Plan Urbanistic General (PUG)

Memoriu general Plan Urbanistic General, Comuna Ciurea, Județul Iași

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Emitent
Comuna Ciurea, jud. Iași
Pagini
147
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), „Memoriu general Plan Urbanistic General, Comuna Ciurea, Județul Iași”, Comuna Ciurea, jud. Iași. Sursa: https://www.comunaciurea.ro/wp-content/uploads/2024/01/Memoriu-general-Plan-Urbanistic-General-Comuna-Ciurea-Judetul-Iasi.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ciurea/13121-memoriu-general-plan-urbanistic-general-comuna-ciurea-judetul-iasi, 04.11.2026)

Fișier creat
28.06.2012
Arhivat
04.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

SC CONSTRUCT INVEST SRL Grupul de firme Conex Iasi Calea Chisinaului, nr.32, IASI J 22-2640-2004, C.U.I. RO- 16997719 Tel. +40 232 234334,INT.165 Fax +40 232 234334 INT.165 PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA VOLUMUL I MEMORIU GENERAL BENEFICIAR CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CIUREA PROIECTANT SC CONSTRUCT INVEST SRL PROIECT NR. 05 / 2010

Pagina 2

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA COLECTIV DE ELABORARE • Șef proiect - Arh. Poiană Daniel Lucian • Urbanism - Arh. Poiană Daniel Lucian • Echipare tehnico - edilitară - Ing. Dorneanu Marina • Reambulare - Arh. Poiană Daniel Lucian - Des. Perju Georgeta - Ing. Dorneanu Marina - Ing. Pojar Stelian • Desenatori - Des. Perju Georgeta - Ing. Dorneanu Marina • Tehnoredactare - Des. Georgeta Perju - Ing. Dorneanu Marina MEMORIU GENERAL 2

Pagina 3

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA CUPRINS PLAN URBANISTIC GENERAL PIESE SCRISE VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1 . Date de recunoaștere a documentației 1.2 . Obiectul PUG 1.3. Surse documentare 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. Evoluție 2.2. Elemente ale cadrului natural 2.3. Relații în teritoriu 2.4. Activități economice 2.5. Populația. Elemente demografice și sociale 2.6. Circulație 2.7. Intravilan existent. Zone funcționale. Bilanț teritorial 2.8. Zone cu riscuri naturale 2.9. Echipare edilitară 2.10. Probleme de mediu 2.11. Disfuncționalități 2.12. Necesități și opțiuni ale populației 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 3.1. Studii de fundamentare 3.2. Evoluție posibilă, priorități 3.3. Optimizarea relațiilor în teritoriu 3.4. Dezvoltarea activităților 3.5. Evoluția populației 3.6. Organizarea circulației 3.7. Intravilan propus. Zonificare funcțională. Bilanț teritorial 3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale 3.9. Dezvoltarea echipării edilitare 3.10. Protecția mediului 3.11. Reglementări urbanistice 3.12. Obiective de utilitate publică 4. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE 5. ANEXE ( scheme, cartograme, grafice ) MEMORIU GENERAL 3

Pagina 4

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA VOLUMUL II - REGULAMENT LOCAL DE URBANISM I. DISPOZIȚII GENERALE 1. Rolul Regulamentului Local de Urbanism 2. Baza legală a elaborării 3. Domeniul de aplicare II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR 4. Reguli cu privire la păstrarea integrității mediului și protejarea patrimoniului natural și construit 5. Reguli cu privire la siguranța construcțiilor și la apărarea interesului public 6. Reguli de amplasare și retrageri minime obligatorii 7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii 8. Reguli cu privire la echiparea edilitară 9. Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenului și construcțiilor 10. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spații verzi și împrejmuiri III. ZONIFICAREA FUNCȚIONALĂ 11. Zone și subzone funcționale IV. PREVEDERI LA NIVELUL ZONELOR FUNCȚIONALE DIN INTRAVILAN V. PREVEDERI PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR DIN EXTRAVILAN VI. UNITAȚI TERITORIALE DE REFERINȚĂ MEMORIU GENERAL 4

Pagina 5

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA PIESE DESENATE PLANȘA 1 ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU PLANȘA 2.1 SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI Ciurea - Lunca Cetățuii - Dumbrava - Hlincea PLANȘA 2.2 SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI Slobozia - Piciorul Lupului - Curături PLANȘA 3.1 REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE Ciurea - Lunca Cetățuii - Dumbrava - Hlincea PLANȘA 3.2 REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE Slobozia - Piciorul Lupului - Curături PLANȘA 4.1 REGLEMENTĂRI ECHIPARE EDILITARĂ Ciurea - Lunca Cetățuii - Dumbrava - Hlincea PLANȘA 4.2 REGLEMENTĂRI ECHIPARE EDILITARĂ Slobozia - Piciorul Lupului - Curături PLANȘA 5.1 PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR Ciurea - Lunca Cetățuii - Dumbrava - Hlincea PLANȘA 5.2 PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR Slobozia - Piciorul Lupului - Curături șef proiect, Arh. Poioană Daniel Lucian MEMORIU GENERAL 5

Pagina 6

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI: • denumirea lucrării : REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CIUREA • beneficiar : CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CIUREA • proiectant general: SC TESS CONEX SA – IAȘI • data elaborării : 2010 1.2. Obiectul PUG Prin apariția Legii nr. 50 / 1991 republicată, completată și modificată cu Legea 453/2001 privind "Autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor" și Legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, s-a reglementat conținutul documentațiilor de urbanism, creându-se cadrul normativ – specific studierii dezvoltării localităților și concretizării resurselor în planuri de amenajare a teritoriului și planuri urbanistice. Lucrarea de față se referă la Planul Urbanistic General al comunei Ciurea și stabilește obiectivele, acțiunile și măsurile de dezvoltare ale localităților comunei pentru următorii 5÷10 ani, pe baza analizelor multicriteriale a situației existente. • Solicitări ale temei program Printre principalele elemente ce au stat la baza elaborării Planului Urbanistic General sunt: • Reașezarea localităților Ciurea, Dumbrava, Hlincea, Lunca Cetățuii, Piciorul Lupului, Slobozia și Curături în vatra lor firească, prin includerea în intravilanul existent a tuturor zonelor construite și amenajate, situate pe teritoriul administrativ al localităților la data elaborării; • Mărirea intravilanului existent cu suprafețele necesare, pentru o primă etapă a dezvoltării funcțiunilor localității și excluderea zonelor (terenurilor) improprii dezvoltării armonioase a localităților; • Materializarea urbanistică a programului de dezvoltare a localităților pe baza propunerilor colectivității locale; • Definirea și asigurarea cu amplasamente pentru obiectivele de utilitate publică; • Posibilități de realizare a obiectivelor propuse în condițiile respectării dreptului de proprietate; În conținutul lucrării se vor regăsi tratate următoarele categorii de probleme: • Delimitarea intravilanului, respectiv zonele construite sau destinate construcțiilor; • Împărțirea teritoriului în zone funcționale și organizarea relațiilor dintre acestea în funcție de folosința principală și de natura activităților dominante; • Volumul și structura potențialului, resursele de muncă, aspecte sociale privind mobilitatea populației și ocuparea resurselor de muncă, repartiția și structura populației în cadrul localității; • Potențialul economic al localității, repartizarea activităților pe ramuri și profile, posibilitățile de dezvoltare; MEMORIU GENERAL 6

Pagina 7

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA • Stabilirea traseelor și a datelor caracteristice ale circulației care urmează să se conserve, să se modifice sau să se creeze (tipul de transport în comun, căile pietonale, pistele de bicicliști, piețele, ș.a.); • Stabilirea reglementărilor specifice localității și a zonelor funcționale pentru amplasare și destinația construcțiilor, precum și a regimului de înălțime și a indicilor de control privind modul de ocupare și utilizare a terenului; • Evidențierea formei de proprietate asupra terenurilor, fixarea amplasamentelor rezervate obiectivelor de utilitate publică și altor lucrări și instalații de interes general; • Delimitarea zonelor, siturilor și obiectivelor protejate sau de pus în valoare din motive de ordin istoric, arhitectural - urbanistic, artistic sau peisagistic și stabilirea măsurilor ce se impun; • Delimitarea zonelor cu interdicție definitivă sau temporară de construire; • Delimitarea zonelor sau subzonelor ce pot fi reabilitate prin operațiuni care pot fi inițiate și urmărite de primăria localității; • Dezvoltarea sistemului de rețele tehnico-edilitare, în corelație cu necesitățile rezultate, asigurarea amplasamentelor pentru obiective specifice; • Reabilitarea, protecția și conservarea mediului, identificarea și eliminarea surselor de poluare, epurare a apelor, eliminarea deșeurilor, măsuri de protecția mediului, apei și solului. Pe baza propunerilor de amenajare și dezvoltare, materialul oferă instrumente de lucru necesare urmăririi aplicării P.U.G. în principalele domenii. Prezentul PLAN URBANISTIC GENERAL - prescurtat în lucrare PUG s-a elaborat în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, specifice domeniului sau complementare acestuia. Dintre principalele acte normative, cu implicații asupra dezvoltării urbanistice, se menționează: Baza proiectării • Legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul modificată și completată prin ordonanța nr 07 / 2011; Actele normative complementare domeniului sunt: • Codul civil român; • Legea nr. 50 / 1991 republicată prin OUG nr. 218/2008 • Legea nr. 71 / 1996 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea I: Căi de co/1municație; • Legea nr. 171 / 1997 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea II: Apa, modificată prin Legea nr. 20/2006; • Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea III: Zone protejate; • Legea nr. 351 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea IV: Rețeaua de localități; • Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea V: Zone de risc; • Hotărârea de Guvern nr. 525/1996, pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism republicată prin Hotărârea de Guvern nr. 855/2001; • Legea nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică republicată prin Legea nr. 316/2004; MEMORIU GENERAL 7

Pagina 8

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA • Hotărârea de Guvern 584/2001 privind amplasarea unor obiecte de mobilier urban. • Ghidul privind metodologia de elaborare și conținutul cadru al Planului Urbanistic General indicativ GPO 38/99 aprobat cu ORDINUL MLPAT NR.13N/10.03.1999 • Ghidul cuprinzând precizări, detalieri și exemplificări pentru elaborarea și aprobarea Regulamentului Local De Urbanism, aprobat cu Ordinul MLPAT nr.21/N/10.04.2000; • Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului; • Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice republicată prin Legea nr. 259/2006;. • Ordinul ministrului Sănătății nr. 536 / 1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației cu modificările și completările ulterioare; • Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 47/1998, privind aprobarea „Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare a stâlpilor pentru instalații și a pomilor în localitățile urbane și rurale”, publicat în Monitorul Oficial nr. 138bis/1998; • Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 50/1998, privind „Norme tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în localități rurale”; • Ordinul comun nr. 34/N/M.30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MapN, MI și SRI pentru apobarea Precizărilor privind avizarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului, precum și a documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării construcțiilor • Legea nr. 107/1996 a apelor republicată prin legea nr.112/2006 • Ordinul Ministrului de interne nr. 791/1998 privind aprobarea Normelor metodologice de avizare și autorizare privind prevenirea și stingerea incendiilor; • Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea în construcții • Hotărârea de Guvern nr. 31 / 1996 pentru aprobarea metodologiei de avizare a documentațiilor de urabanism privind zone și stațiuni turistice și a documentațiilor tehnice privind construcțiile în domeniul turismului; • Legea nr. 26 / 1996 – Codul Sivic; • HGR nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor; • Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenției europene a peisajului, adoptată la Florența la 20 octombrie 2000. • Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor; • OUG nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române republicată cu OUG nr. 125/2003; • Ordinul MLPAT nr.91/1991 privind formularele, procedura de autorizare și conținutul documentațiilor; • Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind încadrarea în categorii a drumurilor naționale; • Ordinul Ministerului Transporturilor nr.45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor; • Ordinul Ministerului Transporturilor nr.46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice; • Ordinul Ministerului de Interne nr.775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire și stingere a incendiilor; MEMORIU GENERAL 8

Pagina 9

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA • Ordinul Ministerului Transporturilor nr.47/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalații și a pomilor în localitățile urbane și rurale; • Legea nr.7 / 1995 privind cadastrul și publicitatea imobiliară • Legea nr. 54 / 1998 - privind circulația juridică a terenurilor; • Legea nr. 33 / 1994 - privind exproprierea pentru o cauză de utilitate publică; • Legea nr. 213 / 1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia • Legea nr. 219 / 1998 - privind regimul concesiunilor republicată cu Legea nr. 528/2004; • Legiea nr. 18/1991 a fondului funciar • Legea nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect republicată cu Legea nr. 43/2004; • Hotarârea de guvern nr. 1519/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind dobandirea dreptului de semnaturã pentru documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism si a Regulamentului referitor la organizarea si functionarea Registrului Urbanistilor din România • Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă republicată cu Legea nr. 212/2006; • Ordonanta Guvernului Nr. 47/2000 privind stabilirea unor masuri de protectie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial (aprobata prin Legea nr. 564/2001) si Anexa la OG 47/2000 cu Metodologia privind continutul- cadru al planurilor de protectie si gestiune a monumentelor istorice inscrise in Lista patrimoniului mondial • Hotararea Guvernului Nr. 711/2001 pentru infiintarea Centrului National pentru Asezari Umane (habitat) si Hotararea Guvernului nr. 1707/2005 pentru modificarea HG nr. 711/2001 • Hotărârea de Guvern nr. 930/2005 privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară; • Hotararea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigentele minime de continut ale documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale si Hotãrârea Guvernului nr. 447/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de elaborare si continutul hartilor de risc natural al alunecarilor de teren si inundatii. • Ordonanța Guvernului nr. 47 / 1994 privind apărarea împotriva dezastrelor; • Hotărârea de Guvern nr. 540 / 2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice; • Ordinul comun nr. 214/RT/16/NN/martie 1999 al ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și al ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării teritoriului pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentațiilor și de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului; 1.3. SURSE DOCUMENTARE În scopul întocmirii prezentei documentații au fost cercetate o serie de surse documentare referitoare la stadiul actual al dezvoltarii comunei Ciurea: a. Documentații de urbanism și de amenajarea teritoriului, și studii întocmite anterior sau concomitent cu elaborarea P.U.G.- ului: MEMORIU GENERAL 9

