alături de Consiliul Județean Iași, din Zona
Metropolitană Iași fac parte 27 localități, din care municipiul Iași și 26 comune: Aroneanu, Bârnova, Ciurea, Comarna,
Costuleni, Dobrovăț, Golăiești, Grajduri, Holboca, Lețcani, Miroslava, Mogoșești, Movileni, Popricani, Prisăcani, Rediu,
Românești, Scânteia, Schitu Duca, Tomești, Țigănași, Țuțora, Ungheni, Valea Lupului, Victoria, Voinești.
Figura 11 – Încadrare în ZMI
Sursă: zmi.ro
2.3.2. Structura teritoriului administrativ
Centrul politico-administrativ al comunei Ciurea, este localitatea Ciurea.
Unitatea administrativ-teritorială Ciurea are o suprafață totală de 4769,57 ha, cuprinzând teritoriile din intravilan
și din extravilan.
În actuala structură administrativă, comuna Ciurea este alcătuită din 7 localități:
• Ciurea - reședința comunei;
• Hlincea - sat aparținător;
• Lunca Cetățuii- sat aparținător;
• Dumbrava- sat aparținător;
• Picioru Lupului- sat aparținător;
• Curături- sat aparținător;
• Slobozia- sat aparținător.
23
Pagina 24
Cele 7 vetre de sat sunt dezvoltate în general de-a lungul principalelor cai de comunicație rutieră.
Bilnațul teritorial la nicvelul teritoriului administrativ este următoarea:
Tabel 4 – Bilanțul teritorial la nivel de UAT, intravilan existent
Tabel 5 – Categoriile de folosință la nivel de UAT, intravilan porpus
2.4. ACTIVITĂȚI ECONOMICE
2.4.1. Date de la nivel suprateritorial
Potențialul economic al Județului Iași nu poate fi definit decât prin raportare la rolul său în planul regional și
național. Astfel, în definirea profilului economic vom lua în considerare nu doar activitățile economice din cadrul
județului, ci și potențialul său endogen (definit în raport cu suprafața agricolă, numărul de locuitori, suprafața forestieră,
numărul de animale exprimate în UMV, patrimoniul cultural), capitalul uman, echiparea tehnico-edilitară și
caracteristicile fizico-geografice.
Județul Iași este situat în Macroregiunea Doi, Regiunea Nord-Est și are un total de 991.386 locuitori în anul
2023, în creștere remarcabilă față de anii precedenți, în perioada de referință 2011-2023. Raportul dintre cele două medii
de rezidență – urban și rural – este unul foarte echilibrat, remarcându-se totuși o ușoară dominanță a mediului rural. Astfel,
se remarcă faptul că în anul 2011, raportul dintre urban și rural era de 48,18% la 51,82% în favoarea mediului rural, în
timp ce în anul 2023 raportul este de 48,88% la 51,12% în favoarea mediului rural. Populația județului Iași crește, din
punct de vedere numeric, evoluția fiind înregistrată la nivelul ambelor medii de rezidență.
2.4.1.1. Produsul intern brut
Județul Iași este primul județ din Regiunea Nord-Est din perspectiva produsului intern brut și al V-lea în topul
județelor României, din perspectiva PIB-ului național (excluzând Bucureștiul).
Conform datelor statistice furnizate de topfirme.ro pentru anul 2022, județul Iași are pe teritoriul său 86.236 de
agenți economici. Cea mai mare densitate a întreprinderilor se găsește în Municipiul Iași, unde sunt raportați 51.506 de
agenți economici, adică aproape 60% din totalul agenților economici ai județului. Agenți economici numeroși se găsesc
și pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale învecinate Municipiului Iași.
Din perspectiva PIB, Județul Iași raportează în anul 2022 o valoare de 49,5 miliarde lei, prețuri curente,
reprezentând aproximativ 33,42% din PIB-ul Regiunii Nord-Est. Acesta reprezintă primul județ, ca mărime PIB, la nivel
regional, fiind urmat la distanțe considerabile de județele Bacău și Suceava.
2.4.1.2. Cifra totală de afaceri pe secțiuni de activitate
Conform datelor furnizate de topfirme.ro, cifra totală de afaceri la nivelul Județului Iași, în anul 2022, este de 47
miliarde lei (adică 10,7 miliarde euro), reprezentând 1,87% din cifra ce afaceri a României. Din perspectivă economică,
este evidentă o polarizare a cifrei de afaceri în jurul principalului centru economic din Județ, municipiul-reședință Iași.
Cele mai multe firme, la nivelul Județului Iași, sunt concentrate în Municipiul Iași, în cadrul acestei unități
administrativ-teritoriale fiind identificat un total de 51.506 de agenți economici. Alte unități administrativ-teritoriale cu
numere mari de agenți economici sunt:
• Miroslava – 4.462 agenți economici
• Pașcani – 2.882 agenți economici
• Valea Lupului – 2.590 agenți economici
• Lunca Cetățuii – 1.438 agenți economici
• Tomești – 1.420 agenți economici
Așa cum reiese din Error! Reference source not found. de mai jos, cei mai mulți agenți economici de pe
teritoriul Județului Iași se găsesc în cadrul Municipiului reședință Iași și în celelalte unități administrativ-teritoriale din
vecinătate. Numere relativ mici de agenți economici se găsesc în general în unitățile administrativ-teritoriale rurale
amplasate la distanțe mari față de zonele urbane, cu precădere dispuse în zona vestică a teritoriului județean.
24
Pagina 25
Figura 12 – Distribuția UAT-urilor din Județul Iași în raport cu numărul de agenți economici de pe teritoriul lor
Susă: prelucrare proiectant
2.4.1.3. Profitul net total pe domenii de activitate
La nivelul Județului Iași, domeniile de activitate care au înregistrat cel mai mare profit în anul 2022 sunt
comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor și construcții. Au mai înregistrat
profit ridicat și domeniile industrie prelucrătoare (13,26%) și activități profesionale științifice și tehnice (11,42%).
Din perspectiva evoluției profitului net se observă o scădere urșoară a ponderii domeniilor dominante – comerț,
construcții și industrie – concomitent cu creșterea ponderii domeniilor activități profesionale științifice și tehnice,
informații și comunicații, tranzacții imobiliare sau hoteluri și restaurante.
2.4.1.4. Numărul întreprinderilor pe secțiuni de activitate
Cel mai mare număr de agenți economici din Județul Iași se găsește în domeniul comerț cu ridicata și cu
amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor. În acest domeniu activează aproape 25% din totalul
agenților economici din Iași, conform datelor statistice identificate. În plan secund, numere mari de agenți economici
activează în domeniile activități profesionale științifice și tehnice (12,72%), construcții (11,62%) și transport și
depozitare (8,23%).
2.4.1.5. Forța de muncă a județului Iași
Populația ocupată
Din perspectiva ratei de ocupare a populației, la nivelul Județului Iași se remarcă în continuare polarizarea
centrelor economice principale și a zonelor periurbane ale acestora.
Județul Iași se găsește în plin proces de îmbătrânire demografică, deși se remarcă procente ridicate de populație
tânără (0-14 ani) precum și ponderi ridicate ale populației din categoria activă. Dacă în anul 2011, populația cu vârstă
activă din Județul Iași (15-64 ani) reprezenta 599.850 persoane (adică 70,05% din totalul locuitorilor), în anul 2023 acest
număr se ridică la valoarea de 685.635 persoane (adică 70,20% din totalul locuitorilor din Județul Iași).
