Plan Urbanistic General (PUG)

Volumul II – Regulament local de urbanism – PUG Ciurea_2025

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Emitent
Comuna Ciurea, jud. Iași
Pagini
127
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), „Volumul II – Regulament local de urbanism – PUG Ciurea_2025”, Comuna Ciurea, jud. Iași. Sursa: https://www.comunaciurea.ro/wp-content/uploads/2025/10/Volumul-II-Regulament-local-de-urbanism-PUG-Ciurea_2025.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ciurea/12306-volumul-ii-regulament-local-de-urbanism-pug-ciurea-2025, 04.11.2026)

Fișier creat
23.01.2025
Arhivat
04.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

PLAN URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI CIUREA, JUDEȚUL IAȘI VOLUMUL II: REGULAMENT LOCAL DE URBANISM Sat Curături Sursă: Google Maps, 2022 1

Pagina 2

A. FIȘA PROIECTULUI PLAN URBANISTIC GENERAL (P.U.G.) AL COMUNEI DENUMIREA LUCRĂRII CIUREA, JUDEȚUL IAȘI NUMĂRUL VOLUMULUI II DENUMIREA VOLUMULUI REGULAMENT LOCAL DE URBANISM DENUMIREA BENEFICIARULUI COMUNA CIUREA, JUDEȚUL IAȘI DENUMIREA PROIECTANTULUI S.C. AEDILIS PROIECT S.R.L. NUMĂRUL DE ORDINE AL CONTRACT NR. 995/23.01.2024 DOCUMENTAȚIEI PROIECT NR. 2024-005 DATA PREDĂRII 2025 2

Pagina 3

B. LISTA SEMNĂTURILOR PROIECTANT GENERAL: S.C. AEDILIS PROIECT S.R.L. ȘEF PROIECT: arh. urb. Dan Florin FLORUȚ COORDONATOR TEHNIC: urb. peis. Anca Patricia COSTAN CARTOGRAFIERE ȘI TEHNOREDACTARE: pr. urb. Attila Matyus PROIECTANȚI SPECIALITĂȚI CONEXE: TRANSPORTURI/SISTEMATIZARE Ing. Gheorghe BOROȘ ECHIPARE TEHNICO-EDILITARĂ Ing. Ioan COMAN 3

Pagina 4

C. CUPRINS A. FIȘA PROIECTULUI ............................................................................................................................................. 2 B. LISTA SEMNĂTURILOR ...................................................................................................................................... 3 C. CUPRINS ................................................................................................................................................................ 4 D. REGULAMENT LOCAL DE URBANISM ........................................................................................................... 6 CAPITOLUL I. PRINCIPII GENERALE .................................................................................................................... 6 Articolul 1. Rolul Regulamentului Local de Urbanism ..................................................................................... 6 Articolul 2. Baza legală a Regulamentului Local de Urbanism ......................................................................... 6 Articolul 3. Domeniul de aplicare al Regulamentului Local de Urbanism ........................................................ 8 Articolul 4. Atribuții în domeniul dezvoltării și gestiunii localităților și a teritoriului ...................................... 9 Articolul 5. Situații în care se pot admite derogări de la regulament ................................................................. 9 CAPITOLUL II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE AL TERENURILOR ............................ 11 II.1. Reguli cu privire la păstrarea integrității mediului și protejarea patrimoniului natural și construit ............... 11 Articolul 6. Prevederi generale ........................................................................................................................ 11 Articolul 7. Terenuri agricole din extravilan .................................................................................................... 11 Articolul 8. Terenuri agricole din intravilan..................................................................................................... 11 Articolul 9. Suprafețe împădurite..................................................................................................................... 12 Articolul 10. Resursele subsolului ................................................................................................................... 12 Articolul 11. Resurse de apă și platforme meteorologice................................................................................. 13 Articolul 12. Zone cu valoare peisagistică și zone naturale protejate .............................................................. 13 Articolul 13. Zone construite protejate ............................................................................................................ 14 II.2. Reguli cu privire la siguranța construcțiilor și apărarea interesului public .................................................... 18 Articolul 14. Expunerea la riscuri naturale ...................................................................................................... 18 Articolul 15. Expunerea la riscuri tehnologice ................................................................................................ 18 Articolul 16. Construcții cu funcțiuni generatoare de riscuri tehnologice ....................................................... 19 Articolul 17. Asigurarea echipării edilitare ...................................................................................................... 20 Articolul 18. Asigurarea compatibilității funcțiunilor ...................................................................................... 20 Articolul 19. Procentul de ocupare al terenului și Coeficientul de Utilizare a Terenului ................................. 21 Articolul 20. Lucrări de utilitate publică .......................................................................................................... 22 CAPITOLUL III. CONDIȚII DE AMPLASARE ȘI CONFORMARE A CLĂDIRILOR ......................................... 23 III.1. Reguli de amplasare și retrageri minime obligatorii ..................................................................................... 23 Articolul 21. Orientarea față de punctele cardinale.......................................................................................... 23 Articolul 22. Amplasarea față de drumuri publice ........................................................................................... 23 Articolul 23. Amplasarea față de zonele de servituți aeronautice (aeroporturi) ............................................... 24 Articolul 23. Amplasarea față de căi ferate ...................................................................................................... 24 Articolul 24. Amplasarea față de aliniament .................................................................................................... 25 Articolul 25. Amplasarea în interiorul parcelei ................................................................................................ 26 III.2. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii ..................................................................................... 27 Articolul 26. Accese carosabile ........................................................................................................................ 27 Articolul 27. Accese pietonale și piste pentru bicicliști ................................................................................... 28 III.3. Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară ............................................................................................ 29 Articolul 28. Racordarea la rețelele publice de echipare edilitară existente .................................................... 29 Articolul 29. Realizarea de rețele edilitare ....................................................................................................... 29 Articolul 30. Proprietatea publică asupra rețelelor edilitare............................................................................. 29 III.4. Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenului și ale construcțiilor ..................................................... 30 31. Parcelarea .................................................................................................................................................. 30 Articolul ........................................................................................................................................................... 30 Articolul 32. Înălțimea construcțiilor ............................................................................................................... 31 Articolul 33. Aspectul exterior al construcțiilor ............................................................................................... 31 III.5. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spații verzi și împrejmuiri ........................................................ 32 Articolul 34. Parcaje ........................................................................................................................................ 32 Articolul 35. Spații verzi și plantate................................................................................................................. 33 4

Pagina 5

Articolul 36. Împrejmuiri ................................................................................................................................. 34 CAPITOLUL IV. INTRAREA ÎN VIGOARE ȘI REGLEMENTAREA SITUAȚIILOR TRANZITORII ................. 35 Articolul 37. Intrarea în vigoare ....................................................................................................................... 35 Articolul 38. Reglementarea situațiilor tranzitorii ........................................................................................... 35 CAPITOLUL V. PREVEDERI LA NIVEL DE UNITĂȚI TERITORIALE DE REFERINȚĂ - ZONE ȘI SUBZONE FUNCȚIONALE ......................................................................................................................................................... 36 Articolul 39. Diviziunea terenului în zone, subzone funcționale și Unități Teritoriale de Referință .......... 36 EXTRAVILAN – Ocuparea terenurilor din extravilan .......................................................................................... 38 INTAVILAN – Zone și subzone funcționale ......................................................................................................... 46 L – ZONĂ LOCUINȚE ȘI FUNCȚIUNI COMPLEMENTARE .......................................................................... 47 Lir1 – Locuințe individuale de tip rural și funcțiuni complementare din zone constituite ............................... 47 Lir2 – Locuințe individuale de tip rural și funcțiuni complementare din zone neconstituite ........................... 55 Lc – Locuințe colective existente..................................................................................................................... 63 IS – ZONĂ INSTITUȚII PUBLICE ȘI SERVICII ............................................................................................... 68 IS1 – Instituții și dotări de interes public ......................................................................................................... 68 CS – Comerț și servicii .................................................................................................................................... 76 ID – ZONĂ UNITĂȚI INDUSTRIALE ȘI DE DEPOZITARE ........................................................................... 83 ID – Unități industriale și de depozitare .......................................................................................................... 83 A – ZONĂ UNITĂȚI AGROZOOTEHNICE ....................................................................................................... 88 A1 – Unități agrozootehnice ............................................................................................................................ 88 M – ZONĂ MIXTĂ .............................................................................................................................................. 94 M1 – Zonă mixtă - Turism și agrement............................................................................................................ 94 V – ZONĂ SPAȚII VERZI, SPORT ȘI AGREMENT ........................................................................................ 102 Vp – Zonă verde de protecție sau cu rol de culoar ecologic .......................................................................... 102 Va – Parcuri cu acces public nelimitat ........................................................................................................... 105 Vs – Zonă verde sport, agrement ................................................................................................................... 110 GC – ZONĂ GOSPODĂRII COMUNALE ........................................................................................................ 115 GCc – Gospodării comunale , cimitire ........................................................................................................... 115 TE – ZONĂ ECHIPARE TEHNICO-EDILITARĂ ............................................................................................ 119 TE – Construcții și echipamente tehnico-edilitare ......................................................................................... 119 CC – ZONĂ CĂI DE COMUNICAȚIE ȘI TRANSPORTURI .......................................................................... 123 CCr – Căi de comunicație rutieră și amenajări aferente ................................................................................. 123 TAp – Terenuri aflate permanent sub ape ............................................................................................................ 126 DS – ZONĂ CU DESTINAȚIE SPECIALĂ ...................................................................................................... 127 5

Pagina 6

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL I. PRINCIPII GENERALE D. REGULAMENT LOCAL DE URBANISM CAPITOLUL I. PRINCIPII GENERALE Articolul 1. Rolul Regulamentului Local de Urbanism (1.1) Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General (PUG) al comunei Ciurea însoțește, explicitează și reglementează modul de aplicare al prevederilor PUG referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor precum și de amplasare, dimensionare și realizare a volumelor construite, amenajărilor și plantațiilor, în concordanță cu Regulamentul General de Urbanism, aprobat prin HGR nr. 525/1996 (actualizată și completată). (1.2) Prevederile Regulamentului Local de Urbanism sunt diferențiate pentru fiecare unitate teritorială de referință (UTR), zonă și subzonă a acesteia. (1.3) Regulamentul Local de Urbanism constituie act de autoritate al administrației publice locale și cuprinde norme obligatorii pentru autorizarea executării construcțiilor și amenajărilor în comuna Ciurea, indiferent de proprietarul sau beneficiarul acestora. (1.4) Regulamentul Local de Urbanism (RLU) aferent PUG al comunei Ciurea este valabil pentru perioada stabilită prin hotărârea de aprobarea a Consiliului Local al comunei, pe baza avizelor obținute în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 (actualizată și completată). (1.5) Prevederile prezentului regulament vor fi în permanență corelate cu evoluția legislației cu caracter general și cu cea a legislației de specialitate. (1.6) Prevederile PUG și cele ale Regulamentului Local de Urbanism (RLU) pot fi detaliate sau completate prin Planuri Urbanistice Zonale pentru care se vor întocmi regulamente aferente. (1.7) În cazul în care Planurile Urbanistice Zonale și regulamentele aferente elaborate ulterior aprobării PUG introduc modificări ale prevederilor acestuia, este necesară aprobarea lor cu respectarea filierei de avizare - aprobare pe care a urmat-o și documentația inițială. Modificările și detalierile aduse de documentațiile de urbanism vor fi avizate, premergător aprobării sub sancțiunea nulității, de către structura de specialitate de la nivelul județului. (1.8) În cazul în care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicita o modificare de la prevederile documentațiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă sau dacă condițiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investiții o impun, autoritatea publica locala are dreptul ca, dupa caz, prin certificatul de urbanism: a) să respinga în mod justificat cererea de modificare a prevederilor documentațiilor de urbanism aprobate; b) să condiționeze autorizarea investiției de elaborarea și aprobarea de către autoritatea publica locală competentă a unui Plan Urbanistic Zonal; c) să condiționeze autorizarea investiției de aprobarea de catre autoritatea publica competentă a unui Plan Urbanistic Zonal, elaborat și finanțat prin grija persoanelor fizice și/sau juridice interesate, numai în baza unui aviz prealabil de oportunitate întocmit de structura specializata condusa de arhitectul-sef și aprobat, dupa caz, conform competenței. d) să solicite elaborarea unui Plan Urbanistic de Detaliu; e) să permita întocmirea documentației tehnice pentru autorizația de construire, fără elaborarea unei documentații de urbanism, în situația construirii pe o parcela în cadrul unui front preexistent, în care clădirile de pe parcelele adiacente au acelasi regim de înalțime cu cel solicitat. (1.9) Perioada de valabilitate a acestui PUG este de minim 10 ani, urmând a fi stabilită prin Hotărârea de Aprobare. Articolul 2. Baza legală a Regulamentului Local de Urbanism (2.1) Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG este întocmit cu respectarea următoarelor acte legislative, acte normative și regulamente în vigoare: • Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar (cu modificările și completările ulterioare); • Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor (cu modificările și completările ulterioare); • Ordinul MLPAT nr. 91/1991 privind formularele, procedura de autorizare și conținutul documentațiilor prevăzute de Legea 50/1991; • Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică (cu modificările și completările 6