Pagina 10

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA • Planul de Amenajare a Teritoriului Național – secțiunile I – V ; • Planul de Amenajare a Teritoriului Județean – SC HABITAT PROIECT SA ; • Planul Urbanistic General al comunei CIUREA – S.C. DUMI S.R.L. • Analiza geotehnică a comunei CIUREA – ing. Vosniuc Mircea • Plan de analiză și acoperire a riscurilor pe teritoriul comunei Ciurea – 2009; • Harțile de risc la alunecări de teren – SEARCH CORPORATION – 2010; • Planul de apărare în cazul producerii unei situații de urgență specifice produsă de cutremur și/sau alunecări de teren al comunei Ciurea – 2009; • Studiu agrochimic comuna Ciurea – O.S.P.A. Iași – 1996; • Studiu privind încadrarea în clase de calitate la nivel de parcelă a terenurilor agricole – O.S.P.A. Iași – 2003; • Studiu privind dezvoltarea socio-economică a județului Iași, Orizont 2004, comuna CIUREA întocmit de Agenția Generală a Economiștilor din România – filiala Iași, din anul 1997 • Schița de sistematizare a comunei – Habitat Proiect S.A. IAȘI • P.U.Z. zona centrală a localității Lunca Cetățuii, com. Ciurea, jud. Iași; • Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Ciurea – Planuri și acțiuni strategice; • Monografia comunei Ciurea. b. Surse statistice : • Date statistice de la Direcția Județeană de Statistică Iași; • Date puse la dispoziție de către Consiliul Local al comunei Ciurea. c. Proiecte de investiții elaborate în domenii ce privesc dezvoltarea localităților • Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creștere Iași 2009 – 2015 : • Proiect tehnic privind realizarea sistemului de distribuție gaze naturale în localitățile comunei Ciurea; d. Suportul topografic al lucrării este format din planuri sc.1:5000 reambulate în 2005 de către S.C. TESS CONEX S.A. IAȘI. e. Documentații edilitare : • Ștefan Vintilă- „ Instalații sanitare și de gaze” E.D.P. –București 1995; • Theodor Mateescu –„ Calculul instalațiilor sanitare apă, canal, gaze” –Ed. „ Gheorghe Asachi” Iași, 1996; • V. Voinescu; ș.a. –„Îndrumătorul instalatorului” E.T. București, 1964; • Titu Costăchescu, ș.a. –„Ghid de proiectare instalații electrice pentru construcții”- Ed. „Scrisul Romănesc” Craiova, 1978; • C. Bianchi – „Luminotehnica” vol I,I, -Ed. Teh. București, 1990; • SR 1343-1/2006 – „Alimentări cu apă. Determinarea cantităților de apă potabilă pentru localitățile urbane și rurale.; • STAS 1478-90-Alimentarea cu apă la construcțiile civile și industriale • STAS 1846-1/2006 – Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă de canalizare. Prescripții de proiectare. • STAS 1846-2/2006 – Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă pluviale. • STAS 1795/1990- Canalizare interioara. MEMORIU GENERAL 10

Pagina 11

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA • I22/1999 – Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aducțiune și a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare ale localitaților. • N086/2005- Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de stins incendii. • P66/2001-Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare a localităților din mediu rural. • GP106/2004-Ghid de proiectare, execuție și exploatare a lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare în mediul rural. • C90/83 – „Normativ privind condițiile de descărcare a apelor uzate în rețelele de canalizare a centrelor populate”; • Legea nr.112 pentru modificarea și completarea Legii nr. 107/1996; • PE106 – „ Normativ pentru proiectarea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune”; • STAS 832- „Influențe ale instalațiilor electrice de înaltă tensiune asupra liiniilor de înaltă tensiune asupra liniilor de telecomunicațiilor”; • I6/98 –„Normativ pentru proiectarea și executarea rețelelor și instalațiilor de utilizare a gazelor naturale”; • Normativ departamental nr. 3615-94 – „Proiectarea și construirea conductelor colectoare și de transport gaze naturale”. MEMORIU GENERAL 11

Pagina 12

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE 2.1. EVOLUȚIE Comuna Ciurea este situată în vecinătatea sudică a municipiului Iasi, la 12 km pe șosea, iar pe calea ferată la apx. 9 km. Dispune de trei stații de cale ferată: stația C.F.R. Ciurea în localitatea Lunca Cetățuii, stația C.F.R. Picioru Lupului în localitatea Ciurea și stația C.F.R. Bîrnova pentru localitățile Curături și Slobozia. Comuna Ciurea se învecinează la NE cu comuna Bîrnova, la SE cu comuna Dobrovăț, la S cu comuna Grajduri, la V cu comuna Mogoșești, la V-NV cu comuna Miroslava și la N cu municipiul Iași. În componența comunei Ciurea intră satele: Ciurea, Dumbrava, Hlincea, Lunca Cetățuii, Picioru Lupului, Slobozia și Curături. • Date privind evoluția în timp a unităților teritorial-administrative ce face obiectul PUG Localitatea Ciurea este satul reședință de comună, fiind situată pe podișurile Meraru, La Vii și șapte Tei, răsfirat printre livezi și vii. Pe teritoriul său au fost descoperite urme arheologice, în Dealul lui Vodă și din neolitic, în Valea Tinoasei. Satul este atestat documentar în anul 1654. În localitate se află Biserica ortodoxă construită în anul 1907, pe locul fostei bisericuțe din lemn construită în anul 1722. Fabrica de cărămidă de aici este construită în anul 1894, iar gara în 1893. Localitatea Dumbrava se situează la 6 km spre V pe șosea, de centrul de comună, pe o terasă joasă în stânga p.Morii. Este o așezare nouă, formată după 1891 prin împroprietărirea însurățeilor, însă în perimetrul său a fost identificată o asezare mult mai veche, daco-getica (sec. I î.Hr.-sec. I d.Hr.) În sat există o biserică ortodoxă construită în anul 1942. Localitatea Hlincea este plasată la nord de centrul de comună și la aprox. 2 km de municipiul Iași. Din punct de vedere al vechimii, localitatea datează din secolul al XVII-lea (1608), numele său provenind de la carierele de lut (glinee), din apropriere. În acest sat există o mănăstire construită în penultimul deceniu al secolului al XVI-lea (1587), la 3 km SV, de Mănăstirea Cetățuia din Iași, de fiica lui Petru Șchiopu, domn al Moldovei între 15741579, Maria, soția lui Zottu Tigara. Există în cimitirul mănăstirii o necropolă din secolul al XVIlea, cu mormintele călugărilor români și greci din perioada când mănăstirea a fost închinată Sfântului Munte. În curtea Mănăstirii Hlincea eu hramul Sf. Gheorghe, restaurată de mai multe ori de Vasile Lupu, apoi de fiul său, Ștefăniță, și mulți alții după ei, se află mormântul unui arhiereu grec. Localitatea Lunca Cetățuii, situată la NV de centrul comunei, pe dealurile Cetățuia si Hlincea, este datată din anul 1846, formată la rândul său din două foste cătune, Baba Necula și Zanea. Lunca Cetățuii este actualmente localitatea cea mai puternic dezvoltata din comuna, datorită faptului că în ultimii 10 ani a devenit cartier muncitoresc, cu peste 1000 apartamente. Este practic un cartier satelit situat în partea de SE. Aici se aflau sediile mai multor instituții : Ocolul Silvic Ciurea, Fabrica de cherestea Ciurea (S.C. Moldoforest S.A. Iași), S.C. Agromec S.A. Ciurea, Secția de Drumuri și Poduri Ciurea, Fabrica de Cărămizi Ciurea construită în anul 1894, care a funcționat neîntrerupt până acum. Localitatea este deservită de stația C.F.R. Ciurea, construită în anul 1893, deschisă pentru traficul de călători și marfă, aflată pe magistrala nr.6 București-Iași. În cătunul Zanea exista o biserică ortodoxă ce deservea și localitatea Lunca Cetățuii. Localitatea Picioru Lupului, sat așezat la aproximativ 2 km sud de centrul comunal, pe Dealul Prisăcilor. Datează din anul 1820, numele său derivând de la o viroagă, pe unde trecea haita lupilor dintre pădurile Bîrnova și Santa. Satul este deservit de halta C.F.R. Picioru Lupului unde opresc toate trenurile de călători locale. În sat există o biserică ortodoxă ctitorită în anul 1928. MEMORIU GENERAL 12

Pagina 13

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA Localitatea Slobozia, sat numit si Slobozia Dobrovăț, este așezată în partea de SE, la 7 km față de centrul comunal, între păduri, pe Dealul Bordea, la peste 400 m altitudine. Satul este datat din anul 1864. Este deservit de stația C.F.R. Bîrnova, o stație foarte importantă, deoarece toate trenurile care vin dinspre București spre Iasi au oprire obligatorie. În sat există o biserică ortodoxă construită în anul 1721. Localitatea Curături este amplasată la sud de centrul comunei, la aproximativ 6 km pe șosea, pe Podișul și versantul Dealului Oița. Denumirea satului provine de la toponimul latinese, ce desemnează, terenuri defrișate pentru culturi; este atestat din anul 1772. • Caracteristici semnificative ale teritoriului și localităților , repere în evoluția spațială a localităților O altă componentă importantă în evoluția localităților este fenomenul de roire și formarea și extinderea de sate prin împroprietărire, care au determinat în unele cazuri extinderi tentaculare sau constituirea de nuclee noi, ceea ce au condus la unificarea unor vetre de sat apropiate. După tipologia funcțională localitatea Ciurea face parte din grupa localităților rurale cu funcțiuni agricole și de cazare. • Evoluția localităților înainte de anul 1990 În timp localitățile comunei Ciurea au trecut prin perioade de dezvoltare și regres, determinate atât de condițiile social economice, cât și de migrarea populației câtre oraș începând cu anii 1960 și către comuna din anul 1990. Datorită politicii de urbanism practicate înainte de 1990 localitățile au suferit o reducere a intravilanului în condițiile unei migrări excesive a populației către orașe. • Evoluția localuităților după 1990 Urmărind evoluția în timp a localităților componente a comunei Ciurea și a relațiilor ce s-au stabilit între acestea și restul teritoriului județului Iași, în mod special a relațiilor cu municipiul Iași, putem afirma că teritoriul comunei face parte din zona de influență a celui mai mare oraș din Moldova. Aceasta a rezultat din puterea reală de polarizare a localităților urbane și în funcție de situarea unităților administativ-teritoriale - comunele - în raport cu izocronele de deplasare de 30 și 60 minute. După anul 1990 se înregistrează o stagnare a migrației către oraș a populației rurale, pentru ca în ultimii 3 ani să se înregistreze o migrare inversă de la oraș la sat, creșterea populației înregistrându-se mai ales în centrul de comună. La nivelul localităților comunei se înregistrează o extindere a zonei de locuit în afara intravilanului, prin construcția de locuințe și spații comerciale fără autorizații. În metodologia de lucru a studiului, comuna Ciurea face parte din grupa comunelor situate în izocrona de 30', atracția pentru municipiul Iași fiind foarte puternică. 2.1. ALE CADRULUI NATURAL • Așezare geografică Teritoriul comunei Ciurea se află situat: • În partea nord – estică a României între 27°31' - 27°38' longitudine E și 47°00' - 47°07' latitudine N; • În partea sud –estică a județului Iași; • În vecinătatea sudică a municipiului Iași, la 12 km distanță față de municipiul Iași, centru administrativ și politic al județului. Vecinii comunei sunt: MEMORIU GENERAL 13

Pagina 14

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA • la nord teritoriul administrativ al municipiului Iași; • la sud teritoriile administrative ale comunelor Bârnova și Grajduri; • la est teritoriul administrativ al comunei Bârnova. • la vest teritoriul administrativ al comunelor Mogoșești și Miroslava • Caracteristicile reliefului Teritoriul comunei include terenurile amplasate pe zona colinară, de la sud de orașul Iasi. Geomorfologic, teritoriul comunei aparține Podișului Central Moldovenesc. Din punct de vedere geologic teritoriul comunei, ca și al întregului județ, aparține unității structurale a Platformei Moldovenești, caracterizată printr-o mobilitate tectonică redusă, o structură și o constituție litologică relativ simplă. Fundamentul este constituit din roci cristaline cutate cu importante intruziuni granitice de vârstă precambriană, peste care se dispune o cuvertură sedimentară de grosimi între 1000-2000 m, formată din depozite ordovieian-siluriene, cretacice și neogene. Ultimele depozite din seria neogenă sunt cele sarmațiene, ce au o structură monoclinală, cu înclinare de 8-10 m/km de la NV către SE. Sarmațianul mediu (Basarabianul) apare sub forma a trei orizonturi: 1. Orizontul inferior, constituit din argile; 2. Orizontul mijlociu, constituit din argile și argile nisipoase peste care se găsesc calcare, gresii calcaroase și nisipuri; 3. Orizontul superior, constituit dintr-o alternanță de marne, argile și nisipuri. Peste depozitele sarmațiene se dispun formațiuni cuaternare reprezentate prin nisipuri, pietrișuri, argile și argile prăfoase. Trăsăturile reliefului comunei coincid cu ale întregii zone situate în regiunea de tranziție costieră, de la câmpia colinară la unitatea de podiș. Altitudunal, teritoriul se poate încadra între două extreme nord-sud, între care spațiile sunt foarte variate ca înălțime, minimele altutudinale fiind de 60-70m. • Rețeaua hidrografică Hidrografia comunei este reprezentată de Tinoasa, Frumoasa, Juvăț – tributare Nicolinei. Lacurile Ciurbești și Juvăț sunt lacuri de baraj antropic create în vederea regularizării cursurilor de ape. Rețeaua hidrografică este supusă excesivității climatice, având fluctuații sezoniere ale debitelor și nivelelor. În timpul sezonului cald apare posibilitatea formării de viituri, determinate de ploi torențiale. Râurile au debite scăzute în timpul verii, supraviețuind datorită debitelor de ape subterane. Apa de suprafață. Cinci din cele șapte localități ale comunei Ciurea sunt învecinate de cursuri de apă pe lungimi mari sau mici temporare sau permanente ca: • localitățile Ciurea, Hlincea, Slobozia, Piciorul Lupului și Curături sunt în vecinătăți de cursuri de apă - pârâul Nicolina; • localitățile Lunca Cetățuii și Dumbrava sunt în vecinătatea pârâului Lotcii și a acumulărilor Ciurbești și Ezăreni. Pâraiele și afluenții lor sunt caracterizate de debite variabile funcție de precipitații. Astfel în perioadele ploioase ale anului sau după topirea bruscă a zăpezilor de pe versanți, pe văile torentelor se produc viituri care dau naștere la eroziuni de maluri sau chiar prăbușiri de taluze și inundații. Datorită acestui fapt se impun lucrări de consolidare și ameliorare a malurilor, cât și regularizarea albiilor în zonele afectate și în general în localități. Apa de adâncime. Pe toată suprafața comunei Ciurea există apă subterană cantonată în pachetul granular permeabil. Deoarece pânza de apă are un nivel relativ constant, rezultă ca adâncimea la care se găsește este funcție de cota terenului natural. Astfel în luncile văilor apa subterană se găsește la adâncimi de 2,50-3,00 m: MEMORIU GENERAL 14