Se remarcă faptul că în anul 2011, cea mai mare parte a populației din Județul Iași era ocupată în agricultură,
silvicultură, pescuit (93.800 de persoane ocupate, reprezentând 33,5% din totalul persoanelor ocupate din Județ), fiind
urmați de cei din industria prelucrătoare (39.300 de persoane ocupate în acest domeniu, adică 14,04%). Față de această
perioadă, în prezent, numărul persoanelor ocupate în agricultură, silvicultură și pescuit a scăzut considerabil, procentul
ridicându-se la doar 31.400 de persoane, adică 11,74% în anul 2022. A crescut, însă, procentul persoanelor ocupate în
comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor (29.400 de persoane, adică 14,73%).
Din perspectiva numărului total de persoane ocupate, la nivelul Județului Iași, se înregistrează o scădere ușoară, numărul
total al acestora scăzând în intervelul de referință 2011-2022, de la 280.000 de persoane ocupate în 2011 un total de
267.400 de persoane ocupate în anul 2022.
25
Pagina 26
Numărul de angajați
La nivelul Județului Iași sunt înregistrați, în anul 2022 (conform INS, baza de date Tempo), un total de 196.978
de salariați, în creștere față de anul 2011, când erau raportați doar 145.743 de salariați.
În raport cu domeniile de activitate, procentele de salariați din Județul Iași se mențin relativ constante, cu
înregistrări de creșteri ușoare în domenii precum comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și
motocicletelor, industrie prelucrătoare, informații și comunicații, sănătate și asistență socială, construcții sau
hoteluri și restaurante.
2.4.2. Structura economică a comunei
2.4.2.1.Profilul economic al comunei
Conform informațiilor disponibile, la nivelul Comunei Ciurea din Județul Iași sunt raportați 2.293 agenți
economici, reprezentând aproximativ 2,66% din totalul agenților economici ai județului. Comuna Ciurea se numără
printre UAT-urile cu valori ridicate ale numărului de agenți economici, fiind din această perspectivă pe locul al
cincilea la nivel județean, după, Municipiul Iași (51.506 agenți economici), Miroslava (4.462 agenți economici), Pașcani
(2.882 agenți economici) și Valea Lupului (2.590 agenți economici).
2.4.2.2. Cifra totală de afaceri pe secțiuni de activitate
Figura 13 – Evoluția cifrei totale de afaceri, pe secțiuni de activitate, la nivelul anului 2022 în comuna Ciurea din județul Iași
Sursă: listafirme.ro
26
Pagina 27
Din totalul activităților desfășurate în Comuna Ciurea, cea mai mare cifră de afaceri este înregistrată în
domeniul comerț cu ridicata și cu amănunutul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, aceasta fiind urmată la
distanță considerabilă de domeniul construcții.
Conform datelor statistice disponibile, cifra de afaceri generată de domeniul comerț cu ridicata și cu amănunutul,
repararea autovehiculelor și motocicletelor reprezintă 60,39% din cifra totală de afaceri a comunei, adică 508,15
milioane lei, în timp ce cifra de afaceri generată de domeniul construcții este de 160,82 milioane lei, adică 19,11% din
cifra totală de afaceri. Domenii precum industrie prelucrătoare, transport și depozitare, hoteluri și restaurante se găsesc
în plan secund din perspectiva cifrei de afaceri, ponderile acestora fiind între 2% și 5% în totalul economiei comunei
Ciurea.
Din perspectiva evoluției cifrei de afaceri, în figura de mai sus, prezentată anterior, se remarcă o creștere foarte
rapidă, în intervalul 2011-2022, a primelor două domenii de activitate, respectiv comerț cu ridicata și cu amănunutul,
repararea autovehiculelor și motocicletelor și construcții. Din perspectiva evoluției, cifra de afaceri a agenților economici
din comună este de 841,43 milioane lei în 2022 (conform listafirme.ro), în creștere considerabilă față de anul 2011 când
cifra de afaceri era estimată la doar 262,73 milioane lei.
Din perspectiva cifrei de afaceri pe domenii CAEN, se remarcă faptul că domeniul lucrări de construcții a
clădirilor rezidențiale și nerezidențiale se găsește pe prima poziție, cu o cifră de afaceri de 87,4 milioane lei. Pe locul
al doilea regăsim domeniul comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse
alimentare, băuturi și tutun. Acest domeniu generează o cifră de afaceri de 79,9 milioane lei la nivelul Comunei Ciurea.
Topul celor mai importante companii din Comuna Ciurea, în raport cu cifra de afaceri, este următorul:
I. MIHAK & TIBAK SRL – 69,3 milioane lei – domeniul comerț cu amănuntul în magazine
nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun;
II. CAT CONSTRUCT GRUP SRL – 39,1 milioane lei – domeniul lucrări de construcții a clădirilor
rezidențial eși nerezidențiale;
III. TOP MID SRL – 29,1 milioane lei – domeniul intermedieri în comerțul cu material lemnos și materiale
de construcții;
IV. HYTECH ENTERPRESE SRL – 14 milioane lei – domeniul comerț cu amănuntul prin intermediul
caselor de comenzi sau prin internet;
V. SHADOW TRANS SRL – 12,4 milioane lei – domeniul transporturi rutiere de mărfuri.
2.4.2.3. Profitul net total pe secțiuni de activitate
Dacă cifra de afaceri a agenților economici din Comuna Ciurea a crescut cu peste 320% în intervalul 2011-2022,
profitul net înregistrat de agenții economici din această comună a crescut și el în mod remarcabil, de la 3,5 milioane lei
în anul 2011, la 100,9 milioane lei în anul 2022. Cea mai rapidă creștere din perspectiva profitului a fost înregistrată de
domeniul construcții, fiind urmat de domeniile transport și depozitare, informații și comunicații, hoteluri și restaurante.
Cele mai importante companii din Comuna Ciurea în raport cu profitul raportat în anul 2022 sunt următoarele:
I. CAT CONSTRUCT GRUP SRL – 7,6 milioane lei – domeniul lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale
și nerezidențiale
II. SHADOW TRANS SRL – 3,4 milioane lei – domeniul transporturi rutiere de mărufuri
III. DEN-YU CONSTRUCT SRL – 2,3 milioane lei – domeniul lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale
și nerezidențiale
IV. TOP MID SRL – 2,3 milioane lei – domeniul intermedieri în comerțul cu material lemnos și materiale de
construcții
V. ZOOBI DIGITAL SRL – 1,9 milioane lei – domeniul comerț cu amănuntul prin intermediul caselor de
comenzi sau prin Internet
VI. CON TED COMPANY SRL – 1,9 milioane lei – domeniul lucrări de construcții a drumurilor și
autostrăzilor
VII. NEMO WASH SRL – 1,4 milioane lei – domeniul activități de alimentație (catering) pentru evenimente
VIII. KMC ELECTRICAL SRL – 1,4 milioane lei – domeniul lucrări de instalații electrice
2.4.2.4. Numărul întreprinderilor pe secțiuni de activitate
La nivelul Comunei Ciurea, cele mai multe dintre intreprinderile înregistrate activează în domeniul comerț cu
ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, urmat fiind de domeniul construcții.
