Document

◉ MONOGRAFIA COMUNEI CIORTESTI PARTEA a IX a

Tip
Document
Pe site-ul primăriei
◉ MONOGRAFIA COMUNEI CIORTESTI PARTEA a IX-a-.pdf
Emitent
Comuna Ciortești, jud. Iași
Pagini
16 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „◉ MONOGRAFIA COMUNEI CIORTESTI PARTEA a IX a”, Comuna Ciortești, jud. Iași. Sursa: http://www.primariaciortesti.ro/doc/Monografia/MONOGRAFIA COMUNEI CIORTESTI PARTEA a IX-a-.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/ciortesti/72580-monografia-comunei-ciortesti-partea-a-ix-a, 07.11.2026)

Fișier creat
04.07.2016
Arhivat
07.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Monografia comunei Ciortești Cazul județului nostru poate fi special, fiind mic ca teritoriu și sărac din cauza secetei care bântuie de câțiva ani… Fără surse de venituri sigure și suficiente, nu se pot realiza scopurile culturale prevăzute de legile școlare și nici școala nu poate progresa mai mult.“ (LASCĂR 1936, 13-20). Înv. Crețu Mărioara 1972 Clasa înv. Enea Valerica în 1974 Durata cursului primar din anul 1926 și până în anul 1934 era de patru ani. După 1934 s-a trecut la cursul primar de 5-7 ani. Cursul primar era gratuit, sătenii nu plăteau nici o taxă. Cadre didactice 1976 – Școala Ciortești 143

Pagina 2

Vicu Merlan, Maricica Grigoriu Anul școlar începea la 15 septembrie și se termina la 29 iunie, cu vacanțe de Crăciun și de Paște, de câte două săptămâni fiecare. În afara dumincii, cursurile se mai suspendau în zilele religioase, cum ar fi Sfântul Dumitru, Sfântul Gheorghe, Înălțarea și în zilele de sărbătoare națională, cum ar fi ziua Independenței și ziua Eroilor. Învățătoarea Nedelea Ciobotariu cu elevi ai clasei a IV-a în anii 80 Învățătorul Vaslile Tiron cu pionierii școlii din Ciortești la Iași în anii 80 Metodele de învățământ variau după obiectul de studiu și felul lecției. La baza tuturor a stat intuiția, mama tuturor metodelor și procedeelor didactice la acest nivel, metoda cuvântului normal, a literalizării, la predarea lecțiilor de abecedar, lectura explicativă, expresivă, plan de idei, etc. 144

Pagina 3

Monografia comunei Ciortești Foști directori ai școlii din Ciortești: ARITON IOAN APETROAIE TRAIAN Pentru corectarea unor abateri erau folosite pedepsele care constau în lecții în plus de făcut acasă, așezarea în genunchi la școală, în timpul cursurilor sau a recreațiilor, iar în cazuri mai grave, bătăi ușoare, cunoscut fiind că „bătaia era mama educației” sau că „bătaia era ruptă din Rai”. În cadrul școlii se organizau excursii prin pădurile din împrejurimi, în special de 10 mai. Soția fostului director Ariton La sfârșitul fiecărui an școlar aveau loc festivități de decernare a premiilor. La aceste serbări erau invitați părinții și rudele apropiate ale elevilor. Erau de asemenea invitate oficialitățile comunei și săteni. Școlile aveau mici biblioteci de unde elevii și sătenii împrumutau cărți de povești, sfaturi agricole etc. 145