Pagina 7

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL I. PRINCIPII GENERALE ulterioare); • Legea nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică; • Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții (cu modificările și completările ulterioare); • Ordinul nr. 34/N/M30/3422/4221/1995 al MLPAT, MI, MAPN, SRI pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului, precum și a documentațiilor tehnice pentru autorizarea construcțiilor; • Legea nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară (cu modificările și completările ulterioare); • HGR nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentațiilor de urbanism privind zone și stațiuni turistice și a documentațiilor tehnice privind construcțiile din domeniul turismului; • Legea apelor nr. 107/1996 (cu modificările și completările ulterioare); • Legea locuinței nr. 114/1996 (cu modificările și completările ulterioare); • HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism; • OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor (cu modificările și completările ulterioare); • Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a II-a – Apa; • Ordin nr. 1587/1997 pentru aprobarea listei categoriilor de construcții și instalații industriale generatoare de riscuri tehnologice; • OUG nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române (cu modificările și completările ulterioare); • Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 50/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în localitățile rurale; • Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor; • Ghid privind metodologia de elaborare si continutul-cadru al Planului Urbanistic General, indicativ GP038/99 aprobat prin Ordinul nr. 13/N/10.03.1999; • Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - Zone protejate; • Ghid privind elaborarea și aprobarea regulamentelor locale de urbanism, indicativ GM-007-2000 aprobat prin Ordinul nr. 21/N/10.04.2000; • Ordonanța nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național; • Legea administrației publice locale nr. 215/2001 (cu modificările și completările ulterioare); • Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul (cu modificările și completările ulterioare); • Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități; • Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (cu modificările și completările ulterioare); • Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a V-a - Zone de risc natural; • HGR nr. 162/2002 privind depozitarea deșeurilor; • Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică; • Hotărârea nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigențele minime de conținut ale documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru zonele de riscuri naturale; • Ordinul nr. 562/2003 pentru aprobarea reglementării tehnice Metodologie de elaborare și conținut-cadru al documentațiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ); • HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe (cu modificările și completările ulterioare); • Legea nr. 138/2004 privind îmbunătățirile funciare (cu modificările și completările ulterioare); • OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului (cu modificările și completările ulterioare); • HG nr. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică; • Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea I – Rețele de transport; • Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr. 1312/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare și autorizare privind prevenirea și stingerea incendiilor; • OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (cu modificările și completările ulterioare); • Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare 7

Pagina 8

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL I. PRINCIPII GENERALE împotriva incendiilor; • Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic; • OUG nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a VIII-a - Zone cu resurse turistice (cu modificările și completările ulterioare); • Codul Civil din 2009 (cu modificările și completările ulterioare); • Ordinul MDRT nr. 2701/2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare și consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism; • Legea nr. 47/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților; • Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare; • Ordinul Ministerului Sănătății nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației (cu modificările și completările ulterioare); • Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase (cu modificările și completările ulterioare); • Ordinul nr. 129/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă; • Ordinul nr. 233/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism; • HG nr. 741/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice și sanitare privind serviciile funerare, înhumarea, incinerarea, transportul, deshumarea și reînhumarea cadavrelor umane, cimitirele, crematoriile umane; • Ordinul nr. 1294/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalații și a pomilor în localitățile urbane și rurale; • Ordinul nr. 1295/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice; • Ordinul nr. 1296/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor; • Ordinul nr. 1297/2017 pentru aprobarea Normelor privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes național; • Ordinul nr. 904/2023 privind modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism, aprobate prin Ordinul Viceprim-ministrului, Ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, nr. 233/2016. (2.2) Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG este întocmit în concordanță cu următoarele surse documentare: • Planul de Amenajare a Teritoriului Național; • Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Iași; • Lista Monumentelor Istorice 2015, întocmită de Ministerului Culturii, Institutul Național al Monumentelor Istorice; • Repertoriul Arheologic Național; • Studiile de fundamentare elaborate în cadrul PUG în conformitate cu Anexa nr. 2 la Ordinul 904/2023 privind modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism. Articolul 3. Domeniul de aplicare al Regulamentului Local de Urbanism (3.1) Prevederile Regulamentului Local de Urbanism se aplică în proiectarea și realizarea tuturor construcțiilor și amenajărilor, amplasate pe orice categorie de terenuri aflate în intravilanul și extravilanul propus prin prezenta documentație de urbanism aflate în Unitatea Administrativ-Teritorială (UAT) a comunei Ciurea. (3.2) Fac excepție de la prevederile alin. (3.1) construcțiile și amenajările cu caracter militar și special, care se autorizează și se execută în condițiile stabilite de lege. (3.3) Eliberarea certificatelor de urbanism va avea la bază prevederile prezentului Regulament Local de Urbanism. (3.4) Autorizația de construire se va emite doar cu condiția respectării prevederilor prezentului Regulament Local de Urbanism. (3.5) Eliberarea autorizațiilor de construire se va face cu condiția respectării atât a prevederilor documentațiilor de urbanism și regulamentelor locale, cât și a tuturor legilor aplicabile care stabilesc cerințe, sarcini ori condiții speciale de utilizare a terenurilor și/sau un regim special pentru anumite categorii de terenuri ori construcții. La 8

Pagina 9

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL I. PRINCIPII GENERALE emiterea autorizațiilor de construire se vor lua măsuri pentru asigurarea securității și sănătății oamenilor, pentru asigurarea respectării cerințelor de protecție a mediului, de protecție față de riscurile naturale de inundații ori alunecări de terenuri, pentru protejarea și conservarea patrimoniului construit , natural ori peisagistic protejat., pentru protejarea vestigiilor arheologice. (3.6) Autorizațiile de construire vor fi emise direct în baza prevederilor Planului Urbanistic General dacă în regulamentul aferent unității teritoriale corespunzătoare nu se solicită elaborarea obligatorie a unei documentații de urbanism. (3.7) Fac excepție de la prevederile aliniatului (3.6) acele zone unde administrația publică locală sau județeană solicită, prin certificatul de urbanism, realizarea unei documentații de urbanism. (3.8) Intervențiile asupra zonelor de protecție a monumentelor istorice, zonelor de protecție a siturilor arheologice, zonelor construite protejate, evidențiate în Planul Urbanistic General, vor fi autorizate doar ulterior obținerii avizului Ministerului Culturii sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii. (3.9) Intravilanul comunei Ciurea este constituit din 7 localități, respectiv Ciurea, Hlincea, Lunca Cetățuii, Dumbrava, Picioru Lupului, Curături, Slobozia. Limitele de intravilan sunt figurate în planșele ”Reglementări urbanistice propuse și UTR” aferente PUG. (3.10) Intravilanul aprobat conform legii și figurat în planșele ”Reglementări urbanistice propuse și UTR”, din cadrul PUG, va fi marcat pe teren prin borne ce vor fi instalate de regulă pe elemente geografice naturale și pe limitele cadastrale ale parcelelor. (3.11) În cazul în care se constată diferențe între partea scrisă și partea desenată a documentației va prevala partea scrisă, partea desenată fiind doar suportul pentru identificarea și poziționarea în UTR. Articolul 4. Atribuții în domeniul dezvoltării și gestiunii localităților și a teritoriului (4.1) Consiliul Local coordonează activitatea de urbanism la nivel local conform legii. (4.2) Consiliul Local aprobă și asigură realizarea programului de dezvoltare urbanistică a localităților din cadrul unității teritorial - administrative, având la bază PUG. (4.3) Consiliul Local cooperează cu Consiliul Județean și este sprijinit de acesta în activitatea de urbanism și de amenajare a teritoriului. (4.4) Realizarea obiectivelor de interes public se face prin întocmirea, cu sprijinul specialiștilor, a documentațiilor de urbanism prevăzute prin prezentul PUG și a studiilor de fezabilitate prioritare, împreună cu managementul surselor de finanțare. (4.5) Structura de specialitate va condiționa realizarea investițiilor de anvergură de elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) inițiat în baza unui aviz de oportunitate, conform OUG nr. 7/2011 pentru modificarea Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul. (4.6) Autoritățile administrației publice locale asigură gestionarea tuturor imobilelor, terenurilor cu sau fără construcții aflate în proprietatea publică și privată a comunei și controlează gestionarea terenurilor și construcțiilor aflate în proprietatea persoanelor fizice și juridice, în limitele administrativ-teritoriale ale comunei și în conformitate cu prevederile documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism. Articolul 5. Situații în care se pot admite derogări de la regulament (5.1) Se admit modificări ale prezentului regulament (RLU) formulate într-un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) ce a urmat aceeași filieră de avizare și aprobare pe care a urmat-o prezentul PUG, cu excepția prevederilor din RLU indicate explicit ca fiind intangibile prin PUZ, în baza Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul (actualizată și completată). (5.2) Modificările prin PUZ ce întăresc RLU (au reguli mai stricte decât RLU) nu se consideră derogări. (5.3) Prin derogare se înțelege modificarea condițiilor de construire: funcțiuni admise, regim de construire, înălțime maximă admisă, distanțe minime față de limitele parcelei, POT, CUT. Modalitățile de autorizare în cazul derogărilor sunt următoarele: modificarea regimului de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului, procentul de ocupare a terenului, retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materialele admise – se realizează în baza întocmirii unui Plan Urbanistic Zonal. (5.4) Modificarea prin Planuri Urbanistice Zonale de zone ale unei Unitați Teritoriale de Referință, stabilite prin reglementari aprobate prin Planul Urbanistic General, poate fi finanțată de persoane juridice și/sau fizice. În această situație, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu îl va putea depasi pe cel aprobat inițial cu mai mult de 20%, o singură dată. Aceste prevederi referitoare la Coeficientul de Utilizare- 9

Pagina 10

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL I. PRINCIPII GENERALE C.U.T a terenului nu se aplica pentru Planurile Urbanistice Zonale destinate zonelor de interes economic, respectiv constituirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, zone de servicii si altele asemenea. (5.5) Planurile Urbanistice Zonale pentru zone construite protejate în integralitatea lor nu pot fi modificate prin alte planuri urbanistice decât cele elaborate de catre autoritațile publice locale. Prin excepție, sunt admise documentații de urbanism elaborate în baza unui aviz de oportunitate, inițiate de persoane fizice si juridice, care conțin modificari ale indicatorilor urbanistici în limita a maximum 20% si care nu modifica caracterul general al zonei. (5.6) Planul Urbanistic De Detaliu (PUD) are caracter exclusiv de reglementare specifică pentru o parcelă în relație cu parcelele învecinate. Planul Urbanistic de Detaliu nu poate modifica planurile de nivel superior, ci doar poate detalia modul specific de construire în raport cu funcționarea zonei și cu identitatea arhitecturală a acesteia, în baza unui studiu de specialitate. PUD-ul reglementează retragerile față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, accesele auto și pietonale, conformare arhitectural-volumetrică, modul de ocupare a terenului. (5.7) La eliberarea certificatelor de urbanism se vor avea în vedere și vor fi aplicate prevederile prezentului regulament local de urbanism, asigurându-se impunerea cerințelor necesare pentru realizarea prezentelor prevederi. 10

Pagina 11

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE AL TERENURILOR CAPITOLUL II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE AL TERENURILOR II.1. Reguli cu privire la păstrarea integrității mediului și protejarea patrimoniului natural și construit Articolul 6. Prevederi generale (6.1) Planul Urbanistic General și prezentul Regulament Local de Urbanism stabilesc și reglementează zonele afectate de utilitățile publice, zonele construite protejate și zonele de protecție a monumentelor istorice și a siturilor arheologice reperate, zonele care au un regim special de protecție conform legislației în vigoare, zonele de risc natural, zonele cu interdicție temporară sau definitivă de construire și zonele în care se preconizează operațiuni urbanistice de regenerare sau de urbanizare. (6.2) Pentru zonele menționate la aliniatul anterior și pentru zonele împădurite, zonele verzi de agrement, la eliberarea autorizațiilor de construire se vor analiza îndeplinirea tuturor cerințelor prevăzute în prezentul regulament de urbanism și în documentațiile urbanistice elaborate ulterior, precum și a legislației în vigoare specifice. Articolul 7. Terenuri agricole din extravilan (7.1) Autorizarea executării construcțiilor și amenajărilor pe terenurile agricole din extravilan este permisă pentru funcțiunile și în condițiile stabilite prin prezentul regulamentul. (7.2) Autoritățile administrației publice locale vor urmări, la emiterea autorizației de construire, gruparea suprafețelor de teren aferente construcțiilor, spre a evita prejudicierea activităților agricole. (7.3) Categorii de construcții care pot fi amplasate în extravilan: anexe gospodărești ale exploatațiilor agricole (construcțiile situate în zone izolate în extravilan și îndepărtate de localitatea de reședință a lucrătorilor agricoli, menite să adăpostească mașini agricole, utilaje, mici ateliere, scule, alte bunuri ale acestora, inclusiv animale, precum și spații pentru cazare temporară pe timpul campaniilor agricole), căi de comunicație și transport, rețele edilitare de transport, lucrări de gospodărire a apelor, realizarea unor surse de apă, construcții care nu pot fi amplasate în intravilan datorită riscului de poluare și altele asemenea. (7.4) Pentru imobilele care impun o zonă de protecție sanitară, aceasta se instituie conform Ordinului nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației (cu modificările și completările ulterioare), sau conform studiului de impact asupra sănătății populației. Obiectivele pentru care se instituie obligativitatea elaborării de studii de impact sunt definite conform Ordinului nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației (cu modificările și completările ulterioare). (7.5) Introducerea de noi terenuri agricole în intravilanul localităților se va face numai în cazuri temeinic fundamentate și având în vedere interesul public, pe baza elaborării unei documentații de urbanism aprobate conform legii. (7.6) Scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenurilor agricole din extravilan, de clasa I și a II-a de calitate, a celor amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare, precum și a celor plantate cu vii și livezi, prin extinderea intravilanului localităților, se face la propunerea consiliilor locale, prin hotărâre a Guvernului și cu avizul Ministerului Agriculturii și Alimentației. Articolul 8. Terenuri agricole din intravilan (8.1) Prin Planul Urbanistic General se stabilește intravilanul localităților comunei Ciurea. (8.2) Pentru noile terenuri ce se vor introduce în intravilan ulterior intrării în vigoare a prezentului regulament se vor elabora, aviza și aproba Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) care vor detalia prevederile prezentului regulament. Introducerea de noi terenuri agricole în intravilan se va face numai în cazuri temeinic fundamentate și în considerarea interesului public, pe baza unor Planuri Urbanistice Zonale aprobate și condiționat de asigurarea realizării prealabile a infrastructurii, asigurarea accesului la rețelele edilitare și, atunci când este cazul, de asigurarea obiectivelor de utilitate publică și pentru care în prealabil a fost obținut avizul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. (8.3) Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) realizate ulterior intrării în vigoare a prezentului regulament vor urma 11