Domeniul comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor reprezintă 22,31% din totalul
agenților economici raportați la nivelul comunei în timp de domeniul construcții reprezintă 20,11%.
În raport cu domeniile CAEN, domeniul principal la nivelul Comunei Ciurea este cel al lucrărilor de construcții
a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale.
2.4.3. Forța de muncă
2.4.3.1. Populația activă
Din perspectiva resurselor de muncă, Comuna Ciurea prezintă o evoluție interesantă. Conform structurii
populației pe grupe cincinale de vârstă, se observă o ușoară tendință de îmbătrânire demografică, în sensul deplasării
27
Pagina 28
populației dominante din perspectivă numerică, ce în anul 2011 se găsea în categoria 20-45 ani, către categoria de vârstă
30-55 ani în 2023. Totuși, în acest interval temporal se observă și o suplimentare a populației de copii din această comună,
ponderea lor în total populație crescând ușor în anul 2023 față de anul 2011.
Potențialul demografic crescut și tendința lentă de îmbătrânire demografică identificate la nivelul acestei comune
sunt reflectate și în evoluția ratelor de dependență demografică și înlocuire demografică. Se observă, deci, menținerea
indicelui de dependență demografică în intervalul 2011-2023, rezultat al creșterii constante a numărului de locuitori în
toate categoriile de vârstă. Totodată, rata de înlocuire demografică este în creștere ușoară, fenomen explicabil prin
ponderea puțin mai ridicată a populației tinere în raport cu populația vârstnică.
2.4.3.2. Populația ocupată
Se remarcă o creștere procentuală a ponderii populației de salariați în total populație cu vârstă activă, la nivelul
Comunei Ciurea, în special în intervalul 2015-2017. În intervalul recent, 2017-2022 se observă o ușoară scădere a ponderii
populației de salariați în total populație activă, indicator al faptului că numărul salariaților din comună nu crește cu aceeași
viteză cu care crește numărul populației din categoria 15-64 ani. Cu toate acestea, din perspectiva valorilor brute, numărul
de salariați din această comună a crescut în intervalul 2011-2022 de la 355 persoane la 1.394 persoane.
Figura 14 - Ponderea populației de salariați în total populație activă la nivelul comunei Ciurea în perioada 2011-2022
Sursă: INS, baza de date Tempo
2.4.3.3. Numărul mediu de salariați
În perioada 2011-2022, numărul mediu de salariați la nivelul Comunei Ciurea este în creștere. Astfel, dacă în
intervalul 2011-2016 în comună erau raportați sub 1.000 de salariați, în intervalul 2015-2017 numărul salariaților crește
brusc. În perioada 2016-2017, numărul salariaților din comună crește cu 253,54%, mențiându-se în jurul a 1.350-1.400
de salariați până în prezent.
28
Pagina 29
Figura 15 – Angajați pe domenii de activitate, în anul 2020, în comuna Ciurea
Sursă: listafirme.ro
Din perspectiva secțiunilor din activitate, cea mai mare parte a populației angajate în cadrul agenților economici
din Comuna Ciurea lucrează în domeniul construcții. Acest domeniu asigură 35,01% din totalul angajaților din
întreprinderile din comună, în timp ce pe locul al doilea din perspectiva numărului de angajați se găsește domeniul comerț
cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu 20,84% din totalul angajaților.
Din perspectiva domeniilor CAEN, cel mai mare număr de angajați activează în lucrări de construcții a
clădirilor rezidențiale și nerezidențiale (265 de angajați), acest domeniu fiind urmat de comerț cu amănuntul al bunurilor
de ocazie vândute prin magazine (107 angajați), fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de
patiserie (60 de angajați) și de restaurante (43 de angajați). Distribuția pe localități componente indică un număr
ridicat de agenți economici și implicit, de angajați, la nivelul satului Lunca Cetățuii.
2.4.3.4. Șomajul
Figura 16 – Evoluția ratei șomajului în comuna Ciurea, în perioada 2010-2023
Sursă: INS, baza de date TEMPO
29
Pagina 30
În perioada 2011-2023, numărul șomerilor din Comuna Ciurea prezintă o tendință ușor ascendentă. Așa cum
se observă în figura de mai sus, prezentată mai sus, numărul șomerilor de sex masculin este puțin mai mare decât numărul
șomerilor de sex feminin. Tendința de evoluție a numărului șomerilor din această comună este una fluctuantă. Astfel, în
intervalul 2011-2015 se observă o ușoară scădere a numărului de șomer, urmată fiin de o perioadă de creștere a numărului
acestora, în intervalul 2015-2023.
Cel mai mare număr de șomeri înregistrați este raportat în anul 2022, cu un total de 204 persoane, dintre
care 109 persoane erau de sex masculin și 95 de sex feminin.
2.5. POPULAȚIE. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE
Populația ocupă un loc central în activitățile de urbanism implicând cunoașterea a trei categorii de aspecte:
• necesitățile obiective de dezvoltare;
• potențialul cantitativ-demografic al populației;
• potențialul calitativ al populației.
Câteva dintre argumentele importanței populației în planurile de urbanism se referă la rolul acesteia ca factor
central de care se ține seama în elaborarea soluțiilor de dezvoltare, de beneficiar al tuturor măsurilor de dezvoltare care
au ca finalitate creșterea nivelului de trai al acelei populații și de realizator al dezvoltării.
Capitalul uman este cea mai importantă resursă a societății și reprezintă un factor cu influență definitorie în
procesul de dezvoltare economică a unui teritoriu. Populația reprezintă concomitent factor de acțiune, factor de consum
și beneficiar al dezvoltării.
2.5.1. Numărul și evoluția populației
Conform datelor de la ultimele recensăminte ale populației, în anul 2021 au fost înregistrate 17.254 persoane,
în creștere cu 48,2% față de anul 2011, când au fost recenzate 11.640 persoane.
În intervalul 1992-2023, populația comunei Ciurea a cunoscut un proces de creștere susținută, numărul
populației crescând cu 12.303 persoane, efectivul demografic multiplicându-se de 2,7 ori între 1992-2023 (creștere cu
167%). Rata de creștere a fost constantă în cei 31 ani analizați (3,17%/an), ceea ce arată creștere exponențială. Perioadele
de creștere mai rapidă (cu o rată de creștere anuală peste media generală de 397 locuitori pe an) s-au înregistrat în anul
2009 și intervalul 2011-2023. Aceste perioade reflectă o accelerare a creșterii populației, în special începând cu anul 2009,
ceea ce arată creșterea atractivității pentru locuire în comuna Ciurea, aflată în proximitatea municipiului Iași.
Evoluția numărului populației comunei Ciurea, județul Iași
25000
19674
20000
15000
10000
7371
5000
0
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
Figura 17 - Evoluția numărului populației cu domiciliul în comuna Ciurea
Sursă: INS, baza de date TEMPO
Datele de la ultimul recensământ al populației arată o creștere demografică importantă între 2011-2021 cu 48,2%,
situație diferită față de evoluția în descreștere a populației Municipiului Iași în proximitatea căruia se află.
Dintre cele 2861 comune din România, comuna Ciurea se situează pe locul 7 în clasamentul comunelor după
numărul de locuitori (date de la Recensământul 2021). Cu un număr de 17.254 locuitori la ultimul recensământ,
comuna Ciurea îndeplinește condiția din punct de vedere demografic de a deveni oraș, respectiv mai mult de 10.000
locuitori.
