Document
◉ MONOGRAFIA COMUNEI CIORTESTI PARTEA a IX a
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 13,5 MB · modificat pe site: 08.12.2021
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „◉ MONOGRAFIA COMUNEI CIORTESTI PARTEA a IX a”, Comuna Ciortești, jud. Iași. Sursa: http://www.primariaciortesti.ro/doc/Monografia/MONOGRAFIA COMUNEI CIORTESTI PARTEA a IX-a-.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ciortesti/72580-monografia-comunei-ciortesti-partea-a-ix-a, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Monografia comunei Ciortești
Cazul județului nostru
poate fi special, fiind mic
ca teritoriu și sărac din
cauza secetei care bântuie
de câțiva ani… Fără surse
de venituri sigure și
suficiente, nu se pot realiza
scopurile culturale
prevăzute de legile școlare
și nici școala nu poate
progresa mai mult.“
(LASCĂR 1936, 13-20).
Înv. Crețu Mărioara 1972
Clasa înv. Enea Valerica în 1974
Durata cursului primar din anul 1926 și până în anul 1934 era de patru ani.
După 1934 s-a trecut la cursul primar de 5-7 ani. Cursul primar era gratuit, sătenii nu
plăteau nici o taxă.
Cadre didactice 1976 – Școala Ciortești
143
Pagina 2
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
Anul școlar începea la 15 septembrie și se termina la 29 iunie, cu vacanțe de
Crăciun și de Paște, de câte două săptămâni fiecare. În afara dumincii, cursurile se mai
suspendau în zilele religioase, cum ar fi Sfântul Dumitru, Sfântul Gheorghe, Înălțarea
și în zilele de sărbătoare națională, cum ar fi ziua Independenței și ziua Eroilor.
Învățătoarea Nedelea Ciobotariu cu elevi ai clasei a IV-a în anii 80
Învățătorul Vaslile Tiron cu pionierii școlii din Ciortești la Iași în anii 80
Metodele de învățământ variau după obiectul de studiu și felul lecției. La baza
tuturor a stat intuiția, mama tuturor metodelor și procedeelor didactice la acest nivel,
metoda cuvântului normal, a literalizării, la predarea lecțiilor de abecedar, lectura
explicativă, expresivă, plan de idei, etc.
144
Pagina 3
Monografia comunei Ciortești
Foști directori ai școlii din Ciortești: ARITON IOAN
APETROAIE TRAIAN
Pentru corectarea unor abateri erau folosite pedepsele care constau în lecții în
plus de făcut acasă, așezarea în genunchi la școală, în timpul cursurilor sau a
recreațiilor, iar în cazuri mai grave, bătăi ușoare, cunoscut fiind că „bătaia era mama
educației” sau că „bătaia era ruptă din Rai”.
În cadrul școlii se organizau excursii prin pădurile din împrejurimi, în special
de 10 mai.
Soția fostului director Ariton
La sfârșitul fiecărui an școlar aveau loc festivități de decernare a premiilor. La
aceste serbări erau invitați părinții și rudele apropiate ale elevilor. Erau de asemenea
invitate oficialitățile comunei și săteni.
Școlile aveau mici biblioteci de unde elevii și sătenii împrumutau cărți de
povești, sfaturi agricole etc.
145
Pagina 4
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
Localul vechi al școlii din Ciortești (I)
Premiile puteau fi
1 „Premiul I cu cunună“;
2 „Adeverință de examen“ pentru cei care au promovat.
Sala de clasă avea două uși: una pentru elevilor iar cealaltă pentru învățător.
Băncile erau așezate pe două rânduri, deoparte și de alta. Tablele erau vopsite cu lac
negru și linii roșii pentru caligrafie. Pe peretele din fața băncilor atârnau în rame mari,
bronzate, portretele familiei domnitoare iar în colțul dinspre răsărit era icoana cu
chipul Mântuitorului Iisus. Hărțile era atârnate pe ceilalți pereți iar pe o masă din
spate se găsea globul terestru, cutia cu unitățile de măsură pentru greutăți și balanța
mică zecimală. La intrare pe o coală de hârtie era „Regulamentul de ordine și
disciplină al elevilor“ și „Orarul lecțiunilor“. Intrarea elevilor era asistată de un elev
numit „Monitorul de la ușă“ care le verifica încălțămintea, pentru a nu aduce noroi în
clasă.