Pagina 15

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA - pe versanți la 6-12 m, iar la partea superioară a versanților și pe platouri la 16-18 m. Apa subterană nu prezintă agresivitate sulfatică sau magneziană. • Clima Clima comunei Ciurea este temperat continentală. Temperatura. Temperatura medie anuală sunt cuprinse între +9,2°C și ±9,6°C. Regimul pluviometric. Cantitatea medie multianuală de precipitații este cuprinsă între 517 și 530 mm. O expresie clară a nuanțelor continentale excesive ale climatului o constituie ploile cu caracter torențial din sezonul cald care alternează adesea cu perioade de secetă. Vânturile. Vânturile de N, NE și E, deși au frecvență mai redusă, se manifestă mai ales în timpul iernii, sub forma crivățului. Asocierea diferitelor elemente climatice cu relieful oferă posibilitatea delimitării unui tip de topoclimat în această zonă și evidențierea unor condiții favorabile pentru anumite specii sau culturi, ca și pentru dezvoltarea localităților. Acest topoclimat se caracterizează prin : temperaturi medii anuale mai mari de 9°C, precipitații multianuale de 450-550 mm, umezeală relativă de 70-72%, insolație de 2000-2100 ore/an, fiind favorabil culturilor agricole de orice fel și viti-pomicole. În comună predomină solurile cenușii de pădure și cernoziomul levigat. Pe cursurile de apă se întâlnesc și soluri hidromorfe, în special lăcoviști dezvoltate pe depozite de argilă. Solurile au o reacție neutră pe cele mai importante suprafețe, iar în zonele de pădure terenurile sunt acide și pentru a le ameliora este necesar să fie amendate cu carbonat de calciu. Aprovizionarea solurilor cu fosfor oscilează între insuficient si bine, aprovizionarea cu potasiu este mai bună. Cele mai importante acțiuni ameliorative privesc stabilirea si prevenirea eroziunii solului. Culturile ce se pot amplasa, cu bune rezultate pe aceste soluri, sunt: porumbul, grâul, sfecla de zahăr, pomi fructiferi și vița de vie. Îndelungata populare și activitățile umane orientate spre agricultură au dus la îndepărtarea pe mari suprafețe a vegetației inițiale și la introducerea peisajului agricol. • Fauna Speciile de animale care populează teritoriul comunei aparțin mai multor provincii faunistice europene și asiatice. De la elemente dacice: cățelul pământului, buhaiul de baltă; mediteraneene: călugărița, veverița, specii de păianjeni; pontice: grivanul pitic și lacerta argilis; elemente arctice: gâște și rațe sălbatice; fauna de pădure: mistreț, căprioară, vulpe, jder, viezure, cerb carpatin, iepure, șoareci, veverița de pădure; Avifauna este foarte variată și bogată: ciocănitoarea, priveghetoarea neagră, cucuveaua pitică, eretele, porumbelul de scorbură, coțofana, cioara, pupăza, graurul, prepelița, potârnichea, fazan, mierla, barza, lăstunul, ș.a. Dintre reptile se regăsesc: șarpele de pădure, vipera neagră, gușterul și șopârla. Batracienii se află în zonele cu multă umiditate: broasca brună de pământ, broasca de pădure, brotăcelul, tritonul, ș.a. Trăiesc în zonă și o serie de insecte, dintre care cele mai dăunătoare sunt cele xilofage. Fauna lacustră cuprinde: mreana, biban, crap, clean, roșioara, ș.a. • Vegetația naturală Vegetația naturală a comunei aparține zonei de silvostepă. Aceasta se caracterizează printr-o vegetație ierboasă, cu multe elemente sudice, termofile, completată de prezența unor pâlcuri de pădure de stejar și gorun pure și în amestec. Vegetația ierboasă este reprezentată prin asociații de păiuș si colilie, iar pe terenuri erodate s-au dezvoltat asociații secundare de firuță cu bulb, peliniță, laptele cucului. Pâlcurile de pădure cu gorun, stejar pendiculat au și MEMORIU GENERAL 15

Pagina 16

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA stejar pufos, stejar brumăriu, frasin, ulm, etc. Unele din acestea formează și arborete pure (stejar pufos, stejar brumăriu, gârniță). Arbuștii apar la periferia pădurilor și sunt reprezentați de voniceriu pitic, migdal pitic, cireș pitic și scumpie. Vegetatia naturala din pajiști și paduri, precum și biotopurile caracteristice acestora au fost influentate de diverse activități umane: defrișări, desțeleniri, lucrări hidrotehnice și ameliorative, chimizarea agriculturii și pășunatul excesiv. Acestea au determinat o serie de consecinte negative: o reducerea suprafetelor de paduri și pajisti; o restrângerea arealelor faunistice; o scaderea numerica a unor specii de plante și animale. În general calitatea padurilor este buna. Pajistile naturale reprezentate prin pasuni și fânete au fost diminuate in timp și inlocuite treptat cu culturi agricole. Modificarile faunei in urma interventiilor umane: o restrângerea arealelor; o modificarea componentei și a poșibilitatilor de habitat; o reducerea numerica a unor specii de animale (mai ales cele cu valoare cinegetica). În aceste conditii, totuși fauna se mentine in limitele optime. La nivelul câmpiei colinare – din care face parte parțial – și a Podișului CentralMoldovenesc se află limita estică a fagului, care pe acest teritoriu apare izolat. Zona este propice mai multor specii vegetale, aparținând Europei centrale, mediteraneene, provinciei pontice, euro-siberiene și, în mai mică măsură, Atlantice și Arctice Solul Susține specificul de continentalism ce apare în manifestarea celorlalte elemente fizico-geografice. Există două mari clase de soluri: molisoluri și argiluviosoluri, ce apar în regiunile de silvo- stepă și deluroase, cu drenaj moderat, fertile și pretabile culturilor cerealiere. Excesul de umiditate sau sărătura solului determină tipuri azonale – lăcoviști, soloneturi, solonceacuri. • Caracteristici geotehnice Din punct de vedere geomorfologic teritoriul administrativ al comunei Ciurea se încadrează în: o regiunea - Câmpia Moldovei; o subregiunea - Câmpia Jijiei Inferioare; o unitatea - Colinele Bahlui la intersecție cu colinele Dumești. Geologic zona este caracterizată de prezența formațiunilor de vârstă sarmațiană și cuaternară. Sarmațianul - fundamentul zonei este reprezentat de argila marnoasă bazală, vânătă cenușie, prezentă la adâncimi de peste 12-14 m pe versanti și la baza acestora, și la adâncimi de peste 16-18 în zona superioară a versanților și pe platouri. Cuaternarul este reprezentat prin: o pe platouri și la partea superioară a versanților: - soluri vegetale și umpluturi de pământ în grosimi de 0,80-1,00m -variabile; - argilă prăfoasă loessoidă, sensibilă la umezire, în grosimi de 5-6 m; - orizonturi granulare în grosimi de 3-5 m; - argila stratificată galbenă cenușie, plastic vârtoasă cu intercalații și pungi de nisip și orizonturi calcaroase și grezoase, strat prezent până la orizontul marnos degradat "in situ" în grosimi de 1-2 m; o pe versanți: - apar în suprafață aproximativ de la prima treime a versantului - argile prăfoase remaniate - pachet în grosimi de 3-5 m, sub care este prezent MEMORIU GENERAL 16

Pagina 17

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA orizontul granular, argile stratificate cu incluziuni nisipoase, strat prezent până la stratul bazal; o la baza versanților: - în suprafață - soluri și umpluturi de pământ în grosimi de 0,80-1,50m urmate de argile prăfoase remaniate în grosimi de 1-3 m; - argile galben-cafenii, plastic vârtoase în grosimi de 8-9 m; - orizontul marnos degradat "in situ" în grosimi de cca. 2m. Recomandări privind condițiile de fundare Având in vedere stratificația existentă pe amplasamente ca teren bun de fundare se poate considera complexul loessoid, sensibil la umezire existent pe platouri (cu respectarea prevederilor din normativul P 7/2000) orizonturile argilo-prafoase deluviale de pe versanți, în genere spre baza acestora sau argilele existente în unele zone pe văi (cu respectarea prevederilor normativului N.P.012/2004). Conform prevederii N.P.074/2002 se subliniează faptul că orice construcție definitivă sau provizorie trebuie să aibă la baza un studiu geotehnic ce va prezenta natura stratificației terenului de fundare de pe amplasamentul analizat. Studiul se va întocmi conform normativ N.P.074/2002 ("Normativ Privind Principiile, Exigențele și Metodele Cercetării Geotehnice a Terenului de Fundare"), respectiv G.T.035/2002 ("Ghid Privind Modul de Întocmire și Verificare a Documentațiilor Geotehnice pentru Construcții"), ambele editate sub egida MLPTL. Se vor determina indicii geotehnici, fizici și mecanici ai terenului pâna la adâncimea de cel puțin 6,00 m față de nivelul tălpii fundației; se va indica nivelul hidrostatic și eventualele tendințe de ascensiune a apei subterane în foraj (ca de altfel și compoziția chimică a acestei ape). Se va calcula capacitatea portantă a terenului la nivelul tălpii de fundare prin determinarea lui p pl. și p cr. (se va putea folosi p conv. doar la clădirile provizorii sau la cele agro-zootehnice - vezi STAS 3300/2-85). În cazul în care amplasamentul viitoarei construcții este situat la baza unui versant, pe versant sau pe cornisa acestuia este obligatorie efectuarea unui calcul de stabilitate locală și generală. Se vor determina coeficienții de siguranță la alunecare atât pentru caracteristicile terenului în stare naturală cât și saturată. În timpul execuției se va evita realizarea oricarei sapaturi (mai cu seama la baza versantului) care sa puna in pericol stabilitatea intregului amplasament. În ambele situatii descrise mai sus (specifice mai multor zone de coastă sau de la baza versanților comunei Ciurea) proiectarea infrastructurii oricarei construcții se va face cu respectarea prevederilor normativului N.P.012/2004 si N.P.001/96. Studiile geotehnice efectuate pe diverse amplasamente de pe platourile versanților comunei Ciurea au scos in evidenta faptul ca terenul de fundare îl reprezintă un strat de argilă prafoasă loessoidă, galbenă cafenie, sensibilă la umezire, grupa A. Acest teren este considerat ca fiind dificil de fundare, deoarece la umezire prezintă tasari suplimentare sub acțiunea încărcărilor repartizate de fundații sau alte încărcări exterioare cât și sub greutate proprie. Din această cauză fundarea pe astfel de terenuri trebuie să respecte și condițiile impuse de Normativul P 7/2000 ("Normativ Privind Proiectarea, Executarea și Exploatarea Constructiilor Fundate pe Pamântul Sensibil la Umezire") pe lângă cele indicate mai sus. În principal prin acest normativ se impun condiții de proiectare, executare și exploatare în așa fel să nu se producă o umezire suplimentară a pamântului de sub talpa fundatiei. Structura de rezistență a clădirii trebuie astfel concepută încât să poata prelua eventualele tasări diferențiate, care ar putea să apară ăn urma umezirii suplimentare a terenului de sub fundații. Ținând cont de situația concretă a comunei Ciurea se fac urmatoarele recomandări cu privire la proiectarea, executarea și exploatarea construcțiilor. MEMORIU GENERAL 17

Pagina 18

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA Adâncimea minimă de fundare se va considera conform prevederi normativ P 7/2000 cu respectarea adâncimii de ingheț conform STAS 6054/77, care în zona comunei Ciurea este de 0,90 m de la suprafața terenului: • pentru fundațiile exterioare adâncimea de fundare va fi de minim 1,50 m în cazul construcțiilor din clasa de importanță I-II și de minim 1,00 m pentru cele din clasa de importanță III și IV; • pentru fundațiile interioare adâncimile minime de fundare vor fi de 1,00 m, respectiv de 0,80 m; • tălpile fundațiilor se vor găsi sub pardoseala subsolului cu minim 0,80 m în cazul construcțiilor din clasa de importanță I-II si cu 0,60 m în cazul construcțiilor de importanță III și IV. Identificarea clasei de importantă a construcției după STAS 10100/0-75 corelat cu prevederi normativ P 7/2000. Clasa III: - construcțiile de importantă normală: clădiri de locuit, construcții industriale și agro-zootehnice curente. Clasa IV: - construcții de importanță redusă: construcții agro-zootehnice de importanță redusă (construcții parter, diverse pentru creșterea animalelor și păsărilor, etc.), construcții de locuit parter, sau parter și etaj, alte construcții civile și industriale care adăpostesc bunuri de mică valoare și în care lucrează un personal redus. În cazul argilelor grase contractile existente pe văi și luncă adâncimea de fundare se va considera conform N.P.001/96: - minim 1,50m din CTA; - o pătrundere în terenul bun de fundare – minim 20cm. În cazul argilelor prăfoase remaniate la baza versanților, pe văi sau pe versanți adâncimea de fundare va respecta prescripțiile N.P.012/2004 – minim 1,00m de la CTA cu o pătrundere în terenul bun de fundare – minim 20cm. Seismicitatea amplasamentului Conform STAS 11100/1-77 corelat cu normativ P 100/92 rezultă pentru amplasament zona de seismicitate "C" caracterizată prin: Ks - coeficient de seismicitate = 0,20 Tc - perioada de colt = 0,70 Msk - grad seismic asimilat = VIII Adâncimea de îngheț a amplasamentului Adâncimea de îngheț a amplasamentului conform STAS 6054/77 este de 1,00 m de la suprafața terenului. Capacitatea portantă a terenului trebuie determinată pentru fiecare situație în parte pe baza studiilor geotehnice absolut obligatorii. Un astfel de studiu trebuie să aibă la bază cel puțin un foraj de 6-8" (dus până la 6 sub talpa fundației conform N.P. 074/2002) din care să extragă probe netulburate în vederea obținerii parametrilor rezistenței la forfecare o si c. Dimensionarea fundațiilor se va face la p pl. cu încercări din gruparea fundamentală, iar verificarea la p cr. cu încercări din gruparea speciala (STAS 3300/2-85). Presiunea conventională p conv. va fi folosită numai în cazul construcțiilor provizorii sau la cele agrozootehnice. În cazul comunei Ciurea este indicat ca valorile capacității portante să nu depasească urmatoarele valori: - pentru teren de fundare – ARGILE-ARGILE GRASE p plastic = 200 KPa și p critic = 260 KPa - pentru teren de fundare loessoid: p plastic = 160 KPa și p critic = 210 KPa pentru argile prăfoase remaniate portanța se va considera: MEMORIU GENERAL 18

Pagina 19

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA p limită = 180 Kpa p critic = 230 KPa pentru lățimi de fundații de 1,00m și adâncimi de fundare de 1,10m din CTA. În cazul realizarii unor fundații la construcții provizorii se va putea funda în umpluturi și se va conta pe o capacitate portantă p conv. = 100 KPa cu respectarea adâncimii de înghet. Foarte important este determinarea pe baza încercărilor de laborator a sensibilitații terenului de fundare la umezire sau a contracțiilor și umflăturilor mari. În cazul în care se va constata că pe amplasament există un PSU, acest lucru va fi scos în evidență imediat pentru a se adopta măsurile necesare la proiectare, execuție și exploatare (Normativ P 7/2000) sau N.P.001/96 în cazul argilelor grase contractile. Se vor lua măsuri pentru evitarea infiltrării în teren la nivelul talpii fundației a apelor de suprafată (precipitații, topirea zăpezilor), sau a celor rezultate din rețele, instalații, construcții hidroedilitare. Versanții se vor nivela în terase cu pante de maxim 1:1 și se vor inerba. Umpluturile și terasamentele se vor realiza cu pământ local sortat, cu tehnologie aferentă standardelor, normativelor în vigoare: STAS1913/13-83 și normative: C56/85, C29/85. Conform Ts/1991 pamântul de pe amplasamente se poate încadra: - umpluturi - poz.20 - manual tare - mecanic categoria II - argila prafoasă - poz.16 - manual tare - mecanic categoria II - prafuri argiloase - poz.18 - manual tare - mecanic categoria I - argile - poz.21 - manual tare - mecanic categoria II Lucrările de săpături vor respecta prevederile normativului C 169/88 pc.4.16 si 4.29. Verificarea naturii terenului se va face conform măsurii prevazute în normativ C 56/85, BC nr.8/87 si N.P.074/2002. Luând în considerare toate cele descrise mai sus, pe planurile comunei Ciurea au fost trasate zone de interdicții definitive sau temporare pentru realizarea oricarui tip de construcții. În zonele indicate ca având interdicții definitive de construire (inundabile, alunecatoare sau cu potențial mare de alunecare) este interzisă realizarea oricarei construcții definitive. În zonele cu interdictii temporare este permisă construirea clădirilor definitive sau provizorii cu condiția realizarii inițiale a unui studiu geotehnic detaliat conform N.P.074/2002, respectiv G.T.035/2002 și a unei analize de stabilitate locală și generală a versantului pe care se găseste amplasamentul viitoarei construcții. În celelalte zone fără interdicții de construire se pot proiecta și realiza clădiri cu regim de înalțime D+P+1…2E, cu structura de rezistență din zidărie portantă, cadre din beton armat sau mixte, cu condiția efectuării unui studiu geotehnic absolut obligatoriu. Acest studiu nu este cerut în cazul realizării unor construcții provizorii, realizate fără fundații deosebite. Pe zonele de platou, acolo unde terenul bun de fundare este reprezentat de pachetul de argile prăfoase loessoide, se vor lua măsuri suplimentare cu respectarea indicațiilor din Normativul P 7/92 descrise succint și în materialul de față, iar în zonele de șes și luncă se vor respecta prevederile N.P.001/96. Se recomandă ca zonele afectate de alunecari sau susceptibile de instabilitate, erodari, prabușiri, etc. să fie de urgență amenajate prin terasări, plantări de arbuști, inerbări sau unde se impune, prin lucrări speciale de consolidare și drenare, lucrări ce se vor realiza în urma unor studii și proiecte de specialitate la obiect. Deasemeni, albiile pâraielor din intravilan trebuie consolidate, amenajate și regularizate. MEMORIU GENERAL 19

