Plan Urbanistic General (PUG)
Memoriu general Plan Urbanistic General, Comuna Ciurea, Județul Iași
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 963 KB · modificat pe site: 15.01.2024
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG), „Memoriu general Plan Urbanistic General, Comuna Ciurea, Județul Iași”, Comuna Ciurea, jud. Iași. Sursa: https://www.comunaciurea.ro/wp-content/uploads/2024/01/Memoriu-general-Plan-Urbanistic-General-Comuna-Ciurea-Judetul-Iasi.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ciurea/13121-memoriu-general-plan-urbanistic-general-comuna-ciurea-judetul-iasi, 04.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
SC CONSTRUCT INVEST SRL
Grupul de firme Conex Iasi
Calea Chisinaului, nr.32, IASI
J 22-2640-2004, C.U.I. RO- 16997719
Tel. +40 232 234334,INT.165 Fax +40 232 234334 INT.165
PUG PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA CIUREA
VOLUMUL I
MEMORIU GENERAL
BENEFICIAR CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CIUREA
PROIECTANT SC CONSTRUCT INVEST SRL
PROIECT NR. 05 / 2010
Pagina 2
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
COLECTIV DE ELABORARE
• Șef proiect - Arh. Poiană Daniel Lucian
• Urbanism - Arh. Poiană Daniel Lucian
• Echipare tehnico - edilitară - Ing. Dorneanu Marina
• Reambulare - Arh. Poiană Daniel Lucian
- Des. Perju Georgeta
- Ing. Dorneanu Marina
- Ing. Pojar Stelian
• Desenatori - Des. Perju Georgeta
- Ing. Dorneanu Marina
• Tehnoredactare - Des. Georgeta Perju
- Ing. Dorneanu Marina
MEMORIU GENERAL 2
Pagina 3
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
CUPRINS PLAN URBANISTIC GENERAL
PIESE SCRISE
VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1 . Date de recunoaștere a documentației
1.2 . Obiectul PUG
1.3. Surse documentare
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII
2.1. Evoluție
2.2. Elemente ale cadrului natural
2.3. Relații în teritoriu
2.4. Activități economice
2.5. Populația. Elemente demografice și sociale
2.6. Circulație
2.7. Intravilan existent. Zone funcționale. Bilanț teritorial
2.8. Zone cu riscuri naturale
2.9. Echipare edilitară
2.10. Probleme de mediu
2.11. Disfuncționalități
2.12. Necesități și opțiuni ale populației
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ
3.1. Studii de fundamentare
3.2. Evoluție posibilă, priorități
3.3. Optimizarea relațiilor în teritoriu
3.4. Dezvoltarea activităților
3.5. Evoluția populației
3.6. Organizarea circulației
3.7. Intravilan propus. Zonificare funcțională. Bilanț teritorial
3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale
3.9. Dezvoltarea echipării edilitare
3.10. Protecția mediului
3.11. Reglementări urbanistice
3.12. Obiective de utilitate publică
4. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE
5. ANEXE ( scheme, cartograme, grafice )
MEMORIU GENERAL 3
Pagina 4
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
VOLUMUL II - REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
I. DISPOZIȚII GENERALE
1. Rolul Regulamentului Local de Urbanism
2. Baza legală a elaborării
3. Domeniul de aplicare
II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR
4. Reguli cu privire la păstrarea integrității mediului și protejarea patrimoniului
natural și construit
5. Reguli cu privire la siguranța construcțiilor și la apărarea interesului public
6. Reguli de amplasare și retrageri minime obligatorii
7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii
8. Reguli cu privire la echiparea edilitară
9. Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenului și construcțiilor
10. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spații verzi și împrejmuiri
III. ZONIFICAREA FUNCȚIONALĂ
11. Zone și subzone funcționale
IV. PREVEDERI LA NIVELUL ZONELOR FUNCȚIONALE DIN INTRAVILAN
V. PREVEDERI PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR DIN EXTRAVILAN
VI. UNITAȚI TERITORIALE DE REFERINȚĂ
MEMORIU GENERAL 4
Pagina 5
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
PIESE DESENATE
PLANȘA 1 ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU
PLANȘA 2.1 SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI
Ciurea - Lunca Cetățuii - Dumbrava - Hlincea
PLANȘA 2.2 SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI
Slobozia - Piciorul Lupului - Curături
PLANȘA 3.1 REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE
Ciurea - Lunca Cetățuii - Dumbrava - Hlincea
PLANȘA 3.2 REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE
Slobozia - Piciorul Lupului - Curături
PLANȘA 4.1 REGLEMENTĂRI ECHIPARE EDILITARĂ
Ciurea - Lunca Cetățuii - Dumbrava - Hlincea
PLANȘA 4.2 REGLEMENTĂRI ECHIPARE EDILITARĂ
Slobozia - Piciorul Lupului - Curături
PLANȘA 5.1 PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR
Ciurea - Lunca Cetățuii - Dumbrava - Hlincea
PLANȘA 5.2 PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR
Slobozia - Piciorul Lupului - Curături
șef proiect,
Arh. Poioană Daniel Lucian
MEMORIU GENERAL 5
Pagina 6
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI:
• denumirea lucrării : REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
comuna CIUREA
• beneficiar : CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CIUREA
• proiectant general: SC TESS CONEX SA – IAȘI
• data elaborării : 2010
1.2. Obiectul PUG
Prin apariția Legii nr. 50 / 1991 republicată, completată și modificată cu Legea
453/2001 privind "Autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea
locuințelor" și Legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, s-a
reglementat conținutul documentațiilor de urbanism, creându-se cadrul normativ – specific
studierii dezvoltării localităților și concretizării resurselor în planuri de amenajare a teritoriului
și planuri urbanistice.
Lucrarea de față se referă la Planul Urbanistic General al comunei Ciurea și
stabilește obiectivele, acțiunile și măsurile de dezvoltare ale localităților comunei pentru
următorii 5÷10 ani, pe baza analizelor multicriteriale a situației existente.
• Solicitări ale temei program
Printre principalele elemente ce au stat la baza elaborării Planului Urbanistic General sunt:
• Reașezarea localităților Ciurea, Dumbrava, Hlincea, Lunca Cetățuii, Piciorul
Lupului, Slobozia și Curături în vatra lor firească, prin includerea în intravilanul
existent a tuturor zonelor construite și amenajate, situate pe teritoriul administrativ
al localităților la data elaborării;
• Mărirea intravilanului existent cu suprafețele necesare, pentru o primă etapă a
dezvoltării funcțiunilor localității și excluderea zonelor (terenurilor) improprii
dezvoltării armonioase a localităților;
• Materializarea urbanistică a programului de dezvoltare a localităților pe baza
propunerilor colectivității locale;
• Definirea și asigurarea cu amplasamente pentru obiectivele de utilitate publică;
• Posibilități de realizare a obiectivelor propuse în condițiile respectării dreptului de
proprietate;
În conținutul lucrării se vor regăsi tratate următoarele categorii de probleme:
• Delimitarea intravilanului, respectiv zonele construite sau destinate construcțiilor;
• Împărțirea teritoriului în zone funcționale și organizarea relațiilor dintre acestea în
funcție de folosința principală și de natura activităților dominante;
• Volumul și structura potențialului, resursele de muncă, aspecte sociale privind
mobilitatea populației și ocuparea resurselor de muncă, repartiția și structura
populației în cadrul localității;
• Potențialul economic al localității, repartizarea activităților pe ramuri și profile,
posibilitățile de dezvoltare;
MEMORIU GENERAL 6
Pagina 7
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
• Stabilirea traseelor și a datelor caracteristice ale circulației care urmează să se
conserve, să se modifice sau să se creeze (tipul de transport în comun, căile
pietonale, pistele de bicicliști, piețele, ș.a.);
• Stabilirea reglementărilor specifice localității și a zonelor funcționale pentru
amplasare și destinația construcțiilor, precum și a regimului de înălțime și a
indicilor de control privind modul de ocupare și utilizare a terenului;
• Evidențierea formei de proprietate asupra terenurilor, fixarea amplasamentelor
rezervate obiectivelor de utilitate publică și altor lucrări și instalații de interes
general;
• Delimitarea zonelor, siturilor și obiectivelor protejate sau de pus în valoare din
motive de ordin istoric, arhitectural - urbanistic, artistic sau peisagistic și stabilirea
măsurilor ce se impun;
• Delimitarea zonelor cu interdicție definitivă sau temporară de construire;
• Delimitarea zonelor sau subzonelor ce pot fi reabilitate prin operațiuni care pot fi
inițiate și urmărite de primăria localității;
• Dezvoltarea sistemului de rețele tehnico-edilitare, în corelație cu necesitățile
rezultate, asigurarea amplasamentelor pentru obiective specifice;
• Reabilitarea, protecția și conservarea mediului, identificarea și eliminarea surselor
de poluare, epurare a apelor, eliminarea deșeurilor, măsuri de protecția mediului,
apei și solului.
Pe baza propunerilor de amenajare și dezvoltare, materialul oferă instrumente de
lucru necesare urmăririi aplicării P.U.G. în principalele domenii.
Prezentul PLAN URBANISTIC GENERAL - prescurtat în lucrare PUG s-a elaborat în
conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, specifice domeniului sau
complementare acestuia. Dintre principalele acte normative, cu implicații asupra dezvoltării
urbanistice, se menționează:
Baza proiectării
• Legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul modificată și
completată prin ordonanța nr 07 / 2011;
Actele normative complementare domeniului sunt:
• Codul civil român;
• Legea nr. 50 / 1991 republicată prin OUG nr. 218/2008
• Legea nr. 71 / 1996 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național
– Secțiunea I: Căi de co/1municație;
• Legea nr. 171 / 1997 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Național – Secțiunea II: Apa, modificată prin Legea nr. 20/2006;
• Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național
– Secțiunea III: Zone protejate;
• Legea nr. 351 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Național – Secțiunea IV: Rețeaua de localități;
• Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național
– Secțiunea V: Zone de risc;
• Hotărârea de Guvern nr. 525/1996, pentru aprobarea Regulamentului General de
Urbanism republicată prin Hotărârea de Guvern nr. 855/2001;
• Legea nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele
legale de igienă și sănătate publică republicată prin Legea nr. 316/2004;
MEMORIU GENERAL 7
Pagina 8
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
• Hotărârea de Guvern 584/2001 privind amplasarea unor obiecte de mobilier urban.
• Ghidul privind metodologia de elaborare și conținutul cadru al Planului Urbanistic
General indicativ GPO 38/99 aprobat cu ORDINUL MLPAT NR.13N/10.03.1999
• Ghidul cuprinzând precizări, detalieri și exemplificări pentru elaborarea și
aprobarea Regulamentului Local De Urbanism, aprobat cu Ordinul MLPAT
nr.21/N/10.04.2000;
• Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului;
• Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice republicată prin
Legea nr. 259/2006;.
• Ordinul ministrului Sănătății nr. 536 / 1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și
a recomandărilor privind mediul de viață al populației cu modificările și completările
ulterioare;
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 47/1998, privind aprobarea „Normelor
tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare a stâlpilor pentru instalații și a pomilor
în localitățile urbane și rurale”, publicat în Monitorul Oficial nr. 138bis/1998;
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 50/1998, privind „Norme tehnice privind
proiectarea și realizarea străzilor în localități rurale”;
• Ordinul comun nr. 34/N/M.30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MapN, MI și SRI
pentru apobarea Precizărilor privind avizarea documentațiilor de urbanism și
amenajarea teritoriului, precum și a documentațiilor tehnice pentru autorizarea
executării construcțiilor
• Legea nr. 107/1996 a apelor republicată prin legea nr.112/2006
• Ordinul Ministrului de interne nr. 791/1998 privind aprobarea Normelor
metodologice de avizare și autorizare privind prevenirea și stingerea incendiilor;
• Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea în construcții
• Hotărârea de Guvern nr. 31 / 1996 pentru aprobarea metodologiei de avizare a
documentațiilor de urabanism privind zone și stațiuni turistice și a documentațiilor
tehnice privind construcțiile în domeniul turismului;
• Legea nr. 26 / 1996 – Codul Sivic;
• HGR nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor;
• Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenției europene a peisajului, adoptată la
Florența la 20 octombrie 2000.
• Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul juridic al
drumurilor;
• OUG nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române republicată cu OUG nr.
125/2003;
• Ordinul MLPAT nr.91/1991 privind formularele, procedura de autorizare și
conținutul documentațiilor;
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind încadrarea în categorii a drumurilor naționale;
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr.45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor;
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr.46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice;
• Ordinul Ministerului de Interne nr.775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de
prevenire și stingere a incendiilor;
MEMORIU GENERAL 8
Pagina 9
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr.47/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalații și a pomilor în
localitățile urbane și rurale;
• Legea nr.7 / 1995 privind cadastrul și publicitatea imobiliară
• Legea nr. 54 / 1998 - privind circulația juridică a terenurilor;
• Legea nr. 33 / 1994 - privind exproprierea pentru o cauză de utilitate publică;
• Legea nr. 213 / 1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia
• Legea nr. 219 / 1998 - privind regimul concesiunilor republicată cu Legea nr.
528/2004;
• Legiea nr. 18/1991 a fondului funciar
• Legea nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect
republicată cu Legea nr. 43/2004;
• Hotarârea de guvern nr. 1519/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind
dobandirea dreptului de semnaturã pentru documentatiile de amenajare a
teritoriului si de urbanism si a Regulamentului referitor la organizarea si
functionarea Registrului Urbanistilor din România
• Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă republicată cu Legea nr. 212/2006;
• Ordonanta Guvernului Nr. 47/2000 privind stabilirea unor masuri de protectie a
monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial (aprobata prin
Legea nr. 564/2001) si Anexa la OG 47/2000 cu Metodologia privind continutul-
cadru al planurilor de protectie si gestiune a monumentelor istorice inscrise in Lista
patrimoniului mondial
• Hotararea Guvernului Nr. 711/2001 pentru infiintarea Centrului National pentru
Asezari Umane (habitat) si Hotararea Guvernului nr. 1707/2005 pentru modificarea
HG nr. 711/2001
• Hotărârea de Guvern nr. 930/2005 privind caracterul și mărimea zonelor de
protecție sanitară;
• Hotararea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind exigentele minime de continut ale documentatiilor de amenajare a
teritoriului si de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale si Hotãrârea Guvernului
nr. 447/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de elaborare
si continutul hartilor de risc natural al alunecarilor de teren si inundatii.
• Ordonanța Guvernului nr. 47 / 1994 privind apărarea împotriva dezastrelor;
• Hotărârea de Guvern nr. 540 / 2000 privind aprobarea încadrării în categorii
funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise
circulației publice;
• Ordinul comun nr. 214/RT/16/NN/martie 1999 al ministrului Apelor, Pădurilor și
Protecției Mediului și al ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării teritoriului pentru
aprobarea procedurilor de promovare a documentațiilor și de emitere a acordului
de mediu la planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului;
1.3. SURSE DOCUMENTARE
În scopul întocmirii prezentei documentații au fost cercetate o serie de surse documentare
referitoare la stadiul actual al dezvoltarii comunei Ciurea:
a. Documentații de urbanism și de amenajarea teritoriului, și studii întocmite anterior
sau concomitent cu elaborarea P.U.G.- ului:
MEMORIU GENERAL 9
Pagina 10
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
• Planul de Amenajare a Teritoriului Național – secțiunile I – V ;
• Planul de Amenajare a Teritoriului Județean – SC HABITAT PROIECT SA ;
• Planul Urbanistic General al comunei CIUREA – S.C. DUMI S.R.L.
