Document

Strategie comuna Ciurea 2021 – 2027

Tip
Document
Emitent
Comuna Ciurea, jud. Iași
Pagini
135
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Strategie comuna Ciurea 2021 – 2027”, Comuna Ciurea, jud. Iași. Sursa: https://www.comunaciurea.ro/wp-content/uploads/2024/09/Strategie-comuna-Ciurea-2021-2027.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ciurea/12571-strategie-comuna-ciurea-2021-2027, 04.11.2026)

Fișier creat
23.05.2023
Arhivat
04.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

PRIMARIA COMUNEI CIUREA STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA CIUREA, JUDEȚUL IAȘI

Pagina 2

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 Cuprins I. ASPECTE INTRODUCTIVE ...................................................................................................................... 4 1. Context .............................................................................................................................................. 4 2. Necesitatea planificării strategice..................................................................................................... 5 3. Procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare ............................................................................. 6 II. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE ............................................................................................................. 7 1. Caracteristici geografice și istorice .................................................................................................. 7 1.1. Scurt istoric al comunei ............................................................................................................. 7 1.2. Așezarea geografică .................................................................................................................. 9 1.3. Accesul în comună .................................................................................................................. 10 1.4. Relieful .................................................................................................................................... 11 1.5. Clima ....................................................................................................................................... 12 1.6. Reteua hidrologică .................................................................................................................. 12 1.7. Resurse naturale ..................................................................................................................... 12 2. Demografie ..................................................................................................................................... 13 2.1. Structura populației ................................................................................................................ 13 2.2. Mișcarea naturală ................................................................................................................... 20 2.3. Mișcarea migratorie ................................................................................................................ 22 3. Potențial economic ........................................................................................................................ 26 3.1. Forță de muncă ....................................................................................................................... 26 3.2. Mediul de afaceri .................................................................................................................... 29 4. Educație și cultura .......................................................................................................................... 34 4.1. Educație și timp liber............................................................................................................... 34 4.2. Patrimoniul cultural ................................................................................................................ 41 5. Infrastructura.................................................................................................................................. 47 5.1. Infrastructura de drumuri și căi de acces................................................................................ 47 5.2. Alimentarea cu apă potabilă, rețeaua de canalizare și rețeaua de distribuție gaze naturale 47 6. Administrația publică ..................................................................................................................... 49 6.1. Primăria și Consiliul Local al comunei Ciurea .......................................................................... 49 6.2. Siguranța cetățenilor............................................................................................................... 50 III. INTERPRETAREA ANALIZELOR ........................................................................................................ 52 1. Analiza swot ................................................................................................................................... 52 2. Diagnostic ....................................................................................................................................... 56 2

Pagina 3

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 3. Identificarea problemelor și nevoilor de dezvoltare .................................................................... 68 IV. CADRUL STRATEGIC AL DEZVOLTĂRII COMUNITĂȚILOR RURALE................................................. 70 1. Contextul european, național, regional și județean ..................................................................... 70 2. Conceptul de dezvoltare strategică ............................................................................................... 80 V. PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE ................................................................................................ 82 1. Viziunea strategică ......................................................................................................................... 82 2. Obiective strategice și măsuri ........................................................................................................ 83 3. Surse de finanțare .......................................................................................................................... 90 VI. IMPLEMENTARE ȘI MONITORIZARE ............................................................................................ 101 1. Implementare și monitorizare ..................................................................................................... 101 VII. ANEXE ........................................................................................................................................... 108 3

Pagina 4

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 I. ASPECTE INTRODUCTIVE 1. Context Strategia reprezintă cadrul care orientează alegerile ce determină natura și direcția unei comunități. Aceasta ajută la stabilirea unei direcții unitare pentru comunitate în termenii obiectivelor sale operaționale și furnizează baza alocării resurselor necesare pentru orientarea acesteia spre atingerea scopului principal și a obiectivelor stabilite. Strategia de Dezvoltare Locală este instrumentul participativ care implică întreaga comunitate și care are drept scop asigurarea dezvoltării economice și sociale. Astfel că, aceasta este un demers pe termen scurt, mediu și lung, reprezentând o modalitate de protecție pentru viitorul comunității. De asemenea, trebuie menționat faptul că Strategia de Dezvoltare Locală este instrumentul principal pentru luarea unor decizii și are la bază evaluări anterioare cu caracter justificativ. Elaborarea acesteia se realizează cu ajutorul datelor colectate în teren și a analizei documentelor oficiale întocmite de specialiști din domenii diferite. Strategia de Dezvoltare Locală vizează dezvoltarea teritoriului din punct de vedere socio-economic, astfel încât să se asigure condiții de viață bune pentru locuitori. Planificarea strategică constituie procesul sistematic prin care Comuna Ciurea agreează anumite priorități esențiale pentru îndeplinirea misiunii și se află în concordanță cu evoluția mediului înconjurător. Aceasta presupune luarea de decizii cu privire la:  Ce trebuie făcut?  Când trebuie făcut?  Unde trebuie făcut?  De către cine trebuie făcut?  Cum trebuie făcut?  Cu ce resurse trebuie făcut? Planificarea reprezintă un proces continuu care nu are finalitate decât după ce strategia a fost implementată cu succes cu ajutorul organizării, coordonării și controlului. Controlul furnizează informații în legătură cu eficiența planurilor de acțiune și asigură date de intrare în noul proces de planificare. Ciclicitatea procesului de planificare este ilustrată de stabilirea obiectivelor, planificarea propriu-zisă pentru atingerea acestora, un proces de autocontrol și un sistem periodic de revizuire, ultimii pași fiind evaluarea rezultatelor și decizia de a reîncepe exercițiul de programare. Planificarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Ciurea se focalizează pe caracteristicile: 4

Pagina 5

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027  Vizează dezvoltarea, sprijinindu-se atât pe practicile existente, cât și pe introducerea de noi oportunități de acțiune;  Operează într-un teritoriu bine definit spațial și administrativ;  Abordează problemele la nivel macro și se concentrează pe cazurile izolate;  Aduce elemente noi în domeniul tehnic managerial și financiar, adaptând experiențe care s-au dovedit de succes;  Generează resurse, stabilind o legătură directă între planificare și implementare. 2. Necesitatea planificării strategice Necesitatea realizării acestui document rezidă din faptul că este un instrument tehnic de utilitate publică, o paletă largă de actori fiind interesată de existența, eficacitatea și beneficitatea acestuia. Acesta poate fi utilizat în corespondență cu mediul căruia se adresează, astfel:  pentru Comunitate și Societatea civilă – un document care furnizează informații cu privire la dezvoltarea unității administrativ-teritoriale;  pentru Mediul de Afaceri - un instrument pragmatic, prin care investitorii își pot construi strategia de dezvoltare la nivelul arealului geografic utilizând resursele de care dispune UAT-ul;  pentru Autoritatea Publică Locală - un ghid de lucru permanent, care conține direcțiile de urmat;  pentru factorii de decizie locali – un îndrumător, care conține acțiunile clare ce pot fi întreprinse pentru atingerea obiectivelor strategice. În elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Ciurea pentru perioada 2019 - 2027 s-a urmărit ca rezultatele analizelor să fie puse în evidență prin evaluarea comparativă a documentelor programatice, respectiv a celor de la nivel european, național, regional și județean, cu cele de la nivel local, în vederea creării condițiilor optime pentru accesarea și implementarea proiectelor finanțate în perioada 2019 - 2027. Scopul Strategiei de Dezvoltare este de a determina direcțiile de dezvoltare, ritmul si scara acestei dezvoltări, de a eficientiza activitatea autorităților publice locale in gestionarea problemelor comunei, în utilizarea resurselor financiare, de a promova localitatea, de a atrage fonduri nerambursabile europene alocate pentru perioada 2019 - 2027, pentru a implementa proiectele investiționale planificate. 5

Pagina 6

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 Strategia de dezvoltare a comunei Ciurea va asigura implicarea generală a actorilor locali, a cetățenilor în elaborarea și implementarera planurilor de dezvoltare a Comunei Ciurea pe termen mediu și lung și a proiectelor pe termen mediu și scurt care derivă din aceste planuri. 3. Procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare Din punct de vedere metodologic au fost parcurse următoarele etape:  Evaluarea stadiului actual de dezvoltare socio-economică În această etapă s-a realizat o analiză a dezvoltării socio-economice a comunei, reliefându-se principalii indicatori reprezentativi și evoluția acestora. În vederea evaluării situației actuale a comunei Ciurea au fost utilizate sistematic cele mai recente date statistice disponibile. Orizontul de timp al acestor date diferă de la un indicator la altul, din cauza indisponibilității unor informații recente pentru indicatorii de un interes deosebit, precum cei economici, sociali, demografici etc. Astfel s-au analizat: datele economice, demografice, infrastructura, mediu, sănătate, resurse umane și forța de muncă, distribuția serviciilor etc.  Analiza SWOT Această etapă înglobează totalitatea punctelor slabe, a punctelor tari, a amenințărilor, dar și a oportunităților identificate la nivelul comunei Ciurea ca urmare evaluării situației actuale. În urma acestei analize s-au identificat elementele definitorii ale Comunei Ciurea care au stat la baza formulării direcțiilor strategice de dezvoltare și a proiectelor investiționale relevante.  Planul strategic de dezvoltare În această etapă se conturează viziunea privind dezvoltarea viitoare a comunei Ciurea, direcțiile de dezvoltare și obiectivele strategice urmărite. În vederea îndeplinirii obiectivelor strategice s-a pus accentul pe realizarea planurilor de acțiune și prioritizarea acțiunilor ce urmează a fi implementate, cum ar fi creșterea nivelului de trai al locuitorilor, protejarea mediului, dezvoltarea durabilă a comunei.  Implementare și monitorizare În această ultimă parte a Strategiei se prezintă condițiile, metodele și instrumentele prin care se vor pune în practică politicile și proiectele de dezvoltare propuse în documentul programatic. 6

Pagina 7

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 II. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE 1. Caracteristici geografice și istorice 1.1.Scurt istoric al comunei În catalogul documentelor moldovenești, la sfârșitul secolului al XVII-lea, este atestată documentar pentru prima dată comuna Ciurea, ce deținea o populație de origine ucraineană, maghiară și sârbă, aceștia fiind numiți poslușnici. Însă, denumirea comunei Ciurea provine de la începutul secolului XIX, de la câteva familii de țigani ciurari (foști robi mânăstirești) care și-au construit locuința pe platoul Șapte Tei, loc ce primește numele de Valea Ciurarilor, ulterior dând denumirea satului. Comuna Ciurea are în componența sa 7 sate:  Satul Ciurea (reședință de comună);  Satul Hlincea;  Satul Picioru - Lupului;  Satul Curături;  Satul Slobozia;  Satul Lunca - Cetățuii;  Satul Dumbrava. În anul 1587, Hlincea este atestată documentar de către doamna Maria (fiica voievodului Petru Șchiopu) și soțul ei, spătarul Zetu, fiind cea mai veche așezare, situată în jurul mânăstirii Hlincea. Denumirea satului Picioru - Lupului, vine de la haitele de lupi care atacau stânele, acesta fiind situat pe Dealul Prisăcilor, în partea sudică a Dealului Șapte Tei. Satul este atestat documentar la sfârșitul secolului XVIII, ca așezare ce se ocupă de îngrijirea prisăcilor mânăstirești. Satul Curături apare în secolul XVIII, poziționat pe podișul și versantul de sud - vest al dealului Oița. Denumirea de Curături, semnifică un loc curățat, defrișat. Satul Slobozia, este situat în partea de sud - est a satului Ciurea, atestat documentar la sfârșitul secolului XVI. Acesta se află într-un loc pitoresc, pe cresta dealurilor Vama Veche, Slobozia Cantemir și La Cioate. Lunca - Cetățuii apare atestat documentar în anul 1774, acesta înglobând 3 cătune: Baba Necula, Juvăț și Zanea. În anul 1891, s-a întemeiat prin colonizare satul Dumbrava, statul acordându-le locuitorilor 140 de loturi de pământ. Si in prezent in componenta comunei sunt aceleasi sapte sate. 7

Pagina 8

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 Incepand din aprilie 2004, comuna Ciurea face parte din Zona Metropolitana Iasi. Prima în tara constituita (2004), Zona Metropolitana Iasi urmăreste pe baza parteneriatelor administratiilor publice locale fondatoare, atingerea obiectivelor comune identificate în vederea dezvoltării durabile ale regiunii, prin prisma celor mai importante paliere ale societatii – economic si social. Stema comunei Ciurea Stema comunei Ciurea a fost aprobată conform Hotărârea nr. 475/2014 privind aprobarea stemei comunei Ciurea, județul Iași. Sursa: https://www.comunaciurea.ro/ari2_1469- explicatia_heraldica_a_culorilor_si_simbolurilor_stemei_comunei_ciurea.html 8

Pagina 9

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 Stema este compusa dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, timbrat cu o coroana murala cu un turn crenelat specific comunelor. Atat forma scutului, cat si coroana murala respecta prevederile legale impuse prin Metodologia Comisiei Nationale de Heraldica, Genealogie si Sigiliografie. Clopotul simbolizeaza Manastirea Hlincea, declarata din anul 2004 monument istoric; aceasta manastire se individualizeaza prin turnul clopotnita datat din secolul al XVII - lea. Braul undat reprezinta raurile Frumoasa, Locii, Juvat, Tinoasa si Nicolina, care strabat localitatea. Copacul dezradacinat, tinut de un brat, face trimitere la colonizarea sarbilor din zona, care a dus la formarea localitatii. Coroana murala cu un turn crenelat semnifica faptul ca localitatea are rangul de comuna. 1.2.Așezarea geografică Comunei Ciurea este situata in imediata apropiere a Municipiului Iasi, in partea de central-sudica, la o distanta de 7 km si la o distanta de 50 km de municipiul Vaslui. Comuna Ciurea se învecinează la:  NE cu comuna Bîrnova;  SE cu comuna Dobrovăț;  S cu comuna Grajduri;  V cu comuna Mogoșești;  V-NV cu comuna Miroslava;  N cu municipiul Iași. 9