Pagina 20

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA • Riscuri naturale Terenurile, în afara unor procese relativ continue care le deteriorează și le degradează, sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urmări grave asupra lor și importante pagube materiale, uneori și cu pierderi de vieți omenești. În general, sunt considerate riscuri naturale acele evenimente care schimbă într-un timp relativ scurt și cu un grad apreciabil de violență o stare de echilibru existentă. În literatura de specialitate din acest domeniu, nu prea dezvoltată și destul de fragmentată, sunt considerate riscuri naturale, afectând și teritoriul comunei Ciurea, următoarele: • cutremurele de origine tectonică; • inundațiile provocate de rețeaua apelor interioare, datorită ploilor, topirii zăpezilor, ruperii sau distrugerii accidentale a unor lucrări hidrotehnice (caracter antropic), blocarea scurgerii apelor datorită ghețurilor, împotmolire; • alunecările de teren, prăbușirile, avalanșele de pământ sau roci. Efectele distructive ale acestor fenomene pot fi evitate sau în mare măsură, atenuate. La nivelul actual al cunoștințelor științifice, deși nu este posibil de prevăzut exact timpul lor de producere, se poate determina destul de precis locul unde ele se vor produce, în fapt, cu excepția cutremurelor, celelalte sunt previzibile cel puțin cu câteva ore înainte. Se știe, spre exemplu, care sunt zonele inundabile, zonele de mare seismicitate (gradul 7 și peste) sau cele cu alunecări. Acest lucru poate permite adoptarea de măsuri eficiente de protecție. Conform Ordinului comun al MLPAT nr. 62/N, MAPPN nr.1955 și DAPL nr. 190/288 din 31 iulie 1998, zonele expuse la riscuri naturale sunt reprezentate cu prioritate de alunecări de teren și inundații. Identificarea, inventarierea și delimitarea acestor zone în conformitate cu ordinul menționat se face prin grija consiliilor județene și locale pe baza: • Cercetărilor de teren • Studiilor geotehnice privind construibilitatea terenurilor și condițiile de fundare a construcțiilor; • Concluziilor studiilor de specialitate, întocmite în acest scop; • Detalierii macrozonării teritoriului țării cuprinsă în secțiunea PATN; • Inform. de la localnici privind evoluția fenomenelor, ritmicitatea și amploarea lor; În județul Iași nu s-a întocmit un astfel de studiu pentru toate localitățile. În aceste condiții identificarea și delimitarea zonelor cu riscuri naturale s-a făcut pe baza datelor și informațiilor existente la această dată. În perioada actuală în zonele amplasamentelor se constată următoarele: • Unele amplasamente prezintă zone cu fenomene de instabilitate în activitate, zone cu pericol de inundabilitate sau cu umiditate excesivă, zone ce au fost marcate în planșele 2.1 și 2.2; Măsurile imediate propuse sunt următoarele: • Delimitarea terenurilor alunecate și inundabile, inclusiv a zonelor de influență și instituirea perimetrelor cu interdicții de construire. • Inventarierea construcțiilor cuprinse în zonele de interdicție, cu stabilirea regimului juridic și economic al terenurilor afectate. Alte măsuri secundare de utilizare rațională a terenurilor supuse alunecărilor sunt: • evitarea supraîncărcării cu construcții grele a căror fundație este instalată superficial; săparea debleurilor și a altor lucrări de artă pentru șosele și căi ferate; înlăturarea pe cât posibil sau reducerea circulatiei de tonaj greu etc.; se taie arborii prea grei care nu au o rădăcină pivotantă care să străbată întregul deluviu de alunecare; MEMORIU GENERAL 20

Pagina 21

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA • evitarea înghețului, dezghețului și crăparea solului prin acoperirea cu ierburi și plantații adecvate regiunii. Teritoriul comunei studiate are terenurile amplasate pe zona colinară de la sud de orasul Iași, cu un relief frământat cu altitudini ce se încadrează între 200 și 450 m, fiind format din dealuri și platouri mici mărginite de versanți abrupți cu o înclinare generală spre sud-est. Aproape toți versanții sunt afectați de eroziune și uneori de procese active de alunecare. De aceea, terenurile au un potențial productiv scăzut. Din cauza zonelor cu riscuri naturale - terenuri alunecatoare cu zone care prezintă fenomene de instabilitate generală și locală, există condiții dificile de construibilitate. Datorită pârâurilor existente (Nicolina, Lotcii, Ciurbești) cu afluenții lor care au un regim de curgere torențial, apare pericolul de viituri care dau naștere la eroziuni de maluri, prăbușiri de taluze, fapt ce impune necesitatea de consolidare și ameliorare a malurilor cât și a albiilor, în special în intravilan. MEMORIU GENERAL 21

Pagina 22

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA 2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU • Încadrarea în rețeaua de localități Comuna Ciurea este situată în partea centrală a județului Iași și în partea sudică a municipiului Iași. Aceasta se învecinează: • la nord – cu teritoriul municipiului Iași; • la vest – cu teritoriul comunelor Mogoșești și Miroslava; • la sud – cu teritoriul comunei Grajduri; • la est – cu teritoriul comunelor Dobrovăț și Bârnova; Cele 7 vetre de sat sunt dezvoltate în general de-a lungul principalelor cai de comunicație rutieră. Centrul politico-administrativ al comunei Ciurea, este localitatea Ciurea. Legătura cu cel mai important centru din județ – municipiul Iași, este asigurată, rutier, prin intermediul DJ 248 Iași-Buhăiești-Vaslui, iar cea feroviară este asigurată de magistrala Tecuci-Iasi-Ciurea, prin stația CF Ciurea și halta Piciorul Lupului. Ca și alte localități ale teritoriului administrativ, Ciurea face parte din localitățile rurale situate în zona de deplasare de 30 min. față de municipiul Iași, având cu acesta relații de subordonare pe linie administrativă. Legătura cu cel mai important centru din județ - municipiul Iași, este asigurată pe traseul rutier DJ 248, distanța față de acesta fiind de aproximativ 15 Km. Relațiile de interconectare în teritoriu a comunei Ciurea sunt polarizate aproape în totalitate de minicipiul Iași, comuna facând parte din zona periurbana a acestuia. În prezent funcțiile de bază ale localității sunt funcția agricolă și funcția de cazare a populației proprii. Față de satele componente ale comunei, localitatea Bosia are rol de coordonare administrativă și socio-culturală. Legăturile cu comunele și localitățile învecinate sunt asigurate de: • D.J. 248 din Iași - Lunca Cetățuii - Dumbrava - Grajduri; • D.J. 248C din Lunca Cetatuii (din D.J. 248) - Ciurea - Picioru Lupului - Mogoșești; • D.J. 248D din Ciurea (din D.J. 248C) - Bârnova; • D.C. 29 din Iași (din D.J. 248) - Hlincea -Lunca Cetățuii - Ciurea; • D.C. 41 din Ciurea - Picioru Lupului - Slobozia; • D.C. 41A din D.J. 248 - Curături - Picioru Lupului; • D.C. 51 din D.J. 248 - Curături. Teritoriul comunei Ciurea este strabatut de traseul de cale ferată 600: Tecuci – Iași, linie dubla neelectrificata intre Iași - Grajduri, cu o lungime de cca. 13,5 km pe teritoriul comunei Ciurea. În comuna se gaseste statia CF Ciurea, deschisa pentru traficul de persoane cât și pentru cel de marfuri,care se afla in satul Lunca Cetatuii. Aceasta statie este monument istoric, construita in anul 1893. În comuna mai functioneaza și halta Picioru Lupului care se gaseste in satul Ciurea. • Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei Teritoriul localității Ciurea - centru de teritoriu administrativ - este situat în partea centrală a teritoriului administrativ al comunei Ciurea. Localitatea este dezvoltată de –a lungul drumului județean DJ 248C, DJ 248D și DC41 care fac legătura: o Spre nord cu localitatea Lunca Cetățuii prin intermediul DJ 248 C; o Spre sud prin intermediul DC 41cu localitățile Piciorul Lupului, Slobozia și de acolo cu comuna Bârnova; MEMORIU GENERAL 22

Pagina 23

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA o Spre est cu comuna Bârnova prin intermediul DJ 248 D; o Spre vest cu comuna Mogoșești prin intermediul DJ 248 C; Teritoriul localității Piciorul Lupului - este situat în partea central sudică a teritoriului administrativ al comunei Ciurea. Localitatea este dezvoltată de –a lungul drumului comunal DC41 care face legătura: o Spre nord cu localitatea Ciurea și Lunca Cetățuii; o Spre sud cu localitatea Slobozia și de acolo cu comuna Bârnova; Teritoriul localității Dumbrava - este situat în partea vestică a teritoriului administrativ al comunei Ciurea. Localitatea este dezvoltată de –a lungul drumului județean DJ 248 care face legătura: o Spre nord cu localitatea Lunca Cetățuii și de acolo cu municipiul Iași; o Spre sud cu localitatea Curături și de acolo cu comuna Grajduri; Teritoriul localității Lunca Cetățuii - este situat în partea nord vestică a teritoriului administrativ al comunei Ciurea. Localitatea este dezvoltată de –a lungul drumului județean DJ 248 și DJ 248C care fac legătura: o Spre nord cu municipiul Iași prin intermediul DJ 248; o Spre sud prin intermediul DJ 248 cu localitățile Dumbrava, Curături și de acolo cu comuna Grajduri; o Spre est cu localitatea Ciurea prin intermediul DJ 248 C; Teritoriul localității Slobozia - este situat în partea sud - estică a teritoriului administrativ al comunei Ciurea. Localitatea este dezvoltată de –a lungul drumului comunal DC 41 care face legătura: o Spre nord cu localitățile Piciorul Lupului și Ciurea; o Spre sud cu teritoriul comunei Bârnova; Teritoriul localității Curături - este situat în partea sudică a teritoriului administrativ al comunei Ciurea. Localitatea este dezvoltată de –a lungul drumului județean DJ248 și drumului comunal DC 41A care fac legătura: o Spre nord cu localitățile Dumbrava, Lunca Cetățuii și municipiul Iași; o Spre sud cu teritoriul comunei Grajduri; Teritoriul localității Hlincea - este situat în partea nordică a teritoriului administrativ al comunei Ciurea. Localitatea este dezvoltată de –a lungul drumului comunal DC 29 care face legătura: o Spre nord cu municipiul Iași; o Spre sud cu localitatea Ciurea; Din punct de vedere al relațiilor în teritoriu, localitățile Dumbrava, Hlincea, Picioru Lupului, Slobozia și Curături au relații de subordonare administrativ-teritorială și de folosire a dotărilor social-culturale pe care le acesta le oferă, cu localitatea Ciurea și Lunca Cetățuii; Relațiile cu municipiul Iași sunt constituite în principal din deplasările pentru muncă, pentru aprovizionarea cu produse comerciale și de larg consum și pentru comercializarea pe piața comunei de produse agroalimentare obținute în gospodăriile individuale, precum și pentru utilizarea dotărilor acestuia (spital, liceu, judecătorie, etc). Aceste relații sunt facilitate de un sistem rutier de calitate și se fac în mare parte cu mijloace de transport ocazionale oferite de particulari, prin curse regulate de maxi-taxi efectuate de trasportatori autorizați. • Relații de intercondiționare Funcția de aprovizionare cu produse agroalimentare perisabile a fost dezvoltată în principal în cadrul CAP Ciurea, care a avut cel mai diversificat profil de productie, suplimentat cu capacități de depozitare și prelucrare, activități industriale cu caracter auxiliar, și capacități MEMORIU GENERAL 23

Pagina 24

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA proprii de desfacere în piețele municipiului Iași. Chiar dacă în momentul de față există o asociație care a preluat din funcțiile fostului CAP, se poate aprecia că actuala dezvoltare a funcției, este sub nivelul anului 1989. Funcția de cazare a activilor cu locul de muncă în municipiul Iași s-a diminuat, față de anul 1989, dar a rămas la cca. 1500-2000 de navetiști. De asemenea, a scăzut și numărul navetiștilor care lucrează în comuna Ciurea, atât din Iași, cât și din comunele învecinate. Funcția de asigurare a populației orașului cu zone de agrement a rămas în continuare la nivelul potențialului natural favorabil, dar nevalorificat, în special în zona satului Dumbrava și în zona sudică, în vecinatatea satelor Piciorul Lupului, Curături și Slobozia. În ceea ce priveste relațiile comunei Ciurea cu municipiul Iași, trebuie remarcată înscrierea satului Lunca Cetățuii într-un conglomerat funcțional cu Combinatul FORTUS S.A. Iași, pe teritoriul comunei Ciurea funcționând stația feroviară a combinatului și halda de zgură a acestuia. De asemenea, o parte din salariații FORTUS S.A. locuiesc în cartierul de blocuri din satul Lunca Cetățuii. Preluarea în comuna Ciurea a unor obiective aferente municipiului Iași, reprezintă a patra funcție specifică a zonei periurbane: Fabrica de caramidă și de cherestea pentru Regionala de Căi Ferate Iași. • Relațiile economice Relațiile economice ale comunei Ciurea cu comunele învecinate, și nu în ultimul rand cu municipiul Iași, constituie suportul material al dezvoltarii mediului economic actual. Astfel, prin asigurarea cu materii prime pentru unele ramuri industriale din oraș, cu produse agroalimentare a pietelor urbane se obțin cea mai mare parte a veniturilor necesare dezvoltarii comunei și traiului zilnic al populatiei, în același timp, orașul acoperind cu produse industriale și de larg consum necesarul spațiului rural. În conturarea zonei de influență, relațiile economice au devenit fundamentale, realizând legătura materială dintre spatiul rural și cel urban. Ele se caracterizează printr-o complexitate tot mai accentuată și printr-o stabilitate ce depașește cu mult relațiile demografice, social culturale, politico-administrative. Această stabilitate rezultă din relațiile de complementaritate care există între potentialul economic al orașului și cel al zonei înconjuratoare. Principalele tipuri de relatii economice care se realizează între oraș și teritoriu sunt cele existente între industria orașului și resursele naturale ale ariei adiacente, între consumul agroalimentar urban și agricultura spațiului rural, între industria orașului și întreprinderile din mediul rural. • Relatii demografice Dinamica relațiilor demografice dintre oraș și zona rurală adiacentă evidentiază în final un avantaj categoric pentru primul. Astfel, raportul dintre populația nascută în oraș și cea provenită din alte localități remarcă aportul sporului migratoriu în cresterea populației urbane. Eliberarea unui mare volum de forță de muncă din ramurile agricole, a determinat intense mișcări de populație din zonele rurale spre oraș, pe de o parte, cât și pe baza excedentului, migrări spre zonele deficitare ale tării (Banat), pe de altă parte. În prezent asistăm la schimbarea sensului de flux migrator prin revenirile în zonele de origine. Situația plecărilor din zona de influență Iași în perioada 1985-1996 se prezenta astfel: Mediile din perioada Mediile din anul Zona de influență Iași 1985-1995 1996 Plecări Rata ‰ Plecări Rata ‰ Total zona Iași 6.035 12,1 5.481 11,1 Municipiul Iași 1.074 3,2 2.277 7,0 Comunele din izocrona de 30' 1.659 24,6 1.162 15,8 Comunele din izocrona de 60' 3.302 33,5 2.042 21,0 MEMORIU GENERAL 24