Pagina 4

Vicu Merlan, Maricica Grigoriu Localul vechi al școlii din Ciortești (I) Premiile puteau fi 1 „Premiul I cu cunună“; 2 „Adeverință de examen“ pentru cei care au promovat. Sala de clasă avea două uși: una pentru elevilor iar cealaltă pentru învățător. Băncile erau așezate pe două rânduri, deoparte și de alta. Tablele erau vopsite cu lac negru și linii roșii pentru caligrafie. Pe peretele din fața băncilor atârnau în rame mari, bronzate, portretele familiei domnitoare iar în colțul dinspre răsărit era icoana cu chipul Mântuitorului Iisus. Hărțile era atârnate pe ceilalți pereți iar pe o masă din spate se găsea globul terestru, cutia cu unitățile de măsură pentru greutăți și balanța mică zecimală. La intrare pe o coală de hârtie era „Regulamentul de ordine și disciplină al elevilor“ și „Orarul lecțiunilor“. Intrarea elevilor era asistată de un elev numit „Monitorul de la ușă“ care le verifica încălțămintea, pentru a nu aduce noroi în clasă. Terminarea pauzei acestora era anunțată de „clopotul de adunare“. Liniștea și disciplina în clasă erau asigurate de „Monitorul General“, un elev mai zdravăn al clasei. La intrarea învățătorului copiii aveau pregătite toate instrumentele de scris: creioane pentru placă, condeie cu peniță etc. Când dascălul pășea spre catedră toți școlarii se ridicau în picioare luând poziția de rugăciune, cu mâinile împreunate în dreptul pieptului și cu privirea ațintită spre icoană. „Monitorul“ clasei pronunța rar și cu evlavie rugăciunea „Împărate Ceresc“. Clasele erau simultane I-IV. Fiecare clasa avea câte un „monitor“. Învățătorul cerea să i se spună cine lipsește la fiecare clasă iar „monitorul“ acesteia trebuia să prezinte situația. Apoi, în timp ce învățătorul preda noua lecție la una din clase, „monitorii“ din clasele mari verificau dacă lecția anterioară fusese însușită bine la clasele mici. 146

Pagina 5

Monografia comunei Ciortești Localul vechi al școlii din Ciortești (II) O clasă făcea caligrafia, o alta geografia iar cealaltă aritmetica. Aceasta din urmă se făcea pe plăci care erau scrise cu cretă sau creion bine ascuțit înfipt într-o pană de gâscă. Fiecărei clase îi venea rândul să facă lecția „directă“ cu învățătorul, o oră pe zi, dimineața și o jumătate de oră după-amiaza.. Șerbare școlară în anul 1970 Clasa I avea lecția „directă“ numai două ore pe săptămână, iar jumătate de oră era rezervată exercițiilor comune de cântat, gimnastică și sfaturi. La lecția de compunere învățătorul dicta în aceeași oră la două clase, iar până elevii scriau propozițiile dictate trecea la observarea lucrărilor celorlalte clase. Era o singură recreație de 15 minute la mijlocul orelor de dimineață 147

Pagina 6

Vicu Merlan, Maricica Grigoriu Școala veche din Coropceni Școală din Coropceni Dacă un elev ajungea după începerea orelor la curs, ceea ce se întâmpla destul de rar, ca pedeapsă pentru întârziere rămânea în picioare lângă ușă. Între orele 12 și 14 învățătorul lua masa și venea apoi iar în clasă pentru a corecta și pune note în caietele de caligrafie. Caietele fiecărei clase erau puse pe prichiciul ferestrei de lângă catedră. Pe măsură ce erau corectate și notate, erau duse de un elev la locurile celor care le aparțineau, așezându-le peste celelalte caiete, care rămâneau întotdeauna în școală, întrucât se știa că elevii nu aveau timp să își facă lucrările scrise acasă fiind ocupați cu treburile gospodărești (FILON 1935). Rar se întâmpla să i se aducă la cunoștință învățătorului câte o neregulă a vreunui elev, indiferent că aceasta se petrecea în afara școlii sau nu. 148

Pagina 7

Monografia comunei Ciortești Școala nouă din Coropceni După mustrarea elevului cu pricina și căpătarea iertării din partea învățătorului și colegilor săi, totuși mustrarea nu lua sfârșit ci se dădeau ca exemplu negative greșelile unor săteni care au avut consecințe dezastruoase asupra satului, regiunii și chiar poate la nivel de țară, de la simplu la compus… Elevul copleșit de greutatea vinovăției sale și de privirile tuturor ațintite asupra lui, izbucnea în plâns și își cerea iertare. Dacă se întâmpla totuși ca acesta să nu fie sensibilizat de acuzele aduse, fără să dea nici un semn de căință pentru fapta săvârșită, atunci învățătorul îl considera „nesimțit“ și „aplecat spre rătăcire“, pentru care primea una din pedepsele: „statul în picioare“, „statul în genunchi“ și „oprirea la școală“. La aplicarea pedepsei erau chemați părinții și în urma unui consens se luau măsurile necesare asupra celui care nu dădea semne de îndreptare. De asemenea, erau marginalizați de ceilalți colegi fiind considerat un exemplu nedemn de urmat și un rătăcit. Școala nouă din Ciortești De furturi printre elevi nu se pomenea. Elevii își lăsau la școală pe bănci: călimările, caietele plăcile și condeiele și cărțile. (FILON 1935). Examenul de la sfârșitul anului era asistat de preot, primar și învățător care constituiau juriul de examinare. 149