Pagina 10

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 1.3.Accesul în comună Comuna Ciurea se învecinează la:  In partea de vest, comuna Mogosesti, pe o distanta de 7 km; 10

Pagina 11

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027  La S-V, comuna Grajduri;  La S-E, comuna Dobrovat, pe o distanta de 11,2 km;  La E, comuna Barnova, pe o distanta de 11,8 km;  La N - V comuna Miroslava, pe o distanta de 5,4 km;  La N municipiul Iasi, pe o distanta de 5 km. Comuna se află în vecinătatea sudică a municipiului Iași, pe malurile râului Nicolina. Este traversată de șoseaua județeană DJ248, care o leagă spre nord de Iași (unde se termină în DN28) și spre sud de Grajduri, Scânteia și mai departe în județul Vaslui de Rebricea și Vulturești (unde se termină în DN25). Din acest drum, la Lunca Cetățuii se ramifică o șosea de centură a Iașiului (clasificată ca șosea națională cu titulatura DN28D), care duce spre nord-vest la Miroslava și Valea Lupului (unde se termină tot în DN28). Tot la Lunca Cetățuii și tot din DJ248 se ramifică și șoseaua județeană DJ248C, care duce spre sud și apoi spre vest la Mogoșești. La Ciurea, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ248D, care duce spre vest la Bârnova (unde se termină în DN24). Referitor la accesul feroviar, satele Hlincea, Curaturi, Slobozia si Dumbrava au acces indirect la calea ferata, distanta maxima de statia CFR fiind de 2 km (Slobozia). Comuna Ciurea este strabatuta aproape diametral de calea ferata Iasi - Bucuresti de la N la S, cu statie in Picioru Lupului. În ceea ce privește accesul prin intermediul căilor aeriene, Comuna Ciurea se află la o distanță de circa 15 km de Aeroportul Internațional Iași. 1.4. Relieful Trasaturile reliefului comunei coincid cu ale întregii zone situate in regiunea de tranzitie costiera, de la campia colinara la unitatea de podis. Altitudinal, teritoriul se poate încadra intre doua extreme nordsud, intre care spatiile sunt foarte variate ca inaltime, minimele altitudinale diind de 60 - 70 m. Cea mai mare parte din teritoriul Comunei Ciurea se desfășoară pe o câmpie colinară slab fragmentată, cu terenuri prielnice agriculturii. Pantele au înclinări între 5% - 35%, care variază în funcție de tipurile de sol, de influențele rețelei hidrografice, tipurile de roci și lungimea versantului. Văile secundare prezintă un microrelief variat, cu albe majore înguste și albii minore slab evidențiate, fiind întâlnite pe întreaga suprafață administrativă a Comunei Ciurea. Relieful comunei este variat, având un caracter structural în zona de dealuri interfluviale înalte din vestul și estul teritoriului și un caracter sculptural în zona dealurilor mai joase din interior. Relieful actual se desfașoară ca o suită de dealuri în general uniforme și interfluvii largi. 11

Pagina 12

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 1.5. Clima Comuna Ciurea este caracterizată de o climă temperat-continentală de tranziție, specifică pentru Europa centrală, cu patru anotimpuri distincte: primăvară, vară, toamnă și iarnă. Diferențele locale climatice se datorează mai mult altitudinii și latitudinii și mai puțin influențelor oceanice din vest, ale celor mediteraneene din sud-vest și celor continentale din est. 1.6. Reteua hidrologică Hidrografia comunei este reprezentată de Tinoasa, Frumoasa, Juvat - tributare Nicolinei. Lacurile Ciurbesti si Juvat sunt lacuri de baraj antropic create în vederea regularizării cursurile de ape. Rețeaua hidrografică este supusă excesivitatii climatice, avand fluctuatii sezoniere ale debitelor si nivelelor. In timpul sezonului cald apare posibilitatea formării de viituri, determinate de ploi torentiale. Raurile au debite scăzute în tmpul verii, supravietuind datorita debitelor de ape subterane. 1.7. Resurse naturale Speciile de animale care populeaza teritoriul comunei apartin mai multor provincii faunistice europene si asiatice. De la elemente dacice: catelul pamantului, buhaiul de balta; mediteraneene: calugarita, veverita, specii de paianjeni; pontice: grivanul pitic si lacerta argilis; elemente arctice: gaste si rate salbatice; fauna de padure: mistret, caprioara, vulpe, lup, jder, viezure, cerb carpatin, iepure, soareci, veverita de padure. Avifauna este foarte variata si bogata: ciocanitoarea, privighetoarea neagra, cucuveaua pitica, eretele, porumbelul de scorbura, cotofana, cioara, pupaza, graurul, prepelita, potarnichea, fazan, mierla, barza, lastunul s.a. Dintre reptile se regasesc: sarpele de padure, vipera neagra, gusterul si soparla. Batracienii se afla in zonele cu multă umiditate: broasca bruna de pamant, broasca de padure, brotacelul, tritonul s.a. Traiesc in zona si o serie de insecte, dintre care cele mai daunatoare sunt cele xilofage. Fauna lacustră cuprinde: mreana, biban, crap, clean, rosioara s.a. În ceea ce privește fauba, la nivelul campiei colinare – din care face parte partial – si a Podisului Central-Moldovenesc se afla limita estica a fagului, care pe acest teritoriu apare izolat. Zona este propice mai multor specii vegetale, apartinand Europei Centrale, mediteraneene, provinciei pontice, eurosiberiene si,in mai mica masura, Atlantice si Arctice. Referitor la sol, acesta sustine specificul de continentalism ce apare in manifestarea celorlalte elemente fizico-geografice. Exista doua mari clase de soluri: molisouri si argiluviosoluri, ce apar in regiunile 12

Pagina 13

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 de silvo-stepa si deluroase, cu drenaj moderat, fertile si pretabile culturilor cerealiere. Excesul de umiditate sau saratura solului determina tipuri azonale – lacovisti, soloneturi, solonceacuri. 2. Demografie 2.1. Structura populației Conform datelor din baza de date statistice TEMPOOnline a Institutului Național de Statistică, populația după domiciliu a Județului Iași, la 1 ianuarie 2019, a fost de 953.158 persoane. Distribuind populația județului pe medii de rezidență, am identificat faptul că în mediul rural locuiau 488.425 persoane, iar în mediul urban locuiau 472.933 persoane. Prin urmare, ponderea populației domiciliate în mediul rural este de 51.2%, iar ponderea populației domiciliate în mediul urban este de 48.8%. Analizând evoluția numărului de locuitori din mediul urban de pe raza Județului Iași, în perioada 2010 - 2019, am constatat faptul că aceasta prezintă un trend ascendent. În anul 2019, numărul locuitorilor din mediul urban a înregistrat o creștere cu 11.4% față de anul 2010, atunci când existau 417.056 persoane. Cu privire la evoluția numărului de locuitori din mediul rural, în urma analizei datelor înregistrate în perioada de referință am identificat o creștere anuală a numărului de locuitori, evoluția acestuia prezentând, de asemenea, un trend ascendent. În anul 2019, populația din mediul rural a înregistrat o creștere cu 9.5% comparativ cu anul 2010 (446.234 persoane). Din punct de vedere administrativ-teritorial, Comuna Ciurea este formată dintr-un număr de 7 sate, după cum urmează: Satul Ciurea (reședință de comună); Satul Hlincea; Satul Picioru - Lupului; Satul Curături; Satul Slobozia; Satul Lunca - Cetățuii; Satul Dumbrava. Conform ultimului recensamant, distributia populatiei comunei pe satele componente este urmatoarea:  Sat Hlincea – 1549 locuitori;  Sat Slobozia – 562 locuitori;  Sat Curaturi – 344 locuitori;  Sat Ciurea – 3300 locuitori;  Sat Lunca Cetatuii – 9836 locuitori;  Sat Dumbrava – 2047 locuitori;  Sat Picioru Lupului – 680 locuitori. Prin urmare peste 50% din populatia comunei Ciurea este concentrata in satul Lunca Cetatuii. Prezentata grafic, aceasta distributie arata in felul urmator: 13

Pagina 14

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 Grafic 1. DISTRIBUȚIA POPULAȚIEI COMUNEI CIUREA PE SATELE COMPONENTE Distribuția populației comunei Ciurea pe satele componente Piciorul Lupului, 3.71% Slobozia, 3.07% Hlincea, 8.46% Curături, 1.88% Dumbrava, 11.17% Ciurea, 18.02% Lunca Cetațuii, 53.70% Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online, prelucrări consultant Având în vedere evoluția populației după domiciliu la nivel național, potrivit datelor din baza de date statistice TEMPO-online a Institutului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2022 existau cu 1.4% mai puțini locuitori comparativ cu 1 ianuarie 2010. La 1 ianuarie 2022, populația după domiciliu din Regiunea Nord-Est a fost de 3.979.271 persoane, cu 2.3% mai numeroasă față de populația înregistrată la 1 ianuarie 2010. Ținând cont de faptul că Regiunea Nord-Est cuprinde 6 județe, în anul de referință, cea mai mare parte din populație este concentrată în Județul Iași, respectiv 953.158 persoane, reprezentând 24.0%. În ceea ce privește evoluția populației din Județul Iași, numărul de locuitori a crescut cu 10.4% la 1 Ianuarie 2019, comparativ cu 1 ianuarie 2010 (863.290 persoane). Referitor la evoluția populației după domiciliu din Comuna Ciurea, în perioada 2010 - 2022, numărul de locuitori a crescut de la an la an, înregistrându-se o evoluție cu trend ascendent. Astfel, cei mai puțini locuitori existau în anul 2010 (11.436 persoane), iar cei mai mulți în anul 2020 (16.992 persoane), având loc o creștere de aproximativ 67%. Comuna Ciurea a cunoscut în ultimii 10 ani o creștere demografică semnificativă, fapt determinat și de poziționarea în Zona Metropolitană Iași. 14

Pagina 15

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 În urma repartizării populației Comunei Ciurea în funcție de apartenența la sex, în perioada analizată, am observat o creștere continuă atât a efectivului de bărbați, cât și a efectivului de femei. Totodată, în fiecare an numărul bărbaților a fost mai mare decât numărul femeilor. La nivelul anului 2019, bărbații reprezentau 50.7% din volumul populației. Grafic 2. Evoluția populației după domiciliu din comuna Ciurea, la 1 ianuarie, în perioada 2010 - 2020 E VO LUȚ I A PO PULAȚ I E I DUPĂ DO MI CI LI U DI N CO MUNA CI UREA , LA 1 I A NUA RI E , Î N PE RI OA DA 2 0 1 0 - 2 0 2 0 Total Masculin Feminim 18000 16992 16293 15689 15049 16000 14495 13448 13932 14000 12283 12803 11827 12000 11436 10000 8622 8060 8313 7469 7768 8000 6934 7173 6580 8370 6051 6285 7980 5855 7629 6000 7026 7281 6514 6759 5776 5998 6223 4000 5581 2000 0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online, prelucrări consultant Indicele de îmbătrânire a populației reprezintă numărul de persoane vârstnice (65 ani și peste) care revine la 100 persoane tinere (sub 15 ani). La nivelul anului 2002, conform datelor furnizate de INS, indicele de îmbătrânire a populației din Comuna Ciurea a fost de 44,17%, adică existau aproximativ 44 persoane vârstnice la 100 persoane tinere. Acest indicator reprezintă capacitatea sau incapacitatea unei comunități de a se regenera demografic. În anul 2002, indicele de îmbătrânire a populației din România era de 76.6%, adică existau circa 77 persoane vârstnice la 100 persoane tinere. 15

Pagina 16

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 Grafic 3. Structura populației pe grupe de vârstă Structura populației pe grupe de vârstă 85 ani si peste 27.00 38 80-84 ani 32.00 66 75-79 ani 78.00 108 70-74 ani 101.00 156 65-69 ani 156.00 190 60-64 ani 182.00 191 55-59 ani 135.00 151 50-54 ani 191.00 219 45-49 ani 278.00 223 40-44 ani 329.00 246 35-39 ani 344.00 325 30-34 ani 567.00 513 25-29 ani 392.00 384 20-24 ani 384.00 321 15-19 ani 407.00 422 10-14 ani 409.00 393 5- 9 ani 369.00 319 0- 4 ani 353.00 312 800.00 600.00 400.00 200.00 0.00 200.00 400.00 600.00 Feminin Masculin Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online, prelucrări consultant La 1 ianuarie 2002, pe teritoriul Comunei Ciurea, ponderea persoanelor cu vârsta de 0 - 14 ani (23.15%) este mai ridicată decât cele înregistrate la nivelul României, Regiunii Nord-Est și Județului Iași, în timp ce ponderea persoanelor cu vârsta de 15 - 64 ani (64.0%) este mai scăzută decât cele înregistrate la celelalte 3 nivele. Pe de altă parte, având în vedere populația cu vârsta de 65 ani și peste, constatăm faptul că ponderea acesteia (10,22%) este mai redusă comparativ cu cele înregistrate la nivelul țării și regiunii, dar mai ridicată față de ponderea din județ. Baza îngustă a piramidei semnifică o pondere redusă a grupei tinere în comparație cu celelalte grupe de vârstă. În acest tip se încadrează populațiile cu simptome avansate de îmbătrânire demografică, proces ce rezultă în urma scăderii accentuate a fertilității. Tabel 1. Structura populației după domiciliu pe grupă de vârstă, la 1 ianuarie 2002 Grupe de vârstă România Regiunea Nord-Est Județul Iași Comuna Ciurea 0 - 14 ani 17.70% 20.40% 20.50% 23.15% 15 - 64 ani 68.70% 66.60% 67.70% 66.65% 65 ani și peste 13.60% 13.00% 11.80% 10.22% Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online, prelucrări consultant 16