Pagina 25

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA Se constată că ponderea cea mai mare în privința emigrării (plecărilor) revine mediului rural, cu predilecție populația aflată în comunele din izocrona de 60'. Mirajul civilizației urbane, existența de locuri de muncă și de poșibilități de calificare, cât și facilitățile oferite de dotările și echipările orășenești, au determinat ca o mare parte din tineretul din mediul rural, după obținerea calificării, să se stabilească în oraș. Al doilea flux important al mișcării migratorii, dar diferit ca sens, îl reprezintă cel ce constituie populația imigrată (venită) în zona studiată. Situația venirilor spre zona de influență Iași în perioada 1985-1996 se prezintă astfel: Mediile din perioada Mediile din anul Zona de influență Iași 1985-1995 1996 Veniri Rata ‰ Veniri Rata ‰ Total zona Iași 7.222 14,5 6.130 12,4 Municipiul Iași 4.928 14,8 3.264 10,0 Comunele din izocrona de 30' 1.579 23,4 1.377 18,7 Comunele din izocrona de 60' 715 7,2 1.489 15,3 Constatăm că cele mai ridicate rate medii ale imigrărilor s-au întâlnit în comunele din izocrona de 30' (deci și în comuna Ciurea) și municipiul Iași, explicabil prin atracția ce o exercită orașul asupra tineretului și a grupelor de populație în vârstă aptă de muncă. Datele prezentate pentru anul 1996, separat, demonstrează o schimbare a fluxului spre mediul rural, din cauza condițiilor lipsite de perspectivă din mediul urban. Pentru interpretarea corectă a fenomenului, se impune urmărirea pe același interval de timp, cuantificarea sporului migrator rezultat în urma diferenței dintre emigrări și imigrări, care determină ca și sporul natural, creșterea sau descreșterea numărului de locuitori. Mediile din perioada Mediile din anul 1996 Zona de influență Iași 1985-1995 Spor migrator Rata ‰ Spor migrator Rata ‰ Total zona Iași 1.187 2,3 649 1,3 Municipiul Iași 3.854 11,5 987 3,0 Comunele din izocrona de 30' -80 -1,1 215 2,9 Comunele din izocrona de 60' -2.587 -553 -553 -5,7 În zona de influență analizată, fluxurile mișcării migratorii au avut în marea lor majoritate direcție spre municipiul Iași și într-o măsură redusă au vizat unele localități cu o economie mai dezvoltată (Ciurea, Holboca, Podu Iloaiei, Tomești). Sporul real al populației reprezintă rezultanta obținută în urma însumării algebrice dintre sporul natural și soldul migrator, care exprimate în rate la 1000 locuitori, pe același intrval de timp, se prezintă astfel: Rata medie în perioada Rata medie în anul 1985-1995 (‰) 1996 (‰) Zona de influență Iași Spor Sold Spor Spor Sold Spor natural Migrator Real Natural Migrator Real Total zona Iași 6,6 2,3 8,9 0,6 1,3 1,9 Municipiul Iași 4,8 11,5 16,3 -0,2 3,0 2,8 Com. din izocrona 30' 10,8 -1,1 9,7 2,3 2,9 5,2 Com. din izocrona 60' 10,2 -26,3 -16,1 2,1 -5,7 -3,6 Sursa: Caietele statistice ale județului. MEMORIU GENERAL 25

Pagina 26

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA Din acest tabel de sinteză constatăm că cel mai ridicat spor real se realizează în comunele din izocrona de 30' depășind sporul înregistrat de municipiul Iași. La baza acestui fenomen fiind aportul provenit din migrație spre comunele menționate anterior. Momentul actual, caracterizat de greutățile prin care trece economia națională, generează o tendință de diminuare a mișcării migratorii, intra și interjudețene, atât la nivelul comunelor cât și la nivelul municipiilor și orașelor. Resursele naturale, atâtea câte sunt, potențialul economic, industrial, agricol și turistic, precum și mărimea pieței de desfacere, cu implicații în creșterea standardului de viață, sunt tot atâția factori de stabilizare a populației în zonă. Fenomenul cu cele mai multe implicații asupra relațiilor demografice, economice și culturale dintre oraș și zona rurală este deplasarea zilnică pentru muncă. După cum am constatat în tabelul prezentat la sistemul de căi de comunicație, se poate afirma că spre municipiu, totalitatea deplasărilor, atâtea câte au mai rămas, provin din comunele situate favorabil pe traseele feroviare și rutiere, aflate în izocronele de 30' și 60', condiționate de criteriul accesibilității. Analiza din punct de vedere al numărului de navetiști ce participă la acest fenomen, evidențiază faptul că în cazul municipiului Iași, comunele situate în primul inel au cel mai mare aport de populație ce se deplasează pentru muncă și studii. Constatarea generală este că începând cu anul 1991 acest fenomen s-a diminuat considerabil, datorită situației dificile prin care trece economia națională și a județului în ultimii ani. • Relațiile politico – administrative Atribuțiile de ordin politico - administrativ ale orașului în teritoriu le diversifică relațiile, de astă dată numai coordonatoare bazate pe autonomie locală, cu localitățile rurale. Municipiul Iași, fiind unul din cele mai mari orașe ale tării, datorită instituțiilor ce le posedă cu caracter regional, coordonează numeroase activități de ordin juridic, politic și administrativ ale mai multor județe, preluând o serie din funcțiile capitalei. Centrul județean, prin caracterul pregnant politic și administrativ pe care îl are, constituie nucleul de bază în realizarea dezvoltării economico - sociale pe spații mult mai restrânse, în coordonarea tuturor laturilor producției materiale și spirituale. Municipiul Iași, resedința de județ, asigură o mai buna dirijare a procesului de dezvoltare în profil teritorial. Clasat de rang I, municipiul Iași se impune prin următoarele disponibilități: - Localizare geografică favorabilă - prin situare geo-strategică de interes internațional sau european, constituind un centru de dezvoltare și atractivitate, cu localizare în lungul axelor majore de căi de comunicație de importanță internațională/europeană. - Populație: număr important de locuitori – 320.888 locuitori în 2002, formare profesională de înaltă specializare - forță de muncă cu o calificare superioară, caracterizată prin flexibilitate/dinamism, identitate proprie: identificarea caracterului specific al orașului simultan cu constiinta apartenenței sale la grupa orașelor de acest rang. - Accesibilitate: accesibilitate directă la rețeaua majoră de căi de comunicație paneuropene (rutiere, feroviare, navale și aeriene) și naționale. - Funcțiuni economice: bază economică la înalt nivel tehnologic și flexibilă (sector secundar, servicii productive, socio-culturale și de natură informatică). - Nivel de dotare/echipare: prin asigurărea unui potențial de gazduire/primire a unor funcții și echipamente a căror importantă, calitate și capacitate corespund standardelor/cerințelor europene. - Principalele categorii și tipuri de dotari, echipamente: • instituții de decizie politică, juridică și economică de importanță internatională, națională sau regională, • instituții nationale și regionale de reputatie internationala/europeana, MEMORIU GENERAL 26

Pagina 27

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA • instituții straine și internationale cu sediu permanent, • diverse organizatii cu sucursale, filiale și agentii în strainatate, • alte dotari/echipamente: educatie, cercetare stiintifica, sanatate, cultura, comert, servicii comerciale prestate populației și agentilor economici, mass - media, sport, agrement, protectie mediu, culte, ordine publica, apararea tarii și șiguranta nationala. • Relatii comerciale O puternica legatura între oraș și zona adiacentă, favorizata de posibilitățile de transport, de veniturile populației și de puterea economico-administrativă a municipiului Iași o constituie legatura comercială. Ea rezultă din incapacitatea dotarilor sătesti de a asigura cererea în produse alimentare, de uz casnic și general a locuitorilor. Raporturile comerciale dintre sat și oraș cunosc doua nuanțe: una legată de raporturile dintre magazinele sătești și sectia comercială de distribuire a mărfurilor (inclusiv depozitele) din centrul urban și alta reieșită din deplasarea localnicului la oraș și aprovizionarea directă din magazinele acestuia. În general în realizarea volumului de vânzari din municipiu un loc important îl dețin locuitorii ariei rurale din jurul orașului. Un loc aparte îl reprezintă navetistul, care aproape zilnic efecteaza cumparaturi pe piața urbană. Concluzia este că, de regulă, un oraș industrializat are arealul de atracție comercială aproximativ suprapus pe cel al recrutării forței de muncă, iar în rest atracția comercială se manifestă mai mult ocazional. • Relațiile social – culturale Având în vedere că localitățile componente comunei Ciurea se află în zona de influență a municipiului Iași și a viitoarei Zone Metropolitane, acestea vor beneficia de dotările social culturale ale municipiului Iași (activitatea de învatamânt, dotarile sanitare - în special cele spitalicești - etc). Activitatea de învatamânt poate oferi urmatoarele servicii: Învatamântul superior, care deservește nu numai zonele de influență rurală ci oferă și servicii de nivel internațional, national și local pe tipuri: - universitar - stiinta, - universitar - medicina, - universitar - tehnic, - universitar - agronomic, - academic - artistic, - teologie (romano - catolic). Toate institutiile de învatamânt superior, au și colegii cu învatamânt la zi cu durata de 3 ani. Spatiile de învatamânt au și dotările conexe (cazare, cantine, terenuri de sport, etc.). Învatamântul mediu, dezvoltat pe diferite profile (artă, sport, pedagogic etc) este punct de atracție pentru populația cu vârsta scolara din comunele periurbane Iași-ului. Atracția învatamântului mediu se extinde pe întreaga zonă a Moldovei. Învatamântul tehnic de maiștrii și postliceal de specialitate, reprezintă un punct de atracție a elevilor din zonele rurale deoarece dispune de dotarea și echiparea necesară. Ocrotirea sănătății. Având în vedere ca zona rurală pentru care se efectuează acest P.U.G. are o dotare sanitară medie (care nu prezintă puncte sanitare dotate cu diverse aparaturi moderne - spitale, în general) populația comunei apelează frecvent la serviciile oferite de către unitățile sanitare care sunt concentrate în municipiul Iași. Solicitarea, în funcție de specialiști, se extinde de la nivelul municipiului, judetului până la nivelul întregii Moldove. Judetul Iași, prin municipiu, deține după Bucuresti cele mai multe spitale și policlinici din tară. MEMORIU GENERAL 27

Pagina 28

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA Același lucru este valabil și în privința numărului de paturi în spitale, iar în ceea ce priveste numărul de medici se situează pe locul trei după municipiul Bucuresti și judetul Cluj. Astfel, în anul 1994 în municipiul Iași funcționau 13 spitale (62,0 % din total județ), existau 6.283 paturi în spitale (73,0 % din total județ) și își exercitau meseria 1.513 medici (71,0 % din total județ). Cultura, arta, sport. Teritoriul comunei Ciurea nu dispune de dotari culturale care sa poată satisface pe deplin gustul populației aflate în zonă. De aceea populația comunei apelează la serviciile oferite de dotarile culturale ce sunt concentrate în municipiul Iași. Sub aspectul indicatorilor statistici, județul Iași deține locul 2 în ierarhia județelor tării, ceea ce scoate în evidență, în special, rolul municipiului Iași de principal centru cultural, rol pe care-l deține de astfel de foarte multă vreme. Administratie ecleziastică Mitropolia Moldovei reprezintă principala forță de atracție a populației creștine din mediul rural (în cazul nostru populația comunei Ciurea). Acest punct principal de atracție este completat cu celelate culte bisericești aflate în municipiul Iași. Tot de interes zonal este considerată activitatea cultului catolic în cadrul Episcopiei, cât și activitatea unor alte culte (baptist, penticostal, crestin după Evanghelie, adventist etc.) care își au centrul administrativ în municipiul Iași, dar raza de cuprindere este județul Iași sau, în unele cazuri, județele limitrofe. Activități financiar - bancare și asigurări. Fiind concentrate în marea lor majoritate în municipiul Iași, devin activități de interes zonal, ceea ce nu înseamna în realitate un avantaj, dar sporeste forța de atracție spre aceste unități, implicit spre oraș. Alte activități de interes zonal. Populația comunei Ciurea mai este atrasă de urmatoarele institutii: Comisariatul militar Iași, Unități militare, Judecatoria și Parchetul Iași, Inspectoratul de Politie al Județului Iași, Grupul Județean de Pompieri, s.a. Relațiile cu Zona Metropolitana Iași Urmărind evoluția în timp a localităților comunei Ciurea și a relațiilor ce s-au stabilit între acestea și restul teritoriului județului Iași, în mod special a relațiilor cu municipiul Iași, putem afirma ca teritoriul comunei face parte din zona de influență a celui mai mare oraș din Moldova. Analizând componența Sistemului în diferite momente ale evoluției acestuia, putem constata apartenenta constantă a comunei Ciurea la acest sistem, asa cum rezultă și din tabelul urmator: Unitățile Unitățile teritorial teritorial Nr. Unitățile teritorial administrative administrative Anul administrative crt. componente care au ieșit din care au intrat sistem în sistem 1930 18 - Aroneanu, Bârnova, Ciurea, - - Comarna, Golaiesti, Grajduri, Holboca, 1. Mironeasa, Miroslava, Mogosesti, Popricani, Prisacani, Rediu, Schitu Duca, Tomesti, Țutora, Ungheni, Victoria 1956 22 - Aroneanu, Bârnova, Ciortesti, Ciurea, 5 - Ciortesti, 1 - Mironeasa Comarna, Dobrovat, Golaiesti, Grajduri, Dobrovat, Holboca, Horlesti, Letcani, Miroslava, Horlesti, 2. Mogosesti, Popricani, Prisacani, Rediu, Letcani, Schitu Duca, Tomesti, Țutora, Ungheni, Voinesti Victoria, Voinesti MEMORIU GENERAL 28