Pagina 8

Vicu Merlan, Maricica Grigoriu Serbarea pentru încheierea anului școlar era la Sfinții Petru și Pavel și constituia o sărbătoare a întregului sat. Drapelul școlii fâlfâia falnic împodobit cu ghirlande iar clopotul școlii era înflorat și el și suna mai prelung ca oricând chemând nu numai elevii ci și pe părinți și oficialitățile satului care nu întârziau să umple sala de clasă frumos împodobită cu ghirlande, stegulețe și flori. Fiecare clasă avea câte șase premianți care ocupau locurile I, II și III și trei mențiuni. Toți elevii, în afară de puținii repetenți, treceau prin fața juriului: întâi premianții care primeau distincții consistente iar ceilalți pentru a lua „adeverințe de examen“ care cuprindea întreaga situația din clasa abia terminată. Elevul de la sat trebuia să absolve un curs de șase ani iar pe al șaptelea trebuia să îl facă la oraș - „atestatul unei școli orășenești“ pentru a putea trece apoi la școala normală. După terminarea școlii normale de învățători viitorul învățător trebuia să meargă la județ (Vaslui, Iași) unde era examinat de o comisie alcătuită din revizorul școlar ca președinte, directorul Școlii normale de băieți și inginerul șef al județului, pentru a primi un post vacant de învățător. (FILON 1935). Școala nouă din Șerbești Obiecte de studiu în învățământul primar la 1891/1892 – gramatica; – învățământul real; – aritmetica și geometria; – lucrul manual: – istoria; – religia. – geografia – primar – consilieri Obiecte de studiu în învățământul primar la 1895/1896, școala inferioară – scrierea și exerciții – științele fizico-naturale; gramaticale; – caligrafia; – citirea; – desenul; – exerciții de memorie; – cântul; – matematica; – exerciții corporale și militare; – religia; – lucrul manual. – exerciții de intuiție; 150

Pagina 9

Monografia comunei Ciortești (Catalogul) Registrul de chemarea școlarilor și consemnarea absențelor 1896/1897 purtarea: – foarte bună; – mulțumitoare. – neclintită; atențiunea: – puțin susținută; – slabă. – mare; silința: – mijlocie; – distrasă; – nulă. Profilul psihologic (1940-1941) – inteligență; intelect – atenție; – memorie; – imaginație. repede; încet. – sensibilitatea; – puterea de muncă; – sârguința; – voioșia. – neinfluențabil; – sociabilitatea; – camaraderia; personalitate – onestitatea; și caracter – bunătatea; – simțul dreptății; – spiritul de conducător; – normal. (MERLAN, HAPALEȚ 2006, 278-280) Școala veche din Șerbești 151