Pagina 17

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 Tabel 2. Structura populației după domiciliu pe grupă de vârstă, la 1 ianuarie 2022 Grupe de vârstă România Regiunea Nord-Est Județul Iași Comuna Ciurea 0 - 14 ani 14.80% 16.30% 17.10% 18.81% 15 - 64 ani 68.70% 69.10% 69.70% 72.76% 65 ani și peste 16.50% 14.60% 13.20% 8.43% Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online, prelucrări consultant La 1 ianuarie 2019, structura populației pe categorii de vârstă din Comuna Ciurea este diferită față de cea înregistrată la 1 ianuarie 2002. În acest sens, ponderea persoanelor cu vârsta de 0 - 14 ani (18.81%) a scăzut cu 4.34 puncte procentuale comparativ cu efectivul din anul 2002, chiar dacă este mai mare față de cele de la nivelul României, Regiunii Nord-Est și Județului Iași. Ponderea persoanelor cu vârsta de 15 - 64 ani (72.76%) a crescut cu 6.11 puncte procentuale față de anul 2002, fiind superioară ponderilor înregistrate în țară, regiune și județ. Referitor la persoanele cu vârsta de 65 ani și peste (8.43%), ponderea acestora a înregistrat o scădere cu 1.79 puncte procentuale față de anul 2002, fiind mai mică comparativ cu ponderile de la României, Regiunii Nord-Est și Județului Iași. De menționat este faptul că piramida vârstelor din anul 2019 diferită față de piramida anului 2002, chiar dacă are formă de amforă. Grafic 4. Structura populației pe grupe de vârstă - 2022 Structura populației pe grupe de vârstă 85 ani si peste 49.00 89 80-84 ani 69.00 115 75-79 ani 98.00 135 70-74 ani 141.00 179 65-69 ani 235.00 289 60-64 ani 407.00 407 55-59 ani 418.00 394 50-54 ani 624.00 591 45-49 ani 658.00 645 40-44 ani 714.00 611 35-39 ani 695.00 652 30-34 ani 1,038.00 896 25-29 ani 693.00 744 20-24 ani 508.00 443 15-19 ani 488.00 448 10-14 ani 541.00 475 5- 9 ani 485.00 441 0- 4 ani 595.00 585 1,500.00 1,000.00 500.00 0.00 500.00 1,000.00 Feminin Masculin Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online, prelucrări consultant Referitor la raportul de dependență demografică din Comuna Ciurea, în anul 2002, acesta a înregistrat valoarea de 50,08%, ceea ce arată faptul că la fiecare 100 de persoane în vârstă de muncă revin 17

Pagina 18

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 aproximativ 50 persoane în vârstă de dependență. La nivelul anului 2019, acest indicator a înregistrat valoarea de 37.44%, ceea ce înseamnă că la fiecare 100 de persoane în vârstă de muncă revin aproximativ 37 persoane în vârstă de dependență. Prin urmare, în cei 17 ani analizați, numărul de persoane în vârstă de dependență a scăzut cu 13 persoane la 100 de locuitori. Structura populației după etnie și limba maternă Chiar dacă 83.5% dintre cetățenii României se declară de origine română, țara noastră are o îndelungată istorie în ceea ce privește conviețuirea multietnică și multiculturală, în mod oficial fiind recunoscute 20 de minorități etnice. Potrivit Recensământul Populației și al Locuințelor 2011, componența populației din Regiunea Nord- Est era una eterogenă din punct de vedere etnic. În acest sens, cea mai mare pondere era deținută de români (92.2%  3.042.846 persoane). O pondere mult mai mică revine persoanelor de etnie romă, aceștia reprezentând 1.7% (55.216 persoane) din numărul total de locuitori. Populația regiunii avea în componență și persoane de alte etnii, acestea înregistrând procente sub 1.0%, precum: ucraineni, ruși-lipoveni, maghiari, polonezi, germani, ceangăi, evrei, greci, turci ș.a. Totodată, 5.5% dintre locuitori (179.881 persoane) nu și-au declarat etnia. Și componența etnică a populației din Județul Iași este una eterogenă, cea mai mare pondere fiind deținută de români (91.1% 703.422 persoane). A doua pondere revine locuitorilor de etnie romă (1.5%  11.288 persoane). Populația județului avea în componență și persoane de alte etnii, dar în ponderi sub 1.0%: ruși-lipoveni, evrei, greci, maghiari, italieni ș.a. O pondere de 6.8% dintre locuitori (52.531 persoane) nu și-au declarat etnia. Privind componența etnică a populației din Comuna Ciurea la ultimul recensământ al populației, aceasta era reprezentată în principal de români (87,87%  10.392,00 persoane), dar și de locuitori romi (6,04%  714 persoane), italieni (0.025%  3 persoane). În același timp, 6,07% dintre locuitori (718 persoane) nu și-au declarat etnia. Ținând cont de faptul că România are o structură a populației multietnică, în mod oficial sunt recunoscute 20 de limbi materne. Prin urmare, conform RPL 2011, limba română reprezintă limba maternă pentru 85.4% din populația țării. Structura populației după limba maternă la nivelul Regiunii Nord-Est era una eterogenă, conform Recensământul Populației și al Locuințelor din anul 2011. Astfel, cea mai mare pondere revine persoanelor care au limba română drept limbă maternă (93.1%  3.073.818 persoane). Totodată, în regiune există și locuitori (în proporții mai mici de 1.0%) care au următoarele limbi materne: romani, ucraineană, maghiară, rusă, poloneză, germană, italiană, altă limbă maternă ș.a. Informația privind limba maternă este nedisponibilă pentru 5.4% din populație (179.282 persoane). 18

Pagina 19

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 Pe raza Județului Iași, de asemenea, structura populației după limba maternă este una eterogenă, ponderea cea mai ridicată revenind persoanelor care au limba română ca limbă maternă (91.8%  709.387 persoane). Ponderi mult mai mici, sub 1.0%, revin persoanelor a căror limbă maternă este reprezentată de: romani, rusă, greacă, maghiară, italiană, germană, turcă, idis, altă limbă maternă ș.a. Totodată, 6.8% dintre locuitori (52.418 persoane) nu și-au declarat limba maternă. Referitor la limba maternă a locuitorilor din Comuna Ciurea, majoritatea dintre aceștia (93.90%  11.106,00 persoane) au limba română drept limbă maternă, în timp ce unii locuitori au limba maternă reprezentată de limba italiană (0,025%  3 persoane. În același timp, pentru 6,07% dintre locuitori (718 persoane) nu se cunosc informații privind limba maternă. Structura populației după religie Conform RPL din anul 2011, din punct de vedere confesional, 81.0% din populația României era ortodoxă. Următoarele ponderi revin populației de religie romano-catolică (4.3%) și reformată (3.0%). Având în vedere structura populației după religie din Regiunea Nord-Est, majoritatea locuitorilor erau de religie ortodoxă (84.5%  2.789.990 persoane). Ponderi mult mai reduse revin populației de religie romano-catolică (5.8%  189.879 persoane) și penticostală - Biserica lui Dumnezeu Apostolică (2.3%  74.831 persoane). Alte religii (reprezintă fiecare mai puțin de 1.0% din total) sunt: creștină de rit vechi, creștină după Evanghelie, adventistă de ziua a șaptea, baptistă, martorii lui Iehova ș.a. Totodată, informația este nedisponibilă pentru 5.5% din populație (182.258 persoane). Pe teritoriul Județului Iași, de asemenea, majoritatea populației era de religie ortodoxă (85.9%  663.513 persoane), iar 4.6% de religie romano-catolică (35.303 persoane). La nivelul județului se întâlneau și alte religii (în procente sub 1.0%), precum: penticostală, creștină după Evanghelie, creștină de rit vechi, adventistă de ziua a șaptea ș.a. Un procent de 6.9% din populația județului nu și-a declarat religia (53.412 persoane). Cu privire la structura populației după religie din Comuna Ciurea, aceasta este una eterogenă, pe raza comunei existând un număr mare de religii. Astfel, 91,604% dintre locuitori sunt de religie ortodoxă (10.834,00 persoane), iar următoarea pondere, mai exact 1.066%, revine locuitorilor de religie romanocatolică (126 persoane). În comună există și locuitori fără religie, atei, respectiv care nu și-au declarat religia (6,147%  727 persoane). 19

Pagina 20

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 Tabel 3. Structura populației după religie, în anul 2011 Structura populației după religie Ortodoxă 10,834.00 91.604% Romano-catolică 126.00 1.065% Reformata 3.00 0.025% Penticostala 43.00 0.364% Greco-catolica 11.00 0.093% Baptistă 5.00 0.042% Musulmana 6.00 0.051% Martorii lui Iehova 22.00 0.186% Crestin după Evanghelie 33.00 0.279% Evanghelica 5.00 0.042% Alta religie 6.00 0.051% Atei 6.00 0.051% Informație nedisponibilă 727.00 6.147% Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online, prelucrări consultant 2.2.Mișcarea naturală Evoluția sporului natural, respectiv a numărului de decedați sub 1 an, în Comuna Ciurea Potrivit datelor puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică, în anul 2019, la nivelul Comunei Ciurea s-au născut 273 persoane și au decedat 133 persoane, înregistrându-se astfel un spor natural pozitiv (numărul născuților vii este mai ridicat decât numărul decedaților). În perioada 2011 - 2019, numărul născuților vii a oscilat de la an la an, iar evoluția sa prezintă un trend ascendent. În acest sens, numărul maxim de născuți vii s-a înregistrat în anul 2019, fiind de aproximativ 2.4 ori mai mare față de numărul minim, înregistrat în anul 2011 (273 față de 115 persoane). Cu privire la numărul de decedați din comună, observăm faptul că cei mai mulți s-au înregistrat în anul 2018 (147 persoane), fiind mai puțini comparativ cu anul 2013, atunci când s-a înregistrat număr minim 20

Pagina 21

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 de decedați (87 persoane). În anul 2019, pe raza comunei au decedat mai multe persoane față de anul 2011 (96 persoane). Referitor la sporul natural din comună, acesta a fost pozitiv în fiecare an, deoarece numărul de născuți vii a fost mai mare decât numărul decedaților. Cea mai mare valoare a sporului natural s-a înregistrat în anul 2019 (cu 140 născuți vii mai mulți decât decedați), iar cea mai mică la nivelul anului 2011 (cu 19 născuți vii mai mulți decât decedați). Având în vedere evoluția numărului de decedați sub 1 an din Comuna Ciurea în perioada analizată, la nivelul anului 2015 s-au înregistrat 2 decese sub 1 an, iar în restul anilor analizați câte unul sau sub unul. Grafic 5. Evoluția sporului natural, 2010 - 2019 Evoluția sporului natural 300 273 250 251 232 200 198 184 190 150 150 147 143 140 133 133 115 100 101 88 99 104 100 97 99 96 91 97 87 62 50 43 19 0 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Nascuti Decedati Spor natural Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online, prelucrări consultant Evoluția numărului de căsătorii și divorțuri și a ratelor de nupțialitate și divorțialitate Potrivit Institutului Național de Statistică, în Județul Iași, în perioada 2010 - 2019, evoluția numărului de căsătorii prezintă un trend ascendent, cu creșteri anuale (exceptând anul 2010): cele mai multe s-au înregistrat la nivelul anului 2019 (6.691 căsătorii), iar cele mai puține în anul 2011 (4.291 căsătorii). De menționat este faptul că în anul 2019 au avut loc de aproximativ 1.5 ori mai multe căsătorii față de anul 2010 (4.590 căsătorii). Cu privire la numărul de divorțuri din județ, evoluția acestora prezintă un trend ascendent: cele mai multe s-au înregistrat în anul 2018 (1.293 divorțuri), iar cele mai puține în 21