• Analiza geotehnică a comunei CIUREA – ing. Vosniuc Mircea
• Plan de analiză și acoperire a riscurilor pe teritoriul comunei Ciurea – 2009;
• Harțile de risc la alunecări de teren – SEARCH CORPORATION – 2010;
• Planul de apărare în cazul producerii unei situații de urgență specifice produsă de
cutremur și/sau alunecări de teren al comunei Ciurea – 2009;
• Studiu agrochimic comuna Ciurea – O.S.P.A. Iași – 1996;
• Studiu privind încadrarea în clase de calitate la nivel de parcelă a terenurilor
agricole – O.S.P.A. Iași – 2003;
• Studiu privind dezvoltarea socio-economică a județului Iași, Orizont 2004, comuna
CIUREA întocmit de Agenția Generală a Economiștilor din România – filiala Iași,
din anul 1997
• Schița de sistematizare a comunei – Habitat Proiect S.A. IAȘI
• P.U.Z. zona centrală a localității Lunca Cetățuii, com. Ciurea, jud. Iași;
• Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Ciurea – Planuri și acțiuni
strategice;
• Monografia comunei Ciurea.
b. Surse statistice :
• Date statistice de la Direcția Județeană de Statistică Iași;
• Date puse la dispoziție de către Consiliul Local al comunei Ciurea.
c. Proiecte de investiții elaborate în domenii ce privesc dezvoltarea localităților
• Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creștere Iași 2009 – 2015 :
• Proiect tehnic privind realizarea sistemului de distribuție gaze naturale în localitățile
comunei Ciurea;
d. Suportul topografic al lucrării este format din planuri sc.1:5000 reambulate în 2005
de către S.C. TESS CONEX S.A. IAȘI.
e. Documentații edilitare :
• Ștefan Vintilă- „ Instalații sanitare și de gaze” E.D.P. –București 1995;
• Theodor Mateescu –„ Calculul instalațiilor sanitare apă, canal, gaze” –Ed. „
Gheorghe Asachi” Iași, 1996;
• V. Voinescu; ș.a. –„Îndrumătorul instalatorului” E.T. București, 1964;
• Titu Costăchescu, ș.a. –„Ghid de proiectare instalații electrice pentru construcții”-
Ed. „Scrisul Romănesc” Craiova, 1978;
• C. Bianchi – „Luminotehnica” vol I,I, -Ed. Teh. București, 1990;
• SR 1343-1/2006 – „Alimentări cu apă. Determinarea cantităților de apă potabilă
pentru localitățile urbane și rurale.;
• STAS 1478-90-Alimentarea cu apă la construcțiile civile și industriale
• STAS 1846-1/2006 – Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă de
canalizare. Prescripții de proiectare.
• STAS 1846-2/2006 – Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă pluviale.
• STAS 1795/1990- Canalizare interioara.
MEMORIU GENERAL 10
Pagina 11
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
• I22/1999 – Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aducțiune și
a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare ale localitaților.
• N086/2005- Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de
stins incendii.
• P66/2001-Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea lucrărilor de
alimentare cu apă și canalizare a localităților din mediu rural.
• GP106/2004-Ghid de proiectare, execuție și exploatare a lucrărilor de alimentare
cu apă și canalizare în mediul rural.
• C90/83 – „Normativ privind condițiile de descărcare a apelor uzate în rețelele de
canalizare a centrelor populate”;
• Legea nr.112 pentru modificarea și completarea Legii nr. 107/1996;
• PE106 – „ Normativ pentru proiectarea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune”;
• STAS 832- „Influențe ale instalațiilor electrice de înaltă tensiune asupra liiniilor de
înaltă tensiune asupra liniilor de telecomunicațiilor”;
• I6/98 –„Normativ pentru proiectarea și executarea rețelelor și instalațiilor de
utilizare a gazelor naturale”;
• Normativ departamental nr. 3615-94 – „Proiectarea și construirea conductelor
colectoare și de transport gaze naturale”.
MEMORIU GENERAL 11
Pagina 12
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE
2.1. EVOLUȚIE
Comuna Ciurea este situată în vecinătatea sudică a municipiului Iasi, la 12 km pe
șosea, iar pe calea ferată la apx. 9 km. Dispune de trei stații de cale ferată: stația C.F.R.
Ciurea în localitatea Lunca Cetățuii, stația C.F.R. Picioru Lupului în localitatea Ciurea și stația
C.F.R. Bîrnova pentru localitățile Curături și Slobozia.
Comuna Ciurea se învecinează la NE cu comuna Bîrnova, la SE cu comuna
Dobrovăț, la S cu comuna Grajduri, la V cu comuna Mogoșești, la V-NV cu comuna
Miroslava și la N cu municipiul Iași.
În componența comunei Ciurea intră satele: Ciurea, Dumbrava, Hlincea, Lunca
Cetățuii, Picioru Lupului, Slobozia și Curături.
• Date privind evoluția în timp a unităților teritorial-administrative ce face obiectul PUG
Localitatea Ciurea este satul reședință de comună, fiind situată pe podișurile Meraru,
La Vii și șapte Tei, răsfirat printre livezi și vii. Pe teritoriul său au fost descoperite urme
arheologice, în Dealul lui Vodă și din neolitic, în Valea Tinoasei. Satul este atestat
documentar în anul 1654. În localitate se află Biserica ortodoxă construită în anul 1907, pe
locul fostei bisericuțe din lemn construită în anul 1722. Fabrica de cărămidă de aici este
construită în anul 1894, iar gara în 1893.
Localitatea Dumbrava se situează la 6 km spre V pe șosea, de centrul de comună,
pe o terasă joasă în stânga p.Morii. Este o așezare nouă, formată după 1891 prin
împroprietărirea însurățeilor, însă în perimetrul său a fost identificată o asezare mult mai
veche, daco-getica (sec. I î.Hr.-sec. I d.Hr.) În sat există o biserică ortodoxă construită în
anul 1942.
Localitatea Hlincea este plasată la nord de centrul de comună și la aprox. 2 km de
municipiul Iași. Din punct de vedere al vechimii, localitatea datează din secolul al XVII-lea
(1608), numele său provenind de la carierele de lut (glinee), din apropriere. În acest sat
există o mănăstire construită în penultimul deceniu al secolului al XVI-lea (1587), la 3 km SV, de Mănăstirea Cetățuia din Iași, de fiica lui Petru Șchiopu, domn al Moldovei între 15741579, Maria, soția lui Zottu Tigara. Există în cimitirul mănăstirii o necropolă din secolul al XVIlea, cu mormintele călugărilor români și greci din perioada când mănăstirea a fost închinată
Sfântului Munte. În curtea Mănăstirii Hlincea eu hramul Sf. Gheorghe, restaurată de mai
multe ori de Vasile Lupu, apoi de fiul său, Ștefăniță, și mulți alții după ei, se află mormântul
unui arhiereu grec.
Localitatea Lunca Cetățuii, situată la NV de centrul comunei, pe dealurile Cetățuia si
Hlincea, este datată din anul 1846, formată la rândul său din două foste cătune, Baba Necula
și Zanea. Lunca Cetățuii este actualmente localitatea cea mai puternic dezvoltata din
comuna, datorită faptului că în ultimii 10 ani a devenit cartier muncitoresc, cu peste 1000
apartamente. Este practic un cartier satelit situat în partea de SE. Aici se aflau sediile mai
multor instituții : Ocolul Silvic Ciurea, Fabrica de cherestea Ciurea (S.C. Moldoforest S.A.
Iași), S.C. Agromec S.A. Ciurea, Secția de Drumuri și Poduri Ciurea, Fabrica de Cărămizi
Ciurea construită în anul 1894, care a funcționat neîntrerupt până acum.
Localitatea este deservită de stația C.F.R. Ciurea, construită în anul 1893, deschisă
pentru traficul de călători și marfă, aflată pe magistrala nr.6 București-Iași. În cătunul Zanea
exista o biserică ortodoxă ce deservea și localitatea Lunca Cetățuii.
Localitatea Picioru Lupului, sat așezat la aproximativ 2 km sud de centrul comunal,
pe Dealul Prisăcilor. Datează din anul 1820, numele său derivând de la o viroagă, pe unde
trecea haita lupilor dintre pădurile Bîrnova și Santa. Satul este deservit de halta C.F.R.
Picioru Lupului unde opresc toate trenurile de călători locale. În sat există o biserică ortodoxă
ctitorită în anul 1928.
MEMORIU GENERAL 12
Pagina 13
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
Localitatea Slobozia, sat numit si Slobozia Dobrovăț, este așezată în partea de SE,
la 7 km față de centrul comunal, între păduri, pe Dealul Bordea, la peste 400 m altitudine.
Satul este datat din anul 1864. Este deservit de stația C.F.R. Bîrnova, o stație foarte
importantă, deoarece toate trenurile care vin dinspre București spre Iasi au oprire obligatorie.
În sat există o biserică ortodoxă construită în anul 1721.
Localitatea Curături este amplasată la sud de centrul comunei, la aproximativ 6 km
pe șosea, pe Podișul și versantul Dealului Oița. Denumirea satului provine de la toponimul
latinese, ce desemnează, terenuri defrișate pentru culturi; este atestat din anul 1772.
• Caracteristici semnificative ale teritoriului și localităților , repere în evoluția
spațială a localităților
O altă componentă importantă în evoluția localităților este fenomenul de roire și
formarea și extinderea de sate prin împroprietărire, care au determinat în unele cazuri
extinderi tentaculare sau constituirea de nuclee noi, ceea ce au condus la unificarea unor
vetre de sat apropiate.
După tipologia funcțională localitatea Ciurea face parte din grupa localităților rurale cu
funcțiuni agricole și de cazare.
• Evoluția localităților înainte de anul 1990
În timp localitățile comunei Ciurea au trecut prin perioade de dezvoltare și regres,
determinate atât de condițiile social economice, cât și de migrarea populației câtre oraș
începând cu anii 1960 și către comuna din anul 1990.
Datorită politicii de urbanism practicate înainte de 1990 localitățile au suferit o
reducere a intravilanului în condițiile unei migrări excesive a populației către orașe.
• Evoluția localuităților după 1990
Urmărind evoluția în timp a localităților componente a comunei Ciurea și a relațiilor ce
s-au stabilit între acestea și restul teritoriului județului Iași, în mod special a relațiilor cu
municipiul Iași, putem afirma că teritoriul comunei face parte din zona de influență a celui mai
mare oraș din Moldova. Aceasta a rezultat din puterea reală de polarizare a localităților
urbane și în funcție de situarea unităților administativ-teritoriale - comunele - în raport cu
izocronele de deplasare de 30 și 60 minute.
După anul 1990 se înregistrează o stagnare a migrației către oraș a populației rurale,
pentru ca în ultimii 3 ani să se înregistreze o migrare inversă de la oraș la sat, creșterea
populației înregistrându-se mai ales în centrul de comună.
La nivelul localităților comunei se înregistrează o extindere a zonei de locuit în afara
intravilanului, prin construcția de locuințe și spații comerciale fără autorizații.
În metodologia de lucru a studiului, comuna Ciurea face parte din grupa comunelor
situate în izocrona de 30', atracția pentru municipiul Iași fiind foarte puternică.
2.1. ALE CADRULUI NATURAL
• Așezare geografică
Teritoriul comunei Ciurea se află situat:
• În partea nord – estică a României între 27°31' - 27°38' longitudine E și 47°00' -
47°07' latitudine N;
• În partea sud –estică a județului Iași;
• În vecinătatea sudică a municipiului Iași, la 12 km distanță față de municipiul
Iași, centru administrativ și politic al județului.
Vecinii comunei sunt:
MEMORIU GENERAL 13
Pagina 14
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
• la nord teritoriul administrativ al municipiului Iași;
• la sud teritoriile administrative ale comunelor Bârnova și Grajduri;
• la est teritoriul administrativ al comunei Bârnova.
• la vest teritoriul administrativ al comunelor Mogoșești și Miroslava
• Caracteristicile reliefului
Teritoriul comunei include terenurile amplasate pe zona colinară, de la sud de orașul
Iasi. Geomorfologic, teritoriul comunei aparține Podișului Central Moldovenesc.
Din punct de vedere geologic teritoriul comunei, ca și al întregului județ, aparține
unității structurale a Platformei Moldovenești, caracterizată printr-o mobilitate tectonică
redusă, o structură și o constituție litologică relativ simplă. Fundamentul este constituit din
roci cristaline cutate cu importante intruziuni granitice de vârstă precambriană, peste care se
dispune o cuvertură sedimentară de grosimi între 1000-2000 m, formată din depozite
ordovieian-siluriene, cretacice și neogene. Ultimele depozite din seria neogenă sunt cele
sarmațiene, ce au o structură monoclinală, cu înclinare de 8-10 m/km de la NV către SE.
Sarmațianul mediu (Basarabianul) apare sub forma a trei orizonturi:
1. Orizontul inferior, constituit din argile;
2. Orizontul mijlociu, constituit din argile și argile nisipoase peste care se găsesc
calcare, gresii calcaroase și nisipuri;
3. Orizontul superior, constituit dintr-o alternanță de marne, argile și nisipuri.
Peste depozitele sarmațiene se dispun formațiuni cuaternare reprezentate prin
nisipuri, pietrișuri, argile și argile prăfoase.
Trăsăturile reliefului comunei coincid cu ale întregii zone situate în regiunea de
tranziție costieră, de la câmpia colinară la unitatea de podiș. Altitudunal, teritoriul se poate
încadra între două extreme nord-sud, între care spațiile sunt foarte variate ca înălțime,
minimele altutudinale fiind de 60-70m.
• Rețeaua hidrografică
Hidrografia comunei este reprezentată de Tinoasa, Frumoasa, Juvăț – tributare
Nicolinei.
Lacurile Ciurbești și Juvăț sunt lacuri de baraj antropic create în vederea regularizării
cursurilor de ape.
Rețeaua hidrografică este supusă excesivității climatice, având fluctuații sezoniere ale
debitelor și nivelelor. În timpul sezonului cald apare posibilitatea formării de viituri,
determinate de ploi torențiale. Râurile au debite scăzute în timpul verii, supraviețuind datorită
debitelor de ape subterane.
Apa de suprafață. Cinci din cele șapte localități ale comunei Ciurea sunt învecinate
de cursuri de apă pe lungimi mari sau mici temporare sau permanente ca:
• localitățile Ciurea, Hlincea, Slobozia, Piciorul Lupului și Curături sunt în vecinătăți de
cursuri de apă - pârâul Nicolina;
• localitățile Lunca Cetățuii și Dumbrava sunt în vecinătatea pârâului Lotcii și a
acumulărilor Ciurbești și Ezăreni.
Pâraiele și afluenții lor sunt caracterizate de debite variabile funcție de precipitații.
Astfel în perioadele ploioase ale anului sau după topirea bruscă a zăpezilor de pe versanți,
pe văile torentelor se produc viituri care dau naștere la eroziuni de maluri sau chiar prăbușiri
de taluze și inundații. Datorită acestui fapt se impun lucrări de consolidare și ameliorare a
malurilor, cât și regularizarea albiilor în zonele afectate și în general în localități.
Apa de adâncime. Pe toată suprafața comunei Ciurea există apă subterană cantonată
în pachetul granular permeabil. Deoarece pânza de apă are un nivel relativ constant, rezultă
ca adâncimea la care se găsește este funcție de cota terenului natural. Astfel în luncile văilor
apa subterană se găsește la adâncimi de 2,50-3,00 m:
MEMORIU GENERAL 14
Pagina 15
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
- pe versanți la 6-12 m, iar la partea superioară a versanților și pe platouri la 16-18 m.
Apa subterană nu prezintă agresivitate sulfatică sau magneziană.
• Clima
Clima comunei Ciurea este temperat continentală.
Temperatura. Temperatura medie anuală sunt cuprinse între +9,2°C și ±9,6°C.
Regimul pluviometric. Cantitatea medie multianuală de precipitații este cuprinsă
între 517 și 530 mm. O expresie clară a nuanțelor continentale excesive ale climatului o
constituie ploile cu caracter torențial din sezonul cald care alternează adesea cu perioade de
secetă.
Vânturile. Vânturile de N, NE și E, deși au frecvență mai redusă, se manifestă mai
ales în timpul iernii, sub forma crivățului.
Asocierea diferitelor elemente climatice cu relieful oferă posibilitatea delimitării unui tip
de topoclimat în această zonă și evidențierea unor condiții favorabile pentru anumite specii
sau culturi, ca și pentru dezvoltarea localităților. Acest topoclimat se caracterizează prin :
temperaturi medii anuale mai mari de 9°C, precipitații multianuale de 450-550 mm, umezeală
relativă de 70-72%, insolație de 2000-2100 ore/an, fiind favorabil culturilor agricole de orice
fel și viti-pomicole.