Pagina 12

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE AL TERENURILOR aceeași filieră de avizare și aprobare pe care a urmat-o prezentul PUG, respectând legislația în vigoare. (8.4) În zonele de urbanizare prevăzute prin Planul Urbanistic General în care există amenajări și lucrări de îmbunătățiri funciare, Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) se vor aproba cu condiția obținerii în prealabil a avizului Administrației Naționale a Îmbunătățirilor Funciare. (8.5) Autorizarea executării construcțiilor pe terenurile agricole din intravilan este permisă pentru toate tipurile de construcții și amenajări specifice localităților, cu respectarea condițiilor impuse de lege și de prezentul regulament. (8.6) Terenurile destinate construirii, evidențiate în intravilan prin prezentul PUG, se scot din circuitul agricol, definitiv, prin autorizația de construire. În cazul în care proprietarul terenului doreste sa scoata din circuitul agricol doar o parte din terenul deținut, pentru îndeplinirea acestei proceduri, autorizația de construire va fi însoțita de documentația tehnica cadastrala. (8.7) Terenurile vor fi ocupate rațional cu respectarea următoarelor obiective: • Completarea zonelor centrale, potrivit condițiilor urbanistice specifice impuse de caracterul zonei, având prioritate instituțiile publice, precum și serviciile de interes general; • Valorificarea terenurilor din zonele echipate cu rețele tehnico-edilitare; • Amplasarea construcțiilor, amenajărilor și lucrărilor tehnico-edilitare aferente acestora în ansambluri compacte. Articolul 9. Suprafețe împădurite (9.1) Toate terenurile cu destinație forestieră aflate în Unitatea Administrativ-Teritorială (UAT) a comunei Ciurea sunt amplasate în zona de extravilan. (9.2) Autorizarea executării construcțiilor și amenajărilor pe terenuri cu destinație forestieră amplasate în extravilan este interzisă. În mod excepțional, cu avizul administrației publice de specialitate, se pot autoriza construcțiile necesare întreținerii pădurilor, exploatărilor silvice și culturilor forestiere, sau alte categorii de obiective permise de Codul Silvic și de legislația specifică în vigoare. La amplasarea acestor construcții se va avea în vedere dezafectarea unei suprafețe cât mai mici din cultura forestieră. (9.3) Pot fi scoase definitiv din fondul forestier național, doar cu condiția compensării acestora, fără reducerea suprafeței fondului forestier și cu plata anticipată a obligațiilor bănești, numai terenurile necesare realizării sau extinderii următoarelor categorii de obiective, în condițiile Codului Silvic: a) necesare exploatării următoarelor resurse minerale: cărbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri și ape minerale; b) obiective turistice, de agrement, inclusiv structuri de primire turistică, unități de cult, cimitirele aparținând domeniului public al unităților administrativ-teritoriale, obiective sportive, medicale, precum și obiective sociale realizate numai de furnizorii de servicii sociale; c) locuințe sau case de vacanță, numai în fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice; d) obiective instalate în fondul forestier înainte de anul 1990, precum și suprafețele aferente activelor vândute, în condițiile legii, de către Regia Națională a Pădurilor-Romsilva. e) surse și rețele de apă și de canalizare, inclusiv ape minerale, surse și rețele de energie din resurse convenționale sau regenerabile, rețele și sisteme de comunicații, drumuri de interes județean și local, parcuri recreative, parcuri tematice și/sau educaționale, situri arheologice înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, monumente istorice, centre de management integrat al deșeurilor, precum și lucrări și/sau construcții hidrotehnice și de piscicultură; f) explorare a următoarelor resurse minerale: cărbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri; explorarea, exploatarea și transportul resurselor de petrol și gaze naturale, precum și instalarea, repararea, întreținerea, dezafectarea rețelelor de transport sau distribuție petrol, gaze naturale sau energie electrică. (9.4) Construcțiile și amenajările destinate turismului și agrementului vor fi amplasate numai la liziera pădurilor, iar pentru acestea intravilanul va fi stabilit printr-un Plan Urbanistic Zonal avizat de către Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătății și Ministerul Turismului. (9.5) Conform Codului Silvic, este interzisă includerea în intravilan a pădurilor. Articolul 10. Resursele subsolului (10.1) Autorizarea executării construcțiilor definitive, altele decât cele industriale, necesare exploatării și prelucrării resurselor în zone delimitate conform legii, care conțin resurse identificate ale subsolului, este interzisă. (10.2) Autorizarea executării construcțiilor industriale necesare exploatării și prelucrării resurselor identificate ale 12

Pagina 13

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE AL TERENURILOR subsolului se face de către consiliile județene sau consiliile locale, după caz, cu avizul organelor de stat specializate. (10.3) În cazul identificării de zone cu resurse în intravilanul localităților, modalitatea exploatării acestora va face obiectul unui studiu de impact aprobat conform legii. (10.4) În zone cu resurse ale subsolului, autorizația de construire se emite cu avizul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Se interzic price fel de construcții cu caracter definitiv, cu excepția celor necesare exploatării, prelucrării și transportului resurselor valorificate ale subsolului. (10.5) Zonele care conțin resurse identificate ale subsolului, delimitate potrivit legii, se comunică Consiliului Județean prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale a județului. Articolul 11. Resurse de apă și platforme meteorologice (11.1) Autorizarea executării construcțiilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apă și în cuvetele lacurilor este interzisă, cu excepția lucrărilor de poduri, lucrărilor necesare căilor ferate și drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de apă, precum și a lucrărilor de gospodărire a apelor. (11.2) Autorizarea lucrărilor prevăzute la aliniatul precedent este permisă numai cu avizul autorităților de gospodărire a apelor și cu asigurarea măsurilor de apărare a construcțiilor respective împotriva inundațiilor, a măsurilor de prevenire a deteriorării apelor de suprafață și subterane, de respectare a zonelor de protecție față de malurile cursurilor de apă și față de lucrările de gospodărire și de captare a apelor. (11.3) Zonele de protecție pentru cursurile de apă sunt cele stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996 – Anexa nr. 2- Lățimea zonelor de protecție în jurul lacurilor naturale, lacurilor de acumulare, în lungul cursurilor de apă, digurilor, canalelor, barajelor și a altor lucrări hidrotehnice, respectiv: a) Lățimea zonei de protecție în lungul cursurilor de apă: Lățimea cursului de apă (m) sub 10 10-50 peste 51 Lățimea zonei de protecție (m) 5 15 20 Cursuri de apă regularizate (m) 2 3 5 Cursuri de apă îndiguite (m) toată lungimea dig-mal, dacă aceasta este mai mică de 50 m b) Lățimea zonei de protecție în jurul lacurilor naturale: • indiferent de suprafață, 5 m la care se adaugă zona de protecție stabilită în conformitate cu art. 5 a Legii 107/1996. c) Lățimea zonei de protecție în jurul lacurilor de acumulare: • între Nivelul Normal de Retenție și cota coronamentului. d) Lățimea zonei de protecție de-a lungul digurilor: • 4 m spre interiorul incintei. e) Lățimea zonei de protecție de-a lungul canalelor de derivație de debite: • 3 m. (11.4) Zonele de protecție se măsoară începând de la limita albiei minore, în conformitate cu prevederile legii apelor 107/1996. (11.5) Prin Planul Urbanistic General se instituie fâșii de protecție în lungul cursurilor de apă, cu rol de protejare a vegetației malurilor și a lucrărilor de pe malurile cursurilor de apă, de asigurare a accesului la albiile minore și de coridor ecologic. Aceste zone au destinația de zone verzi de protecție. Articolul 12. Zone cu valoare peisagistică și zone naturale protejate (12.1) Se interzice emiterea autorizațiilor de construire pentru executarea construcțiilor și a amenajărilor care, prin amplasament, funcțiune, volumetrie și aspect arhitectural (conformare și amplasare goluri, raport plin-gol, materiale utilizate, învelitoare, paletă cromatică, etc.) depreciază valoarea peisajului. (12.2) În aceste zone este interzisă autorizarea construcțiilor cu funcțiuni industriale și risc de poluare. (12.3) Ariile naturale protejate aflate pe teritoriul administrativ al comunei Ciurea, la data aprobării prezentului regulament sunt următoarele: 13

Pagina 14

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE AL TERENURILOR • ROSCI0135 – Pădurea Bârnova - Repede – Sit de importanță comunitară • ROSPA0092 – Pădurea Bârnova – arie de protecție specială avifaunistică • ROSPA0158 – Lacul Ciurbești – Fânețele Bârca – arie de protecție specială avifaunistică (12.4) Pentru orice lucrare în zonele menționate la alin. (12.3) și (12.4) se va solicita avizul Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și se vor respecta prevederile impuse prin planurile de management, după intrarea acestora în vigoare, conform legislației în vigoare. (12.5) Pentru ariile naturale protejate care dispun de un plan de management, autorizarea intervențiilor de orice fel se va face cu respectarea prevederilor acestui plan, privind modurile de ocupare și utilizare a terenurilor. (12.6) Pentru ariile naturale protejate care, la data aprobării prezentului Regulament, nu dispun de un plan de management, se instituie interdicție temporară de construire, până la întocmirea și aprobarea planului de management. (12.7) În satul Hlincea există 3 stejari seculari, vârsta arborilor fiind de 368, 396, respectiv 501 ani. Aceștia sunt incluși în ”Lista arborilor monument al naturii din județul Iași declarați prin HCJ nr. 8/1994”. Există de asemenea și un arbore Ginko Biloba, localizat în Lunca Cetățuii. Articolul 13. Zone construite protejate (13.1) Autorizarea executării construcțiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes național, se face cu avizul conform al Ministerului Culturii. (13.2) Autorizarea executării construcțiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes local, declarate și delimitate prin hotărâre de consiliu județean, se face cu avizul serviciilor publice descentralizate din județ, subordonate Ministerului Culturii. (13.3) Autorizarea executării lucrărilor de construcții, care au ca obiectiv cercetarea, conservarea, restaurarea sau punerea în valoare a monumentelor istorice, se va face cu avizul conform al Ministerului Culturii, în condițiile stabilite de lege. (13.4) Monumentele istorice înscrise în Lista Monumentelor Istorice și siturile arheologice, de pe teritoriul comunei Ciurea, la data întocmirii prezentului regulament, sunt conform punctelor (13.5) și (13.6). (13.5) Monumentele istorice clasate în Lista Monumentelor Istorice (LMI) 2015 de pe teritoriul comunei sunt: Nr. crt. Cod LMI 2015 Denumire Localitate Adresa Datare 235 IS-I-s-B-03555 Situl arheologic de la sat CIUREA; "Botul - Ciurea, punct „Botul comuna Cihanului", la Cihanului”, CIUREA 1,5 km SE de Gara CFR Ciurea și cca. 200 m E de cartierul Lunca Ciurei 236 IS-I-m-B-03555.01 Așezare sat CIUREA; "Botul sec. XVII - comuna Cihanului", la XVIII, Epoca CIUREA 1,5 km SE de medievală Gara CFR Ciurea și cca. 200 m E de cartierul Lunca Ciurei 237 IS-I-m-B-03555.02 Așezare sat CIUREA; "Botul sec. X – XI, comuna Cihanului", la Epoca medieval CIUREA 1,5 km SE de timpurie Gara CFR Ciurea și cca. 200 m E de cartierul Lunca Ciurei 238 IS-I-m-B-03555.03 Așezare sat CIUREA; "Botul sec. VI – VIlI, comuna Cihanului", la Epoca 14

Pagina 15

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE AL TERENURILOR CIUREA 1,5 km SE de migrațiilor Gara CFR Ciurea și cca. 200 m E de cartierul Lunca Ciurei 239 IS-I-m-B-03555.04 Așezare sat CIUREA; "Botul sec. III - I a. Chr. comuna Cihanului", la CIUREA 1,5 km SE de Gara CFR Ciurea și cca. 200 m E de cartierul Lunca Ciurei 1333 IS-II-m-B-04125 Gară sat CIUREA; - 1893 comuna CIUREA 1334 IS-II-m-B-04126 Fabrica de cărămidă sat CIUREA; - 1891 comuna CIUREA 1354 IS-II-m-B-04143 Hanul Șanta (moară) sat CURĂTURI; - sfârșitul comuna secolului al XIX- CIUREA lea 509 IS-I-s-B-03614 Situl arheologic de la sat LUNCA "Zâne", la E de - Lunca Cetățuii, punct CETĂȚUII; satul Lunca „Zâne” comuna Cetățuiei, în CIUREA jurul cimitirului fostului sat Zanea 510 IS-I-s-B-03614. 01 Așezare sat LUNCA "Zâne", la E de sec. XVII - CETĂȚUII; satul Lunca XVIII, Epoca comuna Cetățuiei, în medievală CIUREA jurul cimitirului fostului sat Zanea 511 IS-I-s-B-03614.02 Așezare sat LUNCA "Zâne", la E de sec. VIII – IX, CETĂȚUII; satul Lunca Epoca medieval comuna Cetățuiei, în timpurie CIUREA jurul cimitirului fostului sat Zanea 512 IS-I-s-B-03614.03 Așezare sat LUNCA "Zâne", la E de sec. IV p.Chr, CETĂȚUII; satul Lunca Epoca daco- comuna Cetățuiei, în romană CIUREA jurul cimitirului fostului sat Zanea 513 IS-I-s-B-03614.04 Așezare sat LUNCA "Zâne", la E de Latène, cultura CETĂȚUII; satul Lunca geto dacică comuna Cetățuiei, în CIUREA jurul cimitirului fostului sat Zanea 514 IS-I-s-B-03614.05 Așezare sat LUNCA "Zâne", la E de Hallstatt CETĂȚUII; satul Lunca timpuriu comuna Cetățuiei, în CIUREA jurul cimitirului 15