Pagina 22

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 anul 2012 (891 divorțuri). Totodată, în anul 2019 au avut loc de 1.1 ori mai multe divorțuri în comparație cu anul 2010 (1.109 divorțuri față de 973 divorțuri). În ceea ce privește evoluția numărului de căsătorii în Comuna Ciurea, în perioada 2011 - 2019, aceasta prezintă un trend ascendent: cele mai multe căsătorii au avut loc în anul 2019 (91 căsătorii), iar cele mai puține în anul 2011 (51 căsătorii). Având în vedere numărul de divorțuri de pe raza Comunei Ciurea, prelucrând datele Institutului Național de Statistică am constatat faptul că la nivel local, în perioada 2011 - 2019 numărul maxim s-a înregistrat în anul 2018 (28 divorțuri), iar numărul minim în anul 2011 (10 divorțuri). Tabel 4. Evoluția numărului de căsătorii și divorțuri, în perioada 2011 - 2019 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Casatorii 51 63 64 77 83 95 88 88 91 Divorturi 10 11 15 21 25 22 16 28 27 Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online, prelucrări consultant 2.3. Mișcarea migratorie Evoluția stabilirilor și plecărilor cu reședința din Comuna Ciurea Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în perioada 2011 - 2019, atât numărul stabilirilor de reședință, cât și numărul plecărilor cu reședința din Comuna CIurea, au înregistrat oscilații anuale. Analizând imaginea de ansamblu, putem observa faptul că, în perioada de referință (excepție anul 2012), numărul de plecări cu reședința a fost mai mare decât cel al stabilirilor de reședință, Comuna Ciurea fiind o comună sursă. Dacă ne raportăm la stabilirile de reședință în Comuna Ciurea, numărul maxim de stabiliri de reședință s-a înregistrat în anul 2019 (90 stabiliri), iar numărul minim în anul 2011 (34 stabiliri), având loc o creștere. În ceea ce privește plecările cu reședința din comună, numărul maxim s-a înregistrat în anul 2018 (184 plecări), iar numărul minim la nivelul anului 2011 (401 plecări). Referitor la sporul migratoriu de pe raza Comunei Ciurea, în perioada 2011 - 2019, evoluția acestuia prezintă un trend descendent. Astfel, se poate menționa faptul că diferența dintre numărul stabilirilor de reședință și numărul plecărilor cu reședința este în continuă creștere. Totodată, am identificat faptul că sporul migratoriu din comună prezintă valori negative pe întreaga perioadă analizată (excepție anul 2012). Cea mai ridicată valoare s-a înregistrat în anul 2018, atunci când au avut loc cu 122 plecări mai multe decât stabiliri. 22

Pagina 23

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 Grafic 6. Evoluția stabililor și plecărilor cu reședința, în perioada 2011 - 2019 Evoluția stabilirilor și plecărilor cu reședința 200 184 172 150 160 116 117 100 66 74 63 90 50 40 80 62 56 58 34 51 39 30 0 -6 -15 -35 -37 -50 -33 -60 -82 -102 -100 -122 -150 Stabiliri de resedinta Plecări cu reședință Spor migratoriu Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online, prelucrări consultant Evoluția stabilirilor și plecărilor cu domiciliul (inclusiv migrația externă) de la nivelul Comunei Ciurea Potrivit Institutului Național de Statistică, în perioada 2011 - 2019, numărul de stabiliri și plecări cu domiciliul (inclusiv migrația externă) din Comuna Ciurea prezintă o creștere, o scădere, urmată de o creștere continuă între anii 2015 - 2019. Având în vedere stabilirile cu domiciliul (inclusiv migrația externă) în comună, numărul minim s-a înregistrat în anul 2011 (578 stabiliri), iar numărul maxim în anul 2019 (939stabiliri), având loc o creștere. Referitor la plecările cu domiciliul (inclusiv migrația externă) din comună în perioada de referință, am constatat faptul că valoarea minimă s-a înregistrat la nivelul anului 2011 (155 plecări), iar valoarea maximă în anul 2018 (399 plecări. Sporul migratoriu din Comuna Ciurea a este pozitiv pe întreaga perioadă 2011 - 2019, stabilirile cu domiciliul fiind mai numeroase decât plecările cu domiciliul. Cel mai mare bilanț migratoriu s-a înregistrat în anul 2019, atunci când au avut loc cu 570 mai multe stabiliri cu domiciliul (inclusiv migrația externă), decât plecări cu domiciliul (inclusiv migrația externă). 23

Pagina 24

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 Grafic 7. Stabiliri și plecări cu domiciliul (inclusiv migrația externă), în perioada 2011 - 2019 Stabiliri și plecări cu domiciliul 1000 939 883 900 790 755 800 746 718 683 695 700 578 600 505 484 471 561 455 570 423 463 456 500 399 400 285 262 300 369 300 185 232 155 212 200 100 0 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Stabiliri cu domiciliu Plecări cu domiciliu Spor migratoriu Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online, prelucrări consultant Evoluția imigranților definitivi și a emigranților definitivi Conform INS, în anul 2019, dintre județele din Regiunea Nord-Est, cei mai mulți imigranți definitivi s-au înregistrat în Județul Vaslui (12.488 persoane), în timp ce Județul Iași ocupă poziția a 2-a (10.324 persoane). Pe de altă parte, cei mai mulți emigranți definitivi au fost din Județul Iași (1.925 persoane). Evoluția numărului de imigranți definitivi în Județul Iași, în perioada 2010 - 2019, prezintă un trend ascendent, chiar dacă înregistrează oscilații: cei mai puțini imigranți definitivi s-au înregistrat în anul 2010 (332 pesoane), iar cei mai mulți în anul 2014 (13.524 persoane). La nivelul anului 2019, numărul imigranților definitivi a crescut de 31.1 ori față de anul 2010. Și numărul de emigranți definitivi din județ prezintă o evoluție cu trend ascendent, chiar dacă a oscilat: în anul 2010 s-a înregistrat numărul minim (331 persoane), iar în anul 2019 numărul maxim (1.925 persoane), având loc o creștere de 5.8 ori. Astfel, bilanțul migratoriu din județ este pozitiv pe întreaga perioadă, fiind mai mulți imigranți definitivi decât emigranți definitivi. Numărul de imigranți definitivi în Comuna Ciurea a înregistrat valori mai mari doar în anii 2011 - 2013 (în medie circa 90 persoane). Între anii 2011 - 2019, cei mai puțini imigranți definitivi s-au înregistrat în anul 2016 (8 persoane), iar cei mai mulți în anul 2013 (110 persoane). În ceea ce privește numărul de emgranți definitivi, ce mai puțini emigranți s-au înregistrat în primii ani analizați, respectiv între 2011 și 24

Pagina 25

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 2015), iar cei mai mulți între anii 2016 și 2018. Prin urmare, bilanțul migratoriu din comună este pozitiv în perioada 2011 - 2019, numărul de emigranți fiind inferior celui de imigranți definitivi. Tabel 5. Numărul de imigranți și emigranți definitivi, în perioada 2011 - 2019 Imigranți definitivi Emigranti definitivi Bilanț migratoriu Anul Județul Comuna Județul Comuna Comuna Județul Iași Iași Ciurea Iași Ciurea Ciurea 2011 1748 66 769 2 979 64 2012 6529 92 678 1 5851 91 2013 8438 110 609 2 7829 108 2014 13524 13 542 4 12982 9 2015 7973 11 829 2 7144 9 2016 5465 8 1289 17 4176 -9 2017 7962 17 1491 13 6471 4 2018 8181 24 1876 14 6305 10 2019 10324 33 1925 8 8399 25 Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online, prelucrări consultant 25

Pagina 26

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 3. Potențial economic 3.1. Forță de muncă Numărul mediu al salariaților în Comuna Ciurea Numărul mediu al salariaților cuprinde persoanele angajate cu contract de muncă/raport de serviciu pe durată determinată sau nedeterminată (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul), al căror contract de muncă/raport de serviciu nu a fost suspendat în anul de referință. Numărul mediu al salariaților reprezintă o medie aritmetică simplă rezultată din suma efectivelor zilnice de salariați, inclusiv din zilele de repaus săptămânal, sărbători legale și alte zile nelucrătoare, împărțită la numărul total al zilelor calendaristice (365/366 zile). Conform Institutului Național de Statistică, în perioada 2011- 2019, numărul mediu al salariaților de pe raza Comunei Ciurea prezintă o evoluție cu trend ascendent, excepție făcând anul 2015 în care numărul mediu de salariați a scăzut cu 32,8%. În anul 2014, comparativ cu anul 2011, numărul mediu al salariaților a crescut cu 13.4%. Între anii 2012 - 2015, numărul mediu al salariaților prezintă fluctuații anule, înregistrând o scădere cu 5.4% în anul 2013 față de anul anterior, după care o creștere cu 3.2% în anul 2014, și din nou o scădere la nivelul anului 2015, cu 29%. Începând cu anul 2016 (536 persoane), numărul mediu al salariaților din Comuna Ciurea a crescut de la an la an, la nivelul anului 2019 ajungânduse un număr mediu al salariaților de 1393 persoane, mai mare de aproximativ 3 ori. Totodată, am identificat faptul că între anii 2015 - 2019, cea mai mare creștere anuală a numărului mediu al salariaților a avut loc în anul 2017 față de anul 2016, și anume cu 60,55% (de la 536 persoane la 1359 persoane). La nivelul anului 2019, numărul mediu al salariaților de pe teritoriul comunei a crescut de aproximativ 4,5 ori comparativ cu anul 2011 (355 persoane). 26

Pagina 27

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 Grafic 8. Evoluția numărului mediu de salariați, în perioada 2011 - 2019 Numărul mediu de salariați 1600 1362 1393 1359 1400 1200 1000 800 600 499 500 391 536 355 400 336 200 0 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online, prelucrări consultant Numărul de șomeri înregistrați în Comuna Ciurea, populația stabilă cu vârsta între 18 - 62 ani, respectiv ponderea șomerilor înregistrați în totalul resurselor de muncă Tabel 6. Numărul șomerilor înregistrați, populația stabilă cu vârsta între 18 - 62 ani, respectiv ponderea șomerilor înregistrați în totalul resurselor de muncă, în perioada 2011 - 2019 Anul 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Numărul șomerilor înregistrați Barbați 120 87 102 83 47 95 95 82 81 Femei 77 56 81 62 40 64 52 47 62 Total 197 143 183 145 87 159 147 129 143 Populația stabilă cu vârsta între 18 - 62 ani Barbați 4031 4250 4468 4768 4951 5139 5358 5555 5704 Femei 3757 3930 4118 4318 4480 4656 4845 5084 5308 Total 7788 8180 8586 9086 9431 9795 10203 10639 11012 Ponderea șomerilor înregistrați în totalul resurselor de muncă Barbați 2.98% 2.05% 2.28% 1.74% 0.95% 1.85% 1.77% 1.48% 1.42% Femei 2.05% 1.42% 1.97% 1.44% 0.89% 1.37% 1.07% 0.92% 1.17% Total 5.03% 3.47% 4.25% 3.18% 1.84% 3.22% 2.85% 2.40% 2.59% Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online, prelucrări consultant Numărul șomerilor înregistrați pe raza Comunei Ciurea, în perioada 2011 - 2019, prezintă o evoluție cu trend descendent, chiar dacă a înregistrat oscilații pe parcurs: cei mai mulți șomeri înregistrați existau în anul 2011 (197 persoane), iar cei mai puțini în anul 2015 (87 persoane). De menționat este faptul 27

Pagina 28

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 că cea mai mare scădere a avut loc în anul 2015 față de anul 2014, mai exact de de la 145 persoane la 87 persoane. În același timp, între anii 2011 - 2019, se poate observa faptul că numărul șomerilor înregistrați de gen masculin este mai mare decât numărul șomerilor înregistrați de gen feminin. Numărul maxim de șomeri înregistrați de gen masculin, respectiv de gen feminin, exista în anul 2013 (102 persoane, respectiv 81 persoane). Populația stabilă cu vârsta între 18 - 62 ani din comună, în perioada 2011 - 2019, înregistrează creșteri anuale și prezintă o evoluție ascendentă. Astfel, la nivelul anului 2019, populația stabilă cu vârsta între 18 - 62 ani s-a majorat de circa 1,5 ori față de anul 2011 (de la 7788 persoane la 11012 persoane). În perioada de referință, s-a majoratat și numărul de bărbați, respectiv de femei, cu vârsta între 18 - 62 ani, cu mențiunea că persoanele de gen masculin sunt mai numeroase decât cele de gen feminin. În ceea ce privește ponderea șomerilor înregistrați din totalul resurselor de muncă de la nivel local, în perioada 2011 - 2019 aceasta oscilează. De asemenea, se poate observa faptul că în perioada 2011 - 2015, ponderea șomerilor s-a diminuat continuu, astfel că în anul 2015 ponderea șomerilor înregistrați a fost cu 3,18 puncte procentuale mai mică comparativ cu ponderea înregistrată în anul 2011 (1,84% față de 5,03%). Totodată, de menționat este faptul că, la nivelul anilor 2015 și 2016, ponderea șomerilor înregistrați din totalul resurselor de muncă de gen masculin este similară cu ponderea șomerilor înregistrați din totalul resurselor de muncă de gen feminin. Șomajul este un fenomen contemporan, complex și cuprinzător, care include în sfera sa aspecte economice, sociale, politice, psihologice și morale. Acesta apare ca rezultat exclusiv al ofertei de muncă sau al forței de muncă, cererea nefiind luată în considerare. De cele mai multe ori, șomajul este analizat ca suma agregată a tuturor acelor persoane care au statut (oficial) de șomer. În acest caz, se are în vedere persoana-șomer. Conform Legii nr. 76/2002, șomerul înregistrat este persoana care îndeplinește cumulativ condițiile:  este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani și până la îndeplinirea condițiilor de pensionare;  starea de sănătate și capacitățile fizice și psihice o fac aptă pentru prestarea unei munci;  nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă în vigoare;  este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare, dacă și-ar găsi un loc de muncă și este înregistrată la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. 28