UATB-urile aflate în prima coroană în jurul municipiului Iași au înregistrat creștere demografică cu excepția
comunei Popricani care a înregistrat o ușoară scădere cu -2,1%. Comuna Ciurea a avut o creștere care o situează pe locul
al IV-lea în județul Iași după evoluția între recensămintele 2011-2021.
30
Pagina 31
2011/2021
UATB RPL 2011 RPL 2021 2011/2021
(%)
MUNICIPIUL IAȘI 290422 271692 -18730 -6.4%
POPRICANI 7393 7236 -157 -2.1%
TOMEȘTI 11051 12169 1118 10.1%
HOLBOCA 11971 13697 1726 14.4%
ARONEANU 3402 4338 936 27.5%
SCÂNTEIA 4289 5505 1216 28.4%
BÂRNOVA 5782 7913 2131 36.9%
CIUREA 11640 17254 5614 48.2%
REDIU 4577 8295 3718 81.2%
MIROSLAVA 11958 28534 16576 138.6%
VALEA LUPULUI 4982 14510 9528 191.2%
Tabel 6 – Evoluția demografică a populației UATB-urilor din zona periurbană a Municipiului Iași între recensămintele 2011 și 2021
Sursă: INS, Baza de date TEMPO online
Localitățile periurbane din jurul Iașiului, între care se numără cele din prima coroană (cum ar fi Miroslava, Valea
Lupului, Ciurea și Rediu), au cunoscut o expansiune demografică semnificativă în ultimul deceniu. Aceasta reflectă o
tendință de migrație dinspre municipiul Iași către zonele apropiate, atrase de noile oportunități de locuire și infrastructura
dezvoltată.
Satul Ciurea a cunoscut o creștere constantă de la 769 în 1930 la 2.595 în 2021, cu o reducere temporară între
1977 și 1992. Ponderea acestui sat în total populație a scăzut față de anul 2011 când înregistra 20,6%, comparativ cu
15,0% înregistrată în anul 2021 (2.595 persoane din totalul de 17.254).
Satul Curături a cunoscut stagnare și fluctuații, populația acestui sat rămânând relativ constantă, cu mici creșteri
și scăderi pe parcursul anilor (de la 265 în 1930 la 306 în 2021). Ponderea în total populație a scăzut de la 2,3% în 2011
la 1,8% în anul 2021.
12000 Evoluția populației satelor comunei Ciurea la recensăminte
10000
8000
6000
4000
2000
0
1930 1966 1977 1992 2002 2011 2021
CIUREA CURĂTURI DUMBRAVA HLINCEA
LUNCA CETĂȚUII PICIORU LUPULUI SLOBOZIA
Figura 18 - Evoluția numărului populației satelor comunei Ciurea, județul Iași, la recensăminte
Sursă: Institutul Național de Statistică
Satul Dumbrava a înregistrat o creștere moderată de la 628 în 1930 la 1.370 locuitori în 2021. Ponderea acestei
localități în total populație a scăzut de la 10,9% în 2011 la 7,9% în 2021.
Satul Hlincea a cunoscut o creștere spectaculoasă între 2002 și 2021, de la 200 locuitori la 1.513 în 2021.
Ponderea în total populație a crescut de la 3,8% la 8,8% între ultimele două recensăminte.
Satul Lunca Cetățuii a înregistrat cea mai mare creștere, o creștere expondențială de la 336 locuitori în 1930 la
10.606 în 2021, fiind cel mai mare sat al comunei. Ponderea în total populație a fost 61,5% în anul 2021, în creștere față
de 53,5% în anul 2011.
Satul Picioru Lupului este unul din cele două sate care a înregistrat declin demografic. De la un maxim în 1977,
a scăzut constant, ajungând la 484 locuitori în 2021. Ponderea în total populație a scăzut de la 4,8% la 2,8% în 2021.
Satul Slobozia a cunoscut de asemenea un declin continuu. Populația acestui sat s-a redus de la 534 în 1930 la
380 în 2021. Are cea mai redusă pondere în total populație de 2,2%, în scădere față de 4,1% în 2011.
În concluzie, satul Lunca Cetățuii a avut cea mai accentuată creștere demografică, reprezentând peste
jumătate din populația comunei la RPL 2021 (61,5%). Acesta a cunoscut o creștere explozivă în special în ultimele două
31
Pagina 32
decenii. Satul Ciurea a continuat să crească, dar și-a pierdut ponderea relativă în fața creșterii importante a populației
satului Lunca Cetățuii. Satele Hlincea și Dumbrava au înregistrat și ele creșteri notabile, în timp ce satele Picioru Lupului,
Slobozia și Curături au rămas relativ mici și cu tendințe de scădere sau stagnare.
2.5.2. Densitatea populației
Suprafața totală a comunei este de 49,72 ha, fiind o comună de mărime medie din județul Iași. Densitatea
populației exprimă raportul între numărul populației (19.674 persoane la 1 iulie 2023) și suprafața teritoriului (49,72 kmp,
date extrase din Tempo online), rezultând un raport de 395,7 locuitori/kmp, valoare mai mare în comparație cu densitatea
populației județului Iași de 181,1 locuitori/kmp (1 iulie 2023).
2.5.3. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe
La 1 iulie 2023 populația comunei Ciurea avea o structură demografică ușor masculinizată, respectiv 9891
bărbați la 9783 femei, mai mult cu 108 bărbați.
Din graficul de mai jos se observă faptul că populația comunei este masculinizată la grupele de vârstă tinere,
respectiv 0-19 ani (cu 182 mai mulți bărbați decât femei) și în intervalul 35-49 ani, mai mult cu 264 bărbați. La grupele
înaintate în vârstă, peste 65 ani, populația este feminizată (cu 245 mai multe femei decât bărbați).
Structura pe gen și grupe cincinale de vârstă a populației comunei
Ciurea la 1 iulie 2023
1200
1000
femei
800
bărbați
600
400
200
0
0- 4
5- 9
10-14
15-19
20-24
25-29
30-34
35-39
40-44
45-49
50-54
55-59
60-64
65-69
70-74
75-79
80-84
85 +
Figura 19 - Populația pe sexe și grupe cincinale de vârstă a comunei Ciurea la 1 iulie 2023
Sursa: INS, Baza de date Tempo online
În graficul de mai jos a fost reprezentată structura pe grupe de vârstă care permite evaluarea nivelului de
îmbătrânire a populației 5.
Grupa de vârstă 0-14 ani: Populația din această grupă a crescut de la 2.505 în 2013 la 3.874 în 2023, ceea ce
reprezintă o creștere cu 1.369 de persoane, respectiv o creștere cu 54,7% în perioada analizată datorată creșterii ratei
natalității și migrației pozitive a familiilor tinere. Dacă analizăm evoluția pe grupe cincinale de vârstă, observăm dublarea
numărului celor cu vârsta între 0-4 ani, 5-9 ani și 10-14 ani între 1992 și 2023.
Grupa de vârstă 15-64 ani considerată populația activă, în vârstă de muncă: Numărul populației din această
categorie a crescut de la 9.552 în 2013 la 14.041 în 2023, ceea ce reprezintă o creștere cu 4.489 de persoane. Creșterea cu
47,0% a acestui segment de populație arată un număr mare al populației active în comună.