Pagina 29

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA 1966 33 - Andrieseni, Aroneanu, Bârnova, 12 - 1 - Ciortesti Bivolari, Ciurea, Comarna, Dobrovat, Andrieseni, Dumesti, Golaiesti, Grajduri, Holboca, Bivolari, Horlesti, Letcani, Madârjac, Miroslava, Dumesti, Mogosesti, Movileni, Podu Iloaiei, Madârjac, Popricani, Prisacani, Probota, Rediu, Movileni, Podu 3. Schitu Duca, Șinesti, Tomesti, Trifesti, Iloaiei, Țiganași, Țutora, Ungheni, Victoria, Probota, Vladeni, Voinesti Popesti, Șinesti, Trifesti, Țiganași, Vladeni 1984 24 - Aroneanu, Bârnova, Ciortesti, Ciurea, 2 - Ciortesti, 12 - Andrieseni, Comarna, Dobrovat, Dolhesti, Golăiesti, Dolhesti Bivolari, Costuleni, Holboca, Horlesti, Letcani, Miroslava, Dumesti, Grajduri, Mogosesti, Popricani, Prisacani, Probota, Madârjac, 4. Rediu, Schitu Duca, Tomesti, Țiganași, Movileni, Podu Țutora, Ungheni, Victoria, Voinesti Iloaiei, Popesti, Șinesti, Trifesti, Vladeni 2001 23 - Aroneanu, Bârnova, Ciurea, 1 - Movileni 2 - Ciortesti, Comarna, Dobrovat, Golaiesti, Holboca, Dolhesti Horlesti, Letcani, Miroslava, Mogosesti, 5. Movileni, Popricani, Prisacani, Probota, Rediu, Schitu Duca, Tomesti, Țiganași, Țutora, Ungheni, Victoria, Voinesti Zona de influență este reprezentată de teritoriul și localitățile care înconjoară un centru urban și care sunt influențate direct de evolutia orașului și de relațiile de intercondiționare și de cooperare care se dezvoltă pe linia activităților economice, a aprovizionării cu produse agroalimentare, a accesului la dotarile sociale și comerciale, a echipării cu elemente de infrastructură și cu amenajări pentru odihnă, recreere și turism. Dimensiunile zonei de influență sunt în relație directă cu mărimea și cu funcțiunile centrului urban polarizator. Localitățile urbane generează zone de influență la diferite niveluri, înregistrând modificări de la o etapă la alta, în sensul extinderii sau restrângerii teritoriului aferent, modificări datorate fie creșterii importanței localității respective ca urmare a amplificarii functiunilor sale, fie dezvoltarii, în teritoriul apropiat, a unei alte localitati în masura a genera o zona proprie, degrevând astfel principalul centru de atractie de o serie de functiuni pe care initial le exercita. Orașul dispune de relatii de diferite genuri, directii și intensitati cu spatiul sau adiacent (complementar și urban în același timp), relatii ce îi asigură existenta și prosperitatea, a căror totalitate determina zona de influenta a centrului urban respectiv. Structura interna a zonei de influenta releva legaturi foarte strânse între toate asezarile rurale și urbane care se ierarhizeaza în sisteme proprii, la nivelul superior aflânduse orașul coordonator. Din aceste conșiderent rezulta ca zona de influenta se constituie întrun element fundamental în individualizarea principalelor sisteme de localitati, fiind foarte utila în depistarea celor mai semnificative relatii teritoriale. MEMORIU GENERAL 29

Pagina 30

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA Marimea zonei de influenta depinde de gradul de dezvoltare a tarii respective, de talia orașului, de denșitatea centrelor urbane în teritoriu, de pozitia geografica fata de unele elemente naturale majore (munti, fluvii) și fata de granitele politice dintre state. Relațiile dintre oraș și teritoriul adiacent adiacent se caracterizează și se materializează în relații de natură economică, demografică, socială, culturală, politico - administrativă etc. Din aceste considerente se deduce că zona de influență nu poate fi un tot global, ca exista influențe care dispar de la o anumită distantă, evidențiindu-se altele (administrative, culturale etc.). Scăderea treptată a atracției și a influentei, în același timp, a condus la individualizarea în cadrul zonelor de influență, după categoriile de relații dominante, a două sau trei subzone (inele). MEMORIU GENERAL 30

Pagina 31

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA 2.4. ACTIVITATI ECONOMICE • Profilul economic al comunei Caracterizarea nivelului actual de dezvoltare a activităților economice pune probleme deosebit de complexe din punctul de vedere al determinării direcțiilor de urmat în perspectivă. Pe teritoriul comunei mai functionează S.C. AGROMEC S.A. CIUREA și S.C. AGROIND S.A. CIUREA, cu profil de prestări servicii în agricultură, Halda de zgură - CUG. Economia comunei Ciurea are un caracter predominant agricol. La nivelul anului 1989 volumul activității economice se realiza în proportie de 48,20% în agricultură, 6,30% în industrie, iar restul de 45,50% în servicii. Volumul activității economice după anul 1990 a scăzut, crescând ponderea producției agricole. Din lista pusă la dispoziție de primăria comunei Ciurea reiese că pe teritoriul comunei, în anul 2010, își aveau sediul 250 de agenți economici: Nr. Nr. FIRMA FIRMA crt crt 1 SC BAC INSTALATII SRL 40 SC COVAD COM SRL 2 SC GHERASIM VIONID SNC 41 MANASTIREA HLINCEA 3 SC FELDEA SRL 42 PF PASNICIUC MARIA 4 SC ANTALGO SRL 43 AF ROMAN VASILE 5 SC PHONIX SA IASI 44 AF COTOFANU NELU 6 COOP.CONSUMCOOP SCANTEIA 45 PF NEGRUT TROFIN 7 SC IRICAD SRL 46 CABINET MEDICAL IND.DR.BUDUI VASILICA 8 DIRECTIA REGIONALA POSTA IASI 47 CABINET MEDICAL IND.DR.IOSUB MAGDA 9 CN CFR SUCURSALA IASI 48 CABINET MEDICAL IND.DR.CROITORU LIVIU 10 SC MOLDOFOREST SA IASI 49 STEE BACAU 11 SCA BUCIUM SA 50 SC MEGA AUTO SRL 12 SC FORTUS IASI 51 SC CENTRUC SRL 13 DIRECTIA TELECOMUNICATII IASI 52 SC B PLUS COM SRL 14 CMR MOLDOVA IASI 53 SC DORINTA SRL 15 OCOLUL SILVIC DOBROVAT 54 AF MUNTEANU RODICA 16 OCOLUL SILVIC PADURENI 55 AF CIUBOTARIU DAN 17 OCOLUL SILVIC CIUREA 56 SC CONSTANDACHE SRL 18 SUCURSALA MARFA IASI 57 SC ZAFARM 19 SC MAKLER PLUS SRL 58 SC POPAS OPREA SRL 20 SC PITT SRL 59 GROUP PRIVAT SECURITY (GPS) SRL 21 SC SAVI-CONSTRUCT SRL 60 PF ASAFTEI DANIELA 22 AF TOFAN MIHAELA 61 FUNDATIA PAROHIA SF. DUMITRU 23 SC ASTORIA SRL 62 SC LUNCA CETATUII 24 SC TIENDA SRL 63 SC PROAUDIT SRL 25 SC STEFAROM SRL 64 SC ACORD BG SRL 26 SC MUMY-ART SRL 65 AGENTIA DOMENIILOR STATULUI BUCURESTI 27 SC TRIO-ROM SRL 66 SC ELA MI SRL 28 SC EL DRIVER SRL 67 SC LIDUALEX SRL 29 PFA BUSTIUC ILEANA DANIELA 68 SC ONE LILI SRL IASI 30 SC CASA RALIONA SRL 69 SC ANDIRO MOB SRL 31 SC ALBERTO TRANSS SRL 70 SC DANLILI SRL 32 SC NECTAR SRL 71 SC AGRIMARVAS SRL 33 AN APELE ROMANE 72 SC COMPOST COMPANY SRL 34 RENEL IASI 73 SC BT ASIGURARI IASI 2 35 SC ROM CONSTRUCT SRL 74 SC LILI FASHION SRL 36 SC AGROCOM PLAI SRL 75 SC ETRECTROC MONDIAL SRL 37 SC WORLD BUSINESS SRL 76 BIROU NOTARIAL NOTAR PUBLIC CHEPTENE ANDI 38 SC INCOMET SRL 77 SC ADI ZENA IMPEX SRL 39 SC NICU TRANSS SRL 78 SC RAV DISTRIBUTION SRL MEMORIU GENERAL 31

Pagina 32

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA Nr. FIRMA Nr. FIRMA crt crt 79 AF IANTU MIHAELA 133 SC STANDARD GRUP SRL 80 SC INTER EXPRES COMPANY SRL 134 SC BIMARV-OK SRL 81 AF BEZEDEICA LILIANA 135 SC INSPIRE SRL 92 SC CANTEMIR LINE SRL 136 SC AGROIND SA CIUREA 83 SC PAS ELEN SRL 137 SC NICOLAS RO COMP SRL 84 SC ARO DE AUR 138 APA VITAL SA 85 SC LIMASOR 139 SC ACTIV PLUS SRL 86 SC PROVIO SERVICE SRL 140 SC ZINC ART SRL 87 SC AGROSTAR SRL 141 AF CASAPU IOAN 88 SC INTERMET INOX SRL 142 SC FARMACIA SF. ELENA SRL 89 SC UTIL GARDEN SRL 143 SC ARISILVA SRL 90 SC FORESTAL CIC SRL 144 CABINET INDIVIDUAL AVOCAT-COTOMAN L. CETATUII 91 AUTO-TRANZIT CUCOS SRL 145 SC SALMACOM SRL L. CETATUII 92 SC RELCOM INVEST SRL 146 SC INTER TEXAS COMPANY SRL L. CETATUII 93 SC SERVO-ADETE SRL 147 SC ANA MARIA FARM SRL 94 AF MACOVEI CRISTIAN 148 SC PRO AMI SERVICE SRL IASI 95 SC STEFADB SRL 149 SC ALNOOR COMPANI SRL DUMBRAVA 96 SECTA DE PROD. SANTA 150 SC REMAT SA IASI 97 E-ON MOLDOVA SA 151 SCOALA PICIORUL LUPULUI 98 ROMTELECOM SA REG. BACAU 152 BC CARPATICA IASI MOLDOVA IASI 99 SC PLUS CITY SRL 153 SC MAR-IUL CONSTRUCT SRL 100 SC METAL MILENIUM SRL 154 SC DIMIAN CONSTRUCT SRL L. CET. 101 SC MULTIMOB SRL 155 SC APACHE COM SRL 102 CIRCULAR BETON CONSTRUCT SRL 156 SC GRUP FOREST SRL CURATURI 103 SC CIUREA CONSTRUCT SRL 157 SC GOLDI SRL L. CETATUII 104 SC BRASOS SRL 158 SC AXA DUO SRL IASI 105 SC MOBIL STAR SRL 159 PF TOFAN TATIANA IASI 106 AF PATLAGICA MIHAI 160 AF AVADANI LCRAMIOARA SI SORIN -CIUREA 107 SC FINI PRO CONSTRUCT SRL 161 AF STAN NECULAI CIUREA 108 AMIMPEX SRL 162 AF ARNAUTU MITICA IASI 109 SC NATUR CHAMP SRL 163 SC PARAFA DE ARGINT SRL- L.CET. 110 STICOM MET SRL 164 SC MICAD GEO SRL CIUREA 111 SC RADICAL TRADING SRL 165 SC MOROSANU CONSTRUCT SRL 112 SC EXPERT IT SERVICE GRUP SRL 166 SC KILL MEDIA SRL 113 SC DENT TOTAL SRL 167 SC GIROMET GRUP SRL 114 SC GENERAL CONSTRUCT INC.SRL 168 CAB. DE AV. GALATANU ALEXANDRA ANDREEA 115 SC BRIANA SHOP SRL 169 SC NAROKA RC SRL 116 INSTITUTUL NATIONAL HIDROLOGIC 170 SC EURONYMOUS SRL V. LUPULUI 117 SC FREE STYLE SRL 171 SC EURO METAL SRL 118 SC MELISSA PROD SRL 172 SC VASY&DANY IMPEX SRL L.CET. 119 AF BANCESCU MARIAN-GELU 173 SC DANLIV DESIGN SRL L. CETATUII 120 SC TETRIS TRADE SRL 174 SC WHITE SRL L.CETATUII 121 SC GRAFO TOTAL SRL 175 SC NEDLAR SRL L.CETATUII 122 SC STRAKA SRL 176 SC ANG.THERM COMPANY SRL L.CET. 123 PF DAMIR ANCUTA 177 SC BANGAU CONSTRUCT SRL L. CET. 124 SC HUGE CONSTRUCT SRL 178 SC RUXY PROJECT SRL 125 SC XENOS RO SRL 179 SC SPIDER CONSTRUCT SRL L.CET. 126 SC SPEEDNET GRUP SRL 180 SC ALIMENTARA SA 127 SC KOSTY TRANS COMPANI SRL 181 SC CLAUDIA TRADE INTERNATIONAL 128 PAROHIA SF NICOLAE CIUREA 182 SC COMSTART 93 SRL 129 SC TUDOR TOURS SRL HLINCEA 183 SC PRODELMA SRL 130 SC MIHAI CRISTIAN 184 SC ELECTRONIC RESEARCH CENTER SRL 131 SC MUNTEAN FOREST 185 SC ELVA RO-COM SRL L. CETATUII 132 SC AGROBIOVEST SRL CIUREA 186 SC TBA DEVELOPMENT SRL IASI MEMORIU GENERAL 32

Pagina 33

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA Nr. FIRMA Nr. FIRMA crt crt 187 SC HELENIS SRL 219 SC FINI PRO CONSTRUCT IMPEX SRL 188 SC NICU SI RALU SRL 220 SC MAD&REM DESIGN SRL CIUREA 189 SC TRANS MIRANDA COMPANY SRL 221 SC VIACOM INSTAL SRL IASI CMI MF CABINET IND.DR. IONITA 190 222 SC PALLAS INTERCOM SRL L.CET. MARIA – LUNCA CETATUII 191 SC UTILAJ LTD SRL L. CETATUII 223 SC FIX CONSTRUCT SRL IASI 192 SC EXCES SRL 224 SC MAPA ROM INVEST SRL CIUREA –TOMESTI 193 SC TED CONSTRUCT SRL IASI 225 SC GESKIMO SRL 194 SC KILLMEDIA SRL L.CETATUII 226 ASOCIATIA CULTURALA ED. DANIIL SIHASTRUL 195 SC COOP MESTESUGAREASCA ASI 227 SC AM INTER TRANS SRL 196 SC MIODAVA SRL NR.10 228 SC FOX NORD SRL 197 SC EURO JOHN SRL 229 MARTORII LUI IEHOVA 198 VIIOMA COM SRL 230 I.I. TALMACIU ALINA-ELENA 199 SC LUCYPAN SRL 231 SC ANC COMPROEX GRUP SRL 200 SC FIX AUTO TRAFIC SRL 232 SC STEEL ALMET MITTAL SRL 201 SC DIANA-GABRIELA SRL L. CETATUII 233 PRIMARIA COM. CIUREA 202 SC AMCO SRL 234 SC INDUSTRIAL GABRIEL SRL 203 SC DASTECO SRL L. CETATUII 235 I.I. CRACIUN GABRIEL 204 INTREPRINDERE FAM. AGAPI V.IOAN 236 SC CON TEX COMPANY SRL 205 SC ROMEX COM SRL 237 SC LUCY DAN COM SRL 206 PF A.TARITA V. MIHAI 238 I.F. MACHEDON GHE-ELENA 207 SC RONICO COMPANY SRL 239 I.I. LUPUY FLORENTINA 208 SC E.C. OIL SRL 240 SC AMARANDEI & GRIG SRL 209 SC COMNEC SRL IMPEX 241 SC TOTAL IMOBILIARE 210 SC EMDORICOM SRL 242 SC VALIMEX SRL 211 PF UNGUREANU FLORICA 243 SC PIEMONTE SRL 212 SC AMBIENT COMPANI SRL 244 SC M&M ATHOS SRL 213 SC ROAL SRL 245 SC URBIS DESIGN SRL 214 CN TRANSELECTRICA BACAU 246 SC RECIPLAST GROUP SRL 215 SC CC RG MANAGEMENT & CONS. 247 SC DANY ROM-CHIM SRL 216 SC DIABELLA STYLE SRL 248 C.M.I. DR. IGNAT 217 SC FORESTAGA SRL 249 C.M.I. DR. GAVAZA 218 ORANGE ROMANIA 250 PF A PANTIRU V. CATALIN • AGRICULTURA Din punct de vedere a zonării producției agricole comuna se încadrează în zona a IX– a, zona Mogoșești, favorabilă producției de cereale, lapte și struguri. Comuna se caracterizează prin existența unor importante suprafețe de pădure – 1414 ha (cca 30 % din suprafața totală a comunei). Factori degenerativi ai solului. Circa 50% din suprafața agricolă a comunei este afectată de unul sau mai mulți factori degenerativi ai solului. Gradul de compactitate a terenurilor agricole este de aproape 42,8%. Un aspect aparte îl constituie faptul ca 70% din suprafața salinizată este teren amendabil. Situația factorilor de degradare a solurilor la 31. Dec. 1996 Nr.crt FACTORUL DE DEGRADARE SUPRAFAȚA PONDEREA ÎN SUPR. (ha) AGRICOLĂ(%) 1 Aciditate 569 21,2 2 Salinizare 210 7,8 3 Exces de umiditate 763 28,4 4 Inundabilitate 78 2,9 MEMORIU GENERAL 33