În comună predomină solurile cenușii de pădure și cernoziomul levigat. Pe cursurile
de apă se întâlnesc și soluri hidromorfe, în special lăcoviști dezvoltate pe depozite de argilă.
Solurile au o reacție neutră pe cele mai importante suprafețe, iar în zonele de pădure
terenurile sunt acide și pentru a le ameliora este necesar să fie amendate cu carbonat de
calciu. Aprovizionarea solurilor cu fosfor oscilează între insuficient si bine, aprovizionarea cu
potasiu este mai bună. Cele mai importante acțiuni ameliorative privesc stabilirea si
prevenirea eroziunii solului.
Culturile ce se pot amplasa, cu bune rezultate pe aceste soluri, sunt: porumbul, grâul,
sfecla de zahăr, pomi fructiferi și vița de vie.
Îndelungata populare și activitățile umane orientate spre agricultură au dus la
îndepărtarea pe mari suprafețe a vegetației inițiale și la introducerea peisajului agricol.
• Fauna
Speciile de animale care populează teritoriul comunei aparțin mai multor provincii
faunistice europene și asiatice. De la elemente dacice: cățelul pământului, buhaiul de baltă;
mediteraneene: călugărița, veverița, specii de păianjeni; pontice: grivanul pitic și lacerta
argilis; elemente arctice: gâște și rațe sălbatice; fauna de pădure: mistreț, căprioară, vulpe,
jder, viezure, cerb carpatin, iepure, șoareci, veverița de pădure;
Avifauna este foarte variată și bogată: ciocănitoarea, priveghetoarea neagră,
cucuveaua pitică, eretele, porumbelul de scorbură, coțofana, cioara, pupăza, graurul,
prepelița, potârnichea, fazan, mierla, barza, lăstunul, ș.a.
Dintre reptile se regăsesc: șarpele de pădure, vipera neagră, gușterul și șopârla.
Batracienii se află în zonele cu multă umiditate: broasca brună de pământ, broasca de
pădure, brotăcelul, tritonul, ș.a. Trăiesc în zonă și o serie de insecte, dintre care cele mai
dăunătoare sunt cele xilofage.
Fauna lacustră cuprinde: mreana, biban, crap, clean, roșioara, ș.a.
• Vegetația naturală
Vegetația naturală a comunei aparține zonei de silvostepă. Aceasta se caracterizează
printr-o vegetație ierboasă, cu multe elemente sudice, termofile, completată de prezența unor
pâlcuri de pădure de stejar și gorun pure și în amestec. Vegetația ierboasă este reprezentată
prin asociații de păiuș si colilie, iar pe terenuri erodate s-au dezvoltat asociații secundare de
firuță cu bulb, peliniță, laptele cucului. Pâlcurile de pădure cu gorun, stejar pendiculat au și
MEMORIU GENERAL 15
Pagina 16
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
stejar pufos, stejar brumăriu, frasin, ulm, etc. Unele din acestea formează și arborete pure
(stejar pufos, stejar brumăriu, gârniță). Arbuștii apar la periferia pădurilor și sunt reprezentați
de voniceriu pitic, migdal pitic, cireș pitic și scumpie.
Vegetatia naturala din pajiști și paduri, precum și biotopurile caracteristice acestora au
fost influentate de diverse activități umane: defrișări, desțeleniri, lucrări hidrotehnice și
ameliorative, chimizarea agriculturii și pășunatul excesiv.
Acestea au determinat o serie de consecinte negative:
o reducerea suprafetelor de paduri și pajisti;
o restrângerea arealelor faunistice;
o scaderea numerica a unor specii de plante și animale.
În general calitatea padurilor este buna.
Pajistile naturale reprezentate prin pasuni și fânete au fost diminuate in timp și
inlocuite treptat cu culturi agricole.
Modificarile faunei in urma interventiilor umane:
o restrângerea arealelor;
o modificarea componentei și a poșibilitatilor de habitat;
o reducerea numerica a unor specii de animale (mai ales cele cu valoare cinegetica).
În aceste conditii, totuși fauna se mentine in limitele optime.
La nivelul câmpiei colinare – din care face parte parțial – și a Podișului CentralMoldovenesc se află limita estică a fagului, care pe acest teritoriu apare izolat. Zona este
propice mai multor specii vegetale, aparținând Europei centrale, mediteraneene, provinciei
pontice, euro-siberiene și, în mai mică măsură, Atlantice și Arctice
Solul
Susține specificul de continentalism ce apare în manifestarea celorlalte elemente
fizico-geografice. Există două mari clase de soluri: molisoluri și argiluviosoluri, ce apar în
regiunile de silvo- stepă și deluroase, cu drenaj moderat, fertile și pretabile culturilor
cerealiere. Excesul de umiditate sau sărătura solului determină tipuri azonale – lăcoviști,
soloneturi, solonceacuri.
• Caracteristici geotehnice
Din punct de vedere geomorfologic teritoriul administrativ al comunei Ciurea se
încadrează în:
o regiunea - Câmpia Moldovei;
o subregiunea - Câmpia Jijiei Inferioare;
o unitatea - Colinele Bahlui la intersecție cu colinele Dumești.
Geologic zona este caracterizată de prezența formațiunilor de vârstă sarmațiană și
cuaternară.
Sarmațianul - fundamentul zonei este reprezentat de argila marnoasă bazală, vânătă
cenușie, prezentă la adâncimi de peste 12-14 m pe versanti și la baza acestora, și la
adâncimi de peste 16-18 în zona superioară a versanților și pe platouri.
Cuaternarul este reprezentat prin:
o pe platouri și la partea superioară a versanților:
- soluri vegetale și umpluturi de pământ în grosimi de 0,80-1,00m -variabile;
- argilă prăfoasă loessoidă, sensibilă la umezire, în grosimi de 5-6 m;
- orizonturi granulare în grosimi de 3-5 m;
- argila stratificată galbenă cenușie, plastic vârtoasă cu intercalații și pungi de
nisip și orizonturi calcaroase și grezoase, strat prezent până la orizontul
marnos degradat "in situ" în grosimi de 1-2 m;
o pe versanți:
- apar în suprafață aproximativ de la prima treime a versantului - argile
prăfoase remaniate - pachet în grosimi de 3-5 m, sub care este prezent
MEMORIU GENERAL 16
Pagina 17
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
orizontul granular, argile stratificate cu incluziuni nisipoase, strat prezent
până la stratul bazal;
o la baza versanților:
- în suprafață - soluri și umpluturi de pământ în grosimi de 0,80-1,50m urmate
de argile prăfoase remaniate în grosimi de 1-3 m;
- argile galben-cafenii, plastic vârtoase în grosimi de 8-9 m;
- orizontul marnos degradat "in situ" în grosimi de cca. 2m.
Recomandări privind condițiile de fundare
Având in vedere stratificația existentă pe amplasamente ca teren bun de fundare se
poate considera complexul loessoid, sensibil la umezire existent pe platouri (cu respectarea
prevederilor din normativul P 7/2000) orizonturile argilo-prafoase deluviale de pe versanți, în
genere spre baza acestora sau argilele existente în unele zone pe văi (cu respectarea
prevederilor normativului N.P.012/2004).
Conform prevederii N.P.074/2002 se subliniează faptul că orice construcție definitivă
sau provizorie trebuie să aibă la baza un studiu geotehnic ce va prezenta natura stratificației
terenului de fundare de pe amplasamentul analizat. Studiul se va întocmi conform normativ
N.P.074/2002 ("Normativ Privind Principiile, Exigențele și Metodele Cercetării Geotehnice a
Terenului de Fundare"), respectiv G.T.035/2002 ("Ghid Privind Modul de Întocmire și
Verificare a Documentațiilor Geotehnice pentru Construcții"), ambele editate sub egida
MLPTL. Se vor determina indicii geotehnici, fizici și mecanici ai terenului pâna la adâncimea
de cel puțin 6,00 m față de nivelul tălpii fundației; se va indica nivelul hidrostatic și
eventualele tendințe de ascensiune a apei subterane în foraj (ca de altfel și compoziția
chimică a acestei ape). Se va calcula capacitatea portantă a terenului la nivelul tălpii de
fundare prin determinarea lui p pl. și p cr. (se va putea folosi p conv. doar la clădirile
provizorii sau la cele agro-zootehnice - vezi STAS 3300/2-85).
În cazul în care amplasamentul viitoarei construcții este situat la baza unui versant, pe
versant sau pe cornisa acestuia este obligatorie efectuarea unui calcul de stabilitate locală și
generală. Se vor determina coeficienții de siguranță la alunecare atât pentru caracteristicile
terenului în stare naturală cât și saturată. În timpul execuției se va evita realizarea oricarei
sapaturi (mai cu seama la baza versantului) care sa puna in pericol stabilitatea intregului
amplasament.
În ambele situatii descrise mai sus (specifice mai multor zone de coastă sau de la
baza versanților comunei Ciurea) proiectarea infrastructurii oricarei construcții se va face cu
respectarea prevederilor normativului N.P.012/2004 si N.P.001/96.
Studiile geotehnice efectuate pe diverse amplasamente de pe platourile versanților
comunei Ciurea au scos in evidenta faptul ca terenul de fundare îl reprezintă un strat de
argilă prafoasă loessoidă, galbenă cafenie, sensibilă la umezire, grupa A. Acest teren este
considerat ca fiind dificil de fundare, deoarece la umezire prezintă tasari suplimentare sub
acțiunea încărcărilor repartizate de fundații sau alte încărcări exterioare cât și sub greutate
proprie.
Din această cauză fundarea pe astfel de terenuri trebuie să respecte și condițiile
impuse de Normativul P 7/2000 ("Normativ Privind Proiectarea, Executarea și Exploatarea
Constructiilor Fundate pe Pamântul Sensibil la Umezire") pe lângă cele indicate mai sus. În
principal prin acest normativ se impun condiții de proiectare, executare și exploatare în așa
fel să nu se producă o umezire suplimentară a pamântului de sub talpa fundatiei.
Structura de rezistență a clădirii trebuie astfel concepută încât să poata prelua
eventualele tasări diferențiate, care ar putea să apară ăn urma umezirii suplimentare a
terenului de sub fundații.
Ținând cont de situația concretă a comunei Ciurea se fac urmatoarele recomandări cu
privire la proiectarea, executarea și exploatarea construcțiilor.
MEMORIU GENERAL 17
Pagina 18
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
Adâncimea minimă de fundare se va considera conform prevederi normativ P
7/2000 cu respectarea adâncimii de ingheț conform STAS 6054/77, care în zona comunei
Ciurea este de 0,90 m de la suprafața terenului:
• pentru fundațiile exterioare adâncimea de fundare va fi de minim 1,50 m în cazul
construcțiilor din clasa de importanță I-II și de minim 1,00 m pentru cele din clasa
de importanță III și IV;
• pentru fundațiile interioare adâncimile minime de fundare vor fi de 1,00 m,
respectiv de 0,80 m;
• tălpile fundațiilor se vor găsi sub pardoseala subsolului cu minim 0,80 m în cazul
construcțiilor din clasa de importanță I-II si cu 0,60 m în cazul construcțiilor de
importanță III și IV.
Identificarea clasei de importantă a construcției după STAS 10100/0-75 corelat cu
prevederi normativ P 7/2000.
Clasa III: - construcțiile de importantă normală: clădiri de locuit, construcții industriale
și agro-zootehnice curente.
Clasa IV: - construcții de importanță redusă: construcții agro-zootehnice de importanță
redusă (construcții parter, diverse pentru creșterea animalelor și păsărilor, etc.), construcții
de locuit parter, sau parter și etaj, alte construcții civile și industriale care adăpostesc bunuri
de mică valoare și în care lucrează un personal redus.
În cazul argilelor grase contractile existente pe văi și luncă adâncimea de fundare se
va considera conform N.P.001/96:
- minim 1,50m din CTA;
- o pătrundere în terenul bun de fundare – minim 20cm.
În cazul argilelor prăfoase remaniate la baza versanților, pe văi sau pe versanți
adâncimea de fundare va respecta prescripțiile N.P.012/2004 – minim 1,00m de la CTA cu o
pătrundere în terenul bun de fundare – minim 20cm.
Seismicitatea amplasamentului
Conform STAS 11100/1-77 corelat cu normativ P 100/92 rezultă pentru amplasament
zona de seismicitate "C" caracterizată prin:
Ks - coeficient de seismicitate = 0,20
Tc - perioada de colt = 0,70
Msk - grad seismic asimilat = VIII
Adâncimea de îngheț a amplasamentului
Adâncimea de îngheț a amplasamentului conform STAS 6054/77 este de 1,00 m de la
suprafața terenului.
Capacitatea portantă a terenului trebuie determinată pentru fiecare situație în parte
pe baza studiilor geotehnice absolut obligatorii. Un astfel de studiu trebuie să aibă la bază cel
puțin un foraj de 6-8" (dus până la 6 sub talpa fundației conform N.P. 074/2002) din care să
extragă probe netulburate în vederea obținerii parametrilor rezistenței la forfecare o si c.
Dimensionarea fundațiilor se va face la p pl. cu încercări din gruparea fundamentală,
iar verificarea la p cr. cu încercări din gruparea speciala (STAS 3300/2-85). Presiunea
conventională p conv. va fi folosită numai în cazul construcțiilor provizorii sau la cele agrozootehnice.
În cazul comunei Ciurea este indicat ca valorile capacității portante să nu depasească
urmatoarele valori:
- pentru teren de fundare – ARGILE-ARGILE GRASE
p plastic = 200 KPa și p critic = 260 KPa
- pentru teren de fundare loessoid:
p plastic = 160 KPa și p critic = 210 KPa
pentru argile prăfoase remaniate portanța se va considera:
MEMORIU GENERAL 18
Pagina 19
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
p limită = 180 Kpa p critic = 230 KPa
pentru lățimi de fundații de 1,00m și adâncimi de fundare de 1,10m din CTA.
În cazul realizarii unor fundații la construcții provizorii se va putea funda în umpluturi
și se va conta pe o capacitate portantă p conv. = 100 KPa cu respectarea adâncimii de
înghet.
Foarte important este determinarea pe baza încercărilor de laborator a sensibilitații
terenului de fundare la umezire sau a contracțiilor și umflăturilor mari.
În cazul în care se va constata că pe amplasament există un PSU, acest lucru va fi
scos în evidență imediat pentru a se adopta măsurile necesare la proiectare, execuție și
exploatare (Normativ P 7/2000) sau N.P.001/96 în cazul argilelor grase contractile.
Se vor lua măsuri pentru evitarea infiltrării în teren la nivelul talpii fundației a apelor de
suprafată (precipitații, topirea zăpezilor), sau a celor rezultate din rețele, instalații, construcții
hidroedilitare. Versanții se vor nivela în terase cu pante de maxim 1:1 și se vor inerba.
Umpluturile și terasamentele se vor realiza cu pământ local sortat, cu tehnologie
aferentă standardelor, normativelor în vigoare: STAS1913/13-83 și normative: C56/85,
C29/85.
Conform Ts/1991 pamântul de pe amplasamente se poate încadra:
- umpluturi - poz.20 - manual tare
- mecanic categoria II
- argila prafoasă - poz.16 - manual tare
- mecanic categoria II
- prafuri argiloase - poz.18 - manual tare
- mecanic categoria I
- argile - poz.21 - manual tare
- mecanic categoria II
Lucrările de săpături vor respecta prevederile normativului C 169/88 pc.4.16 si 4.29.
Verificarea naturii terenului se va face conform măsurii prevazute în normativ C 56/85,
BC nr.8/87 si N.P.074/2002.
Luând în considerare toate cele descrise mai sus, pe planurile comunei Ciurea au fost
trasate zone de interdicții definitive sau temporare pentru realizarea oricarui tip de construcții.
În zonele indicate ca având interdicții definitive de construire (inundabile, alunecatoare
sau cu potențial mare de alunecare) este interzisă realizarea oricarei construcții definitive.