Pagina 16

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE AL TERENURILOR fostului sat Zanea 515 IS-I-s-B-03614.06 Așezare sat LUNCA "Zâne", la E de Eneolitic, cultura CETĂȚUII; satul Lunca Cucuteni, faza B comuna Cetățuiei, în CIUREA jurul cimitirului fostului sat Zanea 516 IS-I-s-B-03614.07 Așezare sat LUNCA "Zâne", la E de Eneolitic, cultura CETĂȚUII; satul Lunca Cucuteni, faza A comuna Cetățuiei, în CIUREA jurul cimitirului fostului sat Zanea 517 IS-I-s-B-03614.08 Așezare sat LUNCA "Zâne", la E de Neolitic târziu, CETĂȚUII; satul Lunca cultura ceramicii comuna Cetățuiei, în liniare CIUREA jurul cimitirului fostului sat Zanea 1404 IS-II-a-A-04180 Mănăstirea Hlincea sat HLINCEA; - secolele XVI- comuna XX CIUREA 1405 IS-II-a-A-04180.01 „Biserica”Sf. sat HLINCEA; - cca. 1587, 1659- Gheorghe” comuna 1660 CIUREA 1406 IS-II-a-A-04180.02 Ruine chilii sat HLINCEA; - secol XVI comuna CIUREA 1407 IS-II-a-A-04180.03 Turn clopotniță sat HLINCEA; - secol XVII comuna CIUREA 1408 IS-II-a-A-04180.04 Zid de incintă sat HLINCEA; - secol XVII comuna CIUREA 1452 IS-II-a-B-04218 Biserica ”Sf. Nicolae” sat PICIORU - 1845 LUPULUI; comuna CIUREA (13.6) Pe baza studiului de fundamentare arheologic au fost identificate pe teritoriul comunei 29 situri arheologice pentru care s-au stabilit zone de protecție. (13.7) Conform Legii 422/2001, intervențiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza și cu respectarea avizului emis de către Ministerului Culturii sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii. În sensul legii 422/2001, intervențiile ce se efectuează asupra monumentelor istorice sunt: • Toate lucrările de cercetare, conservare, construire, extindere, consolidare, restructurare, amenajări peisagistice și de punere în valoare care modifică substanța sau aspectul monumentelor istorice; • Executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice; • Amplasarea definitivă, sau temporară, de împrejmuiri, construcții de protecție, piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe și în monumente istorice; • Schimbări ale funcțiunii sau destinației monumentelor istorice, inclusiv schimbările temporare; • Strămutarea monumentelor istorice. (13.8) Pe baza studiului de fundamentare istoric și arheologic au fost identificate și delimitate monumentele istorice clasate în Lista Monumentelor Istorice 2015 și siturile arheologice înscrise în Repertoriul Arheologic Național sau neclasate, pentru care au fost instituite zonele lor de protecție. (13.9) Autorizarea oricăror tipuri de lucrări propuse în cadrul zonelor de protecție a monumentelor istorice sau a siturilor arheologice identificate se va realiza doar ulterior obținerii avizului favorabil al Ministerului Culturii 16

Pagina 17

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE AL TERENURILOR sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii. (13.10) În zonele de protecție ale siturilor arheologice înscrise în Repertoriul Arheologic Național sau neclasate autorizarea lucrărilor se va face cu respectarea OG 43/2000 și se va asigura supravegherea arheologică și descărcarea de sarcină arheologică. (13.11) Pe baza studiului de fundamentare istoric și arheologic nu sunt propuse spre clasare imobile în Lista Monumentelor Istorice. (13.12) Prin studiul de fundamentare istoric au fost identificate clădiri cu valoare arhitecturală tradițională, reprezentative pentru tipologiile locale de construire, acestea fiind marcate ca atare în planșele de reglementări urbanistice. Pentru acestea se instituie un regim de protecție. Este interzisă desființarea totală sau parțială, modificarea expresiei arhitecturale, alterarea elementelor arhitecturale caracteristice și se va evita mutarea construcțiilor tradiționale și a celor cu valoare arhitecturală pe alt amplasament, cu excepția cazurilor în care acestea se află într-un stadiu de degradare prea avansat și nu mai pot fi reabilitate sau prezintă pericol de prăbușire. Se vor lua măsuri de conștientizare a proprietarilor de faptul că aceste clădiri reprezintă mărturii importante ale autenticității și identității locale; (13.13) Pentru clădirile cu valoare arhitecturală tradițională sunt acceptate soluții care urmăresc obținerea confortului contemporan în structurile tradiționale: a) obținerea unei suprafețe suplimentare prin amenajarea volumului podului; b) obținerea unei suprafețe utile mai mari prin amenajarea spațiului pivniței; c) amenajarea grupurilor sanitare în locuință. Se va acorda mare atenție sistemului de izolare, pe cât posibil pe cale naturală; d) realizarea de mici extinderi care să cuprindă baia, scara de acces în mansardă sau anexe, care astfel vor păstra nealterată compartimentarea originală a casei tradiționale – se recomandă ca extinderea să se realizeze pe terenurile din spate, cu respectarea coeficienților urbanistici și a tipologiilor specific (mod de ocupare a terenului); e) termoizolarea volumului acoperișului mansardat pentru a obține o eficiență termică optimă. f) Amenajarea de mici extinderi care să contribuie la confortul contemporan. g) Se recomandă reabilitarea tuturor clădirilor cu valoare ambientală, cu refacerea/restaurarea elementelor cu componente istorice; h) Cutiile tehnice ale aparaturii de măsurat, evacuarea, distribuție ale rețelelor de utilități se vor monta mascat, în nișe, fără să se afecteze/acopere elementele arhitecturale decorative sau de ritmare; (13.14) Intervențiile în țesutul tradițional rural se vor realiza cu respectarea recomandărilor Ghidului de arhitectură pentru încadrarea în specificul local, elaborat de Ordinul Arhitecților din România. (13.15) În cazul construcțiilor existente care se încadrează în specificul local, se recomandă păstrarea elementelor constructive valoroase și, pe cât posibil, repararea și conservarea la nivel cât mai extins, prin folosirea tehnologiilor tradiționale locale. Elementele deteriorate se pot înlocui cu elemente similare din lemn de aceeași esență, pentru a nu interveni și a dezechilibra capacitatea portantă de ansamblu a structurii. Se pot folosi rigidizări suplimentare din lemn sau metal pentru prinderi / legături, fără ca acestea să fie prezente ca pondere importantă în ansamblu. Intervențiile realizate trebuie să poată fi reversibile, pentru a nu împiedica șansa unei intervenții viitoare, cu materiale și tehnologii noi, ce se pot dovedi benefice. Intervențiile vor respecta scara și conformarea acoperișului. 17

Pagina 18

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE AL TERENURILOR II.2. Reguli cu privire la siguranța construcțiilor și apărarea interesului public Articolul 14. Expunerea la riscuri naturale (14.1) Zonele de risc sunt evidențiate pe planșele „Reglementări urbanistice propuse și UTR” aferente PUG, pe baza studiilor de fundamentare elaborate ca parte a PUG. (14.2) Prin riscuri naturale se înțeleg: alunecări de teren, terenuri mlăștinoase, scurgeri de torenți, eroziuni, zone inundabile și altele asemenea. (14.3) Autorizarea constucțiilor aflate, parțial sau total, în zonele identificate drept zone cu risc potențial de inundare se va realiza condiționat de avizul Administrației Naționale Apele Române și al Inspectoratului pentru Situații de Urgență. (14.4) În zonele de protecție hidrogeologică ale apelor, delimitate conform prevederilor legale, autorizarea lucrărilor se va face cu respectarea restricțiilor specifice, conform cadrului legal în vigoare. (14.5) Intervențiile pentru înlăturarea pericolului de inundații se vor face folosind materiale care să nu afecteze mediul înconjurător sau aspectul natural al zonei. (14.6) Pe terenurile agricole în pantă se vor lua măsuri pentru o exploatare rațională a acestora, prin întreținerea agroteraselor și evitarea suprapășunatului. În toate zonele unde se constată astfel de fenomene se vor efectua lucrări de stabilizare a versanților, cu ziduri de sprijin și terasări, în special în apropierea drumurilor. Se vor întreține în mod adecvat drumurile de exploatare agricolă pentru evitarea creării de ogașe. (14.7) Limitarea zonelor inundabile de pe teritoriul comunei, identificate în partea desenată este posibilă prin decolmatarea periodică a văilor. Pericolul de inundații se poate îndepărta prin regularizarea văilor conform soluției rezultate în urma unui studiu specializat. (14.8) Pentru remedierea acestor situații se impun următoarele măsuri: • Regularizarea malurilor cursurilor de apă conform unui proiect specializat, pentru îndepărtarea pericolului inundațiilor; • Întreținerea îndiguirilor și apărărilor de mal existente; • Efectuarea în continuare a decolmatărilor periodice; • Consolidarea sau înlocuirea podurilor necorespunzătoare; • Realizarea de noi îndiguiri, dacă este cazul. (14.9) Pe teritoriul comunei se recomandă împădurirea terenurilor degradate, a celor afectate de alunecări de teren, precum și în zonele limitrofe ale cursurilor de apă. (14.10) Se recomandă pentru evitarea eroziunilor de sol realizarea de perdele vegetale înalte și medii pentru scăderea impactului eroziunilor datorate de vânt. Se vor asigura scurgeri pentru ape meteorice acolo unde proprietățile private sunt afectate de torente de scurtă durată cu ocazia averselor. (14.11) Ca măsuri de prevenire a posibilelor alunecări de teren se recomandă realizarea de împăduriri cu specii de arbori specifici climei ce vor asigura stabilitatea versanților, modelări-nivelări de corectare a pantelor, drenuri colectoare, drenuri absorbante, cămine de vizitare la drenuri, guri de evacuare la drenuri. (14.12) Pentru zonele expuse riscurilor de alunecări de teren se vor respecta prevederile NP-074-2014. În zonele identificate drept zone cu potențial risc de alunecări de teren autorizarea construcțiilor este condiționată de elaborarea și implementarea soluțiilor rezultate din studii și expertize geotehnice și numai cu avizul Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Articolul 15. Expunerea la riscuri tehnologice (15.1) Este interzisă autorizarea construcțiilor amplasate în zonele expuse la riscuri tehnologice și în zonele de servitute și de protecție ale sistemelor de alimentare cu energie electrică, gaze naturale, de canalizare, a căilor de comunicație și a altor lucrări de infrastructură. (15.2) Prin riscuri tehnologice se înțeleg riscuri determinate de procesele industriale sau agricole care prezintă pericol de incendii, explozii, radiații, surpări de teren ori de poluare a aerului, apei sau solului. (15.3) Fac excepție de la prevederile aliniatului (15.1) construcțiile și amenajările care au ca scop prevenirea riscurilor tehnologice sau limitarea efectelor acestora. (15.4) Conform „Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protecție și de siguranță aferente capacităților energetice (Ordinul ANRE nr. 4/2007 modificat și completat cu Ordinul ANRE nr. 49/2007), lățimea zonei de protecție și 18

Pagina 19

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE AL TERENURILOR de siguranță a liniilor electrice aeriene este de 24,00 m pentru LEA 20 kV. (15.5) Conform ”Norme tehnice pentru proiectarea și execuția conductelor de transport gaze naturale”/2014, se vor respecta distanțele minime, pe orizontală, între axele conductelor de transport gaze naturale și obiectivele din imediata vecinătate. (15.6) Pentru magistralele de gaze naturale, zona de siguranță este de 20,00 m din ax, cu interdicție de construire, iar zona de protecție este de 200,00 m din ax, în care autorizarea construirii este condiționată de obținerea avizului de amplasament al Transgaz. Articolul 16. Construcții cu funcțiuni generatoare de riscuri tehnologice (16.1) În sensul prezentului regulament riscurile tehnologice sunt cele determinate de procesele industriale sau agricole, care prezintă pericol de inundații, explozii, radiații sau poluare a aerului, apei sau solului. (16.2) Autorizarea executării construcțiilor care, prin natura și destinația lor, pot genera riscuri tehnologice se face numai pe baza unui studiu de impact aprobat conform prevederilor legale. (16.3) Lista construcțiilor generatoare de riscuri tehnologice se stabilește prin Ordinul nr. 1587/1997, cu modificările și completările ulterioare. (16.4) Unitățile cu capacitate mică de producție, comerciale și de prestări servicii, discoteci, cluburi de noapte, care pot crea riscuri pentru sănătate sau disconfort pentru populație prin producerea de zgomot, vibrații, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc., se amplasează în clădiri separate, la distanța de minimum 15,00 m de ferestrele locuințelor. Distanța se măsoară între fațada locuinței și perimetrul unității, reprezentând limita suprafeței unității respective. Pentru unitățile sus-menționate se asigură mijloacele adecvate de limitare a nocivității, astfel încât să se încadreze în normele din standardele în vigoare. Se interzice schimbarea domeniului de activitate a unităților menționate anterior dacă prin aceasta se creează premisa apariției de riscuri pentru sănătatea populației din zona locuită sau dacă această schimbare conduce la nerespectarea valorilor-limită pentru poluanții emiși, respectiv compuși chimici, fizici și/sau biologici. Se interzice schimbarea destinației funcționale a unor zone, dacă prin aceasta se crează premisa apariției de riscuri pentru sănătatea populației din zona locuită (conf. Ord. nr. 119/2014 cu modificările și completările ulterioare, art. 5). (16.5) Între unitățile industriale, obiectivele sau activitățile care poluează factorii de mediu sau produc zgomot și vibrații și teritoriile protejate învecinate se asigură zone de protecție sanitară, stabilite în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Sănătății nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației (cu modificările și completările ulterioare). (16.6) Este obligatorie efectuarea evaluării impactului asupra sănătății populației în conformitate cu Metodologia de organizare a studiilor de evaluare a impactului anumitor proiecte publice și private asupra sănătății populației, aprobată prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1524/2019, pentru următoarele obiective și activități, conform Ordinului Ministerului Sănătății nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației (cu modificările și completările ulterioare): • ferme și crescătorii de cabaline, taurine, păsări, ovine, caprine, porci, iepuri, struți și melci; • complexuri industriale de porci și păsări; • spitale veterinare; • grajduri de izolare și carantină pentru animale; • adăposturi pentru animale, inclusiv comunitare; • abatoare; • centre de sacrificare, târguri de animale vii și baze de achiziție a animalelor; • depozite pentru colectarea și păstrarea produselor de origine animală; • platforme pentru depozitarea dejecțiilor animale care deservesc mai multe exploatații zootehnice, • platforme comunale; • stații de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine; • depozite pentru produse de origine vegetală (silozuri de cereale, stații de tratare a semințelor); • stații de epurare, inclusiv a apelor uzate menajere cu bazine acoperite, a apelor uzate industriale și apelor uzate menajere cu bazine deschise; • stații de epurare de tip modular (containerizate); • paturi de uscare a nămolurilor și bazine deschise pentru fermentarea nămolurilor; • depozite controlate de deșeuri periculoase și nepericuloase; • incineratoare pentru deșeuri periculoase și nepericuloase; 19