Pagina 29

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 Având în vedere numărul șomerilor înregistrați la sfârșitul lunii în Comuna Ciurea, în perioada de analiză (ianuarie 2011 - decembrie 2019), conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, numărul maxim de șomeri înregistrați la nivelul comunei a fost în luna aprilie 2011 (197 persoane), iar cel mai mic număr de șomeri înregistrați a fost în aprilie 2015 (87 persoane). Grafic 9. Numărul de șomeri înregistrați la sfârșitul lunii, în perioada 2011 - 2019 Numărul de șomeri înregistrați la sfârșitul lunii 350 300 250 200 197 150 143 145 147 100 132 87 50 0 Luna iulie 2012 Luna iulie 2016 Luna august 2011 Luna martie 2012 Luna august 2015 Luna august 2019 Luna aprilie 2011 Luna noiembrie 2012 Luna iunie 2013 Luna aprilie 2015 Luna noiembrie 2016 Luna iunie 2017 Luna aprilie 2019 Luna decembrie 2011 Luna ianuarie 2014 Luna ianuarie 2018 Luna septembrie 2014 Luna martie 2016 Luna septembrie 2018 Anul 2011 Luna februarie 2013 Luna mai 2014 Anul 2015 Luna octombrie 2013 Luna decembrie 2015 Luna februarie 2017 Luna mai 2018 Anul 2019 Luna octombrie 2017 Luna decembrie 2019 Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online, prelucrări consultant 3.2. Mediul de afaceri Analiza realizată pe baza cifrelor statistice este doar una cantitativă ea bazându-se pe numărul agenților economici, și nu pe cifra de afaceri, profit sau număr de angajați. O scurtă analiză a activității sectorului productiv în comuna Ciurea se impune din două motive:  datorită contribuției semnificative pe care funcționarea unor astfel de entități pe teritoriul unei localități îl are în general pentru dezvoltarea și autonomia respectivei comunități;  datorită faptului ca aderarea la Uniunea Europeană se materializează în fonduri nerambursabile, care pot fi accesate în cea mai mare parte de sectorul de producție. În comuna Ciurea, activitațile realizate de societățile comerciale sunt diverse, fiind prezentare în tabelul de mai jos: 29

Pagina 30

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 Tabel 7. Societățile comerciale din comuna Ciurea Nr. Nume firmă Activitate desfasurată Domeniu de Stare 2019 crt. conform CAEN activitate 1 IASIDOR CONSTRUCT Lucrari de constructii a cu activitate în SRL cladirilor rezidentiale si 2019 nerezidentiale 2 GRANDUCA & Lucrari de constructii a cu activitate în SARBU SRL cladirilor rezidentiale si 2019 nerezidentiale 3 G & B AMAN Lucrari de instalatii cu activitate în ELECTRIC SRL electrice 2019 4 MIC DAS ENERGY Lucrari de instalatii cu activitate în SRL sanitare, de incalzire si de 2019 aer conditionat 5 EDIL PROFESIONAL Lucrari de constructii a cu activitate în CONSTRUCT SRL cladirilor rezidentiale si 2019 nerezidentiale 6 D.D.E.M COLOSUS Lucrari de constructii a cu activitate în CONSTRUCT SRL cladirilor rezidentiale si 2019 nerezidentiale 7 BNB PREST SERV SRL Lucrari de constructii a Construcții cu activitate în cladirilor rezidentiale si 2019 nerezidentiale 8 DEFINITIV Lucrari de constructii a cu activitate în CONSTRUCT SRL cladirilor rezidentiale si 2019 nerezidentiale 9 ANISAN CONSTRUCT Lucrari de invelitori, cu activitate în SRL sarpante si terase la 2019 constructii 10 TAVAS GRUP SRL Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si fara CA in 2019 nerezidentiale 11 ASA Lucrari de instalatii ELECTROCONSTRUCT fara CA in 2019 electrice SRL 12 MICAD GEO SRL Lucrari de constructii a altor proiecte ingineresti fara CA in 2019 n.c.a 13 DECORIAS SRL Intermedieri in comertul cu activitate în cu produse diverse 2019 14 GHERASIM VIONID Comert cu amanuntul in SNC magazine nespecializate, Comerț cu activitate în cu vanzare predominanta 2019 de produse alimentare, bauturi si tutun 30

Pagina 31

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 15 EXCELLENCE TIB Intermedieri in comertul cu activitate în CONSULTING SRL cu produse diverse 2019 16 PAS ELEN SRL Comert cu amanuntul al cu activitate în altor produse alimentare, 2019 in magazine specializate 17 WOLWORT SRL Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu activitate în cu vanzare predominanta 2019 de produse alimentare, bauturi si tutun 18 ANADE DESIGN SRL Comert cu ridicata al cerealelor, semintelor, cu activitate în furajelor si tutunului 2019 neprelucrat 19 LEMAR VLAD Comert cu amanuntul in MARKET SRL magazine nespecializate, cu activitate în cu vanzare predominanta 2019 de produse alimentare, bauturi si tutun 20 MOLDOSTAR Comert cu ridicata fara CA in 2019 CONSTRUCT SRL nespecializat 21 BONARTE SRL cu activitate în Fabricarea de mobila n.c.a. 2019 22 ECO MAR INDUSTRY Fabricarea preparatelor cu activitate în SRL pentru hrana animalelor 2019 de ferma 23 ZENSLIMFOOD SRL Fabricarea de mancaruri cu activitate în preparate 2019 24 INNAMORA SRL Fabricarea de mobila cu activitate în pentru birouri si magazine 2019 25 PALIBO CREME SRL Fabricarea painii, fabricarea prajiturilor si a cu activitate în Producție produselor proaspete de 2019 patiserie 26 EUROACCESORII Fabricarea hartiei si PROD RO SRL cartonului ondulat si a cu activitate în ambalajelor din hartie si 2019 carton 27 AQUA FRIZ SRL Captarea, tratarea si fara CA in 2019 distributia apei 28 AIMOB CNC SRL-D Fabricarea de mobila fara situatii pentru birouri si magazine financiare la 2019 31

Pagina 32

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 29 AGROTURISMZEN Activitati de alimentatie SRL cu activitate în (catering) pentru 2019 evenimente 30 PIPKE SRL cu activitate în Alimentație Restaurante 2019 31 MEDITERANEAN Restaurante fara CA in 2019 FOOD CONCEPT SRL 32 MOLID TEHNIC Activitati de servicii privind cu activitate în SERVICE SRL sistemele de securizare 2019 33 CAROX SOLUTIONS Alte transporturi terestre cu activitate în SRL de calatori n.c.a 2019 34 ITRUST Prelucrarea datelor, cu activitate în CONNECTIONS SRL administrarea paginilor 2019 web si activitati conexe 35 AKY MAF TRANS SRL Activitati de servicii anexe cu activitate în pentru transporturi 2019 terestre 36 RO TELE CONSTRUCT Activitati de cu activitate în 2019 SRL telecomunicatii prin retele 2019 cu cablu 37 CURAT BEC SRL Activitati generale (nespecializate) de cu activitate în curatenie interioara a 2019 cladirilor 38 ALTERNATIVE DATA Prelucrarea datelor, cu activitate în SRL administrarea paginilor 2019 Alte servicii web si activitati conexe 39 IMPECABIL MARA Activitati generale SRL (nespecializate) de cu activitate în curatenie interioara a 2019 cladirilor 40 SARA H MANAGEMENT Dezvoltare (promovare) cu activitate în CONSTRUCT SRL imobiliara 2019 41 BELLESSERE SRL Coafura si alte activitati de cu activitate în infrumusetare 2019 42 MITLORY INVEST SRL declaratie de inactivitate 43 LION PALAS SRL Agentii imobiliare fara CA in 2019 44 NICU & RALU SRL Activitati specializate de fara CA in 2019 curatenie a cladirilor, 32

Pagina 33

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 mijloacelor de transport, masini si utilaje industriale 45 SIL AGROCONS SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor fara CA in 2019 producatoare de seminte oleaginoase 46 DV INSTALATII fara situatii CONSTRUCTII SRL - financiare la 2019 47 CASA BLANCA FLOR fara situatii SRL - financiare la 2019 48 HERMAN EXPERT fara situatii SRL - financiare la 2019 49 MONICA SI fara situatii PESCARUL SRL - financiare la 2019 Alte domenii de 50 CRIDAV PROIECT SRL - infiintata in 2019 activitate 51 TRANSCALIN PRT SRL - infiintata in 2020 52 EURO PRIME INVEST - infiintata in 2020 SRL 53 AG WIN PLAST SRL - infiintata in 2020 54 LADEGRO CO SRL - infiintata in 2020 55 RAZ TNS TRUCK SRL - infiintata in 2020 56 KALYMMA MIXZONE - infiintata in 2020 SRL Sursa: https://www.listafirme.ro/, prelucrări consultant 33

Pagina 34

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 Grafic 10. Domenii de activitate ale întreprinderilor din Comuna Ciurea Domenii de activitate ale întreprinderilor 19.64% 21.43% 14.29% 25.00% 14.29% 5.36% Construcții Comerț Producție Alimentație Alte sevicii Alte domenii de activitate Sursa: https://www.listafirme.ro/, prelucrări consultant 4. Educație și cultura 4.1. Educație și timp liber Educația constituie factorul de bază în transmiterea și crearea de noi valori culturale și generalumane, în dezvoltarea capitalului uman, în formarea conștiinței și identității naționale, în promovarea aspirațiilor de integrare europeană și are un rol primordial în crearea premiselor pentru dezvoltarea umană durabilă și edificarea unei societăți bazate pe cunoaștere. Calitatea educației determină în mare măsură calitatea vieții și creează oportunități pentru realizarea în volum deplin a capabilităților fiecărui cetățean. Prin urmare, este necesar un grad ridicat de implicare din partea autorităților administrative ale comunei Ciurea în vederea creșterii indicatorilor educaționali și a infrastructurii școlare. Rețeaua școlară, dotările și infrastructura de învățământ Potrivit informațiilor disponibile pe site-ul oficial al Inspectoratului Școlar Județean Iași, rețeaua școlară pentru anul școlar 2020 – 2019 este formată din 9 unități de învățământ, dintre care 2 cu personalitate juridică, și anume: 34

Pagina 35

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 Tabel 8. Unitățile de învățământ din comuna Ciurea Denumire unitate de Tipul unitate Localitate învățământ ȘCOALA GIMNAZIALĂ, PERSONALITATE CIUREA CIUREA JURIDICĂ ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, ARONDATĂ CIUREA PICIORU LUPULUI ȘCOALA PRIMARĂ NR. 2, ARONDATĂ CIUREA SLOBOZIA GRĂDINIȚA CU PROGRAM ARONDATĂ CIUREA NORMAL NR. 3, CURĂTURI ȘCOALA GIMNAZIALĂ PERSONALITATE CIUREA "COMANDOR ALEXANDRU JURIDICĂ CĂTUNEANU", LUNCA CETĂȚUII ȘCOALA GIMNAZIALĂ, ARONDATĂ CIUREA DUMBRAVA GRĂDINIȚA CU PROGRAM ARONDATĂ CIUREA NORMAL, DUMBRAVA ȘCOALA PRIMARĂ NR. 2, ARONDATĂ CIUREA LUNCA CETĂȚUII GRĂDINIȚA CU PROGRAM ARONDATĂ CIUREA NORMAL, LUNCA CETĂȚUII Sursa: http://www.isjiasi.ro/, prelucrări consultant Școala Gimnazială nr. 1 Lunca Cetățuii, dată în folosință la 15 septembrie 1960, este situată în zona de sud a județului Iași, la distanța de 10 km de municipiul Iași. Școala funcționează în cinci corpuri de clădire, cu o suprafață totală de 2231 mp, având destinațiile:  locația de bază Lunca Cetățuii pentru elevii claselor I – VIII;  locația pentru Grădinița cu program normal Lunca Cetățuii;  locația Dumbrava pentru elevii claselor I – VIII;  locația pentru Grădinița cu program normal Dumbrava;  locația Lunca Cetățuii nr. 2 pentru elevi de învățământ primar și o grupă de preșcolari; Toate spațiile au beneficiat de lucrări de reabilitare și sunt autorizate din punct de vedere sanitar. Clasele I-VIII își desfășoară activitatea în două schimburi iar la grădinițe într-un singur schimb. 35

Pagina 36

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 În urma deciziei Inspectoratului Școlar Județean Iași nr. 720/17.02.2010, s-a reorganizat rețeaua școlară a județului Iași și, începând cu data de 01.09.2010, s-a comasat prin absorbție cu Școala cu clasele I-VIII Picioru-Lupului. Astfel, Școala cu clasele I-VIII Ciurea devine unitate cu personalitate juridică având în componență următoarele structuri:  Școala cu clasele I-VIII Picioru-Lupului (școală,grădiniță);  Școala cu clasele I-IV Slobozia (școală, grădiniță);  Școala cu clasele I-IV Curături (școală, grădiniță) . Începând cu anul școlar 2011-2012, Școala cu clasele I-VIII Ciurea devine Școala Gimnazială Ciurea, având în componență structurile:  Școala Gimnazială Nr 1 Picioru Lupului;  Școala Primară nr 2 Slobozia;  Grădinia cu program normal nr 3 Curături. În baza Deciziei ISJ Iași 1445/27.09.2012 și a Hotărârii nr. 3/19.01.2012 a Consiliului Local Ciurea privind atribuirea de denumiri unităților de învățământ de pe raza comunei Ciurea, conform prevederilor Ordinului 6564/2011. Începând cu anul 2014 Școala Gimnazială Ciurea a fost supusă unui proiect de reabilitare. S-a amenajat o bibliotecă într-un spațiu separat, un teren de sport modern și este în implementare construirea unei săli de sport și spații pentru laboratoare. Toate structurile arondate sunt reabilitate prin proiecte europene, implementate de către Primăria Comunei Ciurea. În cele ce urmează, se găsește centralizat numărul de de calculatoare, săli de clasă și laboratoare școlare, în unitățile de învățământ de pe raza Comunei Ciurea, în perioada 2013 – 2019. Tabel 9. Număr de calculatoare, săli de clasă și laboratoare școlare, în unitățile de învățământ de pe raza Comunei Ciurea, în perioada 2013 - 2019 Anul 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Sali de clasa Invatamant 4 4 4 4 4 anteprescolar Invatamant 14 14 14 14 14 14 prescolar Invatamant primar si gimnazial (inclusiv 36 44 41 44 44 45 43 invatamantul special) 36