În zonele cu interdictii temporare este permisă construirea clădirilor definitive sau
provizorii cu condiția realizarii inițiale a unui studiu geotehnic detaliat conform N.P.074/2002,
respectiv G.T.035/2002 și a unei analize de stabilitate locală și generală a versantului pe
care se găseste amplasamentul viitoarei construcții.
În celelalte zone fără interdicții de construire se pot proiecta și realiza clădiri cu regim
de înalțime D+P+1…2E, cu structura de rezistență din zidărie portantă, cadre din beton
armat sau mixte, cu condiția efectuării unui studiu geotehnic absolut obligatoriu. Acest studiu
nu este cerut în cazul realizării unor construcții provizorii, realizate fără fundații deosebite.
Pe zonele de platou, acolo unde terenul bun de fundare este reprezentat de pachetul
de argile prăfoase loessoide, se vor lua măsuri suplimentare cu respectarea indicațiilor din
Normativul P 7/92 descrise succint și în materialul de față, iar în zonele de șes și luncă se vor
respecta prevederile N.P.001/96.
Se recomandă ca zonele afectate de alunecari sau susceptibile de instabilitate,
erodari, prabușiri, etc. să fie de urgență amenajate prin terasări, plantări de arbuști, inerbări
sau unde se impune, prin lucrări speciale de consolidare și drenare, lucrări ce se vor realiza
în urma unor studii și proiecte de specialitate la obiect.
Deasemeni, albiile pâraielor din intravilan trebuie consolidate, amenajate și
regularizate.
MEMORIU GENERAL 19
Pagina 20
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
• Riscuri naturale
Terenurile, în afara unor procese relativ continue care le deteriorează și le
degradează, sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urmări grave asupra lor și
importante pagube materiale, uneori și cu pierderi de vieți omenești. În general, sunt
considerate riscuri naturale acele evenimente care schimbă într-un timp relativ scurt și cu un
grad apreciabil de violență o stare de echilibru existentă. În literatura de specialitate din acest
domeniu, nu prea dezvoltată și destul de fragmentată, sunt considerate riscuri naturale,
afectând și teritoriul comunei Ciurea, următoarele:
• cutremurele de origine tectonică;
• inundațiile provocate de rețeaua apelor interioare, datorită ploilor, topirii zăpezilor,
ruperii sau distrugerii accidentale a unor lucrări hidrotehnice (caracter antropic), blocarea
scurgerii apelor datorită ghețurilor, împotmolire;
• alunecările de teren, prăbușirile, avalanșele de pământ sau roci.
Efectele distructive ale acestor fenomene pot fi evitate sau în mare măsură, atenuate.
La nivelul actual al cunoștințelor științifice, deși nu este posibil de prevăzut exact timpul lor de
producere, se poate determina destul de precis locul unde ele se vor produce, în fapt, cu
excepția cutremurelor, celelalte sunt previzibile cel puțin cu câteva ore înainte. Se știe, spre
exemplu, care sunt zonele inundabile, zonele de mare seismicitate (gradul 7 și peste) sau
cele cu alunecări. Acest lucru poate permite adoptarea de măsuri eficiente de protecție.
Conform Ordinului comun al MLPAT nr. 62/N, MAPPN nr.1955 și DAPL nr. 190/288
din 31 iulie 1998, zonele expuse la riscuri naturale sunt reprezentate cu prioritate de
alunecări de teren și inundații.
Identificarea, inventarierea și delimitarea acestor zone în conformitate cu ordinul
menționat se face prin grija consiliilor județene și locale pe baza:
• Cercetărilor de teren
• Studiilor geotehnice privind construibilitatea terenurilor și condițiile de fundare a
construcțiilor;
• Concluziilor studiilor de specialitate, întocmite în acest scop;
• Detalierii macrozonării teritoriului țării cuprinsă în secțiunea PATN;
• Inform. de la localnici privind evoluția fenomenelor, ritmicitatea și amploarea lor;
În județul Iași nu s-a întocmit un astfel de studiu pentru toate localitățile. În aceste condiții
identificarea și delimitarea zonelor cu riscuri naturale s-a făcut pe baza datelor și informațiilor
existente la această dată.
În perioada actuală în zonele amplasamentelor se constată următoarele:
• Unele amplasamente prezintă zone cu fenomene de instabilitate în activitate, zone
cu pericol de inundabilitate sau cu umiditate excesivă, zone ce au fost marcate în
planșele 2.1 și 2.2;
Măsurile imediate propuse sunt următoarele:
• Delimitarea terenurilor alunecate și inundabile, inclusiv a zonelor de influență și
instituirea perimetrelor cu interdicții de construire.
• Inventarierea construcțiilor cuprinse în zonele de interdicție, cu stabilirea regimului
juridic și economic al terenurilor afectate.
Alte măsuri secundare de utilizare rațională a terenurilor supuse alunecărilor sunt:
• evitarea supraîncărcării cu construcții grele a căror fundație este instalată
superficial; săparea debleurilor și a altor lucrări de artă pentru șosele și căi ferate;
înlăturarea pe cât posibil sau reducerea circulatiei de tonaj greu etc.; se taie arborii
prea grei care nu au o rădăcină pivotantă care să străbată întregul deluviu de
alunecare;
MEMORIU GENERAL 20
Pagina 21
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
• evitarea înghețului, dezghețului și crăparea solului prin acoperirea cu ierburi și
plantații adecvate regiunii.
Teritoriul comunei studiate are terenurile amplasate pe zona colinară de la sud de
orasul Iași, cu un relief frământat cu altitudini ce se încadrează între 200 și 450 m, fiind
format din dealuri și platouri mici mărginite de versanți abrupți cu o înclinare generală spre
sud-est. Aproape toți versanții sunt afectați de eroziune și uneori de procese active de
alunecare. De aceea, terenurile au un potențial productiv scăzut.
Din cauza zonelor cu riscuri naturale - terenuri alunecatoare cu zone care prezintă
fenomene de instabilitate generală și locală, există condiții dificile de construibilitate.
Datorită pârâurilor existente (Nicolina, Lotcii, Ciurbești) cu afluenții lor care au un
regim de curgere torențial, apare pericolul de viituri care dau naștere la eroziuni de maluri,
prăbușiri de taluze, fapt ce impune necesitatea de consolidare și ameliorare a malurilor cât și
a albiilor, în special în intravilan.
MEMORIU GENERAL 21
Pagina 22
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU
• Încadrarea în rețeaua de localități
Comuna Ciurea este situată în partea centrală a județului Iași și în partea sudică a
municipiului Iași. Aceasta se învecinează:
• la nord – cu teritoriul municipiului Iași;
• la vest – cu teritoriul comunelor Mogoșești și Miroslava;
• la sud – cu teritoriul comunei Grajduri;
• la est – cu teritoriul comunelor Dobrovăț și Bârnova;
Cele 7 vetre de sat sunt dezvoltate în general de-a lungul principalelor cai de
comunicație rutieră.
Centrul politico-administrativ al comunei Ciurea, este localitatea Ciurea.
Legătura cu cel mai important centru din județ – municipiul Iași, este asigurată, rutier,
prin intermediul DJ 248 Iași-Buhăiești-Vaslui, iar cea feroviară este asigurată de magistrala
Tecuci-Iasi-Ciurea, prin stația CF Ciurea și halta Piciorul Lupului.
Ca și alte localități ale teritoriului administrativ, Ciurea face parte din localitățile rurale
situate în zona de deplasare de 30 min. față de municipiul Iași, având cu acesta relații de
subordonare pe linie administrativă.
Legătura cu cel mai important centru din județ - municipiul Iași, este asigurată pe
traseul rutier DJ 248, distanța față de acesta fiind de aproximativ 15 Km.
Relațiile de interconectare în teritoriu a comunei Ciurea sunt polarizate aproape în
totalitate de minicipiul Iași, comuna facând parte din zona periurbana a acestuia.
În prezent funcțiile de bază ale localității sunt funcția agricolă și funcția de cazare a
populației proprii.
Față de satele componente ale comunei, localitatea Bosia are rol de coordonare
administrativă și socio-culturală.
Legăturile cu comunele și localitățile învecinate sunt asigurate de:
• D.J. 248 din Iași - Lunca Cetățuii - Dumbrava - Grajduri;
• D.J. 248C din Lunca Cetatuii (din D.J. 248) - Ciurea - Picioru Lupului -
Mogoșești;
• D.J. 248D din Ciurea (din D.J. 248C) - Bârnova;
• D.C. 29 din Iași (din D.J. 248) - Hlincea -Lunca Cetățuii - Ciurea;
• D.C. 41 din Ciurea - Picioru Lupului - Slobozia;
• D.C. 41A din D.J. 248 - Curături - Picioru Lupului;
• D.C. 51 din D.J. 248 - Curături.
Teritoriul comunei Ciurea este strabatut de traseul de cale ferată 600: Tecuci – Iași,
linie dubla neelectrificata intre Iași - Grajduri, cu o lungime de cca. 13,5 km pe teritoriul
comunei Ciurea.
În comuna se gaseste statia CF Ciurea, deschisa pentru traficul de persoane cât și
pentru cel de marfuri,care se afla in satul Lunca Cetatuii. Aceasta statie este monument
istoric, construita in anul 1893. În comuna mai functioneaza și halta Picioru Lupului care se
gaseste in satul Ciurea.
• Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei
Teritoriul localității Ciurea - centru de teritoriu administrativ - este situat în partea
centrală a teritoriului administrativ al comunei Ciurea. Localitatea este dezvoltată de –a
lungul drumului județean DJ 248C, DJ 248D și DC41 care fac legătura:
o Spre nord cu localitatea Lunca Cetățuii prin intermediul DJ 248 C;
o Spre sud prin intermediul DC 41cu localitățile Piciorul Lupului, Slobozia și de
acolo cu comuna Bârnova;
MEMORIU GENERAL 22
Pagina 23
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
o Spre est cu comuna Bârnova prin intermediul DJ 248 D;
o Spre vest cu comuna Mogoșești prin intermediul DJ 248 C;
Teritoriul localității Piciorul Lupului - este situat în partea central sudică a teritoriului
administrativ al comunei Ciurea. Localitatea este dezvoltată de –a lungul drumului comunal
DC41 care face legătura:
o Spre nord cu localitatea Ciurea și Lunca Cetățuii;
o Spre sud cu localitatea Slobozia și de acolo cu comuna Bârnova;
Teritoriul localității Dumbrava - este situat în partea vestică a teritoriului administrativ
al comunei Ciurea. Localitatea este dezvoltată de –a lungul drumului județean DJ 248 care
face legătura:
o Spre nord cu localitatea Lunca Cetățuii și de acolo cu municipiul Iași;
o Spre sud cu localitatea Curături și de acolo cu comuna Grajduri;
Teritoriul localității Lunca Cetățuii - este situat în partea nord vestică a teritoriului
administrativ al comunei Ciurea. Localitatea este dezvoltată de –a lungul drumului județean
DJ 248 și DJ 248C care fac legătura:
o Spre nord cu municipiul Iași prin intermediul DJ 248;
o Spre sud prin intermediul DJ 248 cu localitățile Dumbrava, Curături și de
acolo cu comuna Grajduri;
o Spre est cu localitatea Ciurea prin intermediul DJ 248 C;
Teritoriul localității Slobozia - este situat în partea sud - estică a teritoriului
administrativ al comunei Ciurea. Localitatea este dezvoltată de –a lungul drumului comunal
DC 41 care face legătura:
o Spre nord cu localitățile Piciorul Lupului și Ciurea;
o Spre sud cu teritoriul comunei Bârnova;
Teritoriul localității Curături - este situat în partea sudică a teritoriului administrativ al
comunei Ciurea. Localitatea este dezvoltată de –a lungul drumului județean DJ248 și
drumului comunal DC 41A care fac legătura:
o Spre nord cu localitățile Dumbrava, Lunca Cetățuii și municipiul Iași;
o Spre sud cu teritoriul comunei Grajduri;
Teritoriul localității Hlincea - este situat în partea nordică a teritoriului administrativ al
comunei Ciurea. Localitatea este dezvoltată de –a lungul drumului comunal DC 29 care face
legătura:
o Spre nord cu municipiul Iași;
o Spre sud cu localitatea Ciurea;
Din punct de vedere al relațiilor în teritoriu, localitățile Dumbrava, Hlincea,
Picioru Lupului, Slobozia și Curături au relații de subordonare administrativ-teritorială
și de folosire a dotărilor social-culturale pe care le acesta le oferă, cu localitatea
Ciurea și Lunca Cetățuii;
Relațiile cu municipiul Iași sunt constituite în principal din deplasările pentru muncă,
pentru aprovizionarea cu produse comerciale și de larg consum și pentru comercializarea pe
piața comunei de produse agroalimentare obținute în gospodăriile individuale, precum și
pentru utilizarea dotărilor acestuia (spital, liceu, judecătorie, etc).
Aceste relații sunt facilitate de un sistem rutier de calitate și se fac în mare parte cu
mijloace de transport ocazionale oferite de particulari, prin curse regulate de maxi-taxi
efectuate de trasportatori autorizați.
• Relații de intercondiționare
Funcția de aprovizionare cu produse agroalimentare perisabile a fost dezvoltată în
principal în cadrul CAP Ciurea, care a avut cel mai diversificat profil de productie, suplimentat
cu capacități de depozitare și prelucrare, activități industriale cu caracter auxiliar, și capacități
MEMORIU GENERAL 23
Pagina 24
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
proprii de desfacere în piețele municipiului Iași. Chiar dacă în momentul de față există o
asociație care a preluat din funcțiile fostului CAP, se poate aprecia că actuala dezvoltare a
funcției, este sub nivelul anului 1989.
Funcția de cazare a activilor cu locul de muncă în municipiul Iași s-a diminuat, față de
anul 1989, dar a rămas la cca. 1500-2000 de navetiști. De asemenea, a scăzut și numărul
navetiștilor care lucrează în comuna Ciurea, atât din Iași, cât și din comunele învecinate.
Funcția de asigurare a populației orașului cu zone de agrement a rămas în continuare
la nivelul potențialului natural favorabil, dar nevalorificat, în special în zona satului Dumbrava
și în zona sudică, în vecinatatea satelor Piciorul Lupului, Curături și Slobozia.
În ceea ce priveste relațiile comunei Ciurea cu municipiul Iași, trebuie remarcată
înscrierea satului Lunca Cetățuii într-un conglomerat funcțional cu Combinatul FORTUS S.A.
Iași, pe teritoriul comunei Ciurea funcționând stația feroviară a combinatului și halda de zgură
a acestuia. De asemenea, o parte din salariații FORTUS S.A. locuiesc în cartierul de blocuri
din satul Lunca Cetățuii.
Preluarea în comuna Ciurea a unor obiective aferente municipiului Iași, reprezintă a
patra funcție specifică a zonei periurbane: Fabrica de caramidă și de cherestea pentru
Regionala de Căi Ferate Iași.
• Relațiile economice
Relațiile economice ale comunei Ciurea cu comunele învecinate, și nu în ultimul rand
cu municipiul Iași, constituie suportul material al dezvoltarii mediului economic actual. Astfel,
prin asigurarea cu materii prime pentru unele ramuri industriale din oraș, cu produse
agroalimentare a pietelor urbane se obțin cea mai mare parte a veniturilor necesare
dezvoltarii comunei și traiului zilnic al populatiei, în același timp, orașul acoperind cu produse
industriale și de larg consum necesarul spațiului rural.
În conturarea zonei de influență, relațiile economice au devenit fundamentale,
realizând legătura materială dintre spatiul rural și cel urban. Ele se caracterizează printr-o
complexitate tot mai accentuată și printr-o stabilitate ce depașește cu mult relațiile
demografice, social culturale, politico-administrative. Această stabilitate rezultă din relațiile de
complementaritate care există între potentialul economic al orașului și cel al zonei
înconjuratoare.
Principalele tipuri de relatii economice care se realizează între oraș și teritoriu sunt
cele existente între industria orașului și resursele naturale ale ariei adiacente, între
consumul agroalimentar urban și agricultura spațiului rural, între industria orașului și
întreprinderile din mediul rural.