Terminarea pauzei acestora era anunțată de „clopotul de adunare“. Liniștea și
disciplina în clasă erau asigurate de „Monitorul General“, un elev mai zdravăn al
clasei.
La intrarea învățătorului copiii aveau pregătite toate instrumentele de scris:
creioane pentru placă, condeie cu peniță etc. Când dascălul pășea spre catedră toți
școlarii se ridicau în picioare luând poziția de rugăciune, cu mâinile împreunate în
dreptul pieptului și cu privirea ațintită spre icoană. „Monitorul“ clasei pronunța rar și
cu evlavie rugăciunea „Împărate Ceresc“.
Clasele erau simultane I-IV. Fiecare clasa avea câte un „monitor“. Învățătorul
cerea să i se spună cine lipsește la fiecare clasă iar „monitorul“ acesteia trebuia să
prezinte situația. Apoi, în timp ce învățătorul preda noua lecție la una din clase,
„monitorii“ din clasele mari verificau dacă lecția anterioară fusese însușită bine la
clasele mici.
146
Pagina 5
Monografia comunei Ciortești
Localul vechi al școlii din Ciortești (II)
O clasă făcea caligrafia, o alta geografia iar cealaltă aritmetica. Aceasta din
urmă se făcea pe plăci care erau scrise cu cretă sau creion bine ascuțit înfipt într-o
pană de gâscă. Fiecărei clase îi venea rândul să facă lecția „directă“ cu învățătorul, o
oră pe zi, dimineața și o jumătate de oră după-amiaza..
Șerbare școlară în anul 1970
Clasa I avea lecția „directă“ numai două ore pe săptămână, iar jumătate de oră
era rezervată exercițiilor comune de cântat, gimnastică și sfaturi. La lecția de
compunere învățătorul dicta în aceeași oră la două clase, iar până elevii scriau
propozițiile dictate trecea la observarea lucrărilor celorlalte clase. Era o singură
recreație de 15 minute la mijlocul orelor de dimineață
147
Pagina 6
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
Școala veche din Coropceni
Școală din Coropceni
Dacă un elev ajungea după începerea orelor la curs, ceea ce se întâmpla destul
de rar, ca pedeapsă pentru întârziere rămânea în picioare lângă ușă. Între orele 12 și 14
învățătorul lua masa și venea apoi iar în clasă pentru a corecta și pune note în caietele
de caligrafie. Caietele fiecărei clase erau puse pe prichiciul ferestrei de lângă catedră.
Pe măsură ce erau corectate și notate, erau duse de un elev la locurile celor care le
aparțineau, așezându-le peste celelalte caiete, care rămâneau întotdeauna în școală,
întrucât se știa că elevii nu aveau timp să își facă lucrările scrise acasă fiind ocupați cu
treburile gospodărești (FILON 1935).
Rar se întâmpla să i se aducă la cunoștință învățătorului câte o neregulă a
vreunui elev, indiferent că aceasta se petrecea în afara școlii sau nu.
148
Pagina 7
Monografia comunei Ciortești
Școala nouă din Coropceni
După mustrarea elevului cu pricina și căpătarea iertării din partea învățătorului
și colegilor săi, totuși mustrarea nu lua sfârșit ci se dădeau ca exemplu negative
greșelile unor săteni care au avut consecințe dezastruoase asupra satului, regiunii și
chiar poate la nivel de țară, de la simplu la compus… Elevul copleșit de greutatea
vinovăției sale și de privirile tuturor ațintite asupra lui, izbucnea în plâns și își cerea
iertare. Dacă se întâmpla totuși ca acesta să nu fie sensibilizat de acuzele aduse, fără
să dea nici un semn de căință pentru fapta săvârșită, atunci învățătorul îl considera
„nesimțit“ și „aplecat spre rătăcire“, pentru care primea una din pedepsele: „statul în
picioare“, „statul în genunchi“ și „oprirea la școală“. La aplicarea pedepsei erau
chemați părinții și în urma unui consens se luau măsurile necesare asupra celui care
nu dădea semne de îndreptare. De asemenea, erau marginalizați de ceilalți colegi fiind
considerat un exemplu nedemn de urmat și un rătăcit.
Școala nouă din Ciortești
De furturi printre elevi nu se pomenea. Elevii își lăsau la școală pe bănci:
călimările, caietele plăcile și condeiele și cărțile. (FILON 1935).