Pagina 20

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE AL TERENURILOR • crematorii umane; • autobazele serviciilor de salubritate; • stație de preparare mixturi asfaltice, betoane; • bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport; • depozitele de combustibil cu capacitate mai mare de 10000 de litri; • depozite de fier vechi, cărbuni și ateliere de tăiat lemne; • bocșe (tradiționale) pentru producerea de cărbune (mangal); • parcuri eoliene; • cimitire și incineratoare pentru animale de companie; • stații de stocare temporară a deșeurilor, precum și stații de transfer al deșeurilor. (16.7) Conform Ordinului nr. 119/2014, se instituie zone de protecție sanitară a unităților existente care produc disconfort și riscuri asupra sănătății. În interiorul acestor zone de protecție sanitară, se impun restricții în ceea ce privește construirea de locuințe, în baza prevederilor legale și condiționat de obținerea avizului Direcției de Sănătate Publică de la nivelul județului. (16.8) Conform legii nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare existente, distanța minimă între gardul cimitirului nou înființat și limita zonei protejate este de 100,00 m. (16.9) Distanțele minime de protecție sanitară între teritoriile protejate și o serie de unități care produc disconfort și riscuri asupra sănătății populației sunt cele reglementate prin legislația specifică în vigoare. (16.10) Suprafețele de teren incluse în zonele de protecție sanitară pot fi exploatate agricol, cu excepția culturilor de plante utilizate în scop alimentar sau furajer, care necesită folosirea de fertilizatori și pesticide și care, prin fixarea sau concentrarea de substanțe poluante pot fi vătămătoare pentru om sau animale. (16.11) Obiectivele economice care, prin natura activității lor, pot polua atmosfera, se amplasează în zonele industriale. Articolul 17. Asigurarea echipării edilitare (17.1) Asigurarea executării construcțiilor care, prin dimensiunile și destinația lor, presupun cheltuieli de echipare edilitară ce depășesc posibilitățile financiare și tehnologice ale administrației publice locale ori ale investitorilor interesați sau care nu beneficiază de fonduri de la bugetul de stat este interzisă. (17.2) Autorizarea executării construcțiilor poate fi condiționată de stabilirea, în prealabil, prin contract, a obligației efectuării, în parte sau total, a lucrărilor de echipare edilitară aferente, de către investitorii interesați. (17.3) În cazul nerealizării echipării edilitare înainte de darea în exploatare a construcției, investitorul are obligația de a asigura o soluție provizorie proprie, avizată de Agenția pentru Protecția Mediului de la nivelul județului. (17.4) Se impune îngroparea firelor de alimentare cu energie electrică și de telecomunicații, în conformitate cu HG nr. 490/2011 pentru completarea Regulamentului General de Urbanism (HG nr. 525/1996), pentru a îmbunătăți aspectul străzilor. (17.5) Se interzice utilizarea pentru alte scopuri decât cele prevăzute în PUG a terenurilor rezervate pentru lucrări de utilitate publică. Acestea sunt: • Căile de comunicație: deschiderea, alinierea și lărgirea străzilor, modernizarea intersecțiilor precum și lucrările aferente (poduri, etc.); • Instalațiile pentru protecția mediului: îndiguiri și regularizări, zone de protecție a surselor de apă, etc.; • Clădirile și terenurile necesare dotărilor de învățământ, sănătate, cultură, sport, administrație publică. Articolul 18. Asigurarea compatibilității funcțiunilor (18.1) Autorizarea executării construcțiilor se face cu condiția asigurării compatibilității dintre funcțiunea construcției propuse și funcțiunea dominantă a zonei, stabilită printr-o documentație de urbanism. (18.2) Ordinul nr. 21/N/10.04.2000 care aprobă Ghidul privind elaborarea regulamentelor locale de urbanism prezintă condițiile de amplasare a construcțiilor în funcție de destinația acestora în cadrul localității. • În acest sens, pot fi întâlnite trei posibilități distincte, datorate destinației construcțiilor și condițiilor specifice de funcționare, respectiv: • Amplasarea în interiorul zonelor rezidențiale sau a altor zone, după caz, ca funcțiune complementară; • Amplasarea în zone cu funcțiuni complexe (zonele centrale și zonele mixte); • Amplasarea în zone sau subzone specializate, destinate instituțiilor și serviciilor de interes public, ce prezintă omogenitate funcțională și care cuprind de regulă unități aparținând aceleași categorii. 20

Pagina 21

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE AL TERENURILOR Ele pot fi localizate pe teritoriul ce constituie trupul principal al localității, sau pe suprafața altor trupuri ale intravilanului (zone de tratament sau de odihnă în cadrul stațiunilor balneo-climaterice, zone comerciale, zone cu instituții de sănătate, zone de agrement, etc.). • Respectarea condițiilor de amplasare a construcțiilor impune următoarele precizări: • Construcțiile administrative: • Amplasarea sediilor de birouri se face atât în zona centrală cât și în celelalte zone funcționale, în funcție de necesitățile specifice fiecărui tip de activitate. • Construcțiile comerciale: • Unitățile de comerț alimentar de folosință zilnică se pot amplasa și în interiorul zonelor rezidențiale (ca funcțiuni complementare); • Unitățile de alimentație publică amplasate în zonele rezidențiale vor avea înscrise în autorizația de funcționare condiții care să asigure protecția acustică a zonelor limitrofe; • Funcționarea acestora este condiționată de obținerea autorizației de mediu; • Serviciile industriale pot fi amplasate, de regulă, în interiorul zonelor industriale cu a căror activitate sunt compatibile. • Construcții de cult: • Lăcașurile de cult vor fi amplasate, în funcție de numărul de practicanți, în condițiile legii; • Autorizarea acestora se face cu avizul Secretariatului de Stat pentru Culte; • Cimitirele sunt amplasate, de regulă, la marginea localităților, în vecinătatea bisericilor; • Amplasarea locuințelor față de cimitire se va face cu respectarea normelor sanitare. • Construcții de cultură: • Construcțiile pentru agrement (cluburi, săli polivalente, săli de reuniune, circuri, etc.) vor fi amplasate de preferință în zona verde sau în cea de agrement. • Construcții de învățământ: • Construcțiile pentru învățământ vor fi amplasate, în funcție de condițiile și exigențele profilului de învățământ, în intravilanul localității. • Construcții pentru sănătate: • Dispensarele medicale pot fi amplasate în clădiri independente sau în cadrul unor construcții cu funcțiuni compatibile. • Construcții și amenajări sportive: • Stadioanele, terenurile de sport, bazele sportive și centrele de antrenament, hipodromurile, patinoarele, pistele pentru concursuri și alte activități sportive care creează mari aglomerări de persoane, se amplasează de regulă în zone verzi de folosință generală, cu asigurarea spațiilor necesare accesului și evacuării spectatorilor fără perturbarea traficului, precum și a spațiilor de parcare necesare, fără ocuparea arterelor de circulație. • Construcții de turism: • Construcțiile de turism se autorizează în condițiile stabilite prin avizul Ministerului Turismului, precum și ale normelor din Regulamentul General de Urbanism și/sau ale documentațiilor aprobate în condițiile legii; • Hotelurile, motelurile, cabanele turistice, satele de vacanță, campingurile se amplasează, de regulă, în afara localităților, în zone specializate pentru turism; • Hotelurile și vilele turistice, clasificate potrivit prevederilor legale pot fi amplasate și în interiorul localităților, cu respectarea condițiilor de amplasament și conformare stabilite prin prezentul regulament sau în documentațiile de urbanism. Articolul 19. Procentul de ocupare al terenului și Coeficientul de Utilizare a Terenului (19.1) Autorizarea executării construcțiilor se va face cu condiția ca procentul de ocupare a terenului și coeficientul de utilizare a terenului să nu depășească limitele stabilite pentru fiecare UTR în parte. (19.2) Procentul de ocupare al terenului (POT) reprezintă raportul dintre suprafața construită (amprenta la sol a clădirii sau proiecția pe sol a perimetrului etajelor superioare) și suprafața parcelei. Suprafața construită este suprafața construită la nivelul solului, cu excepția teraselor descoperite ale parterului care depășesc planul fațadei, a platformelor, scărilor de acces. Proiecția la sol a balcoanelor a căror cotă de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat și a logiilor închise ale etajelor se include în suprafața construită (conform legii nr. 350/2001 completată și actualizată). 21

Pagina 22

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE AL TERENURILOR (19.3) Coeficientul de utilizare a terenului (CUT) reprezintă raportul dintre suprafața construită desfășurată (suprafața desfășurată a tuturor planșeelor) și suprafața parcelei inclusă în unitatea teritorială de referință. Nu se iau în calculul suprafeței construite desfășurate: suprafața subsolurilor cu înălțimea liberă de până la 1,80 m, suprafața subsolurilor cu destinație strictă pentru gararea autovehiculelor, spațiile tehnice sau spațiile destinate protecției civile, suprafața balcoanelor, logiilor, teraselor deschise și neacoperite, teraselor și copertinelor necirculabile, precum și a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incintă, scările exterioare, trotuarele de protecție (conform legii nr. 350/2001 completată și actualizată). Articolul 20. Lucrări de utilitate publică (20.1) Autorizarea executării altor construcții pe terenuri care au fost rezervate în planuri de amenajare a teritoriului și de urbanism, pentru realizarea de lucrări de utilitate publică, este interzisă. (20.2) Autorizarea executării lucrărilor de utilitate publică se face pe baza documentației de urbanism sau de amenajare a teritoriului, aprobată conform legii. 22

Pagina 23

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL III. CONDIȚII DE AMPLASARE ȘI CONFORMARE A CLĂDIRILOR CAPITOLUL III. CONDIȚII DE AMPLASARE ȘI CONFORMARE A CLĂDIRILOR III.1. Reguli de amplasare și retrageri minime obligatorii Articolul 21. Orientarea față de punctele cardinale (21.1) Autorizarea executării construcțiilor se face cu respectarea condițiilor și recomandărilor de orientare față de punctele cardinale, conform Regulamentului General de Urbanism (HG nr. 525/1996), dacă acest lucru este posibil. (21.2) Amplasarea clădirilor destinate locuințelor trebuie să asigure însorirea acestora pe o durată de minimum 1,5 ore la solstițiul de iarnă, a încăperilor de locuit din clădire și din locuințele învecinate (conf. Ord. nr. 119/2014 cu modificările și completările ulterioare, art. 3, alin. (1)). (21.3) În cazul în care proiectul de amplasare a clădirilor evidențiază că distanța dintre clădirile învecinate este mai mică sau cel puțin egală cu înălțimea clădirii celei mai înalte, se va întocmi un studiu de însorire, care să confirme respectarea prevederii de la aliniatul precedent (conf. Ord. nr. 119/2014 cu modificările și completările ulterioare, art. 3, alin. (2)). (21.4) În cazul învecinării cu clădiri cu fațade fără ferestre, respectiv calcan, prevederile alin. (21.2) se aplică doar pentru pereții cu ferestre, cu respectarea dreptului la însorire a încăperilor de locuit ale celui mai vechi amplasament. Articolul 22. Amplasarea față de drumuri publice (22.1) În zona drumului public se pot autoriza, cu avizul conform al organelor de specialitate ale administrației publice: • construcții și instalații aferente drumurilor publice, de deservire, de întreținere și de exploatare; • parcaje, garaje și stații de alimentare cu carburanți și resurse de energie (inclusiv funcțiunile lor complementare (magazine, restaurante și altele asemenea)); • conducte de alimentare cu apă și de canalizare, sisteme de transport gaze, țiței sau alte produse petroliere, rețele termice, electrice, de telecomunicații și infrastructuri ori alte instalații sau construcții de acest gen. (22.2) Realizarea sau amplasarea în zona drumului public a panourilor publicitare, a oricăror construcții, acceselor, amenajărilor sau instalațiilor, în orice scop, fără a periclita siguranța circulației, este permisă pe baza autorizației de construire și doar în condițiile existenței acordului prealabil și a autorizației de amplasare și/sau de acces în zona drumului public emisă de administratorul drumului respectiv. Prin ordin al Ministrului Transporturilor sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local sau județean, se reglementează situațiile în care se emite autorizație de amplasare și/sau de acces în zona drumului public fără acord prealabil. (22.3) În sensul legislației în vigoare prin zona drumului public se înțelege ampriza, zonele de siguranță și zonele de protecție ale drumului. (22.4) Zonele de siguranță ale drumurilor sunt cuprinse de la limita exterioară a amprizei drumului până la: • 1,50 m de la marginea exterioară a șanțurilor pentru drumurile situate la nivelul terenului; • 2,00 m de la piciorul taluzului pentru drumurile în rambleu; • 3,00 m de la marginea de sus a taluzului pentru drumurile în debleu cu înălțimea până la 5,00 m inclusiv; • 5,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălțimea mai mare de 5,00 m. (22.5) Zonele de protecție sunt cuprinse între marginile exterioare ale zonelor de siguranță și marginile zonei drumului, în funcție de categorie (20,00 m pentru drumuri județene, 18,00 m pentru drumurile comunale). (22.6) Amplasarea construcțiilor în zona de protecție a drumului județean și a drumului comunal este posibilă doar în condițiile existenței acordului prealabil și a autorizației de amplasare și/sau de acces în zona drumului public emise de administratorul drumului. (22.7) În scopul asigurării calității spațiului public, a protecției mediului și siguranței și sănătății locuitorilor, precum și pentru creșterea gradului de securitate a rețelelor edilitare, în zona drumurilor publice situate în intravilanul localităților, lucrările de construcție pentru realizarea/extinderea rețelelor edilitare, inclusiv pentru traversarea de către acestea a drumurilor publice, se execută în varianta de amplasare subterană, cu respectarea reglementărilor tehnice specifice în vigoare (conform HG nr. 490/2011). 23