• Relatii demografice
Dinamica relațiilor demografice dintre oraș și zona rurală adiacentă evidentiază în final
un avantaj categoric pentru primul. Astfel, raportul dintre populația nascută în oraș și cea
provenită din alte localități remarcă aportul sporului migratoriu în cresterea populației urbane.
Eliberarea unui mare volum de forță de muncă din ramurile agricole, a determinat
intense mișcări de populație din zonele rurale spre oraș, pe de o parte, cât și pe baza
excedentului, migrări spre zonele deficitare ale tării (Banat), pe de altă parte. În prezent
asistăm la schimbarea sensului de flux migrator prin revenirile în zonele de origine.
Situația plecărilor din zona de influență Iași în perioada 1985-1996 se prezenta astfel:
Mediile din perioada Mediile din anul
Zona de influență Iași 1985-1995 1996
Plecări Rata ‰ Plecări Rata ‰
Total zona Iași 6.035 12,1 5.481 11,1
Municipiul Iași 1.074 3,2 2.277 7,0
Comunele din izocrona de 30' 1.659 24,6 1.162 15,8
Comunele din izocrona de 60' 3.302 33,5 2.042 21,0
MEMORIU GENERAL 24
Pagina 25
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
Se constată că ponderea cea mai mare în privința emigrării (plecărilor) revine mediului
rural, cu predilecție populația aflată în comunele din izocrona de 60'.
Mirajul civilizației urbane, existența de locuri de muncă și de poșibilități de calificare,
cât și facilitățile oferite de dotările și echipările orășenești, au determinat ca o mare parte din
tineretul din mediul rural, după obținerea calificării, să se stabilească în oraș.
Al doilea flux important al mișcării migratorii, dar diferit ca sens, îl reprezintă cel ce
constituie populația imigrată (venită) în zona studiată.
Situația venirilor spre zona de influență Iași în perioada 1985-1996 se prezintă astfel:
Mediile din perioada Mediile din anul
Zona de influență Iași 1985-1995 1996
Veniri Rata ‰ Veniri Rata ‰
Total zona Iași 7.222 14,5 6.130 12,4
Municipiul Iași 4.928 14,8 3.264 10,0
Comunele din izocrona de 30' 1.579 23,4 1.377 18,7
Comunele din izocrona de 60' 715 7,2 1.489 15,3
Constatăm că cele mai ridicate rate medii ale imigrărilor s-au întâlnit în comunele din
izocrona de 30' (deci și în comuna Ciurea) și municipiul Iași, explicabil prin atracția ce o
exercită orașul asupra tineretului și a grupelor de populație în vârstă aptă de muncă.
Datele prezentate pentru anul 1996, separat, demonstrează o schimbare a fluxului
spre mediul rural, din cauza condițiilor lipsite de perspectivă din mediul urban.
Pentru interpretarea corectă a fenomenului, se impune urmărirea pe același interval
de timp, cuantificarea sporului migrator rezultat în urma diferenței dintre emigrări și imigrări,
care determină ca și sporul natural, creșterea sau descreșterea numărului de locuitori.
Mediile din perioada
Mediile din anul 1996
Zona de influență Iași 1985-1995
Spor migrator Rata ‰ Spor migrator Rata ‰
Total zona Iași 1.187 2,3 649 1,3
Municipiul Iași 3.854 11,5 987 3,0
Comunele din izocrona de 30' -80 -1,1 215 2,9
Comunele din izocrona de 60' -2.587 -553 -553 -5,7
În zona de influență analizată, fluxurile mișcării migratorii au avut în marea lor
majoritate direcție spre municipiul Iași și într-o măsură redusă au vizat unele localități cu o
economie mai dezvoltată (Ciurea, Holboca, Podu Iloaiei, Tomești).
Sporul real al populației reprezintă rezultanta obținută în urma însumării algebrice
dintre sporul natural și soldul migrator, care exprimate în rate la 1000 locuitori, pe același
intrval de timp, se prezintă astfel:
Rata medie în perioada Rata medie în anul
1985-1995 (‰) 1996 (‰)
Zona de influență Iași
Spor Sold Spor Spor Sold Spor
natural Migrator Real Natural Migrator Real
Total zona Iași 6,6 2,3 8,9 0,6 1,3 1,9
Municipiul Iași 4,8 11,5 16,3 -0,2 3,0 2,8
Com. din izocrona 30' 10,8 -1,1 9,7 2,3 2,9 5,2
Com. din izocrona 60' 10,2 -26,3 -16,1 2,1 -5,7 -3,6
Sursa: Caietele statistice ale județului.
MEMORIU GENERAL 25
Pagina 26
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
Din acest tabel de sinteză constatăm că cel mai ridicat spor real se realizează în
comunele din izocrona de 30' depășind sporul înregistrat de municipiul Iași. La baza acestui
fenomen fiind aportul provenit din migrație spre comunele menționate anterior.
Momentul actual, caracterizat de greutățile prin care trece economia națională,
generează o tendință de diminuare a mișcării migratorii, intra și interjudețene, atât la nivelul
comunelor cât și la nivelul municipiilor și orașelor.
Resursele naturale, atâtea câte sunt, potențialul economic, industrial, agricol și turistic,
precum și mărimea pieței de desfacere, cu implicații în creșterea standardului de viață, sunt
tot atâția factori de stabilizare a populației în zonă.
Fenomenul cu cele mai multe implicații asupra relațiilor demografice, economice și
culturale dintre oraș și zona rurală este deplasarea zilnică pentru muncă.
După cum am constatat în tabelul prezentat la sistemul de căi de comunicație, se
poate afirma că spre municipiu, totalitatea deplasărilor, atâtea câte au mai rămas, provin din
comunele situate favorabil pe traseele feroviare și rutiere, aflate în izocronele de 30' și 60',
condiționate de criteriul accesibilității.
Analiza din punct de vedere al numărului de navetiști ce participă la acest fenomen,
evidențiază faptul că în cazul municipiului Iași, comunele situate în primul inel au cel mai
mare aport de populație ce se deplasează pentru muncă și studii.
Constatarea generală este că începând cu anul 1991 acest fenomen s-a diminuat
considerabil, datorită situației dificile prin care trece economia națională și a județului în
ultimii ani.
• Relațiile politico – administrative
Atribuțiile de ordin politico - administrativ ale orașului în teritoriu le diversifică relațiile,
de astă dată numai coordonatoare bazate pe autonomie locală, cu localitățile rurale.
Municipiul Iași, fiind unul din cele mai mari orașe ale tării, datorită instituțiilor ce le
posedă cu caracter regional, coordonează numeroase activități de ordin juridic, politic și
administrativ ale mai multor județe, preluând o serie din funcțiile capitalei.
Centrul județean, prin caracterul pregnant politic și administrativ pe care îl are,
constituie nucleul de bază în realizarea dezvoltării economico - sociale pe spații mult mai
restrânse, în coordonarea tuturor laturilor producției materiale și spirituale. Municipiul Iași,
resedința de județ, asigură o mai buna dirijare a procesului de dezvoltare în profil teritorial.
Clasat de rang I, municipiul Iași se impune prin următoarele disponibilități:
- Localizare geografică favorabilă - prin situare geo-strategică de interes internațional
sau european, constituind un centru de dezvoltare și atractivitate, cu localizare în lungul
axelor majore de căi de comunicație de importanță internațională/europeană.
- Populație: număr important de locuitori – 320.888 locuitori în 2002, formare
profesională de înaltă specializare - forță de muncă cu o calificare superioară, caracterizată
prin flexibilitate/dinamism, identitate proprie: identificarea caracterului specific al orașului
simultan cu constiinta apartenenței sale la grupa orașelor de acest rang.
- Accesibilitate: accesibilitate directă la rețeaua majoră de căi de comunicație
paneuropene (rutiere, feroviare, navale și aeriene) și naționale.
- Funcțiuni economice: bază economică la înalt nivel tehnologic și flexibilă (sector
secundar, servicii productive, socio-culturale și de natură informatică).
- Nivel de dotare/echipare: prin asigurărea unui potențial de gazduire/primire a unor
funcții și echipamente a căror importantă, calitate și capacitate corespund
standardelor/cerințelor europene.
- Principalele categorii și tipuri de dotari, echipamente:
• instituții de decizie politică, juridică și economică de importanță internatională,
națională sau regională,
• instituții nationale și regionale de reputatie internationala/europeana,
MEMORIU GENERAL 26
Pagina 27
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
• instituții straine și internationale cu sediu permanent,
• diverse organizatii cu sucursale, filiale și agentii în strainatate,
• alte dotari/echipamente: educatie, cercetare stiintifica, sanatate, cultura, comert,
servicii comerciale prestate populației și agentilor economici, mass - media, sport,
agrement, protectie mediu, culte, ordine publica, apararea tarii și șiguranta
nationala.
• Relatii comerciale
O puternica legatura între oraș și zona adiacentă, favorizata de posibilitățile de
transport, de veniturile populației și de puterea economico-administrativă a municipiului Iași
o constituie legatura comercială. Ea rezultă din incapacitatea dotarilor sătesti de a asigura
cererea în produse alimentare, de uz casnic și general a locuitorilor.
Raporturile comerciale dintre sat și oraș cunosc doua nuanțe: una legată de raporturile
dintre magazinele sătești și sectia comercială de distribuire a mărfurilor (inclusiv depozitele)
din centrul urban și alta reieșită din deplasarea localnicului la oraș și aprovizionarea directă
din magazinele acestuia.
În general în realizarea volumului de vânzari din municipiu un loc important îl dețin
locuitorii ariei rurale din jurul orașului. Un loc aparte îl reprezintă navetistul, care aproape
zilnic efecteaza cumparaturi pe piața urbană.
Concluzia este că, de regulă, un oraș industrializat are arealul de atracție comercială
aproximativ suprapus pe cel al recrutării forței de muncă, iar în rest atracția comercială se
manifestă mai mult ocazional.
• Relațiile social – culturale
Având în vedere că localitățile componente comunei Ciurea se află în zona de
influență a municipiului Iași și a viitoarei Zone Metropolitane, acestea vor beneficia de
dotările social culturale ale municipiului Iași (activitatea de învatamânt, dotarile sanitare - în
special cele spitalicești - etc).
Activitatea de învatamânt poate oferi urmatoarele servicii:
Învatamântul superior, care deservește nu numai zonele de influență rurală ci oferă și
servicii de nivel internațional, national și local pe tipuri:
- universitar - stiinta,
- universitar - medicina,
- universitar - tehnic,
- universitar - agronomic,
- academic - artistic,
- teologie (romano - catolic).
Toate institutiile de învatamânt superior, au și colegii cu învatamânt la zi cu durata de
3 ani. Spatiile de învatamânt au și dotările conexe (cazare, cantine, terenuri de sport, etc.).
Învatamântul mediu, dezvoltat pe diferite profile (artă, sport, pedagogic etc) este punct
de atracție pentru populația cu vârsta scolara din comunele periurbane Iași-ului. Atracția
învatamântului mediu se extinde pe întreaga zonă a Moldovei.
Învatamântul tehnic de maiștrii și postliceal de specialitate, reprezintă un punct de
atracție a elevilor din zonele rurale deoarece dispune de dotarea și echiparea necesară.
Ocrotirea sănătății. Având în vedere ca zona rurală pentru care se efectuează acest
P.U.G. are o dotare sanitară medie (care nu prezintă puncte sanitare dotate cu diverse
aparaturi moderne - spitale, în general) populația comunei apelează frecvent la serviciile
oferite de către unitățile sanitare care sunt concentrate în municipiul Iași. Solicitarea, în
funcție de specialiști, se extinde de la nivelul municipiului, judetului până la nivelul întregii
Moldove.
Judetul Iași, prin municipiu, deține după Bucuresti cele mai multe spitale și policlinici
din tară.
MEMORIU GENERAL 27
Pagina 28
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
Același lucru este valabil și în privința numărului de paturi în spitale, iar în ceea ce
priveste numărul de medici se situează pe locul trei după municipiul Bucuresti și judetul Cluj.
Astfel, în anul 1994 în municipiul Iași funcționau 13 spitale (62,0 % din total județ),
existau 6.283 paturi în spitale (73,0 % din total județ) și își exercitau meseria 1.513 medici
(71,0 % din total județ).
Cultura, arta, sport. Teritoriul comunei Ciurea nu dispune de dotari culturale care sa
poată satisface pe deplin gustul populației aflate în zonă. De aceea populația comunei
apelează la serviciile oferite de dotarile culturale ce sunt concentrate în municipiul Iași.
Sub aspectul indicatorilor statistici, județul Iași deține locul 2 în ierarhia județelor tării,
ceea ce scoate în evidență, în special, rolul municipiului Iași de principal centru cultural, rol
pe care-l deține de astfel de foarte multă vreme.
Administratie ecleziastică Mitropolia Moldovei reprezintă principala forță de atracție a
populației creștine din mediul rural (în cazul nostru populația comunei Ciurea). Acest punct
principal de atracție este completat cu celelate culte bisericești aflate în municipiul Iași.
Tot de interes zonal este considerată activitatea cultului catolic în cadrul Episcopiei,
cât și activitatea unor alte culte (baptist, penticostal, crestin după Evanghelie, adventist etc.)
care își au centrul administrativ în municipiul Iași, dar raza de cuprindere este județul Iași
sau, în unele cazuri, județele limitrofe.
Activități financiar - bancare și asigurări. Fiind concentrate în marea lor majoritate
în municipiul Iași, devin activități de interes zonal, ceea ce nu înseamna în realitate un
avantaj, dar sporeste forța de atracție spre aceste unități, implicit spre oraș.
Alte activități de interes zonal. Populația comunei Ciurea mai este atrasă de
urmatoarele institutii: Comisariatul militar Iași, Unități militare, Judecatoria și Parchetul Iași,
Inspectoratul de Politie al Județului Iași, Grupul Județean de Pompieri, s.a.
Relațiile cu Zona Metropolitana Iași
Urmărind evoluția în timp a localităților comunei Ciurea și a relațiilor ce s-au stabilit
între acestea și restul teritoriului județului Iași, în mod special a relațiilor cu municipiul Iași,
putem afirma ca teritoriul comunei face parte din zona de influență a celui mai mare oraș din
Moldova.
Analizând componența Sistemului în diferite momente ale evoluției acestuia, putem
constata apartenenta constantă a comunei Ciurea la acest sistem, asa cum rezultă și din
tabelul urmator:
Unitățile
Unitățile teritorial
teritorial
Nr. Unitățile teritorial administrative administrative
Anul administrative
crt. componente care au ieșit din
care au intrat
sistem
în sistem
1930 18 - Aroneanu, Bârnova, Ciurea, - -
Comarna, Golaiesti, Grajduri, Holboca,
1. Mironeasa, Miroslava, Mogosesti,
Popricani, Prisacani, Rediu, Schitu Duca,
Tomesti, Țutora, Ungheni, Victoria
1956 22 - Aroneanu, Bârnova, Ciortesti, Ciurea, 5 - Ciortesti, 1 - Mironeasa
Comarna, Dobrovat, Golaiesti, Grajduri, Dobrovat,
Holboca, Horlesti, Letcani, Miroslava, Horlesti,
2.
Mogosesti, Popricani, Prisacani, Rediu, Letcani,
Schitu Duca, Tomesti, Țutora, Ungheni, Voinesti
Victoria, Voinesti
MEMORIU GENERAL 28
Pagina 29
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
1966 33 - Andrieseni, Aroneanu, Bârnova, 12 - 1 - Ciortesti
Bivolari, Ciurea, Comarna, Dobrovat, Andrieseni,
Dumesti, Golaiesti, Grajduri, Holboca, Bivolari,
Horlesti, Letcani, Madârjac, Miroslava, Dumesti,
Mogosesti, Movileni, Podu Iloaiei, Madârjac,
Popricani, Prisacani, Probota, Rediu, Movileni, Podu
3. Schitu Duca, Șinesti, Tomesti, Trifesti, Iloaiei,
Țiganași, Țutora, Ungheni, Victoria, Probota,
Vladeni, Voinesti Popesti,
Șinesti,
Trifesti,
Țiganași,
Vladeni
1984 24 - Aroneanu, Bârnova, Ciortesti, Ciurea, 2 - Ciortesti, 12 - Andrieseni,
Comarna, Dobrovat, Dolhesti, Golăiesti, Dolhesti Bivolari, Costuleni,
Holboca, Horlesti, Letcani, Miroslava, Dumesti, Grajduri,
Mogosesti, Popricani, Prisacani, Probota, Madârjac,
4.