Grupa de vârstă 65+ ani: În număr absolut, populația vârstnică a crescut de la 1.108 în 2013 la 1.759 în 2023,
înregistrând o creștere cu 651 de persoane. Segmentul persoanelor de peste 65 de ani a înregistrat o creștere de 58,8%,
cea mai mare rată de creștere procentuală dintre toate grupele de vârstă, indicând o îmbătrânire treptată a populației.
Proporția acestei grupe a crescut ușor, de la 8,4% în 2013 la 8,9% în 2023, reflectând un proces ușor de îmbătrânire
demografică. Analiza pe grupe cincinale de vârstă arată multiplicarea de 2,7 a populației cu vârsta între 65-69 ani, 70-74
ani, dublarea numărului populației cu vârsta între 75-79 ani, multiplicarea de 1,8 ori a populației cu vârsta între 80-84 ani
și de 3.8 ori a populației de peste 85 ani.
5 populatia tâ nă ră s-a considerat ı̂ntre 0-14 ani, cea adultă ı̂ntre 15-64 ani ș i cea bă trâ nă peste 65 ani
32
Pagina 33
Evoluția populației comunei Ciurea pe grupe mari de vârstă
între 2013-2023
65 + 58.8%
15-64 47.0%
0-14 54.7%
-80.0% -60.0% -40.0% -20.0% 0.0% 20.0% 40.0% 60.0% 80.0%
Figura 20 - Evoluția populației comunei Ciurea pe grupe mari de vârstă între 2013 și 2023
Sursa: INS, Baza de date Tempo online
În concluzie, toate categoriile de vârstă au înregistrat o creștere, dar creșterea este mai pronunțată în rândul
tinerilor și al vârstnicilor, determinată de stabilirea în comună a unei populații aflată la vârsta fertilă, familii cu copii dar
și persoane cu vârsta peste 65 ani.
Deși proporțiile grupelor de vârstă nu au înregistrat schimbări semnificative, se remarcă o îmbătrânire ușoară a
populației, cu o creștere mai rapidă a categoriei de 65+ ani.
Convențional, se consideră că o populație este tânără dacă proporția populației vârstnice este mai mică de 7%;
procesul de îmbătrânire demografica este în desfasurare daca ponderea populatiei vârstnice este cuprinsa între 7% si 12%,
iar o pondere mai mare de 12% corespunde unei populații îmbătranite demografic (ponderea populatiei adulte prezinta o
stabilitate relativa în timp). Ponderea de 8,9% persoane cu vârsta peste 65 ani arată că populația comunei Ciurea este în
proces de îmbătrânire. Numărul mare de stabiliri în comuna Ciurea, preponderent persoane tinere, determină reducerea
intensității procesului de îmbătrânire demografică.
Piramida vârstelor pe grupe anuale de vârstă redă imaginea fidelă a populației comunei Ciurea. Repartiția
populației după sex și vârstă poartă denumirea de structură demografică fundamentală. Reprezentarea grafică a acestei
repartiții este piramida vârstelor care sintetizează istoria demografică pentru o perioadă de 100 ani.
Figura 21 – Piramida anuală a vârstelor populației comunei Ciurea la 1 iulie 2023
Sursă: INS, Baza de date TEMPO online
Piramida vârstelor pentru comuna Ciurea la 1 iulie 2023 arată o populație în proces de întinerire ce a urmat unui
proces de îmbătrânire demografică, cu o bază largă, ceea ce indică o populație în creștere, cu un număr semnificativ de
copii și tineri. Forța de muncă activă este stabilă, iar ponderea populației vârstnice începe să crească, sugerând provocări
viitoare legate de îmbătrânirea demografică. Această structură demografică echilibrată, cu o tendință de creștere la bază,
33
Pagina 34
indică un potențial de dezvoltare pe termen lung, dar și necesitatea unor strategii pentru a gestiona îmbătrânirea populației.
Din punctul de vedere al structurii demografice care împarte populația după grupele de vârstă în populație activă
(15-64) și inactivă (0-14 ani și peste 65 ani), raportul de dependență arată creșterea ușoară a dependenței persoanelor
inactive de cele active de la un raport de 38 în anul 2013 la 40 în anul 2023, reflectând pe de o parte creșterea accentuată
a numărului tinerilor și a vârstnicilor (creștere cu 2020 persoane) și a numărului persoanelor active (15-64 ani) cu 4489
persoane.
An Total Populatie inactiva Populatie activă Raport de dependență demografică
populație 0-14 și 65 + (15-64 ani)
2013 13165 3613 9552 100 persoane active susțin economic 38
persoane inactive
2023 19674 5633 14041 100 persoane active susțin economic 40
persoane inactive
Tabel 7 - Raportul de dependență demografică al populației comunei Ciurea în anii 2013 și 2023
Sursa: INS, Baza de date Tempo online
2.5.4. Structura etnică și confesională a populației
Populația comunei Ciurea este majoritar de etnie română, 78,47% la Recensământul populației din anul 2021.
Cea mai importantă minoritate este cea romă, (822 persoane cu o pondere de 4,76%), urmată de italieni 0,05%, ruși
lipoveni 0,04%, maghiari 0,02% și turci 0,02%. Pentru un număr considerabil de persoane (2851), reprezentând 16,52%
nu se cunoaște apartenența etnică.
2.5.5. Ratele brute ale natalității și mortalității
Valoarea maximă a ratei natalității (17,7 la 1000 locuitori) s-a înregistrat în anul 1998 iar valoarea minimă, 9,6
la 1000 locuitori în anul 2016. În perioada analizată, 1992-2022, ratele natalității au înregistrat valori mai mari decât ratele
mortalității, înregistrându-se excedent demografic. Media ratelor natalității populației comunei Ciurea între 2013-2023 a
fost de 14,1 la mia de locuitori iar cea a mortalității de 7,2 decese la mia de locuitori. Se observă o tendință descrescătoare
a ratei natalității în ultimii ani, indicând stabilizare sau scădere ușoară. Dacă natalitatea va continua să scadă, iar
mortalitatea să se stabilizeze la valori mai ridicate, creșterea demografică poate încetini în următorii ani.
2.5.6. Sporul natural
Definit în literatura de specialitate ca diferență între numărul născuților vii și cel al decedaților într-un an, acest
indicator relevă creșterea sau diminuarea naturală a populației. Efectivul populației este influențat de sporul natural care
a luat valori pozitive după anul 1992. În perioada 1992-2023 sporul natural a înregistrat valori exclusiv pozitive (numărul
născuților vii fiind mai mare decât cel al decedaților).
2.5.7. Sporul migrației
Migrația este o expresie spațială a mobilității sociale. Calculat ca diferență între numărul de stabiliri de domiciliu
și de plecări, sporul migrației relevă creșterea sau diminuarea populației determinată de fluxul urban-rural –numit și de
întoarcere sau rural-urban. În cazul populației comunei Ciurea, sporul migrator a luat valori exclusiv pozitive, numărul
plecărilor fiind mai mic decât cel al stabilirilor, ceea ce arată un grad ridicat de atractivitate pentru locuire.
Numărul de stabiliri (imigrări) a crescut continuu, media anuală a stabilirilor fiind de 520 de persoane. După
1998, numărul de stabiliri a crescut semnificativ, atingând un maxim de 1.259 de stabiliri în 2023.