Pagina 10

Vicu Merlan, Maricica Grigoriu Dintr-un document adresat ministrului Instrucțiunii Publice Titu Maiorescu, de către revizorul școlar Mihai Eminescu (marele poet național), aflăm că învățătorul Vasile Giuncu, în urma inspecției efectuate, urma să primească în anul 1876 fixarea pe post definitivă. [TITU MAIORESCU] ROMÂNIA INSPETORATUL ȘCOLAR Iași, 15 dec. 1875 CIRCONSCRIPTIUNEA IAȘI No 323 Domnule Ministru, D. Vasile Giuncu, învãțãtoriu la școala ruralã din comuna Ciorteștii, pl. Crasna, jud. Vaslui, fiind pe deplin cualificat pentru postul ce ocupã, cere ca subsemnatul sã mijloceascã la d-voastrã pentru decretarea sa definitivã. Neavând nimic de opus acestei cereri, am onoarea a v-o recomanda spre încuviințare. Revizor școlar , M. Eminescu D-sale Domnului Ministru al Cultelor și Instrucțiunei Publice (Arhivele Statului București, Fond MCIP, dosar 3018/15/1875, f 24) Același revizor școlar Mihai Eminescu, în urma inspecției sale la mai multe școlii din județul Vaslui, implicit, hotărăște ca școala din Ciortești să primească gradul I, fiind catalogată ca una din cele mai bune școli rurale din județul Vaslui la 1875. [TITU MAIORESCU] Iași, în 27 sept. 1875 ROMÂNIA INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 251 Domnule Ministru, Conformându-mã cu telegrama d-voastre N-o 7992, am onoarea a observa urmãtoarele în privința tabloului de reorganizare a școalelor rurale din județul Vaslui trimis mie cu ordinul N-o 7838. 1) Subsemnatul au fost propus ridicarea școalelor din comunele Poiana-Carnului (Pocreaca) și Ciorteștii la gradul I-i pentrucã, împreunã cu cea din Dobrovãț, sunt în toate privirile cele mai bune școli rurale din județul Vaslui (N-rul 2 &3 din tabloul Min[isterului]). 2) Tot ridicarea la gradul 1 s-au fost propus în la școala din Muntenii-de-Sus. Aicea, pentrucã salariul de la comunã e insuficient (N-rul 4 din tabloul Ministeriului). 3) Numele învãțãtoriului propus pentru comuna Tanacu nu e Gg. Alexandru, ci Alex. Ghiorghiu (N-rul 5 din tabl[oul] Ministeriului). 4) Am propus desființarea școalei de fete din Dumești, pentru cu mijloacele prevãzute în bugetul statului și al comunei sã fie întrebuințate la fondarea unei școale în cotuna Todireștii, aceeași comunã. Școala de fete în sat ni s-a pãrut de prisos. (N-rul 14 din tabl[oul] Minist[erului]). 5) În cotuna Telejna (Butucãrie), aceeași comunã, am propus ca învãțãtoriu la școala de acolo pe normalistul Petru Smoc. Alex. Ciureanu e învãțãtoriu în Zapodeni. Un C. Ciureanu, cum e prevãzut sub n-rul 24 din tabloul Ministeriului ca funcționând în Telejna, nu-mi este cunoscut. (A se revedea în aceastã privințã tabloul județului Vaslui, trimis cu adresa mea N-ro 212, Anexa E). 6) La școala de gradul 1 din comuna Bârzeștii rog a se recunoaște ca învãțãtoriu normalistul Nicolae Habar, recomandat d-voastre cu adresa mea N-ro 228. 7) Rog a lua asemenea în considerare propunerile fãcute în Anexele F și G al aceluiași tablou trimis de mine, privitoare la ratoșele ce se aflã în comunele Laza și Poieneștii, proprietãþi ale statului. Toate celelalte dispoziții cuprinse în tabloul reorganizãrei școalelor din județul Vaslui se urmeazã întocmai. Revizor școlar : M. Eminescu Domniei sale Domnului Ministru al Instrucțiunei Publice și Cultelor (Arhivele Statului București, Fond MCIP, dosar 2821/2/1875, f 6rv) 152

Pagina 11

Monografia comunei Ciortești VIII. 2. Activitatea cercetașilor din comuna Ciortești Cercetășia este o legătură temeinică între școală, biserică și viața socială. A fost introdusă în Anglia în 1907, prin inițiativa generalului Von Lord Robert-Powel. Fiind în Africa, în coloniile engleze, acesta a constatat că spiritul tinerilor autohtoni era mai dezvoltat decât al englezilor. Aceasta l-a determinat să pregătească tinerele generații pentru lupta vieții. Cercetășia se bazează pe faptul că tineretul este atras de acțiune, de aventură, de viața în natură, de sport. Cercetășia urmărește o viață plină de fapte morale, încredere în propriile sale puteri, pe experiența trăită, deprinderea de a fi folositor la vremuri grele (inundații, cutremure, incendii, război, secetă etc.). În România, cercetășia a fost introdusă de profesorul universitar Gheorghe Murgoci, după vizita sa în Anglia, unde fusese impresionat de educația tinerilor făcută în mijlocul naturii. Inițiativa a fost preluată de elevii de la Liceele „Sfântul Sava“ și „Sfântul Lazăr“ din București, în noiembrie 1913. La fiecare școală comunală exista o astfel de grupă de cercetași, fiind organizată de învățătorul școlii. Din discuțiile cu bătrânii satelor am putut afla despre acțiunile de suflet ale acestora, despre taberele efectuate în pădurile Crasnei și pe șes etc. În 1914 se înființează în fiecare județ câte o legiune. Pentru faza de început (1914) cercetășia locală a cunoscut un avânt deosebit ca urmare a implicării, în conducerea și organizarea activităților a unor inimoși patrioți intelectuali (învățători, preoți, primari etc.). Aceștia s-au străduit să-i dea mișcării cercetășești un caracter pur național, adoptându-o după cerințele și nevoile societății în care viețuiau. Grădinița din Deleni Cu toate că mișcarea cercetășească provenea din afara granițelor țării, aceasta s-a pretat foarte bine la cerințele sociale prin care trecea nația română la acea vreme. La 8 aprilie 1915, cercetășia este recunoscută prin lege (34 de legiuni, 58 de cohorte, 192 de comandanți și 12.966 de cercetași). În 1915-1916 cercetașii se pregătesc pentru evenimentele grele, aducând mari servicii pe front în timpul Primului Război Mondial. Din toamna anului 1916 până în toamna anului 1918, toți cercetașii din Moldova au frecventat cursurile secundare sau comerciale ori meserii. Au prestat munci speciale la primării, spitale, gări, poștă și cei 153