Pagina 37

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 Laboratoare Invatamant primar si gimnazial (inclusiv 3 3 3 4 4 5 4 invatamantul special) Calculatoare Invatamant 2 2 2 2 anteprescolar Invatamant 4 7 4 4 3 6 prescolar Invatamant primar si gimnazial (inclusiv 101 106 101 66 62 62 65 invatamantul special) Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online, prelucrări consultant Populația școlară și personalul didactic din cadrul unităților de învățământ din comună În perioada 2011 - 2019, conform datelor puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică, populația școlară de la nivelul Comunei Ciurea era formată din copii înscriși în grădinițe, elevi înscriși în învățământul primar și gimnazial. În perioada 2015 - 2019, pe raza comunei existau și copii înscriși în învățământul antrepreșcolar. În anul 2019, populația școlară era de 1.342 copii, dintre care: 70 copii în creșe, 330 copii în grădinițe, 591 elevi în învățământul primar, 368 elevi în învățământul gimnazial. În perioada 2011 - 2019, populația școlară prezintă o evoluție cu trend descendent, chiar dacă a înregistrat oscilații pe parcurs: valoarea maximă s-a înregistrat la nivelul anului 2012 - 1.495 copii, iar valoarea minimă în anul 2019 – 1.303 copii. Cu privire la numărul de copii înscriși în în creșe și grădinițe în perioada analizată, evoluția acestuia prezintă un trend descendent. Cei mai mulți copii au fost înscriși în grădinițe în anul 2013 (383 copii), iar cei mai puțini la nivelul anului 2013 (285 copii). Având în vedere numărul de elevi înscriși în învățământul primar, evoluția acestuia prezintă un trend descendent, chiar dacă a oscilat: cei mai puțini elevi au fost înscriși în anul 2011 (519 elevi), iar cei mai mulți în anul 2014 (598 elevi). Privitor la numărul elevilor înscriși în învățământul gimnazial în perioada 2011 - 2019, și în acest caz există o evoluție cu trend ascendent, chiar dacă a oscilat în cei 9 ani analizați. Numărul minim de elevi s-a înregistrat în anul 2019 (368 elevi), iar numărul maxim în anul 2012 573 elevi). 37

Pagina 38

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 Tabel 10. Populația școlară și personalul didactic din Comuna Ciurea, în perioada 2011 - 2019 Anul 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Populație școlară Copii inscrisi in crese 51 58 64 68 70 Copii inscrisi in gradinite 378 324 285 269 268 278 280 294 313 Elevi inscrisi in invatamantul primar (inclusiv invatamantul 519 598 629 753 622 620 633 616 591 special) Elevi inscrisi in invatamantul gimnazial (inclusiv invatamantul 406 573 413 406 434 427 381 379 368 special) Personal didactic Invatamant anteprescolar 8 8 8 8 8 Invatamant prescolar 17 15 14 14 14 14 15 15 15 Invatamant primar (inclusiv 26 36 30 34 30 30 30 34 33 invatamantul special) Invatamant gimnazial (inclusiv 36 66 35 33 32 35 33 36 36 invatamantul special) Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online, prelucrări consultant Având în vedere personalul didactic, Baza de date Statistice TEMPO-Online (INS) pune la dispoziție înregistrări pentru persoanele angajate atât cu normă întreagă, cât și cu normă parțială. De menționat este faptul că fiecare cadru didactic se înregistrează o singură dată, numai la unitatea școlară la care are funcția de bază sau predă numărul cel mai mare de ore didactice. La nivelul anului 2019, personalul didactic din cadrul unităților de învățământ de pe raza comunei era de 92 de persoane, dintre care: 23 persoane activau în învățământul preșcolar, 33 persoane în învățământul primar și 36 persoane în învățământul gimnazial. Aspecte ce vizează petrecerea timpului liber în Comuna Ciurea Referitor la locurile de petrecere a timpului liber cuprinse în cadrul Inventarului bunurilor care aparțin domeniului privat al Comunei Ciurea, am identificat următoarele obiective:  Centru de Conservare si Promovare a Traditiilor Locale Centrul de Conservare si Promovare a Traditiilor Locale se implica activ in diverse actiuni de pastrare a traditiilor, obiceiurilor folclorice si organizeaza evenimente cu caracter cultural pentru promovarea valorilor artistice locale.  Biblioteca Publica Ciurea si Caminul Cultural Ciurea 38

Pagina 39

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 Biblioteca Publica si Caminul Cultural, constituie repere importante ale vietii comunei. Împreuna cu celelalte institutii ce-si au sediul in aceasta cladire: Asociatia Cultural-Umanitara „Fiii satelor” si Centrul de Conservare și Promovare a Traditiilor locale, aici se organizeaza numeroase și diverse activități socioculturale.  Centrul de zi „Scufita Rosie" Centrul de zi pentru copii „Scufita Rosie" este realizat in cadrul proiectului „Servicii comunitare de prevenire a separarii copilului de familia sa si instruirea personalului aferent". Subproiectul a fost finalizat in data de 30.04.2017. Centrul de zi are rolul de a asigura: - asistenta gratuita in timpul zilei copiilor care provin din familii aflate in dificultate, dand astfel posibilitatea parintilor de a-si gasi un loc de munca si de a putea crea conditii materiale adecvate cresterii copiilor; - promovare dreptului fiecarui copil de a-si pastra relatiile familiale, oferind servicii adecvate familie in situatie de risc de abandon a copilului, pentru ca ea sa fie capabila sa-si indeplineasca responsabilitatile legate de ingrijirea, securitatea si educatia copilului, pentru mentinerea acestuia in familie, evitandu-se intrarea in sistemul de protectie din cauze preponderent social- economice; - programe de ingrijire, educative si disctractive, consiliere pe timpul zilei, urmand ca seara sa se intoarca acasa, in mediul sau, evitandu-se ruptura de familie; - activitati complementare celor realizate de alte servicii publice (invatamant, sanatate). Activitatile desfasurate in centrul de zi au ca scop principal formarea abilitatilor de lucru in echipa, adaptarea la viata de grup, intarirea relatiilor de colaborare si respect fata de oameni si mediul inconjurator, asigurand integrarea armonioasa a copilului in colectivitate si societate ca reprezentant de seama al comunitatii. Serviciul se adreseaza copiilor cu varste cuprinse intre 6 si 14 ani, asigurans astfel o interventie timpurie pe termen mediu si lung in dezvoltatea acestora. In cadrul activitatilor desfasurate, copilul este actorul principal al propriei schimbari, beneficiind de suport specializat intr-un cadru adecvat, creandu-se astfel conditiile necesare formarii unui comportament bazat pe respect si prietenie, altruism si toleranta, incununtate de placerea de a coabita pe baza unor reguli existentiale flexibile acceptate de toti membrii grupului care permit dezvoltarea si integrarea copilului in colectivitate si societate. 39

Pagina 40

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 Personalul centrului formeaza o echipa multi-disciplinara alcatuita din: psiholog, asistent social si educator, personal calificat ce manifesta atentie deosebita fata de ingrijirea si educarea copiilor oferind totodata sprijin si pentru parintii acestora.  Centrul de Zi „SF. STELIAN" Ciurea/After School After School este o structura in care se desfasoara activitati complementare si in completarea programei scolare si ofera oportunitati de invatare, de insusire a cunostintelor pentru consolidarea competentelor, accelerarea invatarii prin activitati educative si recreative, pentru dezvoltarea personala, punerea in valoare a aptitudinilor fiecaruia si obtinerea succesului scolar. In cadrul Centrului social de tip after school, programul este flexibil si adaptat nevoilor individuale. Personalul este unul specializat, cu experienta si performante profesionale si desfasoara impreuna cu beneficiarii acestor servicii, activitati de efectuare a temelor, pregatire suplimentara, activitati recreative, diverse cursuri (in functie de aptitudinile beneficiarilor si cerintele acestora) si nu in ultimul rand, consiliere psihopedagogica. Organigrama Centrului social de tip after school cuprinde urmatoarele posturi: 1 post de conducere - administratorul centrului si un numar de 6 posturi cu atributii de executie. Centrul social de tip after school vine in sprijinul parintilor si al elevilor, in vederea completarii procesului instructiv-educativ si isi propune o utilizare eficienta a timpului petrecut in afara scolii. Intreaga activitate este centrata pe elev, cu respectarea particularitatilor varstei fiecaruia, pentru satisfacerea in egala masura, atat a nevoilor de instruire si educatie, cat si a nevoilor de activitati recreative si extrascolare. Activitatea centrului este organizata astfel incat sa raspunda cu prioritate nevoilor elevilor. Scopul final este acela de a obtine dezvoltarea personala a fiecarui individ- beneficiar al serviciilor, implicarea lor in diverse activitati, impunerea unui stil de viata sanatos si educatia pentru viitoarea cariera profesionala. Programul activitatilor include etapa primirii copiilor care au terminat cursurile scolare, servirea pranzului, un timp suficient de odihna, urmate de efectuarea temelor, pregatirea suplimentara ori alte activitati, ce se stabilesc in functie de cerinte.  Centrul de zi "Sf. Nicolae" Lunca Cetatuii MISIUNE Centrul de zi este un serviciu social a carui scop este prevenirea abandonului scolar si a separarii copilului de familie. Scopul nostru este sprijinirea nucleului familial prin activitati de consiliere si sprijin. Prin colaborarea cu familia se urmareste identificare nevoilor si a resurselor familiei, elaborarea impreuna cu 40

Pagina 41

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 acestia a unui plan adaptat nevoilor si abilitatilor personale in vederea depasirii situatiei de criza si protejarea familiei, a membrilor acesteia, intarirea nucleului familial. Prin serviciile aduse familiilor si copiilor, centrul de zi faciliteaza mentinerea copilului alaturi de parinti, sustine implicarea cat mai active a parintilor in viata copiilor, creaza oportunitati si incurajeaza dezvoltarea comunicarii intre membrii familiei. ACTIVITATI Activitati instructive-educative care au ca scop reintegrarea scolara prin sprijinirea copiilor in rezolvarea temelor, in pregatirea lectiilor, urmarindu-se atat dobandirea unor cunostinte noi cat si consolidarea celor existente. De asemenea avem in vedere transmiterea de informatii adecvate varstei mentale si cronologice, in special a cunostintelor care nu le-au fost accesibile, oferirea de informatii pentru formare deprinderilor de viata independenta. Activitati de socializare care au in vedere formarea si consolidarea deprinderilor pentru viata in colectivitate, pentru munca individuala, legate de folosirea resurselor proprii si a celor comunitare, pentru viata de zi cu zi. Activitati de educare parentala si consiliere: prin colaborarea cu specialisti din servicii aliate, familiile copiilor sunt incluse in programe de educatie parentala si consiliere. Sunt organizate grupuri de suport in care parintii isi pot impartasi unii altora experienta. SERVICII - Mentinerea copilului in familie si sprijinirea / intarirea nucleului familial; - Doua mese asigurate zilnic copiilor inscrisi in program; - Servicii sociale si educationale oferite de profesionisti; - Consiliere pentru copil si familie; - Suport material pentru copil si familiile asistate. 4.2.Patrimoniul cultural Comuna Ciurea este situata in partea de sud a judetului Iasi, fiind una dintre comunele mari ale judetului. Se invecineaza cu municipiul Iasi si cu 5 comune astfel: In partea de vest, comuna Mogosesti, pe o distanta de 7 km; - La S-V, comuna Grajduri; - La S-E, comuna Dobrovat, pe o distanta de 11,2 km; - La E, comuna Barnova, pe o distanta de 11,8 km; - La N- V comuna Miroslava, pe o distanta de 5,4 km; 41

Pagina 42

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 - La N, municipiul Iasi, pe o distanta de 5 km. Popularea satelor componente s-a declansat de timpuriu, dupa cum arata si descoperirile arheologice de pe raza comunei. Satul Ciurea este atestat documentar la sfarsitul secolului XVII (1654), cand apare in documente cu o populatie colonizatoare, se pare de origine ucrainiana, maghiara, slujitori boieresti sau manastiresti, scutiti de dari (sloboziti). Alta varianta sustine ca denumirea satului vine de la un boier, Ciurel. Hlincea - cea mai veche asezare de pe teritoriul comunei, atestata documentar in sec VII (1587), de catre doamna Maria, fiica voievodului Petru Schiopu si sotul ei, spatarul Zetu. Denumirea de Hlincea vine, se pare, de la carierele de lut din apropiere (gliva, hliva). Picioru - Lupului este atestat documentar la sfarsitul secolului XVIII , cand se consemneaza a fi un sat care se ocupa cu ingrijirea prisacilor manastiresti. Denumirea satului vine de la haitele de lupi care atacau stanele. Curaturi - sat atestat documentar la 1772, cu o populatie migrata din Ciurea . Numele de Curaturi semnifica un loc defrisat , curatat (curatura). Slobozia - sat vechi, atestat documentar la sfarsitul sec XVI, evolutia sa fiind favorizata de un drum negustoresc ce trecea si lega Moldova de Sus cu Moldova de Jos. Lunca - Cetatuii, atestat documentar la sfarsitul sec.XVIII cu timpul ingloband si catunul Baba - Necula. A fost statie de post ce lega Iasul de Vaslui. Zanea - atestat documentar in 1774, figureaza ca mosie in tinutul Iasilor. In 1854 este inglobata in satul Lunca-Cetatuii. In documente apare si sub numele de Zarna sau Zanca. Dumbrava - este cel mai nou sat, infiintat in 1891, cand statul concesioneaza 140 de loturi de pamant, de cate 5 hectare celor care vor sa se stabileasca (insurateilor). Pe teritoriul comunei Ciurea funcționează un Centru de Informare Turistică. Acesta își propune să valorifice potențialul turistic al zonei prin informarea permanentă a turiștilor care ajung în zonă, prin activități de promovare care să stimuleze fluxul turiștilor, creșterea numărului acestora, a duratei de ședere dar și a notorietății zonei. Obiectivele turistice relevante pot fi clasificate în cinci categorii, după cum urmează: 1. Obiective ecumenice, simboluri religioase; 2. Patrimoniul cultural și arhitectural; 3. Zone și situri naturale protejate; 4. Aventură și agrement; 5. Puncte de belvedere. 42