Media plecărilor (emigrări) a fost de 227 de persoane anual, cu fluctuații considerabile. La începutul anilor 1990,
numărul plecărilor a fost mai mic decât în anii următori, iar valorile au variat în funcție de contextul economic și social.
În 2023, plecările au ajuns la 543 de persoane, un maxim relativ față de anii anteriori.
Comuna Ciurea a început să înregistreze sporuri migratorii pozitive constante începând cu 1992. În 2023, sporul
migrator a ajuns la 716 persoane, ceea ce arată gradul ridicat de atractivitate pentru stabilire în comuna Ciurea.
34
Pagina 35
Evoluția mișcării migratorii a populației comunei Ciurea
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
stabiliri plecări spor migrator
Figura 22 - Evoluția mișcării migratorii a populației comunei Ciurea
Sursa: INS, Baza de date Tempo online
2.5.3. Incluziune socială
Conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România 6, proporția
populației care trăiește în zonele rurale marginalizate este aproape de două ori mai mare în Regiunea Nord-Est comparativ
cu media rurală națională. Regiunea Centru are, de asemenea, o rată de marginalizare mai mare decât rata medie de
marginalizare. La cealaltă extremă, regiunile Vest și București-Ilfov au rate foarte mici de marginalizare. Totodată, anunță
același studiu, în regiunea Centru și, de asemenea, în regiunile Sud-Muntenia, Nord-Vest și București-Ilfov
„marginalizarea rurală este puternic asociată cu comunitățile mari de romi” (Teșliuc, Grigoraș, Stănculescu).
În cadrul Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale este precizat, în cadrul
capitolului dedicat ratelor de marginalizare la nivel de comună, faptul că comuna Ciurea din județul Iași nu prezintă rată
de marginalizare, ponderea populației rome din totalul populației la nivelul recensământului din 2011 fiind de aproximativ
6.13%.
2.6. CIRCULAȚIE
2.6.1. Circulația rutieră
Rețeaua de căi de comunicație rutieră din comuna Ciurea se compune din:
o DJ 248 este principalul drum care străbate teritoriul administrativ al comunei, asigurând accesul direct în satele
Dumbrava și Lunca Cetățuii. Realizează legătura spre nord cu municipiul Iași (unde se termină în DN 28) și spre sud
cu comunele Grajduri și Scânteia și mai departe în județul Vaslui cu Rebricea și Vulturești (unde se termină în DN
25).
o VO 28D reprezintă șoseaua de centură a municipiului Iași, clasificată ca drum național, care pornește din DJ 248 în
sudul localității Lunca Cetățuii și se îndreaptă spre nord-vest, către Miroslava și Valea Lupului (unde se termină în
DN 28 Iași – Târgu Frumos – Roman).
o DJ 248C se ramifică din DJ 248 tot pe raza localității Lunca Cetățuii și se îndreaptă spre est, traversând pârâul
Nicolina. Din dreptul gării Ciurea se abate spre sud, asigurând accesul în satele Ciurea și Picioru Lupului, după care
se îndreaptă spre vest, intersectează DJ 248 și se termină la Mogoșești în DJ 248B.
o DJ 248D pornește din DJ 248C la Ciurea și realizează legătura spre est cu comuna Bârnova, unde se termină în DN
24 Vaslui – Iași.
o Accesul în satele Curături și Slobozia se realizează din DJ 248, respectiv DJ 248C, prin drumuri comunale
neclasificate.
6
document elaborat de Banca Mondială în cadrul Acordului de Servicii de Consultanță pentru pregătirea unui Proiect de strategie
Națională și a unui Plan de acțiune privind incluziunea socială și reducerea sărăciei – 2015-2020
35
Pagina 36
2.6.2. Circulația feroviară
Comuna Ciurea este traversată de magistrala CFR 600 Făurei – Tecuci – Iași – Ungheni (legătura cu Republica
Moldova), fiind deservită de stația Interregio Bârnova (aflată la o distanță de 11 km spre sud față de centrul comunei) și
stațiile Regio Picioru Lupului și Ciurea.
În comuna se gaseste statia CF Ciurea, deschisa pentru traficul de persoane cât și pentru cel de marfuri,care se
afla in satul Lunca Cetatuii. Aceasta statie este monument istoric, construita in anul 1893. În comuna mai functioneaza și
halta Picioru Lupului care se gaseste in satul Ciurea.
Din analiza Planului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) - Secțiunea I - Căi de comunicație, aprobată
prin Legea nr.71/1996 rezultă că prin teritoriul comunei Ciurea nu sunt prevăzute lucrari majore in ceea ce priveste
infrastructura de cale ferata.
În Planul de Amenajare a Teritoriului Județean sunt prevazute urmatoarele probleme:
- realizarea de lucrari de combaterea alunecarilor de teren pe tronsonul de cale ferata
o Bârnova - Ciurea intre:
km 390+000 și km 390+200
km 392+300 și km 392+400
km 396+700 și km 397+000
km 397+200 și km 397+500.
2.6.3. Transportul în comun
Transportul public se face în mod obișnuit cu autobuze (autocare) pe rețeaua rutieră. Pierderea de pasageri în
transportul public a fost constantă în ultimii ani, multe dintre deplasări efectuându-se cu autovehicule private (în special
autoturisme), al căror număr este în continuare în creștere.
2.6.4 Circulația aeriană:
Din punct de vedere al transportului aerian, comuna se află la aproximativ 17 km de Aeroportul Internațional
Iași care deserverște întregul județ și la aproximativ 15 km față de Aerodromul Iași-Sud. – Aeroclubul Teritorial
”Alexandru Matei” Iași.
Comuna Ciurea se suprapune cu servituții aeronautice civile aferente celor două menționate: Aerodromul
”Alexandru Matei” Iași-Sud, respectiv Aeroportul Internațional Iași.
Având în vedere art. 85 din Secțiunea 5 – Zone supuse servituților aeronautice din Codrul Aerian din 1997 al
României:
”alin (1) – Limitele zonelor supuse servituților aeronautice civile și restricțiile asociate acestor zone ce
determină de către administratorul aerodromului cimil sau, după caz, de către cel al echipamentelor serviciilor civile de
navigație aeriană, în conformitate cu reglementările specifive prevăzute la art. 84, se avizează de către Autoritatea
Aeronautică Civilă Română, în exervitarea funcției de supervizare a siguranței ce revine acesteia, 40 și se transmit
autorităților administrației publice locale și județene pe teritoriul cărora se extind aceste zone, pentru a fi incluse în
documentațiile de urbanism și amenajare a teritoriului, iar pentru informare, și instituției prefectului. Emiterea avizului
Autorității Aeronautice Civile Române, publicată pe site-ul acestei autorități”
Se vor respecta Reglementările Aeronautice Civire Române în conformitate cu Ordinul 735/2015 pentru
aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind stabilirea zonelor cu servituți aeronautice civile și a
condițiilor de avizare a documentațiilor tehnice aferente obiectivelor din aceste zone sau din alte zone în care pot constitui
obstacole pentru navigația aeriană și/sau pot afecta siguranța zborului pe teritoriul și în spațiul aerian al României
RACR-ZSAC, ediția 1/2015.