Pagina 12

Vicu Merlan, Maricica Grigoriu cu vârsta peste 18 ani au urmat școala militară și au participat pe front la apărarea patriei. Alți cercetași ajutau la muncă familiile mobilizaților, la distribuirea alimentelor pe cartele, adunau cărți pe care le împărțeau răniților în spitale. După război, cercetășia stagnează, reluându-și activitatea în 1929. La 18 iunie 1928 s-a constituit „Asociația Foștilor Cercetași din Războiul 1916-1918“ care avea deviza „muncă, cinste, iubire și dreptate“. După Primul Război Mondial, necesitatea cadrelor didactice de la țară a determinat Guvernul să realizeze tabere-colonii cu aportul cercetașilor și normaliștilor. În aceste colonii existau ateliere de lemnărie, fierărie și brutării. Se urmărea adaptarea cercetașului în mediul natural. Motto-ul era „Ajută-te singur!“ sau „Școala vieții“. Elevul era și gospodar și școlar. Se învăța de la ora 8 la ora 11, iar de la 11 la 12 era practică agricolă (cosit, tăiat lemne, prășit, plivit etc.). Nu conta mediul de unde se venea (că era țăran sau cu orice situație), toți prestau aceeași muncă, ba chiar în două schimburi. Seara se țineau șezători. După „stagiul“ din tabăra-colonie, cercetașului-normalist i se elibera un certificat de studiu care echivala cu cel al unui învățător (devenea învățător în satul lui). Se făceau lecții în natură, se strângeau plante medicinale și se păstrau în saci mici de pânză (plante care deveneau material didactic pentru viitorii școlari). Cercetășia a avut un caracter pur național izvorât din istoria neamului. A avut o existență de 25 de ani: 1914-1939. Ca o reminescență a mișcării cercetășești de altădată se vor constitui - dar într-un mod arbitrar și în acord cu interesele regimului de la putere, mișcările de tineret. În anul școlar 1953-1954 se înființează Uniunea Tineretului Muncitoresc (UTM). Inspirat din mișcarea cercetășească, regimul comunist înființează unitățile de Pionieri și Șoimi ai Patriei. Educația în taberele pionerești reflectau o palidă activitate a ceea ce fuseseră mișcarea cercetășească românească interbelică. Sunt alese comitetele UTM și de pionieri, secretarii etc. Ulterior Partidul Muncitoresc Român devine Partidul Comunist Român și UTM își schimbă denumirea în Uniunea Tineretului Comunist (UTC). În cadrul instituțiilor școlare activau organizațiile PCR care primeau „indicații“ de partid de la cele mai înalte foruri ale țării. Cadre didactice ciorteștene de ziua învățătorului Învățători vechi la Rotăria - Crasna: Scopos Emil Petre Ioan 154