Examenul de la sfârșitul anului era asistat de preot, primar și învățător care
constituiau juriul de examinare.
149
Pagina 8
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
Serbarea pentru încheierea anului școlar era la Sfinții Petru și Pavel și
constituia o sărbătoare a întregului sat. Drapelul școlii fâlfâia falnic împodobit cu
ghirlande iar clopotul școlii era înflorat și el și suna mai prelung ca oricând chemând
nu numai elevii ci și pe părinți și oficialitățile satului care nu întârziau să umple sala
de clasă frumos împodobită cu ghirlande, stegulețe și flori. Fiecare clasă avea câte
șase premianți care ocupau locurile I, II și III și trei mențiuni. Toți elevii, în afară de
puținii repetenți, treceau prin fața juriului: întâi premianții care primeau distincții
consistente iar ceilalți pentru a lua „adeverințe de examen“ care cuprindea întreaga
situația din clasa abia terminată.
Elevul de la sat trebuia să absolve un curs de șase ani iar pe al șaptelea trebuia
să îl facă la oraș - „atestatul unei școli orășenești“ pentru a putea trece apoi la școala
normală.
După terminarea școlii normale de învățători viitorul învățător trebuia să
meargă la județ (Vaslui, Iași) unde era examinat de o comisie alcătuită din revizorul
școlar ca președinte, directorul Școlii normale de băieți și inginerul șef al județului,
pentru a primi un post vacant de învățător. (FILON 1935).
Școala nouă din Șerbești
Obiecte de studiu în învățământul primar la 1891/1892
– gramatica; – învățământul real;
– aritmetica și geometria; – lucrul manual:
– istoria; – religia.
– geografia
– primar
– consilieri
Obiecte de studiu în învățământul primar la 1895/1896, școala inferioară
– scrierea și exerciții – științele fizico-naturale;
gramaticale; – caligrafia;
– citirea; – desenul;
– exerciții de memorie; – cântul;
– matematica; – exerciții corporale și militare;
– religia; – lucrul manual.
– exerciții de intuiție;
150
Pagina 9
Monografia comunei Ciortești
(Catalogul) Registrul de chemarea școlarilor și consemnarea absențelor
1896/1897
purtarea: – foarte bună;
– mulțumitoare.
– neclintită;
atențiunea: – puțin susținută;
– slabă.
– mare;
silința: – mijlocie;
– distrasă;
– nulă.
Profilul psihologic (1940-1941)
– inteligență;
intelect – atenție;
– memorie;
– imaginație.
repede;
încet.
– sensibilitatea;
– puterea de muncă;
– sârguința;
– voioșia.
– neinfluențabil;
– sociabilitatea;
– camaraderia;
personalitate – onestitatea;
și caracter – bunătatea;
– simțul dreptății;
– spiritul de conducător;
– normal.
(MERLAN, HAPALEȚ 2006, 278-280)
Școala veche din Șerbești
151
Pagina 10
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
Dintr-un document adresat ministrului Instrucțiunii Publice Titu Maiorescu, de către
revizorul școlar Mihai Eminescu (marele poet național), aflăm că învățătorul Vasile Giuncu, în
urma inspecției efectuate, urma să primească în anul 1876 fixarea pe post definitivă.
[TITU MAIORESCU]
ROMÂNIA
INSPETORATUL ȘCOLAR Iași, 15 dec. 1875
CIRCONSCRIPTIUNEA IAȘI
No 323
Domnule Ministru,
D. Vasile Giuncu, învãțãtoriu la școala ruralã din comuna Ciorteștii, pl. Crasna, jud. Vaslui, fiind pe
deplin cualificat pentru postul ce ocupã, cere ca subsemnatul sã mijloceascã la d-voastrã pentru
decretarea sa definitivã. Neavând nimic de opus acestei cereri, am onoarea a v-o recomanda spre
încuviințare.
Revizor școlar ,
M. Eminescu
D-sale
Domnului Ministru al Cultelor și Instrucțiunei Publice
(Arhivele Statului București, Fond MCIP, dosar 3018/15/1875, f 24)
Același revizor școlar Mihai Eminescu, în urma inspecției sale la mai multe școlii din județul
Vaslui, implicit, hotărăște ca școala din Ciortești să primească gradul I, fiind catalogată ca una
din cele mai bune școli rurale din județul Vaslui la 1875.