Pagina 43

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 Obiective ecumenice, simboluri religioase MĂNĂSTIREA HLINCEA La poalele Dealului Cetățuia se ridică Mănăstirea Hlincea datând de la sfârșitul secolului al XVIlea, fiind ctitorie a domniței Maria, fiica lui Petru Șchiopul, domnitorul Moldovei (1574-1579 și 1582-1591) și a soțului ei, spătarul de origine greacă Zottu Tzigara. Aflată în paragină, a fost restaurată mai întâi în timpul domniei lui Vasile Lupu, când s-au adăugat zidul de incintă, trapeza și chiliile pentru călugări, apoi, în timpul lui Ștefăniță Lupu (1659-1661) s-a executat pictura interioară a bisericii, cu meșterii zugravi care au pictat și biserica Mănăstirii Golia. Biserica mănăstirii, cu hramul „Sfântul Gheorghe", construită în plan triconc, cu turlă pe naos, cu pridvor deschis, cu arcade susținute de coloane rotunde, impune prin proporțiile sale armonioase. Tabloul votiv din naos îi reprezintă pe ctitorii Vasile Lupu, Ștefăniță Lupu și Doamna Ecaterina, iar în pictura interioară mai notăm reprezentările arhanghelului Gavril și a sfinților militari Mercurie, Nichita, Gheorghe, Dimitrie și Teodor, precum și motivele populare ce împodobesc chenarele din pronaos. Ansamblul este înconjurat de ziduri înalte, intrarea făcându-se pe sub bolta vestică a construcției. După ce, de prin 1788 până în 1812 a avut destinația de spital, ansamblul a suferit lucrări de restaurare după cutremurul din martie 1977, definitivate apoi după 1991. Începând cu această dată, mănăstirea și-a căpătat autonomia, astăzi fiind obște monahală de călugări. Mănăstirea este inclusă în lista monumentelor istorice ale județului Iași, ca monument de interes natural. BISERICA DIN SATUL PICIORU LUPULUI Biserica din satul Picioru Lupului constituie patrimoniu istoric și arhitectural. Din însemnările pe marginea cărților de cult deducem că în anul 1782, în sat era o biserică construită din vălătuci și acoperită cu stuf. Această biserică a ținut până în anul 1885 când a fost construită alta, dar care a ținut mai puțin și anume până în anul 1926, când a început construcția actualei biserici sub conducerea călugărului Casian. Biserica a fost terminată în anul 1932 sub păstorirea preotului Vasile Teleman. TROIȚA VECHE Troița veche din satul Slobozia este făcută din lemn de stejar, cunoscut pentru rezistența sa, explicându-se astfel vechimea acesteia de aproximativ 80 de ani. MONUMENTUL EROILOR Monumentul eroilor din Picioru Lupului este dovada vitejiei celor 32 de soldați români care și-au jertfit viața pentru apărarea patriei în anul 1944. Crucea a fost donată în anul 1981 de către Titel și Costel Apreotesei, iar locul în care se află marchează linia de front al celui de-al doilea Război Mondial. 43

Pagina 44

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 Patrimoniul arhitectural și cultural În această categorie se încadrează edificiile principale, monumentele arhitecturale remarcabile și elementele de identitate locală. FABRICA DE CĂRĂMIDĂ În Lunca Cetățuii putem identifica obiectivul de patrimoniu Fabrica de Cărămidă. Aceasta a fost înființată în anul 1891 de Gheorghe Duca, astăzi fiind păstrătoare de patrimoniu industrial și tehnic de valoare. După deschiderea acesteia, toate clădirile pentru depou, călători, clădiri anexe de pe linia VasluiIași, Iași-Dorohoi, București-Constanța, din Râmnicul Sărat precum și multe poduri feroviare au fost edificate numai din cărămidă roșie de Ciurea. Fabrica a suferit puține schimbări de-a lungul timpului, deoarece felul în care a fost proiectat nu a permis nicio modernizare în ceea ce privește fluxul tehnologic. Singurele modernizări au fost aduse doar la partea de acționare electrică a instalațiilor de măcinare și omogenizare a argilei și la instalațiile de presare. Comuna Ciurea este singura din țară care are 3 stații C.F.R., două dintre ele fiind desemnate monumente ale zonei metropolitane Iași, și anume, Gara Ciurea și Gara Bârnova. A treia gară din comună este Gara Picioru-Lupului, care ulterior a devenit haltă. Clădirea gării este construită din cărămidă (de la Fabrica de Cărămidă care se află peste drum de gară) și se aseamănă cu mai toate gările de pe linia de cale ferată Iași-Vaslui. În comuna Ciurea, casele tradiționale le recunoaștem cu ușurință datorită elementelor specifice ale acestora precum construcția din chirpici, cerdacul, prispa, stâlpii din lemn. Apropierea de zona metropolitană Iași nu a alterat tradițiile și obiceiurile populare care se mai păstrează și în zilele noastre, prin artiști locali si membri bine-cunoscuți ai satului. În comuna Ciurea există o tradiție în arta țesutului de covoare. Zone si situri naturale protejate PAPUCUL DOAMNEI este o specie foarte rară de orhidee, aflându-se pe locul întâi pe lista plantelor protejate de lege. În România, Papucul Doamnei este protejat încă din 1938, prin Decret Regal. Face parte din familia Orchidaceae și crește prin păduri, mai mult sau mai puțin umbroase, pe coaste, în tufișuri, de preferință pe terenuri calcaroase, în grupe sporadice. În comuna Ciurea, Papucul Doamnei se întâlnește în rezervația de plante din Slobozia. Orhideea Papucul Doamnei sau „pantofiorul lui Venus", așa cum se mai numește și în zilele noastre, simbolizează dragostea de natură a oamenilor și bucuria lor la venirea verii. În limbajul florilor, orhideele sunt un simbol al purității, perfecțiunii și feminității. 44

Pagina 45

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 In satul Hlincea exista 3 STEJARI SECULARI, vârsta arborilor fiind de 368, 396 respectiv 501 ani. Aceștia sunt incluși în „Lista arborilor monument al naturii din județul Iași declarați prin HCJ NR. 8/1994". Doi dintre stejari se află pe Strada Cortez. Arborele GINKGO BILOBA (sau arborele pagodelor) se află în Lunca Cetățuii, în fața Ocolului Silvic. Arealul său natural se găsește în sud-estul Chinei, specia având o istorie lungă: a apărut cu cca 200 mil. de ani în urmă și a rămas aproape neschimbată până astăzi. A fost introdus în Europa în anul 1730. Arborii, cu înălțimea de până la 30 m, au coroana bogată. Sunt arbori dioici adică pe un exemplar se găsesc doar flori masculine sau feminine, deci arborii sunt fie masculini fie feminini. Toamna frunzele se îngălbenesc și cad. Culoarea lor devine galbenă cu nuanțe extrem de atrăgătoare, fapt ce face ca în parcurile unde este cultivat arborele aceste frunze să fie folosite în scop ornamental, fiind presărate printre ornamentațiile florale. Sămânța de ginkgo biloba este un fel de sâmbure pietros, învelit într-o materie vegetală cărnoasă. Pulpa fructelor degajă un miros dezagreabil datorat acidului butiric prezent în compoziția sa, asemănător untului râncezit. STANJENELUL DE BALTA (Iris pseudacorus) este o plantă cunoscută și sub denumirea de stanjenelul-galben, care crește mai ales în zonele mlăștinoase, pe pajiști și în apropierea apelor. Face parte din familia Iridaceae și este originară din Asia, Africa de Nord și Europa. De la această plantă se folosea în trecut rădăcina pentru tratarea unor afecțiuni ale căilor respiratorii. Astăzi, planta nu mai este folosită în scopuri terapeutice din cauza conținutului de substanțe toxice din rădăcina. În comuna Ciurea, o poți admira la marginea iazului Dumbrava, precum și în alte zone mlăștinoase și pe lângă apele lin curgătoare. MANA MAICII DOMNULUI sau caprifoiul este o cățărătoare care împodobește multe curți și are flori cu un parfum minunat. Florile tinere sunt albe iar după câteva zile capătă o culoare galben roșcat. Planta este originară din Asia de est respectiv, China, Japonia și Corea. Caprifoiul are efect medicinal. Florile se recoltează cu precădere primăvara sau la începutul verii când floarea este încă în stadiul de boboc. Aventura si agrement IAZUL DUMBRAVA Este situat la drumul județean 248 Iași-Ciurea, în satul Dumbrava, fiind vizibil de la șosea. Are o adâncime maximă de 6 metri, media fiind de 1,8 metri. Iazul este populat cu pești precum caras, roșioară, oblete, biban, dar și biban soare. În lunile de primăvară-vară iese în evidență prin numeroasele lebede și rațe sălbatice care poposesc aici. Iazul Dumbrava poate fi considerat atât zonă de agrement, cât și loc de birdwatching datorită numeroaselor specii de păsări care își au cuibul în stufărișul des al iazului. 45

Pagina 46

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 BALTA CIUREA „La poalele Codrului" este locul ideal pentru iubitorii de pescuit, întinzându-se pe o suprafață de 3 hectare, foarte îngrijită și modern amenajată, oferind posibilitatea de a campa, de a se relaxa. Balta este populată cu peste 2000 kg de crap, fitofag, caras, știucă, somn sau roșioară. Această amenajare deține un parc pentru copii, o cabană și standuri separate. Balta Ciurea este un deliciu, atât pentru cei experimentați cât și pentru cei proaspăt inițiați în „ale pescuitului". Puncte de belvedere ISLAZUL PICIORU LUPULUI Este un minunat punct de belvedere, putându-se observa satele Ciurea, Lunca Cetățuii, precum și diferite cartiere ale orașului Iași și Releul Bucium. Printre plantele care se găsesc pe Islaz se numără ciuboțica cucului (primula officinalis), păpădia (Taraxacum officinale), lumânărica Domnului (Verbascum phlomoides), grâușorul (ranunculus ficalia), bumbișorul (bellis perennis), mierea ursului (pulmonaria mollis), coacăza de pădure (Ribes rubrum ), păducelul (Crataegus monogyna), coada calului (Equisetum arvense). Se găsesc și roci sedimentare. Pisica sălbatică, fazanul, porcul mistreț și bombina bombina (sau broasca cu burtă roșie care este o specie aproape amenințată) sunt câteva dintre animalele pe care le găsim aici. PADUREA REPEDEA-BARNOVA Este o zonă protejată situată pe teritoriile administrative ale comunelor Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăț, Grajduri, Mogoșești, Scânteia, Schitu Duca, Tomești și pe cel al municipiului Iași. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 12.216 hectare. În sit se poate ajunge și pe calea ferată ce face legătura între Iași și Vaslui cu oprire în Halta Picioru Lupului sau gara Bârnova. Situl este reprezentat în cea mai mare parte de păduri de foioase, păduri dacice de fag și păduri dacice de stejar și carpen, cu o deosebită valoare științifică și peisagistică, unde își găsesc habitatul circa 116 specii de păsări rare, vulnerabile sau periclitate, o specie de plante și 4 specii de mamifere mici de importanță comunitară, precum și alte specii de plante și animale. 46

Pagina 47

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 5. Infrastructura 5.1.Infrastructura de drumuri și căi de acces Dezvoltarea infrastructurii reprezintă un punct cheie în vederea reducerii disparităților regionale. În mediul rural, drumurile constituie ruta de transport cea mai importantă, dar calitatea și în general dezvoltarea acestora și a traficului este încă departe de a îndeplini standardele europene. În vederea creșterii calității vieții locuitorilor și dezvoltării economice a comunei sunt necesare realizarea unor investiții pentru alimentarea cu apă a gospodăriilor și realizarea unei rețele de canalizare menajeră. Drumurile locale au un rol semnificativ în zonele rurale, asigurând accesul la rutele de comunicare naționale, facilitând transportul persoanelor și schimburile economice. În comuna Ciurea infrastructura este dezvoltată pentru a putea permite creșterea economică necesară diminuării disparităților regionale. Dezvoltarea infrastructurii rutiere de pe plan local reprezintă un instrument esențial pentru implementarea cu succes a priorităților de dezvoltare pentru comunitatea locală, contribuind la combaterea izolării zonelor subdezvoltate, la creșterea mobilității a mărfurilor și a persoanelor, precum și la integrarea zonei în rețeaua de transport de la nivel regional, național și european. O infrastructură de transport eficientă, legată la rețelele de transport de la nivel regional, național și european, generează o creștere economică pe plan local care poate facilita dezvoltarea de noi activități pe piața locală. Infrastructura rutieră a comunei Ciurea se compune din drumuri județene, comunale și sătești, fiind străbătută de drumul județean D.J. nr. 248 Iași – Vaslui și două drumuri comunale, respectiv DC 29 Iași-Hlincea Cetățuii-Ciurea și DC 41 Ciurea-Picioru Lupului-Slobozia. Comuna Ciurea este străbătută aproape diametral de calea ferată Iași – București de la nord la sud cu stația la Picioru Lupului. Satele Hlincea, Curaturi, Slobozia și Dumbrava au acces indirect la calea ferata, distanța maximă de stația CFR fiind de aproximativ 2 km. 5.2. Alimentarea cu apă potabilă, rețeaua de canalizare și rețeaua de distribuție gaze naturale Calitatea vieții locuitorilor din comună depinde în mare parte de existența unei infrastructuri de utilități, care să permită dezvoltarea activităților socio-economice din cadrul comunei. Informațiile prezentate în această secțiune vizează rezultatele obținute la Recensământul Populației și al Locuințelor 2011 cu privire la gospodărirea apelor și canalizare, echipare energetică și termoficare, respectiv dotarea locuințelor cu bucătărie și baie pe raza Comunei Ciurea. De menționat este faptul că informațiile respective se referă la totalul de locuințe conveționale existente la nivelul comunei în anul 2011, și anume 4.204 locuințe. 47