Pagina 13

Monografia comunei Ciortești Albu I. Bucur I. (la inițiativa sa este fondată școala nouă de la Rotăria) Băsu Florin Drăgan N. Botez Florin Tudor Ionel Educatoare : Botez Doina (Informații: Tudor Aurel, Răileanu Elisabeta). Școala cu clasele I – IV în Deleni, renovată recent. Școala cu clasele I – VIII din Ciortesti . Are trei corpuri: 2 vechi și unul mai nou modern. Învățători vechi din Ciortești: -Crețu I. -Crețu Fănica -Ciubotaru Ioan -Ciubotaru Nedelia, Chirilă N., Filon St., Morărașu Gh., Apetroaiei Traian, Mircescu Ioan. Școala cu clasele I – IV din Deleni -În satul Ciortești sunt două școli. - Scoala a funcționat până în 1990 cu 10 clase, astăzi 8 clase. Cadre didactice și personalul auxiliar în anul școlar 2010 – 2011 Popa Dorel Constantin – director Florentin Botez – director adjunct SMOC V. MARICICA Presc CIORTESTI EDU Educatoare MIHAI I. RODICA Presc „ Ingrijitoare VARVEA LUMINITA Presc DELENI EDU Educatoare DELENI LAPUSNEANU E. LIDIA Presc VALE EDU Educatoare MIHAI I. RODICA Presc DELENI Ingrijitoare RUSU ELENA Primar CL I-II CIORTESTI INST2 Invatator CIOBOTARIU N. VASILE Primar Cl IV „ INV Invatator CRETU F. MARIOARA Primar Cl III „ INV Invatator ROMAN I.IOAN Primar „ PROF Religie, istoria religiilor AIOANEI V.MARIANA- CRISTINA Primar „ PROF Lb.engleza GHENICI N VIRGINIA Primar „ PROF Lb.engleza 155

Pagina 14

Vicu Merlan, Maricica Grigoriu MIRCESCU V. ION Gim „ PROF Ed.fizica PRALEA T MARIA DETASATA CA DIR Gim „ PROF Istorie ILASCU A CRENGUTA Gim Cl V „ PROF Matematica STAMATE GH. AUREL Gim Cl VIII „ PROF Fizica PARTU SORINA Gim Cl VI „ PROF Lb.romana ROMAN I.IOAN Gim „ PROF Religie, istoria religiilor AIOANEI V.MARIANA- CRISTINA Gim „ PROF Lb.engleza MIRCESCU V. ION Gim „ PFPS Educatie tehnologica GHENICI N VIRGINIA Gim Cl VII „ PROF Lb.engleza BOTEZ FLORENTIN Primar DIR.adj. „ INV Invatator PERJU M DANA -ELENA Gim „ PROF Geografie STAMATE V. ELENA Primar CL II-IV DELENI INV Invatator SUTU C. DANIEL Primar CL I-III „ INST1 Invatator GHENICI N VIRGINIA Primar „ PROF Lb.engleza ROMAN I.IOAN Primar „ PROF Religie, istoria religiilor AIOANEI V.MARIANA- CRISTINA Primar CIORTESTIPROF Lb.engleza MIHAI JAN Presc „ Ingrijitor CIOBOTARIU N. VASILE Gim „ Bibliotecar PLATON DOINA Gim „ Secretar Adm. financiar MIREZU N. LILIANA Gim „ (patrimoniu)/Admin. CIOBOTARIU I. LILIANA Gim „ Ingrijitoare MIHAI V. CONSTANTIN Gim „ Muncitor calificat TIRON E. CRINA Presc SERBESTI EDU Educatoare TIRON V. BOGDAN-IONUT Presc „ INST1 Educatoare DORNEANU M . MIHAELA Presc „ Ingrijitoare PAVEL DIMITRIE-IUSTINEL Primar CL III „ INST2 Invatator TIRON V. VASILE Primar CL II „ INV Invatator PINTILIE I. NICOLETA Primar CL I SERBESTI INV Invatator SUIU GH. ALINA Primar CL IV „ INV Invatator ROMAN I. IOAN Primar „ PROF Religie, istoria religiilor ZAHAREIA C. AIDA- ANDREEA Gim CL VIII „ PROF Matematica PARASCA MIHAELA Gim CL V „ PROF Lb.romana ROMAN I. IOAN Gim „ PROF Religie, istoria religiilor DOROFTE SEVERIN Gim „ PROF Fizica MOROSANU I. GELU-VASILE Gim CL VII „ PROF Geografie TOMA P. MARIA-SIMONA Gim „ PROF Istorie MIRCESCU V.ION Gim „ PROF Ed.fizica GABAROI LUCIA-GABRIELA Gim CL VI „ PROF Biologie GRIGORESCU I. LUCIAN Gim „ PFPS Educatie tehnologica PINTILIE I. NICOLETA Gim „ PFPS Muzica SUIU GH. ALINA Gim „ PFPS Desen BOMBARI ANISOARA Gim „ Ingrijitoare DORNEANU D. DANIEL Gim „ Muncitor calificat MIHAI V. CONSTANTIN Gim „ Muncitor calificat GRIGORESCU I. LUCIAN Gim „ PROF Lb.engleza BOTEZ FLORENTIN Primar „ INV Muzica ANDREI D. TATIANA Presc Coropceni EDU Educatoare ROMAN D. ELENA Presc COROP. EDU Educatoare IOSUB V. MARICICA Presc „ Ingrijitoare BOTEZ A. DOINA Presc ROTARIA EDU Educatoare SERBAN GR. VALERIA Presc „ Ingrijitoare VISIAN I. ANGELA Primar Cl I-III „ INV Invatator DOMINTE E. RODICA Primar Cl III COROP. INV Invatator MORARASU I. MARIANA Primar CL I „ INV Invatator OCNEANU GH. VIOLETA Primar CL IV „ INST1 Invatator RUSU N.NICOLETA Primar Cl II „ INST1 Invatator BARBOSELU I LACRAMIOARA Gim Cl VII „ PROF Lb.romana SIPOTEANU AL. FELICIA Primar Cl V „ PROF Lb.franceza ROMAN I. IOAN Primar „ PROF Religie, istoria religiilor TOMA P.MARIA- SIMONA Gim Cl VI „ PROF Istorie MIHAI CEZAR Gim „ PROF Ed.fizica MOROSANU V.VASILE GELU Gim „ PROF Geografie DOROFTE H.SEVERIN Gim „ PROF Fizica PLATON J. DOINA Gim „ Secretar Adm. financiar MIREZU N. LILIANA Gim „ (patrimoniu)/Contab. ISACHE A. ELENA Gim „ Ingrijitoare MIHAI V. CONSTANTIN Gim „ Muncitor calificat 156