2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ
TERITORIAL
Limita teritoriului administrativ și a intravilanului existent au fost corelate cu datele puse la dispoziție de Primăria
Comunei Ciurea și de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași.
Suprafața Unității Administrativ Teritoriale Ciurea este de 4769,57 ha.
Conform PUG aprobat prin H.C.L. nr. 100 din 02.09.2012, intravilanul existent măsoară 1579,404 ha.
Conform situației existente din prezent, cu corecțiile de erori identificate, intravilanul existent măsoară 1598.61
ha.
Intravilanul existent este alcătuit din 7 trupuri principale și 23 trupuri secundare.
La nivel de unitate administrativ - teritorială, principala zonificare funcțională este cea de locuințe și funcțiuni
complementare. Aceasta este caracterizată preponderent prin locuințe individuale.
36
Pagina 37
Repartiția pe trupuri:
LOCALITATE TRUP SUPRAFAȚA
1 Ciurea A 484.34 ha
A1 0.09 ha
A2 0.01 ha
TOTAL: 484.44 ha
2 Lunca Cetățuii B 385.41 ha
B1 1.36 ha
TOTAL: 386.77 ha
3 Dumbrava C 165.73 ha
C1 0.48 ha
TOTAL: 166.21 ha
4 Hlincea D 165.72 ha
D1 0.19 ha
D2 1.38 ha
D3 0.40 ha
D4 0.36 ha
TOTAL: 168.05 ha
5 Piciorul Lupului E 125.00 ha
E1 2.05 ha
E2 0.42 ha
E3 0.23 ha
E4 0.10 ha
TOTAL: 127.80 ha
6 Slobozia F 105.28 ha
F1 2.29 ha
F2 10.82 ha
F3 1.24 ha
F4 4.76 ha
F5 0.20 ha
F6 0.01 ha
TOTAL: 124.60 ha
7 Curături G 135.97 ha
G1 2.91 ha
G2 0.24 ha
G3 0.20 ha
G4 0.28 ha
G5 1.14 ha
TOTAL: 140.74 ha
TOTAL: 1598.61 ha
37
Pagina 38
Localitatea Ciurea:
Bilanț teritorial Ciurea
Existent
Zone funcționale
ha %
Locuințe individuale și funcțiuni complementare 436.89 90.18
Locuințe colective și funcțiuni complementare 0.09 0.02
Instituții și servicii de interes public 2.22 0.46
Destinație specială 0.1500 0.03
Spații verzi, sport, agrement, protecție 7.66 1.57
din care: parcuri-spații verzi 1.16 0.24
de protecție 6.50 1.34
sport 0.00 0.00
Căi de comunicație și transport 32.23 6.65
Căi de comunicație feroviare și amenajări aferente 2.87 0.59
Gospodărie comunală, cimitire 0.93 0.19
Construcții tehnico-edilitare 0.22 0.05
Alte zone (terenuri neconstruibile, ape, etc.) 1.25 0.26
TOTAL 484.44 100.00
Localitatea Lunca Cetățuii:
Bilanț teritorial Lunca Cetățuii
Existent
Zone funcționale
ha %
Locuințe individuale și funcțiuni complementare 266.95 69.02
Locuințe colective și funcțiuni complementare 15.90 4.11
Instituții și servicii de interes public 6.58 1.70
Unități industriale și depozite 32.45 8.39
Spații verzi, sport, agrement, protecție 10.86 2.81
din care: parcuri-spații verzi 3.73 0.96
de protecție 6.28 1.62
sport 0.85 0.22
Terenuri forestiere 0.01 0.00
Monumente istorice 0.35 0.09
Căi de comunicație și transport 42.19 10.91
Căi de comunicație feroviare și amenajări aferente 8.18 2.11
Gospodărie comunală, cimitire 0.70 0.18
Construcții tehnico-edilitare 0.35 0.09
Alte zone (terenuri neconstruibile, ape, etc.) 2.25 0.58
TOTAL 386.77 100.00
38
Pagina 39
Localitatea Dumbrava:
Bilanț teritorial Dumbrava
Existent
Zone funcționale
ha %
Locuințe individuale și funcțiuni complementare 128.81 77.50
Locuințe colective și funcțiuni complementare 0.60 0.36
Instituții și servicii de interes public 0.78 0.47
Turism și agrement 5.41 3.25
Zonă de dezvoltare agro-industrială 11.75 7.07
Spații verzi, sport, agrement, protecție 4.21 2.53
din care: parcuri-spații verzi 0.34 0.20
de protecție 3.87 2.33
sport 0.00 0.00
Căi de comunicație și transport 12.35 7.43
Gospodărie comunală, cimitire 1.00 0.60
Construcții tehnico-edilitare 0.18 0.11
Alte zone (terenuri neconstruibile, ape, etc.) 1.12 0.67
TOTAL 166.21 100.00
Localitatea Hlincea:
Bilanț teritorial Hlincea
Existent
Zone funcționale
ha %
Locuințe individuale și funcțiuni complementare 130.99 77.95
Locuințe colective și funcțiuni complementare 8.51 5.06
Instituții și servicii de interes public 5.71 3.40
Unități industriale și depozite 0.34 0.20
Spații verzi, sport, agrement, protecție 6.35 3.78
din care: parcuri-spații verzi 0.58 0.35
de protecție 5.77 3.43
sport 0.00 0.00
Terenuri forestiere 0.86 0.51
Monumente istorice 0.44 0.26
Căi de comunicație și transport 12.68 7.55
Gospodărie comunală, cimitire 0.18 0.11
Construcții tehnico-edilitare 0.47 0.28
Alte zone (terenuri neconstruibile, ape, etc.) 1.52 0.90
TOTAL 168.05 100.00
39
Pagina 40
Localitatea Piciorul Lupului:
Bilanț teritorial Piciorul Lupului
Existent
Zone funcționale
ha %
Locuințe individuale și funcțiuni complementare 111.93 87.58
Instituții și servicii de interes public 0.52 0.41
Turism și agrement 4.76 3.72
Unități agro-zootehnice 0.39 0.31
Spații verzi, sport, agrement, protecție 1.46 1.14
din care: parcuri-spații verzi 0.28 0.22
de protecție 1.18 0.92
sport 0.00 0.00
Monumente istorice 0.02 0.02
Căi de comunicație și transport 6.81 5.33
Căi de comunicație feroviare și amenajări aferente 1.39 1.09
Gospodărie comunală, cimitire 0.22 0.17
Construcții tehnico-edilitare 0.10 0.08
Alte zone (terenuri neconstruibile, ape, etc.) 0.20 0.16
TOTAL 127.80 100.00
Localitatea Slobozia:
Bilanț teritorial Slobozia
Existent
Zone funcționale
ha %
Locuințe individuale și funcțiuni complementare 117.16 94.03
Instituții și servicii de interes public 0.74 0.59
Spații verzi, sport, agrement, protecție 0.29 0.23
din care: parcuri-spații verzi 0.19 0.15
de protecție 0.10 0.08
sport 0.00 0.00
Terenuri forestiere 0.01 0.01
Căi de comunicație și transport 6.00 4.82
Gospodărie comunală, cimitire 0.29 0.23
Construcții tehnico-edilitare 0.01 0.01
Alte zone (terenuri neconstruibile, ape, etc.) 0.10 0.08
TOTAL 124.60 100.00
40
Pagina 41
Localitatea Curături:
Bilanț teritorial Curături
Existent
Zone funcționale
ha %
Locuințe individuale și funcțiuni complementare 126.24 89.70
Instituții și servicii de interes public 1.25 0.89
Unități agro-zootehnice 1.48 1.05
Spații verzi, sport, agrement, protecție 1.04 0.74
din care: parcuri-spații verzi 0.60 0.43
de protecție 0.44 0.31
sport 0.00 0.00
Terenuri forestiere 0.78 0.55
Căi de comunicație și transport 6.85 4.87
Căi de comunicație feroviare și amenajări aferente 1.24 0.88
Gospodărie comunală, cimitire 1.63 1.16
Construcții tehnico-edilitare 0.08 0.06
Alte zone (terenuri neconstruibile, ape, etc.) 0.15 0.11
TOTAL 140.74 100.00
2.8. ZONE CU DESTINAȚIE SPECIALĂ
Pe teritoriul administrativ al comunei Ciurea, în intravilanul reședinței de comună Ciurea, Ministerul Afacerilor
Interne deține în administrare un imobil cu rolul de post de poliție.