Pagina 34

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA 5 Compactitate 1149 42,8 6 Eroziune 692 25,8 7 Alunecari 630 23,5 8 Ravene 29 1,1 Sursa: Studiu privind dezvoltarea socio-economica a județului Iași, Orizont 2004, comuna Ciurea intocmit de Agentia Generala a Economistilor din România – filiala Iași, din anul 1997 Prezentăm în continuare situația terenurilor degradate pe tipuri de degradare și situația terenurilor afectate de alunecări de pe teritoriul comunei, date ce au fost extrase din PATJ Iași, întocmit de către S.C. Habitat Proiect S.A. în 2001. Situația terenurilor degradate pe tipuri de degradare Tipuri de degradare (ha) Teritoriul Formatiuni ale Nr. Total, Eroziune f. Baltiri și comunei eroziunii de Salinizare și crt. din care: puternica și exces de (orașului) adâncime (ravene, Alunecari alcalizare excesiva umiditate torenti, orașe, etc) 1 CIUREA 330,0 76,0 34,0 180,0 40,0 - TOTAL 50067 7855,5 1927 26015 7038 7231,8 Situația terenurilor afectate de alunecari de pe teritoriul comunei Ciurea Alunecari Nr. Teritoriul comunal Incipiente Avansate Profunde Total crt. ha % ha % ha % ha 1. CIUREA 298,0 47 228,7 36 113,2 17 639,9 2. TOTAL 31692,4 50 16978,7 27 14350,3 23 63021,4 3. % din total județ 0,94 - 1,35 - 0,79 - 1,02 % din total teritoriu 4. 6,24 - 4,79 - 2,37 - 13,41 comunal Fond Funciar. Comuna Ciurea are în teritoriul administrativ, o suprafață totală care permite desfășurarea unui complex de funcțiuni și activități. Activitățile agricole sunt preponderente în localitățile apartinatoare comunei Ciurea, care se constituie într-un important pol în susținerea aprovizionării pieței și a ramurilor industriale prelucratoare. Situația fondului funciar – comuna Ciurea SUPRAFAȚA NR. CRT. FOLOSINȚĂ STRUCTURA (%) (HA) 1 Suprafata totală – din care: 4772 100,00 2 Terenuri agricole – din care: 2706 56,70 3 Arabile 1583 33,17 4 Pasuni, Fânete 786 16,47 5 Vii 228 4,78 6 Livezi 109 2,28 7 Terenuri neagricole – din care: 2066 43,30 8 Paduri 1376 28,84 9 Ape 118 2,47 10 Drumuri 193 4,04 11 Constructii 320 6,71 12 Neproductiv 59 1,24 13 Teren agricol intravilan 667 100,00 Îmbunătățiri funciare. În anul 1989 în comună erau amenajate pentru irigat 150 ha, potențialul maxim irigabil al zonei fiind de 669 ha. MEMORIU GENERAL 34

Pagina 35

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA Lucrările de combatere a eroziunii solului. Până în anul 1996 au fost efectuate lucrari de desecare pe 284ha și de combatere a eroziunii solului în sisteme mari pe 3396 ha. Mecanizarea agriculturii. Comuna are servicii de mecanizare asigurate prin secția din SC “Agromec” Ciurea. După Lista de firme, această societate are activitatea de bază - servicii anexe agriculturii;gradinărit peisagistic. Servicii de asistență tehnică, sanitar – veterinare și de reproducție. Serviciile sanitar – veterinare sunt asigurate prin Directia Sanitar Veterinară aflată în satul Ciurea . Producția vegetală. Este imposibilă practicarea unei rotații a culturilor corespunzătoare datorită structurii dezechilibrate a acestora. Ponderea cea mai mare revine porumbului – (62,6%), plante furajere (14,6%) și culturile păioase (15,3%). Producțiile medii și totale sunt modeste, fiind sub potențialul productiv al zonei. PRODUCȚIA VEGETALĂ A COMUNEI CIUREA A. Structura culturilor de câmp nr. SUPRAFAȚA (HA) STRUCTURA (%) crt CULTURA Realizări Realizări 1999 2000 2001 2002 2003 1999 2000 2001 2002 2003 1 Grâu – secara 90 78 109 119 70 5,50 4,77 6,38 6,99 4,07 2 Porumb 1123 1174 1034 1024 949 68,35 71,85 60,51 60,20 55,21 3 Floarea soarelui - 50 10 35 5 - 3,06 0,58 2,06 0,29 4 Sfeclă de zahar 4 15 4 2 7 0,24 0,92 0,23 0,12 0,41 5 Cartof 70 73 90 70 66 4,26 4,46 5,27 4,11 3,84 6 Legume - total 105 111 115 137 186 6,38 6,79 6,73 8,06 10,82 7 Alte culturi 251 133 347 314 436 15,27 8,14 20,30 18,46 25,36 8 Arabil - total 1643 1634 1709 1701 1719 100 100 100 100 100 B. Productii totale - to - nr. ANUL crt PRODUSUL Realizari 1999 2000 2001 2002 2003 1 Grâu – secara 316 156 340 304 43 2 Porumb 3356 2578 3814 3242 2942 3 Floarea soarelui - 79 12 30 8 4 Sfeclă de zahar 80 87 60 30 72 5 Cartof 1610 1095 1530 1200 846 6 Legume - total 1190 1436 1716 2085 2643 C. Producții medii - Kg/ha – nr. ANUL crt PRODUSUL Realizari 1999 2000 2001 2002 2003 1 Grâu – secara 3511 2000 3119 2554 614 2 Porumb 2988 2196 3688 3166 3100 3 Floarea soarelui - 1580 1200 857 1600 4 Sfeclă de zahar 20000 5800 15000 15000 10286 5 Cartof 23000 15000 17000 17142 12818 6 Legume - total 11333 12937 14922 15219 14209 Conform listei de firme, la nivelul comunei Ciurea in anul 2005 exista doar o firma cu activitatea - cultivarea cerealelor, porumbului și a altor plante n.c.a. Denumire firma Forma juridica Nr. salariati AGROIND CIUREA S.A. 6 MEMORIU GENERAL 35

Pagina 36

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA Cultura pajiștilor. Ponderea pajistilor este ridicata în cadrul patrimoniului funciar al zonei însa potențialul productiv al solului este slab. Productiile prognozate la nivelul anului 2004 sunt în crestere dar se poate miza pe productii mari în conditiile aplicarii unor programe speciale de regenerare a pasunilor și fânetelor. CULTURA PAJIȘTILOR – COMUNA CIUREA nr. INDICATORUL UNITATEA DE Anul crt MĂSURĂ 2000 2004 I. Pasuni 1 Suprafata ha 479 479 2 Productia medie kg/ha 7000 8800 3 Productia totala t.m.v. 3353 4215 4 Unități nutritive mii UN 671 843 5 Proteina digestibila t PD 67 84 II. Fânete 1 Suprafata ha 286 286 2 Productia medie kg/ha 1000 1300 3 Productia totala t. fân 286 372 4 Unități nutritive mii UN 134 175 5 Proteina digestibila t PD 16 21 Sectorul pomi – viticol. În ceea ce privește acest sector, producțiile medii și totale în comuna Ciurea variază în funcție de condițiile meteorologice. Modificările mari în suprafață de plantații se datorează defrișărilor tehologice. Predomina speciile: meri, pruni, cireși și vișini. PRODUCȚIA POMI - VITICOLĂ – COMUNA CIUREA nr. UNITATEA DE ANUL crt SPECIFICARE MĂSURĂ REALIZĂRI 1999 2000 2001 2002 2003 Livezi total 1 Suprafata ha 90 90 18 34 47 2 Productia totala tone 204 178 509 365 393 3 Productia medie kg/ha 2267 1978 28278 10735 8362 Vii total 4 Suprafata ha 223 223 223 223 225 5 Productia totala tone 850 952 847 1260 1620 6 Productia medie kg/ha 3811 4269 3798 5650 7200 Productia animalieră. Productiile medii și totale sunt relativ multumitoare. Asigurărea cu lapte a comunei este nemultumitoare, revenind circa 7 persoane pe o vaca în lactatie. Denșitatea animalelor și încarcarea pasunilor cu animale sunt moderate fiind în anul 2003, de 45UVM/100ha A+P+F. și respectiv 271 UVM/100 ha P. PRODUCȚIA ANIMALIERĂ ÎN COMUNA CIUREA A.Evolutia efectivelor de animale in perioada 1999 – 2003 Nr. crt. Efective 1999 2000 2001 2002 2003 1 Bovine - total 1130 1133 1218 1394 1388 2 in gospodariile populației 1130 1133 1208 1390 1388 3 Porcine - total 1639 831 876 1405 1525 4 in gospodariile populației 1460 820 876 1405 1525 5 Ovine 2133 2166 1690 1505 1875 6 in gospodariile populației 2133 2166 1690 1505 1875 7 Pasari - total 31000 18540 20571 21900 21300 8 in gospodariile populației 31000 18540 20571 21900 21300 Sursa: Caietul statistic al Comunei Ciurea MEMORIU GENERAL 36

Pagina 37

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA B. Productii totale nr. UNITATEA ANUL Crt PRODUSUL DE REALIZĂRI MĂSURĂ 1999 2000 2001 2002 2003 1 Carne total – sacrificată t. gr.v. 362 393 431 361 249 2 Lapte de vaca Hl fizic 18975 22347 17702 18856 19360 3 Lâna Kg fizic 3318 4100 3910 3450 4020 4 Oua Mii buc. 3621 2781 3230 2117 1953 C. Productii medii nr. UNITATEA DE ANUL Crt PRODUSUL MĂSURĂ REALIZĂRI 1999 2000 2001 2002 2003 1 Lapte de vacă 1/cap 1679 1972 1453 1353 1395 D. Indicatori sintetici nr. UNITATEA DE ANUL Crt INDICATORUL MĂSURĂ REALIZĂRI 1999 2000 2001 2002 2003 1 Efective totale U.V.M. 1130 1133 1218 1394 1388 2 Densitatea animalelor UVM/100haAPF 42 50 54 46 45 3 Încarcatura pe pasune UVM/100haP 206 231 236 255 271 • SILVICULTURA ȘI GOSPODARIREA APELOR Silvicultura. Comuna are un perimetru silvic de 1416 ha, reprezentând 67,9% din terenurile neagricole. Padurea este administrata de Ocolul Silvic Ciurea. Datorita ponderii ridicate a terenurilor neproductive din cadrul perimetrelor neagricole (233 ha, adica 11,2%) și a unor fenomene degenerative complexe a terenului agricol (eroziuni, alunecari, ravene) ce afecteaza 50% din agricol, este poșibil ca pe viitor sa se extinda perimetrele silvice antierozionale și recuperarea terenurilor neproductive prin împaduriri pe circa 400 ha. În acest domeniu exista un număr de 3 firme având activitatea de baza conform listei de firme - silvicultura și exploatare forestiera. Nr. Cifra de afaceri Unități Activitatea Nr. salariati crt. (RON) 1. MOLDOFOREST S.A. Silvicultura și exploatare forestiera 2955594 132 2. FOREST TRADING S.R.L. Silvicultura și exploatare forestiera 530072 17 3. FORESTAL C.I.C. S.R.L. Silvicultura și exploatare forestiera 263072 5 Sursa: Lista firmelor din România - Borg Design Exploatarea apelor. Conform evidentei cadastrale, în comuna exista 110ha luciu de apa, aferenta cursurilor de râu, cu o pondere ridicata a apelor cuprinse în urmatoarele acumulari: • iazul Zanea, în suprafata de 14,5 ha, proprietate a Conșiliului Comunal local – exploatat în șiguranta; • helesteu de iernare Ciurbesti-Ciurea, în suprafata de 5 ha, proprietate a S.C. Pescaris, ferma Ciurea. • ACTIVITĂȚI NEAGRICOLE Activitățile neagricole în zona sunt: morarit, activități de constructii etc. MEMORIU GENERAL 37

Pagina 38

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA • ACTIVITĂȚI DE TIP INDUSTRIAL ȘI CONSTRUCTII Majoritatea activităților industriale din comuna Ciurea sunt amplasate in satul Lunca Cetatuii. Situația agentilor pe activități in anul 2005 Număr agenti economici Nr. Activitatea de baza conform Pe crt. CAEN O.C. R.A. S.C.S. S.R.L. S.A. activități Industria textila și produselor 1 2 - - - 2 - textile 2 Industria de prelucrare a lemnului 3 - - - 3 - Industria constructiilor metalice și 3 1 - - - 1 - a produselor din metal 4 Alte activități industriale 4 - - - 4 - 5 Constructii 7 - - - 7 - Total 17 - - - 17 - Sursa: Lista firmelor din România - Borg Design Redam in continuare o lista cu principalele unități care iși desfasoara activitatea de tip industrial și constructii, ale comunei Ciurea, in anul 2010. Cifra de Număr Nr. crt. Denumire unitate afaceri salariati (RON) 1. COSTANDACHE S.R.L. - Curaturi 995005 16 2. NICU TRANS S.R.L. - Lunca Cetatuii 808365 10 3. ROAL S.R.L. - Lunca Cetatuii 249979 10 4. LUCYPAN S.R.L. - Lunca Cetatuii 98707 8 5. IACOBINI S.R.L. - Lunca Cetatuii 70721 4 Sursa: Primaria comunei Ciurea Pe lângă aceste unități principale enumerate mai sus, la nivelul anului 2005, mai găsim: • Fabrica de caramidă Ciurea, construită în anul 1891; • Halda de zgură - CUG - Iași; • MELISSA PROD SRL - fabricarea pâinii; fabricarea produselor proaspete de patiserie; • TIFFANY DESIGN SRL – Fabricarea altor articole de îmbracăminte (exclusiv lenjeria de corp); • INCOMET S.R.L. - Fabricarea de construcții metalice; • SOLARIS DESIGN S.R.L. - Lucrări de instalații tehnico-sanitare; • BRASOS S.R.L. - Tăierea și rindeluirea lemnului;imregnarea lemnului; • COLUMBUS S.R.L. - Demolarea construcțiilor, terasamente și organizare de șantiere; • FINI PRO CONSTRUCT IMPEX S.R.L.-Construcții de clădiri și lucrări de geniu; • NICOLETA CONSTRUCT S.R.L. - Lucrări de învelitori, șarpante și terase la construcții. Materialele de construcții sunt asigurăte printr-un singur depozit - SC Ana Irina SRL Activitatea de morărit este asigurătă prin: 2 mori (una în satul Lunca Cetațuii, iar cealaltă in satul Dumbrava), iar pe lânga aceste 2 mori mai există și mici capacitați de producție în cadrul unor gospodării (cum ar fi în satul Ciurea). Iar în satul Slobozia se află un gater - P.F. Rotariu D-tru. MEMORIU GENERAL 38