Rediu, Schitu Duca, Tomesti, Țiganași, Movileni, Podu
Țutora, Ungheni, Victoria, Voinesti Iloaiei, Popesti,
Șinesti, Trifesti,
Vladeni
2001 23 - Aroneanu, Bârnova, Ciurea, 1 - Movileni 2 - Ciortesti,
Comarna, Dobrovat, Golaiesti, Holboca, Dolhesti
Horlesti, Letcani, Miroslava, Mogosesti,
5.
Movileni, Popricani, Prisacani, Probota,
Rediu, Schitu Duca, Tomesti, Țiganași,
Țutora, Ungheni, Victoria, Voinesti
Zona de influență este reprezentată de teritoriul și localitățile care înconjoară un centru
urban și care sunt influențate direct de evolutia orașului și de relațiile de intercondiționare și
de cooperare care se dezvoltă pe linia activităților economice, a aprovizionării cu produse
agroalimentare, a accesului la dotarile sociale și comerciale, a echipării cu elemente de
infrastructură și cu amenajări pentru odihnă, recreere și turism.
Dimensiunile zonei de influență sunt în relație directă cu mărimea și cu funcțiunile
centrului urban polarizator.
Localitățile urbane generează zone de influență la diferite niveluri, înregistrând
modificări de la o etapă la alta, în sensul extinderii sau restrângerii teritoriului aferent,
modificări datorate fie creșterii importanței localității respective ca urmare a amplificarii
functiunilor sale, fie dezvoltarii, în teritoriul apropiat, a unei alte localitati în masura a genera o
zona proprie, degrevând astfel principalul centru de atractie de o serie de functiuni pe care
initial le exercita.
Orașul dispune de relatii de diferite genuri, directii și intensitati cu spatiul sau adiacent
(complementar și urban în același timp), relatii ce îi asigură existenta și prosperitatea, a căror
totalitate determina zona de influenta a centrului urban respectiv.
Structura interna a zonei de influenta releva legaturi foarte strânse între toate
asezarile rurale și urbane care se ierarhizeaza în sisteme proprii, la nivelul superior aflânduse orașul coordonator. Din aceste conșiderent rezulta ca zona de influenta se constituie întrun element fundamental în individualizarea principalelor sisteme de localitati, fiind foarte utila
în depistarea celor mai semnificative relatii teritoriale.
MEMORIU GENERAL 29
Pagina 30
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
Marimea zonei de influenta depinde de gradul de dezvoltare a tarii respective, de talia
orașului, de denșitatea centrelor urbane în teritoriu, de pozitia geografica fata de unele
elemente naturale majore (munti, fluvii) și fata de granitele politice dintre state.
Relațiile dintre oraș și teritoriul adiacent adiacent se caracterizează și se
materializează în relații de natură economică, demografică, socială, culturală, politico -
administrativă etc. Din aceste considerente se deduce că zona de influență nu poate fi un tot
global, ca exista influențe care dispar de la o anumită distantă, evidențiindu-se altele
(administrative, culturale etc.). Scăderea treptată a atracției și a influentei, în același timp, a
condus la individualizarea în cadrul zonelor de influență, după categoriile de relații
dominante, a două sau trei subzone (inele).
MEMORIU GENERAL 30
Pagina 31
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
2.4. ACTIVITATI ECONOMICE
• Profilul economic al comunei
Caracterizarea nivelului actual de dezvoltare a activităților economice pune probleme
deosebit de complexe din punctul de vedere al determinării direcțiilor de urmat în
perspectivă.
Pe teritoriul comunei mai functionează S.C. AGROMEC S.A. CIUREA și S.C.
AGROIND S.A. CIUREA, cu profil de prestări servicii în agricultură, Halda de zgură - CUG.
Economia comunei Ciurea are un caracter predominant agricol. La nivelul anului 1989
volumul activității economice se realiza în proportie de 48,20% în agricultură, 6,30% în
industrie, iar restul de 45,50% în servicii. Volumul activității economice după anul 1990 a
scăzut, crescând ponderea producției agricole.
Din lista pusă la dispoziție de primăria comunei Ciurea reiese că pe teritoriul comunei,
în anul 2010, își aveau sediul 250 de agenți economici:
Nr. Nr.
FIRMA FIRMA
crt crt
1 SC BAC INSTALATII SRL 40 SC COVAD COM SRL
2 SC GHERASIM VIONID SNC 41 MANASTIREA HLINCEA
3 SC FELDEA SRL 42 PF PASNICIUC MARIA
4 SC ANTALGO SRL 43 AF ROMAN VASILE
5 SC PHONIX SA IASI 44 AF COTOFANU NELU
6 COOP.CONSUMCOOP SCANTEIA 45 PF NEGRUT TROFIN
7 SC IRICAD SRL 46 CABINET MEDICAL IND.DR.BUDUI VASILICA
8 DIRECTIA REGIONALA POSTA IASI 47 CABINET MEDICAL IND.DR.IOSUB MAGDA
9 CN CFR SUCURSALA IASI 48 CABINET MEDICAL IND.DR.CROITORU LIVIU
10 SC MOLDOFOREST SA IASI 49 STEE BACAU
11 SCA BUCIUM SA 50 SC MEGA AUTO SRL
12 SC FORTUS IASI 51 SC CENTRUC SRL
13 DIRECTIA TELECOMUNICATII IASI 52 SC B PLUS COM SRL
14 CMR MOLDOVA IASI 53 SC DORINTA SRL
15 OCOLUL SILVIC DOBROVAT 54 AF MUNTEANU RODICA
16 OCOLUL SILVIC PADURENI 55 AF CIUBOTARIU DAN
17 OCOLUL SILVIC CIUREA 56 SC CONSTANDACHE SRL
18 SUCURSALA MARFA IASI 57 SC ZAFARM
19 SC MAKLER PLUS SRL 58 SC POPAS OPREA SRL
20 SC PITT SRL 59 GROUP PRIVAT SECURITY (GPS) SRL
21 SC SAVI-CONSTRUCT SRL 60 PF ASAFTEI DANIELA
22 AF TOFAN MIHAELA 61 FUNDATIA PAROHIA SF. DUMITRU
23 SC ASTORIA SRL 62 SC LUNCA CETATUII
24 SC TIENDA SRL 63 SC PROAUDIT SRL
25 SC STEFAROM SRL 64 SC ACORD BG SRL
26 SC MUMY-ART SRL 65 AGENTIA DOMENIILOR STATULUI BUCURESTI
27 SC TRIO-ROM SRL 66 SC ELA MI SRL
28 SC EL DRIVER SRL 67 SC LIDUALEX SRL
29 PFA BUSTIUC ILEANA DANIELA 68 SC ONE LILI SRL IASI
30 SC CASA RALIONA SRL 69 SC ANDIRO MOB SRL
31 SC ALBERTO TRANSS SRL 70 SC DANLILI SRL
32 SC NECTAR SRL 71 SC AGRIMARVAS SRL
33 AN APELE ROMANE 72 SC COMPOST COMPANY SRL
34 RENEL IASI 73 SC BT ASIGURARI IASI 2
35 SC ROM CONSTRUCT SRL 74 SC LILI FASHION SRL
36 SC AGROCOM PLAI SRL 75 SC ETRECTROC MONDIAL SRL
37 SC WORLD BUSINESS SRL 76 BIROU NOTARIAL NOTAR PUBLIC CHEPTENE ANDI
38 SC INCOMET SRL 77 SC ADI ZENA IMPEX SRL
39 SC NICU TRANSS SRL 78 SC RAV DISTRIBUTION SRL
MEMORIU GENERAL 31
Pagina 32
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
Nr. FIRMA Nr. FIRMA
crt crt
79 AF IANTU MIHAELA 133 SC STANDARD GRUP SRL
80 SC INTER EXPRES COMPANY SRL 134 SC BIMARV-OK SRL
81 AF BEZEDEICA LILIANA 135 SC INSPIRE SRL
92 SC CANTEMIR LINE SRL 136 SC AGROIND SA CIUREA
83 SC PAS ELEN SRL 137 SC NICOLAS RO COMP SRL
84 SC ARO DE AUR 138 APA VITAL SA
85 SC LIMASOR 139 SC ACTIV PLUS SRL
86 SC PROVIO SERVICE SRL 140 SC ZINC ART SRL
87 SC AGROSTAR SRL 141 AF CASAPU IOAN
88 SC INTERMET INOX SRL 142 SC FARMACIA SF. ELENA SRL
89 SC UTIL GARDEN SRL 143 SC ARISILVA SRL
90 SC FORESTAL CIC SRL 144 CABINET INDIVIDUAL AVOCAT-COTOMAN L. CETATUII
91 AUTO-TRANZIT CUCOS SRL 145 SC SALMACOM SRL L. CETATUII
92 SC RELCOM INVEST SRL 146 SC INTER TEXAS COMPANY SRL L. CETATUII
93 SC SERVO-ADETE SRL 147 SC ANA MARIA FARM SRL
94 AF MACOVEI CRISTIAN 148 SC PRO AMI SERVICE SRL IASI
95 SC STEFADB SRL 149 SC ALNOOR COMPANI SRL DUMBRAVA
96 SECTA DE PROD. SANTA 150 SC REMAT SA IASI
97 E-ON MOLDOVA SA 151 SCOALA PICIORUL LUPULUI
98 ROMTELECOM SA REG. BACAU 152 BC CARPATICA IASI MOLDOVA IASI
99 SC PLUS CITY SRL 153 SC MAR-IUL CONSTRUCT SRL
100 SC METAL MILENIUM SRL 154 SC DIMIAN CONSTRUCT SRL L. CET.
101 SC MULTIMOB SRL 155 SC APACHE COM SRL
102 CIRCULAR BETON CONSTRUCT SRL 156 SC GRUP FOREST SRL CURATURI
103 SC CIUREA CONSTRUCT SRL 157 SC GOLDI SRL L. CETATUII
104 SC BRASOS SRL 158 SC AXA DUO SRL IASI
105 SC MOBIL STAR SRL 159 PF TOFAN TATIANA IASI
106 AF PATLAGICA MIHAI 160 AF AVADANI LCRAMIOARA SI SORIN -CIUREA
107 SC FINI PRO CONSTRUCT SRL 161 AF STAN NECULAI CIUREA
108 AMIMPEX SRL 162 AF ARNAUTU MITICA IASI
109 SC NATUR CHAMP SRL 163 SC PARAFA DE ARGINT SRL- L.CET.
110 STICOM MET SRL 164 SC MICAD GEO SRL CIUREA
111 SC RADICAL TRADING SRL 165 SC MOROSANU CONSTRUCT SRL
112 SC EXPERT IT SERVICE GRUP SRL 166 SC KILL MEDIA SRL
113 SC DENT TOTAL SRL 167 SC GIROMET GRUP SRL
114 SC GENERAL CONSTRUCT INC.SRL 168 CAB. DE AV. GALATANU ALEXANDRA ANDREEA
115 SC BRIANA SHOP SRL 169 SC NAROKA RC SRL
116 INSTITUTUL NATIONAL HIDROLOGIC 170 SC EURONYMOUS SRL V. LUPULUI
117 SC FREE STYLE SRL 171 SC EURO METAL SRL
118 SC MELISSA PROD SRL 172 SC VASY&DANY IMPEX SRL L.CET.
119 AF BANCESCU MARIAN-GELU 173 SC DANLIV DESIGN SRL L. CETATUII
120 SC TETRIS TRADE SRL 174 SC WHITE SRL L.CETATUII
121 SC GRAFO TOTAL SRL 175 SC NEDLAR SRL L.CETATUII
122 SC STRAKA SRL 176 SC ANG.THERM COMPANY SRL L.CET.
123 PF DAMIR ANCUTA 177 SC BANGAU CONSTRUCT SRL L. CET.
124 SC HUGE CONSTRUCT SRL 178 SC RUXY PROJECT SRL
125 SC XENOS RO SRL 179 SC SPIDER CONSTRUCT SRL L.CET.
126 SC SPEEDNET GRUP SRL 180 SC ALIMENTARA SA
127 SC KOSTY TRANS COMPANI SRL 181 SC CLAUDIA TRADE INTERNATIONAL
128 PAROHIA SF NICOLAE CIUREA 182 SC COMSTART 93 SRL
129 SC TUDOR TOURS SRL HLINCEA 183 SC PRODELMA SRL
130 SC MIHAI CRISTIAN 184 SC ELECTRONIC RESEARCH CENTER SRL
131 SC MUNTEAN FOREST 185 SC ELVA RO-COM SRL L. CETATUII
132 SC AGROBIOVEST SRL CIUREA 186 SC TBA DEVELOPMENT SRL IASI
MEMORIU GENERAL 32
Pagina 33
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
Nr. FIRMA Nr. FIRMA
crt crt
187 SC HELENIS SRL 219 SC FINI PRO CONSTRUCT IMPEX SRL
188 SC NICU SI RALU SRL 220 SC MAD&REM DESIGN SRL CIUREA
189 SC TRANS MIRANDA COMPANY SRL 221 SC VIACOM INSTAL SRL IASI
CMI MF CABINET IND.DR. IONITA
190 222 SC PALLAS INTERCOM SRL L.CET.
MARIA – LUNCA CETATUII
191 SC UTILAJ LTD SRL L. CETATUII 223 SC FIX CONSTRUCT SRL IASI
192 SC EXCES SRL 224 SC MAPA ROM INVEST SRL CIUREA –TOMESTI
193 SC TED CONSTRUCT SRL IASI 225 SC GESKIMO SRL
194 SC KILLMEDIA SRL L.CETATUII 226 ASOCIATIA CULTURALA ED. DANIIL SIHASTRUL
195 SC COOP MESTESUGAREASCA ASI 227 SC AM INTER TRANS SRL
196 SC MIODAVA SRL NR.10 228 SC FOX NORD SRL
197 SC EURO JOHN SRL 229 MARTORII LUI IEHOVA
198 VIIOMA COM SRL 230 I.I. TALMACIU ALINA-ELENA
199 SC LUCYPAN SRL 231 SC ANC COMPROEX GRUP SRL
200 SC FIX AUTO TRAFIC SRL 232 SC STEEL ALMET MITTAL SRL
201 SC DIANA-GABRIELA SRL L. CETATUII 233 PRIMARIA COM. CIUREA
202 SC AMCO SRL 234 SC INDUSTRIAL GABRIEL SRL
203 SC DASTECO SRL L. CETATUII 235 I.I. CRACIUN GABRIEL
204 INTREPRINDERE FAM. AGAPI V.IOAN 236 SC CON TEX COMPANY SRL
205 SC ROMEX COM SRL 237 SC LUCY DAN COM SRL
206 PF A.TARITA V. MIHAI 238 I.F. MACHEDON GHE-ELENA
207 SC RONICO COMPANY SRL 239 I.I. LUPUY FLORENTINA
208 SC E.C. OIL SRL 240 SC AMARANDEI & GRIG SRL
209 SC COMNEC SRL IMPEX 241 SC TOTAL IMOBILIARE
210 SC EMDORICOM SRL 242 SC VALIMEX SRL
211 PF UNGUREANU FLORICA 243 SC PIEMONTE SRL
212 SC AMBIENT COMPANI SRL 244 SC M&M ATHOS SRL
213 SC ROAL SRL 245 SC URBIS DESIGN SRL
214 CN TRANSELECTRICA BACAU 246 SC RECIPLAST GROUP SRL
215 SC CC RG MANAGEMENT & CONS. 247 SC DANY ROM-CHIM SRL
216 SC DIABELLA STYLE SRL 248 C.M.I. DR. IGNAT
217 SC FORESTAGA SRL 249 C.M.I. DR. GAVAZA
218 ORANGE ROMANIA 250 PF A PANTIRU V. CATALIN
• AGRICULTURA
Din punct de vedere a zonării producției agricole comuna se încadrează în zona a IX–
a, zona Mogoșești, favorabilă producției de cereale, lapte și struguri.