[TITU MAIORESCU] Iași, în 27 sept. 1875
ROMÂNIA
INSPETORATUL ȘCOLAR
CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI
N-o 251
Domnule Ministru,
Conformându-mã cu telegrama d-voastre N-o 7992, am onoarea a observa urmãtoarele în privința
tabloului de reorganizare a școalelor rurale din județul Vaslui trimis mie cu ordinul N-o 7838.
1) Subsemnatul au fost propus ridicarea școalelor din comunele Poiana-Carnului (Pocreaca) și
Ciorteștii la gradul I-i pentrucã, împreunã cu cea din Dobrovãț, sunt în toate privirile cele mai bune
școli rurale din județul Vaslui (N-rul 2 &3 din tabloul Min[isterului]).
2) Tot ridicarea la gradul 1 s-au fost propus în la școala din Muntenii-de-Sus. Aicea, pentrucã salariul
de la comunã e insuficient (N-rul 4 din tabloul Ministeriului).
3) Numele învãțãtoriului propus pentru comuna Tanacu nu e Gg. Alexandru, ci Alex. Ghiorghiu (N-rul
5 din tabl[oul] Ministeriului).
4) Am propus desființarea școalei de fete din Dumești, pentru cu mijloacele prevãzute în bugetul
statului și al comunei sã fie întrebuințate la fondarea unei școale în cotuna Todireștii, aceeași comunã.
Școala de fete în sat ni s-a pãrut de prisos. (N-rul 14 din tabl[oul] Minist[erului]).
5) În cotuna Telejna (Butucãrie), aceeași comunã, am propus ca învãțãtoriu la școala de acolo pe
normalistul Petru Smoc. Alex. Ciureanu e învãțãtoriu în Zapodeni. Un C. Ciureanu, cum e prevãzut sub
n-rul 24 din tabloul Ministeriului ca funcționând în Telejna, nu-mi este cunoscut. (A se revedea în
aceastã privințã tabloul județului Vaslui, trimis cu adresa mea N-ro 212, Anexa E).
6) La școala de gradul 1 din comuna Bârzeștii rog a se recunoaște ca învãțãtoriu
normalistul Nicolae Habar, recomandat d-voastre cu adresa mea N-ro 228.
7) Rog a lua asemenea în considerare propunerile fãcute în Anexele F și G al aceluiași tablou trimis de
mine, privitoare la ratoșele ce se aflã în comunele Laza și Poieneștii,
proprietãþi ale statului.
Toate celelalte dispoziții cuprinse în tabloul reorganizãrei școalelor din județul Vaslui se urmeazã
întocmai.
Revizor școlar :
M. Eminescu
Domniei sale
Domnului Ministru al Instrucțiunei Publice și Cultelor
(Arhivele Statului București, Fond MCIP, dosar 2821/2/1875, f 6rv)
152
Pagina 11
Monografia comunei Ciortești
VIII. 2. Activitatea cercetașilor din comuna Ciortești
Cercetășia este o legătură temeinică între școală, biserică și viața socială. A
fost introdusă în Anglia în 1907, prin inițiativa generalului Von Lord Robert-Powel.
Fiind în Africa, în coloniile engleze, acesta a constatat că spiritul tinerilor autohtoni
era mai dezvoltat decât al englezilor. Aceasta l-a determinat să pregătească tinerele
generații pentru lupta vieții.
Cercetășia se bazează pe faptul că tineretul este atras de acțiune, de aventură,
de viața în natură, de sport. Cercetășia urmărește o viață plină de fapte morale,
încredere în propriile sale puteri, pe experiența trăită, deprinderea de a fi folositor la
vremuri grele (inundații, cutremure, incendii, război, secetă etc.).
În România, cercetășia a fost introdusă de profesorul universitar Gheorghe
Murgoci, după vizita sa în Anglia, unde fusese impresionat de educația tinerilor
făcută în mijlocul naturii. Inițiativa a fost preluată de elevii de la Liceele „Sfântul
Sava“ și „Sfântul Lazăr“ din București, în noiembrie 1913.
La fiecare școală comunală exista o astfel de grupă de cercetași, fiind
organizată de învățătorul școlii. Din discuțiile cu bătrânii satelor am putut afla despre
acțiunile de suflet ale acestora, despre taberele efectuate în pădurile Crasnei și pe șes
etc. În 1914 se înființează în fiecare județ câte o legiune.