Acest imobil (teren și construcții) este inclus în Zona cu destinație specială din intravilan.
2.9. ZONE CU RISCURI NATURALE
Fenomenele de risc natural sunt influențate de relieful, clima, geomorfologia, hidrogeologia zonei.
2.9.1. Riscul seismic
Zonele de hazard seismic, conform studiilor realizate de Institutului National de Cercetare și Dezvoltare pentru
Fizica Pământului, la nivel național sunt utilizate pentru proiectarea construcțiilor rezistente la cutremur. Astfel
intensitatea pentru proiectare a hazardului seismic reprezintă valoarea de vârf a accelerației terenului (ag) pentru intervalul
mediu de recurență de referință (IMR) de 100 de ani.
Din punct de vedere seismic, comuna Ciurea se încadrează în zona de macroseismicitate I = 81 pe scara MSK,
unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani, conform S.R.1100/1– 93.
Figura 23 – Macrozonarea seismică a României S.R. 1100/1-93
41
Pagina 42
Conform reglementarii tehnice „Cod de proiectare seismica - Partea I- Prevederi de proiectare pentru cladiri,
indicativ P 100 /1- 2013 teritoriul prezinta o valoare de vârf a acceleratiei terenului ag = 0.25g pentru cutremure cu
intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani.
Perioada de control (colț) a spectrului de raspuns este Tc = 0.7 sec.
Figura 24 – Cod de protectare sesismică – valoare de vârf a accelerației terenului
Din punct de vedere seismic comuna Ciurea, se încadrează conform STAS 11.100/1993, în zona de intensitate
macroseismică I = 8 (opt) pe scara MSK.
Zona este influențată de seismele mai puternice ce se produc în epicentrul de la curbura carpaților (Vrancea) și a
celor ce se produc în depresiunea Bârlad.
Cutremurele făgărășene, tipic polikinetice, au o durată lungă de maniferstare, dar energie moderată astfel că nu
afectează zona studiată.
Din analiza intensităților maxime observate în amplasament, rezultă că intensitatea maximă observată în
amplasament a fost IA=8,5 (MSK) și s-a datorat puternicului cutremur intermediar care s-a produs în zona Vrancea în
anul 1802.
Se evidențiază de asemenea, faptul că pentru cutremurele din 1940 și 1977 care s-au produs în zona Vrancea
intensitățile în amplasament au fost de asemenea mari: IA=7,9 (1940) și IA=7,7 (MSK).
În concluzie, se poate estima că intensitatea maximă posibilă în amplasamentul investigat poate fi: IA=8,5
(MSK).
Acestei valori de intensitate i se poate asocia o valoare a accelerației cuprinsă între: A Hmax = 0.25g.
De menționat, că această valoare a accelerației poate fi atinsă în cazul producerii unui curemur intermediar în
zona Vrancea comparabil cu cel produs în 4 martie 1977 care a avut magnitudinea Ms = 7.2 (scara Richter).
2.9.2. Riscul la inundații
Inundațiile sunt cele mai importante fenomene din categoria riscurilor hidrologice. Conform literaturii de
specialitate (Sorocovschi, 2003) conceptul de risc hidric este o noțiune complexă alcătuită din mai multe componente,
astfel încât semnificația generală este a unui eveniment care se poate întâmpla într-un context de factori ambientali,
generând pagube și ținând cont de un anumit grad de incertitudine.
Cea mai mare parte a proceselor hidrice sunt strâns legate și determinate de cele meteo-climatice sau chiar
geomorfologice, de aceea ca fenomen hidric de risc inundațiile sunt cele mai reprezentative. Inundațiile sunt fenomene
extreme datorate unor factori combinați, atmosferici și hidrici, care au impact direct asupra populației. Viiturile au
probabilități de apariție care variază de la un loc la altul și intensități diferite pentru același teritoriu.
Conform hărților de hazard și risc la inundații, A.B.A. Prut – Bârlad, UAT Ciurea nu intră în zonele cu
probabilitate de inundații pe cursuri mari de apă, de astfel, comuna nu este nici străbătută de un curs major de apă.
Pe teritoriul comunei Ciurea fenomenele de inundabilitate s-au manifestat în albia majoră a rețelei hidrografice,
fără afectarea unor suprafete însemnate. Energia relativ mare de relief permite scurgerea rapida a apelor.
Pentru reducerea zonelor afectate au fost realizate lucrari de regularizare pe unele portiunii ale râurilor ce străbat
localitatea.
În zonele depresionare și cu substrat predominant din roci argiloase, apa din precipitații băltește pentru perioade
mai lungi de timp.
În perioadele cu precipitații abundente și viituri se produce eroziunea talvegului rețelei hidrografice.
Un alt fenomen ce se produce la viituri este reprezentat de eroziunea malurilor, lucru ce duce la modificarea
cursului râului și uneori la declansarea fenomenelor de instabilitate.
42
Pagina 43
Figura 25 – Zona inundabilă și de băltire
Figura 26 – Zona inundabilă și riscul asociat cu un grad de asigurare de 0,1%
Conform hărților realizate în cadrul: Directiva 2007/60/CE privind evaluarea și managementul riscului la
inundații a doua etapa – elaborarea hărților de hazard și a hărților de risc la inundații ”zona nu prezintă hazard și
risc cu privire la fenomenele de inundabilitate.”
2.9.3. Alunecări de teren
În cadrul teritoriului administrativ al comunei Ciurea, fenomenele de instabilitate se manifestă pe zonele de
versant ale dealurilor și pe zonele de taluzuri ale râurilor. Versanții au valori cuprinse între 5 și 32.5 grade.
Potențialul de instabilitate a fost evaluat pe baza criteriilor pentru estimarea potențialului și probabilității de
producere a alunecărilor de teren din „Ghid pentru identificarea și monitorizarea alunecărilor de teren și stabilirea
soluțiilor cadru de intervenție asupra terenurilor pentru prevenirea și reducerea efectelor acestora în vederea satisfacerii
cerințelor de siguranță în exploatare a construcțiilor, refacere și protecție a mediului”.
43
Pagina 44
Din punct de vedere legislativ ariile cu fenomenele de instabilitate si definirea principalilor termeni utilizați, sunt
cuprinse în “LEGEA nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a ter
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.