Pagina 24

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL III. CONDIȚII DE AMPLASARE ȘI CONFORMARE A CLĂDIRILOR (22.8) Pentru dezvoltarea capacității de circulație a drumurilor publice în traversarea localităților rurale, distanța între axul drumului și gardurile sau construcțiile situate de o parte și de alta a drumurilor va fi de minim 12,00 m pentru drumurile județene și de minim 10,00 m pentru drumurile comunale, conform Ord. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. Articolul 23. Amplasarea față de zonele de servituți aeronautice (aeroporturi) (24.1) Teritoriul comunei Ciurea este străbătut de zonele de referință și servituții aeronautice aferente Aeroportului Internațional Iași, localizat în Iași și aferente Aerodromului Iași-Sud – Aeroclubul Teritorial ”Alexandru Matei” Iași. (24.2) Se vor respecta Reglementările Aeronautice Civire Române în conformitate cu Ordinul 735/2015 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind stabilirea zonelor cu servituți aeronautice civile și a condițiilor de avizare a documentațiilor tehnice aferente obiectivelor din aceste zone sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigația aeriană și/sau pot afecta siguranța zborului pe teritoriul și în spațiul aerian al României RACR-ZSAC, ediția 1/2015, după cum urmează: • Pentru siguranța zborului și a activităților aeronautice, în vecinătatea terenurilor de aeronautică civilă trebuie să se respecte cerințele, condițiile și restricțiile prevăzute de reglementările aeronautice civile naționale și/sau internaționale aplicabile. • Condițiile, restricțiile și obligațiile impuse sau recomandate de reglementările aeronautice civile naționale și/sau internaționale pentru realizarea și menținerea siguranței zborului și manevrelor aeronavelor în spațiul aerian și la sol constituie servituți aeronautice civile, care definesc un regim de protecție adecvat, în interes aeronautic civil. • Servituțile aeronautice civile se stabilesc și se instituie în corelație directă cu specificul terenurilor de aeronautică civilă (categorie, caracteristici fizice, infrastructură și echipamente, condiții de exploatare/operare), cu procedurile de zbor instrumental publicate și cu particularitățile mijloacelor CNS și meteorologice implicate (tip, caracteristici tehnice, performanțe operaționale). • În funcție de natura lor, servituțile aeronautice civile pot fi clasificate în: a)servituți de degajare; b)servituți de balizare; c)servituți radioelectrice (electromagnetice); d)alte servituți (diverse) (24.3) Având în vedere art. 85 din Secțiunea 5 – Zone supuse servituților aeronautice din Codrul Aerian din 1997 al României: • ”alin (1) – Limitele zonelor supuse servituților aeronautice civile și restricțiile asociate acestor zone ce determină de către administratorul aerodromului cimil sau, după caz, de către cel al echipamentelor serviciilor civile de navigație aeriană, în conformitate cu reglementările specifive prevăzute la art. 84, se avizează de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, în exervitarea funcției de supervizare a siguranței ce revine acesteia, 40 și se transmit autorităților administrației publice locale și județene pe teritoriul cărora se extind aceste zone, pentru a fi incluse în documentațiile de urbanism și amenajare a teritoriului, iar pentru informare, și instituției prefectului. Emiterea avizului Autorității Aeronautice Civile Române, publicată pe site-ul acestei autorități” Articolul 23. Amplasarea față de căi ferate (23.1) În zona de protecție a infrastructurilor feroviare se pot amplasa, cu avizul Ministerului Transporturilor: • Construcții și instalații aferente exploatării și întreținerii liniilor de cale ferată; • Construcții și instalații pentru exploatarea materialului rulant și a mijloacelor de restabilire a circulației, instalații fixe pentru tracțiune electrică, instalații de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunicații, transmisiuni de date și construcțiile aferente acestora. (23.2) Construcțiile care se amplasează în zona de protecție a infrastructurii feroviare situată în intravilan se autorizează cu avizul Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” S.A. și al Ministerului Transporturilor. (23.3) În sensul legislației în vigoare, prin zonă de protecție a infrastructurii feroviare se înțelege fâșia de teren, indiferent de proprietar, cu lățimea de 100,00 m măsurată de la limita zonei cadastrale C.F.R., situată de o parte și de alta a căii ferate. (23.4) Lucrările de investiții ale agenților economici și ale instituțiilor publice, care afectează zona de protecție a 24

Pagina 25

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL III. CONDIȚII DE AMPLASARE ȘI CONFORMARE A CLĂDIRILOR infrastructurii feroviare, se va autoriza numai cu avizul Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” S.A. și al Ministerului Transporturilor și anume: • Căi ferate industriale; • Lucrări hidrotehnice; • Traversarea căii ferate de către drumuri prin pasaje denivelate; • Subtraversarea liniilor de cale ferată de rețele de telecomunicații, energie electrică, conducte sub presiune de apă, gaze, produse petroliere, termotehnologice și canale libere. (23.5) În zona de protecție a infrastructurii transporturilor feroviare se interzice: • Amplasarea oricăror construcții, depozite de materiale sau înființarea de plantații care împiedică vizibilitatea liniei și a semnalelor feroviare; • Efectuarea oricăror lucrări care, prin natura lor, ar provoca alunecări de teren, surpări sau ar afecta stabilitatea solului prin tăierea copacilor, extragerea de materiale de construcții sau care modifică echilibrul pânzei freatice subterane; • Depozitarea necorespunzătoare de materiale, substanțe sau deșeuri care contravin normelor de protecție a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii Căilor Ferate Române, a zonei de protecție a infrastructurii Căilor Ferate Române, precum și a condițiilor de desfășurare normală a traficului. (23.6) Depozitarea sau manipularea unor materiale, substanțe sau deșeuri de felul celor prevăzute la alin. (23.5), este permisă numai cu respectarea condițiilor stabilite de Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” S.A. și de Ministerul Transporturilor. (23.7) Amenajările și instalațiile de manipulare, de traversare sau de depozitare a materialelor, substanțelor sau deșeurilor prevăzute la alin. (23.6) se pot realiza pe bază de studii privind implicațiile asupra activității feroviare și de mediu executate de unități de proiectare autorizate, pe baza avizului Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” S.A. și cu autorizația Ministerului Transporturilor. (23.8) Cedarea, transferul, ocuparea temporară sau definitivă a terenului din patrimoniul Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” S.A., pentru lucrări de interes public, atât în intravilan cât și în extravilan, se fac numai cu avizul Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” S.A. și al Ministerului Transporturilor. (23.9) Pe limita zonei CFR nu se vor amplasa drumuri. (23.10) Pentru lucrări ce urmează a fi executate în zona de protecție a căii ferate (construcții, rețele edilitare, drumuri, subtraversări de linii CF, etc.) se va obține avizul Companiei Naționale de Căi Ferate „ C.F.R.” S.A. pentru fiecare obiectiv în parte. (23.11) Se interzice amplasarea de construcții permanente în zona de siguranță a căii ferate. (23.12) În conformitate cu prevederile OUG nr. 12/1998 privind transportul pe Căile Ferate Române și reorganizarea S.N.C.F.R. aprobată prin Legea nr. 89/1999, se atrage atenția că zona până la limita a 20,00 m de o parte și de alta față de axul căii ferate constituie zona de siguranță a infrastructurii feroviare publice. În această zonă, în cazurile în care limitele astfel stabilite cuprind terenuri proprietate privată, pot fi efectuate exproprieri pentru cauze de utilitate publică, în condițiile legii. (23.13) Beneficiarul nu va folosi la iluminatul exterior lumini de culoare roșie, galbenă, verde, albastră, amplasate în direcția traseului feroviar, care ar putea crea confuzie cu semnalizarea feroviară, conform prevederilor art. 26 din OUG nr. 12/1998. (23.14) Pentru construcții în zona în care există cabluri și instalații ale Sucursalei Regionale CF – Divizia Instalații și a Sucursalei Regionale de Telecomunicații, se impune ca beneficiarul, înainte de începerea lucrărilor, să solicite asistență tehnică a reprezentanților acestora pentru pichetarea și protecția cablurilor existente în zonă, beneficiarul fiind obligat să admită accesul pentru intervenții și/sau lucrări la aceste cabluri. (23.15) Vizibilitatea nu va fi afectată. Articolul 24. Amplasarea față de aliniament (24.1) În sensul prezentului regulament prin aliniament se înțelege limita dintre proprietatea privată și domeniul public. În situațiile în care PUG prevede realinieri, aliniamentul se consideră cel rezultat în urma modificării limitei dintre proprietatea privată și domeniul public. (24.2) Condițiile concrete de amplasare a construcțiilor față de aliniament sunt precizate în reglementările privind Unitățile Teritoriale de Referință cuprinse în prezentul regulament. (24.3) Regulile de amplasare față de aliniament se aplică tuturor nivelurilor supraterane ale clădirilor, inclusiv demisolurilor și părților subsolurilor care depășesc cota exterioară amenajată a terenului pe aliniament. Sunt admise depășiri locale ale limitelor de retragere față de aliniament, cu respectarea următoarelor condiții: terasele/balcoanele deschise vor putea depăși limita retragerii față de aliniament cu maxim 1,20m. 25

Pagina 26

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL III. CONDIȚII DE AMPLASARE ȘI CONFORMARE A CLĂDIRILOR (24.4) Autorizația de construire se emite numai dacă înălțimea clădirii nu depășește distanța măsurată, pe orizontală, din orice punct al clădirii față de cel mai apropiat punct al aliniamentului opus. (24.5) Fac excepție de la prevederile aliniamentului precedent construcțiile care au fost cuprinse într-un Plan Urbanistic Zonal aprobat conform legii. (24.6) În sensul prezentului regulament prin aliniament se înțelege limita dintre proprietatea privată și domeniul public. În situațiile în care PUG prevede realinieri, aliniamentul se consideră cel rezultat în urma modificării limitei dintre proprietatea privată și domeniul public. Articolul 25. Amplasarea în interiorul parcelei (25.1) Condițiile concrete de amplasare a construcțiilor în interiorul parcelei sunt precizate în reglementările privind Unitățile Teritoriale de Referință cuprinse în prezentul regulament. (25.2) Orice derogare de la prevederile prezentului regulament privind amplasarea clădirilor unele față de altele în interiorul aceleiași parcele se stabilește pe bază de Planuri Urbanistice de Detaliu, dacă prevederile privind Unitatea Teritorială de Referință nu dispun altfel. (25.3) Autorizarea executării construcțiilor este permisă numai dacă se respectă: • Distanțele minime față de limitele laterale și posterioare ale parcelei conform Codului Civil; (25.4) Distanțele minime necesare intervențiilor în caz de incendiu stabilite pe baza avizului unității teritoriale de pompieri. (25.5) Conform art. 612 din Codul Civil distanța minimă între orice construcție și limita de proprietate este de 0,60 m, în cazul în care nu există ferestre de vedere pe fațada respectivă (aflată la minim 0,60 m). (25.6) În cazul fațadelor prevăzute cu ferestre, distanța minimă până la limita de proprietate va fi egală cu jumătate din înălțimea până la streașină, respectiv cornișă, măsurată în punctul cel mai înalt, dar nu mai puțin de 2,00 m. (25.7) Pentru a asigura accesul mijloacelor de intervenție în caz de incendiu, între oricare două construcții distincte se va respecta distanța minimă egală cu jumătatea înălțimii până la cornișa sau streașina celei mai înalte, dar nu mai puțin de 3,00 m. (25.8) Pentru asigurarea însoririi încăperilor, se vor respecta prevederile Ordinului Ministerului Sănătății nr. 119/2014 cu completările și modificările ulterioare, respectiv: distanța dintre fațadele cu goluri a două clădiri învecinate va fi cel puțin egală cu înălțimea construcției celei mai înalte, până la cornișă sau streașină, măsurată în punctul cel mai înalt, dar nu mai puțin de 3,00 m. Amplasarea construcțiilor unele față de altele în cadrul aceleiași parcele, precum și în cadrul parcelelor învecinate va respecta în mod obligatoriu distanța de 10,00 m între anexele gospodărești care constituie surse de poluare și construcțiile de locuit. Aceste anexe gospodărești se vor amplasa obligatoriu în partea posterioară a parcelei. 26

Pagina 27

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL III. CONDIȚII DE AMPLASARE ȘI CONFORMARE A CLĂDIRILOR III.2. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii Articolul 26. Accese carosabile (26.1) Autorizarea executării construcțiilor este permisă numai dacă există posibilități de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinației construcției. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie să permită intervenția mijloacelor de stingere a incendiilor. (26.2) În mod excepțional, se poate autoriza executarea construcțiilor fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la aliniatul precedent, cu avizul unității teritoriale de pompieri. (26.3) Numărul și caracteristicile acceselor prevăzute la alin. (26.1) se vor conforma specificațiilor din cadrul reglementărilor de la nivelul unităților teritoriale de referință cuprinse în prezentul regulament, prevederilor Regulamentului General de Urbanism și a normativelor în domeniu. (26.4) Orice acces nou la drumurile publice se va realiza conform avizului organelor administrației publice competente. (26.5) Se va ține cont de Regulamentul General de Urbanism aprobat prin HG nr. 525 din 27.06.1996, Anexa nr. 4: Numărul și configurația acceselor prevăzute mai sus se determină conform următoarelor : • Construcții administrative Construcțiile administrative (sediu primărie), accese carosabile directe din străzi de categoria I și a II-a, după caz. Accesul carosabil oficial va fi prevăzut până la intrarea principală a clădirii; Accesele carosabile pentru personall și cel pentru public vor fi prevăzute cu locurile de parcare aferente; Aleile carosabile de serviciu vor fi rezultate fără a intersecta accesul oficial. • Construcții financiar-bancare Pentru toate categoriile de clădiri financiar-bancare vor fi prevăzute accese carosabile directe din străzi de categoria I și a II-a, după caz. Se vor asigura accese carosabile separate pentru : accesul oficial, accesul personalului, accesul publicului, acces la tezaur, acces de serviciu. • Construcții comerciale Pentru construcțiile comerciale se vor asigura accese carosabile separate pentru consumatori, personal și aprovizionare. În funcție de destinația și capacitatea construcției vor fi prevăzute : - alei carosabile în interiorul amplasamentului și parcajele aferente, în cazul în care accesul se face din străzi de categoria I sau a II-a; - parcaje necesare în interiorul amplasamentului, în cazul în care accesul se realizează direct din străzi de categoria a III-a. • Construcții de învățământ Pentru toate categoriile de construcții de învățământ se vor asigura accese carosabile de legătură cu rețeaua de circulație majoră și cu mijloacele de transport în comun. Se vor asigura două accese carosabile separate pentru evacuări în caz de urgență (cutremure, inundații, incendii). • Construcții de sănătate Accesele carosabile ce vor face legătura cu rețeaua de circulație majoră de categoria I și a II-a vor fi realizate prin: - străzi de categoria a IV-a de deservire locală; - străzi de categoria a III-a, colectoare, care asigură accesul vehiculelor și al persoanelor în domeniul sănătății, salubrității și P.S.I. Aleile carosabile din interiorul amplasamentului vor fi conformate după cum urmează: - cu o bandă de circulație de 3,5 m lățime pentru cele cu o lungime maximă de 10,00 m; - cu două benzi de circulație de 7 m pentru cele cu o lungime mai mare de 10,00 m. Accesul carosabil rezervat salvării sau intervențiilor de urgență nu va intersecta aleile de acces carosabil pentru personal și pacienți. • Construcții și amenajări sportive Pentru toate categoriile de construcții și amenajări sportive se vor asigura accese carosabile separate pentru public, sportivi și personalul tehnic de întreținere. 27