Pagina 15

Monografia comunei Ciortești Prof. agricultura, CHIFAN T. ELENA-IONELA SAM „ PROF horticultura, silvicultura TUDOR A. IONEL Primar Cl II-IV ROTARIA INV Invatator SERBAN P. NADIA Primar „ Ingrijitoare SIPOTEANU AL. FELICIA Gim Coropceni PROF Lb.franceza ROMAN I. IOAN Gim „ PROF Religie, istoria religiilor SIPOTEANU AL. FELICIA Primar „ PROF Lb.franceza ROMAN I. IOAN SAM „ PROF Religie, istoria religiilor TOMA P.MARIA- SIMONA SAM „ PROF Istorie TOMA P.MARIA- SIMONA Gim „ PFPS Muzica MOROSANU V.VASILE GELU SAM „ PROF Geografie DOROFTEI M. IOAN Gim „ PROF Educatie tehnologica VISIAN I DUMITRU Gim Cl VIII „ PROF Matematica VISIAN I DUMITRU SAM „ PROF Matematica DOROFTEI M. IOAN Gim „ PROF Educatie tehnologica BARBOSELU I LACRAMIOARA SAM „ PROF Lb.romana GABAROI LUCIA-GABRIELA Gim „ PROF Biologie GABAROI LUCIA-GABRIELA SAM „ PROF Biologie MIHAI CEZAR SAM „ PROF Ed.fizica MIHAI CEZAR Gim „ PFPS Desen SIPOTEANU AL. FELICIA SAM „ PROF Lb.franceza ROMAN I. IOAN SAM „ PROF Religie, istoria religiilor MORARAȘU POCHIM GHEORGHE Gim „ Sofer În anul 1987 subsemnatul coordonator al acestei lucrări, am funcționat ca profesor suplinitor la Școala cu clase I-VIII din Șerbești, avându-l ca director de scoală pe înv. Ciobotaru I., fiind astfel prima mea experiență didactică. Scurta experiență de muncă didactică, m-a determinat să urmez cursuri universitare, astăzi având peste 16 ani de când am venit la catedră calificat pe obiectul de istorie și geografie. 157

Pagina 16

Capitolul IX Aspecte religioase