Pentru faza de început (1914) cercetășia locală a cunoscut un avânt deosebit ca
urmare a implicării, în conducerea și organizarea activităților a unor inimoși patrioți
intelectuali (învățători, preoți, primari etc.). Aceștia s-au străduit să-i dea mișcării
cercetășești un caracter pur național, adoptându-o după cerințele și nevoile societății
în care viețuiau.
Grădinița din Deleni
Cu toate că mișcarea cercetășească provenea din afara granițelor țării, aceasta
s-a pretat foarte bine la cerințele sociale prin care trecea nația română la acea vreme.
La 8 aprilie 1915, cercetășia este recunoscută prin lege (34 de legiuni, 58 de
cohorte, 192 de comandanți și 12.966 de cercetași).
În 1915-1916 cercetașii se pregătesc pentru evenimentele grele, aducând mari
servicii pe front în timpul Primului Război Mondial. Din toamna anului 1916 până în
toamna anului 1918, toți cercetașii din Moldova au frecventat cursurile secundare sau
comerciale ori meserii. Au prestat munci speciale la primării, spitale, gări, poștă și cei
153
Pagina 12
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
cu vârsta peste 18 ani au urmat școala militară și au participat pe front la apărarea
patriei. Alți cercetași ajutau la muncă familiile mobilizaților, la distribuirea
alimentelor pe cartele, adunau cărți pe care le împărțeau răniților în spitale. După
război, cercetășia stagnează, reluându-și activitatea în 1929.
La 18 iunie 1928 s-a constituit „Asociația Foștilor Cercetași din Războiul
1916-1918“ care avea deviza „muncă, cinste, iubire și dreptate“.
După Primul Război Mondial, necesitatea cadrelor didactice de la țară a
determinat Guvernul să realizeze tabere-colonii cu aportul cercetașilor și
normaliștilor. În aceste colonii existau ateliere de lemnărie, fierărie și brutării. Se
urmărea adaptarea cercetașului în mediul natural. Motto-ul era „Ajută-te singur!“ sau
„Școala vieții“. Elevul era și gospodar și școlar. Se învăța de la ora 8 la ora 11, iar de
la 11 la 12 era practică agricolă (cosit, tăiat lemne, prășit, plivit etc.). Nu conta mediul
de unde se venea (că era țăran sau cu orice situație), toți prestau aceeași muncă, ba
chiar în două schimburi. Seara se țineau șezători.
După „stagiul“ din tabăra-colonie, cercetașului-normalist i se elibera un
certificat de studiu care echivala cu cel al unui învățător (devenea învățător în satul
lui). Se făceau lecții în natură, se strângeau plante medicinale și se păstrau în saci mici
de pânză (plante care deveneau material didactic pentru viitorii școlari).
Cercetășia a avut un caracter pur național izvorât din istoria neamului. A avut
o existență de 25 de ani: 1914-1939.
Ca o reminescență a mișcării cercetășești de altădată se vor constitui - dar
într-un mod arbitrar și în acord cu interesele regimului de la putere, mișcările de
tineret. În anul școlar 1953-1954 se înființează Uniunea Tineretului Muncitoresc
(UTM). Inspirat din mișcarea cercetășească, regimul comunist înființează unitățile de
Pionieri și Șoimi ai Patriei. Educația în taberele pionerești reflectau o palidă activitate
a ceea ce fuseseră mișcarea cercetășească românească interbelică. Sunt alese
comitetele UTM și de pionieri, secretarii etc.
Ulterior Partidul Muncitoresc Român devine Partidul Comunist Român și
UTM își schimbă denumirea în Uniunea Tineretului Comunist (UTC). În cadrul
instituțiilor școlare activau organizațiile PCR care primeau „indicații“ de partid de la
cele mai înalte foruri ale țării.
Cadre didactice ciorteștene de ziua învățătorului
Învățători vechi la Rotăria - Crasna:
Scopos Emil
Petre Ioan
154
Pagina 13
Monografia comunei Ciortești
Albu I.
Bucur I. (la inițiativa sa este fondată școala nouă de la Rotăria)
Băsu Florin
Drăgan N.
Botez Florin
Tudor Ionel
Educatoare : Botez Doina
(Informații: Tudor Aurel, Răileanu Elisabeta).
Școala cu clasele I – IV în Deleni, renovată recent.
Școala cu clasele I – VIII din Ciortesti . Are trei corpuri: 2 vechi și unul mai nou
modern.
Învățători vechi din Ciortești:
-Crețu I.