Comuna se caracterizează prin existența unor importante suprafețe de pădure – 1414
ha (cca 30 % din suprafața totală a comunei).
Factori degenerativi ai solului. Circa 50% din suprafața agricolă a comunei este
afectată de unul sau mai mulți factori degenerativi ai solului. Gradul de compactitate a
terenurilor agricole este de aproape 42,8%.
Un aspect aparte îl constituie faptul ca 70% din suprafața salinizată este teren
amendabil.
Situația factorilor de degradare a solurilor la 31. Dec. 1996
Nr.crt FACTORUL DE DEGRADARE SUPRAFAȚA PONDEREA ÎN SUPR.
(ha) AGRICOLĂ(%)
1 Aciditate 569 21,2
2 Salinizare 210 7,8
3 Exces de umiditate 763 28,4
4 Inundabilitate 78 2,9
MEMORIU GENERAL 33
Pagina 34
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
5 Compactitate 1149 42,8
6 Eroziune 692 25,8
7 Alunecari 630 23,5
8 Ravene 29 1,1
Sursa: Studiu privind dezvoltarea socio-economica a județului Iași, Orizont 2004, comuna Ciurea
intocmit de Agentia Generala a Economistilor din România – filiala Iași, din anul 1997
Prezentăm în continuare situația terenurilor degradate pe tipuri de degradare și
situația terenurilor afectate de alunecări de pe teritoriul comunei, date ce au fost extrase din
PATJ Iași, întocmit de către S.C. Habitat Proiect S.A. în 2001.
Situația terenurilor degradate pe tipuri de degradare
Tipuri de degradare (ha)
Teritoriul Formatiuni ale
Nr. Total, Eroziune f. Baltiri și
comunei eroziunii de Salinizare și
crt. din care: puternica și exces de
(orașului) adâncime (ravene, Alunecari alcalizare
excesiva umiditate
torenti, orașe, etc)
1 CIUREA 330,0 76,0 34,0 180,0 40,0 -
TOTAL 50067 7855,5 1927 26015 7038 7231,8
Situația terenurilor afectate de alunecari de pe teritoriul comunei Ciurea
Alunecari
Nr.
Teritoriul comunal Incipiente Avansate Profunde Total
crt.
ha % ha % ha % ha
1. CIUREA 298,0 47 228,7 36 113,2 17 639,9
2. TOTAL 31692,4 50 16978,7 27 14350,3 23 63021,4
3. % din total județ 0,94 - 1,35 - 0,79 - 1,02
% din total teritoriu
4. 6,24 - 4,79 - 2,37 - 13,41
comunal
Fond Funciar. Comuna Ciurea are în teritoriul administrativ, o suprafață totală care
permite desfășurarea unui complex de funcțiuni și activități. Activitățile agricole sunt
preponderente în localitățile apartinatoare comunei Ciurea, care se constituie într-un
important pol în susținerea aprovizionării pieței și a ramurilor industriale prelucratoare.
Situația fondului funciar – comuna Ciurea
SUPRAFAȚA
NR. CRT. FOLOSINȚĂ STRUCTURA (%)
(HA)
1 Suprafata totală – din care: 4772 100,00
2 Terenuri agricole – din care: 2706 56,70
3 Arabile 1583 33,17
4 Pasuni, Fânete 786 16,47
5 Vii 228 4,78
6 Livezi 109 2,28
7 Terenuri neagricole – din care: 2066 43,30
8 Paduri 1376 28,84
9 Ape 118 2,47
10 Drumuri 193 4,04
11 Constructii 320 6,71
12 Neproductiv 59 1,24
13 Teren agricol intravilan 667 100,00
Îmbunătățiri funciare. În anul 1989 în comună erau amenajate pentru irigat 150 ha,
potențialul maxim irigabil al zonei fiind de 669 ha.
MEMORIU GENERAL 34
Pagina 35
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
Lucrările de combatere a eroziunii solului. Până în anul 1996 au fost efectuate
lucrari de desecare pe 284ha și de combatere a eroziunii solului în sisteme mari pe 3396 ha.
Mecanizarea agriculturii. Comuna are servicii de mecanizare asigurate prin secția
din SC “Agromec” Ciurea.
După Lista de firme, această societate are activitatea de bază - servicii anexe
agriculturii;gradinărit peisagistic.
Servicii de asistență tehnică, sanitar – veterinare și de reproducție.
Serviciile sanitar – veterinare sunt asigurate prin Directia Sanitar Veterinară
aflată în satul Ciurea .
Producția vegetală. Este imposibilă practicarea unei rotații a culturilor
corespunzătoare datorită structurii dezechilibrate a acestora. Ponderea cea mai mare revine
porumbului – (62,6%), plante furajere (14,6%) și culturile păioase (15,3%). Producțiile medii
și totale sunt modeste, fiind sub potențialul productiv al zonei.
PRODUCȚIA VEGETALĂ A COMUNEI CIUREA
A. Structura culturilor de câmp
nr. SUPRAFAȚA (HA) STRUCTURA (%)
crt
CULTURA Realizări Realizări
1999 2000 2001 2002 2003 1999 2000 2001 2002 2003
1 Grâu – secara 90 78 109 119 70 5,50 4,77 6,38 6,99 4,07
2 Porumb 1123 1174 1034 1024 949 68,35 71,85 60,51 60,20 55,21
3 Floarea soarelui - 50 10 35 5 - 3,06 0,58 2,06 0,29
4 Sfeclă de zahar 4 15 4 2 7 0,24 0,92 0,23 0,12 0,41
5 Cartof 70 73 90 70 66 4,26 4,46 5,27 4,11 3,84
6 Legume - total 105 111 115 137 186 6,38 6,79 6,73 8,06 10,82
7 Alte culturi 251 133 347 314 436 15,27 8,14 20,30 18,46 25,36
8 Arabil - total 1643 1634 1709 1701 1719 100 100 100 100 100
B. Productii totale - to -
nr. ANUL
crt
PRODUSUL Realizari
1999 2000 2001 2002 2003
1 Grâu – secara 316 156 340 304 43
2 Porumb 3356 2578 3814 3242 2942
3 Floarea soarelui - 79 12 30 8
4 Sfeclă de zahar 80 87 60 30 72
5 Cartof 1610 1095 1530 1200 846
6 Legume - total 1190 1436 1716 2085 2643
C. Producții medii - Kg/ha –
nr. ANUL
crt
PRODUSUL Realizari
1999 2000 2001 2002 2003
1 Grâu – secara 3511 2000 3119 2554 614
2 Porumb 2988 2196 3688 3166 3100
3 Floarea soarelui - 1580 1200 857 1600
4 Sfeclă de zahar 20000 5800 15000 15000 10286
5 Cartof 23000 15000 17000 17142 12818
6 Legume - total 11333 12937 14922 15219 14209
Conform listei de firme, la nivelul comunei Ciurea in anul 2005 exista doar o firma cu
activitatea - cultivarea cerealelor, porumbului și a altor plante n.c.a.
Denumire firma Forma juridica Nr. salariati
AGROIND CIUREA S.A. 6
MEMORIU GENERAL 35
Pagina 36
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
Cultura pajiștilor. Ponderea pajistilor este ridicata în cadrul patrimoniului funciar al
zonei însa potențialul productiv al solului este slab. Productiile prognozate la nivelul anului
2004 sunt în crestere dar se poate miza pe productii mari în conditiile aplicarii unor programe
speciale de regenerare a pasunilor și fânetelor.
CULTURA PAJIȘTILOR – COMUNA CIUREA
nr. INDICATORUL UNITATEA DE Anul
crt MĂSURĂ 2000 2004
I. Pasuni
1 Suprafata ha 479 479
2 Productia medie kg/ha 7000 8800
3 Productia totala t.m.v. 3353 4215
4 Unități nutritive mii UN 671 843
5 Proteina digestibila t PD 67 84
II. Fânete
1 Suprafata ha 286 286
2 Productia medie kg/ha 1000 1300
3 Productia totala t. fân 286 372
4 Unități nutritive mii UN 134 175
5 Proteina digestibila t PD 16 21
Sectorul pomi – viticol. În ceea ce privește acest sector, producțiile medii și totale în
comuna Ciurea variază în funcție de condițiile meteorologice.
Modificările mari în suprafață de plantații se datorează defrișărilor tehologice.
Predomina speciile: meri, pruni, cireși și vișini.
PRODUCȚIA POMI - VITICOLĂ – COMUNA CIUREA
nr. UNITATEA DE ANUL
crt SPECIFICARE MĂSURĂ REALIZĂRI
1999 2000 2001 2002 2003
Livezi total
1 Suprafata ha 90 90 18 34 47
2 Productia totala tone 204 178 509 365 393
3 Productia medie kg/ha 2267 1978 28278 10735 8362
Vii total
4 Suprafata ha 223 223 223 223 225
5 Productia totala tone 850 952 847 1260 1620
6 Productia medie kg/ha 3811 4269 3798 5650 7200
Productia animalieră.
Productiile medii și totale sunt relativ multumitoare. Asigurărea cu lapte a comunei
este nemultumitoare, revenind circa 7 persoane pe o vaca în lactatie.
Denșitatea animalelor și încarcarea pasunilor cu animale sunt moderate fiind în anul
2003, de 45UVM/100ha A+P+F. și respectiv 271 UVM/100 ha P.
PRODUCȚIA ANIMALIERĂ ÎN COMUNA CIUREA
A.Evolutia efectivelor de animale in perioada 1999 – 2003
Nr. crt. Efective 1999 2000 2001 2002 2003
1 Bovine - total 1130 1133 1218 1394 1388
2 in gospodariile populației 1130 1133 1208 1390 1388
3 Porcine - total 1639 831 876 1405 1525
4 in gospodariile populației 1460 820 876 1405 1525
5 Ovine 2133 2166 1690 1505 1875
6 in gospodariile populației 2133 2166 1690 1505 1875
7 Pasari - total 31000 18540 20571 21900 21300
8 in gospodariile populației 31000 18540 20571 21900 21300
Sursa: Caietul statistic al Comunei Ciurea
MEMORIU GENERAL 36
Pagina 37
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
B. Productii totale
nr. UNITATEA ANUL
Crt PRODUSUL DE REALIZĂRI
MĂSURĂ 1999 2000 2001 2002 2003
1 Carne total – sacrificată t. gr.v. 362 393 431 361 249
2 Lapte de vaca Hl fizic 18975 22347 17702 18856 19360
3 Lâna Kg fizic 3318 4100 3910 3450 4020
4 Oua Mii buc. 3621 2781 3230 2117 1953
C. Productii medii
nr. UNITATEA DE ANUL
Crt PRODUSUL MĂSURĂ REALIZĂRI
1999 2000 2001 2002 2003
1 Lapte de vacă 1/cap 1679 1972 1453 1353 1395
D. Indicatori sintetici
nr. UNITATEA DE ANUL
Crt INDICATORUL MĂSURĂ REALIZĂRI
1999 2000 2001 2002 2003
1 Efective totale U.V.M. 1130 1133 1218 1394 1388
2 Densitatea animalelor UVM/100haAPF 42 50 54 46 45
3 Încarcatura pe pasune UVM/100haP 206 231 236 255 271
• SILVICULTURA ȘI GOSPODARIREA APELOR
Silvicultura. Comuna are un perimetru silvic de 1416 ha, reprezentând 67,9% din
terenurile neagricole. Padurea este administrata de Ocolul Silvic Ciurea.
Datorita ponderii ridicate a terenurilor neproductive din cadrul perimetrelor neagricole
(233 ha, adica 11,2%) și a unor fenomene degenerative complexe a terenului agricol
(eroziuni, alunecari, ravene) ce afecteaza 50% din agricol, este poșibil ca pe viitor sa se
extinda perimetrele silvice antierozionale și recuperarea terenurilor neproductive prin
împaduriri pe circa 400 ha.
În acest domeniu exista un număr de 3 firme având activitatea de baza conform listei
de firme - silvicultura și exploatare forestiera.
Nr. Cifra de afaceri
Unități Activitatea Nr. salariati
crt. (RON)
1. MOLDOFOREST S.A. Silvicultura și exploatare forestiera 2955594 132
2. FOREST TRADING S.R.L. Silvicultura și exploatare forestiera 530072 17
3. FORESTAL C.I.C. S.R.L. Silvicultura și exploatare forestiera 263072 5
Sursa: Lista firmelor din România - Borg Design
Exploatarea apelor. Conform evidentei cadastrale, în comuna exista 110ha luciu de
apa, aferenta cursurilor de râu, cu o pondere ridicata a apelor cuprinse în urmatoarele
acumulari:
• iazul Zanea, în suprafata de 14,5 ha, proprietate a Conșiliului Comunal local –
exploatat în șiguranta;
• helesteu de iernare Ciurbesti-Ciurea, în suprafata de 5 ha, proprietate a S.C.
Pescaris, ferma Ciurea.
• ACTIVITĂȚI NEAGRICOLE
Activitățile neagricole în zona sunt: morarit, activități de constructii etc.
MEMORIU GENERAL 37
Pagina 38
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
• ACTIVITĂȚI DE TIP INDUSTRIAL ȘI CONSTRUCTII
Majoritatea activităților industriale din comuna Ciurea sunt amplasate in satul Lunca
Cetatuii.
Situația agentilor pe activități in anul 2005
Număr agenti economici
Nr. Activitatea de baza conform
Pe
crt. CAEN O.C. R.A. S.C.S. S.R.L. S.A.
activități
Industria textila și produselor
1 2 - - - 2 -
textile
2 Industria de prelucrare a lemnului 3 - - - 3 -
Industria constructiilor metalice și
3 1 - - - 1 -
a produselor din metal
4 Alte activități industriale 4 - - - 4 -
5 Constructii 7 - - - 7 -
Total 17 - - - 17 -
Sursa: Lista firmelor din România - Borg Design
Redam in continuare o lista cu principalele unități care iși desfasoara activitatea de tip
industrial și constructii, ale comunei Ciurea, in anul 2010.
Cifra de
Număr
Nr. crt. Denumire unitate afaceri
salariati
(RON)
1. COSTANDACHE S.R.L. - Curaturi 995005 16
2. NICU TRANS S.R.L. - Lunca Cetatuii 808365 10
3. ROAL S.R.L. - Lunca Cetatuii 249979 10
4. LUCYPAN S.R.L. - Lunca Cetatuii 98707 8
5. IACOBINI S.R.L. - Lunca Cetatuii 70721 4
Sursa: Primaria comunei Ciurea
Pe lângă aceste unități principale enumerate mai sus, la nivelul anului 2005, mai
găsim:
• Fabrica de caramidă Ciurea, construită în anul 1891;
• Halda de zgură - CUG - Iași;
• MELISSA PROD SRL - fabricarea pâinii; fabricarea produselor proaspete de patiserie;
• TIFFANY DESIGN SRL – Fabricarea altor articole de îmbracăminte (exclusiv lenjeria de
corp);
• INCOMET S.R.L. - Fabricarea de construcții metalice;
• SOLARIS DESIGN S.R.L. - Lucrări de instalații tehnico-sanitare;
• BRASOS S.R.L. - Tăierea și rindeluirea lemnului;imregnarea lemnului;
• COLUMBUS S.R.L. - Demolarea construcțiilor, terasamente și organizare de șantiere;
• FINI PRO CONSTRUCT IMPEX S.R.L.-Construcții de clădiri și lucrări de geniu;
• NICOLETA CONSTRUCT S.R.L. - Lucrări de învelitori, șarpante și terase la construcții.
Materialele de construcții sunt asigurăte printr-un singur depozit - SC Ana Irina SRL
Activitatea de morărit este asigurătă prin: 2 mori (una în satul Lunca Cetațuii, iar
cealaltă in satul Dumbrava), iar pe lânga aceste 2 mori mai există și mici capacitați de
producție în cadrul unor gospodării (cum ar fi în satul Ciurea).
Iar în satul Slobozia se află un gater - P.F. Rotariu D-tru.