Pagina 48

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 Din numărul total de locuințe convenționale, cele mai multe (92,2%) dispuneau de instalație electrică (3874 locuințe), iar cele mai puține (32,3%) dispuneau de încălzire centrală. Bucătărie în locuință aveau 3309 locuințe (78,7%) dintre locuințele convenționale existente, în timp ce baie în locuință aveau 1971 locuințe (46.9%). În același timp, un număr de 2089 locuințe dispuneau atât de alimentare cu apă în locuință, cât și de instalație de canalizare în locuință, și reprezentau aproximativ 49.1% din totalul de locuințe convenționale. Grafic 11. Locuințele convenționale, după dotare cu instalații și dependințe Sursa: Recensământul Populației și al Locuințelor 2011, prelucrări consultant În ceea ce privește lungimea rețelelor de distribuție a apei potabile, a conductelor de canalizare și a celor de distribuție a gazelor, aceasta a avut un trend ascendent în perioada 2011 – 2019, de aici rezultând dezvoltarea continuă a comunei Ciurea. Tabel 12. Situația infrastructurii edilitare Anul 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Lungimea totala a retelei simple 10,9 11,6 11,6 10 10 10 10 41,3 41,4 de distributie a apei potabile (km) Lungimea totala simpla a 8,8 8,8 8 11,4 11,7 14,9 15 15 20,2 conductelor de canalizare (km) Lungimea totala a conductelor de 8,4 9,8 9,8 11 13,6 25,8 54,3 26,5 30,3 distributie a gazelor (km) Sursa: INS, Baza de date statistice TEMPO-Online, prelucrări consultant 48

Pagina 49

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 6. Administrația publică 6.1. Primăria și Consiliul Local al comunei Ciurea Relația dintre administrația publică și cetățeni a fost întotdeauna una destul de controversată, fiecare parte având așteptări care nu au fost întotdeauna satisfăcute de cealaltă parte. Dacă așteptările cetățenilor sunt legate de transparență și eficiența serviciilor publice, așteptările aparatului administrativ sunt legate de implicare activă a cetățenilor în viața comunității. Autonomia locală a comunei Ciurea se realizează sub guvernarea directă a instituțiilor administrativ-teritoriale, alcătuite din:  Consiliul Local: format din 17 consilieri, acesta deține putere de decizie în problemele de interes local care nu intră, prin lege, în competența altor instituții.  Primarul: acesta reprezintă autoritatea executivă din cadrul administrației locale și are rolul de a asigura respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului și a hotărârilor consiliului local. Organigrama aparatului de specialitate al Primarului Comunei Ciurea cuprinde următoarele compartimente, direcții și servicii:  Compartimentul Audit;  Compartimentul de Asistență Socială;  Compartiment Stare Civilă;  Birou administrativ;  Birou juridic și achiziții publice;  Serviciul financiar-contabil;  Biroul de urbanism, cadastru și amenajarea teritoriului;  Compartimentul registrul agricol. Marea problemă a primarului și a Administrației Publice locale a fost și va fi bugetul local. Primarul, prin implicarea sa directă și printr-o bună colaborare cu Consiliul Județean Iași și cu Direcția Generală a Finanțelor Publice Iași, a încercat să găsească toate sursele financiare posibile pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare propuse. Obiectivele realizate sunt de importanță majoră pentru strategiile de dezvoltare propuse. Important este că primarul acestei comune a realizat aceste lucruri cu muncă asiduă și cu responsabilitate, cu sprijinul Consiliului Local Ciurea și al angajaților primăriei. Potrivit legii, primăria comunei Ciurea îndeplinește următoarele categorii principale de atribuții: 49

Pagina 50

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027  atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al consiliului local, instituțiilor și serviciilor publice de interes local și societăților comerciale;atribuții privind dezvoltarea economico-socială a comunei;  atribuții privind gestionarea patrimoniului comunei;  atribuții privind gestionarea serviciilor publice din subordine;  atribuții privind cooperarea inter-instituțională;  alte atribuții prevăzute de lege. Toate informațiile de interes public utile pentru cetățenii comunei sunt prezentate și actualizate la avizierul din holul primăriei. De asemenea, pe site-ul primăriei sunt aduse la cunoștința celor interesați diferite informații de interes public: hotărâri ale Consiliului local, declarații de avere, organigrama, programul de funcționare al serviciilor publice, datele de contact ale instituției și ale reprezentantului legal. Primăria dispune de un sistem informatizat și de rețea de calculatoare. Există baze de date la nivelul instituției, îndeosebi la nivelul serviciului economic al primăriei. 6.2. Siguranța cetățenilor În cadrul comunei Ciurea funcționează Secția 2 Poliția Rurală Ciurea și Poliția Locală Ciurea care este organizată și funcționează în baza Hotărârii Consiliului Local nr. 9/2011, ca o structura administrativa, fara personalitate juridică, aflată în subordinea Primarului Comunei Ciurea. Organizarea, funcționarea și atribuțiile Poliției Locale Ciurea sunt prevăzute de Legea Poliției Locale nr. 155/ 2010, Hotărârea Guvernului nr. 1332/ 2010 privind aprobarea Regulamentului - cadru de organizare și funcționare a Poliției Locale, de Legea nr. 215/ 2001 (**republicată**) (*actualizată*) a Administrației Publice Locale, de Legea nr. 188/ 1999 (**republicată**) (*actualizată*) privind Statutul Funcționarilor Publici, precum și de prevederile Regulamentului de Organizare si Functionare a Politiei Locale Ciurea. Poliția Locală Ciurea s-a înființat în scopul exercitării, în regim de permanență, a atribuțiilor privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, în următoarele domenii:  ordinea și liniștea publică si paza bunurilor;  circulația pe drumurile publice;  disciplina în construcții și afișajul stradal;  protecția mediului; 50

Pagina 51

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027  activitatea comercială;  evidența persoanelor;  alte domenii stabilite prin lege. Poliția Locală Ciurea poate functiona in aria de competenta a Comunei Ciurea, în sedii aprobate de Consiliul Local si Primaria Ciurea, in puncte de lucru, în vederea eficientizării activității și a creșterii gradului de siguranță și de încredere a cetățenilor. Activitatea Poliției Locale Ciurea se desfășoară în interesul comunității locale, exclusiv pe baza și în executarea legii, precum și a Hotărârilor Consiliului Local și ale Dispozițiilor Primarului și în conformitate cu reglementările specifice fiecărui domeniu de activitate, stabilite prin acte administrative ale autorităților administrației publice centrale și/sau locale. Poliția Locală Ciurea își desfășoară activitatea pe baza principiilor legalității, încrederii, previzibilității, proximității și a proporționalității, deschiderii și transparenței, eficienței și eficacității, răspunderii și responsabilității, imparțialității și nediscriminării. În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Poliția Locală Ciurea cooperează cu structurile Poliției Române, ale Politiilor Locale de pe teritoriul Romaniei, ale Jandarmeriei Române, ale Poliției de Frontieră Române, ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, ale Protectiei Civile, ale Serviciului Roman de Informatii, ale Serviciului de Telecomunicatii Speciale precum si cu celelalte instituții și autorități ale administrației publice centrale și locale și colaborează cu organizații neguvernamentale, precum și cu persoane fizice și juridice, în condițiile legii. Pentru exercitarea atribuțiilor, Poliția Locală Ciurea are acces, în condițiile legii, la bazele de date ale Ministerului Afacerilor Interne. În acest scop, Poliția Locală Ciurea și structurile abilitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne încheie protocoale de colaborare în care se reglementează infrastructura de comunicații, măsurile de securitate, protecție și de asigurare a confidențialității datelor, nivelul de acces și regulile de folosire. În relațiile cu acestea, Poliția Locală Ciurea este reprezentată de Primar si/ sau de Seful Serviciului Politia Locala Ciurea. Bugetul, Structura organizatorică, Statul de Funcții, Statul de Personal, Organigrama, Regulamentul de Organizare și Funcționare, Regulamentul de Organizare Interna se aprobă de Consiliul Local, de Primar, si are avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Poliția Locală Ciurea este organizata la nivel de Serviciu in cadrul aparatului de specialitate al Primarului, fara personalitate juridica si este operator de date cu caracter personal nr. 22157. 51

Pagina 52

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 III. INTERPRETAREA ANALIZELOR 1. Analiza swot Primul pas în elaborarea Strategiei de dezvoltare locală a comunei Ciurea a fost evaluarea situației curente a comunei din perspectiva domeniilor cheie care a permis analiza în detaliu a tuturor aspectelor pozitive și negative ale evoluției sale. Scopul final al acestei evaluări reprezintă atât formularea obiectivelor strategice ale comunei Ciurea pe termen lung, cât și stabilirea direcțiilor de dezvoltare pentru a atinge obiectivel stabilite. În procesul de elaborare a strategiei s-a folosit analiza SWOT, ca instrument managerial, pentru evaluarea și prezentarea sintetică a aspectelor celor mai importante care vor afecta, într-un mod sau altul, evoluția viitoare a comunei Ciurea. Orice comunitate trebuie să asimileze și să promoveze o viziune strategică în ceea ce privește dezvoltarea sa în viitor. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunități și se consumă irațional resurse prețioase. Experiența internațională a arătat că proiectele și programele operaționale funcționează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent și când există o coordonare la nivel strategic. Procesul de planificare strategică (PPS) a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a unei comunității pe o perioadă de 6 ani. Etapele metodologice principale ale PPS au fost următoarele:  realizarea unei analize preliminare;  stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunității;  analiza sectorială a domeniilor strategice principale;  articularea documentului strategic. Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect. Numele este descriptiv: Strengths (puncte tari) Weaknesses (puncte slabe) Opportunities (oportunitati) Threats (riscuri). Pentru a avea certitudinea că politicile și programele existente corespund necesităților de dezvoltare a comunei Ciurea, în cadrul limitărilor impuse de resursele locale disponibile și pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeană susține politica de dezvoltare regională s-a impus elaborarea strategiei de dezvoltare locală pentru perioada 2019 - 2027. Problemele cheie au fost identificate pe baza concluziilor evaluării premergătoare și prezentate în cadrul unei matrici, sub forma punctelor slabe, punctelor tari, oportunităților și amenințărilor. Punctele tari se referă la mediul intern și reprezintă resursele și capacitățile de care comunitatea dispune și care sunt superioare celor deținute de alte comunități similare. Punctele slabe se referă la mediul intern și reprezintă resursele și capacitățile insuficiente sau de o calitate inferioară celor deținute de alte comunități similare. Oportunitățile se referă la mediul extern și reprezintă suma evoluțiilor favorabile ale mediului de ansamblu al țării, care poate îmbrăca forme extrem 52

Pagina 53

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ciurea 2021-2027 de diferite plecând de la schimbările legislative, integrarea europeană și posibilitatea oferită comunității de a se dezvolta într-o formă superioară pe ansamblu sau pe domenii de interes. Amenințările se referă la mediul extern și reprezintă evoluțiile defavorabile ale acestuia privite în ansamblu, care pot îmbrăca forme extrem de diferite, plecând de la schimbările de mentalitate, lacunele legislative și evoluțiile economice negative sau instabile care afectează capacitatea comunității de a atinge obiectivele strategice pe care și le-a propus. Tabel 13. Analiza SWOT Puncte tari Puncte slabe  Populația cu varsta cuprinsa între 0-14 ani a  Comuna Ciurea este localizată în proximitatea crescut semnificativ în perioada analizată; municipiului Iași;  Sporul migratoriu al stabililor și plecărilor cu  Comuna Ciurea are acces direct la transportul reședința este negative pe toată perioada feroviar, iar Aeroportul Internațional Iași se analizată; află la o distanță de 15 km;  Numărul de calculatoare din unitățile de  Cea mai mare parte din teritoriul Comunei învățământ nu au înregistrat cresteri Ciurea se desfășoară pe o câmpie colinară slab semnificative; fragmentată, cu terenuri prielnice agriculturii;  Numărul de laboratoare din unitățile de  Pe teritoriul comunei există și 2 lacuri, și învățământ nu au înregistrat cresteri; anume: Ciurbesti si Juvat;  Existența unui singur cămin cultural pe raza  Populația comunei este în continuă creștere comunei; datorită investițiilor imobiliare care se  În anul 2020 nu exista rețea de canalizare și de înregistrează pe teritoriul acesteia; distribuție a gazelor naturale în toate satele  Populația cu vârsta cuprinsă între 15 – 64 ani a aparținătoare; crescut în perioada analizată cu 2%;  Comuna Ciurea se confruntă în principal cu  Sporul natural a înregistrat valori pozitive pe

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.