-Crețu Fănica
-Ciubotaru Ioan
-Ciubotaru Nedelia, Chirilă N., Filon St., Morărașu Gh., Apetroaiei Traian,
Mircescu Ioan.
Școala cu clasele I – IV din Deleni
-În satul Ciortești sunt două școli.
- Scoala a funcționat până în 1990 cu 10 clase, astăzi 8 clase.
Cadre didactice și personalul auxiliar în anul școlar
2010 – 2011
Popa Dorel Constantin – director
Florentin Botez – director adjunct
SMOC V. MARICICA Presc CIORTESTI EDU Educatoare
MIHAI I. RODICA Presc „ Ingrijitoare
VARVEA LUMINITA Presc DELENI EDU Educatoare
DELENI
LAPUSNEANU E. LIDIA Presc VALE EDU Educatoare
MIHAI I. RODICA Presc DELENI Ingrijitoare
RUSU ELENA Primar CL I-II CIORTESTI INST2 Invatator
CIOBOTARIU N. VASILE Primar Cl IV „ INV Invatator
CRETU F. MARIOARA Primar Cl III „ INV Invatator
ROMAN I.IOAN Primar „ PROF Religie, istoria religiilor
AIOANEI V.MARIANA-
CRISTINA Primar „ PROF Lb.engleza
GHENICI N VIRGINIA Primar „ PROF Lb.engleza
155
Pagina 14
Vicu Merlan, Maricica Grigoriu
MIRCESCU V. ION Gim „ PROF Ed.fizica
PRALEA T MARIA DETASATA
CA DIR Gim „ PROF Istorie
ILASCU A CRENGUTA Gim Cl V „ PROF Matematica
STAMATE GH. AUREL Gim Cl VIII „ PROF Fizica
PARTU SORINA Gim Cl VI „ PROF Lb.romana
ROMAN I.IOAN Gim „ PROF Religie, istoria religiilor
AIOANEI V.MARIANA-
CRISTINA Gim „ PROF Lb.engleza
MIRCESCU V. ION Gim „ PFPS Educatie tehnologica
GHENICI N VIRGINIA Gim Cl VII „ PROF Lb.engleza
BOTEZ FLORENTIN Primar DIR.adj. „ INV Invatator
PERJU M DANA -ELENA Gim „ PROF Geografie
STAMATE V. ELENA Primar CL II-IV DELENI INV Invatator
SUTU C. DANIEL Primar CL I-III „ INST1 Invatator
GHENICI N VIRGINIA Primar „ PROF Lb.engleza
ROMAN I.IOAN Primar „ PROF Religie, istoria religiilor
AIOANEI V.MARIANA-
CRISTINA Primar CIORTESTIPROF Lb.engleza
MIHAI JAN Presc „ Ingrijitor
CIOBOTARIU N. VASILE Gim „ Bibliotecar
PLATON DOINA Gim „ Secretar
Adm. financiar
MIREZU N. LILIANA Gim „ (patrimoniu)/Admin.
CIOBOTARIU I. LILIANA Gim „ Ingrijitoare
MIHAI V. CONSTANTIN Gim „ Muncitor calificat
TIRON E. CRINA Presc SERBESTI EDU Educatoare
TIRON V. BOGDAN-IONUT Presc „ INST1 Educatoare
DORNEANU M . MIHAELA Presc „ Ingrijitoare
PAVEL DIMITRIE-IUSTINEL Primar CL III „ INST2 Invatator
TIRON V. VASILE Primar CL II „ INV Invatator
PINTILIE I. NICOLETA Primar CL I SERBESTI INV Invatator
SUIU GH. ALINA Primar CL IV „ INV Invatator
ROMAN I. IOAN Primar „ PROF Religie, istoria religiilor
ZAHAREIA C. AIDA-
ANDREEA Gim CL VIII „ PROF Matematica
PARASCA MIHAELA Gim CL V „ PROF Lb.romana
ROMAN I. IOAN Gim „ PROF Religie, istoria religiilor
DOROFTE SEVERIN Gim „ PROF Fizica
MOROSANU I. GELU-VASILE Gim CL VII „ PROF Geografie
TOMA P. MARIA-SIMONA Gim „ PROF Istorie
MIRCESCU V.ION Gim „ PROF Ed.fizica
GABAROI LUCIA-GABRIELA Gim CL VI „ PROF Biologie
GRIGORESCU I. LUCIAN Gim „ PFPS Educatie tehnologica