MEMORIU GENERAL 38
Pagina 39
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
• Activități de colectare, depozitare, transport
Situația agentilor economici pe activități și forma juridica in anul 2005
Transporturi
Număr agenti economici
Nr. Activitatea de baza conform Forma juridica
crt. CAEN Total SA SRL
1. Transport 7 0 7
Sursa: Lista firmelor din România - Borg Design
Firmele din domeniul transportului, la nivelul anul 2005, aparute in Lista firmelor din
România - Borg Design, sunt:
• PITT S.R.L. - Ciurea - firmă specializată în transportul rutier de mărfuri. În anul
2005 înregistrând o cifră de afaceri de 518959 RON, având 5 angajați;
• PROVIO SERVICE S.R.L. - Lunca Cetatuii - firma specializata in transporturi
terestre de calatori, ocazionale. În anul 2005 firma dispunea de 4 de salariati.
• AGRO CON PLAI S.R.L. - Ciurea - firma specializata in transportul rutier de
marfuri, având un șingur angajat.
• VALIMEX S.R.L. - Lunca Cetatuii - firma specializata in transporturi terestre de
calatori, pe baza de grafic;
• GEANY TAB S.R.L. - Lunca Cetatuii - firma specializata in transporturi cu
taxiuri;
• VIMILA SISTEM S.R.L. - Ciurea - firma specializata in transporturi cu taxiuri;
• EL DRIVER S.R.L. - Lunca Cetatuii - firma specializata in transporturi cu taxiuri.
• Activitatea administratiei publice este asigurăta prin Primaria și Conșiliul Local al
comunei Ciurea și Politia comunala, institutii cu sediul in satul Ciurea - resedinta de
comuna.
• Activități de invatamânt
În comuna Ciurea, învatamântul se prezinta, după cum urmeaza:
Anul de învatamânt
Denumire indicator U.M.
2002 – 2003
Unități de învatamânt - total număr 14
- gradinite de copii număr 6
- scoli - învatamânt primar și gimnazial număr 8
Copii înscriși în gradinite persoane 345
Elevi – total persoane 1142
- în învatamântul primar persoane 589
- în învatamântul gimnazial persoane 553
Personal didactic - total persoane 98
- în învatamântul prescolar persoane 13
- în învatamântul primar și gimnazial persoane 85
* primar persoane 33
* gimnazial persoane 52
Baza materiala:
- sali de clasa și cabinete scolare număr 35
- laboratoare scolare număr -
- ateliere scolare număr -
Sursa: Fisa comunei Ciurea - D.S.J. Iași 2005 și informatiile obtinute de la scoala
coordonatoare din comuna Ciurea.
MEMORIU GENERAL 39
Pagina 40
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
• Activitatea culturala
Comuna dispune de 7 biblioteci, din care:
- 6 biblioteci scolare cu un fond total de carte de 16.880 volume;
- biblioteca comunala care functioneaza în sediul caminului cultural din satul Ciurea.
Exista în comuna Ciurea doua camine culturale, unde se desfasoara activități
colective ale comunității (discoteca, nunti, botezuri), unul în satul Ciurea în cadrul careia se
găseste și biblioteca comunală, iar celalalt în satul Dumbrava.
Pe teritoriul comunei sunt 7 biserici ortodoxe:
• în satul resedinta de comuna - Ciurea - Biserica Sf. Neculai;
• în satul Lunca Cetatuii - Biserica Sf. Neculae;
- Biserica ortodoxa cu hramul "Sf. Dumitru";
• în satul Dumbrava - Biserica "Sf-tii C-tin și Elena";
• în satul Hlincea - Manastirea Hlincea, monument istoric - sec XVI - XIX, cu Biserica
"Sf. Gheorghe" construita in anul 1587, cu completari în anul 1660 și reparații in
anul 1908;
• în satul Piciorul Lupului - Biserica "Sf. Nicolae", monument istoric, construita in anul
1845;
• în satul Slobozia - Biserica "Sf. Nicolae", monument istoric, construita in 1721.
Populația, de religie ortodoxă, este majoritară.
• Activități de asistență medicala
Pe teritoriul comunei Ciurea functioneaza doua cabinete medicale, respectiv in satul
Ciurea in cadrul careia exista și un cabinet stomatologic, iar al doilea cabinet medical
functioneaza in cadrul gradinitei din satul Dumbrava.
De asemenea in satul Ciurea exista și Directia Sanitar Veterinara - Ciurea.
• Activitatea de comert
Cel mai dinamic domeniu din ultimii ani a fost comertul. Acest fapt se verifica pe deplin
atunci când ne referim la numărul societatilor de profil care s-au creat din initiativa privata.
Conform datelor din Lista firmelor din România - Borg Deșign la nivelul comunei
Ciurea iși desfasoara activitatea un număr de 64 de firme care au declarat ca domeniu
principal de activitate comertul. Ponderea semnificativa o detin firmele cu capital privat
românesc, investitiile straine fiind slab reprezentate in acest domeniu.
O situatie mai detaliată a firmelor care desfasoara activitate de comert, conform
clașificarii CAEN, la nivelul comunei Ciurea este prezentata in tabelul de mai jos:
Situația agentilor economici pe activități și forma juridică în anul 2005 - comerț
Număr agenti economici
Nr.
Activitatea de baza conform CAEN Forma juridica
crt.
Total SA SRL Alte forme
1. Comert cu ridicata 20 - 20 -
2. Comert cu amanuntul 40 - 40 -
3. Comert piese auto 4 - 4 -
TOTAL 64 - 64 -
Sursa: Lista firmelor din România - Borg Design
MEMORIU GENERAL 40
Pagina 41
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
Dintre firmele reprezentative din domeniul comertului pot fi mentionate:
Nr. Denumire firma Cifra de afaceri Nr. salariati
crt (RON)
1 ALCADIBO AUTO CENTER S.R.L 873904 -
2 ELA MI S.R.L. 528105 3
3 UTIL GARDEN S.R.L. 417086 4
4 ANTALGO S.R.L. 343628 4
5 STRAKKA S.R.L. 114865 2
• POȘTĂ ȘI TELECOMUNICAȚII
Serviciile de telecomunicatii sunt asigurăte atât de instalatii de telecomunicatii fixe cât
și mobile. Serviciile publice sunt asigurăte, in regim de monopol privat de operatorul national
ROMTELECOM.
Situația agentilor economici pe activități și forma juridica in anul 2005
Posta și telecomunicatii
Activitatea de baza
Nr. Număr agenti economici
conform CAEN
crt.
Forma juridica
Total SA SRL
1. Posta și telecomunicatii 1 - 1
Sursa: Lista firmelor din România - Borg Design
• Alte activități
Pe teritoriul comunei Ciurea mai exista urmatoarele sedii:
• Heron Construct S.R.L. - activități de arhitectura, inginerie și servicii de consultanță
tehnică;
• Asi Cont S.R.L. - activități de contabilitate;
• Grup Privat Security (G.P.S.) - activități de investigare și protectie a bunurilor și
persoanelor;
• un birou notarial;
• Direcția Județeană de drumuri și poduri - Secția Ciurea;
• Agenția Natională Apele Române - Acumularea Ciurea;
Situația numărului de salariati, a cifrei de afaceri și a profitului net, la nivelul anului
2005 in comuna Ciurea, conform Listei de Firme din România - Borg Deșign, este
urmatoarea:
NUMĂR DE SALARIATI IN FIRME
NR.SALARIATI >8 6 5 4 3 2 1 NICI
UNUL
NR. FIRME 7 3 2 5 4 13 17 114
CIFRA DE AFACERI(RON)
CIFRA DE AFACERI > 100.000 99.999 ÷ 50.000 SUB 50.000
29 8 1
MOLDOFOREST SA – având cea mai mare cifra de afaceri: 2.955.594 Ron.
PROFIT NET (RON)
PROFIT > 10.000 10.000÷2.000 1.999÷ 1.000 SUB 1000 CU PIERDERI
NR. FIRME 16 13 4 9 39
MEMORIU GENERAL 41
Pagina 42
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
2.4. POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE
În perioada dintre anii 1930 - 2008 populația a inregistrat o crestere continua. În anul
1930 populația era de 3351 de persoane, iar in anul 2008 populația ajunsese la 10954 de
persoane.
După datele recensamântului din anul 2002 populația avea urmatoarea structura de
vârsta: 0-14 ani 24%, între 15-59 ani 64 %, de 60 ani și peste 12%.
Structura pe sexe a populației este echilibrata: ponderea barbatilor in totalul populației
reprezenta in anul 2003 - 51,1 %, iar cea a femeilor - 48,9 %.
La recensamântul din 2002 locuitorii comunei erau organizati în 3055 gospodarii, cu
7949 de camere de locuit având o suprafata de 116477 mp.
Habitatul este format din case taranesti și semirurale. Spatiul locativ era format la
nivelul anului 2002 din 3046 de locuinte.
Structura socio-economica a populației evidentiaza fizionomia unei localiT. suburbane
Comuna cunoaste un navetism accentuat. Schimbarile de domiciliu au frecventa
moderata și un sold pozitiv, in anul 2003 au plecat din comuna 210 persoane și au venit 485,
rezultând un sold pozitiv de 275 de persoane.
Numărul somerilor era în 2002 de 715 de persoane din totalul populației comunei - din
care 393 erau in cautarea unui alt loc de muncă și doar 322 in cautarea primului loc de
muncă. Populația inactiva era de 5514 persoane.
După numărul populației, comuna se incadreaza in rândul localitatilor mari din județ și
dispune de resurse umane ce pot fi ocupate in activitățile neagricole sau pentru acoperirea
unui deficit de forță de muncă in municipiul Iași și alte localitati.
POPULAȚIA LA RECENSĂMÂNT
nr. crt DENUMIRE SAT
1930 1966 1977 1992 2002
1 CIUREA 769 1902 2108 1933 2181
2 CURĂTURI 265 302 336 274 289
3 DUMBRAVA 628 1050 1251 1165 1217
4 HLINCEA 307 149 171 164 200
5 LUNCA CETĂȚUII 336 1187 1659 3386 5078
6 PICIORU LUPULUI 512 715 774 605 591
7 SLOBOZIA 534 663 642 516 536
Total 3351 5968 6941 8043 10092
Dinamica % 100,0 178,10 116,30 115,88 125,48
POPULAȚIA TOTALĂ STABILĂ – la 1.VII
AN
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2006 2007 2008
SEX
MASCULIN 4135 4188 4469 4571 4686 4718 5119
FEMININ 4135 4140 4388 4495 4597 4626 4973
TOTAL 8270 8328 8857 9066 9283 9344 10092 10566 10660 10954
Mișcarea naturală a populației
AN NASCUȚI VII MORȚI SPOR NATURAL MORȚI SUB 1 AN
1996 125 86 39 4
1997 113 68 45 5
1998 149 57 92 1
1999 146 89 57 5
2000 130 77 53 5
2001 126 73 53 2
2002 138 72 66 3
2003 107 90 17 2
MEMORIU GENERAL 42
Pagina 43
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
Mișcarea migratorie a populației
AN SOȘIRI PLECĂRI SOLD
1996 214 123 91
1997 265 150 115
1998 402 104 298
1999 287 120 167
2000 206 130 76
2001 333 177 156
2002 373 171 202
2003 485 210 275
POPULAȚIA PE NAȚIONALITĂȚI – 2002
LUNCA PICIORUL
Total CIUREA CURĂTURI DUMBRAVA HLINCEA SLOBOZIA
CETĂȚUII LUPULUI
Români 9476 2181 288 1213 200 4468 590 536
Maghiari 1 - - - - - 1 -
Rromi 595 - - - - 595 - -
Ruși 1 - 1 - - - - -
Italieni 17 - - 4 - 13 - -
Moldoveni 2 - - - - 2 - -
Total 10092 2181 289 1217 200 5078 591 536
REPARTIȚIA PE GRUPE DE VÂRSTA A POPULAȚIEI TOTALE (2002)
GRUPA DE Total CIUREA CURĂTURI DUMBRAVA HLINCEA
LUNCA PICIORUL
SLOBOZIA
VÂRSTA CETĂȚUII LUPULUI
0 - 4 ani 755 153 16 100 16 391 33 46
5 - 9 ani 777 134 15 99 14 442 42 31
10 - 14 ani 1031 197 26 111 16 607 41 33
15 - 19 ani 857 157 30 107 14 487 27 35
20 - 24 ani 750 169 23 91 18 388 30 31
25 - 29 ani 833 177 20 105 21 417 53 40
30 - 34 ani 1119 207 30 111 16 655 53 47
35 - 39 ani 674 122 16 66 11 411 30 18
40 - 44 ani 644 122 12 84 4 367 18 27
45 - 49 ani 523 119 17 59 8 275 25 23
50 - 54 ani 467 111 17 55 18 217 32 17
55 - 59 ani 306 98 11 32 6 108 27 24
60 - 64 ani 392 113 19 66 8 98 42 46
65 - 69 ani 341 118 11 44 6 89 40 33
70 - 74 ani 272 89 13 34 5 52 44 35
75 - 79 ani 187 55 3 29 4 39 30 27
80 - 84 ani 96 22 8 15 4 22 15 10
85 ani și 65 18 2 9 1 13 9 13
peste
TOTAL 10092 2181 289 1217 200 5078 591 536
NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAȚILOR PE PRINCIPALELE ACTIVITĂȚI -COMUNA
CIUREA
Nr. LUNCA PICIORUL
crt ACTIVITATEA CIUREA CURĂTURI DUMBRAVA HLINCEA
CETĂȚUII LUPULUI
SLOBOZIA
1 Total – din care: 939 116 499 56 1809 207 236
MEMORIU GENERAL 43
Pagina 44
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
2 Agricultura 491 66 285 24 176 122 176
3 Silvicultura 5 8 8 0 61 1 4
4 Pescuit 0 0 4 0 1 0 0
5 Industria extractiva 0 0 0 0 1 0 0
6 Industria prelucratoare 131 10 85 7 769 22 23
7 Energie el., term. și apa 13 0 4 0 28 7 1
8 Constructii 64 2 27 1 121 13 8
9 Comert 53 7 25 2 200 6 1
10 Hoteluri și restaurante 11 1 1 2 33 0 3
Transport, depozitare,
11 comunicatii 50 6 18 1 110 11 1
12 Posta și telecomunicatii 6 1 0 0 9 3 0
13 Activități financiare 0 0 0 0 6 0 0
14 Administratie publica 22 2 15 1 79 4 3
15 Învatamânt 30 1 7 1 61 9 6
Sanatate și asistență
16 sociala 37 9 5 4 90 4 7
17 Alte activități 24 3 11 13 53 5 3
EVOLUȚIA POPULAȚIEI COMUNEI CIUREA ÎN PERIOADA 1992 - 2008
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
1992 1996 2001 2002 2006 2007 2008
2.5. CIRCULATIE
Conform studiului A.G.E.R. efectuat in anul 1997 reteaua rutiera a comunei este
formata din drumuri județene și comunale în lungime totala de 33,25 km, în diferite stari
tehnice. Gradul de vascularizare rutiera este de 0.697 km drumuri județene și comunale la
100 ha suprafata totala, cu 82,4% mai ridicat decât media pe județ.
SITUAȚIA DRUMURILOR LA 1 IANUARIE 1997 ÎN COMUNA CIUREA
Nr.
crt CATEGORII DE DRUM LUNGIME ( KM ) STRUCTURĂ ( % )
1 Drumuri total – din care: 33,250 100,00
2 Drumuri nationale - -
3 Drumuri județene și comunale 33,250 100,0
4 Din care: betonate 5,250 15,8
5 pavate - -
6 asfaltate 12,470 37,5
7 pietruite 6,610 19,9
8 din pamânt 8,920 26,8
9 drumuri nemodernizate 15,530 46,7
Sursa: Studiu privind dezvoltarea socio-economica a județului Iași, Orizont 2004, comuna Ciurea
intocmit de Agentia Generala a Economistilor din România – filiala Iași, din anul 1997
MEMORIU GENERAL 44
Pagina 45
PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA
• CĂI DE COMUNICAȚII RUT
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.