Pagina 28

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL III. CONDIȚII DE AMPLASARE ȘI CONFORMARE A CLĂDIRILOR În interiorul amplasamentului vor fi asigurate: - circulația carosabilă separată de cea pietonală; - alei carosabile de descongestionare care se vor dimensiona în funcție de capacitatea sălii sau a stadionului, dar nu mai puțin de 7 m lățime ; - alei carosabile de circulație curentă de minimum 3,5 lățime; - alei carosabile de serviciu și întreținere de minimum 6 m lățime. • Construcții de locuințe Pentru locuințe unifamiliale cu acces și lot propriu se vor asigura: - accese carosabile pentru locatari; - acces carosabil pentru colectarea deșeurilor menajere și pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor; - alei (semi) carosabile în interiorul zonelor parcelate, cu o lungime de maximum 25 m vor avea o lățime de minimum 3,5 m, iar pentru cele cu lungimi mai mari de 25 m vor fi prevăzute supralărgiri de depășire și suprafețe pentru manevre de întoarcere ; - în cazul unei parcelări pe două rânduri, accesele la parcelele din spate se vor realiza prin alei de deservire locală (fundături): - cele cu o lungime de 30 m – o singură bandă de 3,5 m lățime; - cele cu o lungime de maximum 100 m – minimum 2 benzi (total 7 m), cu trotuar cel puțin pe o latură și supralărgiri pentru manevre de întoarcere la capăt. • Locuințe colective cu acces și lot folosit în comun vor fi prevăzute cu: - accese carosabile pentru locatari; - accese de serviciu pentru colectarea deșeurilor menajere și pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor; - accese la parcaje și garaje. (26.6) În completarea prevederilor Anexei nr. 4 din RGU aprobat prin HG nr. 525/27.06.1996, având în vedere specificul mediului rural, se vor respecta profilele stradale propuse prin prezentul Plan Urbanistic General (PUG), detaliate în planșele de reglementare urbanistică anexate. În mediul rural, străzile sunt clasificate în principale și secundare, corespunzătoare specificului localităților rurale, fără a putea fi încadrate în categoriile I, II, III, etc., specifice mediului urban. Astfel, dimensiunile și caracteristicile străzilor vor fi adaptate necesităților locale și cerințelor impuse de contextul rural, asigurând accesul corespunzător și funcționalitatea rețelei de circulație în conformitate cu normele și reglementările în vigoare. (26.7) Străzile noi propuse ce leagă două străzi existente vor prelua caracteristicile categoriei superioare cu care au tangență, cu condiția ca parcelarul și fondul construit existent să permită acest lucru. (26.8) Artera de circulație cu traseu înfundat nu va avea o lungime mai mare de 150,00 m și va fi prevăzută la capătul înfundat cu buclă pentru întoarcerea autovehiculeor, cu raza de minim 6,00 m; (26.9) Executarea lucrărilor edilitare ce afectează suprafața străzilor (carosabil și trotuar) se vor aproba doar cu condiția, ca la terminarea acestora să se refacă sistemul rutier (stratificație, grosime stratificație și tip de îmbrăcăminte) cel puțin identic cu cel existent la începerea lucrărilor. Articolul 27. Accese pietonale și piste pentru bicicliști (27.1) Autorizarea executării construcțiilor și a amenajărilor de orice fel este permisă numai dacă se asigură accese pietonale, potrivit importanței și destinației construcției. (27.2) În sensul prezentului articol, prin accese pietonale se înțeleg căile de acces pentru pietoni dintr-un drum public care pot fi trotuare, alei, străzi pietonale, piețe pietonale, precum și orice cale de acces public pe terenuri proprietate publică sau, după caz, pe terenuri proprietate privată grevate de servitutea de trecere publică, potrivit legii sau obiceiului. (27.3) Accesele pietonale vor fi conformate astfel încât să permită circulația persoanelor cu handicap și care folosesc mijloace specifice de deplasare. (27.4) La reabilitarea / modernizarea / înființarea străzilor, unde permite spațiul, se vor introduce piste pentru bicicliști cu sens dublu având lățimea de minim 1,00 m pentru fiecare sens, exclusiv zonele laterale de protecție. Se recomandă separarea fizică a pistelor pentru bicicliști față de partea carosabilă, prin vegetație, borne, rigole, borduri, etc. În cazul în care profilul drumurilor este limitat, se acceptă varianta de shared space, străzile având rol de deservire atât pentru traseele de bicicliști, cât și pentru autovehicule. 28

Pagina 29

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL III. CONDIȚII DE AMPLASARE ȘI CONFORMARE A CLĂDIRILOR III.3. Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitară Articolul 28. Racordarea la rețelele publice de echipare edilitară existente (28.1) Autorizarea executării construcțiilor este permisă numai dacă există posibilitatea racordării de noi consumatori la rețelele existente de apă, la instalațiile de canalizare și de energie electrică. (28.2) De la dispozițiile aliniatului precedent se poate deroga, cu avizul administrației publice locale, pentru locuințe individuale, în următoarele condiții: • Realizarea de soluții de echipare în sistem individual care să respecte normele sanitare și de protecție a mediului; • Beneficiarul se obligă să racordeze construcția, potrivit regulilor impuse de consiliul local, la rețeaua centralizată publică, atunci când aceasta se va realiza. (28.3) Pentru celelalte categorii de construcții se poate deroga de la prevederile alin. (28.1) cu avizul organelor administrației publice competente, dacă beneficiarul se obligă să prelungească rețeaua existentă, atunci când aceasta are capacitatea necesară, sau se obligă fie să mărească capacitatea rețelelor publice existente, fie să construiască noi rețele. (28.4) Prevederile alin. (28.2) și (28.3) se aplică, în mod corespunzător, autorizării executării construcțiilor în localitățile unde nu există rețele publice de alimentare cu apă și de canalizare. Articolul 29. Realizarea de rețele edilitare (29.1) Extinderile de rețele sau măririle de capacitate a rețelelor edilitare publice existente se pot realiza / finanța de către administrația publică, furnizorul de utilități, investitor sau beneficiar, după caz, în condițiile contractelor încheiate cu Consiliul Local și cu respectarea parametrilor tehnici stabiliți prin Planul Urbanistic General. (29.2) Lucrările de racordare și de branșare la rețelele edilitare publice se suportă în întregime de investitor sau de beneficiar. (29.3) În vederea păstrării caracterului specific din intravilanul localităților se interzice montarea supraterană, pe domeniul public, a echipamentelor tehnice care fac parte din sistemele de alimentare cu apă, energie electrică, gaze naturale, canalizare, termoficare, telecomunicații, transport în comun, a automatelor pentru semnalizare rutieră și altele de această natură. (29.4) Montarea echipamentelor tehnice prevăzute la alin. (29.3), se execută în varianta de amplasare subterană ori, după caz, în incintele sau în nișele construcțiilor, cu acordul prealabil al proprietarilor incintelor/construcțiilor fără afectarea circulației publice. (29.5) Se interzice amplasarea rețelelor edilitare enumerate la alin. (29.3) pe stâlpi de iluminat public și de distribuție a curentului electric, pe plantații de aliniament, pe elemente de fațadă ale imobilelor ori pe alte elemente/structuri de această natură. (29.6) Pe traseele rețelelor edilitare amplasate subteran se prevăd obligatoriu sisteme de identificare nedistructive, respectiv markeri, pentru reperarea operativă a poziției rețelelor edilitare în plan orizontal și vertical, în scopul executării lucrărilor de intervenție la acestea. (29.7) Lucrările de construcții pentru realizarea / extinderea rețelelor edilitare se execută, de regulă, anterior sau concomitent cu lucrările de realizare / extindere / modernizare / reabilitare a rețelei stradale, în conformitate cu programele anuale / multianuale ale autorităților administrației publice, aprobate în condițiile legii. (29.8) Documentațiile tehnice elaborate pentru obiective de investiții privind realizarea / extinderea / modernizarea / reabilitarea rețelei stradale, precum și a drumurilor de interes local, județean situate în extravilanul localităților, dacă este cazul, vor prevedea în mod obligatoriu canale subterane în vederea amplasării rețelelor edilitare prevăzute la alin. (29.3). În situația drumurilor de interes local, județean și național situate în extravilanul localităților, canalele subterane se pot amplasa în zona drumului, cu aprobarea administratorului drumului. Articolul 30. Proprietatea publică asupra rețelelor edilitare (30.1) Rețelele de apă, canalizare și alte utilități aflate în serviciul public sunt proprietate publică a comunei, dacă legea nu dispune altfel. (30.2) Rețelele de alimentare cu gaze, cu energie electrică și de telecomunicații sunt proprietate publică a statului, dacă legea nu dispune altfel. 29

Pagina 30

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL III. CONDIȚII DE AMPLASARE ȘI CONFORMARE A CLĂDIRILOR (30.3) Lucrările prevăzute la alin. (30.1) și (30.2), indiferent de modul de finanțare, intră în proprietatea publică. III.4. Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenului și ale construcțiilor Articolul 31. Parcelarea (31.1) Parcelarea este operațiunea de divizare a unei suprafețe de teren în minim 4 loturi alăturate, în vederea realizării de noi construcții. Pentru un număr mai mare de 12 loturi se poate autoriza realizarea parcelării și executarea construcțiilor cu condiția adoptării de soluții de echipare colectivă care să respecte normele legale de igienă și de protecție a mediului. (31.2) Este permisă divizarea unui lot în maximum trei parcele alăturate care să îndeplinească condițiile de construibilitate; împărțirea lotului în 4 sau mai multe parcele distincte se va face în baza unui P.U.Z de parcelare conform legii. În cazul loturilor provenite din dezmembrarea unei parcele construite, se va verifica la eliberarea autorizației de construire încadrarea indicilor urbanistici, a procentului de ocupare a terenului și a coeficientului de utilizare a terenului, în valorile maxim admise, atât pe lotul dezmembrat, dar și prin raportare la suprafața parcelei înaintea dezmembrării și suprafețele totale construite însumate cu suprafețele propuse spre construire. (31.3) Condițiile pe care o parcelă trebuie să le îndeplinească pentru a fi construibilă vor fi detaliate distinct pentru fiecare zonă funcțională și Unitate Teritorială de Referință în parte și vor face referire la următoarele aspecte: • posibilitate de acces de la drum public sau privat; • suprafață minimă a parcelelor pentru a fi construibile; • front minim la stradă; • adâncime mai mare sau cel puțin egală cu lățimea parcelei. (31.4) Condiții de realizare a parcelării noi: • În extinderile noi de intravilan, unde sunt marcate străzi noi prin prezentul PUG, înainte de autorizarea construcțiilor este obligatorie întocmirea unui PUZ de parcelare care să fie redactat pe o ridicare topo actualizată, PUZ care va reglementa poziția exactă a străzilor, racordarea la rețelele edilitare, forma parcelelor (raportul laturilor). (31.5) Se va aproba parcelarea unui teren intravilan sau care urmează sa fie introdus în intravilan, dacă: • Terenul se află în întregime sau în parte într-o zonă construibilă, respectând condițiile de construibilitate; • Pentru fiecare porțiune de teren se aplică prevederile zonei și ale unităților teritoriale prevazute în prezentul regulament; • Așezarea și natura terenului permite construirea în mod igienic, eficient și după normele de siguranța și rezistență în vigoare . (31.6) Sunt interzise parcelările prin care se obțin mai mult de 12 loturi pe terenurile situate pe străzi, unde nu există sau nu sunt prevăzute rețele de apă potabilă și canalizare pentru evacuarea apelor uzate; Se poate totuși admite parcelarea acestor terenuri dacă proprietarul execută sau platește costul executării racordării lucrărilor edilitare ale parcelării la acelea ale localității, conform condițiilor cerute de societățile care administrează rețelele publice de alimentare cu apa și canalizare în zona respectivă sau de Regia Apele Române și Agenția de Protectia Mediului; (31.7) Pe străzile unde nu există conducte pentru alimentare cu apă potabilă și canalizare și unde nici nu urmează a se executa de către Primărie sau de către particulari lucrări de racordare la rețelele localității, se pot totuși autoriza, cu avizul Agenției de Protectia Mediului, parcelări cu parcele cu suprafata minima de 700 mp. În acest caz trebuie să se execute de către parcelator lucrări locale separate pentru fiecare parcelă în parte, care să asigure alimentarea cu apa potabilă și evacuarea apelor uzate. Pentru toate aceste lucrări se va cere în prealabil avizul Regiei Apele Romane și al Agenției de Protecție a Mediului; (31.8) Străzi și alei carosabile în parcelările noi: • Orice parcelare în care nu toate parcelele au acces direct la un drum public existent, trebuie să aiba cel puțin o stradă deschisă la ambele capete; • Aleile carosabile din interiorul zonelor parcelate vor avea minim două benzi de circulație; • Străzile, aleile carosabile (inclusiv fundăturile) nou create vor respecta profilul transversal indicat în planșele de reglementări urbanistice; • Pentru a fi construibilă, o proprietate cu adâncime mare se poate dezmembra în maxim două parcele, una la alinierea străzii și alta către fund, cu condiția ca parcela de fund să aibă un acces carosabil de min. 4,00 m 30