Pagina 39

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA • Activități de colectare, depozitare, transport Situația agentilor economici pe activități și forma juridica in anul 2005 Transporturi Număr agenti economici Nr. Activitatea de baza conform Forma juridica crt. CAEN Total SA SRL 1. Transport 7 0 7 Sursa: Lista firmelor din România - Borg Design Firmele din domeniul transportului, la nivelul anul 2005, aparute in Lista firmelor din România - Borg Design, sunt: • PITT S.R.L. - Ciurea - firmă specializată în transportul rutier de mărfuri. În anul 2005 înregistrând o cifră de afaceri de 518959 RON, având 5 angajați; • PROVIO SERVICE S.R.L. - Lunca Cetatuii - firma specializata in transporturi terestre de calatori, ocazionale. În anul 2005 firma dispunea de 4 de salariati. • AGRO CON PLAI S.R.L. - Ciurea - firma specializata in transportul rutier de marfuri, având un șingur angajat. • VALIMEX S.R.L. - Lunca Cetatuii - firma specializata in transporturi terestre de calatori, pe baza de grafic; • GEANY TAB S.R.L. - Lunca Cetatuii - firma specializata in transporturi cu taxiuri; • VIMILA SISTEM S.R.L. - Ciurea - firma specializata in transporturi cu taxiuri; • EL DRIVER S.R.L. - Lunca Cetatuii - firma specializata in transporturi cu taxiuri. • Activitatea administratiei publice este asigurăta prin Primaria și Conșiliul Local al comunei Ciurea și Politia comunala, institutii cu sediul in satul Ciurea - resedinta de comuna. • Activități de invatamânt În comuna Ciurea, învatamântul se prezinta, după cum urmeaza: Anul de învatamânt Denumire indicator U.M. 2002 – 2003 Unități de învatamânt - total număr 14 - gradinite de copii număr 6 - scoli - învatamânt primar și gimnazial număr 8 Copii înscriși în gradinite persoane 345 Elevi – total persoane 1142 - în învatamântul primar persoane 589 - în învatamântul gimnazial persoane 553 Personal didactic - total persoane 98 - în învatamântul prescolar persoane 13 - în învatamântul primar și gimnazial persoane 85 * primar persoane 33 * gimnazial persoane 52 Baza materiala: - sali de clasa și cabinete scolare număr 35 - laboratoare scolare număr - - ateliere scolare număr - Sursa: Fisa comunei Ciurea - D.S.J. Iași 2005 și informatiile obtinute de la scoala coordonatoare din comuna Ciurea. MEMORIU GENERAL 39

Pagina 40

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA • Activitatea culturala Comuna dispune de 7 biblioteci, din care: - 6 biblioteci scolare cu un fond total de carte de 16.880 volume; - biblioteca comunala care functioneaza în sediul caminului cultural din satul Ciurea. Exista în comuna Ciurea doua camine culturale, unde se desfasoara activități colective ale comunității (discoteca, nunti, botezuri), unul în satul Ciurea în cadrul careia se găseste și biblioteca comunală, iar celalalt în satul Dumbrava. Pe teritoriul comunei sunt 7 biserici ortodoxe: • în satul resedinta de comuna - Ciurea - Biserica Sf. Neculai; • în satul Lunca Cetatuii - Biserica Sf. Neculae; - Biserica ortodoxa cu hramul "Sf. Dumitru"; • în satul Dumbrava - Biserica "Sf-tii C-tin și Elena"; • în satul Hlincea - Manastirea Hlincea, monument istoric - sec XVI - XIX, cu Biserica "Sf. Gheorghe" construita in anul 1587, cu completari în anul 1660 și reparații in anul 1908; • în satul Piciorul Lupului - Biserica "Sf. Nicolae", monument istoric, construita in anul 1845; • în satul Slobozia - Biserica "Sf. Nicolae", monument istoric, construita in 1721. Populația, de religie ortodoxă, este majoritară. • Activități de asistență medicala Pe teritoriul comunei Ciurea functioneaza doua cabinete medicale, respectiv in satul Ciurea in cadrul careia exista și un cabinet stomatologic, iar al doilea cabinet medical functioneaza in cadrul gradinitei din satul Dumbrava. De asemenea in satul Ciurea exista și Directia Sanitar Veterinara - Ciurea. • Activitatea de comert Cel mai dinamic domeniu din ultimii ani a fost comertul. Acest fapt se verifica pe deplin atunci când ne referim la numărul societatilor de profil care s-au creat din initiativa privata. Conform datelor din Lista firmelor din România - Borg Deșign la nivelul comunei Ciurea iși desfasoara activitatea un număr de 64 de firme care au declarat ca domeniu principal de activitate comertul. Ponderea semnificativa o detin firmele cu capital privat românesc, investitiile straine fiind slab reprezentate in acest domeniu. O situatie mai detaliată a firmelor care desfasoara activitate de comert, conform clașificarii CAEN, la nivelul comunei Ciurea este prezentata in tabelul de mai jos: Situația agentilor economici pe activități și forma juridică în anul 2005 - comerț Număr agenti economici Nr. Activitatea de baza conform CAEN Forma juridica crt. Total SA SRL Alte forme 1. Comert cu ridicata 20 - 20 - 2. Comert cu amanuntul 40 - 40 - 3. Comert piese auto 4 - 4 - TOTAL 64 - 64 - Sursa: Lista firmelor din România - Borg Design MEMORIU GENERAL 40

Pagina 41

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA Dintre firmele reprezentative din domeniul comertului pot fi mentionate: Nr. Denumire firma Cifra de afaceri Nr. salariati crt (RON) 1 ALCADIBO AUTO CENTER S.R.L 873904 - 2 ELA MI S.R.L. 528105 3 3 UTIL GARDEN S.R.L. 417086 4 4 ANTALGO S.R.L. 343628 4 5 STRAKKA S.R.L. 114865 2 • POȘTĂ ȘI TELECOMUNICAȚII Serviciile de telecomunicatii sunt asigurăte atât de instalatii de telecomunicatii fixe cât și mobile. Serviciile publice sunt asigurăte, in regim de monopol privat de operatorul national ROMTELECOM. Situația agentilor economici pe activități și forma juridica in anul 2005 Posta și telecomunicatii Activitatea de baza Nr. Număr agenti economici conform CAEN crt. Forma juridica Total SA SRL 1. Posta și telecomunicatii 1 - 1 Sursa: Lista firmelor din România - Borg Design • Alte activități Pe teritoriul comunei Ciurea mai exista urmatoarele sedii: • Heron Construct S.R.L. - activități de arhitectura, inginerie și servicii de consultanță tehnică; • Asi Cont S.R.L. - activități de contabilitate; • Grup Privat Security (G.P.S.) - activități de investigare și protectie a bunurilor și persoanelor; • un birou notarial; • Direcția Județeană de drumuri și poduri - Secția Ciurea; • Agenția Natională Apele Române - Acumularea Ciurea; Situația numărului de salariati, a cifrei de afaceri și a profitului net, la nivelul anului 2005 in comuna Ciurea, conform Listei de Firme din România - Borg Deșign, este urmatoarea: NUMĂR DE SALARIATI IN FIRME NR.SALARIATI >8 6 5 4 3 2 1 NICI UNUL NR. FIRME 7 3 2 5 4 13 17 114 CIFRA DE AFACERI(RON) CIFRA DE AFACERI > 100.000 99.999 ÷ 50.000 SUB 50.000 29 8 1 MOLDOFOREST SA – având cea mai mare cifra de afaceri: 2.955.594 Ron. PROFIT NET (RON) PROFIT > 10.000 10.000÷2.000 1.999÷ 1.000 SUB 1000 CU PIERDERI NR. FIRME 16 13 4 9 39 MEMORIU GENERAL 41

Pagina 42

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA 2.4. POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE În perioada dintre anii 1930 - 2008 populația a inregistrat o crestere continua. În anul 1930 populația era de 3351 de persoane, iar in anul 2008 populația ajunsese la 10954 de persoane. După datele recensamântului din anul 2002 populația avea urmatoarea structura de vârsta: 0-14 ani 24%, între 15-59 ani 64 %, de 60 ani și peste 12%. Structura pe sexe a populației este echilibrata: ponderea barbatilor in totalul populației reprezenta in anul 2003 - 51,1 %, iar cea a femeilor - 48,9 %. La recensamântul din 2002 locuitorii comunei erau organizati în 3055 gospodarii, cu 7949 de camere de locuit având o suprafata de 116477 mp. Habitatul este format din case taranesti și semirurale. Spatiul locativ era format la nivelul anului 2002 din 3046 de locuinte. Structura socio-economica a populației evidentiaza fizionomia unei localiT. suburbane Comuna cunoaste un navetism accentuat. Schimbarile de domiciliu au frecventa moderata și un sold pozitiv, in anul 2003 au plecat din comuna 210 persoane și au venit 485, rezultând un sold pozitiv de 275 de persoane. Numărul somerilor era în 2002 de 715 de persoane din totalul populației comunei - din care 393 erau in cautarea unui alt loc de muncă și doar 322 in cautarea primului loc de muncă. Populația inactiva era de 5514 persoane. După numărul populației, comuna se incadreaza in rândul localitatilor mari din județ și dispune de resurse umane ce pot fi ocupate in activitățile neagricole sau pentru acoperirea unui deficit de forță de muncă in municipiul Iași și alte localitati. POPULAȚIA LA RECENSĂMÂNT nr. crt DENUMIRE SAT 1930 1966 1977 1992 2002 1 CIUREA 769 1902 2108 1933 2181 2 CURĂTURI 265 302 336 274 289 3 DUMBRAVA 628 1050 1251 1165 1217 4 HLINCEA 307 149 171 164 200 5 LUNCA CETĂȚUII 336 1187 1659 3386 5078 6 PICIORU LUPULUI 512 715 774 605 591 7 SLOBOZIA 534 663 642 516 536 Total 3351 5968 6941 8043 10092 Dinamica % 100,0 178,10 116,30 115,88 125,48 POPULAȚIA TOTALĂ STABILĂ – la 1.VII AN 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2006 2007 2008 SEX MASCULIN 4135 4188 4469 4571 4686 4718 5119 FEMININ 4135 4140 4388 4495 4597 4626 4973 TOTAL 8270 8328 8857 9066 9283 9344 10092 10566 10660 10954 Mișcarea naturală a populației AN NASCUȚI VII MORȚI SPOR NATURAL MORȚI SUB 1 AN 1996 125 86 39 4 1997 113 68 45 5 1998 149 57 92 1 1999 146 89 57 5 2000 130 77 53 5 2001 126 73 53 2 2002 138 72 66 3 2003 107 90 17 2 MEMORIU GENERAL 42

Pagina 43

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA Mișcarea migratorie a populației AN SOȘIRI PLECĂRI SOLD 1996 214 123 91 1997 265 150 115 1998 402 104 298 1999 287 120 167 2000 206 130 76 2001 333 177 156 2002 373 171 202 2003 485 210 275 POPULAȚIA PE NAȚIONALITĂȚI – 2002 LUNCA PICIORUL Total CIUREA CURĂTURI DUMBRAVA HLINCEA SLOBOZIA CETĂȚUII LUPULUI Români 9476 2181 288 1213 200 4468 590 536 Maghiari 1 - - - - - 1 - Rromi 595 - - - - 595 - - Ruși 1 - 1 - - - - - Italieni 17 - - 4 - 13 - - Moldoveni 2 - - - - 2 - - Total 10092 2181 289 1217 200 5078 591 536 REPARTIȚIA PE GRUPE DE VÂRSTA A POPULAȚIEI TOTALE (2002) GRUPA DE Total CIUREA CURĂTURI DUMBRAVA HLINCEA LUNCA PICIORUL SLOBOZIA VÂRSTA CETĂȚUII LUPULUI 0 - 4 ani 755 153 16 100 16 391 33 46 5 - 9 ani 777 134 15 99 14 442 42 31 10 - 14 ani 1031 197 26 111 16 607 41 33 15 - 19 ani 857 157 30 107 14 487 27 35 20 - 24 ani 750 169 23 91 18 388 30 31 25 - 29 ani 833 177 20 105 21 417 53 40 30 - 34 ani 1119 207 30 111 16 655 53 47 35 - 39 ani 674 122 16 66 11 411 30 18 40 - 44 ani 644 122 12 84 4 367 18 27 45 - 49 ani 523 119 17 59 8 275 25 23 50 - 54 ani 467 111 17 55 18 217 32 17 55 - 59 ani 306 98 11 32 6 108 27 24 60 - 64 ani 392 113 19 66 8 98 42 46 65 - 69 ani 341 118 11 44 6 89 40 33 70 - 74 ani 272 89 13 34 5 52 44 35 75 - 79 ani 187 55 3 29 4 39 30 27 80 - 84 ani 96 22 8 15 4 22 15 10 85 ani și 65 18 2 9 1 13 9 13 peste TOTAL 10092 2181 289 1217 200 5078 591 536 NUMĂRUL MEDIU AL SALARIAȚILOR PE PRINCIPALELE ACTIVITĂȚI -COMUNA CIUREA Nr. LUNCA PICIORUL crt ACTIVITATEA CIUREA CURĂTURI DUMBRAVA HLINCEA CETĂȚUII LUPULUI SLOBOZIA 1 Total – din care: 939 116 499 56 1809 207 236 MEMORIU GENERAL 43

Pagina 44

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA 2 Agricultura 491 66 285 24 176 122 176 3 Silvicultura 5 8 8 0 61 1 4 4 Pescuit 0 0 4 0 1 0 0 5 Industria extractiva 0 0 0 0 1 0 0 6 Industria prelucratoare 131 10 85 7 769 22 23 7 Energie el., term. și apa 13 0 4 0 28 7 1 8 Constructii 64 2 27 1 121 13 8 9 Comert 53 7 25 2 200 6 1 10 Hoteluri și restaurante 11 1 1 2 33 0 3 Transport, depozitare, 11 comunicatii 50 6 18 1 110 11 1 12 Posta și telecomunicatii 6 1 0 0 9 3 0 13 Activități financiare 0 0 0 0 6 0 0 14 Administratie publica 22 2 15 1 79 4 3 15 Învatamânt 30 1 7 1 61 9 6 Sanatate și asistență 16 sociala 37 9 5 4 90 4 7 17 Alte activități 24 3 11 13 53 5 3 EVOLUȚIA POPULAȚIEI COMUNEI CIUREA ÎN PERIOADA 1992 - 2008 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 1992 1996 2001 2002 2006 2007 2008 2.5. CIRCULATIE Conform studiului A.G.E.R. efectuat in anul 1997 reteaua rutiera a comunei este formata din drumuri județene și comunale în lungime totala de 33,25 km, în diferite stari tehnice. Gradul de vascularizare rutiera este de 0.697 km drumuri județene și comunale la 100 ha suprafata totala, cu 82,4% mai ridicat decât media pe județ. SITUAȚIA DRUMURILOR LA 1 IANUARIE 1997 ÎN COMUNA CIUREA Nr. crt CATEGORII DE DRUM LUNGIME ( KM ) STRUCTURĂ ( % ) 1 Drumuri total – din care: 33,250 100,00 2 Drumuri nationale - - 3 Drumuri județene și comunale 33,250 100,0 4 Din care: betonate 5,250 15,8 5 pavate - - 6 asfaltate 12,470 37,5 7 pietruite 6,610 19,9 8 din pamânt 8,920 26,8 9 drumuri nemodernizate 15,530 46,7 Sursa: Studiu privind dezvoltarea socio-economica a județului Iași, Orizont 2004, comuna Ciurea intocmit de Agentia Generala a Economistilor din România – filiala Iași, din anul 1997 MEMORIU GENERAL 44

Pagina 45

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CIUREA • CĂI DE COMUNICAȚII RUT

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.