PINTILIE I. NICOLETA Gim „ PFPS Muzica
SUIU GH. ALINA Gim „ PFPS Desen
BOMBARI ANISOARA Gim „ Ingrijitoare
DORNEANU D. DANIEL Gim „ Muncitor calificat
MIHAI V. CONSTANTIN Gim „ Muncitor calificat
GRIGORESCU I. LUCIAN Gim „ PROF Lb.engleza
BOTEZ FLORENTIN Primar „ INV Muzica
ANDREI D. TATIANA Presc Coropceni EDU Educatoare
ROMAN D. ELENA Presc COROP. EDU Educatoare
IOSUB V. MARICICA Presc „ Ingrijitoare
BOTEZ A. DOINA Presc ROTARIA EDU Educatoare
SERBAN GR. VALERIA Presc „ Ingrijitoare
VISIAN I. ANGELA Primar Cl I-III „ INV Invatator
DOMINTE E. RODICA Primar Cl III COROP. INV Invatator
MORARASU I. MARIANA Primar CL I „ INV Invatator
OCNEANU GH. VIOLETA Primar CL IV „ INST1 Invatator
RUSU N.NICOLETA Primar Cl II „ INST1 Invatator
BARBOSELU I LACRAMIOARA Gim Cl VII „ PROF Lb.romana
SIPOTEANU AL. FELICIA Primar Cl V „ PROF Lb.franceza
ROMAN I. IOAN Primar „ PROF Religie, istoria religiilor
TOMA P.MARIA- SIMONA Gim Cl VI „ PROF Istorie
MIHAI CEZAR Gim „ PROF Ed.fizica
MOROSANU V.VASILE GELU Gim „ PROF Geografie
DOROFTE H.SEVERIN Gim „ PROF Fizica
PLATON J. DOINA Gim „ Secretar
Adm. financiar
MIREZU N. LILIANA Gim „ (patrimoniu)/Contab.
ISACHE A. ELENA Gim „ Ingrijitoare
MIHAI V. CONSTANTIN Gim „ Muncitor calificat
156
Pagina 15
Monografia comunei Ciortești
Prof. agricultura,
CHIFAN T. ELENA-IONELA SAM „ PROF horticultura, silvicultura
TUDOR A. IONEL Primar Cl II-IV ROTARIA INV Invatator
SERBAN P. NADIA Primar „ Ingrijitoare
SIPOTEANU AL. FELICIA Gim Coropceni PROF Lb.franceza
ROMAN I. IOAN Gim „ PROF Religie, istoria religiilor
SIPOTEANU AL. FELICIA Primar „ PROF Lb.franceza
ROMAN I. IOAN SAM „ PROF Religie, istoria religiilor
TOMA P.MARIA- SIMONA SAM „ PROF Istorie
TOMA P.MARIA- SIMONA Gim „ PFPS Muzica
MOROSANU V.VASILE GELU SAM „ PROF Geografie
DOROFTEI M. IOAN Gim „ PROF Educatie tehnologica
VISIAN I DUMITRU Gim Cl VIII „ PROF Matematica
VISIAN I DUMITRU SAM „ PROF Matematica
DOROFTEI M. IOAN Gim „ PROF Educatie tehnologica
BARBOSELU I LACRAMIOARA SAM „ PROF Lb.romana
GABAROI LUCIA-GABRIELA Gim „ PROF Biologie
GABAROI LUCIA-GABRIELA SAM „ PROF Biologie
MIHAI CEZAR SAM „ PROF Ed.fizica
MIHAI CEZAR Gim „ PFPS Desen
SIPOTEANU AL. FELICIA SAM „ PROF Lb.franceza
ROMAN I. IOAN SAM „ PROF Religie, istoria religiilor
MORARAȘU POCHIM
GHEORGHE Gim „ Sofer
În anul 1987 subsemnatul coordonator al acestei lucrări, am funcționat ca
profesor suplinitor la Școala cu clase I-VIII din Șerbești, avându-l ca director de
scoală pe înv. Ciobotaru I., fiind astfel prima mea experiență didactică. Scurta
experiență de muncă didactică, m-a determinat să urmez cursuri universitare, astăzi
având peste 16 ani de când am venit la catedră calificat pe obiectul de istorie și
geografie.
157
Pagina 16
Capitolul IX
Aspecte religioase