Pagina 31

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL III. CONDIȚII DE AMPLASARE ȘI CONFORMARE A CLĂDIRILOR creat pe teren propriu și cu adâncime de maxim 25 m de la alinierea străzii; • Fundăturile nu pot avea mai mult de 100 m lungime - din alinierea străzii până în capătul ei. La partea de capăt, fundătura trebuie să prezinte o lărgire de o formă și cu dimensiunile astfel alese, încât să asigure întoarcerea unui vehicul din cel mult trei mișcări, înscriindu-se în curbe cu raza exterioara de minim 10,0 m. • Pe cât e posibil se va evita ca o arteră de mare circulație să fie întreruptă prea des de astfel de străzi provenite dintr-o parcelare. • Proiectul de parcelare trebuie să prevadă străzi, trotuare, alei pietonale, spații verzi de aliniament (acolo unde este posibil) piețe și treceri spre parcele în condițiile impuse prin prezentul Regulament. • Proiectul cu toate aceste suprafețe, complet echipate din punct de vedere edilitar, se vor preda Primăriei în mod obligatoriu și gratuit de către proprietar. • La parcelările unor terenuri cu suprafață mai mare de 50.000 mp –– în afara îndeplinirii celorlalte condiții de parcelare, trebuie să se prevadă pe lângă terenul necesar asigurării străzilor, o suprafață de teren dedicată unor funcțiuni cu caracter public (spații verzi publice, terenuri de sport, activități comerciale, școală, grădinită, biserică, etc) . Această suprafață va fi de minim 5% din întinderea totală a terenului – pentru terenurile cu suprafață între 30.000 mp și 50.000 mp și de minim 7% pentru terenurile în suprafață mai mare de 50.000 mp. (31.9) Unitatea de caracter arhitectural a parcelărilor: • Toate clădirile ce urmează a se construi pe parcelele rezultate din diviziunea unei singure proprietăți sau pe parcele în indiviziune, trebuie să fie concepute și executate într-o coerență de caracter arhitectural, astfel încât toate clădirile să apară ca un întreg armonios; • Odată cu planul urbanistic de parcelare, trebuie prevăzut un număr de norme generale după care urmează a fi realizate construirea grupului de clădiri și ambientarea lui cu plantații și elemente de mobilier urban. Articolul 32. Înălțimea construcțiilor (32.1) Autorizarea executării construcțiilor se face cu respectarea înălțimii medii a clădirilor învecinate și a caracterului zonei, fără ca diferența de înălțime să depășească cu mai mult de două niveluri clădirile imediat învecinate. (32.2) În sensul prezentului regulament, clădirile imediat învecinate sunt cele amplasate de aceeași parte a străzii. (32.3) Autorizarea executării construcțiilor se face cu respectarea regimului maxim de înălțime, respectiv a înălțimii maxime admise, stabilite în cadrul reglementărilor privind unitățile teritoriale de referință cuprinse în prezentul regulament. În situațiile în care se prevăd atât un regim maxim de înălțime, cât și o înălțime maximă admisă, aceste condiții trebuie îndeplinite cumulativ. (32.4) În condițiile în care caracteristicile geotehnice o permit, este admisă realizarea de subsoluri. Numărul subsolurilor va fi determinat în funcție de necesitățile tehnice și funcționale. (32.5) În cadrul reglementărilor prezentului regulament, înălțimea construcțiilor se măsoară de la cota terenului natural, înainte de executarea lucrărilor de construire, în punctul aflat la mijlocul liniei paralele cu aliniamentul și care marchează retragerea de la aliniament, conform prezentului regulament. (32.6) În cazul clădirilor amplasate pe terenuri în pantă, înălțimea maximă admisă poate fi considerată pe întreaga amprentă la sol a clădirii. În această situație, niciun punct al clădirii nu va depăși planul paralel cu terenul natural și care conține punctul de înălțime maximă admisă, măsurată conform specificațiilor de la aliniatul (32.5). (32.7) Pentru clădirile existente la momentul aprobării prezentului regulament care depășesc regimul de înălțime și/sau înălțimea maximă admisă prin prezentul regulament nu se pot autoriza lucrări care duc la creșterea regimului de înălțime sau a înălțimii. Articolul 33. Aspectul exterior al construcțiilor (33.1) Autorizarea executării construcțiilor care, prin conformare, volumetrie și aspect exterior, intră în contradicție cu aspectul general al zonei și depreciază valorile general acceptate ale urbanismului și arhitecturii, este interzisă. (33.2) Se vor respecta reglementările de la nivelul Unităților Teritoriale de Referință privitoare la aspectul exterior al construcțiilor. 31

Pagina 32

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL III. CONDIȚII DE AMPLASARE ȘI CONFORMARE A CLĂDIRILOR III.5. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spații verzi și împrejmuiri Articolul 34. Parcaje (34.1) Autorizarea executării construcțiilor care, prin destinație, necesită spații de parcare se emite numai dacă există posibilitatea realizării acestora în afara domeniului public. (34.2) Prin excepție de la prevederile de la alin. (34.1), pentru funcțiunile cu acces public se acceptă amenajare în zona drumurilor publice a unor spații de staționare pentru vizitatori, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (34.3) Numărul minim al locurilor de parcare care trebuie asigurate în condițiile aliniatului (34.1) se stabilește în funcție de destinația și de capacitatea construcției, conform specificațiilor Anexei nr. 5 a Regulamentului General de Urbanism (HG nr. 525/1996). Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform prevederilor Normativului P 132 - 93, în funcție de categoria localității în care sunt amplasate construcțiile. 5.1 - Construcții administrative 5.1.1 - Pentru construcțiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.1 - 1.1.10 vor fi prevăzute: a) câte un loc de parcare pentru 10 - 40 salariați; b) locuri de parcare suplimentare celor rezultate conform lit. a), după cum urmează: - un spor de 10% pentru construcțiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.1 - 1.1.7; - un spor de 30% pentru construcțiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.7 - 1.1.10; - atunci când construcțiile cuprind săli de conferințe și alte spații destinate reuniunilor se vor prevedea 1 - 2 locuri de parcare pentru autocare. 5.1.2 - Pentru construcțiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.11 - 1.1.13 vor fi prevăzute câte un loc de parcare pentru 10 - 30 salariați plus un spor de 20% pentru invitați. 5.2 - Construcții financiar-bancare 5.2.1 - Pentru toate categoriile de construcții financiar-bancare vor fi prevăzute câte un loc de parcare la 20 de salariați și un spor de 50% pentru clienți. 5.2.2 - În funcție de destinația clădirii și de amplasament, parcajele pentru salariați pot fi organizate împreună cu cele ale clienților, adiacent drumului public. 5.3 - Construcții comerciale 5.3.1 - Pentru construcțiile comerciale vor fi prevăzute locuri de parcare pentru clienți, după cum urmează: • un loc de parcare la 200 m2 suprafață desfășurată a construcției pentru unități depână la 400 m2; • un loc de parcare la 100 m2 suprafață desfășurată a construcției pentru unități de 400 - 600 m2; • un loc de parcare la 50 m2 suprafață desfășurată a construcției pentru complexuri comerciale de 600 - 2.000 m2; • un loc de parcare la 40 m2 suprafață desfășurată a construcției pentru complexuri comerciale de peste 2.000 m2. 5.3.2 - Pentru restaurante va fi prevăzut câte un loc de parcare la 5 - 10 locuri la masă. 5.3.3 - La acestea se vor adăuga spațiile de parcare sau garare a vehiculelor proprii,care pot fi amplasate independent de parcajele clienților. 5.4 - Construcții de cult Pentru construcțiile de cult numărul spațiilor de parcare va fi stabilit în funcție de obiectiv, avându-se în vedere un minim de 5 locuri de parcare. 5.5 - Construcții culturale 5.5.1 - Pentru construcțiile culturale vor fi prevăzute locuri de parcare pentru vizitatori sau spectatori și personal, după cum urmează: • pentru construcțiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.5.1 și 1.5.2, câte un loc de parcare la 50 m2 spațiu de expunere; • pentru construcțiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.5.3 - 1.5.12, un loc la 10 - 20 de locuri în sală. 5.6 - Construcții de învățământ 5.6.1 - Pentru toate categoriile de construcții de învățământ vor fi prevăzute 3 - 4 locuri de parcare la 12 cadre didactice. 5.6.2 - Pentru învățământul universitar, la cele rezultate conform pct. 5.6.1 se va adăuga, în funcție de capacitatea construcției, un număr de 1 - 3 locuri de parcare pentru autocare. 5.6.3 - Pentru sedii ale taberelor școlare se vor prevedea locuri de parcare pentru autocare, conform capacității de cazare. 32

Pagina 33

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL III. CONDIȚII DE AMPLASARE ȘI CONFORMARE A CLĂDIRILOR 5.7 - Construcții de sănătate 5.7.1. Pentru construcții de sănătate vor fi prevăzute locuri de parcare după cum urmează: • pentru cele cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.1 - 1.7.7, câte un loc de parcare la 4 persoane angajate, cu un spor de 10%; • pentru cele cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.8 - 1.7.10, câte un loc de parcare la 10 persoane angajate. 5.7.2 - Parcajele pot fi amplasate diferențiat pentru personal, pacienți și vizitatori, caz în care cele pentru personal și pacienți vor fi amplasate adiacent drumului public. 5.8 - Construcții sportive 5.8.1 - Pentru toate categoriile de construcții și amenajări sportive vor fi prevăzute locuri de parcare pentru personal, pentru public și pentru sportivi, în funcție de capacitatea construcției, după cum urmează: • pentru construcții cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.8.1, 1.8.3 și 1.8.4, un loc de parcare la 5 - 20 de locuri; • pentru construcții cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.8.2, 1.8.5 - 1.8.7, un loc de parcare la 30 de persoane. 5.8.2 - La cele rezultate conform punctului 5.7.1 se va adăuga, în funcție de capacitatea construcției, un număr de 1 - 3 locuri de parcare pentru autocare. 5.9 - Construcții și amenajări de agrement 5.9.1 - Pentru toate categoriile de construcții și amenajări de agrement vor fi prevăzute parcaje în funcție de capacitatea construcției, câte un loc de parcare pentru 10 - 30 de persoane. 5.9.2 - Pentru cluburi va fi prevăzut câte un loc de parcare la 3 - 10 membri ai clubului. 5.10 - Construcții de turism 5.10.1 - Pentru toate categoriile de construcții de turism vor fi prevăzute locuri de parcare, în funcție de tipul de clădire și de categoria de confort, 1 - 4 locuri de parcare la 10 locuri de cazare. 5.10.2 - Pentru moteluri se vor asigura 4 - 10 locuri de parcare la 10 locuri de cazare. 5.11 - Construcții de locuințe 5.11.1 - Pentru construcții de locuințe, în funcție de indicele de motorizare a localității, vor fi prevăzute locuri de parcare după cum urmează: • câte un loc de parcare la 1 - 5 locuințe unifamiliale cu lot propriu; • câte un loc de parcare la 1 - 3 apartamente pentru locuințe semicolective cu acces propriu și lot folosit în comun; • câte un loc de parcare la 2 - 10 apartamente în locuințe colective cu acces și lot în comun. 5.11.2 - Din totalul locurilor de parcare pentru locuințele individuale vor fi prevăzute garaje în procent de 60 - 100%. 5.12 - Construcții industriale Vor fi prevăzute parcaje în funcție de specificul activității, după cum urmează: • activități desfășurate pe o suprafață de 10 - 100 m2 , un loc de parcare la 25 m2; • activități desfășurate pe o suprafață de 100 - 1.000 m2, un loc de parcare la 150 m2; • activități desfășurate pe o suprafață mai mare de 1.000 m2, un loc de parcare la o suprafață de 100 m2. 5.13 - Pentru construcții ce înglobează spații cu diferite destinații, pentru care există norme diferite de dimensionare a parcajelor, vor fi luate în considerare cele care prevăd un număr mai mare de locuri de parcare. Articolul 35. Spații verzi și plantate (35.1) Autorizația de construire va conține obligația menținerii sau creării de spații plantate, în funcție de destinația și de capacitatea construcției, conform specificațiilor Anexei nr. 6 a Regulamentului General de Urbanism (HG nr. 525/1996): 6.1 - Construcții administrative și financiar-bancare 6.1.1 - Pentru construcțiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.1 - 1.1.10 vor fi prevăzute spații verzi cu rol decorativ, minimum 15% din suprafața terenului. 6.1.2 - Pentru construcțiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.11 - 1.1.13 și 1.2 vor fi prevăzute spații verzi cu rol decorativ și de protecție, minimum 10% din suprafața totală a terenului. 6.1.3 - Conformarea și dimensionarea spațiilor verzi, a plantațiilor și a mobilierului urban vor fi aprobate prin planuri urbanistice. 6.2 - Construcții comerciale 33

Pagina 34

Plan Urbanistic General (P.U.G.) al comunei Ciurea, județul Iași CAPITOLUL III. CONDIȚII DE AMPLASARE ȘI CONFORMARE A CLĂDIRILOR Pentru construcțiile comerciale vor fi prevăzute spații verzi și plantate, cu rol decorativ și de agrement, în exteriorul clădirii sau în curți interioare - 2 - 5% din suprafața totală a terenului. 6.3 - Construcții de cult Pentru construcțiile de cult vor fi prevăzute spații verzi și plantate, cu rol decorativ și de protecție, dimensionate în funcție de amplasarea în localitate și de condițiile impuse prin regulamentul local de urbanism. 6.4 - Construcții culturale Pentru toate categoriile de construcții culturale vor fi prevăzute spații verzi și plantate, spații de joc și de odihnă, în funcție de capacitatea construcției - 10 - 20% din suprafațatotală a terenului. 6.5 - Construcții de sănătate 6.5.1 - Pentru construcțiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.1 - 1.7.8 vor fi prevăzute spații verzi și plantate în interiorul incintei, după cum urmează: - aliniamente simple sau duble, cu rol de protecție; - parc organizat cu o suprafață de 10-15 m2/bolnav. 6.5.2 - Pentru construcțiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.9 - 1.7.10 vor fi prevăzute spații verzi și plantate de 10-15 m2/copil. 6.6 - Construcții și amenajări sportive Pentru construcții și amenajări sportive vor fi prevăzute spații verzi și plantate, minimum 30% din suprafața totală a terenului. 6.7 - Construcții de turism și agrement Pentru construcții de turism și agrement vor fi prevăzute spații verzi și plantate, în funcție de destinație și de gradul de confort, dar nu mai puțin de 25% din suprafața totală a terenului. 6.8 - Construcții de locuințe Pentru construcțiile de locuințe vor fi prevăzute spații verzi și plantate, în funcție de tipul de locuire, dar nu mai puțin de 2 m2/locuitor. 6.9 - Construcții industriale Pentru construcțiile industriale vor fi prevăzute spații verzi și aliniamente cu rol de protecție, în funcție de categoria acestora, dar nu mai puțin de 20% din suprafața totală a terenului. (35.2) Vegetația înaltă matură va fi protejată și păstrată, conform condițiilor prevăzu

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.